Membră a reţelei ELEMENT · Coperta 1: Patrul ă de ordine publică ... noiembrie, atunci când...

Membră a reţelei ELEMENT

Publicaţie ilustrată de analiză, cultură, opinie şi informarePublicaţie ilustrată de analiză, cultură, opinie şi informareSerie nouă / Anul V / Numărul 20 / Septembrie 2012Serie nouă / Anul V / Numărul 20 / Septembrie 2012

Agenda JandarmerieiAgenda JandarmerieiOaspete israelian la sediul JandarmerieiA început al X-lea Curs Superior InternaţionalJurământ militar

4-54-5

Din

sum

ar

Co lec t i vu l de redac ţ i e mu l ţumeş t e co labo ra to r i l o r ca re au con t r i bu i t l a rea l i za rea aces tu i numă r a l Rev is te i “ Jandarmer ia Română ” !

Data închideri i edi ţ iei :2 octombrie 2012

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52

E-mail: [email protected]

Director coordonator: col. Constantin ŞTEFANRedactor-şef: mr. Sorin DESPINARedactor: slt. Casandra ILIETehnoredactor: plt.adj. Florian GRIGOREFotoreporter: plt.adj. şef Cristian DUMITRUAdministrator: plt.adj. Nicoleta SANDU

Revista “Jandarmeria Română”poate fi consultatăşi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro

8-98-9 Mii de poliţişti afgani, pregătiţi de jandarmii româniPregătirea pentru o nouă misiune în Afganistan

Misiuni internaţionaleMisiuni internaţionale

Curs internaţional privind protecţia fi zică a materiilor şi obiectivelor nucleareEUPST - Antrenamentul Serviciilor de Poliţie din Uniunea Europeană

20-2120-21Dincolo de graniţăDincolo de graniţă

Pădurea e a tuturor! Mai puţin a infractorilor!Efectuau trageri într-un poligon dezafectat, fără a avea autorizaţie

26-2926-29Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

Medaliat de către Preşedintele RomânieiCopiii instituţionalizaţi, în vizită la jandarmiJandarmii brăileni, participanţi la un exerciţiu multinaţional

24-2524-25Agenda unităţilorAgenda unităţilor

Viaţa bate fi lmul!O vară fi erbinte - la propriu şi la fi gurat6-76-7

Cooperare interinstituţionalăCooperare interinstituţională

32-3332-33 Poezie - Vasile MarusacPasiunea mea, pictura - Daniel Chelaru

Condei cu spiritCondei cu spirit

- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

1111Pregătire profesionalăPregătire profesională

Jandarmeria Română pregăteşte specialişti în stat major internaţional

30-3130-31 Jandarm hunedorean, la competiţia de maraton montanRugby, sportul atitudiniiJandarmeriţă din Prahova - campioană balcanică

SportSport

Proiecte ale Ministerului Administraţieişi Internelor2222

De interesDe interes

34-3534-35 Istoria care doareRestituiriRestituiri

Coperta 1:Patrulă de ordine publică din cadrul

Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa.Coperta 4:Foto arhivă; sursa - Direcţ ia Judeţeană Olt

a Arhivelor Naţ ionale - Colecţ ia Documente Fotografice.

Colonel Viorica Neculai, vicecampioană olimpică la canotaj şi ofi ţer de Jandarmerie14-1614-16

Femeia-militarFemeia-militar1313 O nouă serie de viitori jandarmi

Orizont profesionalOrizont profesional

2323 Mesajul AFSP “Grigore Alexandru Ghica“ cu prilejul Zilei Jandarmeriei Rurale

Ziua Jandarmeriei RuraleZiua Jandarmeriei Rurale

44 55

77 99

1313 1616

2020 2424

2626 2929

3030 3131

3

Edit

oria

l

Jandarmeria a trecut, în ultimii 23 de ani, prin nenumărate reorganizări, armonizări, integrări şi compatibilizări, care au vizat alinierea la standardele şi practicile internaţionale. De fi ecare dată, au fost urmărite organizarea în structuri suple, mărirea efi cienţei, acoperirea teritorială mai bună, profesionalizarea personalului - în permanenţă au fost urmărite obiectivele impuse de modernizare. Dacă pe parcursul acestor ani au fost şi multe decizii bune, în perioada 2010-2011 măsurile luate au zdruncinat serios instituţia noastră şi au afectat nu numai structura, dar şi moralul personalului.

Cred că acum este momentul să ne îndreptăm atenţia către oameni. Nu mai avem motive să credem că vor mai fi disponibilizări, aşa că principalul nostru obiectiv ar trebui să fi e redarea încrederii jandarmilor în instituţia în care îşi doresc o carieră. Trebuie să promovăm o transparenţă reală, în care problemele, propunerile, soluţiile, indiferent că provin de la subofi ţeri, maiştri militari sau ofi ţeri, să fi e ascultate şi luate în seamă în toate proiecţiile viitoare ale activităţii noastre.

Îmi doresc o Jandarmerie care să crească continuu în aprecierea celor care benefi ciază de serviciile ei, iar acest lucru nu se poate face decât prin valoarea jandarmilor. Dacă vom fi bine antrenaţi, bine echipaţi, apăraţi pe timpul misiunilor, sunt convins că vom găsi şi motivaţia să rămânem între primele instituţii în care românii au încredere, pentru că acesta trebuie să fi e cel mai important obiectiv al nostru. Dincolo de dispute televizate, de opinii pro şi contra, de acuze şi explicaţii, rămân cetăţenii care au nevoie de noi, au nevoie de linişte şi siguranţă, au nevoie de o instituţie sigură, care să nu-i dezamăgească.

Şi sunt convins că Jandarmeria, prin oamenii ei, poate fi o asemenea instituţie!

împuternicit Inspector general al Jandarmeriei RomâneGeneral maior dr. Gavrilă POP

Este momentulsă ne îndreptăm atenţiacătre oameni

Retrospectivă

Pe perioada sezonului estival 2012, la nivelul Jandarmeriei Constanţa s-a desfăşurat campania de informare şi prevenire „Vacanţă în siguranţă”. În cadrul acesteia s-au derulat activităţi de prevenire, acestea având ca temă centrală informarea corectă a turiştilor cu privire la măsurile preventive pe care trebuie să le adopte fi ecare persoană...

Citiţi tot articolul in pag. 18-19.

Ei, vara, nu dorm!Jandarmii constănţeni au vegheat

liniştea turiştilor de pe litoral

Agenda JandarmerieiAgenda Jandarmeriei

4

În ziua de 5 septembrie, la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a sosit domnul Amit Bar – Ilan, ataşat israelian de Securitate Publică şi Poliţie din cadrul Ambasadei Statului Israel la Bucureşti. Scopul acestei vizite l-a constituit prezentarea noului ataşat de poliţie, cu ocazia preluării mandatului în cadrul ambasadei, precum şi discutarea unor aspecte ale cooperării bilaterale în domeniul pregătirii, între Poliţia de Frontieră Israeliană şi Jandarmeria Română.

La activitate au participat: general maior dr. Gavrilă Pop, împuternicit inspector general al Jandarmeriei Române şi reprezentanţi ai Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen.

În cadrul întrevederii s-a făcut referire la relaţiile de cooperare dintre cele două instituţii şi s-au trecut în revistă activităţile efectuate de către aceste structuri, cu accent pe componenta executării intervenţiei antiteroriste, domeniu în care partenerul israelian benefi ciază de o experienţă vastă şi în care Jandarmeria Română este interesată să coopereze în viitor.

locotenent colonel Rodica LECUDe la stânga la dreapta,

Dl. Amit Bar-Ilan alături de gl.mr. dr. Gavrilă Pop

05 Septembrie

Ataşat militar chinez la I.G.J.R.

Oaspete israelianla sediul Jandarmeriei

06 Septembrie

În ziua de 6 septembrie, la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a avut loc o întâlnire ofi cială între ataşatul militar al Ambasadei Chinei la Bucureşti, domnul colonel superior KUI Yanwei, domnul colonel LIU Jianyu, adjunctul acestuia şi reprezentanţi ai Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen din IGJR. Delegaţia chineză împreună cu ofi ţerii români, au purtat discuţii referitoare la calendarul activităţilor bilaterale româno-chineze pentru anul 2012. Astfel, printre subiectele discutate în timpul întrevederii au fost următoarele:

- stagiul de pregătire în domeniul artelor marţiale, executat de instructori chinezi (cinci cadre din Trupele Poliţiei Înarmate Populare Chineze - T.P.Î.R.C.), în ultima decada a lunii septembrie şi prima decada a lunii octombrie;

- vizita unei delegaţii ofi ciale a T.P.Î.P.C. la sfârşitul stagiului de pregătire al instructorilor chinezi, în prima parte a lunii octombrie.

R.L.

În ziua de 13 septembrie, începând cu ora 11.00, a avut loc la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, festivitatea de deschidere a celui de-al X-lea Curs Superior Internaţional. În acest an sunt prezenţi 13 stagiari din 11 ţări ale lumii, care vor învăţa în 6 luni, ce înseamnă un stat major internaţional. La manifestare au fost prezenţi colonel Ovidiu Vasilică, prim adjunct al inspectorului general şi şef al Statului Major, domnul David Bongard, şeful Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei pentru Europa Centrală şi de Sud, dar şi ataşaţi de securitate internă ai ţărilor care au stagiari la acest curs."Absolvenţii acestui curs vor avea de gestionat, în cadrul instituţiilor unde vor activa ulterior, problemele complexe şi sensibile ale ordinii publice, dar şi ale prevenirii şi combaterii criminalităţii în spaţiul european sau internaţional, care necesită abordări noi şi pragmatice. În acest sens, cooperarea bilaterală şi multilaterală de securitate este una dintre dimensiunile ce pot produce rezultate extrem de încurajatoare, pentru că atunci când riscurile şi ameninţările sunt comune, răspunsul nu poate fi decât unul coordonat unitar. "

Cei 13 ofi ţeri, printre care şi doi români, vor încheia cursul pe 30 noiembrie, atunci când vor primi un atestat de ofi ţer de stat major internaţional. Mai multe informaţii despre acest curs şi despre ce învaţă ofi ţerii în România puteţi citi într-un material mai amplu în pagina 11.

sublocotenent Casandra ILIE

13 Septembrie A început al X-lea Curs Superior Internaţional

Începând cu 15 septembrie a intrat în vigoare noua „Organigramă a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române”, dar şi „Statul de organizare al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române”. Acestea au fost aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. I/590 din 06.09.2012, privind efectuarea unor modifi cări organizatorice la nivelul IGJR. Potrivit acestei noi organigrame şi a statului de organizare începând cu data respectivă se înfi inţează o nouă funcţie de prim adjunct şi un nou post de şef serviciu (Serviciul analiză, sinteză şi misiuni internaţionale). De asemenea, în această organigramă este trecută şi cea mai nouă direcţie din inspectorat şi anume Direcţia Pază şi Protecţie Instituţională.

Redacţia

16 SeptembrieI.G.J.R. are o nouă organigramă

Festivitatea de deschidere a Cursului

5

21 SeptembrieJurământ militar

În ziua de 21 septembrie, în prezenţa primului ministru al României, domnul Victor Ponta, a ministrului Administraţiei şi Internelor, domnul Mircea Duşa, a conducerii Jandarmeriei, precum şi a numeroşi invitaţi şi părinţi, studenţii anului I ai Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” au depus jurământul militar.

Sub picăturile unei ploi care a căzut neîncetat, au jurat să-şi apere ţara şi cei 45 de studenţi la specializarea Jandarmerie (între care trei fete), ceremonia fi ind încheiată cu defi larea Muzicii Militare a Jandarmeriei Române.

Cu acest prilej, domnul Victor Ponta a declarat: „V-aţi ales un drum în care, de foarte multe ori, când va fi foarte cald afară şi noi vom sta acasă, dumneavoastră veţi fi pe stradă, când va fi foarte frig, veţi fi convocaţi pentru misiuni urgente. Este un drum greu, difi cil, dar este un drum pe care eu îl consider corect. ... Am lucrat destui ani ca procuror ori cu poliţişti, dar niciodată nu mi s-au plâns de difi cultatea muncii, însă toţi mi s-au plâns că avem legi care îi protejează mai mult pe infractori, că respectul pe care guvernul şi cetăţenii trebuie să îl acorde poliţiştilor nu este cel corect. Acestea sunt problemele pe care eu şi ministrul de interne trebuie să le rezolvăm pentru dumneavoastră”.

maior Sorin DESPINA

03 OctombrieŞedinţa Consiliului Militar

În perioada 3-5 octombrie, în localitatea Sfântu Gheorghe, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Covasna, va avea loc şedinţa Consiliului Militar al Jandarmeriei Române pe trimestrul III/2012. Pe ordinea de zi a acestei întâlniri sunt trecute mai multe puncte de interes, dar printre principalele subiecte dezbătute vor fi următoarele:

- pregătirea şi desfăşurarea misiunilor de asigurare a ordinii publice de jandarmi;- actul de comandă în Jandarmerie;- reorganizarea structurilor de comandament în inspectoratele de jandarmi judeţene ale Jandarmeriei Române;- stadiul elaborării „Strategiei de dezvoltare şi consolidare a Jandarmeriei Române în perioada 2013-2015”;- informare referitoare la proiectul ordinului privind „Ghidul evoluţiei în cariera militară a personalului din Jandarmeria Română”.De asemenea, în cadrul şedinţei va fi prezentată şi campania de informare internă „Fii profesionist! Comunică şi acţionează efi cient!”.

C.I.

Asociaţia Ghica, la bilanţ21 Septembrie

În sala „Gl. dr. Dumitru Penciuc” din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a avut loc Adunarea Generală extraordinară a membrilor Asociaţiei fără scop patrimonial „Grigore Alexandru Ghica” (foto jos). Pe ordinea de zi a şedinţei au fost trecute mai multe puncte, printre care mai importante au fost cele referitoare la analiza activităţii asociaţiei în perioada 2008-2012, dar şi alegerea unui nou Consiliu Director, a Comisiei de Cenzori şi aprobarea organigramei asociaţiei.

Asociaţia „Grigore Alexandru Ghica” este o asociaţie cu scop umanitar, care şi-a propus încă de la înfi inţare să-şi ajute membri afl aţi în difi cultate. Aceasta a fost constituită din iniţiativa unor cadre din conducerea Jandarmeriei Române şi a unor veterani de război din

cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu scopul de a fi o urmaşă a fostei Case a Jandarmeriei. Structura organizatorică a asociaţiei avea la data de 31 decembrie 2011, 13 fi liale, 26 sucursale şi 18 unităţi cu membrii luaţi în evidenţă la nivel central. La aceeaşi dată, asociaţia avea în evidenţă 9.828 membri, cu 1.118 mai puţini decât la 31 decembrie 2010 şi cu 4.432 mai puţini faţă de 31 decembrie 2009.

C.I.

La mijlocul lunii septembrie jandarmii montani din Masivul Parâng, alături de salvamontişti, au participat la una dintre cele mai difi cile acţiuni de salvare din ultimii ani. Totodată această acţiune, parcă desprinsă din fi lme, se încheie în premieră cu intervenţia unui elicopter SMURD chiar în locul unde se afl a victima (foto stânga).

6

Cooperare interinstituţionalăCooperare interinstituţională

În după-amiaza zilei de 18 septembrie, jandarmii motani şi salvamontiştii au fost alertaţi de un cioban din Masivul Parâng, care le-a spus că în zona Lacul Roşiile – Coasta lui Rus, în apropierea stânii, se afl ă un bărbat rănit grav; din cauza terenului accidentat, acesta se răsturnase cu motocicleta într-o râpă.

Conform datelor furnizate de cel care a făcut apelul, persoana accidentată a urcat pe munte alături de doi bărbaţi, pe motociclete enduro. Jandarmii montani şi salvamontiştii din Parâng au pornit să acorde sprijin bărbatului accidentat. Încă de la început, echipele de salvare s-au confruntat cu lipsa unor informaţii concrete referitoare la locul în care se afl ă persoana care s-a accidentat sau detalii referitoare la starea acesteia.

După un traseu de aproximativ şase ore, extrem de difi cil şi accidentat, pe care au fost nevoiţi să-l parcurgă în mare parte pe jos şi doar o porţiune cu ATV-ul, salvatorii au ajuns la stâna Gherosu, locul unde se afl a persoana accidentată.

Salvatorii şi-au petrecut noaptea alături de rănit,

în „creierul munţilor”Jandarmii montani şi

salvamontiştii din Parâng au ajuns la bărbatul accidentat în jurul orei 23.30. Bărbatul prezenta leziuni la un picior şi torace, dar era stabil din punct de

vedere medical. Având în vedere difi cultatea traseului

montan ce urma să fi e străbătut, s-a luat decizia de a nu transporta persoana accidentată pe timp de noapte, pentru a evita orice risc. A fost o decizie curajoasă, de care depindea viaţa unui om. Salvamontistul, care este şi paramedic, a evaluat situaţia şi s-a pronunţat că bărbatul accidentat va rezista pe timpul nopţii.

În ajutorul membrilor echipelor de salvare din teren (jandarmi montani şi salvamontişti), a plecat o altă echipă de jandarmi montani, pentru a duce alimente şi echipament suplimentar celo afl aţi pe munte. În tot acest timp Salvatorii au rămas alături de rănit, asigurându-se că starea de sănătate a acestuia nu se agravează.

Salvare de pe munte, ca-n fi lme

Pentru că transportul rănitului cu targa putea reprezenta un risc pentru sănătatea bărbatului, a fost solicitat

sprijin aerian. În cursul dimineţii elicopterul SMURD a ajuns la echipele de salvare care pregătiseră deja bărbatul accidentat pentru transport.

De asemenea, până la sosirea elicopterului, jandarmii montani şi salvamontiştii au pregătit locul în care acesta urma să aterizeze şi au comunicat datele GPS piloţilor. Totodată au marcat locul de aterizare cu o coloană de fum.

Ghidaţi de echipele de salvare, piloţii au reuşit să aterizeze şi au preluat bărbatul accidentat, pe care l-au transportat ulterior la o clinică din Târgu Mureş, pentru a-i fi acordate îngrijiri medicale de specialitate.

Bărbatul, de naţionalitate slovacă, are aproximativ 39 de ani, şi, împreună cu cei doi prieteni ai săi, împătimiţi ai motocrosului, au decis să-şi testeze motoarele şi îndemânarea în Parâng.

Jandarmii montani participanţi la acţiune sunt: plt. Cristian Cernăianu, plt. Silviu Negru, plt. Nelu Albu (prima echipă), plt. maj. Sergiu Luca, plt.maj. Szabo Valentin (a doua echipă care a plecat cu alimente şi alte mijloace pentru susţinerea echipelor din teren, care de asemenea, ajunşi în teren au acordat sprijin direct colegilor; plt.maj. Valentin Szabo – şeful postului de jandarmi- a fost cel care a preluat începând cu ora 03.00 conducerea acţiunii şi responsabilitatea pentru deciziile luate).

locotenent Nicolae RĂDUCU

foto

: I.J

.J. H

un

edoa

ra

7

Vara deosebit de fi erbinte - în Mica Siberie, aşa cum este cunoscut Judeţul Harghita, au fost depăşite maximele absolute ale lunii august, stabilite încă din anul 1957- seceta, dar şi inconştienţa şi indiferenţa unora dintre semeni, au dus la producerea a numeroase incendii, atât de vegetaţie cât şi de pădure. Colegii noştri pompieri au intervenit în permanenţă cu forţe şi mijloace pentru limitarea şi stingerea focurilor, uneori fi ind ajutaţi şi de mama natură, care a potolit văpăile mistuitoare. Atunci când nu au mai putut face faţă, au apelat la ajutorul serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă, al cetăţenilor şi, nu în ultimul rând, la ajutorul jandarmilor.

În această vară 52 de jandarmi harghiteni au dovedit că pot şi ştiu să-şi aducă contribuţia la alt fel de misiuni, altele decât cele stabilite prin Legea 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

O acţiune de acest gen a fost înregistrată pe 10 iulie, atunci când 12 jandarmi din cadrul Detaşamentului 1 Jandarmi Mobil, înlocuiţi ulterior de patru colegi din carul Postului de Jandarmi Montan Ordine Publică Harghita Băi, au participat, la solicitarea prefectului de atunci, doamna Augusta - Cristina Urzică, la limitarea şi stingerea incendiului izbucnit în pădurea din apropierea Comunei Plăieşii de Jos. Intervenţia a durat trei zile, jandarmii folosind lopeţile pentru a potoli puterea focului.

Următoarea solicitare a sosit pentru colegii de la Postul Jandarmi Montan Ordine Publică Lacu Roşu de a participa la stingerea incendiului ce mistuia vegetaţia uscată şi arborii de pe vârful Muntelui Hăşmaşul Mic.

Putem spune că „greul” a fost dus de colegii de la Detaşamentul 5 Jandarmi Topliţa, care au participat la două incendii de amploare.

Prima intervenţie a fost înregistrată pe 27 iulie când şase jandarmi conduşi de către comandantul de detaşament s-au deplasat în zona “Mortonca” de pe raza administrativ- teritorială a Comunelor Gălăutaş şi Subcetate, de lăudat fi ind faptul că plutonier Adrian Ţăran a folosit la limitarea şi stingerea incendiului tractorul proprietate personală.

La o distanţă de aproximativ două luni, mai precis vineri 14 septembrie, în jurul orei 13.00, a fost primită o solicitare din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul„ Harghita pentru a acorda sprijin la limitarea efectelor incendiului de pădure din Munţii Călimani. La intervenţie s-a deplasat o echipă formată din 10 luptători din cadrul Detaşamentului 5 Jandarmi Topliţa, respectiv plt.adj.şef Dinu Ţăran, plt.adj.şef Viorel Hazaparu, plt.adj. Costel Mîndru, plt.maj. Mircea Stan, plt.maj. Sorin Pui, plt. Daniel Moldovan, plt. Cristian Micu, plt. Traian Suci şi plt. Adrian Ţăran sub coordonarea comandantului de detaşament, mr. Liviu Folea (foto jos).

Transportul în zonă a fost asigurat de către colegii de la Garda de Pompieri Gheorgheni, până la buza muntelui, de acolo efectivele deplasându-se pe jos. La momentul solicitării, jandarmii se afl au la fi nalul activităţilor de evaluare anuală la educaţie fi zică, dar cel mai greu examen aveau să-l dea pe traseul de deplasare la locul incendiului, drumul abrupt, grohotişul ce se pornea la vale sub greutatea bocancilor solicitând la maxim potenţialul fi zic şi moral al colegilor. Ajunşi la locul cu pricina, nu s-au putut bucura de odihnă, natura parcă „strigând” cu jale de sub văpăile nemiloase ce îi mistuiau vlăstarii - arbori ce se înălţau până nu demult cu semeţie spre cer.

Întreaga după-amiază, noaptea ce a urmat şi sâmbătă până la ora 20.00, a fost dusă o luptă surdă cu incendiul perfi d, ce acum părea a se stinge, pentru ca după câteva momente să izbucnească din nou. Ajutoare de nădejde ale jandarmilor au fost lopeţile, hârleţele şi sapele, nefi ind de altfel echipaţi pentru acest gen de intervenţii, misiunea noastră principală fi ind aceea de asigurare a ordinii publice. Întreg efectivul a ajuns teafăr înapoi în Municipiul Topliţa, doar urmele de fum fi ind martore ale luptei duse cu fl ăcările.

Crezul şi motto-ul nostru „JANDARMII sunt OAMENII de lângă tine!” ne va mâna întotdeauna să acordăm sprijinul nostru necondiţionat, voluntar dar legal atunci când semenii noştri ne vor solicita. Vom fi alături de ei când fl ăcările le vor mistui avuţia, când frigul şi zăpada le vor „cotropi” vieţile, aşa cum am făcut de fi ecare dată când a fost nevoie.

plutonier adjutant Gheorghe SUCIUfoto: plutonier Daniel MOLDOVAN

Stingerea de incendii este una din principalele misiuni ale colegilor noştri din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă - pompierii, aşa cum sunt ei cunoscuţi. Cu toate acestea, ne permitem să prezentăm o astfel de misiune, pentru că în această vară jandarmii au fost şi ei prezenţi în acele locuri în care focul mistuia păduri, vegetaţie şi poate chiar locuinţe. Din lipsa spaţiului, am ales să punem în paginile revistei noastre câteva din intervenţiile jandarmilor în astfel de situaţii.

Munţii Călimani - vedere de sus

Pompieri şi jandarmi, în lupta cu focul

I.J.J. NeamţÎn perioada iulie-august cinci patrule de

jandarmi au acţionat în sprijinul colegilor de la I.S.U. Neamţ, pentru a localiza şi stinge patru incendii izbucnite în diferite zone ale judeţului. Astfel, colegii noştri au degajat copacii căzuţi şi au săpat şanţuri pentru a împiedica propagarea focului. Intervenţiile au avut loc în locaţii precum zona Stănile de pe Muntele Ceahlău, Cabana Izvorul Muntelui – Bicaz sau zona Poiana Sahastru din Parcul Naţional Ceahlău.

căpitan Cătălin RĂSMERIŢĂ

I.J.J. PrahovaÎn această vară, 35 de jandarmi au

participat la patru acţiuni de stingere a incendiilor din Masivul Bucegi. Aceştia au acţionat alături de colegii de la I.S.U. Prahova atât pentru stingerea focului ce mistuia vegetaţia, dar şi pentru asigurarea măsurilor de ordine publică în apropierea zonelor afectate.

maior Leonard DRAGOMIRESCU

I.J.J. Argeş

În perioada iulie-august, jandarmii argeşeni au participat alături de colegii de la I.S.U. Argeş, la stingerea mai multor incendii din zona montană. Astfel, în zilele de 1 şi 2 august, colegii noştri au acţionat pentru stingerea unui incendiu de pădure în Masivul Făgăraş, Vârvul Netotu. Astfel, 50 de jandarmi (câte 25 în fi ecare zi), au parcurs 520 km cu autospeciala şi alţi 15 km pe jos, până la incendiu.

În data de 24 iulie, 25 de jandarmi au participat la stingerea unui incendiu în Masivul Iezer - Muntele Groapele - Vf. Roşu.

căpitan Cristache TOCULEŢ

I.J.J. Mureşşi G.J.M. Tg. Mureş În perioada 6-16 septembrie, 77 de cadre

ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mureş şi ale Grupării de Jandarmi Mobile Târgu Mureş (5 ofi ţeri şi 72 de subofi ţeri), au participat la stingerea incendiilor din Masivele Călimani şi Gurghiu.

Accesul a fost difi cil, deoarece maşinile de intervenţie nu puteau ajunge în zonele afectate, pompierii, jandarmii şi voluntarii fi ind nevoiţi să se deplaseze pe jos 8 km.

De asemenea, în sprijinul acestora a acţionat şi un elicopter din cadrul MAI.

locotenent colonel Daniel MANEA

8

Misiuni internaţionaleMisiuni internaţionale

MII DE POLIŢIŞTI AFGANI,MII DE POLIŢIŞTI AFGANI,PREGĂTIŢI DE JANDARMII ROMÂNIPREGĂTIŢI DE JANDARMII ROMÂNI

Începând cu data de 5 mai 2012, este dislocat în teatrul de operaţii din Afganistan al treilea contingent, comandantul acestuia fiind maior Victor Moloiu. Acest contingent este format din 76 de jandarmi, 28 de ofiţeri şi 48 de subofiţeri. Centrele de pregătire în care activează colegii noştri sunt Kandahar – comandant lt.col. Viorel Matei, RTC Wardak – comandant mr. Cătălin Stegăroiu, SPTC Wardak – comandant mr. Răzvan Salaoru şi Costall – comandant cpt. Claudiu Coteţ.

Activitatea jandarmilor români în cadrul celor patru centre este axată pe îndrumarea pe linie de pregătire a părţii afgane. Până în prezent actualul contingent a instruit aproximativ 5.000 de poliţişti afgani.

Printre principalele activităţi desfăşurate de către jandarmii români pe linia mentoratului, se numără şi cele de perfecţionare a pregătirii instructorilor, cu accent pe trei domenii: securitate adaptată condiţiilor din Afganistan, conţinutul pregătirii şi pedagogie, precum şi conducerea vehiculelor blindate. De asemenea, se execută unele activităţi de pregătire de Intervenţie Profesională şi în acelaşi timp se asigură pregătirea Batalionului de securitate din cadrul NPTC Wardak. O altă activitate desfăşurată de către jandarmii români pe timpul celor şase luni cât stau în Afganistan este aceea de a executare a unor activităţi de pregătire privind topografi a militară, conducerea mijloacelor auto, psihopedagogie şi pregătire medicală pe câmp tactic.

La ceremonia de absolvire a ultimei promoţii de poliţişti afgani, pregătiţi de către jandarmii români, la Centrul de pregătire RTC Wardak, au participat şi ofi ciali afgani şi americani.

Cu această ocazie au fost înmânate diplome de merit echipei internaţionale de instructori, care au asigurat pregătirea stagiarilor cursului SWAT, din această echipă făcând parte şi plt. Marian Ciobanu din cadrul contingentului românesc.

*** La iniţiativa a doi subofi ţeri din cadrul contingentului românesc,

respectiv plt. Nicuşor Stoica şi plt. Marian Ciobanu, o echipă coordonată de cpt. Gabriel Dragomirescu, din care a mai facut parte lt. Cristinel Roşu, plt. Victor Tănăsescu, s-a ocupat de pregătirea unei competiţii de minifotbal, la care s-au înscris toate contingentele internaţionale,

inclusiv două echipe formate din interpreţi afgani. Pentru susţinerea acestei competiţii, echipa de români s-a ocupat şi de amenajarea terenului, prin construirea, vopsirea şi instalarea unor porţi de fotbal, respectiv trasarea terenului.

În deschiderea activităţii, comandantul ITC (International Training Center), care a dat startul competiţiei, a ţinut să felicite şi să mulţumească contingentului român în faţa tuturor internaţionalilor prezenţi, pentru iniţiativa şi efortul depus în vederea organizării acestei manifestări, precum şi pentru amenajarea terenului de minifotbal.

*** În cadrul şedinţei de comandă, comandantul ITC Wardak a ţinut să

evidenţieze activitatea deosebită a plt. Victor Tănăsescu din cadrul U.M.0829 Bucureşti, principalul artizan al amenajării terenului de fotbal, apreciind că subofi ţerul nostru este „Jandarmul complet”, în sensul că este atât un bun profesionist, fi ind remarcat ca un instructor excepţional în cadrul echipei ce este responsabilă cu pregătirea personalului, şi un bun gospodar. Subofi ţerul s-a implicat şi în amenajarea interiorului ITC, construind mai multe mese şi băncuţe cu aspect rustic, reparând poarta principală din ITC, outpostul de la intrarea principală, bariera de la check-point-ul ITC sau scaunele din amfi teatrul ITC.

În acelaşi timp, subofi ţerul a avut şi iniţiativa construirii unei piste psihologice, proiect ce a fost realizat de contingentul român împreună cu cel portughez, iar din punct de vedere disciplinar, acesta are un comportament ireproşabil.

Ceremonia de medaliere

JANDARMII DIN WARDAK, MEDALIAŢIJANDARMII DIN WARDAK, MEDALIAŢIÎn data de 27 septembrie a.c., 23 de jandami ce

îşi desfăşoară activitatea în Centrul Internaţional de Pregătire Wardak (Afganistan), au primit medalia NATO, non article 5, cu agrafă ISAF.

Medalierea jandarmilor români s-a efectuat de către adjunctul şefului misiunii pe probleme de învăţământ, comandantul Centrului de suport regional est şi comandantul forţelor Jandarmeriei Naţionale Franceze din Afganistan, în prezenţa tuturor contingentelor internaţionale din cadrul centrului, a întregului personal afgan al C.I.P.Wardak, alţi ofi ţeri francezi şi portughezi din Kabul.

La fi nalul ceremoniei, cele trei autorităţi internaţionale au transmis felicitări pentru activitatea contingentului în cele cinci luni de misiune, exprimându-şi satisfacţia că au avut ocazia de a recompensa în acest fel rezultatele obţinute de jandarmii români.

maior Nicoleta PRIMĂVĂRUŞ

9

PREGĂTIREA PENTRU O NOUĂ PREGĂTIREA PENTRU O NOUĂ MISIUNE ÎN AFGANISTANMISIUNE ÎN AFGANISTAN

„Ordin de acţiune numărul...” Acestea sunt cuvintele pe care unii dintre colegii noştri, care s-au înscris la examenul de încadrare a funcţiilor pentru un nou contingent ce va executa misiuni în Afganistan, le vor auzi peste puţin timp. După săptămâni de pregătire şi zile întregi de examene, jandarmii care au hotărât că pot sta departe de familie, prieteni şi colegi, sunt acum pe ultima sută de metri a pregătirii lor pentru plecarea în una din cele mai fierbinţi zone ale globului. Dar până să ajungă acolo, mai sunt câteva săptămâni...

La început au fost 450, ofi ţeri şi subofi ţeri. După goana în strângerea documentelor necesare constituirii dosarelor de înscriere şi apoi preselecţie, se dă startul la examene. Pentru început se susţine un examen pentru admitere la cursul de bază. Normele metodologice privind selecţionarea, pregătirea, încadrarea şi trimiterea personalului să desfăşoare misiuni în străinătate, arată că acest concurs constă de regulă într-o examinare scrisă şi orală privind cunoaşterea limbii străine necesare în misiune, o lucrare scrisă la pregătirea de specialitate, din tematica generală de pregătire şi apoi interviul fi nal, realizat pe probleme de specialitate. La toate cele trei probe, aprecierea se face cu note cuprinse între 1 şi 10. Media generală minimă pe care candidaţii o pot avea pentru a fi admişi la acest curs este 7. Cursurile de pregătire de bază sunt fi nalizate cu examen de absolvire (examinare scrisă şi orală privind cunoaşterea şi stăpânirea terminologiei specifi ce, verifi carea scrisă sau practică, după caz, a cunoştinţelor de specialitate).

Urmează o altă încercare la care participă cei care au absolvit cursul de bază în seriile anterioare, dar nu au plecat în misiune. După toate acestea începe pregătirea pentru participarea la concursul, care va decide cine va face parte în cele din urmă din contingent. Sunt trei probe mari: pregătire de specialitate, pregătire fi zică şi limbă străină.

Săptămâni de muncă, zile "de foc"Pentru acest nou contingent care va pleca în teatrul de operaţii

din Afganistan în luna noiembrie, examenele fi nale au început pe 3 septembrie; preşedintele comisiei a fost col. Marian Zaharia - şeful Direcţiei Resurse Umane din IGJR, ajutat de col. Petrică Gearîp, şeful Serviciului Formare Profesională şi Documentare. Astfel, în ziua respectivă s-a susţinut proba la engleză, scris. A urmat engleza – interviu (4 septembrie), pregătirea sportivă (5 septembrie), proba de specialitate, scris (6 septembrie), iar vineri, 7 septembrie, candidaţii au susţinut interviul fi nal la specialitate. În a doua parte a acestei zile, după o săptămână de foc, viitorii mentori ai poliţiştilor afgani au afl at rezultatele: o parte au plecat în această lună la un stagiu de pregătire intensivă ce se va desfăşura la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri şi apoi în Afganistan.

Potrivit Metodologiei, la proba de specialitate se susţine un interviu, o probă practică şi apoi testul scris unde sunt 30 de întrebări. Pentru fi ecare subiect să primeşte o notă, care ulterior se adună şi formează o medie.

Proba scrisă la specialitate se desfăşoară sub forma unui test grilă, ce este elaborat de subcomisia

de specialitate, în ziua susţinerii probei. Candidaţii aleg una din cele două variante ale testului. Proba de interviu se desfăşoară pe baza biletelor ce conţin două întrebări, evaluate independent de către examinatori (diferenţa dintre notele acordate dintre cei doi examinatori nu poate fi mai mare de un punct!).

La pregătire fi zică se face media celor trei probe, acestea fi ind susţinute de către toţi candidaţii la comun. Adică, dacă un candidat doreşte să numere fl otările unui coleg sau să cronometreze pe un altul, nimeni nu îl împiedică să facă acest lucru. Probele sunt pe grupe de vârstă, pe bareme stabilite prin ordin al ministrului. Candidaţii din această perioadă au susţinut proba de rezistenţă – 1.000 de metri, viteză – 100 de metri şi fl otări. În ceea ce priveşte proba la limba străină, se susţine o probă scrisă şi una de interviu unde sunt distribuite bilete cu câte

două întrebări.

Comisie pentru fi ecare probă În comisiile care îi examinează pe candidaţi sunt incluse şi cadre

care au participat la celelalte misiuni din Afganistan. La pregătire fi zică din comisie fac parte trei absolvenţi de educaţie fi zică, totul în funcţie de probele susţinute. Pentru a verifi ca cunoştinţele candidaţilor la limba străină s-a decis ca din comisie să facă parte cadre didactice de specialitate de la unităţile de învăţământ de la Drăgăşani, Fălticeni şi Şcoala de Aplicaţie. Cu excepţia ultimelor două probe, la pregătirea de specialitate sunt trei, patru sau chiar cinci subcomisii, în funcţie de numărul candidaţilor.

Viitorii mentori ai poliţiştilor afgani au fost şi vor fi în continuare atent monitorizaţi. Membrii comisiilor au încercat să observe atitudinile, comportamentele şi orice viciu, care ar putea duce la îndepărtarea candidatului din examen, curs, depinde de stadiul în care se afl ă în momentul respectiv.

Au fost şi situaţii când din caza unor probleme în familie unii candidaţi au fost nevoiţi să se retragă, chiar şi după ce au fost admişi în detaşament, dar întotdeauna au existat rezerve, astfel încât să nu existe probleme.

Rezultatele fi nale au bucurat pe unii şi au întristat pe alţii. Totuşi, cu toţii s-au întors în aceste zile la unităţile unde sunt încadraţi, pentru că până la plecarea la pregătirea fi nală de la Ochiuri, mai este timp şi sarcinile de serviciu trebuie îndeplinite.

sublocotenent Casandra ILIE

Instructajul candidaţilor

Momentul ultimei probe scrise

10

Cooperare internaţionalăCooperare internaţională

Jandarmi români la Jandarmi români la Reuniunea privindReuniunea privindLiga Campionilor şi Liga Campionilor şi

Europa LeagueEuropa LeagueTrei ofi ţeri din cadrul Jandarmeriei Române

(maior Anton Cernat, maior Cristian Pavel, ambii din cadrul Punctului Naţional de Informare Manifestări Sportive din IGJR şi căpitan Claudiu Cămărăşan din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj Napoca), au participat în perioada 12-13 septembrie, la „Reuniunea privind Liga Campionilor şi Europa League, ediţia 2012/2013”, care s-a desfăşurat la Viena, în Austria.

La această activitate, organizată anual de către Grupul de Lucru pentru Cooperare Poliţienească în domeniul evenimentelor fotbalistice din cadrul U.E. (Think Tank), în cooperare cu UEFA, au participat reprezentanţi ai Punctelor Naţionale de Informare Fotbal, reprezentanţi ai forţelor de ordine, care au în competenţă asigurarea măsurilor de ordine publică pe timpul desfăşurării meciurilor de fotbal disputate de echipele califi cate în grupele Champions League şi Europa League, manageri de stadioane, responsabili cu securitatea din cadrul cluburilor participante la competiţiile anterior menţionate, reprezentanţi ai FARE (Fotbal împotriva rasismului în Europa), CAFE (Centrul pentru acces la fotbal în Europa) şi UEFA; în total 290 de persoane.

Programul întâlnirii de la Viena a debutat în data de 12 septembrie, cu două şedinţe desfăşurate în paralel (prima cu managerii de stadioane şi UEFA, iar cea de-a doua cu reprezentanţi ai Punctelor Naţionale de Informare Fotbal, reprezentanţi ai forţelor de ordine şi membri ai E.U. Think Tank). Ce-a de-a doua şedinţă a debutat cu o introducere efectuată de către domnul David Bohannan, şeful Grupului de Lucru pentru Cooperare Poliţienească în domeniul evenimentelor fotbalistice al U.E., care a prezentat stadiul în care se afl ă Programul pan-european de pregătire (PE-FPTP) şi bunele practici, asimilate până în prezent. Ultima sesiune a acestui program se va desfăşura în perioada 1-5 noiembrie 2012, la Lisabona (Portugalia). Până la fi nalul anului 2012, PNIF Marea Britanie (UKFPU), ca delegat al tuturor structurilor PNIF, va prezenta Comisiei Europene, raportul fi nal al acestui program de pregătire, care s-a desfăşurat pe perioada a 3 ani, cu propunerea de a continua acest profi l de pregătire şi în viitor. Având în vedere faptul că aceste demersuri sunt cronofage, au fost antamate deja discuţii cu reprezentanţi ai CEPOL prin care s-a urmărit organizarea în cursul anului 2013, prin intermediul acestei entităţi a două sesiuni de pregătire similare PE-FPTP.

Ofi ţerii români au fost informaţi cu privire la faptul că instituţia noastră va primi sprijin operaţional în mod cert la partidele disputate în România de următoarele echipe: F.C. Manchester United, Galatasaray Istanbul, şi F.C. Copenhaga (pentru partidele disputate de echipele româneşti împotriva echipelor anterior menţionate se aşteaptă acordarea de sprijin operaţional în mod reciproc în conformitate cu prevederile Rezoluţiei Consiliului Uniunii Europene C/165/01 din 3 iunie 2010, referitoare la manualul cu recomandări privind cooperarea poliţienească internaţională şi unele măsuri pentru prevenirea şi controlul violenţei şi a incidentelor produse

în legătură cu partidele de fotbal cu dimensiune internaţională, în care este implicat cel puţin un stat membru U.E.).

Ulterior reprezentanţii delegaţiei române au purtat discuţii cu reprezentanţi ai federaţiilor naţionale şi ai PNIF-urilor din Olanda, Turcia şi Ungaria, în urma cărora au rezultat următoarele aspecte:

• partenerii turci sunt interesaţi de primirea de sprijin operaţional şi de „interzicerea” suporterilor români interzişi în România, în cazul în care cadrul legal permite acest lucru;

• PNIF Olanda doreşte realizarea primirii/acordării de sprijin operaţional cu ocazia ambelor partide în care sunt implicate echipele naţionale (la partida din 16 octombrie 2012, şi-au anunţat prezenţa în România aproximativ 340 de suporteri olandezi);

• PNIF Ungaria a catalogat partidele viitoare dintre reprezentativele României şi Ungariei ca fi ind cu grad ridicat de risc, şi ca atare sprijinul operaţional este imperios necesar pentru ambele partide.

Cea de-a doua zi a conferinţei a debutat cu alocuţiunile domnului Marc Timmer, şeful Departamentului Securitate & Stadioane din cadrul UEFA şi domnului Frantisek Laurinec, preşedinte al Comitetului UEFA pentru securitatea pe stadioane, care au prezentat programul, o b i e c t i v e l e

conferinţei şi principalii invitaţi.

Secretarul General al U.E.F.A., Gianni Infantino, a prezentat

mesajul domnului Michel Platini cu privire la angajamentul de implicare a UEFA pe linia cooperării cu agenţiile de aplicare a legii şi autorităţile locale pentru asigurarea adecvată a securităţii pe stadioane cu ocazia partidelor de fotbal. Mesajul domnului Platini a făcut referire inclusiv la intenţia UEFA de a combate/sancţiona managementul neperformant al cluburilor, infrastructura defi citară a acestora şi sistemul de steward-ing inefi cient. Tocmai în acest sens, UEFA a ridicat nivelul de benefi ciu fi nanciar al cluburilor implicate în competiţiile pe care le organizează şi ca atare aşteaptă ca defi cienţe de genul celor mai sus menţionate să fi e remediate prin investiţii în securitate, realizate în cel mai scurt timp.

Bilanţul UEFABilanţul UEFADeşi UEFA s-a implicat în mod activ pe

linia stabilirii unor standarde de pregătire a stewardzilor şi mai mult decât atât, a cofi nanţat programul pan-european de pregătire (prin intermediul căruia au fost instruiţi 250 de poliţişti din diverse state din Europa), rezultatele scontate întârzie să apară, în sezonul competiţional 2011/2012, un procent semnifi cativ de partide organizate de UEFA fi ind marcat de incidente.

Programul a continuat cu intervenţia lui Kenny Scott, consilier al UEFA pe probleme de siguranţă, care a realizat o evaluare a incidentelor petrecute cu ocazia sezonului competiţional 2011/2012 al acestui for fotbalistic (797 partide în UCL, UEL, EURO 2012 şi U21). Reprezentantul UEFA a prezentat următoarea statistică a incidentelor:

• Champions League: 108 incidente în 213 partide (51%);

• Europa League: 212 incidente în 480 de partide (44%);

• Euro 2012: 46 incidente în 99 de partide (47%).

Domnul Scott a subliniat gravitatea procentului de 51% de partide marcate de incidente din cadrul Champions League (16 partide au fost marcate de incidente extrem de grave).

Din următoarea analiză realizată de UEFA rezultă că în sezonul trecut au fost semnalate:

• 94 (29%) incidente minore; • 137 (37%) incidente moderate; • 37 (10%) incidente substanţiale; • 76 (21%) incidente grave; • 8 (2%) incidente foarte grave; • 4 (1%) incidente extrem de grave.De asemenea, reprezentantul UEFA a efectuat

o retrospectivă a turneului fi nal al EURO 2012 (doar partidele organizate în Polonia şi Ucraina), din perspectiva măsurilor de securitate. Astfel, 23 de partide din cele 31 organizate în cele două state amintite au fost marcate de incidente ceea ce reprezintă un procent de 74% (dintre incidente, 11 au fost cu caracter rasist/xenofob şi 10 cu implicaţii politice).

Din punct de vedere al utilizării materialelor pirotehnice, 11 meciuri au fost soldate cu victime colaterale (cel mai grav caz a determinat spitalizarea unui fotoreporter pentru arsuri extrem de grave înregistrate pe 25% din suprafaţa corpului). Cele mai notabile incidente s-au petrecut cu ocazia partidelor Polonia-Rusia şi Rusia-Cehia, când forţele de ordine au fost nevoite să utilizeze tot arsenalul de intervenţie avut la dispoziţie.

Actualul sezon fotbalistic organizat de UEFA a „debutat” cu patru incidente grave (atacarea de către suporteri a forţelor de ordine, atacarea unei echipe de fotbal la locul de cazare, pătrunderea în masă a fanilor pe suprafaţa de joc şi violenţe extrem de grave între galerii de suporteri).

Doamna Daniela Wurbs, preşedinta Asociaţiei Independente a Suporterilor

(F.S.E.), a prezentat punctul de vedere al suporterilor din statele membre ale Consiliului

Europei cu privire la problematica respectării drepturilor suporterilor şi îmbunătăţirea imaginii acestora în rândul comunităţii. În continuare, domnul Joyce Cook, reprezentant al CAFE, a prezentat necesitatea de a oferi acces la spectacolul fotbalistic, tuturor persoanelor, inclusiv celor care prezintă dizabilităţi. În acest context, a fost reiterat sprijinul oferit de UEFA cu privire la iniţierea demersurilor ca toate cluburile implicate în competiţii organizate de acest for să amenajeze căi de acces şi spaţii special destinate persoanelor cu dizabilităţi.

Partea fi nală a expunerilor a fost completată de către domnul Michael van Praag, preşedinte al comitetului pentru competiţii de club al UEFA, care a accentuat importanţa implicării cluburilor şi asociaţiilor sportive în creşterea gradului de siguranţă şi securitate al meciurilor de fotbal şi responsabilitatea pe care o împărtăşesc acestea, împreună cu forţele de ordine, pentru a îmbunătăţi strategiile de gestionare a ansamblului de factori care infl uenţează buna desfăşurare a competiţiilor fotbalistice.

maior Anton CERNAT

11

Pregătire profesionalăPregătire profesională

Cursul se desfăşoară în perioada 3 septembrie-30 noiembrie şi este axat pe activitatea unui stat major internaţional. „Am încercat şi încercăm în continuare, ca modulele care se predau aici, la acest curs, să meargă după programa de învăţământ a ONU, serviciul de formare integrată al ONU. Este vorba de ce recomandă ei pentru pregătirea forţelor ce urmează a fi dislocate în teatrele de operaţii francofone pentru menţinerea păcii internaţionale”, spunea domnul lt.col. Vasile Foltuţ (foto jos).

Selecţia stagiarilor pentru acest curs este făcută de către fi ecare ţară în parte. La începutul anului, prin misiunile noastre diplomatice din străinătate, se fac oferte către ministerele lor de interne pentru a trimite oameni la pregătire. Având în vedere faptul că tot ceea ce se învaţă în cadrul acestui curs este în limba franceză, prima condiţie este ca viitorul stagiar să cunoască bine această limbă străină. „Noi facem oferta şi fi ecare ţară decide dacă trimite sau nu cursanţi”, a mai afi rmat directorul cursului.

Primul an în care a funcţionat cursul este 2003, totul în baza unui protocol încheiat între Jandarmeria Română şi cea Franceză, iar numărul maxim de stagiari pe care îi poate avea este de 20. Fiecare ţară poate trimite maxim doi cursanţi.

„Avem o colaborare foarte bună cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF), care are un reprezentat la Bucureşti. Deoarece organizaţia este interesată de dezvoltarea limbii franceze în lume, ne sprijină mai ales din punct de vedere fi nanciar pentru a pregăti aici la noi ofi ţeri din Africa. Spre exemplu anul trecut au fost doi ofi ţeri, unul din Madagascar şi unul din Mali, iar anul acesta sunt doi din Madagascar. Toate costurile sunt suportate de OIF”, a precizat ofi ţerul.

Dorinţa de a fi recunoscut de ONUPregătirea stagiarilor este una variată. În ziua în care am mers la

Şcoala de Aplicaţie, ei deja se afl au la cursuri. Unii făceau primii paşi printre cuvintele din limba română, iar ceilalţi, majoritatea, aprofundau franceza. Pentru început activităţile se axează pe o pregătire intensivă în ceea ce priveşte lecţiile de limba franceză sau limba română, pregătire sportivă şi ore de informatică. În luna octombrie vor continua cu celelalte module, care fac referire la operaţiunile de menţinere a păcii, dar vor primi şi informaţii generale despre un stat major internaţional

Deoarece se intenţionează obţinerea recunoaşterii ofi ciale, de către ONU, a statutului de centru de pregătire a ofi ţerilor de stat major, au intervenit câteva schimbări de-a lungul anilor în ceea ce priveşte modalitatea de susţinere a cursurilor. „În lume, ONU împreună cu francofonia au mai multe centre de pregătire, dar pe activitate de stat major nu există. Spre exemplu, în Cambodgia este un centru de pregătire pentru deminări, iar în Benin există un centru pentru poliţie judiciară. De aceea, anul acesta am introdus acest modul de operaţiuni de menţinere a păcii”, povesteşte plin de speranţă lt. col Foltuţ.

Cursuri predate de cei mai buniPe timpul cursului, stagiarii vor fi pregătiţi de conferenţiari din afara

Jandarmeriei, care vor veni de la: S.R.I., M.Ap.N, sau M.A.I. – D.G.A. De asemenea, sunt şi 18 lecţii referitoare la operaţiunile de menţinere a păcii, care vor fi susţinute doar de ofi ţeri din Jandarmeria Română, cei care au experienţa misiunilor internaţionale. Mai mult, sunt invitaţi ofi ţeri din Italia, Turcia, Franţa şi Germania.

Poate că mulţi dintre cei care au auzit de acest curs s-au întrebat dacă pregătirea pe care o fac aceşti stagiari în cele trei luni îi ajută în vreun fel la sfârşitul programului. Răspunsul: fi ecare ţară în parte decide ce va face cu omul pe care l-a trimis în România. Există exemple care arată că cele 90 de zile petrecute aici nu au reprezentat o pierdere de timp. Doi ofi ţeri, unul din Iordania şi un altul din Ucraina, absolvenţi ai acestui curs, au plecat în Africa, în Congo. „Returul de experienţă a fost unul extraordinar. Aceştia ne-au scris prin intermediul e-mail-ului şi ne-au spus că ceea ce au învăţat la noi le-a fost de mare ajutor, atunci când au ajuns în teatrele de operaţii”, afi rmă jandarmul român.

După trei luni de pregătire intensivă, în luna noiembrie, non-francofonii vor putea susţine un examen pentru obţinerea unui certifi cat DALF sau DELF la Institutul Francez din Bucureşti, iar cei doi ofi ţeri din Madagascar pot susţine un examen pentru a primi certifi catul militar de limba română. La fi nalul cursului, cei 13 vor primi un atestat de ofi ţer de stat major internaţional, ce va putea fi pus în valoare de ţara lor de origine.

Limba română, o pasiune pentru militarii francofoniChiar dacă, pentru unii, începutul a fost greu, când a fost vorba de

învăţarea limbii române, pe parcurs totul s-a schimbat. Un exemplu este un fost cursant din Franţa, care ştiind limba română a fost numit la Direcţia de Relaţii Internaţionale din Ministerul de Interne, responsabil pe spaţiul românesc. De asemenea, unul dintre ofi ţerii veniţi din Franţa, anul trecut, şi-a depus cererea de mutare pentru a veni în 2013 la Bucureşti, pentru că mandatul şefului Detaşamentului de Cooperare, expiră în curând.

„De asemenea, fata din Franţa, care a venit anul trecut aici, s-a îndrăgostit de România. Anul acesta, până la ora actuală, a venit de trei ori şi urmează ca peste două săptămâni să sosească în Bucureşti, tot pentru o scurtă vizită. Pentru imaginea ţării, dar şi a Jandarmeriei, acest curs este extraordinar. Ei vin aici, ne cunosc şi ne creează apoi o altă imagine. Francofonii care vin la curs prezintă interes pentru limba română, numai noi să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor lor”, a încheiat lt. col. Vasile Foltuţ.

a consemnat sublocotenent Casandra ILIE

Timp de trei luni de zile, 13 ofi ţeri ce fac parte din diferite arme (jandarmerie naţională, trupe de carabinieri, poliţie, jandarmerie regală, poliţie populară înarmată ), similare cu Jandarmeria Română, sunt găzduiţi la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, unde se pregătesc pentru a deveni specialişti în stat major internaţional.

Cel de-al X-lea Curs Superior Internaţional are anul acesta ofi ţeri veniţi din: România, Franţa, Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina, Mdagascar, Iordania şi noutatea din 2012 Republica Chineză. Cei doi stagiari din China sunt primii pe care ţara respectivă, îi trimite la pregătire în România.

Pentru cel de-al treilea an consecutiv, director al Cursului este lt. col. Vasile Foltuţ, cel care anul acesta este ajutat de către lt.col. Mario D`Agnolo, venit din partea Jandarmeriei Naţionale Franceze şi care îndeplineşte funcţia de director adjunct al cursului.

Cursanţii la primele ore de studiu

12

În slujba cetăţenilorÎn slujba cetăţenilor

MISIUNEMISIUNE ÎNDEPLINITĂÎNDEPLINITĂ

... Dacă am putea opri timpul în loc şi ne-am gândi cine este el de fapt, am spune că e, înainte de toate, bărbat. El este om de arme... Este jandarm... Şi-a satisfăcut stagiul militar la jandarmi, pentru ca mai apoi, în anul 1999 să se încadreze în structurile Jandarmeriei Române. Are nervi de oţel albastru şi un zâmbet maliţios. Se conformează ordinelor, dar ştie să mângâie copiii pe creştet. Trage cu pistolul şi ştie să se roage. Merge în misiune şi nu uită să se-nchine. Are acasă o soţie înţelegătoare şi un copil de care este foarte mândru.

El este omul ordinii de drept, sobru, cu privirea senină, dar pătrunzătoare, corect şi politicos cu cei din jurul său, hotărât şi ferm în acţiunile sale. Deşi se afl a în timpul liber, a dat dovadă de spirit civic, a avut puterea şi convingerea de a mobiliza cetăţenii din jurul său la strigătele disperate ale acestora, de a prinde pe agresorul care, cu puţin timp în urmă, le lovise mortal prietenul.

A ştiut să-i organizeze astfel încât imobilul să fi e încercuit de către aceştia, iar prin serviciul unic de urgenţă 112 a cerut sprijin pentru imobilizarea agresorului. Împreună cu o patrulă mixtă, poliţist – jandarm a reuşit să-l încătuşeze şi mai apoi să-l predea organelor de poliţie.

Ferm, ambiţios şi hotărât este totuşi un om modest. Se consideră bogat pentru că are un loc de muncă, pentru că are o familie, pentru că are prieteni adevăraţi. Consideră că fi ecare clipă frumoasă poate fi eternă, şi este important să te bucuri de micile plăceri ale vieţii.

„Pentru mine e foarte important să am zâmbetul pe buze şi să-l dăruiesc mai ales acelora care nu-l au. Ştiu că soarele răsare în fiecare zi, dar, e important să ai soare în suflet şi dacă e posibil un copilaş de mână. Mi-am dat seama de acest fapt, atunci când l-am cunoscut pe tatăl victimei, care, cu ochii în lacrimi mi-a spus să am grijă de mine şi de copilul meu, care atât timp cât are părinţi în viaţă, rămâne mereu copil. Pentru mine e important să-ţi iubeşti semenii şi să-i ajuţi ori de câte ori poţi, fără a aştepta nimic în schimb. Atât cât avem de trăit, să facem tot posibilul să trăim frumos. Să ne înnobilăm propria fiinţă, pentru că nu avem nimic în afara ei”, spunea colegul nostru.

El este omul cu bucuriile şi tristeţile lui, cu problemele, satisfacţiile lui, înăbuşite sub povara reconfortantă a datoriei pe care o numeşte, cu simplitate, MISIUNE.

El este jandarmul nostru, al Grupării de Jandarmi Mobile „ Burebista” Braşov, el este plutonierul major Neculae Scîrlat.

locotenent colonel Adrian Laurenţiu STOIANmaior Mihaela BOROŞ, ofi ţer psiholog

Extras din scrisoarea de mulţumire

„(...) Îmi face deosebită plăcere, prin intermediul acestei scrisori să aduc mulţumirile mele conducerii Jandarmeriei Române şi conducerii Grupării de Jandarmi Mobile „Burebista” Braşov şi în mod special plutonierului major Scîrlat Neculae (...) pentru mine, ca părinte, a fost foarte important ca acest criminal să fi e prins şi tras la răspundere pentru fapta sa (...)”.

Acestea sunt câteva rânduri puse pe hârtie de către domnul Andrei Maruca, un braşovean, care, la sfârşitul lunii aprilie a trecut printr-un moment greu din viaţa de părinte. Fiul său în vârstă de 39 de ani a fost ucis; în scurt timp ucigaşul a fost prins de către un jandarm.

plt. maj. Neculae SCÎRLAT (foto: G.M.J. Braşov)

O nouă serie de viitori jandarmiO nouă serie de viitori jandarmiOrizont profesionalOrizont profesional

Probele fi zice, o provocare pentru candidaţiAdmiterea a început cu prezentarea candidaţilor în zilele de 8 şi

9 septembrie la sediile unităţilor de învăţământ unde au participat la instructajul susţinut de către conducerile şcolilor şi reprezentanţii Comisiilor de Admitere. Au urmat probele eliminatorii care s-au desfăşurat în zilele de 10 şi 11 septembrie. Astfel, la Şcoala de Subofi ţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani s-au înscris pentru cele 56 de locuri disponibile pentru anul de învăţământ 2012-2013, 149 de elevi, dar s-au prezentat 137. Dintre aceştia 15 au fost fete şi au fost grupate într-un detaşament care în ziua de 10 septembrie au susţinut examinarea medicală şi verifi carea aptitudinilor fi zice. În urma susţinerii acestor probe, au fost admişi în cea de-a doua etapă 93 de candidaţi - 5 fete şi 88 de băieţi.

La Şcoala de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni s-au înscris 126 de absolvenţi de liceu, dintre care 111 băieţi şi 15 fete. Numai că la primele probe s-au prezentat 100 de băieţi şi 14 fete. Astfel în ziua de 10 septembrie, detaşamentul 1 fete a susţinut examinarea medicală la sediul şcolii şi verifi carea aptitudinilor fi zice – pe Stadionul Municipal „Nada Florilor”. În urma acestor probe, din cele 14 candidate înscrise, declarate „apt” – medical, doar trei au promovat probele fi zice: patru candidate au întâmpinat greutăţi la proba de rezistenţă, două – la aruncarea mingii, iar 5 la cea de viteză.

Băieţii au fi nalizat probele eliminatorii pe 11 septembrie: 3 au fost declaraţi „inapt” şi 24 nu au promovat proba de verifi care a aptitudinilor fi zice (8 la proba de viteză, 7 la aruncarea mingii, 9 la rezistenţă).

Primul loc, 81 de puncteDupă fi nalizarea acestor probe eliminatorii cei 76 de candidaţi de

la Fălticeni şi 93 de la Drăgăşani s-au prezentat pe 13 septembrie la sediul unităţilor de învăţământ pentru a susţine proba de verifi care a cunoştinţelor. În aceeaşi zi, lucrările au fost corectate. Pentru a fi declaraţi „ADMIS”, candidaţii trebuiau să obţină un punctaj de minim 40 de puncte din 90 posibile şi să se califi ce în ordinea strict descrescătoare a punctajului obţinut.

După centralizarea rezultatelor s-a trecut la ierarhizarea candidaţilor în funcţie de punctaj. La Drăgăşani, cel mai mare punctaj la băieţi a fost de 80 de răspunsuri corecte (George Diaconu– I.J.J. Gorj), iar ultimul admis a avut 51 de puncte. La această unitate de învăţământ au fost doi candidaţi cu 51 de puncte, departajarea acestora făcându-se, potrivit metodologiei, în raport cu media obţinută la examenul de bacalaureat. Toate cele 5 fete rămase în concurs după prima probă au fost admise, obţinând punctaje între 79 de puncte (Alina Georgiana Duică– I.J.J. Mehedinţi) şi 58 de puncte.

La Fălticeni, pe primul loc în aşa zisul clasament s-au situat 5 candidaţi (o fată şi patru băieţi). Cel mai mare punctaj a fost 81 de puncte obţinut de Elena Filip (Iaşi), Cătălin Holhoş (Sălaj), Ionel Partene (Bistriţa Năsăud), Robert Ţurcanu (Botoşani) şi Andrei Cucolea (Neamţ). Patru candidaţi au depus contestaţii, însă renumărarea punctajului obţinut la proba de verifi care a cunoştinţelor nu a suferit modifi cări.

Suceava şi Vâlcea,fruntaşe la numărul candidaţilor Ca şi în anii anteriori, cei mai mulţi candidaţi pentru Şcoala din

Fălticeni au fost din Judeţele Suceava (23 de candidaţi), urmat de Botoşani (16), Vaslui (7) şi Bistriţa Năsăud, Neamţ, Vrancea (câte 6 candidaţi). La Drăgăşani cei mai mulţi candidaţi au fost din Vâlcea (23 candidaţi), Olt, (21), Gorj (21), Dolj (20), Argeş (11) şi Mehedinţi (10).

Elevii jandarmi de anul II, seria 2011-2013 au început cursurile pe 17 septembrie, iar cei care au intrat în anul I, vor face primii paşi în cariera de jandarm pe 1 octombrie.

În anul 2011, pe cele 150 de locuri au participat la concursul de admitere aproximativ 300 de candidaţi, dintre care 32 de fete. În 2010, s-au înscris la concurs peste 1.300 de candidaţi, din care 146 fete. În 2009, Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni a organizat primul concurs de admitere la care au participat peste 770 de candidaţi, din care 95 de fete. Ponderea cea mai mare de dosare au avut-o judeţele Suceava, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Vaslui, Iaşi, Vrancea.

căpitan Irina AIRINEI,plutonier adjutant Iulian ROMAN

S.M.S.J. Fălticeni - candidaţii păşesc încrezătorispre cariera militară

13

Peste 250 de absolvenţi de liceu şi-au depus anul acesta dosarele la inspectoratele de jandarmi judeţene pentru Şcolile de Subofi ţeri de Jandarmi Fălticeni (126) şi Drăgăşani (149). După susţinerea examenelor stabilite prin grafi cul de desfăşurare a concursului de admitere cele 106 locuri, 56 la Drăgăşani (45 pentru băieţi, 5 pentru fete şi 6 pentru S.P.P. în momentul absolvirii) şi 50 la Fălticeni (45 pentru băieţi şi 5 pentru fete) au fost ocupate.

foto

: S.M

.S.J

. Făl

ticen

i

foto

: S.M

.S.J

. Dră

găşa

ni

S.M.S.J. Drăgăşani - instructajul candidatelor înainte de probele fi zice

S.M.S.J. Fălticeni - proba de rezistenţă

foto

: S.M

.S.J

. Făl

ticen

i

1414

Femeia-militarFemeia-militar

De unde pasiunea pentru acest sport destul de greu de practicat?

Nu ştiu dacă la început a fost o pasiune... A fost mai degrabă o situaţie de moment pe care m-am gândit să o valorifi c. Totul a pornit de la faptul că în acei ani - se întâmplă şi acum - antrenorii mergeu prin ţară pentru a selecta copii, tineri, care îşi doresc să facă sport de performanţă. Dar pentru a fi selecţionat trebuia să îndeplineşti nişte parametrii: de înălţime şi anvergură. Având în vedere faptul că eu îi îndeplineam, antrenorii care se ocupau de selecţii m-au întrebat dacă nu vreau să merg la canotaj. Eu nu ştiam ce era canotajul. Îmi aduc aminte că au încercat să îmi explice, pe înţelesul meu, cum că este vorba de o barcă pe apă... în sinea mea am zis: O, ce bine, ce frumos cred că o să fi e...! Asta se întâmpla în noiembrie 1982, iar o lună şi ceva mai târziu, pe 4 ianuarie 1983, am plecat spre Snagov.

Aţi ajuns în Bucureşti...Da, am venit aici, am intrat în Baza Nouă, unde era şi

lotul olimpic. Eu în ianuarie am intrat pe poarta Centrului Olimpic şi în luna mai am participat la cea mai mare selecţie, care se numea „Ambarcaţii Mici”, unde toată lumea vâsleşte în simplu. Vreau să vă spun că eu am plecat de acasă, din Comuna Vorniceni, Judeţul Botoşani, fără să ştiu să înot. Şi deşi nu ştiam acest lucru, am participat, antrenorii riscând foarte mult, pentru că eu nu eram prea conştientă de lucrul acesta. La acel concurs am fost 90 de

participante, dar nu ştiu câte fete au rămas în lotul de juniori, însă cert este că doar două am făcut performanţă.

Există amintiri despre primul antrenament?Sunt destul de multe. Primele antrenamente pe

uscat nu erau mare lucru. Făceam alergare, sală de forţă. Mişcarea de vâslit am învăţat-o în bac – este o barcă fi xă, cu vâsle specifi ce modelate pentru a vâsli pe loc, iar apa se roteşte într-un bazin. Acesta a fost primul antrenament ca şi canotoare. Pe apă nu am ieşit în simplu, am ieşit în bărci de patru, de doi, întotdeauna cu cineva care era cu vechi ştate. Cele care m-au învăţat primele taine ale canotajului şi implicit ale vâslitului au fost antrenoarele Carmen Cutaş şi Maria Stanciu.

Când a devenit acest sport o pasiune?Nu ştiu dacă a devenit o pasiune prea mare, a fost

un lucru inedit... Deoarece au început să vină rezultatele foarte repede, m-am gândit: pentru că pot, rămân! Nu a fost chiar o plăcere, pentru că fi ecare antrenament este difi cil şi uneori este dus într-un punct la care puţin reuşesc să ajungă. Ca o explicaţie: din 100 de oameni toţi ajung la punctul de durere, dar poate că doar doi sau trei reuşesc să treacă peste această limită, acest punct, iar eu am fost unul dintre aceia. Canotorii de obicei „se coc” mai greu. Îţi trebuie 2-3 ani de pregătire la club, unul, doi ani, sau poate chiar mai mult, la un lot de juniori sau tineret şi după aceea începi să aduci rezultate. Dar eu nu am trecut prin toate aceste etape, având unele avantaje native.

Eu am fost o fată mai robustă. Am avut o copilărie foarte frumoasă şi nu m-am dat înapoi de la nimic atât cât am fost la părinţi, acasă. Mergeam la munca câmpului, îngrijeam animalele... şi tot ce este de făcut într-o gospodărie.

Colonel Viorica Neculai,Colonel Viorica Neculai, vicecampioană olimpică la canotajvicecampioană olimpică la canotaj şi ofiţer de Jandarmerie şi ofiţer de Jandarmerie

Ani de-a rândul a reprezentat România la cele mai importante manifestări sportive, aducând în ţară numeroase medalii. A ştiut să îşi dozeze întotdeauna energia şi fi ecare eşec sau dezamăgire a făcut-o să meargă mai departe. Nu a avut o viaţă uşoară, dar în amintire i-au rămas doar lucrurile frumoase şi medaliile pe care le-a obţinut cu atât de mult efort şi sacrifi ciu. Şi pentru că în aceste zile sunt în plină desfăşurare Jocurile Olimpice de la Londra, amintirile din anul 1992, când a devenit vicecampioană olimpică, au revenit cu mai mult intensitate.

Doamna Viorica Neculai este iubită şi apreciată de colegii săi din cadrul Serviciului Formare Profesională şi Documentare al IGJR, iar profesionalismul şi seriozitatea de care a dat dovadă, de fi ecare dată, i-au adus împlinirea pe plan profesional, astfel încât la data de 1 august a.c. a fost avansată la gradul de colonel. Nu îi place să vorbească foarte mult despre sine şi de fi ecare dată când o face, poţi vedea în colţul ochilor transparenţa perlelor izvorâte din sufl et. Emoţia o copleşeşte...

„Nu regret că am făcut sport de performanţă,„Nu regret că am făcut sport de performanţă, pentru că altfel, astăzi, nu eram aici” pentru că altfel, astăzi, nu eram aici”

1989 - Campionatul Mondial de la Bled - Locul I

1515

Ce emoţii v-au încercat la obţinerea primei medalii?Este mult de atunci. În luna martie 1983 a fost

concursul de fond al canotajului, care s-a desfăşurat la Timişoara. Am concurat la simplu, 3.500 de metri, bineînţeles nu ştiam să înot, şi m-am clasat pe locul al III-lea, dar nu mai ştiu din câte. Toate cluburile îşi aduceau sportivii. Atunci erau foarte multe, erau vreo 20 de cluburi în toată ţara. Astăzi nu cred că mai sunt nici 7-8. Unii veneau cu câte 4 sportivi, alţii cu câte 15.

Nu ştiu dacă am avut vreun sentiment deosebit atunci când am câştigat acea primă medalie. Era o dorinţă. Noi suntem patru fete la părinţi, iar eu sunt cea mai mică, diferenţa dintre a treia soră şi mine fi ind de 7 ani. Toate celelalte surori aveau deja calea lor: şcoli terminate, serviciu ... Şi când mi s-a deschis această portiţă, ce se numeşte canotaj, nu am dat înapoi. Îmi era foarte greu când vedeam cum surorile mele munceau în câte trei schimburi şi am zis: eu nu vreau să merg la serviciu noaptea! Aşa gândeam eu atunci şi eram doar un copil.

Cum au reacţionat părinţii când aţi plecat de acasă?M-am bucurat întotdeauna de nişte părinţi foarte

„destupaţi” pentru nivelul lor (lăcrimează, n.r.). Tata era un om foarte deschis, foarte deştept. Eu aşa îl vedeam şi chiar era. Şi el mi-a spus aşa. „Eşti cea mai mică, dar te las să pleci. Să îţi vezi de treaba ta, stai cât poţi”. Tot de tata se leagă şi următoarea amintire. Aveam 17 ani, terminasem 10 clase şi urma să merg la un liceu la fără frecvenţă. Cum eram departe şi îmi era destul de greu, a trebuit să mă angajez ca muncitor necalifi cat la Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti. Pe vremea aceea Clubul Nautic Universitar avea încheiate protocoale cu diferite societăţi, uzine, pentru a-şi angaja o parte din sportivi. Dar pentru că aveam nevoie de acordul părinţilor, tata a venit la Bucureşti. A venit şi în cantonament şi antrenorul l-a luat cu şalupa, să mă vadă la antrenamente. Eu eram deja campioană mondială, dar tata nu mă văzuse niciodată pe apă. Îi arătasem fotografi i, se uitase la casete video, dar niciodată în realitate. La fi nal, când s-a întors tata la mal, mi-a zis aşa: „ Dacă vrei să mai rămâi, rămâi. Dacă vrei să mergi acasă, hai ...”. Realizase cât era de greu. Nu îmi era deloc uşor, dar i-am spus că în cazul în care mă întorceam acasă trebuia să fac ceva, să mă angajez undeva. Iar el a continuat: „Mai stai aici, este decizia ta, dar când vrei să vii acasă, nu e niciun fel de problemă”.

Era o perioadă difi cilă. Şcoală, antrenamente şi serviciu... Cum se îmbinau toate?

Nu făceam decât antrenament. Stăteam în cantonament, iar la şcoală mergeam în sesiune specială, adică în fi ecare trimestru câte două săptămâni, pentru a-mi încheia situaţia. La serviciu ajungeam doar o singură dată pe lună, pentru a-mi lua banii.

Cum decurgea o zi de antrenamente?Ne trezeam la ora 6. La 7 era primul antrenament,

care se numea înviorare, în care parcurgeam 14 kilometri de apă. La ora 9.30 - 10 ieşeam la antrenamentul nr.1, aşa se numea. Aveam 22 de kilometri de parcurs pe apă şi continuam cu alergare şi/sau sală de forţă. O dată alergam 6-8 kilometri pe stadion, după care intram în sala de forţă cu trei circuite, adică trebuia să treci prin toate segmentele şi un astfel de circuit dura aproximativ 20 de minute. Şi după amiaza se ieşea pe apă, pe la 4 - 4 şi jumătate, cu 22 de kilometri pe apă şi se completa cu sala de forţă sau alergare. Antrenamentul se termina undeva la 7 şi jumătate. Nu conta anotimpul. Paradoxal, dar era mai uşor iarna. În momentul în care eşti pe apă, pe lângă efortul de vâslit pe noi ne infl uenţează foarte mult şi vremea. Dacă bate vântul, dacă sunt valuri, mediul fi ind lichid, barca nu stă drept. De aceea în canotaj nu sunt omologaţi timpii, noi nu avem recorduri omologate.

Câte medalii aţi adunat în toţi aceşti ani?Da... am cinci medalii de aur şi două de bronz obţinute

la mondiale (Brandenburg – Germania, Diusburg – Germania, Bled –Iugoslavia, Ontario – Canada, Racice - Cehia), una de argint, la Olimpiada din 1992, de la Barcelona - Spania, iar în ţară am mai multe concursuri câştigate. La fel ca şi celelalte medalii şi cea de la Olimpiada din Barcelona a fost obţinută cu muncă multă, muncă depusă atât de mine, cât şi de colegele mele alături de care eram atunci în barcă: Adriana (Bazon) Chelariu, Iulia (Bobeică) Bulie, Elena Georgescu, Victoriţa Lepădatu, Ioana Olteanu, Maria Pădurariu şi Doina Robu. Îmi face plăcere să-i amintesc pe cei care ne-au antrenat pentru a ajunge la acea performanţă: profesor Victor Mociani şi Nicolae Gioga.

1991 - Campionatul Mondial de la Viena - Locul III

1993 - Regata de la Viena - Locul I

16

Vă amintiţi de Olimpiada din anul 1992?Îmi amintesc totul de la deschidere şi până la fi nal.

Generaţiile peste 30 de ani îşi aduc aminte deschiderea de atunci din `92. Foarte mulţi specialişti spun că aceasta a fost cea mai frumoasă dintre toate, au fost originali, nu a fost nimic fals şi totul de o amploare deosebită. Eu cred că m-am pregătit pentru olimpiadă încă din prima zi în care am intrat în baza sportivă. Cred că nu este sportiv care să facă sport de performanţă şi să nu se gândească la Olimpiadă.

Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, ce aţi schimba?Din fericire, în momentul în care mă uit la ceea ce am făcut, îmi

aduc aminte doar lucrurile frumoase, realizările, toate medaliile pe care le-am obţinut. Au fost însă şi lucruri greu de acceptat. Îmi aduc aminte de Campionatul Mondial din Australia - 1990. Pentru probele de vâsle se făcea selecţia de simplu, iar pentru probele de rame se face selecţia în peror (n.r. - barca standard de două rame, fără cârmaci). A fost selecţia, m-am descurcat foarte bine, eram cel mai bun peror din lot la vremea respectivă, dar totuşi am fost lăsată acasă, eu cu Adriana Bazon, motivul fi ind că peste ocean e bine să meargă reprezentante de la cât mai multe cluburi. A fost greu de acceptat!

Când aţi luat decizia de a vă încheia cariera de sportiv de performanţă?

Eu m-am căsătorit în 1990. Nu ştiam că voi avea o căsnicie frumoasă, aşa cum o am, şi mă gândeam că, odată căsătorită, trebuia să mă ocup de casă. Aş fi vrut să mă retrag, dar soţul m-a lăsat să decid. Astfel, am hotărât să mai particip la competiţii şi în 1990, 1991; în 1992 am fost la Olimpiadă. În `91 am ieşit pe locul al III-lea şi am fost foarte dezamăgiţi cu toţii. Apoi am spus că după olimpiadă, gata, mă retrag, dar pentru că am ieşit pe locul doi, am decis împreună cu fetele, că nu este frumos să ne mulţumim cu locul 2 şi ne-am propus să încercăm şi în `93. Am continuat şi spre bucuria noastră am câştigat locul I la Racice, în Cehia, la Campionatul Mondial. Şi cum eram căsătorită deja de trei ani, am zis că e timpul şi pentru o altfel de viaţă şi m-am retras.

Au trecut foarte mulţi ani de când aţi renunţat la cariera de sportivă şi aţi îmbrăţişat-o pe cea de militar. Mai sunt legături cu acest sport în momentul de faţă?

Da, mai sunt. Din anul 2003 merg la competiţii sportive în calitate de arbitru. Nu există an în care să nu fi u la cel puţin trei sau patru competiţii. Anul acesta am participat, în luna martie, la Concursul Naţional pe Ergometru, este un aparat specifi c vâslitului, care măsoară posibilităţile sportivilor. Am fost la Timişoara, în luna aprilie, la Campionatul de Fond, iar între 22 şi 24 august am fost la Orşova, la Cupa României la canotaj. Din doi în doi ani pentru arbitrii se organizează câte un curs de perfecţionare. Astfel, cei care nu au participat în decurs de doi ani la nicio competiţie sportivă, au şansa de a afl a dacă au existat sau nu schimbări, în perioada respectivă.

De la canotaj aţi ajuns la jandarmi. Care a fost parcursul?Când am început să am rezultate, cluburile militare au

început „recrutările” şi au venit cu oferte. Am ales în 1987 Clubul Steaua, pentru simplul motiv că fetele de acolo îmi plăceau mai mult. Nu ştiam atunci ce înseamnă să fi i militar. În anul 1994 am trecut în profesional, dar nu aveam o funcţie şi eram în aşteptarea unei şanse pentru un post. Această situaţie a durat până în 1997, timp în care responsabilitatea mea a fost să calculez caloriile pentru sportivi. În acel an am avut primul copil, pe Cătălin, şi am stat acasă până în 1999. Dar viaţa a făcut ca înainte să se termine cei doi ani de concediu maternal, să fi u sunată de către un domn colonel, un om foarte bun, care m-a atenţionat: ”Pe data de 29 martie trebuie să vii la serviciu, dar pentru că sunt restructurări, mai ai 15 zile la dispoziţie să îţi găseşti de lucru în altă parte”. M-am speriat, am intrat în panică, gândindu-mă ce o să fac?! Am început să caut, dar în MApN nu am găsit nimic. Atunci am apelat la Ministerul de Interne şi cu data de 1 august 1999 am fost încadrată la Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei, ca cercetaş. Au trecut anii şi în 2004 am plecat la Baza de Administrare şi Deservire a IGJR, cum se numeşte acum, dar am fost nevoită ca un an de zile să plec detaşată la Dinamo. M-am întors după un an şi jumătate pentru că între timp am adus pe lume şi fetiţa, pe Ilinca. Curând, după întoarcerea din concediul maternal, la IGJR s-a ivit o oportunitate şi cu data de 15 august 2006 am fost mutată în interesul serviciului la Pregătire, aici unde sunt şi astăzi.

Ce a însemnat şi ce înseamnă canotajul pentru dumneavoastră?

Cred că este şansa de a fi , astăzi, aici. Probabil, şi nu probabil, cu siguranţă că, dacă nu făceam canotaj nu aveam şansa de a ajunge ofi ţer. Dar asta nu înseamnă că nu puteam fi un bun specialist în alt domeniu. Poate aş fi făcut oricum Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, pentru că în şcoala generală începusem să fac sport, handbal, şi învăţasem cât de cât ce înseamnă efortul fi zic. Pentru astfel de sporturi mă recomanda în special ţinuta mea fi zică. Totuşi, nu îmi pare rău că am făcut sport de performanţă şi am renunţat la discotecă şi la alte lucruri pe care fetele de vârsta mea le făceau atunci. Nu am tânjit niciodată după petreceri şi distracţie cu orice preţ.

V-aţi dori ca şi copiii dumneavoastră să practice sportul de performanţă?

Am stat de vorbă cu băiatul, care are 15 ani şi jumătate. Eu i-am spus că poate face orice fel de sport, dar nu canotaj, pentru că eu ştiu ce înseamnă acest lucru, şi nu este deloc uşor. Face încă din clasa a V-a baschet şi se descurcă foarte bine. Fetiţa are doar şapte ani şi jumătate, dar a început şi ea să facă baschet, în felul ei, dintr-un motiv foarte simplu: nu vrea ca atenţia şi laudele mele să se îndrepte doar către Cătălin, ci şi către ea.


Medalia olimpică de argint

17

Jandarmul – Artist,Cu Lipici La Portofele

Portret de jandarmPortret de jandarm

- Bună ziua, sunt plt.adj.şef Ion Blănaru, de la Jandarmerie, şi vă deranjez cu o întrebare... - Spuneţi. - Sunteţi domnul Cezar? - Da. - Am găsit un portofel care e posibil să vă aparţină.... - Fiţi dom’le serios, îl am în geantă! - Puteţi verifica, vă rog? - Imediat…da, dom’le, aveţi dreptate….nu-l mai am.- Vă aştept la trezorerie pentru a vi-l da.- Vin imediat!

Acest tip de conversaţie, care pentru unii cetăţeni a constituit un motiv de bucurie, reprezintă deja o rutină pentru un jandarm sucevean. Un vechi proverb românesc, care spune că "preţul omului stă în iscusinţa duhului său şi în cinstea purtării sale", ar putea caracteriza cel mai bine activitatea colegului nostru Ion Blănaru. Afl at de 21 de ani în slujba cetăţeanului, ca angajat al Jandarmeriei Române, acesta şi-a îndeplinit activităţile exemplar, fi ind apreciat atât de şefi şi colegi, cât şi de persoane care au avut motive să-i mulţumească subofi ţerului pentru virtuţile umane dovedite.

Dialogul prezentat s-a înregistrat în ziua de 7 august 2012, când, afl at în serviciu la Trezoreria Municipiului Suceava, plt.adj.şef Ion Blănaru a găsit un portofel în incinta instituţiei, în apropierea unui ghişeu. În vederea identifi cării proprietarului, în prezenţa unui martor, jandarmul a deschis portofelul, găsind în interiorul acestuia suma de 950 lei, un permis de conducere, două carduri bancare (cu codurile PIN notate), două legitimaţii de client al unor magazine şi mai multe documente. În urma verifi cărilor efectuate, a fost contactat telefonic proprietarul portofelului, un tânăr de 29 de ani, din municipiul Suceava, care s-a prezentat în timp scurt la sediul trezoreriei, unde i-au fost restituite bunurile pierdute. Tânărul a declarat că, după ce a achitat o taxă la sediul instituţiei, a plecat în grabă, iar după o jumătate de oră, când a fost contactat telefonic de jandarmi, încă nu realizase pierderea portofelului. De asemenea, acesta a menţionat: „Gestul jandarmului este de apreciat, chiar nu mă aşteptam ca în România să fi u sunat că mi s-a găsit portofelul”.

„Înger păzitor de portofele”Doar în ultimii trei ani subofi ţerul a mai făcut fericiţi 6 suceveni, care avuseseră ghinionul să-şi piardă bunurile în incinta trezoreriei sau în imediata

apropiere a acesteia. În primăvara anului 2010, subofi ţerul a restituit proprietarului o borsetă uitată în sediul trezoreriei, în care se afl au suma de 3000 de lei, telefoane mobile şi documente personale. În luna septembrie 2010, Ion Blănaru a bătut la uşa unei pensionare, înapoindu-i acesteia portofelul pierdut în apropierea instituţiei, în care aceasta avea 345 de lei, cupoane de pensie, carduri bancare, precum şi hârtia pe care erau notate codurile PIN. În luna iulie 2011, subofi ţerul a restituit unei pensionare geanta uitată la trezorerie, în care femeia avea 612 lei şi o reţetă medicală. Celelalte trei situaţii au vizat persoane care şi-au pierdut portofele ce conţineau sume cuprinse între 100 şi 250 de lei.

Presa locală şi centrală a evidenţiat conduita sa exemplară şi onestitatea dovedită, etichetându-l drept „Plutonierul de jandarmi cu lipici la portofele”, „Jandarmul recuperator de portofele”, „Înger păzitor de portofele”. În urma acestor aprecieri, Ion Blănaru zâmbeşte şi spune, modest ca de fi ecare dată, că doar şi-a făcut datoria.

„Mulţumiri” din partea comandantului JandarmerieiModul în care acesta îşi face datoria a fost remarcat de domnul general maior dr. Gavrilă Pop, inspectorul general al Jandarmeriei Române, care l-a

recompensat cu „Mulţumiri” pentru profesionalismul manifestat în îndeplinirea atribuţiilor după ce a apărut un articol pe această temă în revista noastră, la începutul acestei luni.

Ion Blănaru, în vârstă de 44 de ani, căsătorit şi cu un copil, a absolvit cursurile Şcolii de Poliţie Câmpina, profi lul Jandarmi în anul 1990. Subofi ţerul este îndrăgostit de fl ori şi chitară. Dacă prima pasiune s-a concretizat în amenajarea şi îngrijirea unei grădini în care are sute de fl ori, pasiunea pentru muzica folk autentică i-a adus mai multe aprecieri de-a lungul timpului.

A început să cânte la chitară şi voce din clasa a VIII-a, iar apoi a pus bazele mai multor formaţii muzicale. A încropit astfel de grupuri şi la liceu, în armată, şi mai târziu la Şcoala Militară de Poliţie Câmpina.

La mijlocul anilor 80, a fost distins cu locul 1 pe judeţ de către Cenaclul Flacăra, şi nu poate uita de formaţia „Fără nume”, pe care el a înfi inţat-o la Câmpina.

Această pasiune l-a purtat în studiourile TVR în anul 2009, unde a fost invitatul unei emisiuni în direct. Şi în cadrul Jandarmeriei Suceava, subofi ţerul se implică în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi cultural- artistice, fi ind apreciat de conducerea inspectoratului pentru interesul manifestat în acest sens.

maior Bogdan CORNACI

Momentul restituirii bunurilor pierdute

Chitara - pasiunea de o viaţă

18

Ei, vara, nu dorm!Jandarmii constănţeni au vegheat

liniştea turiştilor de pe litoral

RetrospectivăRetrospectivă

Pe perioada sezonului estivaConstanţa s-a desfăşurat camp„Vacanţă în siguranţă”. În cadrude prevenire, acestea având ca tea turiştilor cu privire la măsurille adopte fi ecare persoană pentrcertaţi cu legea. Cu această ocafl ayere şi ......100 de afi şe.

În fi ecare lună jandarmii îmcadrul Ministerului Administrdiferite activităţi de prevenire, îîn special în staţiunile de la au fost refl ectate în mass-medlocal, iar buletinele informativcompartimentelor de Informaretransmiteau cuprindeau mesaju

Sezonul estival 2012 a fost udin ultimii ani pentru militariJudeţean Constanţa şi ai GrupărConstanţa. În fi ecare zi, din iunpână duminică, peste 130 de jaafl at alături de turişti în StaţiunVeche-Limanu. La „cald“, efectgrijă ca turbulenţii şi cei certaturiştilor: au fost aplicate pesteaproximativ 183.000 de lei, peliniştii, scandal şi multe alte „isppentru buzunar. Mai mult, jandaau înregistrat şi 26 de fapte penpredaţi mai departe, pentru cerc

Jandarmii din cadrul Grupăîn vederea protejării turiştilorstaţiunile de la malul Mării economici, colegii noştri au supplajele, pentru a preveni actealte aspecte antisociale. Cu acease poate afi rma că au fost dambulanţi, ce au fost sancţionaţ4.531.050 lei.

Trebuie să ţinem cont că jandalitoral, ci şi în toate zonele unde cultural-artistice, sportive, religpersoane. În fi ecare zi, colegii nopentru a asigura ordinea şi linacorda sprijin cetăţenilor în dife

Fumatul - o „distracţie“ scumpă...

Şi americanii se mai ceartă...În data de 24 iunie, în jurul orei 04.00, echipajul de intervenţie din Staţiunea Mamaia, a fost solicitat să acorde sprijin unei patrule ce executa serviciul în zona Butoaie. Deplasându-se la faţa locului, jandarmii au identifi cat doi cetăţeni americani între care izbucnise un confl ict. Ca urmare, aceştia au fost conduşi la sediul Poliţiei Mamaia, unde s-a stabilit că sunt militari din cadrul bazei militare Mihail Kogălniceanu, fapt pentru care au fost predaţi unui reprezentat al acelei unităţi.

Jandarmii, prezenţi în portul turistic Mangalia

La Vama Veche...

De departe, cea mai animată staţiune, dar şi cea

mai pestriţă, Vama Veche a adunat şi în această

vară mii de oameni. La mare, la cort, alături de

prieteni şi, mai ales de necunoscuţi, turiştii veniţi

în cel mai sudic punct al litoralului românesc

au avut parte de zile însorite, de nopţi fi erbinţi

dar şi de cei care, dorind să profi te în plus de

amabilitate şi aglomeraţie, avea cu totul şi cu

totul alte scopuri: pentru cei dornici să plece

din Vamă şi cu bunurile altora, doar jandarmii

le-au stat împotrivă. Nu de puţine ori, cortul

lăsat nesupravegheat lângă valurile mării a fost

păzit, cu tot cu bunurile personale, de oamenii

în uniforme albastre. S-a întâmplat, nu o dată,

ca obiectele personale ce vremelnic îşi găseau

alţi „stăpâni“, să ajungă înapoi la proprietarii de

drept, în cel mai scurt timp.

Campanie de prevenire a faptelor antisociale

Telefoanele mobile, la mare

căutare...În ziua de 18 august, în jurul orei

12.30, echipajul de intervenţie al Jandarmerie constănţene din Staţiunea Costineşti, a fost sesizat cu privire la prezenţa în zona unui complex turistic a trei tineri care sustrăseseră de la doi turişti mai multe telefoane. Jandarmii i-au găsit pe aceştia, iar în urma controlului corporal

sumar au fost găsite mai multe telefoane şi cartele SIM. În cauză

au fost luate măsurile legale.

19

l 2012, la nivelul Jandarmeriei ania de informare şi prevenire ul acesteia s-au derulat activităţi emă centrală informarea corectă le preventive pe care trebuie să ru a nu deveni victimă ale celor azie au fost distribuite 2.500 de

mpreună cu alte structuri din raţiei şi Internelor au derulat în mai multe zone ale judeţului,

malul mării. Toate acţiunile dia atât la nivel central cât şi ve pe care colegii din cadrul e, relaţii publice şi cu publicul le ul „Vacanţă în siguranţă!”

unul dintre cele mai solicitante i Inspectoratului de Jandarmi rii de Jandarmi Mobile „Tomis” nie până în septembrie, de luni andarmi ai inspectoratului s-au nile Neptun, Mangalia şi Vama tivele de ordine publică au avut ţi cu legea să nu strice sejurul e 700 de amenzi, în valoare de ntru comerţ ilegal, tulburarea

prăvi“, de multe ori usturătoare armii din cadrul inspectoratului

nale, cu 22 de autori surprinşi şi cetări.ării, au desfăşurat zilnic acţiuni r şi a constănţenilor afl aţi în Negre. Cu sprijinul agenţilor pravegheat din diferite puncte le de comerţ ambulant, dar şi astă ocazie, ca un bilanţ parţial depistaţi 4.696 de comercianţi ţi cu amenzi în valoare totală de

armii nu au fost prezenţi doar pe au avut loc diferite manifestări

gioase, cu aglomerări mari de oştri au fost alături de populaţie, niştea publică, dar şi pentru a erite situaţii.

Turiştii se simt în siguranţă

Cu batista pe ţambal

şi prosopul pe... poşetă

Fenomenul, mai mult decât curios, a fost înregistrat pe

26 august în portul turistic Mangalia. Practic, totul s-a

petrecut sub ochii unui echipaj al jandarmilor: brusc,

mâna unui bărbat, acoperită cu un prosop de plajă,

a fost atrasă de poşeta unei femei. La fel de brusc s-a

petrecut şi fenomenul reversibil: aceeaşi mână a fost

„respinsă“ de poşetă, cu tot cu un portofel, care apoi a

dispărut cu totul într-unul dintre buzunarele pantalonilor

bărbatului. Cu aceeaşi viteză, jandarmii l-au oprit pe

stăpânul mâinii buclucaşe. Neluţu, un localnic de 42 de

ani din Mangalia, a susţinut sus şi tare că nu ştie nimic

şi nu a văzut nimic. El a mai spus că brusc, l-a apucat o

„mâncărime“ sâcâitoare, ceea ce ar explica acea mişcare

nefi rească a mâinii. Neîncrezători, jandarmii au stat de

vorbă şi cu turista care a participat, fără voia ei, la acest

curios experiment. Mirată, femeia a constatat că poşeta

ei a rămas fără portofelul cu 200 de euro în el. Mai mult,

dispariţia misterioasă a fost confi rmată şi de doi martori

oculari. La o abordare metodică, echipajul de ordine

publică a realizat că, în natură, nimic nu se pierde, ci

totul se transformă: spre mirarea lui Neluţu, portofelul cu

cei 200 de euro se afl a acum în buzunarele lui. Pentru

ca evenimentul să fi e „omologat“ aşa cum se cuvine,

sub denumirea de furt califi cat, Neluţu a ajuns la Poliţie,

urmând ca metodologia, latura teoretică şi partea practică

să fi e puse în lumină de magistraţii din Mangalia.

Patrulă de ordine publică

„Iarba“ verde de... acasăDaniel, Ştefan şi Nicu, trei tineri de toată isprava din Bucureşti, cu vârste cuprinse între 22 şi 28 de ani, au ales să petreacă un sejur la Vama Veche, în care să se distreze la maximum, la mijlocul lunii august. Aşa că şi-au lăsat grijile, necazurile, problemele acasă şi au descins la Vamă cu două-trei bagaje, ce apucaseră să ia cu ei. În treacăt, fi e spus, apucaseră şi câteva bagaje care nu erau ale lor. Până aici, toate bune şi frumoase, numai că, dis-de-dimineaţă, când s-au întâlnit cu un echipaj de jandarmi, la marginea localităţii, au cam băgat-o pe mânecă. „Obişnuiţi“ cu astfel de „fâstâceli“, jandarmii au început să pună mai multe întrebări, la care au primit mai puţine răspunsuri: prin bagaje s-au găsit şi vreo trei carduri bancare, pe numele altei persoane, găsite prin nisip, evident. Problemele au apărut cu adevărat în momentul în care, din altă sacoşă s-au scurs nişte plante nici verzi, nici uscate, nici multe, nici puţine, nici ale lor nici ale altora, dar izbitor de asemănătoare cu frunzele de... cannabis. Oricum, tinerii au mai declarat că au găsit „iarba“ pe o stradă, prin Vamă şi chiar dacă nu ştiau ce fel de plante sunt, aveau de gând să le consume. Ca să nu fi e supuşi altor tentaţii, au fost conduşi la Secţia 3 Poliţie Rurală Mangalia, unde li s-au întocmit actele premergătoare pentru săvârşirea faptei de deţinere de substanţe ilegale, pentru consum.

Jandarmul "Big Brother" în misiune...maior Sorin TRANCĂ,

căpitan Codrin POPOIU,plutonier adjutant şef Livius IORDĂNESCU

Curs internaţional privind protecţia fizică Curs internaţional privind protecţia fizică a materiilor şi obiectivelor nuclearea materiilor şi obiectivelor nucleare

În perioada 3-14 septembrie, am participat la „Cursul internaţional privind protecţia fi zică a materiilor nucleare şi a obiectivelor nucleare”, care s-a desfăşurat la Beijing, în China. La această activitate, organizată de către Agenţia Internaţională de Energie Atomică de la Viena (A.I.E.A.) în domeniul combaterii trafi cului ilicit de materii nucleare şi protecţia fi zică a obiectivelor nucleare, în cooperare cu Autoritatea de Energie Atomică din China, au participat reprezentanţi din 23 de state ale lumii care au competenţă în asigurarea măsurilor de securitate în domeniul nuclear.

Programul întâlnirii de la Beijing a debutat în data de 3 septembrie, cu o introducere făcută de către domnul Muhammad Khaliq - directorul cursului, din partea Agenţia Internaţională de Energie Atomică de la Viena, care a prezentat programul pregătirii şi scopul acesteia, subliniind obiectivele ce trebuie îndeplinite cu ocazia desfăşurării cursului.

În continuare, domnul Liu Yongde - directorul general al departamentului internaţional de cooperare din cadrul Autorităţii de Energie Atomică din China, a ţinut să pună accentul pe importanţa globală a securităţii în domeniul nuclear, reamintind incidentele nucleare din Ucraina şi recent Japonia, concluzionând că problemele de cooperare şi uniformizare a măsurilor privind securitatea nucleară, trebuie să reprezinte preocuparea tuturor ţărilor participante la eveniment.

Programul de lucru a cuprins prezentarea a 21 de lecţii din domeniul securităţii nucleare de către un grup de 6 lectori avizati de A.I.E.A., urmate de rezolvarea unor exerciţii specifi ce fi ecărei teme prezentate.

În ceea ce priveşte rezolvarea exerciţiilor, s-a stabilit împărţirea întregului grup de participanţi în 5 subgrupuri (ateliere), componenţa acestora fi ind stabilită anterior de către organizatori, fi ecare atelier fi ind compus din 7 – 10 participanţi, având îndrumător unul din lectorii autorizaţi.

Cu ocazia prezentărilor au fost dezbătute modurile în care poate fi asigurată protecţia unui obiectiv nuclear, precum şi paza unui transport special constând în materii nucleare, folosind mijloace tehnice de supraveghere şi securitate. Important de reţinut, în urma prezentărilor efectuate este faptul că fi ecare forţă care asigură securitatea obiectivelor nucleare are specialişti în gestionarea sistemelor tehnice de securitate şi dimensionarea sau îmbunătăţirea acestora. Modul în care

este dispus un sistem tehnic de securitate sau compunerea acestuia se face numai după ce se obţine avizul de specialitate din partea specialistului de securitate, care, pentru stabilirea acestor parametri, desfăşoară activităţi specifi ce şi întocmeşte documente de calcul, care au la bază datele tehnice ale fi ecărui mijloc de securitate.

După stabilirea în detaliu a modului în care se asigură securitatea materiilor nucleare, se realizează în mod obligatoriu o testare a dispozitivului de securitate folosindu-se, de regulă, calea cea mai simplă de a se ajunge la punctul vizat, fi ind stabilit obligatoriu timpul maxim de răspuns pentru forţele de securitate şi timpul minim pentru acţiunea adversarului.

Vizită la un obiectiv nuclear

Pe timpul prelegerilor, lectorii au ţinut să scoată în evidenţă că toate scenariile care se pot lua în calcul la dimensionarea şi compunerea sistemului de securitate pentru un obiectiv, vor ţine cont de specifi cul fi ecărui obiectiv în parte, nefi ind posibilă aplicarea unui sistem cadru, pretabil în toate situaţiile.

Pe 12 septembrie, programul a conţinut o vizită la un obiectiv nuclear în apropiere de Beijing, unde ne-au fost prezentate în teren mare parte din sistemele tehnice de securitate care au făcut obiectul lecţiilor, în fi nalul vizitei fi ecare participant completând un chestionar ce viza rezolvarea unei situaţii ipotetice de pătrundere ilegală în obiectiv a unui grup de protestatari.

Ultima zi a cursului internaţional a fost dedicată rezolvării unui exerciţiu fi nal care îngloba valorifi carea tuturor noţiunilor acumulate pe parcursul întregului program, fi ecare atelier de lucru prezentând propria varianta de rezolvare, folosind mijloacele tehnice avute la dispoziţie, prezentarea îmbrăcând forma unei prelegeri.

La fi nalul activităţilor, fi ecare participant a primit un certifi cat de participare semnat de reprezentanţi din conducerea Agenţiei Internaţională de Energie Atomică şi din cadrul Autorităţii de Energie Atomică din China.

locotenent Laurenţiu CAZAN,

Direcţia Ordine şi Siguranţă Publică din IGJR

Cursanţii, în timpul prezentării lecţiilor

Dincolo de graniţăDincolo de graniţă

20

E U P S T -E U P S T -Antrenamentul Serviciilor de PoliţieAntrenamentul Serviciilor de Poliţiedin Uniunea Europeanădin Uniunea Europeană

În perioada 18-19 septembrie, locotenent colonel Claudiu Giurea şi căpitan Sorin Zmaranda, ofi ţeri specialişti în cadrul Serviciului Formare Profesională şi Documentare

din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, au participat

la cea de a treia reuniune a Comitetului Director al proiectului european „Antrenamentul

Serviciilor de Poliţie din Uniunea Europeană (EUPST) 2011-2013”, ce s-a desfăşurat la Vicenza în Italia. Cu această ocazie a avut loc şi prima întâlnire a Grupului de Lecţii Învăţate constituit ca parte a acestui proiect, grup ce urmează să elaboreze un manual de bune practici aplicabil tuturor forţelor de poliţie şi jandarmerie care acţionează sub egida Uniunii Europene.

Prima zi de lucru a fost deschisă de domnul general de brigadă Umberto Rocca, şeful CoESPU şi a constat în prezentarea sumară a agendei şi a fi ecărui membru din Comitetul Director şi Grupul de Lecţii Învăţate (LLJWG), întrucât la această reuniune a fost invitat din partea Uniunii Europene, domnul Michel Savary - membru al Serviciului European de Acţiuni Externe.

Activitatea desfăşurată a avut ca principal scop informarea de către reprezentantul Gărzii Civile Spaniole, domnul maior Miguel Sanchez Guerrero, cu privire la calendarul activităţilor desfăşurate cu ocazia primei sesiuni de pregătire din luna iunie 2012 la Logrono, în Spania.

Au fost prezentate activităţile, calendarul acestora şi tematica parcursă atât din punct de vedere teoretic cât şi practic. Structura exerciţiilor a cuprins concepte şi măsuri generale de securitate şi auto-protecţie, în cadrul cărora s-au derulat teme privind escorta autovehiculelor şi escorta pe jos, prevenirea interceptării traseelor. A existat în prima săptămână un modul teoretic privind respectarea drepturilor omului şi codul de conduită al poliţistului în misiune, tratamentul arestaţilor, investigarea crimelor de război şi a crimei organizate, problematica celei din urmă cuprinzând tehnici de urmărire a suspecţilor.

Partea spaniolă a adus în atenţie câteva probleme legate de organizarea acestei prime sesiuni de pregătire. Un prim aspect este legat de reticenţa unor state de a participa la proiectul EUPST, fi e din cauza lipsei de comunicare, fi e din cauza unei proaste mediatizări. O reticenţă mărită a fost înregistrată în ceea ce priveşte statele africane

(African Union). S-a stabilit ca la trimiterea unei scrisori de intenţie, să fi e expuse şi conceptele, care stau la baza proiectului EUPST. Astfel, fi ecare ţară participantă va putea să cunoască şi să conştientizeze concret de ce este invitată şi care este scopul fi nal al generării unei forţe comune, care să aibă aceleaşi metode, tactici şi care să poată lucra în condiţii de interoperabilitate atunci când este dislocată pentru gestionarea crizei într-o anumită zonă.

La fi nalul fi ecărei sesiuni de pregătire se va constitui de către ţara organizatoare, cu reprezentanţi din rândul tuturor participanţilor, o comisie de evaluare, care va întocmi un raport cu principalele concluzii reliefate. Aspectele pozitive şi negative vor fi transmise către Grupul de Lecţii Învăţate, care are sarcina de a le analiza şi include în manualul ce urmează a fi elaborat ca produs fi nal al proiectului EUPST.

Grupul de Lecţii Învăţate (LLJWG) va avea un plan de măsuri şi un calendar cu termene pe care va trebuie să îl aducă la îndeplinire. De asemenea, se vor stabili termene preliminare pentru elaborarea manualului de bune practici şi a dicţionarului de termeni specifi ci.

Având în vedere faptul că prin bugetul aprobat al proiectului sunt prevăzute doar două întâlniri pe an pentru Grupul de Lecţii Învăţate (LLJWG), s-a decis ca adiacent pentru colaborarea între membrii grupului să fi e utilizată platforma CEPOL, o primă întâlnire virtuală urmând să fi e stabilită cât mai curând pentru punerea la punct a sistemului audio-video. În fi nalul şedinţei, reprezentantul Uniunii Europene, domnul Michel Savary a afi rmat că obiectivul principal urmărit prin acest proiect este conectarea structurilor de management al situaţiilor de criză şi folosirea lor în zone unde necesită prezenţă imediată.

Referitor la componenţa Comitetului Director al EUPST, începând cu viitoarea întâlnire vor fi prezenţi doi reprezentanţi noi: domnul colonel Herve Dages din Franţa va fi înlocuit de către domnul colonel Didier Chipoi, din cadrul Jandarmeriei Naţionale Franceze, care a fost prezent la întâlnire, iar domnul colonel Andrea Torzani din partea Italiei va fi înlocuit cu domnul locotenent colonel Antonio Servedio.

locotenent colonel Claudiu GIUREA

căpitan Sorin ZMARANDA

dJa

la ce

21

G r u p d e l u c r u a l G r u p d e l u c r u a l F J EF J E

În ziua de 28 septembrie 2012, la Sintra, în Portugalia, s-au desfăşurat lucrările grupului de lucru al Forţei de Jandarmerie Europene din trimestrul III, organizate de Grada Naţională Republicană Portugheză – în calitate de instituţie, care deţine în acest an preşedinţia organizaţiei.

Jandarmeria Română a fost reprezentată în cadrul grupului de lucru de cpt. Dorin Luţă, ofi ţer specialist în cadrul Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Schengen şi punctul naţional de contact al ţării noastre la FJE.

Agenda discuţiilor s-a concentrat pe punerea în aplicare a deciziilor luate de Comitetul Interministerial de Rang Înalt (CIMIN) în cadrul reuniunii din 12 iunie a.c. Astfel, au fost abordate următoarele subiecte:

• stabilirea de măsuri concrete privind funcţionarea FJE după ratifi carea Tratatului, în domeniile fi nanciar, administrativ, logistic, juridic, comunicaţii şi informatică, schimbul de informaţii clasifi cate, etc.;

• analizarea angajamentului actual al FJE în Afganistan şi evaluarea altor potenţiale misiuni internaţionale la care forţa ar putea să se implice;

• în urma evaluării generale privind activitatea FJE în primii 5 ani de existenţă, stabilirea unor măsuri pentru implementarea recomandărilor formulate de echipa de evaluare;

• discutarea unor variante de restructurare a Comandamentului Permanent de la Vicenza, în vederea optimizării activităţii acestuia după ratifi carea Tratatului.

Toate aspectele de interes privind Forţa de Jandarmerie Europeană pot fi consultate şi pe noul website al organizaţiei, www.eurogenfor.eu, care va deveni operaţional la începutul lunii viitoare.

căpitan Dorin LUŢĂ

22

Proiecte ale Ministerului Administraţiei şi Internelor

În ziua de 4 septembrie, s-a desfăşurat conferinţa de lansare a proiectului „Dezvoltarea capacităţii instituţionale a MAI în domeniul gestionării dosarelor europene, al transpunerii şi al aplicării acquis-ului comunitar”. La această întâlnire, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor au participat domnul chestor şef de poliţie Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale şi preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Eugen Coifan.

Proiectul este cofi nanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” şi se derulează pe o perioadă de 22 de luni (08.02.2012-08.12.2013).

Obiectivele specifi ce ale proiectului urmăresc: - dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului MAI,

implicat în elaborarea şi adoptarea actelor normative comunitare, în transpunerea şi implementarea lor în sistemul naţional de drept, în monitorizarea şi controlul respectării acquis-ului comunitar prin organizarea unui program de formare;

- îmbunătăţirea următoarelor activităţi: diseminarea informaţiilor primite de la Uniunea Europeană; evaluarea impactului proiectelor actelor legislative europene; elaborarea mandatelor şi reprezentarea MAI în structurile europene de decizie; transpunerea directivelor şi deciziilor cadru în sistemul naţional de drept. În acest scop, vor fi elaborate trei ghiduri de proceduri;

- prevenirea şi soluţionarea problemelor generate de punerea în aplicare necorespunzătoare sau de nerespectarea acquis-ului comunitar de către autorităţile publice locale prin instituirea unui

sistem de lucru în reţea, „Sistemul de Soluţionare a Problemelor” (SISOP), care să asigure interacţiunea dintre MAI, Instituţiile Prefectului, cetăţeni, companii, asociaţii, etc. şi îmbunătăţirea controlului de legalitate, exercitat de către prefecţi, asupra conformităţii cu acquis-ul comunitar a actelor normative elaborate de către autorităţile publice locale.

Programul de formare în vederea dezvoltării competenţelor profesionale vizează un număr de 980 de persoane din cadrul MAI. Benefi ciarii proiectului sunt Direcţia Generală Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special şi personalul contractual din structurile MAI şi din instituţiile afl ate în subordinea acestuia care, prin atribuţiile lor, contribuie la îndeplinirea funcţiilor de reglementare, de sinteză, de reprezentare şi de autoritate ale MAI care gestionează dosare europene.

Chestor şef de poliţie Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale: „ Este un proiect ambiţios, este un proiect de anvergură, un proiect care implică forţe, resurse semnifi cative îndeosebi resurse umane”.

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Eugen Coifan: „Agenţia a derulat până acum, patru proiecte, care sunt fi nalizate şi avem încă cinci proiecte în faza de implementare, printre care şi acesta în care noi suntem doar parteneri, şi suntem convinşi că îl vom duce la bun sfârşit”.

De interesDe interes

Un alt proiect al cărui benefi ciar este Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia Generală pentru Relaţia cu Comunităţile Locale este „Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performanţă în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice”. În ziua de 7 septembrie s-a desfăşurat conferinţa de prezentare a stadiului acestui proiect, la care au participat alături de echipa de proiect şi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, reprezentanţi ai structurilor asociative ale autorităţilor publice locale, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale furnizorilor / prestatorilor serviciilor comunitare de utilităţi publice.Şi acest proiect este cofi nanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-

2013. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calităţii şi efi cienţei serviciilor comunitare de utilităţi publice prin introducerea unui sistem de evaluare pe bază de indicatori a modului în care, autorităţile publice locale se preocupă de dezvoltarea unui management performant al acestor servicii, dar şi de promovarea unui program coerent de investiţii şi modernizare a infrastructurii aferente. Prin implementarea acestui proiect, România face un pas important în atingerea parametrilor stabiliţi de directivele europene cu privire la furnizarea / prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice.


4 septembrie - Conferinţa de lansare a proiectului „Dezvoltarea capacităţii instituţionale a MAI în domeniul gestionării dosarelor europene,al transpunerii şi al aplicării acquis-ului comunitar”

2323

G.J.M. BacăuÎn data de 31 august, la nivelul Grupării

de Jandarmi Mobilă Bacău s-a desfăşurată o activitate aniversară prin care a fost sărbătorită Ziua Jandarmeriei Rurale.

În cadru festiv, cu participarea personalului unităţii (foto jos), a fost prezentată o expunere cu privire la evoluţia şi misiunile specifi ce ale Jandarmeriei Rurale precum şi diferitele transformări survenite.

maior Marius ŢĂRANU

1 Septembrie, este o dată de referinţă în istoria Jandarmeriei Române, în amplul proces de transformare şi modifi care a acestei prestigioase instituţii din România. În această zi a anului 1893, a fost publicată în Monitorul Ofi cial, Legea GEANDARMERIEI ROMÂNE, promulgată prin Decretul Regal nr. 2919 din 30.08.1893, astfel luând naştere o instituţie nouă, capabilă să asigure ordinea şi liniştea cetăţenilor în mediul rural, acolo unde trăia şi muncea aproape 80% din populaţia României. Jandarmeria Rurală, de la înfi inţarea ei şi până la desfi inţarea

brutală, în 1949, a cunoscut numeroase modernizări în concordanţă cu evoluţia şi cerinţele statului român. Acest corp militar de elită, şi-a pus amprenta pe toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute în România.

Sărbătorirea a 119 ani de la înfi inţarea Jandarmeriei Rurale, este pentru noi membri asociaţiei, un prilej de evocare şi omagiere a trecutului glorios şi a prezentului înnoitor, ale acestei Arme de elită cu frumoase tradiţii în istoria poporului român.

În această zi, omagiem jandarmul integru, dăruit Armei, a omului legii, onoarei şi demnităţii, care se afi rmă ca apărător neobosit al ordinii de drept. Sărbătorim astăzi pe cei cărora nu le este dat să cunoască viaţa tihnită, cu ore de muncă bine delimitate. Ei veghează zi şi noapte, indiferent de timp şi anotimp, pentru ca cetăţenii acestei ţări să trăiască în linişte şi bună înţelegere.

La acest ceas de vibrantă sărbătoare, vă rog să-mi permiteţi ca în numele Consiliului Director al asociaţiei, să adresez Comenzii Jandarmeriei Române, tuturor jandarmilor, cele mai camaradereşti felicitări pentru înaltul profesionalism de care dau dovadă în îndeplinirea misiunilor încredinţate, însoţite de calde urări de sănătate, fericire şi depline realizări în plan profesional şi familial, asigurându-vă de toată dragostea şi respectul nostru.

LA MULŢI ANI JANDARMERIA ROMÂNĂ!

Preşedinte interimar Gl.bg.(r) Marian TUDOSE

Ziua Jandarmeriei RuraleZiua Jandarmeriei Rurale

MESAJUL ASOCIAŢIEI „GRIGORE ALEXANDRU GHICA” CU PRILEJUL ZILEI JANDARMERIEI RURALE

1 SEPTEMBRIE 2012

I.J.J. Constanţa şi G.J.M. ConstanţaŞi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean

Constanţa alături de Gruparea de Jandarmi Mobilă ,,TOMIS” Constanţa au organizat mai multe activităţi pentru marcarea aşa cum se cuvine a acestui eveniment, Ziua Jandarmeriei Rurale. Astfel, Sala Tradiţiilor de la reşedinţa inspectoratului şi cea de la gruparea mobilă au găzduit expoziţii cu fotografi i şi documente de epocă, realizate cu sprijinul directorului Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“, fi liala Constanţa, prof. dr. Costin Scurtu.

maior Sorin TRANCĂcăpitan Codrin POPOIU

Fotografi ile şi documentele de epocăau trezit un interes deosebit

I.J.J. MaramureşÎn ziua de 31 august, începând cu ora 10.00, la sediul

Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Maramureş au avut loc, într-un cadru festiv, manifestări omagiale dedicate împlinirii a 119 ani de la înfi inţarea Jandarmeriei Rurale. Printre principalele activităţi planifi cate a se desfăşura în cinstea evenimentului au fost:

- prezentarea perioadei istorice în care se înscrie apariţia şi dezvoltarea jandarmeriei;

- slujbă religioasă ofi ciată la capela din unitate pentru cinstirea eroilor jandarmi căzuţi la datorie;

- premierea câştigătorilor la întrecerile sportive (şah, înot, tenis de masă), organizate cu întreg personalul unităţii.

Manifestările au fost precedate de prezentarea de către inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Maramureş, a temei: ,,119 ani de la înfi inţarea Jandarmeriei Rurale”.

sublocotenent Codruţa TOMOIAGĂ

I.J.J. IalomiţaInspectoratul de Jandarmi Judeţean Ialomiţa şi-a propus, ca în

săptămâna 27-31 august să organizeze o conferinţă de presă şi editarea şi distribuirea unor pliante care evocă istoricul Jandarmeriei Rurale, în Municipiile Slobozia, Urziceni şi Feteşti. De asemenea în aceleaşi municipii, au fost postate, în locurile aprobate, afi şe cu fotografi i semnifi cative din istoria Jandarmeriei Rurale şi au fost disputate meciuri de fotbal cu echipe din mediul rural, s-a organizat un simpozion, cu participarea unor personalităţi ale judeţului, în incinta Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia.

locotenent colonel Alexandru CONSTANTINESCU

Pliant realizat de I.J.J. Ialomiţacu prilejul Zilei Jandarmeriei Rurale

foto

: G.J

.M. B

acău

foto

: G.J

.M. C

onsta

nţa

Medaliat de cătrePreşedintele României

Agenda unităţilorAgenda unităţilor

24

10 August

Plutonierul Daniel Luca din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Decebal” Hunedoara (foto dreapta) a primit Medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, clasa a III-a, cu însemn militar. Medalia i-a fost conferită prin Decretul nr. 472 din 05.07.2012 şi i-a fost înmânată subofi ţerului în cadru festiv de către inspectorul şef al IJJ Hunedoara, general de brigadă Viorel Sălan, în data de 9 august.

Distincţia i-a fost acordată de către Preşedintele României, în semn de apreciere pentru implicarea în combaterea efectelor provocate de condiţiile meteorologice excepţionale din iarna anului 2011-2012, prin salvare de vieţi omeneşti, deblocarea drumurilor şi ajutorarea populaţiei sinistrate, dar şi pentru îndeplinirea exemplară a misiunilor încredinţate de-a lungul întregii sala cariere, dorind să răsplătească astfel meritele jandarmului hunedorean.

În luna februarie a acestui an, plutonierul Daniel Luca a făcut parte din trei echipaje de jandarmi care au însoţit transporturile umanitare ce au plecat din Judeţul Hunedoara către zonele afectate de ninsorile abundente din Judeţele Călăraşi, Buzău şi Galaţi. Totodată, a făcut parte din echipajele care au împărţit alimente şi apă şoferilor de tir, care au rămas blocaţi, din cauza vremii neprielnice.

La primirea distincţiei, plutonierul Daniel Luca a declarat:

„Am fost plăcut surprins de faptul că am primit această medalie. Ca militar este o onoare să primesc o medalie din partea Preşedintelui României. Nu mi-am făcut decât datoria, alături de colegii mei. Bineînţeles că misiunile de asigurare a protecţiei transporturilor umanitare, în zone în care zăpada depăşea 2 metri, presupuneau şi un anumit grad de difi cultate, dar era de datoria noastră, a jandarmilor, să ne asigurăm că bunurile donate de hunedoreni ajung la persoanele care au nevoie de ele, indiferent câte obstacole trebuiau depăşite. Acum, privind această medalie, mă încearcă un sentiment de bucurie, ştiind că munca mea este apreciată.”


În urma solicitării Asociaţiei Werding Hoffman, împreună cu colegii de la Grupa de Supraveghere Ordine Publică Carei, am poposit pentru câteva ceasuri la situl arheologic de la Bobalt, care găzduieşte în aceste zile prima tabără organizată de asociaţie (foto sus).

Asociaţia reprezintă interesele bolnavilor de sindromul Werding Hoffman sau alte afecţiuni ale sistemului locomotor, în tabără fi ind prezenţi 27 de tineri cu dizabilităţi din Carei şi din toată ţara, asistaţi de un număr de 32 de voluntari.

Ajunşi acolo, în timp ce tinerii se afl au în plin program de informare, ne-am alăturat grupului şi au început discuţiile de parcă ne-am fi cunoscut de o viaţă.

Am povestit cu cei din tabără, tineri şi maturi deopotrivă, despre ceea ce înseamnă Jandarmeria Română, despre dotarea militarilor jandarmi, despre greutăţile, dar şi despre împlinirile acestei meserii. De departe eroul zilei a fost colegul nostru, sergentul major Miklos - Bogdan Kiss, care este şi voluntar al Asociaţiei.

În prima parte a întâlnirii, subofi ţerul a fost prezentator al materialelor din dotarea Jandarmeriei, iar în cea de-a doua a încântat asistenţa cu o demonstraţie de intervenţie profesională, în cadrul căreia a prezentat modul în care sunt folosite mijloacele de intervenţie ale jandarmilor.

A urmat apoi un tir de întrebări, despre viaţa şi munca de jandarm, încât două ceasuri au trecut fără să ne dăm seama.Ultima parte a întâlnirii s-a petrecut la o masă comună, unde am gustat din gulaşul tradiţional unguresc – pregătit de către unul dintre invitaţi,

sarmalele – oferite de către jandarmi şi o delicioasă prăjitură cu mere – pregătită de către mama unuia dintre jandarmi.

preot militar Cristian – Nicolae SILAGHI

24 August Am fost în tabără la Bobalt

foto

: I.J.

J. H

uned

oara

foto

: I.J.

J. Sa

tu M

are

Copiii instituţionalizaţi,în vizită la jandarmi21 August

În scopul diversifi cării activităţilor educative derulate în perioada vacanţei de vară, o sută de copii afl aţi în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu au participat, în perioada 21-23 august, la o serie de acţiuni organizate la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Giurgiu. În perioada menţionată, copiii afl aţi în plasament la casele de tip familial, de la Centrul de primire în regim de urgenţă din cadrul Complexului de Servicii Sociale Giurgiu, precum şi cei care frecventează Centrul de zi «Luceafărul», au avut ocazia să primească informaţii legate de activitatea specifi că Jandarmeriei.

În cadrul acestor acţiuni, copiii au afl at în ce situaţii intervin jandarmii, amănunte interesante legate de desfăşurarea acţiunilor privind menţinerea ordinii şi liniştii publice şi modul de intervenţie în cazul confl ictelor de stradă, precum şi paza şi protecţia obiectivelor date în competenţă.

Copiilor le-au fost oferite informaţii în ceea ce priveşte regulile de comportament în societate şi au putut viziona un fi lm despre delicvenţa juvenilă, cauzele şi repercusiunile încălcării normelor de convieţuire socială. De asemenea, participanţii la aceste acţiuni au avut ocazia să vadă armamentul din dotarea jandarmilor, precum şi echipamentele de protecţie.

Momentele cele mai atractive pentru copii au fost cele în care jandarmii au prezentat cum sunt antrenaţi câinii de serviciu,

patrupedele făcând şi câteva exerciţii demonstrative.„Ne bucurăm că am putut veni în sprijinul copiilor afl aţi în evidenţa

Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu. Sperăm că ceea ce au văzut aici şi informaţiile primite în cadrul acestor acţiuni îi vor ajuta să-şi însuşească şi să respecte normele de convieţuire socială, îi vor responsabiliza, vor contribui la dezvoltarea spiritului civic în rândul copiilor instituţionalizaţi”, a declarat lt.col. Nicolae Magercu, prim adjunct al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Giurgiu.

căpitan Daniela GEORGESCU

foto

: I.J.

J. G

iurg

iu

ATV-ul jandarmilor montani,atracţia copiilor

25

„Vacanţă în siguranţă!”27 August

Pentru diversifi carea activităţilor educativ - preventive, Jandarmeria Maramureş a răspuns pozitiv solicitării administratorului unui hotel din Staţiunea Cavnic, de a oferi informaţii legate de activitatea jandarmilor, în special a celor montani.

Astfel, în săptămâna 27 – 31 august, mai multe grupuri de elevi din Bucureşti şi Cluj Napoca au afl at în ce situaţii intervin jandarmii, amănunte interesante legate de desfăşurarea acţiunilor privind menţinerea ordinii publice şi modul de intervenţie în cazul confl ictelor de stradă.

Participanţii la aceste acţiuni au avut ocazia să vadă şi să încerce materialele din dotarea jandarmilor montani precum şi echipamentele necesare pentru salvarea persoanelor sau în alte situaţii în care aceştia sunt solicitaţi.


foto

: I.J.

J. M

aram

ureş

Inaugurarea Postului de Jandarmi Ordine Publică Montan - Borsec05 Septembrie

Începutul lunii septembrie a însemnat pentru Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Harghita operaţionalizarea unei noi structuri de jandarmi montane, a cărei necesitate a rezultat din analizele efectuate la nivelul inspectoratului, fi ind şi o consecinţă a solicitărilor primite de la Primăria Borsec şi a iniţiativei domnului inspector şef al I.J.J. Harghita, locotenent - colonel Dan Iamandi.

La ora actuală la nivelul Judeţului Harghita sunt operaţionale trei posturi de jandarmi montane, respectiv Postul Jandarmi Montan Ordine Publică Lacu Roşu, Harghita Băi şi Postul de Jandarmi Montan Ordine Publică Borsec.

Începând cu data de 3 septembrie Postul de Jandarmi Montan Ordine Publică Borsec acţionează în conformitate cu legea şi regulamentele în vigoare în Staţiunea turistică Borsec, dar şi în zona cuprinsă între Comuna Tulgheş, Municipiul Topliţa (pârtia de schi), Munţii Călimani şi comuna Sărmaş, acoperind la ora actuală 14 trasee montane.

Încadrarea postului s-a făcut prin redistribuirea unor funcţii existente la nivelul inspectoratului, misiunile ce îi revin acestei structuri fi ind asigurate de către şapte jandarmi, nefi ind necesară încadrarea din sursă externă sau internă a unor noi subofi ţeri.

Pe timpul misiunilor aceştia vor avea în atenţie şi Parcul Naţional Călimani, Zona Carstică „Scaunul Rotund”- cel mai mare depozit de travertin cuaternar din România, precum şi Rezervaţia Botanică Borsec- „Hármasliget”, în acest sens colaborând atât cu structurile de poliţie din mediul rural, cu organele silvice din zonă, cu Formaţiunea Salvamont Topliţa cât şi cu angajaţii parcului naţional, fi ind totodată deschişi la orice solicitare legală adresată în acest sens.

plutonier adjutant Gheorghe SUCIU

De la stânga la dreapta - plt.maj. Ferenc RAB,plt.maj. Lucian ILIESCU şi plt.maj. Mircea STAN

foto

: I.J.

J. H

atgh

ita

Jandarmii brăileni, participanţila un exerciţiu multinaţional20 Septembrie

Efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila au participat, în ziua de 20 septembrie, la Exerciţiul multinaţional “Blonde Avalanche 2012”, desfăşurat pentru a treia oară în România şi pentru prima dată în Garnizoana Brăila. La acest exerciţiu au luat parte numeroase ofi cialităţi militare române, printre care, ministrul Apărării Naţionale, domnul Corneliu Dobriţoiu, dar şi străine, din Statele Unite ale Americii, China, Slovacia, Ucraina, Serbia, Republica Moldova şi Ungaria.

În cadrul exerciţiului, cu tema “Gestionarea urmărilor dezastrelor naturale provocate de inundaţii”, misiunea Jandarmeriei brăilene a fost îndeplinită cu brio. Militarii noştri au dovedit, încă o dată, că au pregătirea, dar şi dotarea corespunzătoare, elemente ce au fost prezentate în etapa premergătoare a exerciţiului. Astfel, a fost

prezentată ţinuta în cadrul constituirii unor binoame pentru restabilirea ordinii publice şi a ambarcaţiunii de intervenţie tip Bombard Comando C-4, care poate fi utilizată la patrulare fl uvială, salvare-evacuare de persoane, prevenirea faptelor de braconaj

etc. De asemenea, a fost prezentat automobilul N1 G Uro, dar şi autospeciala destinată transportului de efective.

Misiunile executate de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila, în cazul unei astfel de situaţii (dezastre naturale provocate de inundaţii), au fost:

- asigurarea pazei şi protecţiei taberei de sinistraţi;- îndrumarea persoanelor sinistrate către tabără, dar şi în interiorul

acesteia, înspre punctul de luare în evidenţă ;- protecţia şi paza cortului unde se afl au obiecte şi bunuri de valoare

ale sinistraţilor;- protecţia şi paza cortului de carantină, prevăzut cu dotarea

necesară în astfel de cazuri;- asigurarea ordinii în interiorul taberei de sinistraţi, prin constituirea

de patrule.Desfăşurarea exerciţiului practic a avut loc în apropiere de Portul

Militar Brăila, la 3 km nord de municipiu, pe braţul Arapu. Printre exerciţiile prezentate s-au numărat:

- evacuarea sinistraţilor din Insula Mare a Brăilei;- instalarea şi deservirea unui punct de trecere pe pod de pontoane;- salvarea cu ajutorul unui elicopter a unei persoane căzute în apă,

instalarea şi protecţia unei tabere de sinistraţi.Festivitatea de încheiere a exerciţiului a avut loc pe platoul din faţa

primăriei, unde ministrul Apărării Naţionale, alături de alte ofi cialităţi, a mulţumit organizatorilor şi participanţilor la acest eveniment.

plutonier Sorin NEFTODE

foto

: I.J.

J. Brăi

la

Prins de jandarm după ce a tâlhărit un bătrânSergentul major Silviu Ionuţ Ticană din cadrul Unităţii Speciale 79 Jandarmi Protecţie Instituţională

Bucureşti a fost recompensat cu „Felicitări” de către inspectorul general al Jandarmeriei Române, domnul gl. mr. dr. Gavrilă Pop.

În data de 18 august, în jurul orei 13.00, subofi ţerul afl at în paza Agenţiei Naţionale Antidrog, a observat în zona imediat apropiată de intrarea în obiectiv cum un bărbat l-a lovit pe un altul cu pumnii, trântindu-l la pământ şi sustrăgându-i o sumă de bani pe care victima, un bătrân de aproximativ 75 de ani, o avea în buzunarul de la spate al pantalonilor. Colegul nostru a ieşit din obiectiv, a fugit după atacator, iar în dreptul celei de a doua intrări în obiectivul unde îşi desfăşura activitatea, a reuşit să-l imobilizeze după ce în prealabil suspectul aruncase suma de bani sustrasă. Plt. Constantin Andrei, jandarmul care patrula în zona exterioară a Tribunalului Bucureşti, a intervenit acordând primul ajutor părţii vătămate.

În cauză au fost luate măsurile legale.plutonier Oana ŞTEFAN

Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

26

Prins când sustrăgea 1.200 kg de cărbunePatrula de ordine publică, formată din cpt. Aramis Constantinescu, plt. adj. Mihail Oprea, plt. maj. Irinel

Miuţă, plt. maj. Cristian Preda, plt. Florin Dăscălescu şi plt. Mihai Stănescu din cadrul Detaşamentului 1 Mobil, aflată în misiune pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale în zona Municipiului Rm.Vâlcea, a observat în Cartierul „Colonie Nuci” un bărbat care sustrăgea cărbune din vagoanele aflate în antestaţia

CET Govora. Colegii noştri au intervenit şi l-au oprit pe bărbat, iar în urma verificărilor s-a stabilit că este vorba de I. Vilmoş de 26 de ani din Municipiul Rm. Vâlcea. Bărbatul a pătruns în zona de siguranţă

feroviară din antestaţia CET Govora şi a sustras cantitatea de 1.200 kg cărbune (lignit) din vagoanele aflate în staţionare. Prejudiciul creat a fost recuperat în totalitate şi predat reprezentanţilor S.C. CET GOVORA S.A.

În cauză au fost luate măsurile legale.căpitan Cosmin IORDACHE

foto

: U.S

p. 7

9J. B

ucur

eşti

Ces

feroîn s

În ca

Pădurea e a tuturor! Mai puţin a infractorilor!Efective ale Postului Jandarmi Montan Ordine Publică Lacu Roşu, în cooperare cu cele ale Grupării de

Jandarmi Mobile „Regele Ferdinand I” Târgu Mureş, au desfăşurat o serie de acţiuni specifi ce de combatere a fenomenului infracţional în Bazinul Gheorgheni, iar rezultatele nu au încetat să apară.

Astfel, în ziua de 8 august, pe timpul executării serviciului de patrulare în zonele împădurite de pe raza Staţiunii Lacu Roşu, jandarmii din cadrul postului montan şi ai Detaşamentului 2 Jandarmi din cadrul grupării mobile, au identifi cat în locul numit „Poiana Gilcoş” o persoană care tăia arbori, acţiune care s-a dovedit ulterior a fi ilegală.

Din verifi cările efectuate la faţa locului a reieşit faptul că persoana în cauză a tăiat ilegal de pe picior un număr de trei arbori de esenţă răşinoasă (nemarcaţi silvic) de pe un teren care nu este dat în administrarea ocolului silvic.

Ca atare, jandarmii au solicitat sprijinul atât Ocolului Silvic Gheorgheni, cât şi a I.T.R.S.V. Braşov, în vederea stabilirii cantităţii de lemn tăiată ilegal şi a prejudiciului produs.

În urma adresei primite în data de 20 august de la I.T.R.S.V. Braşov a rezultat faptul că a fost tăiată ilegal cantitatea de 7,599 metri cubi material lemnos, prejudiciul produs fi ind de 1365,85 lei.

Ziua de marţi 14 august avea să fi e una cu surprize neplăcute pentru doi concetăţeni, care nu au ţinut seama de legea în vigoare, conform căreia tăierea arborilor fără acordul autorităţilor în materie este ilegală. În jurul orele 11.30, pe timpul executării serviciului de patrulare în zonele împădurite de pe raza Staţiunii Lacu Roşu, jandarmii din cadrul postului montan şi ai Detaşamentului 2 Jandarmi din cadrul grupării mobile, au surprins în locul numit „Şaua Nergyes” două persoane care tăiau ilegal arbori de esenţă răşinoasă.

În urma cercetărilor la faţa locului nu mare le-a fost mirarea jandarmilor când au constatat că cei doi au reuşit „recordul ” de a tăia ilegal, într-un timp relativ scurt, 44 arbori de esenţă răşinoasă (nemarcaţi silvic). S-a mai stabilit şi faptul că terenul de unde au fost tăiaţi arborii nu este dat în administrarea ocolului silvic. Drept urmare, jandarmii au solicitat sprijinul Ocolului Silvic Gheorgheni şi al I.T.R.S.V. Braşov în vederea stabilirii cantităţii de lemn tăiată ilegal şi a prejudiciului produs.

În urma adresei primite în data de 20 august de la I.T.R.S.V. Braşov a rezultat faptul că a fost tăiată ilegal cantitatea de 57,104 metri cubi material lemnos, prejudiciul produs fi ind de 7.659,34 lei.

În amândouă cazurile au fost luate măsurile legale.plutonier adjutant Gheorghe SUCIU

foto

: I.J

.J. H

argh

ita

de e

27

foto

: IJJ

Mar

amur

eş

Au furat fi er vechi de pe o barjăÎn ziua de 7 august, în jurul

orelor 17.00, un echipaj de jandarmi a surprins pe malul drept al Fluviului Dunărea, la km. 300, în dreptul Podului Anghel Saligny, două persoane care descărcau dintr-o barcă cu motor, pe malul apei, mai multe piese metalice.

George S., de în vârstă de 31 ani şi Romulus D., de 36 ani, din Cernavodă, au declarat că au sustras cantitatea de aproximativ 200 kilograme de fier, de pe o barjă staţionată, cu scopul de a vinde componentele metalice la un centru de colectare din localitate.

În cauză au fost luate măsurile legale.maior Sorin TRANCĂ

foto

: I.J

.J. C

onst

anţa

arjă

a, ui Anghel

Fals poştaş, prins de un jan-darm afl at în timpul liber

În data de 19 septembrie, în jurul orei 14.00, un subofiţer din cadrul Jandarmeriei Bucureşti, aflat în timpul liber, a

observat pe Şoseaua Pantelimon, la scara unui

bloc din Sectorul 2, un bărbat, care acostase trei femei

vârstnice şi cărora le spunea că au câştigat diferite premii. Acesta

se dădea drept lucrător poştal şi le solicita persoanelor respective sume de bani, în schimbul înmânării premiului.

Jandarmul a solicitat bărbatului un act, care să ateste calitatea sa, dar acesta nu a putut prezenta documentul. Astfel, colegul nostru l-a legitimat pe suspect şi l-a condus la secţia de poliţie competentă teritorial, împreună cu cele trei femei, care au vârste cuprinse între 70 şi 80 de ani.

În momentul în care a fost observat de jandarm, falsul poştaş păcălise deja una dintre femei, acesta primind suma de 20 de lei; persoana respectivă a depus ulterior plângere.

În cauză au fost luate măsurile legale.

locotenent Georgian ENACHE

Motociclist american rănit, găsit de jandarmi

În ziua de 31 august, în jurul orei 10.45, membrii unei patrule de ordine şi siguranţă publică din cadrul Postului de Jandarmi Montan Cîmpulung Moldovenesc, care executau serviciul pe traseele montane din zonă, au observat, pe drumul de pe raza localităţii Pojorâta, un bărbat îmbrăcat în echipament de motociclist ce era căzut, iar în apropierea acestuia o motocicletă răsturnată.

Jandarmii s-au apropiat şi au constatat că bărbatul avea piciorul stâng fracturat, era semiconştient şi dădea semne că ar fi accidentat la coloană, deducând astfel că probabil acesta căzuse de pe motocicletă şi se rănise, motiv pentru care i-au acordat primul ajutor şi au anunţat serviciile specializate.

Persoana în cauză a fost transportată cu o ambulanţă la Spitalul Municipal Cîmpulung Moldovenesc pentru investigaţii şi îngrijiri medicale, iar în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că este vorba de un cetăţean american, N. Louis, în vârstă de 72 ani, domiciliat în localitatea Magnolia, Statul Texas.

maior Bogdan CORNACI

Persoană accidentată, salvată de jandarmii

montani din BorşaÎn data de 2 septembrie, în jurul orei 15.00,

în urma unui apel telefonic prin Sistemul Naţional Unic de Urgenţă „112”, Jandarmeria Maramureş a fost informată că în timp ce se deplasa pe un traseu nemarcat din Munţii Rodnei o persoană a suferit un accident.

O grupă formată din cinci jandarmi din cadrul Postului Montan Borşa, împreună cu membrii formaţiunii Salvamont Borşa, s-au deplasat în locul indicat, Vârful Gardina din Munţii Rodnei, reuşind ca în jurul orei 19.30 să localizeze zona unde se afla persoana accidentată. Din cauza traseului extrem de accidentat şi a riscurilor amplificate de lăsarea întunericului, s-a luat hotărârea de a începe transportul victimei, a doua zi, la primele ore ale dimineţi.

Astfel, în zorii zilei de 3 septembrie, echipa de salvare – evacuare a interceptat victima, în persoana lui Mihai D. din Borşa, care acuza dureri la glezna piciorului stâng, fiind în imposibilitatea de a se deplasa singur. La faţa locului se mai găsea un bărbat, Ioan F., din aceeaşi localitate. După acordarea primului ajutor, bărbatul accidentat a fost transportat la bază, de unde a fost preluat de către un echipaj SMURD.


În data de 2 septeîn urma unui apel telefonic prin S

Fals da

î

Pbloc

cacare vârstni

28

foto

: IJJ

Ara

d

Efectuau trageri într-un poligon dezafectat,fără a avea autorizaţie

În ziua de 7 august, în jurul orelor 16.00, la dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad, o persoană a sesizat faptul că a auzit focuri de armă în poligonul dezafectat Ceala, situat în apropierea Municipiului Arad. Un echipaj de jandarmi s-a deplasat la faţa locului, unde a identificat două persoane, Ioan S., în vârstă de 41 de ani şi Sorin G., în vârstă de 43 de ani, ambii din municipiu. După verificările efectuate a rezultat că cele două persoane au efectuat trageri la ţinte cu două arme de vânătoare cu glonţ prevăzute cu lunetă. La controlul corporal preventiv efectuat, pe lângă cele două arme, au fost găsite şi 33 cartuşe. Persoanele în cauză nu deţineau autorizaţie pentru transport şi nici nu aveau dreptul de a efectua trageri cu armele de vânătoare în acel loc.

Armele, marca Zastava, calibru 223, respectiv marca C.Z., model 550 medium, calibru 300 WIN MAG, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.


maior Emilia FÎNAŢĂ

un

st, 0 la

Prinşi cu 400 de litri de produs petrolier

În ziua de 7 septembrie, jandarmi din cadrul I.J.J. Bihor au executat o acţiune punctuală în zona localităţii Abrămuţ. În timpul patrulării au observat în parcarea Staţiei de degazolinare Abrămuţ un bărbat care golea în rezervorul unui autoturism,

conţinutul unui recipient din plastic. La apropierea jandarmilor acesta a încercat să închidă portbagajul, unde se aflau nouă recipiente a câte 20 litri fiecare, pline cu un produs petrolier lichid incolor cu miros specific de gazolină.

În timpul verificărilor, jandarmii au observat în aceeaşi zonă un alt autoturism. După identificarea proprietarului acestuia, bărbatul a deschis portbagajul, unde se găseau alte opt recipiente a câte cinci litri fiecare, pline cu acelaşi fel de produs petrolier.

Între cele două maşini se afla o alta, în care se puteau observa mai mulţi saci din rafie în care se găseau de asemenea, mai multe bidoane. După identificarea proprietarului autoturismului, oamenii legii au găsit 36 recipiente a cinci litri fiecare, pline cu produsul petrolier similar găsit şi în celelalte două autovehicule.

Prejudiciul în cuantum de 400 litri, a fost recuperat în totalitate. Având în vedere că cei trei nu au putut dovedi provenienţa produsului petrolier în autoturismele lor, jandarmii au luat măsurile legale.

căpitan Ioan BOGDAN

Manifestările de la Ţebea,în siguranţă

În zilele de 8 şi 9 septembrie, în Judeţul Hunedoara s-a desfăşurat manifestarea cultural-artistică „Serbările Naţionale Ţebea 2012”, dedicate împlinirii a 140 de ani de la trecerea în nefi inţă a marelui patriot român Avram Iancu, eveniment la care au fost prezenţi foarte mulţi participanţi, printre care şi personalităţi ale vieţii publice.

Astfel, în ziua de 9 septembrie, începând cu ora 11.00, la Ţebea, în prezenţa ofi cialităţilor au avut loc depuneri de coroane la monumentele eroilor, o slujbă de pomenire şi evocarea personalităţii marelui patriot român. Manifestările au continuat cu un spectacol folcloric susţinut de formaţii şi interpreţi de muzică populară.

Jandarmii hunedoreni au asigurat ordinea publică cu prilejul acestei manifestări, urmărind prevenirea şi combaterea oricăror fapte antisociale şi pentru crearea unei atmosfere de sărbătoare specifi ce Ţării Moţilor.


foto

: I.J

.J. H

uned

oara

Prinşi la furat de cale feratăÎn ziua de 7 septembrie, în jurul orei 14.00,

un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ilfov, afl at în misiune de asigurare a ordinii şi liniştii publice pe raza localităţii Ghermăneşti, a depistat cinci persoane de sex masculin în timp ce sustrăgeau prin demontare, mai multe componente de la calea ferată din tronsonul Căciulaţi - Snagov Plajă. Înainte ca jandarmii să ajungă la locul faptei, 4 din cele 5 persoane au reuşit să fugă în pădurea din apropiere, una fi ind reţinută.

La faţa locului s-au găsit mai multe chei fi xe şi tubulare, prelungitoare pentru acestea şi chei inelare, cu ajutorul cărora au fost demontate 40 de plăci de fi xare, cleşti de fi xare şi elemente de prindere (trifoane).


maior Florin PIRCU

foto

: I.J

.J. I

lfov

29

Dovadă de spirit civic din partea unor jandarmeriţeÎn ziua de 4 septembrie, în timp ce se afla în serviciul

de supraveghere şi ordine publică la Judecătoria Bacău, plutonierul Mihaela Roman, (foto stânga) din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, a observat că pe masa din holul central se află o servietă, în acel loc nemaifiind nimeni.

Jandarmeriţa a identificat în interiorul acesteia o sumă importantă de bani (2.760 euro, 210 lire, 8.350 lei), precum şi documente personale şi juridice. Din verificările actelor găsite în servietă, s-a constatat că lucrurile aparţineau unui avocat din Baroul Bacău, care a fost contactat ulterior pentru a confirma bunurile şi sumele de bani aflate în aceasta, avocatul indicând cu exactitate conţinutul. Ulterior, în prezenţa unui martor asistent, i-a fost predată servieta cu toţi banii, documentele şi celelalte bunuri aflate în ea.

Jandarmeriţa a primit mulţumiri atât din partea avocatului cât şi din partea conducerii inspectoratului pentru modul exemplar în care a procedat.

După numai două zile de la producerea evenimentului respetiv, în ziua de 7 septembrie, plutonierul Ionela Bordeanu, (foto dreapta) din cadrul aceluiaşi inspectorat, în timpul serviciului de supraveghere şi ordine publică la Judecătoria Bacău, a observat pe o masă dintr-o sală de şedinţe un portofel, în acel loc nefiind vreo persoană.

În interiorul portofelului, a fost găsită suma de 50 euro, 150 lei, două carduri bancare şi un carnet de asigurare medicală. Deoarece numele care era trecut pe carnetul de sănătate nu corespundea cu adresa actuală, cu ajutorul personalului judecătoriei şi ulterior a avocatei ce o avea drept clientă pe persoana care şi-a pierdut portofelul, a fost identificată proprietara, C. V. în vârstă de 66 ani din Municipiul Bacău. Aceasta a fost contactată pentru a confirma sumele de bani şi celelalte bunuri aflate în portofel, persoana indicând cu exactitate conţinutul.

Ulterior, în prezenţa unui martor asistent, i-a fost predat portofelul cu toţi banii, documentele şi celelalte bunuri aflate în el, femeia bucurându-se şi mulţumindu-i foarte mult colegei noastre, deoarece este grav bolnavă, banii respectivi fiindu-i indispensabili pentru tratamentul afecţiunii de care suferă.

Plutonierul Ionela Bordeanu a fost apreciată şi de conducerea inspectoratului pentru modul exemplar în care a procedat.

maior Sebastian CREŢUfoto: I.J.J. Bacău

Furt de deşeuri metalicedintr-o garnitură de tren

În dimineaţa de 11 septembrie, în jurul orei 03.30, un echipaj din cadrul Jandarmeriei Călăraşi

aflat în misiune de patrulare pe raza Municipiului Călăraşi, a depistat în apropierea Staţiei C.F.R. – Călăraşi Nord un bărbat care, cu ajutorul unui autovehicul carosat, transporta cantitatea de 4.260 kilograme deşeuri metalice.

În urma legitimării şi verificărilor efectuate de către jandarmi, s-a stabilit faptul că persoana respectivă a sustras deşeurile metalice dintr-o garnitură de tren aflată în Staţia C.F.R. – Călăraşi Nord. În cauză au fost luate măsurile legale.

căpitan Mihai DINU foto

: IJJ

Călăr

aşi

În 03.30, un

fl t î i i d t l

Am participat la refacerea traseelor turistice

În perioada 15 – 16 septembrie a avut loc o acţiune de remarcare a traseelor turistice din Masivul Penteleu, realizate iniţial în anii ‘70, precum şi marcarea pentru prima dată a unor zone noi ale acestora, considerate necesare în scopul asigurării unei orientări optime a turiştilor.

Acţiunea a fost iniţiată de Consiliul Judeţean Buzău, care a asigurat toate materialele necesare în calitate de custode de arii protejate şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Buzău şi a constat în aplicarea marcajelor convenţionale “bandă roşie” pe o distanţă de aproximativ 28 km, respectiv “triunghi albastru” pentru aproximativ 18 km.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Buzău a participat în baza planului de colaborare existent în domeniul ariilor protejate cu un efectiv de circa 30 jandarmi din cadrul structurilor montane, fi ind angrenaţi şi 20 de voluntari, membrii ai Asociaţiei Montane CARPAŢI şi ai Asociaţiei MECANTURIST din Galaţi, ambele cu bogată experienţă în domeniul amenajării traseelor turistice. Activitatea a fost fundamentată atât de necesitatea amenajării ariei protejate, cât şi din nevoia asigurării unor marcaje efi ciente, care să prevină rătăcirea turiştilor şi implicit producerea de evenimente negative în zonă.

Întreg colectivul a acţionat voluntar, din pasiune pentru zonele montane, în scopul asigurării unor condiţii optime de deplasare a turiştilor şi implicit, reducerea riscurilor de producere a unor evenimente neplăcute, pe fondul rătăcirii acestora.

locotenent Adrian CRISTIANfoto

: I.J

.J. B

uzău

e ne nei

asigurat otejate şi

aplicarea ti 28 k

Plutonierul Cristian Cernăianu (foto dreapta), jandarm montan în cadrul Postului Parâng, a participat, în data de 4 august, la „Retezat Maraton”, competiţie organizată în Masivul Retezat, cu plecare din Staţiunea Râuşor.

Jandarmul a participat la proba de semimaraton, desfăşurată pe un traseu de 22 kilometri. Subofi ţerul a parcurs această distanţă în cinci ore şi un minut, clasându-se pe locul 8. La această probă, alături de Cristian Cernăianu, s-au mai înscris încă 42 de concurenţi.

La fi nal, jandarmul a apreciat competiţia ca fi ind grea, dar frumoasă, el fi ind un împătimit al muntelui. Acesta lucrează în structurile montane ale I.J.J. Hunedoara din anul 2003.


Jandarm hunedorean, la competiţia de maraton montan

SportSport

foto

: IJJ

Hun

edoa

ra

30

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Mureş, în cooperare cu Şcoala Generală din Comuna Viişoara, a organizat şi desfăşurat pe parcursul vacanţei de vară a elevilor, un curs de arte marţiale stilul Shotokan cu participarea a 60 de copii.

Scopul acestei activităţi a fost acela de a promova sportul de performanţă în rândul elevilor din această localitate. Ieri, 16 august, o parte din elevii care au participat la pregătirea făcută de sensei Feurdean Ioan, centura neagra 4 Dani Shotokan, subofi ţer în cadrul I.J.J. Mureş, au susţinut primul examen de centură.

Un grup de 19 copii, împărţiţi pe categorii de vârstă, sub atenta observaţie a antrenorului, au executat probele impuse de kihon pentru a obţine centura albă, rezultatul fi nal prezentându-se astfel :

- între 8 şi 10 ani – 5 copii au obţinut centura albă 9 Kyu;- între 10 şi 13 ani – 14 copii au obţinut centura albă 9 Kyu;Jandarmii mureşeni le urează în continuare micilor sportivi

rezultate cât mai bune şi, de ce nu, o participare la un concurs naţional!

locotenent colonel Daniel MANEA

Un jandarm, profesor de arte marţiale

foto

: IJJ

Mur

eş

Începe examenul de centură!

Rugby, sportul atitudiniiAtitudinea şi perseverenţa au urcat echipa de rugby

a DGJMB pe podiumul Campionatului Naţional de Rugby în 7, desfăşurat în perioada 4 - 25 august la Bucureşti, Galaţi şi Braşov. Cu şapte victorii, băieţii noştri au făcut o fi gură lăudabilă obţinând locul trei, devansând mult mai experimentata echipă a divizionarilor de la R.C. Galaţi.

Cu medaliile la gât, cu diplomele în mâini şi cu multă încredere, jandarmii bucureşteni ne promit că nu vor conteni să demonstreze că sportul e mai util şi mai plăcut atunci când se face cu pasiune şi cu dăruire.

Efortul este al întregii echipe, dar au pus un umăr mai solid la construirea podiumului, oameni ca managerul cpt. Laurentiu Budur, antrenorul plt. Ionel Ivan, sau “eseistul de serviciu” sg.maj. Sorin Mira. Munca acestor sportivi a fost, este şi va fi i răsplătită indiferent de natura premiilor.

Din partea noastră: RESPECT !

plutonier Daniel ŞTEFAN

foto

: D.G

.J.M

.B.

La „încălzire”

31

Campionatul de tenis al MAI, etapa fi nalăÎn perioada 4 - 7 septembrie, la

Baza Sportivă „Constructorul” (Pâclişa), s-a desfăşurat etapa finală a Campionatului de tenis de câmp al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Evenimentul a fost organizat de către Biroul Coordonare Activităţi Sportive din Centrul Cultural al M.A.I., Prefectura Judeţului Alba, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Alba, în colaborare cu Federaţia Română de Tenis şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Alba.

Campionatul de Tenis al MAI a fost organizat pentru toate categoriile de personal salariat, în activitate, al ministerului. Bărbaţii au concurat pe trei categorii de vârstă (până la 35 de ani, 35-45 ani, peste 45 de ani), iar femeile în stil open. La turneul final găzduit de Municipiul Alba Iulia, au

participat concurenţii care s-au calificat după desfăşurarea primelor două etape.

În ziua de 7 septembrie, în cadrul festivităţii de închidere a turneului, concurenţilor clasaţi pe locurile I, II şi III li s-au acordat medalii şi diplome, iar cei de pe locurile IV-VI au fost răsplătiţi cu diplome.

Astfel, în urma disputării jocurilor, clasamentul a fost următorul:

Femei: - Lavinia Ţiplea – Academia de Poliţie

„Alexandru I. Cuza”; - Roxana Cojocariu Tomescu – I.J.J.

Ilfov; - Maria Alstani– I.T.P.F. Timişoara; - Ana Şimandan - I.T.P.F. Timişoara; - Maria Trancă – I.P.J. Sibiu; - Diana Simineanu – I.P.J. Constanţa.Bărbaţi: Categoria “– 35 ani“: - Jean Iliescu– I.J.J. Ialomiţa;

- Gheorghe Bitere – I.S.U. Galaţi; - Sergiu Lozincă– I.P.J. Bihor; - Andrei Codău– D.G.P.M. Bucureşti; - Pompiliu Bîlbîie Georgescu– D.G.A.; - Mihăiţă Cenuşă– I.S.U. Bacău;Categoria “35 – 45 ani“: - Adrian Buta – I.J.J. Braşov; - Cristian Buteanu – I.S.U. Bistriţa; - Marian Ion – I.S.U Prahova; - Dorel Viişoreanu – I.S.U. Olt; - Horia Irimia - I.P.J. Cluj; - Dan Nicolescu – I.P.J. Alba;Categoria “ + 45 ani“: - Ştefănică Bălan – I.P.J. Vaslui; - Emanoil Opriţa – I.J.J. Alba; - Liviu Maniliuc – I.S.U. Botoşani; - Nicolae Palcu – I.T.P.F. Oradea; - Gheorghe Oşvat – I.T.P.F. Oradea; - Ermil Paraschiv – I.P.J. Neamţ.

maior Cosmin JURCOVEŢ

Jandarmeriţă din Prahova – campioană balcanică

Subofi ţerul Corina Tănăsescu, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Prahova, a fost selecţionată şi a participat în perioada 13 – 18 septembrie, la Campionatul balcanic de karate al jandarmilor şi poliţiştilor din ţările balcanice, ce s-a desfăşurat în Oraşul Atena din Grecia.

Subofi ţerul, componentă a lotului naţional, a participat la această prestigioasă competiţie a oamenilor legii alături de alţi şase sportivi.

Jandarmeriţa prahoveană a reuşit câştigarea medaliei de aur la Kata individual, alăturând această medalie altor şase obţinute de jandarmii şi poliţiştii români (una de argint şi cinci de argint).

Probele susţinute de cei aproximativ 100 de participanţi au fost: Kata individual (feminin şi masculin), Kumite (feminin şi masculin) şi Kumite - echipe masculin.

Corina Tănăsescu, posesoare a centurii negre 2 Dan, a obţinut numeroase titluri de campioană europeană şi mondială la competiţiile de Karate Tradiţional. Este o fi re liniştită şi modestă, îndeplinindu-şi atribuţiile de serviciu cu seriozitate.

maior Leonard DRAGOMIRESCU

Ediţia jubiliară a Cupei Federaţiei Române de Oină,câştigată de echipa Jandarmeriei

foto

: IJJ

Pra

hova

Federaţia Română de Oină, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, Primăria şi Consiliul Local al Comunei Chiuieşti, Consiliul Judeţean Cluj, C.S. Izvorul Chiuieşti, Fundaţia pentru Promovarea Sportului Constănţean şi Consiliul Judeţean Constanţa, au organizat în perioada 18-19.08.2012, pe stadionul din comuna Chiuieşti, Jud. Cluj, Cupa Federaţiei Române de Oină, ediţia 2012.

Competiţia a marcat 80 de ani de la înfi inţarea Federaţiei Române de Oină, eveniment care a avut loc in anul 1932.

Meciurile au fost extrem de spectaculoase, în care echipele participante au dat totul pe teren pentru a intra în posesia trofeului. După disputarea meciurilor eliminatorii, Pamira, Straja şi Frontiera s-au califi cat în faza următoare a competiţiei, unde s-au întâlnit într-un turneu simplu pentru desemnarea câştigătoarei.

Echipa Jandarmeriei s-a impus în faţa ambelor echipe (Frontiera şi Pamira), în disputa pentru locul 2, Frontiera impunându-se în faţa celor de la Pamira.

Spre bucuria numerosului public prezent, a fost organizat şi un meci între veteranii oinei şi echipa locală, Izvorul. Foştii mari jucători de oină, în frunte cu Nicolae Păsărică şi Ion Târnoveanu, au readus pentru spectatori farmecul oinei de odinioară.

La festivitatea de premiere, toţi participanţii au primit materiale sportive, cupe, medalii şi diplome.

De asemenea, de premii s-au bucurat şi veteranii oinei, aceştia primind pe lângă materiale sportive, şi plachete care marchează evenimentul prin care s-au celebrat cei 80 de ani de la înfi inţarea Federaţiei Române de Oină.

Echipe participante:

1. ACS Frontiera Tomis Constanţa;2. ACS Straja Bucureşti;3. CS Biruinţa Gherăeşti Neamţ;4. CS Izvorul Chiuieşti Cluj;5. CS Pamira Sibiu;6. CS Dinamic Coruia Maramureş.

maior Sorin DESPINA

32

Vasile Marusac (I.J.J. Botoşani)

M-am născut în localitatea Săveni, Judeţul Botoşani, într-o geroasă zi de ianuarie a anulului 1970. Jandarm sunt din 1991, mai întâi militar angajat cu contract apoi, din anul 1994, subofi ţer. Toată activitatea mi-am desfăşurat-o într-o singură unitate, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani. Nu am regrete; aici am cunoscut oameni extraordinari. Cu muncă şi echilibru aici s-a format o familie, ne ştim între noi, ce necazuri şi ce bucurii avem. Aşa reuşim să mergem mai departe.

Din totdeauna mi-a plăcut să scriu, la şcoală făceam cele mai frumoase compuneri. Am vrut să urmez istoria, cu asta am trăit în sufl et în toţi aceşti ani, am fost aproape de reuşită, asta se întâmpla în 1990. În 2010 m-am hotârât şi acum sunt în anul III al Facultăţii de Istorie, Universitatea ,,Al. Ioan Cuza” din Iaşi. Se pare că visul mi se împlineşte...

Cu poezia am cochetat de când mă ştiu, este locul unde mă refugiez fără să mă vadă nimeni. Abia atunci reuşesc să rămân eu cu mine însumi. Cu toate acestea, un dosar vechi de arhivă mă fascinează. Mă uit la nume, date şi ani, cine au fost şi ce au făcut, cât timp s-a scurs de atunci. Cum era atunci, cum a fost ieri şi cum e astăzi. Istoria, în esenţa ei, te trimite la comparaţie, neputând exista decât prin oameni.

Finalmente, dacă aş fi pus să o iau de la început, n-aş dori să schimb nimic...

DESENEO ploaie măruntă,Desenată pe hârtie,Cântece în şoaptă,Câtă amăgire…Vorbe de migală,Prinse în desene,Câtă vorbă goală,

Spusă printre gene…Un cuvânt în gloată:

Il ascultă o lume,O lume uitată

Uitată de… lume.

1996

Poezie

SINGURĂTATESingurătatea,adunată în pocalul speranţei,nu ştiecă mugurii primăveriise contopesc cu fl orile;amarnică iubiredintre două paraleleale naturii…

Dar zilele se pierd,iar tu cauţi singursemnifi caţia timpului din urmă,rodul copacilor înfl oriţi, culoarea petalelorfără mângâiereacelor care adună polenul.

Amară căutare a transformării…

1997

AŞTEPTAREÎmi plac

nopţile cu lună,auriul lunii

îmi inundă sufl etul,îmi scaldă ochii.

Îmi placnopţile tăcute,

linişteamă trimite

în Universul gândirii…Îmi dă

dimensiunea raţiunii;tăcerea nopţii

îmi trimitesentimente

şi puterea să alungrăul din mine…

ÎNCHIPUIRIMi-am închipuit tăcerea în alt fel,Ca pe o trăsătură ideală morţii...Şi câte frunze nu par model,Cînd toamna le mătură vigoarea tinereţii ?

Mi-am închipuit plînsul ca pe o tragedieŞi nu mai ştiu de cîte ori m-am înşelat;Cînd plânsul plutea văzut-am tinereţea în murmurat.

Am alergat după mii de închipuiri,Lovit de stânci şi paravane-pe loc am stat-Prins între lanţuri de gânduri,Pluteam în vis şi în neant...

Condei cu spirit

Lansare de carteProfesorul universitar, jurnalistul militar şi scriitorul jandarm Nicolae Rotaru a tipărit (la Editura Detectiv) şi a lansat ( la Librăria Mihail

Sadoveanu) a 90-a carte a sa, romanul Viu post mortem. Au fost de faţă oameni de cultură, colegi de catedră, ziarişti, studenţi, confraţi de condei, prieteni ai autorului, un numeros public. Au vorbit şi au lăudat volumul (cuprinzând 600 de pagini) printre alţii Ion Dodu Bălan, Radu Cârneci, Ion Horea, Ştefan Mitroi, Alexandru Păsărin, Horia Gârbea, Neagu Udroiu, Anton Gagiu, Geo Călugăru şi Gheorghe Grosu.

Autorul a avut plăcerea să ne spună câteva cuvinte despre această nouă apariţieN.R. : Cartea prezintă drama unui magistru care, suferind un accident, este nevoit să facă cunoştinţă cu un mediu convivial

incredibil şi să descrie, comparativ (cu trimiteri în devenirea rural-militară a protagonistului, aproape coincidentă cu a autorului), o societate marcată de alienare, debusolări, dezamăgire şi pierderea identităţii individului. Apartenent, în paralel, unei societăţi secrete (Asociaţia Confreriilor Salvatorilor Uniunii Planetare), autorul-narator-erou trebuie să slalomeze între realităţi spitaliceşti şi evoluţii identitare conspirate, într-o continuă alerteţe şi marcat de temeri şi supoziţii cu extensie spaţio-temporală incredibilă,

cu ruperi de ritm şi alunecuşuri de plan, pendulând între gravitate şi ludic, între dramatism şi satiră, între imposibilul credibil şi incredibilul posibil, dintr-o imediateţe reală care, adesea, întrece fantezia artistică.

Dacă tot s-a întrerupt (din motive de criză) colecţia epică Biblioteca Jandarmului, pe care o scotea anual Editura MAI, în cărţile care au urmat acestui eşec, (inclusiv în acest roman) oamenii de arme au rămas prezenţi şi evoluează în circumstanţe narative demne de atenţie.

SapriIo

cu ri dibil l iibil

În ultima perioadă în paginile revistei nu am mai avut ocazia să prezentăm cărţi scrise de colegii noştri. Dar, recent, am primit pe adresa redacţiei şi ne face plăcere să le prezentăm, două volume apărute sub semnătura mr. Ilie Nuţu, profesor la Catedra de Pregătire Socio-Umană şi Limbi Străine din cadrul Şcolii Militare de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni.

Născut la data de 17 decembrie 1970 în Suceava, colegul nostru este doctor al Facultăţii de Istorie – Geografi e, din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava (2011), cu lucrarea „Jandarmeria în Bucovina 1918-1940”, sub coordonarea prof.univ.dr. Mihai Iacobescu. Maiorul Nuţu este autor a numeroase articole despre trecutul Jandarmeriei din Bucovina, publicate atât în ţară cât şi în străinătate.

Cu ocazia Zilei Jandarmeriei – 3 aprilie 2012, a publicat prima lucrare „Jandarmeria austriacă în Bucovina (1850-1918)”, structurată pe trei capitole („Mitul habsburgic din perspectiva naţională”, „Organizarea Jandarmeriei Austriece (1850-1918)”, „Acţiunile Jandarmeriei Austriece în Bucovina”), fi ecare având mai multe subcapitole. La numai câteva luni, cu ocazia Zilei Jandarmeriei Rurale – 1 septembrie 2012, a publicat lucrarea „Jandarmeria 1918-1940. Legislaţie şi organizare”. Potrivit Cuvântului înainte al cărţii, „elaborarea lucrării de faţă are ca argument necesitatea de a oferi informaţii de specialitate despre instituţia Jandarmeriei atât specialiştilor, cât şi celor care doresc să se documenteze cu privire la organizarea activităţii de ordine publică din România interbelică”.

Amândouă lucrările sunt realizate cu multă pasiune şi după o temeinică documentare, atât în ţară cât şi în Austria şi Ucraina.

. Dar, ra mr. ofi ţeri

orieria tor în

ă a

e ordidinene

33

...Rândurile de mai jos redau, pe scurt, povestea unui om, a unui jandarm, care iubeşte frumosul şi care îşi petrece timpul liber, punând pe o pânză o parte din sufl etul său. Daniel Chelaru spune că atunci când se aşează în faţa şevaletului, pentru el nu mai contează nimic. Este inspirat de tot ceea ce-i face inima să tresară de bucurie, pânza şi culorile redându-i liniştea.

***

De unde pasiunea pentru artă? Fie că este vorba de pictură, grafi că sau poezie.

Din copilărie. Sunt născut în Bârlad. Un orăşel pierdut între dealurile Tutovei, cu istorie şi cultură pierdute în negura timpului. Cred că am moştenit ceva din însuşirile oamenilor născuţi pe acele meleaguri. Nişte oameni cu un spirit ascuţit, talentaţi şi care sunt prezenţi în mai toate sferele de activitate. Pornind de la Alexandru Ioan Cuza, Victor Ion Popa, Vasile Pârvan, Elena Farago şi terminând în zilele noastre cu Marcel Guguianu, Constantin Chiriţă, Laurentiu Burlacu, Sorina Valcov şi mulţi alţii. Am avut şansa să fi u coleg cu ultimii doi la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice. Ei au ajuns artişti consacraţi. Eu jandarm... Am avut şansa să fi u coleg de clasă la Liceul Alexandru Vlahuţă cu actorul Lucian Nuţă, cunoscut pentru rolurile din „Declaraţie de dragoste” şi „Doi haiduci şi o hangiţă”.

De când pictaţi?Din copilărie. Însă odată cu angajarea în Jandarmeria Română a intervenit o

perioadă lungă de pauză care a ţinut cam 20 de ani. Sute de misiuni, dintre care multe ţineau şi câte o săptămână, apoi munca în cadrul resurselor umane, m-au ţinut departe de şevalet. Întâmplarea a făcut ca, afl ându-mă împreună cu soţia într-un magazin de profi l, să investesc ceva bani şi să reiau pasiunea de acolo de unde am lăsat-o.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră arta, pictura?În momentul de faţă, foarte mult. În faţa şevaletului nu mai contează nimic

altceva. Acolo sunt eu, pânza şi culorile. Nu mai este loc pentru nimeni. Aşa îmi regăsesc liniştea după agitaţia din cursul zilei. Ca să nu spun că pentru mine a picta

înseamnă viitorul. Mă apropii de vârsta de pensionare. Momentul în care voi preda ştafeta celor tineri trebuie să mă găsească pregătit pentru a face şi altceva faţă de ce am făcut în ultimul timp, care sper să-mi aducă satisfacţia şi recunoaşterea de care nu am avut parte în activitatea desfăşurată în Jandarmeria Română.

Cum se îmbină arta cu armata?Nu se întâlnesc. Practic sunt incompatibile. Viaţa militară te abrutizează,

având în vedere privaţiunile la care eşti supus, şi trebuie să faci eforturi mari ca să rămâi pe linia de plutire. Arta este cea care te menţine cu psihicul sănătos, este cea care iţi dă posibilitatea să te exprimi liber, aşa cum în activitatea de zi cu zi nu iţi este permis.

Ce vă place să pictaţi cel mai mult?Îmi place foarte mult culoarea. Deci pastelul şi peisajul sunt domeniile favorite.

Însă până a ajunge la maturitatea necesară trebuie să experimentez mai multe tehnici. Sunt totuşi 22 de ani de pauză. Am mult de recuperat.

Care vă este cea mai dragă lucrare?Următoarea. Glumesc. Toate-mi sunt dragi pentru că în toate las câte puţin din

sufl etul meu.

Ce vă inspiră atunci când pictaţi sau scrieţi poezii?Frumosul. Dragostea. Tot ce-mi poate face sufl etul să tresară de bucurie.

V-aţi gândit vreodată să renunţaţi la Jandarmerie pentru a face o carieră ca pictor?

Oho! De multe ori în ultimul timp. La mine numărătoarea inversă a început. În câteva luni cred că o să tranşez definitiv dilema aceasta prin ieşirea la pensie. Atunci o să pot să-mi dedic 100% timpul pentru artă. Sper să fiu sănătos să-mi văd lucrările expuse pe simeze într-o expoziţie personală.

Daniel Chelaru (U.Sp.70 J. Bucureşti)

"Trandafi ri galbeni" "Pasajul scărilor - Sibiu"

"Santorini"

Pasiunea mea, pictura

"Peisaj de iarnă"

"Sat transilvănean"

RestituiriRestituiri

34

Istoria care doareIstoria care doareDespre Marea Răscoală din 1907 s-a scris mult, îndeosebi

în partea a doua a veacului trecut, exploatându-se cu precădere latura negativă a capitalismului în plină ascensiune şi formare în România.

Profunda nemulţumire a mulţimilor de ţărani faţă de stările social-economice ale României Moderne a fost pe deplin justifi cată. Inegalitatea socială se adâncise ameninţător, Nicolae Iorga scria în 1905 „că nimeni nu se uita la aceste adâncuri din care putea să iasă cea mai mare primejdie pentru viitor...”

De pe urma vieţii moderne profi ta o minoritate: marii proprietari de pământ şi burghezia, pe care mecanismul vieţii moderne o ridică şi o impune. Un exemplu elocvent este legislaţia din acea vreme. Prin „Legea pentru tocmelile agricole”, publicată în M.O. nr.44/28.05.1893 şi promulgată prin înaltul decret regal nr.2134/22.05.1893, favoriza prin ambiguitate şi incoerenţă abuzurile arendaşilor sau moşierilor. Mulţi din oamenii politici ai vremii erau mari proprietari de pământ iar o lege altfel decât în avantajul „grupului restrâns” nu putea fi şi nici nu avea cine să-i sancţioneze.

Răscoala a început în martie (calendar nou) 1907, când locuitorii din comuna Flămânzi (astăzi oraş) s-au răsculat împotriva arendaşului Mochi Fischer, de origine austro-evreiască, ce deţinea la acea vreme mai bine de trei sferturi din pământul arabil din trei judeţe ale Moldovei.

Într-o informare a Prefecturii Botoşani nr.1302 din 18 februarie/03 martie 1907, Prefectul de Botoşani, I.Văsescu raporta ministrului de interne: „….În comuna Flămânzi, la reşedinţa comunei am găsit vreo 400 locuitori. La întrebarea ce le-am făcut de se agită şi ce caută în număr aşa mare la primărie, mi-au răspuns că fraţii Mochi Fischer şi Avram Fischer nu vor să facă contracte de învoială, că iată a sosit timpul de pus plugul pentru primăvară…..”

Tocmai aceste contracte agricole, urmate de angajamente agricole, potrivit legii din 1893 au stat, în mare parte, la declanşarea Răscoalei din 1907; profund împovărătoare şi practic imposibil de respectat. Acestea se încheiau cu întârziere în mod intenţionat, determinând pe ţărani să le semneze în defavoarea lor, total dependenţi de arendaş sau moşier.

În acelaşi raport Prefectul menţiona: „... La Primăria din Frumuşica au venit locuitorii din Rădeni. Aici, ca şi în Flămânzi, asemenea plângeri sunt făcute în mod stăruitor: nu-i angajează la lucru, nu le dă pământ, sunt furaţi la răfuială, schingiuiţi şi maltrataţi de către domnul Caracas administratorul moşiei. Cer angajamente, hrană bună, răfuială onestă……plângerea lor e justă şi e de dorit ca arendaşii să o îndeplinească, ei sunt vinovaţi şi numai ei pot remedia la asemenea stare de lucruri. La din contra, e de prevăzut că la primăvară arendaşii, nevoind a da pământuri la locuitori, aceşti din urmă le vor lua singuri şi prin acest mijloc vor provoca o stare de lucruri îngrijorătoare pentru viitor...”. Aşa încheia raportul Prefectul de Botoşani şi, din păcate, a avut dreptate...

O telegramă transmisă de la Hârlău către ziarul „Adevărul” din 16 fabruarie/1 martie 1907 menţiona „Locuitorii satelor Flâmînzi, Rădeni, Stroeşti, înarmaţi cu ciomegi, furci, s-au răsculat gata pentru devastare; o teroare de nedescris domneşte asupra locuitorilor din Frumuşica, unde se revarsă tot acest puhoi de revoltaţi… La Rădeni, locuinţa arendaşului Ion Caracas a fost înconjurată de 3-400 de ţărani, căutând arendaşul”.

Despre viaţa grea a ţăranilor din Flămânzi şi nu numai, vorbeşte şi o plângere adresată Prefectului de Botoşani, datată 2/15 martie 1907, urmată de 282 semnături.

„Subsemnaţii locuitori din comuna Flămânzi, judeţul ce cu onoare administraţi, cu lacrimi venim către domnia voastră care sunteţi părintele nostru a ne tângui următoarele: De mai bine de zece ani de când ţin Fişirenii moşia Flămânzi, noi am îndurat mari încercări, persecuţii şi am fost speculaţi şi trataţi mai rău decât robii:

1. Angajamentele agricole nu se respectă niciodată după cum era scris pe hârtie şi ne dă ca hrană la cărat şi la orice treabă, mămăligă de păpuşoi stricaţi, brânză roşie, iute şi cu viermi, curechi şi castraveţi împuţiţi, din care cauză cea mai mare parte din noi ne-am îmbolnăvit de peleagră…

2. Fişirenii simţind că noi am voi ca cu banca noastră să luăm moşia în arendă (fraţii Fischer aveau pământul în arendă de la prinţul O.Sturdza, proprietarul moşiei în mare parte trăia la Paris) au alergat la şiretenie şi ne-au amăgit că ne va da falcea unde vom voi cu 25 lei falcea, aşa că noi ne-am aţinut a concura pentru moşia Flămânzi şi astăzi ne vedem constrânşi a plăti falcea de pământ cât va cere dl.Fischer. Din aceste cauze ajungând cuţitul la os, cu lacrimi venim către dumneavoastră a vă ruga să binevoiţi a mijloci …..pentru a se putea rezilia contractul de arendă şi noi oferim prin banca noastră „Triumful” acelaşi preţ sau şi mai mult cu 1 leu…”.

O confi rmare că revolta ţăranilor cuprinse întreaga Moldovă şi apoi în lanţ întreaga ţară, stă mărturie şi Circulara cifrată a ministrului de interne, Gh.Gr.Cantacuzino, datată 3/16 martie 1097, adresată prefecţilor de judeţe: „Faţă cu răscoalele ţărăneşti din Moldova nu veţi părăsi judeţul dumneavoastră şi veţi face inspecţiuni prin comune, ţinându-mă la curent zilnic de starea spiritelor”.

Pictură de Octavian Băncilă

Pentru a surprinde tensiunea ce se instalase în acele zile ale lui martie 1907, prezint, prin transcriere, câteva fragmente din corespondenţa vremii dintre autorităţile locale şi cele centrale; adăugarea de alte cuvinte, în acest context, pare a fi de prisos….

1907, martie 4/17, BotoşaniTelegramă – domnului ministru de interne„Locuitorii din comunele vecine au intrat cu forţa în

Botoşani. Jandarmii şi infanterii caută să-i stăpânească. Nedispunând de forţă sufi cientă, am cerut trimiterea imediat a 1 regiment de infanterie dlui col.Georgescu, cdt-ul Bg.15, conform ordinului primit”.

Prefect Văsescu

1907, martie 5/18, BotoşaniTelegramă – domnului ministru de interne„Revolta se lăţeşte într-un mare număr de comune. Rog

dispuneţi trimitrerea de urgenţă a 1 regiment de infanterie şi 2 cavalerie din Muntenia. Din regimentul Războieni s-au trimis numai 2 batalioane. Rog trimiteţi şi al 3-lea batalion”.

Prefect Văsescu, nr.1708

1907, martie 5/18, BotoşaniTelegramă – domnului Procuror general„Jandarmii lăsaţi pentru pază la Stăuceni îmi comunică

acum că sătenii din trei sate vecine, venind în număr mare, le-au spus că dacă mâine nu soseşte arendaşul pentru a se înţelege în privinţa tocmelilor agricole, vor devasta totul în localitate venind în urmă cu acelaşi scop înspre oraş. Situaţia foarte critică; nu avem armată sufi cienţă la dispoziţie. Aşteptăm instrucţiuni”

Procuror Livaditi, nr.1624

1907, martie 5/18, BotoşaniTelegramă – domnului ministru de interne„Începând de ieri dimineaţă, locuitorii din părţile

mărginaşe ale oraşului, împreună cu mai mulţi săteni din satele vecine, au devastat cea mai mare parte din prăvălii şi case. S-au făcut multe arestări, astăzi dimineaţă, 5 martie, devastatorii devenind din ce în ce mai primejdioşi….înarmaţi cu ciomege, pietre şi revolvere, aproximativ 800, voind să vie asupra centrului oraşului, i-am somat mai întâi să se retragă. Am ieşit înaintea lor cu un număr foarte restrâns de soldaţi. Dar au înaintat asupra noastră aruncând cu pietre şi trăgând şi focuri. Făcând somaţiile cuvenite, trăgând o salvă în aer, văzând că devastatorii nu voiesc a se retrage şi dimpotrivă…. după noua somaţie şi când am văzut că soldaţii sunt cu totul ameninţaţi s-au tras, după ordinul dat de noi, focuri asupra mulţimii….devastatorii văzând aceasta s-au retras….. rămânând în urmă pe Piaţa Ferdinand 4 morţi şi 9 răniţi, din care au decedat încă doi la spital….Locuitorii din comuna Vlădeni şi Corni în număr foarte mare, intrând în oraş, au devastat complet locuinţele lui Leon Costiner, Frederic Costiner şi Meltzer………A fost devastat târgul Bucecea unde au rămas 300 soldaţi din Regimentul Războieni, la venirea lor spre Botoşani. Astăzi, în oraş, afară de târgoveţi şi săteni din satele mărginaşe, au fost câteva mii locuitori, iar pentru paza oraşului am avut la dispoziţia noastră 320 soldaţi, 14 jandarmi, 40 călăraşi pe jos şi 20 pompieri”

Procuror, Livaditi

1907, martie 6/19, BotoşaniTelegramă – domnului ministru de justiţie„……Răscoala ţărănească s-a întins peste tot locul şi avem

nevoie, pentru menţinerea liniştii, de cele două regimente de cavalerie cerute de către prefect……….Regimentele ar fi de dorit să fi e compuse din soldaţi din Muntenia”

Procuror, Livaditi

Reprimarea s-a făcut cu brutalitate, s-a folosit din plin artileria. Regele Carol I a aprobat reprimarea în calitatea sa de comandant al forţelor armate. Motivul a constat în evitarea dezbinării ţării şi a opri presiunile tot mai accentuate ale austro-ungariei.

Începută la Flămânzi şi împrejurimi apoi s-a extins cu rapiditate pe întreg cuprinsul ţării. S-au căutat tot felul de explicaţii, unele de-a dreptul incredibile, alţii fi ind vinovaţii... Cauza fi ind aceeaşi peste tot, cât despre efect, din păcate, nici după aceste evenimente nu s-a schimbat în bine.

Răscoala din 1907 a fost cel mai dureros fapt al statului Român Modern. De câte ori este adus în discuţie, doare din nou.

Într-o conferinţă ţinută la 27.01.1901, Dr.Victor Babeş, sublinia:

„…….Nu pierd nici o ocasiune pentru a reveni asupra ţăranului român din punct de vedere al dezvoltării, al prosperării lui. Căci neapărat ţăranul este temelia naţiunii, mai ales la noi unde nu există clase privilegiate şi unde descendenţii ţăranilor sunt destinaţi să regenereze clase superioare, care disposând de mijloacele statului sunt răspunzători de viitorul naţiunii….. Starea mizerabilă a ţăranului este în legătură strânsă cu nepăsarea statului, căci boalele de care suferă şi moare ţăranul sunt cauzate mai mult de neorientarea statului ………. de neîngrijirea pentru ridicarea stării economice a ţăranului ….. Peleagra face ravagii, cauza fi ind produsă de alimentarea cu porumb stricat …. Momentul cel mai important pentru ecoltarea şi întinderea bolii este mizeria. Putem deci afi rma că neglijenţa controlului porumbului pe care-l mănâncă ţăranul şi neîngrijirea statului pentru buna stare materială a ţăranului este cauza principală a acestei boale…..”

Surse consultate:- Arhiva I.S.I.S.P., fond 52, dosar 4851, 4822;- Arhiva statului - Botoşani, fond Prefectura Botoşani, dosar

1472, 149/1907;- Arhiva statului - Iaşi, fond Parchetul General Iaşi, dosar

72/1907.

plutonier adjutant Vasile MARUSAC

Monumentul din Flămânzi, închinat ţăranilorcăzuţi pentru un trai mai bun,

realizat de sculptorul Gavril Covalschi,dezvelit în anul 1977

Date post:	20-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

Membră a reţelei ELEMENT · Coperta 1: Patrul ă de ordine publică ... noiembrie, atunci când...

Documents