A monitoriza = măsura de urmărire, de supraveghere a unor activităţi sau a unor parametri

Monitor = cel care urmăreşte, supraveghează, instrument de urmărire.

La sectia de chirurgie se ingrijesc bolnavii care necesita interventii

chirurgicale.

Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie:

Capacitatea de adaptare la orice situatii

Comunicare buna si capacitate de cooperare cu restul echipei

Curaj,stabilitate emotionala si promptitudine

Rezistenta fizica si psihica

Bun tehnician

Cunoasterea normelor de etica profesionala

a) Interventii autonome

Comunicarea cu bolnavul

Tratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala

Asigurarea igienei

Mobilizarea pacientului

Educatia sanitara a bolnavului

Psihoterapie

b) Interventii delegate

Pregatirea bolnavului pentru investigatii

Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de

laborator

Pregatirea preoperatorie

Ingrijirea postoperatorie

Administrarea tratamentului local si general

! DE RETINUT : Pentru primele 4 interventii delegate se

poate lucra dupa protocoale

PROTOCOL= document oficialce are ca obiectiv orientarea si

facilitarea comportamentului profesional intr-o situatie clinica

data.

Are ca scop ajungerea unui standard calitativ inalt si uniformizarea

metodelor de munca.

Pregatirea bolnavului preoperator

A.Pregatirea bolnavului in sectie

Bolnavii constienti

1) Primire calda atenta, care sa-i dea bolnavului curaj si incredere in echipa de ingrijire

2) Asistenta ii va prezenta:

a.sectia si personalul

b. salonul aerisit , patul (cu lenjeria curata)

c. sistemul de functionare al patului (telecomanda , manete pt ridicarea

sau coborarea patului sau a diferitelor parti ale somierei)

d. baia si functionalitatea baii

e. intrerupatoarele pt lumina personala a patului si pt lumina din camera

f. soneria

3) Asistenta se va interesa de datele de anamneza ale bolnavului

a.date biografice

b. boli dobandite

c. interventii chirurgicale pregrese

d. integritatea organelor de simt

e. eventuale proteze

4) Bolnavii nu vor fi instalati in camera cu bolnavi convalescenti ,

care au probleme postoperator, bolnavii inconstienti, neinsotiti

Asistenta va lua legatura cu familia pentru a anunta ca persoana

respectiva este internata sau cu serviciul de ocrotire sociala sau

politia , atunci cand situatia o impune.

B. Pregatirea psihica

Asistenta va incuraja bolnavul asigurandu-l de competenta echipei

chirurgicale si ca se vor lua toate masurile pentru reusita

interventiei.

Sarcina de a explica bolnavului in ce consta interventia,

incidentele si accidentele ce pot aparea in postoperator revine

medicului, care va lua consimtamantul scris al pacientului sau al

familiei.

Asistenta poate explica pasii interventiei fara a intra in detalii

medicale.

C. Testele pre-operatorii

a)Examene de laborator:

SANGE -> hemoleucograma , timp Quick , timp de sangerare si timp decoagulare, grup sanguin si Rh.(etichetele de pe eprubetele de sange vor fisemnate de catre asistenta/ul care efectueaza recoltarea), uree ,creatinina, glicemie (60 – 120 normala), transaminaze (TGP + TGO)

URINA -> urocultura sau sumar de urina , test de sarcina

b) Explorari: radiografie toracica , EKG , explorari legate de organul afectat, computer tomograf, RMN, monitorizare functii vitale si vegetative

c) Testarea la medicamente (in vederea depistarii alergiilor) : substante

de contrast , antibiotice sau anestezice

d) Starea de nutritie: se evalueaza greutatea bolnavului in raport cu

varsta , sexul si inaltimea; in cazul denutritilor , deshidratatilor si daca

interventia chirurgicala nu este o urgenta , se reechilibreaza mai intai

pacinetul (perfuzie , transfuzie, vitaminoterapie, alimentatie adecvata)

e) Valabil pt. sexul feminin (nu se fac interventii in perioada ciclului

menstrual;exceptie urgentele)

Interventii in pre-ziua interventiei

1.Regimul alimentar

ultima masa va fi la ora 6 seara formata doar din supa

strecurata

de la ora 24:00 nu vor mai fi premise lichidele per os

se poate monta o perfuzie de intretinere cu solutii izotone

(30-50ml/h)

2. Igiena

se va practica clisma evacuatorie

se va efectua baie generala cu sapun si dezinfectant

se vor sterge unghiile lacuite

3. Prescriptiile medicale:

Se vor administra medicamentele prescrise de obicei anestezistul recomanda un

somnifer sau tranchilizant pentru indepartarea anxietatii (fenobarbital sau diazepam)

4. Asigurarea nevoii spirituale a pacientului

Ingrijiri in ziua interventiei

Dimineata nu mananca si nu bea.

Eventuala clisma evacuatorie.

Eventuala golire a stomacului prin sondaj gastric.

Se imbraca bolnavul cu o camasa ce se inchide la spate cu snururi.

Parul va fi legat , protejat de o boneta.

Se indeparteaza acele de par, ceasul , bratarile , inele , proteze.

Bolnavul va fi invitat sa mictioneze

In interventiile genitale , se va efectua spalatura vaginala cu solutii

antiseptice.

Cu 30 de minute inainte de a fi condus in sala operatorie se va efectua

preanestezia(prescrisa de anestezist) ex:mialgin + atropina i.m.

Bolnavul va fi transportat in sala operatorie pe targa, insotit de o

asistenta.

Perioada postoperatorie reprezinta intervalul dintre

sfarşitul operaţiei şi completa vindecare a bolnavului.

Aceasta perioada dureazã cateva zile pana la cateva

luni şi este în functie de natura operatiei, a anesteziei,

starea generala a bolnavului, de complicaţiile şi

accidentele postoperatorii.

Dupa terminarea interventiei, pacientul este mutat de

pe masa de operaţie într-un salon de terapie intensiva,

care se afla în imediata apropiere a salii de operaţie.

Ingrijirea bolnavului dupa intervenţie cuprinde:

1.Supravegherea în faza post-narcoticã:

se face la terapie intensivã, deoarece in aceastã

perioada pot apãrea compIicaţii imediate

bolnavul va rãmâne la ATI pânã când scad toate

riscurile

posibile, apoi se transportã în sectie.

2. Ingrijirile postoperatorii în sectie:

supravegherea functiilor vitale, a plăgii operatorii

combaterea durerii postoperatorii

alimentaţia şi hidratarea

urmărirea diurezei şi reluarea tranzitului

îngrijirea plagii prin schimbarea pansamentului pana

la vindecare si scoaterea firelor.

3. Prevenirea complicaţiilor

Pregatirea patului şi salonului:

pentru protejarea sistemului nervos, dupa operatie bolnavul este

plasat într-o camera cat mai izolatã cu puţine paturi, lumina

semiobscura, T = 20 grade C

lenjerie de pat schimbatã, curatã, muşama sau un câmp protector; sticle

cu apã caldã sau termofoare vor încãlzi patul

patul va fi prevazut cu aparatori laterale care vor fi ridicate pentru a

preveni caderea bolnavului la ATI, cu dispozitive pentru sprijinire,

schimbarea poziţiei, cu mecanisme de suspendare a perfuziei şi

recipientelor de drenaj.

Materiale necesare:

pregatirea sursei de O2 cu umidificator

medicamente - calmante, antiiflamatoare, antiemetice,

cardiotonice

pansamente

punga cu gheaţa

taviţa renala

plosca

urinar

monitor

tensiometru

F.0.

Transportul bolnavului de la sala de operatie în secţia ATI

se va face cu targa sau caruciorul porttarga, bolnavulfiind învelit cu pătură, cu perfuziile montate, drenuri etc.

Medicul anestezist insoţeşte bolnavul şi informeaza asistenta

despre tipul de interventie, procedeul de anestezie, incidente

şi posibile supradozari medicamentoase, lasa instructiuni în

scris cu privire la tratamentul pacientului:

perfuziile, medicamentele (antiemetice, sedative), doza şi

durata lor de administrare

administrarea de oxigen

indicaţia analizelor de laborator care necesită recoltare şi

verificare periodica.

lntervenţiile asistentei:

supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de

conştienţa

monitorizeaza functiile vitale la intervale de 15 min, pulsul

şi TA la 30 min

raporteazã TAS <90 mm Hg

supravegheaza pansamentul şi apariţia hemoragiilor

previne apariţia asfixiei prin caderea limbii

îndeparteaza pipa Gueddel dupa revenirea starii de conştienţa

întoarce capul bolnavului într-o parte şi îi da o taviţa renala daca

are greaţã sau prezinta varsaturi

bolnavul va fi aşezat în ziua operaţiei, seara, în poziţie

semişezanda (Fowler) daca nu sunt contraindicaţii

asigura poziţia bolnavului în perioada postnarcotica de decubit

dorsal fara perna (in caz de rahianestezie) 24 de ore

Dupa intervenţie :

se va raporta orice modificare patologica aparuta

se urmareşte aspectul general al bolnavului, culoarea

feţei şi tegumentelor, mucoaselor

se asigura igiena prin toaleta parţiala la pat, ferind însa

regiunea pansata.

frecventa respiratiei, pulsului, temperaturii

TA se masoara cu aparat fixat la pat pentru fiecare

pacient

diureza va fi masurata prin sondaj vezical cu punga

colectoare de urină

1.Temperatura ridicată: persistenţa febrei peste 3 zile de la intervenţie

indicã de cele mai multe ori o complicatie

Interventii:

termometrizare corectă din ora în ora

aplicaţii de comprese reci pe frunte.

2. Pulsul:

bradicardic - indica o compresiune cerebrala

filiform - indicá hemoragie interna

tahicardia - inidicã infecţie

interventie - monitorizarea pulsului

3. Dispneea cu polipnee sau bradipnee

se va administra O2

cand tuseste sau rade bolnavul este sfatuit sa-si protejeze plaga

abdominala cu mana.

4. Daca nu urineaza spontan dupa 6 ore de la operaţie se va face sodaj

vezical, în cazul în care nu s-a instalat o sonda permanenta cu punga

colectoare de la sala de operaţie, deoarece exista riscul de retentie urinara

provocata sau favorizata de poziţia bolnavului, de intervenţie, anestezie.

5. Meteorismul sau balonarile se combat la cei slabiti cu tubul de gaze timp

de 20 min la 4h.

Primul scaun spontan apare a treia zi dupa operatie.

Daca bolnavul are sufermnte abdominale se va face clisma evacuatoare la

indicaţia medicului.

Daca nu s-a deplasat sau s-a desfacut, daca plaga nusangereaza, daca pansamentul nu este udat cu urina sausecreţii:

se verifica regiunea pentru a evita tulburarile de circulaţie

dupa operaţiiIe aseptice, daca pansamentul ramane uscat, bolnavul nu prezinta dureri, plaga evolueaza normal, se cicatrizeaza in 6 - 7 zile, dupa care pansamentul se desface şi se scot firele de sutura, se dezinfecteaza şi se panseaza steril

daca plaga supureaza, pansamentul se schimba frecvent pana la completa vindecare

In primele 24 ore durerile sunt mari, dupá care se atenueazã şi dispar în

decurs de 36 - 48 ore

Liniştirea bolnavului, aşezarea în poziţii de menajare, administrare de

medicamente calmante şi antiinflamatoare recomandate (Algocalmin, Piafen,

Ketoprofen)

In dureri intense se administreaza opioide;

Administrarea de calmante şi hipnotice se face dupa evaluare corecta a

durerilor folosind anumite scale in primele zile la intervale egale de timp, apoi

pe masura ce intesitatea durerii scade, se intrerupe pentru a nu da obişnuinţa.

Alte metode de tratament a durerii fizice:

aplicatii calde sau reci

schimbarea poziţie

masaj de liniştire

aromaterapie, autosugestie, psihoterapie, tehnici de relaxare.

Imediat dupã interventie alimentarea bolnavilor se face:

pe cale parenterala

imediat se poate face umezirea buzelor cu o compresã de tifon umezit

bolnavul va primi lichide (dacà nu varsã), apã, ceai neînducit în prima zi

dupà operatie la câteva ore, dacà nu sunt contraindicaţii.

Restricia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de

intervenie,

cu sau fara anastomoza şi de anestezie.

Fara anastomoza

1.In intervenţii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza,

operatia de sept nazal cu anestezie generalã, se recomanda 6 ore restricţie,

dupa care pacientul poate sa bea şi sa manance din prima zi.

2. In interventiile abdominale mici — apendicectomie necomplicata,

colecistectomie, se recomanda o zi restricţie; numai lichide a II-a zi si a-III-a zi

alimente semilichide uşoare dacã este prezent scaunul.

3. In interventii mari - ACN (anus cotra naturii) se recomanda 3 - 4 zile

restricţie, dupà 2 zile se permite ceai, apoi supa, mucilagiu > 4zile.

Cu anastomoza:

gastrica - restricţie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi se

recomanda ceai şi mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat

alimentatia

intestin subtire, colon, pancreas - restrictie 5 - 6 zile, apoi ceai

neîndulcit a-5-a zi, şi se reia treptat alimentatia

rect, esofag, stomac restricie 7 -8 zile, alimentaţia se face

parenteral In acest timp, a 6 -a zi se reia cu prudenţa alimentaţia

Recomandare generala:

alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, în prima zi şi a II-a zi dupa operaţie - regim hidric

(ceai neindulcit sau apa fiarta şi racita)

incepand din a III-a zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, legume şi alte alimente semilichide.

in ziua a IV- a se trece la alimentaţie normala

se va alimenta parenteral pacientul cand alimentatia pe cale bucala nu este posibila

Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cât se poate de

precoce:

bolnavii care au fost anesteziaţi local pot fi mobilizaţi dupa

intervenţie însotiţi de asistenta sau de infirmieri

în caz de operaţii necomplicate, mobilizarea începe în prima zi dupa

operaţie

bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza în pat, pasiv la început

şi apoi activ prin mişcari de flexie-extensie ale membrelor inferioare

se va ajuta bolnavul sa-şi schimbe poziţia în pat

se sfatuieşte pacientul sa execute exercitii de

gimnastica respiratorie prin inspiruri şi expiruri efectuate

de mai multe ori pe zi

prin mobilizarea precoce se previn: trombozele,

emboliile, pneumoniile hipostatice, escarele, constipatia