Medicala I

7/30/2019 Medicala I

1/42

Notiuni de baza in patologia medicala

veterinara

Etiologia (cauzele bolii)

- Cauze favorizanteo Predispozante legate de organismo Ocazionale dependente de mediu

- Cauze determinanteo Agenti animati virusuri, bacterii,etco Agenti neanimati substante toxice, ag fizici

Bolile medicale pot fi:

- Primare leg directa intre cauza si efectul patologic pneumonii a frigore, soc termic, gastrita coroziva- Secundare mediate de procese patologice anterioare edem pulmonar, congestie hepatica si renala,

secundare insuficientei cardiace

- Simptomatice exprimari la nivelul unor organe, ale unor boli generale stomatita din febra aftoasa,encefalita din turbare, enteritele bacteriene/virale

- Esentiale cauze necunoscute epilepsia esentialaPatogeneza

- Mecanismul de producere a boliiModificari anatomopatologice

- Diagnostic necropsic si verificarea datelor clinice- Sacrificare de necesitate

Simptomatologia

- Examen de grup si individual semiologic si paraclinicDiagnostic

- Simptomatic- Topografic- Anatomic si functional- Etiologic- Diagnostic de grup- Diagnostic terapeutic

Profilaxia

- Specificao Imunizare activa vaccinurio Pasiva seruri cu anticorpio Medicamente profilactice, antiparazitare, antiinfectioase, suplimente vitamino-minerale

- Nespecificao Masuri generale de ordin igienic

Metafilaxia

-

Masuri moderne de prevenire a imbolnavirilor intretinere corespunzatoare, aigurarea confortului,selectia animalelor rezistente, esalonarea fatarilor s.a.

Tratamentul

- Nu trebuie limitat le med etiotropa- Medicatie stimulenta generala si a principalelor organe- Tratament igieno-dietetic


2/42

Bolile aparatului digestiv

Examinarea functionala a aparatului digestivPortiunile aparatului digestiv:

- Ingestiva gura, faringe, esofag-

Digestiva prestomace, stomac, IS, IG- Ejectiva rect, anus- ++ glande anexe gl salivare, ficat, pancreas

Examinarea functionala a:

- Apetit, prehensiune, masticatie, insalivatie, deglutitie- Rumegare si eructatie- Vomitare- Emisiuni de fecale si flatulenta

Apetitul

= lt. appetere a pofti, a dori

- Proba apetitului furaje din ratia normala, cant o Se incepe cu furajul neapetisanto Se urmareste modalitatea de furajare PREHENSIUNE, MASTICATIE, DEGLUTITIE

- !!! se verifica si apetitul pentu apa- Influentele ext + int => stimularea fibrelor nervoase din hipotalamus, de unde se transmit informatii catre

organe stomac, ficat, intestin, pancreas

Semnalele care informeaza cortexul provin:

- direct de la aliment/apa culoare, forma, miros- Tubul digestiv dupa ingerare celulele receptoare sensibile la diversi parametrii ( gustul, presiunea

osmotica, presiunea mecanica, anumiti metaboliti)

Semnale metabolice:

- Glucoza teoria glucostatica a apetituluio Hipoglicemia stimuleaza centrul nervos al apetitului (ventromedian hipotalamic), iar hiperglicemiape cel al satietatii (lateral hipotalamic)o Distrugerea VMH -> hiperfagia si stimularea vagalao Distrugerea Lh-> afagia

- AA si ac grasio Rol mai putin important decat al glucozeio La pasari carenta triptofan inhiba apetitul

Semnale umorale

Reducerea apetitului:

- CCK colecistokinao Secretata in duoden

- Bombezinao TD si encefal

- Somatostatina TRH- Insulina

Relatia VMH-LH:

- VMH- centru al satietatii in principal prin efectul inhibitor asupra LH centrul apetitului- VMH sensibil la -agonisti reduce activitatea, stimuland astfel apetitul- LH contine receptori -adrenergici, a caror stimulare reduce activitatea, deci apetitul- SEROTONINA stimuleaza VSH efect anorexic- DOPAMINA => declansarea apetitului si marirea ritmului alimentar


3/42

- LH- control al ritmului alimentar- VMH- control al fluxului energetic (tranzit digestiv, secertie pancreatica, SNS)

Reducerea apetitului analogi ai dopaminei/catecolaminei (amfetamina, efedrina, fenflurimina) Consumul de apa influentat de:

- Nivelul proteic al furajului- Temperatura ambientala- Starile febrile, etc.

Consumul de apa controlat de hipotalamus prin receptorii osmotici hipotalamus, zona preoptica (laminaterminalis).

Angiotensina II provoaca setea salarazina inhiba angiotensina II. Distrugerea LH adipsia, stimularea LH polidipsia. Leziuni la nivelul VMH polidipsie Puii de gaina gena recesiva control genetic asupra polidipsiei

Apetitul poate fi:

- Normalnormorexie- Modificatdisorexie

o Cantitativ Lipsa apetitului anorexie absoluta, anorexie relativa/inapetenta (hiporexie=oligofagie,

apetit capricios, apetit selectiv)

Hiperorexia exagerarea apetitului (hiperfagie=polifagie, bulimie, tahifagie=lacomie)

Adipsie lipsa senzatiei de sete Polodipsie exagerarea senzatiei de sete

o Calitativ pervertire a gustului Parorexia = alotriofagia apitimia, pica

Coprofagia/scatofagia, xilofagia, geofagia, litofagia, aerofagia, canibalism lichomania, trichofagia, malofagia, plumofagia, plantofagia, ovofagia, fantofagia,

caudofagia, otofagia, onicofagia

Paradipsia = pervertirea senzatiei de sete Animalul bea purin, apa murdara, lichide puternic mirositoare, chiar daca I se

administreaza apa potabila la discretie

Prehensiunea

- Modalitatea in care animalul prinde si introduce in gura alimente/apa- Ex prin inspectie

Obiective:

- Cu ce organ se face prehensiunea- Frecventa/ritm- Amplitudinea miscarilor- Cantitatea de furaje apucate la o prehensiune- Pozitia si miscarile capului

Act controlat nervos reflexe subcorticale + control voluntar

Moduri:- Normal- Modificat disfagie de prehensiune

Nu se realizeaza in afectiuni ale musculaturii masticatorii, tetanos, fracturi mandibulare.

Tulburari de prehensiune pot fi intalnite si pentru lichide.


4/42

Masticatie

- Maruntirea cu tintii, amestecarea cu salivara a alimentelor si formarea bolului alimentar in vedereadeglutirii acestuia

- Act fiziologic reglat prin mecanism nervos si reflexelor subcorticale, cat si prin control corticalExaminare prin inspectie:

- Prezenta/absenta masticatiei- Ritmul si intensitatea- Amplitudinea miscarilor- Simetria si durata miscarilor- Pozitia capului- Zgomote

Moduri:

- Normal- Modificat disfagie de masticatie

o Lipsa masticatiei poate insoti anorexiaaspect de animal care fumeazao Masticatie neintrerupta in encefalopatii;o Masticatie intrerupta brusc- dureri, carii;o In gol = ptialism (+zgomot de plescait)o Pe o parte dureri unilaterale la niv guriio Lenesa tulburari nervoase depresiveo Superficiala afectiuni dureroase stomatite, faringite

Magazie = depozit alimentar nedeglutit intre arcada dentara si obraji bovine, ecvine.

Insalivatia

= procesul de amestecare cu saliva a alimentelor bine maruntite

Examinarea prin inspectie:

- Gradul de umiditate al gurii- Prezenta scurgerilor de saliva

Moduri:

- Normal- Modificat

o Crescut ptialismo Scazut aptialismo Uscarea mucoaselor- xerostomia

Vaci: 200-300ml saliva/min in timpul consumului de furaje, 150-200 in timpul rumegarii, 20-70 repaus.

Deglutitia

= inghitirea bolului alimentar

Examinare prin inspectie:

- Zonele din fata animalului- Scurgerile bucale si nazale- Unda peristaltica esofagiana ( partea stg a jgheabului esofago-jugular)

Faze bucal, faringian, esofagian

Modificari disfagii de deglutitie disfagii adevarate

- disfagii bucaleo eforturi de inghitire,, masticatie prelungitao in fata animalului gramada de alimente bine maruntite sub forma de conicao magazie

- disfagii faringieneo jetaj alimentar imediat dupa deglutitie - faringite

- disfagii esofagiene


5/42

o proximala asemanatoare cu disfagia faringiana/distala (precardiala) falsa voma

o intalnita des la catei, imediat dupa intarcare acalazie esofagianao animale adulte dilatatii dobandite in timpul vietii (paralizii, obstructii esofagiene, spasmul

orificiului cardia)

Disfagii

Etiopatogeneza

- cauze locale:o congenitale palatoschiziso castigate stomatite, faringite, traumatisme, tonsilite, ulcer lingual, glosite, obstructia esofagului,

spasm faringoesofagian

- cauze generale:o infectioase/toxiinfectioase rabia, meningoencefalita, tetanos, botulism, listeriozao toxice sfecla, gulii, Pb, Hg, stricnina, organoclorurate, organofosforice, atropina, antihistaminiceo carentiale hipocalcemia, hipomagnezemia, hipovitaminoza B, lipsa calciferolilor

- implica patogenetic deshidratare, malnutritie, bronhopneumonie ab ingestis.

Clinic

- anamneza- examen obiectiv sialoree- incercari pt deglutie infructuoase anorexie- leziuni usoare: ezitare/lipsa deglutitiei- leziuni orofaringiene grave: dureri acute refuzul prehenziunii si deglutitiei pseudotrismus- disfagie esofagiana saliva in jurul animalului; accese chintoase de tuse;

Dupa stabilirea tipului disfagiei se poate localiza topografic si sediul afectiunii.

Rumegarea

= act fiziologic specific rumegatoarelor, presupune regurgitarea, remasticarea, reinsalivarea si redeglutirea

alimentelor (bolul miricic).

- Mecanism nervos deosebit de complex- Corelarea activitatii reflexe a mai multor centri nervosi ( inspiratie, activitatea muschilor masticatori,

secretia glandelor salivare, motilitatea esofagului, motilitatea retelei + experimental demonstrat centriihipotalamici)

Examinare prin inspectie:

- Inceputul dupa consumul tainului 20-30 min dupa prehensiune- Numarul miscarilor mandibulare pt remasticare 25 000- Durata remasticarii- Numarul de remasticari- Durata remasticarii 4-9 h/zi (proportia de fibroase din hrana)- Nr de remasticari- Durata unei perioade de remasticare- Frecventa perioadelor in 24 h 4-6 perioade- Durata totala a rumegatii- Zgomote- Pozitia capului si gatului

Moduri:

- Normala- Modificata

o Neintrerupta (continua) tulburari nervoase cenurozao Intrerupta (intermitenta) pauze mai lungi/scurteo Lenesa / prelungita (superficiala si rara)o Trista facies trist

Oprirea rumegarii semn grav atonie a prestomacelor.


6/42

Eructatia

= act fiziologic specific rumegatoarelor si consta in eliminarea gazelor pe gura de la niv rumenului.

Apare in conditii normale si la caine, patologica la celelalte spp (aerofagii, afectiuni gastrice, pancreatice,

hepatice).

Examinarea - prezenta, frecventa, intensitatea si durata zgomotului de eructatie + mirosul aerului ercutat.

- La intervale 1-2 min- Frecventa in fct de furaj

Mecanism nervos reflex neconditionat.Dificultatea/imposibilitatea eructatiei cresterea lichidului reticuloruminal peste cel al orificiului cardia

- Consecutiv inhibarii reflexului eructatiei peritonite, dilatatie abdominala, stress, consum de plantevagolitice, substante vagolitice.

- Timpanism acut obstructie esofagiana.Rarirea eructatiei atonia prestomacelor / continut > .

Intensificarea - furaje usor fermentabile.

Act fiziologic major 1000-1500 l/zi.

Somn 30-35 min.

Glota deschisa 50-60 % ajung in plaman sange eliminare pulmonara, renala, lapte.

Mirosuri:

-

Fad normal- Butiric atonii- Aliaceu/ceapa gastrite acute- Acetona acetonemii- Fetid necroza/gangrena mucoaselor

Moduri:

- Normal- Modificat

o Rarire atonii prestomacale, supraincarcari ruminaleo Suprimare obstructii esofagiene/ meteorismo Intensificare - furaje usor fermentabile

Vomitarea= eliminarea in exterior (gura, nas), a continutului stomacal in situatii patologice (tahifagie, temperatura

alimentelor, lipsa secretii/motilitate gastrica, gastrite, boli specifice/nespecifice, intoxicatii alimentare, otraviri)

Inspectie prezenta, frecventa, durata, intensitatea efortului de vomitare, sontitatea si compozitia vomei, calea

de expulzare.

Caracteristicile vomei:

- Cantitatea- Mirosul acru, fetid, fecaloid, amoniacal- pH neutru, poate fi alcalin dispepsii hipoclorhidrice, acid dispepsii hiperclorhidrice- culoare- compozitie hematemeza ulcere, rupturi de varice esofagiene, otraviri, etc. examinare biochimica + microscopica. Unica, repetata, incoercibila Usor la carnasiere si porc, greu la rumegatoare La cal prognostic grav

Vomituritia = senzatia de greata, cu tendinta de vomitare, dar fara eliminare de continut gastric carnasiere si

porc.

Vomica = eliminarea pe nas (jetaj abundent) a unei cant > de cont purulent sau apos de la niv ap respirator

confundat cu falsa voma.


7/42

Defecarea

= eliminarea prin anus in exterior a materialelor fecale

Pozitia animalului, frecventa, durata si intensitatea defecarilor.

Mod de realizare:

- Baroreceptori rect plenitudine => centru specializat din maduva spinatii- Centrum anale declanseaza relaxarea sfincterului anal si miscari ondulatorii ale musculaturii rectului,- Centrul are leg si cu scoarta cerebrala constientizare.

Stari patologice inflamatiile rectului obstructii intestinale, peritonita, dureri reumatismale.

Semiologic:- Tenesme urmat de prolaps rectal in proctite, enterite infectioase- Defecare involuntare (incontinenta)- Diaree seroasa, mucoasa, fibrinoasa, biliara, grasoasa, etc.

o Usoara, intensa, profuza (deshidratanta)- enterite cronice- Dizenteria germeni infectiosi specifici Clostridium, Sigella, Amoeba.- Constipatia hipochinezii intestinale, reducerea secretiilor intestinale, enterite, deshidratari- Coprostaza acumulari la niv colonului/rectului sub forma de fecalom (coprom, scatom, stercom) sau

coprolite

O data cu defecarea se examineaza si flatulenta.

Examinarea fizica a ap digestiv

Cavitatea bucala

Alcatuire:

- Orificiul bucal- Obrajii- Bolta palatina- Planseul cavitatii bucale-

Limba- DintiiInvestigatie prin:

- Inspectie de la distanta si apropiere- Palpatie concomintent pe ambele parti- Examinarea mucoasei bucale, limba, dinti la animale mari cu aj specumului

Stomatite

= inflamatii ale mucoasei bucale (Glosita limba; Chelite buze; Gingivita gingie; Palitinita- mucoasa palatina;

Gnatita buccele; Carie dinti)

Etiopatogeneza

- Cauze: virusuri, bacterii, paraziti sau ciuperci / stomatite secundare (pe cale sangvina/limfatica; infectie inapropiere)

- Cauze predispozante: -spp, varsta ( frecvente la cal, rumegatoare mari, carnasiere, mai ales la tineret sianimale batrane)

- Cauze ocazionale: - alimente dure, tepoase, chimicale, obiecte straine pica.- Actiune < : stomatite localizate (catar, vezicule, papule)- Actiune > : inflamatii intinse (false membrane, flegmoane, ulcere, gangrena mucoasei si tesuturilor

subadiacente)

Clinic

- Stomatita catarala/simplao Leziuni la suprafata mucoasei


8/42

o Salivatie usoara, greutate in prinderea alimentelor, mestecarea cu miscari mici ale maxilarelor,greutate la deschiderea gurii, mucoasa rosie, limba incarcaa

o Zambre edem sublingual si pe palat- Stomatita veziculoasa

o Febra, salivatie abundenta, masticatie superficiala si frecventa, in gol, mucoasa rosie, calda,dureroasa, vezicule/ulcere.

o Aminteste de febra aftoasa- Stomatita papuloasa

o Papule cat bobul de linteo Boala trece usor

- Stomatita membranoasa/pseudomembranoasao Mai ales la tinereto Stare de abatere, lipsa poftei de mancare, cresterea temperaturiio Depozite albicioase, ca niste membrane, de dif dimensiuni => ulcere/rani cu secretie purulenta

- Margaritarul guriio Tinereto Produsa de Candida albicanso In urma conditiilor igienice si alimentare defectuoaseo Slabire, semne de stomatita grava, puncte/membrane albe, gri-galbui, mucoasa

rosie/sangeranda, fara ulcere

- Stomatita flegmonoasao Cuprinde si tes conjunctivo Stare mult mai gravao Febra mare, inapetenta, mucoasa rosie-albastruie, inflamata, dureroasa, limfonoduri

marite,calde, dureroase, buze inflamate

- Stomatita ulceroasao Stare generala influentata, prezenta de ulcere

- Stomatita gangrenoasao Starea animalului grava, saliva cu miros respingator, ulcere profunde, tesut necrozato Poate cuprinde maxilarele

Diagnostic

- Simptomatic usor de stabilit- Etiologic dificil analizarea fact int si ext

Prognostic

- Favorabil/rezervat/gravProfilaxia

- Inlaturarea cauzelorTratamentul

- Diferit in fct de leziuni si natura stomatitei- Local cu antiseptice si subst anticongestionante- Apa usor otetita/ bicarbonat de sodiu, electuare cu otet/ otet si miere, ceai de musetel, fiertura de

scoarta de stejar, acid boric 1%, apa oxigenata diluata, albastru de metilen 2-3%, permanganat de potasiu

0,5-1%- Grav : tinctura de iod 1:9.- S ulceroase/gangrenoase: pensulari cu nitrat de argint 1%, sulfat de cupru 10%, dupa spalaturi apa sarata- Pulberi amestecate cu dezinfectante sau antimicrobiene sulfamide/antibiotice;- Tratament general


9/42

Glandele salivare

= gl tubuloacinoase, exocrine, diseminate ( muc linguala, palatina, labiala) / aglomerate (sublinguala,

submandibulara, parotifa, gl molare).

Glanda sublinguala:

- Acini mucosi- Pe partile lat ale limbii- 2 portiuni:

o Orala canalul Rivinuso Aborala canalul Bartholin

Glanda submandibulara:

- Acini micsti- Jgheabul intermandibular- Sub limba canalul Wharton

Parotida

- Acini serosi- Intre ramura recurbata a mandibulei si atlas- La nivelul tubercului salivar sanalul Stenon

Pe langa procesele mecanice ( prehensiune, masticatie, deglutitie, insalivatie) au loc procese enzimatice prod desaliva.

Secretie zilnica: - cal: 40-45 l, bovine 50-200 l, om 0,8-1,5 l.

Ptialina principala enzima, actioneaza asupra amidonului, pH optim 6,8 ; 30 min in stomac activ.

Lipaza linguala (gl Ebner) activata in stomac, digera 30 % trigliceride

Lisozim actiune litica asupra streptococilor, stafilococilor/altor germeni.

Mucina glicoproteina, protejeaza mucoasa si epiteliul TD

Kalicreina enzima proteolitica cu rol in formarea plasmokinelor vasodilatatoare (bradikinina).

Glande salivare : miere- albine, panza paianjeni, venin serpi.

Roluri: facilitarea masticatiei, solubilizarea alimentelor, lubrifierea mucoasei digestive, eliminare a unor subst

toxice ( Pb, Hg, uree, virusul rabiei).

Mecanisme exclusiv nervoase reflexe neconditionate si conditionate (interceptie hormoni).

Investigare inspectie, palpatie externa si interna.

Sialoadenitele

= inflamatiile gl salivare, rar intalnite

Etiopatogeneza

- Boli primare infectii in urma unor traumatisme, intepaturi, loviri, calculi slaivari, ariste pe canalelesalivare

- Boli secundare - intepaturi, contiguitate, metastazare hipovitaminoza A poate fi cauza- Simptomatice in unele boli generale (actinobaciloza, inf cu stafilococi si corinebacterii)- Parotida virala, contagioasa, la taurine- Obisnuit afectata o sg glanda- Inflamatiile grave, supurative tulb digestive bucale si gastrice, febra, durere locala, disorezia si disfagie.

Morfopatologic

- Volum >, congestii, pete hemoragice- Pe sectiune lichid seros in infl catarala, purulent in flegmonoasa, zona de gangrena in gangrenoasa si

scleroza in forma cronic, eventual calculi sau corpi straini pe canal

- Taurine tumori ale parotideiClinic

- Functional pseudotrimus, disfagie bucala/faringiana, dificultati masticatie + deglutitie, sialoree,aplecarea capului pe partea sanatoasa


10/42

- Local deformare, caldura, durere, FLEGMONOASA abcese, limfonodita regionala, GANGRENOASA racire locala si crepitatie gazoasa

- Parotida: inrosire in dreptul deschiderii canalului Stenon- Obstructia canalului Whartonbroscuta deformare ovoida sublinguala inflamatori/neimflamatorie- Frecvent : fistulizarea glandei afectate- General: - dependente de cauza si tip.

o Sialoadenita seroasa primara farao Forma purulenta si cele simptomatice febra, adenopatii submaxilare, disapetentao Gangrenoasa: debut- febra, apoi hipotermie, autointoxicatie, soc.Diagnostic

- Pe baza semnelor clinice + anamneza- Diferentiere de boli bucale, faringiene, esofagiene pe baza tipului disfagiei si a lipsei mod locale a gl .- Ex bacteriologic pentru precizarea agentului etiologic

Evolutie acuta.

Prognostic favorabil

Tratament

- Antiinflamatoare pe cale generala si mijloace stimulante- Canale blocate repermeabilizare prin presiuni, sondaj, interventie chirurgicala- Drenaj abcese, indepartare gengrena, adm ser antigangrenos polivalent- Aplicarea de comprese reci /frectii cu pomezi calmante (unguent camforat, salicilat)- Fistularizari : vezicatori / tinctura de iod / extirpare chirurgicala- Cronic: terapie nespecifica si iodurata

Faringele- Comun ap respirator + digestiv- Organ musculo-membranos sustinut de ap hioidian- Prevazut cu 7 comunicari ( 2 coane nazale, orificii: 2 faringo timpanice, comunicare cu gura, esofagul,

laringele)

- Deglutitie contractia muschilor intrinseciInvestigare:

- Inspectie externa, palpatie externa (superficial si profund)- Intern cu aj speculumului bucal, iar la an mici se scoate limba cu pensa

Faringite

= inflamatii ale mucoasei faringiene ( frecvent la cabaline, carnivore, pasari)

Etiopatogeneza

- Primar : germeni patogeni, mai ales la an slabite, tinere. Carentate, ocazional frig, alimente fierbinti, mediritante, corpuri dure.

- Secundare: difuziunea inflamatiilor vecine, metastazare, faringite simptomatice ( gurma, febra aftoasa,pasteureloza, pesta, rujet, actinobaciloza, difteriovariola aviara, mal Carre, micoplasmoza)

- Patogenetic febra, disfagie, mecanism reflexLeziuni

- Faringita catarala congestie, mici ulceratii- Flegmonoasa si gangrenoasa congestie, hemoragie, focare purulente/gangrenoase

Clinic

- Disfagie faringiana asociata cu tuse, masticatii in gol, inapetenta, subfebrilitate, jetaj alimentar- Faringita catarala

o Febra usoara, deglutitii in gol, intinderea capului, jetaj alimentar, semnde de durere in timpulinghitirii, inclestarea usoara a gurii, uneori tuse

o La apasare prezinta semne de durere- Faringita flegmonoasa

o Simptome grave, febra in dinti de fierastrau


11/42

o Anorexie, dispnee, respiratie zgomotoasa, jetaj purulent, regiuni deformate,calde, dureroaseo Mucoasa rosie, depozite purulenteo La sondaj scurgeri purulente

- Faringita pseudomembranoasao Stare generala rea, resp greoaie si zgomotoasa, false membrane gri-galbui, semne de

laringospasm si accese de tuse

- Faringita gangrenoasao Febra apoi hipotermieo Local tumefactie rece, crepitanta si insensibila a reg guturaleo Miros de gangrena

- Faringita cronicao Semne mai sterse consum de hrana, frigo Disfagie, jetaj alimentar, tuse, resp zgomoyoasa, vomitari

Diagnostic

- Simptomatic- Diferential: corpi straini ( simptomatologie ~, dar mai brusc), paralizia faringelui ( fara semne inflamatorii),

obstructia esofagului ( eliminarea alimentelor)

Evolutie acuta

Prognostic rezervat/grav ( falsa deglutitie in trahee si bronhopneumonie gangrenoasa mortala la cal).

Profilaxie evitarea fact ocazionali si tratarea bolilor infectocontagioasa cu localizari faringiene.

Tratament

- Evitarea alimentarii ( artificial 1-3 zile sondaj/perfuzii)- Grave: stimulente generale + sulfamide/antibiotice- Local: vezicatori / pensulatii zilnice cu tinctura de iod; animale mari inhalatii cu es de terebentinta,

tinctura de iod sau creolina; an de talie mica pensulatii albastru de metilen 1-5 %; pioctanina 2-5%, sau

se picura in gura ac substante.

Paralizia faringelui

= insuficienta/lipsa totala a contractiei faringelui

Etiopatogeneza

- De regula centrala (bulbara turbare, Aujesky, micotoxicoze)- Rar periferica paralizia nv glosofaringian- Natura miodistrofica carente vit E si Se

Semne

- Disfagie faringiana jetaj, scurgere de saliva, etc- Lipsa semnelor de infl locala, respiratie grea ( blocare bol alimentar)- Lipsa febrei si durerii, deformarii

Dupa excluderea turbarii, se poate realiza inspectie interna.

Prognostic grav

Profilaxia inlaturarea cauzelor

Tratament

- Dieta si hranire pe sonda/ parenteral-

Simptomaticnevrostenice: stricnina 0,1 mg/kg; pilocarpina 0,03-0,05 g AM repetat, vit B1, B2, B6, saruride Ca, vezicatori/frictiuni iodate pe regiune.

Esofagul

- Organ tubulo-musculo-membranos, 3 segm ( cervical, toracic, abdominal), 3 stricturi ( intrarea pieptului,deasupra cordului, diafragm), 3 dilatatii (cervicala, precardiaca, precardiala).

- Locul timpului III al deglutitiei miscari peristaltice ( contr succesive ale fibrelor musculare circulare sitinapoia bol alimentar si rel fibrelor musculare circulare situate in fata bolului + contr fibrelor

longitudinala)


12/42

- La rumegatoare + miscari antiperistaltice rumegare- Secreta subst mucoase protectia mucoasei ( totusi apare ulcer esofago-gastric-porc)

Investigare:

- Extern: inspectie si palpatie- Intern (imp > rumeg si cabaline) sondaj buco/nasoesofagian; am sondaj bucoesofagian si endoscopie.

Obstructia esofagului

= astuparea organului ( ingreunare/ stoparea trecerii alimentelor/lichidelor)

Etiopatogeneza- Intalnita> la bovine, cu alimente nemaruntite- Dupa alte boli ( stramtare, dilatatie, paralizie etc.), sau datorita presarii esofagiene din exterior, prin

ganglioni mariti (a denopatii mediastinale)

Leziuni

- Modificari ale mucoasei congestie/ ruptura organului + corpul obturatorClinic

- Salivatie abundenta, semne de disfagie, gemete, intinderea capului pe gat, respiratie grea si zgomotoasa,tuse

- Dupa un timp balonare ( suprimarea eructatiei)- Inaintea pieptului prin palpatie punerea in evidenta a corpului strain- Sondaj lovire de corp dur identificarea locului

Diagnostic

- Datele anamnetice (alimentare cu sfecla, etc) si simptomeEvolutie 1-2 zile, vindecare/sacrificare. In obstructii secundare, evolutia poate fi subacuta/cronica apare si

timpanism cronic al rumenului.

Prognostic rezervat

Profilactic evitarea alimentelor nepotrivite (radacinoase netocate)

Tratament

- Bovine:o Cervical anterior presiuni de la exterior pana in apropierea capului, scoaterea acestuiao La intrarea pieptului/port toracica: Impingerea in rumen ( medicatie ce reduce spasmul)o Novalgin ( 20 ml iv) / atropinao Infiltrat de novocaina 1-4 %. 70-150 ml obs cervicalao Obstructie toracala inj novocaina intre apofizele transverse C3-C6.o Meteorism punctieo Cazuri extreme - inaintea pieptului interventie chirurgicala

- Porco Spasmolitice (clordelazin, novalgin) sau vomitive (lentin 1-4 ml), pilocarpina 0,04-0,06/100 kg,

veratrina 0,02-0,03 g, apomorfina 0,1-02 g.

o Dupa spasmolitice, desch cu speculum si respingere cu sonda- Cal

o Spasmolitice si anestezie generala + sondajo Taietei de sfecla/ alimente sfaramate spalaturi ale esofagului

- Dupa inlaturare tratament cu antiinfectioase.Stenoza esofagului

= stramtarea lumenului esofagian ( rar intalnita la animale)

Etiopatogeneza

- Prezenta cicatricilor, parazitilor sau papiloamelor esofagiene, ce produc jena tranzitului- Unele compresiuni externe ( limfadenomegalii mediastinale, persistenta arcului aortic, aderenete, etc)- Caini achalazie (lipsa de relaxare a esofagului la nivelul cardiei).- Patogenetic jeneaza tranzitul, favorizeaza obstructia / spasmul esofagian

Clinic

- Semne disfagie si obstructie


13/42

- Dispnee, falsa voma, meteorism si dischinezia cardiei (carnivore)Diagnostic

- Pe baza semnelor clinice si confirmare prin sondaj- DD spasm si dilatii esofagiene

Evolutie progresiva

Prognostic rezervat

Tratament efectuarea sondajului, identificarea stricturilor si tratarea bolilor primare

Caine achalazie adm hranei in recipiente la inaltime ( poz oblica a esofagului in timpul hranirii).

Dilatatiile si diverticulii esofagieni

- Rar intalniteMegaesofagul dilatatie intinsa a conductului esofagian din port toracica

Jaboul esofagian herniere a mucoase esofagiene pe o zona redusa in afara peretilor

Diverticuli ai esofagului.

Etiopatogeneza

- Cel mai frecvent: stenoze prelungite, ulcere, staza alimentare.- Hipotonie congenitala/castigata a unor ramuri din nv esofagieni

Leziuni

- Dilatatii difuze megaesofag / diverticuli si herniiClinic

- Asemanator stenoze- Disfagie esofagiana, meteorism ruminal recidivant- In zona toracica sindrom mediastinal

Diagnostic pe baza semnelor clinice, date de sondaj si RX

Evolutie cronica

Prognostic grav

Tratament alimentatie dietetica, nevrostenice, interventie chirurgicala

Esofagite

Etiopatogeneza

- Rare, dat consumului de alimente tepoase, adm de al fierbinti/ subst chimice iritante- Secundar boli inf si parazitare- Bovine act mecanice ( perforare dupa sondaj obstructie)

Leziuni de la catar pana la gangrena si ruperea esofagului

Clinic

- Disfagie esofagiana scurgere de saliva abundenta- Forme grave: febra, mod starii generale, deformari cu caracter de emfizem ( se intind rapid pe reg

gatului), greutate in respiratie si ectaziaa jugularelor

- Rezistenta la sondaj ( secretii si depozite dau forma esofagitei)Diagnostic

- Semne functionale (disfagie), eventuala sensibilitate/deformare a reg cervicale + semne sondajEvolutie obisnuit acuta

Prognostic favorabil in forma catarala; flegmonoasa+gangrenoasa rezervat (localizari gat) / grav (localizari

torace)

Profilactic evitarea cauzelor

Tratament respingerea corpilor straini (obstructie) realizata atent;

- Trat dietetic inlaturare furaje dure, adm alimente lichide, mucilagii si pansamente ( saruri bismut/ calciu)- Ruptura esofagului cervical interventie chirurgicala rapida- Cazuri grave tratament general stimulant si antimictobian- Sacrificare dupa 1-2 zile neimbunatatire


14/42

Gusa- La pasari, esofagul prezinta cervical o dilatatie specifica, cu forma si marime diferite in fct de spp- Rol de rezervor ce regleaza tranzitul digestiv in caz de restrictionare severa/ cantitate mare de furaj in

timp limitat

- Rol de stocare, umectare si inmuiere a furajelorIngluvita

= gusa moale/catarul gusii; consecinta a iritatiei produse de dif subst chimice, alimente, corpi straini prea duri sau

toxine.

Etiopatogeneza

- Frecvent la gaini- La porumbei indepartare prea timpurie a puilor- Gaste consum de neghina- Secundar: boli infectioase (difterovariola, pesta, holera) si parazitar ( candidoza, trichomonoza).

Clinic

- Pasare trista, zburlita, apetit redus, respiratie pe cioc gusa marita, consistenta moale- Mai multe zile => slabire- Recidiva: gusa dilatata >, nu se mai reduce ca volum

Diagnostic

- Clinic usor- Cauza conditii de intretinere si alimentatie- Pasari multe => analize de laborator

Evolutie scurta

Prognostic favorabil (catarul primar). In starile secundare depinde de catar

Profilaxie evitarea alimentelor greu digestibile, stricate, murdare, tratate

Tratament suprimarea alimentelor 1 zi, apa usor acidulata cu ac lactic/clorhidric.

- Acid lactic 0,5 % ,acid clorhidric 0,5%: 1-2 lingurite X 2-3 /zi / spalare a gusiiObstructia gusii

= supraincarcarea gusii, in prealabil dilatata (hipotona), cu un continut cu consistenta dura

Etiopatogeneza indigestie sporadica; frecvent la tineretul aviar consum prelungit de concentrate uscate,

tarate, pleava, corpi straini

Clinic abatere, zgribulire, deglutitii in gol, marirea evidenta a gusii ( dur la palpare)

Evolutie subacuta

Prognostic rezervat/grav

Tratament inmuierea continutului cu lichide (sonda/seringa), masajul gusii si adm medicatie acida. La nevoie

ingluviotomie, regim dietetic si med acida de sustinere.

Gusa pendulanta

= marirea exagerata a volumului gusii care penduleaza la deplasare

Cauze supraincarcarea repetata a gusii, carenta in piridoxina, consumul de macinis proaspat, predispozitie

genetica

Boala incurabila se recomanda separarea gusii de piele cu un instrument bont ( supravietuire pana la livrare).


15/42

Prestomacele- Profund active de metabolism specifice rumegatoarelor- Compartimente gastrice de depozitare a substratului alimentar- Ocupa abdomen- Prelucreaza mecanic, fizic, biochimic furajele

Structura

Jgheabul esofago-gastric

- Specifica nou-nascutului- Leaga cardia si orificiul oaso-abomasal direct prin 2 cute paralele musculo-musculoase- Portiuni: rumino-reticulara si abomasala scurta(si dreapta)- Se inchide reflex permite trecerea laptelui(altor lichide) de la cardia in omason, si de aici in cheag

(ocolind rumenul si reteaua)

Rumenul

- Cel mai mare compartiment- Leaga esofagul ( orificiu 12-13 cm) si reteaua.- Capacitate: T 80-240 l; O+C 13-23 L- Muschi papilari ce il impart in 4 saci dorsal, ventral, caudo-dorsal, caudo-ventral.- Pereti seroasa, musculoasa, mucoasa (ep multistratificat cornos, lipsit de gl, > proeminente minuscule-

papile foliate) T 2 m2

Reteaua (reticulum)- Cel mai mic- Capacitate: T 11-16 L; O+C 2 L;- Mucoasa cute poliedrice = fagure de albine; lipsa glandelor; papilele delimiteaza areole.

Foios (omasum)

- Intre retea si cheag- Foarte putin accesibil- Lumen mic 6-7cm, numeroase expansiuni laminare sub forma unei carti- Rol in abs apei si reducerea ei in circuitul digestiv- Papile conice minuscule si mai mari- 5,50 m2 la taurine

Cheagul (abomasum)

- La nou-nascuti ritm incet de crestere ( maxim la sf perioadei de sugar)- Histo asemanator stomac monogastrice- Mucoasa de tip glandular, gl peptice la niv pliurilor, nepeptice la niv pilorului- Usculoasa 3 straturi (circular intern, oblic intern si longitudinal extern)- Sfincter piloric redus, completat cu dop piloric- Capacitate: T 10-20; C+O 1,75-3,3 L.- 1 m2

Inervatia:

- Intrinseca plexuri intramurale ( subseros, intermuscular Auerbach, submucos Meissner)- Extrinseca ortosimpatic ( ggl paravertebrali, nv splahnici si ggl vertebrali semilunar, mezenteri cranial,

mezenteric caudal si renoaortici) ; parasimpatic ( nv vag)

- Ortosimpatic < parasimpaticFunctia prestomacelor

- Transforma alimente sarace/imposibil de digerat in proteina de cea mai buna calitate- Dezvoltarea ap digestiva > cresterea org in ansamblu- Prin jgheab trecerea laptelui in cheag ( lichid ramas in rumen > o data cu varsta)- Inchiderea jgheabului mecanism reflex- Lapte excitant natural al inchiderii buzelor jgheabului- Rumenul cel mai mare

o Mediu anaerob, temp coresp, pH constant, buna amestecare a continutuluio Contractii: 50-60 seco Contractii ritmice (odata cu reteaua) propagare rapida pe directia pilierilor, lenta la niv peretilor


16/42

o Enorma camera de fermentatieo Bacteriile celulozice rol f imp, protozoare rol secundaro Bact ruminale specializate ac grasi volatili ( 70 % din E rumegatoarelor) acetic, butiric,

propionic abs direct prin ep ruminal -> vene ruminale -> vena porta -> ficat

o Glucoza utilizata in sp de microorganismeo AA pot fi abs prin papile utilizati > microorganismeo Microorganismele por utiliza ureaa si amoniacul pt sinteze proteice ( uree din ficat revine in

reticulorumen prin difuzia din sange)

- Reteauao Contractie in 2 timpi 8-12 sec la 40-70 sec primul 1 strat muscular, al doilea urmatorul strat

muscular.

o Functie de separare si triere a continutuluio Camp magnetic puternic retinere corpi metalici reticulita traumatica, pericardita traumatica,

reticuloperitonita traumatica

- Foiosulo Fct digestiva redusao Se abs resturi de ac grasi volatili si bicarbonatio Lichidele din reticulorumen trec rapid spre cheago Continutul cheagului intre lamine => inceputul proteolizei corpului microsimbiontilor

- Cheagulo Secreta acizio Fct asemanator stomacului de la monogastriceo Digera bacteriile provenite din digestia ruminalao Secreta lizozim desface peretele cel bacteriene; activ la pH scazut, rezistent la pepsina

- Secretia salivarao Alcalina si hipotonao Continut > fosfati si bicarbonati tampon la niv rumenuluio Secretia mare (200L) => fluiditatea mediului de fermentatie;o Bicarbonatii -> pH 6-7o Contribuie la realizarea cant lichid ruminal necesare proceselor digestive

- Rumegareao Nou-nascuti 8-14 zile la miei, 27 la viteio Contractia flancului stang, miscari rapide de masticatie si apoi de deglutitie a salivei.o Crestere => 400min intr-un nictemero 1 luna cicluri completeo Adulte in timpul odihneio Faze: pregatitoare, prehensiune la cardia, formarea bolului mericic, reversie a bolului in

reticulorumen, pauza scurta, reluare. Pauza mare => perioada de rumegare

o Timpi: rejectia bolului mericic, masticatia mericica, dirijarea bolului in retea (fin divizat)/rumen(grosier)

o Perioade nictemer: 14 (7-10 h)o Centrul rumegarii bulb

-

Eructatiao CO2 si metan eliminate prin eructatie/pulmonaro Taurine: 600 L; ovine / caprine : 5 l/ho Faze: excitatie zone reflexogene (presoreceptori) de la niv secului dorsal al rumenului si

declansarea contractiei ruminale => propagare craniala => gaz din dorsal spre cardia =>

deschidere orificul cardial => eliminare lichid prin coborarea retelei, ridicarea pliului reticulo-

ruminal si relaxarea vestibului ruminal;

o O data cu deschiderea or cardial relaxarea port diafragmatice a esofagului + inchidereasfincterului esofagian cranial=> gaze in esofag => contractii antiperistaltice=> inchiderea cardiei +

relaxarea sfincterului esofagian cranial=> eliminare gaze => faringe=> cav nazale =>

laringe+trahee=> pulmon / orficii nazale.


17/42

o 160-225 cm.sec.Procese biologice

Procese de ordin biochimic:

- Metabolism energetic (digestia celulozei), protidic, lipidic, vitaminic, mineral- Echilibrul biochimic si biofizic asigurat de saliba

Procese motorii:

- Miscarile prestomacelor- Tranzitul retrograd al continutului (eructatie si rumegare), tranzitul substratului alimentar- Motilitate inervatie vagalaSinteze prestomacale:- Acizi grasi volatili, ac propionic, ac acetic- Uzul acotului neprotein in sinteza AA- Sinteza vitaminelor (complex B, C, K)- Subst minerale abs masiv prin peretii prestomacelor ( Mg, I)

Indigestiile prestomacelor

= tulburari gastro-intestinale trecatoare, semne de jena digestiva si greutate epigastrica, disconfort, voma,

maldigestie, modificari ale fecalelor

= diminuarea frecventei si amplitudinii / abolirea contractiilor rumino-reticulare cu/sau fara modificarea

conturului abdominal, asociata cu inapetenta si suspendarea rumegarii

Cauze: multiple, dereglarea functiei, manifestari adesea subcliniceEficienta unitatii motilitate microorganisme biochimism conditionata de dismicrobism ruminoreticular,

modificare pH, dezechilibru acidobazic, ruminotoxemia, tulburari de nutritie.

Ficatul punct central al dereglarilor metabolice initiate in prestomace

Indigestia prin supraincarcare

= indigestie acuta nerecidivanta, exces de continut alimentar in rumen, nefermentat, consecutiv perturbarii de

scurta durata a digestiei

Etiopatogeneza

- Apare sporadic- Animale lacome- Ocazional alte cauze: igiena alimentara precara, nutreturi necorespunzatoare, factori strasanti, boli febrile- Petogeneza: reducerea motilitatii ruminale => dismicrobism, meteorism secundar / ruminotoxiemie

moderata

Leziuni

- destinderea rumenului, continut impastat, gaze cu miros fetid, congestie/pete hemoragice pe mucoasaruminala, leziuni degenerative hepatice, renale, miocardice

- Uneori miros acetona cetoza secundaraClinic

- Abatere, disorexie, reducere/suspendare rumegare, constipatie, < prod lapte, uneori meteorism sidispnee

- Dupa cateva zile ruminotoxiemie, cetoza- Durere, continut indurat/pastos,- Transrectalrumen indurat si puternic destins- Lipsa apei => continut pastos => beau cu lacomie, apoi se linistesc

Diagnostic

- Semne clinice parezia de prestomace, colici, destindere abdominala- DD sindromul de parezie a prestomacelor, indigestia vagala (Hoflund), meteorism ruminal primar,

acidoza ruminala, obstructia esofagului

Evolutia

- Supraincarcare 1-2 zile, rezolvare spontan . descarcari diareici / vomitari- Peste 3 zile toxicoza, ruminita, parezie cronica a prestomacelor

Prognostic rezervat


18/42

Profilaxie igiena alimentelor

Tratament igienodietetic si medicamentos ( evacuare purgative saline, rehidratare, reinsamantarea

rumenului, tratament general)

Indigestia ruminala biochimica simpla

- Reducerea digestiei si sintezei, consecutiv tulburarilor digestiei microbiene, soldata cu scaderea procbiochimice fara o fermentatie anormala

Etiopatogeneza

-

Prod de ratii dezechilibrate, schimbare a ratiei, defecte de igiena alimentara, adm orala de medbacteriostatice/bactericide, aport insuficient minerale

- Dezechilibru microbian => digestie biochimica incompleta => dezv flora de putrefactie => usoara parezieClinic

- Precoce scaderea grasimii din lapte ( < acid acetic in rumen)- Hipogalaxie- Deteriorarea starii de intretinere- Apetit prezent, timpanism moderat, consistenta rumen moale, semne generale (astenie, slabire, anemie),

dezv intarziata la tineret, par mat, hipoproteinemie, edeme decline, corpi cetonici in urima

Diagnostic

- Date clinice (scadere grasime lapte, scadere productie lapte, supraincarcare)- Confirmare examen lichid ruminal si analiza ratie furajera- DD- alte indigestii biochimice si indigestie vagala- Reducerea numerica a infuzorilor caracteristic

Evolutie subacuta /cronica

Prognostic rezervat economic; favorabil vital

Profilaxie nutritie echilibrata

Tratament

- Corectarea alimentatiei + premix mineralo-vitaminic- Drojdie de bere + ruminative- Forme grave reinsamantarea rumenului cu lichid ruminal de la an sanatoase

Meteorism ruminal acut

- Distensia rapida a rumenului cu continut de fermentatie + efecte actiune mecanica asupra respiratiei sicirculatieiForme:

- Meteorismul (timpanismul) cu dom de gaze dorsal- Meteorismul (timpanismul) cu dom de gaze spumos

Etiopatogeneza

- Primar animale predispuse (taurine>), rase perfectionate, animale lacome, dezechilivreneurovegetative, in anumite conditii meteorologice, in lipsa fibroaselor din prestomacelor

- Ocazional nutreturi timpanogene, plante ce contin principii vagolitici ( Belladona, Helleborus, Adonis,Colchicum), sfecla, concentrate in cant crescute, orz proaspat, urit fin

- Secundar - > adulte, in urma obstructiei esofagul, indigestii ruminale grave, organopatii (cord, uter, ficat)- Meteorism simptomatic manifestare a unor intoxicatii cu plante ( nitrati, uleiuri eterice, alcaloizi,

saponine, triglicozizi), intoxicatii cu comp arsenicali, fosforici, plumbului.

- Boli infectioase antrax, bradsot, tetanos, turbare.- Patogenetic suprimarea eructatiei;

Clinic

- Meteorism la scurt timp dupa consum subst timpanogene- Inapetenta, privire ingrijorata, cifoza, intoarcerea capului spre flancuri, incercari de eructatie, facies anxios- Dupa 10-15 min dilatare flan stang, apoi drept => pozitie ortopneica ( comprimare cord si pulmoni)- Respiratie frecventa, superficiala, de tip toracic, aparitie resp bucala- Tendinta asfixie ( tegumente violaceu-albastre, vene subcutanate turgescente, departarea membrelor,

transpiratii, instalare colaps circulator)


19/42

- Pierderea echilibrului, tremuraturi, decubit, miscari de pedalare, moarte regurgitand materialul ingerat- Sondajul permite evacuarea gazelor in indigestia gazoasa neeficient in spumoasa ( la fel si trocar)

Leziuni

- Distensia abdomenului si rumen cu continut spumos- Leziuni circulatorii flebectazia generalizata, paliditatea ficatului si splinei, congestie pulmonara si

hemoragii ggl, congestia mucoasei rumenului, rareori ruptura diafragm, emfizem subcutanat, exfolierea

ep cornificar al rumenului si congestia evidenta a tes submucos

Diagnostic

- Clinic fara dificultati- DD supraincarcarea rumenului, indigestie vagala, dislocatia stanga a cheagului, hidropizia invelitorilorfetale, meteorism ruminal cronic

- D. etiologic indigestia spumoasa implica o ancheta nutritionala; pe planul 2.Evolutie 1-2 ore in forme supraacute, moarte prin asfixie.

Prognostic rezervat in meteorism gazos, grav in spumos.

Profilaxie igiena aliementara; medicamentoasa (antibiotice), pulverizare de grasimi, adm detergenti

antispumanti in brichete.

Tratament restabilirea eructatiei reluarea contractiilor rumenului ( masaje pe peretele abd stang, refrigeratii,

aplicare calus, adm pelin, eliberarea cardiei prina lergarea animalelor pe plan inclinat)

- Efectuarea de sondaj bucoesofagian sub act spasmoliticelor si ruminocenteza.- Medicatie antifermentescibila ( pe sonda/canula trocarului) apa de var, pana la 2L, otet 80-100 g, acid

clorhidric 1% (5-10L), purgative saline, tiosulfat de sodiu 80-100 g, benzoat de sodiu 50-70 g, uleiuri

comestibile. Petrol la nevoie, formol 40-50 ml in 2 l de apa, etc.

- Meteorism spumor sondaj si punctie ineficiente. Medicatie intraruminala de antispumante pt spargereabulelor de gaz si transformarea procesului in indigestie ( metilsiliconi pulverizabili, unii detergenti

Polaxen 3-5 g/100kg, uleiuri vegetale, lapte 1L, rimol 20-30g in alcool, diluat 1-3l apa, benzoat de sodiu

30-90 g in 0,5-1l apa, permanganat de potasiu 1, 500 ml, formol 0,3 % 2-3L + antibiotice simultant)

- Destindere ruminala grava ruminotomie + reinsamantare- Ulterior tratament dietetic 2-3 zile ( fibroase uscate), revenire la regim normal

Meteorism ruminal cronic (recurent)

= distensie relativ moderata si recidivanta a rumenului, prin continut de fermentatie, mai ales in ingrasatorii.Etiopatogeneza

- Primar rar la adulte, mai frecvent la viteii sugari- Adulte consecinta pareza discreta prestomace- Sugari consecinta a fermentatiei de tip alcalin, cu germeni G - , a laptelui in rumen- Vitei intarcati intarcare bursca, nutreturi greu digestibile

Clinic

- Destindere moderata si recidivanta a rumenului, dupa consumul tainului, dispare intre tainuri, evident inflancul stang

- Ex fizic reducere si rarirea zgomotelor de contractie ruminala- Jena respiratorie, neliniste- Semnele clinice dureaza cateva h se repeta la mai multe zile ( schimbarea ratiei, nutreturi

fermentescibile, stress, etc.)

- Cazuri grave zilnic, intre accese eructatii frecvente si diaree- Slabire, hipogalaxie, apetit capricios

Leziuni rumen timpanizat, fermentatie, putrefactie, abcese, aderente, mediastinite, etc

Diagnostic

- Simptomatic usor (balonament moderat recidivant)- DD boli cronice esofagiene (stenoza si dilatatii), stenoze intestinale, abcese hepatice si splenice

Evolutie cronica (slabire, anemie, parezia prestomacelor)

Prognostic fct de etiologie, rezervat/grav

Profilaxie igiena alimentara, intarcare treptata, evitarea stressului


20/42

- Meteorismul secundar tratarea bolilor primare (reticuloperitonita cronica, limfadenite mediastinae,mezenterice, dispepsii secretorii)

Tratament

- Vitei (substituenti lapte) sifonaj de continut ruminal cu sonda + antiinfectioase active anti G-; dieta;- Vitei (intarcare) infometare o zi, apoi alimentatie la discretie+ carbune medicinal, saruri de Ca, zoofort,

antibiotice cu spectru larg in doza biostimulatoare / antiinfectioase urmate de reinsamantarea rumenului.

- Simptomatic si patogenetic alimentatie dietetica, adm tainuri mici si dese, eupeptice, ruminatorii,purgatice in doze mici, antifermentative, corectarea pH-ului continutului ruminal

- Tratament ineficient => reconditionare pentru abator (purgative in doze mici / fistula ruminalapermanenta/ ruminotomie)Indigestia ruminala putrida

= aparitia proceselor de putrefactie in continutul ruminoreticular, consecutiv consumului de nutreturi

necorespunzatoare, cu importante consecinte toxico-nutritionale generale.

Etiopatogeneza

- Consumul de furaje alterate, mucegaite, murdarite, incarcatura mare in germeni de putrefactie (Coli-Proteus); substraturi bazate pe proteina;

- Putrezire continut => scaderea sintezei ruminale => compusilor intermediari toxici => mucoasa simotilitatea prestomacelor => organism

Leziuni congestivo-hemoragice, degenerative, inflamatorii si ale organelor principale

Clinic

- Forme acute anorexie, scaderea grasimii din lapte, meteorism recidivant, diaree, semne nervoasedepresive, rar convulsie, sincopa si soc.

- Forme trenante tulburari functionale cu ruminotoxiemie (tulburari genitale retentii placentare,metrite, mamite, scaderea fertilitatii; slabire, anemie, cetoza, pica, rahitism, osteomalacie)

Diagnostic

- Semne clinice + ancheta nutritionala- Confirmare probe de continut ruminal

Evolutie acuta, mai frecvent subacuta/cronica


Profilaxie nutritionala

Tratament corectarea ratie, antibiotice pe cale orala (doze mici, unice), reinsamantarea;- In cazuri grave evacuarea continutului ruminal prin sondaj / ruminotomie- General sol hidroelectrolitice, glucoza, polivitamine

Alcaloza ruminala

= alcalinizarea continutului ruminoreticular si instituirea unei alcaloze metabolice ce implica tulburari de

homeostazie a Ca si Mg => semne nervoase

Etiopatogeneza

- Ratii hiperazotate si cu hidrocarbonate in proprotie scazuta- Suplimentarea excesiva cu azot neproteic (uree, ape amoniacale), exces de concentrate, furaj insilozar

necorespunzator (pH > 5,5), furaje alterate, plante fertilizate cu azotati/azotiti

- Patogeneza proliferarea excesiva a germenilor din grupul coli / Proteus prin fermentatie N in exces =>intoxicatie cu amoniac, asemanatoare unui sindrom hepatoencefalic

- Hiperamoniemie, hipocalcemie, hipomagnezemie -> tulburari nervoaseLeziuni catarale, congestive, edematoase mucoase prestomacelor; leziuni de toxicoza ficat, cord, rinichi

(forme acute grave)

Clinic

- Forme usoare sublinic, eventual scaderea grasimii din lapte- Atonia prestomacelor, parapareze, paraplegie, miscari tetaniforme, diaree, pH ruminal > 7,5

Diagnostic

- Semne clinice + ancheta nutritionala- Confirmare pH > 7,5 , reducerea infuzorilor


21/42

- DD intoxicatia cu uree, sindromul Hoflund, intoxicatie cu nitritiEvolutie acuta, subacuta, cronica

Prognostic rezervat

Profilaxia evitarea dezechilibrelor energoproteice; atentie hrana cu uree

Tratament

- Forme usoare adm fan- Forme medii reducerea surselor de azot, suplimentarea ratiei cu hidrocarbonate (sfecla, melasa), adm

mucilagiului de in, cu acid acetic 500 ml/acid lactic

- Forme grave streptomicina p.o., glucoza/antihistaminice p.e.; reinsamantare, adm Rumdigestin, sol Ca-Mg i.v., Romergan, etcAcidoza ruminala

= acidoza lactica indigestie biochimica acuta a prestomacelor, in urma adm bruste in ratie a unor furaje

hiperglucidice, exprimata prin semne de depresie nervoasa, deshidratare sistemica, scaderea prod de lapte si a

grasimii din lapte, si complicata ( forme latente) cu cetoza, ruminite cronice si paracheratoza.

- Supraacuta si acuta acidoza acidolactica- Latenta si cronica acidoza metabolica

Are caracter enzootic ( urgenta de grup) atat la bovine cat si ovine.

Etiologie

- Furaje hiperglucidice grau, orz, porumb (lapte-ceara), sfecla furajera, cartofi, paine, mere/alte fructe,melasa, subproduse de distilerie

- Depinde de continutul ratiei in precursori ai ac lactic ( surse furajere ce contin amidon, maltoza, lactoza,celobioza, fructoza, sucroza si glucoza)

- Perioade critice schimbarea sortimentului furajer + alta sursa ( schimbari atmosferice, deficit in fibroase,finisare prelungita, infometare, atonie ruminala)

Patogeneza

- Schimbarea fermentatiei normale- Predomina G+ si lactobacili => ac lactic in cant mare => cresterea presiunii osmotice => afluirea lichidelor

spre rumen => staza ruminala => scaderea pH-ului => distrugerea faunei ruminale => reducerea secretiei

salivare => distrugere flora celulozolitice si dezv amiloliticei.

- Diaree semnificativa (abundenta, profuza)- Acidoza metabolica tulburari inflamatorii locale, eliberarea endotoxinelor si aminelor biogene(predispun/provoaca socul), exprimat dupa aparitie leziunilor degenerative ruminale si parenchimantoase

si a proceselor de coagulare difuza intravasculara (insuficienta cardiaca congestiva).

- Vacile gestante avorteaza ( zile/saptamani dupa faza acuta)- Ruminite secundare- responsabile de aparitia timpanismului ( cauza a mortii inexplicabile)- Componenta aditionala socul endotociemic, provocat de tocinele eliberate dupa distrugerea G- din

rumen

Clinic

- In fct de natura/cantitatea nutreturilor consumate- Animalele neadaptate pot muri rapid- Animalele hranite corespunzator pot dezvolta acidoze lactice in an conditii- Forma grava supraacuta

o 8-12 h de la schimbarea ratieio Gemete, scrasniri din dinti (bruxism), uscarea botului, deshidratare, tahicardie, polipnee, scaderea

prod de lapte, diaree, parezia prestomacelor, meteorism moderat

o Urmate de o per depresiva (nesiguranta in mers, adoptarea pozitiei de decubit, stare grava desoc)

o Moarte la 24-72 h de la debuto Remitere ocazionala, odata cu revenirea reflectivitatii si miscarilor ruminale

- Forma grava acutao 12-24 h de la schimbarea ratieio Abatere, anorexie, tremuraturi musculare, bruxism, gemete


22/42

o Semne nervoase < intense nesiguranta in mers, hipogalaxie, usoare modificari cardiace,eventual diaree

o Palpatier umen pastos (lichid)o Dupa episodul acut => posibil proces inflamator ruminal ruminite micotice

- Forma acuta usoarao Poate trece neobservata ( confundata cu alte boli)o Semne clinice mai sterse abatare, disorexie, tremuraturi musculare, diaree usoara, jena la mers,

hipogalaxie, scaderea grasimii din lapte

o Animale recuperate partial, cu performante slabe ( ruminite cronice, afectiuni hepatice, omasite)- Forma latenta/cronicao Clinic discret prin semne necaracteristice slabire, hipogalaxie, semne de cetoza subclinica,

evolutia unor pododermatite / ruminite cronice

o Paraclinic hemoconcentratie, cresterea uremiei, proteinemiei totale, hematocritului,fosforemiei, scaderea pH-ului sanguin, cetozurie, limfopenie, proteinurie si ph urinar scazur

Diagnostic

- Date clinice + anamnetice- Rezultatul pH-ului ruminal- DD cetoze, hipocalcemia de parturitie, boli hepatice, enteropatii topografice, sindromul hoflund,

necroza cortexului cerebral, peritonite fulgeratoare, intoxicatii cu nitriti, arsen, plumb, stari carentiale

diverse

Evolutia acuta (moarte 12-24 h)/ lunga ( urmata de laminite grave, ulcere reticuloruminale, ruminite micotice,

hepatite aposteomatoase).


Tratament

- Adaptat in fct de forma bolii- Forme usoare fara tratament- Forme severe succes limitat- Varianta 1 ruminotomie de urgenta, evacuare manuala a continutului, spalatura ruminoreticulara, adm

furaje fibroase prin plaga si reinsemantare

- Varianta 2 sifonare repetata a cont ruminal cu sonda si evacuarea continutului- Refacerea ph-ului bicarbonat de sodiu / hidroxid de magneziu (250g in 8-10 l apa calda, prin sonda la

6-12 h).- Acidoza metabolica bicarbonat de sodiu 1,4$ - 500-1000 ml iv.- Deshidratare solutii rehidratnte- Ac lactice acute carbune activ, parenteral preparate antihistaminice- Protectie antibiotica in primele 8 ore neomicina 1-2 g intraruminal / cedarea simptomatologiei +

protectie antimicotica

Profilaxie nutritionala

- Adm metafilactica a selinomicinei, monensinului sau lasolocidului.Indigestia vagala (sindromul Hoflund)

= indigestie motorie in urma paraliziei trunchiului ventral al vagului abdominal ce perturba tranzitul la nivelul

ostiumurilor reticulo-omasal si/sau intre pilor si duoden.

Etiopatogeneza

- Vaci in ultima 1/3 a gestatiei / animale negestante- Interceptarea vagului/ramurilor din vag- Patogenetic interceptia vagului su paralizie centrifuga det stenoza ostiumurilor -> ingreunarea sau

suspendarea tranzitului digestiv -> ruminotoxiemie, dismicrobism, leziuni locale

Leziunile destinderea prestomacelor ( continut semilichid, pastos, spumos)

Clinicinapetenta, lipsa rumegarii si defecarii, fecale coafate sau crotine

- Deformare progresiva + asimetrica a abdomenului ( forma de para/litera L)- Distensia flancului stang superior si drept inferior anorexie- Leucocitoza si neutrofilie


23/42

- Hipo/hipertonie ruminala (atonie prognostic grav)- Stenoza

o Retea-foios atonie, salivatie si meteorism ruminal, zgomote de clipocit, vomao Reticulo-omasala motilitate ruminala normala, slabirea zgomotelor la contractieo Permanenta a pilorului zgomote de clipocito Recidivanta a pilorului manifestari intermitente

Diagnostic

- Clinic usor- Topografic, apoi etiologic- DD reticuloperitonita traumatica, deplasarea cheagului, hidropizia maternofetala, gestatia gemelara,

ascita, etc

Evolutie progresiva

Prognostic grav

Tratament ineficient

- Fistula ruminala permanenta/ruminotomie cu inlaturarea abceselor, tumorilor, aderentelor, etc.Ruminita si reticulita netraumatica

= inflamatii in urma actiunii iritative a furajelor

Etiopatogeneza

- Primare iritatii mecanice/chimice ale mucoasei- Secundare indigestii prestomacale biochimice si de supraincarcare, cauza principala indigestia acida- Simptomatic in febra aftoasa, pesta, leucoza bovina, diareea virotica, actinobaciloza- Fond congestiv-edematos -> necrobacili, actinobacili, piocianicul, colibacili, miceti- Inflamatia prestomacelor -> parezie ( cu toxemie, deshidratare, metastazare abces hepatic)

Leziuni congestiv-edematoase( ventral rumen si retea), aspect eroziv; abces hepatic;

Clinic

- Forma acuta grav, inapetenta, parezia prestomacelor, cifoza, diuree, stare toxiemica- Forma cronica deshidratare, slabire, reducerea cant de lapte si a grasimii din lapte, diaree, meteorism.

Diagnostic clinic greu + ancheta nutritionala

- DD reticulita traumatica, sindromul HoflundEvolutie acuta/cronica

Prognostic rezervatProfilaxie alimentara de grup

Tratament igienodietetic (2-3 zile fan de buna calitate, decoct de orez/ mucilagiu de in); medicamentos

(astringente, rehidratante, antihistaminice, corticoizi, antibiotice, etc)

Paracheratoza ruminala

= ingrosarea mucoasei ruminale, insotita de cornificarea excesiva / infectii suprapuse

Frecvent la ingrasatorii.

Etiopatogeneza

- Tineret hranit exclusiv cu stroturi, nutreturi granulate sau tocate, nutreturi abrazive (frunze de sfecla)- Patogenetic reactii congestive inflamatorii -> necrobacili, piociacanii -> complicatii in ficat, pulmon / alte

org

- Iritatii reduse -> ingrosarea stratului cornos (hiperkeratoza) si parakeratoza (cont ridicat al celulelor incheratohialina)

- Stare generala fenomene de toxiemieLeziuni

- Ingrosarea si indurarea mucoasei ruminale + leziuni hiper/paracheratozaClinic

- Forma usoara scaderea grasimii din lapte, reducerea sporului in greutate, slabire, meteorism,pica,reducerea ca intensitate si frecventa a zgomotelor de contractie si aparitia unui clipocit la ascultatie

- Forma grava urmarea septicemiei ruminaleasemanator acidozei ruminalei/ sindrom ruminita0abceshepatic


24/42

Diagnostic

- Ex necropsic, clinic f dificil- DD ruminite/indigestii

Evolutie cronica

Prognostic favorabil vital; rezervat economic

Profilaxie hrana, combaterea acidozei, suplimentarea cu tetraciclina biostimulanta

Tratament corectarea ratiei si reinsamantarea cu cont ruminal

- Adm drojdie de bere, alcaline, ruminatoriiReticulita si reticuloperitonita traumatica

= inflamatii ale retelei si peritoneului, in urma migrarii corpilor straini metalici (prin intepare) si constituie

principalele metalopatii in efectivele de taurine

- Pagube considerabile afectarea unui nr > de animale, in special cele performanteEtiopatogeneza

- Predispozant: simt gustativ redus, superficialitatea primei masticatii- Ocazionale + determinante: prezenta corpilor straini metalici ascutiti- Favorizante: eforturi de fatare, meteorisme, transporturi, etc- Patogenetic: corpii metalici din rumen, cad in retea de unde pot migra la alte organe, determinand

inflamatii ( durere locala, reducerea/suspendarea miscarilor ruminale parezie de prestomace, febra,

infectie, neutrofilie; stari piosempticemice)

- Uneori inchistare -> reactie fibrinoasa, de rezistenta a org- Alteori migrare cav peritoneala/toracica

Leziuni reticulare si peritoneale, fibropurulente/fibroase in care se gaseste corpul strain

Clinc

- Forma acuta debut brusc anorexie, adipsie, lipsa rumegarii, scaderea brusca a laptelui, deshidratare;durere reticuloperitoneala cu atitudine rigida, evitarea deplasarii, tremuraturi ale anconatiilor, cifoza,

colica, facies ingrijorat, gemete, parezia prestomacelor relativ constanta; abdomen contractat; son

timpanic paraombilical, durere la muls- mai ales sferturile anterioare.

- Semne generale: injectarea mucoaselor, accelerarea pulsului si respiratiei, hipertermie inconstanta,neutrofilie, leucocitoza, lichid inflamator, punctia peritoneului

- Forma cronica slabire, hipogalaxie, pareza cronica, indigestie vagala- Forma oculta (boi si taurasi) sters si necaracteristic tuse rara, reactie leucocitara discreta, proba pentrudecelerarea durerii reticulare 0 durere absenta

Diagnostic

- Relativ usor in reticuloperitonita acuta, dificil in forme cronice si greu in reticulita simpla- Semne clinice confirmare prin punctie exploratorie (eventual metalodetectoare si ex radiologic)- DD celelalte boli ale prestomacelor ce prezinta inflamatii-durere

Evolutia acuta/cronica


Profilaxie evitarea contactului cu corpi metalici, adm de magneti remanenti

Tratament repaus, declivoterapie, suspendarea alimentatiei, adm de antibiotice i.p si i.m., adm de saruri de Ca,

glucoza, cafeina, vit C, B1, rehidratante, antibiotice iv.

- Forme acute magnet remanent- Tratament chirurgical ruminotomie- Forme cronice iodurate, antiinfectioase si enzime proteolitice

Obstructia/parezia foiosului

= indigestie caracterizata prin uscarea si impastarea continutului din foios, insotita de modificari de forma si

motilitate a peretilor acestuia

Etiopatogeneza

- Obstructii primare greseli de alimentatie si adapare, prin adm de furaje uscate lignifiante, alterate sautoxice, adapare insuficienta


25/42

- Obstructii secundare consecutiv reticulo-peritonitei, in boli acute hepatobiliare, simptomatice in febracatarala, pesta bovina, hemosporidioza

- Patogenetic: - cant > de furaj act mecanic asupra peretilor => spasm, parezie, destinderea foiosului,toxiemie

Leziuni destinderea foiosului (15-20 kg furaje), mucoasa lezionata/necrotica, descuamarea stratului cornos

Clinic

- Forma usoara semne discrete abolirea/reducerea rumegarii, constipatie, scaderea prod de lapte,gemete; cronicizare semne necaracteristice

- Forma grava debut brusc abatere grava, tahipnee, cord pocnitor, colici, reducerea apetitului,rumegarii, defecarii(fecale gleroase)Diagnostic

- Semne clinice(constipatie, parezia prestomacelor)- DD indigestia biochimica, metalopatii, enteropatii

Evolutia acuta(1 sapt) vindecare spontana / coma(toxicoza)

Profilaxie cauze

Tratament alimentatia cu barbotaje/furaje verzi calitative, apa la discretie(eventual sarata).

- Adm purgative uleioase(ulei de parafina) sau saline eventual punctie direct in foios- General med de sustinere, energetica si vitaminica, glucocorticoizi, rehidratante

Dilatatia cheagului

= distensia acuta a abomasumului la viteii sugari, la care are caracter recidivant, iar la adulte poate fi urmareasindromului Hoflund / obstructiei pilorului cu corpi straini.

Etiopatogeneza

- Cauze necunoscute aparitia distensiei la viteii cu tahifagiei/hraniti la intervale mari cu lapte-substituentireci sau insuficient omogenizati

- Patogenetic instalarea dispepsiei si a tulburarilor corespunzatoareLeziuni dilatarea cheagului, eventual coaguli de lapte si gaze, reflux de lapte in reticulorumen

Clinic

- Vitei sugari colica, deformarea flancului drept, uneori diaree si meteorism ruminoreticular poatesurveni moartea prin asfixie

- Adulte semne dupa 4-5 zile anorexie timpanism moderat, semne asemanatoare sindromului HoflundDiagnostic semne clinice(sugari) laparotomie(adulte)

- DD sindromul Hoflund, indigestia foiosului, obstructia piloruluiEvolutia complicatii, moarte (adulte stenoza pilorica ireversibila)

Prognostic grav la sugari si in stenoza pilorica la adulte

Tratament

- Vitei ruminocenteza, sondaj si spalarea stomaculuiDeplasarea cheagului

= gastropatie topografica (corpul cheagului este relativ liber)

- Deplasarea se poate face spre stanga intre rumen si peretele toracoabdominal, median/lateral fata desplina spre dreapta, intre ficat si peretele abdominal( cu torsiune)

Etiopatogeneza

- Plurifactorial fatarea, anotimpul rece, supraalimentatia, excesul de concentrate(lipsa fibroase),schimbarea brusca a ratiei

- Dupa reticuloperitonita, hipocalcemie, stari de alcaloza metabolica- Patogenetic cond de hipomotilitatea cheagului in urma actiunilor exercitate asupra lui, iar prin

deplasarea se influenteaza tranzitul digestiv

- Boala de adaptare / de civilizatie vaci inalt productive factori geneticiLeziuni dilatatia cheagului (continut lichid si gazos) + deplasare

Clinic

- Obisnuit disorexia, apetit selectiv (fibroase), scade moderat prod de lapte- Gemete, constipatie, rar durere profuza, deshidratare si slabire, parezie de prestomace


26/42

- La scurt timp aer expirat miros acetona- Reactie pozitiva la probele speciale pt decelerarea durerii reticulare- Deplasarea spre stanga usoara bombare a flancului stang, uneori disparitie contractii ruminale

o La percutie son timpanic in desertul stango Ascultatie ventralcaderea unei pietre intr-o fantana zgomot amforico Transrectal deplasarea

- Deplasarea spre dreapta deformarea flancului drepto La niv desertului flancului si intra ultimele spatii intercostale son timpanico Ascultatie zgomot amforico Posibil torsiunea stomacului (depresie, gemete, diaree fetida)

Diagnostic percutie + ascultatie (eventual punctie+laparatomie)

Evolutie cazuri spontane de vindecare ( volvulus infarctizarea peretilor cheagului si moarte)

Prognostic rezervat (grav in volvulus)

Profilaxie adm furajelor concentrate in reprize, adm neconditionata a fanului, preintampinarea hipocalcemiei

Tratament conservatic rehidratare, spasmolitice, tranchilizante, corticoterapie rezultate incerte. Interventie

chirurgicala.

Abomasitele

= gastritele rumegatoarelor, frecvente, simptomatologie stearsa, frecvente la vitei, asociate cu diareea peri-

/neonatala

Etiopatogeneza

- Primare tahifagia, alotriofagia, trecerea la substituenti de lapte, temperatura scazuta a laptelui,intarcare timpurie

- Adulte pica- Secundar acidoza lactica, deplasarea cheagului, uremie- Simptomatic febra catarala maligna, boala mucoaselor, colibaciloza, salmoneloza

Leziuni congestive, hemoragice, necrotice

Clinicvitei diaree, colica, inapetenta; adulte hipotonia prestomacelor ( domina semnele bolii primare)

Diagnostic adulte clinic dificil; vitei suspicionat in caz de colica si diaree.

- DD geosedimentoza, ulcer gastric, diaree peri-/neonatalaEvolutie tendinta de cronicizare

Prognostic rezervatTratament pansamente gastrice, medicatie alcalina, astringente

Geosedimentoza

= impastare supraincarcarea cheagului cu fibroase tocate si concentrate, nisip sau pietris, avand ca rezultat

atonia si staza in abomasum.

Etiopatogeneza

- Consecutiv consumului unui amestec de fibroase fin tocate si concentrate / fan/ radacionoase impregnatecu nisip, namol sau pamant

- Factori de risc alotriofagia, geofagiaLeziuni dilatarea abomasumului ce contine pamant/nisip

Clinic anorexie, coprostaza, distensie abdominala, decubit, tendinta de hipotermie, tahicardia, rumen cu

continut uscat si dur, deshidratare, uneori nisip in fecale

Diagnostic ancheta nutritionala + palparea cheagului dilatat

- Ex paraclinic hipocalcemie, hipocloremie, alcaloza metabolica- DD impastarea foiosului si peritonita acuta

Evolutie cateva zile (ruptura abomasumului si soc letal)

- Supraincarcare cu nisip -> cronicizareProfilaxie igiena alimentara

Tratament restabilirea echilibrului acido-bazic si hidromineral (rehidratare).

- Medicatie pt lubrifierea si obilizarea materialului impastat ( ulei mineral, parafina)- Chirurgical abomasotomie/ruminotomie


27/42

Stomacul- Dilatatie a tubului digestiv- Sustinut in cupola diafragmatica de ligamente- Leg cu esofagul (orificiul cardia) si duoden (pilor)- Mucoasa glande cardiale(mucus si gastrina), fundice (pepsina si HCl), pilorice(mucus)- Digestie dat activitatii mecanice (omogenizare si miscari peristaltice) + chimice (suc gastric)- HCl scindeaza proteinele- Enzime: pepsina(pepsinogen) proteine; gastrina proteine, labfermentul coaguleaza lapte, lipaza

gastrica lipolitica, lizozim, etc.

- Mucus protectia mucoasei- Chim gastric pH acid neutralizat de secretia pancreatica si biliara => chimul (chilul) intestinal

Inervatia tractusului gastrointestinal

Inervatia intrinseca

- Plexul mienteric (Auerbach) intre stratul muscular longitudinal extern, stratul muscular circular si plexulsubmucos (Meissner) din submucoasa

- Receptorii din mucoasa sunt mecanoreceptori si chemoreceptori- Neuronii plecurilor intrinseci au ca efectori cel secretoare de hormoni si stratul muscular, dar si neuroni

intercalari

- Activitatea motorie coordonata poate avea loc si in absenta inervatiei extrinseciInervatia extrinseca

- Fibrele vegetative simpatice si parasimpatice- Parasimpatic colinergic activitate muschilor netezi- Simpaticul noradrenergic inhiba act muschilor netezi si contracta sfincterele

Reflexele gastrointestinale

Reflexe locale

- Controleaza secretia GI, miscarile peristaltice si de amestecare a alimentelor, efecte inhibitorii localeReflexe declansate intestinal

- Se inchid la niv ggl simpatici paravertebrali, de unde porneste calea eferenta spre intestin (reflexulgastrocolic semnale gastrice care declanseaza evacuarea colonului), reflexe enterogastrice (semnale

care pleaca din intestinul subtire/colon si determina inhibarea motilitatii si secretiei gastrice)

Reflexe declansate de semnale gastrice / intestinale

- Centru reflex in maduva spinarii / trunchiul cerebral- Ex: punct de plecare stomacul si duodenul ce regleaza act motorie si secretorie a stomacului (reflexe

algice si defecatiei)

Hormonii gastrointestinali- Maj tumorilor din celulele sistemul APUD pancretice ( deriva din creasta neurala)

o > din cauza hipertrofiei, hiperplaziei sau metaplaziei tumorale, benigne sau maligne- Aprox 40 de peptide cu rol de hormoni- Gastrina (G) secretata de cel G, in port media a gl pilorice si antrale, putine in duodenul proximal, rare in

jejun G14, G17(principal), G34

o Stimularea secretiei de acid clorhidric si pepsinogen, cresterea mucoasei gastrice si intensificareamotilitatii, concomitent cu contractia cardiei

o Aciditatea gastrica inhiba secretia


28/42

- Colecistokin-Pancreozimina (CCK-PZ) port super a intestinului si terminatiile nervoase din ileonul distal,colon, creier, dif nervi

o Ef stimulator asupra secr pancreatice si a contractiei colecistului, inhiba golirea stomacului,intensifica secretia enterochinazei si amplifica motilitatea intestinului, precum si a colonului

- Secretina (S) primul hormon identificato Secretata de cel S din prof glandelor intestinaleo Act hidrolactica, diminueaza secretia gastrica si provoaca contractia sfincterului piloric, marind

timpul de evacuare al stomacului- Peptidul gastroinhibitor (GIP) polipeptid format din 43 de aminoacizi, fiind secretat de mucoasa

duodenului si jejunului

o Inhiba secretia si motilitatea gastrica, stimuleaza secretia de insulina- Polipeptidul intestinal vasoactiv (VIP) nervii intregului tub GI si in sange

o Stimuleaza secretia intestinala de electroliti si apao Inhiba secretia gastrica si dilata vasele sanguine(agent hipotensiv)

- Motilina polipeptid format din 22 AA, din mucoasa duodenala, dar si gastrica, submucoasa si stratulmusc al esofagului, stomacului, jejuno-ileonului, colonului si vezicii biliare

o Stimuleaza act GI in faza interdigestiva- Substanta P celulele endocrine ale TGI, rol de amplificare a motilitatii IS- Somatostatina celulele D ale pancreasului si mucoasei TD

o Inhiba secretia gastrinei, secretinei, motilinei, VIP, GIP, secretia gastrica si de acid clorhidric,secretia exocrina a pancreasului si diminua abs glucozei, AA, lipidelor

o Secretata si exocrin-in lumenul gastric- Glucagonul cel A pancreatice si de mucoasa gastrica si duodenala- Glicentinaintestin, reactivitate imunologica glucagon-like- Encefalina inhiba motilitatea intestinala- Neurotensina inhiba secretia acida si mot GI- Dimorfinasecretata de duoden- Urogastrona previne ap ulcerului- Polipeptidul pancreatic (PP)- Cerulina iz din pielea broastei- Bombezina stimuleaza secretia gastrinei- Serotonina- Histamina

Secretia stomacului

Sucul gastric este produsul de secretia al stomacului ( glande cardiale, fundice si pilorice ale mucoasei gastrice).

- Cardiale + pilorice mucus- Fundice celule principale pepsinogen; cel parietale acid clorhidric; cel mucoase mucusAcidul clorhidric- Cea mai imp subst anorganica- Form aciditatea libera, cat si combinata cu alte subst (AA si prot)- Impreuna cu ac lactic, butiric si carbonic => aciditatea totala a sucului gastric- Rol denaturarea proteinelor si pregatirea pt proteoliza pepsinei; impiedicarea fermentatiei si

putrefactiei, intensa act antiseptica, transf Fe 3+ in Fe2+, stimularea secretiei de secretina la niv

duodenului

Pepsina

- Princ enzima a sucului gastric


29/42

- Secretate de cel principale ale gl fundice sub forma de pepsinogen- pH =5 -> inactivare- hidrolizeaza leg peptidice dintre AA aromatici si un alt AA => polipeptide

Catepsina enz proteolitica digestie proteine fragment de pepsinogen(doar la sugar)

Labfermentul - renina gastrica/presura

- coagularea laptelui prin pp cazeinogenului solubil in cazeina si paracazeina, care , in prezenta calciului, setrans in paracazeinat de Ca

Mucina gel de catre cel caliciforme din muc gastrica, gl cardiale si cel uc ale gatului gl fundice- fixarea si neutralizarea HCl, inactivarea pepsinei

Factorul intrinsec cel oxintice, alaturi de HCl din gl regiunii fundice

- glicoprot ce favorizeaza abs vit B12 la niv IS ( in urma gastrectomiei anemie pernicioasa)Reglarea umorala a fazei gastrice - prin intermediul histaminei, gastrinei si acetilcolinei:

- histamina intensifica secr de HCl si determina cresterea moderata de pepsina si factor intrinsec- gastrina intensifica secr de HCl si pepsinogen, efect trofic asupra mucoasei- acetilcolina intensifica secr de HCl, gastrina, histamina si stim secretia pepsinei si fact intrinsec

Efectul gastrosecretor datorita gastrinei intestinale, motilinei si bombezinei.

Mecanisme de protectie ale sistemului digestiv absorbtiv- Actiunea protectoare - actiunea bactericida a sucului gastric acid, mucus.- Bariera mucoasa reprezinta prima componenta a fct de protectie a TD- A doua componenta calitatea epiteliului de acoperire si integritatea lui- A treia componenta circulatia intragastrica si intraintestinala- A patra componenta apa ( 3 straturi de site)

Gastropatii- Bolile stomacului evolueaza primar/secundar- De cele mai multe ori in complex cu enterite, sub forma de gastroenterite/dispepsii micte- Gastropatiile au o mare diversitate morfoclinica si sunt mult mai frecvente decat se diagnostica

Clasificare:

- Gastropatii functionale gastralgia, dispepsiile gastrice secretorii si motorii- Gastropatii organice gastrite, gastropatii de corp strain, ulceroase, hemoragice sau neoplazice- Gastropatii topografice torsiunea stomacului

Semne: - gastralgie, semnse sterse, voma, diaree, uneori melena

Gastropatii functionale

- Majoritatea gastropatiilor evolueaza cu semne de dispepsie si gastralgie, acestea nu pot fi considerare bolide sie statatoare, ci simptome, sau cel mult sindroame

Gastralgia

= durere si contractura a stomacului (gastropatie senzitiva, crampa gastrica, colica de foame)

Etiopatogeneza

- Mai ales la caini si cal- Infometare/supraincarcare a stomacului cu alimente necorespunzatoare, substante chimice, corpi straini- Stimulii nervosi declanseaza o vagotonie care difuzeaza de la viscere la centrii nervosi, fiind insotita de

senzatia de gastralgie


30/42

Clinic colici usoare cu semne de mimica faciala si de clavir pe mastoido-humeralul stang, tendinta de

bradicardie, vome

- Colica de foame inceteaza dupa hrana, scade dupa glucoza ivTratamentul

- Calmante ale mucoasei gastrice (atropina, procain-atropina, bicarbonatul de sodiu, pansamente gastrice,antivomitive)

Spasmul pilorului (pilorospasmul)

= vomitari postprandiale la caini, in absenta iritatiei gastrice sau a leziunilor organizate

Etiopatogeneza

- Cauze predispozante (frica, nervozitate)- Cauze determinante calitatea alimentelor staza gastrica si influentarea receptorilor abdominali ai

plexului solar

Clinic vomitare postprandiala; RX- absenta intarzierii evacuarii gastrice

Diagnostic prezenta vomitarii postprandiale; efectuarea endoscopiei sau radioscopiei cu subst de contrast pt DD

de obstructie pilorica

Evolutie capricioasa


Tratament tainuri mici si dese; spasmolitice si tranchilizante;

Gastropatii secretorii

= perturbari ale digestiei datorate modificarilor secretiei gastrice, atat cantitative, cat si calitative

Se distingdispepsia hiper- si hipoclorhidrica.

Etiopatogeneza

- Mai frecvent la cabaline, carnivore si tineretul altor spp- Ocazional dispepsii primare (deficiente alimentare, stres), si secundare (stomatite si alte organopatii).

Clinic

- Semne discrete usoara voma, semne refleze- Semne evidente:

o Dispepsie hipoclorhidrica astenie, anorexie, uscarea gurii, exagerarea borborismelor, tendintade diaree (alimente nedigerate in fecale)

o Dispepsie hiperclorhidrica hiperorexie, polidipsie, balonare, constipatie, coliciDiagnostic semne clinice + ancheta nutritionala

Evolutie fct de cauze

Prognostic favorabil

Profilaxie alimentara; rabotaj in cazul probl dentare; antihelmintice; sare;

- Hipoclorhidrica saramurarea furajelor, adm de Rumisan, sare artificiala de Karlsbad, pepsina, acidopeps,acid citric, etc

- Hiperclorhidrica tamponarea aciditatii cu bicarbonat de sodiu, antiacide, pansamente gastruce,tainuri mici si dese

Gastropatii motorii

= disfuntii secretomotorii si acumularea de continut si gaze in stomac

Forme dilatatie gastrica acuta, dilatatia idiopatica a stomacului la cal si dilatatia cronica a stomacului


31/42

Dilatatia acuta a stomacului

= indigestie gastrica acuta cresterea exagerata a volumului stomacal prin continut exagerat de furaje, gaze,

lichid

Etiopatogeneza

- Primar igienic alimentar, schimbarea ratiei, tainuri voluminoase, supraalimentatie, intarcarenecorespunzatoare, consum de alimente crude, stabulatie prelungita, corpi straini, nutreturi indigeste,

adm unor medicamente, abuziv, pe cale orala

- Secundar boli infectocontagioase pesta, rujet, intoxicatie cu sare; torsiunea stomacului, ulcer gastric,enteropetii topografice;

- Patogeneza acidoza, aflux masiv de lichid, soc hipovolemic, accentuarea distensiei, prezenta aminelorbiogene si toxinelor ( soc endotoxic)

- Vitei indigestie laptoasaLeziuni rupturi / destindere stomacala, continut nedigerat, urat mirositor; congestivo-hemoragice; prez de corpi

straini (uneori)

Clinic

- Cal dilatatia acuta colica grava, la 2-3 ore dupa hranire (abdomen in butoi)o Mimica faciala si reflectivitate crescuta pe mastohioidianul stang, tahicardie, tahipnee, voma;o La sondaj eruperea gazelor + continutului fetid

- Vitei indigestie laptoasa dilatarea abdomenului, gemete, colica, criza de tetanie si convulsiio Palpare senzatie de val; daca apre voma/diaree cu coaguli de lapte prognostic favorabil

Diagnostic

- Semne clinice; confirmare prin sondaj nasogastric.- DD gastropatii manifestate prin colica

Evolutia cateva ore -> vindecare/moarte

Prognostic grav

Profilaxie igiena alimentara

Tratament cal venisectie, calmarea animalului, sondaj gastric, adm de purgative saline, spasmolitice

- Caine si porc vomitive.Dilatatia idiopatica a stomacului la cal

- Etiologie incerta (idiopatica)= gastrita hemoragica a calului

= gastrectazie si acumularea in stomac a unei mari cant de lichid brun roscat

Etiopatogeneza

- Alimentatia si efort ??- Inhibitie vagala pe sectorul gastric si a plexurilor intramurale, concomitent cu excesul de histamina

Leziuni destinderea exagerata a stomacului, cu cont de lichid rosietic sau ihoros, mucoasa prezinta leziuni

congestivo-hemoragice, uneori rupturiClinic colica dramatica cu dilatatie gastrica, mimica faciala evidenta, tahicardie, tahipnee, adoptarea poztitie

sezand

Diagnostic semne clinice , confirmare prin sondaj

Evolutie foarte scurta, cateva min. frecvent moarte; dupa incetarea colicii -> furbura.

Prognostic grav

Tratament calmarea animalului, sondaj nasogastric, spalatura cu apa sarata calduta, repetare pana la ameliorare

+ tratament patogenetic.


32/42

Gastropatii organice

= completeaza modificarile functionale si traseaza evolutie grava, consecutiv participarii unor agenti diversi si

agravarea/complicarea proceselor gastrointestinale

Gastritele

= inflamatia mucoasei gastrice

Etiopatogeneza

- Primar frecvent la monogastrice (porc si carnivore)o Factori ocazionali si determinanti iritatii mecanice, chimice, actiunea iritanta a furajelor

alterate/mucegaite

- Secundare gastropatii, boli ale faringelui, prestomacelor, intestinelor, hepatice, renale, cardiovasculare,pulmonare

- Simptomatice viroze, bacterioze, parazitoza, micoze- Gastrite cronice cauze necunoscute- Patogenetic iritatie locala perturbarea secretiei, diaree si dischinezie cu contractii spasmotice sau

hipertonie; fenomene dismetabolice deschidratare, alcaloza; chiar gastrotoxicoza si soc

Leziuni congestive, fibrinoase, erozive, ulceroase, hemoragice

Clinic vomituritii, vomitari, hematemeza, durere abdominala, deshidratare, slabire, anemie, diaree alternata cuconstipatie

- Palpare disconfort- Gastroenterita frecventa la cal hipertermie si subicter, colici, tendinta de constipatie- Gastrita catarala cronica caine slabire progresiva, astenie, anemie, apetit capricios, vomitari gleroase

sau alimentare

Diagnostic semne clinice

- DD dispepsii secretorii, dilatatia stomacului si obstructie intestinalaEvolutia cateva minute/ore pana la zile / cronicizare

Prognostic favorabil (gastrita catarala acuta) / rezervat (restul)

Profilaxie evitarea cauzelor iritative de natura alimentara, medicamentoasa, chimicaTratament cataral dieta apa 12h, alimente 24h; adm parenterala de rehidratante, apa cloroformata,

metoclopramid, pansamente gastrice, antiacide sau antiulceroase

- General solutii clorurosodice, vitamine, analeptice- Gastrita cronica chirurgical

Gastropatie traumatica

= organopatie determinata prin actiunea corpilor straini ingerati de animal

Etiopatogeneza

- Prin perforare peritonita acuta- Traumatizarea mucoasei (gastrita acuta), ulceratii / cantonare la niv antrului piloric (obstructie si soc)

Leziuni congestivo-hemoragice, purulente

Clinic in fct de obiectul inghititvomitari bruste, persistente (proiectii), anorexie, neliniste, colici

- Durere la palpare sau chiar prezenta corpului strainDiagnostic anamneza + RX

- DD gastrita acuta, obstructia pilorului, obstructia intestinalaEvolutie asimptomatica, semnde de gastrita acuta, perforarea stomacului -> soc / moarte

Prognostic rezervat, grav in forme socogene

Profilaxie alimentara

Tratament spalaturi gastrice, RX; eliminare prin vomitive/purgative; extragere chirurgicala


33/42

Gastropatia ulceroasa

= prezenta solutiilor de continuitate (ulcere) la niv stomacului, cu evolutie asimptomatica, latenta sau cronica,

semne inconstante si necaracteristice, etiopatogeneza compleza

Etiopatogeneza

- Suine, vitei, vaci, pui, rar carnivore- Primar factori ocazionali stres alimentar, fizic, social, dependend de stari patologice

o Nutritional hipovitaminoze E, A, C, hiposelenoza, alimente acide, furaje alterateo Germeni Campilobacter, Helicobacter, Clostridium

- Secundare gastrite infectioase, parazitare, toxice (Cu), micotice (Candida, Rhizopus), sau gastropatiineoplazice sau topografice

- Medicamente nesteroidiene/steroidiene aspirina, fenilbutazona, indometaconul, cortizonul- Factori genetici- Suine ulcer esofagogastric consumul furajelor prea fin macinate, ratii hiperenergetice, exces de

porumb, micotoxine, carente (A, E,H,C, Se). stres de intarcare, lotizare, vaccinare, transport

- Patogeneza ulcer primar necunoscuta ( teoria autodigestie mucoasei, refluxului biliar, stazei antrale)- Ulcerele traumatice, secundare si simptomatice interventia traumatiselor, tulburarilor

circulatorii/inflamatorii ale bolii primare

Leziuni ulceroase sub forma de ulceratii superficiale sau ulcere rondeClinic asimptomatic, latent, cronic inconstant

- Anemie, slabire, cresterea incidentei de boli conditionate, perioade de disorexie, refuzul hranei, salivatie +deglutitie in gol, diaree, constipatie, coma, colici, heatemeza / melena

- Hemoragie / perforarea stomacului -> peritonita-> soc/sincopa => moarteDiagnostic dificil

- Gastroendoscopie si radioscopie- Pt diagnostic de grup necropsie- DD dizenterie, salmoneloza si coccidioza

Evolutie cronica (latenta, recidivanta)

Prognostic economic grav, vital rezervatProfilaxie evitarea stresului, vitaminizare, selenizare, antioxidante

Tratament vindecare spontana (cicatrici)

- Simptomatic indepartarea durerii, grabirea inch

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-verdes
View:	371 times
Download:	7 times

Medicala I

Documents