Material elaborat de către · Material elaborat de către Asociația pentru Implementarea...

Material elaborat de către Asociația pentru Implementarea Democrației

în cadrul proiectului „Dezvoltarea strategică organizațională și creșterea capacității

organizaţiei de a coopera cu administrația publică” – SMIS 40007,

Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative”.

proiect cofinanțat din Fondul Social European prin

Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Finan ate din Fonduri Europene

Acronime i Abrevieri

ACB Analiza Cost-Beneficiu

ACE Analiza Cost-Eficacitate

AMC Analiza multi-criterial

B / C Raportul Beneficiu/Cost

CE Comisia European

FC Fondul de Coeziune

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regional

FS Fonduri Structurale

FSE Fondul Social European

PO Program Opera ional

RAF Rata de actualizare financiar

RAS Rata de actualizare social

RIR Rata de rentabilitate intern

RRE Rata de Rentabilitate Economic

UE Uniunea European

VENA Valoarea economic net actualizat (Economic Net Present Value)

VFNA Valoarea financiar net actualizat (Financial Net Present Value)

WTP Disponibilitatea de a pl ti (Willingness-to-pay)

Cuprins

I. Argument .............................................................................................. 9

II. Scopul i obiectivele ghidului ............................................................ 13III. Scurte considera ii istorice privind analiza cost-beneficiu ............. 15IV. Definirea termenilor / Clarific ri conceptuale ................................ 18V. Cadrul legal de reglementare ............................................................ 22

VI. Etapele analizei cost-beneficiu .......................................................... 24 Definirea obiectivelor ................................................................ 24

Identificarea proiectului ............................................................. 27

Analiza fezabilit ii i a op iunilor ............................................. 28

Analiza financiar ...................................................................... 30

Analiza economic ..................................................................... 37

Analiza senzitivit ii i a riscului ............................................... 43

VII. Alte metode de analiz a proiectului ................................................ 49VIII. Promovarea egalit ii de anse .......................................................... 53IX. Dezvoltare durabil i protec ia mediului ........................................ 56X. Concluzii i recomand ri ................................................................... 61

XI. Referin e bibliografice ....................................................................... 68

Introducere

Asocia ia pentru Implementarea Democra iei este o organiza ie neguvernamental i non-profit al c rei scop principal este acela de a contribui la consolidarea democra iei din România prin promovarea valorilor democratice, consolidarea institu iilor democra iei i sprijinirea dezvolt rii unei noi genera ii de lideri.

Motto-ul AID este „RESPONSABILITATE ÎN DEMOCRA IE”,

responsabilizarea individului fa de societate i a statului fa de cet ean reprezentând baza ideologiei AID în programele i activit ile desf urate. Activit ile organiza iei vizeaz : reforma administra iei publice i promovarea integrit ii în sectorul public, a transparen ei institu iilor publice, a responsabilit ii sociale (CSR/SR), educa ia i dezvoltarea liderilor.

Programele i activit ile desf urate de organiza ia noastr pornesc de la

fundamentele democra iei, nevoile cet enilor, i se axeaz pe rezolvarea unor probleme de sistem, precum: responsabilizarea institu iilor publice, sus inerea particip rii factorilor cointeresa i în procesele de luare a deciziilor, promovarea integrit ii, a responsabilit ii sociale i a valorilor democratice.

Activit ile AID sunt fundamentate pe principiile de necesitate, eficien i

sustenabilitate. Acestea vizeaz 4 sectoare principale de reform i dezvoltare pentru România:

s Reforma institu ional

s Integritate Public

s Responsabilitate Social

s Educa ie i Dezvoltarea Liderilor Activitatea organiza iei a fost, de-a lungul timpului, pozitiv men ionat

i în rapoartele Comisiei Europene c tre Parlamentul European i Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare i Verificare.

Acest manual a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea strategic

organiza ional i cre terea capacit ii organiza iei de a coopera cu administra ia public ” - cod SMIS 40007, proiect cofina at din Fondul Social European prin Programul Opera ional „Dezvoltarea Capacit ii Administrative”.

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la crearea unei

administra ii publice mai eficiente i mai eficace în beneficiul societ ii române ti.

Argument

9

În prezent, la nivel european, coeziunea economic i social reprezint

unul din principalele obiective ale Uniunii Europene, fiind necesar pentru promovarea unei dezvolt ri armonioase generale, contribuind la reducerea disparit ilor între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni.

Din multitudinea de fonduri ale Uniunii Europene, fondurile structurale

i de coeziune sunt instrumente ale politicii de coeziune, prin care se urm re te atingerea unei coeziuni economice i sociale la nivelul regiunilor, prin dezvoltarea de programe care s satisfac nevoile din diverse domenii: mediu, social i dezvoltare economic .

În acela i timp, la nivel na ional se urm re te aplicarea politicii de

dezvoltare regional , ce reprezint un ansamblu de m suri planificate i promovate de autorit ile administra iei publice locale i centrale, în parteneriat cu diver i actori (priva i sau publici). Scopul politicii regionale este asigurarea unei cre teri economice dinamice i durabile, prin valorificarea eficient a poten ialului regional i local, pentru îmbun t irea condi iilor de via .

În tot acest context, intervine rolul extrem de important al organiza iilor

neguvernamentale, deoarece, pentru ca programele i proiectele finan ate din fonduri europene s r spund nevoilor reale este necesar ca planificarea i implementarea acestora s fie f cut cu participarea tuturor partenerilor sociali, inclusiv a organiza iilor neguvernamentale, ca reprezentan i ai societ ii civile.

Pe de alt parte, deschiderea i transparen a procesului de administrare a

fondurilor nu se poate ob ine f r implicarea partenerilor sociali, a a cum o cer i reglement rile europene. Principiul parteneriatului, prev zut în

Regulamentul Consiliului Uniunii Europene referitor la dispozi ii generale

I. Argument

Argument

10

asupra fondurilor structurale cere realizarea parteneriatului între autorit ile publice i partenerii sociali în preg tirea, implementarea, monitorizarea i evaluarea programelor finan ate din fonduri europene.

În vederea implic rii ONG-urilor în aceast activitate de monitorizare,

un rol important îl reprezint existen a unui bagaj de cuno tin e relevante i cu privire la Analiza cost-beneficiu a proiectelor finan ate din fonduri europene.

Practic, abilitatea ONG-urilor de a furniza expertiz în domenii variate

vine în completarea activit ii desf urate de autorit ile administra iei publice. Pe de alt parte, cu privire la accesarea fondurilor i scrierea de proiecte, promovarea i informarea publicului reprezint un domeniu comun de ac iune pentru autorit i i ONG-uri.

În acest context, consider m util acest demers de a prezenta ABC-ul

Analizei cost-beneficiu pentru organiza iile neguvernamentale, în vederea clarific rii unor n iuni i concepte, aparent strict tehnice, dar care sunt extrem de folositoare în matricea general a scrierii de proiecte.

Analiza Cost – Beneficiu (ACB) este un instrument de evaluare utilizat

deseori pentru luarea deciziei de finan are a proiectelor de investi ii, scopul s u fiind acela de a facilita o distribu ie eficient a resurselor.

Aceast analiz compar costurile i beneficiile a dou sau mai multe

scenarii de realizare a unei investi ii. Costurile i beneficiile sunt deopotriv transformate în unit i monetare i previzionate într-un orizont de timp care variaz în func ie de natura investi iilor, atingând uneori chiar 30 de ani.

În contextul finan rii proiectelor de investi ii din resurse financiare de

la bugetul Uniunii Europene (UE), Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 prevede efectuarea ACB pentru proiectele cu o valoare total de peste 50 milioane euro, denumite “proiecte majore”.

ACB este necesar pentru a evalua dac un proiect care se integreaz în

contextul obiectivelor politicii de dezvoltare regional a Uniunii Europene, este benefic pentru societate i dac necesit sprijin din bani publici.

Conform cerin elor UE, metodologia ACB include o analiz economic

i o analiz financiar a proiectului propus pentru finan are.

Argument

11

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performan a financiar a proiectului propus pe parcursul perioadei de referin , cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finan are pentru acesta. Aceast analiz se refer la sus inerea financiar i sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performan financiar , precum i justificarea pentru volumul asisten ei UE necesare.1 Prin realizarea analizei economice se urm re te ca proiectul s aib o contribu ie pozitiv net pentru societate i, în consecin , merit s fiecofinan at din fonduri ale UE. Pentru alternativa selectat , beneficiile proiectului trebuie s dep easc costurile proiectului i, mai specific, valoarea actualizat a beneficiilor economice ale proiectului trebuie s dep easc valoarea actualizat a costurilor economice ale proiectului.

Cerin a de a realiza o analiz cost-beneficiu pentru proiectele majore, stabilit la nivel european, a fost preluat i aplicat la nivel na ional i în cazul proiectelor non-majore (sub pragul de 50 milioane euro).

În domeniul instrumentelor structurale din Romania, proiectele pentru care se solicit o analiz cost-beneficiu sunt derulate prin POS CCE, POS Mediu, POS Transport, POR i programele de cooperare transfrontalier 2.

O astfel de situa ie nu este nou . Nu numai ara noastr se confrunt cu astfel de situa ii. În anii ’90, Olanda s-a confruntat cu dificult i semnificative în evaluarea proiectelor. Pas cu pas, în urm torii ani, autorit ile olandeze au reu it s publice un Manual de îndrum ri pentru proiectele majore, un Ghid pentru proiectele mai mici i au creat i o Unitate de Sprijin pentru realizarea ACB.

Deoarece ACB nu furnizeaz în toate cazurile informa ii utile i corecte pentru luarea deciziei de a finan a sau de a respinge un proiect, mai ales pentru proiecte mici, care au un rol social este nevoie ca folosirea acestui instrument s fie limitat în urma unei analize atente. Este important de a fi luate in considerare la selec ia proiectelor mai multe tehnici de evaluare alternative

1 Pentru proiectele care se consider c sunt generatoare de venituri, în conformitate cu articolul 55.1 al Regulamentului 1083/2006, în cadrul acestei analize se va determina nivelului maxim al cofinan rii UE, pe baza conceptului „diferen ei de finan at”.

2 De exemplu, dac se dore te reabilitarea unui muzeu, este nevoie pe lâng un studiu de fezabilitate (pe partea tehnic ) i de o analiz cost-beneficiu. Îns , pentru proiectele non-majore, este extrem de dificil s se estimeze costurile i beneficiile generate de proiect pe întreaga perioad de referin a acestuia care, uneori, atinge chiar 30 ani. În aceste cazuri, analizele cost-beneficiu se dovedesc deseori a fi subiective. Din acest motiv, in cazul anumitor axe prioritare, calitatea analizei cost-beneficiu a condus la rate mari de respingere a proiectelor.

Argument

12

pentru a ob ine informa iile necesare în sus inerea deciziei de a finan a sau nu un proiect, cum ar fi analiza multicriterial sau analiza cost-eficacitate.

În principal, în contextul de preg tire i evaluare a proiectelor finan ate

din FC i FEDR, Comisia European solicit realizarea Analizei Cost – Beneficiu:

s Pentru a stabili dac proiectul merit s fie cofinan at

Scopul este de a r spunde la urm toarele întreb ri: Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale a Uniunii Europene? Încurajeaz cre terea economic i stimuleaz ocuparea for ei de munc ? Regula este simpl : dac beneficiile nete pentru societate ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt pozitive, atunci societatea este avantajat de proiect deoarece beneficiile sale dep esc costurile. Prin urmare, proiectul ar trebui s primeasc asisten din Fonduri i s fie cofinan at. Dac nu, proiectul va fi respins. Aceast decizie este luat utilizând analiza economic a analizei cost-beneficiu.

s Pentru a stabili dac proiectul necesit cofinan are

Pe lâng faptul de a fi oportun din punct de vedere economic, un proiect poate fi i din punct de vedere financiar profitabil, caz în care nu ar trebui cofinan at din fonduri europene.

Pentru a verifica daca un proiect ar trebui s fie cofinan at, se utilizeaz

analiza financiar a analizei cost-beneficiu: dac valoarea financiar a investi iei (veniturile proiectului minus costurile proiectului), f r contribu ia fondurilor europene, este negativ , atunci proiectul poate fi cofinan at. În acest caz, contribu ia UE nu trebuie s dep easc suma de bani care face proiectul rentabil, pentru ca s nu apar suprafinan area.

Analiza Cost – Beneficiu este necesar pentru a justifica faptul c un

proiect care se integreaz în contextul obiectivelor politicii regionale a UE, este oportun din punct de vedere economic i necesit contribu ia fondurilor pentru a deveni fezabil din punct de vedere financiar.

Scopul și obiectivele ghidului

13

Dup cum precizam i mai sus, în vederea implic rii ONG-urilor în activitatea de monitorizare i evaluarea programelor finan ate din fonduri europene, un rol important îl reprezint existen a unui konw-how relevant, pertinent i clar cu privire la Analiza cost-beneficiu a proiectelor finan ate din fonduri europene.

Astfel, analiza cost-beneficiu reprezint un instrument de estimare i evaluare a proiectelor, justificând, practic, necesitatea i importan a unui proiect prin prezentarea avantajelor i dezavantajelor acestuia, din perspectiva beneficiarului, dar i a societ ii, exprimate în valori monetare.

În acest context, un astfel de ghid care s prezinte într-o manier succint i accesibil , obiectivele unei analize cost-beneficiu, etapele metodologice

generale i orice alte informa ii solicitate atunci când se elaboreaz o analiz cost-beneficiu ar fi extreme de util reprezentan ilor societ ilor civile (ONG-uri), beneficiarilor de fonduri europene, administra iilor na ionale i regionale, autorit ilor de gestiune i control financiar, organismelor intermediare etc.

Într-un cadru mai larg, crearea unor condi ii de bun stare în Statele Membre, trebuie s in cont de nivelul de analiz cost-beneficiu potrivit, determinat în rela ie cu m rimea i scopul proiectului, regiunile i comunit ile defavorizate respectiv în rela ie cu grupul/zona în care proiectul are un impact relevant3.

3 Smail, R. (2013). Cost-Benefit Analysis, suport curs Maastricht 25-26 Aprilie 2013.

II. Scopul iobiectivele ghidului

Scopul și obiectivele ghidului

14

Ca un ultim argument pentru demararea analizei noastre, punctele tari ale unei analize cost-beneficiu rezid în:

s permite exprimarea unei opinii asupra valorii economice i sociale a

proiectului/variantei de solu ionare; s permite ierarhizarea proiectelor i op iunilor;

s încurajeaz practica identific rii beneficiilor i costurilor economice,

chiar dac nu sunt cuantificabile financiar imediat; s reprezint un instrument în influen area pozitiv a unei decizii

publice.

Scurte considerații istorice privind analiza cost-beneficiu

15

Analiza cost-beneficiu are rolul de a ajuta organiza iile publice s ia

decizii în leg tur cu folosirea resurselor limitate care vor afecta bun starea acestor indivizi din comunitate pentru care autoritatea public este r spunz toare. Deci, analistul trebuie s cunoasc contextul în care se va face alegerea, natura alternativelor, dimensiunea i componen a comunit ii relevante i obiectivele membrilor comunit ii (adic ce e important pentru ei).

Din moment ce majoritatea comunit ilor au oameni cu p reri diferite

asupra problemelor vizate de alegerea colectiv în cauz , analistul se confrunt cu o alt problem de a decide cum pot fi agregate aceste p reri diferite; adic , care dintre p reri s fie luate în calcul i pentru cât, atunci când se trage linia. De aceea, în fazele timpurii ale oric rui studiu cost-beneficiu, trebuie s existe un dialog între analist i „client” care s ating aceste probleme, astfel încât ambele p r i s cunoasc clar de la început care sunt termenii de referin i de ce4.

De i analiza practic cost-beneficiu î i are originea în încerc rile

inginerilor de a optimiza deciziile de politic public referitoare la dezvoltarea rezervelor de ap , a fost rapid confiscat de economi ti, care criticau lipsa complexit ii în munca inginerilor. Astfel, economi tii au dezvoltat metodologia în cadrul general al economiei bun st rii paretiane5,6.

4 Munda G., Nijkamp P. i Rietveld P. (1993) Information precision and multicriteria evaluation

methods, în Williams A. i Giardina E. (Editori), Efficiency in the Public Sector, Editura Edward Elgar, Marea Britanie.

5 Battiatto S.E. (1993) Cost-benefit analysis and the theory of resource allocation, în Williams A. i Giardina E. (Editori), Efficiency in the Public Sector, Editura Edward Elgar, Marea Britanie.

6 Munda G., Nijkamp P. i Rietveld P. (1993) Information precision and multicriteria evaluation methods, în Williams A. i Giardina E. (Editori), Efficiency in the Public Sector, Editura Edward Elgar, Marea Britanie.

III. Scurte considera ii istorice privind analiza

cost-beneficiu


16

Metoda analizei cost - beneficiu a ap rut ca metod de lucru înc din secolul al XIX-lea. La vremea aceea, un func ionar al Trezoreriei Americane pe nume Albert Galatin propunea ca, pentru proiectele privind transportul pe ap , s fie utilizat o metod de analiz i evaluare bazat pe compararea costurilor i beneficiilor financiare i non-financiare ale investi iilor.

În 1844, francezul Jules Dupuit7 argumenta fezabilitatea investi iilor în lucr rile publice prin prisma unui model de analiz de tip cost- beneficiu.

Metoda a început s - i dovedeasc utilitatea practic la începutul secolului al XX-lea în Statele Unite ale Americii la analiza economic a proiectelor de iriga ii (1902) i a proiectelor de prevenire i combatere a inunda iilor (1936).

În 1958, Eckstein8 subliniaz utilitatea metodelor ACB în evaluarea proiectelor de investi ii în lucr rile de hidroameliora ii i hidroenergetice. În lucr rile sale, autorul coreleaz utilitatea ACB cu fundamentul economic al bun st rii societ ii de consum.

Dac , pân în anii ’60, analiza cost beneficiu (ACB) era rela ionat cu proiectele de investi ii privind într-un fel sau altul apa ca resurs sau mijloc de transport, (hidroamelior ri prevenirea inunda iilor, lucr ri hidroenergetice, aliment ri cu ap , canaliz ri, hidro-transport etc.), începând cu anii 1970 metoda a început s fie adaptat i utilizat i la alte tipuri de proiecte preponderent cu finan are public , dar nu numai, care într-un fel sau altul au impact asupra mediului ambiant.

Aplicarea metodei la evaluarea fezabilit ii proiectelor de investi ii s-a f cut de la proiecte mari, cum ar fi: centrale nucleare, rafin rii i combinate chimice sau lucr ri de infrastructur , aeroporturi, tunele (de exemplu, Tunelul Mânecii), autostr zi sau c i ferate i pân la proiecte medii sau mici (exemplu lucr ri de reabilitare ecologic , managementul integrat al de eurilor, parcuri naturale i rezerva ii, dezvoltarea unor activit i de produc ie sau servicii cu impact mare asupra mediului).

Organismele guvernamentale au început s introduc prin intermediul legilor i normelor obligativitatea utiliz rii analizei cost-beneficiu la evaluarea proiectelor cu finan are public . Spre exemplu, înc din 1970 Uniunea European , Statele Unite, Japonia i Canada au emis legi prin care analizele de impact asupra mediului (EIA9) pentru proiectele de investi ii trebuie s aib ca

7 Dupuit Jules, On the measurement of the utility of the public works, Annales des Pontes et Chaussés, 2nd (1844) séries, republicate în 1968 în limba. englez în lucrarea Transports, Selected Readings de Harmondsworth, Penguin Books.

8 Eckstein, Otto, Water Resource Development: The Economics of Project Evaluation, 1958, Cambridge, MA, Harvard University Press.

9 EIA - Environmental Impact Assesment = Evaluarea Impactului asupra Mediului.


17

suport tehnicile ACB. Se pot men iona cu titlu de exemplu: Actul privind Politica Na ional de Mediu (NEPA10) din Statele Unite, promulgat în 1981, Directiva Consiliului Europei nr. 85/337/EEC din 27 iunie 1985 cu privire la evaluarea efectelor proiectelor publice i private asupra mediului.

Institu iile bancare interna ionale (de exemplu, Banca Mondial , B.I.R.D., B.E.R.D.) de asemenea, prin intermediul metodologiilor pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, au statuat obligativitatea utiliz rii analizei cost beneficiu la întocmirea proiectelor de investi ii finan ate de ele.

În România, metoda analizei cost-beneficiu (ACB) a început s fie aplicat la investi iile din domeniul energetic, înc din anii 1970.

În 1997, Jacques Pelkmans, profesor la Colegiul Europei din Brugges din

1992 i director al departamentului de studii economice din cadrul aceleia i institu ii din octombrie 2001, alc tuie te o analiz cost – beneficiu foarte interesant a uniunii monetare. Beneficiile pe care le atribuie uniunii monetare sunt dou : evitarea costurilor volatilit ii ratei de schimb i evitarea costurilor de tranzac ie.

O analiz cost – beneficiu a fost realizat recent în vederea observ rii

efectelor integr rii rilor din Europa Central i de Est în Uniunea European 11. Astfel, au fost identificate:

s Beneficiile:

politice indirecte;

politice pie ei unice;

poten iale la nivel macroeconomic.

s Costurile:

alinierii;

expunerii concuren iale crescute;

la nivel macroeconomic.

10 NEPA - National Environmental Policy Plan. 11 Dinu M., Socol C. i Marina M. (2004) Economie european , o prezentare sinoptic , Editura

Economic , p. 63.

Definirea termenilor / Clarificări conceptuale

18

Analiza cost-beneficiu: cadru conceptual aplicat la orice evaluare

sistematic , cantitativ a unui proiect public sau privat, pentru a stabili dac sau în ce m sur acest proiect este valoros din punct de vedere social. Analiza cost-beneficiu difer de simpla evaluare financiar în care se consider toate câ tigurile (beneficiile) i pierderile (costurile) pentru agen ii sociali. ACB implic de obicei utilizarea pre urilor contabile.

Analiza cost-eficacitate: ACE este o tehnic de evaluare i monitorizare

utilizat atunci când beneficiile nu pot fi m surate în mod rezonabil în termeni monetari. Aceasta se realizeaz de obicei prin calcularea costului pe unitate de beneficiu „nemonetizat” i este necesar pentru cuantificarea beneficiilor, dar nu pentru a ata a beneficiilor un pre monetar sau o valoarea economic .

Analiza de impact economic: analiza efectelor totale la nivelul de

activitate economic (produc ie, venituri, ocuparea for ei de munc ) asociate cu interven ia. Acest tip de analiz se concentreaz asupra indicatorilor macroeconomici i prognozeaz influen a proiectului asupra acestor indicatori. Se merge dincolo de ACB atunci când proiecte foarte mari sunt luate în considerare în economii relativ mici.

Analiza de risc: un studiu al decalajelor unui proiect de a avea o rat de

rentabilitate satisf c toare i gradul cel mai probabil de variabilitate din cea mai bun estimare a ratei de rentabilitate. De i analiza de risc ofer o baz mai bun decât analiza de senzitivitate pentru a judeca gradul de risc al unui proiect

12 Defini ii preluate din Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects (Ghidul pentru Analiza

Cost-Beneficiu a proiectelor de investi ii. Fonduri Structurale, Fondul de Coeziune I Instrumentul pentru Asisten a de Preaderare).

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf

IV. Definirea termenilor / Clarific ri

conceptuale12


19

individual sau gradul de risc relativ al proiectelor alternative, aceasta nu face nimic pentru a diminua riscurile în sine. Cu toate acestea, analiza ajut la identificarea m surilor de prevenire i de gestionare a riscurilor.

Analiza de senzitivitate: o tehnic analitic pentru a testa sistematic ceea ce se întâmpl cu rentabilitatea unui proiect în cazul în care evenimentele difer de estim rile f cute în faza de planificare. Acesta este un mijloc destul de brut de abordare a incertitudinii în ceea ce prive te evenimentele i valorile viitoare. Aceasta se efectueaz prin varierea unui singur element i apoi prin determinarea impactului schimb rilor asupra rezultatului.

Analiza de sustenabilitate financiar : analiza realizat în scopul de a verifica dac resursele financiare sunt suficiente pentru a acoperi toate fluxurile financiare de ie iri, an dup an, pentru întreg orizontul de timp al proiectului. Sustenabilitatea financiar este verificat în cazul în care fluxul de numerar net cumulat nu este niciodat negativ pe parcursul tuturor anilor lua i în considerare.

Analiza economic : analiza care se realizeaz utilizând valorile economice, reflectând valorile pe care societatea ar fi dispus s le pl teasc pentru un bun sau serviciu. În general, analiza economic apreciaz toate elementele la valoarea lor de utilizare sau costul oportunitate pentru societate (adesea un pre la frontier pentru elemente comercializabile). Ea are acela i în eles ca analiza cost-beneficiu social .

Analiza financiar : analiza efectuat din punct de vedere al operatorului proiectului. Aceasta permite 1) s se verifice i s se garanteze echilibrul monetar (verific sustenabilitatea financiar ), 2) s se calculeze indicii de rentabilitate financiar a proiectului de investi ii pe baza fluxurilor de numerar nete actualizate, legate exclusiv de agentul economic care ini iaz proiectul (firm , agen ie de management).

Analiza multicriterial : AMC este o metodologie de evaluare care ia în considerare mai multe obiective prin atribuirea unei ponderi pentru fiecare obiectiv m surabil. În contrast cu ACB, care se concentreaz pe un criteriu unic (maximizarea bun st rii sociale), analiza multicriterial este un instrument care utilizeaz un set de obiective diferite care nu pot fi agregate prin pre uri umbr i ponderi de bun stare, ca în cazul ACB standard.

Analiza proiectului: cadrul analitic de evaluare a fezabilit ii i performan ei unui proiect. Acesta include o analiz a contextului, obiectivelor,


20

aspectelor tehnice, previziunilor cererii, analiza costurilor i beneficilor financiare i economice. Analiza proiectului este necesar pentru a determina dac , având în vedere alternativele, un proiect propus va avansa suficient obiectivele entit ii din al c rei punct de vedere este realizat analiza pentru a justifica proiectul.

Analiza scenariilor: o variant de analiz de senzitivitate care studiaz

impactul combinat al unui set determinat de valori asumate de c tre variabilele critice. Aceasta nu se substituie analizei de senzitivitate element-cu-element.

Raportul Beneficiu/Cost: valoarea net actualizat a beneficiilor

proiectului împ r it la valoarea net actualizat a costurilor proiectului. Un proiect este acceptabil dac raportul Beneficiu/Cost este egal sau mai mare decât 1. Acest raport este folosit pentru a accepta proiecte independente, dar poate genera clasamente incorecte i, adesea, nu poate fi folosit pentru a alege între alternativele care se exclud reciproc.

Rata de actualizare: rata la care valorile viitoare sunt actualizate în

prezent. Rata de actualizare financiar i economic pot fi diferite, în acela i mod în care pre urile de pe pia pot diferi de pre urile de contabilitate.

Rata de actualizare social : a se deosebi de rata de actualizare

financiar . Se a teapt ca aceasta s reflecte punctul de vedere social cu privire la modul în care viitorul ar trebui s fie evaluat fa de prezent.

Rata de rentabilitate economic : RRE, rata de rentabilitate intern (a

se vedea defini ia mai jos) calculat prin utilizarea valorilor economice i exprimând profitabilitatea socio-economic a proiectului.

Rata de rentabilitate financiar : RRF m soar profitabilitatea

financiar a proiectului cu un num r pur. În anumite cazuri nu poate fi calculat într-un mod semnificativ i poate fi în el toare.

Rata de rentabilitate intern : rata de actualizare la care fluxul de

costuri i beneficii are o valoare net actualizat egal cu zero. Rata intern de rentabilitate este comparat cu un punct de referin în scopul de a evalua performan a proiectului propus. Rata de rentabilitate financiar se calculeaz pe baza valorilor financiare, rata de rentabilitate economic se calculeaz folosind valorile economice.


21

Valoarea net actualizat (VNA): suma care rezult atunci când valoarea actualizat a costurilor estimate ale unei investi ii se deduc din valoarea actualizat a veniturilor a teptate. Valoarea financiar net actualizat (VFNA). Valoarea economic net actualizat (VENA).

Valoarea rezidual : valoarea net actualizat a activelor la sfâr itul

ultimului an al perioadei selectate pentru evaluare (orizont de proiect). Venituri nete: suma r mas dup ce toate ie irile de numerar au fost

sc zute din toate intr rile de numerar. Actualizarea veniturilor nete suplimentare înainte de finan are ofer o m sur a valorii proiectului pentru toate resursele implicate; actualizarea veniturilor nete suplimentare dup finan are ofer o m sur a valorii proiectului pentru resursele proprii ale entit ii sau capitalurilor proprii.

Cadrul legal de reglementare

22

Regulamentul Consiliului (CE) 1083/2006 din 11 iulie 2006 stabile te

prevederile generale privind programele i proiectele finan ate din Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) i Fondul Europene Social (FSE).

În particular, a a cum prevede articolul 40 (e) al Regulamentului, pentru

proiectele majore ce urmeaz a fi finan ate din Fondul de Coeziune (FC) i Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDR) se solicit preg tirea unei Analize Cost – Beneficiu (ACB) ca parte a aplica iei pentru finan are:

“Articolul 40. - Statele Membre sau Autoritatea de Management vor

furniza Comisiei urm toarele informa ii privind proiectele majore: […](e) o analiz cost-beneficiu care cuprinde o analiz a riscului, precum i impactul previzibil asupra sectorului în cauz i asupra situa iei socio-economice a statului membru i/sau a regiunii i, dac este posibil, dup caz, a altor regiuni din Comunitate;”

Pentru perioada de programare 2007-2013, CE a prezentat un set de

reguli de lucru care promoveaz consecven a în realizarea ACB. Cadrul metodologic general în vederea realiz rii ACB în contextul instrumentelor structurale este asigurat de Ghidul pentru Analiza Cost - Beneficiu a Proiectelor de Investi ii1, manual publicat de CE în 2002, revizuit i republicat în 2008.

Având în vedere reglement rile men ionate, Hot rârea de Guvern nr. 28

din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea con inutului-cadru al documenta iei tehnico-economice aferente investi iilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investi ii i

V. Cadrul legal de reglementare

Cadrul legal de reglementare

23

lucr ri de interven ii, solicit elaborarea Analizei Cost - Beneficiu ca parte a documenta iei tehnico-economice aferente investi iilor publice.

Potrivit acestui text legal, analiza cost-beneficiu este definit ca fiind

instrumentul de evaluare a avantajelor investi iilor din punctul de vedere al tuturor grupurilor de factori interesa i, pe baza valorilor monetare atribuite tuturor consecin elor pozitive /i negative ale investi iei13.

La nivel na ional, exist Instruc iunile din 2 iulie 2008 de aplicare a unor

prevederi din Hot rârea Guvernului nr. 28/2008, Anexa nr. 2 referitoare la principiile metodologice privind realizarea analizei cost-beneficiu.

E (Comisia European ) (2006) Documentul de lucru nr. 4, Direc ia

General Politic Regional , 08/2006 Noua perioad de programare 2007-2013: Orient ri privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii.

13 Art. 3 din H.G. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea con inutului-cadru al documenta iei

tehnico- economice aferente investi iilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investi ii i lucr ri de interven ii, publicat în Monitorul oficial nr. 48 din 22 ianuarie 2008.

Etapele analizei cost-beneficiu

24

O prim etap important înainte de definirea obiectivelor proiectului este în elegerea contextului social, economic i institu ional în care proiectul va fi implementat. Ghidul ACB elaborat de Comisia European recomand , de exemplu, s se verifice dac presupunerile f cute, de exemplu cu privire la PIB sau cre terea demografic , sunt în concordan cu datele furnizate în Programul Opera ional corespunz tor14.

Acest tip de analiz a contextului social-economic este extrem de util

pentru realizarea analizei cererii care const în previzionarea cererii de bunuri / servicii pe care proiectul le va genera. Prognoza pentru cerere este un indicator cheie pentru estimarea veniturilor viitoare ale proiectului, dac acestea exist , i prin urmare a performan elor sale financiare. Totodat , cererea previzionat

este important de asemenea pentru proiectele care nu sunt generatoare de venituri i, în general, performan a economic a unui proiect depinde de caracteristicile i dinamica mediului s u regional.

Conform recomand rilor formulate, în acest stadiu este important s se

identifice dac proiectul în cauz face parte dintr-un sistem de re ele la nivel na ional sau interna ional. Acest lucru se întâmpl în special în cazul proiectelor de infrastructur , de transport sau de energie, care se pot compune din proiecte interdependente. Atunci când proiectele fac parte din re ele, cererea lor, i prin

14 Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investi ii. Fonduri Structurale, Fondul de

Coeziune i Instrumentul pentru Asisten a de Preaderare. Traducere din limba englez a documentului „Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects” publicat de DG Politic Regional în anul 2008.

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, p. 28.

VI. Etapele analizei cost-beneficiu

Definirea obiectivelor


25

urmare performan a lor financiar i economic , este puternic influen at de problemele de dependen reciproc (proiectele ar putea concura între ele sau s fie complementare) i de accesibilitate (posibilitatea de a ajunge u or la instala ie). Astfel, limitele contextului relevant al analizei, spre exemplu, context local, na ional sau transna ional, trebuie s fie identificate de la caz la caz.

În ceea ce prive te definirea clar , f r echivoc, a obiectivelor proiectului

este o etap esen ial pentru a în elege dac investi ia are o valoare social . În acest moment, întrebarea care trebuie s primeasc r spuns acum este: „Care sunt beneficiile nete ce pot fi ob inute prin proiect, în mediul s u socio-economic?”15

Tipurile de beneficii care trebuie luate în considerare nu ar trebui s fie

doar indicatorii fizici (km de drum), ci i variabilele socio-economice care sunt m surabile cantitativ.16 În timp ce o declara ie clar a obiectivelor socio-economice este necesar pentru a previziona impactul proiectului, deseori poate fi dificil s se prevad toate impacturile unui anumit proiect. Modific rile bun st rii au un num r de componente i pot exista constrângeri în ceea ce prive te datele. De exemplu, datele regionale nu ne permit de obicei s facem estim ri fiabile asupra impactului global al proiectelor individuale privind comer ul cu alte regiuni; efectele indirecte asupra ocup rii for ei de munc sunt dificil de cuantificat; competitivitatea poate depinde de condi iile comerciale externe, ratele de schimb, modific rile pre urilor relative. Pentru multe dintre aceste variabile macro-economice ar putea fi prea costisitor s se efectueze analize specifice proiectului17.

ACB are scopul de a structura într-un mod riguros a tept rile

promotorului proiectul de investi ie. Ea nu poate r spunde la toate întreb rile cu privire la impactul viitor, dar se concentreaz pe un set de variabile micro-economice pentru estimarea impactul economic total al proiectului. Indicatorul cheie pentru beneficiul socio-economic net al proiectului este valoarea sa economic net actual . Pe cât posibil, impactul asupra ocup rii for ei de

15 Boardman, A. E. (2004). Analiza cost-beneficiu (concepte i practic ) – edi ia a II-a, Editura Arc,

Bucure ti, p. 34. 16 Practic, obiectivele proiectului ar trebui s fie în conexiune logic cu investi ia i în concordan

cu politica sau priorit ile programului. 17 Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investi ii. Fonduri Structurale, Fondul de


http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, pp. 29-30.


26

munc , mediului înconjur tor, precum i alte obiective sunt reflectate numai de un indicator de performan , cu condi ia ca ACB s se bazeze pe o metodologie solid .

Totu i, aceast abordare direct nu ar trebui s serveasc drept substitut

pentru necesitatea de a justifica în mod clar proiectul din perspectiva obiectivelor socio-economice i pentru analize suplimentare, dac este necesar (de exemplu, analiza impactului asupra mediului).

Obiectivul general al ACB este de a înlesni o alocare mai eficient a

resurselor, demonstrând avantajul pentru societate a unui anumit proiect sau program fa de alte alternative. ACB nu este potrivit pentru evaluarea impactul macro-economic al unui proiect privind, de exemplu, cre terea PIB-ului regional sau tendin ele omajului. Totu i unele estim ri macro-economice sunt utile în cadrul ACB, deoarece, dup cum s-a men ionat mai sus, previziunile (de exemplu, cererea) pe baza c rora analiza este construit ar trebui s fie în concordan cu presupunerile f cute cu privire la contextul socio-economic.

Cel care ini iaz proiectul trebuie s arate modul în care proiectul, dac

are succes, va contribui la obiectivele generale ale politicilor regionale ale UE i la politicile de coeziune. Din perspectiva Comisiei, este într-adev r important

s se verifice faptul c proiectul este legat într-o manier logic de obiectivele principale ale fondurilor implicate: FEDR, FC i IPA18. Ini iatorul ar trebui s arate c asisten a propus este coerent în raport cu aceste obiective, în timp ce evaluatorul trebuie s se asigure c aceast coeren exist i c este bine justificat .

În plus fa de obiectivele generale ale fondurilor individuale, proiectul

trebuie s fie coerent în raport cu legisla ia UE în domeniul specific al asisten ei (în special, transport i mediu) i mai general, cu legisla ia european (de exemplu, achizi iile publice, concuren a i ajutorul de stat).

Aceast analiz preliminar a obiectivelor i contextului este important

deoarece plaseaz activitatea de evaluare a proiectelor în cadrul mai cuprinz toare al exerci iului de planificare pe niveluri multiple de guvernare al Politicii de coeziune. Noua perioad de programare a UE este caracterizat de o abordare cu accent mai mare pe strategie. Potrivit acestei abord ri, justificarea pentru fiecare interven ie ar trebui s fie întotdeauna evaluat , cu trimitere la

18 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, p. 48.


27

coeren a obiectivelor cu priorit ile cheie ale programelor opera ionale (PO) formulate la nivel na ional sau regional i cu strategia global definit în Orient rile strategice comunitare pentru coeziune i Cadrele Strategice Na ionale de Referin (CSNR).

Ori de câte ori este posibil, rela ia dintre obiectivele proiectului i

indicatorii utiliza i pentru cuantificarea obiectivelor specifice ale programelor opera ionale ar trebui s fie clar identificat . Aceast identificare va permite leg tura dintre obiectivele proiectului cu sistemul de monitorizare i evaluare la nivel de program19.

Un proiect se consider identificat în mod clar atunci când: obiectul proiectului este o unitate auto-suficient de analiz ; efectele indirecte i cele de re ea sunt luate în considerare în mod corespunz tor; o perspectiv social adecvat a fost adoptat din punct de vedere al p r ilor interesate relevante luate în considerare („ale cui costuri i beneficii vor fi luate în considerare”? - „who has standing”?).

Un proiect poate fi definit ca o opera iune ce cuprinde o serie de lucr ri,

activit i sau servicii destinate s îndeplineasc o sarcin indivizibil cu caracter economic sau tehnic precis, care are obiective bine definite. Evaluarea trebuie s se concentreze asupra întregului proiect ca o unitate independent de analiz i nu pe fragmente sau sec iuni ale acestuia. P r ile de proiecte (generate din ra iuni pur administrative) nu sunt obiecte adecvate pentru a fi evaluate.

Acest lucru poate, în unele cazuri, s atrag dup sine solicitarea ca

promotorul, ini iatorul proiectului s considere un set de sub-proiecte ca fiind, în fapt, un singur proiect mare. Aceasta ar putea fi situa ia unei cereri de finan are UE pentru unele faze ini iale ale unei investi ii, al c rei succes depinde de finalizarea proiectului ca un întreg. În acest fel, proiectul în ansamblu ar trebui s fie luat în considera ie. ACB impune s se mearg dincolo de defini iile pur administrative. De exemplu, pentru a evalua calitatea unui anumit proiect, ini iatorul trebuie s prezinte o evaluare adecvat , nu numai pentru o

19 Acest lucru este deosebit de important pentru raportarea progresului proiectelor majore în

Rapoartele Anuale de Implementare, a a cum este solicitat prin articolul 67 alineatul (g) al Regulamentului 1083/2006.

Identificarea proiectului


28

parte a proiectului care va fi finan at cu fonduri UE, ci i pentru p r ile care sunt strâns legate de aceasta, care sunt finan ate din alte surse20. Cu alte cuvinte, o ACB consolidat poate fi necesar pentru a în elege beneficiile nete ale unei sec iuni a proiectului.

Uneori, o cerere de finan are pentru proiect este compus din mai multe

componente corelate între ele, dar relativ de sine st t toare. De exemplu, pentru un proiect care cuprinde o central hidroelectric , sistem de iriga ie i zone de agrement, dac beneficiile i costurile fiec rei componente sunt independente, componentele sunt separabile i pot fi tratate ca proiecte independente. Evaluarea unui astfel de proiect implic , în primul rând, luarea în considerare a fiec rei componente independente i, în al doilea rând, evaluarea de combina ii posibile ale componentelor21.

Identificarea op iunilor urm re te g sirea diferitelor alternative de atingere a obiectivelor specifice ( i a standardelor, dup finalizare) ale proiectului, care au fost stabilite în sec iunea precedent . În mod obi nuit aceast identificare este cuprins în partea tehnic a studiului de fezabilitate. În cazul în care aceast identificare este corect realizat , nu este necesar reluarea ei în ACB.

Analiza op iunilor const în urm torii pa i procedurali:

alc tuirea unei liste lungi de scenarii alternative care asigur îndeplinirea obiectivelor propuse;

evaluarea scenariilor din perspectiva cadrului strategic / reglement rilor / fezabilit ii;

elaborarea unei liste scurte de scenarii alternative ulterior evalu rilor de mai sus;



http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, p. 50. 21 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, p. 30.

Analiza fezabilit ii i a op iunilor


29

ierarhizarea scenariilor din lista scurt pe baza unei analize cost-beneficiu;

selectarea scenariului optim.

În practic , se recomand parcurgerea urm toarelor etape practice, pentru îndeplinirea cerin elor procedurale men ionate:

s etapa 1: obiectivele sunt exprimate in variabile m surabile (nu trebuie

s fie redundante, dar pot fi alternative);

s etapa 2: fiec rui obiectiv îi este atribuit o pondere (care s reflecte importan a relativ pe care le-o acord cadrul programatic comunitar/na ional);

s etapa 3: definirea criteriilor de evaluare;

s etapa 4: analiza de impact (analizarea, pentru fiecare criteriu ales, a efectelor cantitative sau calitative pe care acesta le produce);

s etapa 5: estimarea efectelor proiectului in termenii criteriilor selectate (cuantificarea fiec rui rezultat din etapa 4);

s etapa 6: ponderarea rezultatelor ob inute;

s etapa 7: agregarea scorurilor diferitelor criterii22.

Liniile directoare comunitare sugereaz , practic, includerea rezultatelor unei analize cost-beneficiu simplificate pentru toate op iunile luate în considerare, printre criteriile de selectare a op iunilor.

Pentru a genera lista de op iuni, în primul rând, trebuie definite mai clar

no iunile urm toare (men ionate în H.G. nr. 28/2008):

s Varianta zero (f r investi ie). Aceasta este, in cele mai multe din cazuri, varianta de referin pentru aplicarea metodei diferen iale/marginale. Varianta zero/f r proiect/do-nothing/BAU (business as usual) nu înseamn în mod necesar inexisten a oric rei

22 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, p. 67.


30

investi ii pe durata de referin .23 Varianta cu investi ie medie. Nu este îns foarte clar care este în elesul termenului “medie”. Probabil c se dore te o simpl ierarhizare a variantelor propuse în func ie de cost, dup modelul metodologiei (eronate) a eficien ei costurilor.

s Varianta cu investi ie maxim . i în acest caz, nu tim ce înseamn maxim? Probabil c se dore te o simpl ierarhizare a variantelor propuse în func ie de cost, dup modelul metodologiei (eronate) a eficien ei costurilor.

Principalul scop al analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula indicatorii de rentabilitate potrivi i24. În acest ghid se va pune accent pe doi indicatori financiari: valoarea financiar net actualizat (VFNA) i rata intern de rentabilitate financiar (RIRF), respectiv în termeni de randament al costurilor de investi ie, VFNA (C) i RIRF (C), i randament al capitalului na ional, VFNA (K) i RRF (K).

Costuri de investi ie totale Primul pas logic în analiza financiar este s se estimeze cât de mare va

fi costul de investi ie total. Cheltuielile de investi ie pot fi planificate pentru câ iva ani ini iali i unele costuri de între inere i de înlocuire care nu au loc regulat pe parcursul mai multor ani. De aceea avem nevoie s definim orizontul de timp.

Prin orizont de timp se în elege num rul maxim de ani pentru care

previziunile sunt furnizate. Previziunile privind viitorul proiectului ar trebui s fie formulate pentru o perioad care s corespund duratei sale de via

23 Varianta de referin reprezint acea variant în care doar se men ine func ionalitatea

infrastructurii existente, la parametrii existen i/normali (inclusiv eventuale investi ii ulterioare, dac elementele pre-existente proiectului ar deveni inutilizabile). În situa ia în care se impun investi ii minime oricum, varianta de referin este cea a interven iei minime (do-minimum).

24 Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investi ii. Fonduri Structurale, Fondul de Coeziune i Instrumentul pentru Asisten a de Preaderare. Traducere din limba englez a documentului „Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects” publicat de DG Politic Regional în anul 2008.

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, pp. 62-63.

Analiza financiar


31

economic util i care s fie suficient de lung pentru a cuprinde impactul s u probabil pe termen mediu i lung25.

De i orizontul de investi ie este adesea imprecis, în analiza proiectului

este recomandat s se asume atingerea unui punct în viitor când toate activele i pasivele sunt practic lichidate simultan. Conceptual, acesta este acel moment

când costurile sunt amortizate i se verific dac investi ia a fost un succes. Aceast procedur presupune alegerea unui anumit orizont de timp.

Alegerea orizontului de timp poate avea un efect extrem de important asupra rezultatelor procesului de evaluare i pot afecta, de asemenea, determinarea ratei de co-finan are UE.

Pentru majoritatea tipurilor de infrastructur orizontul de timp este de cel

pu in 20 de ani; pentru investi ii productive, din nou cu titlu indicativ, acesta este de aproximativ 10 ani. Cu toate acestea, orizontul de timp nu trebuie s fie atât de lung, încât s dep easc durata de via economic util a proiectului.26

Pentru fiecare propunere de proiect se poate justifica adoptarea unui

orizont de timp specific, bazat pe caracteristicile specifice proiectului. Odat stabilit orizontul de timp, costurile de investi ie sunt clasificate în

func ie de:

mijloace fixe,

costurile de punere în func iune, i

varia iile în capitalul circulant pe parcursul întregului orizont de timp.

Mijloace fixe Mijloacele fixe sunt de multe ori, dar nu întotdeauna, cea mai mare

component a costurilor de investi ie totale. Informa iile referitoare la mijloacele fixe vor fi luate din datele furnizate

în studiul de fezabilitate în ceea ce prive te localizarea i tehnologia. Datele 25 Boardman, A.E., (2006). Cost-Benefit Analysis: concept and practice, 3rd edition; Pearson

Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey, p. 47. 26 În practic , este util s se fac trimitere la un standard de referin , diferen iat în func ie de sector

i pe baza unor practici acceptate la nivel interna ional.


32

care vor fi luate în considera ie sunt pl ile incrementale realizate într-o singur perioad contabil pentru achizi ionarea diferitelor tipuri de active fixe: terenuri, cl diri, ma ini etc.

Valoarea rezidual a mijloacelor fixe trebuie s fie inclus cu semn opus

în costurile fixe de investi ie luate în considera ie la sfâr itul anului (negativ dac celelalte sunt pozitive), deoarece este considerat o intrare de numerar.

Costuri de punere în func iune Potrivit unei defini ii standard, toate acele costuri ap rute pentru efectele

care se vor produce dincolo de perioada financiar în care pl ile relative au fost efectuate sunt de natura investi iilor. De i normele fiscale nu permit întotdeauna capitalizarea acestor costuri, acestea ar trebui s fie incluse în costurile de investi ie totale. Acestea includ mai multe costuri de punere în func iune, cum ar fi: studii preg titoare (inclusiv studiul de fezabilitate în sine), costurile din faza de implementare, contracte de utilizare a unor servicii de consultan , cheltuieli de formare, cercetare i dezvoltare, emisiunea de ac iuni i altele27.

Varia ii ale capitalului circulant În unele tipuri de proiecte, în special cele din sectorul productiv,

investi ia ini ial în capitalul circulant este considerabil . Capitalul circulant net este definit ca diferen între activele circulante i datoriile curente. Cre terea acestuia într-o perioad de timp corespunde unor cheltuieli de investi ie. Estimarea depinde de analiza cererii de credit din partea clien ilor sau altor utilizatori ai serviciului, de informa iile tehnologice i de afaceri cu privire la stocurile medii necesare, de informa iile cu privire la creditul oferit în mod obi nuit de furnizori i de estimarea numerarului necesar de-a lungul timpului.28

Activele circulante includ: - crean e; - stocuri la fiecare etap a procesului de produc ie; - numerar i alte lichidit i nete pe termen scurt.



http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, p. 62. 28 Eijgenraam, CJJ, Koopmans, CC., Tang, PJG, Verster, ACP, (2001). Evaluation of Infrastructural

Projects, Guide to Cost Benefit Analysis, Netherlands Economic Institute, Rotterdam.


33

Datoriile curente includ, în principal, sume de pl tit c tre furnizori (dar nu includ datoriile pe termen mediu i lung c tre furnizorii de utilaje).

Costuri de operare i venituri totale Al doilea pas în analiza financiar este calculul costurilor de operare i a

veniturilor totale (dac este cazul). Costuri de operare Costurile de operare cuprind toate datele cu privire la pl ile prev zute

pentru achizi ionarea de bunuri i servicii care nu sunt costuri de natura investi iilor, deoarece acestea sunt consumate în fiecare perioad contabil .

Datele pot fi organizate într-un tabel care include: - costurile directe de produc ie (consumul de materiale i servicii,

personal, între inere, costuri generale de produc ie); - cheltuielile administrative i generale; - vânz ri i cheltuieli de distribu ie. Aceste componente formeaz împreun cea mai mare parte a costurilor

de operare.29 În special urm toarele elemente trebuie s fie excluse, deoarece acestea nu sunt în concordan cu metoda fluxurilor de numerar:

- amortizarea, deoarece nu este de plat în numerar efectiv ; - orice rezerve pentru costurile de înlocuire viitoare; caz în care de

asemenea, acestea de obicei nu corespund unui un consum real de bunuri sau de servicii;

- orice rezerve de urgen , deoarece incertitudinea fluxurilor viitoare trebuie s fie luat în considerare în cadrul analizei de risc i nu prin costuri figurative.

Plata dobânzilor urmeaz un curs diferit în func ie de tipul de analiz

ulterioar : ele nu sunt incluse în calculul performan ei investi iilor VFNA (C), dar sunt incluse în tabelul de analiz a rentabilit ii capitalului VFNA (K).

În plus, impozitele pe capital, venituri i alte impozite directe sunt incluse

numai în tabelul de sustenabilitate financiar (ca o ie ire) i nu sunt luate în considerare pentru calcularea VFNA(C) i VFNA(K), care trebuie s fie

29 În calculul costurilor de operare toate elementele care nu dau na tere la o cheltuial monetar

efectiv trebuie s fie excluse, chiar dac acestea sunt elemente în mod normal incluse în contabilitatea societ ii (Bilan ul i Declara ia de venit net).


34

calculate înainte de deducere. Ra ionamentul este evitarea complexit ii i variabilit ii în timp i în diverse ri a normelor de impozitare a capitalului30.

Venituri Proiectele pot genera venituri proprii din vânzarea de bunuri i servicii;

de exemplu furnizarea apei, lucr ri publice sau taxarea autostr zilor. Aceste venituri vor fi determinate de previziunile cu privire la cantit ile de serviciile oferite i pre urile lor.

Urm toarele elemente nu sunt de obicei incluse în calculul veniturilor viitoare:

- transferuri sau subven ii; - TVA sau alte impozite indirecte percepute de firm de la consumator,

deoarece, în mod normal, acestea sunt pl tite înapoi la administra ia fiscal . Rentabilitatea financiar a investi iei Odat ce au fost colectate datele referitoare la costurile de investi ie,

costurile de operare i venituri, urm torul pas logic în analiza financiar este de evaluare a rentabilit ii financiare a investi iei.

Indicatorii necesari pentru testarea performan elor financiare ale

proiectului sunt: - valoarea financiar net actualizat a proiectului (VFNA), i - rata intern de rentabilitate financiar (RIRF). Valoarea financiar net actualizat este definit ca suma care rezult

atunci când investi ia preconizat i costurile de operare ale proiectului (actualizate corespunz tor) se deduc din valoarea actualizat a veniturilor a teptate. Rata intern de rentabilitate financiar este definit ca rata de actualizare care produce o VFNA egal cu zero.31

Mai precis, valoarea financiar net actualizat VFNA(C) i rata de

rentabilitate financiar RRF(C) a costurilor de investi ie totale m soar performan a investi iei independent de sursele sau metodele de finan are.



http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, p. 42. 31 Calculul rentabilit ii financiare a investi iei m soar capacitatea veniturilor nete de a acoperi

costurile de investi ie.


35

VFNA este exprimat în bani (Euro) i depinde de amploarea proiectului. Al doilea indicator este un num r pur i care nu înregistreaz varia ie pe scal .

Indicatorul preferat ar trebui s fie în mod obi nuit valoarea net

actualizat , deoarece rata de rentabilitate poate fi oarecum în el toare i nu con ine informa ii utile despre „valoarea” unui proiect. În principal, evaluatorul utilizeaz RRF(C) în scopul de a judeca performan ele viitoare ale investi iilor în compara ie cu alte proiecte sau cu o rat de rentabilitate de referin cerut . De asemenea, acest calcul contribuie în luarea deciziei privind necesitatea sprijinului financiar UE pentru proiect: în cazul în care RRF(C) este mai mic decât rata de actualizare aplicat (sau VFNA(C) este negativ ), atunci veniturile generate nu vor acoperi costurile i proiectul necesit sprijin financiar UE. Acesta se întâmpl deseori în cazul infrastructurilor publice, par ial din cauza structurii tarifelor în aceste sectoare.

Surse de finan are A patra etap în analiza financiar este de identificare a diferitelor surse

de finan are în scopul de a calcula valoarea total a resurselor financiare ale proiectului.

În cadrul proiectelor co-finan ate de UE, principalele surse de finan are

sunt: - asisten a comunitar (subven ie UE); - contribu ia public na ional (granturi sau subven ii de capital la

nivelul administra iei centrale, regionale i locale); - capital privat na ional (de exemplu, capital privat, în cadrul unui PPP); - alte resurse (de exemplu, împrumuturi BEI, împrumuturi de la al i

creditori)32. Sustenabilitatea financiar Dup ce au fost determinate costurile de investi ie, veniturile i costurile

de operare i sursele de finan are, este posibil i util s fie determinat sustenabilitatea financiar a proiectului. Un proiect este sustenabil din punct de vedere financiar atunci când aceasta nu implic riscul de a r mâne f r bani în viitor. Problema esen ial este calendarul încas rilor de numerar i al pl ilor.


Coeziune i Instrumentul pentru Asisten a de Preaderare. Traducere din limba englez a documentului „Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects” publicat de DG Politic Regional în anul 2008



36

Ini iatorii proiectului trebuie s arate modul în care, în orizontul de timp al proiectului, sursele de finan are (inclusiv veniturile i orice fel de transferuri de numerar) vor corespunde în mod constant cu pl ile anuale33.

Fluxurilor de intrare includ: - orice venituri posibile din vânzarea de bunuri i servicii; - fluxul net de numerar rezultat din gestionarea resurselor financiare. Dinamica fluxurilor de intrare se m soar în raport cu fluxurile de ie ire.

Acestea sunt legate de: - costurile de investi ii, costurile de operare, - rambursarea împrumuturilor i dobânzile pl tite, - impozite, - alte pl i (de exemplu, dividende, bonus de pensionare etc.). Este important s se asigure c proiectul, chiar dac beneficiaz de co-

finan area UE, nu risc s fie în lips de numerar. Rata de rentabilitate, RRF (C), poate indica faptul c investi ia nu va fi profitabil pe termen lung din punct de vedere financiar. În acest caz promotorul ar trebui s specifice, dac este cazul, resursele pe care se va baza proiectul atunci când finan area UE înceteaz .

Rentabilitatea financiar a capitalului Obiectivul acestui calcul este de a observa performan a proiectului din

perspectiva asisten ei publice i, eventual, a entit ilor private din statele membre. În mod sigur, aceste entit i se vor bucura de cre terea rentabilit ii nete a proiectului doar pentru c Uniunea European le acord finan are.

Cu alte cuvinte, pentru un cost de investi ie dat, beneficiarul

(„proprietarul” proiectului) va trebui s angajeze mai pu in capital în proiect, deoarece contribuabilul UE acoper o parte din costurile acestuia.34 Pentru a lua în considerare acest efect cea mai bun abordare este pur i simplu concentrarea pe fondurile asigurate de beneficiar („dup subven ia UE”), incluzând acele fonduri care trebuie s fie puse la dispozi ie drept contribu ie public na ional , capitalul privat, dac exist , i necesitatea de a rambursa împrumuturile i dobânda c tre ter ele p r i finan atoare.

33 Sustenabilitatea apare în cazul în care fluxul net cumulat al încas rilor i pl ilor generate efectuate

în numerar este pozitiv pentru to i anii lua i în considerare. 34 De fapt, justificarea subven iei UE în cadrul politicii de coeziune este cre terea oportunit ilor de

investi ii printr-o schimbare în nevoia de capital.


37

Pentru a face acest lucru, propunerea este s se creeze un model de calcul unde ie irile sunt: costurile de operare; contribu ia na ional de capital (public i privat) pentru proiect; resursele financiare datorate ter ilor în momentul în

care acestea sunt rambursate; dobânzilor aferente împrumuturilor. Intr rile sunt numai veniturile din operare (dac exist ) i valoarea rezidual (inclusiv toate activele i pasivele la sfâr itul anului).

Obiectivul analizei economice este de a demonstra c proiectul are o contribu ie pozitiv net pentru societate i, în consecin , merit s fie cofinan at din fonduri ale UE. Pentru alternativa selectat beneficiile proiectului trebuie s dep easc costurile proiectului i, mai specific, valoarea actualizat a beneficiilor economice ale proiectului trebuie s dep easc valoarea actualizat a costurilor economice ale proiectului.

Analiza economic evalueaz contribu ia proiectului la bun starea economic a regiunii sau a rii.

Aceasta se face pentru întreaga societate, nu numai pentru proprietarii de infrastructur , la fel ca i în cazul analizei financiare. Conceptul cheie este utilizarea pre urilor umbr (contabile), bazate pe costul de oportunitate social, în locul pre urilor distorsionate observate pe pia .

Pre urile observate pentru intr rile i ie irile luate în calcul nu reflect întotdeauna valoarea lor social (de exemplu, costul lor de oportunitate social ), deoarece anumite pie e sunt fie ineficiente din punct de vedere social, fie nu exist deloc. Exemplu sunt pie ele de monopol sau oligopol, unde pre ul include o marj peste costurile marginale; barierele comerciale, unde consumatorulpl te te mai mult decât în alt parte35. Pre urile, astfel cum rezult din pie ele imperfecte i din unele politici de stabilire a pre urilor sau ra ionalizare din sectorul public, ar putea s nu reflecte costul de oportunitate al intr rilor. În anumite circumstan e, acest lucru poate fi important pentru evaluarea

35 Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investi ii. Fonduri Structurale, Fondul de Coeziune i Instrumentul pentru Asisten a de Preaderare. Traducere din limba englez a documentului „Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects” publicat de DG Politic Regional în anul 2008.


Analiza economic


38

proiectelor. Datele financiare, chiar dac sunt importante din motive bugetare, pot induce în eroare ca indicatori de bun stare.

Atunci când pre urile de pia nu reflect costul social de oportunitate al

intr rilor i ie irilor, abordarea uzual este transformarea acestora în pre uri contabile folosind factori de conversie corespunz tori, dac sunt disponibili de la autoritatea de planificare. În alte cazuri, ar putea fi costuri i beneficii ale proiectului pentru care valorile de pia nu sunt disponibile. De exemplu, ar putea exista efecte, cum ar fi cele asupra mediului, sociale sau asupra s n t ii, f r un pre de pia , dar care sunt înc semnificative în îndeplinirea obiectivelor proiectului i, astfel, trebuie s fie evaluate i incluse în evaluarea proiectelor36.

Atunci când valorile de pia nu sunt disponibile, efectele pot fi evaluate

în bani prin diferite tehnici, în parte depinzând de natura efectului considerat. Transformarea în „bani” nu are aici nicio implica ie financiar . „Banii” în ACB reprezint doar o metric a bun st rii i, în principiu, orice monetizare poate fi folosit la fel de bine. În contextul fondurilor UE, folosirea Euro ca unitate de cont, atât pentru analiza financiar cât i cea economic , are în mod clar avantaje de prezentare.

Metodologia este rezumat în cinci pa i:

transformarea pre urilor de pia în pre uri contabile;

monetizarea efectelor necomercializabile;

includerea efectelor indirecte suplimentare (dac sunt relevante);

actualizarea costurilor i beneficiilor estimate;

calcularea indicatorilor de performan economic 37

În timp ce abordarea prezentat în acest ghid este în conformitate cu practica interna ional bine stabilit , liniile directoare na ionale privind ACB elaborate de statele membre ale UE pot fi mai specifice în privin a unor aspecte.

36 Bell, P., Anderson, J. R., Barnum, H.N, Dixon, J. A., Tan, J-P, (2001). Economic Analysis of

Investment Operations. Analytical Tools and Practical Applications, WBI, World Bank, Washington D.C, pp. 57-60.

37 Valoarea Economic Net Actualizat , Rata de Rentabilitate Economic i raportul Beneficiu/Cost.


39

În anumite sectoare, în special în transport, poate fi mai practic s se realizeze direct analiza economic i apoi analiza financiar . De fapt, în multe proiecte de transport economia de timp genereaz cele mai multe dintre beneficiile economice. Beneficiile generate de fluxurile de numerar financiare (în principal, care rezult din diferen a de costuri operare i între inere între op iunea de baz i cea de investi ie) ar putea fi responsabile de generarea unei mici p r i din beneficiile totale ale proiectului38. În aceste condi ii, nu ar fi practic s se calculeze un factor de conversie pentru a transforma avantajele financiare în beneficii economice. De fapt, succesiunea de analize (de la financiar la economic sau invers) nu este cu adev rat relevant , deoarece multe aspecte sunt legate (de exemplu, previziunea cererii, costurile de investi ie, costurile for ei de munc ), iar procesul de evaluare este iterativ i ar trebui s convearg într-o imagine complet a performan ei proiectului39.

În ACB, obiectivul este de a evalua valoarea social a investi iei.

Pre urile luate în calcul, stabilite de pie e sau guverne, uneori nu ofer o bun m sur a costului de oportunitate social a intr rilor i ie irilor. Acest lucru se întâmpl atunci când: pre urile reale ale intr rilor i ie irilor sunt distorsionate datorit pie elor ineficiente, iar Guvernul stabile te tarife care nu reflect costurile serviciilor publice.

Ori de câte ori unele intr ri sunt afectate de distorsiuni semnificative ale

pre urilor, ini iatorul proiectului ar trebui s abordeze acest aspect în evaluarea proiectelor i utilizarea de pre urilor contabile („umbr ”) pentru a reflecta mai bine costul de oportunitate social al resurselor.

Pentru anumi i parametri na ionali cheie ai ACB, calculele ar trebui, în

principiu, s fie f cute de c tre un birou de planificare al statului membru al UE i nu proiect cu proiect, din cauza naturii macro-economice a acestora.

În unele cazuri, atunci când nu exist convertibilitatea deplin a monedei,

un parametru pentru analiza economic este cursul de schimb umbr . Acesta este pre ul economic ai monedei str ine, care poate diferi de cursul de schimb oficial. În general, cu cât mai mare este diferen a între rata oficial de schimb i cursul de schimb umbr cu atât este mai probabil s apar deprecierea sau

aprecierea i s fie afectat performan a proiectului. În timp ce toate calculele



http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, p. 57. 39 Astfel, succesiunea de analize diferite este mai mult o chestiune de prezentare decât de substan .


40

pentru analiza proiectelor în cadrul fondurilor UE ar trebui s fie în Euro, inclusiv cele pentru statele membre ale UE care nu fac parte din Uniunea Economic i Monetar , utilizarea unui curs de schimb umbr pentru statele membre ale UE nu este recomandabil din cauza conversiei monetare libere i a lipsei de control asupra fluxurilor de capital40. Chestiunea poate, totu i, s fie luat în considerare pentru unele ri candidate în cadrul asisten ei IPA, în cazul în care exist o nevoie de a ad uga realism în analiz proiectului, atunci când exist constrângeri obligatorii pentru fluxurile interna ionale de capital.

În general, utilizarea unui factor de conversie standard (FCS) pentru

anumite fluxuri de numerar ale proiectului este de preferat cursului de schimb umbr , deoarece, în principiu, surprinde distorsiunile la fel ca i cursul de schimb umbr , fiind în acela i timp mai compatibile cu utilizarea altor factori de conversie (specifici fiec rui sector).41

Evaluatorul proiectul trebuie s analizeze cu aten ie i s ia în considerare

modul în care costurile sociale sunt afectate de devierea pre urilor observate de la urm toarele valori de referin : costurile marginale pentru bunuri necomercializabile la nivel interna ional, cum ar fi serviciile de transport local; pre urile la frontier pentru bunuri comercializabile la nivel interna ional, cum ar fi culturile agricole sau unele servicii energetice sau m rfuri fabricate.

În ceea ce prive te corec iile financiare, sunt câteva reguli generale de

care trebuie s se in seama:

toate pre urile intr rilor i ie irilor care urmeaz s fie luate în considerare pentru ACB ar trebui s nu con in TVA i alte impozite indirecte: taxele sunt pl tite de consumatori c tre proiect, de proiect c tre administra ia financiar i sunt apoi redistribuite la consumatori sub forma cheltuielilor publice;

pre urile intr rilor, inclusiv for a de munc , care urmeaz s fie luate în considera ie în ACB ar trebui s includ impozitele directe: angajatul prime te un salariu din care au fost deduse taxele, impozitul merge la 40 Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investi ii. Fonduri Structurale, Fondul de


http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, pp. 58-59. 41 Valoarea FCS este estimat pe baza valorilor exporturilor i importurilor (a se vedea exemplul de

mai jos). În cazul în care autoritatea de planificare nu ofer propriile sale estim ri, FCS = 1 ar trebui s fie o regul implicit .


41

Guvernul care pl te te înapoi angaja ii, pensionarii i familiile lor etc., ca servicii publice sau transferuri;

subven iile acordate de c tre o entitate public promotorului proiectului sunt transferuri pure i nu ar trebui s fie luate în considera ie la calcularea veniturilor atunci când se realizeaz analiza economic .

Al doilea pas al analizei economice este includerea în evaluare a acelor impacturi ale proiectului care sunt relevante pentru societate, dar pentru care o valoare de pia nu este disponibil . Evaluatorul proiectului trebuie s verifice c aceste efecte (pozitive sau negative) au fost identificate, cuantificate i li s-a atribuit o valoare monetar realist .

Factorii de conversie corespunz tori aplica i la valorile financiare ale

veniturilor din operare ar trebui s reprezinte deja cele mai relevante beneficii necomerciale pe care un proiect le poate genera. Cu toate acestea, în cazul în care factorii de conversie nu au fost estima i sau proiectul nu este generator de venituri, abord ri alternative pot fi folosite pentru a evalua beneficiile necomerciale.42

Pentru evaluarea unor ie iri, atunci când abordarea de tip

„disponibilitatea de a pl ti” nu este posibil sau relevant , costul marginal pe termen lung (CMTL) poate fi regula implicit de contabilizare. De obicei, „disponibilitatea de a pl ti” este mai mare decât în estim rile empirice ale CMTL i, uneori, calcularea mediei celor dou este adecvat .

Utilizarea „disponibilit ii de a pl ti” sau a costului marginal pe termen

lung (CMTL) ca pre uri umbr sunt reciproc exclusive pentru aplicarea factorilor de conversie la veniturile financiare din operare ale proiectului.

Când nu apar impacturi neeconomice în tranzac iile dintre produc tor i

utilizatorii direc i / beneficiarii serviciilor proiectului, dar afecteaz f r compensare ter e p r i, aceste efecte sunt definite ca externalit i. Cu alte cuvinte, o externalitate este orice cost sau beneficiu al proiectului care merg c tre celelalte p r i f r compensa ie monetar .

42 Metoda cea mai frecvent utilizat este abordarea „disponibilitatea de a pl ti” care permite

estimarea unei valori monetare prin preferin ele descoperite sau declarate ale utilizatorilor.


42

Valorificarea externalit ilor poate fi uneori dificil (în special impactul asupra mediului), chiar dac acestea pot fi identificate cu u urin 43.

Multe proiecte din sectorul public utilizeaz activele fixe i terenurile

care pot fi în proprietatea statului sau sunt achizi ionate de la bugetul central de stat. Activele fixe, inclusiv terenuri, cl diri, ma ini i resurse naturale, ar trebui s fie evaluate la costul lor de oportunitate i nu la valoarea lor contabil istoric sau oficial . Acest lucru trebuie f cut ori de câte ori exist op iuni alternative în utilizarea unui activ i chiar dac aceasta este deja de inut de c tre sectorul public. Cu toate acestea, pentru unele bunuri nu exist nicio utilizare alternativ , astfel încât nu exist nicio valoare corespunz toare op iunii. În acest caz, cheltuielile din trecut sau angajamentele irevocabile de fonduri publice nu sunt costuri sociale care s fie luate în considerare în evaluarea noilor proiecte („costurile nerecuperabile”, de exemplu).

Costurile i beneficiile care apar la momente diferite în timp trebuie s

fie actualizate. Rata de actualizare în analiza economic a proiectelor de investi ii - rata de actualizare social (RAS) – reflect viziunea social a modului în care beneficiile i costurile viitoare trebuie s fie evaluate fa de cele prezente. Aceasta poate diferi de rata de actualizare financiar atunci când pia a de capital este ineficient (de exemplu, atunci când exist ra ionalizarea credit rii, informa iile asimetrice i lips de viziune a deponen ilor i investitorilor etc.).

Pentru perioada 2007-2013, Comisia European a propus utilizarea a

dou rate sociale de referin : 5,5% pentru rile de coeziune i 3,5% pentru celelalte. Aceste RAS se bazeaz pe estim ri de cre tere poten ial pe termen lung i al i parametri.44

Dup corectarea distorsion rilor de pre / salarii i alegerea unei rate

adecvate de actualizare social , este posibil s se calculeze performan ele economice ale proiectului folosind urm torii indicatori:

43 De exemplu, un proiect poate cauza daune ecologice, ale c ror efecte, combinate cu al i factori,

vor fi pe termen lung i sunt dificil de cuantificat i valorificat cu precizie. 44 Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investi ii. Fonduri Structurale, Fondul de




43

valoarea economic net actual (VENA)45: diferen a dintre beneficiile sociale totale actualizate i costuri;

rata economic intern de rentabilitate (RRE): rata care produce valoarea zero pentru VENA;

raportul B / C, adic raportul dintre beneficiile i costurile economice actualizate.

Evaluarea proiectului este mai degrab un exerci iu de previzionare decât de formulare a unei opinii. Cu toate acestea nicio previziune nu este lipsit de probleme. Astfel, în mod tradi ional, se face o distinc ie între conceptele de risc i incertitudine. În anumite condi ii, este doar incertitudine, dar în alte cazuri

acest lucru poate fi transformat în „risc” cu o evaluare a distribu iei de probabilitate care indic probabilitatea valorii realizate a unei variabile care se încadreaz în limitele prev zute. În consecin , devine evident c riscul, nu incertitudinea, face obiectul unei m sur tori empirice i poate fi analizat i, eventual, gestionat.

În acest context, reglement rile fondurilor solicit o evaluare de risc

pentru proiectele majore de infrastructur i proiectele de investi ii productive46.

O evaluare a riscului const în studierea probabilit ii ca un proiect s

realizeze o performan satisf c toare (pentru valori prag ale RIR sau VNA). Probabilitatea ar trebui s fie în eleas aici ca un indicator care ia valoarea 1 pentru o certitudine absolut c o predic ie va fi confirmat , valoarea zero pentru certitudinea c previziunea nu va fi confirmat i valori intermediare pentru ceea ce se afl între cele dou extreme.

45 VENA este cel mai important i de încredere indicator social în ACB i ar trebui s fie folosit ca

referin principal de performan economic pentru evaluarea proiectului. 46 Articolul 40 din Regulamentul UE 1083/2006.

Analiza senzitivit ii i a riscului


44

Pa ii recomanda i47 pentru evaluarea riscului proiectului sunt urm torii:

s analiza de senzitivitate;

s distribu iile de probabilitate pentru variabile critice;

s analiz de risc;

s evaluarea nivelurilor acceptabile de risc;

s prevenirea riscurilor.

Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate permite determinarea variabilelor „critice” sau

parametrii modelului. Aceste variabile sunt cele ale c ror varia ii, pozitive sau negative, au cel mai mare impact asupra performan ei financiare i / sau economice a unui proiect. Analiza este realizat prin modificarea unui element la un moment, dat i determinarea efectului acestei schimb ri asupra RIR sau VNA.

Criteriile care urmeaz s fie adoptate pentru alegerea variabilelor critice

variaz în func ie de proiectul specific i trebuie s fie stabilite cu exactitate de la caz la caz. Ca un criteriu general, recomandarea este s se ia în considerare aceste variabile sau parametri pentru care o varia ie absolut de 1% fa de cea mai bun estimare d na tere la o varia ie corespunz toare de nu mai pu in de 1% (un punct procentual) a VNA (de exemplu, elasticitatea este de o unitate sau mai mare).

Procedura care trebuie urmat pentru a efectua o analiz a senzitivit ii include urm toarele etape:

A. identificarea variabilelor48

47 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf, pp. 60-61. 48 Exemple de variabile: rata infla iei, rata de cre tere a salariilor reale, pre urile la energie, schimb ri

în pre urile de bunuri i servicii, popula ia, rata de cre tere demografic , consumul specific, rata de îmboln vire, formarea cererii, volumultraficului, m rimea zonei care urmeaz s fie irigat , volumul de pia a unei m rfi date, pre urile bunurilor i serviciilor utilizate, costul orar al personalului, pre ul energiei electrice, gazelor i al altor combustibili, consumul specific de energie i de alte bunuri i servicii, num rul de persoane angajate, tarifele, pre urile de vânzare ale produselor, pre urile produselor semifabricate, produc ia orar (sau pe alt perioad ) de bunuri vândute, volumul serviciilor prestate, productivitate, num rul


45

B. eliminarea dependen ei deterministe între variabile49

C. analiza elasticit ii50

D. alegerea variabilelor critice.

Analiza scenariilor

Analiza scenariilor este o form specific de analiz de senzitivitate. În timp ce în cadrul analizei de senzitivitate standard se analizeaz separat influen a fiec rei variabile asupra performan elor financiare i economice ale proiectului, analiza scenariului studiaz impactul combinat al seturilor determinate de valori asumate pentru variabilele critice.51 Analiza senzitivit ii / scenariilor nu ar trebui s fie luat în considera ie ca un substitut pentru analiza riscurilor, ea fiind doar o procedur intermediar .

Analizele de senzitivitate i ale scenariilor au limit ri majore deoarece nu iau în considerare probabilitatea de apari ie a evenimentelor. De fapt, practica modific rii valorilor variabilelor critice prin procente arbitrare nu are nicio leg tur cu variabilitatea probabil a acestor variabile.

Urm torul pas este s se atribuie o distribu ie de probabilitate pentru fiecare dintre variabilele critice, definit într-o gam precis de valori în jurul celei mai bune estim ri, folosit ca baz , în scopul de a calcula valorile a teptate ale indicatorilor de performan financiar i economic 52.

Cu toate acestea, în planificarea sa cea mai simpl , acest pas este întotdeauna fezabil i reprezint o îmbun t ire important în în elegerea punctelor forte i slabe ale proiectului în compara ie cu cazul de baz .

de utilizatori, procentul de penetrare a zonei deservite, p trunderea pe pia , factori de conversie a pre urilor de pe pia , valoarea timpului, costuri de spitalizare, costul deceselor evitate,pre urile umbr pentru bunuri i servicii, valorificarea externalit ilor, Rata de îmboln viri evitate, dimensiunea suprafe ei utilizate, valoarea ad ugat pe hectar irigat, inciden a energiei produse sau a materiilor prime secundare utilizate.

49 Dependen a determinist între variabile ar genera distorsiuni în rezultate i dubla contabilizare. 50 Analiza cantitativ ulterioar poate fi limitat la mai multe variabile semnificative. Având alese

variabilele semnificative, se poate evalua impactul elasticit i lor f când calcule. De fiecare dat , este necesar s se atribuie o valoare nou (mai mare sau mai mic ) pentru fiecare variabil i s se recalculeze VNA, observând astfel diferen ele (în valoare absolut i procentual) comparativ cu cazul de baz .

51 În special, combina ii de valori „optimiste” i „pesimiste” dintr-un grup de variabile ar putea fi utile pentru a construi diferite scenarii realiste în cadrul anumitor ipoteze. Pentru a defini scenariile optimiste i pesimiste este necesar s se aleag pentru fiecare variabil critic valori extreme în intervalul definit de

distribu ia de probabilitatea. Indicatorii de performan ai proiectului sunt calcula i pentru fiecare combina ie. 52 Distribu ia de probabilitate pentru fiecare variabil poate s fi ob inut din diferite surse, cum ar

fi datele experimentale, distribu iile g site în literatura de specialitate pentru cazuri similare, consultarea exper ilor. Evident, dac procesul de generare a distribu iilor este nesigur, analiza de risc nu va fi de încredere.


46

Analiza de risc

Dup ce s-a stabilit distribu ia de probabilitate pentru variabilele critice, este posibil s se procedeze la calcularea distribu iei de probabilitate a RRF sau VNA a proiectului. În acest scop este recomandat utilizarea metodei Monte Carlo, pentru care este necesar un simplu software de calcul53. Metoda const în extragerea aleatoare repetat a unui set de valori pentru variabilele critice, luate în intervale respective definite i apoi prin calcularea indicilor de performan pentru proiect (RRF sau VNA), care rezult din fiecare set de valori extrase. Prin repetarea acestei proceduri pentru un num r suficient de mare de extrageri (în general nu mai mult de câteva sute) se poate ob ine o convergen predefinit a calculului, ca distribu ie de probabilitate a RRF sau VNA.

Modul cel mai util de a prezenta rezultatul este s fie exprimat prin distribu ia de probabilitate sau probabilitatea cumulat a RRF sau VNA în intervalul de valori rezultat.

Evaluarea nivelurilor acceptabile de risc

Adesea VNA i RIR declarate în rapoartele de evaluare a proiectului se refer la estim rile cele mai bune sau de baz , însemnând „valorile cele mai probabile” (sau moda). Cu toate acestea, criteriul de acceptabilitate al proiectului ar trebui s fie valoarea a teptat (sau media) pentru astfel de indicatori, calcula i din distribu iile de probabilitate de baz 54.

În concluzie, procedura descris permite selec ia proiectelor nu numai pe baza celei mai bune estim ri, dar de asemenea pe baza riscului asociat cu ea, pur i simplu prin ponderarea performan ei cu riscul. În principiu, performan a a teptat , i nu cea modal , este valoarea care ar trebui s fie raportat în cererea de finan are pentru proiecte majore care necesit asisten UE.

53 Florio M., Vignetti, S., (2003). Cost-benefit analysis of infrastructure projects in an enlarged European Union: an incentive oriented approach, CSIL-Centro Studi Industria Leggera Corso Monforte Milano, p. 23.

54 Spre exemplu, dac un proiect are o RRE „de baz ” de 10%, dar probabilitatea analizei de risc ne spune c RRE are o valoare cuprins între 4 i 10, cu o probabilitate de 70% i o valoare între 10 i 13, cu o probabilitate de 30%, atunci valoarea estimat a RRE pentru acest proiect este de doar 8,35% [media (4,10) * 0,7 + media (10,13) * 0,3].


47

În scopul de a evalua rezultatul, un aspect foarte important este s se fac un compromis între proiecte cu risc ridicat i beneficii sociale ridicate, pe de o parte, i proiectele cu risc sc zut i beneficii sociale reduse, pe de alt parte.

În general, o atitudine neutr fa de riscuri este recomandat , deoarece

sectorul public ar putea fi în m sur s pun laolalt riscurile pentru num r mare de proiecte. În astfel de cazuri, valoarea a teptat a RRE ar putea rezuma evaluarea riscurilor. Cu toate acestea, în unele cazuri, evaluatorul sau promotorul se abate de la neutralitate i prefer s ri te mai mult sau mai pu in pentru rata preconizat de randament.55

Prevenirea riscurilor O surs tipic de gre eli de previzionare în evaluarea proiectelor este

tendin a de a fi prea optimist, adic tendin a sistematic demonstrat de evaluatorii proiectelor de a fi prea optimi ti cu privire la estimarea parametrilor cheie ai proiectului: costurile de investi ie, durata lucr rilor, costurile de exploatare i beneficiile56.

Multe cauze pot fi implicate în tendin a de a fi prea optimist, cum ar fi,

de exemplu: cauze tehnice (informa ii imperfecte, cum ar fi lipsa de date, tehnologii noi sau nedovedit; modificarea domeniului de aplicare cum ar fi schimb ri în ceea ce prive te viteza, l imea drumului, alegerea c ii de acces, normele de siguran i de mediu; aspecte de management, cum ar fi metoda inadecvat de calcul, probleme de achizi ii publice i de partajare a riscurilor), cauze psihologice (tendin a oamenilor i organiza ilor spre optimism), economice (companiile de construc ii i consultan ii au interese în promovarea proiectelor) sau institu ional-politice (interese, putere i institu ii).

Pentru a reduce nivelul tendin ei de a fi prea optimist ar trebui s fie

f cute ajust ri specifice sub forma unor estim ri crescute i sc zute de cost sau întârziate, estim ri ale beneficiilor. Astfel de ajust ri ar trebui s fie empiric bazate, de exemplu prin utilizarea datelor de la proiecte similare sau din trecut comparabile, în timp ce exper ii din consultan pot fi, de asemenea, utili.

Ajustarea tendin ei de a fi prea optimist va oferi, prin urmare, estim ri

mai bune într-o etap timpurie a procesului de evaluare. Cu toate acestea, aceste ajust ri nu ar trebui s fie v zute ca un substitut pentru evaluarea riscului, ci

55 Totu i este necesar o justificare clar pentru aceast alegere (de exemplu, un proiect foarte mare

într-o ar mic ). 56 HM Treasury, 2003.


48

mai degrab ca o baz mult mai exact pe care s se dezvolte o analiz de risc, care este, în principiu, tot ceea ar trebui, dac se realizeaz cu precizie prin utilizarea indicatorilor a tepta i57. Managementul riscului este o func ie complex , care necesit o varietate de competen e i resurse, i poate fi considerat ca un rol pentru profesioni ti, sub responsabilitatea autorit ii de management i a beneficiarului. Promotorul proiectului ar trebui, totu i, în urma analizei de risc, cel pu in s identifice m suri specifice de diminuare a riscurilor identificate, în conformitate cu bunele practici interna ionale.

57 Analiza de risc ar trebui s fie apoi baza pentru managementul riscului, care reprezint

identificarea de strategii pentru a reduce riscurile, inclusiv modul de a le aloca p r ilor implicate i stabilirea riscurilor care s fie transferate c tre institu iile profesionale de gestionare a riscurilor, cum ar fi companiile de asigur ri.

Alte metode de analiză a proiectului

49

Deoarece modul de folosire al Analizei Cost-Beneficiu nu furnizeaz

informa ii adecvate pentru luarea deciziei corecte în toate situa iile, în practic se simte nevoia de a limita aria de aplicare a acestui instrument. Mai pot fi men ionate i alte argumente, cum ar fi faptul c este foarte costisitoare i constituie o povar pentru solicitant, calitatea acesteia las de dorit etc. De aceea este important de a fi luate în considerare mai multe tehnici de evaluare alternative.

s Analiza multicriterial

Analiza multicriterial a ap rut în anii 1960 ca instrument de luare a deciziilor. Aceast metod este utilizat pentru a face o evaluare comparativ a proiectelor alternative sau a m surilor eterogene. Cu aceast tehnic , se poate ine cont de mai multe criterii simultan într-o situa ie complex .

Metoda este conceput pentru a ajuta factorii de decizie s integreze

diferite op iuni, care reflect opiniile actorilor viza i, într-un cadru prospectiv sau retrospectiv.58

Evaluarea multicriterial trebuie organizat în scopul de a conduce la o

singur concluzie sintetic la finalul evalu rii sau, dimpotriv , în scopul de a conduce la concluzii adaptate preferin elor i priorit ilor mai multor parteneri diferi i.

58 De obicei rezultatele sunt direc ionate pentru a oferi sfaturi sau recomand ri opera ionale pentru

activit ile/proiectele viitoare ce trebuie realizate.

VII. Alte metode de analiz a proiectului


50

În cazul programelor social-economice ale Uniunii Europene, pot fi vizate diferitele niveluri ale parteneriatelor (european, na ional i regional). Fiecare dintre aceste niveluri este îndrept it s î i stabileasc propriile priorit i i s î i exprime propriile preferin e pentru un criteriu.

Analiza multicriterial este similar tehnicilor adoptate în domeniul

dezvolt rii organiza ionale sau al managementului sistemelor informa ionale. Seam n de asemenea cu analiza cost-beneficiu, de i nu aduce fenomenele disparate la o baz unitar (monetar ) comun .

s Analiza cost-eficacitate

Analiza cost-eficacitate (ACE) este un instrument care poate ajuta la asigurarea utiliz rii eficiente a resurselor de investi ii în sectoare în care beneficiile sunt greu de evaluat. Exist o categorie vast de proiecte ale c ror beneficii fie nu au un pre de pia u or accesibil, fie nu sunt u or m surabile în termeni monetari.59 ACE este un instrument pentru selectarea proiectelor alternative cu acelea i obiective (cuantificate în termeni fizici). ACE poate identifica alternativa care, pentru un nivel dat al produc iei, minimalizeaz valoarea real a costurilor, sau, alternativ, pentru un cost dat, maximizeaz nivelul produc iei. De exemplu, evaluatorul poate compara prin intermediul unor simple propor ii produc ie/cost diferite proiecte care au acela i scop.

ACE este utilizat atunci când m surarea beneficiilor în termeni

monetari este dificil sau foarte costisitoare, sau informa iile necesare sunt greu de determinat sau în orice alt caz în care orice încercare de a face m sur tori monetare precise ale beneficiilor ar fi complicat sau discutabil . Analiza nu ia în considerare judec i subiective i nu este util în cazul proiectelor cu obiective multiple. În cazul obiectivelor multiple, se poate utiliza o versiune mai sofisticat a instrumentului, analiza cost-eficacitate ponderat , care aloc ponderi obiectivelor pentru a le m sura nivelul priorit ii60. Tehnica, ce vizeaz costul unei interven ii i îl raporteaz la beneficiile create, este de asemenea strâns legat de utilizarea unei Evalu ri a Raportului Calitate - Pre / Value for Money Assessment. Mai ales când se estimeaz valoarea unei interven ii, raportul calitate-pre nu înseamn neap rat s ob ii rezultate cu cel mai mic cost.

59 Dac beneficiile proiectului sunt m surate într-o unitate nemonetar , nu poate fi utilizat criteriul

VNA pentru a decide dac finan m un proiect sau nu. 60 O alt alternativ este analiza multicriterial , prezentat mai sus.


51

Principalele criterii pentru a estima calit ile ACE sunt: (1) foarte bun analiz a costurilor, (2) analiz destul de bun a efectului (elor), i (3) compara ia care presupune costurile i efectele.

s Panelele de exper i

Un „panel de exper i” este un grup de lucru special constituit care se întrune te pentru evaluare. Panelele de exper i sunt alc tuite în general din speciali ti independen i recunoscu i în domeniul acoperit de programul evaluat în cadrul procesului de evaluare, de obicei ca mecanism de sintetizare a informa iilor dintr-o gam de surse, pornind de la o serie de opinii, pentru a ajunge la concluzii generale.61 Panelele de exper i sunt o modalitate de a ajunge la o judecat de valoare asupra programului i a efectelor sale, care include principalele informa ii disponibile despre program, precum i numeroase experien e anterioare i externe. Panelul poate fi constituit ca instrument de evaluare în m sura în care exist o procedur standard i duplicabil pentru alc tuirea sa, reunindu-l i conducându-l c tre formularea concluziilor. Acest instrument a fost dezvoltat ini ial în mediul universitar, iar aceasta explic de ce a ap rut la începutul anilor 1970 – în domeniul evalu rii programelor de Cercetare - Dezvoltare.62

Alte caracteristici ale acestei abord ri includ:

Panelul const într-un grup variat de persoane;

Fiecare membru al panelului are acces egal la informa ii de înalt calitate;

Fiecare membru al panelului realizeaz propria sa analiz ;

Fiecare analiz este partajat cu restul panelului (de obicei anonim);

Membrii panelului au ocazia s î i revizuiasc analiza ini ial dup ce au examinat rezultatele celorlal i membri ai panelului.

61 Într-o anumit m sur , panelul de exper i recurge foarte mult la practicile juridice prin aceea c

rezultatele se bazeaz de obicei pe a ajunge la un consens. 62 Tehnica de sondaj Delphi se bazeaz de asemenea pe exper i, dar difer în mai multe alte privin e.


52

Exper ii sunt ale i pentru a reprezenta toate punctele de vedere, în mod echilibrat i impar ial. Ace ti exper i sunt speciali ti independen i, recunoscu i în domeniul programului evaluat. Lor li se cere s examineze toate datele i toate analizele f cute în timpul evalu rii, iar apoi s eviden ieze consensul asupra concluziilor la care trebuie s ajung evaluarea, i îndeosebi asupra r spunsurilor ce trebuie date la întreb rile de evaluare. Acest panel nu explic integral nici referin ele pentru decizia sa, nici compromisurile dintre criterii, dar credibilitatea evalu rii este garantat de consensul asupra concluziilor finale.63 Instrumentul este recomandat când exist suficient competen în domeniu i când evaluarea este complex .

Panelele de exper i sunt utilizate pentru a ajunge la un consens asupra

chestiunilor complexe i structurate gre it pentru care alte instrumente nu ofer r spunsuri univoce sau credibile. Este un instrument extrem de util în rela ie cu programele complexe, când, într-o evaluare, pare prea dificil sau complicat s începi s dai explica ii sau s notezi criteriile pentru a formula concluzii.

Este de asemenea adecvat programelor/proiectelor mai mici, simple, a

c ror evaluare nu justific mobilizarea multor resurse. Utilizarea grupurilor de exper i face posibil ca, în câteva luni, s se adune principalele puncte de vedere i cuno tin e relevante pentru evaluare.

63 Consensul se ob ine în urma consult rii comune a unor persoane care sunt speciali ti recunoscu i

i care reprezint diferite „ coli de competen ”.

Promovarea egalităţii de şanse

53

Prin egalitate de anse în elegem nediscriminarea pe criterii de ras , sex,

religie, dizabilit i, vârst , în elaborarea i implementarea activit ilor proiectului / managementului proiectului etc.

La nivel european, sunt finan ate proiectele care promoveaz egalitatea

de anse, nediscriminarea i incluziunea social . În cadrul proiectelor este important s fie detaliat modul în care principiul privind egalitatea de sanse a fost integrat în elaborarea i implementarea proiectului, atât în realizarea activit ilor, cât i în managementul proiectului, men ionând orice component specific care contribuie la asigurarea egalit ii de sanse i a egalit ii de gen. Alte aspect care trebuie urm rite vizeaz demonstrarea clar a modalit ii prin care proiectul va asigura condi ii care s permit accesul i participarea grupului/grupurilor int la activit ile proiectului i evitarea discrimin rii.

Principiul egalit ii de anse trebuie luat în considerare, atât în elaborarea

i implementarea proiectului, cât i în desf urarea activit ilor proiectului i în identificarea grupului int .

Astfel, atunci când scrie i un proiect trebuie s respecta i prevederile

legisla iei în vigoare cu privire la egalitatea de anse i de tratament între femei i b rba i în domeniul ocup rii i al muncii, egalitate de anse i nediscriminare i s lua i în considerare în implementarea proiectului toate politicile i

practicile prin care s nu se realizeze nicio deosebire, excludere, restric ie sau preferin , indiferent de: ras , na ionalitate, etnie, limb , religie, categorie social , convingeri, gen, orientare sexual , vârst , handicap, boal cronic necontagioas , infectare HIV, apartenen la o categorie defavorizat , precum i orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înl turarea

recunoa terii, folosin ei sau exercit rii, în condi ii de egalitate, a drepturilor

VIII. Promovarea egalit ii de anse


54

omului i a libert ilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social i cultural sau în orice alte domenii ale vie ii publice.

Strategia Europa 2020 stabile te obiective economice care demonstreaz

importan a egalit ii între femei i b rba i în vederea unei mai mari particip ri a femeilor pe pia a muncii i a b rba ilor în activit ile familial i de îngrijire. Impactul economic i financiar al politicilor eficace privind egalitatea de anse între femei i b rba i i al strategiilor de integrare a principiului egalit ii între femei i b rba i, precum i influen a pozitiv a acestora asupra dezvolt rii sociale în UE, sunt de maxim importan . Egalitatea între femei i b rba i reprezint , atât un drept fundamental, cât i un principiu comun al Uniunii Europene.

Promovarea egalit ii de anse contribuie la coeziunea social , atât la

nivelul regiunilor de dezvoltare, cât i la nivel na ional. Dezvoltarea unei culturi a oportunit ilor egale presupune implicarea direct a tuturor actorilor sociali din sectorul public i privat, inclusiv societatea civil . Protec ia social i incluziunea social pot fi promovate prin ac iuni de combatere a discrimin rii, promovarea egalit ii de anse i integrarea în societate a grupurilor vulnerabile care se confrunt cu riscul de marginalizare social .

Conform art. 16 din Regulamentul Consiliului Europei nr. 1083/2006

privind prevederile generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regional , Fondul Social European i Fondul de Coeziune, principiul egalit ii de anse trebuie respectat pe tot parcursul implement rii fondurilor structurale i de coeziune, atât în faza de programare, cât i în faza de implementare a programelor opera ionale.

Pornindu-se de la principiul egalit ii de anse între femei i b rba i,

astfel cum este definit în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de anse între femei i b rba i, republicat , care presupune luarea în considerare a diferitelor capacit i, necesit i i aspira ii ale b rba ilor i ale femeilor, precum i tratamentul egal al acestora, în prezent, este esen ial pentru România ca femeilor s li se asigure în mod real egalitatea de anse în ceea ce prive te accesul la educa ie, la formare i la un loc de munc , la întemeierea unei familii i la participarea la luarea de decizii publice i politice, tr s tur ce

caracterizeaz societ ile democratice i dezvoltate. Ini iatorii unui proiect trebuie s se asigure c principiul egalit ii de

anse este respectat, atât în cazul întocmirii caietelor de sarcini pentru


55

procedurile de achizi ie public propuse, de exemplu, cât i în cazul implement rii contractelor de lucr ri / servicii pe care le va încheia în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectului propus spre finan are. De asemenea, dac proiectul presupune crearea de locuri de munc , acestea vor fi accesibile tuturor categoriilor sociale. Astfel, proiectul va promova i aplica principiul egalit ii de anse în conformitate cu Legea nr. 202/2002 privind egalitatea între b rba i i femei.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

56

În afar de egalitatea de anse, o alt tem de permanent actualitate pe

agenda european este dezvoltarea durabil . Prin dezvoltare durabil se poate în elege: dezvoltare economic

echilibrat i echitabil ; niveluri înalte de ocupare, coeziune social i incluziune; un înalt nivel de protec ie a mediului i o utilizare responsabil a resurselor naturale; o politic coerent care genereaz un sistem politic deschis, transparent i justificabil; cooperare interna ional efectiv în vederea promov rii dezvolt rii durabile globale (Strategia Gothenburg, 2001).

Proiectele finan ate de Uniunea European , prin programele sale, trebuie

s fie elaborate i implementate având în vedere strategia UE privind dezvoltarea durabil . Astfel, activit ile proiectelor vor urm ri principiile dezvolt rii durabile pe parcursul diverselor etape de implementare, astfel încât s se asigure protec ia mediului, a resurselor i a bio-diversit ii. Obiectivul general al promov rii dezvolt rii durabile este de a avea oameni mai bine preg ti i pentru a face fa provoc rilor prezente i viitoare i pentru a ac iona cu responsabilitate fa de genera iile viitoare. În alt ordine de idei, dezvoltarea durabil poate fi definit simplu ca o calitate mai bun a vie ii pentru toat lumea, atât pentru prezent, cât i pentru genera iile viitoare.

La nivel European, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 9 iunie 2006,

Strategia reînnoit de Dezvoltare Durabil , pentru o Europ extins . Obiectivul general al acesteia a fost “îmbun t irea continu a calit ii vie ii pentru genera iile prezente i viitoare prin crearea unor comunit i sustenabile, capabile s gestioneze i s foloseasc resursele în mod eficient i s valorifice

IX. Dezvoltare durabil i

protec ia mediului


57

poten ialul de inovare ecologic i social al economiei, în vederea asigur rii prosperit ii, protec iei mediului i coeziunii sociale”.64

Acest document subliniaz , totodat , i importan a dezvolt rii capacit ii

administrative. Unul dintre obiectivele na ionale care are ca punct de plecare Strategia

reînnoit de Dezvoltare Durabil , adoptat de Consiliul UE în 2006, este, spre exemplu, crearea unei administra ii publice mai eficiente i capabile s genereze politici publice adecvate i s le gestioneze în mod eficace în scopul implement rii principiilor dezvoltarii durabile.

Strategiile na ionale si reglement rile legale în domeniu vizeaz îndeplinirea a dou obiective specifice privind dezvoltarea durabil , i anume:

a. Cre terea capacit ii administra iei publice prin realizarea unor

îmbun t iri de structur i proces în managementul ciclului de politici publice

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, pot fi avute în vedere în implementarea unor proiecte:

dezvoltarea abilit ii de a gestiona procesul de planificare, formulare,

implementare i evaluare a politicilor publice;

stabilirea unor mecanisme de evaluare i feedback eficiente;

planificarea strategic i realizarea unor bugete pe programe, care s duc la o operativitate sporit i la reducerea costurilor;

însu irea i aplicarea celor mai bune practici existente în alte ri ale Uniunii Europene;

îmbun t irea calit ii i frecven ei raport rii performan elor c tre beneficiarii direc i ai serviciilor publice;

însu irea de tehnici pentru m surarea performan elor prin indicatori i proceduri de monitorizare i evaluare;

64 Strategia Na ional pentru Dezvoltare Durabil a României- Orizonturi 2013-2020-2030, p. 11.


58

introducerea unor proceduri de evaluare a managementului calit ii;

implementarea unui sistem de management al performan elorresurselor umane;

introducerea unor module de preg tire în domenii ca achizi iilepublice, dezvoltarea de proiecte, limbi str ine, licitarea i managementul proiectelor etc.

b. Îmbun t irea calit ii i eficien ei furniz rii serviciilor publice,cu accent pe procesul de descentralizare

Pentru atingerea acestui obiectiv, în sistemul public, trebuie însu ite informa ii cu privire la:

modalit i de simplificare i reducere a sarcinilor administrative;

reducerea timpului de furnizare a serviciilor, precum i reducereacorespunz toare a costurilor;

introducerea unui sistem de evaluare a calit ii serviciilor, care sinclud obiective m surabile pentru serviciile destinate cet enilor;

dezvoltarea, testarea i implementarea unor standarde de cost icalitate a serviciilor publice;

elaborarea de mecanisme, instrumente i proceduri pentruîmbun t irea sistemului de colectare a taxelor;

modalit i de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ghi eulunic pentru cet eni, portaluri electronice, managementul documentelor, folosirea regulii aprob rii tacite etc.);

modalit i de evaluare a performan elor serviciilor publice;

implementarea unor documente-cadru pentru furnizarea de serviciipublice (charters) cu stabilirea unor criterii de performan clare (egalitate de tratament, impar ialitate, continuitate, regularitate, transparen , libertatea alegerii, amabilitate, promptitudine, consultare, raportul cost/valoare);


59

introducerea i men inerea în func iune a sistemelor de evaluare a performan ei manageriale în raport cu mediul natural de tipul EMAS (Eco-management and Audit Scheme).

implementarea alternativei electronice a serviciilor publice.

În acela i timp, trebuie avute în vedere i introducerea unor teme specifice pentru protec ia mediului i utilizarea ra ional a resurselor naturale:

informare cu privire la Legea 132/2010 privind colectarea selectiv a

de eurilor în institu iile publice;

includerea elementelor de eco-eficien în criteriile de selec ie a proiectelor i în efectuarea achizi iilor publice;

evaluarea impactului programelor sau proiectelor propuse spre implementare asupra mediului înconjur tor;

modalit i de reducere a consumului de hârtie, energiei electrice, etc.

Prin aceste activit i, corelate cu alte programe, se urm re te realizarea principiilor i obiectivelor dezvolt rii durabile i protec iei mediului.

În elaborarea diferitor documente strategice, precum i în implementarea programelor de finan are, respectarea principiilor dezvolt rii durabile este absolut necesar . Iar acest lucru va putea fi posibil i printr-o implicare activ a tuturor celor care lucreaz în domeniul protec iei mediului, i în special a organiza iilor neguvernamentale de mediu, pentru a veghea asupra respect rii valorilor de mediu i de a interveni în cazul în care acestea sunt amenin ate.

Conform strategiilor i programelor na ionale i regionale, Fondurile

Structurale i de Coeziune vor finan a o serie de proiecte de infrastructur care pot avea un impact major asupra mediului, de exemplu. Din aceast perspectiv , este esen ial ca organiza iile neguvernamentale s se implice activ în procesul de monitorizare a implement rii proiectelor cu impact asupra mediului i s colaboreze cu autorit ile centrale i locale.

Legisla ia privitoare la utilizarea fondurilor structurale i de coeziune

idenitific aceast rela ie de comunicare i colaborare dintre autorit ile publice


60

i ONG-uri ca o condi ie sine qua non a implement rii proiectelor finan ate din fonduri europene.

Consider m c , atât administra ia public , cât i sectorul neguvernamental pot beneficia de acest parteneriat, în condi iile în care contribu ia celor dou p r i cu expertiza specific poate asigura c fondurile sunt utilizate respectând legisla ia, dreptul cet enilor la un mediu curat i nevoile comunit ilor c rora li se adreseaz proiectele.

Concluzii și recomandări

61

În general, se consider c pentru realizarea unei analize cost-beneficiu riguroase trebuie respectate o serie de reguli, principii, dup cum urmeaz :

Identificarea complet a tuturor costurilor i beneficiilor relevante.Acest pas nu se face, de regul , de unul singur. E bine s apel m aici la exper i, referin e, exemple de bune practici, lec ii înv ate din experien a altora pentru c doar a a aceast etap poate fi parcurs corect.

Analiza cost-beneficiu implic , absolut mereu, estim ri. Nu putemvorbi, nici la costuri, nici la beneficii, despre m surare pentru c ne afl m într-un moment de timp anterior realiz rii investi iei în cauz i, cu atât mai mult, anterior fructific rii beneficiilor sale. Cu siguran , unele aspecte pot fi estimate foarte precis (costuri fixe pe baza ofertelor, spre exemplu), dar i aici putem avea varia ii (fluctua ii de curs valutar sau costuri de transport suplimentare pe timp nefavorabil, pe acela i exemplu). Iat de ce este foarte important etapa de documentare pentru a putea ob ine suficiente informa ii credibile pentru a fi în m sur s facem estim ri pe care s ne putem baza, mai departe, decizia de a investi.

Toate beneficiile se evalueaz în bani. Regula este simpl , baniireprezint singurul numitor comun la îndemân într-un business, precum i într-un proiect.

Referin a temporal . La modul general, o analiz cost-beneficiu ineseama de costurile i beneficiile eviden iate pe toat durata de via a inves iei respective. Ne raport m totu i, de regul , în calculul diver ilor indicatori la perioade de timp uzuale (an, lun ). În ceea ce prive te beneficiile, e chiar

X. Concluzii i recomand ri


62

abordarea fireasc pentru c , de cele mai multe ori, ele chiar survin treptat de-a lungul unor perioade mai mari de timp. Costurile, îns , sunt de dou feluri: costuri periodice (service echipamente, consumabile etc.) i costuri ocazionale / ini iale (achizi ii de utilaje, terenuri etc. – investi ia propriu-zis ). Iat de ce este important momentul când resursa financiar este necesar în proiect.

Costurile i beneficiile sunt estimate, întotdeauna, din perspectivacelui care realizeaz investi ia. Asta introduce, într-adev r, o doz de subiectivism, mai ales în privin a beneficiilor.

Probleme specifice identificate în practic :

s Anumite componente sunt dificil de monetarizat în mod obiectiv i realist (de exemplu, via a uman ).

s În România, nu exist surse de date validate i acoperitoare pentru realizarea estim rilor. Ca urmare, datele de intrare pot fi “jonglate” cu u urin , astfel încât s conduc la rezultate “dorite”, nu neap rat obiective.

s F r un ghid na ional în materie, compararea în vederea selec iei a proiectelor pe baza indicatorilor analizei cost-beneficiu socio-economice este dificil .

s Din cauza faptului c nu ne putem baza pe indicatorii economici ai ACB, decizia de a finan a un proiect ar putea fi controversat (în unele cazuri, conducând la litigii solu ionate în justi ie);

s ACB se utilizeaz mult pentru diverse tipuri de investi ii socio-culturale, precum biserici, muzee, coli, spitale, stabilimente sociale, etc. Pentru un astfel de proiect, care are o valoare de sub 50 milioane euro, este aproape imposibil s se determine costurile i beneficiile externe; neavând nicio list de externalit i i costuri/beneficii pe unitate aferente, fiecare solicitant estimeaz costurile i beneficiile pentru a ob ine indicatorii ceru i. În astfel de cazuri, nu exist informa ii utile rezultate din indicatorii de performan care s fundamenteze decizia de a acorda finan area sau nu;


63

Practica altor state poate fi relevant în aceast materie. Statele membre mai vechi, precum Olanda s-au confruntat cu dificult i semnificative în evaluarea proiectelor într-o perioad (1990) când ACB nu era folosit de UE ca instrument de analiz a investi iilor.

Pas cu pas, în 16 ani, autorit ile olandeze au reu it s publice un Manual

cu Îndrum ri pentru proiectele majore, un Ghid pentru Proiectele mai mici i au creat o Unitate de Sprijin pentru administrarea i oferirea de ajutor în aplica iile ACB.

Este important s se men ioneze c , în Olanda, publicarea Îndrum rilor

pentru ACB a fost supus unei evalu ri independente i îmbun t irile au fost luate în considerare în fiecare an. Un mare rol l-au jucat cei care elaborau ACB i aveau de solu ionat diversele probleme existente: - Anii 1990: dificult i în

evaluarea marilor proiecte de infrastructur ; - 1998: Dezvoltarea Îndrum rilor; - 2002: Evaluarea Îndrum rilor; - 2003: Îndrum ri referitoare la Programul de Ac iune pentru implementarea îmbun t irilor; - 2004: Complet ri aduse Îndrum rilor; - 2005: „OEI bij MIT” Îndrum ri simplificate pentru proiectele mai mici; - 2006: Unitate de Sprijin în Evaluarea Economic (SEE) / Unit Support Economic Evaluation (SEE).

O situa ie similar s-a întâlnit i în Germania, în cazul proiectelor din

domeniul ap – ap uzat . Astfel, în 1974 a fost evaluat capacitatea pentru ACB i s-a trecut la elaborarea Ghidului na ional, aprobat în 1978. O reevaluare a procedurilor de evaluare (1981) a condus la concluzia c ACB nu aduce informa ii relevante care s sprijine decizia de a investi într-un proiect sau altul i au fost analizate metode alternative. În 1982 a fost luat decizia de a se utiliza

metoda DCCC (Dymanic Cost Comparison Calculation), pentru care a fost elaborat prima edi ie a unui Ghid. De atunci acesta este dezvoltat, cu sprijinul Asocia iei Germane a Apei, astfel încât a ajuns la a 8-a edi ie în 2011.

Acest ghid este utilizat, atât de elaboratorii proiectelor de ap - ap uzat ,

cât i de c tre evaluatori: -1974: Decizie pentru îmbun t irea procedurilor de evaluare a proiectelor; -1978: Linii directoare pentru analiza cost-beneficiu; -1981: Fundamente ale procedurilor de evaluare a proiectelor; -1982: Decizie pentru dezvoltarea liniilor directoare pentru calcule comparative ale costului dinamic (DCCC -Ghid); -1986: prima edi ie a Ghidului DCCC; -2005: a aptea edi ie a Ghidului DCCC; -2011: a opta edi ie a Ghidului DCCC.


64

În concluzie, de ce este necesar ACB65?

Nu toate proiectele merit s investe ti în ele.

Nu toate op iunile au acela i impact.

Anumite proiecte joac un rol mai important în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare decât altele.

Demonstreaz c punerea în aplicare a unui proiect poate aduce prosperitate.

În timp ce în analiza financiar , ne uit m la beneficiile i costurile ini iatorului/promotorului proiectului, în analiza economic ne dorim s cunoa tem i s m sur m beneficiile i costurile pentru societate.

ACB ofer o metodologie solid pentru identificarea, cuantificarea i compararea proiectelor prin m surarea beneficiilor i costurilor într-un mod sistematic.

ACB este un instrument analitic de luare a deciziilor, iar prin divulgarea de informa ii cu privire la factorii de decizie din spatele proiectelor la nivel regional, na ional sau la nivelul Uniunii Europene, se pot lua decizii mai bune.

De ce ACB este cerut de Uniunea European ?

Asigur utilizarea eficient a bugetului Uniunii.

ACB r spunde unor întreb ri esen iale: Este proiectul dorit? Este contribu ia public necesar pentru proiect pentru ca acesta s fie viabil financiar? Exist un risc de supra-finan are?

65 Appraisal of Major Projects & Cost-Benefit Analysis (CBA) in the Commission’s decision process,

Mateusz Kujawa, EIPA, Barcelona, septembrie 2013.


65

Recomand ri: s Atunci când scrii un proiect trebuie s verifici dac analiza cost-

beneficiu este în conformitate cu regulile i liniile directoare ale Comisiei Europene.

s De asemenea, este important s respec i reglement rile na ionale existente.

s S “transferi” valori din alte proiecte, studii sau lec ii înv ate din alte state, f când ajust rile necesare66.

Limitele Analizei Cost-Beneficiu s Se axeaz pe costuri i beneficii i mai pu in pe obiectivele politicii;

s Aplicabilitatea ei este mic în cazul politicilor sociale;

s Uneori nu sunt suficiente informa ii i date statistice la îndemân ;

s Presupune existen a unei expertize destul de aplicat ;

s Riscul manipul rii, în special dac se folose te pentru proiecte cu beneficii calitative intangibile i pe termen lung.

Cu toate aceste limite, nu putem ignora punctele forte ale unei astfel de analize, men ionate deja, i anume: este un instrument în influen area pozitiv a unei decizii publice; exprim o opinie asupra valorii economice i sociale a proiectului/variantei de solu ionare; ajut la ierarhizarea proiectelor i op iunilor i încurajeaz practica identific rii beneficiilor i costurilor economice, chiar dac nu sunt cuantificabile financiar imediat.

Pentru a r spunde riscului inconsecven elor dintre diferite ac iuni i

pierderea resurselor disponibile, ACB pune în practic regula aloc rii eficiente.

66 Economic evaluation of investment projects, Ofelia Betancor Cruz, EIPA, Barcelona, septembrie

2013.


66

Diver i autori au adus diferite critici la adresa limitelor ACB – Schmid67 i Florio68, îns i-au recunoscut avantajele principale:

s ACB reduce distribu ia inegal a informa iei - referitoare la alocarea eficient - dintre cet eni, politicieni i birocra i;

s ofer o baz de date comun pentru to i cei implica i în luarea deciziei, reducând asimetria informa iei.

Curtea de Conturi European a subliniat unele erori69 frecvent întâlnite în procesele de auditare a proiectelor, erori legate de analizele cost-beneficiu realizate, i anume:

Informa ii insuficiente pentru a evalua soliditatea analizei cost-beneficiu realizate.

Analize cost-beneficiu incomplete: lipsa unei analize de risc,indicatori de impact rareori cuantifica i, impact asupra mediului descrise doar, f r nici o valoare financiar atribuit , lipsa unei imagini de ansamblu asupra întregului proiect.

Analiz financiar incomplet : rate incorecte de discount folosite,costuri marginale/venituri calculate în mod eronat, umflare artificial a costurilor, subestimarea veniturilor, cifre nerealiste, cifre inconsecvente între diferite documente.

La nivel european, exist multe preocup ri cu privire la organizarea de seminare, workshop-uri având drept tematic Analiza Cost-beneficiu, iar între aceste demersuri se remarc cele organizate de Institutul European pentru Adminstra ie Public 70 (EIPA). EIPA este cel mai important centru de înv are i dezvoltare european pentru sectorul public, fiind locul unde persoanele

interesate pot înv a într-un mediu multi-cultural care beneficiaz de o combina ie unic de know-how practic i expertiz tiin ific .

67 Schmid A.A. (1989) Benefit-Cost Analysis: A Political Economy Approach, Boulder, Col.: Vestview Press.

68 Florio M. (1990) Cost-Benefit Analysis and the Control of Public Expenditure: An Assessment of British Experience in the 1980s’, Journal of Public Policy, 10 (2), pp. 103-131.

69 The European Court of Auditors’s approach to the audit of Cost-Benefit Analysis (CBA) for Cohesion projects, Marco Fians and Bernard Witkos, EIPA, Barcelona, septembrie 2013.

70 European Institute for Public Administration (EIPA); http://seminars.eipa.eu/en/activities09/show/&tid=5290


67

Scopul acestor întâlniri este de a explica într-un mod foarte detaliat i practic modul de a efectua cu succes fiecare etap a ACB (financiar , economic , analiza de senzitivitate i analiza de risc) pentru proiecte eligibile în cadrul fondurilor UE în diferite sectoare, cu accent special pe avantajele tipice i cele mai folosite tehnici pentru evaluarea acestor proiecte.

Interesant de subliniat este caracterul interactiv i aplicativ al acestor

reuniuni care include: studii de caz, lucru în echip , prezent ri, discu ii cu exper i în domeniu etc. La sfâr itul acestor întâlniri, participan ii î i îmbun t esc, în mod real, cuno tin ele cu privire la realizarea unei analize cost-beneficiu reale i riguroase i înva cum s aprecieze în mod eficient calitatea unei analize cost-beneficiu în diferite domenii i cum s raporteze rezultatele ob inute.

Referințe bibliografice

68

Lucr ri de specialitate: Battiatto S.E. (1993). Cost-benefit analysis and the theory of resource

allocation, în Williams A. i Giardina E. (Editori), Efficiency in the Public Sector, Editura Edward Elgar, Marea Britanie.

Bell, P., Anderson, J. R., Barnum, H.N, Dixon, J. A., Tan, J-P, (2001). Economic Analysis of Investment Operations. Analytical Tools and Practical Applications, WBI, World Bank, Washington D.C.

Bell, P., Anderson, J., Barnum, H., Dixon, J., Tan, J.P., (1998). Handbook on economic analysis of investment operations, Operational Core Services Network Learning and Leadership Center., January 26, 1998.

Boardman, A. E. (2004). Analiza cost-beneficiu (concepte i practic ) – edi ia a II-a, Editura Arc, Bucure ti.

Boardman, A.E., (2006). Cost-Benefit Analysis: concept and practice, 3rd edition; Pearson Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey.

Bradley, J., et al. Regional aid and convergence: Evaluating the impact of the structural funds on the European periphery, Aldershot, U.K.; Brookfield, Vt. and Sydney: Ashgate, Avebury. p xiv, 299. 1995.

Bristow, G., Blewitt, N., (2001). The Structural Funds and additionality in Wales: Devolution and Multilevel Governance, Environment & Planning A. Vol. 33(6). P. 1083-99, June.

Cost-Benefit Analysis (CBA) of EU financed projects – Why and How?, EIPA, Barcelona, septembrie 2013.

Dinu M., Socol C. i Marina M. (2004). Economie european , o prezentare sinoptic , Editura Economic , Bucure ti.

Dreze, J., Stern, N., (1987). The Theory of Cost-Benefit Analysis, in Auerbach, A., Feldstein, M. (eds), Handbook of Public Economics, vol. 2, Amsterdam.

XI. Referin e bibliografice


69

Florio M., Vignetti, S., (2003). Cost-benefit analysis of infrastructure projects in an enlarged European Union: an incentive oriented approach, CSIL-Centro Studi Industria Leggera Corso Monforte Milano.

Florio, M., (2007). Cost-Benefit Analysis and Incentives in Evaluation. The Structural Funds of the European Union, Edward Elgar, Cheltenham.

Florio, M., (2006). Cost-Benefit Analysis and the European Union Cohesion Fund: On the Social Cost of Capital and Labour, Regional Studies, 40(2): 211-224.

Florio, M. (1990) Cost-Benefit Analysis and the Control of Public Expenditure: An Assessment of British Experience in the 1980s’, Journal of Public Policy, 10 (2).

Eijgenraam, CJJ, Koopmans, CC., Tang, PJG, Verster, ACP, (2001). Evaluation of Infrastructural Projects, Guide to Cost Benefit Analysis, Netherlands Economic Institute, Rotterdam.

Making choices in health: who guide to cost-effectiveness analysis edited by t. Tantorres Edejer, R. Baltussen, T. Adam, R. Hutubessy, A. Acharya, D.B. Evans and C.J.L. Murray., World Health Organization., Geneva, 2009

Study on the Use of Cost-effectiveness Analysis in EC’s Evaluations 20th July 2006, CENTRE

EUROPÉEN D’EXPERTISE EN ÉVALUATION; Guide to COST-BENEFIT ANALYSIS of investment projects,

Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre-Accession., EUROPEAN COMMISSION., Directorate General Regional Policy., 2008;

European Commission, Guide to Cost Benefit Analysis of Investment Projects, Directorate General Regional Policy, 2008, Brussels.

European Commission, Working Document No. 4 – Guidance on the methodology for carrying out Cost-benefit analysis, 2006, Brussels.

European Commission, Guide to Cost Benefit Analysis of Investment Projects, Evaluation Unit DG Regional Policy, 2002, Brussels.

Ley, E., (2007). On the Improper use of the Internal Rate of Return in Cost-Benefit Analysis, World Bank Institute, Washington D.C.

Ministerul Finan elor Publice, Ghid Na ional privind analiza cost-beneficiu pentru proiecte finan ate din fonduri structurale, 2008, Bucure ti.

Ministerul Economiei, POS Cresterea Competitivitatii Economice 2007-2013, 2007, Bucure ti.

Ministerul Dezvolt rii, Lucr rilor Publice i Locuintelor, Programul Opera ional Regional 2007-2013, 2007, Bucure ti.

Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile, POS Mediu 2007-2013, 2007, Bucure ti.

Ministerul Transporturilor, POS Transport 2007-2013, 2007, Bucure ti.


70

Munda G., Nijkamp P. i Rietveld P. (1993). Information precision and multicriteria evaluation methods, în Williams A. i Giardina E. (Editori), Efficiency in the Public Sector, Editura Edward Elgar, Marea Britanie.

OECD, Cost-Benefit Analysis and the Environment - Recent Developments, 2006, OECD Paris

Pearce, D.W., Atkinson, G., Mourato, S., (2006). Cost-benefit analysis and environment: recent developments, OECD, Paris.

Schmid A.A.(1989) Benefit-Cost Analysis: A Political Economy Approach, Boulder, Col.: Vestview Press.

Legisla ie:

H.G. nr.28/2008 pentru aprobarea con inutului cadru al documenta iei tehnico-economice aferente investi iilor publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 48/22.01.2008.

OMEF 863/02.07.2008 privind aprobarea instruc iunilor de implementare a H.G. nr. 28/2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 524/11.07.2008.

H.G. nr. 363/14.04.2010 privind aprobarea standardelor de costuri pentru obiectivele de Investi ii finan ate prin fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 311/12.05.2010.

COUNCIL REGULATION (EC) No 1267/1999 of 21 June 1999 establishing an Instrument for Structural Policies for Pre-accession., 26.6.1999 EN Official Journal of the European Communities L161/7322. ISPA Manual, DG Regio 2002.

Referin e internet:

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_eu.pdf

www.inforegio.ro www.fonduri-structurale.ro www.metodologie.ro www.eipa.nl

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

Material elaborat de către · Material elaborat de către Asociația pentru Implementarea...

Documents