+ All Categories
Home > Documents > Material de învățare

Material de învățare

Date post: 28-Jan-2017
Category:
Upload: vuanh
View: 236 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
78
Ecologie forestieră MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Programul PHARE TVET 2005 MATERIAL DE ÎNVĂŢARE pentru clasa a XII-a DOMENIUL: Silvicultură CALIFICAREA: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere NIVELUL: 3 MODULUL: ECOLOGIE FORESTIERĂ Domeniul : Silvicultură Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere
Transcript
Page 1: Material de învățare

Ecologie forestieră

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUIProgramul PHARE TVET 2005

MATERIAL DE IcircNVĂŢAREpentru clasa a XII-a

DOMENIUL SilviculturăCALIFICAREA Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere NIVELUL 3MODULUL ECOLOGIE FORESTIERĂ

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

2008

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

AUTORI ing Cuciurean Alina profgr def- Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc ing Eross Daniela profgrII - Colegiul Silvic ldquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc teh Frunză Daniela msgrI -Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc

CONSULTANŢĂ Catinca Scrioşteanu ndash expert CNDIPTIvan Mykytyn- expert asistenţă tehnicăClaudia Călinescu- expert CNDIPT

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

Cuprins

Nrcrt Specificaţii Pag

Introducere 51 Competenţe 72 Obiective 83 Materiale de referinţă pentru elevi

31 Cuvinte cheieglosar 32 Fişe de documentare Fişa nr1 - Ecosistemul forestier Fişa nr2 - Constituirea stării de masiv Fişa nr3 - Elagajul natural Fişa nr4 - Diferenţierea arborilor icircn pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 33 Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag 34 Fişe de evaluare Fişa nr1 - Procese biologice specifice pădurii Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 35 Icircntocmirea unui portofoliu

99121213141516171718

1920202123252628

4 Materiale de referinţă pentru profesori 41Fişa de descriere a activităţilor 42Fişa de progres şcolar 43Fişe de conspect Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră Fişa nr2 Factorii abiotici şi influienţa lor asupra pădurii Fişa nr3 Grupe funcţionale 44Proiect de lecţie 45Folii pentru retroproiector Folia nr1 Ecosistemul forestier Folia nr2 Etajarea vegetaţiei Folia nr3 Eliminarea naturală Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea Folia nr5 Fitocenoza forestieră Folia nr6 Zoocenoza forestieră

46Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

3030313232333435

5 Soluţiile activităţilor 51Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr 3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

4

Ecologie forestieră

52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup

6 Site-uri Internet7 Bibliografie

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

5

Ecologie forestieră

Introducere

Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

6

Ecologie forestieră

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a

competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care

le puteţi concepe şi folosi la orele de curs

Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

7

Ecologie forestieră

1 COMPETENŢE

131 Identifică ecosistemul forestier

132 Analizează factorii ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare

Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier

conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele

specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să

identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să

analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de

performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform

criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

conform criteriului 1333

Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze

influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă

1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele

funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv

1332

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 2: Material de învățare

Ecologie forestieră

2008

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

AUTORI ing Cuciurean Alina profgr def- Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc ing Eross Daniela profgrII - Colegiul Silvic ldquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc teh Frunză Daniela msgrI -Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc

CONSULTANŢĂ Catinca Scrioşteanu ndash expert CNDIPTIvan Mykytyn- expert asistenţă tehnicăClaudia Călinescu- expert CNDIPT

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

Cuprins

Nrcrt Specificaţii Pag

Introducere 51 Competenţe 72 Obiective 83 Materiale de referinţă pentru elevi

31 Cuvinte cheieglosar 32 Fişe de documentare Fişa nr1 - Ecosistemul forestier Fişa nr2 - Constituirea stării de masiv Fişa nr3 - Elagajul natural Fişa nr4 - Diferenţierea arborilor icircn pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 33 Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag 34 Fişe de evaluare Fişa nr1 - Procese biologice specifice pădurii Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 35 Icircntocmirea unui portofoliu

99121213141516171718

1920202123252628

4 Materiale de referinţă pentru profesori 41Fişa de descriere a activităţilor 42Fişa de progres şcolar 43Fişe de conspect Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră Fişa nr2 Factorii abiotici şi influienţa lor asupra pădurii Fişa nr3 Grupe funcţionale 44Proiect de lecţie 45Folii pentru retroproiector Folia nr1 Ecosistemul forestier Folia nr2 Etajarea vegetaţiei Folia nr3 Eliminarea naturală Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea Folia nr5 Fitocenoza forestieră Folia nr6 Zoocenoza forestieră

46Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

3030313232333435

5 Soluţiile activităţilor 51Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr 3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

4

Ecologie forestieră

52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup

6 Site-uri Internet7 Bibliografie

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

5

Ecologie forestieră

Introducere

Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

6

Ecologie forestieră

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a

competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care

le puteţi concepe şi folosi la orele de curs

Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

7

Ecologie forestieră

1 COMPETENŢE

131 Identifică ecosistemul forestier

132 Analizează factorii ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare

Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier

conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele

specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să

identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să

analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de

performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform

criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

conform criteriului 1333

Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze

influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă

1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele

funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv

1332

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 3: Material de învățare

Ecologie forestieră

AUTORI ing Cuciurean Alina profgr def- Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc ing Eross Daniela profgrII - Colegiul Silvic ldquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc teh Frunză Daniela msgrI -Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc

CONSULTANŢĂ Catinca Scrioşteanu ndash expert CNDIPTIvan Mykytyn- expert asistenţă tehnicăClaudia Călinescu- expert CNDIPT

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

Ecologie forestieră

Cuprins

Nrcrt Specificaţii Pag

Introducere 51 Competenţe 72 Obiective 83 Materiale de referinţă pentru elevi

31 Cuvinte cheieglosar 32 Fişe de documentare Fişa nr1 - Ecosistemul forestier Fişa nr2 - Constituirea stării de masiv Fişa nr3 - Elagajul natural Fişa nr4 - Diferenţierea arborilor icircn pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 33 Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag 34 Fişe de evaluare Fişa nr1 - Procese biologice specifice pădurii Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 35 Icircntocmirea unui portofoliu

99121213141516171718

1920202123252628

4 Materiale de referinţă pentru profesori 41Fişa de descriere a activităţilor 42Fişa de progres şcolar 43Fişe de conspect Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră Fişa nr2 Factorii abiotici şi influienţa lor asupra pădurii Fişa nr3 Grupe funcţionale 44Proiect de lecţie 45Folii pentru retroproiector Folia nr1 Ecosistemul forestier Folia nr2 Etajarea vegetaţiei Folia nr3 Eliminarea naturală Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea Folia nr5 Fitocenoza forestieră Folia nr6 Zoocenoza forestieră

46Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

3030313232333435

5 Soluţiile activităţilor 51Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr 3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

4

Ecologie forestieră

52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup

6 Site-uri Internet7 Bibliografie

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

5

Ecologie forestieră

Introducere

Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

6

Ecologie forestieră

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a

competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care

le puteţi concepe şi folosi la orele de curs

Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

7

Ecologie forestieră

1 COMPETENŢE

131 Identifică ecosistemul forestier

132 Analizează factorii ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare

Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier

conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele

specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să

identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să

analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de

performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform

criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

conform criteriului 1333

Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze

influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă

1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele

funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv

1332

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 4: Material de învățare

Ecologie forestieră

Cuprins

Nrcrt Specificaţii Pag

Introducere 51 Competenţe 72 Obiective 83 Materiale de referinţă pentru elevi

31 Cuvinte cheieglosar 32 Fişe de documentare Fişa nr1 - Ecosistemul forestier Fişa nr2 - Constituirea stării de masiv Fişa nr3 - Elagajul natural Fişa nr4 - Diferenţierea arborilor icircn pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 33 Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag 34 Fişe de evaluare Fişa nr1 - Procese biologice specifice pădurii Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 35 Icircntocmirea unui portofoliu

99121213141516171718

1920202123252628

4 Materiale de referinţă pentru profesori 41Fişa de descriere a activităţilor 42Fişa de progres şcolar 43Fişe de conspect Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră Fişa nr2 Factorii abiotici şi influienţa lor asupra pădurii Fişa nr3 Grupe funcţionale 44Proiect de lecţie 45Folii pentru retroproiector Folia nr1 Ecosistemul forestier Folia nr2 Etajarea vegetaţiei Folia nr3 Eliminarea naturală Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea Folia nr5 Fitocenoza forestieră Folia nr6 Zoocenoza forestieră

46Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

3030313232333435

5 Soluţiile activităţilor 51Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr 3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

4

Ecologie forestieră

52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup

6 Site-uri Internet7 Bibliografie

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

5

Ecologie forestieră

Introducere

Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

6

Ecologie forestieră

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a

competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care

le puteţi concepe şi folosi la orele de curs

Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

7

Ecologie forestieră

1 COMPETENŢE

131 Identifică ecosistemul forestier

132 Analizează factorii ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare

Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier

conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele

specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să

identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să

analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de

performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform

criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

conform criteriului 1333

Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze

influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă

1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele

funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv

1332

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 5: Material de învățare

Ecologie forestieră

52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup

6 Site-uri Internet7 Bibliografie

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

5

Ecologie forestieră

Introducere

Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

6

Ecologie forestieră

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a

competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care

le puteţi concepe şi folosi la orele de curs

Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

7

Ecologie forestieră

1 COMPETENŢE

131 Identifică ecosistemul forestier

132 Analizează factorii ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare

Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier

conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele

specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să

identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să

analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de

performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform

criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

conform criteriului 1333

Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze

influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă

1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele

funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv

1332

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 6: Material de învățare

Ecologie forestieră

Introducere

Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

6

Ecologie forestieră

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a

competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care

le puteţi concepe şi folosi la orele de curs

Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

7

Ecologie forestieră

1 COMPETENŢE

131 Identifică ecosistemul forestier

132 Analizează factorii ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare

Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier

conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele

specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să

identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să

analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de

performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform

criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

conform criteriului 1333

Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze

influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă

1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele

funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv

1332

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 7: Material de învățare

Ecologie forestieră

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a

competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard

Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care

le puteţi concepe şi folosi la orele de curs

Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

7

Ecologie forestieră

1 COMPETENŢE

131 Identifică ecosistemul forestier

132 Analizează factorii ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare

Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier

conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele

specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să

identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să

analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de

performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform

criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

conform criteriului 1333

Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze

influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă

1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele

funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv

1332

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 8: Material de învățare

Ecologie forestieră

1 COMPETENŢE

131 Identifică ecosistemul forestier

132 Analizează factorii ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare

Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier

conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele

specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să

identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să

analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de

performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform

criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

conform criteriului 1333

Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze

influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă

1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele

funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv

1332

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

8

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 9: Material de învățare

Ecologie forestieră

2 OBIECTIVE

1311 Caracterizarea ecosistemului forestier

1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

1331 Identificarea grupelor funcţionale

1332 Identificarea subgrupelor funcţionale

1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate

Ecosistemul forestier biotop biocenoză

Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea

vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe

zone geografice

Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici

Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei

zoocenozei factorului antropic

Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra

eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social

monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

9

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 10: Material de învățare

Ecologie forestieră

3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31Cuvinte cheieglosar

altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional

fr (lprime) altitude engl altitude

amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani

fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry

arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree

arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand

biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme

fr (le) biotope engl biotope habitat

biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop

fr biocoenose engl biocoenosis

coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown

coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer

ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă

fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment

ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc

fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem

elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos

fr (le) eacutelagage engl pruning

etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală

fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer

expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele crdinale fr (lprime) exposition

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

10

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 11: Material de învățare

Ecologie forestieră

engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii

fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors

fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat

fr phytocoenose engl phytocoenosis

foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă

fr feuillu engl broad-leaved tree

fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen

fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis

gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului

fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack

litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier

fr litiegravere engl litter

masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif

pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii

fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum

răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă

fr reacutesineux engl resinous pitchy

seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings

specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species

specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti

fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil

staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane

fr (la) station engl resort

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

11

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 12: Material de învățare

Ecologie forestieră

subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth

subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior

fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage

temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament

zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun

fr zooceacutenose engl zoocenosis

32Fişe de documentare

Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului

Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic

Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

12

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 13: Material de învățare

Ecologie forestieră

- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători

Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare

Succesiunea ecologică - primară - secundară

Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid

Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure

- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

13

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 14: Material de învățare

Ecologie forestieră

- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia

de bază şi calea indidpensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier

- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani

- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii

Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

14

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 15: Material de învățare

Ecologie forestieră

Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului

- icircncepe numai după constituirea stării de masiv

- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului

- se intensifică creşterea icircn icircnălţime

- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor

Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)

Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

15

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 16: Material de învățare

Ecologie forestieră

Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei

- Dimensiunile trunchiului

Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale

- Rezistenţa la boli şi dăunători

Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni( icircnsuşiri ereditare) - exogeni(factorii mediului biotic şi abiotic)

Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul

pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile(6210 mii ha) icircn 2 grupe

Grupa a I-a funcţională -păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale

1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

16

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 17: Material de învățare

Ecologie forestieră

Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha

arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materialedar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie(hidrologicăclimaticăa soluluituristică)

33 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

17

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 18: Material de învățare

Ecologie forestieră

123

Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona ZONA 1500m Subzona

Subzona

Subzona

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

18

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 19: Material de învățare

Ecologie forestieră

Subzona

SubzonaZONA

Subzona

Subzona 200m Subzona

Subzona 0m Subzona

ZONA

Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

19

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 20: Material de învățare

Ecologie forestieră

34Fişe de evaluare

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p

Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molidbradpinlaricezacircmbru=4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircsi icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

20

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 21: Material de învățare

Ecologie forestieră

6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceiaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoareconstituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşteprotejează şi ameliorează solulsituat icircntre arboret şi seminţiş

1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

NotăSe acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

21

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 22: Material de învățare

Ecologie forestieră

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

22

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 23: Material de învățare

Ecologie forestieră

A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

23

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 24: Material de învățare

Ecologie forestieră

d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici

cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

24

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 25: Material de învățare

Ecologie forestieră

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

25

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 26: Material de învățare

Ecologie forestieră

a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipcare au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipasupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formeazăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

26

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 27: Material de învățare

Ecologie forestieră

b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă 5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

27

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 28: Material de învățare

Ecologie forestieră

35Icircntocmirea unui portofoliu

Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişeetc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

28

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 29: Material de învățare

Ecologie forestieră

1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii

Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final

Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)

Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)

Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite

Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

29

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 30: Material de învățare

Ecologie forestieră

4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

41 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de

lucru Subiectul Realizat Nerealizat

UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ

131 Identifică ecosistemul forestier

Fd 1 Fr 1

Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1

Fl 2 Fc 1

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

componentele biotopului şi biocenozei forestiere

starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală

suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice

132 Analizează factorii ecologici

Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3

Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

factorii climatici edafici orografici

fitocenoza zoonenoza factorul antropic

influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factoruluiantropic

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor

grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi

producţie

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

30

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 31: Material de învățare

Ecologie forestieră

Fc 3 Fe 5

funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii

Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar

Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate

EvaluareB S NS

131 Identifică ecosistemul forestier

Caracterizarea ecosistemului forestier

Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis

Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră

132 Analizează factorii ecologici

Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure

Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure

Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici

133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră

Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale

Identificarea subgrupelor funcţionale

Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

31

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 32: Material de învățare

Ecologie forestieră

43 Fişe de conspect

Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră-repartizarea pe specii (UC13C1)

Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929

Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha

1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70

fag 2453 38 2023 32

stejari 1543 24 1084 17

diverse specii tari 603 9 941 15

diverse specii moi 235 4 312 5

2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23

brad 409 6 304 5

diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100

Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice

Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice

1 Subalpin 12

Munte 519 2

Montan de molidişuri

Amestecuri de răşinoase cu foioase

136

201

3 Montan si premontan de făgete 170

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

32

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 33: Material de învățare

Ecologie forestieră

4 Deluros de gorunete

Cvercete (Go Ce Ga)

Cvercete cu Stp

161

164

47

Deal

372

5 Cacircmpie forestieră 60

Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25

7 Lunca şi Delta Dunării 24

8 Total 100 100

Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)

Factori climatici

luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră

pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura

factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa

indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul

absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile

Factori edafici

solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari

Factori orografici

altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii

expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

33

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 34: Material de învățare

Ecologie forestieră

la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte

pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte csurgerea apelor şi intensifică eroziunea

configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor

STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici

Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)

Funcţiile pădurii

Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe

-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie

A Funcţia de protecţie

Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure

Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor

Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon

Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn

următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

34

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 35: Material de învățare

Ecologie forestieră

B Funcţia de producţie

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele

specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la

sinteza unor medicamente

44 Proiect de lecţie45 Folii pentru retroproiector

Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)

BIO

CEN

OZA

Com

pone

nta

biot

ică

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

35

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 36: Material de învățare

Ecologie forestieră

BIO

TOPU

LC

ompo

nent

a ab

iotic

ă

Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

36

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 37: Material de învățare

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

37

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 38: Material de învățare

Ecologie forestieră

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

38

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 39: Material de învățare

Ecologie forestieră

Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită

- Luptei pentru lumină

- Luptei pentru substanţe minerale din sol

- Dăunătorilor biotici

- Factorilor climatici nefavorabili

Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

39

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 40: Material de învățare

Ecologie forestieră

F A

C T

O R

I I

C L

I M

A T

I C

ILumina

Căldura

Apa

Aerul

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

40

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 41: Material de învățare

Ecologie forestieră

FAC

TOR

II ED

AFI

CI

SolulFA

CTO

RII

OR

OG

RA

FIC

I

Altitudinea

Expoziţia

Panta

Configuraţia terenului

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

41

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 42: Material de învățare

Ecologie forestieră

Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)

F I

T O

C E

N O

Z A

Med

iul v

eget

al

Arbori

Arbuşti

Plante ierboase

Licheni

Muşchi

Ciuperci

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

42

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 43: Material de învățare

Ecologie forestieră

Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)

BacteriiZ

O O

C E

N O

Z A

Med

iul a

nim

al

Mamifere

Păsări

Reptile

Batracieni

Insecte

Arahnide

Viermi din sol

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

43

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 44: Material de învățare

Ecologie forestieră

46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu

Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ

O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale

Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă

Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine

Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metoda alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

44

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 45: Material de învățare

Ecologie forestieră

Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă

Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare

Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

45

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 46: Material de învățare

Ecologie forestieră

5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru

Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)

Sarcini de lucru1 Priviţi cu atenţie cele două imagini şi descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-una din imagini2 Precizaţi cauza lipsei acestuia şi rolul său icircn arboret 3 Enumeraţi 3 specii forestiere principale2 specii forestiere secundare şi 4 specii de

arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi

Imaginea 1 Imaginea 2

1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

46

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 47: Material de învățare

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)

Sarcini de lucru

1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale

Subzona alpină ZONA ALPINĂ

1500m Subzona subalpină

Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase

Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun

ZONA FORESTIERĂ

Subzona gorunului

Subzona stejar pedunculat

200m Subzona cer şi gacircrniţă

Subzona silvostepei

0m Subzona stepei ZONA STEPEI

Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

47

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 48: Material de învățare

Ecologie forestieră

Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag

52 Fişe de evaluare

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

ARBORI

ARIN NEGRU

PALTIN DE MUNTE

MOLID

BRAD

TEIFAG

JUGASTRU

ARBUŞTI

FESTUCA LYCHOPODIUM

ASPERULLAPOA

CAREXOXALIS

PĂTURAERBACEE

SAcircNGER LEMN CAcircINESC

PĂDUCELZMEUR

SALCIE CĂPREASCĂ

MUR

48

FITOCENOZA

FORESTIERĂ

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 49: Material de învățare

Ecologie forestieră

Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)

INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F

IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p

1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T

IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p

Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret

Notă Se acordă un punct din oficiu

Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere

49

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 50: Material de învățare

Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)

IAlegeţi varianta corectă2p

1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC

IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p

1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F

2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A

IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 51: Material de învățare

IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere

1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 52: Material de învățare

a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului

II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii

Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m

decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică

NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 53: Material de învățare

1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic

III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F

IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat

Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu

Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)

IIcircncercuiţi varianta corectă2p

1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 54: Material de învățare

a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată

II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p

1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A

IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p

A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor

IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p

1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 55: Material de învățare

Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu

53 Portofoliul de grup

Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu

membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios

Ce este portofoliul de grup

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 56: Material de învățare

Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului

Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele

Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul

activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii

prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale

interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe

O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului

Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu

Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu

5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 57: Material de învățare

6 SITE-URI INTERNET

- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul

silvicultură nivelul 3

- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură

- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian

- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 58: Material de învățare

7 BIBLIOGRAFIE

1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări

forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică

Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul

Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 59: Material de învățare

9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005

10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică

  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3
Page 60: Material de învățare
  • 34Fişe de evaluare
  • 4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
  • 41 Fişa de descriere a activităţilor
  • 42Fişă de progres şcolar
  • - wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
  • silvicultură nivelul 3

Recommended