C M Y K

Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare IntercomunitarãZona Metropolitanã Constanþa

Anul II - Nr.5

Martie2009

Apare lunar

Adresaredacþiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10(parter) Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415;fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

Harta Zonei

Metropolitane

Pag.4

Ultima orãUltima orã

Pag.2

Pag.2

Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentrufinanþarea proiectelor din Axa prioritarã 2 a POS Mediu,domeniul major de intervenþie “Dezvoltarea sistemelorintegrate de management al deºeurilor ºi extindereainfrastructurii de management al deºeurilor”, se ridicãla aproximativ 991,5 milioane Euro din care aproximativ793 milioane Euro reprezintã finanþare din FEDR ºiaproximativ 198,5 milioane Euro cofinanþare de labugetul de stat. Proiectele finanþate în cadrul acesteiaxe acoperã aria unui judeþ ºi vor realiza infrastructuranecesarã sistemului integrat de gestionare a deºeurilor,începând de la colectare, transport ºi soluþie de eliminarefinalã. Vor fi finanþate proiecte majore, a cãror valoarede investiþii depãºeºte 25 milioane Euro. Valoareamaximã a finanþãrii acordate pentru costurile totaleeligibile în cadrul unui proiect este 98% (80% din FEDRºi 18% de la bugetul de stat). Beneficiarul proiectuluitrebuie sã asigure restul de 2%, precum ºi cheltuielileneeligibile. In judeþul Constanþa, Planurilor judeþene deGestionare a Deºeurilor a fost elaborat de cãtre ConsiliulJudeþean Constanþa în colaborare cu Agenþia pentruProtecþia Mediului Constanþa, în baza principiilor ºiobiectivelor din Planul Naþional de Gestionare aDeºeurilor ºi în conformitate cu Metodologia pentruelaborarea Planului Juseþean de Gestionare a Deºeurilor.In acest moment, PJGD este depus la Agenþia pentruProtecþia Mediului Galaþi în vederea avizãrii acestuia.In prezent, printr-un proiect de asistenþã tehnicãPHARE CES 2006 se pregãtesc 7 aplicaþii înurmãtoarele judeþe: Brãila, Buzãu, Constanþa, Ialomiþa,Iaºi, Prahova, Tulcea. In aceste judeþe Master Planurileprivind Dezvoltarea Sistemelor de Management Integratal Deºeurilor se aflã în curs de pregãtire. Master Planulva avea ataºatã o listã de investiþii rezultatã în urmastabilirii prioritãþilor precum ºi documentele caredemonstreazã faptul cã autoritãþile locale sunt deaccord cu lista propusã.

Ani MerlãAdministrator delegat Zona Metropolitanã

Master Planul ºi listade investiþii

PrimarulcomuneiTuzla s-aînchinat lamânãstireaCasian

Tinerii in acþiuneîn programul Youth

Primariivordescentralizare,atât în plan administrativ,cât ºi financiar

Primãvarapoeþilor

În aceastã sãptãmânã a avut loc un adevãratmaraton al poeziei, intitulat PRIMAVARAPOEÞILOR. Organizat de filiala Dobrogea aUniunii Scriitorilor din România, maratonul poezieia fost o sãrbãtoare pentru cititorii care auparticipat la întâlnirile cu scriitorii dobrogeni,întâlniri ce s-au petrecut la Constanþa ºi Ovidiu,Techirghiol ºi Mangalia. Printre invitaþi s-au aflatscriitorii Ovidiu Dunãreanu, preºedintele filialeiDobrogea a U.S.R., Amelia Stãnescu,coordonatoarea acestui proiect, Emilia Dabu,Ana Ardeleanu, Dima Zainea, Sorin Roºca,Constanþa Vlãgea, Iulia Panã, Ioan Popiºteanu,Vasile Cojocaru, Sanda Ghinea, ArturPorumboiu, Nicolae Rotund ºi IulianTalianu.Vomreveni cu detalii privind acest proiect.

Red.

Din sumarDin sumar

Pag.4

Pag.8

Primul Modul de pregãtire profesionalãpentru funcþionarii publici români ºi bulgari

Frumusete pentru albumul turiºtilor

Sediul Asociaþiei Zona Metropolitanã Constanþa

Pagina 2 Turism

La cîteva luni dupã ce Inaltpreasfinþia SaTeodosie a sfinþit locul unde urma sã seconstruiascã aceastã Sfãntã Mânãstire, amplecat din Tuzla, împreunã cu doi cãlugãri sosiþicu treburi de la Mânãstirea Petru Vodã, sã-lvedem pe pãrintele Iustin, stareþul mânãstirii,care avea atunci numai 26 ani.. S-a întâmplatca, în acea zi de toamnã, sã fie o ceaþã deasã,de nu vedeai la câþia metri în faþa maºinii.

Pânã la Târguºor am mers relative bine. Darde acolo ºi pânã la locul unde trebuia sã se ridicemânãstirea a fost mai complicat. Am intrat peun drum de þarã foarte întortocheat ºi cu multerãscruci. Nu se vedea nimic. Dumnezeu, însã,ne-a cãlãuzit în aºa fel încât am ajuns exactunde trebuia sã ajungem: la containerelecãlugãrilor.

Era în timpul slujbei. Ne-am descãlþat la uºacontainerului-paraclis, ca sã nu bãgãm glodulde afarã înãuntru. Incãperea era amenajatãsimplu, dar curatã. Dupã ce s-a terminat slujba,am stat de vorbã cu pãrintele stareþ ºi cu ceilalþivieþuitori ºi apoi, am urcat la locul viitoareimânãstiri. Nu prea îþi venea sã crezi cã se vaînãlþa vreodatã, acolo, o mânãstire. Nu era nimic.Numai ºanþuri ºi stânci. La primul hram almânãstirii am închiriat 2 microbuze. Impreunãcu prietenii mei, cu maºinile personale, am dusacolo oameni care nu aveau altfel cum sãajungã. Cu o searã înainte, am mers sã ducemceva alimente ºi l gãsit pe pþrintele fãcândultimele pregãtiri pentru sãrbãtoarea de a douazi. Incãperea în care urma sã se slujeascã nuera gata. In faþã erau numai mormane de moloz.Abia dacã puteai sã mergi printer ele. Pãrintele,cu o lopatã în mânã, muta o grãmadã de pãmânt.Am luat ºi noi câte o lopatã în mânã sã-I dãm omânã de ajutor. Se înserase de-a binelea. Intretimp au venit ºi alþii care s-au pus pe treabã.Cineva mi-a luat lopata din mânã. Abia atunci l-am vãzut pe pãrintele cum încearcã sã taie obarã de fier-beton din treptele unei scãri. Am luato pânzã de bomfaier ºi am tãiat bara. Intr-untârziu a trebuit sã plec. A doua zi, când am ajunsîmpreunã cu oamenii mei, totul era aranjat.Inãuntru era proaspãt zugrãvit ºi curat. Cred cãau muncit toatã noaptea. Slujba a fost de-a dreptulemoþionantã. La sfârºit, pãrintele le-a mulþumittuturor celor prezenþi ºi… printer lacrimi, le-a ziscât de greu a fost ºi câte au indurate. Lumea înjurul meu plângea…Intre timp, lucrurile s-au

Pe urmele Sfântului Ioan Casianschimbat. Odatã am mers în zi de lucru sã vãdce mai este nou º ice mai face pãrintele. L-amgãsit printer muncitori, împreunã cu obºtea,modelând bucãþi de piatrã, pentru a placa faþadaclãdirilor. Era plin de praf din cap pânã-n picioare.De-abia dacã îl mai recunoºteai… Mi-am permiso glumã ºi i-am zis.

- Pãrinte, Brâncuºi era mic copil pe lângãdumneavoastrã…

- Pãi, ce sã fac ºi eu?...- O altã “Coloanã a Infinitului” – am rãspuns,

cu gândul cã ceea ce face, va dãinui multãvreme de acum înainte. Când am plecat, amlãsat ºi eu niºte bani, din puþinul pe care îl aveam.

Altã datã l-am gãsit pe pãrintele bolnav. Aveao tuse rea. In timpul slujbei tuºea destul de des.Dupã slujbã. L-am rugat sã vinã la Constanþa,ca sã mergem împreunã la un medic,

- Am eu o reþetã de la cineva – a spus – darn-am nici timp, nici bani sã merg s-o iau!

- Daþi reþeta, cã o luãm noi!Am luat reþeta ºi am mers la un medic

cunoscut. Ne-a spus cã boala pãrintelui este dela frig ºi de la prea mult fum inhalat. Cele douãierni petrecute în container lãsaserã urme. Amcumpãrat medicamente ºi I le-am adus. Amuitat sã vã spun cã mânãstirea la început nuavea nici current electric ºi nici apã. Acestelipsuriau fost o altã piatrã de încercare pentrupãrinþi.

Intre timp, mergând pe la mãnãstirea PetruVodã din oldova, i-am povestit pãrintelui IustinPârvu, stareþul mãnãstirii, de lucrurile minunate

Apropo de turism. Câteva informaþii deultimã orã fac valuri ºi sunt semne cã iniþiativa“Paºte pe Litoral – Luminã de la Malul Mãrii;promovatã ºi la Târgul de turism de la Berlinva fi cu adevãrat un eveniment insolit, atâtpentru constãnþeni, cât ºi pentru turiºti. In ciudacrizei care bãntuie, Asociaþia pentrupromovarea ºi dezvoltarea turismului litoral ºiMinisterul turismului au gãsit o cale, înpremierã, sã lanseze o invitaþie pentru turiºti.Atât la Târgul de turism de la Bucureºti, cât ºila Târgul de turism de la Berlin (amândouã auloc în aceastã lunã) va fi promovatã o ofertãsusþinutã de o campanie care dezvãluie cã înturism se schimbã ceva, e vorba de o altãmentalitate, una generoasã cu turiºtii. Sãreþinem cã în jur de 60 de hoteluri (vor fi peste8000 de locuri de cazare) au lansat pacheteturistice pentru programul “Paºte pe Litoral –Lumina de la Malul Mãrii”. Pentru curioºiinserãm aici câteva facilitãþi, puse una lângãalta aceste facilitãþi nu fac altceva decât sãdovedeascã o idée luminoasã. Turiºtii vorcãlãtori gratuit de la hotel pânã la locul undese va þine Slujba de Paºte. O cãlãtorie (ºi eagratuitã) pânã la Mânãstirea Sf.Andrei, un locminunat de pelerinaj, rãmâne o tentaþie. Coºuricu ouã ºi cozonac, paradã de maºini de epocã,prezentarea tradiþiilor de Paºte din fiecareregiune a þãrii, deschiderea liniilor cuautobuzele supraetajate, intrarea gratuitã latoate muzeele ºi obiectivele turistice din judeþ,concerte ºi spectacole pentru toate gusturilesunt, iatã, numai câteva dintre ispitele care îivor ademeni pe turiºti cu siguranþã, în opiniaCorinei Martin, preºedintele Asociaþiei Litoral.

Cine va participa la acest festin va reveniîn varã pe litoral. In amintirile noastre, trebuiesã recunoaºtem, marea clipã pe care vremsã o trãim mãrturisind, nopþile albe petrecutela malul mãrii le povestim toatã viaþa. Mai cuseamã îndrãgostiþii ºtiu de ce.

Luiza Tigmeanu

O veste minunatã

Paºte pe litoral –lumina de lamalul mãrii

”Sãrbãtoarea Paºtelui la români” este titlulsub care se desfãºoara manifestãrile dedicateîntâmpinãrii celei mai importante sãrbãtorii a

pe care le face pãrintele la Constanþa ºi cât demult se chinuie cu munca ºi cu sãrãcia.

- Pãi, cu ce pot eu sã-l ajut? – m-a întrebatBãtrânul.

La plecare, am trecut pe la el sã ne deabinecuvântarea de drum. Atunci ne-a încredinþatdouã pachete pentru pãrintele de la Casian. Un

pachet mic, în care se aflau bani, ºi unul maimare, în care era o…icoanã. Când le-a primt,pþrintele le-a sãrutat ºi le-a þinut la piept ovreme.

Acum, dupã 6 ani, când merg la mânãstireaCasian se vede de departe drumul care urcã ºiclãdirile de pe vârful dealului, ca o fortãreaþãcare apãrã credinþa. Credinþa celui Intâi Chemat,Sfântul Apostol Andrei, a Sfântului Ioan Casianºi a Cuviosului Gherman. Acum, de câte orimerg la Casian, simt cum coboarã asupra meaºi mã înconjoarã ceva sfânt, nu ºtiu de unde ºinu ºtiu în ce fel…

Gheorghe Samoilã*

* *Sã precizãm cã, în urmã cu câteva zile,

primarul comunei Tuzla, Constantin Florin Micu,a organizat un pelerinaj la Mânãstirea Casian.Nu este prima oarã când primarul îi sprijinã peenoriaºi sã participle la slujbele de acolo.”Defiecare datã când am fost solicitat, spuneprimarul, am fost alãturi de cetãþeni, atât cânda fost vorba de pelerinajul la Mânãstirea Casian,cât ºi în cazuri sociale care au apãrut, dinpãcate, tot mai des in comunã.

Motive sã treceþi pragul unui muzeucreºtinãtãþii – Invierea Domnului. Incepând cu 1aprilie, la Muzeul de Artã Popularã Constanþase va deschide expoziþia “Interiorul þãrãnesc desãrbãtoare”, în care se va reconstitui spaþiulsacru al locuinþei þãrãneºti din diferite zone aleþãrii, ºi anume peretele de rãsãrit cu icoanele.Totodatã, “Arta încondeierii ouãlelor” se constituieîntr-o ineditã expoziþie în care prezentãm bogatacolecþie de ouã încondeiate tradiþional,constituitã din achiziþii mai vechi ºi mai noi,provenind din aºezãri rurale specializate în acestmeºteºug, din Bucovina, Moldova de Nord ºiMaramureº. “Tesãturi ºi broderii la turcii ºi tãtariidobrogeni” (1 mai – 15 iunie). In cele douã sãlide la parterul muzeului vor fi expuse distincttextilele ºi broderiile casnice specifice turco-tãtarilor, care intrã în mod tradiþional în alcãtuireacompoziþiei scenografice a încãperii mirilor. Caþesãturi specifice vor fi prezentate stergarelelungi de grindã, ºtergare oferite ca daruri de nuntãºi broderii lucrate pe gherghef. “Tehnici de

broderie în arta popularã” (15-30 iulie). Broderiapopularã dispune de un variat repertoriu detehnici, ce va fi evidenþiat prin expunereaanumitor piese de port, în special cãmãºi desãrbãtoare ºi pieptare, precum ºi textile casnicecu funcþie decorativã. “Stergarul românesc” (1august-15 septembrie). Expoziþia |ºi propunesã evidenþeze tipurile categoriale ale stergaruluiromânesc dupã materialul din care esteconfecþionat (lânã, bumbac, cânepã, in,borangic), tehnica ºi motivele decorativetradiþionale, precum ºi rolul decorativ ºiceremonial pe care îl îndeplineºte ºtergarul îninteriorul locuinþei ºi în viaþa spiritualã a þãranuluiromân. Expoziþia” Motive decorativetradiþionale”, programatã în luna septembrie2009, va prezenta gama largã de motive utiliare|n arta popularã româneascã, care s-auperpetuat în timp ºi spaþiu pomul vieþii, motiveflorale, motive astrale, motive antropomorfe,scheomorfe, geometrice, avimorfe sau

zoomorfe. Toate aceste ornamente care seregãsesc pe obiecte ceramice, lemn, þesãturi,piese de port sau ouã încondeiate nu sunt doarforme decorative, ci reprezentãrii care transmito simbolicã proprie, plinã de înþelesuri. “EtniileDobrogei – mãrci identitare ( 1 noiembrie – 10decembrie). Pentru sugerarea policromiei enticea Dobrogei vor fi prezentate costume saucomponente ale acestora cu valoare de marcãidentitarã, tipuri de þesãturi specifice interioruluide sãrbãtoare ºi piese care pun în valoarecultura spiritualã a principalelor etnii, romãni,turci, tãtari, bulgari, germani, ruºi ucraineni ºiruºi lipoveni, greci, rromi. In luna decembrie,va fi organizatã expoziþia “Obiceiuri de Crãciunºi Anul Nou”, în satele tradiþionale, în cadrulcãreia vor fi expuse în special mãºti ºicostumaþii ale ascaþilor, personaje ce fac partedin jocurile cu mãºti specifice Moldovei: Capraºi Vasilca”.

Emilia Manole

Programul expoziþionalpe anul 2009

InfoZona Metropolitanã

Primarul comunei Tuzla s-a închinat la mânãstirea Casian

Actualitate Pagina 3

Tinerii talentaþi au o ºansã sã urce pescenã ºi sã iasã în lumea artiºtiloradevãraþi, e vorba de ºansa prilejuitã deproiectul privind reânvierea ºi promovareacântecului tradiþional din Dobrogea.Centrul judeþean pentru conservarea ºipromovarea culturii tradiþionale va iniþia ocaravanã ce va poposi prin câtevalocalitãþi unde tinerii interpreþi de muzicãpopularã sunt invitaþi sã participle laconcurs. Intenþionãm sã punem înmiºcare, spune iniþiatorul acestui proiect,activitatea culturalã din mediul rural.Directorul Centrului judeþean amintit,prof.Petre Paul Nicolescu, sublinia cãmeritul acestei iniþiative ar putea stârniîntr-o bunã zi o emulaþie în rândul tinerilor.De aceea ne-am gândit sã numim acestproiect de promovare a cânteculuitradiþional “Cântec drag din Dobrogea”.Printre localitãþile din Zona Metropolitanãunde va poposi “caravana cânteculuitradiþional” se aflã ºi M.Kogãlniceanu.Spectacolul-concurs de aici va avea locîn ziua de 4 aprilie. Finala va fi gãzduitã,în 10 aprilie, de Cãminul cultural dinCobadin.

Luiza Tigmeanu

Caravanacânteculuitradiþionaldin Dobrogea

CulturãCulturã

Pe adresa Asociaþiei Consiliului TinerilorConstanþa a sosit o invitaþie care ne-abucurat. Asociaþia a dat curs acestei invitaþiiºi a participat la întâlnirea preliminarã amembrilor parteneri în Proiectul “Abordareainovativã cu participarea tinerilor”, un proiectce se înscrie în programul „Tineret înacþiune”. Gazda acestei întâlniri a fost oraºulBirmingham, din Marea Britanie. Mai întâicâteva cuvinte despre Asociaþia amintitã.Ea îºi propune sã încurajeze ºi sã promovezeiniþiativele tinerilor în viaþa publicã, sãstimuleze inovaþiile pentru dezvoltareamunicipiului ºi judeþului Constanþa. Un altobiectiv: tinerii trebuie ajuraþi sã descopereavantajele activitãþilor asociative, trebuiesprijiniþi sã porneascã la drum cu hotãrâre ºisã consolideze parteneriatele cu autoritãþilelocale, sã le extindã ºi sã se implice înproiectele europene ce se aplicã într-unprogram cum este youth. Se cuvine sãsubliniem ºi câteva dintre obiectivele acestuiprogram. O strânsã cooperare pe baza unor

Tinerii in acþiune în programul Youth

Rãmâne cum am stabilitparteneriate între asociaþiile de tineri ºiresponsabilitãþi pentru politica privindpromovarea lor în viaþa socialã. Parteneriiacestui program vor acorda atenþia cuvenitãschimburilor de experienþã în rãndul tinerilordintr-o comunitate localã. Activitãþile înparteneriat vor da, subliniez, mai multãîncredere tinerilor ºi îi vor ºlefui. În acest caz,ei vor privi cu responsabilitate fiecare proiectce vizeazã conservarea ºi promovareaculturii.

Aceastã întâlnire ne-a ajutat, iatã marelecâºtig, sã punem bazele unei cooperãri utile.Parteneriatele sunt, veþi fi de acord cu noi,soluþii fericite, ele ne ajutã sã alcãtuim oechipã, o echipã solidã. Sã spunem aici cãpartenerii care vor alcãtui aceastã echipã suntdin România (Constanþa), din Bulgaia ºi MareaBritanie, din Olanda, Suedia ºi Turcia. Pentruamatorii de detalii inserãm aici o adresã: wwwyouth – participation.org. In rest, rãmâne cumam stabilit. Echipa e de bazã.

Alina Grigore

Asociaþia pentru Promovarea ºi DezvoltareaTurismului LITORAL, prin Membrii sai – ANAT,Consiliul Judeþean Constanþa, Consiliul LocalConstanþa, Consiliul Local Mangalia, Consiliullocal Eforie, Consiliul Local Nãvodari, Camera deComeþ Constanþa, Asociaþia Patronalã HotelierãMamaia, Asociaþia Patronalã Hotelierã

Tichete de vacanþã“Parthenopolis” Costineºti, Danubius TUI,Aeroportul Mihai Kogãlniceanu Constanþa,Fundaþia Gastronomicã “N.Nejloveanu”,Administraþia Port Constanþa – salutã aprobareaLegii Tichetelor de Vacanþã de cãtre GuvernulRomâniei!

Asociaþia LITORAL considerã aprobareaacestei Legi ca fiind un pas extrem de importantºi benefic în dezvoltarea industriei turistice dinRomânia, care va impulsiona dezvoltareaLitoralul Românesc, produs turistic de referinþã

al României. Totodatã, felicitãm PatronatulANAT – membru fondator al Asociaþiei LITORAL– pentru iniþierea acestui Proiect cu mai multde 4 ani în urmã, cât ºi pentru intensa activitatede lobby în întreaga industrie turistica, susþinutaºi de membrii Asociaþiei LITORAL, în adoptareaProiectului, preluat ca iniþiativa legislativa decatre actuala conducere a MinisteruluiTurismului.

Corina Martinpreºedinte Asociaþia

de promovare „Litoral“

De curând am scris despre stareaserviciilor sociale. Am amintit atunci despreresponsabilitatea doveditã de primãriamunicipiului Constanþa ºi despre iniþiativaprimarului Radu Mazãre, primar care nu aezitat sã intervinã când a identificat o verigãslabã în sistemul asistenþei sociale. LaConstanþa s-a intervenit ºi lucrurile vor intrape un fãgaº normal dupã implementareaunui proiect ce vizeazã reabil itareaCãminului de bãtrâni. Punct. Si de la capãt.Cu o floare nu se face primãvarã, aºa cãnu avem decât sã ne grãbim ºi sãsemnalãm iniþiativa primãriei Constanþa,convinºi cã supunem atenþiei un exemplupe care ar trebui sã-l urmeze ºi alþii. Nu ecazul sã amintim de culori politice când evorba de amãrãciunea vieþii. Motive sã negândim la bãtrâni ºi la bãtrâneþe avem cutoþii. Si în alte comunitãþi vârstnicii fãrã casãºi fãrã familie se gândesc azi cu îngrijorarela ziua de mâine. Vine primãvara ºi soarelear putea rãsãri pe uliþa unora, nu îi invidiempentru asta, dar alte strãzi s-ar putea sã fiepavate cu grijã ºi suferinþã, ºi unele ºi altele

Atitudini

Grija primarului pentru starea serviciilor socialeSunt bãtrâni care n-auo locuinþã, n-au venituriºi, mai grav, trãiesc într-o sãrãcie strigãtoare lacer. Si ei au nevoie deajutor, Cazurile sociale,cum spuneam, sunt încreºtere, viaþa e cum e,sunt bãtrâni care nu potfi transportaþi, alþii nupot sã facã la nesfârºitcãrare bãtutã pe la uºileunor instituþi i undebirocraþia e în floare.Cine sã le întindã o

mânã de ajutor? Am crezut cã amintim oîntrebare ºi când colo descoperim cã putemîntocmi o listã cu întrebãri când vine vorbade serviciile sociale. Nu dãm sfaturi, nu emenirea noastrã sã facem asta, e treabaaltora, unii sunt chiar plãtiþi sã caute soluþiiºi sã facã propuneri în aceastã privinþã, noinu facem altecva decât sã sesizãm oproblemã. O sesizãm celor care au obligaþiasã intervinã ºi sã punã lucrurile la punct.

Cunoaºtem destui primari care se apleacãdin proprie iniþiativã spre durerile altora, uniidintre ei s-au arãtat sensibili la necazurileunor bãtrâni, n-au aºteptat sã scriem noi,dar asta nu ne împiedicã sã sesizãm cãatâta timp cât criza face valuri estemomentul sã identifice fiecare spaþiu undepot fi gãzduiþi vârstnici rãmaºi în grija luiDumnezeu. Starea serviciilor sociale râmâneo problemã. Ea este (în acelaºi timp) ºi oprovocare pentru comunitãþile locale.Oamenii cu dare de mânã, sponsorii carese bucurã de respectul cetãþenilor,investitorii care beneficiazã de unelefacilitãþi pot deveni, nu-i aºa? un grup “þintã”care ar putea fi stimulat de primari ºi deconsilieri locali pentru a sprijini o idéegeneroasã ºi onestã, o idée care sã aducãîn sufletele unor bãtrâni un licãri desperanþã. Viaþa nu le-a surâs unora, iar ziuade mâine rãmâne un coºmar, picurându-leîn suflet o amãrãciune care nu mai încapeîn cuvinte acum. Sã ne gândim ºi la ei. Laurma urmei, toþi îmbãtrânim.

Iulian Talianu

ar trebui sã ne punã pe gânduri pe toþi, nudoar pe cei nãpãstuiþi de soartã. Proiectulprivind reabilitarea Cãminului de bãtrâni dinConstanþa va ajuta în jur de 250 de oameninecajiþi. Poate cã aici vor ajunge ºi alþii,pentru cã existã 500 de cereri, destule dintreele expediate din localitãþile limitrofe. Acumapare o întrebare: dacã numãrul lor vacreºte, ce se va întâmpla? Sunt localitãþiunde grupurile vulnerabile s-au înmulþit.

InfoZona Metropolitanã

Pagina 4 Administraþie

Constanþa, 16.03.2009

Primul Modul de pregãtire profesionalãpentru funcþionarii publici români ºi bulgari

Primãria Municipiului Constanþa organizeazã in perioada 16.03 - 20 03 2009 cursul depregãtire profesionalã in domeniul managementului de proiect din cadrul proiectuluiPartenehat Operaþional Durabil (P.O.D.) Constanþa - Dobrich”. Cursul este structuratpe trei module :1. Reguli si proceduri privind Fondurile Structurale; 2. ParticularitãþileCooperãrii Transfrontaliere si 3. Managementul Ciclului de Proiect. Primele doua modulevor fi organizate in municipiul Constanþa, iar ultimul in Dobrich. La acest prim modul suntprezenþi reprezentanþi ai primãriilor din Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „ZonaMetropolitanã Constanþa” (Constanþa, Murfatlar, Eforie, Nãvodari, Ovidiu, Techirghiol,Agigea, Corbu, Cumpãna, Tuzla, Mihail Kogãlniceanu, Poarta Albã, Lumina, Valu lui Traian)din partea românã ºi din Districtul Dobrich (Dobrich, Balchik, Kavarna, Dobrichka, Tervel,General Toshevo, Shabla ºi Krushan) din partea bulgarã.

Proiectul este realizat in partenehat cu municipalitatea Dobrich ºi îºi propune sãaducã intr-un loc comun specialiºti din municipalitãþile implicate astfel încât sã poatã fiidentificate problemele ºi soluþiile comune in vederea unei dezvoltãri durabile integrate azonei de graniþã România - Bulgaria. Scopul proiectului este crearea unei structurifuncþionale, informale, cu caracter permanent, formatã din funcþionari publici dinmunicipalitãþile implicate, care vor avea o viziune comuna asupra dezvoltãrii integrate azonei de graniþã prin proiecte ce pot fi finanþate prin Programul Operaþional de CooperareTransfrontalierã România-Bulgaria 2007 - 2013.

Proiectul este finanþat prin Programul PHARE CBC România - Bulgaria 2006, Prioritatea4: „Acþiuni People to People”; valoarea totalã a acestuia este de 52.970 euro, din care47.673 euro reprezintã finanþare nerambursabilã din partea Uniunii Europene

Pentru relaþii suplimentare în legãturã cu proiectul Parteneriat OperaþionalDurabil (P.O.D.) Constanta - Dobrich, vã stãm la dispoziþie la tel: 0241/488.146, 0241/488.143, fax: 0241/708.146; email: proiecte@primaria-constanta.ro , persoane decontact : George Lupaºcu -Manager de Proiect ºi Adina Hilca -consilier relaþii publice.

Comunicat de presã

Uniunea Europeanã reprezintã o entitatepoliticã, socialã ºi economicã compusã din 27fân. Statele Membre au decis împreunã, peparcursul unui proces de extindere ce a durat50 de ani, sã construiascã o zonã de stabilitate,democraþie ºi dezvoltare durabilã, menþinânddiversitatea culturalã, toleranþa ºi libertãþileindividuale. Uniunea Europeanã îºi propune sãîmpãrtãºeascã realizãrile ºi valorile sale cuþãrile ºi popoarele de dincolo de graniþele ei.

Uniunea Europeanã

proiect finanþatprin Phare

GuvernulRomâniei

Floarea vârstei risipeºte în sufletulunei femei parfumul pe care primãvaraîl adduce în fereastra fiecarei case.Pentru ca o primãvarã îi este sufletul,îi dorim doamnei Mariana Gâju,primarul comunei Cumpãna, sã aibã partede bucurie ºi de fericire lângã cei dragi.

La mulþi ani!

- Pentru cã pe adresa Asociaþiei dedezvoltare intercomunitarã ZonaMetropolitanã au sosit multe felicitãri cu“La mulþi ani”, pentru cã toþi colegii dvs.din cadrul Filialei Constanþa a Asociaþieicomunelor din România vã felicitã cuocazia realegerii în funcþia de preºedintela filiala amintitã, vã rog sã-mi îngãduiþisã încep acest dialog cu felicitãri…

- … le mulþumesc tuturor pentru cã au

Vã semnalãm o prioritate

Primarii vor descentralizare, atâtîn plan administrativ, cât ºi financiar Interlocutor: d-na Mariana Gâju, primarul comunei Cumpãna,

preºedintele filialei Constanþa a Asociaþiei comunelor din România

avut încredere în mine ºi n-am decât sã-iasigur cã nu îi voi dezamãgi. Avem treabãºi trebuie sã nu irosim timpul, avem obligaþiiºi trebuie sã gãsim soluþii pentru problemeledin administraþia publicã localã.

- Spaþiul tipografic nu ne îngãduie sãamintim aici toate problemeleadministraþiei, aºa cã vã invit sã punctaþicâteva dintre ele, sã subliniaþi care suntproblemele ce nu mai suportã amânare.

De acord?- Notaþi. O prioritate în administraþia

publicã localã rãmâne procesuldescentralizãrii, atât în plan administrativ,cât ºi financiar. O altã urgenþã: accesareaprogramelor de f inanþare privindinfrastructura ºi asigurarea serviciilor deutil itate publicã, alimentarea cu apã,canalizarea, iluminatul public, asfaltarea,colectarea deºeurilor, reabilitarea bazelorsportive. Trebuie sã gãsim soluþii pentruaplicarea în regim de urgenþã a mãsurilorfinanciare privind asigurarea de la bugetulde stat a sumelor necesare pregãtirii ºicofinanþãrii proiectelor. Se impune, ºi astanu e doar opinia mea, eliminarea TVA pentruproiectele cu finanþare externã. S-a fãcutceva, adicã e o treabã bunã, cã se achitãcu prioritate facturile pentru lucrãrileexecutate ºi recepþionate în 2008. Cum vãspuneam, în administraþie sunt cãtevachestiuni care trebuie limpezite. Cred cã seimpune sã fie redefinite criteriile de selecþiedin Programul PNDR. Localitãþile cu unnumãr mai mic de 2000 de locuitori ori celecare au un grad de sãrãcie incorect evaluatsã nu fie dezavantajate prin punctajul aordat.Domnul Emil Drãghici, preºedinteleAsociaþiei comunelor din România, a amintit,e adevãrat, pe scurt câteva direcþii. Nu lemai amintesc pentru cã i-am vãzut peprimari cã ºi le-au notat.

- E lungã lista cu probleme?- Este cât o zi de sãrbãtoare, numai cã

nu e vorba de o fericire câtã vremeproblemele s-au adunat. Mai reþineþi câteva:investiþiile publice, indiferent de forma definanþare, trebuie privite cu alþi ochi, iaradministraþia publicã localã ar trebui scutitãde achitarea taxelor de avizare pe care lepretind unele regii ºi societãþi. Si încã ochestiune mai veche: proprietarii regiilor ºisocietãþilor de care am amintit sã fie obligaþisã plãteascã, în sfârºit, taxe pentruocuparea domeniului public, taxele sã fieplãtite cãtre comunitate. O problemãstringentã pe care abia aºteptãm sã o

rezolvãm vizeazã descentral izareaînvãþãmântului ºi educaþiei, iatã încã undomeniu unde primari i au mariresponsabilitãþi în privinþa întreþinerii ºcolilor,dar rolul lor a fost, pânã acum, doar decasieri, fãrã sã aibã drept de a lua deciziicând a venit vorba de numirea directoruluide ºcoalã.

- Vã ascult cu atenþie ºi îmi dau seamacã în administraþia publicã sunt multe depus la punct.

- In Adunarea generalã pe care am þinut-o în urmã cu câteva zile, colegii mei au adusîn faþã o sumedenie de probleme, le-amreþinut ºi le avem în atenþie. Am întocmit oagendã de lucru ºi solicitãm sprijin celor careau atribuþii sã limpezim apele. Solicitãm sãfie reabilitate ºi extinse sistemele de irigaþiiîn zonele afectate de secetã, am propus caterenurile ce se aflã în administraþia ADSsã f ie transferate cãtre unitãþ i leadministrative teritoriale, ar fi un avantajpentru comunitate, credem cã fermierilor,care fac parte dintr-o formã asociativã,trebuie sã li se acorde credite cu dobândãde 5 la sutã, iar subvenþiile pentru agriculturãtrebuie achitate în timp optim, sã nu se maiîntâmple ca pânã acum. Mai notaþi opropunere fãcutã de colegi i mei dinadministraþie: intabularea terenurilor primuluiproprietar sã se facã gratuit.

- Am notat. E momentul sã vorbim ºidespre servicii, dar despre servicii decalitate.

- ªi aici avem câteva propuneri. Aº dadoar un exemplu: în fiecare sat trebuie sãexiste medic ºi centru de permanenþã pentrua asigura asistenþã medicalã. Sunt multeprobleme pe care le aducem în atenþie. Listae lungã…

- Vom reveni.A consemnatIulian Talianu

C M Y K

Culturã ºi sport Pagina 5

Guvernul României

Comunicat de presã

Constanta, 27 februarie 2009

Reabilitarea si modernizareaCãminului pentru persoane vârstnice Constanta

Primarul Radu ªtefan Mazãre a semnat vineri, 20 februarie 2009, la Constanþa,contractul de finanþare pentru proiectul „Reabilitarea ºi modernizarea Cãminuluipentru Persoane Vârstnice Constanþa”- cod SMIS 3516, derulat prin ProgramulOperaþional Regional, Axa prioritarã 3 -„îmbunãtãþirea infrastructurii sociale”, Domeniumajor de intervenþie 3.2 - „Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea ºi echiparea infrastructuriiserviciilor sociale”.

In condiþiile în care, în urma finalizãrii procesului de evaluare strategicã proiectul„Reabilitarea ºi modernizarea Cãminului pentru Persoane Vârstnice Constanþa” a ocupatlocul 1 în lista proiectelor prioritizate pentru domeniul 3.2 „Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea ºi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” in cadrul Agenþiei de DezvoltareRegioanala Sud- Est, Primãria Municipiului Constanþa demareazã implementareaproiectului „Reabilitarea ºi modernizarea Cãminului pentru Persoane VârstniceConstanþa”.

Proiectul are stabilit drept scop întãrirea capacitãþii administrative a principaluluifurnizor de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice la nivelul municipiului Constanþa,respectiv „Cãminul pentru Persoane Vârstnice Constanþa”, prin lucrãri de reabilitare ºimodernizare a elementelor degradate din structura fizicã a imobilului în carefuncþioneazã Cãminul pentru persoane vârstnice Constanþa pe parcursul urmãtoarelor16 luni.

Astfel, proiectul „Reabilitarea ºi modernizarea Cãminului pentru PersoaneVârstnice Constanþa” se înscrie în planificãrile administraþiei publice locale a municipiuluiConstanþa pe segmentul serviciilor sociale, venind în completarea unor lucrãri secvenþialede amenajãri derulate de Primãrie, iniþiative care s-au constituit ca soluþie parþialã invederea creãrii unui cadru de furnizare servicii specializate de asistenþã socialã cufuncþionalitãþi in limite acceptabile.

Proiectul, având ca beneficiar Primãria Municipiului Constanþa în parteneriat cuinstituþia Cãminului pentru Persoane Vârstnice Constanþa, are o valoare totalã de2.885.820,69 lei, din care 2.428.303,05 lei reprezintã valoarea eligibilã pentru finanþareprin POR. Contribuþia financiarã a Uniunii Europene la realizarea acestui proiect, prinFondul European de Dezvoltare Regionalã, este de 2.064.057,60 lei, 302.060,57 leiurmând a fi alocaþi din bugetul naþional, iar 62.184,88 lei reprezentând contribuþia PrimãrieiMunicipiului Constanþa.

Date de contact:Dna Ani MERLÃ - Director Executiv - Direcþia Programe si Dezvoltare, telefon: 0241/

488.143, fax: 0241/708.090; email: ani.merla@primaria-constanta.ro.

www.inforegio.roInvestim în viitorul tãu! Regio este cofinanþat de Uniunea Europeanã

prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã.

Uniunea Europeanã Instrumente structurale2007-2013

- Am putea face un bilanþ, unulpentru care echipa de la direcþia pentrusport merita felicitari, ºtiu ca aveþi destulemerite, azi va invit sa vorbim despre oprovocare, e vorba de Proiectul “Sportul –un element al culturii”, proiect început întoamna trecuta. Va întreb duios: de undeaveþi atâta energie?

- Din dragoste, domnule. Din dragostepentru sport. E adevarat, sunt înconjurata ºide oameni pe care ma pot bizui, majoritateapasionaþi de sport. Unii ma încurajeaza pentruca se bucura de respectul ºi preþuirea mea,alþii ma ajuta ºi asta îmi da putere sa raspundcu hotarâre unor provocari. Aº aminti câþiva

Sportul este un element al culturiiinterlocutor:Elena Frâncu, directorul Direcþiei pentru sport a judeþului Constanþa

titulari din echipa mea, sunt câþiva care auramas alaturi de mine tot timpul, sunt sportiveºi cadre didactice carora n-o sa le pot mulþumivreodata pe cât merita, sunt ºi instituþii cuoameni responsabili cu care am împarþitbucuriile mele ºi succesele sportivilor, lemulþumesc ºi pe aceasta cale, ei imi dau curajºi energie. Proiectul de care aþi amintit l-amgândit cu câþiva profesioniºti, pentru care amtoata consideraþia, am primit sprijinul Consiliuluijudeþean, care ne ajuta ºi ne-a ajutat sa fim unjudeþ de excelenþa ºi în sport, cu vizibilitate înþara ºi în lume, avem valori sportive deexcepþie, nu le mai amintesc pentru ca aþi zisca n-o sa facem un bilanþ acum.

- Pe scurt, va rog sa amintiþi scopulacestui proiect. Care e þinta lui?

- 4000 de tineri, elevi ºi studenþi.Urmarim sa descoperim ºi sa ºlefuim talentele,sa le propulsam pe orbita performanþei, saputem vorbi mâine mai mult decît azi de ominte sanatoasa într-un corp sanatos, cautamsa îmbinam cu armonie activitatea sportiva ºicea intelectuala, sa socializam cum se spune,având în faþa ºi câteva obiective.

- Sa le auzim.- E nevoie, zic eu, de educaþie în rândul

tinerilor, simþim cu toþii nevoia sa socializam,vrem sa ne îngrijim de sanatate iar sportul neajuta pe toþi sa învaþam o lecþie despresolidaritate. Urmarim sa punem în acest proiecttoata priceperea noastra pentru dezvoltareaactivitaþii sportive, atât din ºcoli, cât ºi dinuniversitaþi, vrem sa stimulam asociaþiilesportive constanþene, sa impulsionamcompetiþiile, dar ºi activitaþile din programul“Sportul pentru toþi”, miºcarea aduce sanatate,nu spun o noutate. Noutatea este ca am facutprograme speciale pentru dezvoltareaactivitaþilor sportive din mediul rural, acolo undealþii n-au ajuns unde suntem noi, cei din judeþul

Constanþa, iar localitaþile din Zonametropolitana sunt printre cele despre care amdestule cuvinte de lauda. Proiectul de acumva pune accentual pe formarea ºiperfecþionarea antrenorilor, a sportivilor, ne-amgândit ca sunt destule resurse umane, pe caretrebuie sa le privim cu alþi ochi, vom cauta sapromovam ºi alte valenþe. Vedeþi ce frumossuna: spiritul de toleranþa ºi fair-play. Acestspirit trebuie sa domine competiþiile sportive,sa nu mai vedem violenþa în sport, sa fim maisufletiºti, daca pot spune aºa. Catre toamnaacestui an vom face evaluarea acestui proiect,vom trage linie ºi vom vedea. Atunci vom faceºi un bilanþ.

- De acord.A consemnatIulian Talianu

Viaþa sa-i fie ca o primãvarãºi gãndurile sã-i fie cãlãuzitesub semnul împlinirilor. Primariidin Zona Metropolitanã îi ureazãcolegului lor, Florin Mitroi, alesulcomunei Valu lui Traian, sã aibãîn fereastra vieþii flori ºi bucurii.

La mulþi ani!

O zi cu soare sã-i fie viaþaºi gândurile sã-i fie luminoase.Bucuria sã-i stea în caledistinsului prietenDecebal Fãgãdãu,viceprimarul municipiuluiConstanþa.

La mulþi ani!

Pentru cã azi are o bucurie pe care oîmparte cu cei apropiaþi, primarii dinZona Metropolitanã îi ureazãcolegului lor Marian Gãlbinaºu,primarul comunei Corbu,

La mulþi ani!

Primãria Constanþa

Asociaþia de dezvoltare intercomunitarãZona Metropolitanã Constanþa

Pagina 6 Mediu

Tradiþii ºi obiceiuri

În f iecare an, sub egida “LUNAPLANTÃRII ARBORILOR”, în perioada 15martie-15 aprilie, unitãþile silvice întreprindo serie de acþiuni cu scopul de a atrage câtmai aproape de universul pãdurii pe toþi ceicare iubesc natura. Se fac cunoscuteprogramele de acþiune privind conservareaºi dezvoltarea fondului forestier,gospodãrirea pãdurii, importanþa ei, atât caresursã regenerabilã de materie primã, câtºi ca factor de mediu. Concomitent, se

executã lucrãri specifice acestei perioadede primãvarã, respectiv lucrãri de plantarea puieþilor pe ºantierele de împãduriri, lucrãriîn pepinierele silvice pentru producereamaterialului sãditor, lucrãri de îngrijire aarboretelor tinere, lucrãri de igienizare apãdurii. Aceste lucrãri se fac în special cumuncitori silvicultori, dar ºi cu tineretul dinmediul rural ºi urban, cu participarea elevilor,

Inginerul Gheorghe Caragheorghe, director tehnic la Direcþia silvicã din judeþul Constanþa, vã reaminteºte,stimaþi cititori, cã e vremea plantãrii pomilor. Spicuim aici din pledoaria sa pentru pãdure ºi vã sesizãm,cu voia dvs., cã atunci când vine vorba de primãvarã trebuie sã ne amintim ºi de împãduriri.

Pãdure, dragã pãdurea unor instituþii ºi a organizaþiilor non-guvernamentale. Pentru si lvicultor i iconstãnþeni, obiectivul prioritar îl constituiemãrirea suprafeþei fondului forestier, prinpreluarea de terenuri degradate, inaptefolosinþelor agricole ºi ameliorarea acestoraprin împãduriri, astfel ca, în timp, pãdurilesã ocupe 10% din suprafaþa judeþului, faþãde 5% (38.306 ha) existente în prezent. Inacest sens, începând cu luna februarie s-atrecut la identificarea de terenuri degradate,

inapte folosinþelor agricole, aflate înadministrarea Agenþiei Domeniilor Statuluiºi a unitãþilor administrative – teritoriale dinjudeþ, pentru a fi preluate în administrare decãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva,în vederea ameliorãrii acestora, prinîmpãdurire. Pînã la aceastã datã au fostidentificate 152 hectare terenuri degradatedin categoria de folosinþã – neproductive,

Nunta se începe cu pregãtirile pentrununtã, primul obicei este fedeleºul. Este opetrecere la casa miresei (de regulã, înseara dinaintea nunþii, la care participãtinerii, prietenii celor doi miri, alþi invitaþi;în paralel, la casa mirelui (sau în alt locales) se poate desfãºura PETRECEREABURLACILOR. Cele douã obiceiuri suntopþionale ºi presupun ritualuri specificefiecãrei zone a þãrii; petrecerea burlacilore o sãrbãtoare de import, care poate avealoc ºi mai devreme decãt aceastã zi,

în piept ºi uneori bani. Lãutarii îi cântãmelodii din folclorul specific. Astfel gãtitmirele împreunã cu ceilalþi nuntaºi ºi cunaºii merg la mireasã, unde naºa gãteºtemireasa, când aceasta este gata mireleeste rugat sã-ºi caute mireasa ascunsã,dupã o serie de tratative mirele gãseºtemireasa o cumpãrã de cele mai multe ori,o trece pragul în braþe dupã care ies dincasã, afarã se face hora miresii, se punflori în piept la nuntaºi, se rupe cozonaculdeasupra capului miresei ºi se aruncã decãtre naºã bucãþile de cozonac în patrupãrþi peste cap. Alaiul pleacã la bisericãunde are loc cununia religioasã a celor doimiri, terminându-se cu felicitãrile, masa ºidansul.

neexistãnd un reper fix în timp.BRADUL. Mireasa gãtitã în dimineaþa

nunþii în prezenþa prietenelor pe care le-aavut înaintea cãsãtoriei, împodobeºte,împreunã cu acestea ºi cu flãcãii prieteni,în mijlocul unei hore care se joacã la casaei pãrinteascã, un brad cu colaci ºi mere.Bradul este simbolul tinereþii veºnice,merele ºi colacii semnul belºugului,rodniciei. Bradul va fi purtat de un flãcãupeste tot unde merge alaiul nunþii, pânã lasfârºitul acesteia.

BÃRBIERITUL MIRELUI ªI GÃTITULMIRESEI. Se desfãºoarã la casa acestuiaînainte de gãtitul miresei, în prezenþaamicilor, bãrbaþilor ºi a naºului ce îl vacununa, care îi pune o floare de cununie

ARUNCAREA BUCHETULUI DECÃTRE MIREASA. Spre dimineaþã,mireasa aruncã buchetul peste cap, cuspatele la grupul de tinere fete nemãritate,strânse laolaltã. Tradiþia spune cã cea careva prinde buchetul e va mãrita în anulrespectiv.

SCOSUL VOALULUI. Miresei I se cântãmelodia de adio de la viaþa de fatã, în timpce naºa îi scoate voalul de nuntã ºi îi punepe cap nãframa nouã, simbol al intrãrii înviaþa de nevastã – totul se terminã cu ohorã în care femeile o danseazã pe rândpe mireasã.

Grozea Doinadirector adj. Colegiul agricol

Poarta Albã

Obiceiuri de nuntã

acþiunea continuând cu identificarea de noiterenuri care pot face obiectul împãduririi.Creºterea fondului forestier al judeþului seva realiza ºi prin reinstalarea perdelelorforestiere de protecþie a câmpurilor pe osuprafaþã de 3774 ha, în baza H.G. 1343/2007, acþiune ce o preconizãm a începe întoamna 2009.

Opt plantaþii tinere vor fi consolidate.Pentru primãvara 2009 ºi în special pentruperioada “LUNA PLANTÃRII ARBORILOR”, afost programat sã se consolideze plantaþiiletinere instalate în intervalul 2007 – 2008 princompletarea golurilor, pe o suprafaþã de 65oha.Condiþiile meteorologice prielnice au fãcutposibilã declanºarea lucrãrilor de împãdurireîncã de la 15 februarie, astfel cã la numai treizile înainte de începerea “LUNII PLANTÃRIIARBORILOR” s-au consolidat plantaþiile tinere,pe o suprafaþã de 120 hectare, princompletarea golurilor rezultate ca urmare asecetei excesive din vara 2007-2008. InCampania din aceastã primãvarã urmeazã sãplantãm puieþi forestieri produºi în pepinierelesilvice proprii de la Agigea, Mamaia ºiHârºova. Principalele ºantiere unde seefectueazã consolidarea plantaþiilor tinere suntîn raza localitãþilor din sudul judeþului, laDeleni, Adamclisi, Sipote, Dobromir ºi a celordin nordul judeþului – Crucea, Stupina,Pantelimon ºi Ciobanu unde sunt constituiteperimetre de ameliorare a terenurilordegradate, pe care se planteazã puieþi dinspeciile salcâm, glãdiþã, mojdrean, arþar, frasinºi arbuºti adaptaþi la condiþiile din stepadobrogeanã (sãlcioarã, pãducel, porumbar,mãceº).

Pentru frumuseþea litoraluluiIn pepinierele silvice de la Hârºova,

Mamaia ºi Agigea sunt în plinã desfãºurarelucrãrile de semãnãturi, butãºiri ºi repicãripentru obþinerea materialului sãditor necesarîmpãduririlor din toamna 2009 ºi primãvara2010. Tot în cadrul acþiunilor ce se desfãºoarãsub egida “LUNII PLANTÃRII ARBORILOR”

precizãm ºi faptul cã este perioada optimãde plantare a puieþilor într-o gamã variatã despecii ºi forme, cu vârste ºi înãlþimi diferitecare satisfac gusturile iubitorilor de frumos.Sunt puieþi destinaþi înfrumuseþãrii litoralului,a localitãþilor, a incintelor instituþiilor ºi adiverselor societãþi, dar ºi a curþilor unorproprietar. In acþiunea de plantare a puieþilorforestieri ºi ornamentali, sunt antrenate ºiorganizaþii non-guvernamentale, dar ºi copiide la ºcolile din zona unde se fac plantãri,organizându-se ºantiere demonstrative cuexplicarea rolului ecologic ºi economic ce ilpoate îndeplini viitoarea pãdure, la a cãreiinstalare au contribuit ºi ei.

A consemnatIacob Ioniþã

Invitatul nostru Pagina 7

zona de sud a oraºului, ca o cale detransport transfrontalier. De curând amfãcut luminã în privinþa serviciilor desalubrizare. Asociaþia de dezvoltareintercomunitarã a pus în dezbatereprocedurile de delegare de gestiune aacestor servicii. Dezbaterea a fost utilã ºieficientã pentru cã s-a hotãrât constituireaunei comisi i , formatã din câte unreprezentant de la fiecare localitate, pentrucã, în cel mai scurt timp, sã fie desemnat,prin licitaþie, un operator care sã asigureun sistem integrat de management pentrudeºeuri pe o zonã administrativã cu 18localitãþi. Sã mai reþineþi cã, în acest caz,existã posibilitatea accesãrii unor fondurieuropene pentru invest i þ i i pr iv ind

- În primãrie se discutã numai deproiecte, aºa cã vã invit, domnule primar,sã continuãm aceastã discuþie. Amobservat cã existã un alt interes azi, numai întâlnim inerþia de pânã mai ieri. Aþipus piciorul în prag?

- Am trecut la treabã. Vrem sã scurtãmdistanþa dintre vorbe ºi fapte, cetãþenii numai au rãbdare. Când vãd cã alþii se miºcãºi pun ideile bune cap la cap, ei aºteaptãsã vadã cã se întâmplã ceva ºi laMedgidia. Avem o responsabilitate ºicãutãm soluþi i sã punem în miºcare

Privind cãtre Zona Metropolitanã Constanþa

Primarul Marian Iordachese gândeºte numai la proiecte

Interlocutor: Marian Iordache, primarul municipiului Medgidia

priceperea unor specialiºti, întocmimproiecte ºi declanºãm iniþiative sã le arãtãmcetãþenilor cã ºtim ce avem de fãcut. Sifacem ceea ce spunem. În urmã cu câtevazi le am avut o întâlnire cu membri iAsociaþiei de dezvoltare intercomunitarãMedgidia, cu agenþii economici, am avutun dialog util cu reprezentanþii autoritãþiipublice locale din Silistra ºi cu membriiAsociaþiei pentru dezvoltarea cooperãriitransfrontaliere “Dobrogea Dunãreanã”. Cu

acest pri lej am insistat asupra unorproiecte, între care trebuie amintit celpr iv ind infrastructura rut ierã pentrudezvoltarea afacerilor transfrontaliereMedgidia-Silistra “Calea Transfrontalierã”.Am discutat despre strategiile locale dedezvol tare a cãi lor de t ranspor ttransfrontalier ºi am gãsit, zic eu, modalitãþide extindere a parteneriatelor în domeniultranspor tului . Un pr im obiect iv esteamenajarea strãzii Panseluþelor, situatã în

infrastructura aferentã serviciului public.- S-a vorbit intr-o vreme de

construirea unui campus. Mai e deactualitate subiectul?

- A zis careva cã nu îl facem? Am avutde curând un oaspete de seamã, consululTurciei la Constanþa, ºi am pus la punctdetaliile acestui proiect. A fost prezent laîntâlnire ºi un reprezentant din MinisterulInvãþãmântului din Turcia ºi am cãzut deacord cã proiectul trebuie dezvoltat. Va fi oemblemã pentru oraº acest campusºcolar.Arhitectura construcþiei (ºcoalã,cãmin, sãli de sport) va fi una care va stârniinvidie. Ne gândim, cum spuneam, sãdezvoltãm proiectul ºi sã construim maimulte spaþii, asta însemnând cã, pe lângãcele amintite, vor apãrea o bibliotecã ºiun spaþiu pentru arhivã. Avem deschiderepentru toþi cei care trec pragul primãriei,fie cã are o problemã urgentã, fie cã esteinteresat de o investiþie, uºa primãriei estedeschisã pentru toatã lumea, timpul epreþios, atât pentru noi, cât ºi pentrucetãþeni. Existã o altã stare de spirit înrândul funcþionarilor din primãrie, aupriceput ºi oamenii cã s-a schimbat ceva,ºi pentru asta le mulþumesc. Cãnd ajungla audienþã mã privesc în ochi ºi spun ceau de spus, asta ºi pentru cã au vãzut cãsunt ascultaþ i , iar eu þ in seama deobservaþiilor lor, îmi notez propunerile ºisugestiile lor, câteva iniþiative le-am pornitîn urma dialogului pe care l-am avut cucetãþenii. Sistematizarea traficului rutier afost o propunere venitã dupã un dialog cuei. In primãrie avem o echipã, sunt în jurulmeu oameni pricepuþi, iar eu le acord creditºi îi þin aproape, consilierii locali au vãzutcã mã gândesc la binele oraºului ºi-i simtlângã proiectele care vor aduce confortcetãþenilor. Avem, de ce sã nu recunosc, ºidispute, n-aº vrea sã creadã cineva cã mãruldiscordiei îl aduc eu în ºedinþe, eu am unmandat ºi oamenii au avut încredere în mineºi vreau sã-i pot privi în ochi în fiecare zi.Mã bucur cã am fãcut un pas înainte în ceeace priveºte construirea unor locuinþe ieftinepentru tineri, în zona de lângã spital. Avemcereri, piaþa imobiliarã este aºa cum o ºtim,sper sã realizãm acest proiect pânã în 2010.

- Ce faceþi mâine?- O iau de la capãt. O sã fiu primul în

primãrie, dacã n-o sã mã opreascã pe drumun vecin care mã întreabã din când în când:îl mai invitaþi pe Geo Saizescu la Medgidia?I-a plãcut comedia lui, “Pãcalã se întoarce”,iar regizorul a dat de înþeles cã va reveni laMedgidia de câte ori îl voi invita eu.

A consemnatIulian Talianu

CONTEAZÃ DIALOGUL CU CETÃÞENII SUNTEM O ECHIPÃ AVEM TREABÃ

Primarul Marian Iordache

C M Y K

Pagina 8 Iniþiative

Redacþia ADRIAN CRÃCIUN (redactor ºef)

Redactori: Luiza Þigmeanu,

Alina Grigore, Tincuþa Doga,

Ioniþã Iacob.

SENIOR EDITOR: IULIAN TALIANU

Oraºul a avut multã vreme reputaþia cã eluminat ca o comunã, cu toate cã la localniciiau sesizat anomalia, turiºtii plecau la sfîrºitulverii ºi duceau vestea, chestia asta l-a intrigatpe primar. Când a venit la primãrie una dintreprioritãþile lui a fost iluminatul public. In ultimavreme reþeaua de iluminat public a fost extinsãcu peste 500 de stâlpi, ceea ce nu e laîndemâna oricui. Nu mai amintim cã oraºuleste monitorizat acum cu ºase camere desupraveghere, semn cã pe lângã un iluminatcu adevãrat de Zonã Metropolitanã oraºul areºi zonele principale monitorizate, fapt ce îlface pe cetãþean sã se simtã în siguranþã.Dupã iluminat, Nicolae Matei a cerut sã aratecã un primar de oraº este atent ºi la curãþenie.

Iluminat public pentrusiguranþa cetãþeanului

Si n-o face doar de sãrbãtori. “E nevoie sãasigurãm o curãþenie permanentã, spuneprimarul. Avem un program de reabilitare aspaþiilor verzi. In privinþa curãþeniei am încheiatdouã contracte, sã existe concurenþã ºi sãvedem cum îºi face fiecare treaba. Am împãrþitoraºul pe douã zone ºi vrem sã fie ordine ºicurãþenie, cât despre spaþiile verzi ne gândimsã avem la îndemânã ºi un sistem de irigaþiipentru tot oraºul. Avem, cum spuneam, unprogram ºi acum ºtim cu toþii ce trebuie sãfacem”. Piaþa din Nãvodari are o carte devizitã. Nu vorbim de preþuri, ci de condiþii:spaþii amenajate, funcþionale ºi utile. Tarabelesunt noi, comercianþii sunt aceeaºi.

Luiza Þigmeanu

O casã adevãratãpentru copiiPânã de curând la Prichindelul nu

aveai loc. Sesizãrile se adunaserã. Nucurgeau chiar în valuri, dar exista,vorba consilierului Marius Gherasim,un oarecare disconfort. Nici primarulNicolae Matei nu s-a împãcat cuacest gând ºi a intervenit, punând lalucru o mânã de meseriaºi. A începutcu gresia ºi faianþa, a adus mobiliernou, instalaþi i noi. Creºa nr.20Prichindelul e o casã pentru copii abiaacum.

Despre Casa de culturã din Nãvodariar trebui sã facem risipã de cernealã.Bibliotecã, salã de conferinþe, casã deculturã pentru o adevãratã metropolã.Rãmâne sã scriem ºi despreevenimentele culturale de aici. Spaþiuadecvat existã, rãmâne ca fapteleartistice sã aibã ºi ecoul mult aºteptat.

O idee a primarului a fost bineprimitã de localnici. Si la Nãvodari auînceput sã aparã câteva statui. Umbralor nu se vede ºi în apa mãrii, dargrãdinile oraºului au parcã mai multãintimitate. Turiºtii chiar întârzie vara peaici ºi privindu-le mâinile eºti ispitit sãcrezi cã unii s-au îndrãgostit laNãvodari, iar alþii s-au îndrãgostit deoraº. Primarul s-a gândit sã facã, înacest mandat, ceva mai mult decît apromis, stimulat de obligaþiile pe careºi le-a asumat, el vrea ca localnicii sãasculte o muzicã plãcutã, turiºtiitrebuie sã aibã la dispoziþie diverseinformaþii ºi, în acest caz, spaþiul publicva avea un confort de invidiat. Suntdetalii. La timpul potrivit vom scriedespre ele. Nicolae Matei e un primartânãr. Si vrea sã fie alãturi de tineri.“Vom construi 120 de apartamente pecare le vom închiria. Mai avem unproiect pe care îl vom realize în douãetape. Vom construe 100 de unitãþilocative într-un an de zile. In primaetapã vom construe 64 de locuinþe. Vomavea o salã de sport în oraº. |ntr-o lunãde zile se vor finalize lucrãrile. Primãriava încheia în aceste zile lucrãrile dealimentare cu apã, canalizare ºibranºament electric”.

Adrian Constantin

Frumusete pentrualbumul turiºtilor

Agendacu proiecte

Agenda primarului e plinã deproiecte “Am o echipã în jurul meu ºisunt optimist”, spune Nicolae Matei.Vom lãrgi ºoseaua ce duce spreMamaia, vã daþi seama cã pe patrubenzi vor circula altfel turiºtii, lucrãmla studiul de fezabilitate privindlãrgirea ºoselei Nãvodari-Lumina,pânã la sfârºitul anului se vor finalizelucrãrile în zona Mamaia sat ºiPeninsulã, e vorba de tramelestradale, vom amenaja un parc gen“Tara piticilor”, ne gândim la ºoseauade coastã, avem de lucru, vrem sãsimtã ºi cetãþenii oraºului cã ZonaMetropolitanã e o realitate”.

Florentina Oprea

Colegiul Dobrogea Castelu, prin directorulGabriela Livadariu, a elaborat Proiectul dedezvoltare instituþionalã, care prevede lacapitolul III, Relaþii comunitare, acþiuni avândca obiectiv dezvoltarea parteneriatelorinstituþionale comunitare.

Acþiunile prevãzute sunt:- participarea la elaborarea Strategiei locale

de dezvoltare- iniþierea, derularea de proiecte comunitare

în parteneriat cu organisme locale, ONG-uri,ºcolile generale ale comunei.

În acest sens, instituþia deînvãþãmânt, în parteneriat cu Consiliulde dezvoltare locala GAL Medgidia, aelaborat conform legislaþiei europeneanaliza SWOT a celor 7 comunitãþimembre ale GAL Medgidia (comunitãþidin care provin elevii), care a stat la bazaAnalizei SWOT a CDL depusã laMinisterul Agriculturii ºi la elaborareaStrategiei de dezvoltare ruralã pe termenmediu pentru cele 7 primãrii din cadrulAsociaþiei de Dezvoltare zonalã. Încontextul aplicãrii strategiei elaborate,instituþia noastrã asigurã cursuriacreditate pentru formarea continuã aadulþilor nivelul II ºi III pe profilul Resursenaturale ºi protecþia mediului.

Colaborarea ºcolii cu comunitatea s-amaterializat în urmãtoarele parteneriate,proiecte ºi acþiuni comune:

- proiect finanþat de Banca Mondialã prinProiectul pentru învãþãmântul rural: “Valorizareaprin formarea tradiþiilor locale”. Consiliul LocalCastelu a participat la constituirea bugetului cu osumã egalã cu cea acordatã prin grant. Membriai celor 7 comunitãþi, cunoscãtori ai tradiþiilorlocale, s-au implicat în colectarea reþetelor deproduse tradiþionale locale. Consiliul Local Castelua asigurat spaþiul pentru organizarea expoziþieicu produse tradiþionale locale ºi prin persoanadesemnatã a participat la toate activitãþile deiniþiere, promovare, derulare ºi diseminare aproiectului;

- simpozionul internaþional VIVRE 2005, cu

participarea reprezentanþilor MedC, DADR, ISJ,directori de ºcoli, agenþi economici, primari ºiexperþi din Spania, Portugalia, Polonia, Franþa;

- implicarea în organizarea evenimentuluide deschidere al Centrului de evidenþã apopulaþiei Castelu;

- organizarea ºi derularea festivitãþilorprilejuite de sãrbãtoarea anualã “Fiii satului”;

- în baza parteneriatului cu ºcoala generalãCastelu, ºcoala noastrã asigurã baza materialãºi profesor de specialitate pentru programul“ªansa a doua“, adresat adulþilor;

- anual instituþia de învãþãmânt prezintãcomunitãþilor oferta educaþionalã destinatãelevillor ºi adulþilor în spaþiile proprii sauasigurate de ºcolile generale ºi Consiliilelocale;

- transparenþa activitãþilor derulate de ºcoalãîn colaborare cu comunitatea este asiguratã ºiprin activitãþi extracurriculare derulate înmijlocul acesteia (Balul iepuraºului, Balulbobocilor, Festivitatea de absolvire, Expoziþiide produse realizate de elevi, etc.);

- În cadrul proiectului educativ : “Redu,recupereazã, recicleazã” elevi voluntari aiColegiului Dobrogea Castelu ºi membri aicomunitãþii deruleazã acþiuni de protecþiamediului în arealul comunei Castelu.

Red.

Colegiul Dobrogea Casteluse implicã în parteneriate

comunitare