Parteneriat Poli]ie - F.B.I. - Secret Service pentru combaterea criminalit`]ii informatice |n perioada 27 - 29 noiembrie a.c., la Uni- versitatea Constantin Br#n coveanu din Pi- te[ti a avut loc Con- ferin]a Na]ional` a spe- ciali[tilor \n domeniul prevenirii [i comba - terii criminalit`]ii in- formatice. Parteneri \n realizarea eveni- mentului au fost Consiliul Europei, F.B.I., Ambasada S.U.A., Microsoft, Bitdefender, [i ebay. Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie, o nou` atitudine: „S` nu g#nde[ti cu [apca!“ BALUL BOBOCILOR 2006 Primii pa[i \n Poli]ia European` Deva Campanie mondial`: GÂNDI}I ÎNAINTE DE A CONDUCE! |n Maramure[, despre poli]i[ti, numai de bine! Editorial cyan magenta yellow black BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE ANUL XVII • NR. 23 (833) • 8 DECEMBRIE 2006 • 24 PAGINI • 1,50 LEI S` fii selec]ionat, \n urma unor riguroase [i exigente exa - mene, pentru a activa \n structuri interna]ionale care s` se ocupe de \nfiin]area, organizarea [i func]ionalitatea poli]iei unei entit`]i statale, dup` desfiin]area unui sistem [i recon- struc]ia altuia, este o [ans` profesional` deosebit`. S` te sim]i apar]in`tor unei na]ii, s` fii numit reprezentan- tul ei \ntr-o anumit` zon` [i s` contribui la perfec]ionarea ger- menilor unei activit`]i de pionierat constituie un aspect al \nceputului viitorului. Un viitor a tot ceea ce simbolizeaz` devenirea \n ansam- blul ei. O statistic` a rezultatelor extraordinare, din fericire, a ceea ce \nseamn` s` \]i faci datoria, oriunde [i oric#nd ]i se pretinde se constituie \n fundament al profesionalismului [i al noului. Rezultatele devenite simboluri a tot ce \nseamn` valoare. Valoarea noului. A ceea ce ne dorim la un moment dat s` se constituie \n eficien]`. Evolu#nd pe aceste noi coordonate te sim]i \mplinit. Prin pozitivism, pricepere, lumin`, cinste. Cu at#t mai onorant` este recunoa[terea valorii tale cu c#t spa]iul \n care aceasta este pus` \n eviden]` este plin de peri- cole [i de neprev`zut. Iar c#nd decernarea \naltelor distinc]ii ale celor mai reprezentative organisme interna]ionale se petrece cu ocazia Zilei Na]ionale, \n prezen]a demnitarilor ]`rii tale [i a reprezentan]ilor unor puternice state ale lumii, motivele de m#ndrie sunt cu at#t mai speciale. A[a cum se \nt#mpl` zi de zi, misiune de misiune, cu colegii no[tri poli]i[ti afla]i \n misiuni interna]ionale peste hotare. Poli]i[ti rom#ni, cum s-a \nt#mplat [i \n cazul celor care \[i desf`[oar` activitatea \n Kosovo, medalia]i cu cele mai \nalte distinc]ii ale O.N.U. Fiindc` au reu[it s` se simt` al unui timp \n care tot ce \nseamn` performan]` se reduce la altceva, dec#t p#n` acum. Un altceva al perfec]ion`rii, al mai binelui. Nicu[or DULGHERU Pag. 4 Pag. 6 Pag. 8 Pag. 12 Pag. 11 Pag. 16 Pag. 17 |nceputul viitorului |nceputul viitorului Pag. 3 M M M a a a n n n i i i f f f e e e s s s t t t ` ` ` r r r i i i i i i n n n t t t e e e r r r n n n e e e [ [ [ i i i i i i n n n t t t e e e r r r n n n a a a ] ] ] i i i o o o n n n a a a l l l e e e d d d e e e d d d i i i c c c a a a t t t e e e Z Z Z i i i l l l e e e i i i N N N a a a ] ] ] i i i o o o n n n a a a l l l e e e Pag. 2
Transcript
Parteneriat Poli]ie - F.B.I. - Secret Service pentru combaterea
criminalit`]ii informatice
|n perioada 27 - 29noiembrie a.c., la Uni-versitatea ConstantinBr#n coveanu din Pi -te[ti a avut loc Con-ferin]a Na]ional` a spe-ciali[tilor \n domeniulprevenirii [i comba -terii criminalit`]ii in -formatice. Parteneri\n realizarea eveni-mentului au fost Consiliul Europei, F.B.I., AmbasadaS.U.A., Microsoft, Bitdefender, [i ebay.
Criminalitatea„gulerelor albe“
- pus` la index
Milioane deeuro, pentru
milioane de vie]i
O nou` genera]ie, o
nou` atitudine:„S` nu g#nde[ti
cu [apca!“
BALULBOBOCILOR
2006
Primii pa[i \n Poli]ia
European` Deva
Campanie mondial`:GÂNDI}I
ÎNAINTE DE A CONDUCE!
|n Maramure[,despre poli]i[ti,
numai de bine!
Editorial
ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk
BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNEANUL XV I I • NR . 2 3 ( 8 33 ) • 8 DECEMBR I E 2 006 • 2 4 PAG IN I • 1 , 5 0 L E I
S` fii selec]ionat, \n urma unor riguroase [i exigente exa -mene, pentru a activa \n structuri interna]ionale care s` seocupe de \nfiin]area, organizarea [i func]ionalitatea poli]ieiunei entit`]i statale, dup` desfiin]area unui sistem [i recon-struc]ia altuia, este o [ans` profesional` deosebit`.
S` te sim]i apar]in`tor unei na]ii, s` fii numit reprezentan-tul ei \ntr-o anumit` zon` [i s` contribui la perfec]ionarea ger-menilor unei activit`]i de pionierat constituie un aspect al\nceputului viitorului.
Un viitor a tot ceea ce simbolizeaz` devenirea \n ansam-blul ei.
O statistic` a rezultatelor extraordinare, din fericire, a ceeace \nseamn` s` \]i faci datoria, oriunde [i oric#nd ]i se pretindese constituie \n fundament al profesionalismului [i al noului.
Rezultatele devenite simboluri a tot ce \nseamn` valoare.Valoarea noului. A ceea ce ne dorim la un moment dat s` seconstituie \n eficien]`. Evolu#nd pe aceste noi coordonate tesim]i \mplinit. Prin pozitivism, pricepere, lumin`, cinste.
Cu at#t mai onorant` este recunoa[terea valorii tale cu c#tspa]iul \n care aceasta este pus` \n eviden]` este plin de peri-cole [i de neprev`zut.
Iar c#nd decernarea \naltelor distinc]ii ale celor maireprezentative organisme interna]ionale se petrece cu ocaziaZilei Na]ionale, \n prezen]a demnitarilor ]`rii tale [i areprezentan]ilor unor puternice state ale lumii, motivele dem#ndrie sunt cu at#t mai speciale.
A[a cum se \nt#mpl` zi de zi, misiune de misiune, cucolegii no[tri poli]i[ti afla]i \n misiuni interna]ionale pestehotare. Poli]i[ti rom#ni, cum s-a \nt#mplat [i \n cazul celorcare \[i desf`[oar` activitatea \n Kosovo, medalia]i cu celemai \nalte distinc]ii ale O.N.U. Fiindc` au reu[it s` se simt` alunui timp \n care tot ce \nseamn` performan]` se reduce laaltceva, dec#t p#n` acum. Un altceva al perfec]ion`rii, al maibinelui.
Poli]i[tii [i jandarmii români afla]i \nKosovo unde \ndeplinesc misiuni de pace,sub egida Organiza]iei Na]iunilor Unite,au s`rb`torit Ziua Na]ional` a României,\mpreun` cu mi nistrul Admi nistra]iei [iInternelor, domnul Vasile Blaga, inspec-torul general al Poli]iei Rom#ne, domnulchestor principal Dan - Valentin F`tuloiu [icu al]i oficiali din M.A.I. "Pacificatorii" auprimit Medalia "Pentru Serviciu \n SlujbaP`cii", decernat` de O.N.U, precum [i altedistinc]ii onorante. |n acela[i contexts`rb`toresc, 9 ofi]eri, [apte subofi]eri [idoi agen]i de poli]ie au fost decora]i cu\nsemne mi litare ale statului român, iar 18
lupt`tori pentru pace au fost avansa]i \ngrad. Bucuria medalia]ilor români dinKosovo, c`rora le-a fost raliat, deseori,atributul de "diploma]i \n uniform`"(deoarece au f`cut pe <felia> lor de reali-
tate [i de ac]iune o bun` imagineRomâ niei!), a fost \m p`rt`[it` dec`tre to]i membrii misiunilor depace din celelalte state careac]ioneaz` \n regiune. DomnulStephen Curtis, comisarul depoli]ie al Na]iunilor Unite,prezent la Pristina, a elogiatcalit`]ile poli]i[tilor [i jandarmilor
români din Kosovo. De altfel, acestea sereflect` \n func]iile importante ([ef servi-ciu afaceri interne, [ef serviciu analiz` derisc, director adjunct administrativ,instructori) pe care unii dintre „misio nari“le \ndeplinesc cu brio. Având \n vedereaceste re zultate de excep]ie, MinisterulAdministra]iei [i Internelor [i-a manifestat
dis ponibilitatea de a trimite \n teatrul deopera]iuni \nc` 15 poli]i[ti, r`spunzând,astfel, unei soli cit`ri a Na]iunilor Unite.Onorat` de prezen]a \nal]ilor oficialiromâni [i str`ini, festivitatea din Kosovo
s-a desf`[urat pe lungimea de und` acomuniunii afective, menite s` stimuleze[i favorizeze cooperarea interna]ional` cual]i poli]i[ti de pe mapamond. Ace[tia aufost invita]i, \n final, la o mas` tradi]ional`rom# neasc`.
|n perioada 27 - 29 noiembrie a.c., la Universitatea Con-stantin Br#ncoveanu din Pite[ti a avut loc Conferin]a Na]ional`a speciali[tilor \n domeniul prevenirii [i combaterii crimi-nalit`]ii informatice. Parteneri \n realizarea evenimentului aufost Consiliul Europei, F.B.I., Ambasada S.U.A., Microsoft, Bit-defender, [i ebay.
La deschidere au participat reprezentan]i ai I.G.P.R. ,D.G.C.C.O., Ministerului Public, D.I.I.C.O.T., ai AmbasadeiS.U.A., Consiliului Europei [i ai Microsoft Rom#nia.
Despre prevenirea [i combaterea criminalita]ii informatice\n Rom#nia au vorbit reprezentan]ii D.G.C.C.O. [i ai Parchetu-lui de pe l#ng` |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, standardele \nsecuritatea informa]iei fiind prezentate de CERIS - MinisterulComunica]iei [i Tehnologiei Informa]iei
Reprezentantul Consiliului Europei a f`cut cunoscut`structura [i func]ionarea Europol, iar cel al "Microsoft" a con-feren]iat despre prevenirea criminalit`]ii informatice (atacurilede tip phishing [i botnets), realiz#nd [i o prezentare a CETS -Child Exploatation Tracking System (Sistemul de Urm`rire aExploat`rii Copiilor)
|n cadrul grupurilor de lucru, Compania "Softwin" a venit \n
fa]a poli]i[tilor sosi]i din toate regiunile ]`rii cu nout`]i \n dome-niul viru[ilor informatici, Compania "Provision" f`c#nd acela[ilucru \n ceea ce prive[te securitatea re]elelor informatice.
Opera]iunile cu carduri sunt un domeniu nou dar \n rapid`[i continu` expansiune. Procesarea acestor opera]iuni a fostsubiectul prezentat de un alt partener al Conferin]ei, "Rom-card". Prima zi a conferin]ei s-a \ncheiat cu etapa de evaluare.
|n cea de a doua zi, Asocia]ia Na]ional` a Furnizorilor deServicii de Internet (I.S.P.R.) a pus \n discu]ie libert`]ile [i secu-ritatea prin Internet, S.E.C.I. trec#nd \n revist` eforturile pro-prii pentru prevenirea [i combaterea criminalit`tii informatice.
Foarte interesant` a fost [i expunerea companiilor ELSAG[i I&C despre platforma global` de interceptare prin Internet.
Reprezentan]ii F.B.I. au vorbit despre "phishing", ca princi-pal mod de operare \n domeniul fraudelor informatice, real-iz#nd o prezentare a I.C. 3 - Internet Crime Complaint Center,un centru de gestionare a raport`rilor despre infrac]iunile real-izate pe Internet.
Poli]ia englez` a f`cut cunoscute organizarea, compe-ten]ele [i rezultatele cooper`rii cu Rom#nia \n cadrul C.E.O.P.[i S.O.C.A..
Speciali[tii Serviciului Rom#n de Informatii au vorbitdespre expertiza \n domeniul echipamentelor de falsificare ac`r]ilor de credit, urma]i de "colegii" de la U.S. Secret Servicecare [i-au prezentat modul de organizare [i activitatea.
Cea de a doua zi a conferin]ei s-a \ncheiat cu prezentarea,de c`tre structurile teritoriale, a cazurilor de criminalitate infor-matic` [i cu o alt` [edin]` de evaluare.
Prezentarea cazurilor de criminalitate informatic` a contin-uat [i \n cea de a treia zi a \nt#lnirii de la Pite[ti, cu aceast`ocazie fiind f`cut` [i premierea unor c#[tig`tori, evenimentcontinuat, odat` cu prezentarea concluziilor, [i \n timpul con-ferin]ei de pres`, \n prezen]a inspectorului general al Poli]ieiRom#ne, dl. chestor principal Dan Valentin F`tuloiu.
Astfel, primul loc a fost ocupat de poli]i[tii B.C.C.O Craiova[i Pite[ti, craiovenii reu[ind s` aresteze un grup de patru per-soane care au realizat fraude informatice de 600.000 de euro,iar pite[tenii s` aresteze, \ntr-o ac]iune ce a implicat 26 deperchezi]ii simultane, 24 de persoane, care au dat "tunuri" peInternet de 200.000 de euro. Locul al doilea a fost al poli]i[tilorde la B.C.C.O. Bucure[ti [i Bra[ov, cel de al treilea fiind c#[tigatde structurile similare din Ploie[ti [i Tulcea.
La \nt#lnirea cu ziari[tii presei locale [i centrale au mai fostprezen]i [i dnii. Andres Domingues, din partea Secret Service,Gary Dickson, din partea F.B.I. [i Gheorghe {erban, directorulexecutiv al I.S.P.R.
Gary Dickson a apreciat cooperarea poli]ieneasc`, cu rezul-tate pozitive, pentru combaterea criminalit`]ii, \ntre ofi]eriirom#ni [i americani, aici putem aminti [i recenta ac]iunecomun` de capturare a utilizatorilor de "card keepere"solu]ionat` cu suces.
Andres Domingues a dezv`luit celor prezen]i pl`cereadeosebit` de a lucra \n echip` cu poli]i[tii rom#ni.
Inspectorul general, dl. chestor principal Dan ValentinF`tuloiu a prezentat proiectele de \nfiin]are a unor structuricentrale [i locale pentru combaterea criminalit`]ii informatice[i cele parteneriale, cu Microsoft, pentru formarea de spe-ciali[ti, [i cu I.B.M., pentru realizarea unei dot`ri moderne [inecesare. Domnia sa a mul]umit reprezentantului ConsiliuluiEuropei, dl. Alexander Seger, celorlal]i parteneri, pentru spri-jinul acordat în organizarea conferin]ei [i Poli]iei Rom#ne.
|n \ncheiere, inspectorul general al I.G.P.R. a vorbit despreaprecierile primite din partea partenerilor europeni, a reprezen-tan]ilor poli]iilor europene, pentru ritmul dezvolt`rii [i rezul-tatele ob]inute de c`tre Poli]ia Rom#n` \n ultimii ani.
cyan magenta yellow cyan magenta yellow black
Director onorificChestor principal Dan-Valentin F`tuloiu
Colegiul [tiin]ificChestor Bujor FlorescuComisar-[ef Gabriel }îruComisar Cornel Gabriel CiocoiuComisar Lauren]iu Mircea Sobu
RReepprroodduucc eerreeaa iinntt eegg rraa ll `̀ ss aauu ppaarr ]] ii aa ll `̀ aa mmaatt eerr ii aa ll ee lloo rr ,, ff `̀ rr `̀ aacc oorrdduu ll pp rreeaa ll aabb ii ll aa ll ccoonndduucc eerr ii ii rreeddaacc ]] ii ee ii ,, eess ttee iinn tteerrzz ii ss `̀ !!
||nncchhii ddeerreeaa eedd ii ]] ii ee ii :: oo rraa 1144 .. 0000
Parteneriat Poli]ie - F.B.I. -Secret Service pentru combaterea
criminalit`]ii informatice
De Ziua Na]ional` a României,
Al`turi de „pacificatorii“ din Kosovo
Joi, 30 noiembrie a.c., la Centrul de Pres` al I.G.P.R. a avutloc o conferin]` de pres` la care au participat [eful Direc]ieiArme, Explozivi [i Substan]e Toxice, dl. comisar [ef NiculaeMarinescu [i [eful Direc]iei Poli]ie Rutier`, dl. comisar [ef
Dumitru Jianu.DDll.. ccoommiissaarr [[eeff NNiiccuu--
llaaee MMaarriinneessccuu a prezen-tat jurnali[tilor noilereglement`ri legislativecu privire la regimulmateriilor exploziveintrate deja \n vigoare [icare se vor aplica\ncep#nd cu acest sezonde iarn`. Conform noiiLegii 406/2006, pentrucompletarea [i modifi-carea Legii 126/1995privind regimul materi-ilor explozive, persoanelejuridice [i fizice, care nurespect` dispozi]iile aces-
teia risc` pedeapsa cu \nchisoare de la 3 luni la un an.Noua lege restric]ioneaz` comercializarea [i folosirea de
c`tre persoanele fizice a obiectelor pirotehnice din claseleII- IV, T1 [i T2, precum [i a unor produse pirotehnice din clasaI. Totodat`, interzice persoanelor fizice confec]ionarea,de]inerea, comercializarea, importul, folosirea sau orice alt`opera]iune cu obiecte artizanale [i de distrac]ie pe baz` deamestecuri pirotehnice din clasele II - IV, T.1, T.2, precum [i aartificiilor din categoria „obiecte zbur`toare luminoase" [i apocnitorilor din clasa I.
Persoanele juridice autorizate pot vinde popula]iei obiecteartizanale [i de distrac]ie pe baz` de amestecuri pirotehnicedin clasa I, foarte mici, de tipul artificiilor, cu o mas` maxim`de amestec pirotehnic de trei grame, cum ar fi: stelu]e,lum#n`ri sc#nteietoare, jerbe cu sc#ntei, minisori, inele de focsau sateli]i.
"I.G.P.R., a precizat dl. comisar [ef Niculae Marinescu, aelaborat un plan de ac]iune na]ional`, \n care au fost prev`zuteactivit`]i de mediatizare intens` a acestei nout`]i legislative, \ncare sunt prev`zute [i m`suri de combatere cu fermitate acomer]ului stradal cu obiecte artizanale [i de distrac]ie pe baz`de amestecuri pirotehnice, a folosirii lor ilegale, ca factorimportant \n asigurarea unui climat de ordine [i siguran]`civic`."
Noile reglement`ri sunt rezultatul evenimentelor negative\nregistrate \n perioada s`rb`torilor de iarn` din sezonul 2005- 2006, \n urma c`rora mai multe persoane au fost r`nite fiind\nregistrate [i importante pagube materiale.
Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 195/2002, privindcircula]ia pe drumurile publice a fost aprobat`, cu modific`ri [icomplet`ri, prin Legea nr. 49/2006. {eful Direc]iei Poli]ie Ruti-er`, ddll.. ccoommiissaarr [[eeff DDuummiittrruu JJiiaannuu a f`cut cunoscutjurnali[tilor prezen]i la Centrul de Pres` preveder-ile noi din Codul Rutier. Complexitatea [i num`rulschimb`rilor adoptate impun prezentarea acesto-ra, succesiv, \n mai multe numere ale Revistei.
* Se interzice amplasarea construc]iilor deorice fel [i practicarea actelor de comer] pe trotuarsau pe acostament, \n parc`rile amenajate sau pepartea carosabil`, \n condi]iile \n care acestea arafecta siguran]a circula]iei pietonilor [i vehiculelor;
* |n circula]ia pe drumurile publice se interzicede]inerea la vedere, montarea [i folosireamijloacelor speciale de avertizare sonor` [i lumi-noas` pe [i \n alte autovehicule dec#t cele cu regimde circula]ie prioritar`, precum [i de]inerea, montarea saufolosirea pe autovehicule a sistemelor care perturb` bunafunc]ionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului;
* Conduc`torii motocicletelor [i mopedelor sunt obliga]i s`foloseasc` luminile de \nt#lnire pe toat` durata deplas`rii aces-tora pe drumurile publice;
*\n circula]ia pe autostr`zi, pe drumurile expres [i celena]ionale europene (E), conduc`torii de autovehicule suntobliga]i s` foloseasc` [i \n timpul zilei luminile de \nt#lnire;
* Conduc`torii autovehiculelor cu masa maxim` autorizat`mai mare de 3,5 tone sunt obliga]i s` poarte echipament de pro-tec]ie-avertizare florescent-reflectorizant atunci c#nd p`r`sescvehiculul [i se afl` pe partea carosabil` a drumului public;
* |n circula]ia pe drumurile publice se interzice de]inerea lavedere, montarea [i folosirea mijloacelor speciale de avertizaresonor` [i luminoas` pe [i \n alte autovehicule dec#t cele curegim de circula]ie prioritar`, precum [i de]inerea, montareasau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturb` bunafunc]ionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului;
* Viteza maxim` admis` \n afara localit`]ilor pentruautovehiculele care tracteaz` remorci sau semiremorci estecu 10 km/h mai mic` dec#t viteza maxim` admis` pentrucategoria din care face parte autovehiculul tr`g`tor;
* Viteza maxim` admis` pentru autovehicule cu mase[i/sau gabarite dep`[ite ori care transport` produse pericu-loase este de 40 km/h \n localit`]i, iar \n afara localit`]ilor de70 km/h;
* Viteza maxim` admis` \n afara localit`]ilor pentruautovehiculele ai c`ror conduc`tori au mai pu]in de un anpractic` de conducere sau pentru persoanele careefectueaz` preg`tirea practic` \n vederea ob]inerii permisu-
lui de conducere este cu 20 km/h mai mic` dec#t vitezamaxim` admis` pentru categoria din care fac parte autove-hiculele conduse;
* Este interzis` desf`[urarea deconcursuri, antrenamente ori \ntre-ceri cu vehicule sau cu animale pedrumurile publice, cu excep]ia celorautorizate de administratorul drumu-lui respectiv [i avizate de poli]ia ruti-er`;
* Pietonii surprin[i [i accidenta]ica urmare a travers`rii prin locurinepermise, la culoarea ro[ie asemaforului destinat acestora saunerespect`rii altor obliga]ii stabilitede normele rutiere, poart` \ntreagar`spundere a accident`rii lor, \ncondi]iile \n care conduc`torul vehicu-lului respectiv a respectat prevederile
legale privind circula]ia prin acel sector;* Poli]ia rutier` dispune m`sura re]inerii certificatului
de \nmatriculare sau \nregistrare [i retragerea pl`cu]elor cunum`rul de \nmatriculare sau de \nregistrare a vehiculelorneasigurate, aflate \n trafic, eliber#nd dovad` f`r` drept decircula]ie;
* Dac` de]in`torul vehiculului nu face dovada asigur`riiacestuia, dup` 30 de zile de la data aplic`rii m`suriiprev`zute la alin.(2) poli]ia rutier` dispune radierea din evi-den]` a vehiculului;
* Conduc`torului de autovehicul sau tramvai, instruc-torului auto atestat care se afl` \n procesul de instruire prac-tic` a unei persoane pentru ob]inerea permisului de condu -cere, precum [i examinatorului autorit`]ii competente \n tim-pul desf`[ur`rii probelor practice ale examenului pentruob]inerea permisului de conducere sau pentru oricare dintrecategoriile sau subcategoriile acestuia, implicat \ntr-un acci-dent de circula]ie le este interzis consumul de alcool sau desubstan]e ori produse stupefiante sau medicamente cuefecte similare acestora dup` producerea evenimentului [ip#n` la testarea concentra]iei alcoolului \n aerul expirat saurecoltarea probelor biologice (infrac]iune);
* |n situa]ia \n care nu sunt respectate dispozi]iile alin.(1), se consider` c` rezultatele testului sau ale analizei pro-belor biologice recoltate reflect` starea conduc`torului, ainstructorului auto sau a examinatorului respectiv \nmomentul producerii accidentului. (continuare \n num`rulurm`tor)
RRRRoooommmmâââânnnneeeeÎn ziua de 30 noiembrie 2006, la sediul Inspec-
toratului General al Poli]iei Române, a avut loc fes-tivitatea dedicat` anivers`rii Zilei Na]ionale aRomâniei. Aceasta s-a desf`[urat, în prezen]a dom-nului chestor principal Dan Valentin F`tuloiu, inspec-torul general al Poli]iei Române. Cu aceasta ocazie,730 de poli]i[ti (330 de ofi]eri [i 400 de agen]i) dintoate structurile de poli]ie centrale [i teritoriale aufost avansa]i în gradul profesional urm`tor, înainte deîndeplinirea stagiului minim. Pentru c` s-au remarcatprin \nalt profesionalism în indeplinirea misiunilorîncredin]ate ei au fost felicita]i c`lduros de c`tre[eful Poli]iei Na]ionale. La nivelul Aparatului Centralal I.G.P.R, num`rul avansa]ilor a fost de 61: 32 deofi]eri [i 29 de agen]i de poli]ie.
|n perioada 5 - 7 decembrie a.c., o delega]ie a Ministerului Admi -nistra]iei [i Internelor din care a f`cut parte [i domnul chestor princi-pal Dan - Valentin F`tuloiu a efectuat o vizit` de lucru, la Munchen,(Germania), la invita]ia domnlui Gunther Beckstein, ministrul de statpentru interne al Bavariei. |n cadrul dialogului bilateral au fost abor-date aspecte privind aderarea Romaniei la U.E., spa]iul Shengen,grani]ele externe ale spa]iului comunitar [i migra]ie ilegal`. |n miezulschimbului de idei s-au aflat, de asemenea, probleme actuale [i deperspectiv` privind siguran]a intern`, combaterea terorismului [i acriminalit`]ii organizate. |nal]ii oficiali români [i germani au maiexaminat noi strategii de optimizare a cooper`rii bilaterale, prin impri-marea unui caracter pregnant proactiv, \n vederea combateriifenomenului infrac]ional, la nivel european.
5P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~4
Evaluarea anual` a poli]i[tilor de„Ordine Public`“ reprezint`, \ncep#nd cudata de 13 noiembrie a.c., un proces care sederuleaz` pe coordonatele prezentuluimodern, ale c`rui valen]e - exigen]a [i per-forman]a - oblig` efectivele de profil lacunoa[terea aprofundat` a domeniului deactivitate.
Primul aspect de noutaterezid` \n elaborarea tematicilor[i bibliografiilor pe categorii depersonal, cum ar fi: ofi]eri dincadrul Serviciului Poli]iei deOrdine Public` [i din struc-turile de Poli]ie urban`, precum[i poli]i[ti din structurile dePoli]ie rural`, compartimentele:Po li]iei de Proximitate, Sigu-ran]` Public` [i Patrulare,Criminalitate judiciar` - mediulurban [i Sisteme de Paz`. |nacela[i registru al noului sesitueaz` [i \ntocmirea unui setde 230 de \ntreb`ri, din toatetematicile, [i postarea acestuiape site-ul Intrapol, cu 10 zile\naintea test`rii, f`r`, \ns`, a fioferite [i variantele de r`spuns.
|n leg`tur` cu organizareaevalu`rii, doamna subinspector
Cristina Oprea, de la Direc]ia Poli]iei deOrdine Public`, din I.G.P.R., ne-a spus:„Transmiterea itemilor în ziua test`rii se vaface cu pu]in timp înainte de ora stabilit`,iar trimiterea grilei de corectare va avea locla un interval de dou` ore de la postarea tes-tului.
Testul con]ine 18 întreb`ri, 15 dinpreg`tirea de specialitate [i trei din cea gen-eral`, fiecare r`spuns corect fiind notat cu0,5 puncte, iar un punct se acord` din oficiu.
Alte aspecte ]in de transmiterea testelorla inspectoratele de poli]ie jude]ene, pre-cum [i la Poli]ia Capitalei, care se va rea -liza prin grija ofi]erilor Direc]iei Manage-ment [i Resurse Umane.
La întocmirea graficului s-a avut învedere situa]ia în care un poli]ist se afl` înconcediu de odihn`, concediu medical sauliber dup` serviciu, în ziua în care este plan-i ficat pentru evaluare, astfel c` s-a re zervat
ultima zi, 28.11, pentru testarea acestorpoli]i[ti.
Obiectivele evalu`rii \n noua formul`vizeaz` impulsionarea poli]i[tilor [icre[terea interesului acestora pentrupreg`tirea profesional`. De asemenea, prinelaborarea tematicilor, pe categorii de per-sonal, s-a dorit motivarea poli]i[tilor pentru
preg`tirea individual`.Testele au fost de nivel mediu astfel
încât poli]i[tii, care nu au prezentat un mi -nimum de interes pentru lecturarea celor230 de întreb`ri, s` re]in` câteva informa]iicu ocazia evalu`rii.
Dup` sus]inerea testului, ofi]erulresponsabil cu preg`tirea continu` de laServiciul Management Resurse Umane vatransmite rezultatele la Direc]ia de speciali-tate din I.G.P.R., unde se centralizeaz` pân`la data de 08.12.2006.
Num`rul foarte mare de apeluri telefo -nice primite de la unit`]ile teritoriale laDirec]ia Poli]iei de Ordine Public` a ar`tatinteresul crescut al poli]i[tilor \n raport cuaceast` evaluare anual`“.
TTeexxtt [[ii ffoottoo::LLeennaa MMIITTRROOII
Harul de a \nv`]a temeinic \n via]`[i, deopotriv`, \n profesie reprezint`apanajul oamenilor cu adev`rat val-oro[i, care [tiu s` construiasc` [i s`lase \n urm` experien]e durabile \nbeneficiul semenilor. Domnul sub-comisar Cornel Petre Filip, [eful Servi-ciului Poli]iei de Ordine Public` dinInspectoratul Poli]iei Jude]ului Gorj,face parte din aceast` categorieuman`. O spun nu doar prietenii [icunoscu]ii, ci [i [efii s`i de la T#rgu Jiu[i, \n egal` m`sur`, de la... Bucure[ti.CV-ul t#n`rului poli]ist vorbe[te de lasine. Absolvent al Academiei de Poli]ie„Al.I.Cuza“, \n 1995, ofi]erul a debutat,\n carier`, cu specializarea pe care ostudiase \n facultate, ca ofi]er operativla Biroul Cercet`ri Penale din Poli]iamunicipiului T#rgu Jiu, unde a lucrat[ase ani la nivel de execu]ie, \n 2001devenind [eful Biroului. Din acel an,practic, [i-a desf`[urat activitatea doar\n sfera decizional`, ob]in#nd succesdup` succes, ca [ef al Poli]iei ora[uluiRovinari, \n perioada 2003 - 2005, [i,apoi, ca [ef al Serviciului Poli]iei deOrdine Public`.
Presta]ia sa de excep]ie are \ns`
fundamentul experien]ei dob#nditeat#t \n operativ, c#t [i \n cadrul stagi-ilor postuniversitare, desf`[urate\ntr-o serie de specializ`ri cum ar fi:„Drept“, la Universitatea din Craio-va, \n 2000, „Management“, la Cen-trul de Studii Postuniversitare alM.A.I., \n 2005, precum [i „Crimina -listic`“ domeniu \n care a sus]inutchiar un master la Academia dePoli]ie.
Cum spuneam, performan]ele \nmunc` i-au fost recunoscute, de-alungul anilor, prin calificativul„F.B.“, [i dou` avans`ri \n grad, la„Excep]ional“.
De aceea nici nu este de mirarec`, \n prezent, \n jude]ul Gorj,„Ordinea Public`“ reprezint` undomeniu cu care Inspectoratul sedistinge prin ini]iative [i fapte maimult dec#t onorante.
Achizi]ionarea autovehiculelor de patrulare - demers f`r` precedent \n isto-ria Poli]iei Rom#ne - se resimte, f`r` \ndoial`, sub aspectul \mbun`t`]irii clima -tului de ordine [i siguran]` public` at#t la nivel na]ional, conform statisticilor,c#t [i teritorial, a[a dup` cum se arat` \n analizele de eficien]` \ntocmite \ncadrul Serviciilor Poli]iei de Ordine Public`.
Domnul subcomisar Cornel Petre Filip este de p`rere c` investi]ia de care abeneficiat jude]ul Gorj - 73 de autoturisme noi Dacia „Logan“ - s-a demonstratextrem de rentabil`, zonele de siguran]` public` fiind mult mai bine acoperitecu patrule. De asemenea, mobilitatea echipajelor, patrularea [i vizibilitateapoli]i[tilor au crescut, a sc`zut timpul de reac]ie la evenimentele semnalate decet`]eni, iar comunitatea a dat semnale pozitive spre institu]ia Poli]iei.
La doar patru luni de la achizi]ionare, investi]ia a dat roade \n jude]. De pild`,infrac]ionalitatea stradal` sesizat` a \nregistrat o sc`dere cu 37,44 la sut`, fa]`de aceea[i perioad` a anului trecut.
„Analiz#nd num`rul interven]iilor la semnal`rile prin SNUAU 112, adaug`domnul subcomisar, nici nu poate fi luat` \n calcul o compara]ie fa]` de 2006,diferen]a fiind deosebit de mare, de la 37 la 1.524 interven]ii. Dar, importanteste c` s-a putut interveni \n mai multe situa]ii, concomitent timpul de reac]iesc`z#nd sub 10 minute.
Vreau s` subliniez c`, la nivelul Inspectoratului jude]ean, s-a \ntocmit unplan de m`suri, prin care au fost stabilite priorit`]ile [i modul de ac]iune pentruacoperirea teritoriului de competen]` [i prevenirea s`v#r[irii infrac]iunilor,\ndeosebi a celor cu violen]` [i \n dauna patrimoniului public [i privat“.
M`surile pentru \mbun`t`]irea activit`]ii specifice se refer` la intensificareaschimbului de informa]ii \ntre lucr`torii Posturilor comunale [i cei de laForma]iunile de Poli]ie rural`. O alt` prioritate vizeaz` actualizarea permanent`a h`r]ilor criminogene [i a tablei de evenimente din unit`]ile teritoriale.
Totodat`, se va insista pe continuarea activit`]ilor \n program diversificatpentru asigurarea prezen]ei \n teren a poli]i[tilor din sistemul de Ordine Pu -blic`, pentru a fi \n m`sur` s` r`spund` operativ tuturor solicit`rilor cet`]enilor.
Dincolo de calificativul „Excep]ional“,Dincolo de calificativul „Excep]ional“,
Speciali[tii antifraud` - o for]` a Poli]iei RomâneEvalu`riile la zi demonstreaz`
faptul c` speciali[tii \n combatereacriminalit`]ii economico-financiaredefinesc o component` puternic` [iproactiv` a Poli]iei Române, dac` negândim la cele 69.441 fraude denatur` economico - financiar` pecare le- au constatat \n primele 9luni ale anului 2007. {i aceasta cuatât mai mult cu cât cifra \n discu]iereprezint` 28, 27 la sut` din totalulinfrac]iunilor descoperite la nivelulPoli]iei Române. Aceste rezultatetrimit automat la ideea de manage-ment de tip nou, performant.
Stop sp`l`rii banilor negri [i altor delicte
Poli]ia de Investigare a Fraudelor a \naintat Parche-telor propuneri de declinare a competen]ei desolu]ionare pentru 409 dosare penale privind 863 deinfrac]iuni, conform prevederilor Legii nr. 508 /2004,dintre care 205 infrac]iuni de evaziune fiscal` [i\n[el`ciuni cu prejudicii de 500.000 euro/ per caz.; 208infrac]iuni de sp`lare a banilor; 103 infrac]iuni la CodulVamal, 40 de infrac]iuni la Legea nr. 365/ 2002 privindcomer]ul electronic [i 307 alte infrac]iuni, fiind cer -cetate 580 de persoane. Prejudiciul total provocat deinfractori s-a ridicat la suma de 122.195.000 RON,echivalentul a treizeci [i trei milioane EURO.
142 .000.000. EURO -recupera]i
din circuitul ilegalCele 990 de dosare complexe solu]ionate, \n
perioada de referin]`, demonstreaz` faptul c` spe-ciali[tii antifraud` s-au orientat spre investigareainfrac]iunilor cu urm`ri deosebite, lu ând \n calculdimensiunile prejudiciului pro vocat [i num`rul per-soanelor implicate. 2530 de \nvinui]i/inculpa]i au intrat\n "mori[ca" anchetelor penale (68 dintre ace[tia \nstare de re]inere sau arest preventiv), prejudiciul totalfiind de 1.894 476. 686 RON. Deosebit de \mbucur`toreste [i faptul c` din acest prejudiciu total au fost recu-
pera]i 524. 190. 194 RON, echivalentul a 142 milioaneEURO. Sute de cazuri de gestiune frauduloas` sau\n[el`ciuni cu privire la calitatea m`rfurilor, mii de\n[el`ciuni economice, delapid`ri, abuzuri \n serviciu [ifalsuri \n \nscrisuri \ntregesc paleta policrom` a
faptelor penale puse la index de speciai[ti Direc]iei deInvestigarea Fraudelor.
Procentul total de recuperare a prejudiciilorprovocate prin activit`]i infrac]ionale de natur` eco-nomico - financiar` se ridic` la 903.150. 000 RON, dintotalul de 3.727.262.000 RON prejudiciu cauzat.
La „vân`toare“ de evazioni[ti
Dup` cum a reie[it din documentarele solide [iconving`tor ilustrate cu slide - uri , prezentate la con-ferin]a de pres`, evazioni[tii fiscali au fost "vâna]i" f`r`mil`. 4373 dintre ace[tia au fost cerceta]i [i au fost con-
state 5.446 cazuri de evaziune. Poli]i[tii au denun]atexacerbarea practicilor evazioniste, manifestate prinneplata obliga]iilor fiscale [i vamale care au afectatsever bugetul consolidat de stat. Sfera \n care eva -ziunea s-a manifestat mai virulent a fost cea aopera]iunilor comerciale cu produse puternic accizate.De la evazioni[ti au fost recuperat` o sum` important`:140.503.253 RON.
Ap`rate ferm - intereselefinanciare ale Uniunii
EuropeneAc]ionând la "unison" cu speciali[ti din Ministerul
Finan]elor Publice [i ai Direc]iei de Control a DLAF,speciali[tii \n combaterea criminalit`]ii economico -fnanciare din I.G.P.R. au f`cut mari eforturi pentru aproteja interesele financiare ale Uniunii Europene, \nRomânia. |n aceast` sfer` au fost declinate 113infrac]iuni, \n care au fost implicate 72 de persoane. Aufost investigate, de asemenea, ob]inerea ilegal` a unorfonduri europene sau detur narea acestora. 63 persoaneau fost deferite Parchetelor. De precizat faptul c` 31dintre acestea au ajuns \n vizorul Direc]iei Na]ionaleAnticorup]ie.
�Despre modul \n care Direc]ia de Investigare a
Fraudelor a "orchestrat" [i coordonat ampla [ispectaculoasa Opera]iune "Marea Neagr`" consa-crat` prevenirii [i combaterii criminalit`]ii de mediu\n zona litoralului românesc al Pontului Euxin, dar [idespre demascarea unor grupuri specializate \ncomiterea fraudele bancare, \ntr-un num`r viitor alrevistei noastre.
Proiectul ILAEIRA [i combaterea traficului de fiin]e umane
|n perioada 7- 8 decembrie a.c., Atena a fost gazda Conferin]ei Na]ionale privind combaterea trafi-cului de fiin]e umane \n Sud - Estul Europei, la care a participat [i domnul chestor principal Dan ValentinF`tuloiu, inspectorul general al Poli]iei Române. |n Grecia s-au \ntâlnit reprezentan]ii mai multor poli]iieuropene, iar \n cadrul dezbaterilor au fost discutate aspecte privind dezvoltarea re]elelor opera]ionale [inecesitatea de a intensifica schimbul de informa]ii, la nivelul statelor europene. |n acela[i context, au foststabilite noi modalit`]i [i strategii de coooperare \n cadrul ac]iunilor organizate \n comun cu agen]iile de apli-care a legii din Europa, printr-o abordare unitar`. Scopul? Dobândirea unor rezultate pozitive \n activit`]ilede prevenire [i combatere a traficului de fiin]e umane. De asemenea, a fost dezvoltat Proiectul ILAEIRA, peetape de cooperare, atât la nivel na]ional cât [i interna]ional. Acesta are drept scop implementarea unor exer-ci]ii de preg`tire a poli]i[tilor [i de implicare a celorlalte structuri [i organiza]ii responsabile pentru a oferiprotec]ie [i asisten]` victimelor traficului de fiin]e umane.
7P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~6 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~
Zilele trecute am fost oaspe]ii colegilor de la Biroul dePoli]ie T.F. din Gara de Nord, al c`rui [ef este ddll.. ccoommiissaarrCCrriissttiiaann MMuusscc`̀lleessccuu. |nt#mplarea a f`cut ca aceast` vizit`
s` coincid` cu alte dou` eveni-mente. Primul a fost evaluareaanual` realizat` \n prezen]a[efului Sec]iei Poli]ie T.F.Bucure[ti, ddll.. ccoommiissaarr [[eeffMMaarriiaann RRoo[[eessccuu [i a [efuluiBiroului Ordine Public`, ddll..ccoommiissaarr AAlleexxaannddrruu PPooppaa.
Cel de al doilea \l reprezint` "avanpremiera" recep]iei
tehnice a sistemului de supraveghere video din Gara deNord, un sistem ce prevede func]ionarea cu 32 de camere.Pentru a le vedea la lucru, am fost \nso]i]i de patrula de ser-
viciu: agentul [ef principal Dumitru M`ce[anu, agen-tul [ef adjunct Marius Mocanu [i agentul "boboc"Cristina Joi]a. La pupitrul sistemului [i ofi]er de ser-viciu la Biroul derela]ii cu publiculse afla aaggeennttuull [[eeffPPoommppiilliiuu NN`̀ssttaassee,care ni l-a [i prezen-tat. Camerele vor fiinstalate \n zonainterioar` a g`rii, laperoane, la casele
de bilete sau peculoarele de acces.Datele sunt stocate pecd-uri, imaginile put#ndfi folosite \n activitateazilnic` de supraveghere[i patrulare a poli]i[tilor.
R e z u l t a t e l esupravegherii video nus-au l`sat mult a[teptate.
|n plasa unui astfel de sistem al unei societ`]i cu activitate
\n zona G`rii de Nord a c`zut prima vic-tim`, N. Adriana, de 14 ani, dinBucure[ti. Aceasta, o "cuno[tin]` apoli]i[tilor, a intrat \ntr-un birou la ora23, 15 minute [i 15 secunde… precis [ia furat dou` telefoane, fiind prins` dup`numai c#teva ore.
|n nou` luni ale anului 2006, Biroulde Poli]ie T.F. Gara de Nord are la activdepistarea a 82 de infrac]iuni, majori-
tatea fiind economico-financiare [i judiciare. Problema cele d` mare b`taie de cap poli]i[tilor din cea mai mare gar`a ]`rii sunt cazurile s`v#r[ite pe traseul de c`l`torie, pentrucare exist` pu]ine date, victimele furturilor dormind saulipsind din compartiment \n momentul s`v#r[irii. Unelecazuri sunt solu]ionate cu ajutorul colegilor din alte sec]iide pe traseu, dintre cele realizate \n aria de competen]`,majoritatea fiind rezolvate.
Peste 100 de apeluri de urgen]` pe lun`Pe plan mondial, violen]a domestic` este un capitol deosebit. Campania interna]ional`
a celor „16 zile de activitate \mpotriva violen]ei asuprafemeii” (25 noiembrie – 10 decembrie 2006) are ca zide deschidere data de 25 noiembrie, care estedeclarat` ca fiind Ziua Interna]ional` de Lupt`|mpotriva Violen]ei Asupra Femeii, iar ca zi de\ncheiere, 10 decembrie – Ziua Interna]ional` aDrepturilor Omului. Se realizeaz` astfel, la nivel sim-bolic, o leg`tur` indestructibil` \ntre actele deviolen]` \mpotriva femeii [i \nc`lcarea drepturilorfundamentale ale omului.
Despre proiectul „Violen]a domestic` m` doare[i pe mine” derulat \n Baia-Mare, ne-a vorbit ofi]erulcu prevenirea din cadrul Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Maramure[, d-na inspector-principalGabriela Liahóvici: „Scopul general al proiectuluieste determinarea victimelor s` apeleze la ajutoruloferit de institu]iile abilitate ale statului, dar [icon[tientizarea opiniei publice asupra pericolului [iimplica]iilor violen]ei domestice, asupra pericoluluide a tolera violen]a de acest gen...”. C#t despreefectele violen]ei domestice, „ele se reflect` [i \ncosturile sociale suportate de contribuabili, cum arfi: zile de spitalizare [i \ngrijire medical`, abandon[colar care se va reflecta, \n timp, abandon familial care implic` costuri suplimentare pen-tru \ntre]inere. Amploarea [i gravitatea violen]ei domestice este reflectat`, la nivel de jude][i \n num`rul mare de telefoane primite de la victime (\n medie peste 100 de apeluri deurgen]` \ntr-o lun`). Cauzele de mare violen]` \nregistrate cunosc, din nefericire, un trendascendent (de la cinci infrac]iuni la 11) din care, o pondere \nsemnat`, peste 63 la sut`, oare violen]a din mediul familial. |n urma analizei cazurilor \nt#lnite la nivelul jude]uluiMaramure[, categoria victimelor o constituie, \n special, so]iile, fiicele, mamele. O alt` cat-egorie traumatizat` prin r`sfr#ngerea efectelor violen]ei asupra lor, o constituie copiii.}inta preferat` de aceast` campanie, este cea a tinerilor [i adolescen]ilor \ntre 15 – 19 ani,perioada de debut a rela]iilor de cuplu” a subliniat ofi]erul cu prevenirea.
Un seminar devenit laborator de idei [i ini]iative
La seminarul organizat laBaia-Mare a „desc`lecat”, pemeleaguri maramure[ene, ungrup de poli]i[ti speciali[ti \nprevenire: comisarul-[ef Cris -tian Silveanu -–I.P.J. Boto[ani,subcomisarul Nelu Macovei –I.P.J. Vaslui, inspector princi-pal M`d`lin }`ranu – I.P.J.Ia[i, subinspector Ionu] Savin– I.P.J. Neam] [i subinspectorFulgu[oara Enache – I.P.J.Alba. Ei au prezentat din expe-rien]a lor, din specificul zoneipe care o reprezint`. S-a bucu-rat de un interes deosebit dinpartea celor prezen]i ex -punerea „Exemplu de bune practi-ci, programul partenerial cu finan]are elve]ian`, implementat la nivelul jude]ului Boto[ani”prezentat` de comisarul-[ef Cristian Silveanu, ofi]er de prevenire formator din I.P.J.Boto[ani.
Programul simpozionului a cuprins, de asemenea, expuneri care au incitat la discu]iiaprinse: „Despre mentalitatea de victim`“ - Manuela Bindiu, Asocia]ia „Femina XXI”,
„Violen]a [i agresivitatea, program sistemic de preven]ie” – Ioana Pop, psiholog – Servi ciulde Proba]iune de pe l#ng` Tribunalul Maramure[, „Violen]a [i mass-media” – VioricaP#rja, jurnalist „Graiul Maramure[ului” [i „Axa TV”, „Dificult`]ile \nt#mpinate de victimeleviolen]ei domestice \n demersurile legale necesare ie[irii din situa]ia de criz`” – FloricaNan, psiholog [i Larisa Bude, jurist, Asocia]ia Femeilor |mpotriva Violen]ei „Artemis”.
C#[tig`tori – to]i participan]ii [i opinia public`Cu certitudine, obiectivele acestui seminar, au fost realizate c#[tig`tori fiind declara]i
to]i participan]ii. Concluzia comun` este aceea c` asemenea ac]iuni sunt benefice, iarrela]iile dintre parteneri trebuiesc consolidate [i permanentizate. Transmiterea c`trecomunitate a informa]iilor [i rezultatelor reie[ite din analiza practicii poli]iei, privindviolen]a domestic` la nivel jude]ean a devenit o bun` practic` a Serviciului pentru cer -cetarea [i prevenirea criminalit`]ii. * Comunicarea \ntre reprezentan]ii institu]iilor impli-cate \n prevenirea [i combaterea violen]ei domestice este singura solu]ie pentru a puteaasigura protec]ie real` victimelor. * Prezen]a unor personalit`]i \n domeniu, care, pe l#ng`faptul c` au asigurat o ]inut` [tiin]ific` activit`]ii, au adus la „masa de lucru” experien]ecare merit` generalizate. „Este relativ greu de cuantificat eficien]a acestei campanii, dar eaa avut rolul de a informa [i a sensibiliza opinia public`, de a \ncuraja eventualele victimes` apeleze f`r` fric` la o asisten]` de specialitate, pentru a putea ie[i <<din stare de criz`>>.Nu este mai pu]in important`, aten]ionarea opiniei publice privind pericolul pe care \lreprezint` tolerarea violen]ei [i neimplicarea fa]` de situa]iile conflictuale existente \n via]ade familie” – [i-a exprimat opinia, ofi]erul cu prevenirea, inspectorul principal GabrielaLiahóvici.
Tablou neinspirat de familieChiar dac` se consum` \n intimitatea casei, violen]a domestic` cap`t` accente trauma-
tizante pentru mediul familial [i social. C#teva dintre cauzele care genereaz` violen]`, a[acum au fost ele prezentate de speciali[ti, se desprind: imperfec]iunile legislative, precari-tatea economic` a familiei, teroarea [i frica impuse de agresori victimelor, st`ri conflic -tuale care „ard” mocnit \n spa]iul familial, o anumit` cultur` a violen]ei transmis`„tradi]ional” \n familie, toleran]` fa]` de agresivitate [i agresor, proceduri greoaie de inter-ven]ie a Poli]iei [i altor institu]ii abilitate. Iat`, doar c#teva dintre realit`]ile acestui sumbru„tablou de familie” a[a cum au fost prezentate de dl comisar-[ef Cristian Silveanu din I.J.P.Boto[ani:
* Violen]a domestic` de]ine 25 la sut` din totalul infrac]iunilor violente: * doar 5 la sut`din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Poli]ie; * violen]a domestic` estemult mai des \nt#lnit` dec#t violen]a pe strad` sau la locul de munc`; * peste 90 la sut` din-tre agresori sunt b`rba]i; * 82 la sut` dintre f`ptuitori sunt cunoscu]i ai victimei, iar 19 lasut` sunt chiar rude; * una din [apte femei sunt violate de c`tre so]ii lor; * un studiu\ntocmit de Banca Mondial` ar`ta c` 20 la sut` din totalul bolilor de care sufer` femeile [ifetele cu v#rste cuprinse \ntre 15 [i 44 de ani din multe ]`ri ale lumii se datoreaz` violen]eidomestice.
Proiect european
construit aiciC#nd am c`lcat pragul
sediului Inspectoratuluide Poli]ie al Jude]uluiMaramure[, devenit unautentic [antier \n lucru,m-am apropiat de un grupnumeros de tineri, poli]i[ti[i poli]iste, convocat pentru sus]inerea testelor pofesionale de sf#r[it de an [i am \ntrez`ritdincolo de z#mbetele lor sincere [i optimiste, de frazele curajoase, specifice v#rstei, unproiect european, construit aici, din interior, ce se dore[te [i va fi cu siguran]`, o realitatecotidian` a Poli]iei Rom#ne.
TTeexxtt [[ii ffoottoo::VViioorreell TTUURRCCUU{{
Mul]i ani dup` Revolu]ie, problema drogurilor \n Rom#niaera un subiect, dac` nu tabu, cel pu]in ocolit cu str`[nicie. |nc`mai f`cea parte din bolile Occidentului, ce ne privea de sus [ide departe. At#t de departe, \nc#t ne credeam imuni la viru[iis`i. Viru[i care, pe t`cute s-au insinuat \n societate, netrata]i latimp. A[a s-a \nt#mplat [i cu "moartea alb`". Ani de zile nuauzeam dec#t c` "Rom#nia este doar ]ar` de tranzit", \n timp cere]elele de trafic se conturau [i se diversificau. Chiar sub ochiino[tri…
Toate acestea pot fi lesne \n]elese dac` ai pu]in` r`bdare s`analizezi rapoartele realizate, \n ultimii ani, despre situa]iadrogurilor \n ]ar` [i \n str`in`tate. Printre cele mai exhaustivesunt [i cele ale Agen]iei Na]ionale Antidrog, a c`rei ascensiuneo putem lesne observa numai dac` ar fi s` privim evolu]iabugetului propriu. De la circa jum`tate de milion de euro, \nanul 2004, la dou` milioane, \n 2005, p#n` la [ase milioane, pen-tru acest an… De la c#]iva flutura[i arunca]i, timid, \n timpulc#torva concerte sau ac]iuni locale sau regionale, p#n` la com-plexele campanii na]ionale antidrogrealizate recent sau \n curs dedesf`[urare…
O astfel de analiz` a fostdisponibil` joi, 23 noiembrie 2006,la Sala Europa din Palatul Parla-mentului, cu ocazia lans`rii simul-tane a Raportului European 2006privind situa]ia drogurilor [i aRaportului Na]ional 2006 realizatde Agen]ia Na]ional` Antidrog,privind situa]ia drogurilor \nRom#nia.
Conferin]a de pres` s-a desf`[urat \n prezen]a reprezen-tan]ilor institu]iilor guvernamentale [i ai organiza]iilor negu-vernamentale partenere, precum [i a numero[i jurnali[ti. Celedou` rapoarte au fost prezentate de c`tre reprezentantul Cen-trului European de Mo nitorizare a Drogurilor [i Dependen]eide Droguri de la Lisabona, dna. Margareta Nilson [i de c`trepre[edintele Agen]iei Na]ionale Antidrog, dl. chestor [ef prof.univ. dr. Pavel Abraham. Documentele reprezint` cele mairecente radiografii asupra consumului de stupefiante \nEuropa, respectiv \n Rom#nia, ilustr#nd cu date statisticeevolu]ia [i tendin]ele fenomenului.
Realizat de Centrul European de Monitorizare aDrogurilor [i Dependen]ei de Droguri pe baza datelor din2004, Raportul anual privind situa]ia drogurilor \n Europa din2006 prezint` o privire de ansamblu asupra fenomenuluidrogurilor, la nivel european, \n 29 de ]`ri (cele 25 de statemembre ale UE, Norvegia, Bulgaria, Rom#nia [i Turcia). Suntprezentate date [i analize la nivel european [i la nivel de ]ar`,cele mai recente tendin]e ale consumului [i traficului ilicit dedroguri, politici europene privind substan]ele halucinogene,perspective legate de consumul de droguri in arii
recrea]ionale. Totodat`, stu -diul ofer` o baz` solid` pen-tru ac]iunile viitoare aleAgen]iei UE pentru droguri(Observatorul Europeanpentru Droguri [i Toxico-manie) [i ale statelor mem-bre, \n vederea unei maibune \n]elegeri a dinamiciipie]ei europene a drogurilorilicite [i a evalu`rii impactuluipe care m`surile de reducere \l au asupra cererii [i ofertei.
Oficialul european a subliniat colaborarea foarte bun` pecare Centrul European de Monitorizare a Drogurilor [i Depen-den]ei de Droguri de la Lisabona o are cu Agen]ia Na]ional`Antidrog, remarc#nd totodat` progresele f`cute de Rom#nia \nceea ce prive[te calitatea datelor [i raportarea lor la termenelestabilite.
Dintre tendin]ele cele mai importante care se \nregistreaz`la nivel european, dna. Margaret Nilson a amintit: sc`dereaf`r` precedent a pre]urilor drogurilor pe pia]a ilicit`, consumulde heroin` [i injectarea drogurilor care continu` s` fie pro -bleme majore pentru s`n`tatea public` \n Europa \n viitorulapropiat, cre[terea produc]iei de droguri devine alarmant`ar`t#nd c` oferta ar putea dep`[i cererea, sporirea cantit`]ilorde droguri capturate, transmiterea bolilor infec]ioase ca
urmare a consumului de droguri pe cale injectabil` r`m#ne oproblem` de actualitate, decesele ca urmare a consumuluide droguri \nregistreaz` o mic` cre[tere, ceea ce pune subsemnul \ntreb`rii tendin]a descendent` manifestat` \nacest sens de c#]iva ani, prevenirea infect`rii cu HIV a con-sumatorilor de droguri injectabile, care trebuie s` consti-tuie o abordare preponderent`, problemele asociate con-sumului de cocain` ce devin vizibile \n Europa.
|n plan na]ional, capturile de heroin` au crescut \n anul2005, fa]` de anul precedent, asem`n`tor evolu]iei la niveleuropean. Prevalen]a consumului de cocain` de-a lungulvie]ii a \nregistrat, de asemenea, un procent de 0,4%, fa]`de 3% la nivel european.
Din num`rul total de cazuri admise la tratament, caurmare a consumului de droguri, doar 0,32% s-au datoratconsumului de cocain`, comparativ cu procentul de 12%,\nregistrat \n Uniunea European`.
Iat`, deci, c` problema drogurilor \n Rom#nia \ncepe s`devin` serioas`. Chiar dac` nu se ridic`, \n prezent, lanivelul \nregistrat \n alte ]`ri ale Uniunii Europene, con-sumul de droguri, ca fenomen periculos, p#nde[te la u[`.Depinde c#t suntem de preg`ti]i, atunci c#nd o deschidempentru prieteni…
|n \ncheiere, pre[edintele Agen]iei Na]ionale Antidrog aremarcat c` de[i nu sunt motive majore de \ngrijorare pentruRom#nia, nu trebuie s` neglij`m programele de prevenire, ac`ror eficien]` se vede \n timp.
Milioane de euro, pentru milioane de vie]i
Premier` \n Poli]ia Transporturi
S#mb`t`, 2 decembrie a.c., Agen]ia Na]ional` Antidrog a organizat, la Ateneul Rom#n, Gala Partenerilorde Onoare pentru anul 2006.
Cu acest prilej, Agen]ia Na]ional` Antidrog a oferit, \n semn de apreciere, diplome de excelen]` pentruto]i cei care au \n]eles importan]a sus]inerii luptei antidrog [i au contribuit \n mod activ, \n acest an, la efor-turile de reducere a consumului de tutun, alcool [i droguri \n Rom#nia.
Prin aceast` manifestare, Agen]ia Na]ional` Antidrog a dorit s` sensibilizeze [i s` con[tientizeze opiniapublic` asupra responsabilit`]ii sociale a fiec`ruia dintre noi \n ceea ce prive[te implicarea activ` \n comba -terea fenomenului drogurilor \n Rom#nia.
|n cadrul programului organizat cu ocazia festivit`]ii de \nm#nare a diplomelor de excelen]`, OrchestraLiceului „Dinu Lipatti", sub conducerea cunoscutului dirijor Nicolae Racu, a sus]inut un concert simfonic,av#ndu-l ca solist pe talentatul violonist {tefan Be[an, voluntar al Agen]iei Na]ionale Antidrog.
8 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~ 9P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~
Spa]iu de siguran]` civic`Implicarea
\n sprijinirea subordona]ilorSchimbarea de mentalitate \n
exercitarea actului managerial reprezint`,pentru domnul comisar-[ef Petru {andru,\n primul r#nd, o real` deschidere \n planrela]ional fa]` de subordona]i, ceea ceatrage dup` sine mai mult` rigoare, dar [i\n]elegere \n controlarea, sprijinirea [i\ndrumarea acestora.
„Analiz#nd \n mod obiectiv activ-it`]ile desf`[urate [i de la rezultateleob]inute de c`tre efectivele de OrdinePublic` de la ora[e [i Posturile dePoli]ie - ne-a spus adjunctul inspectorului-[ef- putem spune c` activitatea este corespunz`toare,\ns` ar putea fi [i mai bun` dac` to]i cei cu atribu]iuni demanagement ne vom implica activ [i cu mai mult`r`spundere \n controlul, sprijinirea [i \ndrumarea subor-dona]ilor.
|ndeosebi pe linia preg`tirii profesionale este necesar`o mai mare aten]ie \n preg`tirea individual` a fiec`ruilucr`tor \n sensul \mbun`t`]irii cuno[tin]elor legislative [icunoa[terea \n profunzime a dispozi]iilor ce regle-menteaz` activitatea de Ordine Public`.
Av#nd \n vedere concluziile desprinse din activitateaefectivelor [i ]in#nd cont de modific`rile survenite prinreorganizarea muncii specifice, \n perioada trimestruluiIV se impun c#teva m`suri.
|n primul r#nd, \ntregul efectiv \ncadrat \n structura deOrdine Public` va trebui s` studieze cu mult` rigoare\ntreaga tematic` privitoare la munca informativ`, Codul deEtic` [i Deontologie a Poli]istului [i la Manualul de BunePractici \n Interven]ie pentru Poli]istul de Ordine Public`.
Zilnic, [efii Birourilor [i Forma]iunilor vor monitorizacu responsabilitate activit`]ile desf`[urate de c`tre toatecompartimentele [i, \n special, cel de Siguran]` Public` [iCriminalitate judiciar`, analiz#nd ac]iunile desf`[urate dec`tre agen]ii de siguran]` public` la ie[irea din serviciu.|n cazurile \n care se vor constata spargeri \n zonele depatrulare se vor face analize de caz pentru fiecare eveni-ment, iar \n func]ie de rezultatul acestora se vor dispunem`suri \n vederea responsabiliz`rii efectivelor.“
Pe baz` de plan de ac]iune, a mai relevat domnulcomisar-[ef {andru, vor fi organizate [i des f`[urateac]iuni [i controale cu efective m`rite, pe linii de munc`,asi gur#ndu-se o pre zen]` activ` \n teren, pentru ocunoa[tere real` a popula]iei [i a persoanelor predispusela comiterea de fapte antisociale. Permanent, se va urm`ri a tragerea voluntarilor \n munca efectivelor de profil.
|n func]ie de starea infrac ]io nal`, se vor identificalocurile favorabile comiterii de infrac]iuni [i se vor stabiliperioade de timp, zi sau noapte, c#nd se \nregistreaz` cele
mai multe evenimente, iar \n func]ie de concluzi-ile desprinse se va realiza un dispozitiv deordine [i siguran]` eficient, care, dup` caz,va fi \nt`rit cu efective de la alte forma]iunioperative precum [i alte for]e.
Totodat`, conducerea Inspectoratuluijude]ean va acorda un interes deosebit cuprivire la informarea cet`]enilor privind uneleaspecte ale st`rii infrac]ionale, prin popu-larizarea m`surilor [i mijloacelor de ordin pre-
ventiv, respectiv distribuirea [i afi[areadiverselor pliante \n locuri publice (pie]e, centrecomerciale la case de schimb valutar, oficiipo[tale, recep]ii hoteliere, agen]ii de cazare etc.).
Reprezentan]ii structurilor de Poli]ie vor participa laintensificarea leg`turilor cu celelalte organe ale adminis-tra]iei publice locale [i cu popula]ia din zon`, \n domeniulprevenirii [i combaterii faptelor antisociale.
Minus la infrac]iuni, plus la performan]`
Domnul subco misar Sabin Popescu, ofi]er specialist -„Criminalitate ju diciar`“ din Serviciul Poli]iei de OrdinePublic`, de la Inspectoratul Poli]iei Jude]ului Cara[-Se -verin, lu creaz` \n domeniu de 17 ani. Re cu noa[te, cunedisimulat` m#ndrie, c` este poli]ist de „Ordine Public`“get beget, cu at#t mai multcu c#t \nceputul cariereisale este legat indestruc-tibil de Posturile dePoli]ie Berli[te [iGoruia, unde a ocupatat#t func]ia de ajutor, c#t[i pe aceea de [ef dePost. Prin urmare, debu-tul s`u profesional a\nsemnat implicarea \ntr-oactivitate extrem decomplex`, acolo, la„talpa ]`rii“, cum sespune, [i cum este deja[tiut c` oamenii legii aude rezolvat cele mai difi-cile [i diverse cazuri dinvia]a comunit`]ii. Probabil c`, [i din acest motiv, modul \ncare domnul subcomisar Popescu [tie s`-[i „admi -nistreze“ problematica este profesionist, rezultatele exce-
lente constituind o confirmare fireasc` acalit`]ii presta]iei domniei sale [i a colegilors`i. Cum spuneam, siguran]a c`r`[enilor estepe m#ini bune aspect relevat, \ntre altele, [ide ameliorarea infrac]ionalit`]ii stradale.
|n acest sens, ofi]erul a ar`tat c`, lanivelul I.P.J. Cara[ Severin, au fost sesizatepeste 290 de infrac]iuni stradale, ceea cereprezint` un minus de opt la sut` fa]` deanul trecut. Sc`derile se \nregistreaz` \nmediul urban [i, deopotriv`, \n cel rural, ceeace duce la concluzia c` lini[tea [i siguran]apopula]iei reprezint` un fapt intrat, deja, \ncon[tiin]a public`.
Performan]ele, \ns`, sunt, \n opinia domnu-lui subcomisar Popescu, efectul a[teptat al efi-cientiz`rii activit`]ilor \ntreprinse de c`treefective, [i, \n egal` m`sur`, al aportului logis-tic reprezentat de autoturismele de patrulare.
Pentru a avea o imagine clar` privindvolumul criminalit`]ii raportat la 100.000 delocuitori, trebuie spus c` jude]ul Cara[ Se -verin ocup` locul 30 la nivel na]ional raportatla num`rul infrac]iunilor stradale sesizate.
Manual de bune practiciRecent ap`rut, „Manualul practicilor de interven]ie ale Poli]iei [i Jan-
darmeriei Rom#ne“ constituie un util instrument de lucru pentru personalulcelor dou` institu]ii, \n vederea ob]inerii unui grad sporit de eficien]` la carese adaug` concep]ia unitar` a ac]iunii poli]iene[ti.
|n diferitele sale aspecte profesionale, autorii - I.G.P.R. fiind reprezentat despeciali[ti remarcabili cum ar fi: domnii comisari [ef Gheorghe Rusan, IonBeja, Gheorghe Tab`r` [i doamna subcomisar Camelia Raiciu - trateaz`, cuprofesionalism [i rigoare, schimbarea filosofiei de lucru prin amplificareaapropierii de comunitate, viz#nd, totodat`, structurile poli]iene[ti, tehnicile [ipracticile de ac]iune.
Sub deviza „A proteja [i a servi“, capacitatea de interven]ie [i coordonareale Poli]iei [i Jandarmeriei trebuie s` capete consisten]a modernit`]ii cu at#tmai mult cu c#t momentul ader`rii Rom#niei la Uniunea European` se apropiecu pa[i repezi. |n acest context, derularea Programului Phare 2004 - subscris`Proiectului RO/04/IB/JH-04 privind „|nt`rirea cooper`rii poli]iene[ti“ con-tribuie semnificativ la reconsiderarea sistemului rom#nesc de Siguran]` Pub-lic`, la \mbun`t`]irea serviciului for]elor angrenate, proces sprijinit de c`treparteneri tradi]ionali ai M.A.I., \n general, [i ai Poli]iei Rom#ne, \n special, dincare fac parte: Direc]ia General` de Poli]ie Spania [i Jandarmeria Francez`.
[efului Inspectoratu-lui Poli]iei Jude]uluiCara[-Severin pe liniede „Ordine Public`“,\mbun`t`]irea st`rii[i practicii discipli-nare face parte dincategoria „prio ri t` -]ilor zero“, materia -lizarea acestui obiec-tiv necesit#nd oatent` monitorizarea oamenilor [i, deo -potriv`, a fap telor.Afla]i sub „lupa“
echipei manageriale,poli]i[tii c`r`[eni s-auconformat... exigen -]elor, implic#n du-seactiv \n rezolvareaproblemelor speci-fice domeniilor deactivitate. Rezulta -tele mun cii nu s-aul`sat a[teptate, „al -goritmul recompen -selor“ resim]indu-sela toate nivelurilestructurii. Astfel, dela \nceputul anului,pentru performan]eleob]inute, 257 delucr`tori au fostr`spl`ti]i... financiar,trei poli]i[ti fiind,chiar, avansa]i \ngradul urm`tor \na -inte de \mplinireatermenului minim.
Femeia - eroina celor mai fascinantepoezii, proze, piese de teatru. Femeia - ceamai fascinant` [i „necunoscut`“ surs` deinspira]ie a creatorilor de art`. To]i o
„descoper`“ [i nimeni n-o cunoa[te. To]i o„respect`“, o „iubesc“. Iar respectul [iiubirea au, ca [i femeia, milioane dechipuri. Pentru unii se traduce \n neste -mate, pentru al]ii \n b`t`i, pentru unii \nlini[te, pentru al]ii \n patimi mistuitoare.
De[i puternic` - na[te [i cre[te copii,\ngrije[te p`rin]i [i r`sfa]` b`rba]i -devine [i ea fragil` \n fa]a violen]ei.Domestice, mai ales. Acea violen]` de zicu zi care se petrece, \n multe situa]ii, \nc`minul conjugal. Acolo unde caseimpozante [i bordeie insalubre, parc` f`r`alegere, devin ringuri de box.
Cercet`torii \n domeniu au acuzat, pen-tru producerea violen]ei domestice,diver[i factori, dintre care apar, mai des:s`r`cia, lipsa de educa]ie, consumul dealcool. Dar, nu trebuie eludat faptul c`violen]a domestic` se manifest` [i la „casemari“. Acolo unde fastul [i [colile \nalte,cu diplome parafate \n „`le str`in`t`]uri“,cu conturi grase \n b`nci, cu bl`nuri [ibijuterii, sunt expuse opulent, apar [i actede violen]` domestic`. Doamne mari\mpart holurile de a[teptare la mediciilegi[ti cu femei simple, cu neveste derromi, cu prostituate chiar.
Pentru c` violen]a domestic` nu alege,devenind, de mult, o problem` a tuturorcategoriilor sociale, ziua de 25 noiembriea fost declarat` „Ziua interna]ional` pen-tru eliminarea violen]ei asupra femeilor“.O zi pe an, \n care cei tari, cei puternici,cei cu pumnul greu sunt „pu[i la zid“ dec`tre opinia public` interna]ional`.
Sub genericul - semnal de alarm` „„VViioolleenn]]aa ddoommeessttiicc`̀ nneepprriivvee[[ttee ppee ttoo]]ii““, Institutul pentru Cercetarea [i PrevenireaCriminalit`]ii din I.G.P.R. a organizat, \n 24 noiembrie a.c., omas` rotund`, la care a invitat profesioni[ti din varii domeniide combatere a flagelului.
|nt#lnirea s-a desf`[urat \ntr-o atmosfer` de preocup`riintense pentru descoperirea [i declan[area celor mai adecvatemetode de st`vilire a agresiunilor care se manifest` \n mediulfamiliei rom#ne[ti contemporane.
La lucr`ri au luat parte cercet`tori, avoca]i, lucr`tori dinsfera autorit`]ilor de protec]ie a familiei,profesori, jurnali[ti, preo]i [i, nu \n ultimulr#nd, poli]i[ti.
Dl chestor de poli]ie Bujor Florescu,directorul Direc]iei de Investiga]ii Crimi-nale din I.G.P.R., a f`cut o scurt` introdu -cere \n problematic`, extinz#nd aria deinteres asupra copiilor abuza]i, supu[i larele tratamente ori p`r`si]i de p`rin]i pentrua merge la lucru \n str`in`tate.
Salutul adresat lucr`rilor de c`tre con-ducerea I.G.P.R. a fost transmis de c`tredoamna comisar-[ef Marina Roman, [efaServiciului de prevenire din cadrul Institu-tului pentru Cercetarea [i Prevenirea Crim-inalit`]ii, moderatoarea ac]iunii, a trecut \n revist` experien]aPoli]iei Rom#ne \n domeniul depist`rii [i combaterii violen]ei\mpotriva femeii, invit#ndu-i la dialog pe cei prezen]i.
Participan]ii la discu]ii au apreciat importan]a tematicii [i,mai ales, contribu]ia Poli]iei Rom#ne, una dintre pu]inele insti-tu]ii ale statului care trateaz` subiectul [i \i evalueaz` concret
dimensiunile.Speciali[tii din cadrul Agen]iei Na]ionale pentru
Protec]ia Familiei, Autorit`]ii Na]ionale pentru Pro-tec]ia [i Drepturile Copilului, ai Ministerului Public[i ai altor organisme cu atribu]ii au recunoscutlacunele legisla]iei \n domeniu, faptul c` nu exist` oeviden]` clar` a persoanelor asupra c`rora s-auexercitat violen]e \n cadrul familiei, c` nu exist`,\nc`, o protec]ie real`, material`, a victimelor [i c`sunt multe de f`cut \n acest sens, comparativ cuexperien]a altor state.
Totodat`, cei prezen]i au apreciat ini]iativaPoli]iei Rom#ne de a-i aduna \n cadrul unor aseme-nea dezbateri, \ntruc#t au remarcat cu to]ii c`, fa]` de
acum 10 ani, Rom#nia a f`cut progrese uria[e \n aceast`direc]ie. Cu toate c` \nc` exist` femei \n suferin]`, copiiabuza]i, dar [i b`tr#ni.
Masa rotund` pe tema „„VViioolleenn]]aa ddoommeessttiicc`̀ nneepprriivvee[[ttee ppee ttoo]]ii““ a mai tras un semnal de alarm` asupraunor lucruri grave care \nc` se petrec \n „s#nul familiei“ [ic`rora le cad victime femeile, copii [i b`tr#nii. De aseme-nea, vorbitorii au atras aten]ia asupra valorilor familiei,care trebuie respectate, [i asupra valorilor [colii na]ionale,
primele \n m`sur` s` contribuie la st#rpirea flageluluiviolen]ei \n familie.
A fost un schimb de idei, de p`reri, un schimb de infor-ma]ii din diverse sfere de ac]iune care demonstreaz` preocu-parea concertat` a mai multor factori fa]` de o problem` carene prive[te, direct, pe to]i: violen]a \n familie.
Femeia, eterna poveste!
Adina Negru, agentul Adina Negru,[tia de la c#]iva ani c`, \ntr-o bun` zi, vafi poli]ist`. A crescut, dup` cum ni seconfesa, „cu Poli]ia \n cas`“. Aceastapentru c` Adina este la a doua genera]iede poli]i[ti.
Tat`l s`u, adjunct al [efului Poli]ieiora[ului Motru, jude]ul Gorj, este celcare i-a insuflat dorin]a de a se preg`tipentru aceast` via]`. „Nu [edea preamult pe-acas` tata, dar, cu toate acestea,el este modelul meu“.
T#n`ra face acum parte din nouagenera]ie de poli]i[ti \n cadrul ServiciuluiPoli]ie Rutier` Gorj. {tie c`, \n uniform`nu se reprezint` doar pe sine [i de aceease str`duie[te s` fac` o bun` imagine. S`arate bine, impecabil, s`-[i \ndeplineasc`legal sarcinile [i misiunile, s` serveasc`interesul legitim al gorjenilor de a aveasiguran]` \n trafic. Nu doar ca [oferi, ci [ica pietoni, bicicli[ti etc.
C#nd vorbe[te despre meseria ei,Adinei \i \nflore[te chipul [i o lic`rireaparte \i aprinde privirea.
La \nceput, dup` absolvirea {colii deagen]i de poli]ie „Vasile Lasc`r“ dinC#mpina, Adina s-a trezit c`, vorbaaceea, teoria mergea perfect, iar practica
\i d`dea dureri de cap. Nu s-a sfiit s`„reclame faptul“, s` cear` sprijin, pascu pas, c#nd a sim]it nevoia. Astfel,dup` un an de poli]ie, a intrat perfect\n tainele tehnice. „Cu sprijinul dom-nului agent [ef adjunct DanielTru[c`, am \nv`]at s` m#nuiesccorect radarul, s` \ncadrez corect, s`filmez, s` \nregistrez“.
|ntr-un ora[ relativ mic, prezen]apoli]i[tilor de rutier nu poate treceneobservat`. Dar [i pentru ea, parti -cipan]ii la traficul rutier nu mai suntni[te anonimi. De fapt, vrea s`dovedeasc` faptul c` femeile poli]istpot face fa]` \n strad` la fel ca [ib`rba]ii.
Nu uit` c` primii pa[i \n „profe-sional“ i-a f`cut sub ochiul vigilent alagentului [ef adjunct Gabriel Popes-cu, tutorele s`u. A \nv`]at, de la aces-ta, s` salute, s`-i abordeze pe partici-pan]ii la trafic, s`-[i fac` datoria. A„\mprumutat“ de la el expresii, atitu-dini. „Domni[oar`, - i-a zis tutoreles`u - c#nd nu e[ti sigur` de o hot`r#re, \]idai [apca jos [i-]i d` Dumnezeu g#ndulcel bun. S` nu g#nde[ti cu [apca!...“ a[a„declar`“ c` i-a zis [i, p#n` la urm`, a
\n]eles „sensul“.C#nd se simte asaltat` de \ntreb`ri,
sun` adesea la tat`l s`u. De[i, uneori,\ntre ei se mai na[te c#te o disput` gen
„conflict \ntre genera]ii“. Dar, de celemai multe ori, acesta se stinge, iar eaiese mereu c#[tig`toare: afl` cevadespre tainele meseriei. Nu se teme,chiar \n traseu fiind, dac` se afl` la or`scruce de „atitudine“, s`-[i sune [efuldirect, pe dl. subcomisar Sergiu Posea.„Chiar [i noaptea pot suna, f`r` s` fiuapostrofat` - ne spune. Ba chiar d#nsulne cere s` facem aceasta, \n cazul \ncare nu suntem siguri pe decizia noas-tr`“.Adina [i-a „asigurat“ un anume
„parteneriat“ \n Poli]ie. Sora sa maimic`, Corina Negru, care visa din clasaa IV-a s` poarte uniform`, este elev` la{coala de agen]i din C#mpina. Celedou` surori Negru vor s` contribuie lasiguran]a cet`]enilor din jude]ul lor. Adina este convins` c` va ie[i la pen-
sie din Poli]ia Rutier`. Cel pu]in, deo-camdat`. De aceea conteaz` pentru eafiecare zi de poli]ist „\n intersec]ie“,fiecare misiune, prin care vrea s`-[ic#[tige cinstit, real, respectul comu-nit`]ii \n care tr`ie[te.
11P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~10 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~
Spicuiri dintr-o arhiv` sentimental`
Atmosfer` cald` la criminali[tii c`r`[eni
„Noi, cei de la Criminalistic, nu suntem doar colegi, suntem o familie. Nebucur`m c#nd unuia dintre noi i se na[te un fiu, c#nd altul \[i cump`r` ma[in`sau cas`“ - ne spunea comisarul-[ef Emil Stoian, [eful Serviciului Criminalistic alI.P.J. Cara[ Severin. Pe parcursul c#torva ore de dialog, am sim]it din plinatmosfera cald`, de colaborare, de ajutorare, \n care \[i desf`[oar` activitatealucr`torii acestui compartiment. I-am v`zut str`duindu-se pentru a se pune \n va -loare unii pe al]ii, pentru a-[i dezv`lui unii altora calit`]ile. I-am v`zut emo]iona]i\n a[teptarea unui eveniment important \n via]a lor, a tuturor: venirea pe lume,\n cur#nd, a unui nou membru al marii familii de criminali[ti c`r`[eni, bebelu[ulagentului [ef adjunct Daniel Manolache. Le-am sim]it m#ndria de a fi colegi cuagentul [ef adjunct Costel Stancu, poet care [i-a adunat numele pe opt volumede versuri. {i i-am mai sim]it frem`t#nd, \n a[teptarea S`rb`torilor de Cr`ciun,c#nd mo[ul, unul de-al lor, vine \nc`rcat cu daruri pentru copiii cadrelor, c#ndRevelionul [i toate s`rb`torile de iarn` \i adun` laolalt`. Multe asemenea clipefrumoase au fost imortalizate \n arhiva sentimental` a criminali[tilor c`r`[eni.
Dotare, aptitudini, profesionalism
Pasiunile comune, performan]ele [i dorin]a de a evoluaprofesional au f`cut din echipa criminali[tilor din I.P.J.Cara[-Severin o adev`rat` familie.
Ac]ion#nd to]i ca unul, evalu#ndu-[i corect priorit`]ile[i urgen]ele, ace[ti profesioni[ti au devenit „o voce“ \ninstitu]ia lor, mai ales acolo, \n c#mpul infrac]ional, unde aupus um`rul [i mintea la depistarea [i dovedirea adev`rului.
„Este o pl`cere s`-]i faci meseria c#nd ai la \ndem#n`materiale [i tehnic` de cea mai bun` calitate“ - ne spuneaofi]erul Emil Stoian, un fost „economist“ cucerit de aceast`tot mai „agresiv`“ specializare poli]ieneasc`.
|n ultimii 2 - 3 ani, am aflat c` Serviciul Criminalistic alI.P.J. Cara[ Severin a acumulat tehnic` [i materiale de cal-itate [i \n cantitate mare. Oamenii ies pe traseu cu autolab-oratorul criminalistic zilnic, fiind prezen]i la investigareatehnico-[tiin]ific` a locului faptei. |n anul \nc` \n curs, auachizi]ionat trei complete semiprofesionale foto, un stere-omicroscop nou [i \nsemnate cantit`]i de materiale. Efor-tul „de la nivel central“ este apreciat de criminali[tii de aici.„Nu laud Bucure[tiul - ne spunea interlocutorul nostru -dar trebuie s` remarc faptul c` acum controlul \nseamn`sprijin, deschidere, ajutor concret s` rezolvi problemele demunc`. Ca vechi ofi]er, observ c` acum se discut` de laegal la egal, f`r` re]inere. Sprijinul material [i profesionalal Institutului de Criminalistic` din I.G.P.R., al profe-sioni[tilor de aici se reflect` \n dotarea pe plan local, dar [i\n performan]ele noastre“.
Criminali[tii c`r`[eni, cu sprijnul de necontestat alinspectorului [ef, dl Dumitru Micu, cunoscut criminalist lar#ndul s`u, [i-au dovedit calit`]ile creatoare [i inovatoare.Astfel, [i-au confec]ionat costume de unic` folosin]` pentrutoate forma]iunile criminalistice din jude].
{i-au f`cut costume de protec]ie inscrip]ionate pentrutimp ploios, iar fiecare criminalist are \n dotare vest` reflec-torizant` pe care o \mbrac` la cercetarea locului faptei \ncaz de accident rutier. De asemenea, [i-au confec]ionat noitruse criminalistice pentru fiecare profesionist, au instru-mentare complete, nimeni nu depinde de dotarea celuilalt.
Spiritul inovator i-a determinat s` adapteze, dup` foliile
de import, foarte scumpe, unele originale, pentru ridicareaurmelor papilare de la locul faptei, mult mai ieftine [i la felde performante.
Nici spiritul organizatoric nu s-a l`sat mai prejos.Spa]iile insuficiente i-au determinat, probabil, s` fiefoarte ordona]i. A[a c` lucreaz` cu plicuri inscrip]ionate[i cu autoadezive pentru plicurile mari sau pentru saci
c#nd este nevoie.La o a[a dotare, cu aptitudinile [i sufletul deosebit care-
i anim`, rezultatele nu se las` a[teptate.Criminali[tii c`r`[eni au ie[it \n teren, \n acest an, de
peste 1.270 de ori. Deplas`rile lor la locurile unde s-au pro-dus fapte de natur` a fi cercetate de poli]i[ti au fost vizibile,ca rezultat, dar [i ca urmare a echipamentelor persona -lizate pe care le poart`.
Dac` pasiune nu e, nimic nu e
|n tot acest timp, \ntr-o fost` magazie [i \n ni[te fostedormitoare, identificate undeva \n curtea I.P.J., a crescutun [antier de construc]ii. V`z#nd cu ochii, din nimic s-auconcretizat laboratoare de mare impact, 11 la num`r, \n
care urmeaz` a-[i \mplini destinul de profesioni[ti ace[ticriminali[ti.
|n noua loca]ie, am v`zut la lucru, \n laboratorul deinvestigare a comportamentului simulat, pe noul psihologangajat de un an, subinspector Cristina Disag`. Acolo,familia criminali[tilor, din care nu lipse[te, desigur,„adjuncta [efului de serviciu“, d-na Dorina Teodorescu,secretar`, cea care le „d` adunarea“ la munc` [i la petre-cere deopotriv`, desigur, \n „numele“ [efului, s-a adunatpentru o fotografie de familie.
„Munca noastr` nu se poate face f`r` pasiune. Dac` nuvrei s` realizezi lucruri deosebite, \n orice domeniu, nuob]ii performan]e. Ne place ceea ce facem, ne str`duim s`evolu`m, s` \nv`]`m, s` cre`m. Pentru asta, am \ncercat s`realiz`m noul sediu la condi]ii de munc` de nivel euro-pean. Am avut sprijin [i, poate, noroc! „ - ne mai spuneacomisarul-[ef Emil Stoian.
Subinspectorul Marius Caras#z, echipat core-spunz`tor, ne-a f`cut pe loc, o demonstra]ie. Cupensula magnetic` din dotare, ne-a ar`tat cum se
preleveaz` [i se ridic` urmele papilare.
Ini]iativ` \n sprijinul munciiO carte de vizit` complet` [i un ghid \n activitatea criminalistic` au realizat profe-
sioni[tii Serviciului Criminalistic al I.P.J. Cara[ Severin. Bro[ura „|ndrumar practic cri -minalistic pentru uzul poli]i[tilor“ se concretizeaz` \ntr-o prezentare a noii structuri orga-nizatorice a serviciilor teritoriale de specialitate, a rolului fiec`rui sistem din dotare.Lucrarea insereaz` date despre cercetarea la fa]a locului, cu m`suri [i reguli de respec-tat, include cuno[tin]e de maxim` importan]` pentru to]i poli]i[tii care efectueaz` cer -cetare la locul faptei. Bro[ura a fost distribuit` la toate acele 69 de posturi comunale depoli]ie [i la cele opt poli]ii municipale [i or`[ene[ti.
|n luna aprilie a.c. Direc]ia de Investigarea Fraudelor din cadrul I.G.P.R. a demarat oac]iune pentru depistarea [i sanc]ionareailegalit`]ilor comise în domeniul muncii „lanegru“ [i al muncii în str`in`tate, ac]iune ceviza, în principal, desf`[urarea ilegal` deactivit`]i de selec]ie [i plasare a for]ei demunc` [i în munca nedeclarat`.
Astfel, pân` \n luna septembrie, unit`]ileteritoriale ale Poli]iei de Investigare a
Fraudelor au solu]ionat 316 dosare penale,dintre care 195 prin începerea urm`ririipenale, iar 47 dosare au fost înaintate Par-chetului, cu propunere de decl inare a com-peten]ei pentru fapte de corup]ie.
Un dosar a fost înaintat Direc]iei deInvestigare a Infrac]iunilor de Crimina -l i tate Organizat` [i Tero r ism, cu pro -punere de decl inare a competen]ei. |na l te 67 de cazur i s -a propus ne în -
ceperea urm`riri i penale, iar în [asedosare pena le au fos t d i spuse a l tesolu]i i .
Totodat`, au fost cercetate 538 per-soane care, prin faptele comise, au creatun prejudiciu de peste 20 de mi lioaneRON, din care au fost recupera]i aproxi -mativ [apte mil ioane RON.
Red`m \n cont inuare câteva d incazuri le mai „ interesante“:
�S. Ilie, primar, N. Marian, viceprimar [i
F. {tefan, secretar, to]i din cadrulPrim`riei comunei Col]i, jude]ul Buz`u, aufost cerceta]i de Serviciul de Investigare aFraudelor Buz`u, deoarece, în lunaoctombrie 2005, au pretins dela mai multe persoane careurmau a se angaja în institu]iarespectiv`, câte 300.000 ROL.
Banii urmau a fi da]i unuimedic, pentru eliberareafi[elor medicale, f`r` ca per-soanele respective s` fieexaminate medical.
La data de 21.06.2006,dosarul a fost declinat Parche-tului de pe lâng` TribunalulBuz`u.
�Cu câteva luni \n urm`,
Serviciul de Investigare aFraudelor Boto[ani a propusdeclinarea competen]ei c`tre Parchet îndosarul penal în care sunt cer ceta]i A.Maria-Luiza, func]ionar public, M. Mirela-Corina, [ef serviciu \n cadrul CaseiJude]ene de Pensii Boto[ani, E. Maria, E.Gheorghe, L. Constantin, to]i administra-tori ai unor societ`]i comerciale, S. Con-stantin, persoan` fizic` autorizat`, precum[i al]i angaja]i fictiv, sub aspectul s`vâr[iriide multiple infrac]iuni.
În cauz` s-a re]inut faptul c` A. Maria-Luiza, în calitate de func]ionar public încadrul Casei Jude]ene de Pensii Boto[ani,prin intermediul unei societ`]i comercialedin localitate, la care era administrator, cât[i prin intermediul societ`]ilor lui L. Con-stantin, E. Gheorghe, E. Maria [i S. Con-stantin, a angajat fictiv femei îns`rcinate,pentru ca, dup` na[tere, acestea s` benefi-cieze de indemniza]ia pentru cre[tereacopilului în vârst` de pân` la 2 ani, in baza
dispozi]iilor Legii nr. 19/2000.�
Pentru angajare, aceasta în tocmea fic-tiv documente pe care le introducea \n evi-den]ele Casei Jude]ene de Pensii Boto[ani,precum [i contracte de munc`, pentru care
A. Maria-Luiza pretindea [i primea sumede bani sau alte foloase, direct de la per-soanele interesate sau prin intermediari.Cea \n cauz` pretindea de la fiecare per-soan` angajat` fictiv sume cuprinse între400 Euro [i 2 000 RON.
Prejudiciul creat avutului public prinîncasarea sumelor necuvenite de per-soanele în cauz` este de 100,056 RON.
�Ofi]erii Serviciului de Investigare a
Fraudelor Bra[ov au propus declinareacompeten]ei de solu]ionare în favoareaParchetului de pe lâng` Judec`toriaBra[ov, a dosarului penal privindu-l pe J.Doru, director executiv, C. Adrian, direc-tor executiv adjunct [i M. Daniela, directorexecutiv adjunct, to]i din cadrul Agen]ieiJude]ene de Ocupare a For]ei de Munc`Bra[ov, pentru s`vâr[irea infrac]iunii deacordare de credite sau de subven]ii cu
înc`lcarea prevederilor legale.Astfel, în perioada noiembrie 2002 -
martie 2004, Agen]ia Jude]ean` de Ocu-pare a For]ei de Munc` Bra[ov a derulat[i finan]at lucr`ri comunitare în valoare de83.059 RON, pentru Prim`ria ComuneiT#rlungeni, executate de c`tre o societatedin comun`, înfiin]at` în acest scop dec`tre aceast` Prim`rie.
�Serviciul de Investigare a Fraudelor
Bihor a început urm`rirea penal` fa]` deG. Elena, administrator la o societate com-ercial` din Oradea, sub aspectul comiteriiinfrac]iunilor prev`zute [i pedepsite de art.19 din Legea 130/1999 [i art. 146 dinLegea 19/2000, constând în aceea c`, înperioada 2003 -2005, a re]inut [i nu a viratcontribu]iile speciale la bugetul de stat, învaloare de 1.100.000 RON, bani pe care i-afolosit în alte scopuri.
La data de 12.04.2006, cauza penal` afost înaintat` Parchetului de pe lâng`Judec`toria Oradea cu pro punere de trim-itere în judecat`.
�Serviciul de Investigare a Fraudelor
Neam] a documentat acti vitateainfrac]ional` a lui B. MIHAIL, administratoral unei societ`]i din Piatra Neam], pentrus`vâr[irea infrac]iunii prev`zute [i pedep-site de art. 280 din Legea nr. 53/2003 -Codul Muncii, constând în aceea c`, înperioada 1999 - 2005, nu a depus în ter-menul legal, în conturile stabilite, sumeleîncasate de la salaria]i cu titlu de contribu]iedatorat` c`tre sistemul public de asigur`risociale, c`tre bugetul asigur`rilor pentru[omaj ori c`tre bugetul asigur`rilor socialede s`n`tate, în valoare total` de 1.012.877RON.
- existen]a unui mare num`r de societ`]i comerciale care utilizeaz` for]a demunc`, f`r` a încheia contracte individule de munc`, pentru a se sustrage de la plataimpozitelor datorate bu getului de stat;
- men]ionarea fictiv` în statele de plat` de c`tre angajatori, de comun acord cu per-so nalul angajat, de salarii mai mici decât în realitate, fapt care are ca scop dimi nuareaim pozitelor datorate bugetului de stat;
- înc`lcarea cu [tiin]` de c`tre angajatori a unor drepturi ale angaja]ilor referitoarela concediul de odihn`, plata orelor suplimentare [i a celor de noapte.
- re]inerea cu inten]ie [i nevirarea la bugetul consolidat al statului, de c`tre uniiadministratori de societ`]i comerciale, a sumelor de bani reprezentând impozite [icontribu]ii cu re ]inere la surs` [i folosirea acestor sume de bani în interes personal;
- existen]a unor societ`]i comerciale care primesc la munc` persoane minore, f`r`a le întocmi acestora contracte individuale de munc`, c`rora le soli cit` efectuarea demunc` suplimentar`, neres pectându-se astfel pre vederile legale în vigoare;
- apari]ia unor persoane fizice sau societ`]i, care se interpun în activitatea des -f`[urat` de Oficiului pentru Migra]ia For]ei de Munc` [i Am basadele ]`rilor caresolicit` for]` de munc` din România, prin realizarea, în mod ilegal, de activit`]i aflateîn competen]a Oficiului pentru Migra]ia For]ei de Munc`.
Mica familie... \n haine de lucru
Marea familie... \n haine de s`rb`toare
AC}IUNEA ,,ATLAS“
Devenit tradi]ie [i organizat înfiecare an de Academia de Poli]ie"Alexandru Ioan Cuza", BalulBobocilor s-a desf`[urat, anul aces-ta, în cadrul Complexului Stu-den]esc „LEU", în ziua de 24noiembrie 2006. Balul a adunat,al`turi de boboci [i invita]ii acesto-ra, studen]i din anii mai mari [icadre din cadrul Academiei dePoli]ie. To]i cei prezen]i au urm`ritspectacolul sus]inut de cei mai tal-enta]i studen]i din forma]iile artis-tice ale Academiei [i, bineîn]eles,concursul de Miss [i Mister Boboc.
Juriul concursului a avut o mis-
iune extrem de dificil`. |n concursau intrat opt studente [i opt stu-den]i. Probele au fost: ]inuta declas` (uniforma) [i prezentareaconcuren]ilor, proba de dans [i]inuta de zi, ]inuta de sear` [i probade spontaneitate.
Dezinvolt`, spiritual` [i fru-moas`, studenta Oana Tofoleanu(reprezentând poli]ia de frontier`),a reu[it în cele din urm` s` seimpun`, cucerind atât râvnitul titlude Miss Boboc 2006 cât [i titlul deMiss Popularitate. Pe locul doi s-aclasat studenta Ana Elena Gavril`(poli]ie), iar pe locul trei, studenta
Anca Micu (poli]ie).Nu acela[i lucru se
poate spune despreconcursul de Mister.Aici, printr-o prezen]`impozant`, studentulRobert Marina (peni-tenciare), a reu[it s`câ[tige aprecierile juriului [i titlul deMister Boboc. Pe locul II s-a clasatstudentul Mihai Petcoiu (poli]ie).De[i studentul ce a reprezentat Fa -cultatea de Pompieri, {tefan Lu]`, aocupat doar locul al III-lea, a adunataprecierile publicului ob]inând titlulde Mister Popularitate.
Dup` spectacol, studen]ii s-audistrat pân` în zori în discotecaorganizat` special pentru acestmoment. A fost organizat` [i otombol` în care participan]ii la balau câ[tigat o mul]ime de premii.
Subsemnatul Stancu Vasile, din comuna Dobre[ti, satDobre[ti, jude]ul Arge[, \n urma reclama]iei adresate c`tredumneavoastr`, cu respect v` mul]umesc pentru faptul c`pl#ngerea mea a fost solu]ionat` \n cel mai scurt timp dec`tre lucr`torii Postului de Poli]ie Dobre[ti, jude]ul Arge[,prin activit`]ile desf`[urate de c`tre ace[tia, recuper#ndsuma de bani.
Doresc ca lucr`torii Postului de Poli]ie Dobre[ti s` fie rec-ompensa]i pentru modul \n care au solu]ionat pl#ngerea,mai precis \n termen de 5 zile de la primire.
Am onoarea s` v` \naintez al`turat scrisoarea demul]umire, primit̀ de la Amabasada Rom#niei la Viena,adresat̀ de cet̀ ]eanul austriac Alois Schardl, Biroului de Inves-tiga]ii Criminale, din cadrul Inspectoratului de Poli]ie Arad:
"Numele meu este Alois Schardl, sunt de profesiepoli]ist [i doresc s` descriu un caz pozitiv al poli]iei de acolo.|n timp ce m` aflam \n Arad, chiar \nainte de a termina con-cediul, din camera de hotel mi-a fost furat` suma de 800 deeuro. Ca urmare a activit`]ilor depuse de c`tre poli]i[tiirom#ni, s-au reu[it prinderea autorului [i recuperarea prej-udiciului chiar a doua zi, \n data de 21.10.2006.
Poli]ia prieten [i ajutor - mul]umesc Poli]iei Rom#ne!|n special, le mul]umesc colegilor \n uniform ̀ce au efec-
tuat serviciul \n noaptea de 20/21.10.a.c. [i \n data de 22.10.a.c.,precum [i colegilor de la <<Investiga]ii Criminale>>..."
P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~12 13
„„IInnttrr`̀mm \\nn PPoollii]]iiaa EEuurrooppeeaann`̀““ a spuschestorul principal Dan Valentin F`tuloiu,luni, 28 noiembrie a.c., dup` ce a t`iat pangli-ca inaugural` [i a pus piciorul \n noul sediu alPoli]iei municipiului Deva. „Ghida]i“ de c`trecomisarul Nicolae Savu, adjunct al [efuluiPoli]iei Deva, oficialii prezen]i la momentulfestiv au vizitat moderna loca]ie desf`[urat`pe o suprafa]` de 1.200 de metri p`tra]i,recunosc#nd, cu m#n` pe inim`, eficien]ainvesti]iei de peste 40 miliarde de lei. R#nd per#nd, au fost vizitate cele 50 de birouri, sala depreg`tire sportiv`, garajul pentru opt autotu -risme. Au fost remarcate sistemele desupraveghere video, sala de briefing. Deasemenea, cei prezen]i au trecut \n revist`spa]iul de arest, cu cele nou` celule dotate cugrup sanitar propriu, cu cele dou` cur]i deplimbare, cu clubul [i cabinetul medical pen-tru persoanele aflate \n deten]ie, toate moni-torizate permanent cu un sistem video deultim` performan]`. Invita]ii [i poli]i[tiideveni au poposit \n modernul amfiteatru cu o
capacitate de 140 de locuri, unde s-a f`cut vor-bire despre aceast` poveste de succes.
{tiut este c` binele se face cu bini[orul.Despre prima „\ncercare“ de a construi acestsediu a vorbit generalul (r) Ion Pitulescu,pre[edintele ATOP Hunedoara, pe mandatulc`ruia, de [ef al I.G.P., a \nceput acest demers,„din dorin]a fierbinte a poli]i[tilor deveni de aavea un spa]iu de afirmare profesional` adec-vat“. Apreciind cele create, generalul a subliniat:„oric#te spa]ii, dotare, computere am avea, nuputem suplini calit`]ile celui mai bun poli]ist“.
|mpreun` cu poli]i[tii, au fost de fa]` lainaugurare domnii: Mircia Munteanu, pri-marul municipiului, Constantin Vieriu,pre[edintele C.N.P. Rom#nia, Cristian MariusVladu, prefectul jude]ului, Mircea Molo],pre[edintele Consiliului Jude]ean. De aseme-nea, au luat parte la bucuria devenilor [efiiInspectoratelor Poli]iilor Jude]ene: Gorj,V#lcea, Timi[, Mehedin]i, Cara[, Alba [iSibiu, precum [i [efii unor poli]ii municipaledin unele jude]e vecine.
„Acest sediu ne oblig` foarte mult - spunea, cu vi -zibil` emo]ie, [eful Poli]iei Municipiului Deva, ccoommii --ssaarruull [[eeff AAcchhiimm NNeecchhiiff. Ast`zi se \mpline[te visul meu[i al unei genera]ii de poli]i[ti. Intr`m \ntr-un nou capi-tol de perfor-man]`. Colegiimei [tiu acestlucru, am discutat\ndelung“.
Despre „visulunei genera]ii“ ammai vorbit cu dlcomisar [ef AchimNechif. „Acum 11ani, pe 15 decem-brie, s-a f`cutorganizarea de[antier. S-a \mprej-muit perimetrul, s-a s`pat groapa defunda]ie. {i a[a s-ag`t`t anul 1995“ -ne spune, nu f`r`umor.
Au urmat stagn`ri, „zile \nsorite“, [i „zile\nnourate“, s-au schimbat [efi, s-au schimbat oameni.
Din prima zi a lui ianuarie 2005, la comandamunicipiului a ajuns actualul [ef, care, de-a lungul
celor 20 de ani la municipiu, a trecut prin mai multefunc]ii. Tot \n 2005, \n martie, a venit la c#rma I.P.J.Hunedoara actualul manager, dl comisar [ef Alexan-dru Dr`ghici Ro[ioru.
Cei doi manageri audezb`tut \mpreun` problema,au vizitat [antierul, [i-au eva -luat priorit`]ile [i au rostit launison: „S` declan[`m de -mersurile!“ „Ofensiva“ s-apornit asupra noului manageral I.G.P.R., dl chestor princi-pal Dan Valentin F`tuloiu, o„poart` deschis`“ ideilor\ndr`zne]e, noului [i mai alesun om f`r` teama \ncerc`rilorinedite, europene, care s` pro-moveze o nou` imagine aPoli]iei Rom#ne.La r#ndul s`u, a promovat
ideea, a sus]inut-o, a argu-mentat-o, [tiind de la surs` \nce condi]ii \[i desf`[urau
poli]i[tii deveni activitatea. {antierul a prins via]`.R#nd pe r#nd, a c`p`tat contur cea mai modern`
loca]ie de Poli]ie din ]ara noastr`. Pe zi ce trecea,cl`direa era tot mai vizibil`, iar comunitatea \ncepea s`cread` \n acest proiect.
Ziua de 28 noiembrie a scris istorie \n Deva [i \n ]ar`.
O nou` m`sur` de evaluare a normalit`]ii
Comisarii Marilena Butnar [i Nicolae Lavu sunt ceidoi adjunc]i ai [efului Poli]iei Municipiului Deva careau constituit „echipa“ de lupt`tori. Cei care [i-au unitideile [i energia pentru a crea un colectiv de poli]i[tidevota]i comunit`]ii pe care o servesc.
|n acest sens, s-au implicat \n via]a de [antier...uman, numai \n anul \n curs fiind angaja]i, din surs`extern`, 38 de tineri, dintre care 12 fete.
„Eu sunt \nc#ntat [i de arhitectur`, dar de dotarem` bucur cel mai mult“ - ne spunea comisarul [efAchim Nechif.
Iat` de ce, \mpreun` cu \ntregul efectiv, cei treimanageri apreciaz` primirea celor 35 de calculatoare[i a celor 33 de laptopuri de la compartimentulurm`riri, a aparatelor foto [i a camerelor de filmat di -gitale, sunt \nc#nta]i de sala de preg`tire fizic` dotat`euroconform, de amfiteatrul cu 120 de locuri, dearestul „cum nu s-a mai v`zut pe la noi“, de garaj etc.De asemenea, consider` c`, de aici, de la Deva, sedeschide un nou capitol privind normalitatea, \n ceeace prive[te condi]iile de munc` ale poli]i[tilor. De fapt,se inaugureaz` o nou` m`sur` de evaluare a nor-malit`]ii.
Iar inspectorul general al Poli]iei Rom#ne, dlchestor principal Dan Valentin F`tuloiu, prin„dezv`luirea“ unor noi proiecte de modernizare a insti-tu]iei, a confirmat acest deziderat.
de solemn pe at#t dec`lduros l-a constitut, \ncadrul manifest`rilor dela Poli]ia municipiuluiDeva, \nt#lnirea inspec-torului general al Po -li]iei Rom#ne, dl chestorprincipal Dan ValentinF`tuloiu, cu c#]iva din-tre cei 13 poli]i[ti hune-doreni care au dat dova-da incoruptibilit`]ii lor.Tenta]i cu diverse sumede bani de c`trecet`]enii c`zu]i \nabatere fa]` de legea \n vigoare, poli]i[tii au reac]ionat onorabil, nu doar refuz#nd oferta, ci [i denun]#ndu-i pe corup`toriorganelor abilitate s` ia m`suri.
La \nt#lnirea cu cei prezen]i la inaugurare, [eful Poli]iei Rom#ne [i-a exprimat respectul [i admira]ia pentru faptelelor, i-a felicitat [i le-a str#ns m#na. „Hunedoara - a spus domnia sa - este jude]ul cu cel mai mare procent de desistare \nacest sens. Trebuie s` \n]elegem totu[i c` acesta este barometrul managementului preventiv de calitate: desist`rile“.
Cei 13 agen]i de poli]ie fac parte din trei domenii de activitate: Rutier - 10, Poli]ie de Ordine Public` - 2 [i unul de lacazier.
Ca un eventual „panou de onoare“, inser`m mai jos numele celor 13 poli]i[ti care au desistat: Aurelian P`durean(cazier), Sebastian Noni, Daniel Popescu, Ioan Apetroaie, Ovidiu Moldovanu, Dorin Borza, Emil C#rlan, Roman Murg,Ionel Mereu, Adrian Doda, Costel Nicoar` (rutier), Florin Negru [i Cosmin Sincovici (Ordine Public`).
„V` felicit [i v` asigur de tot respectul meu“ - le-a spus, tuturor, inspectorul general al Poli]iei Rom#ne.
Factorul uman principala -surs` de performan]e
„Condi]iile de lucru nu pot produce performan]` dac` sursa uman` nu estede calitate“ a subliniat, \n alocu]iunea sa, dl chestor principal Dan ValentinF`tuloiu. De asemenea, [i-a exprimat convingerea c` exemplul de la Deva nuva fi singular, multe dintre proiectele \ncepute de structurile jude]ene [ior`[ene[ti fiind pe care de a fi finalizate. A exemplificat chiar cu sediile din Vul-can [i Brad, jude]ul Hunedoara, care vor putea fi inaugurate p#n` la sf#r[itulanului \n curs.
„La nivel na]ional am alocat 120 milioane de euro pentru renovarea [i con-struirea unor sedii noi“ a ad`ugat [eful Poli]iei Rom#ne. „Am creat un grafic depriorit`]i. |n jude]ul Hunedoara sunt \n grafic, pe termen scurt la Vulcan, [i sea[teapt` o Hot`r#re de Guvern pentru schimbarea sediului de la Brad. Avemmulte alte investi]ii \ncepute [i care se realizeaz` la nivel na]ional. Este un[antier \n toate Poli]iile“.„Poli]i[tii corup]i
\nseamn` banipublici“
Inspectorul general al Poli]iei Rom#ne [i-aexprimat satisfac]ia c` Poli]ia na]ional` a fostomologat` ca o Poli]ie care a f`cut reforma, avorbit despre sacrificii, despre miile de tineriangaja]i, despre miile de poli]i[ti care au fostnevoi]i s` p`r`seasc` sistemul. „A fost oreform` dur`, dar ea ne-a omologat“. Toto-dat`, dl F`tuloiu i-a informat pe cei prezen]idespre proiectele imediate [i de pers pectiv`ale echipei manageriale a I.G.P.R., despreviitoarele evalu`ri profesionale on-line, desprechibzuin]a de a cheltui banii publici.
De asemenea, a atras aten]ia c` poli]i[tiicorup]i [i cei care nu se adapteaz` riguro -zit`]ilor vor fi sco[i din sistem „pentru c` ei\nseamn` bani publici“.
Evoc#nd aspecte mai \ntunecate din via]aPoli]iei locale, a remarcat schimbarea,evolu]ia deosebit` [i manageriatul perfor-mant, eficient al unei echipe care [tie s`-[ialeag` priorit`]ile.
Un spa]iu al comunic`riiSediul I.P.J. Hunedoara s-a
\nnoit \n ultima perioad`. Inspectorulgeneral al Poli]iei Rom#ne a vizitat noulCentru de Rela]ii Publice, un spa]iumodern de promovare a imaginii [i decomunicare cu societatea civil`.
A trecut \n revist` sala de con-ferin]e de pres`, cabinetul de consiliereantivictimal, birourile poli]i[tilor de pre-venire [i de rela]ii cu publicul.
{eful Poli]iei Rom#ne a f`cut unschimb de idei [i informa]ii cu condu -cerea I.P.J., cu psihologul, sociologul [ipurt`torul de cuv#nt al institu]iei.
|n prezen]a conducerii I.G.P.R.[i a [efilor Inspectoratelor de Poli]ielimitrofe, a fost inaugurat` noua loca]iea „Clubului Poli]i[tilor“. Momentul a
fost marcat de o sear` „cultural`“ cu „vir[li“ [i muzic` de joc [i voie bun`, \n interpretarea Forma]iei „Ardelenii“. Condus`de agentul [ef adjunct Eugen Mih`il`, artist recunoscut \n folclorul rom#nesc, Forma]ia „Ardelenii“ este compus` dinpoli]i[ti [i \i \nc#nt` pe colegi cu diverse ocazii.
Suita activit`]ilor organizate ad - hocde c`tre Ministerul Administra]iei [iInternelor \n colaborare cu Asocia]ia Vet-eranilor de R`zboi din M.A.I., Asocia]iaNa]ional` a Cadrelor \n Rezerv` [i \nRetragere din M.A.I [i autorit`]ile pub-lice locale a fost de-a dreptul impresion-ant`. Atât la nivelul Aparatului Centralcât [i la cel al structurilor subordonate s-au desf`[urat ac]iuni de \nalt` ]inut` cupregnant caracter [tiintific: simpozioane,mese rotunde, sesiuni de comunic`ri,foto-expozi]ii documentare [i spectacoleavând ca tem` fundamental` „MareaUnire de la 1 Decembrie 1918“.
Seria manifest`rilor aniversare adebutat, \n Municipiul Sf#ntu Gheor -ghe, jude]ul Covasna, unde s-adesf`[urat Simpozionul „Românii din arcul centralcarpatic - prezent, trecut [i viitor“. Organizat \ncolaborare de c`tre Direc]ia Jude]ean` a Arhivelor
Na]ionale [i Inspec-toratul de JandarmiJude]ean Covasna, laMuzeul Carpa]ilorR`s`riteni. Acesta acontinuat cu evo-carea titrat` „Partici-parea structurilor deinterne [i de ordinepublic` la \nf`ptuireaMarii Uniri, la 1Decembrie 1918“,urmat` de vernisajul,la Centrul Eclezias-tic a foto-expozi]ieidocumentare „Preo]i[i mireni români, vic-time ale teroareicomuniste, \ntre anii1948 -1989.“
Tot \n ziua de 30noiembrie a.c., lasediul Academiei dePoli]ie „Alexandru
Ioan Cuza“ s-a desf`[urat simpozionul „ParticipareaMinisterului de Interne la f`urirea Rom#niei Mari“,iar expunerile privind circumstan]ele istorice [isemnifica]iile \nf`ptuirii actului unirii au avut marepriz` la public. |n acela[i context festiv, la ini]iativaDirec]iei Informare [i Rela]ii Pubice, la Centrul Cul-tural al M.A.I. s-a desf`[urat spectacolul titrat„Suflet de român“, organizat \n colaborare cu Ofici-ul Na]ional pentru Cultul Eroilor. |n cadrul acestu-ia au evoluat impetuos: Paula Seling, Sofia Vicov-eanca, Mad`lina Manole, Victor Socaciu [i GrupulPrinceps, Ionu] Sid`u, Steliana Sima [i arti[tiiAnsamblului artistic „Cioc#rlia“ al M.A.I. Reprezen-tan]ii structurilor Ministerului Administra]iei [iInternelor au participat, de asemenea, cu multaplomb la manifest`rile comemorative organizatede alte institu]ii publice locale pentru cinstirea jert-fei de sânge a eroilor c`zu]i pentru \mplinirea mare-lui ideal na]ional. Poli]i[tii [i jandarmii rom#ni afla]i\n misiuni de men]inere a p`cii \n teatrele deopera]ii din str`in`tate au s`rbatorit Ziua Na]ional` aRomâniei prin derularea unor activit`]i specifice:arborarea Drapelului, evocarea momentului MariiUniri, p`strarea unor momente de reculegere \nmemoria f`uritorilor acestui memorabil act de \ntre-gire na]ional`.
Marea Unire - sarb`torit` cum se cuvine \n unit`]ile Ministerul Administra]iei [i Internelor
Cu tinere]ea, frumuse]ea [i, nu \n ultimulr#nd, inteligen]a, care o caracterizeaz`, agen-tul Iuliana Gabriela Firulescu, de la Poli]ia deOrdine Public` a Municipiului T#rgu Jiu, [i-aasigurat premisele unui bun \nceput \n ca -rier`. Absolvent` a {colii de Agen]i de Poli]ie„Septimiu Mure[an“ - Cluj-Napoca, promo]ia2005, t#n`ra poli]ist` a mers, cu hot`r#re,mai departe, la Facultatea de Drept, fiind, \nprezent, student` anul II. Ceea ce \nva]` \n[coal`, recunoa[te ea, \i completeaz`
cuno[tin]ele \n domeniul de activitate pecare [i l-a dorit la intrarea \n Poli]ie. „Aici, la<<Ordinea Public`>>, ne spune Iuliana,merg pe teren, \nt#lnesc \n fiecare zi oameninoi, situa]ii noi pe care trebuie s ̀le rezolv.M-am acomodat foarte repede, datorit`colectivului excelent de care am avut parte.Munca este o continu` provocare mai alesc`, de cele mai multe ori, trebuie s` fac fa]`efortului prelungit. M` simt, \ns`, extrem deutil` celor din jurul meu“. Ghid pentru studen]i
Recent un nou Ghid, pentru studen]i de aceast` dat`, a fost elaborat de Direc]iaPoli]iei de Ordine Public` din I.G.P.R.. Bro[ura con]ine sfaturi utile mai ales tine -rilor din universit`]i \n leg`tur` cu asigurarea unui climat de lini[te [i siguran]` [iprotec]ia antiinfrac]ional` [i antivictimal`.
De la recomand`ri gen „nu l`sa]i u[a camerei neasigurat`“, se ajunge la un capi-tol extrem de bine documentat destinat prevenirii [i combaterii consumului dedroguri.
|n acest sens, doamna subinspector Florentina Rusan, sufletul colectivului deautori, sus]ine o adev`rat` pledoarie pentru ap`rarea vie]ii, pentru trezirea la reali-tate a celor care au ales o variant` iluzorie a fericirii.
Extrem de persuasiv`, ca de altfel orice mam` de adolescen]i, doamna subin-spector Rusan construie[te un mesaj care nu las` loc dec#t pentru o sigur` replic`- cea \n sprijinulunei existen]enormale. „Totulse \nt#mpl` f`r`s`-]i dai seama [isingurul vinovatde necazurile pecare o s` le ai nue[ti dec#t TU.Ceea ce vezi estenumai o iluzie cete va duce lapieire. Are senss` strici munca pecare ai depus-op#n` \n prezent [ivia]a ta t#n`r` [iplin` de visuripentru ca, \ntr-osecund`, ea s`ajung` la gunoi? Odat` ce ai gustat din aceast` pl`cere, nu mai exist` drum de\ntoarcere. Tot ce po]i face este s` nu apuci pe acest drum [i s` nu cazi \n vorbele\n[el`toare ale ispitei“.
Un alt capitol al ghidului vizeaz` protec]ia tinerelor \mpotriva abuzurilor sexu-ale [i modul \n care eventualele victime ar trebui s` se protejeze atunci c#nd se pro-duce asupra lor o astfel de agresiune.
Lucrarea mai face referire [i la alte infrac]iuni - t#lh`ria, lovirea, amenin]area,furtul etc. - precum [i diverse contraven]ii, explic#ndu-se consecin]ele grave [ifoarte grave la care se supun cei ce comit asemenea fapte ilegale.
S-a l`sat cu dosare penaleV.B., de 15 ani, [i S.G.A. de 14 ani, ambii elevi \n T#rgu Jiu, s-au „jucat“... periculos,
fur#nd dou` radiocasetofoane de la Liceul Sportiv [i din {coala general` nr. 5. Au fostprin[i, pe baza informa]iilor ob]inute, de c`tre agentul [ef Cristian Moro[anu, de laPoli]ia municipal`, care le-a \ntocmit dosare penale.
|n „plasa“ Poli]ieiDrumul urm`ritului general Croitoru Gheorghe, din comuna Argetoaia, jude]ul Dolj
- care se sustr`gea urm`ririi penale, \n cadrul I.P.J. Constan]a, pentru comitereainfrac]iunii de \n[el`ciune - s-a blocat brusc, la Poli]ia gorjean`.
Agentul [ef adjunct Daniel M`mar` [i agentul principal Constantin Salomia l-au depi-stat, pe baza informa]iilor abil ob]inute de c`tre cei doi poli]i[ti de la Poli]ia T#rgu Jiu \nurma investiga]iilor efectuate.
Activitatea \n „operativ“ \nseamn`, \ns`, pentru agentul [ef adjunct Daniel M`mar` [imult` preven]ie. |mpreun` cu colegul s`u, agentul [ef adjunct Titu V\lceanu, acesta a par-ticipat la emisiuni radio-tv, ocazie cu care avorbit despre conceptul Poli]iei de Proximi-tate, organizarea poli]i[tilor pe sectoare,atribu]iile acestora. Cum era [i firesc \n ast-fel de ocazii, cei doi oameni ai legii au sf`tuitpopula]ia pentru o atitudine proactiv` \n pre-venirea [i combaterea violen]ei domestice.
Activitatea bun` a compartimentului,care se afl` pe un trend ascendent, a atrasdup` sine recompense. To]i lucr`torii auprimit premii \n bani, compartimentul fiinddotat cu dou` autoturisme Dacia Logan, faptce a dus la o prezen]` mai activ` \n teren apoli]i[tilor de proximitate, fiind \mbun`t`]it`imaginea Poli]iei, aspect reflectat [i \n son-dajele de opinie \ntocmite.
|n perioada 8 - 9 noiembrie a.c., \n municipiul Bra[ov, s-adesf`[urat \nt#lnirea anual` a poli]i[tilor de proximitate, ac]iunela care au participat domnii: Peter Schrorer, [eful Proiectuluielve]ian privind implementarea Conceptului Poli]iei de Proxi -mitate, comisar Cornel Gabriel Ciocoiu, directorul Direc]ieiPoli]iei de Ordine Public` din I.G.P.R., precum [i speciali[ti \ndomeniu din unit`]ile teritoriale ale Poli]iei Rom#ne.
Cele mai importante aspecte, abordate \n cadrul discu]iilor,s-au referit la: uniformizarea func]iilor ocupate de ofi]eri, moti-varea financiar` a poli]i[tilor de specialitate, dotarea struc-turilor, criteriile de selectare a speciali[tilor, Poli]ia de Proxi -mitate \n mediul rural etc.
Ofi]erii instructori Poli]ie de Proximitate au vorbit, \ntrealtele, despre capacitatea [i convingerea celorlal]i poli]i[ti de atranspune \n practic` acest concept, dar [i despre modalit`]ile\n care va continua implementarea acestuia \n perioadaurm`toare, respectiv prin continuarea activit`]ilor de preg`tire\n domeniu. S-au mai formulat recomand`ri \n leg`tur` cu intro-ducerea manualului Poli]iei de Proximitate, ca disciplin` destudiu \n [coli, implementarea conceptului \n Republica Moldo-va etc.
Tot cu aceast` ocazie, s-au purtat discu]ii pe marginea unormodific`ri ale Dispozi]iei I.G.P.R. nr. 200/2006, cu privire launele atribu]ii ale Poli]iei de specialitate.
|n dialog, poli]i[tii de proximitate |ntâlnire a managerilor poli]iilordin O.S.C.E.
Ziua de 24 noiembrie a.c. a marcat noi [i benefice contacteale inspectorului general al Poli]iei Române, domnul chestorprincipal de poli]ie Dan-Valentin F`tuloiu. Domnia sa a participatla reuniunea [efilor de poli]ie din statele membre O.S.C.E., carea avut loc, la Bruxelles. Cu acest prilej au fost analizate oportu-nit`]ile [i modalit`]ile de optimizare a cooper`rii dintre poli]iilestatelor membre O.S.C.E. [i a schimbului de bune practici \nceea ce prive[te perspectivele democratice la nivel na]ional [iinterna]ional.
Dialog cu reprezentan]ii O.L.A.F.pe tema combaterii contrabandei
[i contrafacerilorIn ziua de 4 decembrie a.c., [eful Poli]iei Na]ionale s-a \nt#lnit cu
doi rerezentan]i ai Oficiului de Lupt` Antifraud` (OLAF). Dialogulbilateral a fost grefat pe aspecte ale activit`]ii OLAF [i pe metodelede colaborare interinstitu]ional` privind prevenirea [i combatereacontrabandei cu ]ig`ri [i a contrafacerilor.
Recent, [eful Poli]ieiNa]ionale, domnul chestorprincipal Dan - ValentinF`tuloiu a participat la reuni-unea [efilor poli]iilor dinstatele membre ale UniuniiEuropene care s-a desf`[urat,la Bruxelles .
|n acest context, au fostdiscutate aspecte privind efici-entizarea schimbului de infor-ma]ii dintre poli]iile din spa]iulcomunitar, armonizarea [icoordonarea operativ` (pentrua da o ripost` ferm` marilorprovoc`ri reprezentate decrima organizat` trans -na]ional` [i de alte forme deinfrac]ionalitate), cooperareamultidisciplinar`, precum [idezvoltarea planurilor deac]iune ale noilor grupuri delucru COSPOL . Dup` cum se[tie Comprehensive Opera-tional Strategic Planning forPolice define[te o nou`metodologie a cooper`riipoli]iene[ti multina]ionale, lanivelul Uniunii Europene.
Inspectorul general al Poli]iei Române, prezent la dou`reuniuni importante ale [efilor de poli]ie europeni
OOAASSPPEE}}II EELLEENNII,, ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAAO delega]ie a Poli]iei Elene din care au f`cut parte domnii: Ilios Kokoros,
director adjunct al Poli]iei din Nafplio, Regiunea Algoridas, Ioannis Siahamis,director al Poli]iei din Cranidi [i un translator a \ntreprins, recent, o vizit`, laInspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Vâlcea. Oaspe]ii au onorat invita]ia f`cut` dec`tre echipa managerial` a I.P.J. Vâlcea, iar obiectivul vizitei a fost transferulreciproc de experien]` \n materie de prevenire [i combatere a criminalit`]ii. |ncadrul discu]iilor purtate au fost abordate probleme comune privind eficienti-zarea activit`]ilor de poli]ie \n scopul diminu`rii fenomenului infrac]iunal [i
amplific`rii sentimentului desiguran]` al cet`]enilor.Totodat`, poli]i[tilor dinGrecia le-au fost prezen-tate câteva sta]iuni [iobiective turistice de peraza jude]ului: B`ile Go -vora, C`lim`ne[ti -C`ciulata, Voineasa,Mân`stirea dintr - un lemn[i Mân`stirea Cozia. Dia-logul cu [eful Inspectorat-ului de Poli]ie al Jude]uluiVâlcea, domnul comisar[ef Adrian Cazan a fost
urmat de o prezentare a Dispeceratului, Serviciului Criminalistic [iDeta[amentului pentru Interven]ie Rapid`. Lupt`torii D.P.I.R. au f`cut odemonstra]ie spectaculoas` de profesio nalism, dup` un scenariu tactic complex, care a vizat salvarea unor ostatici [i au ac]ionat „ca la carte“ pentru potolireaunui grup de manifestan]i violen]i care au pus \n pericol siguran]a unei per-soane. |n programul vizitei oaspe]ilor eleni a mai intrat \ntâlnirea cu [efii de ser-vicii [i [efii poli]iilor or`[ene[ti. Schimbul de idei a avut loc \n sala de protocola Hotelului „Maria“ din Municipiul Râmnicu Vâlcea. Poli]i[tii greci le-au vorbitomologilor lor români despre modalit`]ile [i procedurile prin care solu]ioneaz`problemele mai mult sau mai pu]in spinoase care apar la nivel local. |n ultima zia vizitei, oaspe]ii au participat la lansarea Programului „Stop violen]ei“. Acestase deruleaz`, \n perioada noiembrie 2006 - noiembrie 2007, iar principalii actorisociali sunt: „Funda]ia Jude]ean` pentru Tineret“ \n parteneriat cu Inspectorat-ul de Poli]ie Jude]ean [i cu Inspectoratul {colar al Jude]ului V#lcea.
17P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~16 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~
S`pt`mâna trecut`, InspectoratulGeneral al Poli]iei Române [i Auto-mobil Clubul Român au lansat, laClubul Diploma]ilor, Campania„Gândi]i înainte de a conduce“.
Ac]iunea de promovare a sigu-ran]ei rutiere, desf`[urat` la nivelmondial, este organizat` de c`tre Fe -dera]ia Interna]ional` a Automobilu-lui, sub genericul invocat \n titlu.
Campania cuprinde o suit` deactivit`]i de factur` modern` cevizeaz` con[tientizarea conduc` -torilor de autovehicule în vedereaportului centurii de siguran]`, a pro-tej`rii copiilor din autoturism, a [ofe -rului [i a celorlal]i pasageri, a partici-pan]ilor la traficul rutier.
Menit` s` sensibilizeze conduita preventiv` a participan]ilor la traficul rutier,sco pul campaniei re pre -zint` evi tarea con se -cin]elor cum plite ale acci-dentelor de circula]ie.
Aceast` cam-panie a demaratdeja \n numeroase]`ri de pe mapa-mond. }ara noas-tr` s-a raliatmi[c`rii ini]iate deFIA Foundation,prin punerea înpractic` a uneicampanii gigant,menit` s` sensibi-lizeze conduita pre-ventiv` a partici-pan]ilor la traficulrutier, în scopul evit`rii consecin]elor cumplite ale accidentelor rutiere. Campania „GÂNDI}I ÎNAINTE DE A CON-
DUCE“ promoveaz` mesaje simple privind siguran]a ruti-er` prin eviden]ierea unor m`suri care iau doar câtevasecunde, dar care v` pot salva via]a. In plus, se identific`principalii factori de risc care pot cauza accidente gravesau coliziuni mortale.
Urma]i sfaturile expertului nostru în domeniul sigu-ran]ei rutiere, manechinul pentru testul de ciocnire,mereu solicitat în accidente de genul c`rora noi sper`m c`dumneavoastr` ve]i fi feri]i.
Dac` în anul 2005,pe [oselele planetei audecedat 1,2 mi lioane deoa meni, f`r` m` surisus]inute de prevenire, înanul 2020 aceast` ci fr`aproape se va dubla.
"Sufletul nu poart` uniform`!"Miercuri, 6 decembrie a.c., la Galeria
ArCub din Capital`, a avut loc vernisajulunei expozi]ii de pictur` cu tematic` reli-gioas`. Particularitatea evenimentului afost cea a autorilor bijuteriilor artistice. Eisunt angaja]i ai Poli]iei [i Jandarmeriei, aiAcademiei de Poli]ie "Alexandru IoanCuza". Bucuria s`rb`torilor de iarn` cedebuteaz` de fiecare dat`, cu cadouri \nghetu]e pentru copii [i pentru cei dragi,aduse de spiritul Sf#ntului Nicolae - cunos-cut [i sub (re)numele de "Mo[ul" sau"Santa Claus" - a fost cu at#t mai mare pen-
tru cei prezen]i, cu c#t ar \nsemna\nt#lnirea cu o vedet` at#t de \ndr`git`:Valeriu Tab`r`. El a fost, al`turi decolegii din Serviciul Tradi]ii din cadrulM.A.I., gazda [i sufletul evenimentuluicultural.
Dintre expozan]i \i amintim peTiberiu Vl`deanu [i Mihai Dinc`, de laAcademia de Poli]ie, Eugen Buzic`Dumitrescu, de la Poli]ia MunicipiuluiAlexandria, pe Dumitru Ciurea [i peFlorin Preda Dochinoiu, de la I.P.J. Gorj.
Valeriu Tab`r` a fost convins de tal-entul arti[tilor, mai ales c` icoanele de tip
bizantin sunt, totdeauna, o provocare pentru pictori, g`sind [i explica]ia faptului c`nu a fost foarte surprins de profesia acestora - "Sufletul nu poart` uniform`!"
Text [i foto:Marius TOMA
Idei [i proiecte valoroase- de jos \n sus
Primul lucru pe care [i l-a propus echipa decomand` a Inspectoratului de Poli]ie a Jude]uluiMaramure[, \n actuala formul` managerial` (dlcomisar-[ef Ioan Isac - [eful inspectoratului [iadjunc]ii s`i: dl comisar-[ef Ioan Cup[a [i comis-arul Vergil Florin Maxim) a fost modernizareaactului de decizie. De aici s-a pornit. Acesta a fost\nceputul. Nevoia de a comunica, de a realiza unnou modul rela]ional, un nou tip de rela]ii \ntremembrii echipei de conducere, \ntre comand`, [efide servicii [i de subunit`]i p#n` la posturile comu-nale. F`r` discriminare, comunicarea astfel real-izat` [i bazat` pe un sincer dialog, schimb de infor-ma]ii [i idei, a realizat un autentic liant pentrulucrul \n echip`, pentru modernizarea institu]iei [icompatibilizarea acesteia cu standardele [i practi-cile poli]iene[ti europene.
Valorific#nd operativ problematica rezultat` dinradio-conferin]e [i evalu`rile lunare ale activit`]iiPoli]iei Rom#ne, [eful inspectoratului a solicitat defiecare dat` colaboratorilor s`i, ca proiectele,ideile, demersurile pozitive, experien]a valoroas`s` vin` de jos \n sus, de acolo de unde realitatea aredimensiuni nedeformate. Un asemenea mod deabordare realizeaz` un scop firesc, acela de a [ti pede rost, \n fiecare clip`, bioritmul situa]iei opera-tive. "Av#nd la baz`, cunoa[terea aprofundat` arealit`]ii, a zonelor de risc, gestion`m, f`r` pro -bleme, situa]ia operativ`..." a subliniat inspectorul[ef, dl comisar-[ef Ioan Isac.
[i aici, \n magnificul Maramure[, cunoa[terea [igestionarea eficient` asitua]iei operative. A[adup` cum a apreciat dlcomisar-[ef Ioan Isac,"situa]ia operativ` s-a sta-bilizat substan]ial, \n ulti-ma vreme, [i-n foartemulte zone, s-a redus cri -minalitatea...". Pare a fi oevolu]ie de bun augur.Dac` p#n` nu de mult, cade altfel [i-n alte zone ale]`rii cu o bogat` zestreforestier`, t`ierea ilegal`era la ordinea zilei, printr-obun` colaboarare cu I.J.J.Maramure[, cu I.J. alPoli]iei de Frontier`, cuDirec]ia Silvic` [i Prefec-tur`, s-au diminuat t`ierileilegale de arbori. * Jude]ulMaramure[ are o lungime de frontier` comun` cuUcraina de 163,5 km, iar de la 1 ianuarie 2007,aceasta va fi frontier` a Uniunii Europene, respon-sabilitatea asigur`rii securit`]ii ei, va fi o porunc`de c`p`t#i. Toate acestea se vor \nt#mpla \ncondi]iile \n care, criminalitatea transfrontalier`,dar mai ales, contrabanda, va trebui s` capete oripost` pe m`sur`. * |n concep]ia echipei de ma -nageri a inspectoratului, evaluarea [i reevaluareapoli]i[tilor de la posturile comunale [i de la su b -
unit`]i, a fost tratat`, tot ca o problem` de manage-ment. Au fost supu[i unui asemenea test, cei cu ovechime mai mare de cinci ani. |n 13 ora[e, total-iz#nd peste 40 la sut` din personal, s-au efectuatschimb`ri organizatorice. * Dac` p#n` nu demult,inspectoratul avea, dup` cum s-a exprimat inspec-torul-[ef, un deficit enorm de resurse umane, maiales la Ordine Public`, situa]ie de a pune comanda\n imposibilitatea aplic`rii noii concep]ii de ordinepublic`, cu sprijinul con-ducerii I.G.P.R., aceast`problem` a fost rezolvat`.Rezultatul - reducerea in frac -]ionalit`]ii stradale, dezmem-brarea gru p` -rilor crimi-nale cu mo -duri de operare.
S em a i
p o a t evorbi doar de furturiaccidentale din case, ma[ini ori so -ciet`]i comerciale. De multe ori, neglijen]a propri-etarilor de a l`sa locuin]ele descuiate, obiecte \nautoturisme, este sursa tenta]iei ho]ilor. Pentrureducerea furturilor din societ`]i comerciale,Poli]ia maramure[ean` a ini]iat c`i de comunica]ie[i ac]iune \mpreun` cu Societ`]ile de paz` [i celecomerciale. Ar fi de eviden]iat ini]iativa acesteia dea determina conducerile societ`]ilor comerciales`-[i asigure m`suri de protec]ie [i paz`.
De la reabilitare - la modernitate
Deschiderea Poli]iei maramure[ene c`trecomunitate s-a materializat, pe l#ng` altele [i prinmodernizarea spa]iilor de primire a publicului.
|n acest domeniu \nc` mai sunt multe def`cut, \ncep#nd cu sediul Inspectoratului, cel alPoli]iei Municipiului Baia-Mare, sediilepoli]iilor or`[ene[ti [i posturilor comunale. Selucreaz` zi [i noapte, iar, la sf#r[it, de an sepreconizeaz` ca parterul sediului I.P.J. s` fie pedeplin reabilitat, renovat [i dotat cu mobiliermodern [i func]ional. Anul viitor, aici vafunc]iona [i un spa]iu de consiliere a victimelorviolen]ei. * Printre alte lucruri bune, este [i
extinderea Re]elei IntraPol la nivelul Poli]ieiMunicipiului Baia-Mare [i apoi, la nivel dejude]. * |mpreun` cu Oficiul Na]ional pentruRefugia]i [i Poli]ia de Frontier` se realizeaz`
un pilon de comuni-ca]ii care vaa s i g u r aleg`turile [i
comuni-ca rea
radio dintreparteneri \n aplicarea legii. * Multe
au fost problemele privind situa]ia juridic`a unor imobile, sedii de poli]ie, a unor sediiimproprii. S-au c`utat [i se caut` solu]ii pen-
tru a asigura confort [i condi]ii de munc` civi-lizate pentru poli]i[ti. C#teva dintre sediileunor posturi de poli]ie (Suciu de Sus, DimaMic`) au fost construite de la funda]ie [i suntdeja, etalon. * Cu ajutorul ATOP, poli]i[tii deproximitate din 13 ora[e vor primi calculatoare.* O problem` ce [i-a g`sit [i ea rezolvarea, afost repartizarea mijloacelor auto, av#ndu-se cuprioritate, \n vedere, Poli]ia Rural`, Poli]ia Ruti-er`, Ordinea Public`. 89 de Loganuri au com-pletat Parcul Auto al inspectoratului, iarpunerea lor la dispozi]ia patrulelor [i echipa-jelor, a dinamizat \ntregul dispozitiv antiin-frac]ional. * |mpreun` cu prim`riile, seac]ioneaz` pentru a reduce abaterile [i eveni-mentele rutiere tragice, cu consecin]e graveprin \nzestrarea autoturismelor de la Poli]iaRutier` cu radare. * {eful Inspectora tului, dlcomisar [ef Ioan Isac, un adept al ordinii, ne-am`rturisit c` p#n` recent, doar 10 la sut` dintrepoli]i[ti purtau uniform`. Nu-[i poate explica oasemenea reticen]`, din partea unor poli]i[ti,mai ales c` unul dintre simbolurile autorit`]iieste [i uniforma. {i ca atare, a ac]ionat. * Print-re nemul]umirile, dar mai ales, ne\mplinirileechipei de comand` se num`r` [i aceea \nleg`tur` cu starea precar` \nc`, a drumurilor.Mult` vreme infrastructura a fost neglijat`.Rezultatul - evenimente rutiere cu consecin]egrave. * |n acest an s-a mai realizat un c#[tig:constituirea U.T.A.I., un compartiment nou deanaliz` a fenomenului infrac]ional, a cauzelorgeneratoare de fapte penale [i a m`surilornecesare pentru combaterea lor...
�Convorbirea cu inspectorul [ef a fost
deosebit de natural` prin modul franc de abor-dare a fiec`rei probleme. Sunt foarte multeproiectele ce trebuie finalizate, via]a este at#tde dinamic`, \nc#t nu mai exist` loc dec#t pen-tru ac]iune. Fiecare succes se bazeaz` pefor]a [i soliditatea fiec`rei echipe, pe profe-sionalismul fiec`rui poli]ist. Cu siguran]`, c`poli]i[tii maramure[eni sunt foarte aproapede Europa, nu numai geografic ci [i conceptu-al [i ac]ional.
VViioorreell TTUURRCCUU{{
|n Maramure[,
Despre poli]i[ti, numai de bine!
Pentru a-[i atinge obiectivele, \n ultimii ani, organiza]iile criminale [i grup`rile teroriste au folosit tele-foanele celulare, \ntr-un mod „inovator“. Pira]ii speciali[ti \n clon`ri deturneaz` numerele unor telefoanemobile legitime pentru a disimula apeluri perfide. Ei cump`r` masiv celulare jetabile prepl`tite [i trec lafolosirea lor ca „detonatoare“ de bombe. Iat` cele mai recente date [i cifre privind folosirea ilegal` atehnologiei f`r` fir.
|n martie 2006, o bomb`, declan[at` printr-un tele-fon celular folosit ca „detonator“, a f`cut cinci mor]i [i17 rani]i, \ntr-un magazin din sudul Philipinelor. Atun-ci, autorit`]ile au suspicionat grupul militant extremistcondus de Abu Sayyaf [i asociat cu Al - Quaida. |n mar-tie 2004, terori[tii islamici veni]i la Madrid au folosittelefoane celulare prepl`tite pentru a detona bombe,\n vagoanele de metrou [i au f`cut 191 de victime. |nfebruarie 2005, guvernul din Philipine a „expediat“adoptarea unei legi antiteroriste care solicita \nregis-trarea cartelelor de module de identificare a abona]ilorprin celular, iar, \n martie 2006, proiectul de lege nu afost adoptat din pricina unor obstruc]ii de ordin politic.|n ianuarie 2006, agen]ii federali americani au ini]iat oanchet` privind cump`rarea masiv` de celulare jetabile de c`tre resortisan]i din Orientul Mijlociu [i dinPakistan. |n 1998, apropia]i ai grupulului terorist „Hezbolah“ au clonat celularele cadrelor superioare aleunui important operator de telecomunica]ii canadian. Frauda a fost detectat` , \n anul 2005, când un clienta constatat cu stupefac]ie c` factura sa de celular a costat 12 000 de dolari canadieni [i c` de pe acesta aufost f`cute peste 1000 de apeluri \n ]`ri ca Libia, Pakistan, Rusia sau Siria. Poli]ia Brazilian` este convins`c` telefoanele celulare au jucat un rol hot`râtor \n organizarea unei vaste revolte coordonate, \n 2001.Aceasta a cuprins cu repeziciune 29 de \nchisori din statul Sao Paulo. Conform unui studiu recent, 60 lasut` din cei 10,7 milioane de utilizatori de telefoane mobile din Republica Ceh` au cump`rat carduriprepl`tite pentru a nu fi nevoi]i s` - [i declare datele personale. |n 2004, o important` societate japonez`de Telecomunica]ii a retras de pe pia]` celulare prepl`tite pe motiv c` acestea au fost utilizate \n scopuricriminale. |n Anglia [i \n }ara Galilor, num`rul furturilor de celulare a ajuns, la 470.000.
|n 2006, autorit`]ile din California au aprobat s` se stabileasc` un „grup special de anchet`“ privindfraudele s`vâr[ite \n industria celularelor. Pân` \n 1993, frauda privind celularele a fost considerat` oinfrac]iune minor`, \n Statele Unite. Uneori, \ns`, aceasta a f`cut obiectul acuza]iilor de infrac]iune grav`,\n virtutea legii federale. |n ciuda numeroaselor ini]iative de prevenire [i detec]ie, industria celularelorevalueaz` la peste 1,5 milioane de dolari pierderile zilnice provocate prin fraude.
cyan magenta yellow blackcyan magenta yellow black
19P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~18 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~
EXPERIEN}E AVANSATE
Noi tendin]e ale criminalit`]ii:
CELULARELE UCIGA{E
Aten]ie la
„Identity Crime“Un articol pe tema furtului de identitate, ap`rut recent, \nrevista „Newsbeat“ din Perth (Australia) \ncepe cu defini]ia„identity theft“ avertizând asupra cre[terii \ngrijor`toare anum`rului de fraude rela]ionate cu furtul de identitate.Evolu]ia galopant` a acestui gen de infrac]iuni este generat`de accesul facil la \nalte tehnologii care permit falsificareadocumentelor de identitate (computere portabile, scannere,software de edi]ie) [i la internet. Acestea le ofer`delincven]ilor o marj` de anonimat satisf`c`toare. La modulsuccint, vorbe[te despre echipa multidisciplinar` a M.F.I.(Major Fraud Investigation) responsabil` pentru deter-minarea „patern-urilor“ \n domeniul delictelor comise cu aju-torul hi - tech [i a celor privind identitatea, parteneriateleinstituite cu agen]iile guvernamentale, institu]iile financiare[i companiile industriale private, f`cându-se referiri latendin]ele manifeste \n domeniul furtului de identitate [i lamarile provoc`ri pe care investigarea marii fraude le pune \nfa]a poli]i[tilor. Autorul articolului descrie un „modusoperandi“ folosit de un grup de crim` organizat` din Perth(Australia) [i Opera]iunea „Longjaw“.
|n Fran]a, exist` dou` agen]ii na]ionale de poli]ie,fiecare cu juridic]ia ei. Poli]ia Na]ional` ac]ioneaz` \nora[e, iar Jandarmeria Na]ional` (Gendarmerie
Nationale), \n sate [i ora[e mici. O difuziune similar`,cvasicalchiat` exist` sau a existat \n diferite ]`ri care auimitat „modelul francez“. Pe de alt` parte, municipiileconteaz` pe o Poli]ie Local` numit` Poli]ie Municipal`,Gard` Municipal` sau Gard` Campestr`.
Acestea au atribu]iii restrânse (aplic` ordonan]elelocale/municipale, majoritatea privind traficul rutier) [iparticip` la ac]iuni preventive (controale, evacu`ri dincl`diri, prevenire a accidentelor de circula]ie e.t.c). |nFran]a, termenul „poli]ie“ se refer` atât la for]ele care\ndeplinesc o astfel de func]ie cât [i la conceptul demen]inere a legii [i ordinii publice.
PPoollii]]iiaa AAddmmiinniissttrraattiivv`̀ ((PPoolliiccee AAddmmiinniissttrraattiivvee))cuprinde: patrule preventive \n uniform` [i serviciile depoli]ie rutier`. Acestea au atribu]ii limitate când este
delictele [i s` fac` arest`ri. |nprivin]a actorilor politici, pri-marul are atribu]ii de poli]ieadministrativ`. A[a, de pild`, elle poate ordona poli]i[tilor s`aplice ordonan]ele municipale.De[i puterile \n stat sunt sepa-rate, judec`torul \ndepline[te (ei, da ! ) atribu]iide poli]ie, \n incinta cur]ii de justi]ie \n careactiveaz`. De exemplu, el poate expulza per-soanele care provoac` tulbur`ri, pe dura-
ta procese -lor penale.
Pân` \nanul 1984, Po-
li]ia Na]ional` mai era angajat` \nopera]iuni de prim ajutor acordatr`ni]ilor [i de transportare a acestorapân` la ambulan]` ((PPoolliiccee SSeeccoouurrss)). |nprezent, primele ajutoare sunt oferite
de c`tre pompieri. Totu[i, c`ut`rile \n mun]i sunt efec-tuate de c`tre P.G.H.M (Peloton de Gendarmerie deHaute Montagne) [i de c`tre C.R.S. (Compania Repub-lican` de Securitate) care fac parte din Poli]iaNa]ional`. Unele ]`ri au urmat acest model de sepa-rare a diferitelor agen]ii de poli]ie care \ndeplinescacela[i rol, dar \n jurisdic]ii diferite. E bine?! E r`u?!R`mâne de v`zut !
Structuri ale Poli]iilor din EuropaAzi, Poli]ia Francez`
violen]eiPentru c` actele comise cu violen]` pe fondul con-
sumului exagerat de b`uturi alcoolice reprezint` oproblem` aparte, specific` jude]ului Harghita, din
ini]iativa Inspectoratului de Poli]ie Jude]ean, prin Com-partimentul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, \ncolaborare cu Poli]ia de Proximitate, a fost organizat`\n zona central` a municipiului Miercurea Ciuc o ma -
nifestare consacrat` combaterii violen]ei. Ac]iuneaini]iat` a avut drept scop con[tientizarea popula]iei cuprivire la consecin]ele consumului exagerat de alcool,principal factor de criminalitate. |n acest sens, a fostamplasat, ca simbol al finalit`]ii comportamentului vio-lent, un artefact sub forma unui corp uman, \mbr`cat \nzeghe, cu picioarele \nc`tu[ate. |n locul capului a fostplasat` o sticl` imens`, confec]ionat` din material plas-tic, ce semnifica pierzania consumatorului \mp`timitde b`uturi alcoolice. Artefactul - simbol a impresionatpopula]ia harghitean`, aceasta exprim#ndu-[i opiniile,fiind interesat` de materialele preventive expuse.Desigur, aceast` ini]iativ` a poli]i[tilor a fost intensmediatizat` (at#t de media local`, c#t [i central`).
Iat` c#teva dintre mesajele transmise poli]i[tilor dec`tre participan]i:
„Alcoolul a schimbat negativ via]a familiei mele.Din aceast` cauz` \l ur`sc [i a[ dori s` \mpiedica]i co -mercializarea acestuia. Acesta este visul meu“; „Con-sumul excesiv de alcool otr`ve[te organismul [i sufle-tul omului, \l \mpiedic` \n luarea deciziilor corecte,at#t \n familie, la locul de munc` [i \n via]a zilnic`. |nconcluzie, duce la pierderea personalit`]ii!“; „Alcoolulprovoac` dependen]`, duce la pierderea \n totalitate apersonalit`]ii [i la crearea unui comportament agre-siv“; „Dup` p`rerea mea, tineretul \[i g`se[te alinare\n alcool. Nu consider c` este corect. Alcoolul neotr`ve[te!“; „Alcoolul este o bucurie momentan`, pen-tru c`, p#n` la urm`, tot tu ai de pierdut sau cine[tie?“.
AAAA cccc ]]]] iiii uuuu nnnn iiii \\\\ nnnn dddd iiii ssss cccc oooo tttt eeee cccc iiii|n ultima perioad`, poli]i[tii au semnalat cre[terea num`rului faptelor cu violen]` s`v#r[ite \n disco teci,
pe fondul consumului de alcool. Doar una dintre ac]iuni, la care poli]i[tii au aplicat sanc]iuni contra-ven]ionale, este cea a Poli]iei Municipiului Topli]a, desf`[urat` \mpreun` cu lucr`tori de la Postul de poli]ieS`rma[, fiind angrenat [i Deta[amentul Mobil de Jandarmi Topli]a, la discotecile din comunele: G`l`u]a[i,S`rma[ [i din satul Hodosa. Poli]i[tii au sanc]ionat barmanii care vindeau alcool minorilor, constat#nd cuaceast` ocazie [i o infrac]iune la Legea nr. 61: „port f`r` drept al cu]itului“. De asemenea, poli]i[tii au f`cutrecomand`ri tinerilor, explic#ndu-le faptul c` discotecile au devenit [i un mediu prielnic de s`v#r[ire ainfrac]iunilor, nu doar un loc de distrac]ie. C#t despre pericole, \n discoteci se petrec diverse infrac]iunigrave, v`t`m`ri corporale, t#lh`rii, violuri, toate s`v#r[ite \n urma consumului excesiv de alcool.
F`r` sc rupu leL.F., 81 ani, a anun]at Poli]ia c` a fost lovit de
c`tre un t#n`r cu un toiag \n cap, de mai multe ori,\ntr-o p`dure, [i i-a fost furat portofelul \n care avea770 ron. Poli]i[tii au \nceput cercet`rile, folosind [ic#inele de urm` „Cib“. Poli]i[tii au descoperit maimulte bunuri ale b`tr#nului \n apropierea loculuifaptei, respectiv un portofel, un bloc-notes [i dou`fotografii. Dup` scurt timp, poli]i[tii au descoperit [iautorii: H.C. [i H.L. Cei doi s-au \nt#lnit la un bar,moment \n care l-au observat pe b`tr#n, singur pestrad`. Mai mult, au v`zut c` acesta are asupra sabani. L-au urm`rit prin p`dure [i au hot`r#t s` \latace. H.C. a luat un toiag [i l-a pocnit \n cap p#n`c#nd acesta s-a pr`bu[it, iar H.L. i-a furat portofelul.Cu toate c` au v`zut c` b`tr#nul era \ntr-o balt` des#nge, cei doi au fugit [i, la r`d`cina unui copac, auascuns banii. „Imensa“ sum` pentru care i-au provo-cat leziuni traumatice craniene, corporale, chiarpun#ndu-i via]a \n pericol b`tr#nului de 81 de ani.
H.C., minor, crescut de c`tre bunica sa, arecunoscut c` l-a lovit cu toiagul pe L.F. pentru a-ifura banii, declar#nd, totodat`, c` at#t el, c#t [i H.L.nu au apucat s` \i cheltuiasc`.
�O alt` victim` v#rstnic` a fost L.T., 71 ani. Dup`
ce a b`ut \n ne[tire, Gere Zoltan, zilier, c`s`torit, cuun copil minor, s-a hot`r#t s` intre cu for]a \n casa luiL.T. [i s` o violeze. A for]at u[a, \n toiul nop]ii, [i aintrat \n cas` peste b`tr#n`. C#nd aceasta a \nceputs` strige dup` ajutor, Gere a lovit-o, a \njurat-o, apoia violat-o. Femeia nu apucase s` vad` dec#t c`b`rbatul era \mbr`cat cu o geac` din piele. La ora 4diminea]a p`r`sise locuin]a victimei. Senin, s-a dusla locuin]a mamei sale, unde locuia, provizoriu,\mpreun` cu so]ia [i copilul s`u. L.T. a fost exami-nat` de Serviciul de Medicin` Legal` Harghita,medicii constat#nd numeroase leziuni traumatice.
Gere, odat` identificat de c`tre poli]i[ti, [i-arecunoscut fapta [i, mai mult, i-a cerut b`tr#nei s`-lierte. I-a propus s` se \mpace \n schimbul unei sumeconsistente. De altfel, Gere a cerut bani \mprumutde la mai multe cuno[tin]e, povestindu-le acestorac` a violat-o pe b`tr#n`, iar banii \i sunt necesari pen-tru ca aceasta s`-[i retrag` pl#ngerea. |ns`, victimanu a acceptat aceast` \n]elegere. |n prezent, Gereeste arestat pentru violare de domiciliu [i viol.
Poli]i[tii de la Postul P`uleni Ciuc, \n echip` cu speciali[ti dincadrul Ocolului Silvic Ciuc, au f`cut un control la o instala]ie de debitatmaterial lemnos. |n urma verific`rilor, poli]i[tii au constatat, \n curteagaterului, un plus de 14,86 mc, lemn de esen]` r`[inoas`, pentru care
nu existau docu-mente de prove-nien]`. Totodat`,ei au mai identifi-cat [i dou` avizede \nso]ire ne -completate \nmod cores pun -z`tor. |n con-secin]`, poli]i[tiiau confiscat [ipredat \n custodiaOcolului Silvic36,95 mc material
lemnos, \n valoare de 5.542 ron. De asemenea, administratorul soci-et`]ii a fost sanc]ionat contraven]ional cu o amend` \n valoare de 1.000ron. Asemenea ac]iuni se desf`[or` zilnic \n jude]ul Harghita.
|n fabulosul labirint al c`r]ii configurat, lastandarde europene, de Târgul "Gaudea-mus", organizat, recent, la ROMEXPO,"steaua" celebrului Comisar T.T., alias Tra-ian Tandin, autor de policier-uri de larg` res-pira]ie, de zeci de scenarii de film [i televi -ziune, protagonist locvace al unor talk - show-uri de mare succes [i ziarist pe care [i-l dis-put` cotidiane importante, a str`lucit intensnu doar pentru prietenii veni]i \n num`r mares`-l sus]in` ci [i pentru sutele de cititori cares-au gr`bit s`-i cumpere cea mai nou` carte(dintr-o serie fast` de 54 !), titrat` "Discipoliicrimei \n România." Ap`rut` \n condi]iigrafice excelente, la "Editura Didactic` [iPedagogic`", din Bucure[ti, sub directa\ngrijire a redactorului Corneliu }urca[iu,opera se remarc` prin ]inuta "de gal`" la careau mai contribuit Aurica Georgescu(tehnoredactare computerizat`) [i OtiliaBor[, realizatoarea coper]ii. Un lucru poate fianticipat cu u[urin]`: ca produs estetic obiec-tualizat, cartea poate figura la loc de cinste \nbibliotecile amatorilor genului. Lansarea"Discipolilor crimei ..." s-a bucurat deprezen]a multor personalit`]i de calibru alevie]ii culturale din România care au "devo-rat" noua ofert` de excep]ie a ComisaruluiT.T. (400 de povestiri poli]iste tot una [i una!) [i au ]inut s` introduc` asisten]a \n inti -mitatea modului inteligent [i rafinat de struc-turare a nara]iunilor, relevându-le mesajul
profund umanist, prin ap`sarea "pedalei" penecesitatea preven]iei [i educa]iei antiin-frac]ionale a tinerilor, precum [i prin apelul laconcursul larg al actorilor sociali importan]icare ar trebui s` se reg`seasc`, um`r laum`r, \ntr-o viguroas` coali]ie antiviolen]` [iantidelincven]` juvenil`. Definite printonalit`]i distincte "dizerta]iile" vorbitorilorau avut, totu[i, multe puncte de confluen]`,mai ales, când a fost vorba s` fie scoas` \nrelief valoarea cu totul special` a c`r]ii.Cuvintele mari au curs - cascad` ! Dar, maibine, s` spicuim din interven]iile person-alit`]ilor prezente la aceast` lansare memo-rabil`:
"O mare calitate a scriitoruluieste aceea c` pune <degetul pe ran`>"
CCoorrnneelliiuu }}uurrccaa[[iiuu, redactor la EdituraDidactic` [i Pedagogic` a evocat palmaresulde invidiat al Comisarului T.T., neuitând s`aminteasc` [i calitatea lui de fost redactor [efal Revistei "Poli]ia Român`", dup` care aspus: "Traian Tandin a venit la editura noas-tr`, deorece, toate \ntâmpl`rile descrise au capersonaje de <prim plan> tineri cu vârstecare merg pân` la 21 de ani. El ne-a ales penoi, tocmai, fiindc` pân` la aceast` vârst` to]ifactorii educa]ionali: p`rin]ii, [coala,autorit`]ile publice, simplii cet`]eni ar trebuis` ac]ioneze asupra copiilor [i tinerilor, s`-[ipun`, la modul benefic, amprenta asupra per-sonalit`]ii [i evolu]iei lor. Din p`cate,caren]ele din sistemul educativ [i chiarindiferen]a noastr`, a celor care trecem,deseori, impasibili pe lâng` aspecte de ogravitate strig`toare la cer, f`r` s` le d`m
importan]a cuvenit`, genereaz` drame denedescris [i mult` suferin]`. |n derulareafiec`rei \ntâmpl`ri, autorul scoate \n eviden]`cu mult` delicate]e [i respect activitateaintens` a poli]i[tilor, profesioni[ti de excep]iecare au solu]ionat aceste cazuri dificile [i aug`sit, \ntotdeauna, vinova]ii, facilitând\nf`ptuirea actului de justi]ie. O mare calitatea scriitorului este aceea c` pune <degetul peran`>, ar`tându-ne ce consecin]e pot avea:destr`marea familiei, dezinteresul [i nonan-gajarea [i detaliaz` ce ar fi trebuit s` fac`societatea pentru a nu se ajunge la un dezn-od`mânt tragic."
„El este, poate, cel mai deosebitprodus pe care Poli]ia Român`
l-a dat lumii literelor“
CChheessttoorr ddrr.. LLaazz`̀rr CCâârrjjaann, directorulDirec]iei Generale de Pa[apoarte: "Tipulascesta de comisar s-a n`scut \nainte de '90,\n lumea fabuloas` a Hunedoarei. Acolo, uncoleg superb l-a gratulat pe Traian Tandin cuaceast` sintagm` care i se potrive[te de mi -nune. El este poate cel mai deosebit produs pecare Poli]ia Român` l-a dat lumii literelor. {i,parc`, pentru a confirma adev`rul dictonului<per aspera ad astram> faptul c` [i-a \nceputcariera de poli]ist, la Hunedoara, unde stareainfrac]ional` era, \n acei ani, foarte ridicat`, adevenit, \n cele din urm`, un privilegiu pen-
tru prozator. O [ans` extraordi-nar` a fost [i aceea de a lucra maitârziu, la I.G.M., \n subordineadirect` a celebrului judiciaristDumitru Ceacanica. |nc` de peatunci, el a \nceput s`-[i extrag`materia viitoarelor c`r]i din via]acolegilor s`i din capital` [i din]ar`. |l recomand ca pe unpoli]ist veritabil, care a datsolu]ia \n cazuri dificile [i \l felic-it pentru contribu]ia remarcabil`la istoria criminalisticii ro -mâne[ti. Este cert faptul c` Edi-tura Didactic` [i Pedagogic` af`cut o alegere bun`. Tinerii tre-
buie s`-i cunoasc` pe marii mae[tri careinvestigheaz` crima."
"Este o carte tulbur`toare carene d` de gândit cât de mic estepasul de la inocen]` la crim`."
LLiivviiuu VVii[[aann, Societatea Scriitorilor Mili-tari: "Comisarul T.T. este un autor de... spe-riat. Toate povestirile sale sunt f`cute s` nenelini[teasc` [i s` ne sperie. Având \n ved-erea productivitatea sa extraordinar` l-amputea numi, schimbând doar contextul<Balzac al Poli]iei Române>."Discipoliicrimei \n România" este o carte tulbur`toarecare ne d` de gândit cât de mic este pasul dela inocen]` la crim` [i câte fe]e poate aveanatura uman`."
"Comisarul T.T. este un <brand>,o marc` de prestigiu"
MMaarriiaann TTuuddoorr, scriitor, publicist [iredutabil` voce pe "unde radio": "ComisarulTT este un <brand> (o marc` de prestigiucare garanteaz` calitatea produsului comer-cializat). |n spatele acestei m`rci se ascundeun om deosebit, un scriitor care garanteaz`calitatea demersului s`u literar. TraianTandin chiar este "Comisar", iar renumeles`u profesional se \mplete[te cu cel literar,pe parcursul a zeci de ani \n care a descoper-it, urm`rit [i prins o mul]ime de infractori.Faptele lui au devenit car]i ce definesc auten-ticul, asemeni celei pe care o lans`m, ast`zi.Celebrul prozator nu \mbrac` \n spectaculoscrea]iile subiective ale propriului imaginar.Pentru toate faptele relatate \n cele 55 de vo -lume care au v`zut lumina tiparului pân` azi,el sau colegi de-ai lui poli]i[ti, au anchetat
cazuri bizare, au analizat mii [i mii de dosare,au prins sute [i sute de infractori, au ostoitprin eforturi supraumane lacrimile victimelorori ale familiilor lor. (...) Volumul pe care \llans`m, ast`zi, este produsul unei extrem delaborioase [i tenace munci de documentare,
reprezentând o fereastr` deschis` c`tredomeniul tenebros al omorului ori a altorinfrac]iuni conexe \n care sunt implica]i tiner-ii [i copiii. Cartea \ntrune[te, \ntr-o scriitur`alert`, accesibil`, explicit` si, mai ales, docu-mentat` riguros, un num`r record de cazuri,unele celebre, comise atât \n Romania cât [ipe alte meridiane. Volumul "Discipolii crimei\n Romania" se dovede[te a fi o enciclopediea criminalit`]ii juvenile, iar autorul lui, \ntot-deauna, extrem de preocupat de evolu]iagenera]iei tinere, se dovede[te [i el uncronicar fidel, obiectiv, descriptiv dar, \negal` m`sur`, \ngrijorat de realit`]ile c`rora afost nevoit s` le fac` fa]`, \n calitate de poli]istla Judiciar."
"|i urez comisarului s` nu rup`lan]ul crea]iei [i s` treac` de
suta de c`r]i"
CCoommiissaarr [[eeff MMaarriiaann NNeenncceessccuu, [efulCompartimentului Tradi]ii, Educa]ie dinDirec]ia de Informare [i Rela]ii Publice aM.A.I: "Exista, \n perioada interbelic`, ocolec]ie de c`r]i titrat` <Citi]i-le, noaptea!>F`când saltul peste timp putem spune dinnou cu referire la cartea "Discipolii crimei \nRomania" <Citi]i-o ziua!">, la ora de diri-gin]ie, la [edin]ele cu p`rin]ii, deoarece,faptele sunt, de-a dreptul nelini[titoare.Intui]ia scriitorului de mare talent \ncearc` s`g`seasc` explica]ie pentru mecanismele psi-hologice abisale care \[i g`sesc spontan unmod de defulare \n crime sângeroase. Dincâte [tim au ap`rut numeroase asasinate f`r`justificare care pot fi diagnosticate [i sondatedoar cu instrumente proprii literaturii.Ini]iativa Editurii Didactice [i Pedagogice dea lansa o carte \n care pedagogia nu esteexplicit` ci subiacent` mi se pare cu totull`udabil`. |i urez scriitorului Traian Tandin
s` nu rup` lan]ul crea]iei [i s` treac` de sutade c`r]i."
"Suntem proiecta]i \ntr-unadev`rat bestiar al crimei cuaccente de infern dantesc"
GGeeoo CC`̀lluugg`̀rruu, scriitor, a abordat nouacarte a "Comisarului" cu un aparatmetodologic propriu sociologiei, mergând lacauzele crimelor descrise \n volum:cre[terea distan]ei de familie, tenta]iile multi-ple, pe fondul unor repere morale insuficientconturate \n anumite medii cu poten]ial crim-inogen ridicat care \i acapareaz` pe uniitineri târându-i \ntr-un mediu ml`[tinos. Deaici "strigatul de disperare", semnalul dealarm` privind aten]ia maxim` pe care tre-buie s` o acord`m factorilor de risc caregenereaz` delincventa juvenil`(...) Suntemintrodu[i \ntr-un adev`rat bestiar al crimei cuaccente de infern dantesc."
Devoalat un „secret de familie“Se cuvine, \n final, s` v` devoal`m secre-
tul extraordinarei productivit`]i a prozatoru-lui Traian Tandin revelat de el \nsu[i: "Cele55 de c`r]i poli]iste pe care le-am scris pân`\n prezent n-ar fi prins "<via]`> nicicând dac`nu a[ fi avut-o lâng` mine pe so]ia mea, Auro-ra, care m-a ajutat cu sufletul, cu gândul [ifapta.(...) De[i nu este de profesie om al legii,so]ia mea este o justi]iar`, o poli]ist` <pursânge>, cu o inteligen]` nativ` [i o intui]iecare l-ar face invidios pe cel mai experimen-tat detectiv. Tot ceea ce scriu sau inten]ionezs` a[ez pe hârtie comentez cu ea, t`lm`cind[i r`st`lm`cind \mpreun` aspectele pe toatefe]ele, pân` se nasc aceste lucruri frumoase[i trainice."
cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black
P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~ 2120
Joi, 7 decembrie a.c., la ini]iativa Inspectoratului Ge -neral al Poli]iei Rom#ne - Direc]ia Poli]iei Transporturi aavut loc, la sediul IGPR, sub egida „„TTrreeii ssttaattee -- ssppaa]]iiuuccoommuunn ddee sseeccuurriittaattee eeuurrooppeeaann`̀"", o \nt#lnire de lucru lacare au participat adjunctul inspectorului general alPoli]iei Rom#ne, dl. chestor Gheorghe Popa, directorulDirec]iei Poli]ie Transporturi, dl. comisar [ef Sorin G\fei,
adjunctul acestuia, dl. comisar [ef Nicolae M`rg`rit,adjunctul [efului Poli]iei din Ungaria, dl. Arpad Szabadfy,[eful Direc]iei de ordine Public` al Poli]iei din Ungaria,dl. locotenent colonel Csaba Fekete, [eful Poli]iei Trans-porturi din Bulgaria, dl. colonel Valentin Trayanov [i [efulDepartamentului de securitate al Companiei de C`i Fer-ate Bulgare, dl. Yuri Georgiev.
Cu acest prilej au fost abordate probleme referitoarela criminalitatea \n aceste domenii de activitate, stabilin-du-se de comun acord o serie de m`suri, inclusiv de
\mbun`t`]ire a cooper`rii interna]ionale dintre acestestructuri, cu scopul de a preveni [i combate criminalitateaspecific`.
Principalele domenii discutate au fost: siguran]ac`l`torilor care circul` cu trenurile aflate \n trafic inter-na]ional, sustragerile de cabluri sau componente de lainstala]iile de semnalizare [i dirijare feroviar`, m`surile
de ordine cu ocazia deplas`rii pe cale aferat` asuporterilor echipelor de fotbal [i siguran]a na -viga]iei pe Dun`re.
Delega]iile participante au prezentat aspecteale situa]iei operative existente \n propriile sec-toare de activitate. Au fost dezb`tute subiecte [iproblematici de interes comun, fiind formulatepropuneri de \mbun`t`]ire a cooper`rii dintrecele trei state.
Una dintre acestea ar fi implementarea [iaplicarea modelului european \n sistemul fe -
roviar, privind efectuarea de patrul`ri pe teritoriul statelorvecine din parcursul trenurilor interna]ionale, curespectarea procedurilor de informare a autorit`]ilor sta -tului \n cauz`.
|n acest sens, s-a propus realizarea unor acorduri decooperare \ncheiate \n baza protocoalelor existente lanivelul Ministerelor de Interne ale statelor interesate deastfel de ac]iuni, care s` permit` lucr`torilor de Poli]ieTransporturi din Rom#nia efectuarea de patrul`ri pevagoanele apar]in#nd GEVARO S.A. aflate \n compunerea
trenurilor cu parcurs interna]ional, intensificarea schim-bului de informa]ii \ntre structurile de poli]ie cuatribu]iuni \n sistemul transporturilor feroviare, prinintermediul ofi]erilor de leg`tur` [i efectuarea de \nt#lniriperiodice \ntre unit`]ile de poli]ie transporturi care au t e -ritoriul de competen]` limitrof zonelor de frontier`, pen-tru realizarea unui permanent schimb de informa]ii [icoo perarea imediat` \n vederea prevenirii [i combateriifenomenului analizat.
|n afara acestora, se urm`re[te [i \mbun`t`]irea coo -per`rii cu personalul de drum care deserve[te trenurilede c`l`tori aflate \n parcurs interna]ional, realizarea unuischimb de informa]ii permanent [i operativ cu ace[tia [ipreg`tirea antiinfrac]ional` a popula]iei, prin intensifi-carea activit`]ilor de informare [i publicitate a cazurilorrelevante care au impact mediatic.
"|n plan interna]ional, ne-a precizat directorulDirec]iei Poli]ie Transporturi, dl. comisar [ef Sorin G\fei,mai avem ca obiectiv realizarea de \nt#lniri periodice \ncadrul RAILPOL - Grupul de lucru DACIA, pentru efectu-area analizei situa]iei operative [i, \n func]ie de evolu]iafenomenului analizat, stabilirea unor m`suri concretepentru prevenirea [i combaterea acestuia."
MMaarriiuuss TTOOMMAA
Glose despre arta de a ascundeinforma]ia
Steganografia este o alt` metod` soft-ware de protejare a informa]iilor maipu]in cunoscut` publicului, [i înseamn`„scriere ascuns`“. Vine de la cuvântulgrecesc „steganos“ - ascuns (secret) [i„graphein“ - reprezentare grafic`(scriere). Aceasta este cunoscut`, de alt-fel, înc` din cele mai vechi timpuri cafiind arta de a ascunde informa]ia într-unmod care incearc` s` previn` detectareaprezen]ei unui mesaj ascuns.
Moduri de ocultare. De la Herodot \ncoace...
Inventivitatea steganografilor in cludeo larg` palet` de metode de comunica]iisecrete, care protejeaz` pân` [i existen]amesajului, cum ar fi, de exemplu,folosirea cernelurilor invizibile - larg uti-lizate în cel de-al doilea r`zboi mondial, apunctelor microscopice, aranjamentulcaracterelor, a semn`turii digitale, canaleacoperite, comunica]ii cu spectruîmpr`[tiat etc.
În continuare v` prezent`m, câtevaexemple:
- În Istoriile lui Herodot se poveste[te
cum Demeratus (care voia s` anun]eSparta despre inten]iile împ`ratului Per-siei, Xerxes, de a invada Grecia) a folositun procedeu grecesc prin care textul sescria pe pl`cu]e acoperite cu cear`. Pen-tru a evita capturarea mesajului [i a trecede santinele f`r` întreb`ri, el a r`zuitceara de pe pl`cu]` [i a scris mesajuldirect pe lemn dup` care a acoperitpl`cu]a cu cear` nefolosit`.
- O alt` metod` consta în rasul pe capal mesagerului dup` care se scriamesajul pe piele, mesajul nefiind obser-vat, pân` când mesagerul nu era din nouras pe cap.
- Vechii chinezi foloseau, de aseme-nea, o metod` ingenioas` pentru trans-miterea mesajelor astfel: mesajul erascris pe m`tase fin`, dup` care eraintrodus` într-o bil`, acoperit` cucear` [i care era apoi înghi]it` demesager.
Tehnologia Mikrat - o „capodoper` a spionajului“
- În al doilea r`zboi mondial, germaniiau descoperit tehnologia Mikrat (micro-punct), metod` care consta în proiectareaunei imagini de m`rimea unui puncttipografic într-o alt` imagine, având clari-tatea unei pagini standard scrise, carepermitea transmiterea de date, imagini [i
fotografii [i pe care directorul F.B.I. - J.Edgar Hoover- o denumea „capodoper` aspionajului inamic“.
{ablonul cardinalului Richelieu
- O alt` metod`, care e folosit` subdiferite forme [i \n ziua de azi, este sis-temul de criptare folosit de cardinalulRichelieu, care const` într-un [ablon carese a[eaz` peste foaia de hârtie, dup` carese scrie mesajul în g`urile [ablonului,
apoi se îndep`rteaz` [ablonul [i se com-pleteaz` foaia astfel încât s` rezulte unmesaj inofensiv.
Putem include aici [i mesajele careascund, dup` o anumit` regul`, litere încuvintele unui text - de exemplu, în primasau a doua liter` din fiecare cuvânt. Deasemenea, se pot ascunde mesaje [i prinrea[ezarea în pagin` sau spa]ierea unuitext.
Dar, odat` cu apari]ia [i dezvoltareatehnologiei informa]iei, implicit a infor-ma]iei digitale, steganografia [i-a g`sitlocul în semn`turi digitale - care const` \nascunderea unei informa]ii în date, f`r` aperturba prea mult în]elesul acestora.Modelul general de ascundere a unorinforma]ii const` în inserarea acestora încon]inutul altor date ce reprezint` mediulpurt`tor, iar ceea ce rezult` reprezint` unprodus steganografic. O cheie con-troleaz` procesul de inserare,restric]ionând detec]ia sau refacereadatelor de c`tre un intrus. Steganografiaare ca principal scop crearea unor canalede comunica]ie „ascunse“ între doi saumai multi parteneri, canale despre a c`rorexisten]` un atacator nu are cuno[tiin]`.
vvaa uurrmmaa
DDrrdd.. iinngg.. MMaarriiaann FFIIRROOIIUU
DIC}IONAR I.T.
Steganografia
CClluubbuull SSppoorrttiivv DDIINNAAMMOO BBuuccuurree[[ttii scoate la con-curs în condi]iile Legii nr. 360/2002 privind Statutulpoli]istului, [i Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 cu modi -fic`rile [i complet`rile ulterioare, urm`toarele posturi:
Recrutarea se va face din surs` extern`. Înscrie -rile se fac pân` la data de 18.12.2006, concursurile voravea loc la data de 21.12.2006;
Candida]ii trebuie s` îndeplineasc`, cumulativ,urm`toarele condi]ii :- s` aib` cet`]enie român` [i domiciliul stabil în Româ-nia;- s` îndeplineasc` cerin]ele postului scos la concurs;
- s` fie declarat apt medical [i apt psihologic;- s` aib` un comportament corespunz`tor cerin]elorde conduit` admise [i practicate în societate;- s` nu fi suferit condamn`ri, s` nu se afle în curs deurm`rire sau judecat` penal`;- s` nu prezinte semne particulare evidente, nea-coperite de vestimenta]ie.
Concursurile vor avea loc la sediul clubului [i vorconsta în sus]inerea a dou` probe: test scris pentruverificarea cuno[tin]elor necesare îndepliniriiatribu]iilor postului [i prob` practic` de evaluareaaptitudinilor cu relevan]` direct` pentru performan]ape post.Tematica [i bibliografia vor fi întocmite de comisie,
puse la dispozi]ia candida]ilor în timp util [i afi[ate lasediul clubului.
Documentele necesare particip`rii la concurs se
vor depune la Biroul Resurse Umane din cadrulclubului.
Inspectoratul General al Politiei Române, cu se -diul în {os. {tefan cel Mare Nr.13-15, Sectorul 2,Bucure[ti, organizeaz` concurs în vederea ocup`rii a21 posturi de personal contractual, 4 posturi de ofi]er[i 1 post de agent, cu recrutare din surs` extern`, laServiciul Independent Administrativ [i Direc]ia deLogistic` .
Cererile de participare la concurs, vor fi adresateDirec]iei Management Resurse Umane din cadrulunit`]ii men]ionate, în zilele lucr`toare, (între orele14:00-16:00), ocazie cu care candida]ii pentru pos-turile de ofi]er [i agent vor fi programa]i pentrusus]inerea unui interviu preliminar.
Detalii privind condi]iile de participare pot fig`site pe site-ul www.politiaromana.ro.
PPPPoooossssttttuuuurrrriiii ssssccccooooaaaasssseeee llllaaaa ccccoooonnnnccccuuuurrrrssss Violen]a \n [coli, descurajat` de
Voluntarii din „sfatul \n]elep]ilor tineri“
40 de liceeni au fost, recent, subiec]ii unei activit`]i de instruire realizate de c`trepoli]i[tii clujeni. Tinerii, c`rora le putem ralia cu u[urin]` atributele unei "\n]elepciuniprecoce" au fost selecta]i dintre membrii Consiliului Jude]ean al Elevilor [i vor exerci-ta, pe viitor, rolul de "voluntari \mpotriva violen]ei \n [coli". Ei sunt chema]i s` iaprompt atitudine fa]` de colegii lor turbulen]i si s` semnaleze poli]iei st`rile de tensi-une latente din cadrul unit`]ilor de \nv`]`mânt liceal. Semnalul de alarm` tras deinimo[ii [i curajo[ii voluntari va avea ecou imediat, punându-i \n mi[care pe poli]i[tiide proximitate [i pe membrii corpurilor profesorale care vor purcede cu repeziciune ladezamorsarea conflictelor. "Tinerii \n]elep]i" din Consiliul Jude]ean al Elevilor au fostinstrui]i pe teme de: comunicare intergenera]ii, atribu]ii ale poli]iei [i altor autorit`]ipublice \n materie de descurajare a violen]ei, psihologia [i profilul infractorului, pre-cum [i managementul conflictelor.
O „ENCICLOPEDIE A DELINCVEN}EI JUVENILE“ CU SEMN~TURA „COMISARULUI“ TRAIAN TANDINTrei state - spa]iu comun de securitate european`
cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black
23P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~
Din Ordinul 16.666, din iulie 1943, continu`m publicarea „\ndru-marului“ pentru poli]i[tii timpului, folosit \n activitatea informativ`,indispensabil`, [i atunci, muncii de poli]ie.
Planul general de informa]ie, urm`re[te precizarea tuturor infor-ma]iunilor care sunt necesare \n tot cursul anului pentru a prezenta[efului unit`]ii poli]iene[ti evenimentele din regiune \n adev`rata lorlumin`, d#ndu-i posibilitatea de a urm`ri tot ceea ce petrece \n zonasa [i de a lua toate m`surile de \mpiedicare sau de informare ae[aloanelor superioare.
Planul special de informa]iuni, corepunde la urm`rirea uneichestiuni anumite [i precizeaz` orientarea c`ut`rii \n func]iune dedatele pe care [eful unit`]ii dore[te s` le cunoasc`.
Planul general sau special de informa]ie, se redacteaz` de c`tre[eful Direc]iunii Siguran]ei sau Direc]iei Generale [i Serviciilor deSi guran]` [i se trimite pentru executare e[aloanelor \n subordine.
Exemplu: Direc]iunea General` a Poli]iei prin Direc]ia de Sigu-ran]`, \ntocme[te anual \n primele zile ale lunii ianuarie, planul ge -neral de c`utare a informa]iunilor pentru anul \ntreg, pe care-ldifuzeaz` Inspectoratelor pentru executare.
Din acest plan, serviciile de siguran]` ale inspectoratelor, extragp`r]ile privitoare la regiunea respectiv` [i \ntocmesc planul lor ge -neral de informa]ii pe care-l dau spre executare unit`]ilor din subor-dine. Prin urmare, Direc]iunea General`, Inspectoratele [i chiarchesturile, pot \ntocmi un plan general de informa]ie, dup` obiec-tivele date de c`tre Direc]iunea General` [i adoptate de regiunearespectiv`, de c`tre inspectorate [i chesturi.
Planul special de informa]ie se \ntocme[te de c`tre Direc]iuneaGeneral`, Inspectorate sau chesturi [i se refer` la o chestiune speci -fic` unei anumite probleme.
Exemplu: problema muncitorilor dintr'o regiune minier`, pro -blema lucr`torilor din anumite \ntreprinderi etc.
Punctele care fac obiectul planului general de informa]ie pe1943 vor fi f`cute cunoscute de c`tre Direc]iunea General` p#n` ladata de 15 iulie 1943.
Miss Miss „Poli]ia „Poli]ia Român`”Român`”Agentul Carmen V#rlan este unul dintre
„bobocii“ care au ales, \n aceast` prim`var`,profesia de poli]ist. Anterior, a fost angajataunei firme cunoscute din Bra[ov, dar aici [i-ag`sit voca]ia. Chiar dac` are colege pu]inefete, comparativ cu num`rul poli]i[tilor
b`rba]i, ne spune Carmen, ace[tia din urm`sunt deschi[i [i dornici s` le integreze c#t mairepede \n colectiv.
Nu \nt#mpl`tor o prezent`m la aceast`rubric`, c`ci Carmen a avut ca pasiune [imodelingul. |n prezent, lucreaz` \n cadrulSec]iei de Poli]ie Transporturi Bra[ov. Fru-moasei poli]iste bra[ovence, din partea Revis-tei „Poli]ia Rom#n`“, succes \n carier`!
☺☺Pe Internet, pe un forum de discu]ii, se comenteaz`
intrarea \n vigoare a noului Cod Rutier.„Tyny“ acuz`: „Este o mare abera]ie cu noul cod
rutier, cic` nu am voie pe [ina de treamvai, p`i dac` nuo iau pe acolo nica c` mai ajung la munc` la timp, \n locs` se g#ndeasc` la o modalitate de a u[ura traficul dinziua de azi ei mai r`u \l \ngreuneaz` [i \nc` o chestie[paga va fii \n floare fra]ilor, s` vezi acu' cr`ciun\mbel[ugat pt gabori.“
„Gaboru“ replic`: „M` umplu de bani... s#c!“
☺☺Se treze[te Ion de diminea]` c` avea de cr`p`t
lemne. No, [i se apuc` Ion de cr`p`t, c#nd îl vede peGheorghe la poart`: - 'nea]a, Gheorghe! - 'nea]a, Ioane!- Ce faci, m`, Gheo? Nu vii s` m` aju]i la lemne? - Nupot, m` Ioane, c` \s beteag r`u... - No, tulai Doamne, da'ce ai m`, Gheo? - |s beteag la m#n`, m`... - Ioi, m`... da'cum îi boala asta, m`? - P`i' [tii tu m` Gheo... m`doare'n cot de lemnele tale!
☺☺Un preot [i un rabin se ciocnesc cu ma[inile.
Reu[esc ei, cu chiu cu vai, s` ias` dintre fiare. Rabinul\l ia pe preot de bra] [i \i spune: - P`rinte, ar trebui s`-i
mul]umim lui Dumnezeu c` am sc`pat teferi! - A[a este,ai dreptate, drag` rabi! - Uite, spune rabinul, camul]umire lui Dumnezeu, hai s` \nchin`m un pahar devin, din sticla pe care sper s` o mai g`sesc \ntreag` \nportbagaj. - Mare dreptate ai, aprob` preotul.
Spun am#ndoi c#te o rug`ciune, scoate rabinul sti-cla din portbagaj, i-o d` preotului care, dup` ce trage odu[c` zdrav`n`, i-o \napoiaz` acestuia. V`z#nd c` nubea, preotul, nedumerit, \ntreab`: - P`i ce faci, rabi, nubei? - Nuuuuu, a[tept s` vin` Poli]ia.
☺☺R`]u[ca la magazin: - Ave]i p#ine? - Nu avem p#ine.
- Ave]i p#ine? - Nu avem. - Ave]i p#ine? - Nu!!! - Ave]i…- B```, dac` m` mai \ntrebi o dat` dac` am p#ine, \]i batciocu' \n cuie de tejghea! - Ave]i cuie? - Nu avem nicicuie! - Ave]i p#ine?
☺☺|n timp ce Ion cosea, vine unchiu-s`u disperat:
- M` Ionele, a murit bun`-tu', s` [tii. -Cum, m`?! - P`i nu[tiu ce f`cea pe acoperi[ul casei, a alunecat [i a c`zutpe s#rma de rufe [i de acolo a s`rit prin acoperi` \n pat,de acolo pe salteaua din curte [i apoi pe s#rma de rufe[i apoi iar \n pat, iar pe salteaua din curte... - Hoo m`,[i ce-ai f`cut?! - L-am \mpu[cat, m`, c` d`r#ma casa!
☺☺Rezolvarea unei „probleme“ istorice. Unii spun c`
prima dat`, \n Ardeal au venit ungurii… Se d` unguruljos de pe cal ca s` bea ap`. C#nd se \ntoarce, nu maivede calul, dar, \n locul lui era scris cu b`]ul: „mul]am',\i fain!“.
☺☺Doi berbeci st`teau \n staul [i priveau cum \ncepe
ciobanul s` tund` oile. Unul zice: mam`, s` vezi cestreaptease se \ncinge aici!
Piatra filozofal`
Pentru a fi respectat de ceilal]i,respect`-te pe tine \nsu]i
|n cadrul t#rgului auto de la LosAngeles, guvernatorul Californiei,Arnold Schwarzenegger a subliniatimportan]a combustibililor alterna-tivi. „Schwartzy“ l-a prezentat pe
Michael Ganal, membru de condu -cere al BMW care a expus noulBMW Hydrogen 7. Acest tip dema[in` are dou` tipuri de alimenta-re a motorului, [oferul put#nd alege
ori c#nd \ntre alimentarea cu ben-zin` [i alimentarea cu hidrogenlichid. |ncep#nd cu anul 2007, BMWHydrogen 7 va fi v#ndut \ntr-unnum`r limitat..
22
Ambasadori \n uniform`Comisarul [ef Marian Ion Amur`ri]ei are o bogat` experien]` \n misiuni
interna]ionale, \nc` din anul 1999 c#nd a fost trimis, p#n` \n anul 2000, s` lucrezepentru Misiunea Na]iunilor Unite, \n Bosnia Herzegovina. A ocupat func]ia deconsilier pricipal al Comandantului Poli]iei Srpski Brod din Bosnia [i Her]ego -vina.
|n cursul anului 2002, \n cadrul acelea[i Misiuni, a fost numit consilier prin-cipal al Ministrului de Interne din Bosnia [i Hertegovina, din partea UNMIBH.
Din anul 2004, p#n` \n 2006, dl. comisar [ef Marian Ion Amur`ri]ei a fost[eful Opera]iunii „Thor“ pentru Regiunea Peja [i Investigator Afaceri Interne laCartierul General al U.N.M.I.K..
1 Decembrie a fost s`rb`torit` de poli]i[ti prin organizarea mai multor competi]iisportive, organizate la sediul I.G.P.R.. Competi]iile au fost organizate cu sprijinului Clubu-
lui Sportiv al I.G.P.R. [i al Asocia]ieiInterna]ionale a Poli]i[tilor -Rom#nia.
Poli]i[tii [i-au putut demonstra,pe parcursul c#torva zile, abilit`]ile\n cadrul concursurilor de tir [i detenis de mas`.
Atrac]ia „s`pt`m#nii sportive“ aconstituit-o, \ns`, competi]ia de tirpentru copii, desf`[urat` \n 29noiembrie a.c., \n cadrul c`reiapeste 30 de participan]i cu v#rstecuprinse \ntre 10 [i 15 ani, s-au\ntrecut \n manevrarea armelor cuaer comprimat.
C#[tig`torii acestui concurs,organizat pe dou` categorii, au fost,
la b`ie]i: Du]u Ioan Teodor, S#rbu Liviu [i P`un Paul Valentin, iar la fete, s-au remarcat:Irimescu Nicoleta, Radu Alexandra [i Gilescu Daria.
To]i participan]ii au primit diplome, iar c#[tig`torii au fost medalia]i.
RRaammoonnaa DDAABBIIJJAA
„Art` [i pasiune“ exprimat`\n goblenuri
Mar]i, 28 noiembrie a.c., a.c, la Centrul Cul-tural „Nicolae B`lcescu“ din Sectorul 4 a avut locvernisajul expozi]iei de goblenuri reunite subnumele „Art` [i pasiune“.
Evenimentul face parte ditr-un ciclu de activ-it`]i culturale ce are ca obiectiv încurajareaexprim`rii [i afirm`rii arti[tilor amatori din cadrulMinisterului Administra]iei [i Internelor.Vernisajul a avut-o ca invitat de onoare pe dna. dr.luliana B`ncescu, reputat etnolog din cadrul Cen-trului Na]ional pentru Conservarea [i PromovareaCulturii din Ministerul Culturii [i Cultelor.
Direc]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti este reprezentat` prin lucr`ri apar]inânddoamnelor Roxana Nicoleta Anghelescu, OtiliaIon, Manuela lordache, Roxana Ioana Marin, luliaR`ducanu, Flori Moise [i Gabi Pepelea, din diferitecompartimente ale Poli]iei Capitalei.
Casa de Cultur` g`zduie[te frumoasele dar [imig`loasele „tablouri \n a]`“ timp de aproapedou` s`pt`m#ni, acestea put#nd fi admirate în perioada 28 noiembrie - 8 decembrie.A[adar, poli]i[tii bucure[teni mai au doar c#teva zile pentru a-[i exprima recuno[tin]a pen-tru partenera de via]` printr-o invita]ie la o clip` de admira]ie.
MM.. TTOOMMAA
|mpreun`, s` exmatricul`mviolen]a!
|n perioada 24 - 26 noiembrie, din ini]iativa Inspectoratului de Poli]ie Jude]eanCluj - Compartimentul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii, \n colaborare cu Prim`riaCluj - Napoca [i cu Inspectoratul {colar Jude]ean, a fost organizat un curs de instruire,\n sta]iunea B`i[oara, pentru membrii Consiliului elevilor.
„Comunicarea, pentru timpurile noastre, a[a cum precizeaz` dna. subinspector GinaPop, unul dintre organizatori, este ceea ce confer` realitate, ne spune ce este [i ce nueste – devine o norm` a adev`rului. De-a lungul timpului, cele mai multe conflicte, aufost generate de lipsa de comunicare. {coala este locul \n care se formeaz` caractere, \ncare se formeaz` viitorul, iar violen]a nu trebuie s` devin` o tr`s`tur` definitorie.”
Chiar dac`, \n jude]ul Cluj, nu au fost \nregistrate evenimente grave \ntre elevi, auexistat, totu[i, incidente. C#teodat`, unii elevi \ncearc` s` \[i impun` punctul de vedere,nu prin prin argumente, ci prin „legea pumnului”.
|n inima mun]ilor, cu concursul procurorilor de la Parchetul de pe l#ng` Judec`toriaCluj - Napoca [i a reprezentan]ilor mass-mediei locale, 38 de elevi au fost instrui]i dec`tre poli]i[tii din cadrul I.P.J. Cluj pentru \nsu[irea limbajului [i deprinderilor necesaretransmiterii mesajului \n timpul campaniilor [colare [i pentru prevenirea actelor deviolen]`.
Elevii au fost \nv`]a]i s`-[i \nsu[easc` abilit`]i de comunicare, astfel \nc#t s` retrans-mit` mesajul de lupt` \mpotriva violen]ei instruindu-i, la r#ndul lor, pe al]i tineri care s`adopte un comportament de neimplicare \n acte antisociale, at#t \n calitate de autori c#t[i de victime.
Temele dezb`tute au fost: „Comunicarea - bariere \n comunicare; conflict \ntre ge -nera]ii” – prezentat` de c`tre purt`torul de cuv#nt al I.P.J. Cluj, dna. inspector RalucaSeucan, „Rolul autorit`]ii administra]iei publice locale \n prevenirea [i combatereaviolen]ei \n [coli” – a directorului adjunct al Direc]iei Poli]iei Comunitare, dl. RaduMoisin, „Psihologia infractorului [i delincven]a juvenil`. Minorul \nvinuit sau inculpat \nfaza de urm`rire penal`”, prezentat` de dna. procuror Cristina Kelemen, din cadrul Par-chetul de pe l#ng` Judec`toria Cluj - Napoca, „Managementul conflictelor”, a dnei.subinspector Gina Pop, din cadrul Compartimentul de Analiz` [i Prevenire a Crimi-nalit`]ii I.P.J. Cluj, „Mass media [i combaterea violen]ei \ntre tineri”, a directoruluiAntena 1 Cluj, dl. Lucian Danciu, „Profilul minorului autor sau victim` a infrac]iunilorcomise cu violen]`”, tem` prezentat` de [eful Serviciului de Investiga]ii Criminale Cluj,dl. comisar Valentin Rusu, [i „Regulamentul [colar”, pus \n discu]ie de dna. MihaelaMari[, inspector de imagine [i rela]ii publice la I.S.J. Cluj.
Elevii au fost angrena]i \n mod direct \n con[tientizarea faptului c` pot fi implica]i \nacte de violen]` cu voia sau f`r` voia lor, pentru crearea unor deprinderi necesareevit`rii acestor acte. Printre elevii participan]i la curs s-au aflat [i doi elevi de la Liceulpentru Deficien]i de Vedere Cluj - Napoca.
La sf#r[itul cursului, participan]ilor li s-a \nm#nat o diplom` de participare. Deasemenea, majoritatea elevilor participan]i la curs [i-au exprimat dorin]a de a deveni vo -luntari ai Inspectoratului de Poli]ie Jude]ean Cluj – Compartimentul de Analiz` [i Pre-venire a Criminalit`]ii, pentru a fi angrena]i \n activit`]i de prevenire.
RRaalluuccaa SSEEUUCCAANN
Comisarului Ion G#rbea nu \i place s` se vorbeasc`despre el. Cu at#t mai mult s` relateze singur \nt#mpl`ridin via]a lui. Se bucur`, \n schimb, atunci c#nd se prezint`rezultatele elevilor pe care \i antreneaz`, \n domeniulartelor mar]iale (Kendo [i Karate Kyokushin Budo Kai) \ncadrul Centrului de Studii Postuniversitare al M.A.I. con-dus de noua echip` format` din comisarii [efi MirceaGherghi]` [i Tudorel Nicolae.
Cu toate acestea, am intrat \n posesia c#torva reperedin activitatea acestuia [i, implicit, a performan]elorob]inute, care ]in de configurarea unui bogat palmares. Ast-fel, \n anul 1984, acesta s-a \ncadrat direct \n MinisterulAdministra]iei [i Internelor, lucr#nd succesiv ca instructorsportiv \n cadrul Forma]iunii de Ordine [i Interven]ie,ofi]er cu preg`tirea fizic` [i militar` \n BAOLP, la ServiciulPoli]iei Criminale a Capitalei [i, din 1999, ca profesor deeduca]ie fizic` la Centrul de Studii Postuniversitare.
Pe linie sportiv`, poli]istul Ion G#rbea a reu[it o seriede performan]e de anvergur` cum ar fi ob]inerea calific`riica antrenor de arte mar]iale, alegerea sa ca vicepre[edinteal Federa]iei Rom#ne de Arte Mar]iale de Contact [i caPre[edinte al Asocia]iei Rom#ne de Kendo, din anul 1995,func]ie pe care o de]ine [i \n prezent. Gradele \n artemar]iale ale poli]istului sunt urm`toarele: 3 DanKendo; 3Dan Iaido; 3 Dan Karate Kyokushin Budo Kai; 1 Dan Jodo.A participat la 12 campionate interna]ionale ob]in#nd un locdoi (\n anul 1993) [i dou` locuri trei (\n 1992 [i 2000). |n1997 a c#[tigat, la Kyoto, medalia de bronz, cu echipa, \n
cadrul Campionatului Mondial deKendo.
A fost multiplu campionna]ional la Kendo [i c#[tig`tor alCupei Rom#niei.
At#t prin seriozitatea manifes-tat` \n preg`tire c#t [i pentru tena -citatea cu care \[i perfec]ioneaz`propria devenire, profesorul IonG#rbea a recomandat c#]iva dintreposibilii viitori campioni \n artelemar]iale. Voi \ncepe prezentareaacestora, av#nd \n vedere [i\nt#ietatea care trebuie ar`tat`fetelor, cu Maria Alexandra Fulga.N`scut` la 08.03.1993, Fulga a\nceput s` practice artele mar]iale,stilul Kyokushin-Budo Kay \n urm`cu 3 ani [i 3 luni, av#nd, \n prezent,centura galben` (6 kyu). A ob]inut deja c#teva rezultatenotabile, printre care locul I la Campionatul Interna]ionalde Budo-Kay, locul I la Campionatul Na]ional de Light Con-tact [i un loc II la Cupa Rom#niei (Light Contact).
De la 6 ani a \nceput s` deprind` tainele acestui sport [iAlin Marius Chirea (centura verde 3 kyu), pe care l-a adus\n sfera artelor mar]iale pl`cerea de a descoperi noi taine [idorin]a de a [ti s` se apere \ntr-o eventual` confruntare. |npalmaresul acestuia figureaz` locurile I la CampionatulInterna]ional de karate (Constan]a), Campionatul Na]ionalde Light Contact (Bucure[ti) [i cel de karate - semicontact(Bucure[ti). Are la activ un stagiu de perfec]ionare \n Ger-mania.
Pe cea mai \nalt` treapt` a podiumurilor de premiere de
la Campionatele enumerate mai \nainte a urcat [i Ionu] Fir-firel (centura verde - 4 kyu) pe care l-a adus la sal`, pentruprima dat`, un prieten bun.
A venit, i-a pl`cut [i, la cei 13 ani ai s`i are o vechime de7 ani \n „breasl`“.
�Acestea au fost numai c#teva dintre preocup`rile, efor-
turile [i rezultatele unor sportivi deosebi]i.Sportivi care, a[a cum spunea profesorul Ion G#rbea,
perfec]ion#ndu-[i performan]ele fizice, se „construiesc“clip` de clip` [i \n interior. Astfel \nc#t des`v#r[irea s` fieambivalent`, fizic` dar mai ales spiritual`.
NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU
Mens sana...Austriacul „Schwartzy“ vs. neam]ul „Hydrogen“
☺
Desf`[urare deefective pentru aplicarea nouluiCod Rutier?!
Comunicarea ca modalitate de combatere a violen]eiComunicarea ca modalitate de combatere a violen]ei
Redactor [ef pentru o zi|ncep#nd cu anul 2007, Revista „Poli]ia Rom#n`“ va ap`rea
\ntr-un nou format, compact, \n condi]ii grafice excelente [i cu orubrica]ie pe m`sur`. V` rug`m s` completa]i, \n talonul al`turat,5 - 10 rubrici sau teme pe care le vre]i cuprinse \n paginile Revis-tei [i s` \l trimite]i pe adresa redac]iei sau pe adresa de e-mail.Cinci dintre „proiectan]ii“ s`i vor primi, prin tragere la sor]i, c#teun abonament pe timp de un an. Succes!
ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk
24 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~
„Orice cravat` nou` [i curat` este atras` „irezistibil“ de... sup`.“
INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT
„Cadouri contra arme“Locuitorii unui cartier periculos din Los
Angeles, cunoscut pentru agresivitateabandelor criminale, vor putea schimba, laad`postul anonimatului, armele pe care lede]in mai mult sau mai pu]in legal pentrucadouri de Cr`ciun. „Prin aceast`opera]iune \ncerc`m s` punem frân`violen]ei“, a declarat, recent, un purt`tor decuvânt al poli]iei. „Arme contra cadouri“,a[a a fost titrat programul care a permis ca400 de arme de foc s` fie adunate, \n Comp-ton, la 10 kilometri sud de centrul LosAngeles - ului. Conform unui studiu de dat` recent`, acesta se situeaz` pe locul al patrulea \ntr-unclasament al ora[elor „periculoase“ din SUA. |n luna urm`toare, to]i cei care vor preda arme poli]ieivor primi un bon valoric de 50 de dolari (38,2 euro) pe care \l vor putea folosi \n lan]urile demagazine \n care se vând electronice [i juc`rii sau \n supermarket-uri. „Prin acest program\ncerc`m s`-i facem pe oameni s` \n]eleag` c` predarea pistoalelor [i altor tipuri de arme defoc se va face cu asigurarea deplin` a anonimatului [i c` nu le vom adresa nici o \ntrebarelegat` de provenien]a acestora, nici nu le vom cere s` ne spun` datele lor de identitate.“ - adeclarat unul dintre poli]i[tii implica]i \n derularea programului. „Totu[i, armele vor fi atentexaminate pentru a se stabili dac` au fost folosite pentru a comite crime, r`mase neeluci-date.“, a mai spus sergentul Rich Pena din cadrul Comisariatului de Poli]ie din Compton.Esen]ial este ca armele s` fie retrase de la „bandele str`zii“. Ini]iativa poli]iei poate fi salutar`,\ntrucât, ora[ul num`r` 93.000 de locuitori [i are unul dintre cei mai ridica]i indici dedelincven]` din S.U.A.
„Comori“ uitate \n taximetre Un logodnic beat - turt`, o mitralier`, un telescop „antic“ sau un s`cule] cu diamante de valoare extraor-
dinar`... Iat`, doar câteva dintre „obiectele“ pe care britanicii care circul` cu taxiul le uit` pe bancheta dinspate. {tirea a ap`rut, recent, \n ziarul „Times“ [i a avut drept surs` un studiu finalizat de firma Pointsec, cusediul la Stokholm. Acesta a vizat 2000 de taxiuri din 11 ora[e din lume. Constatarea?!
54.872 telemobile [i 3179 ordinatoare portabile au fost uitate \n taxiurile din Londra. „|n automobilelenoastre g`se[ti de toate.“, le- a spus Bob Oddy, [eful asocia]iei de profil, [oferilor de taxi din Londra. Din feri-cire, onestitatea acestora este nemaiopomenit`. A[a se face c` 96 la sut` dintre telefoanele mobile [i 97 la sut`dintre ordinatoare sunt \napoiate prompt proprietarilor.
Londra este un ora[ „unic“, a ad`ugat Oddy. „Aici taximetria este o meserie pentru toat` via]a, iar[oferii sunt oameni one[ti, d`rui]i cu trup [i suflet profesiei lor.“
A ucis o leb`d`, proprietate a RegineiElisabeta a II-a
Un musulman rupt de foame, \n timpul Ramadanului, a \mpu[cat [i mâncat o lebad`, proprietate a regineiElisabeta a II-a, drept pentru care a fost condamnat la doua luni de \nchisoare. Shamsu Miah, 52 de ani, acomis „sacrilegiul“, \n nordul }`rii Galilor, \n apropierea ora[ului Llandudno. Dup` cum se [tie, conform uneitradi]ii care „coboar`“ pân` \n secolul 12, toate lebedele din Marea Britanie apar]in suveranului, \n cazul \nspe]`, Reginei Elisabeta a II - a. |n timpul interogatoriului, S. Miah a explicat: „Sunt musulman, postesc dar\mi era teribil de foame.“ Miah a pledat „vinovat“ pentru faptul c` a ucis cu inten]ie leb`da. El a fost, \ns`, elib-erat din \nchisoare, \ntrucât, de la arestare trecuser`, deja, cele dou` luni prev`zute ca pedeaps` pentru faptacomis`.
Afla]i \n control la o fabric`de juc`rii, Agen]ii Serviciu-lui de Inteligen]` dinColumbia au constatat c`figurinele care \l reprezen-tau pe Mo[ Cr`ciun erauumpute „full“ cu cocain`.|n aceea[i zi, ei au re]inutdoi responsabili cu pro-duc]ia „special`.“ |n timpulanchetei s-a constatat faptulc` Mo[ Cr`ciunii erau astfel„prelucra]i“ \ncat s` camu-
fleze un amestec decocain` cu aspect dematerial plastic. Dup`cum se precizeaz`\ntr-un raport alDepartamentului Ad -
ministrativ deS e c u r i t a t e(D.A.S.), juc`riileurmau s` fieexpediate \n
S.U.A. [i pe continentuleuropean. |n aceea[i fab-
ric`, au mai fost descoperite vase [i alte piesedecorative de Cr`ciun, umplute cu acela[iamestec... stupefiant. Opera]iunea Poli]iei [i aServiciului de Inteligen]` s-a desf`[urat \n Flan-des, Departamentul Tolima, la 10 km de Bogota,[i s-a soldat cu re]inerea a doi dintre trafican]i.Autorit`]ile columbiene au avertizat, \nc` dinanul 2005, asupra faptului c`, \n 2006, se va\nregistra o cifr` record la confisc`rile decocain`. Columbia este considerat` cel mai mareproduc`tor mondial de droguri. ConformDirec]iei Na]ionale de Stupefiante, produc]ia deanul trecut s-a cifrat la 776 tone.
Sexy LEX
Mo[i Cr`ciuni „full“ de cocain`
Casa lui Gabriel Garcia Marquez, c`lcat` de ho]iRecent, un seif ce con]inea un
document notarial al faimosului scri-itor columbian Gabriel Garcia Mar-quez, laureat al Premiului Nobel pen-tru literatur`, \n anul 1982, (autor aluluitoarelor romane „Un veac de sin-gur`tate“, „Toamna patriarhului“[.a.) a fost furat de o band` de ho]i.Dup` cum informeaz` poli]ia, ace[tiaau p`truns prin efrac]ie \n locuin]aprozatorului din Cartagena. Fapta s-acomis, dumineca trecut`, dar [tirea aap`rut, ceva mai târziu, \n ziarul „ElTiempo“ din Bogota.
De[i ho]ii au furat mai multe obiecte de valoare, când au v`zutseiful au abandonat restul pr`zii. Evident, au crezut c` se vor alegecu mul]i bani. Din p`cate pentru ei au dat doar peste o copie aactului de proprietate a locuin]ei lui „Gabo“. Comandantul Poli]ieiLocale, colonelul Mauricio Agudelo, [i-a pus agen]ii \n mi[carepentru descoperirea autorilor furtului. Ace[tia au audiat, mai \ntâi,un angajat al casei. Acesta a declarat c` i-a v`zut pe infractori fu -gind cu seiful. Din câte se [tie, re[edin]a lui Marquez r`mâne omare parte din an f`r` proprietar, deoarece, \n ultima vreme,acesta locuie[te \n Mexic.
![Page 1: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/1.jpg)
![Page 2: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/2.jpg)
![Page 3: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/3.jpg)
![Page 4: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/4.jpg)
![Page 5: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/5.jpg)
![Page 6: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/6.jpg)
![Page 7: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/7.jpg)
![Page 8: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/8.jpg)
![Page 9: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/9.jpg)
![Page 10: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/10.jpg)
![Page 11: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/11.jpg)
![Page 12: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/12.jpg)
![Page 13: Secret Service pentru combaterea - Politia Romana · 2014-07-14 · Criminalitatea „gulerelor albe“ - pus` la index Milioane de euro, pentru milioane de vie]i O nou` genera]ie,](https://reader039.documente.net/reader039/viewer/2022040221/5e369a9867b1954c8d42336c/html5/page/13.jpg)
