Martie-Aprilie 2010

Cupr

ins/С

одер

жан

ие:

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”.Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM;numărul de înregistrare – 1003600038290.Redactor: Tatiana SmeşnaiaReporteri: Olga Colari, Tatiana MihailovaColegiul de redacţie: Natalia Calenic, Mihai Răducan, Dorin Purice, Vladislav Şveţ, Ion MaguDesing: Nicolai VerbiţkiAdresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181

Indexul de abonare: 31952Tipar executat la tipografia „Elan Poligraf”

Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilora fost discutat la Bacupag, 31-32

Отрасль:Государство ищет лекарство противроста цен на фармацевтическом рынкестр. 33-36

Colabore: Виктор Попович:В борьбе с нарко-траффиком нужна консолидация всех служб стр. 37-40

Интегрированное управление границами – важнейший аспект обеспечения безопасности государств Европыстр. 41

Contrabandă contracarată la postul vamal Leuşenipag. 42

Evenimente:Întrunirea chinologilor serviciilor vamaledin statele-membre ale CSIpag. 43

Mărfuri ascunse printre coletepag. 44

Participarea în programulde vizite la Bruxelles şi Bucureştipag. 45

Instruirea echipelor mobilepag. 46

Perfecţionarea specialiştilorîn domeniul audit post vămuirepag. 47

Interviul numărului:Victor Barbăneagră: Serviciul Vamal face tot posibilulpentru a facilita comerţul exteriorpag. 2-4

Tema numărului:Antrepozitul vamal – regimul vamalde antrepozitpag. 6-9

Валерий Батку:Потенциал и возможности таможенныхскладов в Молдове недостаточно оцененыстр. 10-12

Михаил Филимон:Рано или поздно проблема создания цивилизованных условий в терминалахбудет решенастр. 13-15

Reguli:Propuneri de consolidarea activităţii brokerilor vamalipag. 16

Protecţia drepturilorde proprietate intelectualăpag. 17-22

Serviciul Vamal şi AGEPIau semnat un Acord de colaborarepag. 23

Eliminarea obstacolelor pentru introducerea temporară în ţară a mijloacelor de transportpag. 24

Comentarii:Unele consideraţiuni asupraspecializării posturilor vamalepag. 25-26

Iniţiative de amendare a cadrului legal, lansate de Serviciul Vamal întru îmbunătăţirea prevederilor normative în domeniu pag. 27-30

2

INTERVIEW- La finele anului trecut, în urma reformei ce a avut loc în domeniul structurilor de stat, Serviciul Vamal a fost trecut în subordinea Ministrului Finanţelor. Putem spune astăzi că aceste schimbări structurale s-au soldat cu succes?

- Consider că, la moment, scopurile şi obiectivele trasate anterior de Guvern au fost atinse în mare parte. Ţinând cont de faptul că pînă în anul 1998 Serviciul Vamal a activat în subordinea Ministerului Finanţelor, cît şi după părerea unor experţi în domeniu, reforma respectivă este

binevenită. Aceasta se datorează şi faptului că atît organele fiscale, cît şi organele vamale sunt structuri de administrare cu atribuţii de control fiscal şi de acumulare a veniturilor în bugetul de stat. În acest context, dat fiind faptul că Ministerul Finanţelor este organul central de specialitate al administraţiei publice central, care elaborează şi promovează politica unică a statului atît în domeniul fiscal, cît şi în domeniul vamal, consider că reforma dată este justificată. În acest sens, în cadrul Ministerului Finanţelor au fost create subdiviziuni activitatea cărora ţine

atît de analiza opţiunilor obiectivelor politicii vamale, cît şi de elaborarea şi promovarea actelor legislative din domeniul activităţii vamale şi anume, Direcţia generală politică şi legislaţie fiscală şi vamală. Astfel, în rezultatul reorganizării efectuate, din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal au fost transferaţi în cadrul Ministerului Finanţelor unii colaboratori vamali având cunoştinţe şi practici avansate în domeniul vamal.

- Domnule Barbăneagră, în ultimele luni s-a modificat ceva în vederea elaborării politicii statului în domeniul vamal, ţ inînd cont de reorganizarea ce a fost efectuată?

- La subiectul dat pot spune că această atribuţie revine actualmente Ministerului Finanţelor, de competenţa căruia ţine elaborarea politicii vamale, strategiei de dezvoltare a sistemului vamal. Subliniez faptul că în vederea elaborării politicii statului în domeniul vamal am reuşit să stabilim o formulă efectivă de colaborare cu echipa Aparatului central al Serviciului Vamal: toate documentele, proiectele de legi sunt discutate, modificate şi elaborate în comun. Totodată, la elaborarea politicilor, strategiilor, altor documente în domeniu participă activ şi reprezentanţii Misiunii EUBAM, experţi din alte structuri internaţionale, care ne acordă un suport important în ceea ce priveşte implementarea în domeniul vamal a standardelor europene, practicilor avansate de control, facilitare a comerţului exterior etc. Aş vrea să menţionez şi următorul

Serviciul Vamal face tot posibilul pentru a facilita comerţul exteriorInterviu cu viceministrul finanţelor Victor Barbăneagră

Victor Barbăneagră: Interviul numărului

3

Интервью номераINTERVIEWInterviul numărului

fapt. Succesul în orice domeniu, inclusiv vamal, foarte mult depinde nu doar de conţinutul documentelor de politici, dar şi de nivelul pregătirii efectivului Serviciului Vamal. Trebuie să recunoaştem că, fără îndoială, competenţa şi profesionalismul înalt al resurselor umane este cheia succesului.

- Care e opinia dumneavoastră referitor la nivelul de pregătire a colaboratorilor vamali din Moldova?

- Ştiu ce se discută în societate şi se vorbeşte mult despre colaboratorii organelor vamale: că ei ar fi corupţi, că au un comportament incorect faţă de angajaţii agenţilor economici, faţă de cetăţenii la punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova şi aşa mai departe. Cunosc nu un singur caz cînd colaboratorii vamali au fost implicaţi în acţiuni ilicite. Despre asemenea situaţii suntem informaţi şi de către agenţii economici, şi de către persoanele fizice. Vreau să vă asigur că fiecare caz aparte se investigheză pînă la cele mai mici detalii. Iar iar atunci cînd încălcarea legislaţiei şi abuzul de serviciu se adeveresc – persoanele implicate sunt trase la răspundere conform legislaţiei în vigoare. Dar, cu mîndrie vreau să vă comunic că, în urma investigaţiilor efectuate, în rezultatul discuţiilor ce au avut loc cu colaboratorii vamali la birourile, posturile vamale, am ajuns la concluzia că în organele vamale s-a format o echipă competentă, profesionistă, care este gata să demonstreze că e corectă atît cu statul în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu,

cît şi cu antreprenorii, cetăţenii moldoveni şi străini.

- Mulţi experţi susţin că nivelul corupţiei în organele vamale s-ar diminua în cazul majorării suficiente a nivelului de salarizare... Dumneavoastră consideraţi la fel?

- Într-o măsură mare, aceste presupuneri şi aşteptări s-ar adeveri. Odată ce colaboratorul vamal este motivat cu un salariu decent, acesta nu recurge la modalităţi il icite de obţinere suplimentară a unor venituri. Da, recunosc faptul că actualmente un inspector vamal este remunerat cu un salariu care nu acoperă toate cheltuielile familiei sale. Totodată, ţ inînd cont de consecinţele crizei economice mondiale, de deficitul bugetar actual, nu ne putem permite astăzi majorări de salariu. Dar vreau să accentuez că, în cazul în care reformele iniţiate de actualul Guvern vor continua, în timpul cel mai apropiat se va simţi o îmbunătăţire a situaţiei financiare a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, prin creşterea salariilor, pensiilor, o mai bună calitate de asistenţă socială şi medicală etc.

- Cum apreciaţi reorganizarea Aparatului central al Serviciului Vamal şi, mai cu seamă, crearea Departamentului venituri şi tehnologii informaţionale şi a Departamentului de aplicare a legii?

- Evident că pozitiv. Cu atît mai mult cu cît aceste schimbări

structurale s-au efectuat cu acordul şi participarea activă a Ministerului Finanţelor. La iniţierea reorganizării respective, experţii au subliniat că, în mod obligatoriu, în cadrul autorităţii vamale centrale urmează să fie formată o structură, activitatea căreia ţine de asigurarea încasărilor drepturilor de import şi export la buget. Nu mai puţin importantă este structura care efectuează activitatea operativă şi combate traficul il icit de mărfuri, contrabanda. Trebuie să recunoaştem că aceste fenomene, în pofida eforturilor depuse, continuă să persiste. În plus, experţii au recomandat ca aceste două departamente să fie structuri independente. Eu personal consider că această decizie este corectă.

- Domnule Barbăneagră, după părerea dumneavoastră, ce metode avansate în domeniul vamal trebuie împlementate la noi cu scopul ridicării eficacităţii activităţii vămii?

- În ultimii ani, legislaţia vamală a fost modificată şi adusă în corespundere cu standardele europene. Mai mult decît atît, au fost iniţiate reforme care continuă şi în prezent. La acest capitol Serviciul Vamal s-a bucurat de susţinerea experţilor europeni, experţilor S.U.A., ai altor ţări, care au înregistrat succese în domeniul elaborării politicii vamale. Totodată, aş menţiona că în timpul apropiat voi avea o vizită de schimb de experienţă în Georgia. Această ţară, cu suportul experţilor din S.U.A., a implementat un sistem performant ce ţine de politicile de administrare vamală şi fiscală. În urma acestei vizite sper că vom prelua careva practici eficiente de administrare ce vor fi implementate şi la noi.

- Anul trecut Serviciul Vamal cîteva luni la rînd n-a reuşit să îndeplinească Cifra de control, adică acumulările planificate la bugetul de stat - din cauza crizei mondiale financiare a scăzut activitatea economică. Cum stau lucrurile la acest capitol acum?

- Lucrurile la acest capitol acum stau mai bine. Datele statistice demonstrează că evoluţia importurilor de mărfuri s-a stabilizat, respectiv organele vamale execută planul

4

INTERVIEWInterviul numărului

aprobat pentru anul 2010. Mai mult chiar, dacă e să comparăm datele cu privire la încasări pentru primele patru luni ale anului 2009 cu cele care ref lectă situatia din ianuarie-aprilie 2010, constatăm că acumulările s-au majorat cu peste 22 la sută. Situaţia s-a imbunătăţit nu atît datorită creşterii volumului fizic a importurilor (la unele poziţii tarifare s-a stabilit chiar o diminuare a acestora), cît graţie ridicării eficacităţii activităţii colaboratorilor vamali, întăririi disciplinii, realizării politicilor fiscal-vamale care au fost iniţiate. Mă refer la majorarea cotelor accizelor la benzină, motorină, ţigări, obiecte de lux şi altele. Toate acestea au dus la majorarea încasărilor la bugetul de stat. Totodată, se lucrează intens şi la îmbunătăţirea situaţiei la capitolul „evaluarea valorii în vamă a mărfurilor”...

- Da, dar mulţi importatori susţin că la ultimul subiect Serviciul Vamal a recurs la nişte metode nu din cele mai populare. Mă refer la vămuirea unor anumite categorii de mărfuri la terminalele numite prin ordinul Serviciului Vamal...

- Sunt la curent că aceste decizii au fost supuse unor critici dure. Dar trebuie să ţinem cont că aceste ordine poartă un caracter temporar. Totodată, stabilirea schemelor tehnologice de vămuire au fost coordonate de către Serviciul Vamal în comun cu Ministerul Finanţelor. Pe prim plan s-au identificat agenţii economici care importă mărfuri cu risc sporit pentru care, de cele mai dese ori, se admite diminuarea valorii în vamă a mărfurilor: îmbrăcăminte şi încălţăminte (Cargo), tehnică de uz casnic, piese de schimb pentru automobile. La ziua de azi aceste ordine ale Serviciului Vamal au fost modificate şi lista terminalelor unde pot fi vămuite categoriile de mărfuri enumerate mai sus a fost extinsă. Astfel, agenţii economici amplasaţi pe restul teritoriului Republicii Moldova sunt în drept să vămuiască mărfurile importate şi la alte terminale din teritoriu, cum ar fi biroul vamal Bălţi, biroul vamal Cahul. În acest context menţionez faptul că actualmente se perfectează o listă din 100 agenţi economici cu grad de încredere sporit (pe viitor va fi extinsă), mărfurile cărora vor fi vămuite numai

în baza controlului documentar şi fără efectuarea controlului fizic. Aceşti agenţi economici vor fi selectaţi în baza unor criterii prestabilite. Mai întîi de toate, „pretendenţii” vor trebui să demonstreze că în ultimii 3-5 ani nu au admis încălcarea legislaţiei vamale. După părerea mea, această reformă este binevenită şi încă o dată demonstreză că Serviciul Vamal face tot posibilul pentru a facilita comerţul exterior. Şi acesta este doar începutul.

- Domnule Barbăneagră, cum vedeţi vama Moldovei peste 2-3 ani?

- Îmi este greu să fac preziceri, nu sunt medium, sunt şi eu un cetăţean de rînd, ca toţi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova. Însă, cu certitudine, un lucru va fi: în cazul în care reformele iniţiate vor fi duse la bun sfîrşit, atunci, credeţi-mă, în 2-3 ani, la trecerea controlului vamal cetăţenii vor fi trataţi ca persoane binevenite, ce merită atenţia statului, adică se vor simţi cu adevărat Oameni... Iar pentru agenţii economici vor fi create condiţii, oferite posibilităţi, facilităţi pe care ei le merită cu adevărat.

Tatiana Mihailova

5

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialiştilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuşirea cărora va permite audienţilor să obţină cunoştinţe teoretice şi să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialiştilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului:

- studii superioare sau medii de specialitate;

- cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente:

- copia buletinului de identitate;

- copia diplomei de studii;

- cererea de înscriere la cursuri.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

„MOLDVAMA GRUP”

Licenţa Seria A MMII nr. 029564

Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3Tel/fax: 022 43 29 19, 022 31 23 41

6

WAREHOUSE Pentru prima dată utilizarea no-ţiunii de depozit vamal este întîlni-tă în Marea Britanie pe la sfârşitul secolului 17. Aceste depozite aveau mai multe deficienţe, fapt care nu le făcea prea utile. Ulterior, în anul 1733, Robert Walpole, în scopul ex-cluderii acestor deficienţe, a propus în lucrarea sa „schema accizelor” în sistemul de depozite vamale destina-te pentru produsele din tutun şi vi-nuri. Însă acest sistem nu s-a bucu-rat de prea mare popularitate pînă în anul 1803, cînd a fost adoptat prin-tr-un act normativ. În conformitate cu acest act, a fost posibilă plasarea mărfurilor de import în depozitele aprobate de autorităţile vamale. Ul-terior, Actele Vamale de Consolida-re din 1853 şi 1876, Actul Vamal şi Intern de Venituri din 1880 şi Ac-tul de Venituri din 1883 au adus mai multe facilităţi utilizatorilor depozi-telor vamale şi a simplificat proce-dura de utilizare, inclusiv referitor la procedeele de garantare a achită-rii plăţilor vamale pentru mărfurile plasate în aceste depozite. Astfel, treptat, în decursul a cî-teva veacuri, principiile de funcţio-nare a antrepozitelor vamale au fost mai mult sau mai puţin perfecţiona-te. În prezent, antrepozitele vama-le reprezintă o practică răspîndită în toată lumea. Pentru orice ţară în-totdeauna salutabilă crearea antre-pozitelor vamale pe teritoriul său, deoarece în afară de contribuţia lor

la dezvoltarea comerţului, acestea contribuiau şi la crearea pe terito-riul lor a unor rezerve esenţiale de mărfuri. Aceste rezerve de mărfuri, crearea şi menţinerea cărora nu pre-conizează suportarea a careva chel-tuieli de către stat, sînt deosebit de importante mai ales în perioada ca-taclismelor sociale, economice şi politice. Acţiunea regimului de antrepo-zit vamal se bazează pe ficţiunea ad-ministrativă, în conformitate cu care se consideră că mărfurile de import, amplasate în antrepozitul vamal, se află în afara teritoriului (vamal, fis-cal) naţional, fără a fi puse în liberă circulaţie. În Republica Moldova antre-pozitele vamale au apărut relativ nu demult. Primele depozite cu un ase-menea statut au fost create prin Ho-

tărîrea Guvernului Republicii Mol-dova nr.608 din 10.08.94. Acestea aveau denumirea de Depozite Va-male Libere (în continuare DVL) şi se clasificau în:• Depozite Vamale Libere deschi-se - dreptul de folosinţă a lor fiind acordat tuturor participanţilor la activitatea economică externă - atît din Republica Moldova, cît şi din străinătate;• DVL specializate - în care se păstrau în exclusivitate mărfuri şi obiecte ce aparţineau anumitor per-soane sau agenţi economici. Crearea DVL se autoriza din partea Departamentului Controlului Vamal de către organul vamal în zona ac-tivităţii căruia era situat DVL, une-le din condiţii fiind achitarea taxei pentru licenţă şi prezentarea de că-tre posesorul încăperii a unei garan-

Antrepozitul vamal – regimul vamalde antrepozitAlexandru Munteanu, şef Secţia administrare tranzit

Tema numărului

7

Интервью номераWAREHOUSETema numărului

ţii bancare în sumă echivalentă cu 50000 dolari S.U.A. Prin Legea nr.1149 – XIV din 20.07.2000 Codul vamal al Republi-cii Moldova (Monitorul Oficial 160-162 din 23.12.2000, art.1201) noţiu-nea de DVL a fost substituită cu no-ţiunea de depozit vamal. Ulterior, prin Legea nr.751- XV din 21.12.2001 pentru modificarea şi completarea Codului vamal al Repu-blicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (Monitorul Oficial nr.161 din 31.12.2001, art.1313) au fost in-troduse modificări prin care deţină-tori de depozite vamale puteau fi nu-mai organele vamale şi alte structuri subordonate Departamentului Va-mal. Acest fapt a redus simţitor acti-vitatea agenţilor economici prin in-termediul depozitelor vamale. Prin Legea nr.11- XV din 17.02.2005 pentru modificarea şi completarea unor acte legislati-ve (Monitorul Oficial nr.46-50 din 25.03.2005, art.165,) în Codul vamal au fost efectuate modificări esenţia-le, inclusiv şi referitor la depozitele vamale, cu scopul racordării legisla-ţiei naţionale la standardele europe-ne. Astfel, prin această lege denumi-

rea de „depozite vamale” a fost sub-stituită cu denumirea de „antrepo-zit vamal”, modificîndu-se parţial şi esenţa acestuia. La moment, legislaţia de bază ce reglementează funcţionarea an-trepozitelor vamale în Republica Moldova este Codul vamal al RM şi Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005. Actualmente un antrepozit va-mal este, în primul rînd, un loc spe-cial autorizat de organul vamal în sensul depozitării mărfurilor străine în anumite regimuri suspensive şi, în special, în regim vamal de antrepo-zit (deşi este posibilă şi utilizarea re-gimului vamal de perfecţionare acti-vă). Astfel, conform prevederilor ac-tuale ale Codului vamal al Republicii Moldova, regimul de antrepozit va-mal este un regim vamal suspensiv, care permite depozitarea mărfuri-lor străine şi a mărfurilor autohtone destinate exportului în anumite lo-curi aprobate de organul vamal (an-trepozite vamale) şi care se află sub supravegherea acestuia, fără aplica-rea drepturilor de import şi a măsu-rilor de politică economică.

Calitatea de antrepozitar (deţi-nător de antrepozit vamal) o poate obţine orice persoană juridică din Republica Moldova cu condiţia ob-ţinerii de la Serviciul Vamal a auto-rizaţiei respective. Pentru antrepo-zitele gestionate de organele vamale nu se eliberează autorizaţie de antre-pozitare. Procedura autorizării funcţio-nării antrepozitelor vamale, de rînd cu alte elemente ale regimului de an-trepozit vamal, este descrisă mai de-taliat în Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 (Monitorul Oficial Nr.157-160 din 25.11.2005, art.1285). Conform prevederilor Re-gulamentului menţionat, solicitan-tul depune la Serviciul vamal o ce-rere de un anumit model (prevăzut în Regulament). După verificare de către colaboratorii vamali şi în cazul corespunderii locului, destinat creă-rii antrepozitului vamal, condiţiilor ce trebuie să le întrunească, Servi-ciul vamal autorizează funcţionarea antrepozitului în cauză printr-o au-torizaţie de un anumit model (pre-

8

WAREHOUSETema numărului

văzut în Regulament). Principalele condiţii ce trebuie să le întrunească agentul economic pentru a primi au-torizaţia de antrepozitare sînt:• demonstrarea raţiunii economi-ce privind necesitatea deschiderii antrepozitului vamal;• respectarea cerinţelor privind amplasarea şi dotarea tehnică a an-trepozitului vamal (inclusiv a terito-riului aferent) stipulate în pct. 148 şi 149 ale Regulamentului şi/sau de le-gislaţia în vigoare;• încăperile sau alte locuri decla-rate în calitate de antrepozit vamal să se afle la aceeaşi adresă poştală;• să fie elaborată şi aprobată sche-ma tehnologică de lucru de către bi-roul vamal, în raza de activitate a că-ruia se află antrepozitul vamal. În prezent, legislaţia vamală a Republicii Moldova prevede funcţi-onarea a două tipuri de antrepozit vamal - public şi privat. Antrepozi-tul vamal public este destinat depo-zitării de mărfuri de către orice per-soană, iar cel privat este destinat, exclusiv, depozitării mărfurilor pro-prietarului antrepozitului. La rîndul său, antrepozitele vamale publice se clasifică în:• antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sînt sub răspunderea deţinătorului antrepo-

zitului (antrepozitarului) – declara-ţia vamală de antrepozitare este de-pusă de către antrepozitar;• antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea fiecărui depozitar - declaraţia vamală de antrepozitare este depusă de către depozitar;• antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de organele vamale - declaraţia vamală de antrepozitare este depusă de către depozitar. În cazul antrepozitului privat de tip C, deţinătorul antrepozitu-lui este şi depozitarul mărfurilor, iar declaraţia vamală de antrepozitare este depusă de către antrepozitar; E de menţionat faptul că cel mai solicitat tip de antrepozit în Republi-ca Moldova este tipul B. Tipurile A şi C sînt mai puţin solicitate, iar tipul D pînă în prezent nu a fost utilizat. Ţinînd cont de cele expuse, este evident faptul că autorizarea antre-pozitelor vamale publice e solicita-tă în majoritatea cazurilor pentru a presta ulterior servicii de antrepozi-tare altor agenţi economici, iar a ce-lor private pentru satisfacerea nece-sităţilor personale. Plasarea mărfurilor în regim de antrepozit vamal este însoţită de perfectarea unei declaraţii vama-le cu depunerea obligatorie la orga-

nul vamal pe perioada antrepozitării a unei garanţii bancare în mărimea drepturilor de import, ce ar fi trebuit achitate la plasarea sub regim vamal de import a mărfurilor. Acest fapt şi cerinţele faţă de caracteristicile lo-cului ce obţine calitatea de antrepo-zit vamal reduce esenţial posibilita-tea eschivării agentului economic de la achitarea drepturilor de import şi accesul la mărfuri a unor persoane neautorizate. E de menţionat faptul că majori-tatea antrepozitelor vamale funcţio-nează în raza de activitate a biroului vamal Chişinău –34 de antrepozite (faţă de 22 în anul 2008) din numă-rul total de 48 de antrepozite (faţă de 30 în anul 2008). Acest fapt e fi-resc şi este în legătură directă cu re-partizarea procentuală a circulaţiei volumului de mărfuri şi de capital, care este mult mai intensă în această regiune a ţării. Regimul de antrepozit vamal oferă unele priorităţi care şi provoa-că în ultimul timp un interes sporit al agenţilor economici faţă de antre-pozitele vamale. Însemnătatea antrepozitului va-mal pentru antreprenoriat şi pentru tranzacţiile economice externe se determină, în primul rînd, de fap-tul că marfa plasată în acest regim, pe de o parte, cade sub acţiunea re-glementărilor vamale şi fiscale gene-rale, iar pe de altă parte, cu ajuto-rul unor proceduri vamale speciale proprietarului mărfurilor i se oferă posibilitatea de a achita drepturile de import sau de a fi supus măsuri-lor netarifare de reglementare (cota-rea, licenţierea, autorizarea, ş.a.) nu-mai pentru anumite tranzacţii con-crete. Astfel, agentul economic ca-pătă posibilitatea legală de a eşalona achitarea drepturilor de import pen-tru mărfurile destinate importului şi de a aduna toate documentele (licen-ţe, autorizaţii, certificate, permisiuni ş.a.) necesare de a fi prezentate orga-nelor vamale la importul mărfurilor. În aceste cazuri, de obicei, antrepo-zitele vamale (de rînd cu depozitele provizorii, care pot fi deschise doar de către brokerii vamali) sînt deseori şi unica soluţie pentru agenţii eco-

9

WAREHOUSETema numărului

nomici de a se încadra în limitele de timp stabilite de legislaţie pentru vă-muirea mărfurilor. În cazul introducerii unor loturi mari de mărfuri, regimul de antre-pozit vamal permite agentului eco-nomic de a eşalona achitarea între-gii sume a drepturilor de import. Oportunitatea introducerii unor lo-turi mari de mărfuri se explică prin următoarele: 1. Considerentele economisirii pe baza cheltuielilor aferente (de re-gie); 2. „mobilitatea comercială” - avînd la dispoziţie o rezervă sufici-entă de mărfuri, în cazul încheierii unor contracte, se poate garanta li-vrarea mărfurilor de la antrepozit în termeni minimi. Prin urmare, utilizarea regimu-lui vamal de antrepozit permite de a cumpăra mărfuri în volume mari la momentul cînd oferta pe piaţa ex-ternă este cea mai convenabilă şi de a le vinde atunci cînd cererea pe pia-ţa internă a altor ţări va fi cea mai favorabilă. Suspendarea termenu-lui de achitare a drepturilor de im-port pentru mărfurile de import, în perioada amplasării în antrepozitul vamal, permite importatorului de a evita situaţia neplăcută, cînd pînă la

momentul încheierii afacerii de re-alizare pe piaţa internă (fără careva garanţii de realizare rapidă a măr-fii) adesea „se conservează” sume băneşti esenţiale pentru achitarea drepturilor de import. În practica tranzacţiilor econo-mice externe, în unele cazuri, la mo-mentul importului mărfurilor nu se cunoaşte cum se va dispune de măr-furile introduse. Astfel amplasarea mărfurilor în antrepozitul vamal facilitează efectuarea tranzacţiilor economice externe, deoarece permi-te agentului economic de a alege în-tre operaţiunea de reexport a mărfu-rilor peste hotare sau realizarea lor pe piaţa naţională, corelîndu-şi ale-gerea sa cu conjunctura pieţei mar-fare respective şi cu alţi factori. Aceste priorităţi pot fi realizate în acea măsură în care legislaţia ofe-ră proprietarului mărfurilor timpul suficient necesar pentru luarea deci-ziei despre destinaţia finală a mărfu-rilor. Termenul aflării mărfurilor în regimul de antrepozit vamal în Re-publica Moldova poate fi limitat de termenul de depozitare prevăzut în autorizaţie (dar care nu poate fi mai mare decît termenul de valabilitate al autorizaţiei), iar în cazul antrepo-zitului public şi de prevederile con-tractului încheiat între depozitar şi antrepozitar. Totodată, legislaţia în vigoare nu stabileşte un careva ter-men de valabilitate al autorizaţiei. În condiţiile actuale de creştere a concurenţei, o importanţă primor-dială capătă utilizarea antrepozitelor vamale pentru a le oferi consuma-torilor mărfuri livrate în calitate de piese de schimb sau deservirea măr-furilor în termenul de garanţie ş.a. Organul vamal poate permite plasarea mărfurilor în regim de per-fecţionare activă în cadrul antrepo-zitului vamal. Prin urmare, regimul de antre-pozit vamal îşi are priorităţile sale atît pentru importatori, cît şi pentru exportatori. Într-un antrepozit va-mal se permite stocarea în comun în acelaşi spaţiu:• a mărfurilor străine plasate în regim de antrepozitare;

• a mărfurilor autohtone. • a mărfurilor străine plasate în regim de perfecţionare activă în ca-drul antrepozitului (regim vamal 55); Astfel, la exportul mărfurilor au-tohtone, proprietarul are posibilita-tea de a efectua toate procedurile va-male legate de scoaterea lor din ţară, ca după aceasta, în dependenţă de cerinţele peţei externe şi a dispune-rii de mijloace de transport să solu-ţioneze problemele scoaterii acesto-ra. În cadrul regimului de antre-pozit vamal există posibilitatea de a efectua în antrepozit diferite ope-raţiuni cu mărfurile. De exemplu: curăţire; ventilare; uscare (inclusiv prin încălzire); refrigerare, congela-re, climatizare; amplasarea în amba-laj protector; tratament cu lubrifianţi de protecţie sau conservanţi; vopsi-rea pentru protecţia împotriva coro-ziunii; introducerea aditivilor de si-guranţă; aplicarea învelişului antio-xidant înaintea transportării; diviza-rea în partide; formarea expediţiilor; sortarea; împachetarea şi reamba-larea; marcarea; diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de conservarea mărfurilor; amplasarea mostrelor pe standurile de prezen-tare în incinta antrepozitului vamal; testarea. Acest fapt oferă şi posibilitatea formării partidelor marfare destinate reexportului sau exportului atît pen-tru mărfurile de import, cît şi pentru cele autohtone. Totodată, o condiţie de bază pentru autorizarea operaţiu-nilor enumerate mai sus este ca în re-zultatul lor să nu se modifice caracte-risticile tehnice, calitative şi cantita-tive ale mărfurilor în asemenea mod, încît să producă schimbarea clasifi-cării lor la nivelul primelor patru ci-fre din Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova. Cele relatate mai sus denotă fap-tul că actualmente oportunitatea funcţionării antrepozitelor vamale este greu de subestimat, iar posibili-tăţile oferite de acestea sunt explora-te tot mai mult, însă nu pe deplin, de către agenţii economici.

10

WAREHOUSE В таможенном законодатель-стве Молдовы предусмотрено два типа складов: таможенные склады и склады временного хранения. Таможенный склад – специ-ально оборудованное помещение, место, предназначенное для вре-менного хранения в режиме тамо-женного надзора импортируемых в Молдову или находящихся на ее территории транзитных товаров. В период хранения они не облагают-ся налогами (акцизы, налог на до-бавленную стоимость), к ним не применяются меры экономической политики (лицензирование, квоти-рование и др.) и с них не взимают-

ся таможенные пошлины. В скла-дах хранятся временно и товары, произведенные в Молдове, подле-жащие вывозу за пределы страны в соответствии с экспортным тамо-женным законодательством. В настоящее время в Молдо-ве зарегистрировано 48 таможен-ных складов – в Кишиневе, Бель-цах, Бендерах, Оргееве, Дрокии, Унгенах, Окнице, АТО Гагаузии. Основная часть таможенных скла-дов принадлежит частным юриди-ческим лицам. Временное хранение товаров - процедура, согласно которой това-ры (включая товары, которые на мо-

мент ввоза в страну не соответство-вали требованиям, предусмотрен-ным действующим законодатель-ством для помещения их под опре-деленное таможенное назначение, утверждаемое таможенными орга-нами) хранятся в утвержденных ме-стах, без уплаты ввозных платежей и без применения мер экономиче-ской политики, до их помещения под определенный таможенный ре-жим или иное назначение, утверж-денное таможенными органами. На склад временного хранения (СВХ) могут помещаться любые иностранные товары до предостав-ления таможенного режима или та-моженного назначения, утвержден-ного Таможенной службой. При этом, хранение товаров разделено в зависимости от стадии прохожде-ния таможенных процедур (завер-шено или не завершено таможен-ное оформление), отдельно поме-щаются арестованные или задер-жанные вследствие нарушения та-моженных правил товары. Специ-фические товары, для которых не-обходимы специальные условия хранения, помещаются в специ-ально оборудованные СВХ. Мак-симальный срок временного хра-нения составляет 20 календарных дней, в исключительных случаях срок хранения может быть прод-лен, но не более чем на 60 дней. Все авторизированные СВХ фиксируются в Государственном реестр складов временного хране-ния. В настоящее время регистр учитывает 14 таможенных броке-ров, которые владеют складами вре-менного хранения (Moldvama Grup, Balcantir, Clos, Politrans, Сecconi

Тема номера

Потенциал и возможности таможенных складовв Молдове недостаточно оценены

Валерий Батку:

11

WAREHOUSEInternational, Eurosped-MD, East-Auto-Lada, Aliner Service, Politrans Broker, Eltrans-BV, ICI-Nord, Valah (TNT), FPC Valah, Dec-Trans Grup). В момент помещения товаров на склад временного хранения вла-делец (перевозчик) товаров обя-зан непосредственно либо посред-ством таможенного брокера, кото-рому принадлежит соответствую-щий склад временного хранения, предоставить таможенному орга-ну краткую декларацию по форме, установленной действующим зако-нодательством. Несмотря на то, что временные склады, по большому счету пред-назначены для хранения товаров с неопределенным таможенным ре-жимом, склады временного хра-нения являются зонами таможен-ного контроля, соответственно, к ним предъявляются особенные требования. Расположение и орга-низация склада временного хране-ния должны гарантировать целост-ность хранимых товаров, исклю-чать возможность ввоза и вывоза товаров со склада без таможенно-го контроля, а также возможность незаконного доступа третьих лиц. На территории СВХ выделяются помещения или крытые площад-ки, оборудованные согласно требо-ваниям таможни, для осуществле-ния физического досмотра това-ров и транспортных средств, также должны быть созданы условия для пломбирования товаров. Все поме-щения должны быть оборудованы охранной сигнализацией и обозна-чены предупредительными знака-ми о том, что территория является зоной таможенного контроля. - Последние изменения в Положе-нии о таможенном складе преду-сматривает установку системы сиг-нализации и видеонаблюдения на территории таможенных складов всех типов, - говорит руководи-тель Ассоциации брокеров Мол-довы, владелец таможенных скла-дов Valah Валерий Батку. – Требо-вания ужесточаются, нужны до-полнительные инвестиции вла-дельцев складов, при этом, суще-ствуют значительные ограничения в их деятельности. Ведь, по боль-шому счету, таможенные склады - это возможность выпуска в свобод-ное обращение товара партиями, в нужном на данный момент коли-

честве, без отвлечения денежных средств на оставшуюся часть това-ра. И главный смысл складов – осу-ществление посреднических услуг между экономическими субъекта-ми. Но сегодня эта услуга работает не очень верно по нескольким при-чинам. Среди «сдерживающих» факто-ров в развитии таможенных скла-дов значится, например, необходи-мость предоставления финансовой гарантии за временно хранимые товары. Согласно действующему законодательству, декларант (или таможенный брокер, подающий де-кларацию от его имени) обязан га-рантировать полный размер вво-зных платежей, установленных за-конодательством для соответству-ющей категории товаров, а в случае возникновения таможенного дол-га - оплатить его. Финансовая га-рантия оплаты ввозных платежей осуществляется посредством пре-доставления банковской гарантии либо денежного перевода на гаран-тийный счет в размере, покрываю-щем полный размер ввозных плате-жей; либо за счет финансовой га-рантии таможенного брокера, на складе которого находятся соответ-ствующие товары, подтвержденной гарантийным письмом соответ-ствующего таможенного брокера; либо непосредственной оплатой декларантом ввозных платежей на единый доходный счет, подтверж-денной выпиской из казначейского счета. Множество неприятных мо-ментов связано с решением вопро-сов, возникающих при необходи-мости проведения внутренних ра-бот. - С точки зрения законодательства, работа склада выглядит примерно так: предоставили гарантию, от-крыли склад, поместили груз, за-крыли склад, поставили пломбу. Все! Там больше нечего делать, и любое вмешательство со стороны владельца склада или третьих лиц является противоправным, - гово-рит Валерий Батку. – Но ведь бы-вает иногда, что надо передвинуть мебель или переставить груз…Тог-да мы упираемся в сложную бю-рократическую систему: пишем письма с просьбой о снятии плом-бы, выплачиваем 4 евро за снятие пломбы, делаем необходимую нам

перестановку, снова выплачиваем 4 евро для наложения новой пломбы. И все осуществляется через реги-стры, печати, подписи… Возмущение владельцев тамо-женных складов и брокеров вызы-вает статья 23 Положения «О по-рядке декларирования таможенной стоимости товаров, ввозимых на территорию Республики Молдо-вы», которая учитывает ряд особен-ностей при расчете таможенной стоимости товаров, размещенных в режиме таможенного складирова-ния. В частности, таможенная сто-имость товаров, помещенных под таможенный режим «Временный ввоз», на момент замены его на та-моженный режим «Импорт», долж-на быть не меньше стоимости, за-явленной в первоначальном режи-ме. Исключением являются товары, помещенные под таможенный ре-жим временного ввоза на основа-нии договора о лизинге. Таким образом, взыскание пла-тежей по импорту производит-ся исходя из таможенной стоимо-сти товаров, которая должна быть не ниже таможенной стоимости на момент помещения их на тамо-женный склад. Ассоциация броке-


12

WAREHOUSEТема номера

ров и владельцев складов обрати-лись в правительство с просьбой рассмотреть этот вопрос и внести поправки в действующее законода-тельство. В частности, они предла-гают снять ограничения по расче-ту таможенной стоимости товара с тем, чтобы таможенная стоимость исчислялась, исходя из фактурной стоимости товара. - Сейчас получается, что при раз-мещении товара в таможенном складе его таможенная стоимость составляет «икс» леев, а при им-порте - уже «игрек», – говорит Ва-лерий Батку. – Товар поступает на склад по одному валютному кур-су, а отпускается – по-другому, из-за разницы курсы доллара или евро получается и различная таможен-ная стоимость товара. Если стои-мость ниже, чем на момент разме-щения товара на склад, то мы обя-заны поднять ее до входной тамо-женной стоимости. Очень сложно вести учет этих операций, и мно-гие брокеры на этом моменте «го-рят», терпят убытки. Почему? По-ставили товар на склад и, не ана-лизируя первоначальную деклара-цию, отпускают товар по таможен-ной стоимости, учитывающей дей-ствующий на момент отпуска това-ра курс иностранной валюты. Мо-ментально в их отношении приме-няется 231 статья Таможенного ко-декса.

Еще один вопрос, который под-няли владельцы складов временно-го хранения, – неравная конкурен-ция и несправедливость законо-дательной базы, действующей для таможенных складов и свободных экономических зон (ЗСП). - В период, когда по непонятным причинам в 2003 году деятельность таможенных складов была времен-но приостановлена (хотя законода-тельной основы для этого не было), таможенные услуги по складирова-нию в ЗСП продолжали осущест-вляться. При том, что услуги, по большому счету, те же самые! - не-доумевает Валерий Батку. - Более того, в таможенном складе экономи-ческий агент имеет право не толь-ко снижать таможенную стоимость, но и проводить отчуждение. При таком раскладе деятельность тамо-женных складов сводится к нулю. А госбюджет теряет огромные сред-ства. В этой связи владельцы складов предлагают правительству разре-шить отчуждение внутри таможен-ных складов. В настоящее время за-конодательством запрещена переда-ча внутри склада товара от одного экономического агента другому.- Таможенные склады – это мост в международной торговле. И надо этой торговле содействовать, - счи-тает Валерий Батку. – Так, многие компании пользуются таможенны-

ми складами по причине частичной нехватки средств для полного и сво-евременного таможенного оформ-ления груза. Развитию и торговли, и деятельности таможенных скла-дов способствовало бы разрешение на отчуждение товаров, размещен-ных в таможенных складах. В отли-чие от соседних стран, в Молдове эта деятельность на территории та-моженных складов пока запрещена. Как работают таможенные скла-ды в других странах? Во-первых, в Европе существу-ет термин «таможенная логистика», который объединяет все услуги и всю деятельность, происходящую в зоне таможенного контроля. Это не только зона прохождения таможен-ных процедур, но и услуги по скла-дированию, погрузке, измерению, доставке грузов, это склады и вся сопутствующая инфраструктура. У нас пока такого нет и ко всем эле-ментам таможенной инфраструкту-ры подход «индивидуальный»: де-ятельность каждого предприятия в зоне таможенного контроля осу-ществляется в отрыве от других услуг. Во-вторых, в развитых странах таможенные процедуры могут осу-ществляться не только на таможен-ных складах, но и в ряде других ти-пов складов, расположенных в зоне таможенного контроля. Неслож-но осуществляется реэкспот. А ев-ропейское законодательство позво-ляет создавать склад на небольших по площади территориях. В некото-рых странах, например, учреждение склада временного хранения воз-можно даже внутри транспортных средств. У нас пока это запрещено. - Несмотря на важность работы та-моженных складов, их развитию се-годня явно не уделяется должное внимание, - говорит Валерий Батку. – Мы рассчитываем, что Таможен-ная служба продвинется в решении проблем деятельности таможенных складов и даст возможность пред-принимателям вести полноценный бизнес с эффективным использо-ванием возможностей складов. При грамотной работе с таким инстру-ментом, появляется возможность не только пополнить госбюджет стра-ны, но и расширить спектр внешне-торговой деятельности Молдовы.

Ольга Коларь

13


начале мая Кишиневская тамож-ня открыла новый, пятый по счету, та-моженный пост, который расположен в промышленной зоне между Чекана-ми и Ботаникой. О том, какой должна быть современная зона контроля в та-можне, какова концепция нового тер-минала, а также каково состояние че-тырех действующих таможенных по-стов в Кишиневе рассказывает испол-няющий обязанности начальника Ки-шиневской таможни Михаил Фили-мон (прим ред.: на момент беседы ре-ализация проекта находилась еще на стадии переговорного процесса).

- Господин Филимон, вопросы стро-ительства современной таможенной инфраструктуры и, в частности грузо-вых терминалов, поднимаются давно. Однако вопрос остается открытым, по крайней мере, в Кишиневской та-можне… - Все упирается в финансы. Это доро-гостоящий объект зоны таможенного контроля, требующий создания спе-циальной инфраструктуры, серьезно-го материально-технического осна-щения и обеспечения довольно слож-ным контролирующим оборудовани-ем. Размер инвестиций исчисляется десятками тысяч евро, которых, к со-жалению, в государственном бюджете нет. При этом самой сложной остается проблема отсутствия больших земель-ных участков, которые необходимы для размещения грузового терминала.

- Как решаются аналогичные пробле-мы в других странах?

- Во многих странах мира для реше-ния этой проблемы пересмотрено от-

ношение к форме собственности тер-минала. Так, в Польше, России и дру-гих странах действует смешанная форма собственности – часть терми-налов принадлежат государству, часть – частным юридическим лицам. Ко-нечно, самый выгодный для государ-ства вариант – чтобы все термина-лы, прилегающие к ним территории, а также сопутствующие услуги, ока-зывались таможенным ведомством – в госбюджет направлялась бы значи-тельная часть средств от предоставле-ния дополнительных услуг. Однако в существующих услови-ях, когда государство не в состоянии самостоятельно реализовать инфра-структурные проекты, оптимальный вариант – государственно-частное партнерство. В нашей стране мы вы-нуждены были пойти по пути разме-щения зон таможенного контроля на территории частных юридических лиц, но с перспективой тесного со-

трудничества таможни и владельцев терминалов.

- Какие требования таможня обыч-но предъявляет к владельцам грузовых терминалов?

- Хочу заметить, что терминал – это обывательское определение. Таможен-ный грузовой терминал – это зона та-моженного контроля, в которой про-изводится оформление грузов, под-вергающихся процедурам таможенно-го досмотра. Поэтому основные тре-бования по организации такого объ-екта касаются обеспечения безопасно-сти, технического оснащения для осу-ществления всех таможенных проце-дур, а также проведению транспортно-логистических операций. Критерии отбора компании-партнера, с которой Таможенная служба заключает кон-тракт о создании условий для рабо-ты зоны таможенного контроля, стан-

B

Рано или поздно, проблема создания цивилизованных

условий в терминалахбудет решена

Михаил Филимон:

14


дартные, но могут варьировать, в зави-симости от специфики таможни.

- Как с практической точки зрения должны быть устроены таможенные грузовые терминалы?

- Что касается общих требований, то Молдова мало отличается от других стран. Важно, чтобы зона таможенно-го контроля находилась в непосред-ственной близости к международным трассам; это должна быть просторная территория, должны быть проложены все коммуникации, существовать не-обходимая таможенная инфраструк-тура. В любой стране ядром термина-ла является таможенный пост и зона таможенного контроля, включающая в себя открытую площадку для разме-щения транспортных средств и обору-дованные места для проведения тамо-женного контроля. Далее размещены офисы для служб, осуществляющих государ-ственный контроль, в том чис-ле санитарно-ветеринарный, а так-же офисы для таможенных брокеров, транспортных, страховых компаний, банковских филиалов. В цивилизо-ванных странах на территории зоны таможенного контроля также созда-ны пункты общественного питания, зоны отдыха, Интернет-кафе и другие сервисы. Отдельным блоком размеща-ются склады, а также промышленные объекты. В идеале – таможенный терми-нал должен располагать и небольшой гостиницей для размещения лиц, вы-

нужденных находиться на территории таможенной зоны более одного рабо-чего дня (водители, брокеры, грузчи-ки и т.д.). В идеале - чтобы вся тамо-женная инфраструктура принадлежа-ла государству. В идеале – предостав-ление высококачественного сервиса в зоне таможенного контроля, это веле-ние времени. И я надеюсь, что рано или поздно, проблема создания циви-лизованных условий в зоне таможен-ного контроля будет решена. Во вся-ком случае, мы продолжаем искать ва-рианты решения этой проблемы.

- В конце марта Таможенная служба объявила о поиске компании, готовой сотрудничать с Кишиневской тамож-ней с целью создания и управления новым таможенным терминалом. Ка-кие требования предъявлялись в этом случае?

- Действительно, мы объявили о по-иске владельцев больших земельных участков промышленного назначе-ния с наличием здания для админи-стративного управления. Цель – соз-дание новой зоны таможенного кон-троля в рамках Кишиневской тамож-ни. Откликнулся один экономический агент – компания «Lusmecon», с руко-водством которой после проведенных переговоров была достигнута догово-ренность о создании зоны таможен-ного контроля по адресу Индустриа-лэ, 73. Эта компания, располагающая необходимой территорией, и выразила готовность обеспечить и другие усло-вия, необходимые для полноценной работы таможни.

Требования были следующими: - месторасположение территории – г. Кишинев, площадь территории – 2 га.; - наличие блока помещений, с ограни-ченным доступом к системе, необхо-димой для работы таможни, контро-лирующих служб, таможенных броке-ров, представителей банковских услуг; - огражденная территория всего объ-екта – с целью предотвращения не-санкционированного доступа к объ-ектам таможенного контроля;- наличие качественных дорог для въезда и выезда в/из территории, а также необходимая, согласно действу-ющему законодательству, маркировка в районе зоны таможенного контроля;- наличие системы видеонаблюдения в реальном времени, офисных поме-щений, зоны контроля, залов для осу-ществления физического контроля, ворот для въезда/выезда, рампы для погрузки/разгрузки складов;- обеспечение работы системы безо-пасности в режиме нон-стоп по пери-метру, включая охрану товаров, раз-мещенных в грузовых транспортных средствах;- территория для работы весоизмери-тельных приборов, а также для рабо-ты сканирующего оборудования типа RAPISCAN – AUTO; - строительство парковки на 100 авто-мобилей;- наличие склада с возможностью обе-спечения постоянной температуры от 10°С до 20 °С;- строительство современной рампы, позволяющей осуществлять физиче-ский контроль погрузки/ выгрузки то-варов, предназначенных для хране-ния;- обеспечение оборудованием, необхо-димым для выполнения погрузочно-разгрузочных работ и соответствую-щего персонала (самостоятельно или посредством других экономических субъектов);- наличие системы водоснабжения, ка-нализации, отопления, системы по-жарной безопасности, телефонных коммуникаций, кондиционирования и вентиляции воздуха;- обеспечение подключения помеще-ния таможенного поста к сети Интер-нет для возможности подключения к информационной системе ASYCUDA World.

- Предъявленные Таможенной служ-бой требования предполагают се-рьезные вложения инвестора. На ка-

15

WAREHOUSEких условиях оформляется договор с управляющим терминалом?

- Таможенная служба Молдовы и управляющая компания заключают контракт, не предусматривающий вза-имных материальных выплат участни-ков договора. Это безденежный кон-тракт, в котором владелец территории создает все вышеперечисленные усло-вия для работы зоны таможенного кон-троля, получая взамен право на оказа-ние целого спектра дополнительных услуг на территории зоны таможенно-го контроля. Таможенная служба будет оплачи-вать только аренду некоторых офис-ных помещений. Владелец терминала, в свою очередь, устанавливает цены на предоставление дополнительных услуг в зоне таможенного контроля. Это не только сдача в аренду помеще-ний для других участников таможен-ных процедур, складов, но и создание зоны общественного питания, магази-нов и пр.

- Какие экономические агенты будут обслуживаться в новом терминале?

- Надо сказать, что одна из задач но-вой зоны таможенного контроля - разгрузить маленькие по вместитель-ности терминалы, чтобы более раци-онально использовать зоны таможен-ного контроля. К настоящему момен-ту точно известно, что в новой зоне таможенного контроля будут обслу-живаться компании, расположенные на Рышкановке.

- А как вы оцениваете состояние тамо-женной логистики на четырех других грузовых терминалах Кишиневской таможни?

- Из всех существующих зон для до-смотра грузов в Кишиневской тамож-не наибольшим образом международ-ным требованиям соответствует тамо-женный пост в Ставченах. Этот пост располагает вместительными склада-ми специального назначения, предна-значенных для хранения лекарствен-ных средств, большой прилегающей территорией для парковки крупнотон-нажных грузовиков. Терминал нахо-дится за чертой города, решая, таким образом, проблему дорожного движе-ния. Располагает блоками физическо-го досмотра и всей необходимой ин-фраструктурой.

В остальных зонах, к сожалению, условия далеки от идеала. Так, отно-сительно зоны таможенного досмотра Aviatehnologii, которая хоть и находит-ся географически в удобном месте, по-стоянно мы слышим множество наре-каний как со стороны юридических лиц, так и со стороны администрации района Ботаника. Здесь достаточно за-груженный трафик грузовых автомо-билей, всегда шумно и высокая загазо-ванность, а рядом находятся здания ре-спубликанского Центра материнства и охраны ребенка, жилой сектор… Нет нормальных условий для работы – гру-зы досматриваются под открытым не-бом, а при неблагоприятных погодных условиях - в закрытом месте, где поме-щается только 3-4 транспортных сред-ства. Территория не заасфальтирова-на, соответственно, летом там много пыли, зимой – грязи. В зоне таможенного контроля Вар-ница могут находиться около 20 ма-шин, территория там не заасфальти-рована, а досмотр на рампе одновре-менно может проходить ограничен-ное число машин. Отсутствуют офис-ные помещения для работы, а это осо-бенно сложно в холодное время года. Здесь очень маленькая территория для маневрирования транспорта, также от-сутствуют помещения для досмотра грузов. На Петриканском посту очень ограниченное пространство, а на тер-ритории могут находиться только 4-5 машин. В этой зоне достаточно слож-ные подъезды и выезды. Часто про-исходят неприятные случаи, когда из-за неблагоприятных условий проезда транспортные средства повреждались. Поэтому временами инспекторам при-ходится проводить досмотр грузов на складах экономических субъектов. Существующая ситуация никоим образом не соответствует нормам по эффективному и оперативному про-хождению экономическими субъек-тами всех необходимых таможенных процедур. Нарушаются и условия тру-да сотрудников таможни…

- Но ведь практика проведения досмо-тра на складах экономического агента – это один из вариантов работы в та-ких ограниченных условиях?

- Согласно действующим правилам, часть грузов, попадающих под тамо-женный режим, должна проходить физический досмотр, при этом осу-

ществляется он выборочно. Исходя из данных о компании, обслуживающе-го ее брокера, товара, анализа всех ри-сков, принимается решение о том, как осуществлять досмотр того или ино-го груза. Отсутствие такой зоны тамо-женного контроля или невозможности проведении досмотра в зоне досмотра вынуждает нас отправлять инспекто-ров на склады, и производить на месте физический досмотр. Но это, как вы понимаете, имеет и положительные, и отрицательные сто-роны. Положительные: при полной погрузке или разгрузке повышается ка-чество досмотра. Отрицательный мо-мент – инспектор один на один нахо-дится с экспортером-импортером, и всегда может дать «слабинку». Вклю-чается «человеческий фактор». Быва-ли такие случаи, когда при повторном досмотре груза, проверенного на скла-де экономического агента, были выяв-лены различные нарушения, не учтен-ные (скорее всего, не учтенные умыш-ленно) сотрудником таможни.

- Будут ли условия обслуживания, в частности, цены, в новой зоне тамо-женного контроля конкурентоспособ-ными по отношению к тем, которые предлагают другие терминалы?

- В Кишиневской таможне все терри-тории зон таможенного контроля при-надлежат частным инвесторам. И по большому счету, Таможенная служ-ба не может вмешиваться в полити-ку ценообразования частных компа-ний. Новый терминал будет на поря-док выше по качеству инфраструкту-ры, и стоимость услуг диктует владе-лец терминала. Хочется отметить, что большую роль в ценооборазовании играет и действующая практика договоренно-стей: контракты заключаются толь-ко на один год. Это не позволяет ин-весторам разработать полноценный бизнес-план, рассчитать возврат инве-стиций, рентабельность бизнеса и пр. Любой инвестор хочет получить ста-бильность и экономический эффект от вложений в развитие инфраструк-туры, поэтому предпочитает заклю-чать договор на максимально возмож-ный период времени. Долгосрочные контракты увеличивают вероятность снижения цен на услуги, оказываемые в пределах территории таможенного поста.



16

a răspuns la iniţiativa companiilor - brokeri vamali, precum şi întru asigura-rea transparenţei procesului decizional, Serviciul Vamal a convocat o şedinţă de lucru cu Asociaţiile naţionale ale broke-rilor vamali, care s-a desfăşurat în data de 22 aprilie curent. Întrunirea desfăşurată cu partici-parea dlui Tudor Baliţchi, Director ge-neral al Serviciului Vamal, şi a preşedin-ţilor Asociaţiilor brokerilor vamali, a avut drept scop analiza situaţiei actuale pe piaţa serviciilor de mediere în vamă, precum şi examinarea propunerilor în-aintate de către brokerii vamali întru perfecţionarea cadrului juridic şi cel in-stituţional în acest segment de activita-te. De asemenea, au fost puse în discu-ţie proiecte de acte normative elaborate de către Serviciul Vamal în scopul pre-venirii şi combaterii comportamentului coruptibil al colaboratorilor vamali ge-nerat de prezenţa unor pîrghii de influ-enţe reciproce şi alţi factori de risc. În cadrul discuţiilor au fost expu-se viziunile Asociaţiilor privitor la pro-cedura de licenţiere a activităţii broke-rilor vamali, fiind invocată prezenţa a mai multor formalităţi cu impact nega-tiv asupra derulării activităţii normale a acestor companii. În mod special au fost menţionate prevederile legale re-feritoare la retragerea licenţei, care, în opinia brokerilor, necesită a fi modifi-cate. În acest context, brokerii conside-

ră necesar de a revizui cadrul normativ şi cel instituţional în domeniul autori-zării activităţii brokerilor vamali întru ajustarea acestuia la practica ţărilor-membre ale Uniunii Europene. Un alt subiect important dezbă-tut în cadrul şedinţei a fost sancţiona-rea brokerilor vamali pentru comiterea fraudelor vamale. În opinia Asociaţii-lor, pînă în prezent predomina o abor-dare neunivocă a răspunderii juridice a brokerilor vamali, a transportatorilor şi agenţilor economici - improtatori/ex-portatori, cauzată de interpretare neu-niformă a prevederilor legale de către organele vamale şi instanţele de jude-cată. Această situaţie, nefiind încă elu-cidată în legislaţie, constituie una din problemele-cheie, avînd implicaţii di-recte asupra raporturilor contractuale ale brokerilor cu clienţii acestora. Cu referire la cele relatate de către Asociaţiile brokerilor vamali, dl Tudor Baliţchi, Director general al Serviciului Vamal, a menţionat că obiecţiile moti-vate şi propunerile argumentate expuse în cadrul şedinţei vor fi examinate fără întîrziere pentru a răspunde adecvat la problemele abordate. În acest context, s-a convenit asupra revizuirii pachetu-

lui de propuneri privind modificarea legislaţiei ce reglementează activitatea brokerilor vamali şi analiza acestora de către un grup de lucru comun creat în acest scop. Referindu-se la raporturile atît di-recte, cît şi indirecte a colaboratorilor vamali cu brokerii, dl Tudor Baliţchi a ţinut să remarce prezenţa unor pîrghii de influenţe reciproce dintre acestea, ceea ce are un impact negativ asupra desfăşurării obiective şi adecvate atît a activităţii organelor vamale, cît şi a brokerilor. Analiza situaţiei a demon-strat că lipsa unui mecanism legal care ar duce la evitarea raporturilor dintre brokerii şi colaboratorii vamali nu doar prejudiciază imaginea şi activitatea vă-mii, ci conduce la şi nemijlocit realiza-rea inadecvată a sarcinilor organelor vamale. În acest context, Directorul ge-neral a reiterat intenţia Serviciului Va-mal de a opera mai multe modificări în cadrul legal, în vederea excluderii nor-melor care pot favoriza corupţia şi per-mit interpretarea şi aplicarea contradic-torie a legislaţiei.

Serviciul Presă

C

Propuneri de consolidare a activităţii brokerilor vamali

Reguli

17

Protecţia drepturilorde proprietate

intelectualăVitalie Goncear, şef Sector protecţia proprietăţii intelectuale

a 26 aprilie 2010 Serviciul Vamal celebrează, împreună cu Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), două evenimente de impor-tanţă majoră – a 10-a aniversare a Zi-lei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale şi a 40-a aniversare a intrării în vigoa-re a Convenţiei de la Stockholm, care a instituit OMPI (Convenţia OMPI). OMPI (WIPO) este una din agenţiile specializate ale Naţiunilor Unite, care întruneşte la moment peste 180 de sta-te membre. Tema Zilei Internaţionale a Pro-prietăţii Intelectuale (PI) în acest an jubiliar este „Inovarea – o punte pes-te lume”. În mesajul său de felicitare cu această ocazie, dl Francis Gurry, Di-rector General al OMPI, printre alte-le, a remarcat că „doar acum decenii, lumea părea de necuprins şi, în mare măsură rămînea necunoscută pentru majoritatea oamenilor. Călătoriile erau costisitoare şi necesitau mult timp. Cu-noştinţele erau pe suport de hârtie şi puţin accesibile. Serviciul telefonic nici nu exista în multe locuri. În afara mari-lor centre urbane, accesul la alte culturi şi la artă era restrâns. Dezvoltarea rapidă a progresului ştiinţific la scară globală ne-a schimbat perspectiva. În prezent suntem legaţi – pe plan fizic, intelectual, social şi cul-tural - în moduri care erau imposibil de imaginat. Aproape din orice loc de pe planetă avem acces la informaţii, pu-tem să ne vedem şi să comunicăm unii cu alţii, putem selecta muzică, putem face şi trimite fotografii, prin folosirea unui dispozitiv destul de mic cît să în-capă în palmă. Această conexiune uni-versală, susţinută de tehnologia legată de Internet şi comunicaţiile radio, are uriaşe implicaţii pentru viitor”. Ziua de 26 aprilie, când celebrăm

nu doar importanţa enormă a creativi-tăţii umane, ci şi drepturile de proprie-tate intelectuală protejate prin lege, are o semnificaţie deosebită şi pentru or-ganele vamale, dat fiind rolul acestora în aplicarea măsurilor de protecţie la frontieră în vederea contracarării trafi-cului internaţional cu produse contra-făcute şi opere-pirat. Unul din drepturile constituţio-nale garantate de către Legea supre-mă a Republicii Moldova este dreptul la Proprietatea intelectuală. Articolul 33 (2) din Constituţia ţării decretează că „dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale şi morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creaţie intelectuală sînt apă-rate prin lege”. Proprietatea intelectuală cuprinde drepturile legale ce rezultă din activi-tatea intelectuală în domeniile indus-trial, economic, comercial, ştiinţific, li-terar sau artistic şi constă, tradiţional, din două ramuri: „proprietatea indus-trială” şi „drepturile de autor şi drep-turile conexe”. Proprietatea industrială cuprinde protecţia mărcilor de produse şi/sau de servicii, invenţiilor, desene-lor/modelelor industriale, soiurilor de plante, indicaţiilor geografice, denumi-rilor de origine şi specialităţilor tradi-ţionale garantate, topografiilor circui-telor integrate ş.a. Dreptul de autor şi drepturile conexe se referă la protecţia operelor literare, de artă, ştiinţifice, de arhitectură, programelor de calculator, precum şi a interpretărilor artiştilor, producătorilor de fonograme, emisiu-nilor instituţiilor de radiodifuziune şi de televiziune. Odată cu intrarea în vigoare, la 23.12.2000, a Codului vamal modificat al R. Moldova (Legea nr. 1149-XIV din 20.07.2000, cu modificările adoptate

prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008 şi nr.103-XVI din 16.05.2008, în vigoare 04.07.2008), organele vamale au iniţiat un nou gen de activitate, ce ţine de asistenţa vama-lă în domeniul protecţiei la frontieră a drepturilor de proprietate intelectuală. Prevederile respective ale Codului va-mal au fost elaborate în strictă confor-mitate cu Acordul Organizaţiei Mon-diale a Comerţului privind aspectele DPI legate de comerţ (TRIPS). În ace-laşi timp, la elaborarea prevederilor Ca-pitolului XII al Codului vamal au fost respectate Recomandaţiile Organizaţi-ei Mondiale a Vămilor (WCO) privind dezvoltarea sistemului efectiv de pro-tecţie a obiectelor proprietăţii intelec-tuale. Activitatea organelor vamale în domeniul protecţiei drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală cuprinde aplicarea măsurilor la fron-tieră conform procedurii stabilite de legislaţia naţională şi acordurile inter-naţionale şi se realizează în colabora-re cu instituţiile, organizaţiile implica-te în asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale şi titularii de drepturi, şi se desfăşoară în următoarele direcţii:• acordarea consultaţiilor gratuite ti-tularilor drepturilor de proprietate in-telectuală (DPI);• protecţia la frontieră în baza cere-rilor titularilor obiectelor de PI;• colaborarea cu biroul naţi-onal de protecţie a DPI, Agen-ţia de Stat pt. Protecţia Proprietăţii Intelectuale(AGEPI), cu respectivul birou internaţional (WIPO), cu Or-ganizaţia Mondială a Vămilor(WCO), alte organe de stat şi persoane interesa-te în combaterea fenomenului de pira-terie şi contrafacere;• efectuarea activităţilor operative

L

Reguli

18

Reguli

de investigaţie, inclusiv cu participarea colaboratorilor MAI, în vederea preve-nirii, combaterii şi examinării cazuri-lor de trecere ilegală a mărfurilor con-trafăcute şi operelor-pirat;• instruirea continuă a efectivului organelor vamale în domeniul protec-ţiei DPI;• alte activităţi, ce ţin de implemen-tarea prevederilor acordurilor şi trata-telor internaţionale, la care R. Moldova este parte. Acest domeniu de activitate are drept obiectiv principal protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale titularilor de drepturi asupra obiectelor de proprietate intelectuală prin contra-cararea traficului internaţional cu pro-duse contrafăcute şi opere-pirat, care reprezintă un pericol pentru securita-tea economică a ţării şi sănătatea con-sumatorului autohton. Codul vamal al R. Moldova defi-neşte: obiectele proprietăţii intelectua-le - drept rezultate ale activităţii inte-lectuale, confirmate prin drepturile re-spective ale titularilor asupra utilizării lor, ce includ: obiectele de proprietate industrială (invenţii, modele de utilita-te, soiuri de plante, topografii ale cir-cuitelor integrate, denumiri de origi-ne ale produselor, mărci de produse şi mărci de servicii, desene şi modele in-dustriale), obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe (opere literare, de artă, de ştiinţă etc., inclusiv progra-me pentru calculator şi baze de date), secretul comercial (know-how) etc.; mărfurile contrafăcute: a) orice marfă, inclusiv ambalajul aces-teia, care poartă, fără autorizaţie, o marcă identică ori care nu se deosebeş-te în aspectele sale esenţiale de o marcă de produs legal înregistrată pentru ace-laşi tip de marfă şi care, din acest mo-tiv, încalcă drepturile titularului măr-cii legale; b) orice simbol al unei mărci de pro-dus sau de serviciu (inclusiv logo, eti-chetă, autoadeziv, broşură, instrucţiuni de utilizare sau document de garanţie care poartă un astfel de simbol), chiar dacă este prezentat separat, care se af lă în aceeaşi situaţie cu mărfurile defini-te la lit. a); c) orice ambalaj care poartă mărci de produse contrafăcute, chiar dacă sunt prezentate separat, care se af lă în ace-eaşi situaţie ca şi mărfurile definite la lit. a), iar mărfurile, care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală: a) mărfuri contrafăcute;

b) opere - pirat; c) mărfuri care aduc atingere dreptu-rilor asupra unui brevet de invenţie, unui certificat suplimentar de protec-ţie, unei denumiri de origine sau unei indicaţii geografice, sau unui brevet de soi de plante. Se asimilează mărfurilor sus-menţionate orice tipar sau matriţă destinată ori adaptată fabricării unor astfel de mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, cu condiţia că folosirea acestor tipare sau matriţe să aducă atingere titularu-lui de drept. Infracţiunile în materie de propri-etate intelectuală afectează în prezent tot ce este fabricat şi are o valoare co-mercială, începând cu horticultura şi terminând cu industria de automobi-le, inclusiv şi produsele farmaceutice. Contravenienţii cu produse contrafă-cute se dezvoltă în pas cu tehnologii-le de inovare şi se ajustează tendinţelor pieţii mondiale, obiectivul lor fiind ob-ţinerea profitului cu orice preţ, dorin-du-şi o rentabilitate maximă neglijând preocupările umanitare, un obiectiv perfect în conformitate cu organizaţi-ile criminale şi teroriste care-şi finan-ţează activităţile sale folosind profitul industriei contrafacerilor şi a pirateriei industriale. În prezent, mijloacele de producţie utilizate de către falsificatori sînt echi-valente cu cele utilizate pe piaţa produ-selor licite, şi se bazează pe cele mai re-cente tehnologii. Falsificatorii adoptă o abordare industrială, care să le permită să îmbunătăţească atât calitatea, cât şi cantitatea de mărfuri contrafăcute. Multe dintre aceste produse ex-pun publicul la riscuri grave de sănăta-te şi de siguranţă. Au existat cazuri de produse farmaceutice şi medicamen-te de prescripţie fabricate din compo-nente otrăvitoare sau inferiore sau care nu conţin nici un ingredient activ, pie-se auto care nu sunt conforme standar-delor de siguranţă, piese de aeronave asamblate incorect, şi unităţi centra-le de procesare de date pentru calcu-latoare cu viteza de funcţionare mărită în mod artificial, în consecinţă acestea fiind mult mai susceptibile de a fi de-fectate în condiţii de utilizare intensi-vă. Ultimul exemplu descris de produs contrafăcut ne face să conştientizăm cât de periculoase pot fi astfel de pro-duse, în special în cazul în care o piesă falsificată este o componentă esenţială a unui sistem automatizat de control al traficului aerian.

În trecut, canalele de desfacere a bunurilor contrafăcute se limitau la re-ţelele de f ly-by-night (pasagere, provi-zorii), de către vânzători la tarabe, în piaţă, etc., adică nu exista, din fericire, nici o organizare reală. Acest model de distribuţie limita pătrunderea pe piaţă a mărfurilor contrafăcute. În prezent, distribuţia produselor este diversifica-tă. Progresul tehnic, aşa cum ar fi In-ternetul, oferă traficanţilor posibilităţi noi de distribuţie şi face ca produsele lor ilicite sa devină accesibile pe piaţa mondială. Comerţul electronic a dus la o creştere uriaşă a numărului de tran-zacţii comerciale, în cadrul cărora este extrem de dificil să se identifice furni-zorii. Reţeaua de distribuţie implică un număr din ce în ce mai mare de inter-mediari, precum şi metodele folosite de desfacere a mărfurilor sunt din ce în ce mai inovative şi originale. Fenomenul dat în nici un caz nu se limitează la contrafacerea de bunuri. Mărcile comerciale, desenele şi mode-lele industriale, precum şi toate tipurile de drepturi de autor - toate reprezintă obiecte de proprietate intelectuală, su-puse atacurilor şi protecţia acestora de-vine din ce în ce mai dificilă.

Impactul economIc Impactul traficului cu mărfuri contrafăcute asupra economiei mondi-ale devine în fiecare an tot mai mare, şi afectează ansamblul actorilor pe scena internaţională. Contrafacerea produce statelor pa-gube economice şi sociale grave, des-curajând astfel investiţiile străine. Producătorii, distribuitorii şi an-treprenorii sînt în căutarea unui me-diu comercial corect în care produse-le lor comerciale sau mărcile comerci-ale înregistrate vor primi o protecţie adecvată împotriva concurenţei nelo-iale. Companiile internaţionale au ten-dinţa de a reduce numărul canalelor de distribuţie , ceea ce înseamnă că aces-tea sunt extrem de selective cu privi-re la ţările în care acestea, în cele din urmă, investesc. Îngrijorarea statelor în crearea unui mediu comercial echitabil pentru aceste pieţe reprezintă, prin ur-mare, un element crucial. Administraţiile vamale joacă un rol important şi legitim, constituind o linie de apărare eficientă împotriva ris-cului de încălcare a drepturilor de pro-prietate intelectuală. Prin promovarea schimburilor comerciale licite, servici-ile vamale vor contribui la prosperita-

19

tea economiei ţărilor lor şi la protejarea populaţiei împotriva produselor de ca-litate inferioară, care mai sunt adesea şi foarte periculoase.

Rolul vămii în combate-rea contrafacerII Administraţia vamală realizea-ză o funcţie esenţială în domeniul fis-cal, dar, pe măsură ce drepturile vama-le percepute la import înregistrează o descreştere, misiunea sa de protecţie a societăţii şi asigurarea respectării nor-melor de comerţ, cât şi rolul său de a contribui la crearea unei pieţe interna-ţionale juste şi echitabile, se afirmă tot mai mult. Autoritatea vamală este serviciul public cel mai bine plasat pentru a pro-teja frontierele externe, ţinînd cont de faptul că se găseşte la frontierele teres-tre, maritime şi aeriene. Funcţionarii autorităţilor vamale în prezent se con-

fruntă cu o gamă foarte largă de in-fracţiuni şi fraude în ceea ce priveşte, în special, trecerea frauduloasă peste frontiere a drogurilor, a speciilor pe cale de dispariţie, a materialelor nucle-are şi mărfurilor periculoase, a obiecte-lor patrimoniului cultural, şi a mărfuri-lor ale căror import, export şi transport aduc atingere drepturilor de proprieta-te intelectuală. Serviciul Vamal se găseşte în pri-ma linie a luptei împotriva contraface-rii, deoarece cifrele ne demonstrează: autorităţile vamale realizează 90% din totalul confiscărilor de bunuri contra-făcute în Europa şi peste de 70% la ni-vel mondial. Organizaţia Cooperării şi Dezvol-tării Economice (OCDE) a prezentat date statistice recente în baza cărora se poate concluziona că comerţul inter-naţional de produse contrafăcute şi pi-ratate este în creştere şi în prezent de-

păşeşte suma de 250 miliarde USD, pe când în anul 2007 această cifră repre-zenta suma de 200 miliarde USD. Tot-odată, 80% din consumatori recunosc că cumpără în mod regulat contrafaceri sau produse piratate, în ciuda consecin-ţelor nefaste care pot surveni în urma consumului lor. Responsabilitatea primară în reali-zarea măsurilor de protejare a mărcilor comerciale şi a drepturilor de autor le revine însăşi titularilor de drepturi. Le-gislaţia internaţională de profil rezer-vă vămii rolul de a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Prin urmare, o condiţie necesară pen-tru a efectua intervenţia vamală este ca titularii de drepturi să-şi protejeze ceea ce au creat. În cazul în care obiectele de proprietatea intelectuală nu au fost înregistrate la un organ sau instituţie recunoscute oficial (la nivel naţional, regional sau internaţional), atunci este dificil de a întreprinde vreo acţiune în cadrul unei proceduri judiciare împo-triva unui presupus falsificator. A doua etapă implică titularul dreptului de proprietate intelectuală de a depune o cerere scrisă pentru inter-venţie la autorităţile vamale, solicitînd acestora din urmă să reţină mărfurile, care aduc atingere drepturilor lor de proprietate intelectuală. Avantajul de-punerii cererii de intervenţie constă în faptul că aceasta oferă serviciilor va-male descrierea complexă şi detaliată a mărfurilor pentru care se aplică drep-tul de proprietate intelectuală, precum şi indică informaţii relevante de con-tact pentru ca organul vamal să poa-tă, în orice moment, contacta titula-rul dreptul de proprietate intelectuală. Din păcate, nu toţi agenţii economici îşi protejează obiectele de proprietate intelectuală în cel mai adecvat mod şi nu depun la autoritatea vamală, în timp util şi sistematic, cereri de intervenţie completate în modul stabilit şi dosarul tehnic al obiectului de proprietate inte-lectuală.. Cu toate acestea, autorităţile va-male pot interveni din proprie iniţia-tivă, ex-officio, suspendînd procedura de vămuire a mărfurilor, pentru care există prezumţii de atingere a dreptu-rilor de proprietate intelectuală. Însă în anumite cazuri, autorităţile vamale nu dispun întotdeauna de experienţă şi in-formaţii suficiente pentru a putea iden-tifica mărfurile ce aduc atingere drep-turilor de proprietate intelectuală. Contrafăcătorii şi autorii de frau-

Reguli

20

Reguli

de în domeniul vizat operează în dife-rite maniere şi nu duc lipsă de imagi-naţie. Cât administraţiile publice atât şi comunitatea de afaceri conştientizea-ză, că internaţionalizarea fraudei, dez-voltarea şi sofisticarea acesteia aduce la imposibilitatea ca o întreprindere să-şi rezolve problemele cu succes într-o manieră izolată, de sine-stătător.

PRogRamul oRganizaţiei mondiale a vămiloR prIvInd drepturIle de proprIetate intelectuală În timpul sesiunilor Consiliului din iunie 2006, membrii OMV au recu-noscut că administraţiile vamale au un rol major în domeniul protecţiei drep-turilor de proprietate intelectuală, pre-cum şi că ar trebui să-şi depună toate eforturile în această privinţă. Practic, OMV trebuie să ofere un răspuns con-cret care se va transpune prin imple-mentarea în practică a poziţiei vamale în calitate de „lider în activităţile ce ţin de contrafaceri”. Prin urmare, s-a pro-pus crearea unui set de standarde pri-vind respectarea drepturilor de propri-etate intelectuală (DPI) de către mem-brii OMV. Astfel OMV pune la dispoziţia ad-ministraţiilor vamale un ansamblu de „cele mai bune practici în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală” care vizează să promoveze un respect mai mare a drepturilor de proprietate intelectuală la frontieră. Este necesar de a consolida atît capacităţile admi-nistraţiilor vamale, cît şi parteneriatul şi cooperarea între vamă şi partenerii săi internaţionali, deţinătorii de drep-turi şi sectorul privat. OMV a creat un grup de lucru „Contrafacere şi pirate-rie” (CAP) pentru a servi ca platformă pentru membrii săi în scopul schimbu-lui de informaţii, de discuţii în dome-niu şi împărtăşirea experienţei obţinute în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

partenerIatul vama / comunItatea de afacerI Programul OMV porneşte de la premisa că nimic eficient nu poate fi realizat activînd izolat, adică de unul singur. Programul se bazează pe me-morandumuri de înţelegere redactate într-un adevărat spirit de parteneriat şi semnate între OMV şi organizaţiile cheie din domeniul comercial. Serviciile Vamale şunt în măsură

să sporească eficienţa activităţilor sale în acest domeniu dacă ar avea acces în timp real la datele şi informaţiile co-merciale strategice, necesare pentru a depista mărfurile contrafăcute. La rîn-dul lor, întreprinderile legitime au de beneficiat enorm din conlucrarea în parteneriat cu administraţia vamală. Planul programului este însoţit de instrumente elaborate de către OMV în domeniul luptei cu contrafacerea şi pi-rateria, pe care administraţiile vamale le vor utiliza şi le vor ameliora, spre exemplu:• Legislaţia tip a OMV cu privire la DPI• Directivele OMV privind gestiu-nea riscurilor, destinate întăriri capaci-tăţilor controlului vamal• Diagnosticarea domeniului DPI• Modulele de e-learning privind DPI• Propuneri privind întărirea capaci-tăţilor în domeniul cooperării cu secto-rul privat• Metodele de lucru adaptate la su-biectul particular al activităţilor de contracarare a contrafacerilor• Reţeaua internaţională în dome-niul vamal de luptă cu fraudele (CEN) şi mijloacele sale de comunicare. Consolidarea capacităţilor în do-meniul DPI în cadrul Serviciului Va-mal al Republicii Moldova se va axa pe următoarele măsuri:• Încurajarea şi convingerea titulari-lor de drepturi despre necesitatea de-punerii cererilor de intervenţie la Ser-viciul Vamal;• Solicitarea de la titularii de drep-turi de a furniza în mod electronic su-ficiente informaţii, relevante pentru determinarea autenticităţii produsului ce comportă obiecte de proprietate in-telectuală, informaţii, care ulterior vor fi încadrate în dosarul tehnic;• Crearea şi implementarea schim-bului de informaţii prin intermediul SI „ASYCUDA World” între aparatul central şi posturile vamale în vederea protejării DPI şi contracarării traficu-lui de mărfuri contrafăcute şi a celor piratate;• Intensificarea cooperării a Servi-ciului Vamal cu comunitatea de afaceri în vederea sensibilizării publicului cu privire la pericolele mărfurilor contra-făcute, în special în domeniul medici-nii (farmaceuticii, cosmeticii) şi a con-strucţiei de maşini.• Intensificarea cooperării cu AGEPI întru atingerea unei mai bune

performanţe în materie;• Realizarea diverselor instruiri te-matice a colaboratorilor responsabil de DPI;• Realizarea controlului privind pro-tecţia proprietăţii intelectuale utilizând analiza riscurilor şi prin crearea de cri-terii de selectivitate specifice domeniu-lui.

1. dePuneRea şi examInarea cererII de inteRvenţie a oRganeloR vamale Titularul drepturilor de proprie-tate intelectuală poate depune cererea de intervenţie la Serviciul Vamal al Re-publicii Moldova. Cererea de interven-ţie se depune în forma scrisă, conform modelului stabilit de Serviciului Vamal şi trebuie să conţină următoarele infor-maţii obligatorii:• datele de identificare a titularului de drept;• o descriere tehnică precisă şi deta-liată a mărfurilor originale, fotografii, mostre de producţie ale acestora, locul unde acestea au fost produse, producă-torul lor, precum şi datele despre alţi ti-tulari de drept, date care ulterior se vor încadra în dosarul tehnic al obiectului de proprietate intelectuală;• orice informaţie specifică pe care titularul o deţine în legătură cu moda-litatea de încălcare a dreptului său;• numele şi adresa persoanei de con-tact desemnate de titularul dreptului. Titularul dreptului va furniza, de asemenea, informaţii suplimentare pe care le deţine, cum ar fi:• valoarea mărfurilor originale îna-inte de vămuire;• locul unde se af lă mărfurile sau destinaţia lor;• detalii privind identificarea lotului sau a coletelor;• data prevăzută pentru sosirea sau plecarea mărfurilor;• mijloace de transport utilizate;• ţara sau ţările de fabricaţie şi rute-le folosite;• diferenţele tehnice între mărfuri-le originale şi cele susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate inte-lectuală;• denumirea şi sediul persoanelor ju-ridice autorizate să importe, să exporte sau să distribuie mărfurile. Concomitent cu depunerea cere-rii de intervenţie la Serviciul Vamal în mod obligatoriu se anexează: • declaraţia titularului dreptului de

21

proprietate intelectuală prin care acesta îşi asumă responsabilitatea în cazul în care se stabileşte că mărfurile nu aduc atingere unui drept de proprietate inte-lectuală şi că suportă toate cheltuieli-le efectuate în temeiul prezentului ca-pitol;• dovada că este titularul dreptului de proprietate intelectuală. În termen de 30 zile de la primirea cererii de intervenţie, Serviciul Vamal va comunica în scris titularului despre acceptarea sau respingerea cererii, sau se vor solicitata informaţii suplimenta-re pentru examinarea cererii.

2. acceptarea cererII de inteRvenţie Odată ce a fost acceptată cererea de intervenţie, Serviciul Vamal stabi-leşte perioada de intervenţie, de regulă până la un an de zile din data primirii deciziei de acceptare. La expirarea pe-rioadei de intervenţie, termenul poate fi prelungit. Serviciul Vamal emite o dispozi-ţie prin care dispune suspendarea ope-raţiunilor de vămuire a obiectelor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală pe care ulterior o transmite organelor vamale în subordine anexând la ea cererea de intervenţie acceptată şi dosarul tehnic al obiectelor de proprie-tate intelectuală .

3. condiţiile şi măsuRile de inteRvenţie a organelor vamale În baza cererii de intervenţie ac-ceptate, organul vamal adoptă o decizie de reţinere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de propri-etate intelectuală şi/sau suspendă ope-raţiunea de vămuire, notificând în scris titularul dreptului şi declarantul/desti-natarul mărfurilor. Biroul vamal infor-mează imediat Serviciul Vamal asupra deciziilor şi măsurilor întreprinse. În cazul în care organul vamal a re-ţinut mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate inte-lectuală şi/sau a suspendat operaţiunea de vămuire, mărfurile pot fi distruse dacă sînt îndeplinite cumulativ urmă-toarele condiţii: titularul dreptului informează în scris organul vamal, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii, sau 3 zile lucrătoare în cazul mărfurilor peri-sabile, că mărfurile reţinute aduc atin-gere unui drept de proprietate intelec-tuală.

• titularul dreptului depune la or-ganul vamal, în termenele prevăzute, acordul scris a declarantului/destina-tarului mărfurilor prin care ultimul se obligă să abandoneze aceste mărfuri în vederea distrugerii, acord, care poate fi transmis autorităţii vamale direct de către declarantul/ destinatarul mărfu-rilor. Condiţia în cauză se consideră a fi îndeplinită atunci când declarantul/destinatarul mărfurilor nu a contes-tat în termenul stabilit în mod expres, în scris, reţinerea şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire ori distrugerea mărfurilor; • organul vamal prelevă, în mod obligatoriu, mostre de mărfuri ce ur-mează a fi distruse, conform prevede-rilor legislaţiei vamale în vigoare, pen-tru ca acestea să fie păstrate în vederea constituirii de probe în instanţă, după necesitate.• distrugerea se efectuează pe chel-tuiala şi sub responsabilitatea titularu-lui drepturilor, cu excepţia cazului în care legislaţia prevede altfel. În cazul în care declarantul/des-tinatarul mărfurilor contestă măsurile de reţinere şi/sau de suspendare a ope-raţiunii de vămuire ori se opune dis-trugerii mărfurilor, organul vamal dis-pune eliberarea mărfurilor şi/sau acor-darea liberului de vamă, dacă celelalte condiţii legale sunt îndeplinite. Pentru a stabili dacă s-a adus atin-gere unui drept de proprietate intelec-tuală, organul vamal va comunica ti-tularului dreptului informaţii privind numele şi adresa declarantului/deţină-torului mărfurilor, ţara de origine şi de expediţie a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprieta-te intelectuală, în cazul în acre organul vamal deţine informaţiile date. Titularul dreptului de proprieta-te intelectuală care primeşte informa-ţii privind numele şi adresa declaran-tului/deţinătorului mărfurilor, ţara de origine şi de expediţie a mărfurilor nu le poate utiliza. Utilizarea acestor in-formaţii în alte scopuri decât cele ex-pres prevăzute atrage după sine răs-punderea titularului şi anularea inter-venţiei. Organul vamal poate permite păr-ţilor să examineze mărfurile reţinute şi/sau a căror vămuire este suspendată, precum şi să preleve probe în vederea stabilirii, prin analize sau testări, dacă mărfurile lezează dreptul de proprieta-te intelectuală. Cînd mostrele nu sunt distruse ca urmare a analizei, titularul

dreptului le va returna după efectuarea acesteia, pe cât posibil înainte de elibe-rarea mărfurilor şi/sau acordarea libe-rului de vamă. Toate cheltuielile şi res-ponsabilităţile legate de analiza aces-tor mostre sunt suportate de titularul dreptului. Dacă, în termen de 10 zile lucră-toare de la data primirii notificării pri-vind reţinerea mărfurilor şi/sau sus-pendarea operaţiunii de vămuire, titu-larul dreptului nu acţionează în judeca-tă declarantul/ destinatarul mărfurilor sau declarantul/destinatarul mărfu-rilor contestă măsurile de reţinere şi/sau de suspendare a operaţiunii de vă-muire ori se opune distrugerii mărfu-rilor, organul vamal dispune eliberarea mărfurilor şi/sau acordarea liberului de vamă, dacă celelalte condiţii legale sunt îndeplinite. În cazuri întemeiate, la cererea scrisă a titularului dreptului, Serviciul Vamal poate prelungi termenul prevă-zut cu cel mult 10 zile lucrătoare, iar în cazurile mărfurilor uşor alterabile pe-rioada de trei zile lucrătoare nu se pre-lungeşte. În cazul în care titularul dreptului de proprietate intelectuală acţionea-ză în judecată declarantul/destinatarul mărfurilor, acesta informează imediat organul vamal despre măsurile adop-tate, iar organul vamal reţine mărfuri-le pînă la data cînd hotărârea judecăto-rească rămâne definitivă şi irevocabilă. În acelaşi timp ţinem să informăm publicul larg, că la situaţia din aprilie 2010 la Serviciul Vamal sunt valabile cereri de intervenţie acceptate conţi-nând circa 150 de obiecte ale proprietă-ţii intelectuale. Majoritatea din acestea au fost depuse pentru băuturi alcoolice şi nealcoolice, inclusiv ambalajul aces-tora, în total – 70 obiecte, iar celelalte se clasifică după cum urmează: pentru produse chimice destinate industriei, produse de menaj, maşini-unelte, elec-trice etc. – 32 obiecte; produse farma-ceutice şi cosmetice – 30 obiecte; pro-duse alimentare – 15 obiecte şi doar 3 – pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte. Din numărul total de obiecte ale proprietăţii intelectuale, protecţie se solicită pentru mărcile comerciale – 146, şi pentru desene/modele indus-triale - 4. Mărcile comerciale proteja-te se divizează după tipul lor în ver-bale – 98, combinate – 26, tridimen-sionale – 15 şi figurative – 7. Desene-le/modelele industriale sunt depuse şi înregistrate pentru ambalaje şi butelii

Reguli

22

Reguli

pentru băuturi alcoolice – 3 şi pentru produse electrice – 1. Din numărul to-tal de OPI protejate la frontieră de că-tre Serviciul Vamal 133 sunt înregis-trate la autoritatea naţională (AGEPI), iar restul 17 dispun de înregistrare in-ternaţională (conform Aranjamentului de la Madrid sau Protocolul referitor la Aranjament). Titularii drepturilor de proprietate intelectuală sînt rezidenţi ai R. Moldova în 89 cazuri şi persoane străine în 61 cazuri. Serviciul vamal doreşte să sensibi-lizeze publicul larg asupra faptului că achiziţionarea unui obiect contrafăcut:• Nu este întotdeauna cea mai bună afacere;• Reprezintă un mare risc pentru sănătatea şi securitatea proprie (pro-duse alcoolice, medicamente, piese de schimb auto, cosmetice contrafăcute etc.); • Aduce atingere obiectelor proteja-te de proprietatea intelectuală şi a in-dustriei de know-how • Este o contravenţie vamală !!! Mai bine achiziţionaţi o marfă au-tentică autohtonă la acelaşi preţ, decît una străină contrafăcută!!! Astfel au de beneficiat toate părţile, şi în primul rând dvs.!!!

sfatuRi utile PentRu consumatoRi: În ciuda faptului că organele de control, inclusiv cele vamale, depun eforturi conjugate pentru a stăvili f lu-xul mărfurilor contrafăcute, numeroa-se produse contrafăcute pătrund, to-tuşi, pe piaţa noastră. Ne putem deba-rasa de ele, ţinînd cont şi de criteriile

pe care le au vameşii la controlul măr-furilor importate.

indicii Relevanţi ai unei măRfi contRafăcute: Indicele nr. 1: locul de vânzareEvitaţi să cumpăraţi la tarabe pe stra-dă, ci la comercianţii oficiali;

Indicele nr. 2: calitatea produsuluiLa produsele textile etichetele trebuie sa conţină instrucţiuni de întreţinere şi tipul fibrelor şi mărimea lor; Sa aveţi o atenţie deosebită la simetria liniilor, cusăturilor, calitatea ţesăturilor sau a materialelor folosite, combinaţia nere-uşită a culorilor, a finisărilor etc.;

Indicele nr. 3: preţulSă ocoliţi preţurile anormal de mici, deoarece doar ”filialele paralele” pot propune mărfuri la aceste tarife. Ce-reţi de fiecare dată factura şi asiguraţi-vă că vânzătorul acceptă toate modali-tăţile de plată şi nu numai în numerar;

Indicele nr.4.: etichetareaExaminaţi cu grijă eticheta: calitatea proastă de imprimare sau o greşeală ortografică relevă, în general, o contra-facere. Asiguraţi-vă că pe etichetă sînt indicate logo-urile naţionale şi, după caz cele europene (tipe CE); Mărfurile cu etichete pe care scrie „Fashion“ sau „Design“ dau impresia ca sînt scumpe, ele nu au ce căuta pe mărfuri cu preţ scăzut;

Indicele nr. 5: ambalarea Verificaţi neapărat ca ambalajul să fie de calitate şi că corespundă valorii pro-dusului. Există riscul ca produsul pe care-l considerăm „de lux” ambalat în peliculă sau carton să fie contrafăcut. Ambalarea mărfurilor nu trebuie să fie defectuoasă, inscripţionarea pe amba-laj nu trebuie să fie neclară, deforma-tă, scrisă greşit sau cu o coloraţie slabă; Certificatele de autenticitate, condiţii-le de garanţie şi serviciile oferite post-vânzare constituie, printre altele, indi-catori importanţi.

Indicele nr. 6: garanţia Mărfurile trebuie sa conţină certifica-tele de garanţie.

23

Serviciul Vamal şi AGEPI au semnat un

Acord de colaborare erviciul Vamal a semnat recent un Acord de colaborare cu Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală. Acest Acord are drept scop dezvoltarea unui mecanism de colaborare eficient şi de lungă durată cu scopul de a asigura protecţia proprietăţii intelectuale con-form standardelor europene şi interna-ţionale în domeniu. În Acord este remarcată impor-tanţa asigurării protecţiei proprietăţii intelectuale în dezvoltarea economică a ţării şi rolul semnificativ a organe-lor vamale în protecţia drepturilor ti-tularilor prin aplicarea măsurilor de protecţie la frontieră. De asemenea, se pune în evidenţă existenţa potenţialu-lui extins de cooperare între abmele in-stituţii şi se recunoaşte necesitatea in-tensificării colaborării, schimbului de informaţii, coordonării activităţilor şi eforturilor întreprinse în vederea pre-venirii şi contracarării traficului de mărfuri care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală; Reafirmînd disponibilitatea Părţi-lor pentru consolidarea eforturilor co-mune, cooperare în mod constructiv, în interesul reciproc şi într-o manieră acceptată de ambele Părţi. Obiectivul general al Acordului este de a stabili un cadru durabil de colaborare între Părţi în baza preve-derilor legislaţiei Republicii Moldova şi tratatelor internaţionale la care Re-publica Moldova este parte, în scopul asigurării respectării drepturilor titu-larilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală la frontieră şi promovării unei politicii unice în acest domeniu. Conform acordului obiectul colaboră-rii şi activităţilor comune ale Părţilor este protecţia la frontieră a drepturilor de proprietate intelectuală, în confor-mitate cu prevederile Codului Vamal

al Republici Moldova, altor acte nor-mative în domeniu, Acordului privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala (TRIPs) al Or-ganizaţiei Mondiale a Comerţului, Re-comandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor şi celor mai avansate practici internaţionale în domeniu. Pentru atingerea obiectivelor Acordului Serviciul Vamal şi AGEPI s-a convenit să urmeze o colaborare în următoarele domenii:- perfecţionarea legislaţiei în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale prin consultarea proiectelor de acte norma-tive şi deciziilor Părţilor, asigurarea aplicării uniforme a reglementărilor naţionale în vigoare şi promovarea ar-monizării acestora cu cele europene şi internaţionale; - monitorizarea continuă a procesului de aplicare a măsurilor de protecţie a proprietăţii intelectuale la frontiera şi elaborarea în comun a propunerilor în vederea prevenirii şi depistării cazuri-lor de violare a drepturilor titularilor la trecerea frontierei vamale; - dezvoltarea unui mecanism de schimb de date relevante şi de informare reci-procă privind cazurile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală depistate şi măsurile întreprinse întru contracararea acestora;- perfecţionarea profesională continuă a specialiştilor Părţilor, precum şi a re-prezentanţilor agenţilor economici în domeniul protecţiei proprietăţii inte-lectuale;- schimbul de publicaţii periodice şi alte materiale editate de Părţi, pe prin-cipii de reciprocitate;- promovarea măsurilor de protecţie a proprietăţii intelectuale la frontieră, în vederea sporirii transparenţei în activi-tate, informarea titularilor de drepturi

şi a societăţii civile. Acordul determină procedura şi formele de colaborare, schimb de in-formaţii, evaluarea progresului şi im-pactului a activităţilor comune. Cu prilejul Zilei Mondiale a Pro-prietăţii Intelectuale, Direcotrul gene-ral al Serviciului Vamal dl Tudor Ba-liţchi a adresat un mesaj de felicitare doamnei Lilia Bolocan, director gene-ral al AGEPI, în care se menţionează că „instituţiei AGEPI îi revine un rol important în asigurarea protecţiei pro-prietăţii intelectuale şi valorificarea rolului acesteia în dezvoltarea econo-mică, socială şi culturală a Republicii Moldova. Ziua Mondială a Proprietă-ţii Intelectuale are o semnificaţie de-osebită şi pentru organele vamale, dat fiind rolul acestora în aplicarea mă-surilor de protecţie la frontieră în ve-derea contracarării traficului ilicit cu mărfuri contrafăcute. În acest context, cooperarea între instituţiile noastre o consider extrem de importantă în ve-derea implementării eficiente a politi-cii statului în domeniul proprietăţii in-telectuale”. Dl Tudor Baliţchi şi-a ex-primat convingerea că o eficientă co-laborare între instituţiile noastre şi pe viitor va contribui la consolidarea sis-temului naţional de proprietate intelec-tuală conform standardelor europene şi internaţionale.

S

Reguli

24

a 25 martie curent, de către Parla-mentul Republicii Moldova a fost adop-tată Legea nr.56 pentru modificarea unor acte legislative. Legea promulgată de către Preşedintele Republicii Moldo-va, a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial în data de 30 mar-tie curent. Serviciul Vamal va asigura im-plementarea prevederilor Legii vizate în mod eficient şi imediat. Prin această Lege se elimină obsta-colele în ceea ce priveşte introducerea temporară în ţară a mijloacelor de trans-port, aflate la evidenţă în alte state, de că-tre persoanele fizice, rezidente ale Repu-blicii Moldova, care se află peste hotare. A fost modificat articolul 10 al Le-gii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoa-tere a bunurilor de pe teritoriul Republi-cii Moldova de către persoanele fizice şi art.1841 al Codului Vamal, fiind abrogată stipularea că „persoanele fizice reziden-te au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto prohibite datorită cenzului de vîrstă, dacă depun la contul bancar al Serviciu-

lui Vamal o sumă de garanţie (în valută naţională şi/sau străină) în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute în ca-zul plasării mijlocului de transport auto în regimul vamal de import.” Abrogarea dată a fost făcută deoa-rece obligaţia citată era aplicabilă doar în raport cu persoanele fizice rezidente, ceea ce este nejustificabil în privinţa per-soanelor fizice nerezidente, care sunt scu-tite de asemenea plăţi. Această schimbare semnifică că or-ganul vamal nu va mai fi în drept să so-licite persoanelor fizice rezidente ale Re-publicii Moldova depunerea unei garan-ţii băneşti, la momentul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a mijloa-celor de transport auto prohibite dato-rită cenzului de vîrstă, garanţie al cărei cuantum este egal cu drepturile de im-port prevăzute în cazul plasării mijlocu-lui de transport auto în regimul vamal de import. A fost modificat şi conţinutul literei „c” din art. 184 prim a Codului Vamal unde se dispune că „ Mijloacele de trans-port auto trebuie să fie scoase de pe teri-

toriul Republicii Moldova pînă la expira-rea termenului acordat conform regimu-lui vamal de admitere temporară. Neres-pectarea acestor prevederi se sancţionea-ză conform legislaţiei în vigoare.”. Apropo, sancţiunea ce survine în ca-zul nescoaterii de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a vehiculelor pro-hibite introducerii pe teritoriul vamal, sau introduse cu obligaţia de a fi scoa-se, este prevăzută de art.287 al Codului contravenţional şi rezidă în aplicarea unei amenzi în mărime de la 10 la 50 de unităţi convenţionale. Concomitent, în Legea 56 din 25 martie 2010 se instituie obligaţia Guver-nului, de a elabora mecanismul de asigu-rare a respectării termenelor de admite-re temporară a respectivelor categorii de mijloace de transport şi va aduce actele normative în concordanţă cu Legea nu-mită. Rezumăm că legea organică adopta-tă este în beneficiul cetăţenilor care, fiind persoane rezidente ale Republicii Moldo-va şi sosec pentru o perioadă anumită la bordul automobilelor mai vechi de 7 ani, înmatriculate în alte ţări, nu vor mai lăsa în vamă suma de bani garanţie, care era reîntoarsă la ieşirea cu automobilul dat de pe teritoriul republicii. Mijloacele bă-neşti acumulate pentru necesităţi perso-nale pot fi utilizate la buna plăcere şi nu pentru achitarea în vamă a garanţiei nominalizate.

Serviciul Presă

L

Eliminarea obstacolelor pentru introducerea temporară în ţară a mijloacelor de transport

Reguli

25

n conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 132 al Codului vamal nr. 1149-XIV din 20.07.2000 operaţiunile de vă-muire a mărfurilor se efectuează în lo-curile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor, conform proce-durii stabilite de Serviciul Vamal. Ast-fel, regula generală cu privire la com-petenţa teritorială a organelor vamale asigură atît o comoditate pentru agenţi economici – participanţi la comerţul extern, cît şi o repartizare uniformă a sarcinilor de lucru pentru toate organe-le vamale ale Republicii Moldova. Totodată, ca şi în multe alte cazuri, legiuitorul moldovean rezervă şi une-le excepţii de la regula generală. În ca-zul competenţei teritoriale excepţiile respective sînt prevăzute de mai multe articole ale Codului vamal, printre care putem arăta următoarele:(a) alin. (2) al art. 132 al Codului vamal, care prevede că la solicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri.(b) art. 175 al Codului Vamal care re-glementează locul de vămuire a navelor maritime, fluviale şi aeriene, mijloacelor de transport de mărfuri fără încărcătură şi cele de transport de pasageri, bunu-rilor persoanelor fizice, precum şi unor altor categorii de mărfuri.(c) art. 135 al Codului vamal, care rezer-vă dreptul Serviciului Vamal de a stabili organele vamale la care să aibă loc vă-muirea unor categorii de mărfuri şi mij-loace de transport. Dacă primele două excepţii sînt sta-bilite pentru comoditatea agenţilor eco-nomici importatori sau transportatori-lor internaţionale de mărfuri, atunci cea de a treia excepţie este un avantaj stabi-lit pentru activitatea organelor vamale.

Anume existenţa acestei excepţii per-mite organelor vamale să instituie pos-turi vamale specializate pentru contro-lul şi vămuirea unor categorii de măr-furi sau mijloace de transport, ce nece-sită o atenţie sporită din punct de ve-dere a controlului de stat. Crearea unor posturi vamale specializate sau speciali-zarea celor deja existente are mai multe avantaje, printre care putem evidenţia cel puţin următoarele:1. este posibilă elaborarea şi aplicarea unei metodologii specializate de con-trol, de exemplu a metodelor de evalua-re a valorii în vamă a mărfurilor de im-port;2. în cazul în care la efectuarea con-trolului vamal se utilizează anumite mijloace tehnice de control cu un preţ esenţial (de exemplu – sisteme de sca-nere cu raze „X”), acestea sînt necesare într-un număr mai redus, adică numai la posturi vamale specializate;3. dispare necesitatea de a instrui pe toţi colaboratori vamali particularităţi-lor de control şi vămuire speciale, dar să fie efectuată specializarea anume cola-

boratorilor a posturilor respective; Prin urmare, fiind instruiţi în mod special, colaboratorii vamali asigură un proces mai rapid de control vamal, urgentînd chiar întregul proces de vămuire.4. în condiţiile cînd legislaţia secun-dară nu reglementează în detaliu toate etapele ale procedurii de control vamal şi vămuire, astfel fiind posibilă o apli-care diferită a unor şi aceloraşi preve-deri ale legislaţiei vamale, concentrarea procedurilor de vămuire a anumitor ti-puri de mărfuri implică şi modul uni-form de aplicare a procedurilor respec-tive. Aceasta, la rîndul său, semnifică şi o concurenţă în condiţii egale pentru toţi importatori de acelaşi gen de măr-furi.5. Vămuirea unor şi aceloraşi tip de mărfuri la un post vamal specializat pe parcursul unei perioade mai mare de timp în mod inevitabil aduce şi la spe-cializarea specialiştilor în domeniul vă-muirii din cadrul companiilor de bro-keri vamali care deservesc acest post. Lucrul permanent cu mărfuri de ace-laşi gen implică chiar în mod indirect,

Î

Unele consideraţiuniasupra specializării posturilor vamale

Eduard Sîrbu, consultant Secţia destinaţii vamale,Direcţia control şi destinaţii vamale

Comentarii

26

Comentarii

aprofundarea cunoştinţelor persoane-lor implicate în proces de vămuire, afla-re a unor detalii proprii anume acestor mărfuri. Aşa, de exemplu, un specialist în domeniul vămuirii care în decursul unui an a perfectat o serie de declara-ţii ale medicamentelor, chiar şi nevrînd acest lucru, va dispune de unele cunoş-tinţe în domeniul farmaceutic. Desigur, de rînd cu toate avantajele pe care îl are procedeul de specializare a posturilor vamale, nu pot fi trecute cu vederea şi neajunsurile acestuia. Printre asemenea in conveniente le putem iden-tifica următoarele:1. desigur, că cel mai mare îl constitu-ie necesitatea parcurgerii unor distanţe suplimentare pînă la postul vamal spe-cializat. Astfel, agenţii economici de la nordul şi sudul republicii sînt nevoiţi să se deplaseze în centru, astfel suport-înd cheltuieli suplimentare şi pierderi de timp. Totuşi, luîndu-se în considera-re dimensiunile geografice ale Republicii Moldova, trebuie să recunoaştem că dis-tanţele respective nu pot fi foarte mari, iar cheltuielile suplimentare în legătură cu acestea să influenţeze esenţial costul procedurii de import.2. agenţii economici care anterior ac-tivau în raza de activitate a altor birouri sau posturi vamale sînt nevoiţi să adu-că mărfurile sale la un birou vamal nou, unde adesea nu dispun de serviciile bro-kerului vamal ca de obicei. Aşadar, ei sînt nevoiţi să contracteze şi să încredin-ţeze mărfurile sale la o companie de bro-keri nouă, de fapt necunoscută pentru ei. Analizînd toate avantajele şi dez-avantajele enumerate, Serviciul Vamal

al Republicii Moldova utilizează proce-deu de specializare a posturilor vama-le foarte atent şi numai în situaţiile de stringentă necesitate. Astfel, un primul caz de utilizare a procedeului de specializare a postului vamal putem numi specializarea pos-tului nou creat Chişinău intern 7 (Stă-uceni) în procedurile de import a medi-camentelor. Prin Ordinul nr. 359-0 din 08.10.2008 „Cu privire la vămuirea pro-duselor farmaceutice”, Serviciului Va-mal a stabilit că medicamentele şi alte produse farmaceutice urmează să fie plasate în libera circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv importa-te din zone libere sau livrate ca ajutor umanitar) numai cu condiţia vămuirii acestora la „ghişeul unic specializat”, creat în cadrul biroului vamal Chişinău, postului vamal Chişinău intern 7 (Stău-ceni). Ulterior Ordinul menţionat a fost abrogat, fiind substituit printr-un alt Ordin Comun al Serviciului Vamal şi al Ministerului Sănătăţii nr.420/392-0 din 12 noiembrie 2008 „Cu privire la modi-ficările modului de vămuire a produse-lor farmaceutice”, care a menţinut spe-cializarea postului respectiv. Rezultatele atinse prin acest prim pas au fost evidente – intensificarea controlului, excluderea posibilităţilor de aducere a medicamentelor contrafă-cute, îmbunătăţirea esenţială a indicilor de performanţă a procesului şi timpului de vămuire, datorită cursurilor specia-lizate pentru colaboratorii postului va-mal respectiv. Deci, practica dată a con-tinuat în anul 2010, prin aprobarea ur-mătoarelor ordine:

(1) nr. 14-O din 18 ianuarie 2010 „Cu privire la modul de vămuire a unor ca-tegorii de mărfuri”, care stipulează că mărfurile de larg consum de origine din Republica Populară Chineză, Republi-ca Turcia, sau Emiratele Arabe Unite şi destinate plasării în liberă circulaţie (codul regimului vamal 40, 42 sau 94) se vămuiesc doar în cadrul Postului Va-mal Chişinău intern 3 (Varniţa) al Bi-roului Vamal Chişinău (codul postului – 3029);(2) nr. 35-O din 29 ianuarie 2010 „Cu privire la modul de vămuire a unor ca-tegorii de mărfuri” care specializează Postul Vamal Chişinău intern 4 (Petri-cani) al Biroului Vamal Chişinău (codul postului – 3019) în vămuirea tehnicii de uz casnic;(3) nr. 85-O din 12 martie 2010 „Cu pri-vire la modul de vămuire a unor catego-rii de mărfuri şi mijloace de transport”, care stabileşte procedura specială de vă-muire a mijloacelor de transport auto, a părţilor şi accesoriilor acestora, care poate fi realizată doar în cadrul Postu-lui Vamal Chişinău intern 7 (Stăuceni) al Biroului Vamal Chişinău (codul pos-tului – 3030). Deşi şi aceste situaţii de specializa-re a posturilor vamale au adus mai mul-te efecte pozitive, specializarea respec-tivă are un caracter provizoriu, urmînd să fie anulată în viitorul apropiat odată cu atingerea scopurilor enunţate – uni-formizarea metodelor de evaluare a va-lorii în vamă, tehnicilor de inspectare şi control vamal şi depistarea greşelilor tipice. Un exemplu elocvent al caracte-rului provizoriu este Ordinul nr. 126-O din 07 aprilie 2010 ”Cu privire la mo-dul de vămuire a mărfurilor de larg con-sum”, care a abrogat Ordinul nr. 14-O din 18 ianuarie 2010 şi a desconcentrat locul de vămuire a mărfurilor de larg consum, după cum urmează:(a) agenţii economici din raza de activi-tate a birourilor vamale Bălţi şi Briceni se pot vămui la Postul Vamal Bălţi in-tern al Biroului Vamal Bălţi (codul pos-tului 9022);(b) agenţii economici din raza de activi-tate a birourilor vamale Bender, Centru, Chişinău, Leuşeni şi Ungheni se deser-vesc la Postului Vamal Chişinău intern 3 (Varniţa) al Biroului Vamal Chişinău (codul postului – 3029);(c) agenţii economici din raza de acti-vitate a biroului vamal Cahul efectu-ează vămuirea la Postul Vamal Comrat intern al Biroului Vamal Cahul (codul postului 2510).

27

n procesul continuu de reformare şi optimizare a activităţi administraţiei publice centrale, Serviciul Vamal între-prinde măsuri întru instituirea unui sis-tem vamal modern şi eficient, în con-formitate cu principiile şi bunele prac-tici din ţările-membre ale U.E. şi C.E. În acest context, Serviciul Va-mal a iniţiat elaborarea proiectului Le-gii „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, prin intermediul căruia se amendează Legea serviciu-lui în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000 precum şi Codul vamal, ur-mărind în exclusivitate scopul de ajusta-re a cadrului legislativ la exigenţele ac-tuale de activitate în cadrul organelor vamale. Modificările şi completările propu-se urmăresc, per ansamblu, determina-rea exactă a statutului colaboratorilor vamali, stabilirea unor exigenţe clare privind condiţiile de angajare a perso-nalului vamal, înlăturarea unor lacune în legislaţie, cum ar fi, spre exemplu, lipsa unor reglementări privind echiva-larea gradelor speciale ale colaborato-rilor vamali cu gradele de calificare ale funcţionarilor publici şi gradele milita-re, ajustarea prevederilor actuale ale Le-gii nr.1150-XIV din 20.07.2000 cu pre-vederile Legii cu privire la funcţia pu-blică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 4 iulie 2008. Un motiv suplimentar pentru ope-rarea acestor modificări şi completări serveşte şi faptul că, potrivit Legii pri-vind organele securităţii statului nr.619-XIII din 31.10.1995, Serviciul Vamal face parte din sistemul organelor secu-rităţii statului, fapt care, implicit, presu-pune instituirea unor exigenţe deosebi-te pentru personalul vamal şi, concomi-tent, fundamentează necesitatea institu-irii unor reglementări speciale, diferite

de cele ale Codului muncii, în materia raporturilor de muncă cu colaboratorii vamali. Este de remarcat, că conform art.4 al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, prevede-rile acesteia se aplică funcţionarilor pu-blici cu statut special (colaboratorilor serviciului vamal) în partea care nu este reglementată prin legi speciale. Odată cu intrarea în vigoare (la 1 ianuarie 2009) a Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionaru-lui public, a fost determinată cert nece-sitatea amendării cadrului normativ ce reglementează activitatea colaboratori-lor vamali, fie prin inserarea tuturor re-glementărilor ce vizează aceşti funcţio-nari cu statut special în legislaţia speci-ală. Fie prin aducerea acesteia în forma în care să permită aplicarea complemen-tară a Legii anterior-citate, în măsura în care reglementările la un anumit dome-niu, lipsesc în legea specială. Prin urmare, în aceste consideraţii, se impune modificarea Legii serviciului în organele vamale în sensul conformă-

rii cu legea anterior citată, cît şi în sco-pul evitării unor confuzii şi interpretări eronate. În acest context, conform proiectu-lui elaborat, se propun pentru modifi-care următoarele articole ale Legii ser-viciului în organele vamale.1. Din considerentul, că Legea cu privi-re la funcţia publică şi statutul funcţio-narului public are răsfrîngere şi asupra activităţii desfăşurate în cadrul organe-lor vamale, art.2 al Legii supuse modi-ficării, include în cadrul legislaţiei pri-vind serviciul în organele vamale şi Le-gea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008.2. Modificările aduse art.4 alin.(3) vin întru conformarea Legii modificate cu noţiunile prezente în Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, care utilizează sintagma „statul de personal” în scopul evidenţiat de cadrul legal citat.3. Completarea Legii modificate cu art.41 este oportună şi indiscutabil ne-cesară, din considerentul, că actual-mente, lipsa unor echivalări clare, gra-delor deţinute de către funcţionarii pu-blici sau alte categorii de colaboratori,

Î

Iniţiative de amendare a cadrului legal, lansate de Serviciul Vamal întru îmbunătăţirea prevederilor

normative în domeniu

Comentarii

28

Comentarii

duce la apariţia unor neclarităţi în ceea ce vizează conferirea gradelor speciale ale serviciului vamal. Astfel proiectul nu doar că explică modalitatea de corelare a gradelor spe-ciale, militare şi de calificare, ci şi com-pletează Legea cu anexa, potrivit căre-ia se expune un tabel de echivalare a gradelor speciale ale colaboratorilor va-mali, a gradelor militare şi a gradelor de calificare ale funcţionarilor publici. Menţionăm, că stipulările art.41 au fost ajustate articolului 33 din Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, care reglemen-tează asupra gradelor de calificare ale funcţionarilor publici şi conferirea lor. Urmînd textul redacţiei propuse, „la angajare în organele vamale, per-soanei care are grad militar, grad spe-cial, sau grad de calificare al funcţiona-rului public, i se conferă gradul speci-al al Serviciului Vamal corespunzător, conform tabelei de echivalare prevăzu-tă în anexa la prezenta lege, dar nu mai mare decît gradul special corespunză-tor funcţiei.”. Astfel, Legea modificată a fost completată cu o Anexă, care inserează Tabelul de echivalare a gradelor specia-le ale colaboratorilor vamali, a gradelor militare şi a gradelor de calificare ale funcţionarilor publici. 4. Norma din cadrul art.5 alin.(5) care prevede faptul, că „la angajare în orga-

nul vamal, colaboratorii sînt supuşi în-registrării dactiloscopice de stat obliga-torii, în conformitate cu legislaţia” se exclude dat fiind faptul, că nu este apli-cabilă, la angajare în cadrul organelor vamale persoanele sunt supuse doar ve-rificării, astfel precum dispune Legea nr.271-XVI din 18.12.2008 privind ve-rificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţiile publice.5. Articolul 6 al Legii modificate, dis-pune expres care sunt restricţiile în prezenţa cărora persoana nu poate fi angajată şi nu se poate af la în exerciţiul funcţiunii, în cadrul organelor vamale. Luînd în calcul raporturile atît di-recte cît şi indirecte, a colaboratorilor vamali cu persoanele juridice care prac-tică activitatea de broker vamal (în vir-tutea atribuţiilor de serviciu), putem constata prezenţa unor pîrghii de influ-enţe reciproce dintre subiectele men-ţionate, ceea ce are un impact negativ asupra desfăşurării obiective şi adecva-te atît a activităţii organelor vamale, cît şi a activităţii de broker vamal. Potrivit art. 13 al Legii securită-ţii statului nr.618-XIII din 31.10.1995, Serviciul Vamal este parte componentă a sistemului organelor securităţii statu-lui. Conform art.11 al Codului vamal, unele dintre sarcinile organului vamal rezidă în contribuirea, în limitele com-petenţei, la asigurarea securităţii eco-

nomice şi apărarea intereselor econo-mice ale statului. Considerăm, că lipsa unui meca-nism legal care ar duce la evitarea ra-porturilor dintre brokerii vamali şi co-laboratorii vamali nu doar prejudiciază imaginea şi activitatea organelor vama-le, cît şi nemijlocit la realizarea inadec-vată a sarcinilor organelor vamale. În acest context, propunem com-pletarea art.6 al Legii serviciului în or-ganele vamale, cu restricţia privind atît angajarea în organele vamale cît şi afla-rea în exerciţiul funcţiunii, a persoanei care este rudă, afin sau afiliată cu fon-datorii sau organele de conducere ale unei persoane juridice care deţine licen-ţă pentru activitatea de broker vamal. Pentru a evita interpretarea ambiguă şi eronată a normelor propuse, proiectul defineşte expres noţiunea de persoane afiliate persoanei juridice. 6. Modificările operate în cadrul art.7 vin în scopul corelării prevederilor aces-teia cu cele expuse în Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, cate utilizează în scopul vizat, sintagma „perioadă de probă”. La fel, deoarece angajarea în cadrul organelor vamale se efectuează în teme-iul contractelor individuale de muncă (a se vedea art.8 al Legii), completarea alin.(2) vizează indicarea perioadei de probă şi în cadrul contractului indivi-dual de muncă.

29

Comentarii

7. Se modifică art. 8, acesta fiind adus în concordanţă cu terminologia Codu-lui muncii. De vreme ce potrivit art.8 al Legii contractele individuale de mun-că în organele vamale sunt perfectate pe un anumit termen, este necesară stabili-rea în Lege a modalităţii de prelungire a acestuia, precum şi a situaţii surveni-te în măsura în care salariatul nu a fost înştiinţat despre prelungirea sau refuzul prelungirii contractului. În acest scop, proiectul prevede că „contractul individual de muncă poate fi prelungit la dorinţa ambelor părţi, prin încheierea unui acord suplimentar înain-te de expirarea termenului acestuia.- se introduce alineatul (51) cu următo-rul cuprins:„(51) Dacă salariatul nu a fost înştiin-ţat înainte de expirarea termenului con-tractului individual de muncă despre prelungirea sau refuzul Serviciului Va-mal la prelungirea acestuia, contractul individual de muncă va fi prelungit în mod tacit, în aceleaşi condiţii.”. 8. Articolul 10 se completează cu un alineat nou care instituie norma pre-văzută în lor art. 33 alin. (9) al Legii nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, potri-vit căreia „colaboratorul vamal poa-

te fi retrogradat în grad special numai prin hotărîre judecătorească definitivă, pentru săvîrşirea unor infracţiuni, pre-cum şi în cazul cînd gradul de califica-re a fost conferit cu încălcarea prezen-tei legi.”9. Referitor la art.15 - acesta este modi-ficat întru corelarea cu prevederile Le-gii nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, care utilizează sintagma „fişa postului”. În acelaşi sens se modifică şi art.16.10. Completarea Legii cu art.171 ope-rează în scopul corelării acesteia cu prevederile articolelor 24 alin. (2) şi 25 alin. (5) din Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, precum şi cu Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la con-f lictul de interese. Urmînd propuneri-le, Legea suspusă amendării va preve-dea cu certitudine care sunt situaţiile care vor duce la apariţia conflictului de interese, precum şi care sunt consecin-ţele survenite în cazul în care colabora-torul vamal, af lat în respectivele situa-ţii, nu va întreprinde măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţia-litate a funcţiilor organului vamal. 11. Deoarece transferul în cadrul ra-porturilor de muncă este reglementat în mod detaliat de art.48 şi 50 ale Legii

nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, în mă-sura în care aceasta se răsfrînge şi asu-pra activităţii în organele vamale, s-au operat modificările de rigoare în carul art.18 al Legii.12. Modificările aduse art.24 au sco-pul reducerii categoriilor de funcţio-nari, activitatea cărora se va conside-ra ca activitate în cadrul organelor va-male, luînd în calcul că activitatea din urmă este una specială, de vreme ce or-ganele vamale sunt parte componentă a organelor securităţii statului. Urmînd această argumentare, din lista respecti-vă au fost excluse organele ale căror ac-tivitate nu este nemijlocit legată de asi-gurarea securităţii statului. 13. Din cadrul Legii au fost excluse sin-tagmele de referinţă la Consiliul Cole-gial al Serviciului Vamal, din conside-rentul că odată cu adoptarea Hotărîrii Guvernului nr.597 din 21.10.2009 Ser-viciul Vamal a trecut în subordinea Mi-nisterului Finanţelor, ceea ce a dus la inoportunitatea Consiliului Colegial din cadrul Serviciului Vamal. 14. În cadrul Legii modificate se inclu-de art.251 care a fost ajustat conform articolului 59 din Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, noţiunea de „anche-

30

Comentarii

tă de serviciu” fiind în corespundere cu noţiunile Codului muncii. 15. Art.26 al Legii a fost expus într-o nouă redacţie, confirmă stipulărilor ar-ticolului 58 din Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, ceea ce este valabil şi pen-tru art.29 care a fost ajustat conform ar-ticolului 29 alin. (2) şi (3) din Legea ci-tată anterior.16. Art.37 a fost ajustat conform arti-colului 76 din Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008, referitor la acordarea indem-nizaţiilor şi a ajutoarelor sociale. 17. Articolele 40 şi 42 se exclud, deoare-ce compensaţiile şi garanţiile respective au fost incluse în noua redacţie a art.37, conform proiectului prezentat, precum şi luînd în calcul faptul, că respective-le garanţii sunt reliefate, în mod deta-liat în Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008. Pentru a nu le reproduce, precum şi pentru a se evita apariţia unor situa-ţii de interpretare eronată, s-a decis ex-cluderea articolelor menţionate, urmînd ca colaboratorii vamală să beneficieze de garanţiile conferite de Legea nr.158 - XVI din 4 iulie 2008. 18. Expunerea lit.e) alin.(2) art.43 într-o nouă redacţie, vine în scopul inclu-derii uni temei cert de încetare a ser-viciului în organele vamale, astfel pre-cum prevede expres art.63 al Legii an-terior enunţate, acesta fiind „lichidarea organului vamal, reducerea efectivului de personal sau modificarea statului de personal”. 19. Referitor la modificările operate în articolul 43 alin.(2) lit. k), prin exclude-rea sintagmei „sau deţinerii cetăţeniei unui alt stat” - norma respectivă a fost parte componentă a Legii serviciului în

organele vamale de la momentul adop-tării acesteia, servind drept temei de în-cetare a serviciului în organele vamale. Prin efectul Legii nr.273-XVI din 7.12.2007 pentru modificarea şi com-pletarea unor acte legislative, art.6 al Legii serviciului în organele vamale a fost completat cu restricţia ce viza in-terdicţia de a exercita o funcţie în orga-nele vamale care prevede acces la secre-tul de stat, în cazul deţinerii cetăţeniei altui stat. Prezenţa unor norme contradicto-rii a instituit discrepanţe şi a dus la apli-carea eronată a statuărilor Legii supuse modificării. Ulterior, prin intermediul Legii nr.127-XVIII din 23.12.2009 pentru modificarea unor acte legislative, preve-derea din cadrul art.6 ce viza interdic-ţia deţinerii cetăţeniei altui stat, pentru persoanele care exercită o funcţie în or-ganele vamale care prevede acces la se-cretul de stat, a fost exclusă. În pofida raţionamentului urmărit de legiuitor la momentul adoptării Legii nr.127-XVIII din 23.12.2009 (înlătura-rea contradicţiilor cu prevederile Con-venţiei europene cu privire la cetăţenie, Strasbourg 1997, etc.) prevederea ce ser-veşte ca temei de eliberarea a colabora-torilor vamali ce deţin cetăţenia altui stat, nu a fost exclusă. Întru ralierea cadrului legal la pre-vederile Convenţiei anterior citate, pre-cum şi la normele constituţionale ce vi-zează egalitatea tuturor în drepturi, asi-gurarea dreptului la muncă şi la protec-ţia muncii, considerăm judicioasă exclu-derea sintagmei „sau deţinerii cetăţeni-ei unui alt stat” din articolul 43 alin.(2)

lit. k) a Legii supuse modificării.20. Amendamentele operate în Codul vamal vin în scopul implementării con-ceptului subordonării Serviciului Vamal Ministerului Finanţelor, aprobat prin modificările operate la Legea nr.64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern. Potrivit modificărilor aduse, „sta-tutul, funcţiile şi competenţa Serviciu-lui Vamal vor fi determinate de Codul vamal, de Guvern şi de Ministerul Fi-nanţelor.”. Referitor la completarea Codului vamal cu art.1631 menţionăm, că potri-vit art.21 alin.(3) al Legii privind regle-mentarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător „licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de activitate licen-ţiat”. Prin urmare, odată ce Codul va-mal este actul normativ ce reglementea-ză activitatea licenţiată - activitatea de broker vamal, este întemeiată şi funda-mentată propunerea completării acestu-ia cu cazuri ce servesc ca temei de retra-gere a licenţei. Considerăm că includerea acestor temeiuri nu doar că va disciplina broke-rii vamali întru desfăşurarea unei activi-tăţi conforme, ci şi va contribui la înlă-turarea cauzelor ce favorizează eludarea prevederilor legale.21. Din considerentul, că art.6 al Le-gii serviciului în organele vamale pre-vede restricţii valabile atît la angajarea în organele vamale, cît şi asupra cola-boratorilor vamali aflaţi deja în exerci-ţiul funcţiunii, propunem includerea în proiectul elaborat a prevederii exprese, ce va obliga depunerea de către colabo-ratorii vamali în funcţie, a declaraţiei privind lipsa restricţiilor indicate. În lumina celor relatate conchidem că proiectul elaborat asigură implemen-tarea unor norme oportune, prezent-înd, de altfel, şi o deosebită importanţă practică, fără a implica cheltuieli finan-ciare, motive din care considerăm nece-sară promovarea acestuia. Menţionăm că proiectul respectiv este plasat pe pagina oficială a Servi-ciului Vamal, pentru expunere publică a sugestiilor şi obiecţiilor. La momentul actual proiectul se află în procedură de avizare de către au-torităţile de resort, urmînd ca ulterior parvenirii avizelor de la acestea, să fie definitiv potrivit propunerilor, şi înain-tat Guvernului spre aprobare, conform procedurii stabilite.

Direcţia juridică

31

n aprilie în oraşul Baku Organizaţia Mondială a Vămilor, cu sprijinul finan-ciar al Japoniei, a organizat un seminar la care s-a discutat Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. La acest eveniment a participat şi re-prezentantul Serviciului Vamal al R.M. La şedinţă au participat reprezentanţii a 16 ţări (Azerbaidjan, Albania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Geor-gia, Israel, Kazahstan, Moldova, Mun-tenegru, Polonia, Federaţia Rusă, Ser-bia, Turcia, Ucraina, Uzbekistan). Pentru Moldova participarea la se-minarul menţionat a fost binevenită dat fiind faptul, că Nomenclatorul Mărfu-rilor aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1525 din 29 de-cembrie 2007, conform căruia, se efec-tuează clasificarea mărfurilor din co-merţul exterior, se bazează pe Siste-mul Armonizat de descriere şi codifica-

re a mărfurilor elaborat de Organizaţia Mondială a Vămilor. Moldova a aderat la Convenţia internaţională cu privire la sistemul armonizat de descriere şi codi-ficare a mărfurilor prin Legea nr.112-XV din 22 aprilie 2004. Reieşind din aceste considerente, este foarte impor-tant ca aceleaşi mărfuri să fie încadra-te în nomenclatorul mărfurilor identic în toate ţările care utilizează Sistemul Armonizat. Acest lucru va contribui la atingerea obiectivelor convenţiei men-ţionate mai sus, şi anume, facilitarea comerţului exterior, acumularea date-lor statistice comparative, simplificarea analizei acestor date, standardizarea ce-rinţelor faţă de documentele utilizate şi respectiv minimizarea cheltuielilor le-gate de comerţul exterior. În acest scop se aplică şase reguli de clasificare a măr-furilor, discuţia asupra cărora a format tematica de bază a seminarului.

O dată la cinci-şase ani, Sistemul Armonizat se supune revizuirii în sco-pul actualizării acestuia, cu alte cuvin-te, acesta se completează cu subpozi-ţiile tarifare care au o pondere impor-tantă în operaţiile de export/import, în acelaşi timp se exclud subpoziţiile ponderea cărora este neimportanta. Începînd cu 1 ianuarie 2012, pe plan mondial va fi utilizată redacţia a V a sis-temului armonizat de descriere şi codi-ficare a mărfurilor(redacţiile preceden-te fiind în anii 1989, 1996, 2002, 2007). În special deosebirile între redacţia a IV-a şi a V-a a Sistemului Armonizat au fost aduse la cunoştinţa participanţilor pe parcursul seminarului. Concomitent a fost prezentată localizarea pe pagina web a Organizaţiei Mondiale a Vămilor a materialelor ce ţin de şedinţele comi-siilor cu privire la clasificarea mărfurilor şi deciziilor luate în acest sens.

Î

Sistemul Armonizatde descriere şi codificare

a mărfurilor a fostdiscutat la Baku

Nadejda Niculai, şef Secţie clasificarea mărfurilor

Comentarii

32

Comentarii

A fost foarte util studiul cazurilor practice de clasificare, schimbul de ex-perienţă în domeniul aplicării regulilor de clasificare şi a materialelor informa-tive necesare pentru luarea deciziilor privind clasificarea mărfurilor. Pen-tru Republica Moldova acest seminar a fost îndeosebi folositor. Deoarece, în comparaţie cu serviciile vamale ale al-tor ţări, lucrătorii secţiei (sectoarelor) de clasificare a mărfurilor din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldo-va nu dispun de experienţă bogată, ab-solut necesară, în acest domeniu. Ţinînd cont de importanţa corecti-tudinii clasificării şi complicaţia aceste-ia, în practica internaţională lucrătorii

subdiviziunilor de clasificare a mărfuri-lor sînt specializaţi conform ramificaţi-ei nomenclatorului. Este şi firesc că nu poţi fi specialist în tipul de legătură a ţesăturilor sau a covoarelor şi concomi-tent în tehnologia de producere a plăci-lor de circuite imprimate. Cu părere de rău, actualmente, secţia de clasificare a mărfurilor tinde spre specializare uni-versală, cînd acelaşi lucrător al acesteia încearcă să se descurce şi în clasificarea a astfel de mărfuri ca agenţii activi la suprafaţă, şi în laboratoarele foto. Un rol important pentru efectu-area la nivelul cuvenit a clasificării mărfurilor îl joacă laboratorului va-mal, care poate determina materialul/

materialele sau substanţa/substanţele din care este alcătuită marfa, corapor-tul acestora ş.a. Însă laboratorul vamal încă nu funcţionează. Din aceste con-siderente deciziile cu privire la clasifi-carea mărfurilor se iau în baza docu-mentelor prezentate, informaţiilor ob-ţinute de pe paginile web sau în baza încercărilor altor laboratoare acredita-te în Moldova, care deseori nu dispun de echipamentul necesar. După încheierea seminarului este firesc de a face careva concluzii refe-ritor la activitatea în întregime a sub-diviziunilor de clasificare a mărfuri-lor. Problemele cu care se confruntă lucrătorii acestui sector sînt asemănă-toare în toate ţările. Apariţia pe piaţă a mărfurilor noi, în special din dome-niul echipamentului tehnic care, dese-ori, combină în sine mai multe funcţii, provoacă obstacole pentru clasificarea acestora. Lipsa laboratoarelor specia-lizate sau echipamentelor de laborator necesare conduce deseori la aceleaşi probleme. Procesele judiciare, în care judecătorii, nefiind iniţiaţi în regulile de interpretare a nomenclatorului măr-furilor, se conduc de actele de exper-tiză eliberate de persoanele terţe, con-tribuie la clasificarea mărfurilor con-trar recomandărilor internaţionale, iar în unele cazuri la micşorarea sumelor vărsate la bugetul de stat. Totodată, este îmbucurător faptul că la seminarul în cauza participanţii s-au convins că interpretarea regulilor de încadrare în nomenclatorul mărfu-rilor este identică în toate ţările invita-te, materialele care se utilizează pentru luarea deciziilor de clasificarea măr-furilor sunt aceleaşi, corespunzător şi atribuirea codurilor pentru unele şi aceleaşi mărfuri sunt identice. Astfel de întruniri, care au scop schimbul de experienţă, în special în aşa domeniu important cum e clasifi-carea mărfurilor, de care în multe ca-zuri depinde achitarea drepturilor va-male la buget, contribuie la ridicarea nivelului profesional al lucrătorilor. În-deosebi este importantă stabilirea con-tactelor directe cu omologii din ser-viciile vamale ale ţărilor partenere, la care, în caz de necesitate, te poţi adre-sa pentru primirea unei consultaţii. În acest context ar fi de dorit de a organi-za în viitor un seminar cu această te-matică în Moldova pentru ca mai mulţi lucrători ai Serviciului Vamal speciali-zaţi în acest domeniu să poată partici-pa la şedinţele acestuia.

33

Министр здравоохранения Мол-довы Владимир Хотиняну в одном из интервью сказал, что за каждой та-блеткой стоит судьба человека. При этом он отметил, что продавцы ле-карств в большинстве своем - биз-несмены, которые мало разбираются в фармацевтике. Однако, несмотря на это, «навар» бизнесменов и цены на лекарства Минздрав никогда не кон-тролировал. В нынешнем году, из-учив опыт соседних стран, ведом-ство решило исправить ситуацию и преподнести несколько сюрпри-зов участникам фармацевтического рынка. Последний год в Молдове про-ходит под знаком «Осторожно, сви-ной грипп!». Кампания по предупре-ждению эпидемии пандемического гриппа, которую инициировало Ми-нистерство здравоохранения, имело двойной эффект. С одной стороны, население было информировано об опасностях и рисках, возникающих в связи с эпидемией вируса А(H1N1) в мире, объявленного Всемирной орга-низацией здравоохранения. С другой стороны, повышенное внимание к этой проблеме во многом спровоци-ровало панику. Как следствие, в этот период (кстати, вполне традицион-ный для пика заболеваемости обыч-ного ОРВИ), возник дефицит проти-вовирусных препаратов. Лекарства и без того расходились как горячие пи-рожки. Так недобросовестные про-давцы, пользуясь случаем, еще и по-высили цены. Паника сменилась воз-мущениями общественности, а пра-вительство решило всерьез заняться фармацевтическим рынком. Специальная комиссия прове-ла расследование, а аптеки, замечен-

ные в спекулятивном повышении цен, были наказаны. Однако в ходе различных исследований, выясни-лось, что цены на лекарства в Молдо-ве выше не только в сезон простуд, но и дороже лекарств на рынках ближай-ших стран. Так, по данным маркетинговой группы «Бизнес-кредит», в прошлом году стоимость одной упаковки ле-карств в молдавских аптеках соста-вила в среднем 38,3 леев, или при-мерно $3,5 (для сравнения: в соседней Украине этот показатель составлял $1,9). При этом стоимость лекарств в леях увеличилась на 2,8%, в долларах – снизилась на 2,1%. Стоимость им-портного лекарства в среднем соста-вила 44,8 лея ($4,1), местного произ-водства - 13,8 лея ($1,2). В результате сравнительного ана-лиза цен в феврале 2010 года и цен в феврале 2009 года, выяснилось, что по 80 наиболее важным позициям медикаментов с наибольшим объе-мом продаж, стоимость повысилась на 60-80%. К примеру, «Цинаризин» подорожал на 80%, «Бисокодил» и «Панангин» – на 70%, «Но-шпа» – на 65%, «Нафтизин» – на 45%, «Активи-рованный уголь» – на 36,2%, «Вали-дол» – на 37% и т.д. Значительное повышение стои-мости лекарств в Молдове, в то вре-мя как на мировом рынке цены оста-лись теми же, можно объяснить лишь неэффективным и безответственным администрированием со стороны го-сударственных структур. Здесь и от-сутствие контроля над механизмом формирования цен, и превышение допустимой добавленной стоимости, частые колебания обменного валют-ного курса и включение в цену зна-

чительной доли риска, связанного именно с этими колебаниями. По данным Министерства здра-воохранения, самый высокий показа-тель роста цен на медикаменты был зарегистрирован в 2006 году, соста-вив 23,7%, после этого рост варьиро-вался между 6,7% и 4,8%. В 2009 году цены на лекарства выросли на 15,4% по сравнению с 2008 годом. Только в первом квартале 2010 года было заре-гистрировано повышение цен на ле-карства примерно на 6,4%! Многочисленные факторы, кото-рые порождают рост цен на лекарства на фармацевтическом рынке Молдо-вы, определяются не только процес-сами, происходящими за предела-ми страны. Оперативные расследо-вания контрольных органов показы-вают наличие мошеннических схем, которые ведут к неоправданному ро-сту цен на медикаменты. «Эти про-явления составляют форму «легали-зации» уклонения от требований к формированию цен на рынке меди-каментов Молдовы и подрывают го-сударственную политику по обеспе-чению населения эффективными, качественными лекарствами по до-ступным ценам», - отмечается в отче-те Минздрава. Мировой «фарМацевтический пирог»Мировой рынок лекарственных средств (ЛС), по данным отчета ком-пании «IMS Health», в 2009 маркетин-говом году (с февраля 2009 по январь 2010 г.) составил $490,6 млрд. Макси-мальный прирост по этому показате-лю продемонстрировали такие стра-ны, как Венесуэла (31%), Китай (27%),

BRANCHОтрасль

Государство ищет лекарство против

роста цен на фармацевтическом рынке

34

BRANCHBRANCHАргентина (22%), Бразилия (17%). При этом крупнейшим потребителем фармацевтической продукции в про-шлом году были США, доля которых в мировом объеме продаж составила 44,5% - $218,8 млрд. В пятерку самых востребованных препаратов в мире вошли средства для лечения пептической язвы, ан-тидепрессанты, антипсихотические средства, а также простые препара-ты антагонистов ангиотензина. Ли-дерами продаж стали торговые марки Lipitor («Аторвастатин»), Plavix («Кло-пидогрел»), Nexium («Эзомепразол»), Seretide («Флутиказон+Салметерол»), Crestor («Розувастатин»). Рейтинг кор-пораций по объему продаж в денеж-ном выражении на мировом фарм-рынке возглавила компания Pfizer, в пятерку пирровых лидеров так-же вошли Merck&Co, AstraZeneca, Novartis и GlaxoSmithKline.Фармацевтический рынок Молдо-вы в мировом масштабе выглядит бо-лее чем скромно, а его конъюнкту-ра несколько отличается от обще-мировых тенденций. Объем мол-давского фармакологического рын-ка, по различным оценкам, составля-ет $180-220 млн. (в т.ч. больничный сектор). Основная часть лекарствен-ных средств реализуется в розничной сети аптек. По итогам девяти месяцев 2009 года, объем аптечных продаж ле-карств в Молдове составил 1,2 млрд. леев за 31,1 млн. упаковок различных лекарств. Динамика положительная в денежном эквиваленте (рост на 1,3% по сравнению с прошлым годом), и отрицательная – в натуральном (сни-жение на 1,5%). Из-за нестабильности валютного курса в долларовом экви-валенте годовая динамика рынка от-рицательная: аптечными учреждени-ями было реализовано лекарствен-ных средств на сумму $108,7 млн., что на 3,6% меньше по сравнению с ана-логичным периодом прошлого года. В исследовании особо подчеркивает-ся, что рост объема продаж обуслов-лен не столько ростом объема про-даж лекарств, а повышением стоимо-сти одной упаковки лекарственного средств. Основная часть фармрынка Мол-довы представлена препаратами зару-бежного производства. В 2009 году в аптечном ритейле на долю импорт-ных лекарств приходилось 92% рын-ка (в денежном выражении) и 79%

(в натуральном). Таким образом, на долю молдавских фармкомпаний пришлось 8% и 21% рынка, соот-ветственно. По сравнению с анало-гичным периодом предыдущего года удельный вес лекарств молдавского производства увеличился на 1% в де-нежном и 2,5% - в натуральном выра-жении. Всего, по данным Националь-ного бюро статистики, импорт ле-карств составил $172,25 млн., что на 20% больше, чем в 2008 году. Однако, по данным исследования, рост при-сутствия импортных лекарств в Мол-дове составил 0,3%. В разрезе географической струк-туры на рынке Молдовы среди зару-бежных лекарственных средств в де-нежном выражении лидирует про-дукция из Германии: на ее долю за анализируемый период пришлось 18,5%. Так, по итогам 2009 года роз-ничная выручка от реализации пре-паратов немецкого производства со-ставила 204,4 млн. леев. На 2-м и 3-м местах расположились венгерские и индийские медикаменты. Украина в этом рейтинге заняла шестое место с долей 4,8%. Десять стран-лидеров обеспечивают около 70% импорта ле-карств в Молдове. Пусть и незначительно, но уси-лилось присутствие на молдавском

рынке местных препаратов. По ито-гам прошло года, на молдавском роз-ничном рынке лекарств была пред-ставлена продукция 22 локальных производителей, лидирующую по-зицию среди которых заняла компа-ния «Фармако». Доля рынка этой ком-пании составляет 1,2%. За последние два года наиболь-шую выручку аптечным учреждени-ям обеспечили средства, влияющие на пищеварительную систему и ме-таболизм - 222 млн. леев, средства, влияющие на сердечно-сосудистую систему - 148,4 млн. леев, противо-микробные средства для системного применения - 148,2 млн. леев, а также средства, действующие на нервную систему, и средства, действующие на респираторную систему. В общей сложности, препараты этой группы составили 61,4% аптечных продаж в прошлом году. В десятку самых продаваемых брендов вошли препараты «Диро-тон», «Нормодипин» и «Витрум». Максимальные темпы прироста объ-ема розничных продаж в рамках топ-10 брэндов продемонстрировал пре-парат «Кокарнит» (продажи вырос-ли в январе-сентябре 2009 г. почти на 400% по сравнению с 9 мес. 2008 г., переместившись со 145-го места на

Отрасль

35

BRANCH5-е). Это комбинированный препа-рат, предназначенный для метаболи-ческой терапии при болезнях сердца и нервной системы.

Наибольший объем продаж фармпрепаратов обеспечила ком-пания Gedeon Richter. За ней следо-вали Berlin-Chemiе/Menarini и GSK. Самые высокие темпы прироста роз-ничных продаж медпрепаратов от-

мечаются у компании World Medicine - на 32% по сравнению с 9 мес. 2009 г. Впечатляющие темпы развития этой компании были обеспечены вышеу-

помянутым препаратом «Кокарнит». Топ-10 маркетирующих организаций в анализируемый период аккумули-ровала 37% общего объема аптечных продаж. В целом рынок лекарств разви-

вается. Однако, существует целый спектр проблем, которые требуют ре-шения. Например, бьют тревогу сель-ские аптеки – из-за отсутствия воз-можности сдать помещение на пульт централизованной охраны, им запре-щено закупать и реализовывать пси-хотропные препараты. За коробкой снотворного стоимостью в 10 леев сельский житель вынужден ехать в районный центр и тратить денег на транспорт в разы больше стоимости самого лекарства.

правительство ужесточает МерыС целью наведения порядка в фарма-цевтической отрасли Министерство здравоохранения изучило междуна-родную практику, которая демон-стрирует, что в странах региона (Ру-мыния, Болгария, Россия), а также в странах Европейского союза приме-няется процедура регистрации цен производителя на лекарства. Это по-зволяет обеспечить контроль со сто-роны государства, что касается цен на внутреннем фармацевтическом рынке. Молдова и Украина, являются единственными странами в регионе, которые не имеют подобной процеду-ры регистрации цен. В результате, Минздрав разрабо-тал ряд поправок в действующее зако-нодательство, касающееся регламен-тирования рынка лекарств. На стадии обсуждения с участниками рынка на-ходится проект Регламента регистра-ции и контроля цен на медикаменты, изделия медицинского назначения и другие фармацевтические продук-ты. Документ предусматривает реги-страцию цен производителей на ле-карства, создание национального ка-талога цен на лекарства. Чтобы избежать рисков, связан-ных с колебаниями на валютном рынке, цена производителя будет ре-гистрироваться в начале каждого ка-лендарного года в леях со ссылкой на валюту, которую предлагает произ-водитель (евро или доллары), соглас-но валютному курсу Национального банка на дату регистрации цены про-изводителя. Таким образом, по мне-нию авторов законопроекта, пропа-дут проблемы, связанные с деятель-ностью off-shore, посредством кото-рых импортируется большая часть лекарств. Механизм формирования цен на лекарства будет учитывать, что все

BRANCH Отрасль

36

BRANCH

расходы (транспортные – до склада, таможенные, сбор на пластиковую тару, расходы на этикетку, лаборатор-ный контроль и пр.) войдут в 15-про-центную надбавку, которую имеет право установить поставщик (дис-трибьютор) от первоначальной цены. Надбавка розничных сетей ограни-чивается 25%. В новом проекте Регламента предусмотрено и внедрение нового типа этикетки. Суть этикетки, в це-лом, не меняется, зато она становит-ся более информативной и будет на-зываться «контрольной этикеткой». На ней будет размещаться не только штрих-код, но и наименование дис-трибьютора. На этикетке будет ука-зываться номер этикетки контроля (штрих-код, который содержит ин-формацию: год производства или импорта медикамента, ATC груп-пу медикамента и порядковый номер этикетки из партии лекарства); наи-менование дистрибьютора; номер и дату проведения контроля качества и соответствия медикамента; серию и срок годности медикамента; а также цену закупки и максимальную роз-ничную цену. По мнению председателя Ассо-циации фармацевтов Молдовы Вя-чеслава Страту, это не выход из по-ложения. С одной стороны, отстаи-вая социальные интересы общества и право на доступную медицину, го-сударство ограничивает возможность «накрутки» цены на лекарства. С дру-гой, аптека - бизнес-предприятие и без рентабельности работать не бу-

дет. В таком случае, выбор аптеки при закупке медикаментов всегда будет в пользу дорогих препаратов, а не их дешевых аналогов. Получается, что поставщик существенно теряет в до-ходах, и есть шанс, что дотаможенные расходы дистрибьюторов могут уйти в теневой сектор. А дешевые препара-ты, где надбавки мизерные, могут ис-чезнуть с рынка. Государство недопо-лучит налоговые сборы, потребители – доступные по цене препараты. По-этому здесь надо искать другой меха-низм…

рациональное потребление лекарствИзвестная мудрость гласит, что на-чинающий врач выписывает по двад-цать лекарств для каждой болезни; опытный врач - одно лекарство на двадцать болезней. По этому поводу весьма красноречивы данные стати-стики: 50% смертей в мире происхо-дит от неправильно назначенных для лечения препаратов, 10% - от того, что при назначении не были учтены побочные явления применяемых для излечения больного лекарств и 20% - по причине ошибок в диагнозе. В Молдове, как сегодня модно го-ворить, «культура потребления» ме-дицинских услуг и фармацевтиче-ских препаратов, далека от норм. Са-молечением занимается около поло-вины людей, главным образом, из-за недоверия к медицине и врачам, в частности. Опустим такой фактор как «врачебная компетентность» и не-достатки системы, на эту тему мож-

но трактаты писать. Доказано, что не-разборчивое применение различных лекарств может негативно отразить-ся на здоровье человека, поэтому все препараты необходимо принимать только после консультации врача. Об этом предупреждают производители, аптеки, Минздрав. А с целью «смяг-чения» этого феномена в прошлом году Минздрав запустил проект раци-онального использования лекарств. В рамках проекта проведена информа-ционная кампания по повышению уровня знаний в области рациональ-ного использования медикаментов не только населения, но и медработни-ков и фармацевтов. В будущем Минз-драв намерен ужесточить контроль за соблюдением норм, касающихся отпуска в аптеках лекарств только по рецепту врача. Однако пока система здравоохранения Молдовы позволяет фармацевтам продавать, а потребите-лям - покупать лекарства без рецепта, вряд ли стоит ожидать изменений в этой области. Всего в Молдове зарегистриро-вано более 6 тыс. наименований ле-карственных препаратов. Центра-лизованно, путем организации тен-деров, закупается в среднем от 1 до 2 тыс. наименований в год. Эти пре-параты предоставляются населению бесплатно в рамках страховой меди-цины. Расходы на компенсирование медицинских препаратов в 2010 году увеличились на 40% по сравнению с прошлым годом и составят 112 млн. леев (в прошлом году – 80 млн. леев). В список компенсированных ле-карств на 2010 год дополнительно включены таблетированные препа-раты для больных диабетом, а также препараты для страдающих психи-ческими и неврологическими заболе-ваниями. Всего в нынешнем году ко-личество наименований в списке уве-личивается на 58% по сравнению с прошлым годом. Включенные психо-тропные лекарства будут компенси-рованы на 100%, лекарства для диабе-тиков – на 90%. Еще одно изменение: в нынеш-нем году основная часть компенсиру-емых лекарств будет реализовываться через аптечную сеть. Такова рекомен-дация международных организаций в области здравоохранения. Станут ли от этого лекарства доступнее, а ис-пользование их рациональнее, – вре-мя покажет.


Отрасль

37

BRANCH В начале апреля в Кинологиче-ском центре при Таможенной служ-бе Молдовы, расположенном в горо-де Окница, состоялась встреча ки-нологов молдавских таможенни-ков, министерства юстиции Мол-довы, Пограничной службы Укра-ины, а также представителей Мис-сии по оказанию приграничной по-мощи Молдове и Украине (EUBAM). Участники встречи обменялись опытом в вопросах организации ра-боты кинологических служб на гра-нице, обсудили технику работы ки-нологов, средства осуществления та-моженного и пограничного досмо-тра кинологическими службами, а также продемонстрировали про-фессиональные навыки своих пи-томцев. А в ходе практической части участники семинара представили своих подопечных на «деле» - свои навыки продемонстрировали слу-жебные «пары» (инспектор-собака) погранслужб Украины и таможенно-го кинологического центра РМ.

финские «нюхачи» Модератор встречи, эксперт мис-сии EUBAM, которая работает в по-левом офисе Отачь, Сайя Кивила, рассказала о том, как работает ки-нологическая служба Финляндии. В этой стране эффективно сотрудни-чают кинологические службы всех ведомств - полиции, таможни, ми-нистерства обороны, а также клу-бы по развитию собак и ветеринар-ная больница Хельсинского уни-верситета. Совместно они реализу-ют и проект Евросоюза Frontex, ко-торый предусматривает разработ-ку учебника по дрессировке служеб-ных собак, а также создание групп быстрого реагирования на границе. Кроме этого, они регулярно прово-дят выставки и соревнования, семи-нары и встречи для членов различ-ных кинологических клубов, трени-руют собак в соответствии с норма-тивами.

По словам Сайи Кивилы, толь-ко русско-финскую границу «обслу-живают» более 230 финских служеб-ных собак. Это собаки беговой охра-ны, пограничные собаки группы бы-строго реагирования, которые рабо-тают не только на суше, но и портах и даже в море, а также в аэропортах. Дрессировка - самый главный момент служебного собаководства, потому что здесь особенно важно владение собаки определенными навыками. Она должна беспрекос-ловно и молниеносно выполнять ко-манды инструктора, который с ней работает, а также сохранять спокой-ствие даже в опасных ситуациях, ведь от поведения собаки иногда мо-гут зависеть жизни людей. В Финляндии обучению собак отводится особое внимание, при этом не меньшая роль возлагается и на инструктора. Поэтому обучение проходит в несколько этапов. На пер-

Сотрудничество

37

В борьбе с нарко-трафиком нужна

консолидация всех служб

Виктор Попович:

38

вом этапе кинологический курс про-ходит кинолог, без собаки. Еще 1,5-2,5 года проходит «парное» обуче-ние инструктора и его собаки – это основной курс, в рамках которого го-товятся общепрофильные служеб-ные команды. Практические занятия начинаются после двухмесячного пе-рерыва. За это время собака дресси-руется в домашних условиях (у ин-структора дома). В этом случае уда-ется проверить совместимость ин-структора и собаки, закрепить зна-ния об инстинктах собаки. Затем со-вместно они проходят практические тренинги и начинают служить. Такая схема обучения действует в случае, если инструктор начинает работать со щенком. Практика дрессировки взрослых собак (старше 1-2 лет) со-ставляет около одного года. Щенки чаще всего покупаются у гражданских лиц. Стоимость одного «паппи» (puppy с англ. – «щенок») со-ставляет 1,5-2 тыс. евро. Стоимость более взрослой собаки достигает 10 тыс. евро. В финской кинологической службе «работают», в основном не-мецкие овчарки, но также есть ла-брадоры, бельгийские овчарки и др. породы собак. Главные требования к претенденту – здоровье и хоро-шая физическая подготовка, высо-

кая работоспособность в изнуряю-щих условиях, подчинение киноло-гу в любой ситуации, выносливость, в том числе, к возможной транспор-тировке. Если по одному из требова-ний собака не подходит, ее отстраня-ют от службы. Перед служебными собаками стоит задача обнаружить запрещен-ные средства, предметы, людей, при-сутствие человека в зданиях или в лесу, причем, работа ведется по всей территории границы Финляндии, ширина которой составляет 1-3 км. Усложняют работу кинологов непро-стые климатические условия: в Фин-ляндии зима длится более пяти меся-цев – в это время практически всег-да стоит снежная погода. Патрули с участием служебных собак работают только в бесснежную погоду. Осталь-ное время четвероногие проводят в учебных центрах, работают внутри страны или на других участках. По словам Сайи Кивилы, в Фин-ляндии существует градация навы-ков - собаки «специализированного» профиля, которых тренируют, на-пример, в обнаружении наркотиче-ских веществ, проходят специальное усиленное обучение. Собак обучают поиску марихуаны, кокаина, амфита-

мина, героина. На поиск оружия со-баки обучаются в специальных под-разделениях воинской части или в группах быстрого реагирования. В таможенных и пограничных ведом-ствах Финляндии собаки «не работа-ют» на оружие и взрывчатку. По каким принципам в Фин-ляндии осуществляются кинологи-ческие работы в зонах таможенно-пограничного контроля? Служеб-ные собаки используются в рамках запланированных акций (тактиче-ское применение и предупредитель-ные меры), так и с целью обеспече-ния видимого контроля. Чаще всего проверка осуществляется после про-ведения анализа рисков: если есть не-обходимость, на подозрительное ме-сто отправляется дежурный патруль. При высоком трафике на границе ис-пользование собак не рекомендуется и в Финляндии не практикуется. Кинологи общего профиля в Финляндии – должность совмеща-емая. Сотрудники-кинологи посвя-щают «сотрудничеству» с собаками примерно половину рабочего време-ни. Остальное время инспекторы за-нимаются своей ежедневной деятель-ностью, в зависимости от должност-ных обязанностей.


38

39

Участники встречи живо обсуж-дали условия труда кинологов: на-грузкой на инспекторов и оплатой труда. Так, в Финляндии одна смена длится 8 часов – на юге страны и 14 часов - на севере. Финские киноло-ги, работающие на границе, получа-ют дополнительные надбавки к зара-ботной плате. Точно так же происхо-дит и в Латвии, где в зависимости от класса собаки, кинолог получает от-дельную зарплату. В Болгарии ин-спектор с собакой получает пособие, а вместе с нагрузкой по дрессиров-ке «партнера», инспектору положен паек, возможность транспортиров-ки. Болгары даже шутят, что лучше в кинологической службе работать собакой, чем инспектором. Украин-ские пограничники за работу с соба-кой в домашних условиях получают надбавку в виде 10% от заработной платы. Этот опыт, по мнению дирек-тора Кинологического центра Тамо-женной службы Молдовы Виктора Поповича, заслуживает внимания. Но, к сожалению, реализовать его в наших ограниченных финансовых условиях пока несколько сложно…

Молдавский собачий патрульВиктор Попович, в свою очередь, провел презентацию центра и рас-сказал, с какими трудностями прихо-дится сталкиваться кинологам мол-давской Таможенной службы. Кинологический центр в горо-де Окница был создан Таможенной службой в 2007 году. Все это время огромную поддержку в развитии, со-держании центра оказывала миссия EUBAM. Особенно важными и по-лезными для работы кинологиче-ской службы стали лекции, тренин-ги и обмен опытом с кинологами из Польши, Финляндии, Австрии, и особенно, Франции, чей опыт был перенят с точностью до методики обучения собак. В настоящее время в кинологи-ческом центре на содержании нахо-дятся 13 собак, еще один щенок про-ходит подготовку к службе. Четырех собак молдавской таможне подари-ли коллеги из Франции. Почти сра-зу же при поддержке UNDP и проек-та BUMAD таможне были переданы автомобили, предназначенные для перевозки «четвероногих сотрудни-ков». Позже кинологический центр из Баку, который считается одним из

лучших, передал нам еще двух подо-печных. В окницком кинологическом центре среди всех пород собак пред-почтение отдают овчаркам и лабра-дорам. Именно в этих породах при-рода удачно скомбинировала такие важные критерии отбора собак для службы, как быстрая адаптация к кли-мату, хорошие обонятельные способ-ности и высокая выносливость. По словам Виктора Поповича, овчарки давно доказали свои высо-кие служебно-розыскные качества. Они неприхотливы, адаптированы к суровому климату. Характеристи-ки данной породы универсальны и могут применяться в различных на-правлениях, в том числе, в поиске наркотиков, взрывчатых веществ. Ве-ликолепные результаты демонстри-руют лабрадоры, которые тоже весь-ма выносливы, известны своим по-слушанием и острым чутьем. В ходе дискуссий, практически все участники семинара в Окнице сошлись во мнении, что не столько порода является главным фактором для обучения собаки навыкам поис-ка нарковеществ, сколько индивиду-альные способности каждой соба-ки. Условный рефлекс вырабатывает-ся у служебного «нюхача» в процес-се ее жизни и дрессировки, в опре-деленных условиях с различной лег-костью. Это зависит от типа высшей нервной деятельности служебной со-баки и происходит от того, что про-цессы возбуждения и торможения проявляются у животных не в одина-ковой степени. В Болгарии, напри-мер, при досмотре аэропортов, очень часто стали использовать пуделей. В ситуациях, где требуется неболь-шая и проворная собака, европей-ские кинологи давно стали использо-вать спаниелей, особенно когда ин-спектору приходится поднимать со-баку в тесные и малодоступные ме-ста. Американские таможенники от-дают предпочтение даже дворнягам. По мнению кинологов США, они в разы одареннее и любознательнее любых породистых собратьев. В слу-чае наличия рабочих качеств может использоваться и беспородная соба-ка, родословная здесь не имеет зна-чения. Тем более что по данным ста-тистики из десяти щенков, в лучшем случае только один становится про-фессиональной служебно-розыскной собакой.

По словам Виктора Поповича, требования к служебным псам во многом схожи с требованиями, ко-торые должен проявлять инспек-тор таможни на службе. Спокой-ствие, крепкое здоровье, сдержан-ность, смелость. Проявления агрес-сии в собаке подавляются, или таких на службу попросту не берут. Главная задача, которая ставит-ся перед питомцами кинологиче-ского центра, - обнаружение нарко-тических средств. В дальнейшем со-бак будут использовать и для поис-ка табачных изделий, взрывчатых ве-ществ и др. В планах центра – обе-спечить обученными собаками каж-дую из четырех смен, работающих во всех пунктах пропуска через госу-дарственную границу. Молдавские кинологи, которые работают на границе, в отличие от своих финских коллег, обучение проходят вместе с собакой 2-4 меся-ца. Первоначально большую часть времени инструктор с собакой ра-ботают в домашних условиях. Затем проходит интенсивный курс в кино-логическом центре. Методика дрессировки в Ки-нологическом центре Таможен-ной службы, перенятая у фран-цузских кинологов, предусматрива-ет создание тесного контакта в паре «инспектор-собака». Собака рабо-тает только с человеком, который ее дрессирует и воспитывает. Осно-ва обучения собак по французскому методу – игровая форма дрессировки и поощрение за хороший результат. Между тем, как говорит Виктор Попович, у таможенной кинологи-ческой службы за три года работы выработался целый ряд собствен-ных методов, секретов по отбору и воспитанию собак. Так, например, украинские пограничники, поинте-ресовавшиеся, почему на собаках на-деты ошейники шипами внутрь, Го-сподин Попович не ответил, сослав-шись на «секрет школы». В центре собак дрессируют на выявление растительных и синте-тических наркотиков. Чаще всего, предпочитают обучение выявления одного из видов наркотиков, - чтобы научить собаку определять обе кате-гории психотропных веществ, необ-ходимо гораздо больше времени и средств. Как отметил Виктор Попович, центр, как и ранее, сталкивается с


39

40

проблемой получения проб синте-тических наркотиков. По законода-тельству, для их хранения необхо-димо выполнить целый ряд жестких требований, в частности, по хране-нию. Несмотря на то, что Центр яв-ляется единственным подразделени-ем, которое имеет право на хранение наркотических веществ, проблема - где взять наркотики и как их хранить для обучающих целей – остается. Имея уже небольшой опыт в этой области, он рекомендовал всем кинологам и руководителям киноло-гических служб, во избежание вся-ческих неприятностей, обязательно документировать и лицензировать право на использование и хранение наркотиков в «учебных» целях. Отдельную часть беседы ди-ректор Окницкого кинологическо-го центра посвятил сотрудничеству всех служб, задействованных в про-грамме Antidrog, а также несовершен-ству законодательной базы в стране. - Поиск наркотических веществ – это лишь полдела, - отметил Вик-тор Попович. - Важно не только на-ходить наркотики и людей, которые их перевозят, но и доводить дело до суда, чтобы нарушители были на-казаны. А для этого крайне необхо-димо взаимодействие всех служб. В этом плане мы очень отстаем от на-ших европейских коллег. В качестве примера Попович привел случай, когда правонаруши-тель провозил (судя по всему, регу-

лярно), крупные партии наркотиков. Поисковой собаке удалось в весьма сложных условиях обнаружить нар-ковещества. Преступник (кстати, бывший подполковник МВД) очень хорошо владел «темой»: скупал все места в купе вагона, расположенного рядом с туалетом, и проталкивал нар-котики по верхней боковой нише ва-гона от купе до туалета. Как известно, аммиак блокирует чувствительность четвероногих «нюхачей», и обнару-жение запрещенных веществ в таких условиях практически невозможно. Кроме этого, чтобы обнаружить нар-котик, инспектор должен поднять со-баку, чтобы она могла «пронюхать» верхнюю зону помещения. Но благодаря наблюдательности сотрудников железной дороги (пас-сажир надолго закрывался в купе и не открывал дверь, когда сотрудни-ки Железной дороги предлагали ему чай – в это время он формировал «куклы» и клеил их скотчем, чтобы поместить в нишу купе), а также ве-ликолепной и слаженной работе ин-спектора и собаки, преступник был задержан. Однако, по мнению По-повича, тот факт, что он продол-жает свободно перемещаться, сво-дит к нулю всю работу оперативно-розыскной службы. Другой пример: французский легионер пытался провезти нарко-

тики на судне, следовавшем из Стам-була в Джурджулешты. В этом случае служебная собака не нашла нарко-тик. Оно и понятно: «продвинутый» легионер возил с собой собачку. Из-вестно, что запах собаки противо-положного пола меняет приоритеты служебной собаки (инстинкты берут свое). Однако этот гражданин попал в поле зрения инспекторов физиче-ского досмотра, которые обнаружи-ли у него четыре фальшивых па-спорта. Кроме этого, француз нахо-дился под воздействием наркотиче-ских веществ. В итоге, преступник уплатил штраф в размере 2 тыс. леев и, счастливый, отправился во Фран-цию. Гарантий, что он не будет зани-маться аналогичной деятельностью в дальнейшем, практически нет. Подобных случаев много. И, по словам Виктора Поповича, если раньше Молдова была только тран-зитной страной для наркотиков, то сейчас является и страной потребле-ния, что не может не влиять на по-литику проведения и тщательность досмотров служебными собаками на предмет поиска наркотиков. В этом контексте, по его мнению, важным является сотрудничество с дорож-ной полицией и другими правоохра-нительными органами. Он также вы-сказался за предоставление права до-смотра транспортных средств вне зоны таможенного контроля и уже-сточение законодательства, связан-ного с наркотрафиком. - Да, бывает, что собака не об-наружила наркотик. Но у собаки это точно не случилось от лени, как это происходит у людей, - считает Вик-тор Попович. – Слишком много факторов влияет на наших четверо-ногих коллег. Низкое срабатывание условных рефлексов связано с пло-хими погодными условиями, психи-ческим состоянием, освещением, на-личием собаки противоположного пола. Разошлись кинологи по впол-не традиционной и даже закономер-ной теме, кто лучше проявляет себя на службе. - Тема вечная, - смеется Виктор Попович. – И хотя наши украинские коллеги утверждают, что «дамы» иногда работают гораздо эффектив-нее, мы сторонники мужского «кол-лектива» в кинологическом центре.



40

41

В рамках международной кон-ференции, которая прошла в апре-ле в Киеве, Миссия Европейского со-юза по приграничной помощи Мол-дове и Украине (EUBAM), погранич-ные и таможенные службы Молдовы и Украины, FRONTEX, агентство по координации внешней границы ЕС, представители пограничных служб 15 стран-членов ЕС и других органи-заций, подчеркнули свою готовность поддержать интегрированное управ-ление границей (IBM) в регионе. Основной целью конференции являлось предоставление возможно-сти пограничным агентствам Молдо-вы, Украины и ЕС обменяться опы-том внедрения концепта Интегриро-ванного управления границами на национальном уровне. «В контексте Политики добро-соседства Европейского союза, а так-же недавно начатого Восточного пар-тнерства, Европейская комиссия уде-ляет большое внимание управлению границами с тем, чтобы повысить экономическое процветание, ста-бильность и безопасность своих вос-точных соседей», - сказал Посол ЕС Жосе Мануэл Тейшейра. «Администрацией Госпогран-службы Украины проведены исследо-вания, которые позволили сформи-ровать современные подходы к вне-дрению интегрированного погра-ничного менеджмента - инноваци-онному механизму государственно-го управления в сфере пограничной

безопасности. Его основные цели: обеспечить баланс между эффектив-ной охраной границы, предотвратить современные угрозы и сохранить от-крытость границ для законной транс-граничной деятельности и поездок граждан», - отметил председатель Госпогранслужбы Украины Николай Литвин. Изменения коснулись всех ком-понентов системы охраны государ-ственной границы Украины: инфор-мационной, оперативной, техниче-ской и физической. Благодаря ком-плексу инновационных мероприятий удалось четко урегулировать право-вые аспекты деятельности погранич-ной службы, усовершенствовать ее структуру и систему управления; за-вершить переход к комплектованию на профессиональной основе; нарас-тить количественные и качествен-ные параметры сил и средств, задей-ствованных в охране границы; осу-ществить существенные изменения в плане технического переоснаще-нию, модернизации системы связи и информатизации, внедрению новей-ших технологий; обеспечить инже-нерное обустройство границы. Эффективное интегрированное управление границами способствует борьбе с незаконной торговлей людь-ми, незаконной миграцией и другими факторами, угрожающими безопас-ности границы. IBM предполагает разделение ответственности в инте-грированном управлении внешними границами, необходимость активно-го сотрудничества на национальном и международном уровне. На прак-тике это также предусматривает вну-трислужебное, межведомственное и международное сотрудничество, вза-имосвязанное с координацией систем

управления. Использование совре-менных техник анализа рисков, со-ответствующие кадры, обучение, об-мен информацией и коммуникация, инфраструктура и эффективное обо-рудование - все должно быть направ-лено на решение ключевых проблем, отмечают эксперты. «Миссия ЕС поддерживает улуч-шение стандартов управления гра-ницами в Молдове и Украине вот уже более четырех с половиной лет. Наша поддержка способствовала улучше-нию безопасности, снижению уров-ня контрабанды и незаконной тор-говли людьми. Мы также содейство-вали развитию концепта интегриро-ванного управления границами в ре-гионе», - сказал Удо Буркхолдер, и.о. главы Миссии ЕС. Совместные мероприятия меж-ду Пограничными и Таможенны-ми Службами Молдовы и Украи-ны и Миссии ЕС включают в себя операции по совместному патрули-рованию границ; выпуск совмест-ной оценки безопасности на грани-це; совместные действия по инфор-мированию общественности, пилот-ные проекты по управляемым пун-ктам пропуска и совместные патрули; предварительный обмен таможенной информацией о грузах. В целях лучшей поддержки по-граничных служб Молдовы и Укра-ины, а также таможенных и других правоохранительных органов, Мис-сия ЕС утвердила новую структуру и внутреннюю стратегию в декабре 2009 г. На данный момент, Миссия ЕС уделяет особое значение наращи-ванию потенциала Молдовы и Укра-ины для содействия эффективному контролю их границ.

Источник: www.eubam.org


41

Интегрированноеуправление границами

– важнейший аспект обеспечения безопасности

государств Европы

42

Colaborare

42

Acţionînd în baza analizei de risc în urma unei informaţii a secţiei con-tracarare a fraudelor din cadrul Birou-lui Vamal Leuşeni, inspectorii din tura de serviciu în conlucrare cu ofiţerii SIO Centru a Departamentului de aplicare a legii al Servicilui Vamal au contraca-rat în numai 24 de ore două tentative de scoatere ilicită a ţigărilor de pe teritoriul Republicii Moldova destinate desfacerii pe pieţele din Europa. Primul caz a fost înregistrat în jurul orei 18.30 la pista de control “ieşire au-tocare”, unde controlul fizic a unui mi-crobus de model “Mercedes Benz” cu numere de înmatriculare străine şi con-dus de un cetăţean al Republicii Moldo-va a scos în vileag ascunse produse de tutungerie. În mijlocul de transport au fost depistate nedeclarate şi neprezenta-te organului vamal 2500 pachete ţigări marca „Monte Carlo Red Label”, care se aflau în zece cutii a cîte 250 pachete fiecare şi erau aşezate printre alte colete transportate în compartimentul marfar. Valoarea mărfii nedeclarate este echiva-lentă cu 16 250 lei. Cel de al doilea caz a fost înregis-trat în jurul orei 19.00. La ieşirea din

ţară, un cetăţean al Republicii Moldova a prezentat pentru verificare un micro-buz de model “Mercedes Benz”, cu nu-mere de înmatriculare de Ungheni, care transporta patru persoane şi colete ne-însoţite spre Italia. În rezultatul controlului fizic al mijlocului de transport colaboratorii postului vamal au depistat în spaţiul gol între captuşeală şi caroseria com-partimentului marfar al microbusului

250 pachete de ţişări „LM”, 95 pache-te „Winston”, 100 pachete „Marlboro lights” şi 50 pachete „Marlboro Red”. Valoarea totală a celor 495 pachete de ţigări este de 5205 lei. În baza cazurilor date au fost întoc-mite 2 procese verbale cu privire la con-travenţia vamală, pe faptul încălcării prevederilor art. 287 alin. 10 Cod Con-travenţional al Republicii Moldova.

Serviciul Presă

Contrabandăcontracarată la postul vamal Leuşeni

43

doua ediţie a Şedinţei Grupului de lucru al conducătorilor structurilor chi-nologice ale serviciilor vamale din state-le-membre ale CSI. Anul acesta, la Mos-cova a fost desfăşurată, la care au parti-cipat reprezentanţi ai serviciilor vamale din 9 state-memre ale CSI. Din partea Serviciului Vamal al Re-publicii Moldova a fost delegat dl Vic-tor Popovici - şef al Centrului chinologic din cadrul Direcţiei control şi destinaţii vamale. Întrunirea şi-a axat lucrările pe schimbul de experienţă în domeniul dre-sajului canin şi folosifea cîinilor de ser-viciu la contracararea traficului ilicit de substanţe narcotice, psihotrope şi pre-cursori. Agenda de lucru a şedinţei a fost epuizată în 2 zile de studii şi analiză a ac-tivităţii antidrog, în decursul cărora s-au trasat vectorii îmbunătăţirii cooperării între serviciile vamale în acest domeniu, s-a desfăşurat un curs de instruire teore-tico-practică privind implicarea cîinilor de serviciu în efectuarea complexă a con-trolului vamal, inclusiv specificul dresării

acestora, precum şi întreţinerea şi deser-virea sanitar-veterinară. Întrunirea a fost instructivă în mate-rie de specialitate, finalizîndu-se cu sem-narea unui Memorandum şi a unui Pro-

gram de competiţii între inspectorii chi-nologi-antidrog din cadrul CSI, cu ulteri-oara participare la competiţiile europene de specialitate a echipelor premiante.

Serviciul Presă

Întrunirea chinologilor serviciilor vamale din

statele-membre ale CSIA

Evenimente

44

Evenimente

analiză a situaţiei din domeniul transportării coletelor neînsoţite din co-munitatea europeană demonstrează fap-tul că persistă tendinţa de sfidare a legis-laţiei în vigoare, în special prevederile „Legii cu privire la modul de introduce-re şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fi-zice”. La postul vamal Leuşeni-Albiţa (auto) la pista „intrare autocare” în Re-publica Moldova în rezultatul controlu-lui fizic al unui autocar „Volvo”, a unui microbus de „Ford Tranzit” şi a unui au-tocar „Mercedes Benz”, unităţi de trans-port înmatriculate în Moldova şi care se deplasau din Italia transportînd colete neînsoţite şi pasageri, au fost depistate nedeclarate organului vamal mai multe mărfuri, printre care 25 perechi încălţă-minte, un motor auto uzat, haine noi în asortiment, 273 articole de vestimentaţie din triticotaj, obiecte electrocasnice: un monitor LCD „ACER V193”, un xerox „HP”, un set Home Cinema „PHILIPS”. Pe cazurile date au fost întocmite 3 procese verbale cu privire la contraven-ţie, pe faptul încălcării prevederilor art.

O

287 alin 10 Cod Contravenţional al RM: „Trecerea mărfurilor, obiectelor şi altor valori peste frontiera vamală a Republicii Moldova eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el în locuri special pregă-tite sau adaptate în acest scop,..., ori prin nedeclarea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte docu-mente de trecere a frontierei, dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune de con-trabandă sau o altă infracţiune, se sancţi-

onează cu amendă de la 25 la 75 de uni-tăţi convenţionale”. Pe traseul Leuşeni-Chişinău ofiţe-rii Sectorului echipe mobile „Centru” au stopat pentru verificări un microbus „Mercedes Benz” cu numere de înmatri-culare străine, care era plin cu colete ne-însoţite din Italia. Suspiciunile privind corectitudinea vămuirii mărfii transpor-tate s-au adeverit la controlul fizic în de-taliu, fiind depistate cîte 2 seturi de in-strumente de lăcătuşărie şi chei, un note-book, un DVD, 2 flexuri, o bormaşină şi alte bunuri, pentru care n-au fost achitate drepturile de import. În conformitate cu prevederile Le-gii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Re-publicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002 „(1) Bunuri-le trecute de persoane fizice peste fron-tiera vamală sînt supuse declarării obli-gatorii conform prezentei legi, Codului vamal şi altor acte normative adoptate în corespundere cu acesta... (2) La introdu-cerea bunurilor pe teritoriul vamal, per-soanele fizice declară şi achită dreptu-rile de import organului vamal situat în punctul de trecere a frontierei”…

Serviciul Presă

Mărfuri ascunseprintre colete

44

45

Evenimente

la sfîrşitul anului trecut, echipa de comunicatori a instituţiilor administra-ţiei publice centrale cu participarea ex-perţilor locali şi internaţionali a stabilit obiectivele care au stat la baza elaborării Strategiei de comunicare a Guvernului şi Planului de acţiuni pe termen mediu pen-tru mediatizarea iniţiativelor Guvernului Republicii Moldova. În procesul de continuă perfecţiona-re, de elaborare a noilor strategii în vede-rea funcţionării unei comunicări eficien-te şi dinamice în cadrul ministerelor Re-publicii Moldova, echipa a beneficiat de o invitaţie pentru vizitarea Parlamentului

European. Iniţiativa aparţine eurodepu-tatului Theodor Stolojan care a oferit şi suportul necesar în acest sens. Vizita a fost efectuată în perioada 11-15 aprilie a.c., la care a participat şi un re-prezentant din partea Serviciului de presă al Serviciului Vamal. Delegaţia moldovenească a vizitat Parlamentul European, unde dna Maria-na COSAC - Departamentul de Comuni-care al PE a făcut o prezentare în ansam-blu a instituţiei, după care au avut oca-zia să întreţină discuţii şi să studieze din experienţa în domeniul comunicării, fi-

ind menţionată aspiraţia Guvernului Re-publicii Moldova de a mediatiza pe larg evoluţia transformărilor survenite în via-ţa economică şi socială prin prisma ten-dinţei de integrare europeană. În cadrul vizitei la Bucureşti, comu-nicatorii din Republica Moldova au fost găzduiţi de Guvernul României, unde fi-ecare participant a conversat cu omolo-gul său despre modalităţile şi pîrghiile de utilizare a comunicării în soluţiona-rea problemelor stringente, dar şi de per-spectivă din domeniul exercitat.

Serviciul Presă

45

Participarea în programul de vizite

la Bruxelles şi Bucureşti

46

isiunea Uniunii Europene de Asis-tenţă la Frontiera în Moldova şi Ucraina a convocat la Chişinău un seminar cu ge-nericul „Activitatea echipelor mobile şi de patrulare”, la care au ţinut prelegeri o echipă de experţi din cadrul Biroului Teritorial Chişinău. Subiectul seminaru-lui de lucru s-a concentrat asupra îmbu-nătăţirii activităţii de patrulă şi dezvoltă-rii echipelor mobile din Republica Mol-dova. Auditoriului format din specialişti ai diferitor structuri de stat, cu implica-ţii în activitate de patrulare cu misiuni de contracarare a introducerii sau scoaterii ilicite de pe teritoriul ţării a mărfurilor, fără plata drepturilor de import/export, le-a fost propusă o tematică specifică axa-tă în special pe familiarizarea cu practica comunităţii europene în domeniul echi-pelor mobile, acestea existînd în unele ţări ale UE de jumătate de secol. Au fost abordate subiecte, precum: împuternici-rile agenţilor, resursele umane, mijloace-

le materiale, metodele şi tehnicile de con-trol, baza legală, sistemul informaţional de suport etc. Cei cinci experţi EUBAM din Ger-mania, Ungaria, Slovacia şi România şi-au împărtăşit experienţa în executarea controalelor vamale care sunt sistemati-

ce, comprehensive, flexibile, aplicate con-sistent şi bazate pe informaţia din analiza de risc şi tehnicile de selectivitate. Audi-enţa a avut posibilitatea să discute despre cooperarea la nivel operaţional şi de po-litică dintre Vamă şi alte agenţii care lu-crează la frontieră şi în teritoriu şi promo-varea cooperării transfrontaliere, bilate-rale şi internaţionale în domeniul vamal. Mai multe opinii au fost expuse despre dezvoltarea managementului, persona-lului şi sistemului de trening care acordă suport funcţiei de control la frontieră şi în teritoriu. Notă: Conform Ordinului comun al SV, MAI şi SIS nr.104/102/19 din 26.03.2006, Echipele mobile ale Ser-viciului Vamal monitorizează în regim non-stop perimetrul zonei de securitate, inclusiv localităţile din preajma zonei de securitate, care prezintă un potenţial ca-nal de introducere în republică prin zona transnistreană a produselor alimentare şi mărfurilor de larg consum, eludînd pos-turile vamale interne de control, echipele mobile avînd obiectivul principal repri-marea traficului ilicit de mărfuri de origi-ne străină din regiunea transnistreană şi Ucraina.

Serviciul Presă

Instruirea echipelor mobileM

Evenimente

47

Evenimente

a finele lui aprilie a.c., Centrul de instruire a colaboratorilor vamali a fost gazda unui training orientat spre forma-rea profesională specifică şi continuă a specialiştilor din domeniul auditului post vămuire. Acest curs de instruire organi-zat de către EUBAM, şi susţinut de că-tre expertul în domeniul auditului post vămuire, dl Andrei Videnov, a fost de anvergură pentru 32 specialişti din sec-ţiile audit post vămuire din tot sistemul vamal. Obectivul acestui training a fost axat pe instruirea şi satisfacerea necesită-ţilor profesionale a persoanelor cu expe-rienţă şi a cadrelor începătoare. Principalele subiecte abordate pe du-rata cursului au vizat aspecte teoretice şi practice ce ţin de domeniul auditului post vămuire, în special: Standardele auditului;Normele juridice;Principiile auditului post vămuire;Metodologia de efectuare a auditului post vămuire; Metodele de analiză a riscului la planifi-carea auditului;

Metodele de analiză a riscului la agenţii economici planificaţi;Metodele de planificare anuală a auditu-lui post vămuire etc. În timpul atelierelor de lucru, parti-cipanţii s-au divizat pe echipe şi au încer-cat să întocmească modele de rapoarte în baza unor cazuri concrete. De asemenea, au fost puse în dezbateri cazuri practice

cu care se confruntă pe parcursul activi-tăţii. La finele trainingului, dl Octavian Andruşcenco, şeful Secţiei audit post-vămuire, a mulţumit expertului pentru cursul de instruire profesională şi sfatu-rile oferite în domeniu.

Serviciul Presă

Perfecţionarea specialiştilor în domeniul

audit postvămuireL

48

STATISTICSP

Statistica vamală

Statistica

Date post:	23-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	vama-moldova
View:	248 times
Download:	0 times

Martie-Aprilie 2010

Documents