SVETISLAVBASARA

Merirea si decddereabolii Parkinson

roman

Traducere din sirbi de 0ctavia NEDELCU

CARTIE R

Cuprins

Pavel KuzmiciKasatkin

Morbus Parkinsonl. Prefa!5 ... ..................................7

|NFECTIA...... ....._..........2s

D. L. Parkinson

lstoricul bolii mele. Parteaintdi..... ....................49

|NCUBATIA... .................63

F. M. Dostoievski

Rispuns la un pamflet. .,...........64

Tractatus antiheliocentricus. Partea intdi.................................. 71

J. Schwenekpfeld

Ultimele zile ti moartea lui Jakob 8ohme.................................79

cRrzA 5rAGoNtE.... .........................127

Tractatus antiheliocentricus. Partea a doua .........,....,,,..........'128

PavelAleksandrovic! Florenski ..................... 136

Mehmet Ali Murtadoglu

Mdrturie despre Parkinson

Vladimir Nabokov

Cum a pierdut Dostoievski Rusia la cir1i.................................145

D. L. Parkinson

lstoriculboliimele.Parteaadoua. .................168

Avksenti Platonovici Mekdonald

Amintiri despre Demian Lavrentievici ........204

140

IN FECTIA

Md tnfd;uraserd bolile infernale, md prinseserd lalurilemor{ii.

Psalmul 18,5

Mi se sfdr;ise viala in durere, ;i anii in suspinuri;mi s-au sleit puterile din pricinafdrddelegii mele,

Si-mi putrezesc oasele.

Psalmul 31, 10

1884. in timpul unei plimb[ri cu prietenii sii, DemianI:vrentievici are brusc o crizd, gravi de aceasti boall mis-terioasi, care va fi numitd dupl numele lui - parkinsonism.Intensitatea atacului gi durerile cumplite sunt un tablou atitde insp[imintdtor incit prietenii lui Parkinson fug cuprin;ide panicdfdrd mdcar sd incerce sd-i acorde ajutor.

Dupi cAliva ani, Demian Lavrentievici va descrie astfelevolu{ia acelei crize: ,,O sllbiciune generall, tremur, diaree,mml, sAngerare intern[, eruplie ;i furunculi purulenfi, tem-

Faturd ridicatd (chiar pdnl Ia 180 de grade), tensiune arteri-di extrem de ridicati (3501220), insuficienld renall, aritmiecardiaci, dureri musculare ;i de oase, pierderea temporiird ardzului;i auzului".,,Sfdgiat de cele mai cumplite dureri", scrie

in continuare Demian Lavrentievici, ,,am izbutit totugi s5'-mi

dun puterile gi s[ inleleg cI prietenii mei nu au fost in sta-

re s6-mi acorde ajutor, pentru cI nici medicina nu putea face

25

nimic in acest caz. Boala mea nu era din lumea aceasta. Aminceput si urlu de durere, spunind: oimi recunosc vinov6liaqi regret plcatele mele> qi nNu m[ pdrisi, Doamne, Dumne-

zeulel Nu Te deplrta de miner6. $i asta m-a ajutat. Durerile,

temperatura gi toate transformirile externe au incetat brusc.

Ceea ce nu insemna ce eram vindecat. Nu, boala a rdmas inmine f[r[ dureri, dar prezentd ca o entitate individual[, ca un

alter ego clruia i-am tolerat evolufia ulterioarl, continuAnd

s[ studiez cu luare-aminte transformirile. Aceste cercetlrimi-au demonstrat ci medicina are o abordare greqiti fa!6 de

boali; ci este concentrat[ asupra sdnitilii gi nu a bolii pe care

o considerl un corp striin, ostil, un fel de organism parazitar.

insi eu am realizat c[ boala este o parte inseparabill a vieliila modul cel mai ralional gi mai creativ cu putin![. Ba mai

mult decdt atat - este calea spre ins[nitogire. Ci boala este cel

mai intim lucru al fiec[rui bolnav, rlspunsul la destinul siugi ci aici nu-gi are locul implicarea gtiinlelor pozitiviste Ei a

unor terte persoane, medicina gi personalul medical motivat

de teama de infectare, care nu numai ci sunt neputinciogi sivindece boala, nu numai c[ o inriutilesc, ci provoacd aparilia

unor boli noi, pdnl atunci necunoscute".

Demian Lavrentievici i se confeseazl starelului Zosima

care se afli pentru scurt timp la regedinla de var[ a familieiParkinson din Mitrofanovsk. Marele duhovnic il incurajeazlpe Demian Lavrentievici si reziste. ,,E o boali sfdnt[", ii spu-

ne Zosima. ,,Ai cunoscut chinuri cumplite. Ji-ai dat seama

ci trupul omenesc este li:sat in voia sor[ii, c[ viala noastrle un chin dac[ Dumnezeu <iqi intoarce fa(a de la noir, cum

6 Psalmul 38.

26

F

s(' spune, cdnd nu ne mai acordl ajutorul. Du-te, suferd inItrrnea largi..."

1886. Parkinson pleaci in mare taine in Tibet unde, con-lrrrm unor documente demne de incredere, cerceteazd, pdnd,tirziu in toamna lui 1887 scrierile budiste de medicind. Existdirrsi documente la fel de veridice, poate chiar mai veridice, in( are se menlioneazi cd acesta se afla la Moscova in perioadairceea, unde este oaspete frecvent gi bine primit in saloanelernondene ale intelighenliei. Nimic neobignuit. in istorie ca

;tiin{I, perioada dintre anii 1845 gi 1905 este cunoscuti drept,,gaura neagri a cronologiei", un decupaj temporal in care este

cxtrem de dificil s[ se stabileasci ordinea evenimentelor. pe

de alti parte, in mogtenirea nu foarte bogati lisat[ de Parkin-son, nu a fost descoperit niciun fel de document pe baza cdruiaam putea sI stabilim unde se aflase el in realitate. in acelagian, in revista Viala noud apare primul slu articol (semnat cupseudonimul L. A. Sieri), ldeea maladiei Parkinson, din careaflim c[ strlmoEul maladiei Parkinson este nimeni altul de-cdt Dreptul Iov. Urmeazi apoi scurte relatiri ale bolii gi fapteleunor bolnavi renumili, printre care se afli - sl-i numim doarpe ciliva din lista celor 144.000 de personaliteli ale parkin-sonismului - profelii biblici, regele David, faraonul Ramses,Neron, Octavian Augustus, Platon, Socrate, Origen, SfdntulAugustin, Carol cel Mare, Sfdnta Tereza, Francesco d' Assisi,Carol cel Urat, Jakob Bohme, Marchizul de Sade, Napoleon...

Articolul, exagerat de fantasmagoric, exagerat de excen-tric chiar si pentru Rusia acelor vremuri, cu vocalie pentrufantastic gi excentricitate, trezegte polemici furtunoase.

27

Cenztra imperiului interzice revista Viala noud. Dincauza unui articol politic. Parkinson crede eronat ci e dincauza ldeii sale.

Tot tirajul revistei Viala noud este confiscat qi incendiat.Parkinson se gAndeqte intens la misterul parkinsonismu-

Iui: de ce faptele unui anumit num[r de bolnavi contribuiela bunistarea s,i ins[nitoqirea omenirii, in vreme ce faptele

altor bolnavi celebri o fac mai rea Ei mai bolnav6.

Demian Lavrentievici dezleagb. misterul ambivalenleimaladiei lui Parkinson. La origine spirituall si purificatoa-re, boala suferd mutalii din cauze necunoscute, clpiLtdnd o

formi profanl - parkinsonismul de tip B, care loveqte ca-

ractere inferioare: persoane ambilioase care nu sunt in stare

s[ suporte durerea. in schimb sunt extrem de capabile s-o

producS. Profanarea bolii este cauza principalS a evolu{ieirapide a medicinei, a industrializlrii ulterioare a tratamen-tului qi a dezvoltirii tehnicii de inliturare aparentd a durerii.CXci, ,,a inlltura durerea", noteazi Parkinson, ,,nu inseam-

n[ in niciun chip a vindeca boala. Dimpotrivi! Boala e multmai parEivi atunci cdnd nu doare." Cercetirile ulterioare ale

Iui Parkinson descoperi inci o mutalie complet desacraliza-

ti: parkinsonismul de tip C, ultimul stadiu, in care boala aavansat atit de mult, incit simuleazl slndtatea. intr-adevlr,tabloul clinic din acel stadiu conduce la un diagnostic eronat:pulsul, tensiunea, analizasAngelui - in limite normale; starea

generali, bund. (De parkinsonism de tip C suferi aproxima-tiv 75o/o din popula{ia omenirii; majoritatea dintre ei nu suntinsi congtien{i ci sunt bolnavi, pdn[ in ceasul mor!ii.)

in ciuda absen[ei simptomelor clinice, boala se recunoaqte

cu ugurinli pe baza schimbdrilor patologice de comporta-ment. De reguli, bolnavii incep s[ alerge prin parcuri ni-

28

tam-nisam; se ca![r[ pe virfuri de munte inaccesibile; sar

intenlionat in apl gi inoati firl noim[; frecventeazi sili de

gimnastici; nu beau; nu fumeazi gi fin cont de alimentalie.

in scrisoarea ampli adresat[ Dumei lariste, Parkinson

atrage atenlia asupra necesiti(ii de reforme cuprinzitoare.l. Schimbarea denumirii Ministerului Slndtilii in Ministe-

rul Bolii. (Propunere logici: nu sinltatea era problema; tre-

buie rezolvate problemele bolii gi ale bolnavilor.) 2. Unirea

Facultllii de Medicin[ cu Facultatea de Teologie ,,(...) in sco-

pul impiedicirii in continuare a dezwanizdrii gi a desacra-

lizirii medicinei". Scrisoarea nu a ajuns niciodat[ la Dumd.

Acolo ajungeau in fiecare zi sute de scrisori stupide, smintitegi absurde. in Dum[ existi un departament special in care

jalii citesc scrisorile gi le sorteaz[ pe sectiuni.

Scrisoarea lui Parkinson ajunge la sec{iunea - ficnifi.Parkinson pleacl din nou in Tibet. De data aceasta - o

itate pentru epoca aceea - toate documentele disponibile

ncid. Existd chiar qi insemnirile lui Parkinson, un soi de

nal, din care aflim c[ obiectul cercet[rilor sale nu este stu-

ierea cir[ilor de medicinS' budistl, ci studiul palingenezei,

miti eronat in Occident - migrafia sufletelor. Bineinleles

Demian Lavrentievici nu crede in migra[ia sufletelor

nici chiar in reincarnarea anumitor entitili energetice

lionate de karmi; el este cregtin ortodox. Interesul luiru palingenezi nu line de via[a de apoi. El este interesat

palingenezi ca modificare tehnic[ a identitdlii in decursul

ii terestre. Cunogtinlele mistice dobAndite in Tibet ii vor

de folos in anii care vrmeaz6' ca o protecfie bineficltoareriva perseculiei permanente a serviciilor secrete. Dup[

de-a doua clldtorie in Tibet va incepe proliferarea Parkin-

ronilor, seria de metamorfoze gi transformlri ale aspectului

29

exterior, deqi - dupl afirmaliile lui R. D. Mayerhold - adevS-

rata sa identitate rlmAne in tot acest r[stimp neschimbatl sub

straturile groase de descrieri personale iluzorii.Dupi intoarcerea din Tibet, acesta petrece trei sdptimdni

in spitalul guberniei din Irkutsk din cauza unor degeriturigrave. intrucdtva reficut, organizeazS,o revolt[ a bolnavilor.in fruntea coloanei de schilozi, ologi s,i nevolnici se prezin-ti ln fafa conducerii spitalului cu cererea de imbunltilire a

condiliilor gi a unui comportament mai uman fa![ de bol-navi. Pentru a-i convinge de legitimitatea solicit[rilor sale, iiobligl pe directorul spitalului, pe medici si intreg personalulmedical si se culce in paturile bolnavilor, si minAnce mAn-

carea de spital qi sI ia tratamentul prescris.

,,Un experiment accidental, dar extrem de important",va consemna acesta mai tdrziu in notilele sale. ,,Dupd, doardou[ zile, medicii Ei asistentele, pinl atunci sinitogi tun, au

inceput s[ se imbolniyeascl pe rdnd tocmai de bolile acelor

bolnavi in paturile cirora au zecut. O dovad[-cheie pentruteoria ci spitalele sunt cele care, manipuldnd anumite simp-tome, genereazdboli."

Revolta bolnavilor, prima din cele trei conduse de Parkin-son, a fost inibuqiti in sAnge. in zorii celei de-a treia zile de

revoltd, un detaqament de cazaci pitrunde cdlare in saloane

gi pavilioane: cazacTi be!i, dup[ mdrturia supravie{uitorilor,trag orbegte din revolvere qi taie fIrI mill cu sdbiile. BilanlulThermidorului spitalicesc: 57 de morli, 194 de rinili, 73 de

bolnavi displruli. $i tabira adversi inscrie pierderi. Din ca-

uza bolii nlprasnice gi violente mor 14 medici gi 28 de asis-

tente. Nici cazacii nu sunt cru!a{i. Crezdnd ci in sticll era

spirt, un stegar a biut un litru gi jumitate de acid clorhidricgi a murit.

30