Maria Sandu Impozit Pe Venit 2013

38

TEMA 3

DETERMINAREA, DECONTAREA ŞI CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE VENITURILE SALARIALE ŞI A CONTRIBUŢIILOR SOCIALE

AFERENTE Unităţi de învăţare: ● Delimitări privind impozitarea veniturilor de natură salarială ● Determinarea impozitului aferent veniturilor salariale; deducerea personală ● Obligaţii ale plătitorilor de venituri salariale ● Contabilitatea impozitului pe veniturile de natura salariilor ● Delimitări şi reflectări contabile privind contribuţiile sociale aferente veniturilor salariale Obiectivele temei: ● Însuşirea de către studenţi a principalelor prevederi legislative în domeniul fiscal care reglementează

impozitul pe veniturile salariale şi contribuţiile sociale aferente; ● Înţelegerea bazei de impozitare a veniturilor salariale şi contribuţiilor sociale şi cunoaşterea cotelor

procentuale legale; ● Cunoaşterea obligaţiilor plătitorilor de venituri salariale; ● Aprofundarea reflectărilor în contabilitate a operaţiilor privind veniturile salariale, a impozitului şi

contribuţiilor sociale calculate asupra acestora.

4.1. Delimitări privind impozitarea veniturilor de natura salariilor

Definiţie: conform legislaţiei47, veniturile din salarii sunt reprezentate de toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.

● veniturile de natură salarială (denumite venituri din salarii) sunt venituri din activităţi dependente48.

De reţinut: De la 1 iulie 2010, organul fiscal poate reconsidera orice activitate care îndeplineşte anumite condiţii (vezi art. 7, alin. 2, Cod fiscal) pentru a fi considerată activitate dependentă.

► În categoria salariilor propriu-zise se includ atât veniturile în bani, cât şi echivalentul în lei al

veniturilor în natură, inclusiv avantajele primite, ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, obţinute de o persoană fizică, indiferent de perioada la care se referă şi care sunt realizate din sume primite pentru munca prestată, ca urmare a contractului individual de muncă/contractului colectiv de muncă.

47Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, Titlul III. 48 Conform art. 7, alin. 1, activitatea dependentă reprezintă orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare, iar activitatea dependentă la funcţia de bază înseamnă orice activitate dependentă care este declarată astfel de persoana fizică, în conformitate cu prevederile legii.

Veniturile din salarii cuprind:

● salariile propriu-zise (inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă)

● veniturile asimilate salariilor.

39

Reţinem: Veniturile asimilate salariilor se tratează ca şi salariile, plătitorii de venituri având aceleaşi

obligaţii ca şi angajatorii, iar beneficiarii veniturilor, având aceleaşi obligaţii ca şi angajaţii.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile următoarele: (a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile

(a) salariile de bază; (b) sporurile şi adaosurile de orice fel; (c) indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de orice fel; (d) recompensele şi premiile de orice fel; (e) sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legislaţiei, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariaţilor agenţilor economici; (f) sumele primite pentru concediul de odihnă (cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă); (g) sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă; (h) orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii lor.

Sa

lari

ile p

ropr

iu-z

ise

incl

ud

(a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică; (b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial; (c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; (d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome; d1 remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale; d2 remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari; (e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică; (f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori; (g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legislatiei; (h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale; (i) indemnizaţia primită de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, pentru partea care depăşeşte 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice; ;(j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor; (k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Î

n ca

tego

ria

veni

turi

lor

asim

ilate

sala

riilo

r,

ca

re su

nt su

puse

impo

zită

rii:

40

oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei. (b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; (c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale; (d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării ; (e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare; (f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei; (g) sumele primite de angajaţi în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul de muncă aplicabil, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, ca indemnizaţii şi orice alte sume de aceeaşi natură, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare; (h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; (i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă; k1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav şi accentuat, la funcţia de bază; (l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice; (m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situaţia în care România are drept de impunere; (n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator; (o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu; alte sume prevăzute de legislaţie; etc.

Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.

TEST DE EVALUARE

Întrebarea 1. Definiţi veniturile din salarii:

Răspuns: Veniturile din salarii sunt reprezentate de toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

41

Întrebarea 2. Ce se includ în categoria salariilor propriu-zise? Răspuns:

Întrebarea 3. Daţi patru exemple de elemente care nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile: Răspuns:

4.2. Determinarea impozitului aferent veniturilor salariale; Deducerea personală

4.2.1. Baza de calcul a impozitului asupra veniturilor salariale realizate la funcţia de bază

Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit lunar final, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri.

Impozitarea veniturilor salariale şi asimilate acestora, denumite pe scurt, venituri din salarii, se realizează în fiecare lună de către angajator49, care este obligat să calculeze, să reţină, prin stopaj la sursă, şi să vireze bugetului de stat impozitul corespunzător.

● Cota de impozitare: Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 16%, aplicată asupra bazei de calcul, determinată conform legislaţiei.

Baza de calcul a impozitului pe veniturile salariale se stabileşte în mod diferit pentru salariile realizate la funcţia de bază şi, respectiv, pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri.

Prin locul unde se află funcţia de bază se înţelege: (a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora; (b) în cazul cumulului de funcţii, locul declarat/ales de persoanele fizice. Funcţia de bază poate fi declarată de angajat în condiţiile legii şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.

● Baza de calcul a impozitului asupra veniturilor salariale realizate la funcţia de bază Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la

sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină la locul unde se află funcţia de bază (acolo unde are cartea de muncă), prin

aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul (venitul net impozabil). Calculul şi reţinerea impozitului pe veniturile salariale se realizează la data efectuării ultimei plăţi a

drepturilor salariale, aferente fiecărei luni, indiferent că salariile se plătesc o singură dată pe lună sau de două ori, sub formă de avans şi lichidare.

49 Angajator este orice persoană juridică sau fizică şi orice altă entitate, la care îşi desfăşoară activitatea una sau mai multe persoane fizice, care prestează munca în schimbul unei plăţi.

Operaţia

de impozitare

are în vedere

următoarele elemente:

● Venitul brut lunar reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

● Venitul net din salarii se stabileşte prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii ale personalului reţinute pentru asigurări sociale (contribuţia individuală de asigurări sociale, contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj, alte contribuţii individuale)

● Venitul net impozabil (venit bază de calcul) se stabileşte ca diferenţă între venitul net din salarii şi următoarele deduceri: a)deducerea personală, acordată pentru luna respectivă; b) cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; c) contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro.

42

Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative, din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

În cazul în care un angajat care obţine venituri din salarii la funcţia de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă de venit (loc de realizare a venitului).

Deducerea personală se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării.

Dacă reangajarea are loc în aceeaşi lună cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate în această lună de la angajatorul următor nu se va lua în calcul deducerea personală.

În concluzie, contribuţiile sociale obligatorii, deducerea personală şi cotizaţia de sindicat reprezintă sume neimpozabile. Totodată, deducerea personală, cotizaţia sindicală şi contribuţia la fondurile de pensii facultative sunt admise ca sume deductibile la calculul impozitului pe venitul salarial numai la unitatea la care angajatul are funcţia de bază.

4.2.2. Deducerea personală Deducerea personală reprezintă o sumă neimpozabilă acordată contribuabilului. Potrivit prevederilor legale50,

persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România (care obţin venituri din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României), cât şi persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute de legislaţie au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, în limita venitului realizat.

Deducerea personală este stabilită în funcţie de venitul brut lunar din salarii şi numărul de persoane aflate în întreţinerea acestuia.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut51 de până la 1.000 lei RON (10.000.000 lei) inclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 350 lei; - pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere -650 lei. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.001 lei şi

3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice52. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.

Obligaţia stabilirii persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului, în funcţie de care se atribuie deducerea personală, este în sarcina plătitorului de venit din salarii, la funcţia de bază. Persoana aflată în întreţinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreţinere se află. În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie

50 Art.56, din Codul Fiscal 51Pentru stabilirea deducerilor personale, venitul brut lunar din salarii se rotunjeste la nivel de leu, fără subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fracţiunile de peste 50 de bani inclusiv şi prin neglijarea fractiunilor de până la 50 de bani. Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii cuprins între 1.001 si 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei. 52 Pentru veniturile obţinute începând cu luna iulie 2005, deducerile personale sunt reglementate de O.M.F.P. nr. 1016/18.07.2005 (M.Of. nr. 668/27.07.2005).

Stabilirea impozitului anual pe veniturile din salarii se face de către angajator, pentru fiecare angajat, prin însumarea impozitului aferent venitului fiecărei luni din anul fiscal, indiferent de numărul de luni în care angajatul a realizat venituri din salarii de la acesta.

Reţinem

43

unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Pentru stabilirea deducerii personale, la care are dreptul, contribuabilul trebuie să depună la plătitorul de venituri din salarii o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:

- datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);

- datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal).

Deducerea personală nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legislaţiei.

Precizare: Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legale, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private. În acest sens ei depun o cerere la organul fiscal teritorial (formular 230). Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume revine organului fiscal competent53.

4.2.3. Baza de calcul a impozitului asupra veniturilor obţinute în afara funcţiei de bază

Baza de calcul pentru veniturile salariale obţinute în afara funcţiei de bază este reprezentată de venitul net impozabil care se calculează ca diferenţă între venitul brut realizat într-o lună şi contribuţiile obligatorii, pe fiecare loc de realizare a acestora.

Această regulă se aplică şi în cazul veniturilor sub forma: ● indemnizaţiei lunare a asociatului unic; ● drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor

de muncă; ● salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi

irevocabile. TEST DE EVALUARE

Întrebarea 1. Când se realizează impozitarea veniturilor salariale şi asimilate acestora şi ce obligaţii are angajatorul în această privinţă?

Răspuns:

Se realizează în fiecare lună de către fiecare angajator, care este obligat să calculeze, să reţină prin stopaj la sursă şi să vireze bugetului de stat impozitul corespunzător.

Întrebarea 2. Ce se înţelege prin locul unde se află funcţia de bază? Răspuns:

Întrebarea 3: Cine are obligaţia stabilirii persoanelor aflate în întreţinerea

53 Procedura de aplicare a acestor prevederi este stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Nu

sunt

con

side

rate

pers

oane

afla

te în

într

eţin

ere:

(a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane;

(b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

44

contribuabilului? Răspuns:

Întrebarea 4. Cum se stabileşte venitul net impozabil (venit bază de calcul)? Răspuns:

Întrebarea 5. De către cine se stabileşte impozitul anual pe veniturile din salarii şi cum? Răspuns:

Teste grilă de autoevaluare

Exemplu rezolvat: Care din următoarele elemente reprezintă sume neimpozabile la calculul impozitului pe salarii? a. premiile primite la sfârşitul anului; b. sporul de vechime; c. contribuţiile sociale obligatorii; d. deducerea personală.

Răspuns: O O • • Exemplu de rezolvat: Impozitul lunar se determină la locul unde se află funcţia de bază: a. prin aplicarea cotei legale asupra salariului de bază; b. prin aplicarea cotei de 16% asupra venitul net; c. prin aplicarea cotei de 16% asupra venitul net impozabil; d. prin aplicarea cotei de 16% asupra diferenţei dintre venitul brut şi deducerea personală.

Răspuns: O O O O

4.3. Obligaţii ale plătitorilor de venituri salariale Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine

impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri (indiferent dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans şi lichidare), precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

De reţinut (de la 1.01.2012): Ca excepţie, impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat şi reţinut la data efectuării plăţii acestor venituri, se virează lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor: (a) asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepţia instituţiilor publice, care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv; (b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv; (c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv; (d) persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care exercită profesii libere şi asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

Impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se reţine lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de salarii/plată, întocmite la sfârşitul fiecărei luni şi în care sunt ierarhizate elementele care servesc pentru calculul şi decontarea drepturilor cuvenite angajaţilor şi, respectiv, plătite acestora.

45

■ Statul de salarii54 (Cod 14-5-1/a, Cod 14-5-1/b, Cod 14-5-1/c şi Cod 14-5-1/k) are un conţinut informaţional adecvat, cu toate elementele componente necesare calculului impozitului pe veniturile salariale şi asimilate acestora.

Statul de salarii îndeplineşte, în principal, două funcţii: (a) document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiilor şi al altor sume datorate; (b) document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmeşte într-un exemplar sau în douã exemplare, după caz, lunar pe locuri de activitate (secţii, ateliere, servicii etc.), pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc. a evidenţei şi a documentelor privind reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale (în cazul statului de salarii cod 14-5-1/b şi cod 14-5-1/c) şi se semnează, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.

Pentru centralizarea la nivelul unităţii a salariilor şi a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reţinerilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii.

Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarea, indemnizaţiile de concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.

Coloanele libere din partea de reţineri a statelor de salarii urmează fi completate cu alte feluri de reţineri legale decât cele nominalizate în formular.

Statul de salarii are următorul circuit: la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata (exemplarul 1); la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz; la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1); la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate.

Se arhivează: la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi (exemplarul 1); la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc; denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul; numele şi prenumele; venitul brut; contribuţia individuală de asigurări sociale; contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj; contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate; venitul net; deducere personală; venitul bază de calcul; impozitul calculat şi reţinut; salariul net de plată; semnături: conducătorul unităţii, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmeşte.

În situaţia în care în cursul unei luni se efectuează plăţi de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă şi altele asemenea, reprezentând plăţi intermediare, impozitul se calculează şi se reţine la fiecare plată, prin aplicarea cotei asupra plăţilor intermediare diminuate cu contribuţiile obligatorii, după caz.

De reţinut: La data ultimei plăţi a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează asupra veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea drepturilor salariale respective cu plăţile intermediare. Impozitul de reţinut la această dată reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.

De reţinut: Fişa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii (formular 210, cod 14.13.01.13/1) a fost un document ce s-a utilizat la declararea venitului bază de calcul şi a impozitului pe veniturile din salarii, calculat şi reţinut de angajator/plătitorul de venituri salariale, pâna la data de 31 decembrie 2011. Modelul şi conţinutul fişelor fiscale a fost aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice55. Fişa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii s-a completat de către angajatorii/plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor, pentru fiecare persoană fizică, care a realizat venituri din salarii sau asimilate acestora, la funcţia de bază sau în afara funcţiei de bază.

1. De la 1.01.2012, fişa fiscală nu se mai întocmeşte. Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului au obligaţia să completeze şi să

depună, la organul fiscal teritorial, declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit în termenul legal (până în ultima zi a lunii februarie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat). Este vorba de formularul 205, care a înlocuit fişele fiscale, denumit "Declaraţie informativă privind

54 Este reglementat de O.M.F.P. nr. 3512/27.11.2008 privind documentele financiar contabile (M.Of. nr. 870/23.12.2008). 55 Până la data de 31.XII. 2011, fişele fiscale au fost reglementate de ordinul 2293/3.12.2007, privind modelul şi conţinutul fişei fiscale (M.Of. nr.866/18.12.2007).

46

impozitul reținut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit” (vezi ordinul 1913/2012).

2. Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un formular tipizat.

■ Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate56 (formular 112), este un document care se întocmeşte începând cu data de 1 ianuarie 2011 (pană la această data plătitorii unui astfel de impozit l-au declarat în documentul denumit Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - formular 100).

Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate se depune la organul fiscal în a cărui evidenţă fiscală contribuabilul este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii. Se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul pe venit si contribuţiile sociale. Ca excepţie, acest document se depune şi trimestrial de către anumiţi contribuabili (vezi art. 29619, Cod fiscal).

Declaraţia se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, pe portalul e-România, pentru care plătitorul trebuie sa deţină un certificat calificat, eliberat în condiţiile legislaţiei (Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică). Prin excepţie, de la această modalitate, până la data de 1 iulie 2011, această declaraţie s-a depus la organul fiscal competent sau la oficiile acreditate de MFP, în format de hârtie (editat de plătitori cu ajutorul programului de asistenţă), semnat şi ştampilat, conform legii, însoţit de declaraţia în format electronic, pe suport electronic.

Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, în format electronic, însoţită de formularul listat, se depune la registratura organului fiscal competent sau la poştă prin scrisoare recomandată. Se arhivează: la organul fiscal: formatul electronic, în arhiva de documente electronice, iar formularul “Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” însoţitor, listat, semnat şi stampilat, la dosarul fiscal al angajatorului sau al entităţii asimilate acestuia.

Precizare: Pentru declararea unei obligaţii de plată, pentru aceeaşi perioadă de raportare, nu se pot utiliza simultan mai multe metode de depunere a declaraţiilor fiscale.

Entităţile economice poartă răspunderea pentru exactitatea calculelor privind impozitul pe veniturile din salarii şi asimilate acestora, pentru reţinerea şi achitarea acestuia în termenul legal bugetului de stat. Pentru neplata în termen a impozitului pe salarii se calculează şi se datorează bugetului dobânzi şi penalităţi de întârziere, conform legislaţiei (vezi Codul de procedură fiscală, Titlul VIII, Cap. 3. ).

TEST DE EVALUARE

Întrebarea 1. Ce obligaţii au plătitorii de salarii şi venituri asimilate acestora?

Răspuns: Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Întrebarea 2. Când se întocmeşte statul de salarii şi ce elemente informaţionale cuprinde?

Răspuns:


Exemplu rezolvat: Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. contribuţiile sociale obligatorii suportate de angajat reprezintă sume neimpozabile; b. plătitorii de salarii au obligaţia de a vira la bugetul de stat, impozitul aferent salariilor până la

data de 30/31 a lunii în care se plătesc aceste venituri;

56 H.G. nr. 1397/2010 (M.Of. nr. 897/30.12.2010), reglementează formularul 112, modificată şi completată ulterior.

47

c. impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se reţine lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de salarii/plată, întocmite la sfârşitul fiecărei luni;

d. declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se utilizează pentru stabilirea salariului brut şi a impozitului aferent.

Răspuns: •O • O

Exemplu de rezolvat: Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate? a. statul de salarii se întocmeşte lunar pe locuri de activitate; b. în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (formular 100) se declară impozitul pe

veniturile salariale; c. pentru declararea unei obligaţii de plată, pentru aceeaşi perioadă de raportare, nu se pot utiliza

simultan mai multe metode de depunere a declaraţiilor fiscale; d. impozitul pe salarii se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra diferenţei dintre venitul brut şi

deducerea personală. Răspuns: O O O O

4.4. Contabilitatea impozitului pe veniturile salariale

Se realizează cu ajutorul contului 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”. Este un cont de pasiv. În credit, înregistrează impozitul aferent drepturilor salariale, ajutoarelor materiale şi participării la profit, prin debitul conturilor 421 „Personal salarii datorate”, 423 „Personal-ajutoare materiale datorate” şi, respectiv, 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”, precum şi sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unităţii pentru plăţile efectuate către aceştia, în corespondenţă cu debitul contului 401 „Furnizori”. În debit înregistrează sumele care se decontează bugetului de stat, reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, în corespondenţă cu creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”. Soldul creditor al contului, existent la sfârşitul lunii, reprezintă impozitul datorat bugetului statului pentru veniturile salariale şi asimilate acestora, aferente lunii expirate şi care se virează în luna următoare, cu prilejul achitării chenzinei a II- a, dar nu mai târziu de 25 inclusiv, a lunii următoare, celei pentru care se cuvin aceste drepturi.

Exemplu 1: Calculul şi înregistrarea în contabilitate a impozitului pentru veniturile din salarii la funcţia de bază:

Se prezintă un calcul, de principiu, privind determinarea impozitului pe venitul salarial cuvenit unui angajat la locul unde se află funcţia de bază, pentru luna martie 2013, cunoscându-se următoarele date: salariul de bază (negociat) al unui angajat este de 850 lei; spor de vechime 128 lei; alte sporuri, care nu fac parte din salariul de bază, în sumă de 22 lei; venitul salarial brut realizat în luna curentă este de 1.000 lei; angajatul lucrează în condiţii normale de muncă şi nu are nici o persoană în întreţinere; în cursul lunii s-a acordat angajatului un avans chenzinal de 420 lei.

1. Venitul salarial de bază lunar 850 lei2. Sporuri 150 lei3. Venitul salarial brut 1.000 lei4. Contribuţia individuală la asigurările sociale (1.000 lei x 10,5%) 105lei5. Contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj

(1.000 lei x 0,5%) 5 lei

6. Contribuţia asiguratului la asigurările sociale de sănătate (1.000 lei x 5,5%)

55 lei

7. Total contribuţii obligatorii 165 lei8. Venitul net din salarii (3 – 7) 835 lei9. Deducerea personală 250 lei10. Cotizaţie sindicat 10 lei11. Venitul net impozabil sau baza de calcul (8 – 9 -10) 575 lei12. Impozitul pe venitul salarial (575 lei x 16%) 92 lei13. Venitul (salariul) net: (1.000 lei – 165 lei – 10 lei – 92 lei ) 733 lei14. Avans 420 lei 15. Rest de plată (13 - 14) 313 lei

a. Se achită în numerar avansul salarial (chenzina a I- a), în sumă de 420 lei: 425 “Avansuri acordate personalului” = 5311 “Casa în lei” 420

48

b. Conform statului de salarii se înregistrează datoria entităţii faţă de angajat privind venitul salarial brut cuvenit pe timp de o lună, în sumă de 850 lei:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului”

= 421 “Personal – salarii datorate” 1.000

c. Se înregistrează reţinerea contribuţiilor sociale aferente, a impozitului asupra venitului salarial, a avansului chenzinal şi achitarea restului de plată:

421 “Personal-salarii datorate” = % 1.000 4312 “Contribuţia personalului la asigurările

sociale” 105

4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

5

4314 “ Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

55

444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” 92 462 “Creditori diverşi“ 10 425 “Avansuri acordate personalului” 420 5311 “Casa în lei” 313

Exemplu 2: Pe baza statului de salarii se înregistrează reţinerea impozitului calculat asupra ajutoarelor materiale pentru incapacitate temporară de muncă, în sumă de 360 lei şi asupra drepturilor cuvenite personalului din participarea la profit, în sumă de 450 lei:

% 423 “Personal-ajutoare materiale

datorate” 424 “Prime reprezentând participarea

personalului la profit”

= 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”

810 360

450

Exemplu 3: Se înregistrează drepturi salariale acordate în natură, sub formă de produse finite, echivalentul în lei al acestora este 5.000 lei, impozitul calculat şi reţinut din asemenea venituri este de 800 lei:

421 “Personal- salarii datorate” = % 5.000

444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” 800 345 “Produse finite” 4.200

Exemplu 4: Pe baza extrasului de cont şi a ordinelor de plată se achită impozitul reţinut din veniturile salariale şi asimilate acestora, în sumă de 1.702 lei:

444 “Impozitul pe venituri de natura

salariilor” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 1.702

TEST DE EVALUARE

Întrebarea 1. Contul 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”, fiind un cont de pasiv, ce

înregistrează în credit?

Răspuns:

Înregistrează impozitul aferent drepturilor salariale, ajutoarelor materiale şi participării la profit, precum şi sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unităţii pentru plăţile efectuate către aceştia.

Studiu de caz:

1. Un angajat al unei societăţi comerciale, care lucrează în condiţii normale de muncă, a realizat un venit salarial brut, pentru o lună, în sumă de 850 lei şi are un copil în întreţinere. Să se calculeze impozitul datorat statului?

Răspuns:

49

2. Pe baza datelor din problema precedentă să se înregistreze în contabilitate venitul salarial datorat angajatului, precum şi impozitul reţinut din acesta.

Răspuns:

4.5. Delimitări şi reflectări contabile privind contribuţiile sociale57 aferente veniturilor salariale şi

asimilate acestora

4.5.1. Sfera contribuţiilor sociale şi baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale

Contribuţiile sociale obligatorii reglementate de legislaţie (Codul fiscal, Titlul I, art. 2) sunt următoarele:

(a) contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat (datorată de angajat şi angajator);

(b) contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

(c) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

(d) contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj (angajator şi angajat);

(e) contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;

(f) contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator.

Conform legislaţiei, următorii contribuabili ai sistemelor de asigurări sociale sunt obligaţi la plata contribuţiilor sociale:

● persoanele fizice rezidente, precum şi persoanele fizice nerezidente care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte; Prin instrumente juridice internaţionale se înţelege regulamentele comunitare privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum şi acordurile şi convenţiile în domeniul securităţii sociale la care România este parte.

● persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială (se referă la veniturile realizate din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. 1, pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 şi/sau venituri rezultate din activităţi profesionale desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor încheiate potrivit Codului civil) şi pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj (până la 30 iunie 2012);

● pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei; ● persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate

angajatorului (cabinete/birouri profesionale, societăţi civile şi altele), care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente, atât pe perioada în care persoanele fizice rezidente sau nerezidente desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;

● orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.

● instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi, după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuţii sociale obligatorii, în numele asiguratului (vezi art. 293, lit f):

1. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM),, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata de contribuţii sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj; 2. Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, care administrează şi gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani; 3. Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, care administrează şi gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social; 4. Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei, precum şi pentru persoanele preluate în plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă datorată unui accident de muncă sau unei boli profesionale; 5. Entităţile

57 De la 1 ianuarie 2011, aceste contribuţii sociale sunt reglementate de Legea 263/2010 – Legea unitară a pensiilor, precum şi de Legea 571/2003, Cod Fiscal, modificată şi completată ulterior (vezi Titlul 1, art. 2 şi Titlul IX2).

50

care plătesc venituri din pensii, altele decât cele care sunt plătite de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei; 6. Ministerul Justiţiei, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi pentru persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri; 7. Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate; 8. Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse; 9. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; 10. Unităţile trimiţătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru soţul/soţia care însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu şi pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depăşeşte 90 de zile calendaristice; 11. autorităţile administraţiei publice locale, pentru persoanele, cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri.

● Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale În cazul persoanelor fizice rezidente, precum şi persoanelor fizice nerezidente care realizează

venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii, reprezintă câştigul brut realizat din activităţi dependente, în ţară şi în străinătate (cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte). Baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii include: (a) veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situaţia personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază corespunzătoare funcţiilor în care persoanele respective sunt încadrate în ţară, la care se adaugă, după caz, sporurile şi adaosurile care se acordă potrivit legii; (b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii; (c) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial; (d) drepturile de soldă lunară acordate personalului militar, potrivit legii; (e) remuneraţia administratorilor societăţilor comerciale, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie; (f) remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la societăţile comerciale administrate în sistem dualist, potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege; (g) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea; (h) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii; (i) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit; (j) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii; (k) sumele reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie; (l) indemnizaţiile lunare de neconcurenţă prevăzute în contractele individuale de muncă, în condiţiile legii; m) indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice; n) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari; (o) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii; (p) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii; (q) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii; (r) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de la Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii; (s) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în

51

retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; (ş) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, fără drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; (t) veniturile reprezentând plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă; (ţ) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii; (u) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii.

Precizare: Prevederile codului fiscal reglementează sumele/veniturile care nu intră în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

De reţinut: În situaţia în care totalul veniturilor menţionate anterior, este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului. În anul 2013, nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.223 lei (în anul 2012, nivelul acestui salariu mediu a fost de 2117 lei; în anul 201: 2.022 lei; în anul 2010, 1.836 lei).

● De reţinut unele aspecte legislative privind contribuţiile sociale:

Începând cu 1 ianuarie 2011 s-a eliminat formularul 102, denumit Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale (care a fost introdus în legislaţia din ţara noastră în anul 2008) şi s-a introdus un nou formular unic pentru toate contribuţiile sociale şi impozitul pe salarii denumit Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Declaraţia 112). Se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţiile sociale. Modalitatea de depunere a fost prezentată în cadrul temei privind impozitul pe veniturile salariale şi asimilate acestora..

Ca urmare a modificării Codului fiscal, în anul 2011 (prin O.G. nr. 30/2011), declaraţia 112 se poate depune şi trimestrial (câte un formular pentru fiecare lună) numai de anumiţi contribuabili prevăzuţi de legislaţie (art. 29619, Cod fiscal). Persoanele care depun trimestrial D112 pot opta pentru depunerea lunară a declaratiei dacă depun documentul denumit Declaraţia privind opţiunea pentru depunerea lunară a Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate“, cod MFP 14.13.03.01/d.u. (vezi ordinul 3154/2011).

Termenul de plată a contribuţiei pentru asigurări sociale: (a) data stabilitã pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectueazã plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se datoreazã plata; (b) data stabilitã pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectueazã plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se datoreazã plata; (c) trimestrial pentru anumiţi contribuabili prevăzuţi de legislaţie (menţionaţi la tema privind impozitul pe veniturile salariale).

De reţinut: Evidenţa obligaţiilor de plată a contribuţiilor sociale datorate de angajatori şi asimilaţii acestora se ţine pe baza codului de identificare fiscală, iar cea privind contribuţiile sociale individuale, pe baza codului numeric personal. Acest document cuprinde informaţii privitoare la: (a) codul numeric personal; (b) numele şi prenumele; (c) date privind calitatea de asigurat; (d) date referitoare la raporturile de muncă şi activitatea desfăşurată; (e) date privind condiţiile de muncă; (f) date privind venituri/indemnizaţii/prestaţii; (g) date de identificare a persoanei fizice sau juridice care depune declaraţia. Modalitatea de întocmire şi transmitere la unităţile teritoriale subordonate ANAF, a fost prezentată în cadrul paragrafului 4.3.

4.5.2. Contribuţia pentru asigurări sociale (de stat)

Legislaţia în domeniu (Legea 263/2010, art. 6), reglementează categoriile de persoane asigurate

obligatoriu, în sistemul public de pensii: I. a) persoanele care desfãşoarã activitãţi pe bazã de contract individual de muncã, inclusiv soldaţii şi

gradaţii voluntari; b) funcţionarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

52

II. persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autoritãţii executive, legislative ori judecãtoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugãreşti, ale cãror drepturi şi obligaţii sunt asimilate cu cele ale persoanelor prevãzute la pct. I;

III. persoanele care beneficiazã de drepturi bãneşti lunare, ce se asigurã din bugetul asigurãrilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

IV. persoanele care realizeazã, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat şi care se aflã în una dintre situaţiile urmãtoare:

a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate sã desfãşoare activitãţi economice; d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacã nu sunt asiguraţii acestora; e) alte persoane care realizeazã venituri din activitãţi profesionale;

V. cadrele militare trecute în rezervã, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale cãror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiazã de ajutoare lunare ce se asigurã din bugetul de stat, în condiţiile legii;

VI. persoanele care realizeazã venituri de naturã profesionalã, altele decât cele salariale, din: a) drepturi de autor şi drepturi conexe, cu regularitate sau în mod ocazional; b) contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.

De reţinut: Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bazã de contract de asigurare socialã avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoanã care doreşte sã se asigure, respectiv sã îşi completeze venitul asigurat.

● de angajator/plătitor de venit; Contribuţia pentru asigurări sociale (CAS) este datorată : ● de angajat, fiecare suportând o parte

din aceasta.

Contribuţia pentru asigurări sociale este datorată şi, respectiv, plătită, către bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza acesteia determinându-se, apoi, dreptul la diferitele tipuri de pensii acordate de stat, iar, sub aspect evolutiv, nivelul cotelor de impozitare a fluctuat în timp.

● Mecanismul de calcul al contribuţiei pentru asigurări sociale presupune determinarea acesteia prin aplicarea unei cote procentuale la o bază de impozitare.

CAS = Baza impozabilă x Cota procentuală legală

De reţinut: Nivelul cotelor procentuale se stabileşte în fiecare an prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale (pentru anul 2013, vezi Legea nr. 6/2013, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat).

● Cota contribuţiei de asigurări sociale datorate de contribuabili ( în calitate de angajatori, este diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii (condiţii de muncă normale, deosebite sau speciale).

Potrivit prevederilor legislaţiei din ţara noastră58, în funcţie de condiţiile de muncă, contribuţiile (totale) pentru asigurările sociale (angajator şi angajat) sunt următoarele:

a) 31,3% pentru condiţii normale de muncã, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate de angajatori;

b) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncã, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 25,8% datorate de angajatori;

c) 41,3% pentru condiţii speciale şi alte condiţii de muncã, din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, datorate de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 30,8% datorate de angajatori.

Reţinem: În funcţie de tipul de contribuabili, contribuţia de asigurări sociale, suportată efectiv de către angajator pe cheltuielile de exploatare, este de 20, 8%, pentru condiţii normale de muncă; 25,8%, pentru condiţii deosebite de muncă şi 30,8%, pentru condiţii speciale de muncă.

Condiţiile de muncă normale sunt acele locuri de muncă ce nu se încadrează nici la categoria „condiţii deosebite de muncă”, nici la categoria „condiţii speciale de muncă”.

Condiţiile de muncă deosebite sunt locurile care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta, esenţial, capacitatea de muncă a asiguraţilor datorită gradului mare de expunere la risc. Locurile de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau prin decizie a organului de

58 Legea nr. 6//2013, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 (publicată în M.Of. nr. 107/22/02/2013).

53

conducere al angajatorului. Încadrarea acestora în categoria locurilor de muncă cu condiţii deosebite se face după primirea avizului inspectoratului teritorial de muncă.

Potrivit prevederilor art. 30, din legea 263/2010, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: (a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă; (b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii; (c) aviaţia civilă, pentru personalul navigant (prevăzut în anexa 1 la legislaţie); (d) activitatea artistică desfăşurată în anumite profesii.

Pentru detalii, legislaţia în domeniu59, reglementează 51 de activităţi, ca de exemplu: manipularea materiilor explozive; activitatea desfăşurată de personalul de la furnale; activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii, activitatea desfăşurată de personalul de pe platforme marine, etc.

● Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale, datorată, se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. La momentul actual această cotă procentuală este de 10,5%, indiferent de condiţiile de muncă.

De reţinut: În această contribuţie este inclusă şi cota de 4%, aferentă fondurilor de pensii administrate privat (în anul 2012, această cotă procentuală a fost de 3,5%).

● Pentru angajat, baza lunară de calcul a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat o constituie venitul lunar realizat.

● Baza lunară de calcul, la care angajatorul/entitatea asimilată/şi orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie suma veniturilor sau câştigurilor brute realizate de persoanele angajate.

De reţinut: Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care angajatorul datorează contribuţie diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă, din luna pentru care se calculează această contribuţie datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, şi valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut (pentru anul 2013, nivelul acestuia a fost stabilit la suma de 2.223 lei; la nivelul anului 2012, acest câştig mediu salarial a fost de 2.117 lei).

● prestaţii suportate din bugetul asigurãrilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncã şi boli profesionale; ● diurne de deplasare şi de delegare, indemnizaţii de delegare, detaşare şi transfer; ●sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit; ●indemnizaţia de şedinţã pentru consilierii locali şi judeţeni;

Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:

● sumele primite potrivit legii pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;● indemnizaţiile de instalare; etc.

Precizare: Conform legislaţiei în vigoare (Codul fiscal, art. 29611), începând cu 1 ianuarie 2011, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut.

4.5.3. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constituie ca un fond special, anexă la legea

bugetului de stat. Din acest fond se finanţează activităţile medicale oferite gratuit asiguraţilor. Colectarea contribuţiilor persoanelor juridice şi fizice care au calitatea de angajator se face de către Ministerul

Finanţelor Publice, prin ANAF, în contul unic deschis pe seama CNAS în condiţiile legii, iar colectarea contribuţiilor persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către ANAF, se efectuează de către casele de asigurări.

Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor, prevăzute de legislaţie, care beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale legale la baza impozabilă (baza de calcul prevăzută de legislaţie).

59 Vezi anexa 2 la legea 263/2010.

54

Conform legislaţiei60 din ţara noastră, se delimitează două contribuţii la asigurările sociale de sănătate: datorată de persoana asigurată şi cea datorată de angajator/plătitor de venituri.

● Contribuţia lunară a persoanei asigurate se aplică asupra veniturilor menţionate în paragraful 4.5.1.

Cota procentuală, ce se aplică la baza de calcul este, la momentul actual, 5,5%.

● Contribuţia datorată de angajator/entitatea asimilată/şi orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor se calculează prin aplicarea cotei procentuale legale (în prezent cota procentuală este de 5,2%) asupra fondului de salarii.

● Persoanele care se asigură facultativ (membrii misiunilor diplomatice acreditate în România; cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita viză de lungă şedere; cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară; vezi art. 214, alin. 2, Legea 95/2006), datorează o contribuţie lunară la acest fond ce se calculează prin aplicarea cotei legale (10,7%) la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru (700 lei pentru anul 2012).

4.5.4. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii

Începând cu 1 ianuarie 2006, conform legislaţiei în domeniu61, s-a introdus o contribuţie socială -

denumită contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. Cota procentuală legală, pentru concedii şi indemnizaţii, este de 0,85 % şi se aplică la fondul de

salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizaţia de şomaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit sau asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială şi se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Baza de calcul a contribuţiei este limitată la 12 salarii minime brute pe ţară x numărul de asiguraţi (pentru angajatori) sau 12 salarii minime brute pe ţară pentru celelalte persoane asigurate.

De reţinut faptul că această contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii se aplică şi asupra indemnizaţiei pentru concediul medical suportată de angajator din fondurile proprii şi, respectiv a indemnizaţiilor pentru accidente de muncă sau boli profesionale şi se suportă de către angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, constituit potrivit legislaţiei.

Din această contribuţie se suportă următoarele concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii.

a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzate de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;

b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate (sarcină şi lăuzie); d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal. ● Plata contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii se face până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei pentru care se datorează contribuţiile. Conform legislaţiei62, angajatorii au obligaţia de a depune lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii

următoare celei pentru care se datorează această contribuţie, la organul competent documentul denumit Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate – Declaraţia 112.

● Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă Conform prevederilor art. 12 din O.U.G. nr. 158/2005, modificată şi completată ulterior, indemnizaţia pentru

incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează: A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă63,

indiferent de numărul de angajaţi.

60 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (M. Of. nr. 372/28.04.2006), modificată şi completată ulterior; Legea 263/2010; Legea 571/2003, modificată şi completată ulterior. 61 O.U.G. nr. 158/17.11.2005 şi Ordinul nr. 60/32/27.01.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005. 62 Ordin 60/32/27.01.2006, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, modificat şi completat ulterior. 63 Conform Legii nr. 399/2006 pentru aprobarea OUG 158/2005 privind concediile si indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate (M. Of. nr. 901/6/11/2006).

55

B. din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu: (a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia; (b) în cazul celorlalte cazuri, de asiguraţi, din prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C şi alin. (2).

● Baza de calcul a indemnizaţiilor se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.

● Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea cotei de 75% la baza de calcul pentru boala obişnuită.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, precum şi de o boală infectocontagioasă din grupa A şi de urgenţe medico-chirurgicale stabilite este de 100% din baza de calcul.

Asiguraţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical, eliberat conform reglementarilor legale64.

Plata indemnizaţiilor se face lunar de către: (a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii reprezentând persoanele care: desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu; desfăşoară activităţi în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului; (b) instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical; (c) casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraţii reprezentaţi de asociaţi, comanditari, etc şi pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. 2 (sarcină şi lăuzie) şi la art. 32 (divizare, fuziune, dizolvare).

Calculul şi plata indemnizaţiilor se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legislaţiei, care constituie document justificativ pentru plată. Acesta se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.

4.5.5. Contribuţia de asigurări pentru şomaj65

În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate, obligatoriu, persoanele menţionate prevăzute de legislaţia în vigoare (vezi paragraful 4.5.2.)

Persoanele prevăzute de legislaţie pot încheia contract de asigurare pentru şomaj cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au cel puţin vârsta de 18 ani şi sunt asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Venitul lunar pentru care se asigură aceste persoane nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (pentru anul 2012, nivelul acestuia este de 700 lei).

● Contribuţia de asigurări pentru şomaj = Baza impozabilă X Cota procentuală66

● Contribuţia angajatorilor şi a angajaţilor, la bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează lunar şi se calculează prin aplicarea cotei procentuale legale (0,5% pentru anul 2011) asupra fondului total de salarii brut realizat.

● Contribuţia persoanelor asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj se calculează prin aplicarea cotei procentuale legale de 1% asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj.

4.5.6. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale67

64 Ordinul nr.32/27.01.2006 (M.Of. nr.147/16.02.2006). 65 Vezi Legea 571/2003 - Codul Fiscal şi Legea 76/16.01.2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă (M.Of. nr.103/6.02.2002), modificată şi completată ulterior. 66 Mărimea cotelor de contribuţii de asigurări de şomaj se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat (Legea nr. 6/2013, pentru anul 2013). 67 Legea 346/5.06.2002, privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale (M.Of. nr. 454/27.06.2002), republicată în M.Of. nr. 772/12.11.2009, modificată şi completată ulterior.

56

Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, ce face parte din sistemul de asigurări sociale. Este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderii capacităţii de muncă şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Această modalitate de asigurare, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, garantează un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea: (a) promovării sănătăţii şi a securităţii în muncă şi prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; (b) diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale.

Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se datorează şi se plăteşte lunar de către următoarele categorii de contribuabili:

● angajatorii pentru: - persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata

acestuia, precum şi funcţionarii publici; - persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii

executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);

- şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; - ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale. ● persoanele fizice asigurate prin contract de asigurare încheiat individual, reprezentaţi de:

asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; comanditaţi, administratori sau manageri; membri ai asociaţiei familiale; persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente; persoane angajate în instituţii internaţionale; proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere; persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier; membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură; alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.

Fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din contribuţii diferenţiate în funcţie de clasa de risc.

● Suma absolută a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se calculează prin aplicarea cotei procentuale legale la baza de impozitare.

În cadrul tarifelor de risc, diferenţierea pe categorii de activităţi, se realizează prin clase de risc. Astfel, pentru anii 2010 şi 2011, conform prevederilor Legii privind bugetul asigurărilor sociale de stat, în funcţie de Codul CAEN al contribuabilului, cota procentuală variază între 0,15% ÷ 0,85%.

Contribuţia lunară de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, datorată de angajatori, se determină după următoarea formulă:

TR x Fs C = ────── , unde: 100 TR - tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul; Fs - fondul brut de salarii realizat de către angajator în luna anterioară perioadei de plată a contribuţiei. Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de accidentare şi de

îmbolnăvire profesională din cadrul sectorului respectiv. Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică asupra

sumelor reprezentând: (a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta; (b) drepturile plătite, potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz; (c) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer, precum şi drepturile de autor; (d) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit; (e) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

4.5.7. Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale Referitor la această contribuţie se reţine faptul că începând cu 1 ianuarie 2007 a intrat în vigoare Legea

200/2006 privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare a creanţelor salariale. Din Fondul de garantare se asigură plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale de

muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost

57

pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi faţă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare, denumiţi de legislaţie angajatori în stare de insolvenţă.

Gestionarea Fondului de garantare se face de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Conform legislaţiei, cota procentuală a contribuţiei la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale datorată de angajatori, este de 0,25% şi se aplică asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţii încadraţi în temeiul unui contract individual de muncă încheiat pentru normă întreagă sau cu timp parţial sau a unui contract de muncă la domiciliu, de muncă temporară sau de ucenicie la locul de muncă, indiferent de durata acestora.

Pentru calculul contribuţiei fondul total de salarii brut, realizat lunar, cuprinde: ● salariile de bază; ● salariile de bază aferente personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, corespunzătoare funcţiilor în care persoanele respective sunt încadrate în ţară; ● sporurile, adaosurile şi indemnizaţiile; ● salariile de merit; ● sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizaţiile clinice; ● stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii; ● indemnizaţiile pentru concediul de odihnă; ● indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă, suportate de angajatori, conform legislaţiei, din fondul de salarii; ● orice alte sume plătite din fondul de salarii, cu excepţia compensaţiilor acordate şi ale contractului colectiv de muncă, salariaţilor concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor.

4.5.8. Vărsăminte efectuate de persoanele juridice pentru persoanele

cu handicap neîncadrate în muncă

Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Potrivit legislaţiei68, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.

Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute anterior, pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;

b) să achiziţioneze produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi: (a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate şi achiziţionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoana cu handicap; (b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu; (c) decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap; (d) o subvenţie de la stat, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

4.5.9. Contabilitatea operaţiilor privind contribuţiile sociale ■ Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecţia socială se realizează cu ajutorul conturilor

sintetice de gradul I şi II ordonate în grupa 43 “Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate” din Planul general de conturi şi anume: 431 “Asigurări sociale”, 437 “Ajutor de şomaj” şi 438 “Alte datorii şi creanţe sociale”.

Contul 431 “Asigurări sociale” are funcţie contabilă de pasiv şi se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:

4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale”

68 Legea 448/6.12.2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (publicată în M.Of. nr. 1006/18.12.2006), art. 77, alin. 2.

58

4313 “ Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 4314 “ Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”.

În cadrul contului sintetic, 431 “Asigurări sociale”, entitatea economică poate să deschidă şi alte conturi operaţionale de gradul II, cu ajutorul cărora să se organizeze evidenţa datoriilor sociale, altele decât cele menţionate anterior. De exemplu, se poate folosi contul 4315 “Contribuţia pentru asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale“.

Contul 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale” ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului la asigurările sociale de stat. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează contribuţia angajatorului la asigurările sociale de stat. În debitul contului se înregistrează sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale, sumele virate asigurărilor sociale şi datoriile anulate. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de stat.

Contul 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale” ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia individuală a angajaţilor la asigurările sociale de stat. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de stat, ce diminuează drepturile salariale. În debitul contului se înregistrează sumele virate asigurărilor sociale. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de stat.

Contul 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate, precum şi contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii la asigurările sociale de sănătate. În debitul contului se înregistrează sumele virate asigurărilor sociale de sănătate, precum şi datoriile anulate. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate” ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia personalului şi a colaboratorilor la asigurările sociale de sănătate, ce se reţine din veniturile salariale realizate de angajaţi şi de colaboratori. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate, ce diminuează drepturile salariale. În debitul contului se înregistrează sumele virate asigurărilor sociale de sănătate. Soldul contului este creditor şi reprezintă datoriile privind asigurările sociale de sănătate neachitate.

Contul 437 “Ajutor de şomaj”, este cont de pasiv şi are în componenţa sa două conturi sintetice de gradul II şi anume:

4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”.

Contul 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” ţine evidenţa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de angajator. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de şomaj. În debitul contului se înregistrează sumele virate reprezentând contribuţia unităţii pentru constituirea fondului de şomaj, precum şi datoriile anulate. Soldul contului este creditor şi reprezintă sume datorate de întreprindere, şi nedecontate, pentru constituirea fondului de şomaj.

Precizare: Deoarece de la 1 ianuarie 2007 s-a introdus o nouă contribuţie socială (0,25 %), respectiv contribuţia pentru constituirea fondului pentru garantarea creanţelor salariale, fond gestionat de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, aceasta se poate înregistra cu ajutorul contului 4373/Fond pentru garantarea drepturilor salariale.

Contul 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” ţine evidenţa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de personal. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj. În debitul contului se înregistrează sumele virate reprezentând contribuţia personalului pentru constituirea fondului de şomaj, Soldul contului este creditor şi reprezintă sume datorate de întreprindere pentru ajutorul de şomaj. Contul 438 “Alte datorii şi creanţe sociale”, reflectă atât datoriile cât şi creanţele de natură socială, altele decât cele prezentate anterior, stabilite, de regulă, la finele exerciţiului. Este un cont bifuncţional datorită naturii diferite a celor două conturi sintetice de gradul II, din structura sa, şi anume:

4381 “Alte datorii sociale”, cont de pasiv 4382 “Alte creanţe sociale”, cont de activ

Contul 4381 “Alte datorii sociale” ţine evidenţa datoriilor de achitat în contul asigurărilor sociale aferente exerciţiului în curs, precum şi plata acestora. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în plus personalului şi necuvenite acestuia, în corespondenţă cu debitul contului 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”. În debit înregistrează sumele virate asigurărilor sociale

59

reflectate ca alte datorii. Soldul contului poate fi creditor şi reprezintă datoriile unităţii, determinate la sfârşitul exerciţiului, faţă de bugetul asigurărilor sociale.

Contul 4382” Alte creanţe sociale” ţine evidenţa creanţelor de încasat în contul asigurărilor sociale aferente exerciţiului în curs. Este un cont de activ. În debit înregistrează obligaţiile unităţii faţă de salariaţi, reprezentând ajutoare materiale, stabilite la sfârşitul exerciţiului, pentru care nu s-au întocmit documentele de plată corespunzătoare şi concomitent crearea creanţelor ce trebuie recuperate ulterior de la asigurările sociale, în corespondenţă cu creditul contului 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”. În creditul contului se înregistrează, în perioada următoare, diminuarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale, pentru a compensa creanţele anterioare, în corespondenţă cu debitul contului 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”. Contul analizat poate avea sold debitor, ce reprezintă sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.

Contul 447 ”Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” ţine evidenţa datoriilor şi vărsămintelor efectuate de entităţile economice privind fondurile speciale. Este un cont de pasiv.

Contabilitatea analitică în cadrul acestui fond se organizează pe feluri de fonduri. În creditul contului 447 se înregistrează datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale, către alte organisme publice (635). În debit se înregistrează: plăţile efectuate către organismele publice (5121); sumele anulate, reprezentând fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate, aferente exerciţiului curent (758); sumele anulate, reprezentând fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate, aferente exerciţiilor financiare anterioare (117). Soldul contului reprezintă sumele datorate.

■ Reflectarea în contabilitate a operaţiilor privind contribuţiile sociale

A. O societate comercială, ALFABETA S.R.L, cu un efectiv de 30 angajaţi care lucrează în condiţii normale de muncă, a calculat, pentru munca prestată, pentru luna martie 2013, un fond de salarii de 50.000 lei. Pe baza cotelor procentuale legale, prezentate în cele ce preced, se exemplifică înregistrările efectuate în contabilitatea curentă a entităţii:

1. Se achită în numerar avansuri la chenzina a I - a, în sumă de 20.000 lei, ce reprezintă un ajutor material

pentru incapacitate temporară de muncă:

425 “Avansuri acordate personalului” = 5311 “Casa în lei” sau

5121 “Conturi la bănci în lei ”

20.000

2. Conform statelor de salarii se înregistrează datoria entităţii faţă de angajaţi privind veniturile salariale brute cuvenite pentru luna expirată, în sumă de 50.000 lei:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal – salarii datorate” 50.000

3. Se înregistrează contribuţia întreprinderii la asigurările sociale de stat, pentru luna expirată, în sumă de 10.400 lei (50.000 lei x 20,8 %):

6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii

la asigurările sociale”/analitic distinct = 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 10.400

4. Pe baza fondului de salarii şi a cotei procentuale legale, se înregistrează contribuţia angajatorului pentru constituirea fondului asigurărilor sociale de sănătate, în sumă de 2.600 lei (50.000 lei x 5,2 %):

6453 “Cheltuieli privind contribuţia

angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”/analitic distinct

= 4313/01 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”/analitic distinct

2.600

5. Pe baza fondului de salarii şi a cotei procentuale legale, se înregistrează contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii la asigurările sociale de sănătate, în sumă de 425 lei (50.000 lei x 0,85 %):

6453 “Cheltuieli privind contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”/analitic distinct

= 4313/02 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”/analitic FNUASS

425

6. Se înregistrează contribuţia unităţii, pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,20 %), în sumă de 100 lei (50.000 lei x 0,2 %):

60

6451“Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” /analitic distinct

= 4315 “Contribuţia unităţii pentru fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

100

7. Se înregistrează contribuţia unităţii pentru constituirea fondului de şomaj (0,5%) în sumă de 250 lei:

6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”/analitic distinct

= 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 250

8. Pe baza fondului de salarii şi a cotei procentuale legale, se înregistrează contribuţia unităţii pentru constituirea fondului de garantare a creanţelor salariale, în sumă de 125 lei (50.000 lei x 0,25 %):

6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”/analitic distinct

= 4373 “Contribuţia unităţii pentru Fondul de garantare” 125

9. Entitatea în cauză nu înregistrează contribuţia pentru persoanele cu handicap neîncadrate în muncă. În cazul în care ar datora o asemenea contribuţie articolul contabil este următorul:

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

= 447 “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”/analitic distinct

10. Se înregistrează următoarele reţineri din drepturile salariale: contribuţia individuală a angajaţilor la asigurările sociale de stat, în sumă de 5.250 lei (50.000 lei x 10,5 %); contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, în sumă de 2.750 lei; contribuţia angajaţilor pentru constituirea fondului de şomaj, în sumă de 250 lei; impozitul datorat bugetului de stat, în sumă de 4.750 lei. Se plătesc salariile nete, ţinând cont şi de avansul acordat anterior, în sumă de 20.000 lei.

421 „Personal-salarii datorate” = % 50.000 4312 “Contribuţia personalului la asigurările

sociale” 5.250

4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

2.750

4372 “Contribuţia angajaţilor pentru fondul de şomaj”

250

444 “Impozitul pe veniturile de natura salariilor”

4.750

425 “Avansuri acordate personalului” 20.000 5311 “Casa în lei”

sau 5121 “Conturi la bănci în lei” 17.000

11. Pe baza extrasului de cont şi a ordinelor de plată anexate, se înregistrează achitarea obligaţiilor create anterior privind: impozitul asupra ajutoarelor de boală ; contribuţia unităţii şi a angajaţilor la asigurările sociale (de stat), la fondul iniţial de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi la fondul de şomaj:

% = 5121 „Conturi la bănci în lei” 27.275 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările

sociale” 10.400

4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale”

5.250

4313/01 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”/analitic distinct

2.600

4313/02 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”/analitic

FNUASS

425

4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

2.750

4315 “Contribuţia unităţii pentru fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale”

100

4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 250

4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

250

4373 “Contribuţia unităţii la Fondul de garantare”

125

61

447 “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”/analitic distinct

375

444 “Impozitul pe veniturile de natura salariilor”

4.750

TEST DE EVALUARE

Întrebarea 1. Care este termenul de plată pentru contribuţia de asigurări sociale de stat? Răspuns: Data plăţii drepturilor de personal, dar nu mai târziu data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale.

Întrebarea 2. Care sunt contribuţiile sociale datorate de angajat?

Răspuns:

Întrebarea 3. Care sunt contribuţiile sociale datorate de angajator/plătitorul de venituri? Răspuns:

Întrebarea 4. Ce document trebuie să transmită angajatorul/plătitorul de venituri organul fiscal teritorial pentru declararea contribuţiilor de asigurări sociale şi până la ce dată? Răspuns:

Întrebarea 5. Ce obligaţii au unităţile faţă de Agenţia Naţională de Administare Fiscală în a cărei rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul privitoare la contribuţia de asigurări de sănătate?

Răspuns:


Exemplu rezolvat: Care dintre următoarele persoane se pot asigura, în baza contractului de asigurare, în sistemul

asigurărilor pentru şomaj? a. persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente; b. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă; c. funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire; d. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract de muncă temporară.

Răspuns: • O O O

Exemplu de rezolvat: Contribuţiile sociale ale angajatului: a. se înregistrează pe cheltuielile unităţii; b. se scad din venitul salarial brut, pentru stabilirea bazei de calcul a impozitului pe salarii; c. diminuează venitul salarial, datorat de unitate fiecărui angajat; d. nu afectează nici cheltuielile unităţii şi nici veniturile salariale ale angajatului.

Răspuns: O O O O

REZUMATUL TEMEI

● Între angajator şi angajat se înregistrează relaţii de decontare ce sunt create pentru recompensarea

angajaţilor pentru munca prestată de aceştia în beneficiul angajatorului (şi pentru incapacitate temporară de

62

muncă sau concediile medicale, dacă este cazul), precum şi obligaţia angajatorului de a diminua salariile cu reţinerile din acestea, cuvenite diverselor organisme şi/sau terţilor.

● Din punct de vedere contabil, veniturile salariale, datorate de entitate angajaţilor acesteia, majorează cheltuielile de exploatare, care se înregistrează în contabilitate pe baza statului de salarii sau a recapitulaţiei statelor de salarii, dacă unitatea are mai multe secţii, locuri de activitate sau compartimente de lucru.

● Impozitarea veniturilor salariale şi asimilate acestora se realizează în fiecare lună de către angajator/plătitorul de venituri salariale şi asimilate acestora, care este obligat să calculeze, să reţină, prin stopaj la sursă, şi să vireze bugetului de stat impozitul corespunzător.

● La momentul actual, cota de impozitare este de 16%, aplicată asupra bazei de calcul. ● Baza de calcul a impozitului pe veniturile salariale se stabileşte în mod diferit pentru salariile

realizate la funcţia de bază şi, respectiv, pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri. ● Contribuţiile sociale obligatorii, deducerea personală, cotizaţia de sindicat şi contribuţiile la fondurile de

pensii facultative (pentru perioada anilor 2009 -2013, contribuţia la fondul de pensii facultative nu trebuie să depăşească echivalentul în lei a 400 euro), reprezintă sume neimpozabile, care diminuează venitul salarial brut realizat în timp de o lună.

● Obligaţia stabilirii persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului, în funcţie de care se atribuie deducerea personală, este în sarcina plătitorului de venituri salariale, la funcţia de bază.

● Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri.

● Stabilirea impozitului anual pe veniturile din salarii se face de către angajator, pentru fiecare angajat, prin însumarea impozitului aferent venitului fiecărei luni din anul fiscal, indiferent de numărul de luni în care angajatul a realizat venituri din salarii de la acesta.

● Impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se reţine lunar de angajatori/plătitori de venituri pe baza statelor de salarii/plată, întocmite la sfârşitul fiecărei luni şi în care sunt ierarhizate elementele care servesc pentru calculul şi decontarea drepturilor cuvenite angajaţilor şi, respectiv, plătite acestora.

● Pentru impozitul pe veniturile de natură salarială, fiecare entitate are obligaţia de a depune, la organul fiscal teritorial, documentul denumit Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Declaraţia 112).

● Contabilitatea impozitului calculat asupra veniturilor salariale se realizează cu ajutorul contului 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”, cont cu funcţie contabilă de pasiv.

● În categoria contribuţiilor sociale, ce se calculează asupra veniturilor salariale şi asimilate acestora, se includ:

►Contribuţii pentru asigurări sociale de stat (cote procentuale valabile pentru anul 2013) - contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator/plătitor de venit: - pentru condiţii normale de munca = 20,8%; - pentru condiţii deosebite de munca = 25,8%; - pentru condiţii speciale de munca = 30,8%. - contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de angajat = 10,5% (ce include cota procentuală

de 4% pentru fondurile private de pensii) ► Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate CASS 2013 - contribuţia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de angajat = 5,5% - contribuţia datorata de angajator/platitor de venit = 5,2% ► Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii 2013 - contribuţia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorată de

angajator/plătitor de venit = 0,85% ► Contribuţii pentru şomaj 2013 - contribuţia individuala la bugetul asigurărilor de şomaj datorata de angajat = 0,5% - contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj datorata de angajator/plătitor de venit = 0,5%

► Contribuţia pentru accidente de munca si boli profesionale 2013 - contribuţia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferenţiată în funcţie de clasa de

risc, conform legii, datorata de angajator/plătitor de venit = 0,15%-0,85%

► Contribuţia pentru fondul garantare 2013 - contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorata de angajator/plătitor de

venit = 0,25%

63

Toate aceste contribuţii se calculează prin aplicarea cotelor procentuale legale asupra bazei de calcul, iar sub aspect contabil, toate contribuţiile sociale suportate de entitate majorează cheltuielile de exploatare ale acesteia.

Contribuţiile obligatorii ale angajaţilor diminuează veniturile salariale (contribuţia individuală pentru asigurările sociale, pentru ajutorul de şomaj, precum şi contribuţia la fondul asigurărilor sociale de sănătate). Conform legislaţiei în vigoare, entitatea este obligată să întocmească declaraţia unică 112 care se depune la organul fiscal teritorial lunar, respectiv, trimestrial de anumiţi contribuabili.

● Entităţile economice poartă răspunderea pentru exactitatea calculelor privind impozitul pe veniturile din salarii şi asimilate acestora, contribuţiile sociale datorate atât de angajator, cât şi de angajat, pentru achitarea acestora în termenul legal. Pentru neplata în termen a impozitului pe veniturile salariale şi a contribuţiilor sociale se calculează şi se datorează dobânzi şi penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, potrivit reglementărilor legale, după care urmează procedura executării silite.

● Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi protecţia socială se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II ordonate în grupa 43 “Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate” din Planul general de conturi şi anume: 431 şi 437.

►Contul 431 “Asigurări sociale” are funcţie contabilă de pasiv şi se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:

4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale” 4313 “ Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 4314 “ Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului şi a personalului la asigurările sociale şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate.

► Contul 437 “Ajutor de şomaj” ţine evidenţa datoriilor angajatorilor şi angajaţilor privind ajutorul de şomaj, stabilite potrivit legislaţiei. Are în componenţa sa două conturi sintetice de gradul II şi anume:

4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” şi 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”.

Ambele conturi sintetice (431, 437), cu subconturile lor, au funcţie contabilă de pasiv. Se creditează cu datoriile create. Se debitează cu diminuarea (ceea ce înseamnă achitarea) datoriilor respective. Soldul creditor reprezintă datorii sociale neachitate.

Datorită faptului că în ultima perioadă au apărut diverse contribuţii sociale care trebuie suportate de unitate, în cadrul contului 431 se pot deschide şi alte conturi sintetice de gradul II, ca de exemplu, 4315 sau 4316, pentru înregistrarea contribuţiei unităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale, etc. De asemenea, în cadrul contului 437, se poate utiliza contul 4373 pentru înregistrarea contribuţiei unităţii în vederea constituirii fondului de garantare a creanţelor (drepturilor) salariale.

Date post:	14-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	livia-moreanu
View:	129 times
Download:	1 times

Maria Sandu Impozit Pe Venit 2013

Documents