427
Marea Evanghelie a lui Ioan Vol.6 1 Marea Evanghelie a lui Ioan Vol.6 Domnul nostru Iisus Hristos şi templierii Evanghelia după Ioan Capitolul 5 Capitolul 1 Vindecarea unui bolnav la scăldătoarea Betesda (Evanghelia după Ioan 5/1-13) 1. În ziua aceea, Eu împreună cu ucenicii Mei am ajuns în apropierea Ierusalimului, unde am înnoptat într-un han bine cunoscut nouă. Hangiul s-a bucurat nespus de mult de pre- zenţa noastră şi ne-a povestit o mulţime de lucruri despre ticăloşiile care se petreceau în Ieru- salim, între timp dând şi poruncă să ni se pregătească o cină pe cinste. 2. Atunci Eu i-am spus: „Mâine să vii şi tu până sus, la Templu, ca să vezi cu ochii tăi ce le voi face fariseilor! Mâine ei se vor lămuri de-a binelea cu cine au de-a face în persoana Mea!” 3. Foarte încântat, hangiul nostru ne-a mai adus pâine şi vin până la îndestulare. Auzi- se deja multe despre Mine, dar nici el nu înţelegea încă pe deplin cine sunt Eu cu adevărat, chiar dacă ucenicii Mei îl ajutaseră să-şi facă o idee, iar el acceptase bucuros aceasta. Curând după aceea, ne-am dus la culcare. 4. În dimineaţa de sabat am pornit să urcăm spre Ierusalim. (Ioan 5/1) 1 Spun „să ur- căm”, pentru că marele oraş era construit pe o coamă muntoasă destul de întinsă şi abruptă, iar în vârf se ridica Templul însuşi, cu ale sale imense porticuri, ziduri împrejmuitoare şi gră- dini suspendate. Se înţelege de la sine că hangiul, a cărui casă se afla în vale, ne-a însoţit. 5. Ajunşi în apropierea Templului, drumul ne-a dus mai întâi pe la scăldătoarea Betesda (Vedez Da = 'cea care conferă revigorare şi vindecare'), care se afla lângă ocolul de oi al Templului, fiind înconjurată de cinci porticuri. (Ioan 5/2) În aceste pridvoare zăceau în permanenţă mulţi oameni infirmi, orbi, şchiopi, uscaţi, precum şi atinşi de diferite alte boli, aşteptând ca apa să înceapă să se mişte. (Ioan 5/3) Căci, potrivit unei legende foarte vechi, de pe vremea lui Melchisedec, în care credea mai ales poporul cel sărman, un înger cobora din când în când din ceruri şi agita apa. E drept că oamenii nu-l vedeau pe înger, ci doar îi sim- ţeau prezenţa, datorită mişcării neobişnuite a apei. 6. Sigur că fariseii cei instruiţi nu credeau în pogorârea îngerului, dar, la fel ca şi gre- cii şi romanii, îi atribuiau lacului o putere terapeutică deosebită; însă întreţineau şi ei, spre propriul lor folos, această străveche şi pioasă credinţă a norodului. 7. De îndată ce apa începea să se mişte - lucru care se petrecea cam o dată sau de două ori pe săptămână -, ea avea cu adevărat o asemenea putere tămăduitoare, încât vindeca pe orice om care avea norocul să intre primul în apă, indiferent de ce boală suferea. (Ioan 5/4) Se înţelege de la sine că şi în această situaţie erau avantajaţi bolnavii cei înstăriţi şi că adese- ori oamenii săraci, care nu aveau ce să ofere, aşteptau în zadar ani la rând, până când vreun paznic mai milostiv se îndura de un astfel de sărman şi-l cufunda pe el primul în apă, după care respectivul se şi însănătoşea. 8. Hangiul care ne însoţea era foarte indignat de această situaţie, pe care o considera detestabilă şi nedreaptă. Mi-a arătat un om foarte bătrân şi bolnav, care îşi aştepta aici vinde- 1 Toate trimiterile la Biblie indicate în text între paranteze reprezintă adăugiri ale lui Jakob Lorber sau ale editorului.