Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 1 Marea Evanghelie a lui Ioan Volumul 8 Domnul nostru Iisus Hristos şi duşmanii Săi Evanghelia după Ioan, capitolul 9 (continuare) Capitolul 1 Nişte farisei deghizaţi sosesc la Lazăr 1. De-abia am rostit aceste cuvinte, că o slugă a lui Lazăr a şi intrat în sala de mese, unde noi ne aflam încă împreună, plini de voie bună, şi l-a anunţat că nişte străini tocmai sosi- seră la han şi doreau să stea de vorbă cu stăpânul casei. 2. Lazăr M-a întrebat ce trebuie să facă. 3. Eu i-am răspuns: „Deocamdată rămâi aici cu noi. Vor merge doar Rafael şi cu cei şapte egipteni să se ocupe de aceşti farisei şi cărturari vicleni; ei ştiu foarte bine ce să le spună şi ce e de făcut cu ei.” 4. Rafael şi cei şapte egipteni au ieşit îndată. Cu o voce aspră, Rafael i-a întrebat pe nou-veniţi ce vroiau. 5. Un fariseu a răspuns cu ipocrizie: „Tinere ce pari a fi de familie bună, eşti cumva trimisul lui Lazăr? Noi îl cunoaştem şi nu vrem să vorbim decât cu e1. Ce obicei straniu este şi acesta, ca stăpânul cu care vrem să vorbim să trimită în locul lui un băieţandru căruia de- abia îi mijesc tuleiele! Mergi şi spune-i lui Lazăr că noi vrem să vorbim cu el şi că suntem de rang mult mai înalt decât el, atât în Ierusalim, cât şi în toate ţinuturile evreieşti.” 6. Rafael a spus: „Ei, dacă sunteţi domni atât de mari precum spuneţi, mă mir foarte tare că aţi venit astfel deghizaţi pe înserat, pe acest munte asupra căruia voi înşivă aţi aruncat anatema! Oare blestemul vostru nu spune că: «Trupul şi sufletul oricărui evreu care va merge, fie ziua, fie noaptea, pe acest munte, va fi blestemat!»? Dacă este aşa, cum de aţi venit voi înşivă aici pentru a vorbi cu ereticul de Lazăr?” 7. Fariseul a răspuns indignat: „Ce ştii tu, tinerelule cu caş la gură? Dacă am primit pu- terea de la Dumnezeu de a blestema un loc, din motive întemeiate, avem şi puterea de a ridica acest blestem, pentru noi cel puţin, atunci când vrem aceasta; căci noi suntem deasupra legii, şi nu supuşii ei. Ai înţeles?” 8. Rafael a spus: „Dacă voi consideraţi că sunteţi mai presus de legea lui Dumnezeu, înseamnă, în mod evident, că sunteţi mai presus de Dumnezeu! Căci Dumnezeu se supune El însuşi legilor Ordinii Sale eterne şi nu le încalcă niciodată, fapt pentru care nu anulează nicio- dată o lege, nici măcar pentru a o încălca El Însuşi în mod temporar, dacă ar avea chef. 9. Dacă voi credeţi că aveţi această putere, înseamnă că sunteţi mult mai puternici de- cât Dumnezeu! Căci El Însuşi, fiind Legea primordială, există şi acţionează întotdeauna în limitele propriei Sale legi, căreia îi este deci supus. Iar dacă Dumnezeu Însuşi respectă cu stricteţe această lege, cine v-a dat vouă dreptul de a vă pune deasupra legii şi de a vă deghiza, pentru ca nimeni să nu vă recunoască atunci când încălcaţi propria voastră lege? Şi dacă sun- teţi stăpâni ai legii, de ce vă temeţi că oamenii v-ar putea recunoaşte atunci când vă încălcaţi legile?” 10. Fariseul a răspuns cam cu jumătate de gură: „Ce pricepi tu, băiete, din lucrurile su- preme, pe care numai preoţii au dreptul lăsat de Dumnezeu să le judece?”
Transcript
1. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 1 Marea Evanghelie a lui
Ioan Volumul 8 Domnul nostru Iisus Hristos i dumanii Si Evanghelia
dup Ioan, capitolul 9 (continuare) Capitolul 1 Nite farisei
deghizai sosesc la Lazr 1. De-abia am rostit aceste cuvinte, c o
slug a lui Lazr a i intrat n sala de mese, unde noi ne aflam nc
mpreun, plini de voie bun, i l-a anunat c nite strini tocmai sosi-
ser la han i doreau s stea de vorb cu stpnul casei. 2. Lazr M-a
ntrebat ce trebuie s fac. 3. Eu i-am rspuns: Deocamdat rmi aici cu
noi. Vor merge doar Rafael i cu cei apte egipteni s se ocupe de
aceti farisei i crturari vicleni; ei tiu foarte bine ce s le spun i
ce e de fcut cu ei. 4. Rafael i cei apte egipteni au ieit ndat. Cu
o voce aspr, Rafael i-a ntrebat pe nou-venii ce vroiau. 5. Un
fariseu a rspuns cu ipocrizie: Tinere ce pari a fi de familie bun,
eti cumva trimisul lui Lazr? Noi l cunoatem i nu vrem s vorbim dect
cu e1. Ce obicei straniu este i acesta, ca stpnul cu care vrem s
vorbim s trimit n locul lui un bieandru cruia de- abia i mijesc
tuleiele! Mergi i spune-i lui Lazr c noi vrem s vorbim cu el i c
suntem de rang mult mai nalt dect el, att n Ierusalim, ct i n toate
inuturile evreieti. 6. Rafael a spus: Ei, dac suntei domni att de
mari precum spunei, m mir foarte tare c ai venit astfel deghizai pe
nserat, pe acest munte asupra cruia voi niv ai aruncat anatema!
Oare blestemul vostru nu spune c: Trupul i sufletul oricrui evreu
care va merge, fie ziua, fie noaptea, pe acest munte, va fi
blestemat!? Dac este aa, cum de ai venit voi niv aici pentru a
vorbi cu ereticul de Lazr? 7. Fariseul a rspuns indignat: Ce tii
tu, tinerelule cu ca la gur? Dac am primit pu- terea de la Dumnezeu
de a blestema un loc, din motive ntemeiate, avem i puterea de a
ridica acest blestem, pentru noi cel puin, atunci cnd vrem aceasta;
cci noi suntem deasupra legii, i nu supuii ei. Ai neles? 8. Rafael
a spus: Dac voi considerai c suntei mai presus de legea lui
Dumnezeu, nseamn, n mod evident, c suntei mai presus de Dumnezeu!
Cci Dumnezeu se supune El nsui legilor Ordinii Sale eterne i nu le
ncalc niciodat, fapt pentru care nu anuleaz nicio- dat o lege, nici
mcar pentru a o nclca El nsui n mod temporar, dac ar avea chef. 9.
Dac voi credei c avei aceast putere, nseamn c suntei mult mai
puternici de- ct Dumnezeu! Cci El nsui, fiind Legea primordial,
exist i acioneaz ntotdeauna n limitele propriei Sale legi, creia i
este deci supus. Iar dac Dumnezeu nsui respect cu strictee aceast
lege, cine v-a dat vou dreptul de a v pune deasupra legii i de a v
deghiza, pentru ca nimeni s nu v recunoasc atunci cnd nclcai
propria voastr lege? i dac sun- tei stpni ai legii, de ce v temei c
oamenii v-ar putea recunoate atunci cnd v nclcai legile? 10.
Fariseul a rspuns cam cu jumtate de gur: Ce pricepi tu, biete, din
lucrurile su- preme, pe care numai preoii au dreptul lsat de
Dumnezeu s le judece?
2. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 2 11. Rafael a rspuns:
Chiar aa? Cum de a avut atunci Samuel dreptul de a vorbi cu
Dumnezeu pe cnd era copil i de a judeca aspectele divine? 12.
Fariseul: Cum ndrzneti tu s te compari cu Samuel?! 13. Rafael: Cum
de ndrznii voi s v punei deasupra lui Dumnezeu i a legilor Sa- le?
Cine v-a dat acest drept? Adevrat v spun vou, c eu sunt de o mie de
ori mai ndreptit s m compar cu Samuel dect voi s v considerai a fi
mai presus de Dumnezeu i de legile Sale! 14. Dar gata, mi-a ajuns
prostia voastr! Rspundei la ntrebarea pe care v-am pus-o: de ce ai
venit aici i ce vrei de fapt, cci altfel m vei cunoate imediat mai
bine i vei ne- lege singuri ce m ndreptete s m compar cu Samuel!
15. Fariseul a spus: Este vorba despre o tain pe care nu o putem
ncredina nimnui altcuiva n afara lui Lazr. Aa c mergi i caut-l,
altfel vom fi nevoii s intrm cu fora n cas! Ceea ce vrem de la Lazr
nu te privete absolut deloc, chiar de-ai fi i de zece ori Samu- el!
16. Rafael: Cum? Avei o tain? Dar toat lumea o strig de pe
acoperiuri! O s v spun eu care este aceasta, astfel nct s nelegei c
aa-zisa voastr tain nu mai e de mult o tain! 17. Iat-o: deoarece
emisarii pe care i-ai trimis ieri nu v-au adus nicio informaie des-
pre Profetul din Galileea, pe care voi l uri att de mult, pentru
simplul motiv c ei nu s-au ntors nc, ai inut sfat i ai hotrt s
venii aici, mai nti pentru a ncerca s aflai prin viclenie dac Lazr
este aici i dac nu cumva tie el unde se gsete sau unde a plecat
Profe- tul, i apoi, n cazul n care Lazr nu ar fi fost aici, s-l
mituii pe hangiu sau pe oricare alt servitor care ar fi putut s v
dea informaia dorit! Odat aceasta obinut, urma s trimitei de ndat
toi zbirii care nc v mai sunt credincioi s pun mna pe Profet i s l
ucid imediat. 18. Iat care era ludabila voastr tain, i noi o tim
foarte bine de mult timp, eu mai ales, care sunt un bun prieten al
acestui Profet! Spunei-mi acum, sincer, dac am drepta- te! 19.
Fariseul l-a privit pe Rafael stupefiat. Dup ce i-a mai revenit un
pic, a spus: Ci- ne i d ie, biete, dreptul s ne bnuieti de aa ceva?
Mai nti, tu nu tii nc dac suntem ntr-adevr trimiii Templului i nici
mcar dac suntem evrei, i apoi, afl c noi nu tim nimic despre marele
tu profet! Venind n aceast ar, noi am auzit desigur vorbindu-se pe
ici, pe colo, c un mare magician s-a fcut remarcat n Iudeea prin
arta, sau mai bine zis prin vrjile sale, dar nou ne este totuna dac
el este prietenul sau dumanul preoilor iudei i dac acetia l
prigonesc sau nu! Noi suntem negustori, i fii sigur c aceste
nimicuri nu ne preocu- p prea mult! Atunci, cum poi tu s ne acuzi
de aspecte care nu ne-au interesat niciodat?! 20. Rafael a spus:
N-avei dect s spunei ce vrei, dar asta nu ine la mine i la cei apte
tovari ai mei, nici dac v renegai statutul sau caracterul! Ca s v
dai i mai bine seama c este cu neputin s ne nelai, mi voi permite
acum s v dezbrac de hainele gre- ceti pe care le purtai, astfel nct
s rmnei n faa noastr n straiele voastre de templieri. Cu siguran c
atunci nu vei mai putea mini c nu suntei ceea ce am spus! 21. La
aceste cuvinte, fariseii i-au prins straiele i le-au inut strns cu
minile, dar degeaba; cci de ndat ce voina lui Rafael a hotrt
astfel, ei au rmas dintr-o dat n bine- cunoscutele lor veminte de
preoi, foarte uor de recunoscut, i, ngrozii, au vrut s-o ia la fug.
Dar, reacionnd cu promptitudine, cei apte egipteni le-au barat
drumul i le-au porun- cit s rmn pe loc, ameninndu-i c altfel va fi
vai i-amar de ei. 22. Pentru a-i nspimnta i mai tare, ei le-au
artat fariseilor trei lei mari foarte fio- roi, care erau aezai pe
drum, ceva mai la vale. Aceast metod a avut efect, i fariseii, care
erau n numr de zece, au nceput s-i cear iertare lui Rafael,
recunoscnd c avusese drepta- te n ceea ce privete motivele venirii
lor pe Muntele Mslinilor.
3. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 3 23. n timp ce stteau
acolo ngrozii, Rafael le-a spus: Exist oare oameni mai ri dect voi,
ia spunei?! Pretindei c l slujii pe Dumnezeu, dar voi slujii
infernul! Ce diavol v-a creat pe voi?! Marele nvtor din Nazaret v-a
dovedit ntr-un mod mai mult dect evi- dent c El este Mesia cel
Fgduit i, drept urmare, Unicul Domn al Cerului i al Pmntului, cum
au spus de altfel despre El toi profeii! i voi, nu numai c nu
credei aceasta, dar l i prigonii cu furia voastr ncrncenat pe
Stpnul Cerului i al Pmntului! Srmani neghiobi ce suntei! Ce vrei
oare s facei mpotriva forei Atotputernicului, care cu cel mai mic
gnd al Su ar putea s v spulbere sau s arunce sufletele voastre rele
n iadul pe care-l meritai de mult?! Ce-o s facei acum,
nenorociilor?! 24. Un alt fariseu a rspuns: Ascult, tinere cu vorba
att de neleapt! Noi nu-i mai cerem dect s ne lai s ne ntoarcem
teferi n ora, i te ncredinm pe deplin c, pe ct de sigur e faptul c
ne aflm acum aici, nu vom mai lua niciodat parte, absolut deloc, la
perse- cuiile mpotriva acestui profet galilean att de deosebit! Ba
chiar, dac va fi posibil, i vom sftui i pe tovarii notri s nu mai
fac aa ceva! Bineneles, nu putem garanta c vom reui s-i facem s aib
o atitudine mai binevoitoare fa de acest magician, dar vom face tot
ce ne st n putin pentru a potoli furia lor rzbuntoare, de asta poi
s fii sigur! Cci ne-am dat seama i am neles acum clar c a-l prigoni
orbete pe galilean este o mare nebunie, care nu poate duce dect la
propria noastr pieire. Noi ne vom ine aadar promisiunea, numai s ne
lai s ne ntoarcem teferi n ora, aa cum te-am rugat. 25. Rafael le-a
rspuns: Fie! Putei s plecai! Nu vi se va petrece nimic ru, dar vai
de cel care nu-i va ine cuvntul dat! i nu uitai: puterea,
nelepciunea, omnisciena i Voin- a lui Dumnezeu sunt infinite, iar
un biet muritor nu poate i nu va putea niciodat s fac nimic
mpotriva lui Dumnezeu i a cilor Sale! 26. i, din moment ce v este
uor s vedei c lucrrile svrite n faa oamenilor de ctre Unsul lui
Dumnezeu sunt dintre acelea pe care numai Dumnezeu singur le poate
svri, vei nelege fr ndoial de asemenea c Dumnezeu nsui este Cel
care lucreaz aici, n strns uniune cu Profetul galilean pe care voi
l uri att de mult. i este total lipsit de chib- zuin s te opui
poruncilor lui Dumnezeu! 27. Spunei aadar toate acestea confrailor
votri ri i orbi! Chiar dac furia lor mpo- triva Lui va merge pn
acolo nct, cu permisiunea Sa, ei s atenteze chiar la viaa trupului
Su i s-L ucid, aceasta nu va face dect s grbeasc judecata lor i pe
cea a Ierusalimului. Dar pe El nu-L vor putea ucide, pentru c El
este Viaa nsi, i El va tri n continuare pen- tru a judeca toate
seminiile pmntului. Fericit acela care va crede n El i care va cuta
bu- nvoina i prietenia Lui! 28. Acum, c tii ce v rmne de fcut,
putei s plecai, dac dorii. Dar dac vrei s schimbai mai nti cteva
cuvinte nelepte cu Lazr, v este ngduit. 29. Unul dintre farisei a
spus: Dac este aici, eu a vrea s-i vorbesc, dar despre cu to- tul
altele dect cele pentru care am venit; cci mustrarea ta a fost mai
mult dect suficient, deci nu mai avem ce discuta despre aceasta!
Aadar, dac am putea schimba cteva cuvinte cu Lazr, ne-ar face marc
plcere. 30. Atunci, n sala de mese, Eu i-am spus Iui Lazr: Poi acum
s mergi i s vorbeti cu aceti farisei nfricoai; dar s nu pomeneti
nimic despre prezena Mea aici. Capitolul 2 Rugmintea fariseilor 1.
Aadar Lazr a ieit, i-a salutat pe farisei dup obiceiul Templului i
i-a ntrebat ce doresc.
4. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 4 2. Primul fariseu a
rspuns: Este adevrat c noi am venit aici cu gnduri rele i c ceea ce
vroiam s-i cerem iniial nu era deloc bine. Cuvintele acestui tnr
foarte nelept i chibzuit, ca i straniile puteri ale acestor apte
oameni care ne nconjoar nc, ne-au artat greeala noastr i ne-au fcut
repede s nelegem inutilitatea i nebunia planului nostru celui ru,
astfel nct am renunat la el n totalitate. 3. Noi i cerem acum
foarte prietenete ngduina de a reveni n Betania, ca prieteni ai ti,
pentru a discuta cu tine, ntre patru ochi, despre unele chestiuni;
i am vrea s te rugm s ne dai o escort sigur pentru a cobor n ora,
cci un pic mai ncolo, n josul drumului, se afl tolnii trei lei,
care aparin fr ndoial acestor apte oameni, din moment ce au rspuns
imediat chemrii lor. Probabil c aceste bestii fioroase sunt dresate
pentru a-i apra ca nite cini credincioi n cursul cltoriilor lor,
ns, n ciuda docilitii lor aparente, noi nu putem avea ncredere n
ele! Cinele cel mai ru i recunoate stpnul chiar i n timpul nopii,
dar dac vine un strin, el se repede la el i l sfie. Cu att mai mult
ne putem atepta la aa ceva de la nite lei! De aceea, te rugm s le
spui acestor apte oameni s-i ia fiarele de acolo! 4. Lazr le-a
rspuns: Dac voi gndii ntr-adevr ceea ce spunei i dac avei inten- ia
s v reparai pe ct posibil greelile fa de mulimea de srmani, vduve i
orfani, putei s trecei linitii prin faa acestor lei. Ei nici mcar
nu v vor bga n seam; dar dac n sinea voastr gndii altceva dect
spunei, ar fi mai bine s nu v apropiai de ei! Privii deci voi niv n
inimile voastre i spunei-mi sincer care este situaia. 5. V spun de
asemenea c v va fi foarte dificil s intrai n casa mea din Betania
atta timp ct sentimentele voastre nu vor fi n acord cu vorbele
voastre; cci i casa mea are str- jeri fioroi asemntori cu cei trei
de acolo. Cine vine la mine cu gnduri bune i cu sincerita- te nu
trebuie s se team de nimic. Dar cine se apropie cu intenii rele i
ascunse, aceluia nu-i va merge bine deloc! 6. Acelai fariseu a
reluat: Te rog s m crezi c acum noi gndim cu toii aa cum am spus i
vom face tot posibilul s ne reparm greelile fa de toi cei pe care
i-am asuprit, dar totui nu ndrznim s trecem singuri prin faa
acestor trei fiare! De aceea, te rugm, d-ne totui o escort bun. 7.
Lazr: Dac suntei de bun-credin, aceti apte oameni v vor fi cea mai
sigur escort. Dar mai am o ntrebare pentru voi! Spunei-mi, de ce nu
credei c Iisus din Nazaret, El i nimeni altul, este adevratul
Mesia? Ai citit n Scriptur i ai auzit nvtura Sa i ai vzut semnele
pe care El le face! Cum putei atunci s mai rmnei att de mpietrii?
Mii de evrei i de pgni cred n El, vin i mulimi ntregi de oameni din
toate colurile lumii i se nchin n faa Lui, i ascult Cuvntul i cred
cu toat fiina c El este Domnu1. Doar voi, care ar trebui s fii un
exemplu bun pentru oameni, suntei singurii care i mai opunei rezis-
ten, ca nite stnci pe timp de furtun. 8. Domnul Dumnezeu, aa cum a
revelat El nsui prin gura profeilor, s-a ntrupat pe acest pmnt,
unde svrete acum operele despre care Scripturile vorbesc deja de
secole - iar voi, crturarii, ar trebui s recunoatei primii aceste
semne - i totui, repet, voi nu credei n El! Aadar care poate fi
cauza? 9. Fariseul: Drag prietene, despre aceasta ne-ar plcea s
discutm cu tine ct mai curnd posibil, n Betania; pn atunci, pot
numai s-i spun c n cadrul Templului este foarte greu s rmi om.
Degeaba suntem preoi - aceasta nu e suficient ca s ne fac oameni.
Fieca- re este dumanul celorlali i caut s le fac ru, pentru a trage
foloase din aceasta. i, n loc s se plng, templierul trebuie s urle
mpreun cu lupii pentru a nu fi sfiat de ei. Iar dac aceast situaie
va mai dura, n scurt timp Templul va cunoate tulburri mari, cci
nimeni nu va mai putea s reziste! 10. Acum, c tii adevrata noastr
prere, fii bun i spune-le acestor apte oameni s ne conduc teferi
napoi n ora.
5. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 5 11. Lund din nou
cuvntul, Rafael le-a spus fariseilor: De ce suntei att de grbii s v
ntoarcei? Dac suntei cu adevrat de bun-credin i din moment ce
spunei c vrei s credei n Mesia, suntei mult mai n siguran aici, cu
noi! N-ai venit voi, ca dumani ai lui Mesia, cu intenia s
descoperii unde se gsete El? Acum, de ce nu mai vrei s tii unde
este, ca s mergei la El, ca prieteni, i s v nfiai naintea Lui ca
nite oameni care cred n El? 12. Fariseul: Tinere nelept, dac am
proceda astfel, ar putea fi interpretat greit, i s- ar putea crede
c, n ciuda celor petrecute, noi ne prefacem a fi bine intenionai
pentru a reui totui s aflm unde este Mesia. Dar acum, pe noi chiar
nu ne mai intereseaz unde se afl El, cci nu mai suntem dumanii Lui.
Pe de alt parte, noi ne simim nc mult prea ri i ne- demni de El
pentru a ne arta n faa Lui ca prieteni ai Si. Este deci foarte
lesne de neles c nu putem s pretindem aceasta i c, dimpotriv, vrem
s ajungem ct mai repede la noi acas, pentru a discuta ntre noi
despre ceea ce trebuie s facem de acum nainte pentru a ne altura cu
totul Lui. Mai mult dect att, trebuie, nainte de toate, s mergem i
s spunem la Templu despre eecul misiunii noastre, astfel nct el s
nu trimit alte iscoade nainte de a fi primit veti de la noi, ceea
ce ar semna tulburare n ntregul ora i chiar n tot inutu1. Credem c
acum am expus suficient de clar motivele care ne silesc s ne
ntoarcem ct mai repede la Templu i la casele noastre, aa nct, v
rugm s ne lsai s plecm. 13. Rafael a rspuns: Dar eu pot s v asigur
c Templul va atepta raportul vostru pn mine i c nu va trimite noi
iscoade. Mai mult dect att, Lazr are destule camere unde ai putea s
v retragei pentru a v consulta unii cu ceilali, i are i hran
gustoas i un vin bun ca s v ntremai. Dac tot ai venit, sfatul meu
este s rmnei cel puin pn la miezul nopii i s nu plecai dect dup
aceea n ora. Dar dac insistai s plecai acum, noi nu v vom opri. Dup
cum vedei, leii au plecat deja, iar straiele voastre greceti sunt
acolo, n pri- mul cort. Facei cum dorii! Capitolul 3 Un fariseu i
expune convingerile 1. La aceste cuvinte ale lui Rafael, fariseii
nu prea mai tiau ce s fac. 2. Dup o vreme, unul dintre ei a spus
totui: Ascultai, eu cred c tnrul are drepta- te. Sunt de prere c ar
trebui s rmnem aici pn la miezul nopii, dac Lazr ne-ar putea da o
ncpere n care s rmnem singuri, fr a fi deranjai de nimeni, i s
discutm n mod serios ntre noi despre Mesia i, cu prietenul nostru
Lazr, despre alte cteva chestiuni. 3. Cznd cu toii de acord, Lazr
i-a poftit n cas pe o alt intrare, le-a pus la dispozi- ie o ncpere
spaioas i a trimis imediat slugile s le duc pine, vin i alte
mncruri din belug, precum i lmpi. Fariseii au fost att de mulumii,
nct unul dintre ei a remarcat de ndat: Ah, n condiiile acestea
putem s rmnem aici pn diminea, fr s ne mai pese de tovarii notri de
la Templu! N-au dect s atepte pn mine pentru a primi veti de la-
noi! 4. Ceilali l-au aprobat cu toii i, deoarece vinul le dezlegase
limbile, unul mai n vr- st, care era un fel de conductor al lor i
bun cunosctor n domeniul filozofiei lumeti, a spus: Omul s rmn
acolo unde-i merge bine! S rmnem aadar pn diminea, i, cu aceast
ocazie, dragii mei tovari, a vrea s v vorbesc deschis. Cci la
Templu aa ceva nu este recomandat; dar aici putem vorbi liber,
fiindc nimeni nu ne deranjeaz i, chiar dac vom fi auzii, nimeni nu
ne va face niciun ru. 5. Ce ciudat este omul! Dar ce este de fapt
acest zeu muritor al pmntului, care lu- creaz ogoarele i care
creeaz opere mree, dndu-le o existen armonioas, cu raiunea i cu
puterea braelor sale? Eu v spun vou: omul nu este nimic altceva
dect un jalnic animal,
6. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 6 care tie ns c trebuie
s moar, n timp ce niciun animal nu pare a ti aceasta, trind astfel
linitit pn n ceasul cel din urm, fr s fi avut nici mcar un gnd
referitor la faptul c va muri. De aceea, omul este ndreptit s caute
s-i nsenineze un pic mizerabila sa existen i s alunge pentru cteva
clipe sinistrul gnd al morii. 6. Dup prerea mea, puterea care a
chemat omul ntru fiinare nu poate s fie neleap- t i bun, nu mai
mult dect am putea numi bun i nelept un om care, crend cele mai
fru- moase opere i aducndu-le cu mare greutate i grij la cea mai
nalt perfeciune, le distruge apoi, pentru a recrea, imediat dup
aceea, aceleai opere, n acelai scop. 7. Dac examinm aceasta cu
atenie, nu ne putem gndi la Dumnezeu, n calitatea sa de for
creatoare universal, ca fiind de o nelepciune i de o buntate
suprem. Cci dac aceast for ar fi ntru totul bun i neleapt, ea s-ar
preocupa s-i dea omului, cea mai fru- moas dintre operele sale, o
existen durabil. Dar nici gnd! Abia atinge omul o vrst la care
cunoaterea, gndirea i aciunile lui ncep s se perfecioneze, c ncepe
deja s moar: el devine din ce n ce mai slab, forele sale vitale
scad din zi n zi, pn ce i d ultima sufla- re. tii cu toii ce se
petrece cu el dup aceea, i n-are sens s mai descriu. 8. Bineneles c
religia noastr ne asigur c exist n omul material un alt om, spiri-
tual, care supravieuiete morii trupului su. Dar la ce bun s ai o
nvtur i s crezi n ea, dac nimeni n-a primit vreodat o dovad de
netgduit n privina ei?! 9. Ci patriarhi nelepi i profei remarcabili
n-au trit naintea noastr dup legile cele mai nelepte, creznd cu
toat puterea n Dumnezeu, rugndu-L, iubindu-L i venerndu- L mai mult
dect orice i creznd de asemenea, fr cea mai mic ndoial, n viaa cea
veni- c a sufletului dup moartea trupului?! Dar i aceti mari i
nelepi aprtori ai credinei au sfrit tot prin a muri, i nu ne-a rmas
nimic de la ei dect numele i ceea ce este consemnat n Scriptur
despre faptele i nvturile lor! Dar unde au ajuns sufletele lor? 10.
Cine dintre noi a vzut sau a vorbit cu un suflet care s fi
supravieuit morii trupu- lui?! Cel mult n vis sau cnd era bolnav de
febr i delira! Exist cu siguran unii care pre- tind c au vorbit cu
sufletele defuncilor. Dar acetia sunt, n cea mai mare parte, oameni
lip- sii de orice educaie i de orice judecat, care foarte adesea i
fac o plcere din a le povesti celorlali fapte supranaturale, nscute
din propria lor imaginaie, cu scopul de a dobndi un fel de faim
mistic, de care sunt mult mai interesai dect sunt magicienii de
simplul ctig ma- terial. 11. Dincolo de aceasta, trebuie s admitem
i faptul c exist uneori oameni capabili s svreasc fapte miraculoase
n sprijinul spuselor lor i care vor de asemenea s-i nt- reasc
spusele i nvtura cu pecetea autenticitii, cum vedem c este i cu
acest profet din Nazaret, cu adevrat remarcabi1. Mai mult, el i d
poporului nvturi foarte bune i le pro- mite tuturor celor care cred
n el viaa venic a sufletului. 12. Este foarte bine i frumos c
linitete ntr-o oarecare msur poporul i le ndepr- teaz oamenilor
teama de moarte. Dar vechii profei fceau i ei aceasta, i mii de
oameni i-au crezut i au acceptat chiar martiriul pentru aceast
credin. ns timpul i-a luat cu el pe aceti profei i pe credincioii
lor, i, aa cum am mai spus, nu ne-au rmas de la ei astzi dect
numele i faptele lor consemnate n Scriptur, iar noi nu putem dect s
ne mulumim s cre- dem fr nicio alt dovad! 13. De ce nu vine odat la
noi un suflet care triete n lumea de dincolo s ne spun: eu sunt, de
pild, sufletul lui Ilie, al lui Daniel, al lui David, sau al lui
Isaia, care triete prea- fericit n lumea de dincolo? V spun eu: cum
au pierit naintea noastr vechii profei i Moise, la fel vom pieri i
noi, i, odat cu noi, i acest profet faimos despre care se spune c
nvie chiar i morii, iar urmaii notri ndeprtai nu vor mai pstra de
la noi i de la el dect ceea ce am pstrat i noi de la vechii profei.
Dar chiar i dac aceast credin se va menine nc multe secole, poate
cu ceva adugiri i modificri, adevrata convingere pe care noi o avem
astzi n legtur cu supravieuirea sufletului dup moartea trupului nu
se va schimba o iot.
7. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 7 14. O astfel de
supravieuire dup moartea trupului este ntr-adevr ceva mre, i e de
la sine neles c omul ar face orice pentru a-i asigura o astfel de
via, dac ar putea avea vreo dovad tangibil n aceast privin. Dar
aceste dovezi nu au existat niciodat. De aceea, nu trebuie s ne
mirm c acea credin care era att de vie la strbunii notri s-a stins
pn la noi. 15. Ci dintre oamenii ct de ct instruii i experimentai
mai frecventeaz astzi Templul cu o credin deplin? Cei de rang nalt
i nelepii nu mai merg la Templu dect de ochii lumii i, dac afieaz o
credin att de ferm, o fac pentru ca poporul s poat spune: Din
moment ce nvaii, nelepii i cei de rang nalt, care tiu totul, se
comport astfel, nseamn c este ceva adevr acolo! 16. Din aceast cauz
Eu nu l dumnesc pe acest faimos galilean, pentru c el renvie
credina oamenilor srmani n viaa sufletului dup moartea trupului,
aducndu-le astfel o mngiere. Ceea ce nu-mi convine este faptul c el
ne prezint drept mari arlatani, cu fiecare prilej, i nu se gndete c
el, care se consider nelept, face de fapt acelai lucru de care ne
acuz pe noi. Dac ar spune poporului adevrul, pe care noi l-am nvat
dintr-o ndelungat experien, aa cum vi l-am spus eu acum, nu ar mai
avea nici pe departe atia adepi. 17. Aceasta este adevrata mea
convingere, dragii mei tovari, iar eu v-o mprtesc cu sinceritate
pentru c suntem ntre noi i pentru c tiu c i voi gndii la fel ca i
mine. Bineneles c la Templu, n faa poporului i a numeroilor notri
tovari orbi, trebuie s vorbim altfel! Ce prere avei despre ceea ce
am spus? Capitolul 4 Unul dintre crturari vorbete despre Ordinea
Divin 1. Un alt crturar a rspuns: Nu pot s nu-i dau dreptate i, n
multe privine, sunt de acord cu tine; totui, nu pot accepta prerea
ta ca pe un adevr pe deplin dovedit, cci eu refuz s cred c
Dumnezeu, care este cu siguran preaneleptul Creator al Cerului i al
Pmntului i care menine n permanen Soarele, Luna, stelele i acest
pmnt, ne-a creat pe noi, care suntem cu siguran operele cele mai
desvrite ale nelepciunii i puterii Sale, doar pentru a fi nite
jucrii de moment ale fanteziei Sale; 2. Dac omul nu are n aceast
lume dect o via foarte scurt, motivul mi se pare a fi mai degrab
acela c sufletul su trebuie, ntr-un anumit fel, s se perfecioneze n
trup i s dobndeasc o anumit trinicie, astfel nct s poat dup aceea s
supravieuiasc ntr-o alt lume, mai asemntoare naturii sale i n mod
necesar nelimitat. 3. Dac omul cu trupul i sufletul su ar fi
destinat numai pentru aceast lume materia- l - cu siguran limitat,
orict de vast ar fi ea -, n urma nmulirii zilnice a oamenilor,
acest pmnt, care are mai mult ap dect uscat, ar deveni nencptor,
dac omul ar avea un trup nemuritor. Dumnezeu ar trebui s-i fac pe
oameni sterpi pentru o vreme i nici s nu-i mai lase s mbtrneasc,
astfel nct, avnd suficient for pentru a cultiva pmntul i a se hrni,
ei s poat continua s triasc venic. 4. Putem uor s ne dm seama c, n
timp, oamenii s-ar stura de aceast via mono- ton; cci experiena de
zi cu zi ne nva c atunci cnd triete n condiii mereu identice, omul
ncepe s se plictiseasc i tnjete dup o variaie; dup cteva mii de
ani, chiar i cel mai inventiv om ar epuiza toate variaiile care ar
putea s-l nveseleasc i s-ar lsa cuprins de cea mai mare plictiseal,
pe care nu ar mai putea-o alunga cu nimic. 5. De aici putem
concluziona c nelepciunea divin a creat oamenii pentru o alt via- ,
superioar i mai liber, i nu pentru o lume att de limitat, care cu
siguran este suficient de bun ca prim treapt de dezvoltare, dar n
niciun caz nu-i va putea oferi omului o stare de fericire
etern.
8. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 8 6. Pentru aceste
motive i pentru multe altele, eu cred n nemurirea sufletelor
noastre, deoarece, dac ele erau muritoare, Dumnezeu, a crui putere
i nelepciune suprem transpar n toate operele Sale, la fel ca i
buntatea i dreptatea Sa, ne-ar aprea ca fiind neputincios i lipsit
de nelepciune, i chiar inexistent. 7. Dar, niciun om ct de ct lucid
nu poate s pretind c o for oarb i mut ar putea s creeze opere att
de bine ordonate, aa cum suntem noi, oamenii. Cci ceea ce nu ai tu
n- sui nu poi s-i dai altuia. Voi ai putea concepe c un om prost
de-a binelea, care abia blm- jete cteva cuvinte n limba sa matern,
ar putea s-i nvee pe alii o limb strin? Ce-ar face el ntr-o
asemenea situaie? Nimic! Trebuie aadar s existe un Dumnezeu perfect
ne- lept, atotputernic i n acelai timp omniscient; orice om lucid
trebuie s recunoasc acest adevr suprem! 8. Iar dac Dumnezeu cel
atotputernic este cu desvrire nelept, nseamn c este i foarte bun i
drept, i nu are pentru noi, oamenii, dect planuri cu desvrire bune
i adevra- te, pe care ni le-a anunat tuturor prin gura profeilor i
a altor nelepi, la fel cum ne-a nvat i ce s facem pentru a ne
bucura aici, pe pmnt, de o via bun i fericit, pregtindu-ne totodat
ct mai bine pentru viaa cea venic ce va urma. 9. ns un Dumnezeu
care a fcut ntotdeauna i face nc aceasta nu i-a creat pe oa- meni -
i, cu siguran, nici mcar o musculi - pentru ca ei s fie
nefericitele jucrii ale ca- priciului Su! Ne-am putea imagina oare
un om nelept, deci bun, a crui bucurie major s nu fie dect aceea de
a-i chinui pe semenii lui n modul cel mai ngrozitor cu putin?! Dar,
observnd oamenii n toate mprejurrile posibile, eu am remarcat
ntotdeauna c nu Dumne- zeu este cel care le face ru, ci oamenii i
fac ru unul altuia, i cel mai adesea i fac ru chi- ar siei. Cci, n
primul rnd, egoismul i lcomia lor de nepotolit i mpinge fr ncetare
s se prigoneasc unul pe altul, de fiecare dat cnd pot face aceasta,
i s-i provoace suferine de tot felul; iar apoi, pentru c ei nceteaz
astfel s mai in cont de Voina revelat a lui Dumnezeu i duc o via de
desfru, ajung s aib tot felul de boli grave ale trupului, care le
amrte foarte tare aceast via. 10. Iar eu v ntreb: este de vin
nelepciunea i buntatea divin? Dac ar fi astfel, oamenii cei mai
onorabili, cei care au trit ntotdeauna dup legile divine, ar trebui
s fie la fel de afectai de boli grave nainte de a prsi aceast lume
ca i cei care, nc din tineree, au dus o via nelegiuit i i-au supus
astfel trupul celor mai mari dezordini. Dar nu este aa, i am putut
s m conving de multe ori de faptul c aceia care respect legile
divine ating adesea o vrst naintat i se sting uor din via n
momentul morii. 11. Este adevrat c se cunosc cteva exemple de
oameni cu adevrat pioi i drepi care au prsit aceast lume ntr-un mod
mai degrab crud, dar putem s facem dou presupu- neri n acest caz:
prima ar fi c Dumnezeu ncearc mai mult rbdarea acestor oameni, spre
a le purifica astfel sufletul pentru lumea de dincolo - i de ce
face aceasta, numai El o tie! 12. Cea de-a doua presupunere ar fi
urmtoarea: se poate ca aceti oameni s fi devenit pioi i drepi la o
vrst mai naintat, iar anumite pcate din tineree s le fi afectat
totui ntr-un anumit mod constituia fizic, iar aceasta s antreneze
la sfritul vieii lor consecine crude, fcnd ca ultimele lor ceasuri
s nu fie tocmai uoare. Dar, ca o concluzie, putem s fim pe deplin
siguri c oamenii care au trit toat viaa dup legea divin vor cunoate
o trece- re n lumea de dincolo foarte uoar. 13. Iat ce cred eu cu
toat convingerea, i voi rmne credincios acestei convingeri pn n
ultima mea zi de pe acest pmnt. Voi ns putei s credei i s facei cum
vrei. Capitolul 5 Fariseii discut despre moartea prematur a
copiilor i despre Mesia
9. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 9 1. Primul vorbitor a
spus atunci: Da, nu te pot contrazice dect n ceea ce privete faptul
c, n ciuda inteniilor tale bune, tu nu ne-ai ajutat s ne lmurim
asupra acestei ntre- bri: cum se poate mpca moartea prematur a
copiilor cu ideea unui Dumnezeu nelept, bun i drept? 2. Dup prerea
ta, omul este chemat de Dumnezeu s duc mai nti pe acest pmnt o via
ordonat, prin care sufletul su s dobndeasc o puritate tot mai mare,
iar aceast intenie a lui Dumnezeu este evident n toate revelaiile
fcute prin gura patriarhilor i a pro- feilor; dar ce se petrece n
lumea de dincolo cu acei copii care, din cauza unei mori prematu-
re, nu vor fi fost ncercai printr-o via, fie ea i dezordonat, i cu
att mai puin prin una bine rnduit? Dac sufletul omenesc nu are
acces la viaa etern dect fiind mai nti ncercat printr-o via
pregtitoare bine ordonat, cum ar putea ajunge la viaa etern
sufletul unui co- pil? Sau moare i sufletul copilului odat cu
trupul su? 3. Cel de-al doilea, care vorbise mai nainte, a rspuns:
Nu am auzit niciodat spu- nndu-se c n timpurile strvechi mureau i
copiii. Cci moartea prematur este o consecin a pcatelor prinilor.
De aceea, ei sunt vinovai, cu sau fr tirea lor, de moartea timpurie
a copiilor lor. Dar Dumnezeu va ti, n marea Sa nelepciune, s aib
grij de sufletele nevino- vate ale copiilor. n marea lume de
dincolo ei vor avea cu siguran ocazia s recupereze cele pierdute
aici fr vina lor. 4. Acest pmnt este el oare singura lume? S privim
cerul nstelat! Marii nelepi din trecut i chiar nsui Moise, n crile
sale anexe, pe care le mai avem nc, dar nu le preuim, au artat c
Soarele, Luna i toate stelele sunt nite lumi, adeseori mult mai
mari dect lumea noastr. Dac este aa, atunci este foarte uor pentru
nelepciunea i puterea divin s trimit sufletele acestor copii pentru
ca ele s fie ncercate i s se desvreasc ntr-o alt lume, poate chiar
ntr-una cu mult mai bun. 5. Nici nu putem pune la ndoial faptul c
Dumnezeu are n infinitul spaiu al Creaiei i alte planete asemntoare
Pmntului, care s le slujeasc oamenilor drept coli, la fel cum i
noi, oamenii, avem pentru copiii notri mai multe coli! Dac este
posibil pentru noi, oame- nii neputincioi, de ce ar fi imposibil
pentru un Dumnezeu atotputernic i cu desvrire ne- lept? 6.
Patriarhii, care erau cu siguran mai apropiai de Cerul lui Dumnezeu
dect suntem noi, tiau bine aceasta. Dar noi, din cauza atraciei
noastre pentru plcerile lumii materiale, am pierdut tot ce era al
spiritului i nu mai tim aproape nimic despre e1. Este adevrat c i
eu sunt un om al materiei, dar am nvat multe i am mult experien, i
de aceea vorbesc astfel - dar bineneles c nu a putea spune aa ceva
n Templu! 7. Primul vorbitor: Acum nu mai am nimic de obiectat i
sunt foarte fericit c m-ai ajutat s-mi modific prerea. Totui, este
timpul s revenim asupra subiectului nostru princi- pal, i anume,
acest straniu profet galilean. nc de la nceputul discuiei noastre
am spus c exist cu siguran pe pmnt oameni aparte, care manifest
ntr-un mod de netgduit, n cuvintele i n faptele lor, anumite
nzestrri divine superioare, i acesta pare a fi i cazul Galileanului
nostru. 8. Dar asemenea nzestrri nu lipsesc nici la ali oameni. S
lum n considerare, de exemplu, dispariia brusc a vemintelor noastre
greceti i apariia celor trei lei. Acestea sunt miracole evidente,
de neneles pentru omul obinuit. Aceti oameni ar putea foarte bine s
spun i ei: Eu sau el este Mesia, pentru c poate s fac miracole,
fapt pe care nu-l putem totui accepta! Cci dac am face-o, o mulime
de Mesia ar ncepe s apar i s miune peste tot! Esenienii fac i ei
miracole, i totui sunt departe de a fi Mesia. Dar acest galilean ni
se prezint a fi Mesia. Ce trebuie s credem despre aceasta? 9. Cel
de-al doilea: Iat prerea mea, pe care, din anumite motive uor de
neles, nu am expus-o pn acum niciodat. Cunosc bine nvturile i
faptele sale. El este evreul cel mai neprihnit, n deplinul sens
mozaic, n viaa i n faptele sale. Iar noi tim cu toii foarte
10. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 10 bine ce se petrece
astzi cu nvtura lui Moise la Templu, i el se pare c o tie la fel de
bi- ne, altfel nu ne-ar fi adresat azi-diminea acele reprouri. n
plus, cu acel orb din natere el a fcut, prin voina sa, un adevrat
miracol divin, pe care nu l-a mai putut face nimeni pn acum. De
aceea eu cred c ar trebui s lsm deocamdat lucrurile aa cum sunt.
Timpul ne va fi un sfetnic bun. La urma urmelor, dac se dovedete c
el este ceea ce proclam n faa tutu- ror a fi, nu vom putea niciodat
s facem nimic mpotriva lui. Iar dac nu este, nici el nu va putea
face nimic mpotriva noastr, n ciuda tuturor miracolelor sale! 10.
Cel mai bine ar fi s verificm pe ascuns toate nvturile i faptele
sale. Dac vom vedea c sunt n ntregime curate i c faptele sale sunt
divine, vom crede n e1. Dar dac nu va ndeplini aceste condiii din
punctul nostru de vedere, - vom rmne ceea ce suntem i vom lsa
restul n seama lui Dumnezeu! 11. Cu acestea toi au fost de acord i
au renceput s bea i s mnnce. 12. Lazr tia tot ce vorbiser fariseii
ntre ei, deoarece Eu i spusesem aceasta. Ur- mndu-Mi sfatul, el s-a
dus din nou la ei. Capitolul 6 Lazr povestete despre Domnul nostru
Iisus Hristos 1. Cnd fariseii, acum stui, l-au vzut pe Lazr intrnd,
i-au exprimat bucuria de a-l vedea sosind, fr ca ei mcar s-l fi
chemat. 2. Salutndu-i, Lazr le-a spus: Sunt foarte fericit c v
simii att de bine n acest loc. Dar avnd n vedere c, spre dreapta
bucurie a inimii mele, tiu ce ai vorbit aici unii cu alii, sper c
voi, care suntei nite nelepi, nu vei mai blestema de acum nainte
ctui de puin casa mea! 3. Primul vorbitor a spus atunci: Cu siguran
c nu! Dar, pe Moise, cum ai putut s auzi ce am discutat? Am vorbit
ct am putut de ncet, cu toate uile i ferestrele nchise! Spu- ne-mi
despre ce am vorbit, altfel vom crede c vrei doar s ne pcleti! 4.
Lazr i-a asigurat c este departe de el un asemenea gnd, i le-a
repetat cuvnt cu cuvnt tot ce i spuseser ei mai nainte. 5. Dup ce
l-au ascultat, primul fariseu a spus: Pe toi atrii din cer, de unde
tii tu toate acestea? 6. Lazr i-a rspuns: Nu ai spus tu nsui mai
nainte c exist n lume oameni nzes- trai cu caliti foarte rare? De
ce Dumnezeu nu m-ar fi nzestrat i pe mine, de exemplu, cu astfel de
caliti? Dar am ceva mult mai important s v spun: avnd n vedere
cunoaterea voastr i ideile pe care le susinei, ai putea s fii mult
mai aproape de mpria lui Dum- nezeu dac nu ai fi mpiedicai de
atmosfera nefast de la Templu. M refer aici mai ales la cel care
te-a contrazis, la prerea cruia a trebuit n final s te aliniezi i
tu, ca i ceilali, motiv pentru care voi suntei acum n acelai punct
ca i onorabilul vostru coleg, ceea ce m bucur ntr-adevr foarte
mult, cci nu mai sunt deloc oameni asemenea vou acolo, la Templu.
De aceea, v spun eu, care sunt de-acum nainte bunul vostru prieten
credincios, c suntei mai aproape de mpria lui Dumnezeu dect v
imaginai! 7. Al doilea vorbitor: Vorbete mai clar, drag prietene.
Ce vrei s ne spui de fapt? Cum am putea s fim mai aproape dect ne
putem noi imagina de mpria lui Dumnezeu? O s murim aici? Ai pus
oare otrav n vinul pe care ni l-ai oferit? 8. Lazr: Cum pot nite
oameni att de detepi ca voi s se gndeasc mcar la aa ceva? O s beau
i eu imediat din cupele voastre, pentru a v dovedi ct de mult v
nelai! O s mai trii nc mult timp pe acest pmnt! Voi v-ai apropiat
de mpria lui Dumnezeu prin contiina voastr i prin valorile n care
ai crezut n tain, nu prin viaa voastr pmn- teasc!
11. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 11 9. Primul fariseu:
Ce nelegi tu prin mpria lui Dumnezeu? 10. Lazr: Nimic altceva dect
recunoaterea lui Dumnezeu n inimile voastre! i da- c, n plus de
aceasta, voi ai accepta c EI este cu adevrat Cel pe care L-ai
prigonit pn acum, ai fi n totalitate n luminoasa mprie a lui
Dumnezeu! nelegei acum ce-am vrut s spun prin cuvintele: Suntei mai
aproape de mpria lui Dumnezeu dect v putei imagi- na? 11. Primul
vorbitor a reluat: Este foarte bine c ai adus vorba despre acest
subiect. Noi tim de mult vreme c tu ii partea Galileanului, i, fie
c am avut dreptate sau nu, noi i- am i artat aceasta. Deci nu e
ceva nou pentru noi. Dar cum fr ndoial tu l cunoti pe acest brbat
mai bine dect noi i cum ne-am i mprietenit, i avnd n vedere i
faptul c te- ai convins, prin capacitatea ta - de neneles pentru
noi -, cum gndim noi cu adevrat, cred c a sosit momentul s ne
vorbeti despre e1. Nu trebuie s ne spui unde se afl acum, pentru c
oricum nu mai vrem s facem ceea ce ne cerea Templu1. Cu siguran nu
pentru socotelile viclenilor preoi ai Templului vrem s ne faci
cunotin cu Galileanul, ci doar pentru noi n- ine, aa c poi s ne
vorbeti despre el foarte deschis. 12. Lazr i-a rspuns: tii la fel
de bine ca i mine unde i cum s-a nscut El i ce s-a petrecut la
naterea Sa cnd, n urm cu treizeci de ani, btrnul Irod a poruncit cu
cruzime masacrul tuturor pruncilor nevinovai de parte brbteasc n
vrst de pn la doi ani, pentru c cei trei nelepi din ndeprtatul
Orient, ghidai de o stea, anunaser c un nou rege li se nscuse
evreilor la Betleem. Dar voi nu tii c, datorit Providenei Divine,
acest rege nou- nscut al evreilor nu a czut n minile crudului Irod,
ci, graie ajutorului divin i interveniei cpitanului roman
Cornelius, pe atunci nc tnr, El a fugit din fericire n Egipt - n
vechea cetate Ostrazine, mi se pare - i peste trei ani, dup ce
btrnul Irod a murit mncat de p- duchi, El a revenit teafr i nevtmat
n inutul Nazaretului, i n acest loc linitit El a crescut retras, fr
a primi vreo nvtur special. 13. La vrsta de doisprezece ani, El a
mers la Ierusalim mpreun cu prinii Si p- mnteti, pentru examenul
tradiional al bieilor; a rmas trei zile la Templu, iar rspunsurile
i ntrebrile Sale i-au uluit pe toi crturarii, fariseii i btrnii
templului, dup cum mi-a po- vestit tatl meu, care, pentru c prinii
biatului erau sraci, chiar a pltit pentru El taxa de examen, care
era destul de mare. 14. Cred c cei mai btrni dintre voi i amintesc
de acest episod, chiar dac nu tiu de fuga Sa n Egipt din cauza
mniei btrnului Irod i nici de ntoarcerea Sa la Nazaret dup trei
ani. 15. i, vedei voi, brbatul de astzi, care face lucrri att de
mree doar prin puterea divin a voinei i a Cuvntului Su este Cel
care s-a nscut n urm cu treizeci de ani, ca rege al evreilor, n
Betleem, i tot El este i biatul cel nelept care n urm cu douzeci de
ani a uluit ntregul Templu! 16. Acum tii cu cine avei de-a face,
din punct de vedere al originii acestui galilean extraordinar, i
cred c acestea sunt informaii importante pentru a v putea face o
prere mai bun despre El. 17. Ct despre ceea ce face El acum, tii
doar parial i considerai c aproape tot ceea ce vi s-a povestit
despre El sunt fabulaii i exagerri din partea poporului, care l
susine i crede n El - dar v nelai amarnic! 18. Voi, care m cunoatei
bine, tii c nu sunt deloc omul care s cread c tot ce zboar se mnnc!
Astfel, mi-a trebuit mult timp pn s-mi dau seama eu nsumi, n
diverse mprejurri, ce este cu acest brbat. i eu, care cunosc bine
Scriptura, n-am gsit n El nimic suspect, spre deosebire de ceea ce
se poate constata adesea n cazul magicienilor i al vrjito- rilor
arlatani! 19. nvturile Sale sunt n ntregime cele ale lui Moise i
ale profeilor, iar miracolele le face doar acolo unde este necesar,
fr s primeasc vreodat vreo rsplat pentru ele. Pe
12. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 12 scurt, pot spune c
rostirea Sa ptrunztoare este o rostire pur dumnezeiasc, nelepciunea
Sa este cea a lui Dumnezeu nsui, iar faptele Sale sunt faptele lui
Dumnezeu, pentru c niciun alt om n-ar putea s le svreasc! 20. Acum
mai bine de ase luni, am mers la Betleem mpreun cu El i cu numeroii
Si ucenici, i, n faa porilor strvechii ceti a lui David, care se
pregtea de srbtoare, am gsit o mulime de ceretori. Aceti nefericii
ne-au cerut de poman, printre vaietele lor ne- sfrite. Cel mai tare
strigau schilozii, ciungii i ologii, iar eu am vrut s i ajut dup
puterile mele. 21. El mi-a dat ns de neles c nu e momentul, i i-a
ntrebat apoi pe acei nefericii dac nu ar vrea mai bine s-i ctige
pinea necesar traiului prin munca braelor lor, fiind sntoi i
ntregi. Toi au spus atunci c ar prefera s munceasc zi i noapte, dac
ar fi posi- bil, dect s mai cear chiar i o singur clip de poman de
la cineva, i El le-a spus atunci: Ridicai-v, mergei i cutai-v de
lucru! La aceste cuvinte, ei au fost instantaneu vinde- cai de
toate bolile lor: orbii vedeau, surdo-muii auzeau i vorbeau, ologii
sreau ca nite pui de cerb i, minune, ciungii i chiopii primiser
membre noi, i toate astea ntr-o singur cli- p! I-am luat imediat n
serviciul meu pe toi acei oameni vindecai n mod miraculos, le-am
dat bani i le-am spus unde s mearg. 22. Odat ce ai fost martorul
unei astfel de fapte i al multor altora, una mai mrea dect alta,
dac ai vzut cum toate animalele, elementele, ntreaga natur, nsui
Soarele, Lu- na, stelele, mrile i munii acestui pmnt se supun
voinei Sale, iar El nsui spune: Eu i Tatl Ceresc suntem Una! Cine M
vede pe Mine l vede i pe Tatl, i cine crede n Mine va avea viaa
etern; cci Eu nsumi sunt Calea, Adevrul i Viaa!, este imposibil,
dac ai min- tea sntoas, s te mai ndoieti c este aa cum predic El i
cum ni s-a propovduit i am fost nvai de la Adam ncoace prin
patriarhi i prin toi profeii. 23. Credina mea n El este de
neclintit i lipsit de orice ndoial, i de aceea am i cu- rajul s
recunosc aceasta n faa lumii ntregi, cci am motivele mele de
netgduit. Ceilali pot s fac ce vor! Acum tii, pe scurt, aspectele
cele mai importante despre Galilean i putei s hotri singuri ce
trebuie s gndii i s credei despre El! Capitolul 7 Lazr critic
rceala fariseilor 1. Al doilea fariseu, cel care vorbise bine, a
spus: Ah, prietene Lazr, nu pot s nu-i dau dreptate i, dac a fi
fost n locul tu, a fi fcut i eu la fel! Dar trebuie s pstrez aceas-
ta pentru mine, la fel ca i toate bunele mele convingeri, pentru c,
n poziia mea, nu pot s not n mod deschis mpotriva curentului rutii
lumii. Tu, care eti un om foarte bogat i n prezent un cetean roman
liber, poi face bine ct doreti, fr ca cineva s se opun proiecte-
lor tale. Dar tii i tu, la fel de bine ca i noi, ce a ajuns
Templu1. Nu putem s iubim adevrul dect n tcere. Dar n public suntem
obligai s aprm cauza minciunii. Iat unde am ajuns, din nefericire,
n aceste timpuri de impostur, noi care am cunoscut totui i zile mai
bune i tim bine care este adevrul. 2. Eu cred acum ca i tine, cci
situaia este aa i nu poate fi altfel; dovezile n aceast direcie
sunt prea mari i de netgduit. Dar noi nu putem face nimic n faa
lumii, n afar de a ne abine s exprimm fie i cea mai mic prere n
ceea ce-l privete pe Galilean i - atunci cnd se ivete ocazia - s
zdrnicim orice aciune de prigoan a lui. Eu cred c astfel, chiar dac
nu vom fi de un real ajutor, mcar nu vom face ru, ceea ce ar fi
deja foarte bine. Tu ce prere ai, prietene Lazr? 3. Lazr: Prietene,
i voi vorbi direct: atunci cnd eti intim convins de un att de mare
i luminos adevr, a nu ndrzni s vorbeti n mod deschis n favoarea sa
- oricare ar fi
13. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 13 poziia pe care o
ocupi n aceast lume - nseamn s fii cldu. Cnd dovezi att de mari i
incontestabile m oblig s cred n El, nu pot dect s spun cu cea mai
mare certitudine: Acesta este nsui Domnul, prin a crui iubire,
graie i voin triesc! - aa cum toi profe- ii au spus-o; El este
totul pentru mine n aceast lume, i Templul nu mai nseamn nimic! El
i-a ndeplinit promisiunea; El, care pe muntele Sinai le-a dat lui
Moise i strbunilor notri poruncile, El este acum ntrupat printre
noi i ne arat prin cuvinte i fapte c este adevratul i eternul
Dumnezeu. Cum ar mai putea un om adevrat s rmn indiferent n faa
unor ast- fel de fapte extraordinar de eseniale i vitale?! 4. Avnd
n vedere c este de la sine neles c Templul, aa cum este el n
prezent, nu va mai rezista mult timp, eu n locul vostru mi-a lua
toat averea i a cuta s devin un ade- vrat ucenic al Domnului. Voi
nu mai avei mare lucru de ctigat pentru viaa voastr terestr rmnnd
la Templu, unde ofrandele, din motive lesne de neles i
binecunoscute vou, se micoreaz considerabil de la un an la altul. n
plus, zilele voastre pe acest pmnt sunt num- rate, i trebuie s v
ntrebai ce se va petrece cu voi cnd nu vei mai fi n aceast lume. 5.
Din cte tiu eu, despre lumea de dincolo avei unele bnuieli, dar
nicio certitudine. Domnul, care n mod miraculos se afl acum printre
noi, oamenii, fiind El nsui om, v-ar putea arta lumea de dincolo i
v-ar putea asigura c exist via dup moarte. Acesta ar fi pentru voi
ctigul cel mai de pre al vieii. Ce ai putea spera mai mult?! 6.
Primul vorbitor: Ah, prietene, ai vorbit foarte bine. Fr ndoial c
este aa cum spui n ceea ce-l privete pe Galilean. Dar noi trebuie
de asemenea s ne gndim la cea mai bun modalitate de a scpa de
Templu, fr s fim remarcai prea mult de tovarii notri. Dac nu am fi
fost printre cei mai vechi de la Templu, am fi putut s ne ndeprtm
sub un pretext oarecare, de exemplu s plecm ca apostoli pentru a
converti pgnii n diverse locuri din lume; dar noi suntem prea btrni
pentru aceasta i deinem i rangurile cele mai nalte din Templu. De
aceea este mult mai greu. 7. Am putea de asemenea s ne retragem1 ,
cednd Templului dijma bunurilor noastre, dar aceasta ar face n mod
evident mai mult ru dect bine nobilei cauze a Galileanului; cci dac
noi lsm libere funciile noastre la Templu, ele vor fi repede
ocupate de alii, care deja jinduiesc la ele. i este sigur c aceti
nou-venii, pentru a-i dovedi zelul, ar combate cu mult mai violent
cauza cea bun a Galileanului, despre care noi tim acum, datorit ie,
ce trebuie s gndim, cel puin n sinea noastr. 8. De acum nainte am
putea s lucrm n tain pentru Galilean i am putea face ca Si- nedriul
s fie mai blnd fa de el, ndeprtnd chiar unele obstacole din calea
lui, cci, fiind dintre cei vechi, avem o influen considerabil
asupra marelui-preot, care este un adevrat tiran. Cu prima ocazie,
am putea chiar s-i relatm cteva fapte nemaipomenite i s-i expli- cm
cine este acest Galilean pe care ei l ursc att de mult i c ar fi o
nebunie din partea unui srman muritor s i se opun unui om a crui
voin poate spulbera ntr-o clipit ntreaga lume. 9. Dac i vom arta
aceasta suficient de clar, marele-preot se va mai potoli din furia
sa slbatic i nu va mai urmri zi i noapte s-l prind pe Galilean i
s-l ucid mpreun cu toi apropiaii si. Iar despre noi, fiind de acum
nainte adevraii prieteni i adepi ai Galileanului, am putea gsi o
ocazie, n tain, pentru a-l ntlni personal i pentru a primi nvtura
lui. Cred c soluia aceasta nu e aa de rea. Ce prere ai? 10. Lazr:
Fr ndoial, putei proceda aa, dar, cu adevrat, prin aceasta nu vei
re- zolva prea mult! Cci ceea ce voi v propunei s facei la Templu
pentru El pare foarte bun i uman. Dar dac v gndii c Cel pe care-L
numii nc faimosul Galilean este n realitate Domnul, n faa Cruia
orice nelepciune i orice putere se supun, ar trebui s nelegei ct de
zadarnic este acest plan i ct de prostesc este pentru un om muritor
s i imagineze, n slbi- 1 Retragere cu sensul ieirii la pensie din
zilele noastre - n. t.
14. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 14 ciunea i n orbirea
sa, c ar putea s-I vin n ajutor lui Dumnezeu prin cuvntul sau prin
fap- tele sale. n mod sigur, nu El este cel care are nevoie de
ajutorul nostru, ci noi de al Su! 11. Dac El ne las pe noi,
oamenii, s facem bine n numele Su, este numai pentru propria noastr
mntuire. Cci fcnd aceasta, noi exersm iubirea vie i adevrat fa de
Dumnezeu, i astfel, fa de aproapele nostru. i cu ct crete mai mult
iubirea de Dumnezeu i de semeni n inima unui om, cu att mai mult el
va fi nzestrat de Dumnezeu s-L iubeasc pe El i pe semenii si tot
mai mult! 12. Dumnezeu nu are aadar nevoie de munca noastr aa cum
avem noi nevoie de cea a servitorilor notri, ci, dimpotriv, noi
suntem cei care, urmndu-I nvturile, lucrm pentru mntuirea noastr, i
niciodat, dar absolut niciodat, pentru mntuirea lui Dumnezeu, care
este El nsui mntuirea etern a tuturor creaturilor. 13. Vei nelege
fr greutate c este aa i nu altfel atunci cnd vei recunoate ceea ce
eu am vzut i am recunoscut de mult, i anume, c renumitul Galilean,
aa cum i spu- nei voi, este nsui Domnul. 14. Dar dac l vei
considera n continuare a fi doar un om nemaipomenit, care, n po-
fida capacitilor Sale extraordinare, mai are nevoie din cnd n cnd
de ajutorul oamenilor, atunci ceea ce vrei s facei pentru El este
demn de laud, deoarece iubirea pentru semeni ne ndeamn s ne venim n
ajutor unii altora, prin sfaturi i prin fapte. Capitolul 8 ndoiala
fariseilor referitoare la Domnul nostru Iisus Hristos 1. Primul
vorbitor a reluat: Drag prietene Lazr, sunt de acord cu tine, dac,
ntr- adevr, situaia cu minunatul galilean se prezint aa cum ne-ai
artat tu cu mult convingere, n urma discuiei cu tine, nclinm
ntr-adevr s credem i noi c este chiar aa. Dar ntr-o problem att de
important ca aceasta, este foarte necesar pentru noi, ca evrei -
care suntem poporul lui Dumnezeu -, s verificm foarte bine nainte,
s cumpnim i s analizm dac nu cumva s-ar putea ascunde aici ceva
care s schimbe n final, ntr-un mod radical situaia. Cci s-ar putea
ca totul s nu fie dect efectul oarecum ameitor al miracolelor care
tulbur simirea i raiunea oamenilor. 2. Vezi tu, noi am fost foarte
surprini adineauri, afar, de modul n care acest tnr, care vorbea
att de bine, ne-a dezbrcat de vemintele greceti doar prin cuvntul i
voina sa, att de repede nct nici n-am avut timp s ne dezmeticim.
Nici mcar nu am vzut unde au disprut hainele noastre. Apoi au venit
cei apte oameni, egipteni sau arabi, dup aspect; a fost suficient
un semn de-al lor pentru ca cei trei lei fioroi s apar, spre marea
noastr groa- z! Este de netgduit c acestea sunt miracole fcute de
oameni. Dac tnrul, cruia cu sigu- ran nu-i lipsete nelepciunea, ar
spune acum despre el nsui: Eu sunt Hristos! Acest mi- racol o
dovedete!, ai crede tu imediat c el este ceea ce spune c este? Sau
dac unul dintre cei apte brbai ar pretinde acelai lucru, l-ai crede
i pe el? Moise nsui i ceilali profei care au urmat dup el, nu au
fcut i ei mari miracole, fr s fie, totui Hristos?! 3. Astzi,
renumitul Galilean face i el miracole mari i demne de remarcat,
vorbete cu o extraordinar nelepciune, i spune c el este Hristos!
Dar faptul c spune despre el n- sui, n faa tuturor, ceea ce niciun
muritor nu a spus naintea lui nu ajunge pentru a ne con- vinge c el
este cu adevrat Cel care pretinde c este! Putem s acceptm aceasta n
urma mrturiei tale i s credem c aa este, dar nu trebuie s ne-o iei
n nume de ru dac vrem totui s verificm situaia din toate
unghiurile. Dac nu vom gsi aici nici mcar umbra vreu- nei
contradicii, fie ea chiar i aparent, vom face cu siguran, fr
ntrziere, ceea ce tu toc- mai ne-ai sftuit cu prietenie i
nelepciune.
15. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 15 4. Se poate ca tu s
mai ai i alte dovezi remarcabile, pe care noi nu le cunoatem, care
s te fi condus la aceast profund convingere. Dar, din motive uor de
neles, acestea nou ne lipsesc; cci pe acest faimos galilean noi nu
l-am vzut i nu l-am auzit personal dect cu foarte puine ocazii, n
rest, numai prin intermediul altora. Am auzit mult vorbindu-se
despre miracolele sale, dar nu am fost martori oculari dect la
foarte puine dintre ele, mai exact, la vindecarea unui bolnav de
gut i, recent, la cea a unui orb din natere. i aceasta, prietene,
chiar c nu ne este suficient, cu att mai mult cu ct am fost chiar n
aceast sear martorii miracolelor tnrului, care pare s fie i el
galilean, i ale celor apte brbai, i am tras con- cluzia c i alii,
nu numai el, sunt capabili s fac miracole. 5. Ct despre nelepciunea
cuvintelor sale, tnrul vorbea i el cu nelepciunea extra- ordinar a
unui adevrat profet, iar hainele noastre nu au fost o piedic n
calea privirii sale ptrunztoare. Pn aici, putem s afirmm n
continuare c nici faptele miraculoase i nici cuvintele nelepte nu
sunt de ajuns pentru a ne dovedi clar c Galileanul este cu adevrat
Me- sia cel fgduit, despre care este scris c este Iehova, nsui
Domnul Dumnezeu. 6. Tu nsui ne-ai demonstrat adineauri, ntr-un mod
foarte neobinuit, c un om cu o mare agerime de spirit ar putea s
afle chiar i cele mai ascunse gnduri, precum i discuiile purtate n
secret, cuvnt cu cuvnt, i chiar i alte lucruri pe care nu le-ar
spune probabil dect unui prieten ntre patru ochi, pentru a nu supra
pe nimeni. i, dac i n tine, care nu eti de- ct un om ca i noi,
slluiete o astfel de capacitate extraordinar, de ce n-ar avea i
gali- leanul capaciti att de deosebite nct ele s par absolut
miraculoase tuturor celorlali oa- meni, pentru c ei nu cunosc
mijloacele de a le dobndi, iar cei care posed aceste daruri i
capaciti aparte nu vor sau nu pot s le dezvluie i altora. 7.
Existau odinioar coli de profei, unde erau acceptai - nc din
adolescen - numai cei care se fcuser remarcai nc de la vrsta cea
mai fraged prin anumite nsuiri speciale. Mai mult, ei trebuiau s
aib nainte de toate o moralitate exemplar i un comportament vir-
tuos i cast. 8. Este uor de neles c ntr-un om de o perfect
integritate moral se pot dezvolta cu totul alte capaciti dect n
natura bicisnic a unui om obinuit, dominat de simuri i nclinat spre
desfru. Dar, numai pentru c un om a dobndit astfel anumite capaciti
extraordinare, el nu poate totui, n niciun caz, s se considere a fi
Dumnezeu n faa celorlali oameni, care sunt, bineneles, mai slabi
dect el. 9. Eu nsumi, n tineree, am cunoscut un pstor simplu, pe
care nsoitorii lui l nu- meau regele lor. Acest om era foarte onest
i pios, nu avea nevoie de bt i i ajungea doar voina pentru ca turma
lui s asculte de un singur semn, de un cuvnt sau de o intenie a sa.
Nu tiu dac putea s fac i alte fapte deosebite, dar m ntreb de ce nu
putea s fac din aceast calitate aparte binele comun al tuturor
pstorilor? 10. Rmn aadar la convingerea mea, c exist fr ndoial n
aceast lume oameni cu nzestrri deosebite, dar trebuie s fii nebun s
consideri c un astfel de om cu o nzestrare special este un zeu
venit din ceruri. 11. Printre vechii profei, unii au fost mari,
alii mai mici, dar nici Moise i nici Ilie nu au fost Dumnezeu. Iat
prerea mea clar exprimat, i tu poi s crezi ce vrei! 12. Lazr i-a
rspuns prietenete: Dup raiunea omeneasc i pmnteasc, cuvintele tale
sunt foarte juste i nu poi, desigur, nici s gndeti, nici s vorbeti
altfel, pentru c, la fel ca i tovarilor ti, i lipsesc nc multe
pentru a-L recunoate pe mreul Galilean, pe de-a- ntregul, drept Cel
care este - n ciuda ndoielilor i a obieciilor tale foarte logice n
aparen. 13. Credei-m, eu nu am fost sedus de miracolele renumitului
Galilean i nu astfel am ajuns s-L recunosc, ci cu totul alte
aspecte m-au convins de aceasta! . 14. l admirai acum pe acel tnr,
ca i pe cei apte egipteni, i chiar i pe mine; dar eu v spun c nu-l
cunoatei nici pe acest tnr i nici pe cei apte egipteni, care sunt
oameni
16. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 16 foarte simpli i
puri, precum erau patriarhii din vechime, i nici nu tii cum am
putut eu s aflu n cele mai mici detalii ce ai vorbit voi ntre voi!!
15. Primul vorbitor a spus atunci: Ei bine, explic-ne i vom vedea
dac vom putea s te credem! Capitolul 9 Mrturia lui Lazr despre
Domnul nostru Iisus Hristos 1. Lazr a spus: Nu ai citit n Scriptur:
Cnd Domnul va veni pe acest pmnt ca Fiu al Omului, puinii oameni
drepi care vor exista vor vedea ngerii urcnd i cobornd din Cer
pentru a-L sluji? Dar ce vei spune voi dac vei auzi c eu am vzut
aceasta, i muli alii mpreun cu mine? Nu a fost un vis, i cu att mai
puin vreo iluzie, ci realitatea perfect palpabil! Iar tnrul care
v-a ntmpinat este i el un nger, chiar un arhanghel! 2. Ct despre
cei apte brbai, Spiritul Divin din ei i-a anunat, n colul cel mai
nde- prtat al Egiptului, unde se aflau, c mreaa prorocire s-a
adeverit aici la noi, evreii, i tocmai de aceea ei au plecat,
cluzii de Spiritul Divin, pentru a-L vedea cu ochii lor pe Domnul
ntregii glorii pind printre noi, ca om, i nvndu-ne pe noi, care
suntem prea orbi pentru a recunoate ceea ce aceti oameni, care
triesc att de departe, vd deja ct se poate de limpe- de. 3. n ceea
ce privete capacitatea care mi-a permis s aflu ce ai vorbit ntre
voi, eu nu am avut-o niciodat pn acum. Domnul, acest remarcabil
Galilean, este Cel care mi-a druit- o, datorit credinei mele n El i
dragostei pe care o am pentru El i, prin El, i pentru fraii mei
srmani. 4. Ceea ce v spun aici este un adevr sacru; dar - eu nu pot
s vi-l dovedesc, ci pot doar s v spun o dat pentru totdeauna: este
aa i nu altfel, i de aceea eu cred c mreul Galilean este cu adevrat
Mesia cel fgduit, Iehova Savaot. Cine crede n El, l iubete mai
presus de orice i i iubete semenii ca pe sine nsui va avea n El
viaa etern! 5. Acum facei cum dorii, cci acestea sunt cuvintele
sfinte ale Domnului: voina tre- buie s-i fie lsat liber chiar i
diavolului; cci, fr aceasta, omul nu ar fi om i nici nu ar fi dup
chipul i asemnarea lui Dumnezeu; ar fi un animal cu sufletul lipsit
de libertate, deci constrns s acioneze dup cum i dicteaz
atotputerea divin. 6. Tot ceea ce vedei pe acest pmnt, precum i n
cer, este supus judecii i legii imuabile a necesitii. Omul trebuie
s accepte pentru un timp limitat aceast lege imuabil i fix numai
pentru trupul su; cci atotputernicia divin guverneaz trupul omului
n ceea ce privete forma sa, creterea i frumoasa sa alctuire, precum
i durata normal a vieii sale fizice, i, de altfel, acesta este
motivul pentru care Dumnezeu poate s vindece instantaneu un trup
bolnav, prin puterea Voinei Sale. Dar atotputernicia divin nu
trebuie s ating sufletul liber al omului! De aceea, poruncile pe
care Dumnezeu Le-a dat oamenilor pentru conduita sufletelor lor nu
au fost formulate ca o constrngere (trebuie), ci ca o datorie
moral2 (de pild s nu ucizi). 7. Aadar, noi am primit legile de la
Dumnezeu fr nicio constrngere, i le putem urma doar dac vrem. De
aceea, nimeni nu este obligat s cread n Domnul; cel care face
aceasta o face din propria sa convingere. Dar s ne gndim ce se va
petrece cu sufletul n lu- mea de dincolo, unde el va fi la fel de
liber ca i aici, cu singura diferen c acolo va trebui s-i creeze
prin el nsui tot ceea ce-i este necesar pentru existena sa n
eternitate. Cum i va fi unui asemenea suflet, dac el nu a acumulat
aici, n el nsui, dup sfatul Domnului, comori i bunuri spirituale? 2
Nicht unter Muss, sondern under Du solist. n limba german se
disting; constrngerea sau necesita- tea (mssen) i obligaia moral
(sollen) - n. t.
17. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 17 8. i, aa cum o face
acum, aici, pe Pmnt, conform ordinii sale eterne, Dumnezeu nu va
influena niciodat, cu atotputerea Sa, sufletul omului, tocmai
pentru a-i proteja n totalitate liberul-arbitru. Dar aici, n aceast
lume, omul are avantajul c atotputerea divin i pune la dispoziie
tot felul de bogii, cu ajutorul crora - dac se folosete de ele n
mod nelept, du- p sfatul Domnului - poate ctiga imense comori
spirituale pentru sufletul su. n lumea de dincolo ns, bogiile i
hrana lumii create de Dumnezeu dispar n totalitate, i fiecare
suflet, dup exemplul lui Dumnezeu, trebuie s creeze totul prin el
nsui, conform propriei sale ne- lepciuni i propriei sale voine
perfect libere. Dar care va fi soarta lui acolo dac el nu a fost
niciodat n strns legtur cu Voina, nelepciunea i Iubirea lui
Dumnezeu? 9. Ce va face atunci un suflet orb i ignorant, deci ntru
totul neputincios i lipsit de orice bogie interioar a Spiritului?
Dac v gndii un pic, nelegei imediat ct de prostesc este s refuzi s
ai parte de graia lui Dumnezeu, n aceste vremuri, n care ea ne este
oferit ntr-un asemenea grad extraordinar cum poate nu va mai fi
oferit niciodat! 10. V-am spus tot ceea ce v putea spune un prieten
iubitor de adevr, i nu-mi mai rmne dect s v repet ceea ce am mai
spus deja de mai multe ori: ceea ce v-am spus nu trebuie s v lege
sau s v constrng n niciun fel. Putei s facei ce vrei, cci sufletele
voastre sunt la fel de libere ca i al meu. 11. Cnd fariseii au
auzit aceste cuvinte ale Iui Lazr, al doilea vorbitor, care, dup
cum am mai spus, era un mare crturar, a spus: Este mai mult dect
evident faptul c priete- nul nostru Lazr, despre care tim c este,
am putea spune, cel mai bogat om din ar, nu ar putea s aib un
interes personal pentru a ne da acest sfat. Ce s fac el cu tot
aurul i argintul nostru, cu perlele i cu pietrele noastre preioase?
Are deja attea, c ar putea s-i cumpere cu uurin un regat! Dac ne
spune c trebuie s credem n Galilean, cu siguran c nu o face
dintr-un interes personal, ca s ne determine s prsim Templul i s ne
aducem bogiile n casa sa de schimb, pentru dobnd, i aceasta cu att
mai mult, cu ct el i-a nchis definitiv casa de schimb n urm cu civa
ani! El care, aa cum tim fiecare, apreciaz foarte corect toate
evenimentele care se petrec n aceast lume, a analizat n mod sigur
cu imparialitate aceast chestiune legat de Galilean, i spiritul su
ptrunztor a descoperit aici ceea ce trebu- ia. Astfel, cred c cel
mai bine am face s i urmm sfatul fr s mai ezitm! 12. Noi nu mai
avem mare lucru de ctigat la Templu! Ctigurile materiale s-au cam
dus, iar sufletele noastre au doar de pierdut acolo, i nimic de
ctigat. Ar fi foarte nelept s ne orientm acum, la btrnee, s vedem
ce mai putem face pentru sufletele noastre, cci nu va mai dura mult
i viaa noastr trupeasc se va sfri. Eu a vrea s m desprind imediat
de Templu, dac ai face i voi acelai lucru! 13. A pune o singur
condiie, care este uor de ndeplinit: a vrea s mai discut o da- t cu
tnrul despre care prietenul Lazr a spus mai devreme c este un
arhanghel. Ar fi cu putin aceasta, prietene Lazr? 14. Lazr: O,
nimic mai uor! Nu trebuie dect s-l chem, i el va veni imediat! 15.
Al doilea vorbitor: Atunci, rogu-te, prietene, f-o, cci ard de
dorina de a-l vedea pe acest om-arhanghel i dea-i vorbi! Capitolul
10 Rafael se face cunoscut 1. Urmnd instruciunile pe care i le
ddusem deja n sala cea mare, Lazr l-a chemat aadar pe Rafael, care
a aprut de ndat n ncperea n care se gseau fariseii. 2. La aceast
apariie brusc a lui Rafael, fariseii s-au mirat cum de a putut el s
rs- pund att de repede chemrii lui Lazr.
18. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 18 3. Cum Rafael sttea
n faa fariseilor, care l scrutau cu privirea n mod insistent, al
doilea vorbitor l-a ntrebat, cuprins de o profund veneraie: O,
tinere misterios, este adevrat ceea ce ne-a spus prietenul nostru
Lazr? 4. Rafael i-a rspuns: De ce v ndoii? Nu ai spus voi niv mai
nainte c este im- posibil ca o fiin uman de vrsta mea s aib
asemenea nzestrri? Da, v spun - este ntoc- mai aa cum Lazr v-a
dezvluit mai nainte, e drept, cam prea devreme. Eu nu sunt, ca voi,
un om al acestui pmnt, ci sunt ntr-adevr un mesager al Domnului! 5.
Dar voi ai fost mereu nencreztori, i tot la fel suntei i acum!
Totui, aceast pa- siune pentru ndoial nu va contribui cu nimic la
mntuirea voastr. Dar dac nu credei de bunvoie toate acestea, nicio
putere exterioar sau interioar nu v va constrnge s o facei, pentru
c voina voastr trebuie s rmn perfect liber; cci fr libera voin, aa
cum toc- mai v-a explicat prietenul Lazr, nu ai fi oameni, ci nite
animale primitive, asemntoare maimuelor din pdurile africane. 6. V
spun: cine va preui i va iubi aceast lume trectoare i onorurile
sale dearte mai mult dect pe Domnul, care se afl acum printre voi,
oamenii, i printre noi, slujitorii Si cereti, acela, n ciuda
cunoaterii sale lumeti, nu este dect un nebun nevrednic de Domnul,
i nu va avea parte de ajutorul Lui. Iar cel care L-a recunoscut pe
Domnul, dar nu l caut, pe acela nici Domnul nu-l va cuta cu graia
Sa. 7. Al doilea vorbitor, care nu se mai stura s contemple
frumoasa nfiare a lui Ra- fael, a spus: Da, da, eti ntr-adevr un
arhanghel! Acum cred tot ceea ce mi s-a spus, i toto- dat s-a
trezit n mine dorul cel mai arztor de a-l ntlni pe remarcabilul
Galilean, de a nge- nunchea n faa lui i de a-i cere iertare pentru
toate marile pcate pe care le-am svrit n aceast lume! 8. i ceilali
nou farisei i crturari au spus la fel. 9. Rafael le-a rspuns: Bine!
Mine diminea putei s v ntoarcei la Templu. Dac tovarii votri cei ri
i ntunecai v vor ntreba ce ai aflat, s le rspundei aa: Am cutat cu
mult srguin, i cutarea ne-a fost rodnic. Dar, pentru binele nostru,
al tuturor, trebuie neaprat s ne continum investigaiile, pentru a
afla ct mai exact tot ce este necesar. De ace- ea vom continua i
astzi investigaia noastr, i ne vom ntoarce la Consiliu dup ce vom
fi aflat totul. 10. Dup un astfel de rspuns, ei v vor lsa bucuroi s
plecai din nou. S venii apoi n Betania i s nu v mai facei niciun
fel de griji, cci de toate celelalte m voi ocupa eu, conform
atotputernicei Voine a Domnului. Dar s nu scoatei niciun cuvnt
despre ceea ce ai aflat aici! Facei numai ceea ce v-am spus eu. 11.
Dup care Rafael a disprut, iar Lazr i-a luat i el rmas-bun de la
templieri. 12. Acetia au continuat s mai vorbeasc pn dincolo de
miezul nopii despre tot ce- ea ce vzuser i auziser, dup care au
adormit pe scaunele lor confortabile. Capitolul 11 Domnul nostru
Iisus Hristos l laud pe Lazr 1. Cum Lazr se ntorsese printre noi,
Eu i-am spus; Fiul Meu, prietenul Meu i frate- le Meu, i-ai
ndeplinit sarcina de astzi foarte bine, iar Eu sunt pe deplin
mulumit, cci i ultimii dintre templierii mai rsrii la minte au fost
ctigai, ceea ce este foarte bine pentru lucrarea Mea. Acetia, care
au fost astzi ctigai, erau printre cei mai importani n marele-
consiliu, deoarece au multe cunotine, experien i tiu s i vorbeasc
bine. Cei care au mai rmas n Templu, chiar dac sunt foarte numeroi,
sunt cu desvrire orbi, proti i ri. 2. Totui, cei pe care tocmai
i-am ctigat trebuie s rmn la Templu, la fel cum au rmas i Nicodim i
Iosif din Arimateea. Cci dac ei ar prsi Templul cu totul, ceilali,
care
19. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 19 ar fi foarte
indignai, s-ar revolta att de tare i ar face un asemenea scandal,
nct romanii ar fi obligai s recurg la arme nainte de a sosi timpul,
ceea ce ar fi un mare ru pentru ara i pentru poporul acesta. Dar
dac cei zece btrni vor rmne la Templu, ei vor putea face une- le
fapte bune i vor putea ndulci mnia celorlali. Totui, este bine ca
ei s vin mine n Betania sub un pretext bine ales i s-i ncredineze
lui Lazr marile lor comori pmnteti; cci astfel ei nu vor mai fi
legai de Templu i vor putea s plece de acolo cnd i ct timp vor voi,
rmnnd n acelai timp membri ai Templului, pentru ca locurile lor s
nu fie ocupate de nite templieri ri i prefcui. 3. Motivul pe care
ei l vor invoca pentru lunga lor absen de la Templu i de la Con-
siliu este foarte bun: ntr-adevr, templierii i vor pune toat
ndejdea lor cea rea n acetia zece i vor crede c ei pleac pentru c
sunt siguri c M vor prinde. Cei zece vor pleca ntr- adevr pentru a
afla mai multe despre Mine, dar spre folosul sufletelor lor, i nu
pentru cel al Templului. 4. i aceasta a fost ultima recolt bogat de
la Templu, cci cei zece au fost ultimele mldie verzi din btrnul
copac al Templului, care este n ntregime uscat i putred. i dac ele
vor fi puse ca altoi pe un trunchi tnr i viguros, vor putea face n
scurt timp multe fructe bune. 5. Dar vreau s mai fac ceva pentru ei
astzi: toi cei zece vor avea un vis memorabil, care s le dea mult
de gndit mine i mult timp dup aceea. V vor povesti chiar ei mine n
ce va consta acest vis. 6. i acum putem n sfrit s ne aezm la mas i
s cinm; cci trebuia mai nti s v spun tot ce s-a petrecut acolo cu
templierii, ce s-a discutat i ce se va petrece. Aadar, prie- tene
Lazr, poi s le spui slugilor tale s aduc petii cei bine pregtii,
pinea cea gustoas i nc puin din vinul cel bun. Cci nu vom dormi
deloc n aceast noapte, care va fi pentru voi de neuitat, ci vom
veghea i vom nva nc multe aspecte folositoare. Aa c, prietene Lazr,
f ceea ce te-am rugat! 7. Lazr a ieit de ndat mpreun cu Rafael, i n
cteva clipe ni s-a adus tot ce trebu- ia. Noi am mncat i am but,
vorbind despre diverse aspecte folositoare pentru binele oame-
nilor, ct i despre ceea ce discutaser fariseii ntre ei. 8. n
special romanii, Nicodim i Iosif din Arimateea s-au bucurat foarte
mult pentru c aceti zece farisei, care fuseser cei mai inflexibili
de fiecare dat cnd marele-consiliu vorbea despre Mine, consimiser n
sfrit s-i modifice prerea. 9. Eu le-am spus: ntr-adevr, o mare
victorie a fost obinut pentru cauza cea bun a vieii, - dar iadul nu
rmne mai puin activ; prinul minciunii i al tenebrelor este mai
nver- unat ca niciodat ca s distrug semnturile mele de via nou i,
nainte ca un an s se fi scurs, vei vedea foarte bine care vor fi
roadele faptelor sale! Capitolul 12 Despre materie i pericolele
sale 1. Agricola a spus atunci, puin nfierbntat: Dar, Doamne i
nvtorule, Tu eti in- finit de nelept, iar Voina Ta este
atotputernic. Dincolo de asta, nenumrate legiuni de n- geri dintre
Cei mai puternici, cum este Rafael, ateapt porunca Ta; i chiar i
noi, romanii, suntem gata, pentru triumful cauzei celei bune, s
pornim la lupt, n sensul propriu al cuvn- tului, mpotriva puterii
tuturor diavolilor, i nu avem n inim i pe buze dect aceast deviz:
Mai degrab s vedem pmntul spulberat i prefcut n cenu dect s lsm s
se distrug fie i o singur bucic din Adevrul i Dreptatea pe care ni
le ofer nvtura Tal 2. Dar Tu eti mai mult dect atotputernic i nu ai
nevoie de ajutorul nenumrailor Ti, ngeri, i cu att mai puin de cel
al armatelor noastre romane. Ar fi att de uor pentru
20. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 20 Tine s nimiceti
definitiv lucrrile acestui prin al minciunii i al ntunericului care
lucreaz pe ascuns mpotriva Ta! Ce facem noi, oamenii, atunci cnd un
criminal este att de nelegiuit nct nu i se poate da o pedeaps
obinuit? Fie l nchidem, cum se spune, pe via, fie i aplicm, pe bun
dreptate, pedeapsa cu moartea! Cci atunci cnd un om a devenit n
ntregi- me un diavol, este de mii de ori mai bine s l faci s
prseasc aceast lume dect s-l lai s triasc, spre marea nefericire a
oamenilor buni. F i Tu la fel, Doamne i nvtorule, cu prinul
minciunii i al ntunericului, i atunci pacea, ordinea, adevrul,
iubirea i dreptatea vor domni pe pmnt printre oameni! 3. Eu am
spus: ie i este uor s vorbeti astfel, pentru c tu nu nelegi nc ce
este cu adevrat iadul i cine este prinul minciunii i al
ntunericului! 4. Ai dreptate cnd spui c Eu am desigur suficient
putere pentru a distruge infernul, cu prinul i cu toi diavolii lui;
dar dac a face-o, nu ar mai exista pmnt sub picioarele tale i nu ar
mai exista nici Soarele, nici Luna, nici stelele! Cci toat Creaia
material este o ju- decat permanent dup ordinea de neclintit a
Voinei i nelepciunii lui Dumnezeu. Aceast judecat este necesar
pentru ca sufletele oamenilor s poat, pe aceast baz solid, s-i
ctige libertatea i deplina autonomie a vieii eterne i
indestructibile. 5. Dac Eu, urmnd sfatul tu, a distruge ntreaga
Creaie material, ar trebui n ace- lai timp s distrug i trupul
fiecrui om, trup care este unealta indispensabil a sufletului, cci,
dup nelepciunea Mea suprem, el este cel care-i permite sufletului s
dobndeasc viaa cea venic. 6. Dar, chiar dac trupul este
indispensabil sufletului pentru a atinge viaa etern, nu este mai
puin adevrat c el este pentru suflet rul cel mai mare; cci, dac el
se las orbit de seducia crnii sale, creia i cedeaz i n care se
cufund n ntregime, se supune astfel jude- cii propriului su prin al
minciunii i al ntunericului, i va fi foarte greu s se mai elibereze
de el. 7. Vezi tu, ceea ce este trupul pentru suflet este pmntul
pentru omenire! Cel care se las orbit i captivat de strlucirea
comorilor sale se supune de bunvoie judecii i morii materiei, din
care se va elibera de asemenea cu mare greutate. 8. Oamenii au nvat
din ce n ce mai bine s smulg pmntului splendidele sale bo- gii,
pentru a-i oferi astfel propriei crni ct mai mult bunstare, confort
i plcere. i toc- mai aceasta este activitatea prinului infernului,
care este ea nsi judecata etern i deci moartea materiei, precum i
moartea acelor suflete care s-au lsat atrase de ea din motivele
amintite. 9. Ce atotputere, ce nelepciune pot s lupte mpotriva
acestei judeci i s o nving pentru totdeauna? V spun tuturor: nimic
altceva dect Adevrul pe care vi l-am artat i pute- rea deplinei
renunri de sine i a adevratei umiline a inimii! Dac tu nu vrei
nimic altceva dect ceea ce ai recunoscut a fi adevrat, dac urmezi
acest adevr i nu te prefaci, aa cum fac templierii i muli dintre
pgni, din motive lumeti, atunci ai nvins n tine ntregul infern i pe
prinul su. Spiritele rele existente n ntreaga materie nu vor mai
putea s fac nimic mpotriva ta, i chiar dac ar veni n numr infinit
din ntreaga Creaie ca s te nfrunte, ele ar trebui s dispar din faa
ta la fel cum e risipit nisipul deertului de un vnt puternic. 11.
Dar dac bogiile pmntului te captiveaz att de mult nct, pentru a le
avea, ai fi n stare s renegi nsui adevrul pe care l-ai recunoscut,
atunci ai fost deja nvins n inima ta de puterea iadului i de prinul
ei, al crui nume este: minciun, ntuneric, judecat, distru- gere i
moarte. 12. Uit-te la cei apte egipteni ai notri: ei cunosc toate
marile comori ascunse ale pmntului i ar putea s le exploateze
masiv; dar ei le dispreuiesc i prefer s triasc foar- te simplu,
cutnd doar comorile Spiritului. i tocmai de aceea ei i-au pstrat
intacte nzes- trrile autentice ale primilor oameni, ceea ce face
din ei adevrai stpni ai ntregii naturi, ceea ce nu s-ar fi petrecut
dac ei s-ar fi lsat prini n mrejele lumii.
21. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 21 13. Dac stpnul casei
vrea s-i pstreze casa n bun rnduial, el nu trebuie s de- vin
familiar cu slugile i nici s le fac acestora toate hatrurile. Cci,
dac ar face-o, ar de- veni curnd prizonierul unei servitorimi
impertinente, i atunci cnd i-ar spune unuia sau altu- ia: F asta
sau aia!, aceti servitori asupra crora el nu mai are autoritate
l-ar mai asculta oare? O, nu, ei i-ar bate joc de el! 14. La fel ar
fi i cu un conductor de oti, dac acesta s-ar pune n subordinea
soldai- lor si, n loc s-i dovedeasc fora i curajul n faa lor. Dac
ar veni un duman i el le-ar porunci soldailor si s atace i s nving,
oare ar mai asculta soldaii de acest conductor slab? O, nu, ei s-ar
revolta i ar spune: Cum ndrzneti tu, un om att de slab, s ne porun-
ceti nou? N-ai avut niciodat curajul i voina de a ne antrena cu
seriozitate n mnuirea armelor, i te-ai mulumit s te zbengui mpreun
cu noi la fel ca un tovar de joac. Cum ai putea acum s ne conduci
mpotriva dumanului? Tu nu ne-ai comandat niciodat! Cum ai vrea s
devii dintr-odat stpnul nostru, cnd noi am fost stpnii ti atta
vreme? 15. i la fel este pentru orice om pe care prinii i nvtorii
si nu l-au oprit nc din cea mai fraged tineree s se adnceasc n tot
felul de slbiciuni i de pasiuni carnale, pentru ca acestea s nu
devin stpnii i nvtorii sufletului su! Cci, odat ce sufletul a fost
luat astfel n stpnire, i va fi foarte dificil, devenit slab i fr
voin, s mai porunceasc tuturor dorinelor i poftelor crnii sale. 16.
Dar atunci cnd un suflet este nc din tineree ghidat conform
adevrului unei ra- iuni lucide i antrenat s i stpneasc din ce n ce
mai mult carnea i s nu-i permit dect ceea ce i se cuvine n mod
natural, potrivit rnduielii Mele divine, n mod evident acest suflet
va deveni indiferent fa de lume i fa de toate comorile i plcerile
ei. Acest suflet spiritual i puternic va fi stpn nu numai asupra
pasiunilor trupului su, ci i asupra ntregii naturi pmnteti, deci
asupra ntregului iad i asupra prinului minciunii i al ntunericului.
17. Acum tii ce este de fapt iadul, ce este prinul minciunii i al
ntunericului i cum trebuie s luptai mpotriva lui pentru a-l nvinge.
Dac vei face astfel, vei distruge foarte curnd i cu uurin mpria lui
de pe acest pmnt, i vei deveni voi, oamenii, stpnii adevrai ai
ntregului pmnt, ai naturii sale i ai naturii voastre! Capitolul 13
Prerea lui Agricola despre viitorul nvturii Domnului nostru Iisus
Hristos 1. Agricola a reluat: Doamne i nvtorule, ne-ai dezvluit din
nou un adevr deo- sebit de important i neleg clar c este ntr-adevr
aa. Dar ce se face n zilele noastre, aproape peste tot n lume,
pentru educarea copiilor de la vrsta cea mai fraged? Nici nu mai
tim cum ar trebui s procedm pentru a ne crete copiii! 2. S
presupunem c se nate un copil ntr-o familie bogat. Prinii l iubesc
la nebu- nie, i ndeplinesc pn i cele mai mici dorine i foarte
adesea l rsfa ntr-un mod ngrozi- tor. Ei nii nu ndrznesc s-l
pedepseasc pe acest copil pentru toate rutile sale, nici m- car
printr-un cuvnt mai aspru, iar dac mai trziu un nvtor i permite
aceasta, el i face din copil i din prinii lui nite dumani i
persecutori. Vechii romani spuneau: Cnd zeii ursc un om, l fac
nvtor! Aadar, dac prinii sunt nite proti ignorani, i nvtorul
trebuie s fie la fel dac vrea s triasc. Cine s-i nvee atunci pe
aceti copii s devin oa- meni adevrai? 3. Cu o astfel de educaie,
care este foarte des ntlnit n ntreaga lume, este inevitabil ca
ntreaga umanitate s degenereze pn ntr-att, nct s nu se mai poat ti
cum trebuie s arate i cum trebuie s fie de fapt un om adevrat! i,
ca s spunem adevrul, va trebui s cur- g mult ap pe fluviile acestei
lumi pn cnd umanitatea s-i regseasc mreia i autenti- citatea de la
nceputuri.
22. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 22 4. Ar trebui
ntr-adevr construite coli nu numai pentru copii, ci chiar i pentru
prin- ii cei orbi; i n ele s se predea marile adevruri pe care
fiecare e necesar s le cunoasc pen- tru a deveni, prin punerea lor
n practic, un om adevrat. 5. Dar unde s gsim atia nvtori buni
pentru a instrui ntreaga omenire? Doamne i nvtorule, Tu ai format
deja o mulime de ucenici care tiu ce trebuie fcut pentru a de- veni
i a rmne apoi un om adevrat, dup legea Ta, dar ce este numrul lor
fa de numrul aproape infinit de oameni ai acestui pmnt? La aceasta
se mai adaug i marea cruzime i depravare a oamenilor i a
popoarelor, meninerea lor cu ndrtnicie n unele obiceiuri, pre- cum
i diversitatea limbilor! 6. Cum s nfruni toate aceste obstacole
imense i cum s le nlturi? Chiar i Tu, Doamne, care eti Cel de care
totul ascult, Te loveti aici de obstacole de netrecut. Ce se va
petrece atunci n viitor cu ucenicii Ti? 7. Ce bine ar fi dac s-ar
putea sdi peste noapte, ca prin miracol, divina Ta nvtur n inimile
tuturor oamenilor, mpreun cu ardoarea de a o urma! Dar aceasta nu
intr n planu- rile Tale, pentru c fiecare om trebuie s-i nsueasc
aceast nvtur printr-o nvare exterioar, i abia apoi s se decid cu
fermitate s o urmeze. Este sigur c n acest fel oame- nii nu vor
progresa dect foarte lent, i, pentru ca toi oamenii acestui pmnt s
primeasc nvtura Ta, ar fi necesar un timp incalculabil; astfel,
pura lumin a vieii din nvtura Ta va rmne ntotdeauna apanajul unui
numr restrns de oameni - i chiar i aa, ct timp va fi ea pstrat n
toat puritatea ei? 8. Cci, atta timp ct oamenii nu vor fi ptruni de
adevrul nvturii Tale, ei se vor menine n continuare n mrejele
poftelor lor lumeti i vor urmri s fac din nvtura Ta o surs de
profit. Ucenicii Ti din viitorul ndeprtat nu vor fi cu nimic mai
buni dect cea mai mare parte a evreilor i a pgnilor din zilele
noastre, iar oamenii vor fi departe de a cunoate adevrata
binecuvntare a nvturii Tale. Este adevrat c eu nu sunt profet, dar
aceasta este ceea ce mi indic mintea mea destul de limpede i bogata
mea experien de via. Capitolul 14 Cuvintele Domnului nostru Iisus
Hristos despre viitorul nvturii Sale 1. Eu am spus atunci: Ai
dreptate. tiu i Eu c, n mare parte, se va petrece aa, dar totui,
privind n ansamblu, aceasta nu schimb cu nimic situaia, deoarece n
Creaia Mea exist nc o mulime de coli pentru suflete. Cine nu nva n
Ierusalim va nva altundeva! 2. Da, tiu i vd cum se vor ridica dup
Mine o mulime de nvtori fali care le vor spune oamenilor: Privii,
acesta este Hristosul! sau Acela este El! Dar Eu v spun acum vou,
iar voi s le spunei, semenilor i copiilor votri s nu-i cread pe
aceti fali nvtori, cci ei vor fi uor de recunoscut dup faptele lor!
3. Ieri, la Emmaus, pe muntele lui Nicodim, cnd i-am trimis pe cei
aptezeci s rs- pndeasc nvtura Mea, ai aflat cum trebuie s fie un
adevrat ucenic, conform nvturii Mele. 4. Cnd vei ntlni oameni care,
conform Voinei Mele, vor rspndi nvtura despre venirea mpriei lui
Dumnezeu printre oameni, s tii c ei sunt nvtori autentici; dar cei
care vor rspndi nvtura Mea, fie chiar i n numele Meu, fcnd cu ea
nego pe bani sau alte bogii, s tii c aceia sunt nvtori fali i nu au
fost niciodat alei de Mine ca s rspndeasc nvtura Mea! Cci adevraii
Mei ucenici i cei care vor rspndi nvtura Mea cea curat vor fi
ntotdeauna sraci ca i Mine n aceast lume, dar cu att mai bogai n
Spirit; cci ei nu vor avea nevoie de o lung i plictisitoare
ucenicie a nvturii i a Cuvntu- lui Meu pe lng vreun nainta de-al
lor, pentru c Eu le voi sdi nvtura i Voina Mea n inima i pe buzele
lor.
23. Marea Evanghelie a lui Ioan (Vol.8) 23 5. Falii nvtori,
dimpotriv, vor trebui s nvee ndelung i cu mare efort de la ali fali
nvtori tot felul de precepte i zicale, iar apoi, la sfritul acestei
penibile ucenicii, vor fi uni ca ucenici cu mare pomp de ctre
nvtorii i conductorii lor, n urma unor ce- remonii dearte, aa cum
se petrece n Templu cu fariseii, crturarii i btrnii de acolo, pre-
cum i la voi, pgnii, unde preoimea formeaz o cast nchis n care un
om de rnd nu este acceptat dect dac un preot care nu are urmai l
adopt nc de copil i l crete pentru a face din el preot. 6. V-am
artat acum limpede tuturor cum s facei diferena dintre un nvtor
adev- rat, ales de Mine s rspndeasc i s propovduiasc nvtura Mea cea
pur, i unul fals. De aceea, v vei putea pzi fr greutate de falii
nvtori i de falii profei. Cei care le vor da crezare, i vor onora i
le vor veni n ajutor n vreun fel vor trebui s accepte c este doar
vina lor dac vor fi devorai de acetia. 7. Va veni chiar foarte
curnd vremea cnd falii profei se vor ridica pe tronuri de aur i se
vor grbi s-i prigoneasc plini de ur pe adevraii mei alei, cei pe
care Eu i voi fi chemat. Dar atunci, judecata i sfritul lor nu vor
ntrzia, n timp ce nvtura Mea va con- tinua s fie pstrat i rspndit
pretutindeni pe acest pmnt. Ea va strluci, va lumina i va aduce
alinare oamenilor, dar ntotdeauna n mod liber, i niciodat nu va
porunci popoarelor de pe un tron, ca o suveran. 8. Cci oriunde se
va petrece aa ceva n numele Meu, Eu voi fi departe de locul acela,
i acolo, n locul iubirii Mele, vor domni lcomia, zgrcenia, invidia
i persecuiile de toate felurile, iar oamenii se vor ntrece n
nelciuni. Dac vei vedea astfel de roade nefericite ale aa-zisei
Mele nvturi, vei ti crui spirit i aparin acei profei aezai pe tron
i de unde i scot ei falsele lor nvturi! 9. Cci dac tu vrei fr
ncetare binele i adevrul i nu aspiri dect la ele, cum ar pu- tea
inima ta s se ndrepte ctre ceea ce este fals? tii aadar acum c, n
ciuda tuturor falilor profei i a falilor nvtori care vor veni n
viitor, nvtura Mea cea curat va fi pstrat printre oameni fr zgomot
i fr fast, pn la sfritul timpurilor. 10. Iar motivul pentru care
aceast nvtur nu va putea s se rspndeasc dect pu- in cte puin la
toate popoarele pmntului, vi l-am explicat deja limpede de mai
multe ori; cci Eu tiu mai bine dect oricine cnd un popor este
pregtit pentru a primi nvtura Mea! 11. Tot ce putea fi fcut pentru
a accelera rspndirea nvturii Mele printre popoare- le ct de ct
pregtite pentru aceasta a fost fcut, i n curnd se va mai face nc
mult mai mult; putem aadar s lsm deoparte aceast ntrebare, fr alte
comentarii, cu att mai mult cu ct avem aspecte mult mai importante
de discutat. 12. Agricola a reluat: Aa trebuie s fie, fr ndoial,
cci Tu tii mai bine dect ori- cine ce se va mai petrece pe acest
srman pmnt; dar noi, care nu putem vedea n viitor i crora Tu ne-ai
ngduit s ducem o via liber, fiind ct mai fericii, urmnd nvtura Ta,
dar care mai gsim nc multe obstacole n calea luminii, suntem totui
cuprini de griji, i, cu toat bunvoina noastr, ne vedem nevoii s ne
ntrebm: ce se va alege de toate acestea n viitor? 13. Va ajunge
nvtura Ta cea sfnt i curat la toi oamenii? i dac da, cnd se va
petrece aceasta? Sau va rmne ntotdeauna un bun al puinilor alei?
Din ceea ce ne-ai spus Tu, se pare c cea de-a doua presupunere este
cea adevrat! Ei bine, fie! Cci ceea ce ie i este pe plac, Doamne i
nvtorule, trebuie s ne plac i nou, de vreme ce noi nu putem
modifica, nimic fr Tine. i, pentru c a fost Voia Ta s ne dai nou,
oamenilor, creaturile Tale, pe lng voina cea liber, i o raiune la
fel de liber, ne-ai acordat prin aceasta i drep- tul de a judeca
liber, i, prin urmare, am spus ceea ce am gndit! 14. Dar rspunsul
Tu m face s trag concluzia c Tu ai pentru oameni planuri i in-
tenii cu totul extraordinare, altfel nu ai permite ca alturi de
pura Ta nvtur i de ucenicii