CHESTIUNEA

MAO MEDITERANEISTORIE A EUROPEI DE MIAZAZI

IN LEGATURA CU ACEASTA CHESTIE.

0 0

Lectii tinute la Scoala de RazhoiuTiparite dupa notele stenografice ale d-lui:: H. Stahl, pentru folosul elevilor sal. ::

DE

N. IORGA

VALENII-DE-MUNTE

EDITURA TIPOGRAFIEI NEAMUL ROMANESC"

1914

.

Lucrarea de faVa formeazA

VOL. XXVI din

STUDII I DOCUMENTECu privire la Istoria Rominilor.

CHESTIUNEA MARII MEDITERANELectii tinute la *coals. de Razboiii

LECTIA I-iii.

Ide! generale. Popoarele orientale si Marea Mediterani. Fe-nicienii; Cartaginea. Monarhiile asiatice. Cir, Dariii si lupta

Iranului cu Turanul in legaturfi, cu stitipInirea Mari!.

Amintesc c& intait s'a tratat in aceste lectii istoria uni-versal& din punctul de vedere al chestiunil Rinulul: dus-mania dintre dou& popoare, dintre dou& serif de popoarepentru st&pinirea regiunel renane, si in jurul chestiunilacesteia renane s'at grupat mai toate lucrurile de capetenieprivitoare la istoria Apusului european. Dar, de oare ceApusul european a atirnat adese on de Rasaritam aratatcum, de cite on problema Dunarii cistiga importantk deatItea on problema Rinului pierdea din importanta sa, ace-leas' puteri luindu-se dintr'un be si ducindu-se intr'altul siLudovic al XIV-lea putind merge la Rin cind Austriecilsint ocupati la Dunare s'a tratat di i acest punct devedere, pe ling& toata istoria Apusului, si o bun& partedin istoria R&s&ritului. a nul trecut, a fost vorba de ches-tiunea Dunaril, ceia ce nu inseamna altceva decit dies-tiunea mosteniril imparatiel romane de Rasarit, cad toatepopoarele din Orientsi nu numai din Orientul sudic, darsi din Orientul nordic, prin urmare si Rusia,sint intere-sate la aceast& chestiune: tine stapineste Dun&rea priuurmare gurile ei si prin urmare Marea Neagra. ;risk de oarece pentru tole ce se petrec la Dun-are se intrebuinteaz&puteri militare, puteri politico, puteri omenesti care sintintrebuintate si aiurea, n'a fost ,cu putintea s& se trateze

2

chestia Dunarii fail, sa se vorbeasca in acelasi timp si delucruri apusene, dar atunci partea ceastalalta era luminat'asi cealalta se afla in umbra. Acum vine a treia chestiune,care si ea va atinge elemente din chestiunile celelalte, darnatural din alt punct de vedere, si in alte proporii, pentrualt scop.

Chestiunea stapiniril Maril Mediterane e mult mai vast&de cum s'ar parea la inceput. In desvoltarea el sintem Cu-prinsi si noi; avem si nol un rol, cu toate ca niciodatacorabil de razboia ale noastre n'ail plutit pe aceasta Marecu scopul de a se impotrivi corabiilor alteI natiuni; sintemtotusi amestecati in ea fiindca Marea Mediterana', se continua,de fapt,prin cele doua, strimtori ce margenesc Marea deMarmara, canalul intre ,,Marea Alba" a Orientalilor si MareaNeagra, , in aceasta Mare ispravita si ea la Nordprin Marea de Azov. Astfel Marea Neagrk cu adausul el,face parte din sistemul Mail Mediterane. Prin urmare nicese petrece in Marea Mediterana are imediat Inriurire siasupra noastra.

In tratarea chestiunii Rinului, noi am fost atinsi numaiindirect; In chestiunea Dun'arii am fost de cele mai multeon in deplina lumina a cercetarii ; in tratarea chestiuniiMarel Mediterane, vom aparea adese off, flindca, dad, nuce facem nol, dar ce suferim no', atirna totdeauna decine stapineste in Marea Mediterana. Inteleg: ceia ce su-ferim, nu numal ca dureri, dar si ca influence: influentede comert, de civilisatie in genere si, foarte adese off, §iinfluente de dominatie politica, ce nu ni yin numal dela Rasarit, de dincolo de Nistru, de la Apus, peste stepaUngariei, de la Sud, din Peninsula Balcanica, ci si pe caleacealalta, maritima.

Dar mai e ceva: chestiunea aceasta a Marii Mediteranenu cuprinde numai marile legate cu Marea Mediterank prinurmare Marea de Marmara, Marea Neagra si Marea deAzov, ci, pana sa se iveasca si chestiunea Oceanului, foartetirzit, ()data cu descoperirile maritime de la inceputul epoceimoderne, si partea europeana, a Oceanului Atlantic, decicoasta de Apus a Europei, nu da, material pentru cerce-

8

tarea ea deosebitk ci e in legatura Cu stapinirea in MareaMediterana. Astazi Anglia, avind rosturile el' In Marea Me-diterana, poate trimete o iota in preajma Constantino-polei, si Oceanul Atlantic doming astfel Marea Mediterana.Dad, Franta ar fi slabit mai mult, dad. Italia nu s'ar firidicat, dac& Grecia ar fi incapabila s& -Si alcgtuiasca omarina In basinul de Ras&rit al Marii Mediterane, facindconcurenta Italiel, din ce in ce mai mult infiuenta englesaar domina in aceasta regiune,Anglia, uncle este animaputerii englese, Ostend, bine InOles, situatia mondial& ceo are acuma. Dad, decd acum Oceanul domina Marea Me-diterana, a fost o vreme clnd Marea Mediterana a dominatOceanul, si aid' a fost centrul tuturor problemelor navale.Ea a fost Marea cea vie, pe cind astae, daca Marea Me-diterana este Inc& o Mare vie, si aceasta este incontestabil,mult mai vii in ce priveste proportiile Si faptul ca acolose face schimbul Intre viAa economic& a dou& lumi, esteOceanul Atlantic. Si poate c& va veni o vreme clnd, In-viind China, prin Iaponesi sat altii, si crescind si maimult, printr'o continua sporire de emigr&ri, Statele Unite,Oceanul Pacific va ajunge s& joace rolul de capetenie, precumtot astfel s'ar putea s& joace acest rol Oceanul Indian. Fapteste insk ca, in timipul de la Faraoni Om& la 1800, Mareavie, centrul de schimburi maritime, de infiuente economicscare se desfac din aceste schimburi, a fost Marea Medi-terank

Dar problema Mara Mediterane nu priveste numai ge-neralitatea cimpurilor de ap& daca as putea intrebuintaaceasta expresiune paradoxal&, ci priveste Inc& cevasiputem Intrebuinta o a doua expresie paradoxala, ma-rile de uscat". Este o Mare de uscat" in leg&tura cuMarea Mediterank stepa ruseasca, oferind, in ceia ce pri-veste desvoltarea popoarelor, sail Innaintarea, prelingereapopoarelor, trecerea for rapede de la un loc la altul, camijloc al unor asemenea miscall, aceleasi fenomene ca siMarea. Chestiunea Marl Mediterane e in cea mai strinsaleg&tur& cu chestiunea stepel rusesti. Nu odata cum seva vedea chiar din lectia de astazi, care se ocupa cu parteacea mai veche si pentru nog mai putin direct interesanta a

4

acestei chestiuni, nu °data, se IntImpla ca o dominatie sainceapa, in steps ca sa se intinda si sa, se coboare apoi panain Marea Mediterana; si iarlsi se IntImpla ca dominatiaasupra Marl Mediterane sa tinda a Inriuri si a lua in sta-pinire viata stepei. Dar, in felul acesta, not sintem inte-resat' si dintr'un al doilea punct de vedere la chestiuneaMara Mediterane: sintem interesati la aceasta chestiune aMari! Mediterane pentru ca ea incepe a constitui pentrunot un continut izvor de amenintari si de primejdii, uncontinuil punct de plecare al dominatiilor straine.

Si, In sfirsit, lectdile acestea au si un scop moral, aszice, acela de a arata ca viata omeneasca, pe cit poate fi dedemoralisanta atunci eind se priveste in proportii restrinse,pe atit de mult moraliseaza cind se observa in proportiivaste. Proportiile vaste las& totdeauna a se vedea biruintamuncii si organisatiei omenesti mai presus chiar de cali7tatea pamintului pe care-1 locuieste un popor si decit In-susirile lui de rasa. Un popor inzestrat, locuind un pamint

joaca un rol mare in istoria omenirii, si, alt.& data,un popor inteligent, locuind un pamInt admirabil, ajungein halul cel mai nenorocit. Dovad'a Indienii din Industan,stralucitori ca inteligenta, pe un pamInt minunat si cari, cutoate acestea, se gasese supt dominatie strains, pe cind Olan-desii, putini, pe un biet sol de dune, at dominat de atIteaon lumea. Lectia aceasta de munca si de organisare nupoate fi data indestul la no!, undo ceia ce lipsesteinnainte de toate e munca si organisiarea, adeca muncanesfortata, continua, care nu epuiseaza, si erganisatia voin-telor constiente si libere, nu a silei si a fricei.

Prin ele am atinge rolul pe care 1-am avut odinioara, :acela de a stapini toata, lumea rasariteana, rolul impara-te,se pe care-1 ave,at Domnil nostri pe vremuri, si nu ro-lul, discutat, de astazi. Prin traditiile noastre glorioase,prin pamintul nostru binecuvintat, prin Insusirile noastrede rasa si situatda noastra de mijlocitori &esti intre Apus$i Rasarit, stapinind de aid de sus mai toate drumurilecare due In Peninsula Balcanica, in tot trecutul nostru,din vremea Dacilor, am fost in continua roire razboinica,In spre Sud not sintem intr'un post de ofensiva, °rich

rat,

5

ceilalti ar avea admirabile positii de defensive, ca, de pilda,linia muntilor din mijlocul Bulgariel.

ins& trebuie s& prindem tot mai mult, §i din lectiile deistorie universals, pentru mune& Si organisare. Si chestiaaceasta a M&rii Mediterane va arata cum popoarele harnice§i organisate, chiar in proportil mult mar mid in Im-prejuraff mult mar nenorocite, vor ispravi prin a birui po-poarele cele mar!, dar cazute, din deosebite ImprejurarT, Inlene, in lips& de solidaritate §i In acel defect de organisarecare nimice§te §i puterile cele mai bune. 0 mina de nisipstrinsa laolalta, va fi blocul de piatra, iar muntl intregr ailajuns s& fie numal praf pe fundul Oceanelor.

Cel d'intaiii capitol va fi problema Mari! Mediterane Intimpurile vechi pan& in epoca greceasc&.

De la inceput, ea nu e numai o chestie purtata Introdou& popoare, ci intro dou& rase i dou& civilisatil. MM.-tiOnd aceste rase. E vorba de antagonismul dintre se-mintii marl omene0i, care s'aii luptat din cele mar departatetimpurr, Intait far& razboaie stralucitoare Si far& mar -turil scrise in povestirl §i documente, pentru stapinireaasupra Marl Mediterane. Da, a fost un timp chid rasasemita a cautat s&-§r insti§easc& dominatia Intregel Milcentrale a lumil vechl, rasa semita represintata, nu princal ce o represinta mai ales in timpurile noastre, ci prinelementul cel mar vioiii, cel mai fluid, i in urma cel maivolatil, din aceasta rasa.

Rasa semita se Imparte in trel grupe, foarte deosebite:ramura araba, de ratacitori cavalerWl prin stepa, lipsitide once initiative in domeniul economic; rasa evreiasca,rasa de hinterland, aruncat& intro regiune de munti, depustiti, cu midi locuri potrivite pentru cultura viter, silitala o viat& patriarhala Inviorata de speculatir religioase deo natura foarte innalta, din care a ieit iudaismul mono-teist, religia lul Iehova singurul zeil, din care apol, printransformari foarte insemnate, atingind-o in esenta, in prin-cipiile el, a resultat cre§tinismul.

AlaturT de aceste dou& ramurl a fost insa pe vremuri§i o a treia: grupa feniciana. Niciodata Fenicienil u'ati fost

si

6

cavaleri; niciodata n'ail iubit rkboiul; apleckile politiceat limas cu totul straine de sufletul lor. El sint adevaratultip al omului fara nicio alta grija decit contoarul, nicimacar comertul mai vast, care cuprinde in programul sail§i cuceriii §i poate aduce dupa sine si crearea de nationalitati,izvorirea de culture noua. Erat §i prea putini poate pentruaceasta, §i Marea for goals, stearpa, fara insule, orizont,abstracts, nu indeamna la niciun fel de expansiune mili-tary sail colonials. Spre intinderile nemargenite ce li sta.-teat in fats, putind duce or4iunde, pe o vreme dnd ca-latoriile atirnat de hasardul vinturilor si timpul n'avea pu-terea hotaritoare de azi, il indemna §i faptul ca ei nu aveatin pamintul for putinta de a ci§tiga mai mult decit cucomertul departarilor. Niciodata n'ail avut Fenicienii preo-cupatiile unui popor agricol, nici fenomenele psihice re-sultind din viata plugarului §i pastorului.

Astfel ace§ti Semiti, mijlocitori fara indr'azneala, ail aratnumal Marea §i ail samanat in apele ei poftele for de ne-gustori; recolta pe care ail cules-o a fost mai bogata ins&decit a celei mai roditoare cimpii din Palestina. Din ora§elelefor de pe malul Mediteranel inferioare, din cuiburile for destifle& Tir, Sidon, Byblos (Gebal), Arad (Arvad), ora§e carein timpurile noastre joac'a un rol foarte scazut Uncle& §iconditiile comertului universal s'ail schimbat cu desavir-§ire, lasind aid o coasts aproape moarta, a pornit o mis-care de insemnatate mondiala. Precum azi Asia Mica e cer-cetata de corabil, in vremile vechi punctut vit era acealegatura intre Siria §i Egipt, care e Fenicia.

S'a pus in relatiune initiativa feniciana cu mi§carea por-nita din Tinuturile cananeene, care mina spre termuri lumeaadincurilor asiatice. Cu mult mai fireasca e legatura onavintul egiptean.

Pe acel timp, Egiptul era in adevar izvorul culturiiomene0i, al religiilor, al inventiflor, al ideilor. Dar Fenicieniinu s'ail Intins catre Egipt, flindca acolo se gasia o civi-lisatie gata formats, de unde tocmai ei se inspirasera supttoate raporturile,literele alfabetului, luate de Greci de laFenicieni, nefiind nascociri ale acestui popor semitic, ciFenicienii transformind, dace nu o scripture haldeiana, una

7

din cele tree: scrisori egiptene: demotica, practica, popular&El apucar& spre Nord §i Vest, ajungind, in aceasta directie,in Cipru, din care au stapinit partea vestick innaltind cetateaKition, apoi, peste Egipt, pe coasta septentrionala a Africel,unde au intemeiat, dupa Utica, Vechea Cetate", vestita forcolonie, Cartaginea, Cetatea Noua", care nu e decit oFenicie straniutata in alt.& lume §i menit& unui mai mareviitor, ca', inteun timp cind Fenicia secase, chid apelevii nu mai porniat de acolo, Cartaginea represinta triumfulcomercial al rasei semite, cel mai bogat ora§ din Intregcuprinsul Marii fecunde, mai bogata ea singur& decitItalia toata in cele d'inaiii secole. S'a intins apoi §i maideparte stapinirea feniciank cad urma el se intllne§te lastrimtoarea Gibraltarulul, unde inceputurile culturale nusint grece§ti, de §i mitologia elina inseamna aici Stilpil luiHercule. Tot a§a la Masilia de mai pe urma a Grecilor, ra-sarita §i ea din nevoia de popas, de contact cu interiorul,a neastimparatilor Asiatici. Si nu mai vorbim de legendadebarcaril pe coastele insulelor de cositor", ale Casiteri-delor, din care sa Mout Anglia actuala.

Nu se poate spune astazi, in fasa in care se gase§techestiunea etrused, a interesantului popor care se intindeain partea central& §i apuseana a peninsulei italice e in-cunjurat& Inca de un mister abia strabatut, limba nefiindIrOleasa, afar& de citeva cuvintecit poate fi fenician Incivilisatia acestui neam ciudat care n'are nimic a face, desigur, cu Grecia in ceia ce prive§te principiile culturale pevremea cind a dominat Italia, cu mult innainte de sta-pinirea roman& Si, iara§1, nu se poate sa se fixeze Inca,in starea de acum a cuno§tintelor,§i poate aceasta starea cuno§tintelor nu va merge mai departe, care ail fostcele d'intait atingeri ale Fenicienilor cu Galli, Intru cit ailputut sa influenteze Fenicienil in cele dintait timpuri des-voltarea cea mare a rasei celtice, care pe vremuri era multmai intinsa decit in timpurile noastre. Dar de sigur caintro rasa celtica, interioara, §i Fenicienii a§ezatil pe coasta,a fost un schimb de cultura care nu se poate stabili pedeplin. Unele descrieri grece§ti de calatorii pe Mare aleGrecilor abia no ajuta in sfir§it s& zarim ce a putut sa fie

8

atunci in anume puncte din Write apusene si nordice incare Grecil au venit dupa Fenicieni. i acestia, data -si

socotelile, avut preocupatii literare, si o litera-tura feniciana, afara de notitele de cronici ale unui Sancho-niathon, aproape, nu exists.

Tot asa si la Nord e greil sa fixam cit au imprumutatde la Fenicieni Grecil, dar, data ni dam seama ea, de sigurcultura omeneasca nu rasare de la sine prin generatiaspontanee, repudiate si in domeniul stiintelor naturale, tre-buie sa admitem fare a ne gindi sa tagaduim initiativadeosebitelor rase si caracterul particular pe care (nicerasa, Il poate da culturil, afara de rasele bastarde carenici nu merits sa traiasca, trebuie sa admitem ca Grecilinsii au dat numai un caracter cu totul particular cul-turii pe care, transformind-o, au capatat-o, prin marelepopas al Cretei,de unde au rasarit de curind asa de multesi interesante monumente ale unei culturi mijlocii, care senumia innainte, dupa alt loc de pastrare subpaminteanaa el, cultura miceniana , din Orient, prin Fenicieni. De lapopoarele din interior de sigur ca nu era nimic de luat,ci locuitorii continentului, Traco- Ilirii, stramosii nostri,acaror cultura, foarte frumoasa, traie§te Inca, in mare partein cultura noastra populara, veche de mai multe mil dearil, in vase, in tesatur1,departe de a fi avut o culturaspecialk pe care s'o fi imprumutat-o doar de la Nordul dezapada si pustiu, au realisat potrivirea cu Insusirile for propril a culturii grecestl, care si ea nu poate sä derive decidecit din cultura imprumutata Orientului. Pe calea aceastafeniciana luat pe malurile europene ale Mediteranelelementele care, aruncate in acest bogat ogor al sufletuluigrecesc, au produs o civilisatie cu mult superioara, ca adevar,innalt,ime si frumuseta, celor rasaritene.

Se pare chiar ca a fost un timp cind expansiunea gre-ceasca spre Apus a cutezatorilor Foceeni era sa, fie opritade Cartaginesi, asezati in Corsica si Sardinia, in Spania,prin Cartaginea Noua de pe coasta rasariteana a penin-sulei iberice, si., mai ales, in Vestul Sicilia In veacul alVI-lea innainte de Hristos, cu ajutor etrusc, intindereagreceasca a fost oprita in acest basin apusean al Maril

wrist"'

s'ati

nail

9

Mediterane. Si numai energiei si istetimi! tiranilor" sici-lien! li se datoreste ca, in clipa chiar clnd alt! Greci seluptail cu Persil pentru domnia asupra basinului rasari-tean al aceleiasi Mari, Infringerea naval& cartaginesa dela Himera (480) a facut ca Intemeierea si consolidareaunel Sicilii $i unel Greci!" Mari pe coasta italiana din fatasa, fie cu putinta.

De altfel influentele feniciene s'at intins in chip fericitsi In partile acestea din care nu trebuie sa, se excludanici Italia Insasi, si WA, de ce: Cultura veche italiana, aredou'a izvoare, pe care le cunoastem; cultura etrusca, de oparte, si, de aka, parte, cultura ilirica, influentata de culturagreceasca. lliril, stramosii Albanesilor, can sint Iliri vorbindun dialect tracic impus for la desnationalisare sl, in parte,si stramosil Arominilor din Peninsula Balcanica, n'ati fost,cum s'ar crede dupa proportiile de acum ale regiuni! ocu-pate de urmasil lor, o rasa, mica, ci ef se Intindeat In tim-purile vechi pan& sus, in Tirol: o mare parte din Italiarasariteana, era ilirica, nu italica, Venetil eel vechi fiindIlirl, ca si lapigil, can locuiail la cellalt capat pe malulrasaritean al peninsulel. Peninsula era latina numal in ceiace priveste Apeninii, salasul primitiv at ciobanilor ce radiande pe aceasta, linie a muntilor central!. Si, data Etrusciln'aii fost fara legaturi cu Asia si data asupra locuitorilorilir! se Intindea, prin Greci, aceiasi cultura, care a Inceputviata ma! Irina ha a Tracilor, ce! din Sud, Greci curati, eratsupusl direct inspiratiei feniciene, si cartaginese in special.Iar, cind ne gindim ca, la inceputul legendelor poporuluIroman sint fabule care at putut fi localisate de poetii urma-tori la Troia, creste banuiala a o parte din initiativa cul-turala latina, a plecat si ea din Rasarit, innainte ca acestRasarit sa, fi fost numal grece,sc, prin urmare In fasa, careera fenician.

De ce n'a biruit ins& In forme propril cultura aceastafeniciana ? Un popor care se intinsese .asa de mult, de cen'a izbutit sa Intemeieze nimic ? De sigur din causa con-ceptiflor care dominau mintea feniciana, conceptil practice,de moment, oportuniste, inferioare. Poporul acesta a fostlipsit si de o superioara organisatie interioara si de o ade-

10

varata putere de atractie in afara. Tot ce gasim la dinsulslat numai contoarele comerciale, unde negustorul sta citavavreme, cu gindul de a se intoarce acasa, dar far& sa prindaradacini nicaieri. Erati prin untare in aceiasi situatie incare sint Englesii in anume colonli din Indil si Indochina,cu aceasta deosebire ca, dace Englesii nu schimba cu totulconstiinta nationals a indigenilor, cel putin ei intind limbaenglesa si aduc cu ei si o civilisatie moral& europeana, informa special& determinate de aceasta limba englesa. Fe-nicienii n'at Mout nici macar atit. Dincolo de margenileflecaril colonii, nu s'a intins niciun fel de influents; bar-barii din jurul acestor contoare Inchise at ramas ceia cefusesera innainte. Niciodata n'a existat o civilisatie maiputin contagioasa decit civilisatia aceasta semita, caci spi-ritul semit in genere nu poate sa cucereasca decit abdi-cind insusirile lui proprii, egoismul care i se &este la basa.Precum Evreii facura o religie care sa li apartie lor ex-clusiv, ca si banii din tejghea, pe cari nu inteleg sari ce-deze nimanui far& camata, tot asa, in materie de cultureeconomics, at facut Fenicienii. Progresele lor erau averi per-sonale pe care nu intelegeat sa be comunice nirnanui.

Cartaginea ea insasi nu se deosebeste in aceasta privinta,de si ea ajunse o adunare statornica de Fenicieni cari dingeneratie in generatie nu erat sa-si mai revada leaganul,de si ea se innaltase la valoarea unei Fenicii noua. Nu-midia ramase fara atingere roditoare cu locuitorii coastei,can luasera pamintul lor in arend'a, intocmai cum Geno-vesii luara pe la 1280 pe acela al Tatarilor Crimeii pentrua-si face Caffa lor. Si, precum cetatenii Caffei luau apar&-toril lor, nu dintre Tatari, ci de la neamuri departate,pana in Moldova si Tara-Romaneasca, astfel mercenari depretutindeni, cari se ridicar'a odata intr'o teribila revolts,furs aparatoril Cartaginii. In lupta ei de moarte, bogatacetate fu singura si, odata ell caderea el, se ispravi si ros-tul Semitilor pe coasta de Nord a Africei.

Astfel nici capabili de constructil politice, nici capabilide raspindiri culturale n'at fost Fenicienii, opriti in fasacontoarelor de comert.

11

Atunci, dupa, falimentul acesta fenician, faliment politicsi cultural, se face o alta incercare de a stapini MareaMediterana. Incercarea nu vine de-a dreptul asupra MaxiiMediterane, ci e continuarea unui proces petrecut in stepa.Acolo se ducea de foarte mult& vreme o luptk care n'aIncetat nici astazi, cu toate Ca acum intervin influencedepartate ce inlatura caracterul pur local al luptel deodinioara. In stepa Asiei centrale, care se intinde dincolode platoul iranian, ridicat printr'un sir intreg de trepte dela Golful Persic pans la cimpiile admirabile uncle a infloritcivilisatia Iranului antic si a Persiel musulmane, se poartkdin timpuri imemoriale, o luptk care Iraieste in poesiile, Inlegendele, In toata amintirea popoarelor, intre omul alb siomul intunecat la fats, intre omul blind si intre omul aspru,!are omul pasnic si omul necontenit in stare de razboill,intre acel care raspindeste organisarea si iubirea si intreeel care represinta anarhia si ura, intre Iranian si Turanian.Iranienil sint agricultorii, mesterii asezatt in vane si oraelePersiel de astazr, fiind in legatura, sus, cu regiunea armeno-caucasiank ce are locuitori inruditi, tar hotii aventurosi dinnisipurile pustiului Asiei centrale, care se numeste si astaziTurchestan, tara barbarilor"Turc" insemneaza barbar" ,

si pentru Chines', si pentru Iranieni; Turcil si-at zis intimpul for de glorie: Osmani,sint Turanii.

Tura.n.ii acestia, prin sine Insisi, foarte rar ail putut s&creeze macar o viata politic& rudimentark Bunt de pada-ciuni continue, de cuceriri momentane, capabili de ridicarearapede a unui sef care tot asa de rapede cade In nimic,dar nu de a crea o Imparatie, el pot sa sustie Ins& oameniambitiosi venal' din, alta rasa. Si iata, c& Turanii se orga-niseaza, intr'un moment supt forma sciticd sail supt ceasarmaticd, ce se deosebesc numai prin rasa dominants,prin familiile care se gasesc in fruntea acestel rase, sub-stratul fiind tot acela: turanic. Ca Hun', Avari, Pecenegi,Cumani, Tatar' II vom Intilni, de altfel, si pe urma.

Acestl Turani scitici antra in lupta cu Iranienil orga-nisati in forme proprii, la izvoarele Tigrulul si Eufratululon in xegiunea mai de jos. Fusese pe vremuri un mareStat haldean in Mesopotamia inferioark o puternic& Asirie

12

In partile superioare muntoase, apoi un regat hetean, alHitiilor, marea rasa, putin cunoscuta, care a dominat siSiria, lasind in Asia Mica orase intregi cu mil de in-scriptii pe caramizi, intr'o limba, neinteleasa. Cad flotaegipteana', a regelul Nico, in at septelea secol Innainte deHristos, nu avea alt stop decit al unel marl parade na-vale imparatesti, si in Siria Faraonil nu dobindira dedt pro-tectoratul asupra unei part! din orasele feniciene. Atuncise formeaza, in dauna Egiptului, ca si a Haldeil si aAsidel de odinioara, at terror caracter etnic nu-1 putemprecisk, dar in care intra, MCA, indoiala, si ceva tura-nism, Jranul Mezilor si Persilor, Statul persan al lu! Cir(Curu0 (t 530), cu elemente indigene orientate, stabile, aptepentru civilisatie si capabile de cucerir! numal In mar-genile nevoilor politice.

Cir insusi va fi stapinul Mesopotamie!, zicIndu-sirege al Haldeii" , in primul findsi suzeranul Palestine!;fiul sail Cambise va supune Egiptul. 0 mare putereimperialists, pe base de statornica organisatie, de strapvechi traditii religioase si politice, se formase. Mediteranatrebuia sa-i apartie, si trebuia sa-i apartie si stepa. Astfelea se lovi de teritoriul nesfirsit al Scitilor si de nesfirsitainitiative a Grecilor.

Pe vremea batrInului Dariti Dareios in greceste, Da-riavus in limba persana veche , incepe atacul impotrivacelor d'intait, dupa ce, Inca de pe vremea lut Cir, comm.%cum se stie, de regina Tomiris scita, care-si rasbuna fiul,drama se deschisese. Dariti vine in regiunile noastre,deci pe alta tale dedt a stepel , iea in stapinirepartile tracice, apoi se Infatiseaza la gurile Dunaril, cumvor ver.i ma! tirzill Sultanii, ca sa treaca in Moldova,pe la Isaccea. Herodot povesteste cum a facut podulpe care Imparatul (62cae.K, nu rege) 1-a lasat in pazaGrecilor din Milet, can ara' tail calea asa cum, pe vremealul Mohammed al 1I-lea, care venia in Moldova Impotrivalu! Stefan, calauzirea o avea Basarab, Domnul muntean.

Ni aducem aminte de enigma din Herodot a Scitilor,cu sulita, soarecele, broasca si sagetile, prezicerea Infringerii. Ati p'atit-o Persil atunci asa cum ail patit-o

13

si altal chid ratacit in stepa, cum a patit-o Ioan So-bieski cind a venit in Moldova, la 1686, de s'a dus inBugeac sarsi prapadeasca toata, oastea, si Bugeacul edoar stepa cea mica de la Sudul Basarabiei, necum stepafara, hotare. Si Dariii ajunse in regiunea de pustiii si delacuri din Nordul Dunaril, si fu shit sa, se Intoarca, farasa fi putut invinge pe Scitl.

Deci, dupa, ce rasa feniciand dispare din Marea Medite-rana si Innainte ca rasa greceasca, sa aiba, in caracterulde expansiune nationala, care e mal vechiti coloniileeline patrunzind pana la Oceanul Apusului caracterulde dominacie mediteraneand independents, suprematia vinedin platoul Iranulul persian.

Iranul avea nevoie de Grecia si aid e insemnatateaproblemei avea nevoie de Grecia, nu pentru Grecia, cadoare regele Persiel se pierdea de dorinta de a stapini nea-parat orase grecesti inferioare celor pe care, in Asia, leavea deci pentru Tracia. Tracia insasi II era necesaradin punct de vedere militar, pentru a stringe lumea scitica,si din partile acestea cuprinzind astfel stepa dusmanaIntre Tinuturi locuite si capabile de a fi organisate si ad-ministrate, Indeplinindu -se deci astfel, atunci Inca, ceia ce aindeplinit in cea mai mare parte in timpul nostru civilisatiaeuropeana, prin actiunea Rusiel, venita din Siberia, si a An-gliel, intinsa din India.

Aceasta a fost de sigur ideia lui Dariu. Neizbinda lui laDunare a Mout ca planul sa cada. Visul lui va fi re-luat, de dinsul Insusi intaiu, apoi prin generalil trimesi laMarathon (490), prin trupele de uscat ce pier la Pla-teia (479), prin flota ce se inneaca la Salamina (480), deurmasul sau, Xerxe, care cheltui puterile regatului per-san pentru crea basa de actiune impotriva lumirscite fara distrugerea careia nu-si putea afla linistea Im-parairia iranica a Mari' Mediterane.

s'at

, si

Si

a-si

LECTIA a. II-a.

Pergil gi Grecii In lupti pentru Marea Mediterana.

Biruintile de la Marathon, Salamina si Plateia inseamnainterventia unel rase non& in istoria Mari! Mediterane.

De la Inceput insist asupra faptului acestuia ca, e vorbade o rasa noua, nu de un Stat not. In casul Fenicienilor,nu era o rasa, era o dasei de negustorl. In clasa aceastade negustori nu se manifesta niclun suflet national deo-sebit; sInt Fenicienii Semiti intocmai ca si ceilalti, avIndcalitatile for generale de rasa, adeca ambstecul ciudat careface caracterul rasei semite: o mare pornire catre dstigulpractic din negot, de o parte, si de alts parte, tendintacttre speculatil superioare de natura religioasa, de naturametafisica,abstractil si unele si altele pe seama concre-tului, exploatat, stors si despretuit.

Nici in casul cellalt, al Iranienilor, al Persilor sat Me-do-Persilor razboaiele contra Greciei se chiama, se stie,medice din causa contopiril nbtiunii de Pers cu aceia deMed n'avem a face, iarasi, cu insusirile unui po-por. N'ar fi o greseala mai mare decIt a-si Inchipuicineva ca in asemenea razboaie se lupta un poporcu alt popor, o rasa cu aka, rasa. Si tot asa de putinadevarat ar fi dad, ne-am inchipui ea se lupta un Statcu alt Stat. De o parte este ceva care se asamana numaifoarte vag cu ceia ce este Statul in timpul nostru, de cea-

15

lalta, nu e nimic care s& semene cu ceia ce numim ast&zIprin cuvintul de Stat. E adevIrat c& mai toil povestitoriTazboaielor medice, influentati de ideile contimporane,stfamuta, conceptiile noastre pe la anul 500 innainte deHristos, dar nu poate fi sistem mai gre§it decit a credeca oameniT de acum, dou& mil si mai bine de aril simtiat§i cugetat intocmai cum simtim si cugetam no!. In casulIranienilor, nu e vorba nici de o rasa, nici de un popor,nici de un Stat. ET represint& un regat in sensul imperialist,un Imperiu , far& s& ne gindim la Imperiul Roman, caree cu totul altceva,un Imperiu In cel mai vechiti intelesal cuvintului, care poate s& fie pornit de la un popor, s&foloseasc& in rindul intaiii unul popor, dar nu e al lug, alsufletului sa,ii. Organismul acesta medo-pers represinta, cumrepresinta si al Asirienilor si al Haldeenilor, cum represinta§i Egiptul, conceptsia aceia teocratic& a monarhiei asiatice,stapinit& de ideia teologick In legatur& Cu Dumnezeirea,conceptde pe care o Intllnimn'as zice p&na acum, pentruc& azi China are un presedinte de Republickdar pan& laprefacerea aceasta, China, Imperiul de .1115jloc" Ceresca , §inu chines. Da, China represinta in timpul nostru, in formaparticular& rasei galbene si regiunilor din Extremul Orient,ceia ce represintat la 0 alta rasa, cu alt& wzare geogra-flea, in aka vecin&tate §i supt alte influents, ImpaAtiileasiatice.

La origine 6 o transmisiune de putere dumnezeiasca; pa.-mintul e monarhia lul Dumnezeti; asupra parnintului a-.cestuia Dumnezeti sapineste ins& prin °amen', cari nu sinttotusl nimic decit in calitatea for de supu0 aT lul Dum-nezeti, de dreg&tori aT lui Dumnezeti, de servl aT lul Dum-nezet,!delegag§i nu permanent!, ci provisorii, ai divinitatil,FiT al Cerului intro Impar&tie cereasca". Doar si la Evrelde la Inceput pan& la sfirsit este un Intreg proces peda-gogic intre un Dumnezeti, foarte pretentios, si Intro su-pusii sal omenesti, aplecati fireste spre ph' catele insufi-cientel lor. Astfel a fost monarhia persan& : s& ne gindimnumai la titlul, pomenit maT sus, al lul Cir si la influentape care a avut-o la Iranieni, si in special la Mezi, clasamagilor, cari nu erati numai dat&tori de profetil, cetitori In

16

stele, dar o adevarata casts domnitoare, de care $i regeleatirna, nefiind el de o parte $i magii de aka parte, ci for-mind aceiai putere in esenta.

Atunci se Inteleg o multime de lucruri, care altfel nus'ar putea interpreta. Inteadev&r, in felul obisnuit de pre-sintare a lucrurilor, in razboaiele Persilor contra Grecilorsint atitea puncte care nu se pricep decit din punct devedere romantic, potrivit cu izvoarele, de nature literarysau cu tendinta morals, prin care ni s'ati pastrat. Si, datapentru a ni putea lamuri nesuccesul neasteptat al Per-silor in lupta cu Green', trebuie s& recurgem la altcevadecit la slova lui Herodot, la marturia greceasca narativa,

anume la felul cum lucrurile insele se infatiseaza indesvoltarea for logica, avem dreptul s& ne intrebam cumera monarhia persan& de vreme ce ea n'a fost in stare s&resiste la dou& cetati mai insemnate, nici acelea uniteprin tine stie ce legaturi intime, durabile, Sparta $i Atena?Cum sa ne inchipuim c& vre-o citeva mii de oameni aufost in stare sa infringa putemea lui Dariu on macar a atitorgeneral!, satrap!, Mardoniu ceilalti, sa zdrobeasca puterea luiXerxes, capabil, in simtul maririi lui, de a avea idei ex-traordinare ca aceia de a taia istmul ce leag& PeninsulaChalcidica, Peninsula Athosului, de continent?

S'ar putea Intelege infringerea din punct de ve-dere militar, atunci cind am admite c& multimile acesteamedo-perse erati alcatuite dintr'un popor in stare de re-varsare haotica. De sigur ca o armata organisata e instare s& biruiasca o multime enorma far& niciun fel delegaturi interne, de arme, de discipline, de traditie. Ce afost altceva biruinta Bulgarilor la 1913 decit acest lucru:biruinta asupra turmelor omenesti care nu ajunsesera s&capete nici notiunile cele mai elementare ale luptelor mo-derne? Numai efts nici lipseste acest termin care ni-arexplica biruinta: nu e vorba de o surprindere, ci de oserie de campanii. Nu e nici armata, de partea Grecilor,nici multimea desorganisata, de partea Persilor. Ca nu e oarmata de partea Grecilor, se va vedea mai bine cind seva lamuri tine erati ei, cu viata for politic& special& $i

$i

$i

$i

17

idealid politic particular, dar, fiindca e vorba Intait demonarhia lui Dariu Si Xerxe, regatul persan sat

Impaeatia persan& nu cuprindea o natiune trait& in Impre-jurari primitive §i pornit& pe mig,ratiune, potopul de noroadeal lui Attila, strivit la M6ry-sur-Seine, de provincialii, putinldar relativ unitari, al Galiei.

Per§ii Ins& format, oricum, o organisatie politica, alca-tuit& de mult& vreme ; ei aveafi o armata in sensul tim-

cu elemente alese, deprinse a lupt&. Daca nu oarmat& permanents, macar o garda regala: prieteniIregelui", despre cari se vorbe§te In Ciropedie" §i in altoscrieri grece§ti privitoare la Pei*. Si, afar& de din§il, mi-litiile deosebitelor provincii, Statul medo-persan fiind formatdintr'o sinna de provincii ce duceat, pe basa unor traditiiseculare, o viata aproape autonoma, supt satrapii-printi,rasariti din viata secular& a Tinutulul lor. N'avem deo%sa urmarim aceast& viata militark cu sute de ani maitarzit, dar neschimbata ca principii, In Amian Marcelin,din al IV-lea veac dupa Hristos ! Granitele, continut ame-nintate, ale Turanului cereat fazboaie continue, care ote-bat pe osta§i. A zice: Asiatici, nu Inseamn& numal decita subintelege trupe inferioare, moleOte, §i nu insemnamai ales pe acea vreme.

Si trupele provinciale aveat necontenit ocupatie. Sit negIndim numal la ce hotare avea Persia.

In luptele cu Grecil trebuie s& admitem deci dou& lucruri:unul ca n'at dat o important& chiar a§a de esceptionalaMedo-Per§ii acestor r&zboale; c& n'a fost pornit& toe& lumeamedopers& pentru ca sa striveasca pe Greci. Conceptia luiHerodot: ca Impar&tia se cutremura din temeliile el, ca nuputea s& traiasca Persia f&r& sa distrug& Grecia, apartineunor speculatil politice de natura imaginativa, metafisica,

retrospective oricum, ca unele ce s'at format dup& is-,pr&virea dramei in care nu simtisera Persil nevoia s& distrugaindependenta greceasca'. Si ce cuvint modern independentagreceasce ! Parc& am trai in veacul al XX-lea dup& Iristos,

V. traduceree, romAneascl din 1645, pe care am tiparit-o la VAleniI de-Munte In 1909.

2

pulul,

Iranian!,

t

18

§i nu in al V-lea innainte de era cresting... Tinta razboa-ielor medice am spus-o a fost o miNare incunjura-toare Inpotriva Scitilor, cars el singuri erat interesanti pentruPerri. Orice Stat intreprinde une on anumite actiunirazboinice care nu sint numal decIt o conditie sine quanon pentru existenta §i desvoltarea lui. Se intimpla de iz-bute§te, el trage consecinte din izbinda sa; nu izbute§te,el socoate incercarea ca o simpla, neplacere, i niciun omcuminte nu va merge mai departe. Sä nu se creada ca.Statul persan a fost o imparatie care, cum e Rusia dintimpul nostru, §i cum era mai ales acum citeva decenii,nu poate trai decit pentru ca sa cucereasca. Ce indreapta,In adevar, o cucerire, ce o provoaca, §i o explica, In afar&de nevoia de aparare , §i in casul acesta ofensiva nu edecit o forma mascata a defensivel ? 0 cucerire In stilmare se poate explica in dou'a moduri: sail prin ideia deglorie, prin tendinta neaparata, a unei dinastii, a unei clueconducatoare, a unei caste militare, diplomatice, de a-§iface din razboit o ocupatie din care sa.-1 vie laurii biru-intei, pomenirea in analele timpurilor viitoare, sail, iara§i,poate sa porneasca activitatea cuceritoare a unui Stat dinanume nevoi interne, ca In Rusia actuala.

Gasim ceva de felul acesta la Per§i ? Ideia de glorie eo fabricatie greceasca, trecuta prin Romani. In limba per:sans de sigur a nu exista nimic care sa corespunda cunglorie". Probleme interne in Statul pens ? Dar acolo nuexista decit voia lui Dumnezeil §i traditia, care nu e decittot voia lui Dumnezet capitalisata in cursul secolelor.

Nici chiar necesitatea de hotare geografice fire§ti nu sepoate concepe, caci, in loc de State cu totul paminte§tT,erail cele a§ezate intre pamint §i cer. E§ti al lui Dumnezeil,i tot pamintul e al lui Dumnezet ; deci nu e nevoie, cind

te gase§ti In situatia aceasta, sa te Intinzi neaparat pangla cutare apa sat pan& la cutare munte. Perri n'ail lasatopere de fortificatie cum at fost ale Romanilor: valuri,cetati, §. a. On poate Grecia, bogata, ispitia saraca Persie?Cetatile grece§ti nu erail ins& centre de bogatie materials§i prin Iran treceat caravanele de lux, cu mirodenil, pietrescumpe, stole pompoase. Grecia abia se intemeiase, Iranui

19

traise secole Intregi cu meptepuguri indatinate care pi panaacum s'ail pastrat in capitalele, in centrele de provincieale Persiei actuale, unde vedem Inca lucrindu-se, cam cumse lucra in vremea lul Xerxe pi lui Dariii, cu nesfirpitarabdare adevarate opere de arts, foarte migaloase pi foartefrumoase.

Nu, sa l'asain pe Herodot, care face o drama 2shileana,necesara dintr'un conflict istoric intimplator, crezInd ca,tot timpul pang, in veacul al VI-lea Innainte de Hristos,ea tot cit a trait omenirea pana, la Marathon e numai oprefata pentru a pregati aceasta lupta, precum pentru Bi-blie toata omenirea n'a trait decit numai pentru ca poporullui Israel sä se lupte cu Filistenii pi sa,-1 biruiasca, orlpentru ca, a doua zi dupa dintarile de hada ale lul David,sä inceapa cladirea templulul lui Solomon. Tot apa un altpopor mic, inteligent, egoist pi mincinos conflsca istorialumil pentru gloria lui.

Cu toate acestea e netagaduit ca, Grecif ail resistat: caeel din Asia n'ail putut fi contopig pi eel din Europa n'atputut fi cucerig. Faptul e totusi destul de Insemnat ca säne gindim la motivele care 1-at facut posibil. Sa cautamdeci o explicatie care sa, derive din felul de a fi al popo-rulul grecesc. Ce adauga el ca element not In viata lumil,ce-1 intarepte, ce-1 duce la viata politica, neatirnata, pi dece desvolta aceasta viata politica, neatirnata nu numai ocultura noua, dar un not mod de a fi al mingi omeneV,pi un mod atit de firesc, inch veacuri at trecut, dar nottraim pi acum cu categoriile lui Aristotel, cu sistemele lo-gice ale Eladei, cu canoanele de frumuseta ale lui Phidias,cu frasa lui Herodot pi Tucidid, cu genurile poetice ale lulHomer, Pindar pi Eshil ? Gindul nostru pi forta noastran'ar fi- cu putinta data n'ar fi trait in vremea aceia Elinillui Pericle pi lui Euripide, facind ca mintea noastra deastazi sa, fie Indreptata, nu de instinctul asiatic, ci de cu-getul greco-roman. Grecil n'aii inteles niclodata legaturiledivinitagi cu omul din punctul de vedere al divinitagi.Oamenif timpuluf nostru, mai mult sail mai putin pi nujudee dad, e bine sat rail, bine sail rail pentru tog

20

oamenii din timpul nostril tr&ie,sc si in afar& de Dumnezeti.Nu numai Impotriva lui Dumnezet, dar chiar si eel maievlaviosi, foarte multi in cea mai mare parte din timp traiescIn afar& de Dumnezet. Anticitatea nu putea s& fac aceasta:ea trebuia s& traiasca in contact cu Dumnezeil, si a traicontinut in contact cu Dumnezeil se poate in dou&

sail omul traieste pentru Dumnezeii sail omul isicreiaza un Dumnezeii pentru ca acesta sä traiasca pentrudinsul. N'are cineva decit s& compare ceia ce scriii Asia-ticii si Grecii ca sa vad& c& cel din urm& mod este modulelenic de a privi luciurile. Grecii ail zel cu multimea, baInc& zeil se sporesc nu chiar in aceiasi masura in carese sporesc Grecii, dar intr'o masura corespunz&toare: po-etii, oratorii, filosofii adaugiat zilnic Olimpul, al cam' cortceresc primitiv a trebuit sa fac& loc unui complex de vastepalate. Zeil acestia ail misiunile lor, sint oarecum functio-narii poporului grecesc, cu departamentele for speciale.

Se va zice: era o degradare a Olimpului. Se poate. Dar,in once cas, Innaltarea omului era mai mare decit scaderea

Cel d'ntaiti oameni cari ail Indraznit s& traiasca in cali-tatea for de oameni, ail fost Grecii. A fost revolutia ceamare, care ridica pe om, nu pe ruinele divinitatii, ci inumbra divinitatii, umbra scazind, dar omul crescind ne-contenit. "Aveponcoc C6ov XtztAbv, ,, omul faptura politice, eo creatiune Ord.

Si iata de ce. E o mare deosebire intre natura Ira-nului, In care omul se pierde 'n imensitatea spatiului, sinatura coastei Mara Mediterane, in care omul nu vede dinCerul-Dumnezeil decit atita cit se poate prinde intre frag-mentele de stinci care inchid un Ingust golf de mare, caun lac vecin cu alte lacuri. in regiunile acestea midi, siconcepjia minlrii omenesti s'a redus. Dar regiunile de step&nu sint limpezi, pline fiind de miragii; In schimb regiunilegrecesti ale Asiei Mid, ale insulelor de pe ling& coasta gre-ceasc&, ale coastei europene Insesi sint limpezi si fac s& selimpezeasc& si ideia pe care si-o face omul despre lume,despre Dumnezeil si despre el insusi. Astfel in imprejua-

mo-duli:

divinitatii.

21

rile acestea se ajunse la explicarea lumii prin om si lastapinirea lumit de catre om.

De alminteri, Grecii atit de mult tineati la om, la per-sonalitatea omeneasca, incit, cum nu vciati s.1, a confundein Dumnezeii, nu voiaii sa o confunde nici in Stat. Fiindcg,e um mijioc de a nimici omul ca individ, nu numai h lumeadumnezeiasca, dar i in cea omeneasca. Atunck omul nutraieste decit pentru comunitatea careia apa4ne. Grecul apreferat sa, vada lumea nu printr'o mare fereasta acoperiti, deceata, ci printr'o mica fereasta limpede, de care s'a ingrijit con-tinuo: el insusi. Si in jur a pastrat numat zidurile de ce-tate ale traditiei, care uniat pe fiecare cu stramosii $i petog laolalta prin cultul adus acestora. Astfel Grecii n'atvrut sa intemeieze o teocratie consimtit sa inte-meieze un Stat. Statul grecesc n'a existat niciodata. Etn'at trait decit in cetate, civitas la Romani.

Dect Iranienii n'an avut a face cu Statul grecesc, neexis-tent $i imposibil, ci ao avut a face cu natiunea greceasca,format& din aceste mid cetati particulariste, fiecare curefit sal speciali, cu descendenta sa comuna, cu singele

acelasi in vinele tuturor locuitorilor, cetati care ar fipreferat mat curind sa se contopeasca in ordinea persanadecit sa, se amalgameze cu cetatile vecine. Nici macarlupta indelungata pe care Grecia a dus-o contra Medo-Persilor n'a fost in stare sa, aduca o astfel de contopire.Razboaiele impreuna, cind in o jumatate de veac, aducun fel de asimilare intre luptatori, mat ales cind el sint deaceiasi rasa, vorbesc aceiasi limb& aceiasi religie,intru cit se poate vorbi si de o religie comuna, greceasca.El bine, la n'a fost a.sa: pan& la sfirsit fiecare ce-tate traieste pentru sine. Si tocmai pentru aceasta ao bi-ruit pe Iranieni, pentru ca, in loc sä fie o singura fort&moral& raspindita, pe toata intinderea teritoriului grecesc,au fost atitea forte morale cite erail cetatile grecesti. Infiecare cetate se lupta, o lume, pe cind Iranienii, toff laun loc, formeaza o singura lume, o singura originalitate,o singura spontaneitate, un singur avint de lupta.

Astfel nu de alianta greceasca a cetatilor grecestt s'a

n'at

Situ,

sati,

i au

22

sfarmat avintul persan, ci de neputinta acestel aliante. Deaid Ins& deriva si nenorocirea pentru Greci ca n'ati fostnicIodata in stare, dupa ce ail rapit Iranulul stapinireaasupra Karel Mediterane, sa o domine el. Duc Ind viata decetate, puteat sa Impiedece un Imperiu de a lua MareaIn stapinire, dar nu erat in stare sa, inlocuiasca puterealul asupra Marl

LECTIA a III-a.

Statul macedonean" ca mostenitor al dominatiel asupralaril Meditarane.

Dupa marea incercare de monarhie universal& a Iranie-nilor, dup& stapinirea de natura mai mult comerciala,amestecat& cu principiul vietil de cetate, a Grecilor, vinesilinta Romanilor de a intemeia un Imperiu universal careSA se razime in iindul Intaiii pe Marea Mediterana. Chiarnumele de astazi, de Marea Mediterana", Mare de mij-boo', nu e numab un concept geografic, In legatura cucunostintele geografilor roman din epoca Imparateasca,ci, in acelasi timp, $i un concept politic, dominatia ro-man& intinzindu -se de o parte si de alta a acester Mari,si in sensul de Vest-Ost si In acela de Nord-Sud. Ea eraMarea central& a Imperiului roman, si el se aduna In ju-rul acestel Mari, chemata a juca, din punct de vedereeconomic si cultural, in acest corp vast al Imperiului rolulpe care-1 joaca inima in corpul omenesc, trimignd energiesi initiativa in toate partile.

impartasind egoismul Romanilor si Romanil ail fostextraordinar de egoisti vedem si astazi in el intemeietorilunul Stat menit sa cuprind& mai multe provincii, cit demulte provincii, dar care n'are la originea sa aceiasI teoriediving pe care o avea monarhia Iranienilor, care n'areaceiasi conceptie teoretica, de st&pinire a lumil prin Dum-nezet si care, pe de alt& parte, nu cunoaste ingustareade orizont prin zidurile morale ale unel cetati, ci-I opune

24

o conceptie organic& superioara, in care viata fiecarii ce-lule contribuie prin puterile ce desf ace la viata unul maiintins si mai insemnat organism.

Din viata de cetate, Roma a pastrat doar in epoca Re-publicei notiunile care erail necesare pentru a supune in-dividualismul unel datorii politice,. ear caracterul sacru alacestei conceptii chiar de imperium", care pornia de lanebiruita vointa a zeilor, in forma Imperiului; dar ea ceadintaiti ar fi trecut dincolo de hotarele cetatii primitivesi ale teocratiei penntru a intemeia o mare monarhie, unStat imperial, In intelesul pe care-1 putem prinde cu atitmai bine, cu cit la basa Imperiului medieval si a vietiide Stat din timpul nostru nu e notiunea asiatica a ba-sileil" medo-persice, ci notiunea aceasta romans, cu citnot Insine sintem, In viata politica, de voim on ba, totusicontinuatoril datinelor roman, precum, de yam yol pri ba,

viata culturala, in felul cum legam ideile, cum le ex-primam, sintem ucenicil Helladel celei vecji, prin aceia§IRoma. De fapt insa, nu pentru intaia oar& Roma s'a In-cercat, plecind de la cetate si Intrebuintind esenta sae-teasca, a aceleia, a face o monarhie universala pornita depe termurile Mediteranel si sprijinita pe stapinirea acestei11164, ci lucrul s'a intimplat pentru 1ntaiasi data, nu inpeninsula ci In peninsula aceastalalta balcanica,alcatuita ea insasi, am zice, din don& peninsula lipitg pnade alta, cad peninsula Pindului e Intr'un oarecare sensdeosebita de peninsula propriu-zisa a Emului. A fi inp,orcato forma noua a dominatiel peste mai multe popoare p me-ritul Macedonia.

Statul acesta macedonean, cu toate paginile de prea-marirece se consacra de veacuri genialei indraznell, avintului tinar,cavalerismului razboinic al lul Alexandru-cel-Mare, dupa de-plina pretuire a istetimii de organisator, de conciliator, cese atribuie lug Filip, tatal sail, 11 putem crede nedreptatit,tocmal pentru ca, de obiceiti se resuma in persoanele lulFilip §i lul Alexandru, tocmal pentru ca el culmineazaartistic in acest Alexandru, tratat putin cam fabulos, inregele elfin al artistilor greci: tinar, frumos, cu pletemari, Intovarasit pe monde de insusi Zeus Olimpianul si

In

italics,

25

de icoana biruintel. Macedonia are ins& un sens de rasa,pe de o parte, sens care se las& prea mult In Intnnerec,$i, pe de alts parte, un sens de relativa inovatie politica,ignorata aproape cu totul.

Chid Grecii astazi rivnesc la stapinirea Macedoniei In-tregl--de si pentru moment 11 Impiedeca prietenia cu Sirbii,dar mai tarziu Isi vor aduce aminte larks' di Grecil"110 Alexandru-cel-Mare ail calc,at si pe actualul terito-riii al Serbiel-Wou& , el afirma c& vechea Macedonie alost urea din formele vietii rationale grecesti intocmai cumaii fost Miletul, Efesul, Foceia, Creta, Ciprul, apol Delossi insulele din Arhipelag si Marea Egee, cum ail fostMena, Sparta, Teba, Corcira, Grecia Mare, Sicilia, Cire-paica. Dupa teoria aceasta panhellena Mac,edonenil de odi-pioara ar fi fost GrecI purl. El bine, nu p adevarat, sinu nurnal ca nu e adevarat in sensul a nu se poatedovedi, fiindca nu e o dovada faptul ck, regil Macedonid vorbiailgreceste, ca monedele for poart& simbole, represintarl si in-scriptil grecestf, ca la un anume moment monarhia forare tendints in legatura cu ale rases grecesti, limbo. pecare o vorbeste cmndva clasa dominant& a unul popor ne-avInd a hotari asupra originii, a, vietil adinci si sensuluIistoric al acestul popor, dar si in acela ca se poate c

contrariul.De $i pentru fruntasir MacedonieI din veacul al IV-lea

Innainte de Hristos ar fi fost poate cea mai grea ofensasa li se spuie ca nu slut Greer, $i acurna slat Alba-nee si Aromini cari-si leapada originea, $i nu nurnal laMena, Macedonenil vechi nu puteaa sa fie Greci, siiata de ce: Grecii se Intiluesc la malul Maril, avind o formaparticular& de vigil, politica, o conceptie politica original&a cetatii. Aceasta este creatiunea geniulul grecesc: dupacum nu se poate ca un Asiatic sail inchipuie viata po-litica altfel decIt ca un regat teocratic, tot asa, nu sepoate ca un Grec sa-s1 inchipuie viata politica altfel decitIn cetatI osebite, cu zeil lor, cu emit lor, cu institiltiileparticulare si cu tendintele lor deosebite. Carl un poporse recunoaste, nu numal dup& limbs, nu numai dupa as-

yedi

26

Pectul fisic al rasei sale, dar si, In acelasl Limp, prinalteeva, care nu e mai putin permanent si mai putin su-fletescl deer mai putin important: prin obiceiurile salein ceia ce priveste vial a economica, politic& Si culturala:nu °rice popor traieste in °rice forma, nu once poporse poate deprinde cu mice alcatuire. Poporul grecesc acreat cetatea fiindca trebuia s& o creeze, si el traia Incetate fiindc& trebuia s& traiasc& in cuprinsul el.

Dar Macedonia nu e un Tinut de orase, ci unul desate, nu unul de golfurl, basinuri si insule; e un Tinut depastor!, cu salasuff Intocmai ca satele noastre on sateleslave din Peninsula balcanica, Intocmai ca si cuiburile depastorit si brigandagit din Albania timpulul nostru, si deaceia at si avut Macedonenil mai putini oratori si filosofi,dar In schithb admirabilii soldati al falangel: cu vorbitorildin piata public& a Atenei n'ar fi cucerit Alexandru Asiasi ri'ar fi biruit pe Dariu Codomanul. Si, dac& lucrul esteasa, dac& vechea viatia macedonean& samara atit de binecu viata general& balcanic& din timpul nostru, care nuvine de la Greci, si nici de la Romani, aceasta Inseamnac& yin si una si alta de la rasa primitiv& a peninsuleT,si anume de la rasa traco-iliria, no! find Traci cu foarteputin amestec iliric, Albanesii fiind, cum am mai spus,TM cu oarecare amestec tracie.

Va s& zica elementul acesta traco-iliric a dat si pe Ma-cedoneni. E o conceptie care se poate dovedi si mai pelarg, dar aid ajunge atit. Reclamarea pentru rasa traco-ilirica a Macedonenilor este ---0 o spuseiii in treaat deo important& deosebita pentru noi, fiindca, In afar& deAlbanesi, can nu sint chemati la o mare via politica,noi sintem mostenitorii mai directi de rasa, de traditii side chemare ai celor d'intait stramosi de odinioara, ai Tra-cilor in rindul Intaiti, si astfel, in oarecare sens, (lac& alnostri all fost Imparati roman!, tot ai nostri slat si aceiacan ail luptat cu Alexandru-cel-Mare p&n& pe platourileIranulul, dominind Susa, Persepolis si Ecbatana.

Asa fiind, regalitatea macedoneana nu e decit o rega-litate de clanuri, de triburi, cum sint la Albanesil de as-tazi, de fare". Clanurile de val, reunite, simt nOvoie de

27

un conducator suprem, care poate lua un titlu sail altul,dar, in totalitate, forma ce result& din reunirea pentruanume ocasiunT a clanurilor este forma de regat. Intocmalprecum la noT judetiT de odinioara at cautat s& se a-dune supt forma de Voevodat si de Mare-Voevodat, cumviata isolat& din v&I a simtit nevoia de a se stringe suptconducerea until sef suprem, din nevoT politice exterioaresat din nevoia de expansiune &ease& In cutare sat cu-tare directie. Si, cum Voevodul Incepe sa aiba inrudiri cufamilil domnitoare vecine, IsT pune coroana regal& pe frunte,dar nu ca Voevod acuma, ci ca urmas de regi si deImparatT: dm& ar fi fost Imprejurarile mai potrivite Inveacul al XIV-lea, am fi avut In adevar mostenitorT as Im-paratilor bizantini din neamul Jul Radu, lui Mircea si luTDan.

In felul acesta iata a se organiseaza decT, prin alcincilea veac innainte de Hristos, putin dup& tragedia per-sica In strimtorile de uscat si Intre insulele Helladet, unStat not in Peninsula Balcanic&, Stat care nu e, in ori-ginea sa si In caracterul sat, grecesc, ci numal o aglo-merare de teritorii cu viata separate traditional&, celmult o unire in rit larg a sivoaielor de viata politic& cese indreapta dupa v&I si trebuie s& gaseasc&, in aceast&forma, Marea la capat. Statul acesta avea nevoie Ins& deo cultur& care sä vie de aiurea, cad cultura se formeazain centrele marl, unde multi oameni stat la un loc, schimb&ideile lor, le fac s& rodeasca, be imprumuta, le contopesc,be definesc, si un popor de p&stoff, de plugarT, un poporde pirati sail de bandit', cum at fost Iliril din muntilacestia de catre Marea Adriatica, nu poate s& aib& cul-tura lul proprie in sens superior, cum in zilele noastre n'atavut-o Albanesil, cu literatura veche doar de o jumatatede veac, on ArominiT, cari, acum o suta de aril, scriatInc& In litere, dm& nu si In cuvinte grecestI, pentru aprimi apol cultura elaborate de alt1 RominI, in circums-tante mai potrivite; nol Insine, eel de aid, de alminterea,la inceputul civilisatieT noastre politice am luat formelepregatite de o civilisatie secular& si ne-am oprit, dui:A, unelesovaieli, la forma Bizantinilor, trecuta si ea prin Slavl.

28

Avind nevoie de Gred, fiindca, acestia awl la malulca mijlocitori a schimbului lor, cit de rudimentar, cu stra-inatatea, avind nevoie de not iuni mai innalte si de o limb&cultivate pentru viata de Stat, Macedonenil s'ati adresatla Greci. Dar el nu erati mai Greci decit cum erat Bul.-

gari on Sirbi Domnii Moldovei sau al Teri'-Romanesti dincele veacurl, on de cum erati Latin' regil ger-mania de la inceputul veaculul de mijloc.

Acum e lntrebarea: cum s'a simtit Alexandru si, in-nainte de dinsul, Filip? simtit el acuma regi ai Ma-cedonenilor ? On s'ail simtit poate regi ai tuturor Grecilor ?De idel macedonene nu poate fi ins& vorba, iar pe Mace-donenI Grecil adoptat cu cutitul la git, dupa ceTeba a fost invinsa, apoi si distrusa (lupta do la Cheroneia,338), Atena umilita, partidul republican de acolo strivit, unpartid macedonean Great prin bani, dupa ce Sparta Insasi n'aputut resista. Asa au recunoscut, au Incetatenit Grecil peregele Macedoniei. Si, data ar credo cineva ca regele Ma-cedonieI era capabil sa, se sirata, rege de alta, esentd, cle-at formele politico care existasera innainte de dinsul, sa,se simta adeca din puactul for de vedere, national, regial unuI Stat care nu existase peas atunci si pe care ei we-niati creeze, ax savIrsi o greseala tot aka de mare casi aceia de a-sI inchipui ca Greci', can se infeatiati ()datasail de mai multe on pe an la jocurile publice dinOlimpia, din Nerneia, din Delphi, ce formail unitatea,singura unitate posibila a poporului grecesc, ca acestia auvrut sa nationaliseze pe Macedoneni, ca au avut nevoie dea4a ceva, pentru tendinte noun, agresive, ce s'ar fi produsatunci pentru data in sufletul lor. In istoria evuluimedia ca si In aceia a antichitatii, trebuie totdeauna sa,se tie in seama, un lucru: ca, nu e mai mare gre.seala de-cit a crede ea ideile politico pot zvicni de-odata inviata popoarelor, atunci clad tocmai in acest domeniu seinoveaza mai pulin decit in oricare altul si mai cutindface omenirea o descoperire tehnica geniala on produceun poem divin decit sa nascoceasca o noua ideie politicafara a-I fi vazut intaiu realisarea practice.

Dar Innainte de Filip si Alexandru existat a-

114&rii,

S'at

intaiasi

d'intait

i-at

sa-1

29

far& de patriarhalismul particularist al raselor hedeplindesvoltate numai dou& conceptii politice, conceptia po-litic& greceasca a vietii de cetate, care, in ultima form&macar, e din vointa oamenilor, si conceptia asiatica, deregat sail imp&ratie din mila lui Dumnezeil. Si, dacg, Filipsi Alexandru n'afi trecut la viata de cetate greceasca,ce ar fi anulat puterea for sfarimind Statul macedoneanIn mai multe cetati cu tendinte si rosturI propril, el nuputeat sg, fad, altceva decit s& calce pe urmele regilor",cari er' in Persia, in Iran, dar si In Haldeia, In Egiptsi in. Asia-Mica, pretutindenI unde viata regale se impusese.

Interpretatia popular& imbr&case conflictul neaparat din,tre aceste doug, directil politice In forma unel drame ces'ar fi purtat din veac, in veac, Intre Europa si Asia, cuscenele si faptele din Iliada, cu luptele lui Menelail, Agamemnonsi Achile contra lul Hector fiul lul Priam, pentru frurnoa.saElena fugare, spre a trece apoi de la Homer la Hero-dot, de la poesie la pros-a, la luptele de la Marathon, Sa-lamina si Plateia. Si not cetim lliada si Odiseia, ter maimulti In traducere orl in scoff, cu de-a sila, dar aceastacunoastere este cu totul alta decit aceia prin care o aveailGrecil insii, cunoastere asemenea cu fenomenele sufletestr cese pot observa si astazi in Italia de Sud, in care crucia-tele se invata prin recitarea pe piata public& a vestitelGerusalemme Liberata" si poate nu far& dorinta de areinnoi azi luptele in Libia", cucerit& asupra paginilor,ca pe vremile acelea, ori in Serbia de la 1804, in careclutecele populare pe care le-a strins mai t&rziti \rue Ca-ragici, imitate de of nostri Inc& de pe vremea lui tefan-cel-Mare, ail produs rascoala biruitoare pentru viata cres-ting, a neamului slrbesc supus Turcilor, facind actuala sipan& azi revansa pentru infringerea de la Cosovo, pentrujertfirea Craiului Laz&r, pentru robirea lui Marcu Cralievici.

Tot astfel asupra vietii Macedonenilor trebuia s& alb& oinfluent& colosal& acea poesie popular& care e redata gre-caste prin lliada si Odiseia. Si asupra Macedonenilor aceastainfluent& a trebuit sä fie mai puternicg, decit asupra Gre-cilor chiar. C&ci Grecul avea si literatura lui scris&, si ce li-teratur&! , pe and ciobanul astepta cu nerabdare, cu o evla-

30

vie nerabd&toare sä vie cintaretal popular, in cele maimulte casuri un orb, care sä-1 povesteas.c& ispravile luiAchile, ratacirile lul Odysseus. Si de la sine acestei vechifabule i se adaugiail fabulele noua, pornite din Hero-dot, care a fost de sigur mai mult de cum credem, inspi-rindu-se din izvoare populare, o carte popular& pentru GrecI§i cei infiuriti de din§iI.

Astfel se coborise, nu numal In con§tiinta tuturor Gre-cilor, dar §i in a Macedonenilor, ideia c& in Asia este o pu-ternic& monarhie, ca aceasta puternic& monarhie a avutlupte cu Grecii, c& a fost invins& de Greci §i acum, demult Inca, Grecil au o datorie de revan§a impotriva Asiei,represintat& prin Per§i. E acela% fenomen popular care s'apetrecut in 1912-13 cu Sirbil, inriuritl, cum am spas, devechile for balade, on §i cu Bulgarii, hraniti generatie dupageneratie cu ideia cruzimilor savir§ite de Turd si Inca ne-isp4ite: aceasta a adus scenele de salbaticie ca §i aceleade eroism de la Chirchilise i Liule-Burgas.

Si nu stric& sä tinem seama §i de faptul eä, precum lano!, Innainte de 1711 §i dup& lupta de la St&nile§ti, um-

negustorl din Rusia cari purtail pove01 stralucitedespre bogatia §i puterea Imp&ratiei Tarulul, astfel §i Grecil,Macedonenii, prin negustorii cari veniat, fie prin stepa sci-tick fie pe calea Mari', erat in leg&tuff continue cu Asia.

A.§a fiind, clnd regalitatea macedoneana s'a interneiat,aceasta regalitate n'a fost conceput& altfel decit ca o re-galitate asiaticet, §i in acela§1 timp menita set mearget inAsia pentru a rasbuna suferinte vechi ca §i pentru a ca-petta acolo consacrarea el. Pe monedele Alexandru nuse spune Basileus ton Makedonon", sat' Basileus tonHellenon", ci numai Alexandros", dar el se Intelegea canbasileus" In singurul sens posibil §i ca omul menit sarasbune Grecia de ofensa, de suferintile de pe vremurilelui Miltiade §i Temistocle, ca eroul chemat sa pecetluiascadefinitiv aceasta revan§a prin Inlocuirea regelui pers dinSusa cu un rege al poporului pe care Per§ii de odirii-oar& II prigoniser& pan& la vetrele la Parc& vedem peBulgarii vechi al lui Simion on Samuil pornind impotriva

blaii

lul

31

Bizantului pentru a se aeza acolo multamiti de rasbunare,dar $i bucurosi de gloria ca au intrat in rostul Impara-tesc al invinsilor, al cuceritilor, on pe Bulgaril not at luiRatco 'Dimitriev voind sa ajung'a la Constantinopol, la Ta-rigradur for pentru a aseza in Capitala dusmanului ere-ditar pe un stapinitor de rasa bulgareasca.

Prin urmare: de origine traco-ilirica, adoptind civilisatiagrece,asa, concepind mai presus de viata: de cetate a Gre-cilor o regalitate universal& imprumutata ca notiune de laPerri, aceasta este regalitatea matedoneana. Ea cauta Ma-rea pentru a trece peste dinsa ,i a o stapini de amindoudpartile, intrebuintindi fora prejudecatd, fard con.,stiinfa nacio-nala, toate rasele ce va gasi. In ceia ce priveste problernaMediteranet dee', regalitatea macedoneana trebuia sa aibaMarea Egee, apoi Marea cea mare ce se deschide careRasarit si Apus; ea trebuia sa fie mostenitoarea intregu-lui patrimoniu, in present si in trecut, al poporului grecescsi al puterit asiatice; ea se simtia in drept si in stare a,aib'a tot ce ail Grecii si sa urmareasca tot ce all cuvintsa urmareasca Grecii, devenind numai in acest sens repre-sintanta general& a poporului elfin, al carui advocat, ge-neral", cu proem& si far& restrictiunl, devenise. Ea a dispussi de trupele grecesti, dar tine ar crede ea,, macar suptraportul militar, razboiul acesta este razboiul Grecilor in-nainte de toate, s'ar Insela foarte mult. Grecii nu erail ca-pabill sa dea trupe care, dincolo de margenile teritoriuluigrecesc, sa mearga impreuna late() singur'a unitate; eradoar In stare sa trimeata fiecare cetate contingentul el, casa lupte in razboaie defensive, in Gimp restrins, si atita.0 falanga disciplinata, indiferent de locul de unde yin oa-menu' cari o formeaza, de zeii carora li se Inchina, de tra-ditia din care plead, si de ambitia pe care o infatiseaza, esteo imposibilitate morala. Deci cu stramosii nostri traco-iliff a plecat Alexandru in Asia.

Si tendinta asiatica iese imediat la iveala. De la eeld'intaiil pas pe drumul biruintei eel ce ce simte rege"trece dincolo de necesitatea rnediteraneana, de Imperiulcultural grec al M'arii. Avind Grecia, Macedonia, insuleledin Asia Mic& si atita din coasta Africei de Nord, Alexan-

32

dria treats de el, Cirenaica, Tripolisul, el putea s5, se In,Una, mult mar mult la Vest dad, voia, s6, Indeplineasdidealul poporulur elin, si nu idealul de refacere al monar-hier asiatice cu puterile lur propril, macedonene. N'aveadecit sg, se gindeasd, la faptul ea, Sicilia e paniint gre-cesc, plin de marl orase, de splendide temple grecesti, caItalia, de Sud, Greeia Mare", 1-ar fi primit ca pe un in-deplinitor sacru al soartel, ca, prin Masilia de la Sudul Galier,colonie focean6,,, si in ciuda Cartaginii care nu i-ar fi pu-tut resista, alt °Imp se aeschidea cutezanter lui fenicite in-tr'un timp clnd Roma veaculuf al IV-lea se frAmInta doarcu eel mar apropiag vecini ai sal, incapabila, far& Indo-iala, de a opune resistenta asaltulul macedonean atunciclnd nu latinisase macar partea ill rie4 dirttre Apenini siMama Adriatica, Cara Venetilor si Iapigilor, locuita de fratibunr al Maeedonenilor sal. Intrebuintind cultura greceasd,Insusindu,si idealul grecesc, avInd la indemina toate for-tele ideate si materiale ale Grecilor, el ar fi treat astfel unmare Imperiu al Maril Mediterane.

Si nu: Alexandru-cel-Mare se duce la riul Granic (334)si Invinge la Issos (333), el trace in Siria, ocup6, Tirul siSidonul si toate cetakile feniciene, ca si Damaseul vechilordivastil semittee reverate prin noile cercetarr arheologice,el patrunde In Egipt, uncle intemeiaza Alexandria, si aporise intodree, pentru ea, biruind din noil, la Gaugamelaasiriana (332), s se aseze In Scaunul din Babilon al re-gilor drora de fapt li s'a substituit, de unde, in sfirsit,va merge in India, crelnd capitole non& pentru legends,Si aid nu e loe pentru critica istorieilor moralists pecari-f scandaliseaz6, banchetele persice: Aleccand/ru intra,prin voinfa fatalitafii, in rolul say firesc, pe care nu1 puteaschitn6a cu altul. El Indeplinia revansa Europer contra Asierasa cum se desfacea din lliada, din povestirile 1u1 Herodotsi din sentimentul poporului grecesc, iar nu interesul po-porulut grecesc, care era altul.

Alexandru,cel-Mare nu va face ca imparatir bizantiAcari, dupa, zdrobirea Persiel lul Cosroe, dupa asezarea Cruel!In Ierusalim, se Intorc s6, triumfe In acel Constantinopolde care nimic nu-I poate desface; Jegele" nu se va In-

33

toarce, nu se poate intoarce nici in Grecia, nici in Mace-donia: el a ramas, iii' va da toate silinOle ca sa, fie totmai mult rege. Din generalil, lui se a§eaza, citiva In juru-i;ceilalti se intorc in Europa; o parte din trupe sint licen-tiate. El e acum ins& al Asiei §i mini va fi al legendel asiatice,care-1 poarta, cu admiratie, de veacuri, numele.

Creatiunile de capetenie ale lui Alexandru-cel-Mare traiesc§i astazi, dar, de §i grecesti supt raportul cultural, ele nusint in Europa, ci in Asia. Statul lui vast s'a desfacutdupa moarte in monarhii care toate sint sat asiatice satin legatura cu idealul european al regilor peri de pevremuri: o monarhie a Siriei, cu Seleucizir, putind exista§i in afar& de rosturile persane, care se vor pierde; omonarhie a Egiptului, cu Ptolemeil; o monarhie a Tra-ciei cu Lisimah, care mergea pan& la Dunare si aveain atirnare pe stram4i no§tri de pe malul sting, in-deplinindu-se astfel aid ceia ce ar fi vrut sa. faca Darlaca rege persan, in expeditia-1 fabuloasa. Iar Macedonia luiFilip al IV-lea §i a lui Perseti, Epirul not al regelui Pyr-rhus, cu Ilirii sal neelenisati, innainta§il Albanesilor deastazi, nu represinta mo§tenirea lui Alexandru, ci numaice a ramas acasa, in conditil modeste, dupa ce pute-rile cele marl se deslipisera, pentru a lupta, a domina §ia fructifica aiurea. Elenismul era pretutindeni ca factorcultural in clipa cind era sa dispara, ca fort& politica. Mo-narhia macedoneana-1 intrebuintase, trecind pe alaturi dedinsul. Si ea ins41 nu se putuse mentinea aa, cum ovoise marele ei intemeietor.

a

LECTIA a IV-a.

Urmaqii lui Alexandra-eel-Mare qi tendinOle for dare MareaMediterang..

Dupa Statul macedonic, multamita unei datini care esteo datina fara indoia15, balcania, tracica, se formeaza osumedenie de State.

Innainte de a trece la Romani, trebuie sä urmarim pediadohii, pe mostenitoril lui Alexandru-cel-Mare can ailputut sä inriureasca chestiunea stapinirii in Marea Medi-terana,. Doua cel putin din aceste State ail fost in masuras'o faca, eel de-al treilea, Tracia, alatuit in interior,atingind Marea, dar nu direct si nu cu tendinta de do-minatie. Trebuind s5, ajunga la Pontul Euxin, el a tinuttoate orasele de ling& termuri supt inriurirea sa, si banilDacilor, de multe feluri, nu sint altceva decit grosolanecontrafaceri ale celor ce se Meat supt Lisimah si urmasilsal, cu tipul clasic al monedelor lui Alexandru. In tendin-tele de a reeonstitui regatul" acestuia, Tracia era sasä atirne, de altfel, Innainte chiar de moartea lui Lisimah,singurul ei stapinitor,in afar& de independenta regilor tracidup5, traditia innaintasilor Innainte de Filip, un Kotys sialtii,pe rind de Siria si de Egipt.

Din celelalte dou'a State care-si impart mostenirea luiAlexandru-cel-Mare despa*.rtim intaiii pe cel egiptean, caretraieste supt dinastia Ptolemeilor sati a Lagizilor. Un Pto-lemet Lagos este acel care a intemeiat, la 306, acest

35

Egipt not, tinzInd continuo spre stapinirea Siriei §i colo-nisind Arabia, pans ce s'a mIntuit ili chin ru§inot siiptloviturile Romani lor, prin intrigi lb care dragostea se amd-steca cu politica pentru a aduce un resultat de,sattros, itsclipa legaturilor Cleopatrel, mo§tenitoarea Ptolemeilor, cuAntonin §i a amestecului lui August.

Statul acesta al Ptolemeilor n'a ajhns niciodata sa ra-dieze decit, am spus-o, dupa, infringerea lui Perdikkas §i Anti-gon, cari Incercasera 'Astra toata mo§tenirea lui Alexan-dru, asupra acelor parti vecine din Siria, a caror cucerire §idominatie fusese totdeauna in programul Faraonilor, in-nainta§ii noilor dina§ti. Aceasta a fost §i nenorocirea tu-turor Statelor pe care intemeiat diadohil lui Alexandru-cel-Mare §i care §i-at cheltuit toata puterea In marea ten-tativa, de a reinnoi pentru ele aces mare monarhie asia-tic& a caril refacere se dovedia tot mai mult§i aceasta mai ales din nevoia de viata proprie a deo-sebitelor teritoril geografice , nu nationale. Dar aceste te-ritoril n'aveati nevoie pentru aceasta nici de tutela elenis-mului, nici de amestecul stapinitorilor de alt neam : a-cesta era viciul fundamental al situatiel noilor regate, cla-diri nisip, care nu se Invoiat a fi numai forma poli-tica a unel vieti teritoriale, ci se credeat menite a realisadin not ceia ce ()data fusese realisat. De alminterea InEgipt rasa indigena era stoarsa, de secole lntregi prindominatia fastuoasa a Faraonilor, prin razboaiele ve§nicecu triburile de§ertului, prin Incercarile vechilor domni dea stapini durabil Siria, de a patrunde in viata Asiei oc-cidentale, prin enormele cladiri pe care §i prisonierii derazboiii §i indigenii le ridicasera spre mai marea glorie astapinirii lor, §i cu un pdpor stors nu se mai poate incercao dominatie universals, care cere innainte de Coate de-plina sanatate Si multamire a clasei fundamentale. Altfel,prin durerosul conflict intre idealul indraznet al celor desus §i imposibilitatea, a§ zice fisiologica, a celor de jOsse ajunge la o sigura mina.

Iar, in ceia ce prive§te elementul grecesc, nu cu ne-gustori, cu dascali, cu poe1i §i alte asemenea elethentecare putusera sa, vie in aceste pail ale Egipttilui, din

le-at

imposibila,

pe

36

Elada sail Macedonia, se poate inlocui intro innalta func-tiune politica o populatie agricola, rurala, cu caracterulmilitar. Simpla reunire de fragmente eteroclite, In ce pri-veste clasa dominants, apasind greil pe o rasa sfirsita,regatul din Egipt, al Ptolemeilor set*" de Persepolis siBabylon, a fost continua in imposibilitate, chiar a doua zidupa invasia lui Ptolemet al III-lea Evergetul pans la acelBabylon si la centrul de elenism al Bactrei, dupa victoria dela Raphia a urmasului sail (217), dupa marea biruinta dela Magnesia, in 190, de a urmari serios scopuri maiintinse. Trainic atirnara de el numai Ciprul si Pales-tina, aceasta din urma multamita mai ales strin-selor legaturi dintre Evreii de acasa si puternicul elementevreiesc care contribuia esential, in viata international& aEgiptului, la prosperitatea comerciala a noii Alexandril.Tendinta de farImitare dadu chiar Cartagenii, pe la 160,vecinatatea unui Stat separatist libian, ELL Ciprul ca a-nexa.

Al treilea regat ce se formeaza din mostenirea lui Alexan-dru e al Seleucizilor, fixat intimpl2tor in Siria, dar cu aceiasitendinta spre unitatea imperialists, spre vechiul tron per-san si spre dominatia Marii. Seleukos 1-a intemeiat, si ur-masil lui in curs de mai multe generatil, cei sese Seleucisi cei treisprezece Antiohi, 1-at condus.

Daca visurile imperialiste n'ar fi .tulburat mintea acestordinasti, Statul sirian ar fi avut o situatie mult mai po-trivit& decit celelalte doua pentru a rivni la dominatia a-supra Marii Mediterane, Egiptul, cu tuata insemnatatea sageografica, fiind mai mult al Nilului decit al Maril, atit demare rol joae& riul fecundator in viata egipteana, cad Carae, asa-zicind, corolarul national si politic al fenomenuluigeografic care e Nilul.

Dar sta,pinirea hi! Seleuc asupra Traciei, dupa infrin-gerea lui Lisimah la Kyropaidion (282), nu se dovedi nicitrainica, nici folositoare. Coastele europene ale Greciei nuatirnail de dinsul. Creta era, si atunci, o posesiune &ease&a Egiptului. Raspins in interior de noua organisatie ira-nica a Partilor, a Armenilor, a Pontului (Mitridat al II-lea

37

e rege indata, dup& moartea lui Alexandru), putin iubit dincausa tendintelor sale elenistice, agresive, de elementulsemit al Palestine!, acest regat nu ea macar un sprijinpermanent in Green' coastel, atrasT tot mai mult in sferade actiune a Romei. Antioh al III-lea clstig& titlul de c,e1Mare prin campania din India, si nu prin Infringerile dinHe Hada, und6 era aliatul Lige Etoliene (191-190). La sfirsit,regitmile Damascului se despartir& de Statul seleucid suptun alt membru al dinastiei decit suveranul.

i semnalam mai ales, ceia ce e folositor din punctulnostru de vedere, constiinta politic& separatist& ce se tre-zeste la popoarele de pe malul sudic al Mari! Negre si dinCaucas.

Ruina vechiului Stat armenesc se datoreste ins& gi eain mare parte ambitiei de a Inlocui pe Seleucizi pe coastaSiriet Dar In aceasta tendinta a lui de a se ajungela malul Mari! nu trebuie s& se vad& tine stie ce feno-men cu totul extraordinar i anormal. Precum toate po-poarele din partile Dunarii si din stepa Rusiei au cautatsa ajunga la Mare, in Europa, tot asa, in Asia, p&na sipopulatiile din adincul continentului au cautat s& p&trundasi ele la termul care permitea contactul, bogat In foloasematerials si morale, cu o civilisatie mai innaintata, vomvedea Ca, dad. Armenia veche n'a ajuns s& stapineascaacest term, rasa macar a ajuns, ea, Intealt& forma, tarzie,dup& o lung& infiltratie, sa aib& dominatia asupra unorbogate porturi mediterane: e Armenia Mica de la c. 1200-400, mai noun cu don& mil de ani.

Dar a existat totdeauna un schimb vioiu, supt toateraporturile, Intre coasta Mkii Mediterane i Intre aceastacoast& de Nord a Mara Negre, coasta pe care sint a§ezateazi Trapezuntul i Sinope. Ea e, am putea zice, con-tinuarea peste strimtorl a coastei tracice de catre Arhi-pelag. Si Inc& o observatie : data originalitatea Statululmacedonean o formeaza faptul ca el uneste civilisatiagreceasca cu viata rural& si militara a regiunilor din adinc,pe coasta aceasta pontica" se observa exact acelasi fe-nomen: de o parte civilisatia elenica Intinzindu-se foarte

pi

usor in aceste parti, de aka parte, ca element uman fun-damental, sprijirdnd viata politica si dind materialulomenesc trebuitor razboaielor cu triburile caucasiene, ca-rora, ca unei imigratii frigiene din Asia Mica, li se da-toreste regatul armenesc, afiam natil tracice de mult timpIntinse dincoace de strimtori. Asa incit not sintem legaticu populatiile acestea, nu numai prin lupta comuna pentrulibertatea. cresting, nu numai prin ocrotirea secular& pecare Domnil nostri au dat-o vietii crestine in PeninsulaBalcanica, nu numai prin coloniile lor, asa de bine pri-mite, la noi, dar si prin comunitatea de rasa, care se ga-seste la originea tuturor lucrurilor in toata Peninsula )Bal-canica, in acelasi timp, intr'o buns parte din Anatoliainterioara si din Caucasul civilisat.

Regatul Pontului, care avea legating cu Armenia, cuGrecia, cu populatiile din vaile Asiei Midi, care-si tri-metea corabiile i pe coasta de Nord cum ail facut-oapoi Comnenii trapezuntini cu Crimeia, unde au fundatMangupul (Theodoroi), patria Doamnei Maria a lui Stefan-cel-Mare, regatul acesta putea sa, fie chemat la unmare viitor. Cine era sa, prevada intervenirea in secolul

innainte de Hristos a Romei in regiurlile acestea ana-tolice ? Daca Ins& n'ar fi venit Romanii, nu se poatespune ce ar fi ajuns acest regat al Pontului, avind un omde insusirile intelectuale ale lui Mitridate, poliglotul, vesti-tul diplomat oriental, tradatorul si otravitorui, dar in ace-

timp mesterul in negocieri si lovituri, una din cele maimarl personalitati din ultimele secole ale lumil vechi. Dad,el a cazut, a fost numai fiindca dominatia roman& luaseun caracter atit de puternic, atit de inevitabil, de inexo-rabil, !mit nu putea sarl stea cineva impotriva.

In veacul al III-lea Inca, Pergamul ajunge Capitala untilregat" deosebit, frintura a Statului seleucid, peataca supt Atal aceasta, noun formatiune Inas'gase§te In cale J3itinia lui Nicomede Prusias. Arnindouaaceste provincii, care nu erail far& legaturi cu Mare a, cu-prindeati o populatie in mare parte de singe tracic.

38

si

si

sl

care-1

si

I -ill

last

39

AstJel, grin insnficienfe fi di scordif, se fcicea be Romei.

Intre anul care se admitea pentru intemeierea Romel,754, si intre veacul al III -lea, se intinde o perioad& depdtru sate de ani din care ar trebui s& se fats totdeaunaun capitol deosebit, si anume capitolul principal data arfi vorba de insasi viata romans, iar, data ar fi vorba deviata roman& intinzindu-se asupra lumii, de tendinta im-perialist& romans, si pe vremea Republicei, si pe vremeaimparatiel, numal un capitol de introducere. Fiindc& defapt in viata roman& exists dou& epoce, dar aceste dou&epoce nu se impart cum se face impartirea de obiceit:de o parte Republica, de alt.& parte Imperiul. Republica siImperiul nu se contrazic, ci se succed, eel din urm& ne-fiind decit desvoltarea dup& nevoile cele not a unor ele-mente ce faceati parte din conceptia celet d'intaiii, Impe-riul roman nefiind decit alt& form& a Republicei, o formamai practic& si mai durabila, in sfirsit, mai potrivit& cutimpul. Republica rail-lase intreag&; numal cit o magistra-tur& ajunsese permanents, z&darnicind insemnatatea real&a magistraturilor celorlalte. Nu se inova nimic, ci se schim-base numal proportiile intre o autoritate si celelalte. Esteins& o deosebire esential& intre vremea cind lumea roman&apartine cetatii care a creat-o si intre aceia in care ce-tatea ideal& roman& dispare, racind loc unut organism nou,sprijinit pe echilibrul, pe schimbul de influente di ntre te-ritoriile anexate, a caror paritate constitutional& e in sfir-sit recunoscuta. Nu e o regalitate de ordine divine, ci oalcatuire particulara, iesita din jocul de forte al realitatifsi represintind in fiecare moment, exact, resultatul lui. Tra-ditia roman& a disp&rut acum cu totul: zeii unei provinciisint si zeii Imperiulut, locuitoril fiecaril provincii sint inacelasi timp cives romani pentru Imperiul intreg. Privile-giile speciale de nastere ale poporulul roman din cele d'in-tait timpuri nu mai exists, nici ca drept, fief ca putere.

Int&ia fasa pe not nu ne intereseaz&, si venim dar lainceputul celeilalte, in care elementul politic noti al Roma-nilor far& teritoriu apare ca domnitor in toot& Marea Me-diterana.

40

Cele d'intait cinci secole sint ocupate de lupta intre ele-mentul latin aborigen din Italia si intre alte elemente abo-rigene, dintre care unele sint si ele latine: Roma, cetate la-tina, biruieste si inghite celelalte cetati din Latiu si, inacelasi timp, se poarta lupta dintre aceasta Roma si alteelemente aborigene, care nu apartin latinitatii, precum afost rasa umbrica. Prin conflictele acestea nec,esare, Romani'si-at asigurat stapinirea asupra Latiului intreg, si, in ace-Iasi timp, ei at inlaturat primejdia navalirilor pradalnicedin partea pastorilor razboinici al' muntelul, Samnitil, gatasa tulbure civilisatia politic noua ce se formase. Si totodata Romani' at de inlaturat doll& elemente etero-gene, ajunse italice, dar in originea for cu totul straine:Galii din Galia Cisalpina, can pareat chemati a uni Ita-lia de Nord cu acea lume celtica ce mergea de la coastade Apus a Mandel OA, la Scordiscii Dunarii mijlocii, panala Singidunum si la Noviodunum, care in preajma noastra,poarta nume celtice (cf. Lugdunum, Augustodunum, Novio-dunum Noyon ; dun = engl. : town), ba chiar pana in AsiaMica, unde numele de Galatia cuprinde o intreaga, pro-vincie, si apoi Etruscii, despre car' s'a vorbit ma' sus,Aceasta far& a pomeni vestigiile ilirice de dincolo deApenini.

Aceasta opera italic& trebuia sa, premearga expansiuniiromane in Marea Mediterana. Ea nu era sfirsita in vremealui Alexandru-cel-Mare.

LECTIA a V-a.

Romanii si dominatia Mediteranel.

Cele d'intlit actiunl romane In afar& de Italia nu sintdeterminate citusl de putin de dorinta sau speranta Ro-manilor de a ajunge stapIni la Marea Mediterank In fasainitials, care cuprinde rivalitatea fireasca Intre midi popoareagricole, nimic nu face se se prevada ca Romani"' vor jucaun rol in istoria universalk care nu se poate far& domi-natia asupra Marl Se poate zice chiar ca, dace n'arfi intervenit motive stradne, lucruri in afar& de organisatiaaceasta latink romans primitivk Roma ar fi ramas tot-deauna in aceste Imprejurari. Cad nu offsidnd un popore adus de o necesitate launtria a lui sa iea o misiuneistoricg, ci, precum se Intimpla ca, un popor care prin in-susirile lui' ar putea s& Indeplineasca, lucruri marl, n'o facedin causa mediului care-1 incunjurk se Intimpla, tot asaca pe un alt popor tocmai acest mediu s5,-1 Innalte multmai mult decit puterile lui aparente. Cine ar fi crezut cagrupa turceasca, din Bitinia a sefulul de band& Osman sa,ajunga, a reface Imperiul roman de -Rasarit, pastrIndu-1cinci veacuri supt ordinele sale ?

Numai cu vre-o dou5, secole Innainte de era noastrkRoma s'a gsit Indemnata catre o actiune de istorie

care trebuia ss cuprinda innainte de toate basinulMari"' Mediterane, prin deeaderea celor dou5, marl puterlcu tendinte universale care se &lei la hotarele sale.

uni-versalk

42

Acestea erati : de o parte Statul macedonean §i de altaStatul cartagines. In momentul cind o rasa capata puteripe care nu le avuse pana atunci §i nu crezuse poate cale va avea vre-odata, in momentul cind rasa aceasta uniatoate puterile natiunilor noua din Italia, care nu fuseserausate in viata istorica, in momentul acela, Si la hotarulde Sud §i la hotarul de Ra.sarit, doua dominatil universalepieriati, in acela§1 timp cu slabirea rases care le produsese§i a raselor care le sustineati, ceia ce inseamna decadereadefinitive, iremediabila.

Fara a mai vorbi de rasa macedoneana, stoarsa prinInsa§i marea sfortare ce Meuse, rasa greceasca va traisupt anume raporturi foarte multa vreme Si dupe aceasta;ea-§I va pastra insemnatatea In viata cultural& a omenirii,dind, prin Ptolemei, epoca alexandrine, o intreaga §coalafilologica §i mistica, in legatura cu cre§tinismul, o mareInflorire a eruditiei, o deosebita rafinare a formei poetice.Prin urmare supt raportul acesta rasa greceasca traia. Inviata comerciala a ,Imperiulul roman, elementul grecescva juca rolul de capetenie. Viata de partid va fi Incaun veac, doua, foarte intense in Hellada, dar ea nu e ace-14 lucru cu viata politica, partidele putind sa resume unpopor care a pierdut simtul pentru o sanatoasa viata po-litica, §i o viata politica foarte sanatoasa putind exista far&partide organisate pentru anume scopuri de interese ma-teriale. Liga Etoliana §i Ahaiana Sint pentru ultimele tim-pull ale Greciel ceia ce au fost pentru ultimul veac alPoloniel confederatia de la Bar Si acelea care i se opun.

Acum, and unui Stat i se ofera la hotare putinta deexpansiune, el trebuie sa fie din tale afar& de respectuosfats de principiile superioare ale dreptului nationalitatilor,pentru ca sa nu intervie cuceritor; ,Si de multe ors: el oface spre a-§i asigura lini$ea la hotare. Pentru Polonildin veaeul al XVIII-lea poate ca nu era tocmal a§a, poatea ei ar fi putut trai fara intrigile ruse§ti care li-ail gra-bit sfir§itul, dar e limpede a fara aceste dispositii atreluptele de partid §i rivalitatile personale ale PolonilorRusia, Austria §i Prusia War fi Indeplinit ceia ce ail in-deplinit in curs de cIteva decenii, stir§ind viata unui Stat

43

cu traditil din cele mai glorioase. Cu Roma fu acelasilucru: era cu putinta ca, atunci dind ,pe malul Mari! Adri-atice se afla o dominatie care nu se putea mentinea, careconstituia o continua stare de nesiguranta si amenintarepentru vecini, era cu putinta, ca Roma sa, nu intervie ?Se poate zice ca pentru dinsa, innainte de desfiintareatotal& a vietii politice grecesti, situatia se presinta asacum se presinta pentru Venetia din veacul al XIV-lea sial XV-lea situatia pe malul balcanic al Mari! Adriaticesail cum se presinta situatia aceluiasi mal balcanic pentruItalia din zilele noastre, fenomenele istorice repetindu-se,supt influenta configuratiei geografice si a legilor morale.

Lipsa initiatives romane se mai explica si prin condi-tiile economice ale Italiei ajunse in stapinirea Rome!. Po-litica Statelor agrare, a popoarelor care se °cup& cu plu-garia, e totdeauna foarte socotita, foarte prudenta, foartemodesta. Statele acestea n'ail nevoie de a vinde marfuriin toata lumea, ele nu desvolta, o cultura care sa, se in-prastie pe pa,Mintul intreg; prin urmare ele slot aceleacare se multameso cu mai putin. Statul roman fiind ins&un astfel de Stat, de sigur ca, el nu era sa, caute a in-terveni in viata greceasca,, ci aceasta viata, prin carac-terul ei de disolutie, de rapede peire, a silt pe Romania intervie la Marea Adriatica.

Nici provocarile nu lipsiail, pentru a provoca un ras-puns ofensiv in Balcani. 0 dovada despre aceasta o arecineva in acel incident de la inceput indata dupa, A-lexandru-cel-Mare care e invasia lui Pir, Pyrrhus, regeleEpirului, cum II numesc izvoarele romane, care intervine,la 280-79, ca aj utator al Grecilor din Tarent, cu elefantillui asiatici. Roma se clatina innaintea primejdiei repro-sentate prin a,est ,,rege" epirot, pentru ca pe urma el sa,fie invins la Benevent $i sacs! urmeze cariera in Pelopo-nes, perind supt zidurile *Alf Argos.

A fost asarnanat adesea cu Scanderbeg, $i in adevar lintpuricte comune intre aceste cloy& cariere de condotieri cubune inrudiri (Pir fiind ginerele until Ptolemeti egiptean).El dispunea numai de o parte din Epirotr, de partea

44

de jos a Albaniei, locuita, in thnpul nostru de a§a-numitiiTosci, §i acuma aplecati care civilisatia greceasca §i vor-bind cei mai multi §i limba greceasca, find chiar maibucurol de dominatia greaca deck de autonomie sat in-dependenta. Represintant In timpuri aka de departate alramurii tosce din poporul albanes, in legatura cu Grecia,In mai mare apropiere de Grecia §i de regiunile macedo-nene, unde intervine de don& orT, el l§1 luase idealul po-litic din aceasta vecinatate §i, indemnat de acest idealpolitic, ar fi cucerit bucuros Italia. Era prea slab- ca sao faca, dar oare care ar fi fost soarta lumil intregi daca,Alexandru Machedon, In loc sa piece catre Asia, ar fi ur-marit, de o parte, idealul grecesc de stapinire asupraABA Mediterane §i, de alta, parte, idealul traco-iliric, destapinire asupra celor doua peninsule din partea de Sud-Ost a Europel, Italia devenind macedonica pentru toatetimpurile ?

Aceasta interventie romans, pe care o cunoa§tem acumIn motivele el, se prefacu rapede In cucerire, partidele ce-rind sprijinul Romei pe rind §i Roma inlaturindu-le petoate, pentru ca, de la o bucata de vreme, sa stapi-neasca singura, in aplausele generale ale tuturor celorcari suferisera, de pe urma agitatiei politice superficiale ceera sa, fie acum distrusa de stapinirea aspra, dar dreapta,§i nepartenitoare, a strainulut

A mai lost Ins& §i un al doilea motiv pentru care Romaa devenit Stat mediteranean §i a Intrebuintat Marea Me-diterana pentru scopurile unei dominatii universale carenu statea la Inceput in traditiile ei propril. In Sudul Ita-lief °rat don& puteri: una vents de la Razarit, cealalta,care se Intinsese de la Sud. Sicilia greaca era de multIn minile tiranilor, ceia ce insemna numai: oameni caridistrugeat traditiile vigil de cetate pentru a resuma toataputerea In persoana lor. Tiranii ace§tia sint mult mai nu-mero§I §i evolueaza mult mai mult catre adevarata mo-narhie In regiunile departate de Hellada propriu-zisa decitIn aceasta Hellada Ins'41. In felul acesta s'a ajuns ca Si-cilia, care era cu totul greceasca, sa, fie dominata de

45

anume tirani, deosebindu-se in felul acesta de GreciaMare", de orasele de pe continent locuite de Greci: Ta-rentul, Neapolea si celelalte, in care viata cetattilor se pas-treaza mult ma' curata. Siracusa tiranilor se impotriviseatacului atenian din vremea razboaielor nedice, ea supra-vietuise suprematiei cartaginese, atacului african supt Dio-nisie Fit si, prin Agathokles, ea izbutise, la Inceputul yea-midi al IV-lea Innainte de Hristos, sa incalce teritoriulsuzeranei de odinioara.

Acum, dad, orasele acestea, ramase libere, din SudulItalie" erat amenintate de Romani, trebuiat sa ceara deundeva ajutor, si erat sa-1 ceara de la Sicilieni, si, daca,tiranii din Sicilia erat amenintat" si ei la rindul lor, ora-sele greco-italice aveat Inca un sprijin, care era al Carta-ginesilor. Sprijinul acesta samana, cu acela pe care 1-agasit in alte timpuri Sudul italian, resistind cotropiril Nor-dulul, din partea altor dominator' al coaster septentrionalea Africel, Arabi', Saracinii. Cartaginea pierdu ins& ocasiasi, dupa moartea lui Agatocle, Roma se facu poftita laMessana de Mamertinii", de mercenarii tiranului disparut.Hiero, tiranul siracusan, i se supuse. Razboiul d'intaiii pu-nic (264-41), cu biruintile romane de la Mylae (260) siInsulele Egate (241), dadu Invingatorilor Sicilia intait siapol chiar Sardinia si Corsica.

Al doilea razboit punic (218-201) fu adus de ocupareaSpaniel de catre Hamilcar si de invasia lui Hannibal, fra-tele acestuia, In Italia, unde un sir de stralucite succese,la Ticin, Trebbia, Trasimen, Cannae, furs incheiate prinodihna de la Capua" ; Spania fu cistigata de Romani dupabiruinta de la Metaur, care costa viata pe Hasdrubal, iarHannibal, rechemat acasa de debarcarea lui Scipio Africa-nus, pierde lupta de la Zama. Peste o jumatate de veacal doilea Scipio Africanus lua si distrugea cu totul, dupasfatul lui Cato Censorius, bogata Metropola semitica. aAfricel de Nord (146).

S'ar putea enunta un paradox aparent. S'ar putea spuneca aceia ce a distrus pe Cartaginesi n'a fost Scipione Afri-canul, nisi infringerea Cartaginii la Zama si nicl, in 02-boiul urmator, coborlrea Romanilor supt zidurile el, si nicl,

46

&este, acel aspru filbsof politic roman dare striga meret,,Coeterum Cense° Carthaginem delenda.m esse" sfirsitsocotesc, paretea mea este ca trebuie distrusa Cartaginea").A distrus-o de fapt Hannibal, marele Hannibal. in adev&r,tntaiul razboit punic a fost provocat de chestiunea

cineva Spunea a Sicilia este grInarul Had, dar Romaputea s& &ease& i alte grInare: In Peninsula Balcanica,In Galia. in once cas, Sicilia era o necesitate absolut&pentru Statul not italian. Roma trebuia s& intrebuintezetoata, puterea sa pentru a impiedeca stabilirea Cartagine-silor In insula. S'a Inlaturat pentru moment priinejdia UnefSall cartaginese, und Sicilil punice, semitice, oprind Indesvoltarea el Roma. Dup& anl, Cartaginea a cre-zut si aid era marea greseala, ca poate lua, cu mer-cenarl nesigurl far& traditil militare propril, In tar&strains, ofensiva. Dac& nu s'ar fi ivit In mintea conduc&-torilor el aceasta, ideie de revansa, dace ea n'ar fi luatapol proportia actiunii lu! Hannibal si Hasdrubal, cu sigu-rant& putem spune ca altfel s'ar fi Infatisat desvoltareaCartaginil.

Succesele marl de la inceput Brat Inselatoare. in cetateafenician& de mult Incepuse o decadent& care era precipitat&acum tocmal de aceasta imensa sfortare. Dintr'un Stat mi-litar In unele imprejur&ff se poate face un Stat comercial,

dovada, Germanil, ale caror corabiI acop&r toate Marile sial caror bilant comercial a ajuns pe al Angliel, dar dintr'unStat comercial sa se fac& un Stat militar, e o minune ce nus'a Indeplinit pan& acum. De obiceit Statul comercial caredoreste s& pastreze o positie domnitoare asupra unorteritoril staine, Intrebuintkaza alte mijloace: de dibacie po-litica, de penetratiune lenta cu lovituri rare, menite s&fixeze resultatele aceste! penetratiunl, mijloacele pe carele Intrebuinteaza Anglia in Indil de exemplu sat in Indo-china. Cartaginesil vrut ass. El au sperat sa poataIntemeia, pe basa amintirilor Jut Alexandru-cel-Mare, tinmare Imperiu mediteranean posesiunile cartaginese crativecine cu posesiunile Ptolemeilor din .Egipt fi Hannibal sevedea reluind rolul cuceritor at eroulul de care -1 desparfiaabia o sued de ant.

Sici-

citiva

si

(In

lief;

n'at

47

Pentru aceasta a trebuit sit lntrebuinteze mercenart.Ins& o dominatie mondial& razimata numal pe mercenarlnu s'a v&zut nicIodat&. Si, iarasl, nicrodata o dominatieuniversal& nu se poate razima pe oamenl extraordinarT caHannibal, *i, cu cit un om extraordinar va intrebuinta matmult forte militare straine platite de indigent, de rasa do-minants, el va ispravi mal iute prin ruina acestel rase fun-damentale. Expeditia lul Hannibal *i Hasdrubal nu fusesedecit o provocare indrazneata la adresa Romel, *i Romaera sa, raspunda, cu oamenil el obi$nuitl 0 cu forta el deacasa, de care poate s& dispuie totdeauna. Si biruinta aramas de partea acestora. Se poate zice chiar c& o ser-vise Cartaginea, Intru cit, dominatia cartagines& cuprinzlnd*i Sicilia *i Sardinia *i Corsica *i Nordul Africel *i re-giunea spaniola de Apus a basinulul M&ril Mediterane,Roma a mo*tenit de-odatet tot acest patrimoniu al du*-manuluI, pe chid, altfel, ar fi trebuit s&-1 cucerea. el Inbucag.

Si tot a*a cum Romel i-a folosit, pentru lntemeiereadominatiel sale universale. fi in special a stApiniril asupraMara Mediterane, opera de concentrare imperial& a Car -taginil, tot a*a, i-a folosit qi opera de concentrare impe-rialist& savir*ita de colonisarea greceasc& *i de puterealul Alexandru-cel-Mare. Dac& n'ar fi fost Alexandra-eel-Mare, Roma, cuceritoarea Helladel, s'ar fi oprit poate a-colo, dar se stabilise odata, prin Alexandra, legaturl strinseIntre rasa traco-iliric& *i civilisatia greceasea, de o parte,*i Intre traditia imperial& asiatic&, In rindul al doilea Roman'a putut &id iea lucrurile aceasta deosebit, a, odat& celuase pe unul, trebuia sail adauge *i pe celelalte.

La Cinoscefale, in 197, Filip al V-lea al Macedonief eInvins; la 190 urmeaz& Infringerea la Magnesia a lull An-tioh al 1H-lea Sirianul; la 168 se decreteaz& anexareaMacedonieI de Paul Emilia, *i dap& douazecl de ant td-tima rascoali macedoneana e zdrobita In anal cadentCartaginit distrugerea Corintulul Inseamni 6recia roman&

Si din stapInirea. asupra Greciel trebuia sa resulte In-tinderea asupra Trade!, Innaintarea Oa la termul Da-

48

Apo '., fiindca acela4 element national se gasia peun mat §i pe cellalt, se cerea patrunderea in interiorulDaciei, amestecul in viata wilt& si sarmata. Iar, pe dealts parte, cea victorie in Asia Mica atragea dupasine urmarirea operei de cucerire si In regiunile care eraiipatrunse de acela§1 spirit politic §i cultural, al Imperiuluiuniversal treat de Alexandru-cel-Mare.

Mo§tenitori pasnici al lui Atal in 133, Romani'. strabat,la 88, in Pont, si, dup., trel razboaie (88-4, 83-1, 74-64),regatul lui Mitridate, cu toata resistenta puternica, a tre-buit sa cada. Siria Seleucizilor, dup.& biruinta impotrivalulAntioh, fu cucerita §i, dupa nimicirea acestui Stat al dia-dohilor, Roma trebuia sa patrunda si in Egipt, pe care aputut arldistruga, in urma triumfuluilul Octavian impotrivalui Antoniu la 31, in apropierea ere'. crestine.

In felul acesta se poate spune ca Roma, ca §i Statulotoman de mai tarziti, s'a supus unei fatalitati pe caren'a treat -o, intemeind fulgerator un Imperiu al lumil peba,sa unor fundatiuni politico anterioare, pe care le-a mos-tenit dup6, intaia sail a doua biruinta.

imparatia imensa pe care soarta i-o daduse era insa cumult peste puterile de dominafie ale rasa latine, care,nemal find vorba de teocratif regale asiatice trebuia sa yci

suscie Statul din no4 fundat.

naril.

d'intait

LECTIA a VI-a.

Imperiul roman si asezarea barbarilor In basinul apuseanal Maril Mediterane.

Imperiul roman, ajuns simpla form& de grupare gene-ral&, supt scutul intaiului drept cetatenesc, a intereselormateriale -ale lumil civilisate, avea prin distrugerea Car-taginii coasta de Nord a Africei pan& la Cirenaica, prininlaturarea resturilor de viata independent& ma.cedoneana§i greceasc& §i a Inceputurilor de viata autonoma dinEpir coasta rasariteana a Marl Adriatice, a Marl lonice§i toate coastele eline §i trace pan& la Bizant, care Bi-zant pe vremea aceia juca un rol cu totul secundar, ora§bogat la care veniaii grinele regiunilor Mara Negre Mr& s&se prevad& intru nirnic importanta de ma' tarziii a ce-tatil lui Constantin.

i, odata ce avea strImtorile, trebuia s& aib& §i Mareainterioara: Marea Neagrg. §i Marea de Azov, care, flre§te,pentru Roma aveati o important& numal secundara. Inaceste part' ale Euxinulul Romani' Inl&turasera intin-derea acelul Stat dacic, care pe vremea luI Boerebisteatinsese pan& la ultimele teritorii pe care le-am ocupatin cursul recentei noastre actiuni militare In partile dela Sudul Dobrogel; s'at glsit In adev4r, pe ling& ruinelefoarte frumoase din vremea Romanilor, la Dionysopolis,In regiunea Varnei, Si o inscriptie privitoare la Boere-biste. Prin urmare, nu numal In navalirile lor, dar §iprin influenta asupra cetatilor grece§ti de pe coasta

4

50

Daciel, Innaintasii lui Decebal patrunsesera in aceste re-giuni. Si Roma se folosia de faptul ea pe malul ManiNegre se gasiat cetati grecesti, un sir intreg de cetatigrecesti: Apollonia, Odessos, Kallatis, Tomis, pan& la aceiade la varsarea Nistrului: Tyras, cu o intreaga retea deorganisaiie comerciala veche. Si se folosia si de alt fapt:ca aceste cetati, prin desfasurarea regal& a rase' tracice,ajunsesera sa aiba legaturi cu lumea din interior, asa Melt,precum cetatile din Grecia propriu zisa fusesera deprinsecu dominatia romans prin faptul ca, statusera supt ceamacedoneana, strain& de viata de cetate, cu spirit de do-minatie universala, tot asa cetatile de pe malul Pontului,dhre fireste eraii si ele la inceput foarte geloase de inde-pendenta for si considerat pe °rice rege ca pe un tiran,apasator si distrugator de libertati publice, ail fost pre-gatite pentru ideia de Stat romans prin faptul ca statu-sera o bucata de vreme supt influenta regilor dad, caripatrund pana la Olbia, de o parte, pana la Dionysopolis,de alta, mai ales in zilele lui Boerebiste, mult mai in-semnat ca rege dacic decit indaratnicul aparator al po-porului sail, Decebal I.

Cind dispare si organisatia regal& din interiorul asiatic,sfarimaturi ale Statului macedonic, odata cu supunereaPontului, cu desfiintarea Statului sirian care se Intindeasi In Asia Mica, cetatile grecesti de pe tot malul trecurasi el in minile Romanilor. Si, la Sud de Siria, Egiptul, prinInlaturarea dinastiel Ptolomeilor, face parte din Imperiu.De oare ce in sfirsit, pe alocurea, Statele acestea, formatedin decaderea si faximitarea regatulul alexandrin, nu eraiiIn stare sa, pastreze libertatea absoluta a Mari' si piratiiputeall sa umble liberi prin aceste regiuni, cum umbla-sera °data pe Marea Adriatica, innainte de epoca ro-mana, piratii iliri din zilele reginel Teuta si a lui Agron,Roma, prin Pompeiti insusi, intervine energic contra lor,prin campania din muntii Ciliciei, in unghiul de Mare per--culos ce se Intinde intre Asia Mica si Siria.

in acelasi timp, natural ca toate insulele ce se gMesc

I Regalitatea aceasta dac e intru toate dupA modelul luT Lisimah, decial lui Alexandru-cel-Mare.

51

In Arhipelag si In coltul acesta rasaritean al Mtiril Medi-diterane Intr.& si ele supt dominatia romans, sprijinitaacum pe Creta, pe Cipru, pe Rodos si celelalte popasuri.Roma devenise astfel inexpugnabila in aceste regiuni.

De alminterea, cine o putea ataca ? Situatia el domi-nants pe Mare era determinate nu numai de faptul caavea toata coasta in aceste parti, dar si de acela canimeni nu-i putea rasari ca dusman: toate rasele se is-tovisera in lupta pentru dominatia universals, sprijinitainnainte de toate pe termurile Kalil acesteia vii care eraMarea Mediterana.

De Greci nu mai putea sa fie vorba : elasticitatea forpolitica se pierduse; chiar vigoarea for comerciala era inscadere in folosul raselor orientale, de la o bucata devreme, cum se poate vedea si din frumoasa carte a d-lulV. Pirvan: Despre nationalitatea negustorilor din Impe-riul roman" t. In ceia ce priveste rasele asiatice, afar& dePart', can biruiesc si ucid pe Crassus (53), dar nu cautamalul Maril, ele erail de multa vreme incapabile de a jucaun mare rol istoric. Barbari, elementele noun, proaspete,eraii in Asia, dar departe, si ele vor aparea in istoria u-niversal& numal intr'o epoca mult mai apropiata de noi.Pe de alts parte, acesti barbari, asezati in regiuni atit dedepartate, erail ocupati aiurea, cu un alt mare Imperiu,foarte Intins, tot asa de bogat ca si Imperiul roman, darmult mai putin concentrat si cu hotarele intr'o starede aparare insuficienta, care era de nature sa trezeascatoate poftele. E vorba de Sfintul Imperiu al Mijloculul, deChina, in care independenta aproape deplina a provinciiloringduia atacuri din partea populatiilor nesupuse si inca-pabile de supunere, la hotare. Barbaril acestia din cen-trul Asiel sint foarte cunoscuti acolo, nu prin numele pecare li le-ail dat Romanii, nume pe care nu le-ail avutnicIodata, sail pe care le-ail purtat numal o parte dintrinsil,ci supt acela ce li s'a dat de Chines!: Huni! sint Hiung-nu,precum Turcii apar ca Tu-chid.

' Die Nationalitdt der Katejleute im rdmiechen liaise, reiche, 13ies1au 1909,

52

Si, cind ail aparut Tatarii in stepele Rusiel, Turcil inPeninsula Balcanica, iar, Innainte de dinsa si de pradaciu-nile lor, Hunii, Avaril, Pecenegil, Cumanli, Cazaril, el nurepresintaii idel politice imprumutate de la Roma sat ca-pabile de a fi influentate de conceptiile politice romane, ciideile politice ale Chine', socotiti ca si dinsii in exactita-tea, in punctualitatea si caracterul practic al cruzimilorlor, ca si in perfecta contabilitate a cuceriril,oameni. silucruri. In afar& de aceasta, data totusi elementele aces-tea turaniene ar fi chinuite de un neastimpar, determinat,fie de nevoile lor economics, caci nu prada numai tine epradalnic din fire, ci si tine e flamind Intr'un anume mo-ment, el ail alt teritoriu, ce se ofera de-a dreptul ac-tiunil lor lacome: Iranul, care este dupa dating pamintuldeschis pentru invasiile lor, Iranul cel bogat, cu agricul-toril harnici cind in in mina plugul si las' and tin inmina arma, ace' plugari al Persiel pe can Turanienif i -audespretuit totdeauna si can li del materialul omenesc derob', de care au avut nevoie in cursul secolelor.

Acestea in Orient. Altfel se infatiseaza insa problema sivenim acum la o nou& fasa a dominatiei romane asupraMari' Mediterane In regiunile apusene ale ei. Ele fuse-sera capatate in parte prin inlaturarea de pe coasta Mar'Tireniene a dominatiei etrusce, si in parte prin aceia adominatiei grecesti din Grecia Mare, din Sicilia si insulelevecine. In sfera el de influent& cazuse, ma' la Apus Inca,Masilia, si prin ea toata influenta pe care aceasta coloniegreceasca o exercita asupra interiorului galic, in care Inc&pan& in zilele lui Cesar, dupa cucerirea de Romani a partilde Sud, dup& crearea si colonisarea Provinciei, ramase in-trebuintarea alfabetului grecesc. Jar ma' departe 'n acela.ibasin vestic, in al doilea razboiti punic, Roma avuse caaliat& vestita cetate Saguntul, al cad' nume a fost apro-piat cu dreptate de al Zakynthulul (Zante), si peirea el,ca sa scape de Hannibal, a fost una din cele mai tragicecatastrofe ale lumii vechl, asemenea cu a fruntasilor po-porului dac in muntii Hategului, can n'at consimtit sa tra-iasca dup& disparitia Statulul lor, dupa suprimarea inde-

53

pendentei desavirsite de care se bucurasera,. Aid la Nu-mantia, la Cartaginea Noua, insa, Roma a mostenit maiales acea incercare de dominatie imperialist& cartaginesaa aril sfarimare am explicat-o mai sus.

Astfel ea a ajuns sa domine pan& la strlintorile unde sespunea ca umblase Hercule, pdna la Gibraltarul de astazi,unde apele mediterane se Inchid si porneste Oceanul Atlantic,imensa masa de apa necunoscuta. 0 puternica flota romansfunctionase in cele d'intaiii timpuri pentru a mentinea a-ceasta dominatie. Stim, macar pentru o vreme tarzie, din,Notitia Dignitatum" , ce puteri se stringeat supt auto-ritatea fiecarui demnitar, dar ceia ce ni-ar trebui, viatainsasi a acestei flote, asa cum putem sa ni infatisam pea flotelor medievale si moderne, genovese, francese, en-glese, ni ramine necunoscuta. De la o vreme insa lipsade dusrnani a prefacut flota romans Intfun instrument detransport periodic al provisiilor pentru Italia stapina.

Stapinirea aceasta roman& in basinul apusean al MarlMediterane era deci complect& si se asamana intru Coatecu stapinirea roman& in basinul rasaritean al Marl. Nuse asamana insa din alt punct de vedere: aceasta dinurma era, am spus-a, inexpugnabila. El bine, situatia Inbasinul apusean nu era inexpugnabila, sat a fost inex-pugnabila numal un moment: trecInd printr'o crisa, ajun-gind la linistea desavirsita, crisa apare din not in veaculal 1V-lea si al V-lea, stramutindu-se din Orient In acestOccident, pan& atunci sigur. Dupa ce se ispravise cu Cartaginesil si cu Grecii, Romanil at trebuit sa patrunda inlumea barbara de la Nordul positiilor lor, sa se InfundeIn hinterlandul galic si germanic.

S'a inceput, natural, prin regiunile galice, mai aproapede dinsii, mai bine fixate, mult mai civilisate si mai ren-tabile, dintr'un punct de vedere, si, dintr'alt punct de ve-dere, mult mai amenintatoare. Gall putuser'a cIndva saprimejduiasca dominatia roman& in aceste regiuni mari-time, sprijiniti pe Alp!, pe Rin, pe o parte din cursul Dunarii,pe flota for britanica. Venind din Marile de Apus, aceasta rasaputea sa patrunda in Marea Mediterana si, pe de alta parte,

54

prin termul de Mare al Spaniel $i Galiel putea ameninta Italia,de unde se coborir& la 113 Cimbrii $i Teutonii, abia in-vin$I $i inlaturati dup& un deceniu de grele sfort&ri. Atunci,dupa o jumatate de secol (58-51), a fost crisa cea maregalica, $i a trebuit ca Galia s& dispar& ca viat& politic&separat&: Cesar insu$I a debarcat in Insulele Britanice, $isint in De bello gallico capitole interesante cuprinzind de-scrierea celor d'intait ciocniri dintre Romani $i Celtiiace$tia, cari dispuneat de o flota foarte importanta, car,mai t&rziii, alte $tirl, complementare, apar in biografiaconsacrat& de Tacit socrului sail Agricola, comandant inaceste regiuni.

Pe urma Romanii, pe vremea lui August, ca o conti-nuare a invasiei peste Rin facuta de Cesar, patrundin Germania: catastrofa lui Varus e urmat& de campaniilelui Germanicus, de interventia personal& a imparatilor, deinfringerea lui Arminiu, pentru ca mai tarziii s& se ajung&la lupta impotriva Quazilor $i Marcomanilor din cadrila-terul boem, supt Marcu-Aureliu. Chiar cucerirea Daciei decatre Traian trebuie pus& in legatura, cum s'a aratat incursul de acum dol ani (Chestiunea BinuluO, tot cu ne-cesitatea razboiului germanic: strabunii no$tri dad ail fostcuceriti pentru ca prin regiunile acestea ale Dunarii s&se poata stringe la nevoie masa germanic& spre a o in-nabu$i intre cele dou& forte ale Romel, cea de Apus $icea de Rasarit, a$a cum prin atacul la Dunarea de josunit cu acela din step& Dariu voise sa innabu$e putereabarbarilor sal, Scitii.

Cind, in secolul al III-lea, dup.& Suevii lui Arminiu, dup&Quazii $i Marcomanii lui Marbod, vin la rind Goi, caribiruiesc si omoar& pe imparatul Deciu $i silesc pe Aurelians& par&seasc& regiunile dacice de pe mplul sting al Du-nariI, Germanic eel not incep s& fie turburatori al Mari lorrasaritene. intocmal cum all facut mai tarziii Cazacii, else concentreaza pe coasta septentrionala a Waril Negre,intrebuinteaza riurile ce se vars& in aceasta Mare, dindu-limijlocul de a se ascunde in ostroavele $i padurile for depapura, ca la gura Niprului, $i, plecind de la aceste guff

55

ocrotitoare, Gotii Tetraxiti prada, in veacul al III-lea si atIV-lea, toate coastele Euxinulul pan& la Constantinopol.

Atunci, de oare ce atacurile germanise erail mai pu-ternice in aceste part' si in aceste provincii Incepea sa, semite ceva care samana de departe cu trezirea la viataa raselor invinse, 1uptele lui Alexandru Sever cu nouaPersie a Sasanizilor (de pe la 220), Roma a simtit nevoiasa-si stramute central catre Rasarit. Pericolul germanictrecuse aisl, concentrarea defensive roman& se stramutasi ea in aceste part!. Diocletian Inca a ca'utat se indreptespre Orient Imperiul. Parerea ce, atunci clad au venitGermanii, in veacul al III-lea, in provinciile rasaritene, in-grozite, imprastiat locuitorii, fugind fiecare unde aputut, umplind muntil cu multimea lor, e gresita. Ra-saritul avea atunci o puternica vitalitate, mai ales uneleregiuni, si Tracii dadeail un Imparat ca Maximin Tracul",care putea fi foarte bine Dac; pe Galien, originar tot dinaceste parti, pe Claudia., din Dardania, pe Galeriu din Sal.-dica (Sofia), pe Diocletian, din Diocleia", pe PanonienilDeciu, Aurelian, Prob, Maximian, Valentinian.

Prin urmare, din toate aceste motive: atacurile pe Mareale Gotilor, invierea constiintei raselor din Orient, crestereain importanta politica a Peninsulei Balcanice si a partiirasaritene in general a Imperiulul roman, Roma se apleaca,putin catre Rasarit. Aceasta Inseamna Ins& ca barbaril oluara tot mai mult catre Apus, cautind locul de mai micaresistenta:Burgunzii si alte populatiuni se intilnesc deci inEuropa Centrala, spre Rin, la inceputul veaculul al V-lea.Provinciile Imperiulul roman de Apus au fost pe rind in-vadate. ocupat de Franc!, al caror nume nu inseamnadecit partea ramas'a libera dintre Germanil de la guraRinului, cea mai mare parte din Galia; Burgunzii ail luatcursul RhOnului si partea din spre Elvetia, unde esteBurgundia de astazi; Visigotil asezat in Sudul Galiel,trecind apoi si in Spania; Vandalil au pastrat restul pro-vinciel si, prin strimtbarea de Gibraltar, ei revarsatsi in Africa, pe teritoriul care fusese odinioara al. Car-taginii.

sail

S'aU

s'at

s'aU

56

felul acesta, Imperiul roman intrebuintinduir toateputerile pentru a evita pericolul barbar in Mediterana ra-sariteana, s'a trezit cu acest pericol fixat in Mediteranaapuseana, in basinul occidental, de care innainte de toateavea nevoie. Pe urma, cu vremea, a ajuns Italia insasi85, incapa in stapinirea lui Odoacru, apoi in a lul Teo-doric, care venise de la Dunarea-de-jos cu Ostrogoth lui,clienti as Imperiulul, In peninsula unde aveail sa stapi-neasca si sa piara.

Atunci Marea Mediterana a fost impartita in doua do-menii: de o parte, domeniul roman de Rasarit, iar, de alta,la Apus, barbar, anti-roman, gata totdeauna deun atac lmpotriva Romani lor. Ceia ce a determinat in mareparte orientarea Romei catre Grecia, catre Asia, prefacereaRomei Noua de' limb& latina si de traditiuni romane inRoma bizantina, de limb& greceasca si de traditii orien-tale, a' fost nu numai faptul ca barbarii erat arumsi In Italia si In Spania si in Africa de Nord, dar condi-tiunile particulare in care se gasiat acestia In cele treiprovincii. Cartaginea invia de fapt prin presenta Vandali-lor pe ruinele ei, si Invia in forma piratilor de odinioartt,cari domniat si asupra Spaniel, unde lasat pans azinumele In al unei provincii: Andalusia. Si, in acelasi timp,un popor aliat cu dinsil, Visigoth, cu cari venisera im-preuna in Peninsula Iberia), avea In stapinire si SudulGaliel. Si ei erail frail bunt cu Ostrogoth, nefiind deoSebirinationale, ci numai dinastice Intre dinsii, si regele visigottraind chiar supt ocrotirea si din gratia regelul ostrogotal Italia Asa ca nu erati trei domnii barbare, ci o sin-gura dominatie barbara, care cuprindea tot basinul Mar'Mediterane la Apus.

Si nu numai atit, dar regele acesta, Teodoric, careavea un Guvern pentru Romani si alt Guvern pentrusupusii sal germani, fiecare ducind legea lui cu dinsul,pune din ce In ce mai mult temeiul de capetenie alputeril sale, nu pe Germani, cari constiturat forts mili-tara a regatului fara dominatie teritoriala, cad el nuera rege al Italiei, ci rex, cum Alexandru Machedon fu-sese basileus" pe vremea lul, ci pe Romani, si tine stie

domeniul

si-at

In

57

unde s'ar fi ajuns data el n'ar fi adus cu sine crestinismularian, iar nu crestinismul locuitorilor roman! a! Italiei,cari aveail scirba de Goti din causa caracterului for eretic,si nu din causa colorii for nationale? Daca, n'ar fi fostaceasta deosebire religioasa, se putea ca Teodoric, iar nuCarol-eel-Mare, sa fi intemeiat Imperiul roman de Apus informa, barbara.

Astfel, Inca odata, pericolul cel mare statea in acestedoua, fapte: In faptul ca toata dominatia barbara din ba-sinul apusean al Mare! Mediterane forma de fapt patrimo-niul unei uniuni gerrnanice perfecte, care se concentra inpersoana regelui ostrogot, si in acela ca regele ostrogot,un om mare, primia tot mai deplin formele de viata $icultura, ale Imperiulul, reservindu-si poate, Intr'o forma maimult sail mai putin clara, dreptul ca, in puterea stapi-nirii pe care o avea, ca si in puterea traditiunilor pe caresi le asimilase, sa reclame pentru el dreptul de a intemeiadin not, cu alta natdune --, cum si visasera regii visigotidin Italia, dupa, marturia lui Orosiu , Imperiul.

Imperiul de Rasarit trebuia sa raspunda, si acest ras-puns a fost opera lui Iustinian.

LECTIA a VII-a.

lustinian si problema ?Cirri Mediterane.

Roma rasariteana, care din ce in ce mai mult se trans-forma diutr'un Imperiu roman nu numai cu numele, darsi in eser4a si in spiritul $i limba sa, intr.() lume mai multgreack Ostrogotil din Italia II numiail si el cu despret:Greci", si nu li recunosteati comunitatea roman& , Romaaceasta trebuia sa -si intrebuinteze toate silinOle pentru ainlatura primejdia care venia din staplairea basinulul oc-cidental al MaxiI Mediterane de c&tre Germanl.

Rivalitatea aceasta pentru Marea Mediteran& a avut tot-deauna un caracter foarte acut. Asa e alcatuit& MareaMecliterana, inch e imposibil ca in basinul occidental sise alatuiasca, o mare putere far& ca aceasta s& nu consti-tuie o primejdie pentru interesele de once natura ale acelorcan au basinul occidental. Separatia mitre lumea ostica silumea vestic& e grew de Meat, dar partea unde este maigrew decit orIunde, este partea maritima. Peninsulele carese Intind la Sudul Europel nu sint atIt de importante, In-c% s& despart& aceasta Mare in asa chip, ca regiuneaostica sä poata trai de o parte viata sa particular& siregiunea vestic& s& poat& raminea de alt& parte cu altaviata, si de aceia asistam $i astazi, cum se va vedea, lafenomenele continue ale ciocnirii de interese

Deci putea sä se prevada un raspuns din partea Romeiras&ritene, pe care not o numim de obiceit Bizar4 far&

59

sa putem fix& momentul cind inceteaza romanitatea purlca sa inceapa intronarea limbii grecesti far& intronareaspiritului grecesc insa. Sa notam insa: epoca lui Iustiniannu este Roma bizantina, ci Roma in curs de bizantinisare.

Am discutat aiurea 1 data politica lui Iustinian, politicaRome! orientale a lost determinate de o conceptie vasta,de un plan innalt, de o ambitie superioara, de o intelegerea necesitatil restabilirii Rome! unitare, a lui Constantin sia vechiului August, intinzind dorninAia ei, far& intrerupere,de la coastele Oceanului salbatec de Apus pane la termulplin de orase al basinului mediteranean in Orient. No!, caritraim intr'o epoca de ambitiuni, cari pornim dintr'o viatapublica cu un caracter mult mai intens si mai raspinditdecit pe vremuri, in care ideile politice domina mai multfaptele decit in timpurile mai vechi, si in care chiar i eelmai practic barbat de Stat, cel mai rutinar, are Inca inmintea sa, pe linga visiunea direct& a lucrurilor, pe ling&simtul neted al nevoilor unei si unei societati, ele-mente imprumutate din cart!, noi sintem dispusi sa atri-buim i oamenilor din alte timpuri, conducatorilor uma-nitatii in epoce foarte departate, conceptil din domeniulmodern. Si atunci zicem: da, o ambitie mare, un plan su-perior, o conceptie vasta, acestea au hotarit actiunea luiIustinian, care, natural, in felul acesta, se ridica foartesus prin interpretarea noastra. El, care a dat o codificarenoua legilor Imperiului roman, el in jurul caruia s'a tesuto legend& anecdotic& pe care toata lumea o cunoaste, elar fi fost restauratorul Rome! de odinioara, neincapind inmargenile restrinte ale acestui Orient.

Intre conditiile care trebuie pentru ca un asemenea idealsa apara, este de sigur aceia a unei absolute stabilitatiinterioare, a existen01 in fiecare moment a unei disponi-

militare financiare: innaltimea indraznealaunei politice sint determinate, la oamenii chibzuiti deelementele materiale, pe care sa se poata razima. Dar oricinestrabate izvoarele epocei lui lustinian, se convinge foarterapede ca aceasta epoca a fost foarte putin asezata in in-

media Dundrii, p. 82 urm.

teri

$i

$i

1

¢t

9i

bilitafi pi eiti

qi

60

terior: erat zile cind Imparatul parea chiar gata sa fugainnaintea tulburarilor produse de partidele de circ, careajunsesera sa fie si partide politice de class, de traditiisi de ambitiuni personale. Si in locul aratat mai sus, amdeslusit de ce natura erat si mijloacele militare si cele fi-nanciare ale lui Iustinian: razboaiele pe care le-a purtatel, n'ail fost razboaie de Stat, sail, chiar daca erail conside-rate ca atare, ele n'ail fost sprijinite cu mijloace de Stat,apartinind direct Imparatului ; ere' razboaie date in an-treprisa, ca ale Genovesilor cari in veacul al XIV -]ea alca-tuiail mahone", societati pe actiuni, pentru cucerirea siexploatarea Ciprului, ca acea Companie care a dat En-glesilor, in veacul al XV111-lea, Industanul. Iar antreprenoril,cari cistigati, natural, foarte mult din aceste razboaie,cum era un Belisariu, isi aveail clientela for politica, clien-tela for social& pentru folosul for propriu.

Si, in sfirsit, Imparatul era solicitat totdeauna de o pri-mejdie permanent& in alte regiuni, socotite de Imperiul ro-man de Rasarit cu mult mai folositoare decit Apusul acestagermanic: la Eufrat se purta lupta impotriva Persilor ande an, si, cind slabirea defensive' romane la acest hotarar fi adus invadarea Asiel Mid, a Siriei, a provinciilorpe care se sprijinia mult mai mult decit pe provinciile eu-ropene Imparatia, ni putem inchipui ca planul eel mareal lui Iustinian era imposibil. Toate puterile militate decare dispune. toate mijloacele banesti, toata initiativa sapolitica, toata atentia sa se cer in rindul intaiii la gra-nia ostica.

Nu numai atita: daca este o presiune la granita Eu-fratului din partea Persilor, este alta la granita Dunariidin partea noilor elemente barbare aparute in stepele IA-saritene ale Europe', din partea Avarilor, revarsati in si-voaie nimicitoarei dar, evident trecatori, si mai ales dinpartea Slavilor. Veacul al VI-lea este tocmal acel veaccind Slavii apasa la Dunare innainte de a se strecura,mai ales Slavii din Panonia, pe ling' Marea Adriatic& sia desnationalisa provinciile, de mult romanisate, din acestepart'. Imperiul a avut multa vreme ilusia, cum o avusesi fat& de German', si cum era dator sa o aiba, ca poate

61

sa impiedece aceasta innecare a provinciilor sale de catreSlavi; el a crezut ea, Slavil pot fi colonisati in mase mid,ca pot fi red41 la situatia politica mai convenabila pentruel a unor federati", ca ace0i barbari pot fi cantonatidurabil in anume regiuni de hotare. In orice cas §i oriceparere i-ar fi facut in ceia ce prive§te viitorul Slavilor,presenta for in aceste part' solicita iara§i atentia Impe-riului In regiunile dunarene. Si, cum s'a aratat in ,,Ches-tiunea Dunaril", aid, la Dunare, Iustinian a indeplinit oopera militara de cel mai mare interes. El a construit, ca§i Traian odinioara, Si cum Mouse §i Constantin mai decurind, pentru a apara Moesia, far& de care nu se pu-tea pa.stra nisi Tracia §i linia Constantinopolei, intarituripe linia dunareana; el a restabilit vechile capete de pod

Briickenkopfe" pe malul sting; a zidit de la Severinpana la Sulina acele castele bizantine care se recunosc§i astazi foarte bine dupa felul for de constructie, inferioraceluia al epocel clasice romane. Ni putem inchipui iarasiciti bani §i cita munca a costat o astfel de Opera, si, dealta parte, cite forte militare erail imobilisate in acestchip. Si sä adaugim necontenita necesitate de a concen-tra forte militare care sa asigure la Constantinopol per-soana InsIsi a Imparatului, Curtea, cirmuirea, si vom ve-dea foarte limpede ca acel care traieste In astfel de im-prejurari nu poate sa faca aceia ce a facut un Alexandru-cel-Mare, caruia-i stateaii nesfir§ite mijloace militare ladispositie absoluta §i care nu trebuia sa, se gindeasca laceia ce se petrece acasa, on ceia ce a Mout Carol-cel-Mare,razimat pe deplina credinta a legaturilor personale dinlumea germanica.

Dar se intimpla de obiceiil ca, atunci cind cineva faceun razboit de oportunism defensiv, data ajunge la uncapat, data resultatul e stralucitor, amestecindu-se am-bitia i vanitatea omeneasca, se afirma ca acest resultatse datore§te unui mare plan indeplinit cu pricepere §i sta.-ruinta. Acelasi lucru §i cu Iustinian: se crede de pane-giri§til lui a el a avut un gind mare, §i nu ca o directiepolitica s'a impus Intr'un anume moment din causa im-prejurarilor.

02

Dm& se infatisa o problemk apol aceia nu era pro-blema cea vast& a integritatii si unitatii Imperiulul roman,ci o problem& cu mult mai restrins&: a dominatiei in MareaMediterana. 0 intelegem astfel ca o actiune margenita laIntregul cuprins de termuri al Maril Mediterane, actiunedestinat& a preface din not aceasta Mare, cum se spuneIn general, si cum spuneam si nor, intr'un lac roman.

Si de ce simtia imparatul nevoia ca aceasta Mare s&redevie roman& in intregimea el? 0 parte din raspuns s'adat Inc& de la inceput, cind s'a spus c& Imperiul romande Raskit nu putea sa sufere o provocatoare concentrarebarbark germanick In basinul occidental al Marii sale.Par aceasta nu ajunge.

A fost o vreme cind Imperiul roman eel vechit, cu i-nima in Roma, avea nevoie de a Mare Mediterana absolutlinistitk cu totul la dispositia sa, nu numai din punctulde vedere militar, caci, am spus-o, ofensiva dusman&nu mai putea exista dup& ce dominatia strains depe coasta Africei si de pe coasta Spaniel. fuseser& inlatu-rate, dupa ce rasa celtic& fusel-,-e anexata, dup& ce pi-ratii din Cilicia fuseser& distrusi, dup& ce un Egipt deo-sebit de organisatia roman& nu mai exista, dar si pentruca Italia de la o bucat& de vreme se hrania, nu cu produ-sele solului italic, ci cu marfuri si grine care veniat dindeosebite provincii ale Imperiului: grinele din Sicilia, dinAfrica, vitele din regiunile care sint astazi dalmatine siepirote. Si, pe ling& aceasta, luxul roman, care ajunseseo necesitate de viat& pentru clasa conducatoare, se LineaIn mare parte cu obiecte din Orient. Prin urmare si dinpunctul de vedere al hranei poporulul si din punctul devedere al luxului clasel dominante, era nevoie de o ne-contenita circulatie maritima care se margenia numai laMarea Mediterank Oceanul apusean neavind nick) im-portant& pentru Roma.

Lucrul nu s'a schimbat cind centrul de greutate al lu-mii romane s'a mutat la Constantinopol. De ce s'a alesorasul acesta in locul altuia ? Fusesera alte Incercari destramutare spre Ost a centrului roman. incercarea luiDiocletian, originar din partiile Dalmatiei, care a voit s&-1

CB

fixeze la Salons, plina si astazi de mine splendide. ApoiIncercarea de a se alege Capita la la Nicomedia, in AsiaMica, si mai in apropiere de Rasaritul catre care gravitatot mai mult Imperiul roman, pentru ca, primejdia dinpartea barbarilor facea tot mai mare necesitatea de a con-centra puteri la Dunare si Eufrat. Dar de ce s'a alesConstantinopolul ? S'a ales pentru ca e foarte usor de a-parat din partea uscatului; dovada Ceatalgea: tunurile a-liatilor se auziat la Constantinopole si in oral publiculera i'ntr'o relativa securitate, anume linil de coline pu-tind oferi un ultim mijloc de resistenta feectiva; si, Intimpurile vech!, dupa, Ceatalgea de astazT, un simpliicastel de vInatoare pe vremea lu! Soliman-cel-Maret ,veniati zidurile bizantine, care constituiaii o ap6rare foarteputernica a Capitalei Imperiului. Dar Bizantul n'a fost alesnumai pentru usurinta cu care putea fi aparat din parteauscatului, dar si pentru faptul ca era asa de usor ca, intime de pace, sg, aiba legaturi cu toata lumea balcanica,iar, in timp de ra.zboiti, sa, se taie toate comunicaOile cuaceast.. lume balcanica devenita dusmana. Si aid in oncemoment se putea stringe provisil care veniail din don&regiuni deosebite ale lumil rasaritene, din Nord-Ost si dinSud-Ost. Cad Nordul cu Sudul, Vestul cu Ostul se Intil-nese la Constantinopol Si pans in timpul nostru.

Constantinopolul fiind Capitala noului Imperiu roman,acest Imperiu stringindu-se tot mai mult la Constantinopol,traind prin Constantinopol, de la o bucata, de vreme pentruConstantinopol de aceia i se si zice Imperiul bizantin,adeca el Imperiul Capitalei sale, iar nu Constantinopo-lul Capitala until Imperiu, odata ce de aid el puteasa se refaca Intreg, cum s'a intimplat de atitea ori, niputem Inchipui importanta extraordinary a pastrarii Constantinopolulul. Dar, pentru aceasta, trebuia neaparat domi-natia in Marea Mediterana.

Precum Italia de odinioara se hrania, In rindul intaia,prin transporturile siciliene sail africane, tot asa Bizantulse hrania prin flota egipteana, prin a insulelor si printransporturile pe Marea Neagra. Pe vremea turceasca,aceasta o vedem In fiecare moment: Stambulul osman

64

avea nevoie de trei curente de alimentare, si nu puteailsa inceteze toate trele de-odata : curentul Marii Negre,care aducea grinele stepei rusesti si ale regiunilor dunk-rene, curentul insulelor, care aducea toga, productia Ar-hipelagului, dar mai ales curentul Egiptului, care aveapentru aprovisionarea Constantinopolului importanta deci-siva, find cel mai bogat si cel mai usor de pus in si-guranta. Atunci, de oare ce Egiptul era o provincie ve-cina cu Vandalii si Vandalii aveat tendir4a fireasca de ase intinde din Cartaginea lor, care corespunde cu Tunisulde astazi, asupra regiunilor tripolitane si egiptene, Impe-riul bizantin nu era impiedecat numai in dominatia, Marii,dar era amenintat in acelasi timp si in stapinirea sa a-supra Egiptului. El era amenintat in felul acesta cu foa-metea de Vandalii pirati cari nu puteati trai decit prinpiraterie, can n'aveail un hinterland capabil de oultura si,de alminterea, nici nu eraii pregatiti pentru o activitateagricola, intocmai precum Arabi', mai tarzia deii de Algeria,Tunis si Tripolis, in veacul al XVI-lea, al XVII-lea si oparte din veacul al XVIII-lea, nu se puteat hrani deckprin tulburarea, cum vom vedea, a legaturilor de comer1in Marea Mediterana.

Trebuia sä se intervina contra Vandalilor. Atunci se or-ganiseaza o flota bizantina, in pripa. 0 flota vandal& e-xista, dar nu de corabii marl, de galere, cum s'a zis maitarziii, ci o flota usoara, ce-si avea locurile de adapost inSardinia, in Corsica, in Insulele Baleare. A intervenit deciIustinian impotriva Vandalilor, si s'a amestecat in luau-rile din Sicilia. S'a reusit: Gelimer, regele detronat, a plinspe ruinele Cartaginii (533).

De la actiunea contra Vandalilor, care era o simpla ac-tiune in contra piraterie', pentru asigurarea transporturilorde hrana ale Constantinopolului. s'a trecut Ina, in chip fi-resc, prin legatura pe care Sicilia o stabileste intre regiu-nea cartaginesa si Italia, la un atac impotriva Ostrogoti-lor. S'a trecut cu atit mai usor la aceasta actiune, cu ellOstrogoth se infatisaii de sine la un atac din doua punctede vedere. intaiii, oricit ar fi fost de uniti , barbarii intre

65

dinsii, natural a rivalitati trebuied sa, existe. Existati nunumal rivalitati determinate de ambitia oamenilor si dedeosebirea popoarelor, dar existati rivalitati determinatede ratiuni profunde teritoriale. Cum odinioara Italia romannu se putuse Inte lege cu Africa veche cartaginesa, din causaSiciliei, tot asa, cu toate legaturile politice si cu toate le-gaturile de familie, Italia ostrogota, nu s'a putut trite legeniclodata perfect cu Cartaginea vandala,si Roma lui Ius-tinian s'a folosit de aceste rivalitati.

Dar nu numai atIt : regalitatea barbara se deosebeste, °licitar h fost ea influentata de ideile romane, chiar cind ea e maiInnaltata si e mai coborIt Imperiul. Acesta era un Statde leg!, de discipline rationale, pe cind regalitatea bar-bar& era o stapInire personala, procedind din cucerire, pro-ducInd o proprietate capabila de Impartire ca un lucruprivat, ca o res privata, pentru mostenire. Roma era ga-rantata de acele turburari, de acele sfasieri care la bar-bar! reiesiat neaparat din principiile chiar ale organisa-tief for politice. Dupe Teodoric, dominatia ostrogota, dinItalia a cazut la un adevarat haos: mostenitoarea a fosto fate, Amalasunta, barbatul ce si I-a luat i-a fost un ri-val de putere, si s'a produs astfel ridicarea altor elemente,care pretindeat la tron pentru vitejia for personal& ; s'aajuns la Inlaturarea mostenitorului trite() vest& frageda,la lupta Intre acesti deosebig $efl, pana la distrugerearegatului ostrogot Insusi.

Dupe ce, inteo lupta indelungata, nu numal Impotrivabarbarilor, dar si impotriva Romanilor din Italia cari ti-neat cu barbarii si gasiat dominatia noua a acestora maicomoda si mai plina de garantil, mai apropiata de dinsii,Italia a fost desavIrsit supusa, coasta rasariteana a Spa-niel a trecut $i ea, de la sine, In stapinirea lui Iustinian,ca $i insulele care se gasesc in in aceasta parte a Mari!.

Lacul roman se asigurase din not, dominatia era exer-citata In numele Imparatului de asa-numitul exarh" pentrutoed. Italia exarh" insemneaza: delegat;- fiindca nuse crease un Imparat not, periculos, autoritatea Imp5A-

5

66

teasca trecu asupra unlif vicar permanent. ca, vice-regeleengles din India, delegat permanent at Imparatesei.

Dar in a doua jumgtate a secolului al VI-lea, dupg tre-cerea nun* de citIva am de la cuceririle luT, lustinian, secoboar5 In Italia iiongobarzii, cari fusesera intafu prig re-giunile panonice $i sirmice, situate la mijloc intre lumearasgriteana cea apuseana. Supt Alboin, eT ieati in stg-pinire Italia Intreaga, Invingind trupele lui I\Tarses suaucul.care succedase lui Befisariu ca exarh. Dar totu$1 au ramaspb,rti supt dominatia bizantina 'Ana' foarte tarzii), mut rap,'"tarziti de cum se cede de oamenii neinitiatT deplin in. acestelucruri. Venetia a ramas provincie bizantina pang adincin evul mediu, $i In toata viata Venetiei, pang, chiar intimpurile de fata, se simte aceastg' influent& bizantina; dog*venetian, al card", titliiinsearana: duce, nu e decit ducelebizantin; titlurile pe care le poartg dogil Venetier la Inceptsint intiparite de etitheta fornularul bizantin; bise-rica, Sfintului Marcu e o basilica bizantina, ceremoniile du-cale sint ceremoniT din I3izant. Tot a$a a fost cu Genovape vremurT, $i mai ales cu tot Sudul Italiei, fara a pornenide Ravena, Capitala exarhatuldi, acea Raven& piing, $iacum de splendide monuments, de unde luam chipulluT Iustinian, al TeodoreT $i amintirea Curti'!" Imparatilordin veacul al VI-lea, NeaPoie $i Sicilia au ramas multavrem° bizantine, aceasta nu numai din motive. politice,si nu flume pentru vitejia personala a unora altoradintre aparatoril stapiniriT bizantine in Italia, dar $i dinalt motiv.

Sudul Italiei Siciliei, pe vremea, clnd Roma incepeasa se intindg in aceste regiunl, fusesera, grece,01. Nu ye-dem acum, la trecere de citeva, secole, repetindu-se acelea$1fenomeue, determinate de fatalitatile geografice,? In desvol-tarea problemei Marl' Mediterane, vom constata, totdea,unaacest fapt: cg, intr'un timp, Rasttritul cauta anexezeSudul Italiei Sicilia cu paxtea corespunzatoare a AfriceT,iar, in alt timp, clnd Rasaritul slabe$te, se xidica Apusul,Incercind, de la Sudul Italiei, din Sicilia, a-$I anexa coastade Nord a AfriceT, a-$1 Intinde stapinirea &supra coaster

si

si

si

si

sisi

si

sä-sisi

67

oriental e a Marl Adriatice si Marl Ionice, ail deschide undrum de cucerire catre Constantinopol. E politica sefilornormanzl al Italiei sudice, politica regilor celor Dou5, Si-cilii, a Angevinilor francesi, a vice-regilor spanioli dinNeapole, a Italiei unite de azi.

LECTIA a VIII-a.

Arabii : rivalitatea for cu Bizantinil pentru Marea Mediteranit

Abia se stabilise stapinirea Bizantinilor peste basinul ra-saritean al Mediteranel, §i ei sint amenintati aid de pri-mejdia persana, care trecu u§or, dupa marile biruinte alelui Heracliu, Eraclie (610-41), pentru ca apoi sa. urmezeInlocuirea de catre Arabi, can Inca din intaia jumatate asecolului al XVII-lea ajunsera sa, fie concurenti de temutai Imperiului in ceia ce prive§te stapinirea asupra aces-tor ape §i dumani temuti pentru existen1a insa§i a Bi-zantului, alcatuind o formidabila, coalitiune orientala, careavea de scop sa-1 distruga, in folosul paginilor celor nol,cari, la rindul lor, tindeati sa contrafaca Imparatia.

In Chestiunea Dunarif, s'a vorbit mult mai pe larg deaciunea Imparatului predecesor al lui Heracliu, Mauriciu,care a fost luptatorul pentru pastrarea granitel Dunaffl §ipentru supunerea Slavilor din interior. Mauriciu e o-morit de Phokas (602), §i at urmat citiva ani de anarhiesingeroasa in Bizant. Atunci, Impotriva regimului de te-roare al Robespierre-ului bizantin din veacul al VII-lea, in-tervenira provinciile, §i anume acea provincie .care era maimult ferita de orice atac duman, provincia prosper& supttoate raporturile, dispunind de o putere militara §i naval&proprie, a Egiptului.

Astfel Egiptul, folosindu-seceia ce ne intereseoza penol din punctul de vedere al problemei mediterane, f o-losindu-se, zic, de legaturile continue cu Bizantul la anume

69

termine, cunoscute de mar innainte, prin flota ce aduceagrit Capita lei Imperiului bizantin, impune Bizantului de-cazut, plebe corupte si daze stapinitoare criminale aConstantinopolului un not Imparat: energia provincial&egipteana innoieste Imperiul bizantin la inceputul veaculifal WI-lea.

Natural, acum, a Imparatul stabilit prin interventiaflotei egiptene la 610 si care, timp de treizeci ani, aproapeo jumatate de secol, conduce viata Bizantului, a trebuits& represinte, innainte de toate, nu tendinta, europeana,de a apara Dunarea, nici cea, constantinopolitand, de aexploata Imperiul intreg pentru binele Capita lei, ci inte-resul acestor provincar ale malului mediteranean, neeuro-pean, de a fi la adapostul atacurilor care veniati de obucata de vreme, dupa slabirea ofensivei bizantine, repre-sintata ()data de Iustinian, din partea Persilor.

Supt Iustinian Inca, ocupat in mare parte contra Per-silor, Cosroe tindea sa ajunga la Marea Mediterana, s&faca din regatul iranian o putere mediteranean, Innoin-du-se astfel timpurile lui Darit si Xerxe dupa trecere depeste o mie de ani: Intinderea Persilor catre Apus e de-terminate de oca,sia ce li se ofera prin nemultamirile fis-cale si sociale si prin punctul de vedere national, ce In-cepe a se pronunta, al provinciilor din Asia Mica si Siria,si a celor de la mijloc, Armenia, Mesopotamia. Imperiulcerea mult, in ban' si la terrain fix, si el nu dadea inschimb acea pace romana, care, in vremuri mar vechi,rasplatia toate jertfele pe care le faceat provinciile. Si,populatiile acestea de 'cazind necontenit supt raportul eco-nomic, gospodaria in nature se facea din ce in ce maicomuna; Imperiul lisa era sprijinit pe gospodaria in ban'.Si, Imperiul cerindu-si banii, jar supusii nemai producindmarfuri de schimb, nemal capatind deci aurul si argintul, seivi, natural, o crisa analoaga cu aceia care a existat, la sfir-situl veaculul al XVI-lea, in terile noastre, cind Imparatiaturceasca cerea bir mare, rapind, In acelasi timp, princi-patelor Teri'-Romanesti $i Moldovel porturile prin care sefacea drumul marfurilor ce aduceat banii, tocmai atunci

70

rind schimbul comercial dintre Apus Si Easarit, prin Sasilardelenl, Incetase: astfel s'a produs, In epoca luI MihalViteazul, acea teribila crisa agrara care a stabilit, in cursde wre-o douazedi de ani, mares proprietate pe ruinelevietii libere teranestl, vInzIndu-si cineva mosia pe :Alvagalbeni ca sa alba, cu ce plati birul, ramas In urma, alImparatuluI.

Era, in sfIrsit, o nemultamire Jrn-periul bizantin fusese la inceput Imperiul roman unit, or-toclo*" ; apol el lunecase In eresia ariana, pentru ca prinIlenoxikon, prin hotaririle sinodulul din Chalkedon (451),sa se intoarca, la ortodoxie: soboarele imparatesti fixeazadoctrina si nu permit nicio alts interpretare decIt aceiadata de Sfintil Paring controlatl de o oficialitate intere-sata. Dar provinciile tineat la traditiile for locale, multeidel erat imprumutate din viata religioasa anterioara: eleerat dee! In legatura strinsa cu desvoltarea nationalitatiI

Astfel, Armenil au si astazi o confesiune deosebita,In legatura cu vechf traditiI nationals, si Georgienil insiI pas-treaza astfel de traditil. Pe la 300 Inca, Cesareia era centralliturgiel grecestl, dar Edesa 'Astra interpretarea siriana ; unnot alfabet se adause, pe la 400, apol adoptarea unei noua,ere, dupa un veac si jumgtate (552), pentru a -taia unbotar Intro ce e At mean si ce e Gree; la 524-7 si 552se rupea legatura si cu Chalcedonienii imparatesti, decan Faminea legata Iberia, apol Georgia (de la 609) si cuSirieniI, dusmaniI for neimpacatI; se opria, ca primejdioasapentru suflete, pana, si calatoria la Locurile ante L. Siriasi Mesopotamia erat deci strabatute de 4' ndaratnice ere,sil:aid a fost terenul clasic al nestorianismului, al iac,obitis-mului, legea Sfintului Jacob Apostolul". Monoflsiti,, can ad-miteat o singura fire In Bristos, ei despretuiat, nu numalpe diflsitil, can admiteat o fire dumnezeiasca si omeneascaIn acelasi timp, dar si pe nuntoteliftii vointel unice indolga fir!, dupa formula de impaciuirs a Imparatuldi. Asfprimea ortodoxiei intransigente a Bizantulul se mentinu,cu toata opositia si primejdia unel bune jurnatatl a su-

V. memorial mien despre Armeni, In Analele Academiei Romine" pe1918.

nationala-ieligioasa4

,

71

ptisilor. Si BiZantul trebuia SI fie mpru In materie de or-todoxie, fiindca aceasta forma chiagul, legatura provincit-Itir Intl% diriSele. In Bens despartitor pitta Ins& limbagreceara, impusa acestora de la o bucata de vreme, fiindaera Iimba Bisericit trebuia sa, fie $i a. Statthil, $i flindca,pe de alt.& parte, Bizantul era loCuit In mare parte deGrect, $i era a$ezat Inteo regiune unde populatia greceascapredonfinat tlu s'a ales astfel limba, greceasca in contralimbil latine. ci aceia s'a invus, ca limb& vulgara, popdru-lni fn dauna limbii latine, Umbel de cOalltcum la noT impus litnba romaneasca in dauna limbilslavone, din causa mediului" national $i a decaderil cultu-rale. Dar Siria vorbia dialectal et sirian, Arrnenit Ural%artneana, Georgia limba georgiana, si, data Roma vealae,unica, era aCceptabila cu limba el latina pentru toti im-pdtriva tuturora, dect $11Mpotriva traditillor chlturale gre-ce$M, nu era acelost lucru cu Roen, ndua, cu limba eigteceasca tinzind sa stprime limbile celorlalte natiunI.

AO Inch $i din causa aceasta, pe cind Avarit stringeatcu bandele for de aproape Capitala Insa$T, Persil s'ail pu-tut intinde catre Apus si Cosroe a ajuns s. cucereascaastfel Apameia, Edesa, Cesareia, Damascul, Ierusalimul,

pana $i Egiptul; o flota persana a aparut in-naintea Constantinopolulul.

/To sa creada, niment ca flota era alcatuita din Per$I,cari locuiesc platoul superior al Iratiului legaturtcu Marea decit prin Golful Persic, care insemna, pe atunct,supt raportul comertului, ma de putin. Elementele ap-zige perSane care atacat Uonstantinopolul mi erail decltfostil supu$1 at Imperiulul bizantin, cari gasiau mat avan-tagios sa traiasca supt stapinirea aceasta persana, maiapropiata $i tnal crutatoare, precut Artnenit caztItt in par-ted, persana, prin tratatul din 387 du Sapor al II-lea, ra-masera, supt marzpanR lor, pu$1 de regele Asiei", cutoata, cucerirea de Mauriciu a cetatilor de hotar,malbu-cuto$1 1e aceasta dominatie.

Atunci a intervenit ofensiva lui Heracliu, care, cu untalent militar' deosebit o originalitate, o Indrazneala de

si

si

§i 1rad4ie, asas'a

ne-linistind

si

pi n'ail

pi

72

conceptie rara, ataca pe Pus' pe unde nu fuseser& ata-cati niciodata.

Din punct de vedere militar, campanfile lul Heracliu slutdintre cele mai importante. In loc s& loveasca pe dusmanprin Mesopotamia, trecind imediat in pustiul far& apa careFace , s& pier& iute trupele nedeprinse, el se infunda de dou&on prin muntil Armeniei, Albaniel si Mediei pentru a cadeade sus asupra dusmanilor din Mesopotamia, luIndu -liAmida. Alt& data, Imparatul p&trunse in taxa Lazilor,pentru ca astfel, cu bani $i titluri de comes, de strateg, s&cistige pe sefiil triburilor semi-barbare, s& intrebuintezefortele acestor popoare pe care Persil le prigoniser& tot-deauna, din nil, indatinata. Precum acestia incercasera opoalitie general& a tuturor dusmanilor Imperiulul, unindu-secu Avarii de la Dunare, de o parte, si, de alta, cu Slavii,can Incepeat s& inunde Peninsula Balcanica, la 626 Ha-ganul Insusi era supt zidurile bizantine si alaretil Asiella Chalkedon , Heracliu duce la bun capn alianta bizan-tina cu popoarele acestea de la Nordul Mesopotamiei, pan&la Turcii Cazari de la Portile de fier " ale Caspicel si Cau-casului, carora li d& coroane si li promite sotlI din sfintafamilie impar&teasca. Alianta aceasta a biruit. In anul ur-mator, cetatile persane ail fost cucerite pe rind; iarna in-tiara Bizantinii In Ctesiphon si Seleucia; toat& Siria fu li-berata de dinsil, si Heracliu restabili in Ierusalim, lacapatul biruintilor sale, ajutate si de inlaturarea prin revolt&a regelui, pe Patriarhul Zaharia (628). Atunci s'a stabilitpentru Intaia oar& serb&toarea, pe care o serbarn si astazi,a Innaltarii Crucii, Rcaltatio Crucis, din Septembre, careinseamna momentul cind Imparatul ocrotit de Dumnezet,biruind pe Persil paginl, a restabilit, asezind la locul satlemnul rastignirii, pe paraintul sfintit de Mormintul DomnuluT, cultul crestin in toate drepturile sale. Noul monarhpers, Siroe

1

ridicat impotriva xnamei sale vitrege si a fiuluiel Cosroe, care fu aruncat in temnita, Mouse, prin ofer-tele-I de pace, tot ce trebuia pentru ca Imperiul bizantins& ramlie in stapinirea Siriel si a Mesopotamiei.

Silintile fusesera Ins& asa de extraordinare, inch, a doua

73

zi dup& ce un car triumfal tras de elefanti purta pe He-racliu prin strazile pline de multime ale Bizantului in set-batoare, cel d'int/iii atac neprev&zut, venit in aceleasi con-ditiuni si Intrebuintind aceleasi mijloace, era s& sfaximeaceasta noua st&pinire bizantina. E acelasi lucru care seintirnpla,, la inceputul veacului al XIX-lea, cu Napoleon I-iil:Revolutia, prin energia el populara, si Napoleon, prin ge-niul lui personal, indepliniser& un lucru extraordinar: su-primarea fortelor organisate ale tuturor monarhiilor vechiu-lui regim; a fost de ajuns 'ins& o miscare popular& inGermania, dup& o rascoala, in Spania, pentru ca Imp&ra-tia universal& sa, piara, nu din causa puteril acestor cu-rente populare numai, ci si din causa stoarceril fortelor mi-litare si politice care ispr&viser& cu vechiul regim european.

Ar fi o foarte mare greseara (lac& s'ar crede ca, Arabiirepresinta supt un raport oarecare o fort& noua. Acei cariar voi sa, vada, la dinsii o formatiune cultural& sail poli-tica proprie, s'ar insela foarte mult. Un popor taind inimprejurari ca ale Arabilor: triburi ocupate cu jafuirea ca-ravanelor, on cu conducerea for pe plat& si cu exploata-rea citorva porturi saracacioase, neavind macar atingereadirecta cu vre una din natiunile cele marl din anticitate,cu Romanii, cu GreciI, cu Iranul, nu poate produce spon-tanefi o civilisatie si indeplini fulgerator o mare opera po-litica,. Civilisatia arab& trebuie inteleas& in intregime, nunumai prin actiunea moral& a unor factori anteriori,dar si prin imprumutarea de forte materiale de la ci-vilisatiile anterioare. Arabil ail insemnat o deslantuirenoua de puteri tinere, care at accelerat viata altornatiuni, dind in acelasi timp, oarecum, o alta form& or-ganisatiei politice si culturale mai vechi. El sint o infusi-une de energil , si atit. Asa se explic& rapeziciunea cucare se desfasura noua tragedie istorica: Arabi nemult,a-miti, certuri de triburi Intre dinsele, partide care, la Mecasi Medina, lucreaz& pentru all cistiga teren, un conducartor de caravane epileptic, cre,scut ca important& prin zestreaunei femei mai b&trine decit dinsul, Cadigia, si aderentacitorva bieta credinciosi, a caror inteligent& nu era Mr&

14

inddiala superibark tine ar fi Zi8 tä de aid' poatemonarhie 'universal& ?

Attoape pe neprevAzute, Arabil au cucerit dupace ate ispravit on Incrurile din interior, dup& ce at ajunS

unificarea politic& a rase! si la intihderea noil religiunitin imprumut nedibacit, barbar, din cretinism i iu-

daisrn, cu pastrarea unor traditil arabe , Gaza se octp&,vechea tetate fenician& cazInd in mina bandelot pustiulul,pe care le cunostea de molt, si a trebuit o singura lAptamare, cea de ling& riul Iarmuc, pentru ca provinCiatreag& s& ajunga, la 636, in stapinirea araba. Una dup&alta at fost luate Palestina, cu Ierusalimul, Damascul, cuoasa sariteana a Siriei, Antiohia, Edesa, tiara.

De alminterT lupta de la Iarmuc InsasI arata cit deAbe erat mijloacele pe Care Bizantul le putea opune. Eratdon& arrnate; comandantul uneia, Asiaticul Baanes, septoclam& el Imparat, Heracliu zdrobit de vest& si o-

zacind la Edesa cellalt, un functional', vazinda 'Ware ajutor din partea cblegului sat, se retrage. AstfelIntlinirea hotarItoare a Insemnat mai milk aonstatarea tisttu-Until bizantina declt un suedes al Arabilor. Urmind uneinecesitatif geografice fatale, eterne, biruitorul InnainteazaapbT asupra EgiptuluT. Iar, dad se stabileste ndua dinastiede calif! a Omeiazilor, dup& ce se mintuie Seria de cirrnuitoripatriarhali can vin imediat dupa Mohammed, noua dinattiealege ca baSa Siria, dind o atentiune foarte Slab& Wit-rilor din Mesopotamia Si Persia, unde, iarasT, Simpla apatitiea calaretilor desertului: ajunsese pentrd a sfarma StatdlSasa,nizilor, punind pe fug& pe ultimul represintant al (di-na.stid, fezdegherd (luptele de la Nehavend si eadesia, 632).De bid 'noua religie, dar ttu si ndua dominatie, patrunsein adinottl turcomane.

Astfel Statul ac,esta arab este intainte de Coate sirlan;ice: Arab, dar tdata cultara, toate traditlile, toate Mij-

loatele tailitare, ttu Sint arabe, ci ale Sirienilor, cu ten.dintadatre Atta mia.

Adam eras, natu'ra'l aceSt Stat sirian s& interce tm-potriva BizanWlui exact acelas1 lucru care se incercase de

ie-sulfa b

a

iti-

boseil,

lumil

ca

Skis:

p

lal

75

Perri. Moavia ajunge calif lb Damasc,contra Persia!, ere-dincioas& lui All, Tobul Profetulul, trilaturat de la mete-nire,--la 661, ei la 622, in antil urmator chiar, Imparatulbizantin Constans al IIlea incearca, s& schimbe toataorinduirea Imperiulul bizantin In vederea apararil impotrivaArabilor. Cava asamanator cu masura pe care o luaser&Diocletian ei Constantin-cel-Mare In vederea apararil contraGermanilor in regiunile rasatitene, Imperiul roman whim-bindu-eI centrul din motive militare potrivit cu loculunde' ameninta primejdia de capetenie. Decl, la cinsprezeceam dupa cele d'intait atacurl ale Arabilor sat Saracinilor",cum li se zicea, supt Constantin al IV-lea el tric,earcamarele asediu al Capitalei, Imparatul se was:fa in Sicilia,

i aid' sta el alti eeseEvident ideie politica foarte fecunda: sprijinit pe Sicilia,

avind la dispositie Italia, dominind i Marea Ionics Mare,a.Tireniana i, pe de alta parte, putind trimete orldad trapsIn ajutorul Cirenoicel sat Egiptului, Constans al II-lea atfi putut s& opreasea extensiunea arab& In Marea Medite-rand,. Numal ca Sicilia nu-1 void, pe Bizantini, ea tindea'necontenit care independenta. Si Constans Insuel a simtitaceasta antipatie a Sicilienilor prin aceia ca a murit ucis fnbaie din uneltirile Armeanului Miziziosun pretendent,la Siracusa vechilor tiranl' elini, car dupa dinsul Bi-za,ntinil se Intorc la Constantinopol.

A trebuit s& se produca atunel imediat o rapede ex-pansiune non& araba. i amine: la 698 e luat& Afriba;flota bizantina, de supt Patriciul Joan, tare se gasia la Car-taginea, e Inlaturata. Ca ei Egiptul, Cirenaica Cartagineade odinioara sInt de acum provincil arabe; toata coasta deNord a Berberiei se gaseete In stapinirea califilor omeiagFiMd Insa aid, el trebuiall sa fact aceloel lucru pe caredMouser& Vandalii: s& tread., ei el in Sicilia. Patruzecl antdupa, Incercarea lui Constans, la 703, se lneepe almaimpotriva insulel 1.

I V articolul d-lul J. B. Bury. The naval polity of the roman Empire isrelation of the wester* provinces front the 7-th to ths 9-th eentwoy, In Centonariodelta nalkito di. Michels Amarii lIrTalermo ww, p. 21 ni unt,

de

ant.

si

si

76

Acum, ce putea s& faca Bizantul ca sa, se apere deaceasta primejdie? Raspunsul este: nimic. Din lectiunile deanul trecut se vede cum toata atentiunea bizantina a fostocupata, timp de doua secole, de primejdiabulgara, adecade organisarea slava supt dinastia stapinitoare a Bulgarilor,can supt Crum, In forma barbara, supt Simion, In formacre§tina, ameninta Constantinopolul. Prin urmare,de pe la 670 §i pans foarte tirziu, pe la 900, Bulgaril sintprimejdia cea mare pentru Bizant. i atunc! Marea Me-diterana este parasita, este uitata de Impa'rati. In Cipru,In Rodos sint asezate acum cete arabe, pe care nimeni nupoate sa incerce a le izgoni; de doua or! Inca Sicilia, Sar-dinia sint atacate.

Evident cg, Intinderea arab& s'ar fi Mout mai rapede §imai deplin daca nu se intimplat schimbari interioare lacuceritorf: Inlocuirea dinastiei Omeiazilor prin a Abasizilor(750). Dinastia aceasta stramuta centrul Imperiulu! dinSiria In Mesopotamia, din Damasc In Bagdad. De ce a facutaceasta, se Intelege foarte u§or: Siria era epuisata, stoarsa,

aceasta o dovedise neizbinda ultimel Incercari contraBizantului, pe care o raspinse, ajutat de viscolele unei iernigrele, noul Imparat Isaurianul" Leon (de la 717) §i za-darnicirea silintelor de a lua mares insul'a Creta 1. Pe dealts parte, supt influenta civilisatiei arabe, Mesopotamia, oregiune noua, Tinuturile din Asia central& Inviau, §i era na-tural ca Imperiul arab sa se stramute In apropiere de re-giunile de mai mare energie care apareat la orizont.

Cu toate acestea, tocmai aceasta usurpatie a AbasizilorIn dauna Omeiazilor pregate§te o noua pierdere pentru,cre§tinatate §i not fundatiuni ale rase! arabe. Anume: un§ef de bands, Taric, trecuse Strimtoarea lui Hercule de o-dinioara, Gibraltarul din timpurile noastre, §i, dupa Ii frin-gerea desavir§ita a cre§tinilor din regatul Visigotilor, laXeres-la-Frontera, aceasta peninsula este luatA in stapinire,la 710. Dupa caderea Omeiazilor, provincia spaniola devineins& un califat separatist, un Stat independent, avindu -!

45

LegAturile bizantine cu ArmeniaHeracliu

se mal pAstreaza IncA, de si pactul re-ligios de la Erzerum, Intre gi Patriarhul Iezr, fusese rApede cAlcat,

imperials,

77

Capita la in Cordova, Stat care va trai secole dup& t&-derea dominatiei arabe in Asia insa§i.

A§a, inch, in momentul chid Arabii din Africa mai con -tinua' §i multi vreme Inc& a ataca Sicilia, cu toateraspunsurile intimplatoare ale Bizantinilor, in acela% timpArabil din Spania ieati in stapinire §i insulele din basinulde Vest al Marl Mediterane: Balearele, Sardinia §i Corsicasint supuse invasiunii lor, Piratif pot s& se coboare pe coataThad, unde ieaii Tarentul (839) §i Bari (840), Brindisi, §i aDalma.tiei *i pot s& ajunga, cu toata interventia VenetieT, lainc,eputul puteril sale, o primejdie pentru once actiune eco-nomic& §i militar& a ora§elor italiene. Prin expansiuneaaceasta in basinul de Vest al Mani Mediterane, Arabii c&-patasera Indrazneala trebuitoare pentru a debarca trupe inCreta, unde la 823 se cucere,sc cele doudzeci de cet&ti career' atunci §i se intemeiaz& cetatea noun, araba, a Caneil,Chandax, ceia ce in grece.7te inseamna oant". Si aceiacar! Creta pot pretinde a lua §i Peloponesul, a incercao debarcare In Salonic, cum s'a §i Mout odata.

'Mediterana putea sa par& astfel, la jumatatea veaculuial DC-lea, un Oa° arab". Bizantul as incearca s& or-ganiseze noun teme defensive, la Durazzo §i la Cefalonia, s&formeze o flota la Ragusa; el raspunde Arabilor prin pra-darea Damietel in 853. Dar pan& la Imparatul Mihail alIII-lea, care incearca, avind o puternica iota, recuperareaCrete! (866), el tot4 nu e in stare sa se Impotriveascaefectiv, preocupat cu desavirOre, cum era, de problem abulgareasc&, amintita mai sus. Imperiul p&r&se0e dec!Marea Mediterana celor dou& marl puteri arabe care concu-reaza intre dinsele: Africa §i Spania.

Cad vechiul punct de plecare al atacurilor : Siria, AsiaMica, nu mai exista; atacurile impotriva Constantinopoleinu se ma! fac; Bagdadul are alte sarcin! §i grijl, chiarsupt un Harun- al- Raid, contemporanul lui Carol-cel-Mare;pretendenti, ca Toma din 829, pot sa tears incoronareade la Patriarhul din Antiohia §i s& lupte cu forte asiaticepentru posesiunea Capitals!; Imparatul Teofil poate s& iz-goneasc& pe pradatoril arabi din vaile Anatoliei, sa dis-

au

78

truga Siria Sozopetra, looul , de obiThia al califului,lupte irnpotriva eminalut dint Mesopotamia. Dar, inr schinab,,viata araba, sUpt raportul politic Si militar, se concen-treaza astfel In Africa, pe loeul vechil Cartagine, in Spania,pe atl vechlt posesinni a 1ui Hasdrubal. Ispravila, aratatamai sus, ale Arabilor, ponies° din aceste puncte mail de=Ind castigate. Atacurile continue dureaza panif aproapede nail 870, prin urmare pans la suirea pa troll a irap6-ratula reformator Vasile rind ofensiva bizantina, reieCiprul, prada, din nod posesjunila siiriene ale dinastierarabe, dar nu. poate impiedeca activitatea de piraiAArabilor din Tarsus, din porturile Fenicial, ca si din .diedin Creta j Spania, pe Marea Mediterana. Eu apar la Nergroponte, la Modon, la, Patras, In Insulele Ionice la Bari,la Siracusa. Mai tarzit, si la Samos si Lemnos, in Atica, laSalonic, cucerita trecator, de un Tripolitan, la 904.

Decl, chiar atunci Cind Arabil nu represinta o putereunitara stapinitoare, el puteat i trebuiad sa insemnezeputere tulburatoare. Numai in veacul al X-lea Bizantul varelua ofensiva. Aceasta, ofensiva, bizantina, se datoreste dealminterl unui element in legatnra, strinsa cu Asia, asaInc% de fapti nu era Europa bizantina In lupta. cu Asiaaraba, ci Bizantul el Insu.si, asiatisat ra.',zimindu-se perAsia Mica, va porni atunci lupta Irnpotriva Arabilor.

Sint doi imparatii bizantini can Indeplinesc aceasta mareopera de concentrare militara, de recucerire bizantinai care-stare, influ.enta asupra Mani Mediterane: unul e, NichiforPilaw, al doilea Ioan Tzimiskes, Ian', un mic Armeanbran cu ochi albastri. El represint& fara, Indoiala mobmalt mult partile vii i energice din Asia decib tradibilleeuropene i romane ale lui Iustinian.

Phokas, care se luptase ca general al lui Roman alII-lea, mal Inuit timp, cu Arabi' din Creta fusesa prof-,clamat, In Asia Mica, la Cesa-reia, iea, dupa recunogterealug In, Capitala, in Cilicia, Mopsuestion, apoi Tarsos,astfel rape nodul de legatura antra Asia Mica Si Sirial Peclad o expedibie in Sicilia recucerise Siracusa si Taormina,.

n ssa

si

I-id,

$i

al

si

si

Nichifor insusi apare din not in Siria, ca s6, iea Edesa sisa asedieze Antiohia, care cade in curind. La 969, dupamoartea lui, Tzimiskes reiea cruciata lui Heracliu. Latrecere de trei sute de ani, Armeanul indeplineste impo-triva Arabilor ceia ce indeplinise a cela impotriva Persilor.lea Emesa, Apameia, Damascul, micile porturi feniciene (sistravechea Byblos), ataca Tripolisul (974-5). Imparatulloan restauratorul intro In Ierusalim si bate bani cu chi-pul lui Hristos. Incercarile de recuperare araba dupa moartealui Tzimiskes, in epoca anarhiei, ramie zadarnice. In cu-rind Armenia Bagratizilor, ci frumoasa cetate Ani, era saajung6, o provincie a Imperiului (1022-1045).

Vasile al II-lea, care este acel ce a distrus Statul bul-gams° din. Apas din. Macedonia, dips c<e Tzimiskes distru-sese Statul bulgaresc din Pres lav lingo Mama, Neagra, eImparatul care pregateste anexiumea dermitiva a Armenia.Roman al, III-lea (1028-34) ataa Alepul si auexeaM, Tripoli,el prada, Alexandria. Numa,l, in Ierusalim se asezasera diaanot Egiptenii.

Imperial bizantin, in, suiptinirea liniei clutulrene wasteAdriatice, recapata astfel ira aceiaqi timp, pe da 105Qs pose -sitanile, sale siriene qi, in cea mal mare parte, domina(iaasupra MttriI lifesliterane.

Dar, preQum a, doua zi dupa sfortarea oolosalk pareizgonise pe Per§1, din Siria aparusera, Arabili tot asa, adoua zi dupa succesul, deplin al cruciatel lui, Tzimiskes siorganisarea resultatului acestel cruciate de Vasile al II-lea$i tirma§il sal irpediati, apare o noun forta, a4atica; TiurciiSelgiucizi. EI acopar cu cetele for pradalnic,e Vaspuraca-Rub Armenia, persana, Iberia, distrug bisericile vestite aleBagratizilor la Ani, se cobQara in Mesopotamia si,, *clodin. Siria, ieat Cesareia, patrunzind, pan& la Antiohiat re-fiedinta, ducelui bizantin de hotar.

Dominatia bizantina asupra Marii era ins& deocamdata,cbiai dupa aceste succAse noun, ale Tuxanului musulmap,o pu)ternica realitate. Dar ea nu va &irk multa Yrfnq.

79

si a

LECTIA a IX-a.

Germanil de Nord ca factor mediteranean.

Inca din al V-lea veac apare un factor not In viataMari' Mediterane si, in general, In viata maritima a po-poarelor mediterariiene: Normanzii, cum li se zice mattarziti, dupa ce se aseaza in provincia din Nordul Franciefcare poarta, azI numele de Normandia, unde vor juca unrol agricultoff linistitI, cu totul deosebit de acela pe care-Ilucasera la Inceput. Dar, In Intaia fasa In care se pre-sinta aceasta parte a rase' germane In istorie, ea poartanumele de Nortmadf, Oameni de Nord", si rostul pe care-1at e' in Marile de Nord si Vest ale Europe', in MareaNordulul si Oceanul Atlantic, intinzindu-se apol si In Me-diterana, e foarte important, tulburind regalitatea francasi noul Imperiu de Apus pe care aceia II Intemeiaza, stindIn calea Arabilor, formind un ajutor ca si o piedeca pentruImperiul bizantin.

Ni inchipuim prea usor a intr'o bung, dimineata oparte din rasa german& a simtit nevoia de a prada peMare, ca niciun teritoriu n'a ramas scutit de dinsii, cg, etat raspindit pretutindeni groaza, at pradat aver' imense,at distrus asezarI, at asediat orase, pan& ce apoi at co-lonisat si at fundat si State. Dar nu se pune Intrebarea dece o parte din rasa germana, Intr'un anume moment, carese poate fix, bine, la jumatatea veacului al V-lea, campe la 450 d. Hr., a Inceput sa, turbure Marile nordice si

81

apusene, improvisindu-se popor maritim din natiunea de-prins& a trai cu pastoria cu agricultura, ce fusese pan&atunci, facind numai expeditil pe uscat, la anume timpuridin an, ca s& hr4neasca pe acer can se consacrat acestuisport foarte lucrativ. Dar not stim caril ramuri din popo-rul german Ii apartineat locuitoril acestia al Nordulul, cariau pradat coastele Insulelor Britanice, si ale Galief, siau cuprins toat& lurnea apusean& sudic& in cercul r&-facirilor for pr&d&toare. Eraii Gotif. 0 parte din PeninsulaScandinava, din regatul Suediei de astazi, se chiam& pangastazi Gotia; o insula asezat& !titre coasta Finlandelcoasta Suediei poart& numele de Gothland; intre coroanelepe care purtat suveranii Suediei in evul mediu erai aceia a Gotiei, reges Suecorum, Gothorum et Vanda-

lorum". Pe Got!: 11 cunoastem de aiurea: Goti de IlasaxitGoti de Apus, Ostrogoti cari la o anume

epoca se intlinesc ling& Nipru Nistru, se coboara ling&Dunare, Iocuiesc o multime de vreme prin terile noastre,avind Visigotii in fruntea for pe vestitul jude" Atanaric.Amestecati cu elemente ostrogote, acestia tree In Penin-sula Balcanica, pradind-o p&na la capul Matapan, pe cindmasa ostrogot& 'Amine ling& Marea Neagr& si Marea deAzov, plecind de la gura Niprului si din alto part! !nye-cinate, de atitea off, ca sä prade orwle asezate pe coastaasiatic& ca si pe coasta tracica a Euxinulul. Vandal eraiivecinif lor, cum erat i Burgunzii, in regiunile panonice.Pe urma s'a desemnat acea miscare de imprti4tiere a ra-sel gotice, care a trimis pe null in Balcani in Pind,unde s'at pierdut pe incetul, iar pe alirii in Europa con-trara, in Italia, in Galia de Sud in partea nordicti, aPeninsulel Iberice. Deci cu vre-o slit& de ani innaintede aparitia Normanzilor pe coastele Britaniei Marl s'aprodus, in dauna elementului gotic, pentru imprastierea,farimitarea, distrugerea partial& a acestuf element, o maremiscare in regiunile acestea ale Nipruldf, Nistrului $i Du-'Aril, a Hunilor. Ef bine, innainte de miscarea aceasta,in Nordul Europei era oare un parnint gotic? 0 intrebarefoarte importanta.

Credem c& innainte de lovjtura hunica Nordul Eu-6

$i

$i$i

$i

le-ail

$i $i Visigotl,$i

$i

$i

82

rope' nu era atit de gotic cum II intilnim un veac maitarziii.

Cunoastem bine partea din Got' care a plecat catreSud si catre Vest, fiindca s'ati lovit de Imperiul romande Orient, iar ceilalti de provinciile Imperiulul roman deOccident, dar partea ce plecase spre Nord, lovindu-se nu-mai de lumea barbark de oamenl can n'aveati viata deStat, can nu obisnuiail s& scrie ceia ce faceat, on sufe-hat, ramine 'n Intunerec. Am putea gici doar ceva stu-diind viata popular& In toate manifestarile el materiale,adeca: felul de a-s' cladi locuintile, de a lucra pamintul,de a pregati si intrebuinta uneltele, felul de a taia si co-lora vestmintele, si sufletesti: arta populark de la celemai umile elemente ale el pan& la formele el cele maiInnalte: credinte populare, superstitil, poesie, musick dan-turi. Dace se face Ins& o cercetare comparative intro te-rile noastre si, data vrem sa fim mai largi, toate regiu-nile dunarene si balcanice, de o parte, $i, de alts parte.Intre viata popoarelor din Nordul Europe', cred ca s'argasi asamanari de cea mar mare insemnatate. Costumulpopular al femeilor este in Scandinavia Intru totul cores-punzator cu costumul populatiel de la noi: fote cu dung'orizontale, colorate cam in acelasi fel, asezate in aceiasirinduiala. Trebuie s& existe o explicatie pentru aceasta,$i ea nu poate s& fie decit aceia c& elementele ce locuiailaceste regiuni europene Inca din jumatatea veacului alV-lea fusesera cindva In leg'atura cu acea civilisatie pri-mitive traco-iliric& de la care am pastrat si no' in viatapoporului nostru elementele cele mai Insemnate si maicaracteristice.

Si atunci numai ni mai explicam un lucru: de ce lo-cuitorii acestor regiuni, care nu erat un salas al piraterieiInnainte de 450, Incep o asemenea activitate de la aceastadata Innainte. Gotii, eh& vreme fusesera in regiunile ra-saritene ale Europe', se gasisera, cum am vazut, in Im-prejurari de acelea care-I indemnat a prada pe Mare: totsecolul al III-lea e plin de astfel de ispravi ale lor, si leIntllnim, de si In masura mar scazuta, din causa Hunilor,si In veacul al IV-lea. Prin urmare, data intro elementele

83

care ail fost aruncate catre Nord era' si de acestea, care,de mai multe generatil, ere' deprinse s&-si caute clstigulprin piaci& de Mare, avem ce ni trebuie ca s& explic&mde ce pornesc atacurile jafuitoare, la jumatatea veacului alV -lea, de pe coasta Norvegiel ILIUM, apol de pe ale Da-nemarcei si ale Tinuturilor vecine. E o ipotesa, care explicA.Inceputurile vietii de piraterie a Normanzilor.

0 alt& intrebare: au fost inteadevar Normanzii, asa ciimse infatiseaza de obiceiti, un popor menit unor vesnice nä-valiri pradalnice? In afar& de aceste pradaciuni din fle-care primavara, nu se mai ocupail el cu nimic altceva?Erail, adeca, asa cum intilnim pe Arabi In timpuri maiapropiate de nol, un popor care nici nu ara, nici nu sa-mama, nici nu culege, si al canal. Intreg cistig vine dinpIndirea strainului ce trece prin pustiii si din insusireaunei parti din marfurile sale date ca vama, sat a intre-gimii acestora? Cine cerceteaza mai adinc viata teraneasc6popular& din regiunile acestea nordice ale Europei, capataimpresia ca viata acestor terani nu e de o formatiune so-cial& recent&. Acolo nu numal ca este o teranime libel*foarte interesanta, dar se vede, din tot ce se poate aflaprin izvoarele istorice, c& aceasta este viata cea straveche,cea fundamentala. Daca o parte dintre Arabi s'ar fi ase-zat inteo regiune oarecare a Siriei si ar fi colonisat-o, side fapt exists asemenea colonli la hotar Intre pustit siTinuturile cultivate, ling& manastiri si orase , n'am aveadecit sa cercetam viata acestor Arabi in timpurile noas-tre ca sa descoperim foarte lesne ca ea vine de ieri dealaltaieri. Acei ce-si inchipuie ca intregul Nord pleca lapradat pe Mare se Inseala foarte mult. De sigur ca o mareparte din populatia gotica, cum fusese, de alminteri, si inpatria veche, in regiunile de Rasarit ale Europei, undeei avuser& o civilisatie foarte innaintata (dovad& juva-ierul de am., ramas la nol, al Clostii cu pui"), era' unpopor sedentar, cu sate mail, cu plug&rie si oarecare in-dustrie. Deci, ca si in patria veche, si in regiunile acesteanordice er' aezari foarte temeinice, unde se facea agri-culture, un de era o in dustri e casnic& destul de desvoltata, unclepatrundea de sigur negustorul roman : banil ce se intilnesc

84

aici n'ati lost adusi numai de pirati. Si, data totusi anumeelemente se desfaceati inteo pornire indrazneata, despre-tuitoare de moarte pan& la nebunief in legendele nordicedespre Wikingi, pe cojile for de nuca, infruntind deslantui-rea Oceanului si, ca prin farmec, intorcindu-se innapol sa-Otos', n'avem cleat sä ne gindim ca, Germanil de pe conti-nent, cer asezati in centrul european aveail datina cunos-cuta a ,,primaverii sfinte" (ver sacrum), dupa care se alegeaun numar de tined, can porniat in lume, aceasta fiind odatorie de onoare pentru ei, ca pentru Turcomanil din step&baronta. Astfel expeditiile Wikingilor sint fenomene sociale,determinate de motive traditionale, sufletesti, in legatura,cu ambitia, cu onoarea, cu gloria, cu tendinta, de a sedistinge, si cu anume necesitati ale unei societati, care,de si face agriculture, Ins& o face in mijlocul padurilor simlilstinilor, ca la Germanil continentali, sail, din causaMarii vecine, intr'un Tinut same si nesigur, cum e Nor-vegia si Danemarca, unde nu sint cimpai intinse si undenu se Nate gasi hrana intreaga pentru toata lumea in con-ditiunile pasnice dorite.

sa mai inlaturam in sfirsit o ultima prejudecata. Expe-ditiile acestea nu sint acute la intimplare. Desordineaaceasta cut-ezatoare e numai aparenta. In fond e o ordo-nare desavirsita, pe base fixate de multa vreme si pe carenu e in stare nimeni sa, le schimbe. Nu merge oricine rnonce directie si nu intrebuinteaza un timp care sa fie ladispositia lui, pe care si 1-ar putea alege el pentru expe-&tie, ci fiecare se duce intr'o anume directie, intrebuin-teaza un anume timp si e dator la intoarcere cu o anumesocoteala. Nu dintr'o regiune plecati Nortmanii can pradaii.In Franta, si nu din aceiasi cei can se coborati pecoastele Angliel. Drumurile de Mare erati tot asa de clasicstabilite si de strict observate ca drumurile transhumanteipastoresti. Ba Nortmanii aveaii, ca si pastorii, cu salasu-rile for de iarna si de vara, pe malul Meuse', Loire!, Senei

pentru ca, el' numal pe anume riuri veniaii, pan& laanume adincimr, de care nu treceail mai departe, ase-zari, unde-si depuneati prada, o vindeat, o prefaceaa inban! dace li se oferia ocasia,si tot asa si cu robir,--si casa

85

for din patrie. NumaI apa putem sä mai Intelegem tinlucru : de ce Nortmanii cauta s& coloniseze. Tendintaaceasta de colonisare a rase! germane supt forma nottmanaeste in adevax visibila, pretutindeni pi are cea maI mareimportant& pentru viata general& politic& a lumi!, prediiinpi In special pentru problema mediterana.

Cad apezarile acestea ale for se Indreapta Incetul cuincetul pi c&tre Marea Mediterank pi a fost o vreme in careEuropa p&rea a trebuie sa fie cuprinsa intr'o retea deapez&rI normande. In veacul al IX-lea pun piciorul In Ru-sia, cu eel trel fratI desc&lec&torl: Ruric, Ascold pi Dir,nume absolut varege, scandinave. Purtarea for la incepute tot apa de caracteristic scandinavk Cele d'intait rela-tiuni: cu Bizantul (de la 907) sint In stilul vechiti nortman,nedeosebindu-se Intru nimic de relatiile pe care alti NortmanIle-ail avut In celelalte Marl, ale Apusulul, cu alte tett Pe urtnaacestor Rupi Bus nu Inseamna altceva. declt Nortnand,pi In Bizant pan& foarte tarziu acesta este sensul cuviti-tului , Nortmanii can yin din Cara lot del:di-tat& de seapeaz1 in Bizant, Norvegieni!, cu printi in frunte une or!,poart& numele de Rupl ca Si acel cari s'aii stabilit laChiev. De alminterea nue! nu e altceva Chievul deck o ape-zare pe ria, ca a Nortmanilor din Franta pe Sena, peLoira, pi e o Intimplare ea in Normandia c& el devitieapol Capitala definitiv& a und contrafaced politico dupeBizant.

Alti!, apezatl la 911, prin tratatul de la Ste-Clair-sur-Epte, cu concesiunea special& a regelui frances, Carol-tel-Simplu, in regiunea Insetrinata pi azi prin numele tor, pad,pe ling& cellalt Imperiu roman, intemeiat pe 'pas& getma-nica de Carol-cel-Mare, rolul ostapilor lin' Ascbld pe lingRoma bizantink ImprumutInd de la dinsa, intre pradaciutifpi lupte, religia creptina pi non& datine politico.

Un al treilea grup, fixat, in calitatea de Anglo-SaxonI, InBritania-Mare pi Irlanda (de la 450), cele opt, spot pepteregate : Sussex, Essex, Wessex pi Kent, ale Saxortilor, pi gleAnglilor: Estanglia, Mercia pi Deira tt Bernicia se In-noiepte, peste patru veacur!, cu non' NortmanI, Datie,s1I,

86

din veacul al IX-lea, de pe vremea regelui Alfred, cucan vechiul element domnitor imparte Cara. Va veni apolun al treilea val de coloni, pe care-1 aduce Gulielm, du-cele Normandiei, in urma biruintii de la Hastings, inte-meind dinastia regilor normanzi (1066).

Inceputa mai curInd, aceasta opera normanda se in-tuie mai tarziu decit celelalte doua. Si in Englesul de as-tazi nu traieste fantasia Celtului de pe vremuri, nici asade mult normalitatea practica, organisarea logica, pe careat adus-o Romani', pe cit acel indraznet spirit de initia-tiva al vechilor Nortmani, de pe vremea intreitei coloni-sari fecunde. Si, in Apus, ei se intindeat pana in Islanda,ocupind si puncte din Groenlanda, fixind el cei d'intait punctede plecare pentru civilisatie In marele Ocean necunoscut.

Urma, in sfirsit asezarea in Italia-de-Sud: o minade Normanzi francesi, rudele ostasilor lui Gulielm Cuceri-ritorul, se amesteca pe la 1050 in certurile Pape' cu co-mandantil bizantini din peninsula si rebelii, pe vremea cindPapa Grigore al VII-lea intelegea sa fie represintantul unit siexclusiv al divinitatii pe pamint, sabia principelui nefiind decitaceia pe care i-a incredintat-o urmasul Sfintulul Petru pentru a.face voia lui Dumnezet asa cum el i-o talmaceste Insusisi Sfintul Imperiu roman de natie germanica al lui Carol-cel-Mare pornind de la actul lui de Infeudare. Si, pentrua impune aceasta, conceptie, el intelegea sa se sprijine peItalia, pe care sä o administreze direct, IntinzIndu-s' deaid autoritatea asupra Intregii lumi crestine, pe cind Im-paratul ar fi ramas o fantoma pe care s'o poata suprimacind voieste. lar imparatii bizantini, can tineat sa maialba In veacul al XI-lea legaturi In Italia, can aveat ne-voie de Italia ca sa se apere de Arabi, car' nu s'ar fiaparat bine de dlnsii far& Italia, nu puteat ceda terenul,nu se puteat lasa expulsati. Chemati in aceste lupte toc-mai cum at fost chemati Turcil in veacul al XIV-lea caajutatori al Bizantinilor can se luptat Intro sine si cu Sirbii,cu Bulgarii, Normanzii lui Robert Guiscard ramIn ca siacesti Turd, se impun ca organism deosebit, cuceresc si,domina, ca si acestia. E unul din cele mal importante eve-nimente din toata istoria evulul mediu, si el a avut o mare

87

influent& asupra timpurilor moderne. Acest grup de osta.sifar& frica, cu organisatia for de fier, cu traditiile for mi-litare incomparabile, cu o pricepere politica extraordinara,all putut s& Intemeieze peste citeva decenil un regat sis& schimbe, nu odata, ci de trel orb, Intregul rost al MailMediterane in profitul lor.

Deocamdata NortrnaniI cauta, pe Nipru, sa ajunga laBunke, sa -I iea gurile, sa se aseze In Bulgaria dec&zuta,s'o Intinereasca prin energia for noun, pan& ce, batut laSilistra, Sviatoslav a cautat, la sfirsitul veaculub al X-lea,printre dusmanI, drumul catre cas& 1. Altil pregatesc terenulin Orient, infiltrindu-se, ca mercenarI, In Imperiul bizantin,confisclndu -1 aproape pentru dInsil, dindu-I armata pentrupaza imparatilor si avangarda in lupta Impotriva Turcilordin Asia Mica, ocupindu-s1 castelele de veghe $i pregatirein Nord-Ostul anatolic, la hotar. Si se puteati Intilni acestINormanzl veniti de pe coasta de Nord a Franciei cu cel-laltI, cu Normanzil din Chiev, cu Varegif, cari, patrunzIndin Europa oriental& pe alta cale, se Indreptasera si el ne-contenit, in deosebite forme, catre Constantinopol.

Se parea, prin urmare, ca, pe un term si pe altul alMaril Negre, se complecteaza lantul de Incunjurare tesutde puterea normanda. Marea Mediteran& parea c& trebuies& aparVe acestei rase neodihnite, capabil& de cea mai In-nalt& initiativa si de cea mai umila rabdare.

1 Chestia Dunetrii, p. 99 soi urm

LECTIA a X-a.

Normanzii, Bizantinii qi Cruciatii ca rivali In stitpinireaMani Mediterane.

Ramasi In stapinirea asigurata a Italiei de Sud $i a Si-ciliei, din care amindoua era s& se formeze mai tarziii, la1130, regatul lui Roger al II-lea--al Celor Dou& Sicilii , dis-puind de mijloace militare mult superioare acelora aleImperiului bizantin, care pe vremea aceia avea sail sol-datil cu plat& sat locuitori ai unor anume teritorii datein schimbul serviciului militar, cum at fost spahiii turd,imitatie a stratiotilor" bizantini dar sistemul era in de-cadenta, sail bandele pecenege, de multe on mai peri-culoase decIt folositoare Imparatiei, Normanzii se credeatin stare sarsi supuie Peninsula Balcanica, sa, face dinMarea Mediteran& o stapinire a lor. Dac&, in Chiev, dup&infringerea definitive, dupa izgonirea si moartea, in lupta

cu barbarii stepei dintre Nistru si Nipru, a lui Sviatoslav,ultimul Vareg autentic in aceasta colonie oriental& a rase!,puterile rusesti fur& ocupate mai multe decenil la distru-gerea cetelor de Pecenegi si la indeplinirea maril opere decrestinare, supt Vladimir-cel-Sfint $i supt Iaroslav-cel-Mare(972-1054) ceia ce impuse leg&turi de familie cu Bi-zantul clack apoi, teritoriul chievian se imparti intreseized $i patru de formatiuni politice rivale, frAii dinItalia de Sud se gatiail de un mare atac.

Aceasta s'a vazut pe vremea lui Alexie Comnenul, noulImparat bizantin (1081-1118), care inseamn& Intarirea, re-

89

facerea Imperiulul bizantin. Pan& atunci suveranil se luallcum se intimpla, In urma conspiratiilor si intrigilor, pecind acum marea aristocratie teritoriala, alcatuit& solidde la o bucata de vreme, izbute$te sa pun& represintan-tul unei familil principale In fruntea StatuluT.

Era si necesar, cad pe la jumatatea veaculuT al XI -lea Im-periul are in fat& pe Turcil selgiucizT, creatori! mareluTStat care, plecind din regiunile iraniene, se intinde si a-supra Asie! Mid si asupra Siriei, formind o noua putereto pretentil de stapinire asupra Mari' Mediterane. Dinpunctul nostru de vedere, un fapt de o foarte mare In-semnatate: ceia ce Mouser& odinioara AsirieniT, maT tirzitScitii, Persil, ceia ce facusera, dintre urmasil luT Alexandru-cel-Mare, Seleucizil, apor noir PersT aT luT Cosroe si ArabiT,adeca incercarea de a pleca din regiunile mesopotamienesat iraniene, orl de pe platourile de-asupra TigruluT si Eu-fratului pentru a-s1 Intinde dominatia catre termul Mari!Mediterane, aceasta incercare de monarhie asiatic& se re-peta, in veacul al XI-lea, prin Turcil selgiucid, al carorideal e Ins& nu trebuie s'o uitam marea imparatie dinExtremul Orient, China.

Togriil, Sultan pers, ocrotitor si tiran al Califulul dinBagdad, e cuceritorul Vaspuracanulul caucasian, al Ar-meniei persane, al Iberia Cetele luT patrund peste putinpan& la Cesareia si Antiohia. Imparatul roman Digenesincearca in zadar sa-1 opreasca: tradat la Mantzikert(1071), el are soarta lui Valerian, prins odata de Pei! inlupta pentru aceleasT regiunl: orbit apoi de aT saT, el moare,si Indata prieteniI" sal turd apar pana la Iconium siNiceia, ba pana la Chrysopolis si Chalkedon, de undoochil for lacomi r6scoliati nerabdatorT cetatea Imparateasca

careia-1 impuser& ca Imparat pe Nichifor Botaniatul,In 1078. Si teritoriul european era cercetat de calaretillui Mansur si Soliman, cari, pentru banl, sprijiniat causaorIcaruT pretendent. Pe cind Soliman de Niceia si Tutus,emirul Siriei, se luptail pentru stapinirea acestel provincil,la Smirna se asezase aventurierul turc Tzachas.

Bizantul se gasia decT la intronarea lui Alexie In pri-

Insast,

90

mejdia de a fi sail selgiucid sail normand si, natural, arfi fost mai bucuros sa, ajunga normand decit selgidcid.Imparatul Mihail Dukas (1071-8) negociase chiar o in-doita casatorie cu acel Robert de Neapole, care era privitde Bizantini ca ducele for in Longobardia" , sa.

Atunci a intervenit ins& acea bruscare din partea lul Ro-bert, care intebgea sa -s' razbune ruda in speranta, impotrivausurpatorului" Comnen, sa-i substituie un indoielnic Dukas,oplosit la Curtea sa. El cuceri Avlona, Vallona de azi,si Canina vecina. Durazzo, un oras mai mult venetian,primi intre zidurile sale pe acesti Latin' veniti sa stabi-lease& intr'o lume catolica, pastorita de episcopil Paper,o noua, dominatie. Dalmatinif din Ragusa simpatisail cu el..5 efil Sirbilor, earl incepeail sa, aiba, ambitir politice, erailbucuros' de acest not suveran, si pentru ca stateamai departe: el tradara in lupta decisiva ; o fat& a luiRobert luase pe fiul jupanului Mihail, si Papa intitula peBodin, jupanul lor: rege prea-glorios al Slavilor " . Dupa,rechemarea biruitorilor de un atac al Imparatulur de Apus.Bohemund, fiul ducelur normand, revine, tintind, din po-sesiunea sa Durazzo, pe care o privia numai ca un punctde plecare, spre Salonic: Ohrida, Scopia, Meglenia, Cas-toria, Ianina furs napadite si ocupate de cetele sale; catoate fortele centrifugale din acest timp, Vlahir Tesalielprimesc bucuros' pe navalitori in satele for ca Ezeban" ,

si ei it urmeaza in Larisa, Tricala, Capitalele acestei Tesaliipe care izvoarele o numesc Vlahie" ; Albanesii, cari-siincep acum rolul for istoric, se arata insufletiti de ace-leasi sentimente.

Normandul era ins& prea slab pentru a merge mai de-parte. Intors la Durazzo, el se sui pe corabia care trebuiasa -1 due& innapob, cu hotarirea puternica de a mai cercetaaceste locuri unde intilnise la Bizantini numal decadere sinumai avint la noii for dusmani si supusi revoltati.

Venetienil, can voiat pentru dinfil §i Durazzo si Dal-matia toata, if statura ins& Impotriva. Nu izbuti sari bata,dar, cind ocupa Cefalonia, Bohemund arata bine pe cetale noun voieste sa, loveasca Imperiul si pe aliatii lui:or' sa ocupe Insulele Ionice si Moreia, orb macar sä taie

91

corabiilor venetiene ie§irea din aceasta Adriatic& pe careInca n'o putusera cuceri.

La aceasta data s'ar pune scrisoarea de josnica milo-geala pe care Alexia, care-§i a§eza rudele ca guvernatoriin Durazzo recucerit, ar fi adresat-o Apusenilor, Ora a ex-cepta pe acesti Normanzi, pentru a-i Induio§a asuprasoartei sale $i a Imperiului §i a li cere un epitrop faracare Constantinopolul ar fi cucerit §i profanat de Turd.Scrisoarea e vestita §i a trezit disc4ii: sigur ea Intrinsase afla lucruri absolut imposibile §i pentru spiritul bizantin.A fost, ca multe altele, una din acele scrisori inventate,care se intrebuintaii pentru a trezi sentimentul popularintr'un sens sail intr'altul. Ea ne intereseaza Insa din punctulde vedere al problemei Mara Mediterane pentru a In-trinsa se oglindeOe tendinta, care domina in vremea a-ceia, de a apropia, de frica amenintarilor din Rasarit,de a apropia Bizantul de Apuseni, lucru care se intimpinade alminteri §i pe urma, la Intoarcerea Paleologilor dinAsia sail la atacul Turcilor otomani in veacurile al XIV-lea§i al XV-lea.

La acest apel, facut daca a fost facut de sigur Inalts forma, s'a raspuns prin cruciata Intaiii, la 1095.Bohemund, care ramasese, ca bastard, dupa moartea ta-VOW sail, numal print de Tarent §i avea cu atit mai multnevoia sa-§I capete norocul intr'o aventura, nu lipsia. Va-rul sail Tancred i se adause. Dar ducele cel not, Roger,nu se mica. El Intelesese piedeca ce va resulta pentruel din opera Inceputa. Cad, daca Normanzii n'all izbutitin tentativa for balcanica, aceasta nu se datoreste atit re-sistentel Bizantului, ci faptului a acestei tendin0 agresive,cuceritoare, colonisatoare normande i s'a opus cealalta ten-dinta, care venia din Apusul Europe! odata cu cetele luiPetru Ermitul, cu o§tile contelui Normandiel francese, alelui Stefan de Blois, ale lui Raimund de Provence, ale luiGodofred de Bouillon. Si astfel cruciatele at avut pentruImperiul bizantin un mare folos, cad faptul not, neateptatcare Impiedec& expansiunea normanda, a fost miFareacruciata. Si, dad. Normanzil italieni ar fi biruit, cu pu-

92

terea lor de stapinire, cu admirabila lor organisare, eu va-loarea lor militara, cu unitatea lor de actiune, cu carac-terul innainte de toate politic militar al fundatiunilorlor, Imperiul Bizantin ar fi trebuit sa se retraga necontenitInnaintea lor. Doar el eras cunoscatorii locurilor si oame-nilor, ca unii ce fusesera in garda Imparatilor din Con-stantinopol, din timpuri imemoriale, ca unii ce intraserade mult in provinciile Imperiului, stapinindu-si castelele inAsia Mica, la granita Armeniei, deprinzlnd lumea cu po-runca conducerea lor: un dusman care nu venia mimeca o armata, din Vest, ci patrunsese individual in insesicentrele vietii bizantine. S'ar fi petrecut cu el, din acestpunct de vedere al presentei lor ca membri al garzii Im-paratilor bizantini, ca stapinitori ai bulevardelor din AsiaMica, ceia ce s'a petrecut cu Germanii in provinciile Im-periului roman de Apus, in zilele lui Odoacru, on ce s'apetrecut cu Turcil Buizi, can ea soldati din garda capa-tasera la Bagdad o influent& din ce in ce mai mare panace Intreaga putere ramase In minile lor, Califul find deaid Innainte numai represintantul solemn, dar zadarnic alidea' religioase. Cu cruciatil ins& era altfel: ei puteat fi maimaretil ca Infatisare, mai zgomotosi, puteaii sa se deose-beasca prin fapte de cavalerism mai batatoare la ochisi mai provocante, mai impunatoare pentru spiritul popti-larl el puteat sa cutremure toata Europa prin alcatuirea

i trecerea armatelor ce eraa sa ajunga, dupa Infringerealui Chiligi-Arslan, Sultanul selgiucid, la Niceia, dupa luareacetatii, dupa biruinta noun de la Dorylaion (1097), dupaocuparea fortaretelor .Asiel Midi, Ciliciei, Siriei, la Ierusalim,dar cruciatil presintati pentru Bizant marl foloase. tntaiunu exista la dinsil unitatea de actiune. Si al doilea: tendintaelementary la cruciatel nu e tendinta militara $i politickci tendinta cavalereasca on tendinta comerciala.

Normanzii afi vrut, ce e drept, sa faca intelegere la inceput,mergind pana la prestarea omagiului catre Alexie, asa ca In-treaga miscare a cruciatilor In ajutorul Imparatulul bizan-tin amenintat de Selgiucizi sa nu fie decIt o continuarea actiunii lor, normande; el au vrut sa pastreze Intaiul

9i

pi

93

lac, sa dea directia, sa-§I reserve profitul. De aceia Bo-hemund a luat Antiohia, din care a facut principalul lui, deaceia Tancred a *ins conte de Edesa. Ail fost Impiede-cati ins& de la aceasta. Eraii in adevar, alai factori,asupra carora venim acum, cari, prin vechimea lor, printitlurile mai marl pe cari le purtaii, prin banii mai multide cari dispuneati, prin anume mijloace militare pe careNortmanii be aveati in masura mai mica' , doar corabiile fornu puteati sta alaturi de corabiile venetiene si proventale ,eraii in stare sa infrineze ambitia normanda, sa, o locali-seze, sa, o fixeze in anume puncte, unde era sa, piara, inRasarit prestigiul rasel. Clad cuceritorii Macedoniei, Te-saliei, Cefaloniei au fast redusi, din toata prada cisti-gata de cruciati, numai la Antiohia si Edesa, cu totulpeste mina, si far& legaturi cu patria, cu basa de actiune,putea sa mai fie vorba de visul de odinioara? Pe cit detare era Bohemund la Durazzo, pe cit de tare putea sa,fie la Salonic, in Insulele Ionice, in Arhipelag, pe atit deWA, legating si condamnat la o isolare momentana si lapeirea definitive era el in regiunile Siriel.

De aceasta situatie a cautat sa,' scape. Dar acum numai era purtatorul unui vis de viitor, represintantul unelforte in plina expansiune, ci numai el insusi, si Inca incalitate de aventurier, de vasal bizantin revoltat, de tra-&tor impotriva Imparatului sail Scos din Laodiceia, dinCilicia,Armenia Noua, plina de seniori" sui1I pe Adm.'de stinca,el aparu la Durazzo hotarit s5, invinga sail sämoara: fu sibt, in schimb, sa incheie un noil tratat devasalitate, sa, face omagiu solemn Grecului", sä puie peumeri caftanul" de sebastos, sa, se coboare in situatiaunui Herv6, unui Crispin, unui Oursel de Bailleul, vechiiofiteri normanzi intrebuintatil in Asia Mica de Imperiu.

Astfel cruciatil de si s'ar parea curios ail salvatImperiul bizantin. Nu numai ca 1-ail salvat, dar ei 1-ail §i ajutat,pentru ca, Statele celelalte, pan& la regatul de Ierusalim al luiGodefrid, nu erail nici ele destul de puternice ca sä se men-tina singure, si sefii for nedisciplinati, neascultind de re-gele ce-§i dadusera, in intrigile si luptele necontenite, de la

94

oral la oral $i de la c,astel la castel, deschideati, in fiecare"noment, larga poarta interventiel imperiale.

Imparatul bizantin, pe de alta parte, mostenise de lacruciati ambitia de a interveni impotriva Selgiucizilor, in-vinsi de acestia In Asia Mica $i Siria, si de a restabilistapinirea lul Imparateasca ; si pentru aceasta el puteasa utiliseze si anume elemente ale cruciatilor, gata sa ise ofere si sa -! serveasca. Dupa ce primise de la cuceri-tort' Niceia, dupa ce gonise pe Turd din Smirna, dupa, ceanexase Cilicia, el supuse juramintului de credinta pe Rai-mund, devenit conte de Tripolis, si pe urmasii lui Bohe-mund in Antiohia. Ba s'ati vazut regi a! Latinilor dinSiria duclnd de friii calul Imparatulul la intrarea solemn&in orasele pe care le cuceriser& tot ei, Latinil.

Cu vremea Insa, alte elemente ajunseser& sa domine pecruciatl, elemente foarte importante, nu numal din punctulde vedere al acelora, al legaturif for cu Marea Medite-rank al contoarelor pe care le-ail intemeiat pe toatacoasta Asie! Midi, a Siriei, Egiptului si chiar a Africe!de Nord, dar, macar in parte, si pentru problema Marl!Mediterane In genre, chiar si in ceia ce priveste basinuloccidental al Mari! Mediterane.

Odata ce era vorba de o cruciata, de o miscare gene-ral& crestina, cuprinzInd, va sa zica, toate fortele cre-dincioase din Europa Intreaga, trebuiati s& se ridicedon& puteri ca sa cear& pentru dinsele conducerea. Acesteputeri, in care se concentra viata general& a latinitatildin centrul si Apusul Europe!, erati Papa §i Imparatul.Inteadevar, cruciatil ail pornit la Inceput cu binecuvin-taxea Pape! Urban, care nu facea decit sa continue tra-ditia lu! Grigore al VII-lea; dar traditia lui Grigore alVII-lea eraam spus-ostapinirea fume! prin Papa, recu-noasterea imparatului numal ca un umil servitor politic si mili-tar al acestuia. Uncle se amesteca urmasul Sfintulul Petru, el nuputea fi numal auxiliarul, protectorul, preotul care bine-cuvinteaza ostirea ce pleaca, ci el Intelegea sa-sl reserve drop-turile asupra teritoriilor cucerite. De aceia Godefrid deBouillon, chid a cucerit Cetatea Sfinta, n'a fost Incoronat

95

la inceput ca rege al Ierusalimului, ci a luat titlul modestde advocates Sancti Sepulcri, ceia ce nu insemna decitvechil laic al unei putert bisericesti, plenipotentul uneiproprietati eclesiastice pe care Papa el insusl, din causacaracterulut sat bisericesc, nu era in stare s'o adminis-treze si mai ales s'o apere, deci reservarea drepturilorplenare ale Scaunului roman asupra teritoriilor cucerite.

Nu va trece mult& vreme, si vom vedea si pe Imparatamestecindu-se in miscare: intait pe Conrad (1147-9), simplu,,rege german ", in situatie de paritate fat& de tovarasul sat,Ludovic al VII-lea, regele Franciei, apol, la 1189, pe Fre-deric Barba-Rosie, conducind sin gur °stile crestine. Ar fi fost devazut ce rol ar fi jucat el, care imparti a in tale prin Balcani co-roane regale de imparati" barbari at Orientuluicatre dinsulse adresat si Vlahii rasculati si ceilalti doritorl de re-cunoastere in revolt& , ar fi fost de vazut ce rol ar fijucat el data n'ar fi murit in apele reel ale Selefulut dinAsia Mica. Acest rol trebuia sa fie determinat de faptulca era biruitorul asupra Papet, acela care izbutise sa a-rate ca, data e vorba de o unitate politic& in Europa a-puseana, unitatea aceasta trebuie sa fie represintata prinCesar, iar nu prin Papa. Si mat pe urma peste proiec-tele de dominatie universal& ale lul Henric at VI-lea, fiullui Frederic, care primia din Bizant birul alamanic", derascumparare a cuceririi pe care poate numal moartea saInnainte de vreme a impiedecat-o, un al treilea Imparatgerman va ajunge chiar la lerusalim, Frederic at II-lea,care, cu toata anatema Papet, va exercita in LocurileSfinte plenitudinea drepturilor imperiale (1228).

Normanzil nu mat puteat sa reclame mat departe sta-pinirea asupra acestor teritorii, °data ce miscarea, In carese prindea pe rind toata cavalerimea apuseana, doritoarede aventurt, avea caracterul general crestin si trebuia saridice In frunte sat pe Papa sat pe Imparat.

Dar in cruciate din ce in ce mai mult rostul baneso aajuns eel hotaritor, si prin el se ridicara mai presus detote Rezyublicele italiene. Ele se alcatuiesc pe basa orase-lor autonome, Inca de prin veacul al X-lea; prin urmare

96

In al XI-lea erail in deplin& desvoltare. Organisarea re-publican& li permitea totusi sa, trimeat& flote foarte in-semnate, sa, string& armate intregi, s& ocupe teritoril Sis& le coloniseze. S'a inceput de la Sud, din partite vecinecu Normanzii, pe vechea temelie. Apol initiativa s'a ridicatde la Amalfi la Pisa. Genova n'a int&rziat s& se amesteceIn comertul Levantulul, si amintiri bizantine traiat si inacest colt de Ligurie. In sfirsit, Venetia despaAita mait&rziti, si incomplect, de corpul Imperiului. Neputind sa,patrunda in interior, cu activitatea for nou&, cad aici in-tilniat coborirea periodic& a suveranilor germani veniti casa se incoroneze regi a! Longobardiei si Imparati ro-man! de Apus si sa-si lese in urma, podestatil, iar la mij-boo era Papa, care cauta a largi basa material& a ambitieilui universals, Republicele acestea si-au indreptat toate pu-terile, dup& vechi traditii ce le legail cu Levantul, cakeacele teritorii departate. Genova, care nu si-a putut asiguradeplin Corsica si Sardinia, ea care n'avea teritoriu colonisabilin apropiere, a trebuit sa caute tocmai in Africa de Nord,unde, in veacul al XII-lea, debarcar& si Normanzii, terito-riul asupra caruia s&-si exercite influenta.

Venetia era cea mai bine asezata. Dar in Dalmatia seexercita influer4a ungureasca, trecuta prin Croatia. Numalcit centrul vietii unguresti nu era aici, si Ungurii aveatde luptat cu tendinta de cotropire a Imperiului german,cu navalirile pecenege si cumane; ei aveat de intaxit princolonisare granita for rasariteana, asa incit nu puteaas'a-si concentreze that& atentia asupra Mari! Adriatice.Astfel s'ati inlocuit, un veac intreg, Ungurii si Venetieniinecontenit in stapinirea Dalmatiei.

In acelasi timp, cei din urma, trecind prin aceast& Marelibel* pe care Bizantul nu era in stare sa o reclame pentrudinsul, ajunsera usor in regiunile Arhipelagulul, in care,fiindc& Arabii fusesera zdrobiti pe vremuri, fiindc& Selgiucizilniciodata nu-si putuser& intinde actiunea decit asupra in-sulelor mai apropiate de Asia Mica, era locul gol pe care-1luara, printr'o lent& infiltratde, ca si prin lupte cu Imperiul,urmate de impacarile din 1082 si 1108, Venetienir.

De aceia, de cum a pornit miscarea cruciata, ei s'ail

97

Infatipt cu banil §i corabille lor, precum, fara marl pre-tentil, Venetia stabilise contoarele sale in Imperitl Bizantin,In schimbul acelei aliante, acelui sprijin perpetuil in re-giunile acestea, de care a fost vorba. Tripolis, Alexandria,erail tot a§a de mult colonisate de VenetienI, eraii tota.a, de bine icoana Venetiei, cum era Durazzo in Penin-sula Balcanica, cum era Galata in fata ConstantinopoleI.

Se incepea astfel crearea marelui Imperiu maritim alVenetienilor In evul mediu.

7

LECTIA a XI-a.

tncercarea lui Manuil Comnenul de a reface Mediteranabizantina".

Socoteala VeneOenilor de a se furip ca stapini in MareaMediterana nu putea izbuti ins& atita vreme cit existaun lmperiu bizantin, restaurat, intarit de o noun constiint&,mindru si sigur de scopurile sale.

Am vazut cum Alexie Comnenul insusi se folosise depe urma luptelor cruciatilor, cum succesorul sat, Joan, aputut sa apar& in regiunile din Asia Mica, Cilicia si inunele puncte ale Siriel ca un Cesar biruitor,servit de vasaliisal nbarbarl". El incercase a face pentru fratele sat unducat de Antiohia, Atalia si Cipru, care ar fi ap&rat laSud, de latinismul neastimparat, Imperiul. Restabilit in AsiaMica, Bizantul, daca nu are in stapinirea sa si Siria, a gasitmacar mijlocul de a face autoritatea lui respectat& si acolo.

Si anume iata cum. In Orient nu era o lume social&si politic& asamanatoare cu lumea cruciatilor, razimatape leg&tura dintre stapinitorul unul pamint si cellalt, ciera, ca pe vremea romans, autoritatea centrals, a Im-p&ratuluI, care se exercita asupra tuturor punctelor tali-toriulur imperial. Oricit s'ar fi adaus lucrurl nor vechii starede lucrurl, ele nu erat atit de importante, inch sa o fischimbat cu totul pe aceasta ; in Apus insk autoritateacentral& disparuse cu desavirsire si, in locul el, era, demult, ordinea feudala: totul trecea de la un vasal la su-zeranul sat, de la acel suzeran la altul mai vechit, deci mar

1 Din Chestia Mdril Mediterane, lectii tinute la $coala de RAzboiA (supt presA)

gO

Mare, si asa mai departe, asa inch suveranul, sthpinitorulteril, era numal omul care se gasia in virful piramideifeudale.

Cu toate ca Imperiul bizantin, ramas roman, are ins&infatisarea de organism politic si social intolerant, carenu admite lucruri deosebite de dinsul, totusi el era destulde cuminte si cumintie a avut multa totdeauna pentrua intrebuinta toate lucrurile care i se oferiat in decursultimpului. Orice fort& noua aparea, fie fort& nationals, fiesocials, fie militara, fie politica, el stia sa si-o atraga, siin felul acesta numai a putut trai o mie de an' maimult decit Imperiul de Apus.

Intrind in contact cu lumea apuseana, cu organisatiafeudal& a cruciatilor, Imperiul de Orient a stiut de la in-ceput sa, traga invatatura ca, aceasta lume apuseana, asagrozava cum parea, se poate intrebuinfa. Din marii mina-ciosi, maril betivi, maril gilcevitori, de cari se speria popo-rul, s'aii facut cu vremea, pe nesimOte, buni vasali, bun!general!, bune rude imparatesti, ca din atitea alte rinduride barbari" ce se petrecusera prin Bizant. S'a inteles ea,organisatia occidentals, asa de deosebita de a Orientalilor,are Ins& si anume elemente de viata foarte folositoare,care trebuie prinse. Joan Comnenul si, mai ales, in timpde aproape patruzeci de ani, fiul sail Manuil (1143-80),de sigur unul din cei ma! insemnati Imparati bizantini,poate cel mai insemnat de la Iustinian incoace, a savirsitaceasta minune: de a occidentalisa Imperiul, nu in furiaunei mode, ci cu chibzuiala, cit trebuia. Fit a principeseiunguresti, insurat de doua on cu principese de singe latin,el admise la Curtea lui modele occidentale, fiind insusi unstrasnic cavaler, obisnuit sa, se lupte la un loc cu sol-datii, cum luptail cavalerii din Italia si Franta contimpo-rana, adevarata icoana a cavalerismului latin, cum amspus-o si aiurea 1.

Nu numai atit: Manuil Comnenul, ca si fatal lui, a ad-mis ordinea feudal& in Siria, cu o condiie insa: aceasta,ordine sa, i se supuie lui. Prin urmare, el, Imparatul bi-

I Cheatics Dun4rir, pp. 115-6.

100

zantin, nu mai avea .nevoie acolo, nici de soldati, nici deadministratie, ci soldatil si administratia i-o dadeat feu-dal acestia, can nu erat destul de puternici ca sa i seopuie lui si, pe de alt' parte, nu erati asa de slab! Incitel sa-I poata Inlocui. Ca regii din Apus, el a primit rostulacesta de virf al piramidei", de capetenie suprema a or-dinii feudale, dome deplin, superior, de si mai mult insens ideal decit real.

Tata, dee" ca, prin sistemul acesta Imperiul bizantin aajuns in stapinirea Asiei Mici, a Siriei, a scos pe Turcidin toate insulele vecine, a hotarit iarasi in basinul ra-saritean al Mari" Mediterane.

Si, pe cind lupta pentru Serbia, Dalmatia, Croatia, Un-garia, pe cind strabateacel d'intaiii dupa generalii luiMauriciuregiunile de pe malul sting al Dunarii, ManuilComnenul si-a pus in minte sa restabileasca vechiul Im-periu roman de Rasarit §i in basinul occidental a Medi-terane. Credea ea va putea sä stapineasca toata coastaAdriaticei, izbutind sä inlature pe Venetieni ca si pe ITh-guri, cum bunicul sail inlaturase pe Normanzi. Astfel do-minatia lui asupra Peninsulei Balcanice ar fi ajuns sa fieintreaga, perfecta. Si apoi ar fi mers mai departe, supuindUngaria smulsa Occidentului, legata de Imperiul sail prinaceieasi nexuri feudale ca si seniorii latini ai Siriei. Els'a jucat cu pretendentii maghiari si a reusit sa, si im-puie pe Ladislati al II-lea si pe Stefan al IV-lea; pregatiapoi pentru tronul ungar pe acel Bela-Alexie (1173-96),din care facuse ginerele sail. Si el Is.' putea aduce amintede radacinile vechi bizantine ale crestinismului ungurescsi putea s5, Incerce a invia ceia ce mai ramasese dintr'insulpentru a face un sprijin al politicei sale agresive.

Supt loan Comnenul chestia normanda reaparuse dinnot. Papa facuse pe Roger de Sicilia rege, si acest notrege credea ca poate cere pentru fiul sail pe fiica unuiImparat. Neizbutind in cererea pe care o facu lui loanComnenul, el innoi visul lui Bohemund si, adaugind Cef a-loniei insula Coda, el la., fara opunere a Venetiel, Co-rintul, se cobori in Moreia pana la Monembasia, atinse la

101

R&sarit Teba, debarca trupe in Eubeia. Corabiile Jul aparurainnaintea Constantinopolei. Manuil trebui s&-I reia Corfu,dar el nu cant& revansa groaznicelor pradaciuni normande.

Normanzii i -au fost prieteni: Roger de Capua li eradoar cumnat, si i se atribuie proiectul de a fi voit s& fieel Imparatul la moartea lui loan, cu ajutorul elementelorlatine din armata, ca acel conte Alexandru de Gravinacare Indeplini insarcinari diplomatice in Apus. Fiica luiManuil, logodit& cu printul ungur, era s& fie regina Siciliei,ca sotie a regelu! Gulielm, urmasul acelui Roger care luasela 1130 coroana, pentru ducatul sail nepoletan ca si pentrucomitatul Siciliei.

In sfirsit, dupa un conflict cu Venetienii, can fur& go-nit! din Constantinopol, dupa atacul acestora contra insu-lelor Rodos si Lesbos, o pace definitive -i restitui in toatevechile for privilegil, p&n& ce o nou& prigonire aduse nou&pr&daciuni.

Pe vremea aceia ins& in Apus se deslantuie lupta dintrePap& si Imparat, regele german Frederic Barba-Rosie facevestitele lui campanil in Italia, prin care orasele italienecistig& o atit de mare important& si aproape independentafor cu ajutorul Papei Alexandru al III-lea care sprijina LigaLombards, a defensive! teritoriale italiene (infringerea luiFrederic la Legnano in 1176). N'a fost o intimplare caVenetia, mijlocitoarea cu Levantul, aliata permanent& aeizantului, mijloci pacea intre cele dou'a Puteri universale,la 1177, pang ce pacea din Constanta puse, la 26 Iunie1183, capat acestui capitol al ,,luptei pentru investiture ".

Manuil Comneniil s'a gindit atunci la un lucru: dar dacOintre acesti doi factori ar interveni, nu numai cpmuneleitaliene, care folosiser& atit de mult de pe urma acestei inter-veniri, ci el, Imparatul, care se credea mai adevarat Imparatdecit acel rege al Germaniei, acel NilitsCoc, acel Longobard"sail cum II zicea el, oficial, ki 'AXailavictt:? Atunci a ocupatAncona, a avut legaturi cu papalitatea, cu cardinalii, cu tot!aceia can se ridicaa Impotriva Imparatulul. El voia deci s&alb& un punct de sprijin si pe cellalt mal al Mari! Adriatice.Imparatia lui Iustinian parea cil, e pe tale de a se reface.

102

Era sa, ramiie insa numai o provocare. Raspunsul celui-lalt Imperiu avea sa soseasca mai curind de cum se credeain Bizant, si aliatii Imperialilor Occidentulul trebuiat safie insisi Normanzii. Manuil Comnenul, de si la capatulunei Domnii lung!, a murit innainte de vreme, lasind unfit nevristnic, supt tutela unei femel straine, de aka natie,de alts lege la inceput, foarte putin iubita in Constanti-nopl, Imparateasa Xeni. Intervin intrigile printilor din fa-milia imperials, si atuncl e adus la tron, din provincia sade la Sudul Mari! Negre, din Sinope, acel ticalos care afost Andronic Comnenul, fiul lui Isaac si nepotul de frateal lul Manuil,un adevarat monstru. Ucigas al tinaruluiImparat Alexie si al mamel acestuia, In toata, Domnia luiscud& el a omorit in dreapta si in stinga ca sa moarasi el, purtat, In eel mai crud chip, pe strazile Constanti-nopolulul, mutilat, batjocurit pan& la moarte.

Garda de Paflagonieni care-i daduse puterea se uniseins& cu populatia, in multe feluri jignita, a Constantinopolel pentru a savirsi un macel in masa al negustorilorlatini din Capitala. Pentru a pedepsi aceste crime rasariraNormanzii.

Se repetara lucrurile petrecute cu un veac innainte.Tara* un pretendent, de o dubioasa autenticitate, iarasi odebarcare la Durazzo, care cade, iarasi strabaterea de carlaretii normanzi a vailor macedonene, iarasi tendinta dea se fixa in Salonic. David Comnenul nu fu in stare sä:apere marele oral, care fu pradat salbatec de cuceritori.Flota pleca spre Constantinopol, pe cind puterile de uscatajungeat la Mosynopolis. Era vorba de proclamarea ca Im-parat a regelui normand Gulielm.

Infringerea Normanzilor de generalul Branas, caderea luiAndronic, ridicarea unuia din eel pe cari el II' prigonise,Isaac Anghelul, oprira, numai indeplinirea marelul si ve-chiurui vis normand de a lua pentru sine basinul rasariteanal Mari' Mediterane (1185).

In mijlocul tumulturilor, a usurpatiilor (Teodor Manga-phas In Asia), a revoltelor in provincii, a schimbarilor mi.minale in conducerea Statulul (in curind Alexie Angelos

103

va rasturna si orbi pe fratele sat), se petrecu trecereanu ca oaspete, ci ca Domn temuta lui Frederic Barba.-Rosie, In vesmint de cruciat, pornit, ca si regele Franciel,Filip-August, si al Anglief, Ricard pentru asmulge Ierusalimul de supt jugul Egipteanulul Saladin. Nuerat relatii de la egal la egal, ci acelea dintre eineporunceste si cine trebuie sa, sufere. Era vorba in poporde Imparatul latin care va intra In Bizant si va face calumea toata sa, fie ,,o turma si un pastor". Cum amvazut, II astepta o moarte naprasnica.

Fiul sat, Henric al VI-lea, reiea rolul pe care a volt sa -1joace Frederic. Si el vrea toata Marea Mediterana, tot Orien-tul, reconstituirea Imperiului roman supt un singur cap,dar basa pe care porneste este mult mar larga. Inca din1184, principele Henric luase, la Augsburg, pe Constanta,fiica luT Roger si mostenitoarea regelui normand cu caretrebuia sä se sting& dinastia siciliana, si peste citeva lunIatacul contra lul Andronic parea ca trebuie sa pregateascatinerei parechl coroane imperiale si In Orient. Prin urmare,in Rasarit, Henric nu represinta numal tendinta Imperiu-lul de Apus, biruitor asupra Papilor, de a cuprinde toatalumea roman& supt sceptrul sat, ci, in acelasi timp, sivechea ambitiune normanda, manifestata, prin Robert, Bo-emund, Tancred, Roger si Gulielm. Sa nu uitam ca, ale Nor-manzilor, ale cuceritorulul, amiralul Margaritone,si ale gine-reluI sat, un Orsini, erail Insulele Ionice, afar& de Corfu,in care se asezase de curind un pirat genoves, Vetranol.

Evident ca, Bizantul n'ar fi putut resista acestul atac,dar Henric al VI-lea moare Innainte de vreme (1197), siatunci problema care se deschisese de dInsul amine sa, ourmareasca altiI. Nu se porneste in zadar o lume Intreaga,spre o fapta pentru ca miscarea sa, Inceteze dupa moarteaomului care era chemat s'o conduca: ea continua prinfortele sale proprii. Pornirea pe care o provocase atacullul Manuil Comnenul contra Apusenilor, replica aceasta vafi cirmuita de alte forte, si ele vor da Imperiul latin deCo nstantinopol.

t William Miller, 2 he Latins in the Levant, Londra 1908, p. 2.

Inima-de-leil,

LECTIA a XII-a

tnoercarea de stipinire a Venetia In Mediterana si. Imperiullatin de Constantinopol.

Astfel, la sfirsitul veacului al XII-lea se darima o do-minatie maritima, aceia pe care incercasera sä o stabileascaasupra Mari' Mediterane Bizantina*. Visul cel mare al lulManuil Comnenul, vis constient, $i nu, ca in casul lui Ius-tini an , imp unere venita din imprej urarile timpuluT, visulde a stapini in acelasT timp tot basinul de Rasarit alMarg. Mediterane prin ocuparea Asiei Mid, prin amesteculin afaCerile siriene, si de a domina si in partea apuseana aacestel Mari, folosindu-se de lupta dintre Papa, Imparatsi orasele italiene a disparut odata cu Manuil Comnenul,cum, de alminterea, si domina0a luT Iustinian disparuseaproape odata cu Imparatul care o intemeiase.

D. o parte, Imperiul de liasarit, cazut in putreziciunedupa moartea lul Manuil Comnenul, de alta parte Impe-riul de Apus, care, cu toata casatoria lui Henri° al VI-leacu mostenitoarea regilor normanzi din Sudul Italie', nu ein stare sa, iea mostenirea, si atuncI a fost o vremein care Marea Mediterana a fost aproape in prada anar-hieT. In diferite locuri se instaleaza pirati, cari stapinescca adevarati principT, ca suverani autentici. De exempluin Insulele Ionice un Vetrano, de origine genoves, ocupa.Cefalonia $i Zante. Si, maT multa vreme, nu numal in a-ceste Insule, dar si in Arhipelag, pirateria era in floare.

105

Dec! bietul Imparat bizantin Alexie al III-lea Angel Os, ne-putind sti, stapineasca, singur si neputind la'sa ca alts pu-tere organisata sa, stapineasca, da Marea in puterea pi-ratilor, cari devin un fel de comanditari a! Imparatilor,recunoscind autoritatea lor. 0 stare de lucruri asamana-toare cu aceia care exista in Marea Mediterana, in apro-piere de coastele Africel mai ales, pe vremea lu! Soliman-cel-Maret (1520-1566), cind Impalatia turceasca insasi nu puteasa, aiba o flota in regiunea apropiata de acest continent, daro multime de pirati trecuti la I-slam, de si erat de na-tionalitati foarte deosebite, se pune in serviciul Sultanului,intemeind, la Alger, Tunis, Tripolis, feude Otomane cu 0viga, absolut autonoma, mai ales prin silintile militare sitalentul politic al intemeietorului, vestitul Cairedin Bar-barosa.

Dar, in aceasta stare anarhica, Venetia putea ea sa, rarmina indiferenta? Orase le Helene, in general, si, in rindulintait, Venetia? Cad pentru Imparatul de Rasarit era, laurma urmel, numai o chestie politica linistea in MareaMediterana: el avea nevoie de dinsa nurnal supt un sin-gur raport, al provisiunilor care se aduceaa din InsuleleArhipelagului si din Egipt, cum s'a aratat ma! sus. Daraprovisionarea acestea se mal putea face, si se facea, side pe coasta de Sud a Mari! Negre, de pe coasta Anato-lie!, care, pe atunci, la inceputul veacului al XIII-lea, erain deplina inflorire: Andronic Comnenul, innainte de aocupa tronul, fusese guvernator in pantile acestea. Pe urma,de cind disparuse Statul bulga, rase, si cel de la Marea,Neagra, si cel, de imitatie, din partile Macedoniel, drumu-rile eraa libere in Peninsula Balcanica, si all lamas liberepan& la rascoala lui Petru si Asan (1185), pan& la acearascoala a pastorilor Pindului care a intemeiat pe urma,asa-numitul si fara dreptate Imperiu romino-bulgar",Stat de traditil politice bulgaresti, cu orase bulgare.sti, darcu o dinastie vlaha, care a ramas romaneasca macarin cursul a dou'a generatii, pentru ca sa se bulgariseze apoi,pierzind once amintire despre originea sa. Numai atunci,rascoala plecind de la Vlahl, de la pastor!, ea s'a intinsflreste, nu asupra unei singure provincii, ci asupra drumu-

106

rilor, pline indata de cetele pradatorilor, §i Tmperiul s'agasit deci cu minile legate, pe cind pan& atunci branireaCapita lei se putea face §i pe uscat. In ce prive§te Impe-riul de Apus, dominatia in aceasta regiune putea fi pentruel ceva de ordin sentimental: ambitia de a porunciin regiunile rasaritene, impulsul catolicismului de a su-prima sail de a domina ortodoxia in regiunile bizantine.Nu era o chestie de viata pentru imparatul care avea te-meiul puterir sale in Germania §i se intindea mai alesasupra Ita liei. Pentru Venetia, ins& era o chestiune deviata.

Venetia nu traia din ora§ul de unde-i pleca puterea §iunde se concentra bogatia, se desvolta arta, se manifestaprestigiul, ci Venetia, care n'avea in Italia aproape de lochinterland, teritoriu continental pe care sa, se sprijine,

pamintul venetian, in timpul eel mai bun, n'a mersmai departe decit Padova, Verona, Vicenta, cuprinzind §iunele par ti din Friul cerea o aka, base teritoriala, potri-vita cu insemnatatea sa, decit aceasta, caci nu poatesa existe o dominatie maritima, fare basa, teritoriala cores-punzatoare, pe care o capat'a cite odata, ca in casul An-glier, sta,pina, pe Indii §i pe teritoril oceaniene, la distanteenorme.

Basa aceasta teritoriala §i-o cautase Venetia intaiu, cumera §i natural, in regiunea Tstriei §i Dalmatier. Dar in Is-tria se g&sia un principe german care-§I intinsese de cu-rind autoritatea asupra unei mare part' din aceastA, re-giune: Istria facea parte din provinciile supuse, prin du-cele de Austria, Sfintului Imperiu roman de natie germa-nica, iar, in Dalmatia, se instalaser& Ungurii, cari mo#e-nisera pe Croat': Zara era, la inceputul veacului al XIII-lea,un ora§ unguresc, i astfel inima Dalmatiei apartinea alterputeri. Jos, la strimtoarea de Otranto, intilniat Venetieniipe Normanzr, cari ii inchideat Marea Ionic& §i incercaii,cum am v'azut. In atitea rinduri, sa, iea in stapinire §ipartea corespunzatoare a Peninsulei Balcanice, prin Du-razzo spre Salonic. Si, pe ling& aceasta, crescind Genovadin ce in ce mai mult ca insemnatate, macar supt formaneoficiala a activitatii de pirati ajunsese §i ea, cum am

:_ .pi

107

spus chiar acum, in Insulele lonice. Deci, data Marea Me-diterana raminea in starea el de anarhie, daca galerelevenetiene nu puteat s&-si gaseasca drum liber, Venetiaflaminzia supt raportul economic si se distrugea supt ra-portul politic. Pentru cruciate Republica. Sfintului Marcuis' oferise sprijinul pe ban!, si in regiunile orientale cuceriteea avea acum cele mai infloritoare dintre coloniile de pe coas-tele Feniciel de odinioaraacestea eraii cele mai insemnate,de pe ale Asiei Mici si Egiptului. Se poate zice chiar caVenetia cea adevarata, cea harnica, cea roditoare, se gasiaaici, in Asia si Africa, iar Venetia c,ealalta, din Europa, eranumai capul cugetator, pe cind mina care lupt& si care stringeaIn acelasi timp cistigul, impulsul economic, cal e strabateanecontenit aceste regiuni, era flota, in vesnic& miscarespre acestelalte termuri.

Acum, Republica avea inteadevar mai multe calatoriide corabil, ,, viagia" (viaggi), cum se zicea, care se faceatla o data fix&, totdeauna in acelea,s1 conditiuni, cu ace-14' nu mar de vase, cu acelasi fel de marinari, in aceiasidirectie si cu aceleasi popasuri. Porniaii si astfel de calatorilcare se indreptati spre Apus: era ins& un singur maredrum oficial, care se facea aid' in fiecare an de negotulvenetian, drumul spre Aigues-Mortes, Aquae Mortuae, La-guna galica, portul de la Sudul Provinciei, care acum, cu-prins de miluri, a pierdut cu totul Insemnatatea sa, um-brit& pe incetul de stralucirea mai tirzie a Marsiliei siToulonului.

Ca se rataciau Venetieni si in Londra si in orasele Han-sel mai tirziti, far& Indoiala ca da, ba unil luali drumulde uscat si se amestecati in regiunile renane, dar cu atitanu se hrania Venetia: drumurile acestea nu erail la inde-mina, nu erail supt ochii dogelul, pe cind Ras&ritul era inadevar in raza vederii lui.

Pe de alta parte, coloniile venetiene in Orient nu sedesfac de Metropola ca acele grecesti; ele ramin totdeaunao parte integrant& din aceastl Metropola. Niel' nu slot,drept vorbind, colonli politice. Venetia n'a cap&tat nici dela stApinitorii musulmani, si nici de la cruciati, de la sta-pInitoril franci" al Siriei, posesiunea unei bucatl de pa-

108

mint pe care sa intemeieze orase, nici n'a luat orase gataacute pe care s& si le insuseasca supt toate raporturile. 0colonie venetian& nu insemneaza decit un contoar; e maiputin decit chiar o colonie feniciana, care insemna Inca unoras, in proportii oricit de reduse. Venetia facea altfel: eagasia un oras mare, un oras vechit, infloritor, cu populatiegreceasc&, armeana sat musulmana; in orasul acesta isialegea un cartier; capata privilegii pentru acel cartier, siacolo ingr&madia casele de comers, magazinele, depositeleei de produse europene, pe care le vindea in Rasarit,dar mai ales de lucruri din Rasarit, pe care le vindeailin Apus: in special mirodenii, piper, cuisoare, necesare bu-°Marie', dar mai ales farmaciei timpului, bumbacuri, gottoni.In sfirsit acolo era loggia, un spatiu neinchis, o balustradOIn aier liber, unde statea consulul si judeca Innaintea tu-turora pe acei can i se in fatisat, unde se adunat tots lasetbatorile nationale" , ca ziva Stintului Marc. Ling& loggia"era totdeauna biserica, si o colonie important& putea s&alb& mai multe. Asa era la Alexandria, la Tripolis, laSmirna on in micile centre vecine: Altologo, (Hagios Theo-logos) si Palacia, licaittaPalatele", ruinele, Efesul si vechiulMi let.

Coloniile acestea, cu caracter special--, ca si ale Genoveisi Pisei, de altminterea, nu puteat trai far& comunicatiecu Metropola. Nici nu exista o populatie special& pentrucolonli, unde-si facea stagiul fiecare Venetian; altfel nicinu putea s& joace un rol insemnat in viata politic& dinCapitals ". Dupa ce daduse dovada destoiniciei sale aid,dui:A, ce strinsese avere prin activitatea sa de negustorprin aceste p&rti, putea s& se innalte eft de sus, ajungindsi doge acel ce fusese consul in cutare sail cutare portal Orientulul, acel ce comandase flote de comert, acel care,in terile Levantulul, vinduse piperul si bumbacul, acelcare-si cistigase larg statele de serviciu aid.

Affs find, Venetia nu putea set induce o situatie de anarhieper petuel in aceasta Mare. Dae& Imperiul bizantin era instare s&-I asigure comunicatia libel* comertul facut in totragazul si cu toat& siguranta, cu atit mai bine! Venetia

109

nu era un Stat cuceritor, nu cauta intinderea politics; pro-vinciile castigate ii cadeaii gal; n'aveacum am vazutun sistem special de a-s' administra coloniile. In afar& deorganisarea concreta a negotului, ea nu stia nimic, nu eraIn stare sa, descopere ceva. Se lua la lupta cu Imperiulbizantin numai inteun singur'cas,cum a si avut ciocniriledin veacul at XII-lea: atunci cind privilegiile comerciale-ierati calcate, cind monopolurile pe care le avea in anumepart' erat primejduite, cind alti Italieni, mai intriganti simai putin periculosi, Pisani', de exemplu, sail Genovesii,dusmanii cel marl ai Venetienilor, capatail concesiuni careputeati periclita comertul venetian, sail and se ordona oexpulsare In masa a Venetienilor din Imperiu. In adevar,ei aveati si band., toata lumea Imprumuta de la dinsii,dar venia o vreme cind datoriile erati asa de crescute,Inch nu se mai puteail plati si, prin urmare, li expulsailpe creditor', cum se ucideat, din motive de politi acumu-late, Evreil din Germania in evul mediu.

De alminterea, era ceva asa de monstruos s'a, se inchipuieca Imperiul bizantin se poate cuceri, era atita fainA acu-mulata de secole, cu amintirea, resistentel impotriva Per-silor, impotriva Arabilor, Slavilor, Turcilor, incit un simpluoras, cum era Venetia, farg, armata, fara administratie, far&spirit cavaleresc de aventuri, far& cete fanatice, cum erailale cruciatilor, can porniaa cu toata familia for in cardcatre Locurile Mite, nu se putea incerca sa -1 inlocuiasca!Si totusi Venetia a intemeiat Imperiul latin din Constan-tinopol, Venetia a distrus vechea Imparatie bizantina. De.sidupa seized. de an' Bizantinii s'aii intors innapoi, pe urmanesuccesului final al Venetienilor in silinta de a domina inMarea de Rasarit, actul din 12 April 1204, inlaturareastapinitorilor bizantinierail, in acel moment, mai multican luptaii Intre dinsii: un Imparat orbit, un fill de Im-parat, intors din exil, un Imparat fugar, Imparatul mul-timii, Alexie Duca Murtzuphlos, si all candidati al rascoaleisi a.sezarea in Constantinopol a unui cavaler din Apus,Balduin de Flandra, ca Imparat, a unui cleric venetian caPatriarh latin de Constantinopol, furisarea In Vest a unuisenior din Italia de Nord, Bonifaciu de Montferrat, ca rege

110

at Salonicului, 0, in sfir0t, impanarea deosebitelor pro-vincii cu seniori din Franta, in rindul intaiii, dar i dinalte part" ale Apusului, Italia, Germania,aceasta a lostopera cea mare, innainte de toate, a Venetienilor.

Acum, ca s& se intimple aceste lucruri, dup& cucerirea,de alminteri u§oara, fara lupte marl., a Constantinopolului.mai mult ocuparea cetatil de catre Latin", au concurat §ialtii factor'. Nu ne ocupam de din'' mai mult, pentru cape no' ne preocup& problema Mari" Mediterane, factorulcare plead, de la o necesitate mediterana, tinzind sa a-junga la dominatia maritima. Amintim numai impleticireade interese generale care s'a adaus la interesele esentialeale Venetiei, ca sa se aib& cuno§tinta deplin& a faptelor.

Isaac Angelos fusese Inlaturat de fratele sail Alexie. Darera §i alt Alexie, fiul lui Isaac, nepotul lui Alexie al III-lea,era mo§tenitorul tronului, care, natural, IT reserva drep-turile. Se intimplase ins& ca sora, lui, Irina, era maritatacu Filip de Suabia, candidat la coroana imperial& dinApus. Alexie cel tinar s'a adapostit deci ling& cumnatulsail, i acolo a Incercat s'a, puie in mi§care elementele ca.-valere§ti disponibile ca sa fie a§ezat din noil in Constan-tinopol. Se Intimplase c& tocmal in vremea aceia, o mi§-care populara, in sens de cruciata, izbucnind in Franta.,un calugar Incepe sa predice lupta pentru lerusalim: Foul-ques de Neuilly. Glasul lui ridica do" marl feudatari: unulfrances: Thibaut de Champagne, care se Imbolnave§te §imoare innainte de a pleca in expeditie, lasindu-0 contin-gentul disponibil, cellalt, la margenea Frandei, dincolo deFranta politica, represintind viata renana, oarecum auto,noma, dintre German' §i Frances!, Balduin de Flandra.

Italia n'a dat la Inceput un contingent pentru cruciatacea noun; cind ins& cruciatii s'at adresat Venetienilorpentru a capata corabii, §i seniori italieni s'ai1 alipit mi§-carii,deci ceva mai tirziii, i cu un scop egoist. Nu eraflier un romantic, nici un aventurier cel mai insemnatdintre din0i, Bonifaciu de Montferrat. El avea legator" cuConstantinopolul, unde un frate al lui, Rainerio, fusese ca-satorit cu o principesa din familia Comnenilor, ba chiar

111

se pretihde 1, ceia ce n'as admitea-o, un imparat bizantinneavInd de ce sa Intemeieze o asemenea regalitate de con-turenta si dorinta de a se crea un titlu pentru Bonifaciufiind evident& in aceasta asertiune, ca el ar fi capatattitlul de rege al Saloniculul.

Cind Bonifaciu de Montferrat s'a inscris in cruciata, elnu rivnia de loc coroana Saloniculul, §i nici prin cap nui-ar fi trecut sa domine acolo. El a capatat la ImpartireapraziI bizantine partea lui in alte regiuni, in Tesalia si Va-lahia" el, cu Atena §i Megara, in Creta, si, numal cInd avazut ca, in peninsula s'ail asezat altil si ca insula e preadeparte, atunci si-a reservat marea cetate din Apus.

S'a discutat foarte mult, §i o sa se mai discute, euna din chestiunile care ar putea 'Area insolubile Intre-barea daca de la inceput a fost hot'arit ca expeditia sanu mearga la Ierusalim, pentru a-1 desrobi, ci la Constan-tinopol. Cad cruciata a deviat, §i e de fixat: ce a facut-osa devieze. Principele Alexie, care avea nevoie de sprijin ?Dar nu era singur destul de puternic pentru aceasta. Nutrebuie sa stam la Indoiala citusl de putin a fixa rolulhotaritor at VenetieI in aceasta deviare. Chiar cuvintul de,,deviare" nu 1 -as primi; Venetia n'a facut sa mearga aiureacruciata, ci i-a dat numal, din capul locului, o directiecontrary aceleia pe care o aveail In vedere predicatorii.Ea nu si-a Inchiriat, Inca de la Inceput, prin contract, co-rabiile decit cu hotarirea de a face sa intervie cruciataaceasta in afacerile Rasaritului pentru a-I asigura predo-rninatia comerciala in aceste Mari.

Atunci, cum era tirziu, In toamna, nu s'a mers pana laConstantinopol in anul intailz, ci cruciatil oprit la Zara.

adus aminte ca aid la Zara sint Unguri si s'ailgindit ce ar fi data ar lua Zara din minile regelul Unga-rieI si ar da-o Republicei. Natural ca luptatorii cer sinceriau fost indignatl de o astfel de propunere. Papa preva-zuse, de Wel, asa ceva si nu permisese legatulul sau

Miller, 1. c., p. 28, nota 1.

satSi -au

112

once cruciata trebuia sa, duca un legat al Papeis5, seurce pe corsabiile venetiene.

Dar Venetia stia drumul si far& binecuvintarea Sfintului Pa-rinte. Si, prin urmare, s'a luat Zara. Pe urma, in prima,-vara, ostasiI lui Hristos, dar mal ales ai Sfintului Marcu,ail Incunjurat cu flota Peninsula Balcanic'a, at ajuns laConstantinopol, aft debarcat trupe si ail intrat in negociericu partidul bizantin al lui Alexie eel tInar. S'a lnlimplatinsa ca nu Alexie eel tinar a fost restabilit, ci tatal sail,de si orb, vedea in de ajuns cit e necesar s'a se vada,pentru a eirmui o Cara, si, de oare ce el nu facuse niciuncontract cu Venetienii, nu se credea Indatorit sa li pia-tease& acestora sail baronilor.

Baronil, dupa, obiceiul lor, ail facut somatia cavalereste,provocind pe debitor, asa infirm cum era, cerIndu-I sa, ia.sa,la lupta cu acela pe care 1-ar desemna el dintre dinsil.Isaac nici: n'a iesit la lupta, Insa, nici n'a platit. Si, de oarece in Constantinopol incepuse rascoala Impotriva lui Isaacca si impotriva fiului sail, care adusese pacostea cruciatilorpe capul cetatir, se aclama ca Imparat acel Alexie DucaMurtzuphlos, de care am pomenit. impotriva acestuia In-nainteaza acum cruciatii si ocupa, Capitala Imperiului bi-zantin, procedind fara, zabava, la impartirea lui.

In aceasta Impartire, cine putea sa, aiba glasul hotaritor :baronil sail Venetia? Chestiunea se punea de la inceputasa. Nu mar era alianta de pan& atunci, ci erail acumdoi factorl en interese opuse, cari stateat fat& in fats.Venetia s'ar fi impacat, la rigoare, sa, lase si stapinireabizantina, numai interesele el pe Mare sa, nu fie periclitate.Pentru baron!, locul unde se asezat era un lucru cu totulindiferent; de ce limba,, de ce rasa era populatia supusa,nu -i privia: numal sa, aiba, in vhf de stinca, un castelcladit frumos, de unde sa se vada, departe, in jos, venindserbii si vasalii, fiecare cu darurile lui; pe urma vai des-chise in toate partile, permitInd lupta de la un castel laaltul: -tot ce putea fi multamitor pentru suffetul untiladevarat viteaz. De altfel nu stiail bine ce rost putea sa,alba, regiunea in care -I aruncase soarta, ea- la distribuirea

113

Intre pirati a incarcaturii unei corabii pradate, hoteste sinegustoreste.

Venetia si-a oprit nun sfert si jumatate", nepreocupin-du-se de teritoril, cad pentru dinsa numai porturile, lo-curile de unde se putea clstiga, aveail valoare; restul nicinu exista. Doge le batrin, care Intovarasise expeditiaceiace arata ca stia pentru ce se face; pentru lerusalim, nus'ar fi pus mosneagul pe drum! , lucrase avind ca }pas& apretentiilor sale portulanele, hartile coastelor.

Feudalii ail fost apoi chemati sa-si aleagti, un imparat.Venetiei ii trebuia o firma, §i ea credea ca, deelt Bizantinfieel vech!, mai bine un cruciat fara legatura in noua lumeunde fusese mutat si care se va hrani numal prin cora-biile e!. Numa! cit Venetia, mai tirziil, a uitat sa-1 hra-neasca, asa incit Imperiul latin de Constantinopole a murkde inanitie. Cel din urma biet Imparat nici nu stapiniadecit asupra orasulul, privind desnajduit spre Marea deunde nu-i venia singurul ajutor posibil.

Imparat de Constantinopol ar fi putut sa. fie Bonifaciu deMontferrat. Daca ar fi fost el, Imperiul ar fi avut mai multatrainicie, cad Italianul ar fi avut oaretare legaturi acolo.Si, pe lInga aceasta, el luase in casatorie pe principesaungara, vaduva lui Isaac, el crestea pe fiul acestuia, Manuil,si, astfel, inrudit cu familia imparateasca bizantina, el arfi facut alta figura, ca Imparat latin. Insa a fost ales,fiindca situatia feudala-i era mai Innalta, dar si din punctde vedere venetian, tocmaf fiindca rosturile lui awl maideparte, Balduin de Flandra.

El s'a supus la toate ceremoniile Bizantului, s'a Imbracatcu haina rosie, a Mout metaniile traditionale la SfintaSofia, in sfirsit a cautat sa se presinte Innaintea supusilorsal greci ca un Imparat oriental autentic. Cu deosebire casacrificiul catolicismului sat, in folosul ortodoxiei, nu 1-afacut, cum nu-1 putea face nici fratele sail Henric, niciImparatil de mai tirziii, din Casa de Courtenay, nici re-gentul Jean de Brienne, nici acel ultim Balduin al catas-trofei. $i atunc! pentru Greer el erat strain!, dusmani,si ortodocsil ireconciliabili asteptail ceasul cind strainulacesta, cu Patriarh cu tot, se va duce din Constantinopol.

s

114

Patriarhul mai ales era absolut antipatic, Venetianul cardse instalase in rosturile arhiereilor drept-credincio§i de pan&atuncea. A§a inch Venetia, supt toate raporturile, faceanumai r&i.1 Imperiului latin Great de ambitia ca §i de ne-voia el economics §i

Republica fusese incredintata ins& c& din aceasta cu-cerire va resulta dominatia el statornica asupra Imperiuluigrecesc. S'a in§elat. Intaiti a avut un puternic concurentin Papa. Papa nu binecuvintase expeditia, ins&, dup&obiceiul Bisericii, trebuia ss ieie: partea lui fiindc& ie§isebine. Imparatul latin de Constantinopol era chemat sacirmuiasca in sens apostolic. Ni putem inchipui pe acestnenorocit suveran impartit intre ura Grecilor, fanatic! or-todoc§i, §i intre continuele insistence ale Pape!, care-i cereas& fie cit se poste mai catolic. Si, dac& ar fi cerut numaiatita, ar mai fi mers, dar bietul om, care nu izbutia s&-§Icreeze venituri, fiindca-I ere' Mate de toate partile, tre-buia. sa raspunda cererilor de venituri ale Sfintului Scaun.

Am aratat, in Chestia Dundrii, cum in Asia Mica se creaser&dou& State separatiste: unul, al Comnenilor, la Trapezunt,§i altul, la Niceia, al lui Teodor Lascaris, care a trecut, §iprin amestecul familiei Ducas-Batatzes (Vatate), la dinastiaPaleologilor, pan& ce, la 1261, el s'aii intors la Constan-tinopol, prin surprindere, pe clad ultimul Imparat latinvina, in imprejurimi, oprindu-i pentru totdeauna intoarcerea.

Prin urmare, cu toate silinirile celui de-al doilea Imparat,Henric, cu toti feudalii cari se a§ea.za trecator in Ormeledin Asia Mica, ea famine fundamental greceasca. Pe deaka parte, Statul Asane§tilor cucere§te Adrianopolea §i tindecatre vechea Capital& a Orientului roman. Toata Traciase desface statornic de Imperiul latin. Iar, in Vest, altfugar din Constantinopol, Mihail Ducas, intemeiaz& despo-tatul de Epir, care cuprinde toata regiunea albanes& §ivlahica: Epirul Tesalia, pe cind la Salonic Bonifaciu deMontfei rat, cu Imparateasa vaduva §i fiul de Imparat, urmao politic& a§a de du§manoasa fat& de Balduin qi Henric,incit a mers pan& la razboia. Iar, la moartea regelui dinSalonic, coboara Despotul cel noti al Epirulul, Teodor, i iea

$i

political.

115

el Salonicul, in 1222. In sfirsit Moreia reservaseraVenetienii, dar Francesii, Villehardouin si Champlitte, seaseaza, pe ruinele feudei bizantine a lui Leon Sguros siintemeiaza principatul de Ahaia.

Unde mai era puterea imparateasca a Francilor" ?Alaturi de Imperiul de pe uscat al feudalilor, s'a intimplatInsa si falimentul Imperiului pe Mare, al Venetienilor.

Venetia reservase anume locuri in Creta. Innainte dedinsa se asezasera acolo Genovesi,si un pirat, conte" deMalta , si a trebuit atita osteneala pans sari scoata. isireservase Insulele lonice: acolo se instalase piratul genovesVetrano. Era incredintata ca interiorul peninsulei vesticeo sa, fie al el: acolo se aseaz'a cruciatil francesI pe carinu o sg-I pdata scoate niciodata. Cdastele /Wel Mici, pede alt.& parte, aveat in hinterland Imparatia de Niceia sicea de Trapezunt, adeca formatiuni politice . care, cu titluimperial, se razimati pe aceste Tinuturi si tindeafi sa, ieaponstantinopolul. Iar, In ce priveste A rhipelagul, data acolonu s'ail asezat aventurieri, tot Italienica Sanudo,isi impartira insulele in mai multe bucati, fiecare cu sfertul,cu treimea lul, iar Venetia i s'a dat doar asigurarea cgautoritatea superioara a dogelui va fi recurioscuta, de acestIstapinitori ceia ce insemna prea putin lucru.

De fapt, Venetia s'a ales numai cu insula Creta, carei-a ramas in Intregime: pretutindeni aiurea, a inceput haosulstapiniril feudale. In ultima esent,a, Republica dobindisesarcini si dusmanii, in loc de positiuni sigure si drumurilibere.

In sfirsit incercarea de dominatie in Rasarit a cazut cutotul atuncI cind Genovesii, la rindul lor, yin in acesteape, dornici de a-si inlatura rivalii, si Manuil Paleologul,multamita aliantei lor, ajunge sa restabileasca Imperiulgrecesc de Constantinopole. Aliatii pusesera o singura con-ditie t a li se ceda posesiunile Venetienilor din Constan-tinopol, Pera de astazi, si cele in legatura cu dinsa

La 1261 Venetia era de sigur intr.() situatie mai readecit la 1204, cind s'a inceput cruciata.

isi

altii,

pi -o

LECTIA a XIII-a.

Coneurenti ai Vene4iei In dominatia Marii Mediterane.

,Dec' tentativa venetian& de a intemeia o st&pinire ma-ritime, o dominatie general& asupra MLA daduse falimentprin chiar biruinta de la 1204, prin consecintele acestelbiruints. Singura putere, care, la Inceputul veacului alXIII-lea, putea sá urmareasc& un astfel de scop, se dove-dise inferioar& tintel care stOtea Innaintea ambitier sale. Sinu era nici altcineva care sa 'mat& lua In vremea aceialocul Venetiel In dominatia asupra Mari' Mediterane. Cinear fi putut fi acela? Imperiul bizantin patrona pirati, elajunsese, prin urmare, In ceia ce priveste Inriurirea politic&asupra MAI, in ultimul grad de decadenta.

CIt despre dominatia musulmana, de o influent& a eIasupra Mari! nu poate fi vorba. Statele acestea stunt alca-tuite din dousa grupe, $i e bine sä ne ocupam $i de din-sole, de $i ail mai mult un rol receptiv, pasiv, decIt unrol activ $i plin de initiativa In comertul Mar' Mediterane.

Inca din timpuri ma' depktate, din veacul al XII-lea,se Mouse reunirea a dou& teritorif vecine supt o dominatiemohamrnedana. Dou& teritoril care nu acum pentru Intaiaoar& se g&siaii supt aceiasi stapinire: Egiptul $i Siria.Pornind din provincia africana, Saladin izbute0e s&-$' ane-xeze Siria, $i, la 1187, In stapinirea lui ajunge $i Ierusa-limul, ceia ce interesa mai mult pe Apusenr: locul pati-

117

milor Domnului, locul Mormintului lui Hristos, intrind Inminile Necredinciosilor, trebuia s& aduc5., din not o miscuecruciata. S'ar 'Area astfel ca, la sfirsitul secolulul al XII-lea,pornind din partite egiptene pentru a cuprinde Siria, s'arform& un not Imperiu musulman al Mari!. Dar faptul nuse produce. Dac& el s'ar fi produs, ar fi trebuit ca acestiEgipto-Sirieni sa, aib& in aceiasi vreme si stapinirea asu-pra insulelor din aceste regiuni, ar fi trebuit , cum se in-timplase innainte, pe vremea mall expansiuni arabe,cainsulele Cipru §i Creta s& Intre si ele In puterea lulSaladin si a dinastiei lui. Dar asa ceva nu se intimpla.

Prin extensiunea lui In Siria, §eful egiptean putem zicea este mai slab de cum fusese innainte, dispuind de forteatIt de reduse, Inch orice lovitur& indrazneat& II puteapri mej dui .

5i, la urma urme!, ce represinta Saladin ? Venit dintremercenaril Sine!, el pusese capat califatului egiptean la1171 si apoi se substituise atabecului sirian, Nuredin, Inserviciul caruia statuse (1175); Mesopotamian de nastere,el poruncia, din Mosul, asupra Mesopotamiel. Dar adev&-rata lui putere o represinta aristocratia militara, condusade dinsul si, rindurile ei fiind necontenit raritetocmaifiindc& era o aristocratie militar& si multi muriat, cu totsistemul poligamic musulman, innainte de a rasa urmasi,Arabii acestia trebuiail s& se reinnoiasca, §i lucrul seface pan& la sfirsitul veacului al XVIII-lea, doar prinprin§i de r&zboiti, prin robi. Acesfia sint mamelucii, intratiprin vinzare sail Infningere In rindurile armatei egiptene §iputind, fiecare dintre dinsii, s& se ridice pana la cele ma!Innalte ranguri militare §i politice, pan& la demnitateasuprema de Sudan!Ostrez termenul de Sudan", in locde Sultan, chiar cind suit Intealta limb& declt cea fran-cesa, ca sa se faca usor deosebirea de Sultana ceilalti. De&ici continue intrigi personale, rasturnari, uciderl, o seriede aventuri tragice si sIngeroase.

Cu astfel de oameni ins& nu se poate exercita o sta-pinire real& asupra une! provincii. Clasa dominant& fiindalcatuita din ramasitele Arabilor, necontenit contaminata,mai mult declt amestecata, cu represintanti a! tuturor

118

raselor, cart incepeat in situatia umilita si conrupatoarede sclavisi tine cunoaste obiceiurile din Rasarit, in,chipuie in ce anume putea sta aceasta, Injosire din tine,reta a celor mai multi din prinsil acestia de razboitinoameni cu ambitii superioare, cu spirit nobil, cu sentiimente de ordine, nu se puteaa ridica din aceasta plebe ainfringeril i desfrinarii de iatac oriental, din indivizi de spetaunui Radu-cel-Frumos al nostru.

Casta putea fi destul de puternica pentru a resistalui Ricard Inima-de-Let i lui Filip-August, la Ptolemais,Iafa, Cesareia. Dad, e vorba de lupta cavalerilor dinApus cu bandele acestea egiptene, ele puteat sa, li minapiept, dar de la resistenta aceasta fats de vitejii in cau-tarea aventurilor pan& la stapinirea de fapt asupra uneiregiuni, este o foarte mare deosebire. Si sa, nu uitam cain porturi erat Venetienii sat Genovesii, data el nus'ar fi miscat pentru o expeditie cruciata obisnuita, cindar fi fost vorba sa fie scosi din contoarele lore far& Indo-iala, ca s'ar fi strins indata forte formidabile pentru a ras-ping° pedepsi chiar pe ace can i-ar fi atacat.

Si nu e vorba numai de o stapinire politica in acesteporturi, ci de una care sa dea o flota, totdeauna la dis-positaa acestor domnitori egipteni sirieni, si nu numaisupt raportul politic, ci supt toate raporturile, supt celcomercial in primul rind. insa, data, intimplator, Vene-tienii Genovesii ar fi putut fi scosi din rostul for po-litic in aceste porturi, data poate consulii si-ar fi perdutatributiunile sau ar fi fost desfiintati i n'avea niciuninteres sari desfiinteze stapinirea musulmana Inca, rolulfor economic ar fi ramas. Nu se face o flota numai pentrurosturi imperialiste, si In veacul al XII-lea Inca mai putindecit in zilele noastre; flota aceasta se face innainte detoate fiindca este un prisos de produse de vindut pelinga aceasta, fiindca se gaseste initiativa trebuitoaresi se descopar mijloacele pentru a servi aceasta initiativape drumul Marilor. Toate lucrurile acestea ins& lipSiaaabsolut domnitorilor nob asupra Siriei. Asa inch nu e demirare citusi de putin ca oameni carora vitejia anumeimprejurari favorabile li dadusera in stapinire teritorii atit

isi

si,

si

si

si

si

si,

119

de Intinse si atit de natural legate intre dinsele, putindservi atit de bine ca basa unel dominatil asupra basinuluir&saritean al Marii Mediterane, fost in stare niclo-data s& exercite, la citava distant& de coasta lor, o in-fluent& asupra Mediteranel.

Dar mai era o dominatiemohammedana in pantile acesta,dominatie care, iarasi, p&rea, dupa intensitatea cu careplecase miscarea el de cucerire, dupa valoarea elementelormilitare intrebuintate, ca trebuia s& ajung& la Mare, s&o stapineasa, exercitind influenta el asupra vietil comercialegenerale a lumil, si care, cu toate acestea, n'a indeplinitaceasta misiune. E puterea Selgiucizilor.

S'a vazut cum nepotul lul Selgiuc intemeiaza un not Statturanian Inca din veacul al XI-lea, cum cetele turcesti rasbatin regiunile armenesti si caucasiene, aducind ruina pentrutoate timpurile, cum, apol, din platourile Innalte ale Arme-niel, din vaile Caucasulul, el roiesc in dou& directil. 0 partedintein§iI, se aseaza., in Mosul, ceilalti, cu Soliman, in AsiaMica, cu Tutus in Siria. El sint astfel predecesorii InSiria $i Palestina a! lul Saladin. Desi au avut ins& AsiaMica in Intregime, deli au amenintat Constantinopolul,cam trei sferturi de veac Innaintea lu! Saladin, totusl a-cesti begi selgiucizi fost niciodat& in stare s& Inte-meieze o dominatie maritima. Pe la 1200 Incepe a semisca ins& in stepele rasaritene o alto masa turceasca por-nit& spre cucerire, o alt.& mare grup& de elemente tu-ranice doritoare de piaci& E miscarea cea mare a lu!Ginghiz-Han. Sef turanian, intocmal ca si Selgiuc, por-nind din partile de la hotarul Chines, avind ideile impe-rialists chinese in mintea lul, §i exercitind un fel de con-tagiune in ceia ce priveste alipirea de persoana sa, elstringe toate multimile Asiel centrale si be arunca Impo-triva Statului Intemeiat de Selgiucizi. S'a intimplat tot-deauna la popoarele acestea turanice el aceI cari vin maitarziti bat pe eel cari se aseazasera mai innainte, flindcataria rase! statea tocmai in antagonismul el fat& de ci-vilisatia apuseana, sudica, din Rum, tara romane , cuviata de ora§ molesitoare, cu singele amestecat si conrupt.

n'ail

n'afl

120

Tot a§a mai tarziii Timur-Lenc, va batepe Baiezid Turcul §i-1 va prinde in lupta de la Angora,Turanianul nou pe Turanianul vechia din Rum.

Invasia lui Ginghiz-Han (t 1227) putea sa ieie dou'a di-recta : sat catre Asia Mica, sau, pe la Portile-de-fier aleCaucasulul, pe la Derbent-Capil, spre stepa ruseasca. intea-devar fiii lui patrund in aceste regiuni; Ru§ii slat totalzdrobiti, vechea Rusie chieviang, dispare pentru toate tim-purile: Rusia bizantina', din partite Niprulul, in legatura cuConstantinopolul, §i, clad, pe urma, dupa, trecere de multavreme, dupa doua secole aproape, a Inviat poporul rusesc, elnu mai era aid, in lumea neo-bizantina, ci la Moscova, inregiunile rasaritene, ale formelor tatare, indreptat catre Asia.Rusia cea veche ins& a perit pentru toate timpurile. NouaRusie se va Indrepta deci, in secolul al XVI-lea, dup.& sfa-rimarea Hanatulul de Cazan, a Horde! de Aur Intemeiatade Ginghiz, prin Cazacii el, catre Siberia, pentru ca maitirziu un noil curent sa atace, prin Turchestan, centrulAsia

Apol, valul tatare,sc patrunde, pe la 1241, in partitenoastre, distruge episcopia catolica de Milcov, intemeiatade Ungurl pe teritoriul nostru, ca- opera politica §i Tell-gioasa in acela0 timp. Episcopul de Milcov nu represintanumal un episcop, ci, dupa obiceiurile de colonisare un-gure§ti, era §i un §ef militar, §i un dominator de teritorii.ET zdrobesc pe Regele Ungarief insu§i, Bela al IV-lea, intr'ocatastrofa celebra i prada partile de ling& Marea Adriatica.Pan& ce, la urma urmeT, obositi de aceste rataciri, se in-tore in Rusia, unde xami:n 1.

Astfel Tatarii cad Tatari li se zicea, deli 1111 e altarasa decit Turcil, alte elemente decit la Selgiucizi au sfa-rimat dominatia turceasca in Asia Mica, dar Inlocuit -o.Cad, dad, erail incapabili Selgiucizii de a da o flota caresa-§1 exercite dominatia asupra Maril, apol Tatarii, cariexercitat numal o hegemonie asupra ultimilor represen-tanti decazutil, demoralisati fisice§te §i intelectual, aT Sul-

Povestea cd ar fi plitruns §i In Oltenia, unde ar fi Intilnit pe un Ba-sarab- Ban", n'are niclun sprijin real. Basarab apare mai tirziu ca nume deom, qi nu In Oltenia.

Timur-cel-Schiop,

n'ail

I

121

tanilor din neamul lui Togrul, erail Inca mai putin capa-bill de a impune o astfel de dominatie.

Imprejurarile eraii dee' asa, inch, dad, Imperiul bizantineel not ar fi avut o mai mare putere, poate ca, sprijinitde Genovesi, ar fi putut el sa, joace un astfel de rol. Darimperiul Paleologilor nu era el insusi decit un biet Statasamanator cu formatiunile feudale intemeiate de cru-ciata prin Moreia Si regiunile continentale ale Peninsula!Balcanice, si, data a ajuns sa recucereasca Constantinopolul,WA reintemeieze inteo forma, mai caracteristic greceasca,supt Mihal Paleologul si urmasii lui, cei doi Andronic si, peurmk Joan al V-lea, imperiul oriental, ortodox, aceastase datoreste mai mult unui capriciu al Imprejurarilor. Im-periul de Niceia nu fusese indicat sa, cucereasca Bizantul.

Acum, e adevarat, ca acolo, la Niceia, fugaril capatasera,unele insusiri pe care nu le putusera aduce din Constan-tinopol. De aid luasera numai anume drepturi si, pe ling&aceasta, spiritul de intriga, pornirile ambitioase, dar can-tata' militare, energie politick nu se puteat aduce din Ca-pitala decazuta a lui Isaac Angelos si a lu! Alexie. Acesteinsusiri ins& le-ail dobindit la Niceia. Ail stat la tara obucata de vreme, ail stat in aierul liber si inviorator, introrasele no!, proaspete, din vecinatate, care I indemnati infiecare moment la lupta si care, pe de alta parte, erail aleinsole prea slabe pentru a birui si a distruge acest Im-periu" de expectativa. Pleca,sera ca niste curtesani izgonitide strain! pentru misena for si s'ail intors ca niste ostasideprinsi pentru lupta : e o adevarata transformare moral&a lumii bizantine, care poate da un razboinie: pe un AlexieStrategopulos, care toea viata luT nu a facut declt sa, selupte pan& ce a avut onoarea neateptata de a ocupacetatea imperials.

Cu toate acestea Niceia nu era predestinate sa indepli-neasca aceasta opera. Daca ar fi Intrebat cineva pe unom din 1240 al cui va fi Constantinopolul si stapinireaasupra Peninsulei Balcanice dupa Inlaturarea Latinilor, canerail foarte slab! fruct pe deplin copt, care in fiecare clip&putea sä cad& de pe ramura, el ar fi raspuns cu siguranta:

122

on al Bulgarilor, oridaca, e vorba de Greer al Des-potilor din Epir. Statul aceasta epirot era de fapt mult maiputernic decit se credea; era mai puternic dintr'o multimede motive care se vor arata indat'a 1.

E un Stat care se creaa, instantartel 0 creatiune deacest fel ar fi imposibila aiurea decit in partile apuseneale Peninsule! Balcanice. Niceia stringe forte numai in ve-derea unei recuceriri a Capitalei celei adevarate, ea insasifiind unul din punctele de unde se tine supt ochl Con-stantinopolul, cum e casul si pentru Trapezunt. AcesteState nu sint puternice prin ceia ce ail, ci prin ceia ceurmaresc, prin ceia ce ar trebui sa, aiba. Dar in p5rtileacestea nu sint elementele etniee si nici elementele geo-grafice trebuitoare pentru a intemeia un Stat adevarat, peclad in Epir elementele acestea exista. Epirul era un ad-mirabil loc de pregatire a, unul Stat nou. Bine inteles ca,importanta crescinda In aceste regiuni nu o are rasa gre-ceasca in plina decadent6 nu o au orase ca Durazzo,aproape venetiene si catolice, ci acele doua, rase tinere noi,in plina desvoltare, rasa albanesa si rasa romaneasca aVlahilor. Valle Macedoniel stateati deschise pentru un atacal Despotului ApusuluT. Era apoi intro Epir si Tesalia o le-

ca aceia dintre Egipt si Siria: Tesalia fiind locul des-calecarilor" fundatoare din Epir, care nu poate sa nu cautecImpiile Tesaliel, rodnice in grim. Don& teritorii unite inchip firesc intro dinsele: unul foarte gra' de atacat, Epirul,servind ca basa celuilalt, Tesalia, potrivit pentru a trimiteprodusele sale luptatorilor din milt°.

Si nu numal atit, dar aproape e Grecia decazuta, carese putea stapini foarte usor, si este si drumul atre Sa-ionic, pe unde calcasera biruitorT Normanzii.

Pe de alta, parte, formatiunile latine din Moreia, nu sintState adevarate: ele se pot Imparti si fara margeni, °licit demult, prin mostenire; si apoi feudalii nu s'ail asezat aid

Despot era titlul general care se dadea la Constantinopol rudelor fami-lief membrilor acestei familii : Dobrotici, din Dobrogea de maitIrzia, se chema Despot fiindca lease de nevastzl o principes bizantinA, si separe c Mircea al nostru a fost In veacul at XIV-lea Despotare vulturul bi-zantin pe haina lul In portretul de la Cozia,din causa Doamnel Calinichia,care va fi venit de-a dreptul din Bizant.

galura

imperiale,

123

ca sa traiasca in pace, ci ca sa se lupte in fiecare mo-ment intro dinpii, cum °rat deprinpI. Si cel d'intaiii la,care se adresa cite unul dintre feudatarir francesi nernul-tamitl din peninsula Moreif era Despotul Epirulul toateminile se intindeat pe rind cake puternicul stapinitor alregiunilor nordice. Si, in sfirpit, Epirul, cuprinzind punctulde legatura intre Marea Adriatic& pi Marea Ionicci,, era lao Mare extrem de vie in vremea aceasta, cind in fun-dul Adriel vuia activitatea pi stralucia lumina VenetiaSupt raportul comertulu!, Epirul folosepte astfel mult maimult decit Niceia, cu totul departe de drumurile marl co-merciale pi care n'avea aid macar coasta Mari! Negro,stapinit'a, afar& de regiunea din fata Constantinopolului,sail de barbari, prin urmare de Turd! selgiucizi, sat deImparatul de Trapezunt, care ura de moarte pe aceptiNiceieni, neexistind macar vre-o aliant,a de familie timpde peizecl de ani intre cele doua Case domnitoare (ceadin Niceia se Inrudepte insa cu dinastia din Epir pi cucea din Tirnova).

Sa ne mai gindim la ceva: epoca de pe la 1260 esteaceia in care nu exist& un avint normand, o pofta nor-manda in regiunile de Sud ale Italia Fiul lui FredericBarba-Ropie, Henric al VI-lea, luase, cum s'a spus, pe Con-stanta, moptenitoarea regatului normand, pi prin acest fapttrecuse regatul Color Dona Sicilii in patrimoniul Case! im-paratepti de Hohenstaufen. Din casatoria aceasta se napteun fiii, care va fi Frederic al II-lea (1197-1250), pi acesta,avind de ales intre salbatacia friguroas& a Germaniel palepi intre cerul albastru pi Marea ling intre gradinile deportocal pi palatele arabe din Sudul italian, cu amesteculacela interesant pi fecund de cultura latina, de culturagreceasca, de cultura araba, a devenit innainte de toaterege normand. Indiferent in cola ce privepte lucrurile xeli-gioase afurisit de Papa, a doua zi el pleca in expe-ditie cruciata, preferind oamenilor sfintitl a! Rome! pe oa-menu' blastarnati al lumil musulmane, in mijlocul carorase gasia foarte bine , sprijinit pe garda de Saracini dincastelul sail de la Lucera, spre marele scandal al tuturorcreptinilor supupi coroanei sale, el are mai mult, carac-

124

terul oriental declt eel normand chiar. Ar fi vrut A, $iramlie aid, dar Papa tome de aid voia sa-1 scoata; casä aiba pentru dinsul peninsula Italiei intreaga. De aicilupta InvierFpnata Intre dinsul $i intre un Grigorie al IX-lea.

Resultatul acestei lupte, care nu i-a ingaduit sd priveascd0 el, ca innainta0i dupe mama, sere Orientul european alBizantinilor, a Post, nu numai usarea, dar distrugereacomplecta a puterilor militare ale 1111 Frederic al II-lea $imostenirea cea grea pe care a lasat-o urmasilor sal: Con-rad, Manfred $i Conradin. Ei ail O., se lupte cu Biserica$i, dupa moartea naprasnica a celul d'intaiii, in 1254, si-fintile celorlalti se zdrobesc de aliatif pe cari Papa $i -Iaduce din Franta. Prin biruinta de la Benevent (1266),Papa Urban al IV-lea stabile,ste contra HohenstaufenilorIn regatul din Sudul Italiei pe un Angevin, Carol de Anjou,toemai in clipa cind cadea Constantinopolul supt Paleo logi.Se tie soarta lul Conradin, tinarul $i frumosul fit al lin-paratulul Conrad ; prins In lupta, la Tagliaco&o, e con-damnat de Carol ca tr'a.,dator $i executat pe piata public&(1268). Se indeplinise astfel ceia ce spusese Papa Grigoriela Inceputul veaculul al. XIII-lea: sa'mInta aceasta de na-l:dm! fusese nimicita".

Disparind Hohenstaufenil din mostenirea WI Robert Guis-card, ambitia normanda trees asupra altor °amen!, fixaftaid, neavin,d alto legaturI decit cu Sudul peninsulel: astfeldinastia Angevinilor va lua rolul do represintanta a causeilatine, apusene, in ceia ce priveste st'apinirea asupra ba-sinulul de Rasarit al Marl!' Mediterane.

Dar, in tot timpul cit Papii se framIntasera cu Fre-deric al II-lea $i cu urmasiI ski, nu mai existase o ofen-siva normanda care sa, ameninte celelalte coaste ale Pe-ninsulel Balcanice. Prin urmare Epirul se putea organisa$i desvolta pe deplin. De aceia mai ales supt Teodor(1214-30), succesorul celul d'intahl stapinitor in acesteregiunl, Mihail, despotatul creste foarte mult ca Insem-natate. Dupti, prinderea In vane albanese a lui Petru deCourtenay, cumnatul $i urmasul imparatulul latin Henric,el ajunge sa cucereasca, la 1222, Salonicul In care

At

Ionita, Tarul valah al Bulgarilor, care peri supt zidurilecetatil, nu putuse patrunde dupa moartea in lupta a luiBonifaciu de Montferrat, si se incoroneaza Imparat '.

Incoronat astfel Imparat al Rasaritului, Despotul de Epirputea sa °read& ca, a resoivit chestia Constantinopolului,care era, ca si astazi, aproape numai a Constantinopolului.Supt putine raporturi Niceienii, cari.nici flota nu puteat saaiba, ar fi fost capabila, sa stea innaintea Epirului. Ceiace 1-a distrus si a distrus, in acelasi timp, si viitorul Imperiuluigrecesc, refacut intio forma imposibila, prin acesti Nicseni,cari n'aveati puteri de viata, a fost atacul butgaresc.

Pe la 1230-40 regiunile din centrul Peninsulei Balca-nice se gasesc in mina succesorului lui lonita, nn nepotat lui : Ioan Asan, cel mai puternic din noil stapinitoribulgari. De la Tirnova, el are in stapinirea sa drumurilece duc la Constantinopol. Mare claditor de palate, aid,-tuitor al unel Curti stralucite, indemnator catre literatur6,bisericeasca slavona tradusa dupti, cea bizantina, el 0 puteamindri ca-si exercita dominatia pans, catre termul apuseanat peninsulei. E adevaratul Imparat balcanic, si numai bal#canic, caci, Inca odata 2, el nu e si la no!, el n'are ce cautala nol, la Cumani asa i se zicea teril noastre pe atunci ,desi, ca si unchiul sat, avea atitia calareti cumani In rindu-rile ostiril sale, si supt Cumani, cari eraii rasa dominants,se intelegeati si toti Rominif din regiunile acestea duntt-rene. Dar ele nu-1 puteati atrage prin nimic pe acest, doritorde coroana si glorie bizantina, care a cazut totdeauna, cutoata masa greutatii sale, catre Constantinopol, unde-sivedea misiunea istorica. Aceasta 1-a inna4at, si aceasta l-asi distrus, pe el si Statul sail, cazut indata in marasmuldin care-I scapa numai dinastii noua, sirbesti (ConstantinTih) on cumane" de la Vidin (Terterizil si. ismanizil).

Intr'o lupta hotaritoare, la Clocotnita, izbuteste loanAsan sa, biruiasca pe Despotul Epirului, sa-1 prinda, sal

1 Cu vAduva lul Isaac, Bonifaciu anise un fitl, numit Dimitrie, dupes stIntultutelar al Saloniculul. El apare cltva timp, cu titlul regal, In calitate de pre-tendent.

2 Ct. Chestia Dundrif, p. 124 si urm.

orbeasca. De aid intervine in Epir o intreaga serie deschimbari; fiul loan, fratele Manuil, Teodor liberatdin captivitatea bulgara si incuscrit, prin casatoria feteisale cu dinastia biruitorulni. Dar se vede bine ca sint zbu-ciumaxile cele din urma, ale unui Stat care dispare. Se vamentinea Despotatul Epirului deosebit de Salonicul,lui Manuil (t 1241), supt Mihail al II-lea, supt fiul satNichifor, supt Casa Orsini, supt cel de-al doilea Nichifor(-1358), ins& e vadit ca va fi cu totul altceva decit ceiace fusese odinioara: o simpla, formatiune locals, care selupta, pentru existents, pe cind innainte era o formatiunecu caracter general, care lupt& pentru Constantinopol.Astfel lupta Intre Bulgari i Epiroti pentru stapinirea ConstantinopoluluL trebuie sa ni o represintam ca inclestareadesperat& Intre dol oamenl exagereaza, fortele pentrua se distruge dintre cari biruitoi ul este acela care traiestedoar atita, ca s& vady ultimele zvircoliri de moarte aleInvinsului.

in acest timp Joan Duca Vat* (Batatzes), al doileaimparat de Niceia, capata, insulele, Lampsacul, peninsulaGalipoli si, duo& moartea lui Ioan Asan, cu care se Meusecuscrui dupa, disparitia rapede a fiului acestuia1 el °cup&(1240) Seres, Salonicul, apoi, printfo conventie de casa-tone, Albania insasi, silind pe Mihail al II-lea sa, fug& InTesalia. Al treilea Imparat din Niceia, Teodor (de la 1254),apara, de o intoarcere a Bulgarilor Tracia, care e pose-siunea sa, Mihail Paleologul, urmasul sat, infringe o re-volt& epirota, sprijinita de Manfred, care lease pe ftica lul,Mihail Despotul qi ca zestre Corfu, §i, la Pelagonia, prindepe Gulielm, principele Ahaii, aliatul ginerele rebelului(1259), Doi ani dupe aceasta el calca pragul Sfintei Sofii,restituita, ortodoxiel.

Cineva putea sa, rasbune ins& pe tot,' aceia cari fuseser&pagubiti i inl&turati de Imparatii veniti din Niceia.

Nu se poate zice ca n'a Incercat-o omul care ocupa lo-curl strategice in Epir, care inostenise pe Manfred in Coda(1260), care avea la dispositia sa pe Contele Palatin alCefaloniei. Tratatul de la Viterbo u da, in curind drep-

126

insuel,

Qi

pi

el

127

turile lui Balduin al II-lea, Latinul izgonit din Constanti-nopol, asupra Ahail si Moeii, $i o Incuscrire indoita pe-cetlui in cuind invoiala. Un noil tratat, cu Imparatul ti-tular Filip de Courtenay, intervine la 1281, nu fall, sprijinvenetian. Alte legatui de familie intarira si mai mult si-tuAia egelui angevin fats de pincipatul latin al Ahaii.La 1278 moartea principeldf Gulielm ii permise all tri-mete aid chiar vicariul, bailul.

Cit de sus si de depate pivia Carol I-iti, se vede si dinamestecul sail in ciuciatele din ultimul siert al veacului alXIII-lea.

Ludovic al IX-lea, regele Fanciel, Ludovic cel Sfint, fra-tele lui Carol, se coborise in Egipt la 1248 si luptase Im-potriva Mamelucilor, cucerind orasele de pe mal, dar ajun-gind la o mare neizbinda final& (1250) incunjuat de toatepatile, e prins, se rascumpaa, se Intoarce Innapoi, dupapatu ani de petrecere prin Siia, in Cara lui, si In urma-IMamelucil aseaza pe tron pe represintantul caste! lor,Nuedin.

La capatul doranieI sale, in 1270, Ludovic se Indreaptaacum iaras1 spre Africa: el coboara la Tunis, unde-1 as-tepta moartea de ciuma, pe patul de cenusa al sfintel salepocainti.

Ce interes represinta ins& Ludovic al IX-lea in acesteregiuni? Un interes frances poate? De sigur ca nu, dardad, ne gindim la Carol, am inteles: el represinta acolointeese normande, inteesele acestul fate al sail, stapini-toul egatului Celor Dou'a Sicilii, rivnitorul la dominatiaMediteranei. Tunisul II tebuia Siciliei, cum i-a trebuit RomelCartaginea, cum Tripolisul i-a trebuit, jell, Italia AtunciPaleologul din Constantinopole, ingrozit, Innebunit de frica,a fost silit el, care, in Bizar4u1 sail, era represintantul ideilortodoxe, sä se adreseze Papei, la Conciliul din Lyon (1274),popunind umil unirea celor cloud. Biserici, de si taraganind ocit putea mai mult ca sa, scape de agentul innarmat atpropagandef catolice In Orient care era regele napoletan.

De ce n'a izbutit Carol HA ? Din cauza acelel lovituri a

IN

Vesperelor Siciliene4 , a vecernier" singeroase impotrivaFrancesilor, care, la 1282, tale in doua, regatul Celor DonaSicilii, partea de Sud, insula, unindu-se dinastic cu Aragonia.Indatli, Paleologil cer sprijinul lui Petru Aragonesul, in minilecaruia se afla, ciVva ani chiar mostenitorul, apoi si urmasulcu acelasi nume al lu! Carol, Carol al II-lea, represintantullui in Orient. In zadar Filip de Tarent lua in casatorie pefiica 1111 Nichifor Despotul Epirului, si-si reserva prinlactscris, fairy de Casa de Courtenay, expectativa BizanWlui.De alminterea si Franta, dupa o noun epoca de superb ex-pmsiune sere Orient, intl.& intr'una de prefacer! interioare,de lupte cu Siintul Scaun, si nu mai poate servi de sprijinamb4iel Angevinilor stramutaV In Italia. Si atunci veaculal XIII-lea se mintuie cu constatarea unei imposibilitatinoun, imposibilitatea Statului normand de a lua stapinirea,pe care nu o putusera lua alp, asupra basinului rasari-tean al Mari! Mediterane.

LECTIA a XIV-a.

State le france din Orient qi legaturile for cu Marea.

Paleologii n'aii fost niciodata in stare sa refacti, Imperiulin anume regiunl. Astfel nu 1-ati putut reface niclodatasi vorbim intaiii de partile continentale , in partile tracice,luate in stapinire de catre Bulgari, de si Imparatia bulga-reasca era in deplina decadere pe acea vreme. E, in ade-var, vremea schimbarilor de. dinastie: cu Constantin Tihvine o dinastie de origine sirbeasca, pe urma cele doua di-nastil originare din partile cumane, de catre Vidin, a Ter-terizilor si a Sismanizilor, care aveat si una si alta singeromanesc 1. Bulgaril erati pe acea vreme in neputinta de ase opune pretentiilor de cotropire maghiare, si regil Ungarieitrimet Taff strain' can se instaleaza si in TIrnova. Impa-ratia aceasta bulgareasca, era fara indoiala in stare de adincadecadent& Hotarele dintre posesiunile bizantine si pose-siunile Tarului slay ramineat flotante: cind ofensiva bulgareasca cuprindea teritorii bizantine, cind revansa bizantinaraspingea putin mai catre Nord pe Bulgari. In regiunea Fili-popol-Adrianopol se poarta astfel o lupta continua, caredureaza mai bine de un secol. Daca acest Stat bizantinar fi dispus de forte mai marl, jar nu de o mina de sol-data adusi de la Niceia si de elementele, in mare parte cutotul ticalosite, pe care le intilnise in Europa, daca el arfi fost vrednic de traditiile pe care in represinta, nu era

I V. Chestia Dundrit, p. 136 qi urrn.

9

130

nimic mai usor decit sa cucereasca Tracia Intreaga, nimi-cind in felul acesta, cu mai bine de o suta de anT in-nainte, Statul bulgaresc. Cad' stim in ce imprejurarl mise-rabile s'a ispravit Taratul, sfarlmat in doua bucati: una laVidin, cealalta, la Tirnova si Impartirea aceasta intreVidin si Tirnova exista si mai Innainte, iar regiunile depe malul Mari!, toata regiunea dobrogeana, unde sint TurdastazT, forma un Tinut, din punct de vedere religios si po-litic, bizantin. Acum, Intre situatia din 1390, clnd rostulpolitic bulgare,sc a disparut, si cea din 1290 nu este odeosebire asa de mare, inch sa, zicem: la 1290 un Terterilera Inca destul de puternic ca sä se poata impotrivi unulatac sistematic organisat §i energic al Bizantuluf. Nu. Incasul clnd acesta ar fi avut o armata, ar fi capatat Tra-cia, dad, nu si malul Marl Negre.

Cad, In partile acestea, chiar dad, Imperiul ar fi cuceritinteriorul, Inca, termul nu i-ar fi apartinut. Prin tratatuldin Nymphaion, prin alianta cu Genovesii, acesta era te-ritoriul reservat prietenilor italien!. Prin urmare PaleologiTse condamnasera de la inceput s'a nu alba niciun fel deinitiative, sa, nu fntretie nicfun fel de forte militare: erao abdicare In ceia ce priveste Marea Neagra. Pe ling,aceasta: In ce regiune se putea forma si Intretinea o flag,bizantina? In Arhipelag? El apartinea acelor Italienf carirecunosteat numal cu numele suprematia Venetiel, formindImpreuna asa-numitul ducat al Arhipelagulul cu capitalaNaxos, acel Ducatus Egeopelagi" care se IntlIneste panatarziti In veacul al XV-lea: ba urme ale acestel stapiniriitaliene din Egeia ail lamas pan& in veacul al XVI-lea, Inepoca lu! Soliman-cel-Maret. Orf pe insulele cele mar! ?'Oriole din aceste insule, apropiate de coast?, Asiel, si eratIntriadevar ale Imperiuluf Bizantin, acelea pe care le re-°lama si acuma Turd!, cu ultimele for puteri diplomaticesi ultima amenintare a armatef lor, dar pana la capatnicl ele nu ramin toate In stapInirea Bizantinilor. &at,In sfirsit, cele trel insule mar! din Marea Mediterana: Creta,Rodos si Ciprul.

Dace este o provincie din, impartirea ImperiuluT bizantin

131

al Comnenilor pe care Venetia sa o fi pastrat si organisatIn asa, fel, Inch dominatia el sa, dureze secole, dispunindinteadevar de toate mijloacele, aceasta este Creta. Aid,fiindca era o regiune departata, cu o situatie local, Intimcitva deosebita de a Venetiei, s'a introdus o noua, formade stapinire, si anume considerindu-se ca un regat, ca unregnum, ceia ce era indreptatit si prin faptul ca, anumepretendenti bizantinT de pe vremuri s'ati fost asezat in Creta.Republica venetian& a numit aid un duce, dogele Venetieiavind in atirnarea lui pe acest duca. Pan& la jumatateaveacului al XVII-lea, Venetienii au fostcum se va vedeaaid, in Creta. Pentru a se asigura deplin de aceastainsula locuita de Greci si MusulmanT, ace! MusulmanTcari scad in zilele noastre si ail pierdut de mult'a vremeimportanta de odinioara,pentru a se asigura de aceastapoporatie fixat'a, care nu era catolica si nu era italiana,,represintantii celor mai influents familii venetiene ail lostasezati durabil in Creta. Vedem astfel un not sistem decolonisare, care innainte nu exista: niciodata nu s'ail In-tIlnit in Pera de ling& Constantinopol, In Alexandria, etc.,patricieni cari sa nu se mai Intoarca, acasa. Cutare ra-mura sta in Venetia, iar ramura secundara locuieste per-manent in Creta, formind o nobilime asezata aid pentrutoate timpurile si dInd o adevarata colonisare statornica in-sulel. Pe de alta parte, s'a introdus imediat clerul latin,cu intreaga organisare catolica, si clerul acesta a jucat unrol de capetenie din punctul de vedere politic, al consoli-Mal dominatiei venetiene. intr'un cuvint, insula a fost re-facuta supt toate raporturile ca feud& venetiana, si refa-cerea a fost asa de puternica, inch pan& azi se simteInca in populatie aceasta influenta, si nu numai in monu-mentele pe care le-a lasat, din cele mai importante mo-numente arhitectonice latine, cu fortificatil care au pututresista jumatate de veac Turcilor 1. Chiar aspectul fisic

I Acum In urmg, un InvAtat italian, Gerola, a Infiitisat In trel volume rg-mAsitele acestea monumentale, In parte bisericesti, dar In cea maI mareparte fortificatil (Monumenti veneti nell' isola di Creta, 3 vol., Venetia 1905-8).Din nenorocire Grecil, de cind slut stApInI pe acea insulg, chiar Innainte deunirea el cu Grecia, ail persecutat toate resturile italiene, Ili, cum antago-nismul dintre Grecia $i Italia creste tocmal din causa Mgril Mediterane, acestvandalism continuind, va ajunge vremea cind aproape In toate locurile ur-mele dominatiei venetiene vor fi dispArut.

in

al locuitorilor a ramas lntre urmele acestel st&piniri; do-vada d. Venizelos Insusi. Si d. Ger land tiparia acum cltivaani un studiu despre familiile acestea nobile venetiene dinCreta 1, aratind cum, in veacul al XVIII-lea, dui:a decenilde st&pinire turceasck existail Inc& °amen' cari vorbiatgreceste, cari erat ortodocsi si cari, cu toate acestea, pur-tat numele marilor familii venetiene de pe vremuri si pas-trau privilegii scrise din vremea Republicei.

Dar, In afar& de insula Creta, ElizanW1 ar fi putut s&se razime pentru alcatuirea unel flote pe insula Cipru. 0insula admirabil de potrivitk mai bine chiar deck Creta,prin faptul ca intr'insa se unesc, putem zice, trei curente co-merciale: curentul comercial care vine din Apus, merglndcatre Asia Mick curentul comercial care vine de pe coastaTraciei vrind sa ating& punctele siriene, curentul dinEgipt, care de atitea on a incercat s& iea in st&pinire si Ci-prul si, In sfirsit, cel care aduce viata economic& a AsieiMidi spre coltul acela in fundul caruia se gaseste Attaliade odinioark Satalia din timpul nostru, si Alexandreta. Prinvirful cu care se terming la Nord-Ost, insula este o con-tinua amenintare pentru aceast& coasta, si Englesii caris'ail asezat daunazi in Cipru stiat bine ca este un admi-rabil punct de dorninatie. Cu Creta o Putere maritim& nuse poate lipsi de Cipru; cu Ciprul ins& se poate lipsi, suptfoarte multe raporturi, de Creta.

Si aici, in Cipru, se fixeaza, Inc& de la sfirsitul yea-cului al XII-lea, feudalul care fusese pan& atunci, alatureade Conrad de Montferrat, pretendent si la coroana Ierusa-limului. Acest pretendent, Guy, era din Casa de Lusignan,o familie nobila francesk fara stramosi prea importanV,bieti stapinitori de castele in Poitou, stramutatil cu prilejulcruciatelor in Orient. CITA, pe urmO, se iea Aeon, dartotusi cruciata lui Ricard Inima-de-Let si Filip-August alFranciei nu izbuteste sa Inlature stapinirea musulmana dinregiunile Palestine! si Siriel, dinastia de Ierusalim, far&a-si parasi drepturile, far& a-si sacrifica pretentAile, pastrind

1 Histoire de la noblesse critoise au molten age, Paris 1907 (tiraj a parte dinRevue de 1'Orient Latin", X, XI).

133

innaintea ochilor anume sperante de viitor Inca doua veacuri,se retrage, In clipa chiar rind se fundeaza, In Cilicia, re-gatul Armeniei Mid, cu orientare apuseana,aici, In Cipru,unde Inlocuieste pe Bizantinul separatist, imparatul" IsaacComnenul, izgonit de regele Ricard. Astfel se adauge la tit-lul de rege de Ierusalim si titlul, not, de rege al Ciprului:la inceput regi de Ierusalim cari se mutasera In Cipru,mai tarzit, in rIndul Intait regi al Ciprului cari aveat doaranume tendinte asupra Ierusalimului, si pretentiunea for seIntindea, fireste, asupra Intregil coaste a Siriei, regatul forierosolimitan find astfel mai Intins in expectativa sa decitregatul care fusese in realitate. Gindul for de intregire amosteniril trebuia sa, se indrepte Intait asupra Asiei Mid,si prin Asia Mica asupra Siriei. incoronindu-se cu coroanade Cipru si cu cea de Ierusalim, ei ajung la o insemnatatemare pe la jumatatea veacului al XIV-lea.

In insula eras asezati 'o mulVme de nobili de origineoccidentals: unil Italienl, cei mai mult,i InsA Francesi. Casefrancese fara mare stralucire acasa izbutesc astfel A, joace unmare rol in Cipru. Pe ling& ei era o populatie greceasca,cu episcopii si Mitropolitul el, ortodocsi. Insula inlatiseaza papaastazi splendide ramasite ale arhitecturii cruciatelor, alearhitecturii france in Orient, monumente care at fost stu-diate de Enlart, precum monumentele siriene fuseseraobiectul studiilor lui Rey. S'at studiat si epitafurile regilorsi nobililor, clericilor de odinoara, care at fost strinse de unEngles ciudat, d. Tankervylle J. Chamberlain, acel ce pu-blics, acum doutizeci de ani, frumoase inscriptii din Ni-cosia, vechea Leucosie, Capitala Ciprului, supt titlul cA,utatde Lacrymae Nicossienses" 1.

Cu o nobilime care si-a p'astrat caracterul militar pan&la sfirsit, care traia numal pentru aventuri razboinice siera insufletita de spiritul cruciatelor, ce nu se putea stingein Orient tocmai din causa existentel acestui regat, StatulLusignanilor, nu numal c& nu putea fi anexat de slabulIrnperiu not al Bizantinilor, dar era chiar o amenintare

1 V. pentru toate cartea mea Philippe de Mizieree et he eroisade au %If -ealgae, Paris 1896.

134

pentru once tentative bizantina de a juca un rol maimare pe coasta de Sud a Asiel Mici.

In Rodos s'ati a§ezat Cavaleril Ospitalieri. El veniati dinIerusalim, unde pentru apararea cetatil sfinte §i a rega-tulul care se formase in jurul el, pentru siguranta peleri-nilor se alcatuisera a§a-numitele militii religioase", ordinede cavaleri, al caror membri erail in acela§i timp §i lup-tatori §i calugari, traind tog laolalta. Indepliniati in rindulintaiii anumite servicil religioase, consacrindu-se unel mi-siuni care nu era mai ales o misiune militar5 ingrijindu-sede bolnavii cari veniat in spitalele for de aceia OrdinulSf. loan se §i nume§te: al Spitalului,ocupindu-se ca in-firmieri al pelerinilor, cari veniat la Sfintul Mormint §i pecari-i ospitalisail" acolo, la manastirea lor, a Sfintuluiloan, de unde numele de Cava leri loaniti.

Tovarasil loanitilor §i-ail cautat, dupe caderea regatululde lerusalim, rostul aiurea. Bogatii Templieri perira inFranta din ordinul lul Filip-cel-Frumos, la inceputul seco-lului al XIV-lea, lasind Parisului zidurile tragice ale Tem-plula dar Teutonii, chemati de regele Ungariei contra Cu-manilor paging, ocupara *i colonisara Tara Birsel, apoi,dincoace de munti, valea riului Doamnel, cladind bisericaveche a Cimpulungului, pana ce invidia regale -1 facu sapiece in Prusia, care li datorete cultura el de astazi 1.

Veniti in Rodos fare greutate la 1310, pe vremea cindPaleologil erail prin0 in grea lupta cu Turcii Si cautatajutor mercenar in toata lumea, Ospitalieril ail ramas vremeindelungata, pana in veacul al XVI-lea, adeca, pan& la cu-cerirea acestel insule de catre Turd, clnd apoi ail trecutla Malta. Insula Rodos pastreaza §i astazi amintirea ca-valerilor: este acolo un intreg cartier cladit occidental:Caracul cu strade inguste, case innalte, fere§ti marunte,potrivite pentru lupta, cu biserici de pe vremuri 2

' MaI titrziu au venit In partile noastre si IoanitiI, pe la jumittatea yeaculuI al XIII-lea. Era vorba sa se aseze In Severin, li se dilduse Olteniatoad{, Ii se supusesera cnezatele jiene si Voevodatul de Arges chiar, pe la4250, dupit navitlirea ttitAreasca, dar, orI n'ad venit, on ad stat foarte puffin,neavind niciun fel de influents. Teutonii Insii, cu Klaus de Redwitz, tineati,chemati de regele Sigismund, Severinul In vremea lul. Vlad Dracul.

2 Vederl, In noua publicgie italianit (1913), Le isole del Mar Egeo occupatedagli Italiani.

135

Cava leril Ospitalieri dispuneau de o flota' . El erat sa-pid', in adeva'r, nu numal pe Rodos, ci si pe Kos) Nisyrossi o multime de alte mid insule, Dodecanesul ocupat acumde Italieni pana la executarea pacii de la Ouchy".

Tot asa de deplin inlaturat era Imperiul bizantin si dinalte part!, din insulele vecine cu Moreia, din marea in-sula Negroponte, care margeneste si stapineste Cu totulcoasta Aticei, insula impartita intre mai multi senior! feudal.",can luasea fiecare o treime" dintr'insa. Interiorul, cumstim, apartinea unul numar oarecare de stapinitori latini;In Atena era ducatul Atenel si dincolo de istm stapinireatrances& din principatul de Ahaia. Stapinirea aceasta nudispare odatti, cu Casele care o Intemeiasera, ci trece, cums'a spus, prin mostenire in mina Casel stapinitoare In Su-dul Italie!, o Casa capabila de a relua marile planuri alecruciatilor de odinioara, marele gind de dominatie asupraMari." Mediterane, Angevinil din Neapole: si Carol I-iii siCarol al II-lea all fost considerati astfel ca principi aiAhaii, precum eraU si stapinii Insulelor lonice.

Si sa mai adaugim un al treilea factor latin: GenovesilMalt", a caror intrare in Orient o cunoatem, si Catalaniipe urma. Genovesilor, prin tratatul de la Nymphaion, lise daduse Pera, care fusese innainte a Venetienilor, sidreptul de a se Intinde in spre Marea Neagra. ET eraU Inplina expansiune atunci, si ail si intrebuintat acest pri-vilegiu, ajungind la un rol foarte important din punct devedere comercial, in cele d'intaiii deceni!, si cu toata ca-inta Paleologilor, cu toate intrigile tesute de el cu Venetia.In partile acestea din Crimeia aflara dominatia tatareasca,a Hanilor si a sefilor in legatura cu ei, can nu eraU Instare sa exploateze economic peninsula, si atunci Geno-vesil ail cumparat de la Hanul tataresc teritoriul pe careau cladit vestitul for oral Caffa. Acest oral a iritratimediat in concurenta cu cetatea venetian& de ling& guraDonulul, cu Tana, si in scurta vreme Tana ie,se cu desa-virsire invinsa din aceasta concurenta. Genovesii s'ailintins In urma pe toata coasta Mari!, la Cembalo, vechiul

136

Symbolon, la Soldaia, la Vosporo, la Sorgat, prin par-tile undo este acum Sebastopol si alte fundatil ale Eca-terinei a II-a, pan& chiar in regiunile caucasiene. Inte-riorul insusi atirna in parte de Genova, asa-numita Gotie,care 'Astra Inca la 1580 amintirea Gotilor tetraxiti dinveacul al IV-lea (se mai vorbia la sfirsitul secolului alXVI-lea, in muntii de aid, limba gotick extraordinary do-vada, de% putere de resistenta a unui popor uitat timp de1200 de ani).

Genovesii s'at intins si in regiunile de Apus ale Marl Negre:fara sa admitem fabula, din veacul al XVII-lea, ca. la Su-ceava s'ar fi gasit urme de monumente genovese, Mal saadmitem acea ridicula, si tot atIt de indaratnica teorie caGenovesil ar fi fost vre-odata la Giurgiu sat la CalafatGiurgiu inseamna satul intemeiat de un Giurgiu, fara saalba a face cu Sfintul Gheorghe, patronul Genovei, iar Ca-lafat, daca, se leaga cu un cuvint italian, acel cuvint segaseste si la Greci, si nici linia de comert, nici statiunileei nu mergeat In aceasta parte , in schimb el' s'atasezat la Cetatea-Albk unde a fost odinioara CetateaNeagra", in vremea bizantina: Maurokastro, din care s'aMout Mauocastro, Maocastro, Moncastro. Moncastro al fora durat pana cind a trecut la Moldova, odata cu Inceputulveacului al XV-lea. Pe de alts parte, in bratul Chiliei, undeeste azi Chilia-Veche, s'a intemeiat o cetate cu numele deLicostomo, dupa acel, grecesc, al guril, care inseamna GuraLupului". Licostomo a trecut si el, cam pe acelasi timp,In stapinirea Teril-Romanesti si a Moldovei, pan& s'a facutin fata, noua Chilie. Toate porturile de pe malul vestic alMarl Negre sint insemnate cu cea mai mare Ingrijire inportulanele genovese, ceia ce inseamna ca ace;itia secoborati foarte des In apele Dobrogil viitoare. Nu tre-buie sa exageram ins& nici aid: n'at tinut consuli inaceste parti, dar e sigur ca, la Constanta, la Mangalia, pevremuri, at avut negustorii genovesi deposite de marfuri.

Astfel ei creasera o adevarata putere maritima, un Imperiumediteranean. Dad, se adauge pe ling. aceasta StApinirea forIn Pera, care a fost trecut In 1261 de la Venetieni la dinsii,daca, se Sindeste cineva la intinderea for de mai tarzit In

137

Lesbos, in cele doua Focel, pe coastele Asiel Midi, inChios, care ajunge s& fie stapinirea unor familil geno-vese, incepind cu a lul Martino Zaccaria, recucerito,rul el in 1346, putin innainte de momentul cind, suptJoan al V-lea Paleologul, Lesbos ajunge al familiei Gatti-lusio si cind, in pierderea de Imperiul bizantin a insulelor,se dadea (dupa 1370), intre Genovesi si Venetieni, luptapentru Tenedos, am credo c& ne gasim in fata unul feno-men de domeniu maritim asa.' manator cu fenomenul carese intilnise la Venetieni innainte'.

El bine, nu era asa. Genovesil au fost totdeauna mainegustori decit Venetienii: totdeauna la eel d'intatit casade comert a jucat un rol mai mare fat& de magistraturidecit in cealalta republics. Familiile nubile genovese auOut o actiune separata pe care Venetia n'a cunoscut-oniclodata. Sa se adauge Inca un lucru: Venetia e oarecumla o parte de lumea italiana, de dominatia pe care s& opoata exercita asupra el aceasta lume, pe cind Genova esupusa la doua influente care s'ati exercitat pe rind: in-fluenta Imperiului german, care a stapinit in Genova, real,de-o multime de off, prin podestatil sal si, de aka parte,influenta francesa, care se intinde pe partea Rivierei. Ge-nova n'are unde capete un domeniu interior; autoritateael asupra SardinieI,disputata Pisanilor in veacul al XII-lea,lui Frederic al II-lea, in al XIII-lea, pentru a cadea de laPisa la Coroana AragonieT in 1297, si a Corsicel, smulsa dela Pisani, carora li-o redase Papa innaintea cruciatei, nu-mai prin lupta de la Meloria, in 1284, a fost totdeaunafoarte discutabila ; expansiunea el in Africa a fost prea depar-tata, si din ea orhul nu se putea hrani. Astfel Genova

gaseste acea asiet&" continental& care i-ar fi fostnecesara pentru a se desvolta dupa dorinta. Atunci, ne-avind nice unitatea de actiune a Venetienilor, nits inde-pendenta for de catre vecini, nice basa teritorial'a necesara,natural ca n'a putut pastra domenil iute dstigate.

in cei a ce privesteAragonesii acuma, dinastia for s'a Intins,innainte de ail anexa, Sardinia, asupra Siciliel, dupa Ves-

V. memoriul mien Venetia in Atarea Neagra, Dobrotiel, In rAnaleleAcademieT Romine", pe 1914.

s&-sr

nuir

138

perele Siciliene, dar, sa treaca mal departe decit Sicilia, afost incapabila. Causa o poate afla usor tine stie istoriaPeninsulel Iberice in veacul al XIV-lea. Regatul Aragonielca si regatul Castiliel n'aveat atentia Indreptata In vremeaaceia catre Rasarit, ci era' amestecate, supt o multime deraporturi, in lumea de la Nordul Pirineilor, intervenind nuodata in razboiul de 0 Suta de anl, cu pierderl marl' pentruCastilia. Sicilia Insas1 II cazuse in mina, Aragoniel fara sa,o fi urmarit: nu AragonesiI at provocat rascoala din Si-cilia, ci rascoala local& a chemat pe Aragonesl.

Acum, este adevarat ca in Catalonia se facea, din Bar-celona mai' ales, un comer foarte important cu Orientul,a acest comerir a crescut din ce in ce mal mult in veaculal XIV-lea; e adevarat ca, de curind posesiunile bizantineaveat si ele astfel de resiienti, c6, erat consull catalanipans la Alexandria in Egipt, dar aceasta e o iniOativalocala, iar nu ofensiva regelul Aragoniei. Catalanii atfost totdeauna o lume deosebita: si astazI 61 formeazao regiune republicana, oraseneasca, pe clnd dincolo e ceaaristocratica si teraneasca, a vechii feudalitati Ba chiar Ca-talanii nu, se pot razima pe Aragonesi in aceasta opera deexpansiune. Regele sicilian Frederic al II-lea, fratele regelulAragoniel Jacob al II-lea, n'a avut niclo parte In fabuloa-sele expeditii orientale ale Almogavarilor. Si, cInd Catalanilat de pornit o actiune militara, ea se face pe seama lor pro-prie; inchiriindu-se ca luptatori Imperiulul Bizantin, carei-a Intrebuintat contra Turcilor din Asia Mica, El formatbande independente, lucrind pe riscul lor, si unul din sell,avind noroc, a fost Mare-Duce si Cesar in Bizant, Rogerde Flor I, sotul Paleologei Maria, care a jucat un foarteinteresant rol dramatic In istoria Imperiului bizantin la in-ceputul veacului al XIV-lea. Mare-Duce e si aliatul sat Beren-guer d'Entenca. Lagarul lor de la Galipoli, unde era si unbastard regal, ajunse o primejdie pentru lmperiu: ArmataFrancilor" Isl avea Guvernul si pecetea el si reclama are-gatul Macedoniei", cu Salonicul; in Ramun Muntaner, eagasi istoricul aventurilor sale. Turcii erat acum aliatif lor,cars lucrat si Impotriva Coroanel aragonese. Calugaril dela Athos full, Idluiti si el de banda lul Rocafort. La 1309 Ca-

I Alt Roger, de Loria, luptase, ca amiral napoletan, In Moreia.

139

talani navalisera in Tesalia, framintindu-se cu Arominii no§tri.Astfel se alcatuiesc vestitele marl companil catalane,

corespunzind cu ,, companiile cele marl" din razboiul de0 Suta, de ani in Franta, care ajung sa joace un rol decapetenie §i in Atica, in serviciul ducelul Atenel, Gautier deBrienne: in lupta de la Kephissos, In Beotia, el- cufundard,in mla§tini intreaga oaste a Francilor Moreii, cu Gautierin frunte, care voia sac! goneasca. Aceasta biruint,a li daduAtena, ducele fiind intre moil!, §i el o inchinara fo§tilorstapini din Casa Aragoniei: un vicarit-general aragones,numit apoi president ", resida, de acum innainte In Teba,ling un mare§al ales de ace§ti Mameluci creOini §i un

cancelar al companiel" . In desfacerea dominatiei Angelilorin Tesalia, ei intervin, creind un ducat catalan de Neo-patrai, cu Domokos §i insa*I Farsale. In Eubeia, apoi, el aveatKarystos; Egina, Salamina li apartineat, ca §i Salona pe conti-nent, un comitat. Regele Maiorcei, Jacob al II-lea, din Casa deAragonia, un doritor de cruciate, se privia ca principe al Ahail.

Peste putin, Intr'o noua fasa, dupa, aparitia Sirbilor, aGrecilor §i a familiel Acciajuoli (1373-88), Contpania Na-varesa, in legatura cu luptele lui CarolIcel-Rat in raz-boiul de 0 Suta de ani, vine sa ajute pe Jacques deBaux, pretendentul la Coroana latina a ConstantinopoleT.Seful lor, Petru de San-Superano, fu puternic domn inaceste parti, i Navaresil pastrara, Atena pane ce NeroAcciajuoli li-o smulse, In Mait 1388. In Salona §i Eginaramasera numal stapinirT locale trecatoare. Dar San-Supe-rano ajunse, la inceputul veacului al XV-lea, i print al Ahail.

Aragonia s'a trezit §i ea mai tarzit, In veacul al XV-lea,end §i-a mai uitat de Franta, unde se Intemeieaza o mo-narhie absolute; s'a gindit atunci la rolul ce-1 poate jucaIn Orient, supt regele Alfons al V-lea, care avu lega-turf cu Scanderbeg Albanesul. Numal cit atunci se In-timplase altceva: se Meuse unirea intre Aragonia §i Cas-tilia, Si unirea aceasta a silit pe Aragonesi sa, colaborezela opera Castiliel: de cucerire a Grenade!, de inlaturare aMaurilor, §i atunci rosturile italiene at cazut pe planul aldoilea, iar initiativa in Orient a disparut cu desavirOre,

LECTIA a XV-a.

Turcii cal not 1,3 i luptele for pentru stapinirea termurilorMediteranei.

Am ajuns, in desvoltarea chestiunil Mari! Mediterane, lamomentul acela cind noua putere turceasca incepe s& semanifeste. Prin urmare elementul turcesc, care, in tim-purile anterioare, fusese cu mult mai puternic decit cumera pe la 130Q supt Selgiucizi el form& un singur Stat, oImparatie care se intindea si asupra Asiel Mid si asupraSide', Mr& a fi in stare s& aib& o flot& care s&-sl intincladomina Va asupra basinului de liasarit al M&ril Mediteranelizbuteste a o face in aceast vreme de imp&rtire si deca-dent& Statul selgiucid de °clinical& se sfarima Intr'o mul-time de formatiuni separatiste, asa-numitele emirate. Ebine sa le cunoastem ca sa se vad& in ce chip unele dinele-si intind dominatia asupra Marl

In Asia Mica avem dou& marl emirate centrale in loculStatului unitar de odinioark acelea care at cap&tat omai larg& parte din mostenirea Sultanilor de la Conie sailIconium: emiratul de Caraman si emiratul de Chermian.Unul are de Capital& Conie insasl: cellalt Chiutaie, cunos-cuta mai tarziti ca loc de exilsi al familiel lui Constantin-Voda Brincoveanu. Ele n'aii nicio legatur& direct& cu Marea;din partile acestea nu poate veni deci nido primejdiepentru slabul Imperiu bizantin al lui Ioan al V-lea Paleo-logul si al urmasilor lul. Cu totul altfel este in ceia cepriveste emiratele ce se formeaz& la term.

141

Pe ling& acelea care se afla in jurul localitkilor Pa-lacia si Alto logo, Miletul si Efesul de odinioark care sepastreaza si astki, cu desavirsire decazute, avem emiratulde Smirna sail de Aidin, aproape de aceiasi marime cuemiratul vecin de Sarucan, cu capitala Manisa, si maimare decit emiratul lui Teche, Teche-ill, de la Satalia, oncel, lician, de Mentese, ori, in sfirsit, emiratul de Alaiasail Candelor (ili" insemneaza ,,provincie" : Rumelia" deastazi, Rum-ili", provincia roman&").

Emiratul de Aidin era asezat in locul cel mai potrivit, si amva,zut cum si in secole anterioare anume stapinitori turd pu-seser& mina pe aceste locuri pentru a exercita de acolo o do-minatiune asupra partilor de la Mare, vecine cu Smirna: asaa fost casul lui Tzachas din epoca Selgiucizilor; prin urmareemiril cari la jumatatea veaculul al XIV-lea, pe la 1330-40,se aseaz& la Smirna, nu fac altceva decit s& Innoiasc&lucruri care se petrecuser& si cu tree sute de ani innainte.

Deocamdata n'are nicio importanta, , nici din punct devedere maritim, micul emirat care se formeaza In jurulBrusel, Niceil si Nicomedel, orase care vor fi cistigate dealtminterea mai pe urm& numai: se formeaza in regiunileinterioare, in jurul unor castele de o important& cu totulsecundark ca SOgud, emiratul lui Osman, care se desvolta,In spre Marea de Marmara, si intrebuinteaza, o multime devreme ca sä se intinda, pan& la oarecare proporW. Nielvorb& nu e s& se cunoasca pe vremea aceia o Capital&a acestui emirat, care nu e decit un numk de forturiluate in stapinire de o band& de jafuitori neobositi, carise hranesc din prada caravanelor, si cari, ca s& WM, lo-curi de adapost, tainite, cuceresc asemenea castele. Peurma, dup& inlaturarea bandelor catalane din Asia MicA,,ajung Turcii acestia osmanlii sa, fie (de la 1336) st&-pinii celor trel orase care due in fata Marl. Deocamdat&ins& de el abia se vorbeste. Cronicile bizantine arata, ca,toata atentia e concentrate &supra Turcilor din Smirna,din 'emiratul de Aidin.

Niciodata bandele acestea n'ar fi p&truns In Europa daca,

142

n'ar fi fost chemate. Imperiul bizantin avea necontenit ne-voie de soldati pentru scopurile sale interne, pentru a servideosebitele partide care se alcatuiesc in Capital& si carelupta, pentru putere. loan al V-lea, Imparatul care va duceo viata foarte grea, trebuind sa cerseasca, ajutoare in Europasi sa, propuie Papei unirea Bisericil de Rasarit cu Bisericade Apus, in schimbul unel sume de bani si unui ajutorde corabii, acest loan al V-lea incepe domnia lui in im-prejurari de o greutate exceptionala. Minor, ii mai trebuiaun numar de ani pans sa ajunga la vrista de a puteadomni. Atunci tutorul pe care i-1 lasase tatal sail An-dronic-cel-tinar, se ridica impotriva pupilului sail. Acesttutor este Joan Cantacuzino, care, o bucata de vreme,usurp& puterea, cu titlul imperial de loan al VI-lea. Asa!mit, timp de zece an! (1341-54), se poarta o lupta invier-sunata in Peninsula Balcanica, intre partisanii Imparatuluilegitim, care este copilul Joan al V-lea, aparat de mama-sa,Ana de Savoia, si intre Cantacuzino, usurpatorul.

Si nu numai atit: nu s'ar fi putut framinta atita vremeun partid bizantin si cellalt, dada n'ar fi gasit sprijin inchiar Peninsula Balcanica. Si iata de unde putea veniacel sprijin. Statul bulgarese avuse pe atunci:, prin anil1340-50, mai mult noroc decit Bizantinil. Dupa, lupta dela Velbujd sail Chiustendil, la care ail luat parte trupeleDomnului de Arges, Basarab Voevod, in calitate de abateale Bulgarilor, spre a-I salva de o patrundere sirbeasca,izbuteste a se impune si a se mentinea in Domnie contraprotejatului sirbesc Tarul Alexandru, nepotul lui Mihailsi sotul Domnitel din Arges, asigurat, deci, prin legaturide familie la Nordul Dunarii. Alexandru, care va avea doargreutati religioase, en unele secte eretice, se poate gindila o ofensiva impotriva Bizantului. Si natural ca, atuncicind partisanii Paleologulul, legitimistii, se lupta impotrivaCantacuzinistilor, Tarul Bulgariei, legat si familiar cu Bitzantul, profit& de orice ocasie spre a-s% intinde dominatiaspre Sud. El adauge posesiunilor sale termul, totdeaunadisputat, al Marii Negre: Anchialos si Mesembria. Nu nu-mai atit: cum s'a vazut in Chestia Dunarii, tocmai in a-ceasta. vreme Serbia, in stapinirea vestitulul Craiii Stefan

143

Dusan, innainteaza asupra Macedoniei, o cucereste foarter&pede, tintind c&tre Salonic. Stefan Dusan se incoroneazaTar, cel d'int&iii dintre eel do' Taff adev&rati ai Serbiei,pentru c& au fost ma' multi can au luat titlul imperialMr& ca puterea for a corespunda cu aceasta denumire.Domn asupra Macedoniel intregi pan& la Mama Adriatic&orase cum e Cattaro bat monedele for in vremea aceiacu chipul Tarului sirbesc, Imperator Stephanus",unit cuVenetia impotriva Ungariei,caci continua vechea luptadintre Venetia si Ungaria pentru Dalmatia, el se co-boar& in Tesalia, unde va guverna mai arzia frateleWI cu titlul de Imparat, Simion, apol si fiul acestuia,Joan. Astfel regiunile undo fusese odinoar& leaganul Sta-tului bulg&re,sca al doilea, al lui Samuil, Taratul deOhrida,apartin Serbiei, care nad&jduieste a cuceri si Cons-tantinopolul; pentru ca, neaparat, Stefan Dusan nu seputea intelege in adevar Tar decit in resedinta legitim& aImp'aratilor de Ras&rit.

In framintkile acestea teribile, la care se adaugg, acelea,aproape indescifrabile, provocate de ultimil represintant"al feudalit&tii latine in Moreia, se cereail soldati din toatep&rtile. S'ail utilisat int&iti diferite bande crestine dinaceasta peninsula. Dec', precum, in aceiasi epock in luptadintre dinastia engles& si dinastia franc,es& pentru pose-siunea regatului Franciei, in razboiul de 0 Sut& de an",erati utilisate Marile Bande, les grandes compagnies",care cu mult& greutate ail putut fi distruse, acelasi feno-men, foarte interesant si pentru istoria militark se ma-nifest& in cellalt carat al Europe'. Avem aid pe un Mom-cilo, un Dobrotici: acela care cap&t& ca rasplat& Midia sialte castele de pe coasta Mani Negro, ling& Mesembria,de la Bizantini, impreun& cu titlul de Despot, viind dintr'oinrudire cu familia Paleologilor, si care, trecind spre Nord,ajunse in regiunea Varnei, avindu-s' resedinta in Kalliakra,ca intemeietor al Statului dobrogean, numit de Turd dup&dinsul.

Dar bandele acestea din interior nu ajung, si ele oferiatio mare greutate: plecail din serviciu numai and voiatele, ca si bandele marl din Franta pe care Ludovic at

144

XI-lea a trebuit sa le Indrepte Impotriva Sviterilor cas& piara, in lupta de la St.-Jakob. Era mult mai comods& alb& cineva soldatl Inc & mai ieftenf, lipsiirf cu totul deonce fel de pretentif, foarte inspaimintati la ideia de ase Infatisa Innaintea Maiestatil imperiale, soldati venit1 dinSeri straine, cari, dupa, ce-sl indepliniat slujba ce li seceruse, puteat fi trime§T Innapof acasa, $i, pe de alt& parte,soldati a carol religiune si rasa if faceat sa, nu fie bineprirnii f, dac& ar fi incercat sa se aseze in mijlocul popu-latiel mai vechi din Peninsula, fats de care of 141, capaglni, trebuiat s& haneasca, oarecare antipatie. I§I inchi-puiat Bizantinif c& acestia nu sint capabilf s& devin&vre-odata, Usurpatorf, cum incercasera a fi Catalanif cuRoger de Flor, sat Momcilo sat Dobrotici, doritori de a-0 creaState din regiunile imperiale. At prins s& se adreseze decdTurcilor din Smirna, celor de supt stapinirea vestituluiOmar sat Umtr, cari, pentru bani voie de prada, dattot concursul for partidelor bizantine. Dar Umtr era unulsingur, iar partidele doua, gi atuncf trebuia Ca partidultare nu putea dispune de ajutorul lui Umtr, s& poataopune alte forte, de aceia% natura, fortelor din Smirna.Astfel at inceput sa, se Indemne i Turcii otomani, pevremea lui Urcan, Elul i succesorul celui d'int&it stapl-nitor din acest emirat, care i-a dat §i numele. Pe rindTurcil aidinlii §i Turcif otomanf invadeaza In bande Pe-ninsula, Balcanica, parasind de obiceifi cimpul de lupt&undo fuseser& chemati, de Indata ce-vi indeplinisera mi-siunea.

Si de ce, din aceste dou& felurf de Turd, at ramas Oto-manif, iar nu eel din Smirna? At fi fost mult maf naturalsa Amin& cef pentru ca erat mai vechf decit

§i, al doilea, pentru c& emiratul de Smirna era unemirat maritim, asezat la o Mare libel* pe cind cellaltera o formatiune continental& care rasbatuse mai tarzitla term,§i nu la o Mare deschisa, ci la Marea de Marmara.Si, chiar dad, an fi ajuns la Marea Neagrk ce era as fac&In aceste parti far& niciun fel de important& ? Apof Smirnaera unul din cele mal Insemnate porturf rksaritene, fiind

§i

d'intait,laltf

145

plina de negustori apuseni, genovesi, venetieni, cari aduceatcu &1st' bogatil, cultura, legaturi diplomatice. Umtr sifratele lei, Chidr-beg sau Hitirbequi", cum II ziceai Fran -cesil, erat oameni despre cari se stia In terile occidentale,fiind oarecum admisi in ordinea politica a timpului. Sitotusi ace,sti bandit! mal simpatici at fost Inlocuiti de cei-lalti, tocrnal din caisa puterii lor.

Impotriva Smirnel s'a organisat o actiune militara derepresiune din partea Apusenilor, la 1344 Inca. 0 partedintre negustoril franci nu vedeat cu °chi bun! aceastacrestere a Aidinului. In rindul intaiu, Genovesii, cari aveaUlegaturi cu Foceia Nona. Veche, cu Chios, cu Lesbosun Gattilusio de acolo va negocia in 1397 vinzarea Impe-riului bizantin catre regele Franciei, Carol al VI-lea, Inschimbul unei rente i unui castel de refugiu. Data, cevamai tarzit, el at incheiat un tratat cu Sultanul Urcan,eel d'intait tratat incheiat cu un Otoman de crestini, dacti,apoi, ei au fost considerati totdeauna ca prietenii cei maibun! a! Turcilor, Si dupa lupta din Angora, din 1402, siIn ajunul celei de la Varna maser! de simpla oportuni-tate, o expansiune turceasca in aceste regiuni trebuiajigneasca peste masura.

La inceputul veaculu! al XIV-lea, eel din um& plan deImperiu latin de Constantinopol, al lui Charles de Valois,sotul Ecaterine! de Courtenay (nepoata lui Balduin al II-lea),care, aceasta, petrece citva timp in Moreia, se evaporase. SeMouser& pregatiii marl pentru mostenirea pretentiilor ultimilorImpkati, se pregatise pentru a porni in Rasarit o flota puter-nica, se spera recucerirea Constantinopolului de la Paleologio actiune paralela cu aceia pe care o indeplinesc Angeviniidin Neapole.

Toate Ins& fara, folos. Doar Cipriotii lui Henric al II-leaataca localitatile Candelor i Alexandreta, cu ajutorul Pape!,pentru ca o flota tunisiana sa goneasca apoi, In 1302, peOspitalieni din insula Ruad. Nic! Filip de Valois nu-sl tinufagaduiala de a pleca in Orient. Razboiul de 0 Suta de anIopri in Apus pe doritorii de aventuri.

Ins& tine $i -ar inchipui ca tendinta crestinilor din Apus10

s&-i

pi

pi

146

§i a represintantilor §i rudelor for din Rasarit de a atacalumea musulmana inceteaza cu aceasta disparitie a vechiu-lui ideal al :cruciatsilor, se in§eala. 0 mi§care atit de pu-ternica nu se poate potoli a$a de lesne. Secole intregi, ease manifest& In anume forme scazute. Astfel intilnim demai multe on aliante facute Intre Rasariteni §i cavaleriidin Franta; unit din ace§tia pleaca, vinzindu-§I Statele e-reditare, ca Delfinul din Viennois, al carui titlu a trecutapoi asupra fiului regelui Franciel (de atunci I§1 zic ,, dau-phin" , mo§tenitoril Coroanel francese). Humbert, stapini-torul regiunii din jurul oraplui Vienne, ling& RhOne, IVvinde mo§tenirea §i plea* la 1345, contra Smirnei, IA-mlind, doi ani Intr'o cruciata nenorocita.

In luptele acestea, astfel de elemente apusene puteat fisustinute de Genovesi §i de Venetieni, dar, in rindul intait,de Rodos §i Cipru. Se Meuse, Inc& din 1344, o mare ex-peditie oriental' in legatura cu ivirea in Orient a lui Hum-bert de Dauphine. Ea aduse arderea floteI emirilor de Aidin§i Sarucan in portul Smirnel, de unde lipsia Umar, ba cuce-rirea oraului chiar, unde pans la 1350 statusera Geno-vesii, dar numai pentru a se ajunge apoi la pierderi deoamen1 i la primejdii. Atunci Humbert reiea lupta. Ea semintuie, dupa intoarcerea Delfinulul, cu peirea lui Umiir,§i castelul Smirnei e pastrat de cruciati Inca o bucata devreme, pentru ca pe urma s& nu cads decit peste o ju-matate de veac, in minile lui Timurlenc.

Luptele acestea, oricite pierderi ar fi adus cre§tinilor §ioricit de putin ar fi atins scopul pentru care fuseser& a-cute, totu§i au zguduit stapinirea Turcilor din Smirna.Timp de zece ani el trebuisera sd faca fata fortelor coali-sate ale cavalerilor din Apus §i ale republicelor italiene §icoloniilor francese din Orient. Emiratul Smirnei, unit cuAltologo, nu cuprindea Ins& decit o mica band& de pamintla interior §i era deci incapabil sa resiste acestel usuricontinue de forte. Prin urmare acest emirat de capeteniedispare din planul intaiii.

S'ar parea c& Rasaritenil de lege catolica vor fi elmo§tenitorii acestel puteri maritime. Intr'adevar s'a §i

147

Incercat ac,easta stapinire: ofensiva a fost luata de Cipru.Dec!, in momentul cind, prin Inlaturarea lui Ioan al VI-lea,Paleologul se aseaza din not, statornic, la Constanti-nopol, unde va avea o lung& domnie, fiind in acelar timpsi prieten destul de bun cu Turcii din vecinatate, In acelmoment Incepe actiunea Ciprului.

Am analisat-o, la 1896, in Philippe de Mezieres et lacroisade au XIV-e siecle" . Supt regele Hugo al IV-lea, simai ales supt fiul lui, Petru I-iii de Cipru, far& Indoialauna din cele mai stralucite figuri cavaleresti ale veacululal XIV-lea, om pornit, aproape nebun in pasiunea lui, darneobosit in incercarea indrazneat& pe care o face Impo-triva lumi! musulmane, Cipriotii izbutesc sa debarce Intr'osumedenie de puncte ale Asiel Mid, ei atacas orasul Sa-talia, care doming golful de Alexandreta; o serie In-treaga de localitati din vecinatate sint atacate, arse, ni-micite; emiri! de Alaia, de Monavgat se gralesc sä se in-chine regelui Petru, care 'Area menit sä refac& Statulfranc al Siriei, debarcind In Tripoli, vechea stapinire aProventalilor in timpul cruciatei intaiii. Intr'o alt ex-peditie, cea din 1365, floarea cavalerie! din Apus, Fran-ces!, Englesi, Italieni, si pan& $i uni! Grec!, cum a fostLaskaris Kalopheros, merg pe corabii venetiene de cucerescAlexandria din Egipt, unde stall citeva zile. Baca, ar fiavut mai multe trupe, ciao& acesti cavaleri, grniti numaisa prade, ar fi vrut sa, ramina pentru asigurarea stapiniril,tine stie ce s'ar fi intimplat ! Dar de la Satalia pang, laAlexandria tot termul de Mare este continua nelinistit, timpde aproape douazed de an!, de Ciprioti. DacA regele Petrun'ar fi fost omorit Inca tink de baronii lu!, cari Intelegeatca, ()data ce s'ail Imbog'atit, 0, nu mai fie vesnic turbu-rati In expeditil de aventuri, de sigur ca, soarta Ras&rituluiMari! Mediterane ar fi fost intru cItva modificata. La 1369Insa, regele Petru de Cipru cade asasinat.

In momentul acesta, Turcii otomani se &WI de maibine de zece an! asezati in anume puncte din PeninsulaBalcanica. La 1354 a fost un mare cutremur. Citava vreme

148

Innainte de aceasta, o band& de Turd, chemata sä sustiepe Cantacuzin, se asezase la Tzympe, ling& Galipoli, suptconducerea lui Soliman, un flu al lui Urcan, formind otabara cum sint laile tiganesti: un numar de corturi,citeva sute, poate citeva mil de oameni. nu multi in niciuncas. Imperiul bizantin ins& n'avea trupe pe care s'a le poataopune acestor cetasi. Ba Imperiul insusi ii indemnase s'aramlie acolo, ca sari aiba la indamina. Intocmal ca si sol-data arabi pe cari i-am vazut ling Imparatul Frederic alII-lea in regatul de Neapole, ca si soldatii unguri pe cari-iintretineat Domnii nostri, ca si, mai thrziii, soldatif arde-leni si cazaci pe vremea lui Mihal Viteazul, formind gardhobisnuita a Voevozilor nostri, tocmai fiindca erail strainl sin'aveat legaturl cu tara. Cutremurul da, jos zidurile tutulorcethtilor din partile acestea, intocmal cum s'a intimplatinnainte de deschiderea ultimului razboill intre Turd sialiati. Cazind zidurile Galipolei, Turcil ail intrat in cetate,s'ail instalat Innauntru, si-at luat cartierele acolo.

El n'aveat niciun plan politic: nu li trecea macar prinminte ca, ar putea sa, intemeieze Imparatia de mai tarziti,mai mare in unele privinte decit imparatia romans insasi,dad, nu mai glorioasa decit dinsa. Mt& cu ce oameni lu-creaza une on fatalitatea istorica: un popor mare, oamenide geniu, dispar fara s'a B. putut indeplini nimic, si o ceatade nomazi, cum erat acestia, fara idei politice, far& planconducator, ajung, prin forts imprejurarilor, sa joace unatit de mare rol. Daca ar fi vrut, puteati sa intre atuncisi In Constantinopol. Orasul era plin de fugari, cum, iarasila 1913 s'a ingramadit toata populatia din ImprejurimiIn Capitals.

()data asezati in Galipoli, Osmanliii, al caror sefi ere',prin doua, aliante, inruditi cu Imparatii bizantini, ail siinceput sä Innainteze pe drumurile de comert, cad spe-cialitatea for era aceasta: hoti de caravane. Deci, precumIn Asia Mica ei pradasera caravanele din Armenia, caremergeail catre Marea de Marmara, si Marea Neagra, totasa, dincoace, ei pradara pe cele douh drumuri care sedeschid: unul spre Salonic, cellalt pe linga riul Marita spre

149

Adrianopol, cucerit in 1360, spre Filipopol si asa mai de-parte.

Indata dup& 1360, noT II gasim stapinitori in acesteparti, luptindu-se cu Bulgarii , ucid doT fiT aT TarululAlexandru, eel mai viteji , asezindu-se in castele. Dar niclprin gind nu li venia ca ar fi format un Stat not, a caruinotiune macar n'o aveati. Ocupasera citeva forturi aid,intocmai cum facusera in Asia Mica, numai ca sa aibapunctul de plecare de unde bandele for sa se poata refacein anumite imprejurari. Dar el nu guverneaza. In toatepartile, dominatiunea turceasca, timp de mai multe secole,s'a sprijinit pe acest mod, foarte usor, de a stapini: pas-trarea autonomiei comunale, cu primati", protogeri, ras-punz'atori pentru plata haraciului de rascumparare, pentrustringerea copiilor din cari se hrania corpul, vestit, al le-nicerilor, pastrarea organisatiilor crestine din interior, de oform& superioara, cum era organisatia religioasa. Rasa tu-ranica nu concepe Statul altfel de cum all fcut si Tatarilin Rusia. Otomanil stall intr'un lagar, care poate fi siConstantinopolul intreg, gata totdeauna de razboiti, dinprimavara psan'a in toamna: plecind prim'avara si Intor-cindu-se toamna. bar populatia avea o singura datorie: s&se rascumpere cu bani dati anual, sail 0, se turceasca,scapind atunci de once sarcina in afar& de sarcina raz-boiului.

De la inceput insa, pe Europeni nu-i inspaimintase pre-senta Turcilor in Tracia: ar fi lost de sigur altfel dacapaginii acestia n'ar fi venit asa de des prin aceste locuri:sa ne gindim numai cite dominatii se succedasera it Ma-cedonia si Tracia in secolul al XIV-lea, si cine putea sagaranteze c& dominatia aceasta va fi mai indelungata de-cit celelalte? Un lucru era ins& suparator: faptul ca Im-periul bizantin era oarecum supt tutela navalitorilor. Eleras in Galipoli, si de alta parte, se asezaser& si in castelelede ling& coasta Marl Negre, pan& in partile de catre Varna,asa inch Imparatul bizantin era strivit oarecum intre acestedoua thgete ale stapinirii turcesti ine,epatoare.

Atunci iata ca un Apusean iea asupra lul rolul de a

150

libera pe Imparatul loan. E Ameddi de Savoia, ruda deaproape cu Imparateasa, mama Paleologului. Astfel elmergea sti, scape din aceasta primejdie turceasca pe varulsail de pe tronul bizantin. Nenorocitul alergase tocmai laBuda pentru a sere ajutor r3gelui Ungariel. CInd se intoarceinnapol, de oare ce Tarul Alexandru al Bulgariei murise§i State le lui fusesera impartite intre Stra*mir din Vidin§i Siman, fiul Evreicel, a doua sotie, care stapinia in Tir-nova, acesta, care avea daraveri vechi cu Imperiul, nu datrecere imparatescului calator, care, impiedecat de Bul-gar', nu poate sa se amestece in lupta pe care o IncepeAmedeti, atacind Galipoli cu succes §i izgonind pe veneticidin cetatile de pe malul Mari! Negre. Conte le de Savoiastaruie pe ling& Bulgari sa-I trimeata innapol ruda, §i eascultat, dupa cucerirea cetatilor bulgare§ti de la MareaNeagra, afar& de Varna, in aceasta dorinta. Apo'. elpleaca, §i in felul acesta se mintuie expeditia.

Natural ca Turcii n'ail avut nimic mai grabit decit sa,recucereasca punctele pierdute. Apoi ei innaintara, necon-tenit catre Macedonia. Coalitia, urma§ilor lui Stefan Du-§an, dupa inlaturarea fiului acestuia, in Macedonia, a luiUglie§a §i Vuca§in, dintre cari unul purta titlul de Despot,dar §i de Imparat, iar cellalt numal titlul national de Craiil,nu e fericita, cu tot ajutorul. S'aii unit amindoi, §1 cuelemente din Valahia", care e, dupa d. Jireoek, aceia dinTesalial.

In lupta din Septembre 1371 pe malul riului Marita sezdrobesc ace§ti Sirbi macedonen!, §i toata regiunea panacatre Mare ajunge in stapinirea Turcilor. Mai trebuia olupta, in 1385, contra noil formatduni slave din vecheaDioclee, unde e. astazi Muntenegrul, contra Statului Ince-pator al Bal§izilor, intemeiat de Aromini,ca §i Statul 1111Petru, Asan §i Ionit'a,lupta de la Voiusa, pentru ca na-valitorii sa se gaseasca stapini §i in aceste locuri de laAdriatica. In acela§i timp, cetele for patrund in Albania,care se supune destul de rapede, cea mai mare parte din

1 Gesehichte der Serben, 1, p. 440. Cf. Eii T. G. Djuvara, Cent projeta de pat-tags de la Turquie, Paris 1914, p. 35.

151

locuitori primind legea noun turceasca. 0 a treia marelupt& deschis& se va da cu Sirbii de Nord, de cake Du-n&re, lupt& sustinut& de Unguri, de o parte, de noT si deBulgari, de cealalta: lupta din 1389, la Cosovo sail CimpulMier lel, unde piere Sultanul Murad, fratele luT Soliman, si,°data cu el, si cneazul Lazar, care-0 zicea in ultimul timp siGrail'', ba char Imparat. Din partea lor, Bulgarii lie' dat oastfel de lupt& decisiva: cet&tile for ail fost atacate unacite una, si in felul acesta Taratul insusl s'a distrus peIncetul. Sisman este inlaturat din Tirnova, Strasimir dinVidin, cu tot ajutorul Ungariei, care-1 goneste odat6., si, alterdata, la 1396, it restituie. Turcil in felul acesta se g&-sesc la Dui-Are 1.

Daca ins& Sirbil ail putut fi zdrobiti, dac& Bulgarii s'atiaratat incapabili de resistenta, era cineva care s& apereMarea impotriva Turcilor: Venefienii 2.

Intr'aceasta el gasir& un sprijin in Apuseni. Sirul cava-lerilor cari plead, in Orient ca sä capete birunta impotrivaTurcilor, multamitI c& nu merg pan& la Ierusalim sa-Iafle, nu se ispr&vise, si asistam la o serie de campanil pecare le fac elementele nobile venite din Vest in regiunileacestea balcanice. Cu atit mai usor puteat s& se Intre-prinda aceste campanii, cu cit Franta, cu tot razboiul de0 Sut& de an', se gasia in OM& inflorire tarzie a cavale-rid sale aventuroase. Ea izbuteste in acest timp s&-si in-tind& puterea si asupra Genovel, unde se aseaz& In nu-mele regelul Carol VI-lea Boucicault maresalul. El dispuneadeci de flota genove,sa, si ceia ce nu putuse face Genovasingura, incearca s& facer acum Genova unit& cu Franta,cu cavaleril francesi. La 1396, in alianta cu Sigismund, regeleUngariei, si cu elemente cavaleresti germane, intre cariFrederic de Zollern, el daii lupta de la Nicopol, cu Baiezid,urmasul luT Murad, lupt& in care crestinil sint cu totulinvinsi si macelaritl de Ienicerl. Aceasta nu face ins& peregele Franciel s&-si piarda sperantele de a se intinde In R&-s&rit, dovada tratatul, citat, cu Joan al VII-lea pentru cum-

V. capitolul respectiv din Chestier Dundril.7 V. lucrarea mea Due conferenze all' Ateneo Veneto ", Bucuresti 1914.1

152

pararea Imperiului bizantin; in numele lui Carol iscaliseunul din prinsil de la Nicopol, Jean de Nevers, viitorulduce de Burgundia. Ceva mai tarzit, Boucicault vine cu oflota, patrunde in Constantinopol, se lupt& cu Turcii si in-deplineste o multime de ispravi care nu se terming ins&cu vre-un resultat durabil. In ultimele zile ale anului 1399,Manuil insusi, noul Imparat bizantin, pleca pe corabie spreApus ca sa cear& ajutoarele ce puteat salv& Capitala sa,asediata de Baiezid.

Era acum deci rindul Venetienilor. Genova se Incordase asade mult in razboiul Chioggiel, cu vechea rivala, incit, adoua zi dupa biruinta, ea cade, cum am vazut, in atir-narea Franciei, apoi in a marchisului de Montferrat si peurma In atirnarea ducelui de Milan. Deci cu concurentaGenovei in forma cea mare, veche, s'a ispravit. Venetienii'Amin singurl, si atunci el fac doi pasi marl catre Rasarit.Unul e anexarea unei marl Oat' din Albania si regiunileslavo-albanese vecine, Durazzo, Antivari, Dulcigno, Budua;si partile interioare pan' si la Scutari, continuare a Dal-matiel sale. Apoi, nu numai: ca ea avea Inca de la ince-putul secolului al XI1I-lea Coron si Modon, cele douapuncte sudice ale Moreii, cu adausul mai noil al insuleiEubeia, ci, intrebuintind greutatile regelui Ladislas al Nea-polului, care vrea sa fie si rege al Ungariel, ea cumpara(de la 1386) Insulele Ionice, aproape in timpul cind ocupa,la deosebite date, Innainte si dupa 1400, si anume punctein interior, Atena. Argos si Nauplia, Corintul, Patras, Le-panto, Navarino si alte ramasitie ale stapinirii latine. Eaconstrui astfel, pe urma Normanzilor, Angevinilor si Ca-talanilor un Imperiu, continental in Peninsula Balcanic'a,si, pentru a-1 avea cu totul inchegat, ii trebuia numai Sa-lonicul. Mai tarziii, la 1423, it cumpara si pe acesta, dela Despotul Andronic, si Turcil vor trebui sa lupte pentrua recuceri cetatea in care fusesera, pans atunci, in chiptrecator, de doua ori. Arhipelagul ramasese in atirnare deVenetieni, si, acum, fireste, atirnarea era mult mai stens&decit Innainte, pentru ca ducele Arhipelagului se temea deTurd si nu putea sa gaseasc& sprijin decit numai in Ve-

163

netieni. Ba pe la 1350 el intrasera in negocieri curatul Constantinopolel ca sa-1 cumpere Capita la, in ciudaGenovesilor din Pera.

Prin urmare intre Venetieni si Sultan trebuia sa se deaneaparat o lupta. Ceia ce a facut pe Venetieni sa indraz-neasca, a fost marea nenorocire a Sultanului Baiezid,batut la Angora de vestitul Timurlenc, care, cu bandelelui de Turcomani proaspete, se socotia mai mult decitBaiezid, fiind el insusi succesorul lui Ginghishan, Impara-tul, Hanul nomazilor. Timur, ale carui bande patrund siin Rusia, puind pe fuga ramasitele Hordei de Aur si, ajungindpans in Crimeia, unde and Tana venetian& I, prinde peSultanul de Rum" si-1 tiraste dupa el in vestita °lava, defier, necesara in peregrinatiile vesnice ale biruitorulul. A tune!incepe framintarea intre succesorii lui Baiezid: unul din-teinsil, Musa, pe care-1 sustine, cum stim, Mircea, aducin-du-1 si dincoace de Duiare si indreptindu-1 catre Serbia,unde fiul lui Lazar, Stefan, era aliatul Rominilor izbu-teste sa se impuie dApa inlaturarea fratelul Soliman. Darsi impotriva lui Musa se va ridica Sultanul Asiel, Moham-med, care, ramlind, restabileste unitatea Imperiulul oto-man, rolul lui cel mare in istorie.

Pentru a impiedeca refacerea puterii otomane, Venetienii,cari aveat acum mai toata Moreia si intariau zidul de laIstm, celebrul Hexamilion, dat lupta hotaritoare de la Ga-lipoli. In aceasta lupta, la 29 Maiii 1416, el izbutescsa invinga pe Turd, cari aveat 112 corabii, intre care trel-sprezece galere: urmarea acestel lupte a fost asezarea forla Salonic.

Sultanul Mohammed in scurta lui domnie, dupa, in-laturarea tuturor pretendentilor, poate numai sa asigurelinia Dunaril, ocupind Severinul si Giurgiul, dar urmasul

Murad al II-lea, ofera o noua lupta pe Mare la Gali-poli, si el izgoneste pe Venetieni din Salonic, dind cead'intait mare lovitura incercarii acestora de a intemeiadominatda for maritima in Ost (1430). Si atunci se organi-seaza definitiv acea flota otomana supusa Capudanului din

V. memoriile mete despre Venetia in Marea Neagrit, In Analele Acade-miei Romine" pe t914.

Impa-

I -id,

sari,

154

Galipoli, care era in stare sa% se lupte si cu flota Venetdei.

Astfel, in anul al treilea al stapiniril sale efective, Mo-hammed al II-lea, fiul luf Murad, biruitor la Varna (1444)asupra unel noun cruciate, condusa de regele Ungariei siPoloniei, Vladislav, si de loan Hunyadi, dar incapabil dea impiedeca patrunderea pe Dunare, in 1445, a corabiilorburgunde si papale, supt Wavrin, este in stare set cuce-reascd, la 29 Maid 1453, Constantinopolul.

*i, in lupta aceasta, juca, un rol de capetenie flota, adusade Mohammed pe niste scinduri unse, peste limba de uscat,in Cornul de Aur, in portul insusi al Constantinopolei,f'acind imposibila orice incercare de resistenta pe apa aBizantinilor si aliaOlor lor. Cele dou'a Republice si Papa, cutoata impacarea religioasa, din 1439, la sinodul din Flo-renta, nu indraznisera sa ajute la pastrarea Capitalei bi-zantine printr'o mare lupta navala.

LECTIA a XVI-a.

Marea Mediteranit si Sultanii-imparati al Bizanpilul turcesc.

Vom urmari acum stabilirea Imperiulul maritim turcescin basinul de Raskit al Kalif Mediterane.

Luarea Constantinopolului de Mohammed al II-lea in-seamna", Mr& indoiala, din punct de vedere al Mari! Me-diterane, foarte mult, dar nu inseamn& tot, caci doar r&-mineat atitea lucruri de Mout. Dar era un inceput bun,in sensul acela, c& Sultanul avea acum in stapinirea sastrimtorile, lucru de o important& capitala. Stapinireaaceasta a strimtorilor trebuie sa recunoastem ins& c& erade o importanta mult mai mica la 1453 de cum esteastazi, cind ea opreste masa enorm& de puted omenesticare se gaseste in Rusia si care intilneste la Nord-Vestalte strimtorf, ale Sundului si Beltului, ceia ce ar fi simai daunator the& Rusia ar putea sa devin& mine unmare Stat industrial si comercial. La 1453 ins& pentrutine puteati sa aib& important& strimtorile ? Puteail sa oaiba numal pentru Venetieni si Genovesi, si anume pentruVenetieni doar in rindul al doilea, pentru ca Tana, co-Ionia for de ling& gura Donului, era in complect& deca-denta, pe cind Genovesi! Is! trimiteaa necontenit corabiilefor la Caffa; circulatia intre Caffa si Genova ajungind li-nia principal& de comert intre Metropola si coloniile orien-tale luarea in stapinire a strimtorilor de catre Mohammedal II-lea insemna sentinta de moarte a Genovesilor.

Dad. Genova ar fi prevazut asa ceva, s'ar fi aparat, cu

156

conditie ca ea sa-si fi apartinut la 1453, dar, la sfir-situl veacului al XIV-lea, cum s'a spus, ea nu maiera republica libera de odinioara, ci, prin biruinta greaimpotriva Venetiei, cazuse in atirnarea regelul Franciel in-tai', a marchisulul de Montferrat mai pe urma si, insfirsit, in dependenta statornica a ducelui de Milan. Astfela doua mare cetate de negot a Italiel nici pe departe numai era ceia ce fusese odinioara, de si pastra relatiuni,slabe, cu Nordul Africei, de si avea in Rasaritul Europeistapinirea-i de la Chios, care traia mai mult prin ea insasi,prin dibacia conducatorilor din familiile interesate si prinsocietatea anume alcatuita pentru aceasta, decit prin spri-jinul Metropolei.

()data cu Constantinopolul, se pierduse insa si mareael colonie de ,,dincolo" acesta e sensul lui 7r6pa ,Pera, cea intarita bine, cu turnurile el de odinioara, ale ea,-ror fragments se mai vad prin museele constantinopoli-tane, cu inscriptiile for latine, Pera, care putea sa do-mine Constantinopolul, de pe innaltimile el de-asupra bra-tului comun de Mare. Se mai pastra totusi intreaga seriade colonli care incunjurat Marea Neagra in partea el nor-dO. Turcil lui Mohammed al II-lea nu cautail, evident,sa inlocuiasca in aceasta privinta, comerciala., pe Geno-vesi, caci n'aveail mijlocul de a o face, ci el tirail doardupa, dinsii pe Greci, cari, pe atunci, ei insii, mai ales inaceste regiuni, puteat da foarte putin, fiind zdrobiti deinfringere,. si numai mult mai tarziii, cind Constantinopolulgrecesc si-a revenit in fire, cind a capatat din not bogatie,cind a strins alte capitaluri, numai atunci el a inceputsa coloniseze toate regiunile de Nord, trimetind negustorilsi boierii greci de cari at fost pline si terile noastre pansin veacul al XIX-lea si realisind astfel un ideal economicalaturi de pastrarea vechiului ideal politic.

Cit priveste negustorul turc, el a aparut foarte tarziii,cum se va vedea. $i el insemna numai un lucru: cumpa-ratorul de mijloace de hrana si intretinerea pentru Cons-tantinopol, cum er' asa-numitii capanlii, de la capan,serviciul de aprovisionare al Capitalei: of chivirgic, pastrama,gripe, pe linga lemn pentru catarge, din muntii Sucevei,

157

de pe malurile Bistritel. Il faceat acest serviciu mai tarzhlIenicerii din Nordul Asiei Mid, Lazi! din Tinutul Trapezuntu-lui, cari nu mai indepliniati serviciul militar, cad in veaculal XVIII-lea a fi ienicer era mai mult un privilegiu decito sarcina si o datorie, ofiteril lor, ciorbagiii" , find simplifruntasi al satelor, come4 cu totul particular, cu ba-talama adusa de la Constantinopol si cu pre fix, care nuputea atrage un numar prea mare de vinzatori.

Asa inch, pentru Turd, cucerirea Constantinopolului nurepresinta putinta de a-sl intinde comertul in Marea Neagra$i in adausul el, Marea Azovulul, dar pentru Genovesi re-presinta un lucru: de acum innainte, dad, voiaU sä maipastreze legaturile lor cu Marile nordice, trebuiaii sa, fiecel mai bun! prieteni al Sultanului, in sensul de a platitit trebuie $i cit nu trebuie, de a se supune la toate ce-rintele si extorsiunile vame.silor Sultanilor, de a suferi toateofensele, fatia de interesul cel mare al conservaril stapinirff,profitabile, asupra acestor Mari. De fapt, e si anularea po-litic'a a Genovesilor. Se poate zice deo' ca libertatea politicaa Genovei in Marile acestea incepe cu tratatul de la Nym-phaion, la 1261, si se ispraveste cu cucerirea Constanti-nopolului de Turd, in 1453.

Si el ramin in situatiunea aceasta clientelara limitata decatre Sultan ca auxiliarl tolerati, economic!, al Turcilor,papa Ind acestia-s1 fac o socoteala: ca profitul pe care1-ar putea capata supt raportul banes° din tolerarea Ge-novesilor este inferior cistigului pe care-1 pot dobindi supt ra-portul politic si militar inlaturind aceste urme de stapinirecrestina apusean'a in apele supuse lor. Pe cora' biile trimesedupa grine, peste, pie!, lemne din regiunile rusesti, ce secoborati la Cafia pentru ca de acolo sä plece in Waffle des-chise, se putea strecura si altii decit simplii negustoricari umblail dupa produsele Nordului, si era totdeauna cuputinta un atac al prietenilor" italienl. In orice cas, seformail oamen1 cari cunosteaii regiunile acestea cu de-ama-nuntul, avind la el portulane ce se corectail la fiecaremoment. Cine e bucuros sa, aiba amestecat in viata luide fiecare moment pe acela, care, mine, ar putea, in alteimprejurari, sa-I devie dusman crincen ? Aceasta va aduce

158

expeditia naval& din 1475: atacul contra Chiliei §i Cetatii-Albe, cucerirea si desfiintarea Cartel, unde ramasera Ieni-cell, pe cind teritoriul era incredintat Hanulul tataresc dinCrimeia, ajuns, prin sila, vasalul Sultanului.

Un alt element important, in legatura, cu cele petrecutein 1453, este urmatorul: Cite vreme Sultanil otomani re-sidat la Adrianopol, stapinirea for in Europa era conside-rata ca un provisorat. Toti autorii de proiecte de cruciatenu vorbiail decit de ziva fericita cind silintile reunite alecre§tinilor vor zvirli pe Turd Innapol in Asia. Cind ins&s'a ajuns in Constantinopol, toate incalculabilele foloase,de defensive, de refacere, de revansa, pe care Bizantinille avusera de la acest minunat oral trecura acum asupranoilor stapinitori. Traditiile Bizantulul li dadeat o nou'a fort&misterioas'a, care impunea, neaparat, tuturor du§manilor.In Constantinopol era un suflet, pe care Turcil 1-aiiluat in momentul cind s'ati asezat intr'insul; ba putemzice a supu§il chiar ail impus Turcilor acest suflet. Dinmomentul cind Mohammed a fost in Constantinopol, el numai era privit ca Emirul usurpator, ci ca Imparatul legitim,chiar pentru aceia can pan& atunci luptasera contra lui, tä-gaduindu-11. Era, prin stapinirea cea noua, Tarul Tani-gradului, succesorul pentru Slav! al Tarilor for de pe vre-muri, pentru Romini, Imparatul, urmas al Imparatilor roman!,pentru populatiile celelalte, domnul for natural.

Ins& Imparatia avea in sine un program, programulcare strinsese pe rind pe Comneni, pe Paleologil prea slabica sa, realiseze un astfel de ideal, care totusi nu se puteainlatura. Asa fiind, la Adrianopol Sultanul nu se simtiadator sa aiba o flota, sa numeasca un amiral, sa dominetoate Marile care udaU coastele posesiunilor sale, pe cind,din Constantinopol, aceste lucruri i se impuneaii. Apoimai era neaparat §i supt raportul defensiv ca Sultanul seaiba o flota; Constantinopolul e centrul puterii lui; cear fi fost dace revansa cresting apuseana, i-ar fi smuls

1 Dar Arominil 11 numesc Inca Amiret, 6 kupa.c, emirul.

159

Constantinopolul, cad, dupa 1470, multe din ispravile lu!Petru al Ciprului erat sa, fie reinnoite pe coastele AsieT Mid.Ar fi avut aceasta un rasunet asa de enorm, ar fi urmat odemoralisare asa de intinsa, inch poate chiar Sultanul o-toman ar fi fost pierdut.

Astfel cuceritorul Bizantului si -a facut o flota ; siavea putinta sa, o face, marinari find pretutindeni inImparatie, numai cit pan& atunci ei fusesera, supt co-manda domnilor greci sat latinT, pe cari Sultanul a3umIT Inlocuia pe rind. Toate coastele acestea da'deat opopulatie admirabila, de marinari deprinsi cu vislele sipima, generatie dupa generatie si secol de secol. Dus-manii lui de odinioara deveniat acum azapi! luT asase chemat soldatii de marina, pe corabiile lui. Pe lingaceasta se introduse, chiar din cele d'intait timpurT, obi-ceiul de a pune sä visleasca, pe galere cuvintul e in-prumutat de Turd de la Italieni, cum at imprumutat ceamai mare parte din termini! privitori la marina: capudan,galion, etc. , un numar mare de rob!, deprinsl la razboit,vent!, in masura covir$itoare, din teritoriile maritime,coastele Italiel, insulele, deosebitele regiuni de coast& ; onceexpeditie facuta in Apus trebuia sa aduca si oameni deacestia, cari se transformat in galerienil Sultanulul.

Iata, prin urmare, Imprejurarile care at determinat creareaunei forte maritime turcestl mult superioare Geld care existaInnainte, fort& defensive la Inceput, dar care a devenit,cu vremea, o mare fort& ofensiva, careia nimeni nu i-aputut resista.

Sa urm'arim acum insasi intinderea puterii otomane inWaffle acestea ale Rasaritului.

Sultanul Mohammed al II-lea avea ca Intaie datoriesarsi asigure stapinirea asupra Arhipelagului. Se intinseseasupra Traciei intregi, stapinia Salonicul, luat de tatal satde la Venetieni, mostenise or! cucerise Insusi litoralul te-salian si atie, acesta din urma, asigurat mai tarzit prinluarea insule! Negroponte, la 1470; trebuia deci sa, cautea-si supune si insulele ce format ducatul de Arhipelag,facindu-le, oricum, cu totul incapabile de un atac sat de

160

crearea vre-unei primejdii pentru dominatia lui maritima:on desfiintare, on unire prin legaturi de vasalitate cunoua Imparatie din basinul de Rasarit al Marii Medite-rane. Chios fusese silita a face tot asa, pe cind Foceile,Enos, deveniat Inca de la inceput otomane (1455), In a-celasi timp ca si Samotracia, Thasos, Lemnos, ramasagreceasca, de si Genovesii aveat un insemnat amestec,si mai pe urma Lesbos insasi, ultima posesiune a familieiGattilusio.

Dna Sultanul n'a inscris ca Intaiu punct din programulsau viitor desfiintarea stapinipii straine din Arhipelag, e catrebuia Inca sa crute pe Venetieni, Invingatorii de ieri dinlupta de la Galipoli, sprijinitorii expeditiei cruciate pe Du-nare in 1445.

Astfel, innainte de a porni campaniile cele marl catreNord, innainte de a se hota' ri soarta Terii-Romanesti, in-nainte de a se desfasura campania impotriva lui VladTepe§ si inlocuirea lui prin Radu-cel-Frumos, innainte dedistrugerea independentei Serbiei. a Bosniei si Hertegovinei,(pana la 1470), Mohammed asigura numai dominatiaasupra Arhipelagului, raminind ca, in ceia ce priveste peVenetieni, lucrurile sä se hotareasca atunci cind nu se vamai putea evita o ciocnire cu Republica.

Venetia pierdu ins& intr'un moment singele-rece, pu-terea de asteptare si de bun& chibzuiala de care dadusedovada pan& atunci: avu ilusia ca Europa, latinitatea in-treaga, supt conducerea Pape'', se va misca pentru zdro-birea puterii otomane. Si-a inchipuit, cum si-o putea in-chipui si cel mai bun calculator politic, ca o asemeneaformidabila deslantuire de forte maritime putea aduce in-laturarea puterii otomane din aceste Mari. E vorba de ex-peditia Papei Pit al 1I-lea, Aeneas Sylvius Piccolomini,polihistorul Renasterii, stapinit de ideile antichitatil, care sesimtia pe Scaunul pontifical represintantul Europe'' fatade Turd, represintanti ai Asief, menit a incepe deci un felde razboiii al Troll impotriva acestor Teucri". Pentruaceasta el se adreseaza Europei intregi: sinodul de la Man-tova hotareste lupta sfinta, precum facuser& acelea din

I§I

161

Clermont $i Piacenza innainte de cruciata intaiii ; secistiga, la ideia razboiului pentru cruce Venetia, dogeleInsusI, Cristoforo Moro, care trebuia sa, intovaraseasca. pePapa; se stringe o &AA formidabila la Ancona. Dar, inajunul plecaril, in noaptea spre 14 August 1464, Papamoare.

Razboiul ins& pornise, si pornise pe seama unuia singur,pe seama Venetiei. Acum, Republica avea interes sa-1 con-tinue; ea era pust, Intr'o astfel de situatie, inch, chiar cuprimejdia unel infringer', trebuia sa, duc'a lupta. Si iatade ce: innainte de cucerirea, la 1470, a insulei Negro-ponte, cadere cu rasunet puternic in Europa, de la 1463,ins' fara, declaratie de razboiii, Argos fusese luata. de Isa,fiul lui Evrenos-beg, si trupele Sultanului aparusera ling'Lepanto, ling& Modon, patrunzind astfel Otomanii si in re-giunile acestea ale Moreil.

Aid, Inca, de pe vremea Cantacuzinului$i mostenirealui trecuse asupra Paleologilor se intemeiase, pe ruineledominatiunii latine, napolitane, catalane a Companiei Na-varese, despotatul grecesc al Moreil. Acest despotat formaun fel de apanagiu pentru printil de vrista mai mica, car'nu putusera lua imparatia, can ramineat numal mo§teni-toff al solului, si, cind er' mai multi print', despotatulMoreiisi aceasta arata calitatea de apanagiu a provincieise desfacea in mai multe bucati pentru fiecare din acestiprint'. Misithra, asezata ling vechea Sparta, devine Ca-pitala acestui despotat, $i ail ramas acolo din aceaepoca admirabile ruine bisericestl, de o arta asa de noua,care s'ail studiat, cu uimire, in ultimul timp mai ales deGabriel Millet; si Constantin Paleologul, ultimul imparat deConstantinopol, isi incepuse cariera ca stapinitor intr'unapanagiu de aid, din Moreia. Si acesti Greci situatl foartebine, avind castele mostenite de la Latin', dispuind de opopulatie foarte viteaz'a, nu samanail de fel cu cel dinConstantinopol si alte orase grecesti, ci era' oricind Ca-pabili de resistenta. TotusY, dur 'a caderea Constantinopolului,cel do' frati al lui Constantin imparatul, car' stapinisera,despotatul, Dimitrie si Toma, s'ati purtat ca nite lasi:

11

162

unul §i-a trecut fata in haremul Sultanului, cum a facut§i stapinitorul din Trapezunt, la caderea, In 1461, a teriisale; cellalt Toma, a fugit cu familia in Italia, unde al luisint amestecati de acum innainte in rosturile apusene,gasindu-§i locul de odihn'a prin cite o biserica roman& caAra-Coeli, p5,n5, ce o fat& a lui Toma, Sofia, lua in casatoriepe Mare le-Duce al Moscovel, casatorie de la care plead,pretentiile de dominatie asupra Bizantului ale imp&ratuluicelui not din Nord.

De §i Inca din 1458 Mohammed insu§i luase, doi ani in-naintea distrugeril despotatului, Corintul §i Patras, d'art-mindu-se zidurile vestite, facute de Paleologi, ale carorurme se vedeat daunazi Inca in aceste parti, a§a-numitulHexamilion, zidul de §ese mile", Esimilio, cum ziceati Ita-lienii, Venetia. era cop5,rta§a la dominatia asupra Marl, §iea Linea numai decit sä pastreze aceasta dominatie, cad,avind Coron §i Modon, aceste dou6, puncte de la Sud, pecare Venetienii le numiati ochii Republicei e Gibraltarulbasinulul de Rasarit al Marl Mediterane , nu se puteatmentinea decit ocupind hinterlandul, de unde sa, se aprovi-sioneze, pastrind §i anume comunicatiuni. Tot a§a Venetianu era sigura de stapinirea asupra Insulelor Ionice atitavreme cit n'avea Albania, pe care o luase la sfir§itul yea-cului al XIV-lea, §i era o chestie de viata pentru Venetia§i rdstrarea acestor posesiuni albanese. Daca ar pierdeAnglia Gibraltarul, neaparat ca dominatia ei In Marea: Me-diterana s'ar resimti foarte mult; tot aka, pierzind Venetiaaceste positiuni, trebuia s5, se resimta foarte mult. Siadaugim faptul ca mai toate corabiile care mergeati inCreta se opriail in chip firesc la Coron i Modon pe vremede furtuna, de amenintare de du§mani, §i ca Eubeia, ca§i Arhipelagul Intreg, II apartinea Inca.

A urmat atunci In Moreia lupta Incurcata, indelungat5,,care pornise In 1463 amanuntele se pot gasi in volu-mul II din a mea Geschichte des osmanischen Reiches",dupg, secretarul lui Sigismund Malatesta, §eful mercenarilorplatiti de Venetia. Se cl§tigara,, cu sacrificii marl, resultateimportante, cucerindu-se, de flota lui Vittorio Capello, in-

163

sulele Imbros, Thasos, Samotracia, arzindu-se Atena tur-cease& (Sitines), ocupindu-se Patras. Venetia Insa, hotarlt,nu putea sa-si pastreze posesiunile moreote: deci, pan& la1466 le-a pierdut, afar& de Coron si Modon singure.

Macar de ar fi putut 'Astra posesiunile el albanese, im-portante si din alt punct de vedere decit al Insulelor Io-nice, importante fiindc& Vara de dinsele Dalmatia era ame-nintata de Turd', Dalmatia care avea si alta frontier& ame-nintata de Turd': a Bosniei si HertegovineT. Provincia puteasa fie deci pe uscat cu desAvIrsire blocata, cad prin par-tile nordice se intilnia stapinirea ducelui AustrieT si rege-lui UngarieT. De aceia VenetieniT se ingrijiser& s& gr&beascamostenirea aceleT familil Balsa, a Balsizilor, care Inteme-iase Statul din care s'a Mout mai tarziti Muntenegrul,Statul ZenteT". Mostenind Statul acesta, ea a avut, peling& Durazzo, cumparat de la ultimul st&pinitor, Thopia,si Dulcigno, Antivari, Budua. Mal avea si Cattaro, iar Ra-gusa, foast& colonie venetiana, chiar dup& ce se libereazadin aceasta legatura, era snit& sa colaboreze pe ascuns cuVenetienil, vecini mult mai marl, in ap&rarea crestinilor dinaceste locuri, cu toate di, platia tribut Turcilor. in sfirsit,chiar in interior izbutiser& s& se stabileasc& Venetienii Incetati atit de importante cum era Croia lul Scanderbeg(i" 1467), care s'a luptat de atitea on pentru Venetia si aridicat de atitea on steagul Stintului Marcu; vechiul dus-man, menit s& o inlAture. a devenit aliatul VenetieT si apoTsi aliatul regeluT de Neapole. Scutari -i apartinea de o po-triv& RepubliceT, si locuitoril erati vestitT pentru credinta lor.

Totusl, dup& ce se pierduse stapinirea moreota, dupaluptele pentru stapInirea asupra Albaniei, de la al carol-resultat trebuia sa, atirne insasi stapinirea VenetieT in Ma-rea Adriatic6 se ajunge la desastrul pierderiT Eubeii, ainsulelor Skiathos, Skopelos, la asediul din 1474 al cetatifScutari: trupele care ail venit contra lul Stefan-cel-Mare laPodul-innalt erati desfacute din cele care asediasera Ca-pitala Albaniei venetiene, iar Soliman Eunucul, Infrint deMoldovenf, nu era decit comandantul de pan& atunci alacestei armate.

0 flota de cruciata, in care erail si galere napoletane,

164

cipriote, rodiene, distruge in 1472 'Inca Palacia, debarcatrupe in Lemnos, iea marmure din Delos, ocupa punctepe coasta Asiei, ataca, Satalia Smirna, dupti, care secuceresc Siki, Gorigo, Seleucia veche, Mira SfI,ntului Nico-lae, aproape i Candelorul. Legaturi se innoada de Signo-rie cu Uzim-Hasan, cu Tataril Crimeil, nu numai cu Ste-fan, cu Unguril, cu Polonii. Dar Venetia, atacata in

tr3bui, putin dupa, biruinta lui Stefan, sa, Incheie pa-cea prin care cedeaza, pe ling& Lemnos si Maina, toateposesiunile sale, afar& de unele puncte din Albania siafar& de Coron si Modon.

Totusi lucrurile nu eras cu totul ispravite. Pacea maiInsemna un lucru: legaturile fire3t1 tntre ducatul Arhipela-gului si Venetia sint slabite, $i de acum Innainte Naxos,Paros 3i insulele vecine vor atirna tot mai mult de Sul-tan, pan6., ce vor ajunge, la o suta de ani dupa, lucrurilece se povestesc acum, sa aiba ca duce pe Evreul don JoseNassi, un Maran asa se zicea Evreilor trecuti la creti-nism in Spania pe vremea persecutiilor, dar can, de obi-

dud ajungeat intr'o tara, unde nu erati persecutatipentru religie, treceat din not la mosaism ; mai tarziii Gas-par Gratiani, viitor Domn al Moldovel, avu si el titlul deduce de Naxos si de Paros.

innainte de pacea cu Venetia, se putu Incerca deMohammed al II-lea sä se iea in stapinire desavirsita toataMarea Neagra, cucerindu-se, dupa atacurile repetate ImpotrivaChiliei i Cetatil-Albe, ale Moldovenilor, Cafla, Mangupul(Sf. Teodori: Stratilat i Tiron), castel, cu citeva sate, undedomniaii Comneni din Trapezunt, dintre cari Stefan luasepe a doua sotie a sa, imperiala Marie; Hanul i se Meusesupus.

Acum, pentru Indeplinirea programului maritim al luiMohammed al Il-lea, mai ramineau doua lucruri de facut:complectarea cuceriril in Marea Neagra si complectareacuceriril In Moreia. I se paru c5, e altceva mai grabnicde facut: el ataca, in Maiii 1480, insula Rodos, care seputu pastra, apol, pentru Inta' ri Albania $i inriurireain Marea Ionica, el trimese pe sangeacul Albaniel, Ahmed-

$iFrifd,

cold,

a-ii

165

Gedlc, sa, ocupe Otranto, care fu apoi recistigat de ores-tini, intre earl, se aflat si Unguri trimesi de Matias Cor-vinul, supt un comandant din Ardeal.

Complectarea cuceririi in Marea Neagra s'a facut numaidupa, moartea lui Mohammed, pe vremea Sultanului blajinBaiezid al II-lea, pe care Ienicerii WI Fat indemnat la razboitsi a trebuit, cu toat'a slabiciunea lui fisica, si morals, sä-Iasculte i sa-I dud, la cistigul la care, dupa datina, aveatdreptul in fiecare primavara. Stefan, crezindu-se impacatcu Turd!, fiindca, regele Matias, de care atirna politiceste,avea pace cu ei, nu luase masurT de asigurare inAugust 1484, dupa sistemul obisnuit al Turcilor de a nuanur4a imediat scopurile expeditiilor lor, Stefan s'a trezitcu dusmanil la Chilia $i Cetatea-Alba. Cetatile at cazut unadupa altar. Si, astfel, la 1484 ultimele resturi de stapinirecresting in aceste parti disparura. Cetatilor li s'at adausraiale, adeca teritorii din care s'a se poata hrani, teri-torii care pe vremea lui Petru Rams se intinsera, panala Tighinea-Bender, cuprinzind jumatate din Basarabia deastazi, in acelasi timp dud malul sting al Dunarii eraluat in stapinire de Turd, cu toate cetatile, de la Brailapana, la Severin. Prin urmare i Dun'area-de-jos era tur-ceasca, Marea Neagra apartinea SultanuluT. Aid lucru-rile se ispravisera.

In Moreia acelasT Sultan Baiezid, care ceruse, in 1485,Venetia, de la mostenitoarea familiei Tocco, ZanteCefalonia i capatase aceasta din urma, reluata apoI,tribut pentru cea incepe la 1499 un razboit, ata-cind Lepanto, apoi si cetatile Coron Modon 2. La ince-putul veacului al XVI-lea, chiar in cel d'intlit an al aces-tui veac, cetatile, atacate, cad.

Astfel, la inceputul veacului al XVI-lea Turcil sint sta-pini pe basinul de Rasarit al Mari' Mediterane cu anume

Amanunte, In studiul mien istoric privitor la aceste- doult orase.Asupra acestul razboid pentru Coron Modon avem o lucrare Miami(

recenth, din 1899, extras din Nuovo Archivio Veneto': Cogo, La guerra dsVenezia contra i Turchi (1499-1501). Cf. Geschichte des osmaniarhen Belches, 11,p. 291 si urm. Cronies, lui Angiolello citath acolo a fost tiphrita de atuncI,supt numele lui Donado da Lezze, de d. L Ursu, pe socoteala AcademielRomine.

si,

si

$isi

d'intaiii,si

I

si

166

exceptiI. Nu sint in Cipru, al cam): principal port, Fama-gusta, trecuse la Genoves1 in al treilea sfert al veacululal XIV-lea, tacindu-se o societate pe actiuni pentru acestscop, impotriva regelui insulel, Petru al II-lea, fiul vitea-zului Petru I-it. Famagusta fiind cucerita, tot comertulcipriot trece in milnile Genovesilor. Resultatul a fost ins&c& nobiliI cipriot' au urit de moarte pe despoietori si ex-ploatatori, dedf s'ail apropiat de Venetia. Mostenitorul re-gilor Ciprului de odinioara, Iacob al II-lea, s'a casatorit cuo fat& din familia Cornaro, vestita Caterina, si Venetienilvor ajunge la moartea lul s& fie st&pini pe Cipru, unde ailrams o suta de aril. Rodosul s'a pastrat pan& in vremealul Soliman-cel-Maret, cind fu cucerit la 1522, supt Marele-Maestru Villiers de 1'Isle -Adam. Sultanul zicea in clipa pre-dar': I'm' pare WI de bietul batrinul acesta, pe care-1 go-nim din casa lul". Cavaleril Ospitalierl s'ail mutat atundila. Malta, unde si-ail pastrat salasul, impotriva poftelor tur-cesti de a-i scoate si de acolo.

Pentru ca dominatia asupra basinului rasaxitean al Mari'Meditarane s& fie asigurat&, ma' trebuia ceva: Trebuia caTurcia s& aib& Siria, care era in minile Sudanulul, domni-torul din Egipt, care is' intindea stapinirea si in partileacestea. Acesta era seful vestitilor Mameludf, cari erail indecadent& acuma. Ei trebuiail zdrobitl. Acesta a fost ro-lul fiului lul Baiezid al II-lea, Sultanul Selim, care, printr'oserie de biruinte loveste, la 1516, insusi centrul stapinirilegiptene. Siria e cistigat& Intr'o lupt& vestita, la Mormintullul David", si ajunge intreag& in atIrnare de Sultanul dinConstantinopol, care, in acela0 timp, iea si titlul califilorde Bagdad, titlu care trecuse apoi asupra acestor domi-nator! din Egipt si Siria. In Ianuar 1517, Mamelucif erailseceratl" ling& Cairo de oastea biruitorulul, si ultimul Su-dan, purtat pe un magar innaintea multimil, muri zu-grumat. Locul lul II lila Pasa lunts.

Prin urmare,cind de la Alexandria si pan& in Albaniatotul asculta de puterea Sultanilor, se intelege c& MareaMediterana era prefacuta, in ceia ce priveste macar ba-sinul ei de Ra.sarit, intr'o posesiune otomana. Vom vedeace a impiedecat expansiunea lurceasca si in Apus.

LECTIA a XVII -a.

Turd qi Spanioll In basinul apusean al Mitrii Mediterane.

Puterea naval& otomana se organiseaza, nu numal prinactiunea oficiala, dar si prin aceia a unor particular! incautare de aventuri, cum a fost vestitul amiral al lul So-liman-cel-Maret amiral intr'un sens cu totul deosebit desensul dat acestui cuvint in zilele noastre; se facuse sin-gur altfel , care a cucerit coasta de Nord a Africei $i aintemeiat provincia, din care s'ail format mai tarzit re-gentele de Tripolis, de Tunis si de Alger. Intre 1520 si1650, e vremea de Inflorire a marine! otomane in acesteregiuni, clnd Cairedin Barbarosa, in calitatea aceasta deamiral neoficial, lucrind pe seama lui proprie, cum lucraseBelisariu pe vremea lu! Iustinian, formeaza, o flota, foarteputernica, in stare sa, domine toata, Marea Mediterana.

Acum, Caireddin n'a savirsit toate cuceririle pe care leputea face. El era legat oarecum de politica Statului oto-man. Nu 1-ar fi putut, evident, Intemnita sat decapita So-liman-cel-Maret dad, ar fi facut o politica nepotrivita cuscopurile Imparatiei sale, Ins& ar fi putut Intrebuinta acelsistem pe care stapinitoril musulmani it cunosteat dintimpuri foarte indepartate: de a trimete ucigasi In ascuns,pe car!, daca, lovitura reusia, nimen! nu cuteza sa, se atinga.El a servit oportunit4ilor trecatoare ale politicel otomane:far& aceasta datorie politica, el ar fi stapinit de fapt, satear fi turburat ca Vandalii din veacul al V-lea or! Arabildupa, aceasta, toata intinderea Mari! Mediterane.

168

Cad nu se vedea nicairi o putere care sa se poata im-potrivi puterii lul. Schimbki petrecute in ultimele deceniifacura ca nimeni s& nu fie in stare a indeplini acest rol.Intinzindu-se Turcil in regiunile acestea, el trebuiail sa seatinga innainte de toate de interesele Venetiel. Venetieniier' ins& incapabili, dup& 1500, de a juca rolul de apa-r&tori ai Mara. Vechii dusmani se asezaser& si in InsuleleIonice, la Santa Maura, data nu si la Cefalonia. Si Corfuramasese in adevar Republicel, dar cu vesnica fric& de a-1pierde: silinte indaratnice au fost cheltuite si in 1523-4 deVenetieni ca s& pastreze mare& insula, a ckii insemnatatenu sta. numai In Intinderea ei, ci si in locul pe care-1 ocupa,la intrarea Mkii Ionice, ceia ce se vede acum, in opositiaindkatnica pe care o face Italia in ceia ce priveste sta-bilirea Greciei pe coasta corespunzatoare a Epirului si insfortkile contrare pe care le fac Grecii, supt mina, cindd. Vanize los oficial renunta, iar Zographos proclam& Epi-rul autonom, Italia amenintind cu razboiul in casul cinds'ar ocupa coasta Epirului corespunzatoare insulei -Corfude catre Greci si Grecil intrebuintind toate mijloacele, pa-mintesti sail subterane, ca s&-si ajunga scopul. Pe ling&aceasta insula este abia deslipit& de continent, ea faceaproape parte integrant& din Tinutul epirot si-1 suprave-gheaz& prin situatia ei dominant&. Punctele care cores-pund acestel insule, Butrintb si altele, ail fost totdeaunapuncte vii.

Venetia putea 'Astra anume puncte din Albania §i Dal-matia. Totusi ea nu mal era in stare sa joace acum rolul deprovocatoare fat& de forta naval& a Sultanului, si iata de ce:Crutarea insulelor Cipru si Creta este tocmai pretall cucare Turcii pl&tesc pacea vesnic& pe care li-o acord& Ve-netia in tot felul de imprejurki. De atitudinea Venetielatirna stapinirea ei in cele dou& mail insule. Totusi Ye-netienii era' in stare, prin posesiunile for dalmatine, prinpunctele albanese pastrate mult& vreme Inca, prin st&pi-nirea asupra insulei Corfu, sa supere Imparatia turceasc&si s&-T dea lovituri simtitoare in anume momente, cind adau-sul acestor forte navale venetiene ar fi fost hotkitor. Si nu

169

trebuie deci a-sr explice cineva lipsa concurentiei venetieneprintr'o decadent& naval& vac:lit& a Venetiei, prin saracimaorasului, cu toate c& aceasta se producea pe incetul, si nutrebuie sä si-o explice nici printr'o usare a rase!, prin de-caderea vechilor familil, cad aristocratia venetian& a r&-mas vioaie p&na in timpul din urmk fiind o aristocratiecare se reinnoia, daca nu prin elemente plebeiene, macarprin munca de fiecare moment, nobilii acestia ridicindu-sedin cele din urma locuri in administratie sail in armatapentru a putea sa ajunga dog!. Dar ins4i situatia ei Ha-bana era zguduita.

Pe continentul Italie!, de la o bucata de vreme se In-tinsesera, si nu far& chemare din partea Republicel insasi,doll& dominatiunl a cal-or origine nu vom cerceta-o aid :Spanioli! din Milan si Spaniolii din regatul de Neapole.Pe de aka parte, se alcatuisera Statele pontificale prinPapa Alexandru Borgia si fiii sal', vestitul Cesar Borgiain rIndul intaiii, State pontificale create pe base ana-loage cu ale tiraniilor, ale monarhiilor absolute din epocamoderna. La aceste trei mail grupe de provincil tre-buie s& se adauge o patra, a Toscanei, care formeazade la o bucat& de vreme un Mare-Ducat. Venetienii pu-teat ei, in fata tuturor acestor formatiuni teritoriale de na-tura continentals, sa se ma! opuie? De sigur ca nu. Ail in-cercat-o prin ligile formate la inceputul secolulu! al XVI-lea,amestecindu-se in luptele pe care le daii Francesii, suptCarol al VIII-lea, Ludovic al X1E-ea si Francis° I-iii, pentrustapinirea Italia Apaxind pamintul italian vecin cu orasulfor de o tiranie strains sail locala, apasatoare pentru dlnsa.Venetia, cum era natural, a cautat din not, dupa luptelecare, la sfirsitul veaculu! al XIV-lea, II d&dusera, impotrivaCase! della Scala si a lu! Francesco Novello, Padova, Ve-rona, Vicenza si alte cetati din raza e!, sa -s! aibk intr'oepoca in care ceia ce hotar4te situatia unu! Stat nu maie autoritatea, vechimea, legatura ideala, ci pamintul carese poate masura, s&-si capete si mai mult pamint. Dinsilintile acestea a iesit invinsa, neputindu-si face provinciaitaliana mult mal intinsa decit In trecut. Dar aceasta in-fringere continental& nu era un motiv ca s& scad& Ve-

170

netia din punct de vedere maritim, ci, din potriva, maicurind ar fi scazut Venetia ca putere maritima de izbutiape continent, cad in Italia ar fi IntImpinat greutati, chel-tuieli marl de oameni, de bani, de diplomatie, de admi-nistratie ca sä se poat& 'Astra in aceasta dominatie maivasta. De aceia mai bine a fost pentru Venetia, in calita-tea el' de putere maritima si aceasta era chemarea el inviata popoarelor, ca n'a putut s& intemeieze o mareputere aid, pe continent.

Nici din motivele acestea nu se explic& neinterventiaVenetiei, moliciunea fat& de Sultan, rabdarea el nesfirsitafata de atitea umilinte ce se aduceat baililor, represin-tantilor sal la Constantinopol, can jucat un rol foarte mare,oameni foarte bine pregatiti, de o istetime deosebita,de o experienta indelungata, avind toate resursele diplo-matice ale timpului, Intrebuintilnd toate mijloacele de iz-binda, ca politica ruseasca din timpul nostru, si pana laotravire 1. Ci grija Ciprulul, aproape de Turd, rail intarit, cuGrecii sal nemultamiti de politica fiscal& si confesionala aRepublicei, aceia hotaria in sens pasnic atitudinea Vene-tienilor. Si, pe de alta parte, °lac& Venetia putea trece dinDalmatia in Albania, se puteat impiedeca oare cete alba-nese s& atace Dalmatia? In regiunile acestea Venetia face,de altfel, ceia ce faceat si Turcii, de alts parte, cind pradatineoficial" prin asa-numitii Martologi, cari mergeat peseama for proprie, si peste hotarele Venetiei si peste aleUngariei, care acum, dupa lupta de la Mohacs, trecuse'nparte supt stapinirea Casei de Austria, in ce priveste Confi-niile Militare de mai tarziu, Croatia si Slavonia. Se ore-iaza si din partea Venetiei o ceata permanent& de prada-tori, care, de alminteri, nu era absolut in minile ei,decit doar cind li platia subsidiile si li acorda favorurile,tolerindu-li prada chiar si pe teritoriul ei propriu. E pute-rea Morlacilor, a Mauro-Vlahilor, Romini Negri, zisi si Us-cod, cari stateat mai mult in regiunile de Nord ale Dal-

1 V. Lamansky, Secrets d'Etat de Venise, 2 volume. Rapoartele for privi-toare la starea interioarl a Imperiului turcesc sint cuprinse In Colectia Al-!Jeri, thntinuatl de Barozzi §i Berchet, Relazioni degli ambasciatori veneti alSenato.

171

matiel, de catre posesiunile austriace, in jurul orasuluiSegna, Senj sail Zengg, intinzIndu -se in Bosnia pan&catre riul Unna: Inca prin veacul al XVII-lea, pan&pe la 1620-30, Uscocii era' socotiti ca echivalenti cuValahii la, purtind nume ca Damian Frincul, al unuisef sail cneaz al lor, care e evident romanesc, de si pur-tatorul lui se slavisase, ca $i tovarasii sal; Morlac a fostsi Gaspar Gratiani, Croat ca aparenta, nascut In Croatia,dar cu parinti yen*" dintr'un centru de Uscoci Intr'o re-giune care se constata ca Intra in raza de colonisarea lor.

Aceasta a fost situatia panti, la luarea Ciprului supt Se-Ern al II-lea, succesorul lui Soliman. Cucerirea Ciprului afost determinate in mare parte de ambitiile acestui Evreil,de care am mai vorbit, Don Jose Nassi, care doria sa fie regeacolo $i care, imbogatit prin monopolul unor anume pro-duse, Innainta ban! Sultanului si era in legating strinse cufruntRele femeilor din harem, carora Ii ducea stofe scumpesi pietre pretioase, asa incit se putea visa stapinitor vasal ininsula, care, dupa o campanie de clteva luni, cazu, in 1570,supt stapinirea Sultanului. Atacul venise pe nepregatite,si mijloacele defensive erat vechi. Nicosia, Famagusta furadeci destul de lesne cucerite si comandantul celei din urma,ucis si despoiat de piele.

Cine ar mai fi putut sa impiedece pe Turd de a se in-tinde in regiunile acestea? Coasta de Nord a Africel li apar-tinea. Aid era un regim cu totul amestecat, cu pastrareavechilor stapiniri mohammedane din evul mediu intr'o si-tuatie atirnind de Imperiul otoman, deli de mai tarziiinefiiind decit dahiii, succesori ai capitanilor lui CairedinBarbarosa. to insula Gerbe, asezata in regiunile alge-riene, care joaca un rol mare, find in legatura cu insu-lele de la Sudul Italie', ramasesera, stapinitori local!. Or!-unde insa, steagul era al Semilunei otomane. Pana in par-tile Marocului, care nu er' supuse Turcilor, dar trimeteailcadour! Seraiului din Constantinopol si recunoasteat pe Sul-

1 V. 0 n-1 1 pe 1914 din Nuevo Archivio Veneto.

172

tan drept Padisah, pe urma, drept calif, sef religios al in-tregil religii mohammedane, pans aid nu era tine s& sefi putut opune puteril maritime turcesti.

De Genovesi, cari avuser& cindva Mehedia, pe aceast&coasts, nu mai vorbim: el nu mai existat decit pentru eve-nimente secundare de politic& general& pe vremea aceia,de si unul din el, Andrea Doria, ca amiral spaniol, ocupaCoronul, Modonal, Patras. Precum odinioar& Genovesiitraiat din gratia Milanului liber, asa el traiat acum dingratia Milanului spaniol, si mai tarziti el' vor trai din gra-tiia noil formatii piemontese, sarde, care a ispravit prinanexarea Republica

In ceia ce priveste Branca, ea are o coast& cu totul re-dusa, si, data de pe aceast& coasts a incercat, in maimulte endue, s& joace un rol si 1-a jucat in oarecarem'asura , a fost totdeauna un rol in legatura cu .stapi-nirea continentals., cu puterea armelor sale in centrul Eu-ropel si cu prestigiul cistigat de aceste arme. Dovad& ca,atunci cind Francis° I-iii, in lupta lui care se poate ur-marl in Chestia Rinulul" , impotriva 112 Carol Quintul,are nevoie de o for militara naval& pe care s& o opuiefortelor regelui Spaniel' si Imp&ratului, e silit s& faca, sidin aceasta causa, alianta cu Soliman. 0 face fiindca So-liman putea s& atace posesiunile de uscat ale Casei deAustria in Ungaria, dar face alianta si pentru c& forta na-val& a lui Soliman putea sä-1 ajute in Marea Mediterana.De aid vine alianta pe trei an' cu regele Algerului" ',planul unui principat al WI in Sicilia si Sardinia, ca feudefrancese 2, aparitia corabiilor lui Saint-Blancard in apeleinsulel Coda, atacate de Soliman insusi, iernatecul Ieniceri-lor ling& Toulon, venhea Turcilor Innaintea Nizzel, pe careo ieat, printr'o artiune comunk Algerienil si marinarii du-celui de Enghien, atacul lal Cairedin Barbarossa impotrivapartilor coastei sud-italiene care atirnat de regii Spaniel (si a

1 Geschichte des osnianisehen Reiches, III, p. 86.2 Ibid., pp. 86-7.

173

orasului Reggio; 1543), amenintarile contra Rome', uncleplebea, ingrozita, era gata de fug& I.

De Anglia nici nu mai vorbim : pe vremea aceasta eajoaca un rol pur insular, nu in sensul de drumuri care sedeschid de pe coastele insulel, ci in sensul ca, Intreagaviata englesa e inchisa in margenile insulare, avind doarlegaturi, peste strimtoare, cu Terile-de-Jos, legaturi deri-vate din anume nevol ale fabricilor de postav flamande,cumparatoare vechi ale linii englese, singura mare boga-tie a teril atunci, cum e astazi numai pentru asa-numitiiHighlanders", Munteni, cei din terile Innalte ale Scotiei,car' traiesc ca pastor'. Viata interioara englesa nu era Incao viata care s'a indemne la o activitate maritima. Dad,se fac incercari de gasire si colonisare a unor teritoril nounpeste Ocean, aceasta se datoreste unor strain" can veniats'a teary sprijin regelui pentru planurile lor: astfel Vene-tianul Sebastian Gabotto. Si, mai tarziii, cind, supt reginaElisabeta, va exista o flota military englesa, ea va lucranumai in apele Atlanticului.

Cu Rasaritul va fi legata Anglia pe vremea Elisabetei,prin Compania Levantului, care conditioneaza sari coman-diteaza ea legaturile politice ale regatului cu imparatia oto-mana. Nu se intimpla aid ca in alte ter': sa fie intaiiilegaturile Statului $i apoi activitatea negustorilor, ci acti-vitatea negustorilor aduce mai tarziii numai, si indirect,legaturile Statului. Cel d'intaiti represintant al Angliei laConstantinopol a venit ca negustor avind rosturi si la nol,cad a calatorit de dou'a on prin terile noastre: e Sir Wi-liam Harebone 2.

Atunci raminea Spania,$i o mare intrebare se pune.Nu ne ocupam de cucerirea Americei, in numele Spaniel,a reginei Castiliei, care pusese la dispositia descoperitoru-lul, un Genoves pribeag, tree caravele, dar nu cu ideie sidin nevoie spaniola. E interesant aid doar atita: ca lasfirsitul veacului al XV-lea, este cu putinta ca un Geno-

1 Ibid., pp. 91-2.2 V. N. Iorga, Les premieres relations entre l'Angleterre et lee pays roumains

du Danube, in Mélanges Bemont", Paris 1913.

174

ves, care se adresase la multi altii, sa capete de la reginaIsabela mijloacele, restrinse, trebuitoare pentru a cauta p&-minturile nou& a caror flint& reiesia din conceptiile lui geo-grafice, din intregirea pe care o dadea el cunostintelor depan& atunci privitoare la alte Mari i alte paminturi, cä,dupa ce batuse la multe port', una singur& i s'a deschis,sail, mai bine, i s'a intredeschis, cad se tie cu at& sfialas'a hot&rit regina Castiliei sari dea sprijinul trebuitor pentrua Intreprinde aceasta calatorie de Incercare. Numal suptraportul acesta ne intereseaza pe no', prin urmare, ches-tia descoperiril Americei: c& noul Stat spaniol, care se for-meaz&, dupa turburarile la care e supusa, i AragoniaCastilia, in a doua jurnatate a veacului al XV-lea, prinunirea personal& resultat& din casatoria regelui Ferdinandde Aragonia cu stapInitoarea Castiliei, ca acest Stat are,peste putin, nu numai puterea naval& care ii trebuieca s&-si asigure dominatia In par1ile Mari' Mediteranevecine cu coastele sale, unde mosteneste harnicia Catala-nilor i spiritul de aventur& al regilor Maiorcei regeleIacob e, la jumatatea veacului al XIV-lea, un promotor decruciata ca $i al unui Ludovic de Spania, (de la Cerda),descoperitorul Insulelor Norocite (Fortunadas), unde Papa-IMeuse rege 1, dar c& dispune de un prisos financiar $i deo initiative particular& cad mai mult initiativa particu-lar& a pornit miscarea cure Apus pentru a intreprindeastfel de aventuri care puteail duce la ceva, dar puteatprea bine s& nu due& la nimic.

De unde vine aceasta fort& naval& spaniola ? Din Aragoniadoar prin faptul c& regatul era In legatura cu Marea, dar nuIn calitatea lui arogonesa, care e continental& un Statfeudal, format In interior , ci prin faptul c& si-a a nexat laun anume moment Catalonia, cad aceasta este elementulactiv, cum am vazut. Doar Insasi asezarea in Sicilia a unuirege din Casa de Aragonia, dup& Vesperele Siciliene, desprecare am vorbit, este tot o consecinta a legaturilor pecare Catalanii le aveat cu Rasaritul, pan& In Alexandria.Barcelona si Valencia ar fi putut sa fie o Genova, o Ve-

1 Iorga, Philippe de Mizieres, p. 49.

gi

175

netie din Apus; asezarea for insa, puss in legatur& cu for-matiunile feudale din interior, le-a impiedecat de a lucrade sine, cu calitgile eminente ale unel rase speciale. InSicilia, al carii intaiii rege aragones, Petru, fusese si regeacasa (1276-85), se proclama, ca mostenitor in 1409 re-gele Aragoniei, Ferdinand l-iti; apol urmasul acestuia (dela 1416), regele Alfons, isl adauge, prin lupt& contra An-gevinilor not din Franta, la Incheierea din astiei vechl angevine,cu Ioana a II-a, Neapolea (1458). Dupg, moartea lul, nunumal Aragonia o sä ramlie de-o parte si Italia sudica dealta, dar insasi aceasta colonie o sä se impart& in: Nea-pole, al lul Ferdinand I-iii, si Sicilia, a Aragonesulul loan.Ferdinand Catolicul, soul Isabelei, mosteneste, In sfirsit,la 1501 pe Frederic al II-lea de Neapole, dupd, ce, Incade la 1479, el capatase, °data, cu Coroana aragonesa,Sicilia.

S'ar parea ca e o traditie a Coroand Aragoniei. Darsi aid, din desfasurarea insIsI a imprejurarilor se recu-noaste imediat tiparul special al acestei actiunI, care nue o actiune continental& Cad, cind se intemeiaza acestStat unitar al Spaniel, l'asind la o parte numal regatulportughes, format in evul mediu de pe urma debarcariIunor cavalerl burgunzl si pastrat deosebit ca Stat atlanticfata de Statul spaniol, mediteranean, dad, el se Intinde asu-pra Italie, nu o face din nevoi continentale, cum e casulFranciei, invinsa numal de vitejia si staruinta lul Gonzalvde Cordova, dupa ce Carol al VIII-lea fusese domn al Mi-lanului si intrase ca rege triumrator in Neapole, pe caleaOda-mita, spre Ierusalim. E, de fapt, numal un capitol dinexpansiunea catalana catre Rasarit. Venetia nu putuse sti,dea un Imperiu mondial, el bine, Catalanii acestia, suptsteagul Aragoniei, cdreat ca sint pe cale s6, indeplineascaaceasta.

CInd Carol Quintul ajunge Imparat al Germanie, lui IIrevine, apoi, misiunea de a conduce cruciata impotrivaTurcilor. Astfel se intelege de ce intreprinde o serie de cam-panif pe coastele de Nord ale Africe, acele lupte carei-ail dat succese marl si I-ail acoperit de glorie. Marea

176

expeditie din 1535, care porneste, cu Imparatul in frunte,din Barcelona catalana, cu trupe italiene numeroase, cuajutoare papale si rodiene, ataca Goletta, de ling& Tunis,rasculind pe Berberil nesupusi Turcilor si silind pe Cai-redin sa se inchida in Alger. Un Hafsid, din vecheadinastie, fu restaurat in Tunis. Era vorba de a se luasi restul Africei berbere. Si ast'azi se pastreaz'a in mu-seul din Viena splenditele schite ]uate de pictorul HansVerwegen, care a intovarasit si el aceasta expediiel. Darse intelege iarasl de ce nu se ajunge la niciun resultatdurabil, in momentul chiar cind Venetia, prinsa si ea denadejdile noii cruciate, pierdea, prin tratatul din 1540, ul-timele posesiuni moreote: Nauplia si Monembasia (Ma Iva-sia): fiindca aceasta opera a Spaniel in Marea Mediterananu pleca din nevoile teritoriale moderne, ca nu era o operalogic& si naturala, ci un amestec de influents si traditilmedievale , intre care si amintirile de la Mehedia ale Ge-novel 'di Doria. Nu era un Stat care, de la sine, printr'ostapinire fara intrerupere a coastelor apusene ale MariiMediterane, sa incerce a domina si in apele asaritene: enumal o stapinire fragmentata, in legaturi cu lucruri careapaqin trecutulul, prin urmare incapabila de a intemeiaceva durabil pentru viitor. De fapt viceregatul de Neapole,adeca regatul vechiii, stapinit acum de un vice-rege, ca siprovincia Milanulul, ajung sa faca din ce in ce mai multo politic& particularist& italiana, iar nu una spaniola.

De acum innainte Spania si posesiunile ei vor trebuisa, sufere de pe urma indfaznetei ofensive a lui CairedinBarbarosa, aliatul Francesilor. Niel punctele din Moreiaocupata de Doria nu putura sa fie pastrate, si din Avlona,unde aparu ca domn al Mari!, Solimari ameninta, in aju-nul atacului contra insulei Coral, cu innoirea debarearilde la Otranto, supt marele sail strabun, Mohammed alII-lea. Numai dup.& moartea amiralului otoman, in 1546,

fiul lui ra'mase in Alger , se luara masuri impotrivacontinuatorului operei sale in Vestul Mediteranei, Torghud,

1 Geschichte des osmanischen Belches, IT, pp. 378-9.

177

care ocupa la 1550 Mehedia-Africhie, InaturInd pe Hafsi-dul asezat acolo de Spanioll dupa succesul de la Goletta,si ajuta, pe seriful Maroculul sA.-si iea innapol Tlemcen.Africhie fu reluata de Doria, si Torghud asediat in insulaGerbe, de unde pIndia corMiile ce treceat prin mijloculMediteranel; Tunisul plati tribut. Soliman pedepsi aceastaprovocare prin loviturl in Insulele Ionice, In Sicilia, in Malta:Tripolis fu adausa la posesiunile Sultanului, gonindu-sede acolo cavaleril Ioanita, $i Gerbe fu reunita, cu Berberiaotomana. Apoi se prada, In anul urmator, 1552, Reggiosi alte localitgl din Calabria, se sfidara Spaniolil din Nea-pole. Ajutatl de Francesi, piratil Innaintara In opera for dedistrugere $i Inlocuire, asediind Mehedia si strIngind Go-letta (1553); Tamil debarcara in insula Pantelaria si In-demnul aliatilor crestini 11 facura sa, iea In Corsica Porto-vecchio si Bastia, asediind si Bonifacio, In Sardinia. Alga-rill fu supus direct lul Soliman si se raspinse un momentofensiva marocana (1556). La 1555, corsaril lul Nall,chematI de Francesi, arse's& si ucisera apol, la Bastia, laCalvi, pe insulele Elba si Piombino. La 1558, pentru a seajuta Torghud, amenintat In Alger, se luarA, robI la Sor-rento, se ataza Port-Mahon. Spaniolilor nu li folosi reocu-parea, in 1559, a castelulul Gerbel, linga care se dttdu,In 1560, o mare lupta, cu Torghud si Piali, cari cistigarao stralucita, biruinta, prinzind fruntasi al nobilimil spaniole,a caror Intrare in Constantinopol fu serbata ca un maretriumf. Dar silintile turcestI contra Maltel nu izbutir6, In1565, un an innainte de inlaturarea des'avirsita a 80,1)1-nirii genovese in Chios 1.

Totusi, printr'o ulti ma sfortare Spania a incercat Inc& odata,in lupta de la Lepanto, sa se puns In fruntea cruciatel$i sa devina un factor naval dominant.

Amtinunte §1 izvoare, In Geschiehte des oamanischen Reiches, III, p. 97 Siurn].

12

LECTIA a XVIH-a.

Lupta de la Lepanto : caracterul c3i urmarile el.

Carol Quintul Inca se incercase a scoate pe TurcI dinwile for asezari pe coasta africana a Mail Mediterane.In calitatea lul de Imparat, supt forma de conducator decruciata, el fawn expeditia lul cle recuperare. Dar, dupaun succes momentan, nu putea sä pastreze numal grijaaceasta,. find ocupat in atitea alto locuri, ca unul care afost mai mult suvera,n german, incercind sa stabileascade fapt autoritatea lul in Germania mai Inuit decit inSpania. Astfel, la urma, el a fost silit sä renunte la a-cest rol.

Ded, dintre cele doua Puterl care se puteat impotrivide fapt Intinderii Turcilor in basinul central si apuseanal Marii Mediterane, una, Franta, din duemanie contraCasei de Habsburg, se Meuse aliata Turcilor, iar cea-lalta Putere, Spania, pentru moment unit& cu Imperiul,nu era in stare 0, joace un rol statornic de aparare cres-tina in Mediterana. Daca, totusi, dupa moartea lul CarolQuintul, s'a intimplat ca o parte din crestini, cea mai In-semnata parte din crestinii occidentall, cu exclusiuneaFranciei si se va vedea de ce , incearca sa sfarimedominatia turceasca pe Mare, aceasta se datoreste maimultor cause, dintre care cea d'intaiii este desfacerea le-gaturii nenaturale dintre stapinitoril asupra Spaniel si rolulimperial In' Germania. Carol se retrasese in ultimil anT a!

179

vietil lui la manastirea San Justo, ascultind slujba de in-mormintare pe care punea sa i-o faca lui insult, iar po-sesiunile care se reunisera In minile lui IntimplatorImpartit dupa insasT vointa lui, intro fratele fiul sta-pinitorului de pan& atunci. Fratele, Ferdinand, care erarege al Ungariel ajunsese la aceasta situatie in 1526,dupa .catastrota de la Mohacs, in puterea legaturilor lul defamilie si pactului incheiat de dinsul cu dinastia

prin aceleasi relatiuni, Si rege al Boemiel, ca avindu-$Iposesiunile in vecinatate, a fost lasat urmas In Germaniaodata cu mostenirea, fireasca, a luptei Habsburgilor Impo-triva Turcilor. Si era si foarte natural sa i se lase lutaceasta lupta, de oare ce Ferdinand, domn asupra Un-gariet de Vest, de Nord si de Sud i rivnitor la sta-pinirea asupra Ardealului, pe care 1-a $i avut o bucata devreme,odata, cind oastea lut fu izgonita de Petru Rares, inlupta de la Feldioara (22 Tunic 1529), in folosul Voevoduluiloan Zapolya, rege national unguresc, i aka data, dupatrecere de douazed de ant de la aceasta, cind generalulimperial Castaldo era stapinul Transilvaniei, de undotrimetea pretendenti la Iron in Tara-Romaneasca $i inMoldova, parasind numal tarziti de tot, spre sfirsitul dom-niet sale, drepturile asupra teril. In calitatea aceasta dedomn al unel largi parti din Ungaria rivnitor la po-sesiunea celeilalte OAT, ajunsa In mina lui loan Zapolya,el era indicat s& continue lupta impotriva Turcilor.

In ceia ce priveste pe Filip al II-lea, fiul lut Carol Quin-tul, caruia i-a fost lasata Spania, el n'avea o linie deactiune politica bine fixata prin conditiile chiar ale mos-teniriT sale. Spania 'Astra interese in tree directit, numaiintr'una ea trebuia sa se loveasca de Turd: in MareaMediterana. Intaiu, la inceputul epocei moderne a lost linal treilea regat spaniol care s'a impartit intro al Castilietsi at Aragoniel, reunite, $i nitre Pranta: regatul Navaret, dincare s'a ales, pe la, 1500, o *Navara trances& i o Navaraspaniola. Navara trances& n'a cautat s& stapineasca Na-vara spaniola, dar aceastalalta, stiindu-se ea e leaganul,punctul firesc de plecare, a tins ea sa-si reuneasc'a anumeposesiuni francese. Si, pe ling& aceasta, mat tarziu Filip

lagelonilorsi,

s'a5ei

oaf

180

al II-lea, represintantul catolicismului intransigent si mi-litant, s'a amestecat in afacerile Franciel tulburate de az-boaiele religioase.

Dupa moartea lui Francisc (1547) si a fiuluiacestuia, Henric al II-lea, supt fill lui Henric E-caterinei de Medicis, Francisc al II-lea, sotul, mortal Marie! Stuart, Carol al IX-lea, bolnavul acela sinistrucare Impusca supusil calvinisti de la vestita fereastaa Luvrului, In noaptea Sfintului Barthelemy si, in sfirsit,Henric al III-lea, care a fost rege in Polonia si, la Paris,s'a incunjurat de asa-numitil mignons, tineri cu plete lungisi cu cercei la urechI, din can facea parte si Petru Cer-cel" al nostru Calvinil Intra In razboit on catolicii,

timp de treizeci de an!, Franta se &este In anarhiaprovocat& de aceste lupte. Acum, natural, Habsburgul dinSpania, Filip al TI-lea, tinde, ca Spaniol, Habsburg si ca-tolic, s& se amestece in luptele acestea, si a fost un timpcInd Parisul era aparat impotriva Calvinilor de trupelelui catolice, cind asa-numita Lig& francesa, care a proclamatsi un rege, pe cardinalul de Lotaringia, din vestita Casade Guise, era sustinuta si ajutata de Spanioli.

Trebuie s& avem acest lucru in minte, clnd ne gindimla chestia Mari! Mediterane, ca sa intelegem de ce aceastaSpanie, care cuprindea Catalonia, cu negustoril raspInditi, o-data, In toate porturile Skier si, prin Compania Catalans, sta-pinind ducatul de Atena si o multime de alte feude dinGrecia, de ce aceasta Spanie modern& nu s'a amestecatIn destul, in puterea acelor vechl traditil, In resolvireachestiei dominatiei otomane pe Mare. Fiindc& cea mai mareparte din fortele spaniole, si cele mai bune, stilt prinse inFranta.

Amestecul acesta al Spaniel in Franta o face deci incapabilade a juca un rol de capetenie in deslegarea 'n sens crestin,contra Turcilor, a problemei de dominatie maritima.

Si mai era ceva. In secolul al XVI-lea se intinde si seconsolideaza stapinirea spaniola in America. Dupa desco-perirea Intimplatoare a genialului Columb, stapinirea def apt a Spaniel asupra unor insule din Antile, San-Salvador,Cuba, se intinde si asupra continentului vecin,

§i aT

tinOr,

1§T

§i,

§i Intait

I -id

181

asupra partilor unde insulele erat mai apropiate de un Ti-nut mai atragator prin frumuseta si bogatie, prin urmareasupra Mexiculul, unde cucereste" Fernan Cortez, care des-chide seria conquistadorilor", cuceritorilor In sens aven-turos, din care fac parte, mai tarzit, in regiunea Pe-rului, un Pizarro, un Almagro. In felul acesta se alcatuiescposesiuni foarte 1ntinse ale Spaniel in aceste regiuni, pre-tnite, nu supt raportul colonial cad elementele de colo-nisare at vent de la sine, si mai tarzit , si nici supt ra-portul unel noun economic nationale, or! macar a unei noua,ramuri de economie nationala, care se putea foarte bineintemeia aid, ci numai supt raportul aurului, pe care ves-titele galioane-1 aduceat spre a hrani tesaurul spaniol incantitate asa de mare, Inch a produs schimbarea rapor-tului dintre ban! si lucrurile care se pot cumpara cu dinsii, o Intreaga transformare a valoril banului, datorita can-titatil enorme de argint si our care a Intrat In circulatieatund. Natural, deci, ca, Spania avea cel mac mare interessä consolideze aceasta dominatie americana care-i echilibratotdeauna tesaurul, ne mai trebuind sa duca, grija Incasarrilor normale. Pentru aceasta, opera, mai mult personala, aunor aventurieri carora putea sa li treaca prin minte saiea el locul regalitatii In America, nefiind de loc exclusaputinta unel usurpgiuni in aceste regiuni asa de departate,trebuia, neaparat, luata in stapinire de Coroana insasi. Deaceia Guvernul din Madrid a fost asa de neincrezator sifata de Cortez si fata de Pizarro si Almagro, de aceiamulti dintre dinsil at murit la hotarele saraciel, fiindcaacest interes de Stat prima datoria sentimentala, omeneasca,a recunostintei.

Astfel problema religioasa, francesa, de o parte, in lega-tura cu tendintele catolice ale regatulul spaniol, problemaamericana, a Lumil No!, de aka parte, in legatura cu ne-voile continue ale teSaurului spaniol, mac mult decit cumania proselitismului si in aceste regiuni, acestea facca Spania, de si provocata adesea, sa nu poata jucasi dupa 1550 rolul de aparatoare a Crestinatatii in MareaMediterana, rol care Ii revenia el ca asezare, traditii si pu-tere, in rindul Intait.

182

Atunci amestecul acesta contra tendintelor de dominatiemediteran& a Turcilor cine-1 putea face ? De Frantaamspusnice nu poate fi vorba; pe ling& c& partea de coast&a Mediteranei pe care o stapinia regatul era foarte redus&,dar importanta actuala, ca port comercial, a Marsiliei nuexista in veacul al XVI-lea, ci a fost clstigat& ceva maitarziu, si tocmai pe basa CapitulaOilor, pe basa privilegiilorspeciale, a libertatilor comerciale, care, din causa aliantelpolitico impotriva Habsburgilor, ail fost acordate de Sultan"regilor Franciel. Dar Capitulatiile fusesera meritate de catrepolitica Franciei, ele nu plecaser& din necesitatea unei ex-pansiuni economice a regatului, cad, data sint Puteri acaror expansiune economic& pe urma slabiciunil poli-tice nu poate ajunge la un resultat, sint si alte State care,grae political for practice, all capatat avantagii economicede care Ins& nu s'ati putut servi, ca Rusia de astazi atir-nInd de capitalul frances si de initiiativa in iustriasului ger-man care se aseaz& in vastul el cuprins,tributary &d", siin ce priveste banul si in ce priveste mintea, a altor na-tiuni. Burghesia trances& nu se putuse desvolta in de ajunsin mijlocul luptelor pentru Italia, pentru hegemonia in Ger-mania, pentru causa catolic& sat calvina, inch chiar deacum s& ceara, WO impuie o politic& economic& active inOrient.

Si, totusf, de drept, Franta era cea d'int&iii Putere ores-tin& la Constantinopol, undo Spania a avut putinta de atinea ambasadori numai tarziu de tot, si el grafi mai multagouti cars, cu multi& frica, intrat in leg&turi indirecte cuSultanul si on Vizirul, fiindca Spania era considerate, cumera si Imperiul, ca in stare de razboiu perpetut cu Turcii,misiunea acestui razboll pentru religiune revenind impa-ratului din Viena on Praga si regelui din Madrid. Iar 0-landesii, supusi pan& in a doua jumatate a veacului alXVI-lea al lui Carol Quintul si Flip al II-lea, ca s& joaceun rol, trebuiat mai intaiii s& fie oameni liberi, prin ur-mare s& mintuie MUM razboiul pentru eliberarea de suptSpania care li cerea si li usa Coate puterile si mijloacele,

In Italia, orasele cele mai multe er' total dec&zute,

183

Genova nu maT juca pe vremea aceasta niclun rOl, ramlindnumai cu palatele eT, vestite prin fatadele in stilul RenwteriT, care-T impodobesc si astazT stradele principale, factnddin actualul oral italian unul din cele mai impunatcraredin lume. Pe un timp insa, cind de in comert al GenoveTIn Orient nu putea sa, mai fie vorba, cind opera de ane-xare a ChiosuluT de afire Turd' (1566) nu intimpina nicioresistenta si nu provoacti, niclo interventie a MetropoleT,GenovesiT, tiff! dupa politica anti-otomana a Imparatatut,domnul lor, nicT n'aveafi represintantl statornicl 1n Cons-tantinopol. In arhivele GenoveT am gasit numai din cindIn cind legatuff pentru tine stie ce nevoi trecatoare: citeun biet agent care trirnetea scrisori supt mai multe Mimefalse, find nevoit sa se ascunda.

Sudul Italia forma In epoca aceasta viceregatul spa-niol, de care se Linea si Milanul, ca o consecinta a rag-boaielor pentru stapinirea peninsulel din care iesisera bi-ruitori Spaniolil; dar aceste posesiuni nu ma! serviat sco-purilor italiene, ci scopurilor specific spaniole, care etati,pentru porturile italiene, °data. Republic! independente satorase autonome, o deviare de la traditiile adevarate. Ce Oioft putea face Venetia, s'a vazut ceva maT sus. In epocalui Veronese, hi! Tiziano, a celor mal mar! cheltuiell si arisipel celeT maT marl, ea nu putea sa, iea vre-o initiative.Dupe pierderea Ciprulul, Republica nu Indrazni nide) mi--care razbunatoare: din potriva, in Mart 1571, se trimeteaun secretar la Constantinopol pentru a propune pacea, pebasa schimbului dintre insula pierduta, si posesiunile al-banese: Av lona, Castelnuovo si Durazzo insu§11.

Atunci s'a incercat si in aceasta, privinta o Liga. Su,-prematia era, fireste, a Pape!, care, astfel, in noile impre-jurarT politice si teritoriale, se sbatea cum putea, incercindpastrarea teritoriulul bisericesc. Pentru alcatuirea aceste!LigT, din care erat sa face parte si Frances!, Portughed,Polon! chiar, pe ling& Venetieni si pe linga, Spanioli, in-dispensabili, nu insa si Francesil, carora Sultanul li pro-punea incuscrirT prielnice prin Ardealul vasal si prin as-

1 Geschichte deb oamanischen Reiches, III, p. 149.

184

cultatoarea Polonie 1, $i chiar o alianta formal& contraSpaniel 2,era un moment prielnic. Cucerirea de Turcii luiMini al II-lea a Ciprului, care nu se ispravise Inca, nuera In legatura cu o organisare bine planuita a puteriiturcesti in Marea Mediterana. Puterea aceasta, din potriva,era foarte $ubrecla in fond, fiindcaam aratat aceasta eanu pleca de la initiativa Sultanului, ci se formase in curs deciteva decenil prin actiunea unui aventurier luerInd peseama lui, de $i supt steagul imparatesc. Posesiunile carese ektigasera In felul acesta nu erat macar legate stainsde Imperiul otoman, ci pastrail, supt stapinirea descen-dentilor cuceritorilor, a castei Ienicerilor, o independent&aproape absoluta. Asa Inch deosebitele elemente din carese compunea stapinirea turceasca in Marea Mediterana nuse ajutafi intro dinsele la fiecare moment. Arhipelagul,chiar dupa anexarea din acest timp, nu contribuie intrunimic la fora maritima a Otomanilor, iar Africa de Nordtraieste aproape numal pentru sine, pentru interesele, totmai caracterisate, ale Barbarescilor, condu$i acum de Ulu-gi-All, un renegat din Calabria. Fara a mai pomeni defaptul c& Asia Mica Siria, Intrate In stapinirea turceasca,afi aceia$I mart& ca coastele Marii Negre, adeca Sulta-nul Inlatura de acolo alto stapiniri, dar nu e in stare sa dea oviata noun acestor regiunl. Iar, la Sud, Creta e Inca venetiana.

Coalitia, format& din Papa, din Venetieni $i din Spa-Spania, se alcatuie$te la 25 Maiii 1571, fara termin, pentrulupta pe coasta Africei, ca $i pentru restabillrea domina-tiei venetiene in Marea Ionic& $i in Arhipelag. Brat sa seadune trel sute de corabii pentru peste 50.000 de luptatorI.

Dar coalitia aceasta, asa de serbatorita in vara, co-prindea in sine de la inceput germenii desfacerii $i al rui-nel sale. Papa era un pre$edinte far& autoritate in aceastaalcatuire, platind saracacios, cum a platit totdeauna pe

incapabil de a pune el Insu$I, cu nobleta sa ro-mana, in lupta forte mai insemnate. Venetia Spaniade fapt, in veche $i mare dumanie $i se unisera doar

Ibid., p. 148.

149.7 Ibid., p.

§i

altii,i eras.,

1

si

185

pentru moment ca sa, se apere impotriva unui al treileadusman,Republica temindu-se ca de foe de o cucerire aSpaniel doritoare de a-si complecta si unifica stapinireaitaliana. Flota Ligel a cistigat insa, supt comanda fratelufbastard al lu! Filip al II-lea, don Juan de A ustria, contraTurciler, cars, in cursul verii, aparusera, in apele Crete! casi la Cattaro, supuindu-si posesiunile din Albania ale Re-publicel, cu porturile Balsizilor toate, ca si cu Sopoto siChimaira la Sud, cu Spizza la Nord, lupta de la Lepanto.La 7 Octombre 1571 flota turceasca, a fost distrusa, siCapudanul ucis. Selim al II-lea a recunoscut marimea in-fringerii, adaagind ins& ca, el a fost barbierit numai, sibarba-i va creste din not, dar, data -1 va bate el pe cres-tin!, li va fi taiat mina, care nu va mal creste niciodata,innapoi. In curind noul Capudan, care fu Ulugi -All InsusI,avea, in adevar, o noua si puternica, flota supt ordinele sale.

Dupa, Lepanto, Venetienil ataca, doarSanta-Maura, Spanioliinu se infatiseaza serios la Coron si Modon : un efect realnu se putu deci trage din lupta cistigata, din marea infringeresuferita, de Turd, care nu insemna de loc o scadere asta,pinirii lor. In Maiii 1572, Papa Pit al V-lea, care visaseo noug, cruciata ca aceia de la Ancona, a altuia cu acelasinume, isi ispravia 'Astoria si viata. Peste citeva lunl, prinpacea din Mart 1573, Venetia ceda si Sopoto, crestea tri-butul pentru Zante si consimtia si la plata uneI despargubiri de razboiii. Si Spaniolii negociat in 1572, clnd flotaturceasca, venia p&na, in porturile Albaniei, nu cutezasari atace Cucerirea Tunisului de don Juan, in toamnaaceluiasi an, era mai mult o intimplare norocoasa,: in1574, Sinan-Pasa unit cu Ulugi -All, platia pentru aceasta,pierdere si prin reluarea Golettel spaniole, si Turd' aveatimacar atita putere, incit a apere, in curind, Marocul depoftele regelu! portughes Sebastian. La 1580 se ajunsela cel d'intaiti armistitiu formal cu Spania.

De fapt, in lupta de la Lepanto si dupa, aceia statusera,fats in fata, doll& neputinti militare. Din punct de vedereoccidental, stim de ce: fiindca, Statele crestine ale Apu-sului eras foarte strimtorate atunci si despartite, in chip

186

firesc, prin rivalit&V foarte vechi. Din punct de vedereturcesc in* pc ling& explicatiile ce s'ati dat innainte, maTe de nevoie una,: Imperiul otoman era proprietatea Case!ostnane, si valoarea hit atirna in fiecare moment de va-loarea proprietarulul. Pan& la 1566 el fusese Soliman-cel-Mara, omul de o harnicie nespusa care a murit in cam-panie, dindu-sl sufletul supt tort, asa inch moartea luTa trebuit sa fie ascuns& soldatilor si ca un Imparat viiiail fost pornite r&masitele sale spre Constantinopol, v6din-du-se realitatea numal in momentul cind se stia c& suc-cesorul venise si se asezase in Scaunul imparate,sc. Daracest succesor, Selim (1566-74), era un betiv si un stricat,care fill iesia de be din camerele luxoase ale Seraiulutsat'. Duca dinsul a vent Murad al III-lea (1574-95) siapoi Mohamed al III-lea (1595-603), si el triste produseale decadentei de rasa, cel d'intaiti ma! ales. Epilepsia,traditional& in Casa Osmanilor, d& de acum un sir intreg deSultani can nu maT pot s& mearga la razboiii,nits sä fivrut , oameni tinerT, dar incapabili, storsT cu desavirsire,de la inceput, prin p&catele unei mostenirT tragice, care-Ifacea nedestoinicT s& due& o via0,' activa.

Aceasta scadere a valorii Sultanului a mai adus dupasine un fapt. Sultanif, natural, alegeati pe sfetnicii for dinlumea in care traiati. Cei vechi, din mijlocul lupt&torilor:un Ibrahim, un Mohammed Socoli, cestialalti dintre intimiicars -I Incunjurati in camarile Seraiului, unde-t recomandailfemeile si eunucil. Este un noroc pentru Turd dac& seiveste cite un Ferhad sail Sinan ca sa conduca imparatia,dar aceasta nu se poate intimpla perpetuti. Mediocritatea6 caracteristica Vizirilor, cum decadenta era a Sultanilor,

Si, atuncl, pe la 1600, se intimpla ca, nici crestiniT, niciTurd! neputind fi factori esentialT in Marea Mediterana, eadevine domeniul piraterieT sistematice a Barbarescilor, sta-pinT, impotriva tuturora, in Marea Mediterana.

LECTIA a XIX- a.

Anarhia In Mediterana till In Marea Neagra pini larizboiul pentru Creta.

La sfirsitul veaculdi al XVI-lea, cind porneste, In 1593,noul razboit intre Turd, de o parte, $i intro Casa de Aus-tria, de alta, itzboiil la care ieat parte de la o bucatade vreme si Tara-Romaneasca si Moldova, fiind ameste-cati in el Mihai Viteazul ca si vecinul WI Aron si, dupadinsul, Stefan Razvan, nu se Intilneste, intre fenomenelemilitare care alcatuiesc lupta, niciunul care sa, se petreaca,pe Mare. Aceasta dovedeste, din partea cre,stinilor, para-sirea planului de atac general pe apa Impotriva Imperiu-lui otoman, iar din partea Turcilor incapacitatea de a in-trebuinta fortele for maritime pentru a face rat, uncle arfi fost cu putinta, imparatief Habsburgilor §i aliatilor el

aliati cel putin de subsidii i staruinte diplomatice ,In Spania i in Italia. Daca ar fi existat o flotti, turceascaputernia In acest timp, evident ctl, ea ar fi putut pedepsipe Papa, pentru ajutoarele in ban" 0 pentru Indemnul no-contenit pe care-1 dadea Imparatulul Rudolf, i ar fi pututpedepsi Turcii §i pe Filip al II-lea, i el Intetitor cakerazboiii, prin atacuri Indreptate, daca nu in contra depar-tatel coaste spaniole, cum i-ar fi Indemnat refugiatii evrelizgonitd in numtlx a.,a de mare din Spania §i atit de in-fluent' in Turcia, dar cel putin in apele italiene. Si Vene-tienii nu i-ar fi impiedecat, el' cari aveat atitea motive

188

de rivalitate cu vecinil for austriaci, temindu-se continutde un atac al for in regiunea Friulului. De fapt insa, nicila unii, nici la altii nu se observa ceva de felul acesta,ci numal autorib de proiecte de cruciate mai vorbesc deposibilitatea distrugeril ImperiuluI otoman prin invasiunifacute pe deosebite puncte prin corabiile Crestinatatil 1.

i ele nu yin de la personalitAi importante, ci de la fel defel de oameni simpli, cari caut5, sa, se scoata la iveala prinastfel de propuneri, on de la fanatici naivi in ceia ce pri-veste atit politica, pe cit si arta militara. Atentie deose-bit& nu li se dadea de nicairi.

Astfel, expeditia comuna a Crestinatatii impotriva Tur-cilor pe Mare se savirseste o singura data atunci, la Le-panto, si, dupa aceasta, cind so vede ea Imparatia tur-ceasca n'a primit lovitura de moarte prin biruinta cresti-nilor, se renunO, cu desavirsire la un asemenea proiect.

Lupta lul Rudolf contra Turcilor are totusi caracterul uneicruciate ; se propunea si o schimbare de nume a viitoareicuceriri bizantine, cad se gindia cite unul A, nu i se mai zicaatunci : Constantinopol, ci Clementina, dupa, numele PapelClement al VIII-lea, care platia subsidiile. Papa trimetesabil sfintite si binecuvintarea sa pentru Sigismund BA-thory din Ardeal, care de la o bucata de vreme se ieain serios si se crede cu adevarat un fel de innoitor alluptel pentru cruce ca odinioara, un fel de Godefroy deBouillon la Dunare. Elementele de cruciata nu lipsesc nicicind se scrie lui Mihal Viteazul, on Domnulul Moldovei,cu atit mai mult lui Sigismund insusi, vorbindu-li-se decruce, de Crestinatate, orb, cind, tot in numele Crestinatatii,se agita Cazacii de la Nipru, daruindu-li-se un steag cuvulturul si crucea ca sä lupte impotriva Turcilor si sa-1distruga. Ba in numele Cre,stinatatii se incearca a se im-paca interesele opuse ale Casei de Austria si ale Poloniei,care si una si alta doriat stapinirea principatelor noastre;in numele Crestinatatil se face moral& regelui Sigismundal III-lea si lul loan Zamoyski, rivalii feric41 al Austria-cilor la Dunare. Pan& si in lumea balcanica idealul acesta

1 Veil Tr. G. Djuvara, Cent projets de eroisade, Paris 1913.

189

crestin scinteie innaintea ochilor popoarelor, robite politi-ceste, dar destul de multamite supt raportul administrativsi economic, din Imparatia Sultanulul : episcopii Bulgarilorsi Grecilor, Patriarhul din Constantinopol, sefil biseric,estiintr'un cuvint, la fiecare moment pun innainte putinta uneidesrobiri. Se si aprind o multime de Greet pentru idealulacesta, si-si inchipuie ca, Imperiul bizantin ar putea saInvie; marturie despre aceasta gasim in poemul Mitropo-litului Mate! at Mirelor, asezat la manastirea Dealulul,de-asupra Tirgovistel, din mila lul Radu Serban si RaduMihnea, autorul unei istorii versificate a Domnilor Tail-Romanestl la inceputul veacului al XVII-lea: intr'un pasagiupe care 1-am reprodus in Istoria Statelor balcanice", else indreapta cu gindul catre posibilitatea asezarii din nota crucii pe cupola Sfintel Sofil si a instalarii unul Imp6ratcrestin la Constantinopol, a restabilirii rolulul de odinioaraat Patriarhului de Constantinopol, a invieril politicei na-tional° grecesti.

De si insa pan& si in regiunile balcanice patrundecuvintul de cruciata, intre aceasta cruciata prin-subsidii, prinsfaturl, pi in excitatii literare, prin scormonirea fanatismulul re-ligios, prin trimeterea de Parinti Iesuiti ca sa, agite in acesteparti in numele Papel totul de ordin mai mult platonic sisentimental si intre cruciata efectiva de la Lepanto esteo deosebire mare. Daca e vorba acum de trimes forte mi-litare din Apus, ele ieaii drumul pe uscat. Atit in luptelece se poarta in Ardeal, cit, si in cele din regiunile pano-nice se intilnesc o multime de elemente venite 'de la po-tentatii apuseni: un duce de Mercoeur, Mercurio", cum 11zic Italienil in luptele acestea, si atitia altii, din deosebiteprovincii occidentale. Si nu numai . atIt, dar, cind MihalViteazul, impreunti, cu Sigismund Bathory si Stefan Raz-van, coboara din munti si revine impotriva Turcilor fia-minziti si bolnavi al lul Sinan-Pala ca sti, recucereascaGiurgiul, rolul de capetenie in operatiile strategice care sefac aici, supt raportul tehnic, it at Toscani! supt comandalui Piccolomini, trimes de Marele-Duce de Toscana. Toilins& evita calea pe Mare, dupa experientele trecutulul.

Acum nu mai e nici o fiota crestina in ofensivA nic! o flota

190

turceasc& in defensive. Din partea crestinilor, supt acestraport maritiln, se manifest5, numal Mare le-Duce deToscana: Era atund timpul de inflorire, supt Ferdinand,al regiunii din Apusul peninsuleI italice, si e foarte intere-sant felul cum se manifest& Toscana in aceasta privinta.N'a organisat niciodata o flot& oflciala pe care s& o tri-meata, isupt comandantl numiti de principe impotriva Tur-cilor; nu e un razboiii Nis intre marea putere otomanasi puterea asa de mica in proportil si mijloace a Marelui-Duce italian, ci acesta organiseaz&, avind si el mintea hranits de proiectele cavaleresti din evul mediu, de ispravilesavirsite atunci, un Ordin de cavaleria ,o militie" de acesteareligioase, Ordinul Sfintului Stefan, natural sprijinit pe suptmin& de Marele-Duce, si Ordinul trimete necontenit Oorabiicontra piratilor otomani. Si se Mindreste Ordinul acestacu adevarate biruinte cistigate, in imprejuraff foarte mo-,deste, asupra fortelor turcesti, care nici nu se presititatca o adunare insemnata de cor&bii conduse de Capudan,de amiralul turc, ci numal in unit&ti razlete sail in grupemid. Astfel, pe and pe uscat se pinta, cw speran0 marl,acea lupta intro Imperial! si Turd, ce nu se mintuie decitprin paces de la Zsitvatorok (1606), care las& si mai de-parte Ardealul, dad, nu In stapinirea Turcilor, eel putinIn legaturI de vasalitate cu el, cu toata intentia acelorace-1 pornisera, qi de o parte, si de alta, de a da o so-lutie si chestiunii balcanice si chestiunil ungurestA aide-lenestI, pe Mare in tot acest timp nu vedem decit midintilniff de pirati.

In ceia ce priveste pe piratil turd, e o piraterie semi-ofl-ciala, precum piraterie semi-oflciala este adesea si cea cres-tird. Piratii acestia pornesc din Alger, din Tunis,din Tripolima! putim-r-,din asa-numitele regente barbaresce" de laNordul Africa Toat& regiunea aceasta de la hotarul Ma-rocului pan& la Egipt formeaz& dee! partea vie din punctulde vedere al pirateri3I turcestl, pe cind, in ceia ce privesteEgiptul, el duce o viata cu totul deosebita. De aid nu sealcatuiesc flote importante, cum nu e niclun amestec alregiunilor egiptene in viata milita a Mari! Mediterane si

191

In desvoltarea mijloacelor navale ale Imparatiei. Nu e niclopoveste mai obisnuit& pe vremea aceasta decit a cresti-nilor pe cari piratii barbaresci ii prind, aduc in capita-lele lor, u arunc& in temnite, ii Intrebuinteaza pe ga-lere, ii silesc sä-0 renege religia ca s&-i ridice pe urmala demnitatI in lumea aceasta special& a lor, reinnoindastfel clasa dominant& a domnitorilor din Alger, Tunis siTripoli. Si foarte rare or!, mai tarziii numal, intilnim citeo interventie europeana menita sa pedepseasca pe piratipentru aceasta actiune a lor.

S'ar putea pune Intrebarea: dar care e atunci actiuneaCapudanului insusi ? Functia exista si mai departe; era§i mai departe un mare Arsenal la Constantinopol sialtele la Galipoli, la Lepanto, la Negroponte si pe deosebiteinsule, f&r& a mai pomeni pe cele din Basora §i Suez.Lemnul pentru corabli se aducea de la not §i din codriiAnatolie!, cari in foarte mare parte au fost cur&titi de co-paci din causa nevoilor flotei otomane, cum all fost des-poiati muntii Dalmatiei din causa nevoilor flotei venetiene.Capudanatul continua s& fie un post foarte cautat; per-sonalitati de prima ordine ajung s& fie amirali, luind incasatorie rude de-ale Sultanulul, §i, far& sa mai intllnimpersonalitati ca Barbarosa, Torgut, Salih-Reis, Ulugi-All,Piali, maril amirali al Impara.tiel turcesti in veacul at XVI-lea,totusi comandantul flotei, chiar un renegat de speta luiSinan Cigalazade Insemna Inc& foarte mult. Era o mareserbatoare pentru Constantinopol clnd flota pleca: SultanulInsusi iesia la chioscul Marii, la Iall-Chiosc, si primia sem-nele de cinste pe care le dati corabiile ce se pierdeall In,zare. Nu se poate zice c& Imperiul a fost cindva lipsit deflota,

Ins& cum e acea flota si la ce serveste ? Ea se formeaza,la fiecare ocasie, and se cere; atunci se si organisea4Dec! o flota permanents, gata totdeauna s& intervina inchip serios in viata militara a Mail Mediterane, nu exista,ci innarmarea corabiilor se face chip& modelul vechiii ve-netian. Cum de la Venetieni s'a luat modelul ceia ce

Geschichte des osmanischen Belches, III, pp. 225-6.

u

I,

in

192

priveste toata partea naval& a activit'atii militare a Tur-cilor.

Astfel se da in antreprisa alcatuirea flotei otomane. Sintasa-numitii reisi, platiti, cari stall la Indemina pentru a-ceasta: cum sint azi antreprenori de constructie, de drumuri,tot asa erat, acolo, si antreprenorii de Stat a pentru corabii.Sultanul fixeaza, din importul special pe crestini, avaris, osuma, si suma se imparte intro reisi, cari pentru aceastasuma trebuie sa dea un numar de corabii. In ceia cepriveste trupele, ele se ridica acum din anume categoriide crestini cari at indatorirea de a servi in flota Impe-riului, din Greci naimiti; car, cit priveste vislasii, nu mai sintexclusiv galerienii, prinsii de razboiti crestini, ci, luptelefiind mai rare, mai grele, mai putin fericite, trebuie ca siaid sa, mearga o plata.

Ce iesia ins& din minile antreprenorilor nu era totdeaunade prima calitate, mai ales lipsind orice fel de control, deJeceptsionare". An de an, ceia ce da reisul e mai rat, sise ajunge astfel, cu vremea, la o flota turceasca ce tiineaun an de zile, ca sa, alba neccmtenit de lucru antrepre-norii. Facute din lemn verde, si primavara, corabiile nuputeat sa tie : caldurile mail le desfaceat In port, si inprimavara viitoare trebuia sa se construiasca alt rind decorabii. De aceia o flota permanents, avind o valoare du-rabila, ca material si oameni, nu mai flint& la inceputulveacului al XVII-lea.

Dar, atund, la ce se intrebuinta aceasta flota? Ea serviamai mult ca un fel de afirmare a stapinirii turcesti Inapele Arhipelagului si in Marea Mediterana in genere. Erakin fel de primblare solemn& anuala, prin care se aratadi exist& acest drept de suveranitate al Sultanului. Insu-lele erat in cea mai mare parte autonome ; locuitorii tea-jail In cele mai bune conditii; nicairi nu ere' mai liberi sinu se puteat Imbogati mai lesne, nicairi nu aratat maiputina sfiala de aceste bogatii declt in Arhipelag : calatoricrestini descrit petrecerile de acolo, care repetat vechileserbari din anticitate, petreceri la care fiecine-si expuneafar& niclun fel de temere bogatia, salbele foarte scumpe,rochiile din postavul eel mai pretios, adus din Venetia,o

193

adev'arata Intrecere in expunerea mijloacelor fiecaruia. Ca-pudanul aparea deo' ca sari invete minte pe acestr oa-men', cari, simtindu-se ce sint, ce au ajuns s& cistige'Astra, puteat s& aib& dorinta de a zburda. Apoi In tin-p&ratia turceasca precum era $i In vechiul regim din Franta

alte part', functionarii nu erat platit' din budgetul Sta-tului, ci veniturile Statului erail imp&rtite intro functionari,ceia ce permitea, e adevarat, conruptia delapidarea, darusura organisatia, i astfel Capudanul avea tributul Arhi-pelagului, cum, pan& mai tarzit, avea tributul regiu-nilor ramase autonome in Moreia, asa-numita Maina.

Aparea flota aceasta a Capudanului, culegea veniturile,prin deputatii de fruntasi crostini, cari arataa In cuvintepompoase sentimentele for de creditnta fat& de Imperiu gide veneratie particular& pentru Amiralul insusr; se maipada putin pe alaturi, dar oamenil erat bogag aveatde unde s& plateasca. Pe urma, cu alaiu mare, Capudanulse intorcea, ingrijindu-se sa prinda cite un nenorocit decorabier spaniol sau mattes, care se furisase pan& In re-giunile unde mergeat corabiile lui, atunci el avea ocasias& aduca citiva prisonieri, cari treceat dupa defilare inscolile de unde iesiail Aga le, Ieniceri, fruntasil Impara-tie! turcesti, asa inch era si putintel triumf, atita eft secore ca s& fie multamite sufietele plebe'. Si, cind se In-torceaii Turcil cu buzunarele pline, apareat imediatlalti, piratic crestini. Se Meuse, pareca, o invoiala, cumfac in unele regiuni orientate invoiala hotil agentii depolitie, can asar totdeauna dupa ce au plecat cei

adaugind jaful for la jaf. crestini culegeat Siei venitul for si se intorceat in centrul lor, care era, cumam spus, insula Malta.

Dar Turcif n'aveati nevoie de o siguranta a legaturilorin Marea Mediteran&? Cum se facea aprovisionarea Capi-tale!, oral foarte delicat, foarte capricios, dispus oricindla, revolta, far& niciun fel de teams, nu de Vizir sail dealti ministri ai Sultanului, ci de Sultanul cad Inveacul al XVII-lea ail fost mai multi Sultan! omoriti,chiar energicul Mar Osman al II-lea, care a atacat Hotinul,

18

si

si

sl

si

si

sisi

cei-

si

Phalli

men?!,si

crin-tait,

194

ispraveste in mInile asasinilor. Pe vremea cind viata stapinuluiatirna de stomahul plin si de ochil bucurosi de spectacoleat populatiei constantinopolitane,ca si Romani' de odini-oara: panem et circenses, hrana si jocuri de circ, pevremea cind totdeauna trebuia s'a fie pine la brutarcame de oaiealtfel de came nu se minca, buna camede oaie grass la macelar, pe ling& miere si unt, cu carese gatiat toate bucatele, cind, dect, era asa de necesarca bielsugul de hrana sa domneasca la Constantinopol,cum se putea ingadui aceasta nesiguranta in Marea Me-diterana ? Raspunsul e foarte usor: Fiindca acum aprovi-sionarea nu vine din insule, nici din Asia Mica, cu carede alminterea contactul e asa de usor prin strimtori, undenu erai sa intre piraiii crestini, si hrana nu venia nicidin Egipt, isolat din ce in ce mat mult, supt aristocratiamilitary a Mamelucilor, Pasa fiind numal tolerat, cum eratolerat si Iri regiunile berberice, ci hrana vine de aiurea,in rindul Intaiir de la not si din Crimeia tatareasca. Oilecele mat bune, cele mai cautate la Constantinopol, miereadin prisicile multe ale Moldovet, untul care in cantitagmart se trimetea din partile noastre, griul care se cereaasa de mult, incit din causa aceasta s'a Inceput la nota se cultiva porumbul, stiindu-se ca Turcil nu maninca sinu vor minca mamaliga, veniail din Nord. Si, ()data ceveniail de aid, odata ce, dincolo, in Marea Mediterana, sestia bine ca, Spania e prinsa aiurea, In razboaiele reli-gioase din Franta, si may apot in Razboiul de Treizect deant, Turcii n'aveati niciun fel de grija in ceia ce privesteMarea.

Si, daca inteadevar se poate vorbi de o actiune a flotelturcesti In special, intre anit 1600 si 1640, apot aceastaactivitate se desfasoara In Marea NeagrcZ. E un capitolfoarte interesant chiar pentru viata Statelor noastre si apoporulut care le sustinea. Flota turceasca apare in re-giunile acestea ale Marit Negre innainte de epoca lui Mu-rad al IV-lea, prin urmare in timpul lui Ahmed, Osmansi Mustafa, si timp de cel putin treizect ant n'a lipsit operioada de dot ant de zile far& ca, sau Capudanul, sau

,i

195

cutare din ofiOril supusi lul de obiceit ajutorul luls&nu se Infatiseze cu galerele cele marl ale SultanuluT Inaceste regiunT. Si iata, de ce: Cazacil se g6siat, unitla Don, iar cellalta la Nipru. Pradaciunile lor se Intindeatpan& la Cetatea-Alb&, si, pe vremea luT Ioan-Voda, celCumplit, ei patrund In Moldova ca ajutatorT al acestuia,in epoca luptei de la Lepanto. Inv&taser& deci acum dru-mul Moldovel, si, cum cine era os de Domn putea s&aspire la stapInirea asupra Moldovel sat a TeriT-Romanestlpe basa marturisiril citorva boierT, ni putem Inchipuic& once baiat frumos si viteaz adapostit la Cazacii de lagura NipruluT putea s& ridice cu ajutorul lor pretentil latronul Moldovel. Cazacii at venit decf de atitea on InMoldova la sfirsitul veacului al XVI-lea, cu Ioan Cretul,cu Ioan Potcoava, cu Alexandru, cu Constantin, cu deo-sebitil doritori de Domnie In vremea luT Petru Schiopul.Bietul om a avut o viata infernal& In cele dou& stalkniri ale luT, de pe urma navalirilor cazace$1. Aceasta aadus, la 1591, si o mare expeditie a belgerbeguluT Ru-meliei, prin urmare a sefuluT tuturor Pasalelor regiuniloreuropene, o intervenie contra Poloniel, fiindca, acesti Ca-zaci erat Socotiti ca vasali al regelul polon: de si regeleStefan afirma ca nu-I asculta, c& fac de capul lor, c& nue mijloc de a-i pedepsi, aceasta nu impiedeca pe Turd s&arunce vina pe Polon!, cari trebuira sa taie capul luT loanPotcoav& ca s& multameasca pe strasnicil tInguitorl. Toataregiunea pan& in Galitia, p&na In partile Sniatynulul, pan&&atm Lemberg, a fost pustiit& atunci ca pedeaps& pentruaceste rigrvalirl cazacestl.

Pan& la aceasta data, Cazacii joac& un rol de pradatorlpe uscat, drumul lor find sat pe la Tighinea-Bender satpe la Cetatea-Alb&: trecind in Moldova pe aid, si tot peaid si Intorcindu-se. In partile dobrogene, Tataril at fostasezati anume pe la 1600, ca s& se Impotriveasa, ata-cului Domnilor romini revoltag si aliatilor lor, Cazacil.

De la 1600 innainte, Cazacil devin Ins& si un elementde atac pe Mare. Ei stiusera totdeauna acest mestesug dea ataca rapede, ceia ce Mouser& si RusiI Innainte de al-catuirea Statulul crestin chievian. InteOtl de lupta !ride-

196

lungata, impotriva Turcilor, In care a fost amestecat $iMihal Viteazul si Aron si Razvan, vazind posibilitatea dea aduce pagube esentiale ImparaAid turcestI si de a seimbogati foarte rapede prin astfel de lovituri, Cazacii scoteatluntrile for $i pradat Sinope, partile Trapezuntului, toata,coasta de Sud a Maril Negre, pradat coastele Traciel,ajungind si pa,na, in apropierea Constantinopolului, undedel foc satelor vecine, si Sultanul, din resedinta 14 vedearidicindu-se flacazile caselor incendiate, cea mai mareofensa, ce se putea aduce celul mai puternic stapinitor dinlume. Si aceasta dovedeste ca, flota turceasca nu era extra-ordinara,.

Atuncil Turcii intrebuintara, sistemul demonstrativ pecare-1 intrebuintati si In Marea Mediterana. Apar galerelecele mail in fiecare primavara, si vin pan& la gurile Du-nariI. Ni putem inchipui ca, resultatul era era foarte slab,iar Cazacii nu veniat la spectacolul ce Ii se oferia! TurcilInsa, si el, Isl primblati corabiile pe toata, intinderea Mari'Negre, dar evitail pe cit se poate contactul cu InsesI re-giunile locuite de Cazaci, cad nicIodata, n'ail indraznit samearga la gurile Niprului chiar (in 1634-5 yin Ins& laTaman), si, dad, ail cladit in partile acestea un fort, aufacut-o tarziii de tot, in a doua jumatate a veacului alXVII-lea, and Cazacii nu mai insemnat nimic. Dar inintlia jumatate a veacului, cind Cazacii vor merge cu in-drazneala for atit de departe, inch eel de la Don vor cu-ceri, la 1637, Azovul, care va fi reluat de Turd numai cugreutate mare, dupa, doua, asedii zadarnice, prin interve-nirea lui Vasile Lupu pe ling Tar, patronul cuceritorilorin acest timp, Turcil se mu4amesc cu aceste marI, so-lemne $i zadarnice demonstratil in Marea Neagra, pentrucare cheltuiesc toate puterile for navale 1.

Acum, in once cas, absolut inutile nu er' demonstra-iile flotei turcestI. Ea statea citeva luni In Marea Neagra,

lunile and se transportail grinele la Constantinopol, siprin urmare transporturile acestea erail asigurate, iar,dupa, ce aprovisionarea Constantinopolei se facea, toatelucrurile putea' sä-sr urmeze cursul normal.

1 Chilia psi Cetatea-Alba ; Geschichte des oqmanischen Reiches, VI, pp. 8-9.

197

Cunoastem acum toata alcatuirea ca si interventia spo-radica a flotei turcesti in Marea Neagra si in Marea Me-diterana. Ramine sa se vada ce puteat face crestinii.

Am spus a avem, de o parte, pe acer cavaleri ai Sfin-tului Stefan cari se tineat de ispravi stralucite, dar carinu indeplinira un rol real §i n'aveat nici mijloacele tre-buitoare pentru a face asa ceva. Era' dusmani iritanti, in-comozi, dar nu periculo§i pentru Turd. Cel mai multi dinpirati plecati insa din insula Malta, a Cavalerilor Ospita-lierisi Tripoli din Barbaria fusese un moment garni3onatde acesti cavaleri. Foarte bine intaritacum se vede siastazi , aparata de spre Africa prin anume curente, destulde apropiata de Sicilia pentru ca sa-I vie in ajutor cora-biile si trupele vice- regelul spaniol de acolo, care se feria,de altfel, sa, nu se compromita, Malta nu se putea luaa.w, de usor; piratil din Nordul Africel n'aveat nici putereatrebuitoare pentru aceasta, nici dorinta de a o face, pre-ferind sä prade trecator decit sg, se apuce de intreprin-deli riscate, care cereati maxi cheltuieli de oameui si ban'si despre care nu se stia cum se vor ispravi. Prin urmarenici piratii din Nordul Africei n'aveati mijloacele sail do-rinta de a ataca insula Malta. Precum Cazacil insemnatde cele mai multe on razboiul purtat pe ascuns, fara sa,riste nimic, de Poloni impotriva Turcilor, tot asa MaltaInsemna razboiul nedeclarat al Spaniel cu Imperiul otoman,fazboiii pentru care regele isi putea spala oricind minile, sus-tinind a Maltesil sint o pacoste §i pentru vecinil de legecresting, mai ales ca in calitatea for de cavaleri caripurtat crucea pe haina lor, erail supt protectia Pape!. Si-tuatia acestora era asa de tare, inch, de si se stia ca, toateatacurile vin de la dinsiipiratii maltesi erail cunoscutipe toate coastele Mari' Adriatice, in Arhipelag si pana. inEgipt, totu§i niciodata in veacul al XVII-lea nu se garseste o singura incercare serioasa de a-i distruge. Din po-triva, cind, la 1640, Turd! faceat pregatiri de navalirimai importante si multi credeat ca, aceste pregatiri sevor indrepta contra insulei Malta, nici prin gind nu li tre-cuse for sa, aleaga aceasta tinta, sa, cheltuiasca asa

198

de mult pentru ca sä ci§tige a§a de putin, ci ei se pre-gatiat contra Venetael, pentru stapinirea insulei Creta.

Chiar faptul a era Inca o Creta neatirnata de Turd,apara intru citva Malta. Cind in mijlocul Mediteranei oto-mane era un du§man ma! puternic §i a caruI inlaturareputea fi mai folositoare, scapa, neaparat, un du§man maislab, de pe urma caruia nu s'ar fi folosit atita. De almin-terea, Creta Ina*" folosia foarte mult, ca adapost, Mal-tesilor, §i Venetia, la rindul of, se apara de orlce amestecal stapinirii cretane in sustinerea intreprinderilor color dinMalta. Dar piratii aveati legaturi oriunde se infgi§at inRasarit: in locurile undo filflia un steag cretin, el eratisiguri a vor fi sust,inug pe supt mina.

0 piaci& maltesa asupra galerelor Alexandriei aduse, dealtfel, noul razboiu contra Venetiel in Mediterana I. Aceastaexplica §i silintile indaratnice pe care Turcii le cheltuiescpentra a-§1 supune, incepind de la 1644 §i mergind panain apropierea anului 1670, prin urmare timp de trelzecide an!, insula Creta.

I Ibid., p. 32 qi urm.

LECTIA a XIX-a.

Rizboiul pentru Creta.

Tat& care este causa unei nou& invieri a Mare Mediterane.In Imparatia turceasca, dupa o serie de Sultani, intre carinumal unul se distinge prin initiative, acel Osman (1618-22),care, foarte tin&r, vine la Hotin impotriva Polonilor, la1620,expeditie pe care cronicele noastre o pomenesc caun mare eveniment, cad era rar ca un Sultan s& str&-bat& cimpiile Moldovei,suverani moll! $i degenerati, cariAmain inchi$1 in Seraiul lor, dup& traditia lui Murad alIII-lea, vine unul care reiea traditia lui Mohammed al II-lea,a lul Soliman, a Sultanilor energici $i intreprinz&tori, do-ritori de succese razboinice, seto$i de singe, amatori detriumfuri solemne la Constantinopol. E Murad al IV-lea(1623-40), acela care restabile$te lini$tea des&vir$it& Intoate provinciile Imperiului, care strive$te definitiv oncetentative de autonomie politica, in vilaietele Asiei Mid,care restabile$te pretutindeni autoritatea Imp&r&teasca, $i,pe de alt& parte, innoie$te traditiile de razboiii cu Per$ii,pornite de pe vremea lui Mohammed al II-lea insu$1, con-tinuate de Soliman, care a luptat in aceasta regiune multiant, $i represintate in ultimul timp de Vizirii Sinan,celcare a fost $i la noi,in 1583, $i Ferhad, tovarasul saude origine albanesa, razboaie de multe on umilitoare pentruTurd, care cuprind sfir$itul veacului al XVII-lea pan& lapacea din 1588. Murad izbute$te s& cucereasc& Bagdadul $iIntra biruitor in aceasta Capital& a eresiei" musulmane

200

siite. Apo!, la capatul fulgeratoareT lui cariere, se intoarcebiruitor la Constantinopol, unde $i -a facut Intrarea cu unalait care a ramas celebru In analele istorieT otomane,cacT de multa vreme nu se mai vazuse un Sultan coman-dind osti $i Intrind cu ele in Capita la sa ca Imparatil deodinioara ai Bizantului. A fost fara indoiala un momentde tresarire a mindriei turcesti. Din nenorocire, Murad alIV-lea era un alcoolic inveterat, care a murit putinti, vremedupa aceasta in chinurile deliriului tremens. Atunci sedeschise problema mostenirii lui.

Diva un om ca acesta trebuia sa vie o personalitatepolitica de mina intaiti, dar li succeda un biet print in-chis pan& atunci in Seraiti, pindit de teama neiertatoarea rude! sale, asa inch, in loc ca un Sultan not sa, ur-meze In opera ofensiva a Sultanului mort, pentru a sepastry astfel traditia lui Murad, a fost de nevoie, dupa olung, era de anarhie In care Sultanele $i parasitiT luptafurios intro sine, ca Maril- Viziri sa aping& ei la o puterepe care nu o avusera pan& atunci, sä se substituie elstapinului al carui sclavia wail Existasera $i pan& atunci,e drept, Mari-Viziri can jucasera un rol foarte importantpe ring SultanT, dar, totdeauna, cind se ridicasera preamult, o lovitura de sabie sat o invirtitura de IA dinpartea calaului ajungeat pentru a reduce lucrurile la nor-malitatea legala. tn felul acesta Soliman-cel-Mar4 jertfisepe intimul sail prieten, in casa caruia locuise, cu care im-partise mincarea $i odaia de dormit, Ibrahim; MohammedSocoli Bosniacul jucase $i el un rol foarte important suptacelasi Soliman, ins& niciodata nu i-a trecut prin minteA, se presinte pe planul intaia, ci toate le facea In nu-mele domnulul sat $i, dupa moartea acestuia, in numelelui Selim, urmasul; ajuta cit putea, dar aparea cit maiputin. tn sfirsit Sinan, Ferhad au jucat roluri foarte im-portante pe la 1590, dar trebuie sa, se tie seam& $i derapezile schimbari de pe aceasta vreme: cit de puternicera Sinan, ajungea un capriciu al Sultana lui ca sa fie in-locuit; ca in sistemul rotativ din anumite teri constitutio-nale cind un partid vine fireste dupa cellalt, tot asa seschimbati Sinan $i Ferhad, cars, ce e drept, nu simtiati

201

nevoia s& acopere ambitia for personal& cu niclun fel de,idel politice.

Dec! pan& atunci Mare le-Vizir jucase un rol importantIn imparatie, dar niclodatti, el nu inlocuise cu totul pe unSultan care sa aiba a§a de putin ambitia, simtul demni-tatil sale de om. Astfel de Sultan! se Intilnesc ins& pevremea de care vorbim, ca acest Ibrahim imbecilul, chi-nuit de mania blanilor scumpe, §i prin urmare era absolutnecesar ca Vizirul sa, indeplineasca misiunea de care im-paratul nu maT era in stare.

Si era §i un foarte mare avantagiu: o rasa stoarsa, cumajunsese, de mult, rasa lui Osman, era Inlocuita de fapt printr'orasa noun. Total Mareldf-Vizir care se ridica pe vremeaaceasta fusese term, un teran albanes, din aceia cari,Impreuna cu un mare numar de locuitori din aceste valale Apusulu! Peninsule! Balcanice, fusesera trime§I sa co-loniseze Asia Mica. El se nascuse acolo, crescuse acolo;avea toata energia albane,sa, dar se familiarisase perfectcu mediul turcesc din copilarie, petrecuta In Anatolia;cunoscator In ale o§tirilor ca §i In ale political, cu apti-tudini sociale superioare, el represinta toata puterea detinereta a unlit' neam neintrebuintat in destul pana atunciin vista de Stat Si a unei familil care prin el I§I Incepuseascensiunea spre a ajunge tot prin el la culmile cele ma!innalte. E vorba de Marele-Vizir Mahommed Koprili,ceiace insemneaza de la Kopri" de la pod", sat, cum ilzic al no§tri de atunci, Chiupruliul. El a ajuns sa trans-mit& puterea sa fiului, cu un fel de drept ereditar, cumfusesera odinioara majordomil regilor merovingienl, a! acelorfain6ants" sari erail de fapt inlocuitl prin asemenea Vor-nid" al case! lor, prefacuti apoT in regi §i Imparati, dindFrancie! dinastia Carolingienilor. Aceasta ar fi fost cu ne-putinta la Constantinopol, unde Statul era proprietatea,mo§tenirea familial lul Osman §i, eft& vreme din familialu! Osman exista fie §i cel mai miserabil §i mal degeneraturma§ al lul, acesta trebuia sa fie mo§tenitorul.

Totu.si dintre Chiuprulil s'ail ridicat patru Mari-VizirT, §idol se succeda unul dupa altul. mo§tenirea demnitatiT tre-cind de la tat& la fiii fara niclun fel de contestatie din

202

partea cuiva. Dupa Mohammed Chiupruliul (1656-61) vineastfel Chiupruliul Ahmed (1661-76), care nu fusese crescutpentru aceasta positie, ci ca sa devin& ulema, hoge, cleric:cu toate acestea, necesitatile interioare ale Imperiului atMout ca succesiunea lul Mohammed sa treaca asupraacestui fill a carui administratie a represintat timpul detriumf al politicei pe care cu multa greutate o incepusesi o dusese la bun capat tatal sail. Ahmed era un om sup-tire: nu numai invatat, dar om cu maniere" , cu talentpde societate, pe cind batrinul, ajuns tarziil la putere, avea,pe ling& asprimea crud& a rases, toate neajunsurile vristeisale batrInesti:' un istet si dibaciil Mazarin venise dupaun necrutiator Richelieu, care Inspaimlntase cu metodeleteribile ale lui Murad al IV-lea, de a inneca in singe toatenemult4nirile ca si toate ambitiile.

Astfel prin Chiuprulii Impar'atia otomana invie supt toateraporturile. Supt Murad al IV-lea regiunile asiatice fuseseralinistite si provincii nou& adause Statului. Aceasta avuseins& consecinte nenorocite pentru viata provinciilor euro-pene; ele s'ail ridicat la atlta independent& de actiunecum a Post aceia a lul Vasile Lupu in regiunea Duna' riltocmai pentru .ca. Murad era ocupat continut in regiunilearmenesti $i mesopotamiene; se poate zice, din punct devedeie turcesc, ca. Domnii nostri din jumatatea d'intaiil aveaculul al XVII-lea si-ail facut de cap. Ceia ce lucrail el.luptind Intre dinsii, incheind aliante cu Ardealul, cu Po-Ionia, netinind seama supt niciun raport de poruncile dinConstantinopol, trecind peste dinsele cu cea mai mare in-diferenta, multamindu-se doar cu plaid de banl ca s& maiimpace pe stapini, toate lucrurile acestea erat supt ra-portul legal abusuri, intreceri a situatiel de drept In carese gasiail terile noastre: printi vasali, macar cind se In-caierat Intre dinsii ei trebuiail sa mina seama de Sultan.El bine, nu o faceail de fel, sail acela dintre dinsii careavea mai multi bani on mai multa istetime Intrebuintape Sultan pentru a lovi in cellalt, capatindu-si firmaneca s& legitimeze atacurile impotriva vecinnlui. Si, intocmaicum Domnii nostri se ridicasera la o mare putere de in-dependent& si initiativa, tot asa, intr'o masura $i mai

203

marefiindcA erat ap&rAl tocmaT prin presenta la mijloca principatelor dunarenese ridicaser& prin it ardelenT dinaceasta, vreme: vestitul Gheorghe RalcOczy I-it, cel maistr&lucit stapinitor maghiar pe care 1 -a avut vre-odat& Ar-dealul, cu mai mult& stralucire chiar decit Gabriel Bethlen,care umblase dup& coroana Ungariei §i cucerise In regiu-nile de Nord ale Ungariei, care atacase Viena, dar a camractivitate e mai nesigura, mai zbuciumata; de multe or!stralucitul Bethlen Gabor e silit sa asculte de ordineleSultanuluT, pe cind Rakeezy a f&cut, numal dup& placullui, politic& anti-imperiala adeca, anti-germana,, far& caTurcif s& obiecteze ceva; el s'a infati§at de la inceputulpan& la sfirOtul domniei lui ca aliat in calitate superioara,,ca protector al Domnilor rominT, hot&rind ca arbitru Intreunul §i altul, primind, supt forma de desp&gubire pentrudajdea pe care Voevodul muntean o lua de la ciobaniTardeleni, un fel de tribut de la Mate Basarab. Si fiul,omonim, al lui Gheorghe lialcOczy I -iii a autat s& joaceun rol §i mai mare: gindindu-se la faptul c& din dinastiaprecedent& ardeleana a Bathore§tilor unul ajunsese regeIn Polonia,vestitul rege Stefan, care organisase Statul,care d&duse Cazacilor regulamentul militar ce i-a strinsmar mult de regatul sat, care manifestase pentru Int&iaoar& acel ideal al Polonilor de a stapini pan& la Dunare,se Intreba, natural, Gheorghe RakOczy cest de al doileade ce nu ar putea s& se fac& Inc& °data, lucrul acesta. CumPolonia era slabita, sfi§iata de particle, amenintat& de im-partire, el strInge trupe moldovene§ti §i muntene, de laGheorghe Stefan Constantin Basarab, §i Intl.& in Polonia,unde a fost proclamat rege. Se $tie ca expeditia n'a iz-butit, ca Tataril afi inconjurat pe printul ardelean §i camare parte din trupele lui, In frunte cu loan Kemeny, R&min de origine, mai tarzit print ardelean, at fost capturate§i s'at r&scump&rat cu mult& greutate. Totu§1 Sultanul ITinterzisese formal Intrarea in Polonia! Chiupruliil vor tre-bui s& inceap& o adevarat& serie de expeditil menite ssreaduca la simtul realit&t,ii §i al re,spectuluT fat& de su-zeran pe ace0i neastimp&rati st&pinitori de la Dunare §idin muntil Ardealulul, Gheorghe Stefan fiind mazilit ca

si

sa

204

ratac,easca, pe la Moscova §i sa moara, in Stettinul suedes,iar Constantin Basarab traind ca fugar in Ardeal pan& ce,dupa o scurta, usurpatie in Moldova, el 10 incheie la Ca-zaci viata zbuciumata. Gheorghe al II-lea Rakoczy, perfectcavaler §i viteaz neinfrint, de o energie admirabila, a luptatcu o§tile lui Ahmed Chipruliul pana, la capat: ranit, el seretrage inaintea du§manului §i moare de pe urma ranilorcapatate in lupta.

Tot de-odata Vizirul Ahmed incepe s& atace Polonia.Regatul trebuia sa, fie atacat ca sa se smulga stapinireaasupra Cazacilor §i linia Nistrului sa, fie dominata, in in-tregime de Turd. Stapini pe Camenita, citva timp peHotin, Polonii aveat partidul for foarte puternic intro bo-ierii moldoveni, partid care se putea intinde §i in Munte-nia. Opera de restauratie a celui de-al doilea Chiupruliti .seintinde §i in regiunea aceasta, intrebuintind pe Cazacilnerhultamiti de Polon', cari nu Voiat sa, se supuie niciTarului muscalesc, pe Doro§enco §i altil, pentru a se ajungela crearea unei provincil turce§ti in regiunea dintre Nistru§i Nipru, pana nu departe de Chiev, a§a-numita Ucraina,care dup.& peirea lui Bogdan Hmilnitchi, intemeietorul ei,a 1111 Timu§, fiul acestuia §i sotul Ruxandei lui VasileLupu, dupa, disparitia celui de-al doilea fit, Iurie, un ca-lugar raspopit, ajunge supt stapinirea direct& a lui Duca-Voda din Moldova, care-§1 mai cumpara la Constantinopolun steag de domnie, un tuit capata astfel o mo0eenorma, o imensa gospodarie ucrainiana.

imparatia turceasca restabilita in drepturile sale duna-rene §i in Ardeal, capabila de a se opune Imperiului, careajuta pe Kemeny contra vasalului turcesc Acatiu Barcsai,alt Romin, rivnindu-i mo#enirea, stapina pe o situatie cumnu o avuse niciodata, in partile ace,stea, era foarte naturalsa, se gindeasca, la Marea Mediterana. Ofensiva turceascarestauratoare trebuia deci sa se atinga de aceste ape.

Pe la 1640 Capudanul Iusuf e o mare personali-tate, care sta in concurent,a, cu insi0 Marii-Viziri, in-fluenta unuia inlocuind influenta celorlalti. Se adunaseramijloace pe Mare §i se credea chiar, la sfir0tul stapiniril

$i

si

si

pi-ei

205

lut Murad al IV-lea, ca se va da o lovituraam spus-ocontra piratilor din Malta, cari turburati toata buna en-duiala in Mediterana. Cad asa de multa vreme a duratfrica de Maltesi, Inch, in tratatul de comert incheiat dePoarta cu Imperiul habsburgic, dupa pacea de la PaRsa-rowitz, la 1718, se iea reciproc indatorirea ca Imparatulsa Impiedece pe acestl Maltesi de a supara pe Turd, pre-cum Turcil vor impiedeca pe Barbaresd de a supara pesupusli imparatestl.

Un atac maltes fu chiar pretextul razboiulul turco-ve-netian ce se pregatia de mult, cu toate amabilitatile su-puse ale baililor, gata de toate concesiile.

Expeditia s'a indreptat impotriva CreteI. Cu toate jignirilesi nenumaratele acte de piraterie ale Turcilor, Venetia dela juma'tatea veacului XVII-lea, care traia o viata extra-ordinar de luxoasa, cheltuind mostenirea straluna, de sigurca nu era in stare si n'avea niclun interes sä provoace sis'a su4ie un razboiti cu Turcil. Conjuncturile politice gene-rale erati de asa natura, Inch Republica nu putea sa ieanimic de la Turd.

Ea a suportat atacul, s'a Impotrivit numai cit era denevoie si a negociat continuti, pe toate caile, cu toatemijloacele, in momentul chiar and portile cetatilor cretaneerati sparte si ostasil sat macelariti de sabia turceasca.

Razboiul 1-ati pornit Ins& Turcii. Nu e locul sa se zu-graveasca macar in Ea generale amanuntele a cestuI raz-boiti, care se compune dintr'o serie lunga de expeditil, dincare se desface luarea insulei San-Todaro si a Caneit, apora cetatiI Rettimo, atacul la Sitia si mat ales cele treiasedil ale Capitalet insulel, Candia.

Cel de-al treilea atac a tinut ant intregi, pans la 1669,si sfortarile cele mat extraordinare s'ati facut de Turd casa ajunga, prin aceasta cucerire in stapInirea deplina ainsulet I.

Acum, fara Indoiala, cucerirea Cretei ar fi fost mult matusoara data Imparatia ar fi avut absoluta, liniste interioara.Dar Iusiif e ucis mijlocul triumfulut sail; Sultanul Ibrahim

I V. Geschichte des osnianischen Reiches, III, p. 32 qi urni.

206

el insu0 cade (18 August 1648), cind Europa serba pa-cile din Vestfalia; in urma unel rascoale, Spahil §i Ienicerise ucid pe ulitile Stambululul, Mare le-Vizir Dervi§-Mo-hammed se adauge la lista celor jertfiti de anarhie, intimpul cind corabii venetiene apareati la Egina §i Sala-mina, la Naxos §i Paros ; Sultana mama e zugrumata;unul chip& altul luneca in singe un fir de stra§nici Vizir',singele favoritilor strope§te ve§mintul copilului Sultan Mo-hammed al IV-lea,-0 Venetienil ataca Dardanelele, Moreia,ocupa Tenedos, Lemnos, Samotracia.

Si de aceia, ca i din causa luptelor in Ardeal, razboiulpentru Creta s'a prefacut deci in lupte locale, s'a redusla incaierari in jurul cet'atilor, on grin funduri de munte,trupele turce§ti intrebuintate aid fiind foarte restrinse. Eadevarat ca Venetia a facut imposibilul ca sä salveze in-sula el de capetenie. N'ar fi crezut cineva ca un ora§ atitde slabit supt raportul militar, atit de decazut supt ra-portul moral, stars financiar, sä fie capabil de silinte atitde marl §i de lung! ca acelea facute in curs de peste dou'a-zed de ant Mai ales poporul de jos a aratat un spirit dejertfa, un sentiment at onoarel pe care nu 1-ar fi a§teptatcineva. E o adevarata reinnoire morala a Venetia Baca,ea mai traie§te pana la 1798, aceasta se datore§te desigur in mare parte avintului patriotic de care tog au fortcuprin0 de pe urma razboiului Cretel. Se poate zice chiarca, mai mult a folosit Venetia pierzind Creta, a§a cum apierdut-o, decit data ar fi pastrat-o fara razboiul care ainnaltat-o suflete§te.

Razboiul Cretel mai are ins& un indoit interes din punctulde vedere al chestiel Mare! Mediterane. Acest razboiti, carese purta pentru interesul material al Venetiel, dar suptun steag purtind crucea, trebuia sa% trezeasca, toate do-rintile de innoire a cruciatelor care dormitail in sufletuloamenilor de atunci. Idealul cruciatelor nu s'a stins, de'apt, cu totul decit in atmosfera rationalismului sceptic §ia uric impotriva catolicismului, ba chiar a oricarii religildogmatise, in veacul 'al XVI1I-lea; pana atunci, id 0 coloa ramas totui ceva din aceasta, puternica ideie. Razboiul

207

cel indelungat a trezit in sufletul tuturora dorinta dea se Impartasi la dinsul. E foartc curioasa lista celor cariieaa parte, mai ales in vremea Vizirului Ahmed, prins deacea lupta cu Imperialii care duce la pacea din Vasvar 1,la apararea Candiel. Sint Intregi expeditiT francese: cel maistraluciti nobili se duc sa lupte pentru causa crestina,compromitind in unele privinte chiar pe Ludovic al XIV-lea,care ramasese, ca si marele sat Innaintas Francisc I-it,un aliat permanent, de necesitate, al Turcilor.

Si, pentru c& e vorba de aceast& interventie francesa,e bine sa se aminteasca putin rolul pe care Franta 1-aavut pe vremea lui Ludovic in Marea Mediterana. Acum,Franta este, supt raportul Marilor, innainte de toate oPutere atlantica, si, dad, astazi apare mai mult ca Putere me-diterana decit ca una atlantica, aceasta se datoreste cresterilmarine! englese, infrIngeril francese din trecut si necesi-tatii pentru flota trances& de a se refugia, oarecum, Inapele Maril Mediterane. Prin urmare, de §i supt Henric alIV-lea si Ludovic insusi, supt regimul lui Colbert si al luiLouvois, s'a dat tog& atentia Marsiliei si Toulonului, cutoate acestea flota trances& nu era indicat& sa joace unrol insemnat In Marea Mediterana. 0 sile§te Ins& sa joaceacest rol absoluta decadere a Spaniel, care, dui:A, ames-tecul lui Filip al II-lea in afacerile francese, dupa marilecheltuieli de oameni si bani pe care le face pentru aceasta§i pentru apararea Crestinatatii de pretutindeni, ajungeintr'o stare lamentabilk care dureaz& in tot decursul yea-mini al XVII-lea, supt un sir Intreg de suverani degene-rati, asa cum ni arata pinzele lui Velasquez pe un Carolal III-lea, cu fruntea innalta §i ingusta supt parul blondrar, cu timplele sapate, obrazul tras, buzele marl, car-noase, ochil pierduti. Nobilii cari-I Incunjurati erall in mareparte decazuti ca §i regil; preotil, cari-si facusera un venitdin toat& munca natiunii, tineat poporul In Intunerec silene. Astfel, supt Filip al III-lea, Filip al IV-lea si acestCarol al III-lea, at perit puterile si s'a pierdut ambitia §isimtul de onoare al natiunii spaniole.

1 V. capitolul respectiv din Chestia Dundril,

208

Totu§I in Marea Mediterana trebuia s& joace cihevarolul pe care Spania II par&sia cu desavir§ire. Rolul acestaI-a luat, In vremea cInd se incerca a se innoi §i comertulLevantului, Franta, care, pe vremea aceia juca §i un marerol imparatesc in Europa, razboaiele lul Ludovic al XIV-leaurmarindcum se vede din Chestia Rinului " innaintede toate o dominatie general& peste toate terile europene,o larg& stapinire peste coroanele regale ale tuturor celor-lalti suveranl. In razboiul pe care, in legatur& cu afacerileardelene,. Imperialil *11 pout& impotriva Turcilor lul AhmedChiupruliul, in lupta de la Sankt-Gotthard particip& §i tru-pele trimese de Ludovic al XIV-lea, in aceasta calitateimperial& a lui, cu ducele de La Feuillade §i Beauviso,precum, in Creta, indata dup& aceasta, alaturi cu un contede Waldeck, cu un conte de Starhemberg, represintantial sacrificiilor acute de principii german!, acela§I LaFeuillade (1668), un Vivonne, un Navaille, etc. (1669) voravea locul de capetenie I.

Si Ludovic al XIV-lea si -a aratat puterea in Marea Me-diteran& i prin alte dou& interventii care merit& s& fierelevate: Genova, cu toate ca dec&zuta, amintindu-§I tim-purile unui Doria, legaturile traditionale cu Imperiul, iea,in razboiele italiene pe care le poarta Ludovic al XIV-leaimpotriva Imparatului Leopold i a 1111 Carol al VI-lea, oatitudine du§mana Franciei, i atunci Ludovic trimete co-rabifile sale s& bombardeze Genova, dacA. nu se supuneimediat. Dupa caderea ghiulelelor francese, dogele se pled,(1684).

A doua interventie a Franciei in apele Mari' Medite-rane e in legatur& tot cu politica imperial& de odinioaraa rnarelui rival al Franciei Carol Quintul. In 1664, Beau-fort, mare-maiestru, §ef §i supraintendent general al na-vigatiei §i comertului Franciel", atac& Gigeli ling& Bougie.Apor avem interventia lul Duquesne, care aparuse §i inDardanele, in afacerile barbaresci, ivirea unel flote fran-cese in apele Algerului. Atunci, la 1682, §i apol §i la 1683,

i Geschichte des osinanischen Reiches, IV, pp. 127.30.

209

pentru intaia oar& s'ati Intrebuintat galiotele cu granate,de inventatorul lor, Petit-Renaud. S'aii distrus Intarituriledusmane si moscheia principals, si aceasta prima sanctiuneImpotriva piratilor barbaresci pe cari nimeni nu Indraznisesa-i atace, afirma un fel de drept de supraveghere al re-gilor francesi asupra apelor Mediteranei apusene si cen-trale. Solul deiului veni sa ceara iertare la Versailles 1.

E adevarat ca ajutorul frances nu opri caderea Candiei,in August 1669, si pacea Sultanului cu Venetia, in 1671,care restitui doar Republicel unele locuri dalmatine, dar,odata ce astfel de lucruri se vazusera, se poate foartebine ca, dupa nereusita atacului turcesc asupra Vienei, pecare-1 face succesorul lui Ahmed Chiupruliul, Cara-Mustafao coalitie general& europeana sa se alcatuiasca pentru araspinge pe Turd si pentru a li rapi provinciile ocupate.In acela,i moment cind Sobieski, regele Poloniei, unit cuImparatul Leopold, nu numai ca izgoneste pe Turcii Vi-zirului din fata Vienei, dar recucereste o parte din Un-garia, se Incheie acea Sfinta Liga din care face parte siVenetia, si chiar Tarul, avind ca presedinte pe Papa,Ligacare va aduce Turcilor marea pierdere a Moreil in folosulVenetienilor, si pierderea, tot asa de importanta, si nu maidurabila, a cetatil Azov sail Azac, a dominatiei asupra re-giunilor din Nordul Maril Mediterane.

1 Zinkeisen, Geschichte des osmaxischen Belches, IV, p. 82 FA turn.

13

LECTIA a XXI-a.

Luptele pe Mare ale Venetienilor qi Ruk3ilor dupit despresu-rarea Vienel in 1683.

Dupa 1683 miscarea de ofensiva cresting in Marea Me-diterana si in apele legate cu dinsa era represintata de flotavenetiana, de o parte, si de flota ruseasca, de aka.

Incepem intaill cu causele care explica aceasta nouainterventie venetian& In cuprinsul Mediteranei. Ceia ce con-tribuise sä dea Venetienilor o mai mare incredere in pu-terea lor, prin urmare in putinta de a-si restabili stapi-nirea macar intr'o parte a teritoriului pe care-1 avuseraodinioara, fusese alcatuirea acelei unitati morale crestinepe care am semnalat-o cu prilejul razboiului Candiei siluptei de la Sankt-Gotthard: sentimentul general crestincare se manifestase atunci in Europa.

Dar nu era numai atita, si sa nu se creada ca pe la1680 se poate constata o intarire, datorita ciae stie carorcause interne, proprii, a Venetiel. Chid un Stat ajunge instarea Republicel pe atunci, nu mai poate fi vorba de ointinerire, care vine numai din dou& cause: sail o clas&noua ajunge sa se manifeste si s6 dea caracterul ei Sta-tului si, de aceasta nu putea fi vorba in Venetia, catstoata populatia el, din generatie in generatie, fusese usatacu desavirsire, pan& si cea din urma familie de yopolanifiind amestecata, secol de secol, in silintile, de multe onsupraumane, pe care le Meuse Republica pentru a se men-

211

tinea, pentru a se intinde $i a stapini, sat o energiemoral& pusa in serviciul unul not lucrul acestala Venetieni era absolut imposibil, cad resortul for moralfusese setea cuceriril bogatillor, luarir in stapinire de teri-toril care sa, le produca, dorinta de aventurl, toate lucruricare apartineat trecutului.

Daca totusi deca.'zuta Venetie a putut sa joace Inca unrol ofensiv de la 1680 innainte, daca ea da istoriel mili-tare nume atit de insemnate ca al lui Francesco Morosini,Peloponesiacul", care, vom vedea-o, a. recucerit Moreia Im-potriva Turcilor, explicatia trebuie cantata In schimbareaconditiilor de echilibru ale Italiei. A fost un timp cindtoga peninsula era stapinit5 tutelata sat amenintata deSpania. Prin urmare, cind Spania atotputernica avea inacelas1 timp Nordul, ducatul de Milan , Sudul regatulde Neapole, cu Sicilia , cine se mai' putea misca in Italiafara sa, fie supt controlul puteril spaniole ?

Dar acum, la moartea lul Carol al III-lea, se deschidechestia mostenirii Spaniel, pentru care se lupta de o parteLudovic al XIV-lea, de alta arhiducele Carol care va ajungemai tarzit Imparatul Carol al VI-lea, tatal Marie'- Teresa,Dar, chiar dupa, ce arhiducele Carol ajunge Imparat, dupace prin urmare situatia lui spaniola e zguduita care arfi fost Puterea bucuroasa, in toata, Europa, sa, vada peacelasi om stapinind si in Imperiu si in Spania anulind,prin aceasta stringer° la dou'a hotare, Franta ? chiardupa, aceasta, lupta continua pentru soarta viitoare a Spa-niel. Fiindca, atuncl cind se hotaraste ca regele Filip, rudalui Ludovic al XIV-lea, va domni in Spanial se face tot°data o impartire a provinciilor Spaniel de odinioara.De acum innainte nu se mai gasesc impreuna, i Spania§i posesiunile italiene i Terile-de-Jos si America, acesteformat monarhia spaniola, ci provinciile atita timp re-unite se despart, pentru soarta Tinuturilor italiene sepoarta o serie intreag'a de razboaie noua, in care se ames-tech, pe ling& Frances' pe ling& Imperiali i ambitiile,atit de naturale, ale unul Stat in crestere, care va tindesa creeze unitatea Italie', si mai tarzit o va i crea: Statulcontilor de Savoia de odinioara, can at Piemontul can

ideal $i

si,si

,si

si

$i

212

mai pe urm& se vor chema regi al Sardiniel. Insula aceastali se dadu insa, la inceputul veacului al XVIII-lea (1713-21)1,in schimb pentru Sicilia, pe care o luaser& la Inceput dinmostenirea spaniol.a. Dar, cind un stapinitor din Savoiapoate fi stramutat in Sicilia, sat, pe basa stapInirii saleIn Sicilia, s& fie stramutat in Sardinia, ca s& i se ofereocasia de a purta o coroan& regala, ni putem inchipui c&Venetia singura mal pastreaza in aceasta Italie, pradata,safacita, ticalosita de necontenitele lupte ale lui Ludovical XIV-lea si ale Habsburgilor, un rost liber pe Mare.

Cine putea s& o impiedece deci de a participa la Ligade recucerire ? Franta biruise asupra Spaniel, dar sfirsituldomniei lul Ludovic inseamna numai sfortari extraor-dinare pentru a se mentinea In margenile stricte ale re-gatului sat crescut prin cucerire. Si, pe de alt& parte,aceasta mindra Francie nu poate sa exercite in Levantdecit o influent& comerciala razimata pe Capitulatii, cOclniciodat& o flot& mare francesa, permanents, n'a stationatin partile acestea.

Astfel Venetia ramine, nu din causa unei innoiri, uneiintineriri proprii, ci din causa slabiciunii adversarilor sirivalilor el de p'an& atunci, o Putere capabila de a reluaofensiva in Mirea Mediterana.

Puterea turceasc& nu era gata sä °pun& resistentaVenetienilor. Flota turceasc& n'a impiedecat cucerirea Mo-reii, in care, de pe timpul razboiului Cretel Inca, se facu-sera incercari de recuperare, la Calamata si in MaMa.Ajutati, apoi combatuti de un anume Liberachis, care, sotal Anastasiei Buhus, vaduva lui Duca-Voda, ajunse stapi-nitor mainot, Venetienii leaf' Monembasia (1690), in acelasitimp cind se cistiga biruinta de la Lesbos si, la Adriatica,se ocupati Canina si Avlona-Vallona. In 1692 se ataca siCaneia, iar, in Moreia, Corintul, Lepanto ajung in posesiuneaRepublicei. In nul urmator, era vorba chiar de a se relua, dedogele Francesco Morosini, care-si comand& singur cora-biile, marea insula Negroponte, dar batrinul glorios muri

1 De la 1707 la 1713 insula fu austriacA Heapolea relmaee austriactl fi dupdaceia, de la 1718 la 1735, cind Carol al IV-lea Incepu dinastia de Bourbon,avind acting fi Sicilia.

p.

213

In Nauplia, unde fu §i ingropat. Si Chios, atacat de Du-quesne in 1681, cam o clip& (pan& la 1695), in putereacre§tinilor, cari aveat §i corabii de-ale Pape! §i de-aleMarelui-Maestru.

Dar, pentru a se apara in Arhipelag, Sultanul fusesesilit a face apel la fostul corsar cretin Mezzomorto, dincare facu un Vizir, i la ajutorul t&inuit al Olandesilor §iEnglesilor, cari jucati atuncl, la Constantinopol, la Smirna,

aiurea rolul de capetenie in comertul Levantului 1. 0adevarata iota imperial& nu exists. Cad stapinirea Chiupru-liilor nu insemneaz& refacerea until Stat, ceia ce presupune opolitic& de reforme interioare, §i aceasta politic& natural c&el nu erail in m&sura s& o fac&, traparatia find alcatuitadin elemente a§a de multe, a.a, de disparate, ap de des-partite intre dinsele, prin rivalitati a§a de fire§ti, inchnice nu putea fi vorba de o incercare macar de felulacesta, pe ling& faptul c& aceasta Impar&tie se razim& peo teorie ce nu sufere schimbare, fiind o teorie religioas&.De fapt, Chiupruliii au introdus in viata Imperiulul numalschimbb'xi de ordin militar, care se pot resuma in dou&cuvinte: de o parte, el ail avut totdeauna o armata gatade luptI, un fel de armata permanents, reinnoind cu eaera razboaielor din fiecare primavara, care se ispr&viail infiecare toamna, §i aceasta tinind trupele tit dura razboiul,in lagar,caci Ieniceril, acum Turd de origine simpliexploatatori ai uniformel for pentru tot felul de afaceri, §imai ales camata, nu mar erail utilisabili, find raspinditi§i prin toate provinciilela Dunare, de pilda, in BabadagulDobrogii, in Silistra. Si, pe ling& aceasta, sistemul eel nouconsista in selectiunea de elemente militare speciale, catopciiiartileri§ti, lagumgiiipentru mine,be§liiisol-dati de infanterie, voluntaril" 2, Bosniacil, deliii: cuteza-torn" , nebunii", ca §i in intrebuintarea contingentelor acelorprovincii in vecinatatea carora §i pentru pastrarea carora sepurta razboiubdecl, la Dunare, Tataril, Moldovenil §i Mun-tenif; toate simple masuri de oportunitate. Pe ling& aceasta,

1 V. Geschichte des osmanischen Reiches, IV, pp. 233, 25 ?, 256, 266 al urmqi articolul mien In Handbuch fill- Armee and Marine.

Ibid., p. 160 qi urm.

i

i

214

dupa ce s'a cistigat biruinta cea mare din Creta si insula,apartine de acum innainte Sultanulul, grija Hote' n'a maiavut-o nimeni, si chiar prin silintele extraordinare pentrucucerirea Crete' trebuiall sa se useze mijloacele navale decare dispunea Imparatia turceasca, pe cind Venetia lucrase,in dosul intariturilor el admirabile, si cu concursul Cresti-natatil, cu mult mai multi crutare. Dec' se recurgea acumala ajutorul begilor" din Arhipelag, mai pretios decit alzabavnicilOr Barbaresci, la robif dati de Tatar', ca vIslasi,on la sclavi particular', luati cu simbrie, la leventi",tocmiti din Constantinopol, la ostasi saraciti I.

Venim acum la luptele din Marea Neagra cu Muscalil,Luptele pentru Ucraina, in cursul carora, ca la 1679,apar marl corabii otomane pentru a lucra la intarirea Ni-prulul prin cetati ca. Dohan-Ghecet sail Dohan-Cafe (si cucontingentele romanesti), pun fat'a in fata pe Turd' cu pi-terea Tarulul de la Moscova, protector al unel marl part'din Cazaci. Aceasta inseamna ca Moscovia a reluat, dup5,o intrerupere de un secol, rolul el ofensiv Intrerupt pe la1580, dud se pune problema dinastica ruseasca, pentruca, dup6, o serie intreaga de lupte, In care Moscovia liberlera sa piara, orase importante din partea de Apus a po-sesiunilor el fiind ocupate de Polonl, tronul sa ajunga Instapinirea dinastiei Romanov, care, prin anume legaturI defemel, dureaza si astaii si care, cum se stie, si-a serbatIn 1913 jubileul de trei sute de an'.

Dar nu era de ajuns ca Romanovil sa ajunga la °Irmapentru ca Rusia sa, fie capabila de o ofensiva. In aceststop se cerea Intaiii o complecta refacere a Statului, opotolire a elementelor revolutionare, o supunere a claseiboierestI,prin urmare prefacerea si a elementelor socialesi militare, asa !non sä le poata Intrebuinta Tarul, clndva voi, pentru scopurile sale. Pentru aceasta a trebuit ocontinua scadere a boierimii si, mai tarziti, si o resolvarea chestieT religioase, cad oligarhia bisericeasca, represintataprin Patriarh, provocase vestita lupta, de pe la 1660 !titre

1 Ibid., pp. 163-4.

215

Nicon si Tarul Alexe, care aduse interventia Patriarhilordin Rasarit. Si, in sfirsit, era ne,sesara si distrugerea cla-sel militare a Strelitilor, din care faceail parte si RomInI 1.

Si, acum, Polonia fiind cu totul slabita dup5, lunga dom-nie de slabiciune a lui loan-Casimir (1648-69) si cu toatebiruintele lul Sobieski, care ridica prestigiul Orli in afara,dar nu creste si puterea ei innauntru, Rusia moscovitapoate sail reiea expansiunea catre Sud-Vest. 0 vom vedeaaparind si la Nistru, dar Inca din anil 1680 ea se In-dreapta cake Marea de Azov.

E o mare deosebire intre situatia Tarulul fata de par-tile acestea In epoca luT Vasile Lupu, deci la 16402, siintre aceia pe care o constatam acuma, In epoca lulBrincoveanu. La 1640 Tarul insusl, la singura inter-ventie a unui Domn moldovenesc, fusese silit a-sI scoatedin Azov, de hatirul Turcilor, vasalii biruitori. Rusia luTPetru-cel-Mare, unificata, capabila de a Intrebuir4a toateelementele sale militare si politics In folosul StatuluT sin-gur si a dinastiei care-1 poseda, Rusia aceasta noun simteca a venit momentul s5, cucereasca Marea de Azov si prinea dreptul de a se manifesta in Marea Neagra. Adevaratca In partile acestea era Inca un Stat tataresc destul deputernic, insa, cu tot rolul insemnat pe care-1 joaca Ta-tarii la inceputul nouluT veac, nu e departata vremea andexpediia lul Miinnich va produce usoara cucerire a asa-nu-mitelor linil ale Perecopului. Cu o iota condusa de Apu-senT In solda Tarului, un Schautbeyrecht, un Karl Loser,un Lima, Azovul, atacat fara, folos in 1695, e luat la 8August din anul urmator, ca si Taganrogul sail Taiganulvecin 3. Pacea de la Carlowitz fu urmata de armistitiul ruso-turc pe treizeci de anT, care lua Tarului numal cetatilede la Nipru, cu Tamanu14. Dar dominatia ruseasca InMarea de Azov si in Marea Neagra va avea sa sufere Inca,anume vicisitudini: o retragere rusinoasa, o lung& astep-

1 Un act privitor la un asemenea °stub si In fruntea volumulul XXII dinStudif fi documents (In facsimile).

8 V. si mal sus.8 V. Geschichte des osmanisehen .Reiches, IV, p. 289.8 'bid, p. 278

216

tare umilitoare, pin& ce, intr'o noua campanie, se va cis-tiga, dace nu biruinta definitive impotriva Turcilor si Ta-tarilor, cel putin pregatirea serioasa a aceste! biruinti.

Se poate zice ca o consecinta a pad' de la Carlowitza fost disparitia pentru totdeauna a puteril militare tur-cesti in Marea Mediterana. Odata ce Venetia era in Mo-reia, °data ce insulele nu mai aveat niclo important&pentru Turd, cad Vadat in imprejurari de autonomie a-proape desavirsita, ce se mai putea face in regiunile acesteadin partea turceasca ?

Capudanul famine intr'un sens mai strict incasatorulde imposite de la aceste insule autonome, i atit, iar oflota otomana tare, capabila de lupta, dupe 1699 nu semai Intilneste. Se va vedea ce rol ridicol au jucat cora-biile turcesti In a doua jumatate a secolulu! al XVIII-lea,cind simpli pirati gred cu o flota improvisata au fost instare sa puie In primejdie flota Capudanulul, iar Rusilor

li-a fost foarte usor, pe vremea Ecaterinei, sa dis-truga intreaga acestea flota. Cine s'ar fi gindit, pe la 1680,ca peste un secol Rusia, care abia se gasia in fundulMani Negre, a Mari! de Azov si care, cum se va vedea,pierde Indata Si Azovul, va fi in stare, dupe trecere deun secol, sa fie ea staping direct si prin el greci,pe that& regiunea rasariteana a Mari! Mediterane? Darsint povirnisuri rapezi in caderea Statelor, i, cu cit unStat e mai masiv, cu atit cade mai rapede.

Deocamdata Ins& una din Puterile victorioase pan& acuma fost raspinsa putin in urma, pentru citeva decenii, prinneizbinda expeditiei Tarulu! Petru la Prut. zapacitide succesul for de la 1695, inchipuiat ca ajunge o in-telegere cu Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, pentruca sa se stramute granita Imperiului, nu numai la Dunare,dar undeva pe drumul Constantincpolului. Si atunci aplecat Tarui in jos, la 1711, complect nepregatit: se duceaca la nunta, petrecind o multime de vreme in Polonia, In-cunjurat de femeile cele mai frumoase ale nobilimii locale,ckora li marturisia bucuros ca era vorba de o expeditie

§i

insist

Ru§ii,

aliatii

i9!

217

pentru restabilirea Imperiului de Orient. Masuri nu eratluate Ins& In nicio privinta. Rusil at fost furiosi Impotrivalui Brincoveanu, care nu daduse provisiile trebuitoare, sichiar Impotriva lui Dimitrie Cantemir, care nu improvisaseo armata de sprijin. Dar situatia lui Brincoveanu era asa,'inch nu putea s'a ajute decit pe biruitori, iar Cantemir nustapinia si ploile din Moldova, si deci nu putea hotari ca.,In anul clnd va veni Tarul, nu va fi seceta. Asa !nett,adaugindu-se, pe ling& toate elementele de nepregatire, siastfel de accidente climaterice, s'a intimplat catastrofa dela Stanilesti.

Prin tratatul de la Falciiti Petru abia a capatat voiade a se retrage, consimtind sa paraseasca Azovul.

Mult Limp a stat apoi Rusia supt impresia acestei pier-deff si acestei umilinte. Cu greutate mare si-a reorganisatputerile, si, numai atunci clnd Casa de Austria Incepe unnot razboiti, crezind ca o sari mearga, ca pe vremea luiEugeniu de Savoia, care el fa.' cuse sa, se incheie pacile fa-vorabile de la Carlowitz si Passarowitz I, numai atunciRusia s'a amestecat din not, intervenind, cum s'a spus, Inregiunea Crimeii, unde cea mai mare parte din trapelelui Mi_innich perira, cum perisera, odinioara, ale lui SobieskiIn Bugeac, de si Perecopul cade in rninile Rusilor. La Chin-burn, la Oceacov se Imprint& steagul Tarinei Ana, ca siIn resedinOle Hanilor, Cozlov, Bacce-Sarai. Azov Insasrcade In Julie 1736, de si nu se putu face nimic Impotrivaflotel otomane a lui Gianim-Hogea 2. Turcil Inc,earca inzadar asediul Oceacovului 3.

La pace se parasi Oceacovul si Chinburnul si se fagaduic5, Azovul nu va fi port de razbohl. De atunci patrundereaRusiei in aceste parti a fost inceat5 dar sigura, facindA, se paraseascfa cetatile turcesti, sä se pustiasra Impre-jurimile lor, luind incetul cu incetul in stapInirea ei teri-toriile pans la Nipru si apropiindu-se de acea granitea aNistrulul pc care o va trece abia prim tratatul de la Bu-curesti In 1812.

1 Pentru toate acestea, v. Cheatia Dundrir.a Ibid., p. 433 $i urm.3 Ibid., p. 434.

218

In ceia ce prive§te Casa de Austria, care avuse o bu-cat& de vreme §i Neapolea, ea capatase oarecare drepturiasupra Marl Intre consecintele pad' de la Passarowitz,este §i aceia a se incheie un tratat de comert care per-mitea pentru corabiile supu§ilor Imparatului libera navigatie peDunaxe §i prin urmare ajungerea la Marea Neagra, pe aceastatale, lucru fax& indoiala, de cea mai mare importanta, §ipentru vista comerciala, dar §i pentru soarta politic& aMari' Negre §i a Mediteranei. Se facura exploratii militaresi se formara §i societ'ati pentru exploatarea acestei ramurinot de comert

Tot ass de nenorocita, ca Rusia in 1711 a fost, patruani dupa, aceasta, Venetia. La 1715,la 1714 a fost jertfitBrincoveanu, precum va fi jertfit la 1716 Stefan Canta-cuzino, cu tatal sat Constantin Stolnicul §i cu MihailCantacuzino, in ajunul a§ez'arii definitive a epocel Fa-nariotilor la no', Marele-Vizir Gin Ali -Papa, un du§manRepublicei in Dalmatia pe la 1690, rivni sa, reinnoiasca,era Chiupruliilor, sa crease& energia poporului turcesc, farcind expeditia u§oara §i remuneratoare din Moreia. E ocampanie extraordinar de singeroasa, care s'a terminat cuizgonirea Venetienilor din aceste part'. Nu s'a pomenit flierin istoria Turcilor un macel atit cle s'albatec, cum a fostacela al expeditiel lui Gin-All, ucigindu-se, nu numai sol-datii trupelor care stateat In fata,, dar §i populatia latinatoata, §i o parte din cea greceasca,,scene infioratoare, pecare le descrie un functionar romin al represintatiei mun-tene la Constantinopol, intr'un jurnal pe care 1-am retiparitin 1913 supt titlul de Cronica expeditiei Turcilor in Moreia,1714".

Moreia Intend deci, in felul acesta, din not in stapinireaTurcilor, aceasta Inseamna, cum inseamna, orlunde stapi-nirea turceasca, se intinde pe aceasta vreme, neinsemnatate

decadere economics, nulitate cultarala.

Astfel, Innainte de campaniile Impara,tesei Ecaterina a

V. Memoriul d -lul N. Docan, In A.nalele Academiei Romine" pe 1913

- 01

militara,

219

II-a, care reiea traditiile lul Petru-cel-Mare, avem, pe la1750, aceasta situatie: Marea Mediterana nu este a Ve-neienilor, pentru ca, Venetia se gase§te pe atunci trei-zeci de ani abia innainte de sfIr§itul ef §i istoria ei vaavea sä insemne un ultim succes numal contra piratilor,prin buna conducere a lul Angelo Emo, la Alger. Ea nu este aFranciel, fiindca luptele marl ale regatulul se duc dupa, ce,In razboiul provocat de politica aventuroasa a cardinaluluiAlberoni, amiralul engles -Byng distruge, lInga Siracusa,flqta lui Filip de Spania (1718) i Austriecif ieati Sicilia:Franta, prinsa intr'o legatura nenaturala, urmare§te In por-turf corabiile spaniole ramase. Pacea de la Madrid a§eaza,pe Habsburg! in Sicilia, care fu apol ocupata, de noir aliag,Frances! §i Spanioli, In cursul razboiului pentru succesiuneaPoloniel, deschis in 1733 §i a card! urmare, prin tratatuldin Viena, fu stabilirea Bourbonilor spanioli in regatulcelor Doti& Sicilii (1738). Razboiul pentru succesiuneaAustriel ceru toate fortele de Mare ale Franciel contraEnglesilor In Atlantic, in America, in IndiI. In sfir0t, Inrazboiul de §epte ani, daca Intilnim Franta in lupta pentruinsulele Baleare (Minorca; lupte de la Mahon), lupteleacestea nu sInt decit un capitol al marelui razboit pentrustapInirea Oceanulul, de care ar fi sä ne ocupam poate Incursul anulul viitor.

Astfel: Venetia decazuta, Franta §i Anglia ocupate InOceanul Atlantic un secol intreg, Rusia raspinsa pentrumoment de la stapinirea Maril Negre, Imperialil incapabillde a trimete pe Dunare i elemente militare care sa, poataexercita influenza asupra Maril Negre, iar Turcir com-plect decazug, aceasta Inseamna ca, Marea Mediteranaeste pe la 1750 un fel de Mare Warta In istoria univer-sals, supt raportul militar Si politic.

LECTIA a XXII-a.

Marea Mediterana ping, la Inceputul veacului XIX-lea.

In cercetarea problemei M'aril Mediterane, ceia ce vinedupa 1750 e mai putin interesant, fiindca, pan& in ultimultimp, asistam la continua dec'adere, supt raportul economic,si la o continua scadere, ca Insemnatate politica, a acesterMari a anticitatil si a evului mediu. Unele incidents dinceia ce se petrece in Marea Mediterana in a doua juma-tate a veacului al XVIII-lea si dupa acea data pot fi in-teresante, dar, In totalitatea el, Marea Mediterana, Inca depe la 1700 innainte, nu joaca nice pe departe rolul el dinalte timpuri, din causa concurentei, zdrobitoare pentrudinsa, a Oceanulul Atlantic, care ajunge sa string& toatesilintile economice si politice ale deosebitelor societati siState: cealalta Mare ramine mar mult cu 0 Insemnatatelocal& si speciala. Si,. Inca, trebuie sa .inem seam' ca totlfactoril politici cari se intilnesc aid pans in era lui Na-poleon I-it, toate State le riverane sint intr'o complecta de-cadenta. Spania paruse ca Invie la Inceputul veacului alXVIII-lea. Evident cg, pentru dinastia spaniola, pentruoamenii politer spanioli, pentru societatea spaniola Intreaga,era o greutate zdrobitoare mostenirea lul Carol Quintul, carecuprindea Germania, Nordul si Sudul Ita lid, America Intreaga,ca, Spaniolii de la 1700 nu puteat sa mar sprijine aceastagreutate. S'ar fi putut astepta cineva Insa ca, dupa largaamputare pe care o suferisera State le acestea spaniole prinrazboiul pentru succesiunea Spaniel la stabilirea dinastiei

221

de Bourbon, oprindu-se cercul de activitate la teritoriulpe care putea s& le acopere energia nationala, Spania, re-dus& la margenile inguste ale unei p&rti din peninsula ibe-rick s'a fie in stare sä exercite o influent& insemnat& a-supra Mara vecine on aceasta coast& iberica. Si, pe dealt& parte, de oare ce o mare parte din relele care se ob-serv'a in Spania veaculul al XVII-lea veniati din causa de-caderil unei dinastil, ca virtute moral& §i ca energie, di-nastia aceasta fiind Inl&turata §i venind o alta, care estea lui Ludovic al XIV-lea, unul din eel mai activl §i maiplini de initiativ& suverani din Europa, s'ar putea ca Spanias& capete o era nou& de intinerire, de desvoltare mai li-ber& a fortelor sale, *i aceasta s& aib& o influent& §i asuprarosturilor spaniole In basinul occidental al MediteraneT.Aceast& ipotes& ar fi sprijinita pe ceva: prin noul apanagiupolitic al cadetilor din Casa de Spania, In Sudul Italiel §iin Sicilia, ea are mijlocul de a stapini, §i prin aceastaconcurent& apele care v&zuser& corabiile biruitoare ale Nor-manzilor §i ale Angevinilor, ale dinastiel aragonese. Spa-nia exercitase i asupra unei p&rti din Maroc, o influ-economic& §i cultural& fireasca, oarecare suprematie politickasigurat& cindva de strimtoarea de Gibraltar, care n'a a-juns s& fie un punct important dedt numal de pe urma actiu-nil Englesilor in Marea Mediterana, can, anexind acest punctla 1704 §i p&strindu-1 cu toate repetatele saint° spaniole(§i In 1782), Int&resc stinca §i fac dintr'insa un mijloc desupraveghere a treceril din Atlantic In Mediterana.

Si mai este un fapt: tine observ& istoria Franciel Inepoca lui Ludovic al XV-lea i In eel d'int&iii and de st&-pinire absolutist& al luT Ludovic al XVI-lea, Innainte deizbucnirea, la 1789, a RevolutieT, ki d'a seama de faptulc& regatul se str&due§te, innainte de toate, nu pentru sco-purl vechT, adeca pentru linia Rinulul, de o parte, §;i, dealta parte, pentru infiuenta in Italia §i In m&rile carescald& coastele Italie!, ci ca el duce In vremea aceastao lupt& invierpnata pentru a 'Astra rostul sat In OceanulAtlantic.

Prin urmare chiar In razboaiele continentale este tot-deauna un capitol de rivalitate franco-englesk determinat

222

de nevoia aceasta a expansiunii francese catre Apus, ex-pansiune care, prin infringere, a Incetat, iar roadele casti-gate de dinsa au fost pierdute,Canada desvoItindu-se inchip cu totul independent si ajungind sa preocupe din caleafar& de puffin opinia public& francesa, cad legaturile su-fietesti Intre Francesil din Canada si Francesii din patriesint neinsemnate.

0 singura data, la 1782, In razboiul franco-engles pentrucoloniile din America-de-Nord, revoltate contra abusurilorfinanciare ale Metropolei, o iota trances& apare In Medi-terana, pentru a relua, in 1782, Minorca, dar fara a putearestitui Spaniel aliate si Gibraltarul.

Deer Franta nu poate juca un rol mediteranean; ea arenuntat cu desavirsire la acest rol; n'are nici fortele tre-buitoare, n'are nici orientatia politic utiica ce trebuia,nici unitatea de atentie care s'ar fi cerut pentru ca o po-litica mediteraneana s& poata figur& ca un capitol specialpe ling celelalte capitole, cu mult mai insemnate, de po-litica maritima, ale regatului frances din a doua jumatatea veacului al XVIII-lea. Cu toate acestea, In golul pe care11 las& atitea concurente care dispar sail ale caror silintenu ajung pan& a Insemna ceva in basinul occidental alMarti Mediterane, nu se manifest& de loc preponderantaSpaniel. Ceia ce dovedeste Inca odata ceia ce am aratatsi mai sus, cu privire la alta societate, ca societatea ceamai stralucitoare, In conditiunile cele mar favorabile, dis-puind de oameial eminentil In toate domeniile, nu val9reazanimic atita creme cit tota]itatea el nu e sanatoasa.

Societatea aceasta spaniola era fara Indoiala Inteo lenta,dar continua decadere, datorita lipsei de instructie ele-mentara, datorita lipsel de buns stare economic& a cla-selor de jos, si ambiia claselor de sus, incapabile de a fisustinute de . energia celorlalte, in loc sa duca la in-naltarea Statului, duce la o situatie catastrofala. Spaniaeste incapabila 0, joace un rol politic exterior, precum,din nenorocire, este incapabila sa inteleaga si s& resolveproblemele interne ate vietil sale.

Prin activitatea reformatoare a unor filosofi de Stat s'aajuns, In Spania ca si In Portugalia, pe vremea, lui Pomba],

223

Eranda si a altora, cari corespund, ca intend', guvernariiunui Iosif al II-lea In Austria, care voia sa, reformeze insens filosofic' State le sale, se fac anume reforme, care eraUcu mult prea nelnsemnate ca sä poata, reinnoi aceste teri.S'ati gonit Iesuitil, s'aii luat masuri pentru o administratiemai desavIrsita, dar o administratie mai desavirsita la unpopor care nu-0 reihnoieste fortele de viata, nu Inseamnaaltceva decIt administrarea celor mai perfecto medicamenteunui bolnav care nu se mai hraneste. Acelasi lucru s'aIntImplat cu societatea spaniol'a: ea inghitia toate decre-tele, toate circularile Maiestatii Sale; numal ca, din toateacestea nu se facea zdravana. Lucrul esential era ca mij-loace de refacere proprie sa, se gaseasca si sa se puie inaplicare, dar mijloacele acestea erat mult prea grele degasit pentru conceptiile veacului al XVIII-lea ca si pentruinteligenta celor mai isteti chiar dintre ministrii Bourbonilorspanioll din a doua jumatate a veacului al XVIII-lea.

AtIt de slab' erat cu tog atlt de putin interes arataupentru paza Mari' si comertul pe dInsa, Incit pirateriaBarbarescilor ajunsese sa, nu poata fi Impiedecata, de ni-meni. Aproape Incetase circulatia In partile acestea, sicineva care se suia pe o corabie ca sa mearga, de la unbe la altul, si nu In Marea larga, ci doar pe ling coas-tele Spaniel sail ale Italiel, Isl. lua aceleasi masuri pe carebe iea cineva rind merge intr'o tars bintuita de ciumasail de alte boll grozave, si, dad, se Intorcea, se trichinacu recunostinta ca i s'ail pastrat zilele si libertatea. A lostinn mare eveniment in viata Mari' Mediterane in acest 'limpcind Venetia, care pagubia si ea, cum pagubiat tot' de peurma continue' activitati pr'adalnice a piratilor din NordulAfricei, a hotarit sa, trimeata, cum s'a spus, flota, pedepsi-toare, a lul Angelo Emo.

In ceia ce priveste basinul de Raskit al Mari! Medite-rane, aid intIlnim lucruri mai interesante. Dupa, succesuldefinitiv al razbolului din 1738-9 Rusia Is' recapatase uncolt de literal In Marea de Azov. tlnele din fortificatii le-adarimat, altele le-a pastrat, dar debuseul acesta, care nuera economic cad de productia de marfuri nu Ii Area "Asa

224

Rusilor de la 1738, debuseul acesta militar, pentru ac-tivitatea razboinica ofensiv& fat& de Turd a Rusilor, erapentru totdeauna clstigat prin pacea de la Belgrad. Numai,cum s'a mai spus, este, evident, foarte gret ca un Stats& capete putinta unel expansiuni la Mare, dar e cu multmai greil ca, °data ce a capatat aceasta putint& de ex-pansiune, sa, fie in stare a desvolta, prin jocul firesc aleconomies nationale, o activitate in regiunile pe care le-acistigat. Si Rusia era Inca foarte putin locuit&, intr'o starede incultura pe care o cunoaste toat& lumea: Moldova siTara- Romaneasca erail mult mai civilisate pe vremea luiBrincoveanu si Cantemir decit chiar regiunile centrale aleRusiei europene pe vremea, corespunz&toare, a lui Petru-cel-Mare. Rarime a populatiel, lips& de cultura, lipsa, totatit de mare, de capital si de organisare a fortelor mun-citoare in acest imens Imperiu, toate acestea faceall caRusia sa nu poat& profita, nu numai supt raportul eco-nomic, dar nici macar supt cel militar, neavInd marinarila indemin&, si nici oameni in stare de a conduce cora-biile ei.

Asa Inch, cind Ecaterina a II-a isi pune in minte s&restabileasc& pentru nepotul el de fit, Constantin, Imperiulbizantin, Imperiul roman de Rasarit de aceia II si botezasedui:4 numele lui Constantin-cel-Mare , cind ea gaseste un lin-gusitor de speta lui Patiomchin, care intaiti cultiva alte instin-cte decit cele politice ale Ecaterinei pentru a trece pe urma,dupa disgratiarea supt acest raport, la cultivarea instinc-telor politice, and magulirea interesat&-i pune in perspec-tive realisarea acestui vis mare: luarea in stapinire a Ma-rilor rasaritene, instalarea In Constantinopol a Rusilor, cindImparateasa 41 da seam& ca,, pentru ca s& ajung& la lucruriatit de marl, trebuie, Intre altele, si puteri navale, Rusiase &este absolut nepregatita de a juca acest rol. A tre-buit deci sä recurga aproape la acelea,s1 mijloace la carerecursese Petru-cel-Mare, la strains, la amiralii de import.E foarte interesant represintantul consular pe care impa-rateasa 1-a avut in Venetia, pe atunci oral de lux si depetreceri, nu pentru turisti, ci pentru oameni cu bani multican ramineat acolo s&-i risipeasca, in persoana unuia din

225

Grecii cei mat activi in intrigi de pe vremea aceasta. FratiiOr lov Intrasera in favoarea Ecaterinei, si unul din et,prin calatoriile lut in Italia, prin ce a invatat acolo, princunostinOle capatate in aceste parti, a ajuns capabil säjoace un rol in conducerea flotelor rusesti. De alminteri,si cind a fost vorba de o flota de organisat in pripa suptun adevarat conducator, a trebuit sä se recurga tot la unstrain, pe care 1-a angajat Imparateasa pe un numar dearil, amiralul engles Elphinstone, care, nici el, nu s'a deo-sebit prea mult in serviciul Imparate,seT, ceia ce n'a frn-piedecat flota aceasta noun a Ecaterinei sä cistige asupraflotei Sultanulul o mare biruinta, biruinta de la Cesm6.

In lupta aceasta, ling coasta Asiei Mict, flota Capu-danului a fost toata distrusa, de corabiile imparate0f, la1770. Flota lut Elphinstone, Spiridov si Alexie Orlov ve-nise, prin Gibraltar si Livorno, trecuse pe ling InsuleleIonice, rasculase Moreia aproape intreaga, si atacase chiar,fara, a le putea lua Insa, cetatile (Patras, Coron, Modon).Ca o urmare se Inure& ocupatia insulelor Lesbos, Lem-nos, Tenedos, o lovitura, asupra Smirnei, impiedecata deinterventia consulilor Europe'. Dar bunele fortificatii facutede aventurierul franco-maghiar de Tott la Dardanele sisosirea Barbarescilor facura sä nu se poata, merge mat de-parte in aceste ape. In Marea Neagra, Cozlov, Cafa, Chord,Taman, Sudac, Ienical6, se luara pe uscat. Spiridov mataparu in Arhipelag si in golful de Salonic, mai mult caun corsar lucrind fara plan.

Acim, data, in Europa, pe vremea aceasta, ar fi existatmat mult interes pentru Marea Mediterana, natural calupta de la Cesme ar fi ridicat temeri tot asa de mart siar fi produs o resisten0, tot asa de invier§unata, cum afost casul, in timpul razboiului Crimeil, din partea Fran-del si Angliet, atunci cind flota lut Nicolae I-it distruseflota Sultanulul la Sinop° , una din causele care ail pro-dus razboiul european.

Ar fi avut un rasunet imens, s'ar fi %/mit, ca nick) ga-rantie nu apara Marea Mediterana, si s'ar fi temut toutApusenii ca acel dusman ereditar al Imperiului otoman sa

15

226

nu Intrebuinteze un mijloc not pentru a lovi In inse0 in-teresele sale de via ale acestui Imperiu si In propriilefor interese de negot. Dar la 1770 Europa era preocupatacu totul de alte probleme: de nemultamirea coloniilor dinAmerica de Nord, de dominatia Oceanului Atlantic, de pro-blema domeniului colonial engles §i frances, pe linga carese adaugia, din punct de vedere continental, alta problema,esentiala: tine, dintre Austria §i Prusia, va conduce deacum innainte poporul german ; in jurul vechii dinastiihabsburgice sail a noil dinastii a Hohenzollernilor se vastringe aceasta natie pentru a se uni Intr'un singur Stat,rivalitatea dintre Frederic al II-lea, de o parte, si MariaTeresa §i fiul el, Iosif al II-lea, de alts parte,§i se cautailpretutindeni aliati, pentru o parte §i pentru cealalta.

Si cu atit mai mult In razboiul urmator (1788-92),pe care Austria 11 termin& prin pacea de la Si§tov §iRusia prin pacea de la Iasi, dupa Infringerea CapudanuluiIn lupta de la Chilburn, Innainte de luarea Oceacovului,singurul fapt de arme" naval in cursul lungilor ostilitati(1787), biruinta cl§tigata §i aceasta de strain: EnglesulPaul Jones §i printul de Nassau-Siegen.

Cind, In preajma razboiului pentru Crimeia, ImparateasaEcaterina calatoria, pe o flotila de luntri frumos Impodo-bite, in sunetul musicelor, cu masa intinsa necontenit, cur-gind valuri de yin frances innaintea oaspetilor, §i se des-fa§urail pe malurl improvisatiile de §arlatan ale 112 Pa-tiorachin, aratind Imparatesei, care cucerise peninsula, cit deiute s'a transformat toata tara in a§a de scurtul timp de cinda Intrat in stapinirea Rusiei, unul din comensalii, darniciin complimente, in versuri ocasionale, unul din lingu§itorliEcaterinei, era de Segur, ambasadorul Franciei, care po-veste§te Intilnirea cu Iosif al II-lea, planuriTe acute a-tuncT, hotarirea de a imparti Imperiul otoman, cu citareacelebrei inscriptil: pe aid e drumul la Bizant". Decitoate acestea se faceat, se puteat face fara aa FrantaluT Ludovic al XVI-lea sä se creada, atinsa 'n intereseleeT economice In Orient, care eras foarte importante, c'aclFrancesii vindeaa Inca asa de mult, garantag fiind prinatitea InnoirT ale CapitulaOlor.

227

In ceia ce priveste Anglia, la sfirsitul veaculul al XVIII-leaea era ocupata, pe de o parte, cu problema irlandesa, careera si atunci (Parlamentul propriu in 1782, revolutia In1796), si, pe de aka parte, cu prol?lemele constitutionale,de caracter revolutionar, create de agitatia radicalilor ,,fi-losofici" : ea nu-sl simtia deocamdata niclo chemare de ainterveni impotriva intinderii Rusiel in aceste partf.

In cel d'intaiii razboiii, Ecaterina a II-a IntrebuintaseIns& si alte forte decit cele rusesti; ea facuse tentativa,expusa si in lectia precedentk de a utilisa pentru sco-purile el militare pe Greci.

0 constiinta national& se trezise. la insulara din Arhi-pelag, intaiii supt forma de constiinta crestina, pe urmasupt forma, superioara, mai clara, a unel constiinteelenice. Pe ling& aceasta, a doua jumatate a veaculul alXVIII-lea insemneaza presenta in toate marile orase decomert din Europa, si chiar dincolo de margenile Europei,a unel clase de negustori greci, cari realiseaza averi foarteInsemnate, unil Greci de origine, altii Slav' sail Arominigrecisati, cari, indata, simt dorinta sa joace si un rol po-litic In mijlocul poporului for desrobit. Toate lucrurile aces-tea explica de ce cuvintul Ecaterinel a gasit rasunet. Ammentionat rascoala Moreii impotriva Turcilor, rascoala foartecurind innabusita de Capudan, cu forte foarte importante,mai ales forte albanese, care ail scaldat in singe peninsulape care banil Rusiei o agitasera.

In noul razboiti, cu corabir innarmate la Triest, cu baniinegustorilor din Apus, Lambros Katzonis, prin ispravile14 Meuse sa se prevada rolul pe care-1 va avea flotilawail, a unui Kanaris sail Miaulis In 1821. Flotila aceastausoara era menita, tocmai prin putinta miscarilor el' ,ra-pezi, prin oarba indrazneala a conducatorilor ei, sä aibaun mare succes impotriva galerelor turcestI, de veche modsvenetiana, care innaintaii solemn, se feriail foarte greil,eraii construite rail, se manevrail cu multa nedibacie, ne-avind in. frunte oameni specially cad ofiterii de marinaIn Turcia n'aii existat niciodata: ofiterul de marina e ofi-terul de uscat care e pus sä comande soldatif de pe co-

228

iar, Inc° lo, vislasir, galeongii, fac ce tiu. Prin urmareIn 1mprejurarile acestea flota lu! Lambros Katzonis trebuia

aiba succes. dat o multime de lupte de aceast5.flotila. de guerillas, de surprindere, de aparitie rapedede disparitie subita, s'at cIstigat o multime de mid suc-cese Impotriva corabiilor turcesti, fara, ca Lambros s6. ra-miie, natural, biruitor pana la urma, mijloacele lui fiindcu totul restrinse fats de putinta de reinnoire a flotepe care Turcii au continuat sa o aiba, pan& la sfirsitulveacului, cu lemnul de la nor, cu banl din contributiilespeciale, cu vIslasi de pe toate termurile, pe cind micaflotilA greaca, care costase atitia ban!, °data obosita, °data.decimata de dusman, nu putea sä se Innoiasca prin niciunmijloc 1.

Prin urmare anul 1774, al pacii de la Chiuciuc-Cainargi,Inseamna din acest punct de vedere Inceputul unei recu-legeri a Rusilor; el Inte leg Ca, pentru moment pe Mare,direct, prin lovituri eroice, nu se poate face nimic, si faz-boiul de la 1788-92,in care a fost amestecat6, si Austria,care a ocupat Oltenia $i Muntenia, supt printul de Co-burg, In jurul caruia boierii alcatuiail un Divan consulta-tiv, pe cind partea Rusilor era numai Moldova si regiunilevecine cu dinsa,s'a procedat pe Mare cu mult mar multi.prudenta. In general, dupa cucerirea cetatilor basarabene,a cetatilor Nistrului Durarii-de jos, razboiul acesta emar mult In functiune de interese marl europene. Una dincausele pentru care el se poarta asa de lenes cu In-treruperi asa de mail la Dunare este izbucnirea Revolutietfrancese, interesanta si pentru viitorul puteril rusesti, cadImperiul rusesc, chiar pentru a fi asiatic, trebuie s6, fieeuropean: Incetind de a fi atit de mult european, el arpierde fara Indoiala rostgrile lui acolo, In Asia.

De alminterI, trebuie s6, recunoastem c6, in acest raz-boit TurciI au o actiune naval& cu mult mai importanta..Se pare c5, primejdia unei rascoale grecesti in insule si inMoreia fi Inspaimintase, cacsl dadusera seama de ce-I pu-tea ameninta din partea supusilor acestora, cari erat Cu.

1 V. amanunte In Sathas, Toupxoxpwcovivn 'EXXecg, p. 646 $i urm.

rabil,

s S'atisi

si

si

si

229

atit maT nemult&miti, cu cit erail mai bine tratall. Se in-cearc& deci un fel de reforma, a puterii navale otomane,

reforma aceasta se poate stringe in jurul unuT om, caree una din personalitatile cele mai importante din istoriaImperiului otoman in dec&dere, Capudanul Gezaerli-Ha-san. Acest amiral este patronul lul Nicolae-Vod& Mavro-gheni, Domnul cu apucaturile curioase pe care le-a exa-gerat un scriitor de aid, precum, In sensul cellalt, s'a exa-gerat portretul luT Mavrogheni de consulul FrancieT in Mar-silia, d. Blancard, in cartea lul Les Mavroyeni', care, Ina doua editie, pretinde s& faca asa ca intreaga istorie aOrientulul s& graviteze in jurul luT Nicolae-Vod& Mavro-gheni, devenit un fel de precursor al lul Napoleon I-it.De fapt, n'a fost nici una, nici alta; de sigur ca nuera, pe departe, asa de nebun cum 11 credeam noT pan&mai ierl, nici macar asa de nebun cum void el sa fiecrezut, apucaturile lul spasmodice find menite numal sasperie prin scene teribile. A fost un administrator destulde bun, a reinnoit Bucurestii, a adus apa, a cl&dit bise-rica Mavrogheni Si a facut cite alte imbunatAid care sepot vedea si din diploma data bisericil sale din Paros, scrisaromaneste, nu greceste; pe de alta parte, a fost condu-c&tor istet de trupe In apararea pasurilor muntene, chiarIn campania din Moldova el a jucat un rol destul de im-portant, p&n& la lupta de la Rimnicu-Sarat, care sfarima,planurile armateT turcesti a ViziruluT.

Mavrogheni ne intereseaz& ins& pe noT dintr'alt punctde vedere: ca om al Capudanulul. E ales dintre GrecilinsularT. Prin urmare Turcii gindit atund la acestlucru: ca pe insularil greci, cafi, supt Lambros Katzonis,se aratat dusmani al Turcilor, s&-I cistige, Intrebuintin-du-I in serviciul Imperiulul. Astfel, pe and, fat& de Grad,vechea politica consista in a alege pe Gel din Cons-tantinopol, pe arhontil" de acolo, pe Fanariotl, pentrua-I face MitropolitT, dragoman!, Domni, ignorind In apasarepe Grecil cellalti, politica noun a luT Hasan consist& In aalege dintre Greci, nu elementele cele mai dibace suptraportul diplomatic, ci cele mai energice supt raportul ac-tivit&til militare. Mavrogheni a fost o incercare a Capu-

§i

si

§i

s'aii

230

danului, si trebuie s& recunoWem c& ea a izbutit, cadniciodat& un Fanariot n'ar fi Mout ce a Mout Mavrogheni,si in ceia ce priveste energia, si in ceia ce priveste cre-dinta in r&zboiul contra Austriecilor. Decapitarea lui pen-tru b&nuiala c& nu mar biruieste fiindc& nu mar vrea, ecaracteristica: cu galeongiii luicaci era incunjurat deGreco din insule, cari serviser& ca vislasi al Capudanuluiera de sigur incapabil sa in In esec Intreaga armat&a printului de Coburg.

In afar& de aceasta, corabiile Capudanului au fost marbine preg&tite si conduse cu mar mult& indrazneala sipricepere decit tnnainte. In r&zboiul de la 1788-91 in-treaga flot& turceasc& spare, impunatoare, in Marea Nea-gra. Flota aceasta tine piept Hotel rusesti, care nu e instareorice s'ar fi zis de laudatorlf eis& cistige o bi-ruinta asam&natoare al aceia de la Cesme.

Cind se Incheie pacea de la 1792, atentia Europei esteIndreptata am spus-oin alt& directie: razboaiele Revo-lutiei francese. Ele impun amIndou& paeile: si cea de laSistov si cea de la Iasi, care nu erat favorabile inving&-torilor. Ceia ce a luat Rusia e, afar& de cedarea Ocea-covului, la Nipru, aproape insignificant, iar Austria, prinpacea de la Sistov, n'a luat nimic, cu toate ca, lasind lao parte Infringerile din Banat ale lui Iosif al II-lea, biruitde Mare le-Vizir Iusuf, Austriecir ocupail o parte intins& dinImparatia turceasc& si, prin urmare, situatia aceasta li per-mitea sä ridice pretentii importante. Nimeni nu mar areinteres, de la o bucat& de vreme, pentru lucrurile turcesti.P&n& la expeditia generalului Bonaparte in Egipt, MareaMediterana joac& deci un rol cu totul secundar in corn-binatiile pe care le fac diplomatif si conducatoril militarial Europe' revolutionare si contrarevolutionare.

LECTIA a XXIII-a

Bonaparte in Egipt. Marea Mediterani in jumatatea d'intitiii.a veacului al XIX-lea.

De la sfir§itul veacului al XVIII-lea, Marea Mediteranacl§tiga iarasi o insemnatate care merit& s& fie explicatemai pe larg. Ins5 de la inceput, trebuie s& se atragaatentia asupra unul lucru: ca aceasta insemnatate nu maie vechea insemnatate unitara. Prin urmare lucrurile im-portante care se petrec in aceasta Mare intre 1800 §i1850, in cea d'intaiti jumatate a veacului al XIX-lea, nusint in legatura cu o singur& directie, nu represinta unsingur §ir de interese §i nu urmaresc acei4 tint& unica.Marea Mediteran& Invie supt raportul politic, In legatur5nu cu o singur& serie de evenimente, ci cu mai multeserif de evenimente, care se petrec in teri deosebite i facparte din capitolele unor istorii nationale §i de Stat deo-sebite.

Intaiti avem, Innainte chiar de a inchide veacul al XVIII-lea,expeditia lui Bonaparte in Egipt §i Siria (lupta de la Abuchir),expeditie cu privire la care s'aii scris in timpul din urma lu-call care ne ajuta s5, rectificamprecum am spus §i akadat&unele parer! privitoare la aceasta interventie trances&In Orient. Parerea veche e in legatur& cu conceptia de odi-nioar5, despre natura §i rolul lui Napoleon, genialul aven-turier, rasturnatorul de interese §1 de traditil, de necesi-t&ti fire0i ale terilor §i popoarelor, care, cu puterea extra-

232

ordinara a spiritului sau, ar fi jonglat cu realitatileacestea si-ar fi rasbunat la sfirsit, jonglerul fiind

strivit supt povara tuturor greutatilor pe care, citva timp,cu virtuositate, le Meuse sa zboare In vazduh. Conceptiaaceasta dispare pe Incetul, si trebuia neaparat sa dispar5,pentru oricine cerceteaza cum se cuvine activitatea lulNapoleon. Sint epoce exagerate, in care fiecare lucreazaexagerat si vorbeste exagerat: un fel de necesitate a mo-mentului; aceasta nu inseamna ins& Ca omul In el inns'are stofa unul exagerat. Pe de alta parte, trebuie sa nuse confunde doua lucruri: exagerarea voita a unul inse-lator, temperamentul de fatada, sa zicem, cu crestereaproportionala, atit de fireasca la temperamentele marl.Deci in judecata lui trebuie sa se Inlature, pe de o parte,coeficientul de exagerare al epocei sale, care, nefiind oepoca normala, anormalisa pe fiecare: sentimentalul de-venind languros, curagiosul cutezator, elocventul limbut;iar, pe de alta, nu trebuie sa se confunde proportiile maimarl cu exagerarea propor1iilor normale. Tinindu-se seamade toate elementele de explicatie, se ajunge la conclusiaca a fost un temperament real.

EI bine, temperamentul acesta real s'o fi gindit caexpeditia In Egipt poate sa faca la Paris o impre-sie extraordinara. Si si-o fi dat seama, iarasi, ca ebine ca el Insusi s& dispara pentru citava vreme, cadune on e o datorie a unui om politic sa se faca uitat.Se va fi gindit la miragiul special de care personali-tatea lul putea sa fie incunjurata, acolo, in departa-tul Egipt. De sigur ca si acestea au influentat ca safaca la Piramide acea calatorie razboinica generalul Bo-naparte. Dar era si o necesitate real& a politicel francese,cum am spus-o si in lectiile privitoare la Statele bal-canice care ail aparut daunazi 1care 1-a indemnat la a-mast& campanie. Napoleon, un traditionalist, avind aierulca rastoarn& toata traditia, n'a facut decit sa continuevechea politica a Franciei; el a mers pe drumul lul Fran-cisc si al lui Ludovic al XIV-lea, pe drumul acelor pu-

Istoria Statelor balcanice, Valenii-de-Munte, 1913.

pi rea-

233

tint cari, In secolul al XVIII-lea, at inteles adevaratele in-terese ale regatului. Si ca aceasta era intentia lui si ca,prin urmare, era vorba de un act real si bine calculatal unei politice care nu se deosebeste de vechea politic&trances& in Marea Mediterana, o dovedesc urmarile.

El a venit in Egipt (1798) fara declaratie de razboit ; Turcilat fost silitt de Rust sa declare razboiul, si Fail declaratfara multa dispositie; razboiul s'a purtat in imprejurart cutotul anormale, si,- de fapt, centrul, -Constantinopolul, abiadaca s'a amestecat in lupte, care ail fost l.sate pe seamaMamelucilor egiptent si a Pasilor, cari s'at dovedit inca-pabill; s'at schimbat mai multi far& sa, poata face cevain haosul provocat de interventia lui Bonaparte In Egipt,si atunci a trebuit ca militia special& egipteana,nu Ma-melucit, cari fusesera distrust in cea mai mare parte 'nlupta de ling& Piramide, begii find inlaturatI in scurtavreme, ci citiva left at militia, alcatuita, acum, matmutt din Ieniceri, din 001 regulate, cu caracter generalotoman, si nu special egiptean. Sett* at acestora trebuiailsa se aleaga oameni de o initiative extraordinara, capabiliS5,-§T gaseasca firul in incurcatura aceasta f6xa nume dinEgipt; trebuia o personalitate esceptionala, care, pe cale,sceptionale, sa resolve situatia, in aparenta pentru Impe-riu si in realitate pentru dinsul. Fats de un Bonapartefrances Egiptul a Great de la sine un Bonaparte otomanpentru apararea si innoirea. sa. Acest Bonaparte pentruEgipt, care s'a indreptat dupa cuceritorul frances In uneleprivinte, care a intemeiat un Stat, ce a ramas si, in formedecazute, traieste pans astazi, este Mehemed -Ali, un fostnegustor de tabac din Cavala macedonic.S. Cine ar fi pututcrede ca acest mic negustor o s& ajung& comandant deosti, Pasa, aproape suveran si hotarind intenn anumemoment dad. in Europa, daca in lume va fi pace satrazboit,caci a fost un moment cind dinsul a hotArit,cind de o parte era Franta, de aka parte Anglia, avindo politica deosebita in Egipt, si, dup& cum Mehemed-Allceda in chestiunea Sind si a Anatoliel sat nu ceda, puteasa, ias6., incaierarea generals, razboiul european. Procedarealui Mehemed -Ali a fost o procedare curat napoleonian&, en

234

aceasta deosebire in favoarea lul c5, el opera intr'un beunde nu Intilnia interese organisate si idei, politice anco'rateadinc in sufletele oamenilor, in care nu se lovia la fiecarehotar de o vecinatate care sari, impuie o anume atitudine;el facea genialitate necruVatoare in vid, ceia ce naturale mult mai usor decit altfel: loviturile mail de spade, cindnu e un cap aproape, si nu e a mina care sa apere acelcap, sint mult mai frumoase si mai sigure decit atuncidud fiecare lovitura poate face sa curga singele si fie-care lovitura aduce si contra-lovitura celui ce-si aparacapul.

Dar intre aparitia Francesilor, intre biruinta for pripita,Intro luarea in stapinire a Egiptului si acea curioasa ad-ministratie trances& pe care a introdus-o Bonaparte si cares'a continuat supt Kl6ber si Menou, pan& la cunoscutulatentat impotriva unuia si la rusinoasa infringere si re-tragere a celuilalt, si intre luarea in stapinire a Egiptuluide Mehemed-All, mai este un, capitol: capitolul incercariiEnglesilor de a purse mina pe tara. De aid se vede foartebine pe tine Inlocueste de fapt Bonaparte: nu regimul tur-cesa, care nu exista, nu pe Mameluci, al caror regina nu eradurabil, ci inlocuia preventiv pe acel rival care a aparut ime-diat dupe aceasta, incercind sa se stabileasca acolo si ne-izbutind, si aceasta are important'a mare , adec& sta-pinirea Englesilor in Marea Mediterana.

Francesii neglijasera Marea Mediterana un secol intreg:o neglijasera intaiil in folosul Spaniel, cu care fusesera

o neglijasera pe urma in folosul dusmaniloro neglijasera pentru c& atentia principal& a Franciei, inceia ce priveste stapinirea Marilor, era indreptata, in veaculal XVITI-lea, asupra Oceanulul Atlantic, in legatur'a cucontinentul o neglijasera de citeva decenil fiindca in-treaga grija a Statului trebuia concentrate asupra gravelorgreutag _financiare din care derivail si greutati politice pecare numal Revolutia a fost In stare sa le resolve.

Englesil stiusera sa intrebuinteze aceasta lips& total& aFrancesilor In apele Mari' Mediterane: el s'at. wzat.in Gi-braltar.0 el vor fi in. curind In Malta; mai era un pas de

nog;

235

Mout, in Egipt; daca ei ar fi avut si Alexandria, pe ling&Malta si Gibraltar, evident ca Mediterana era a lor. Cineli se putea opune ? Spania nu mai exista supt raportulunel puteri active: dupe ce trecuse prin anarhia decadenteihabsburgice, ea trecea acum prin anarhia decadentei bourbo-nice. Pe acest timp, sint don& personalitatf ridicole spaniole,tatal, regele Carol, si fiul, Ferdinand, can se infatiseaza in-naintea lui Napoleon la Bayonne, cerind s& hotarasca Intro unulsi celalalt, iar in dosul for statea asa-nurnitul Print alNAT", Manuel Godoi, care represinta, de fapt, discordiaconjugal& dintre regele batrin si sotia sa.

Italia era, cum a definit-o mai tarzit Metternich, osimple expresie geografica ", in care ceilalti Bourboni spa-nioli, din Neapole, impartasiati pacatele ramurii amazeacas&, cad si aid era un sfatuitor intim de aceiasi naturasi calitate ca si Printul Pacii: era lord Acton, represin-tantul Angliei pe ling& regele din Neapole. De alminteri,regatul de Neapole a fost totdeauna o creatiune pur di-nastica, far& important& italian& reala. Se poate zice ca,din cite dominatiuni ail fost in Sudul Italie!, una singuran'a exercitat niclo influent& asupra Marilor vecine, si a-ceasta a fost dominatia bourbon&. Nici n'aveat represintantila Constantinopol, sat, dac&-I aveati, &ail socotiti cam totatilt de putin ca represintantii Danemarcei sail altil maimid , nu ca represintantif Suediel, fiindca Suedia Insemnacelalalt dusman al Rusiei. Doar c& se plingeail impotrivapiratilor barbaresci can pradati corabiile supusilor regelulde Neapole, pe o vreme cind Turcia dec&zuta n'avea, nici-o influent& asupra Pasilor din Rumelia macar. ResidentiIacestia eras, deci, un simplu adaus insignificant la viatadiplomatic& real& din Capitala Imperiului otoman.

Astfel Anglia r&minea singura care putea domina inMarea Mediterana, si lucrul acesta a vrut sa -1 impiedeceBonaparte prin expeditia din Egipt. N'a izbutit; nu se puteas& izbuteasca. A sacrificat o armata,probabil stia ca osacrifice , a sacrificat-o pentru ambitia MT, a sacrificat-oins& si in credinta ca prin aceasta se pot servi unele in-tereSe reale ale Franciel. Armatele nu se duo totdeauna

236

catre biruinta, ci se duo une on anume pentru a fi sa-crificate, *i lucrul eel mai frumos este cind fiecare din eeltrime§i pentru a fi sacrificati are constiinta rolului pe care-1indeplineste, desastros pentru el ca individ, salvator pentrupolitica t,eril, pentru politica natiunif pe care o represinta.

Capitolul acesta egiptean s'a incheiat, §i, cu toata pa-r&sirea oricarii intentif , dup& tratatul din Amiens (1802),, de a reinnoi aceasta aventura egiptean&, cu toateacestea multe consecinte au resultat.

Trebuia s& se incheie un tratat de pace, trebuia sa fieun Invingator §i un invins, si situatia era foarte greafiindca, de fapt, Invinsul era Invingator prin ceia ce faceaaiurea, iar invingatorul era invins prin situatia sa generala.Nu poate exista pace mai grea de incheiat decit aceia incare negocierile se presint& supt aceste auspicil. De fapt,Francesii nu putuser& pastra Egiptul, fiind totqi putereadominant& in Europa, iar Turcia 41 recapatase de form&Egiptul, dar tine se putea gindi sa considere Turcia ca birui-toare In acest razboit! AtuncI, natural, negocierile ail z&-bovit, ail fost reluate cu greil, conduse far& avint de o parte§i de alta.

Niel nu era necesar& o pace de drept; de fapt pacea era,fiinda Turcia nu purta razboiti: era in stare de razboitfar& s&-1 faca.

Prin urmare, afar& de molestarea citorva negustori fran-cesi la Constantinopol, a citorva represintanti diplomaticiIn deosebite puncte ale Imperiuldf, afar& de izgonirea uneigarnisoane din anume puncte de la Marea Adriatic& undeajungeati Francesil s& fie vecini cu Statele otomane, afar&de transportarea citorva prinsi de r&zboiii spre Capitala,unde trebuiat s& fie aruncat in Inchisoare, razboiulnu se simtia. Rusii Ins& voiati ca el s& fie si Intelegeats& Intrebuinteze pe Turd pentru continuarea luptei for deprincipii, cad toata Insemnatatea for europeana era pus&In jot prin evenimentele provocate de Revolutia francesa.Atunci s'a vazut fenomenul acesta curios: Rusil cerindTurcilor s& intervie cu flota for Impotriva punctelor ocu-pate de Frances' in Marea Ionia, §i alaturi de amiralul

237

turcesc era amiralul rus Usacov, care atacb, pe Francesi!din Corfu 1.

Una din consecintele sfarimaril VenetieT fusese Impar-tirea posesiunilor sale; aceasta Impartire daduse FrancieTpuncte importante in Albania, iar coasta Albaniel nu sepoate stapini fara insula Coda, din fata. Se revolutio-nasere (1797-9) Insulele Ionice acesta era termenul ofi-cial, se creasers don& partide: partidul celor grad!" si par-tidul celor slab! " , sail democrat! si aristocrat!. AristocratiTerail contiT si nobilii treat! de Venetian!, cari atita vreme avu-sera stapinirea asupra insuler; democratil erail multimea.Se introdusese o viata constitutional& si administrativa,intru toate asamanatoare cu acea francesa. Rusia vedeaIns& in Coda si in posesiunile Francesilor din PeninsulaBalcanica o indoita primejdie: de o parte, focare de pro-paganda republicans, de alts parte, o prima. luare In po-sesiune de catre Occidental!, de nature sa impiedece lua-rea in posesiune pe care ea Inas! o pregatia in regiunilebalcanice. Rusia a provocat astfel, la 1799, interventiamilitara dubla in apele Mari! Ionice.

Franta a pierdut dec! Corfu atunci, la 1799, dupa doT anTde stapinire, ca sä-1 recapete prin tratat, la 1802; dar dupa oserie de vicisitudini, chip& Infringerea definitive a lu! Na-poleon, prin tratatele din Viena Insulele Ionice se clail inIntregime supt suzeranitatea englesa. Anglia trimete unlord coraisar, aduna acolo un Senat, o represintatiune na-tionala ; ea cruta formele nationale ale vietiT publice, farasa, produce in insule un curent de simpatie sail de recu-nostinta fat'a de dinsa. Timp de o jumatate de veac, elen'ail dorit declt alipirea la Grecia care se Intemeiaza dela 1821 innainte, si Insasi revolutia greceasca a fost sus-tinuta cu banT si oamen! de Ionienil acestia. Cel d'intaitpresedinte al Grecier a fost Capodistria, Italian dupa nume,care facea parte din aristocratia stability de Venetieni, sinepopularitatea lut Capodistria se datoreste chiar faptululca Intro Orientalif patriarhall el venia, de sigur din diplo-

1 Gesehichte des osmanischen Reiches, V, pp. 127-80. Turcil spar iii la Otrantoai la Neapole chiar.

238

matia ruseasca, in care servise atita vreme, dar venia sidin lumea ionica, unde-si primise intaia crestere in formeapusene absolut contrare conceptiilor orientale ale cetati-lor Eladei libere.

Incheind capitolul acesta al. Insulelor Ionice, necesar,pentru ca de ele atirna situatia In mijlocul Mari! Medite,rane, venim la Insasi acea rascoala greceasca de la 1821care a adus Intemeierea intaiii a Eladei lui Capodistria sipe urma a regatulul Eladei supt Othon de Bavaria.

In aceasta lupt& ail fost trei focare unde s'a mani-festat initiativa revolutionarilor, a poporului grecesc".

Unul din aceste focare s'a stins rapede,celunde se aprin3ese flacara revolutionara. E focarul aprinsde Alexandra Ipsilanti in terile noastre: la trecere deciteva luni dup& izbucnirea rascoalei din Iasi, a macela-riril Turcilor de acolo si din Ga lati de cake rasculatii luiAlexandru Ipsilanti, In Iunie, dup& dou& marl lovituri, laDragasani, de o parte, si la Sculeni, de alta, parte, ca siIn urma explosiei care a aruncat In aier turnul manastirilSecul, unde se refugiaser& Arnautil Iordachi si Farmachi,ceI mai viteji luptatorl pentru libertatea elina. Dupa aceasta,la noi, la Dunare este ocupatia turceasca,liniste abso-luta. Temerile ca vor veni Grecii din not dovedit z&-darnice.

Si atunci rascoala a fost strinsa in Moreia, pe cel de-aldoilea cimp de lupta. Cad in alte doua puncte luptele at durat :

din ele, Intr'unul at fost numai Infringer', continue a-proape si, la urma urme!, se poate zice ca razboiul a fost ca siinnabusit prin interventia Egiptenilor, cari aveat armatasi flota, organisate de Frances!, de ramasitele expeditiei luiNapoleon, de un Clot si altii. E vorba de acel focar moreot,care a fost mal cu totul distrug prin vointa general& euro-peana, permitindu-se ca flota lui fiul adop-tiv al lui Mehmed-All, sa debarce infanteria sa egipteanaIn peninsula si sa faca aceia ce nu fusesera in stare sä facaIenicerif si soldatii feudal! din Albania a! Sultanulu! Mahmud.

Dar, chiar dupa interventia lui Ibrahim-beit In Moreia,chiar dupa Incetarea miscaril nationale grecesti In penin-

d'intaiii

s'ail

si,

Ibrahim-beiti,

239

sula,e vorba de lupta de la Navarin, distrugerea de flo-tele Angliel, Franciei §i Rusiel, la 20 Octombre 1827, aHotel turco-egiptene , tin al treilea focar se pastreazaIn Arhipelag, i acesta ne intereseaza: lupta naval& gre-cease& se continua apof §i in partile vecine cu MareaMediterana, la Chios, la Samos, de o parte, iar, dealts parte, in vane insulef Creta, fiindca §I Creta s'arevoltat, i revolta n'a fost inlaturata decit prin faptulca, Sultanul nefiind in stare sa pacifice insu§1 marea in-sulaatit de capabila de a organisa o lupta de guerillas,cum a fost lupta dusa supt °chi! notri pan& la alipireaei la regatul Grecie1,a trecut-o lui Mehemed -Ali, care o°cup& i o tine mai mult vreme, pentru ca mai tarziusa tread, iar in stapinirea Turcilor.

Acum, s'ar Intreba cineva: ce forte navale puteat säalb& Grecil rasculatl? El nu erail in stare s& organisezeo armata cu fo0iI soldatf i ofiteri grec' din armatele luINapoleon Si ale Englesilor. Unii dintre comandantf at venitde-a dreptul din armatele care se luptasera in epoca na-poleoniana, dar el nu erail In stare sa faca mult, niclcu ajutorul filelenilor, Engles' mai ales, lord Byron, amiralulCochrane, venit din Anglia pentru a deveni ma' periculossaraculdf tesaur grec decit flotelor Sultanulul , apol cltivaGerman' §i Frances!. Ceia to nu fusesera In stare sa facaprin urmare prin atItea mijloace pe uscat, cum oare arfi fost In stare A, faca pe Mare?

Tata explicatia, care e In legatura cu ce s'a spus intr'olectie precedent& privitor la situatia insulelor din Arhipelagsupt dominatia turceasca, §i chiar In veacul al XVIII-lea,§i poate mai mult in veacul al XVIII-lea decit Innainte.Insulele acestea se bucurail de o autonomie aproape de-savIr§ita ; interventia Turcilor In mu]te dintre dInsele eraaproape neobservata, visita Capudanulul din cind In rind,

Incolo numal cretin' traind fare cre§tinf, avind Mitro-politif lor, episcopil lor, frunta0 lor, maril lor negustorl,dorabiile lor de comert la dispositia acestor negustorl. Po-pulatia turceasca, chiar unde a fost stability prin coloni-sare, nu prospera, numarul Turcilor scadea, ca In Rodos

240

de pilda, unde astazi se vad numai miserabile ramasitede populatie musulman&.

Era o intreaga organisatie greceasca; raminea numai unsemn de Mout, si tot' acesti episcopi, toti acest' fruntasimar' negustori, deveniail sefli politic' necesari ai unui po-por in stare de revolts. Autonomie, in genere, nu inseamn&altceva decit cea treapt& °Mire pierderea unel pro-vincii. Este cineva in drept, fiind apasat, s& o reclame,si este cineva silit, fiind apas&tor, s& o acorde, dar ob-servatorul tie foarte bine ce insemneaz& aceast&treapt&, acest popas catre lichidarea in sens national:dovad& autonomia Mandel, autonomia Macedoniei odini-oar& si alte autonomic. cafe sint sau se preg&tesc. Ast-fel aid erail toate conditiile date pentru o viitoare actiunenavala.

Dar mai era ceva: Chios avuse important& in toate tim-purile, si tot asa Lesbos, Lemnos, Ciprul, acel Cipru carese manifest& foarte slab in miscarea de la 1821, cu toateamintirile glorioase ale Lusignanilor, ale cruciatelor, aleluptelor purtate de cavaleri impotriva Necredinciosilor.Dar important& veche, istorica n'aveag centre foartecum eraii Hydra, Spetza, Psara, Syra, insulitele acestea In a-propierea continentului grecesc, in care mai tarziu sta-bilit orase care infloresc si astazi: Hermopolis, comparatacu Atena, e mult mai modern decit Capitala. Be undevenise imbogatirea acestor insular' ? Iat& de unde: Napo-leon decretase inteun moment, pentru a lovi in Anglia,blocul continental. Se cunoaste, in general, blocul continentalmai ales prin efectele pe care le-a produs in regiunile din Vestsi din Nord, si anume: opositia la blocul continental, intil-nirea flotelor engles& si dames& in Sund, supararea ruseasca,pregatirea campaniei din 1812. Dar blocul s'a exercitat siIn Mediterana, si se poate vedea, in ultimul n-r din NuovoArchivio Veneto", din jurnalul unui Venetian de pe aceavreme, cum orasul Sfintului Marcu, anexat lmperiului fran-ces si supus viceregelui Eugeniu de Beauharnais, ajunseses& sufere foarte mult din causa acestel intreruperi a le-gaturilor obisnuite. De blocul continental nu putead s&scape corabiile cele marl, dar puteat foarte bine s& scape

mici,

linigtit

eau

241

alte cornii, corabiile cele mid ale Grecilor. Atunci Hydra,Psara si altele s'ail imbogatit; ail strins aver' enorme pi-ratil din aceste locuri,caci lucrat ma' mult ca phut",cari ridicail cind un pavilion, cind altul, cu nerusinare.Asa s'ail strins banii cu cari, in cea mai mare parte, s'allechipat flotele lui Kanaris, Miaulis, conducatorii Grecilorpe Mare in luptele de la 1821. Si conducatorii acestia ailavut succese foarte importante. Cind Chios s'a rasculat, avenit Capudanul de a debarcat trupe, omorind cu mulepopulatia de acolo, luInd femeile si fetele pe corabii, dardup5, aceasta Capudanul Insusi a fost atacat de Kanaris,cu vestitele br iilot-uff, de a dror isprava era plina, presaeuropeana si pe care le-a cintat Victor Hugo insusi, InnOrientale", puind ca epigraf versuri ce amintiail peireaflotei lui Xerxe. Si pan& la sfirsit, cu toat5, importantarelativ& a galerelor turcesti, Grecil ail pastrat o situatieonorabila pe Mare.

Situatia aceasta era asa de puternid, pe urm5,, andlucrurile s'ail lamurit, cind s'a ajuns la orinduirea intern&a Grecier libere, Incit se form& un partid militar naval,care, razimindu-se pe Hydra, pe Spetsa, pe Psara, a facutzile amare lui Capodistria si a incercat chiar o revolutieImpotriva regimului capodistrian, exploatind sentimentul deindependent5 de glorie cistigata, de important& exceptio-nal& a insulelor de ling& coasta Greciei.

Acum, fireste, lucrurile n'ail durat multa vreme. In vre-mea turburarilor impotriva lui Capodistria ail aparut co-rabil rusesti, bombardind pe rebel'. Si apoi, de oare ce Grecianoua a fost supus& controlului a trei Puter1,mal mult con-trol decit protectie, a fost sfisiat5 de discordiile dintre acestitrei protector' si de intrigile represintantilor for la Atena, deurile dintre deosebitele partide si individualitati, represintindambitil sati pofte de jaf, o dominatie a flotei grecesti in Ar-hipelag nu se Intimpina, cum nu se intimpin& nici o in-viere a flotei turcesti, care supt Mahmud nu Inseamna ni-mic, iar flota de ma' tarziti a lui Abdul-Aziz era maimult jucaria favorit5. a Sultanului, care sta s& priveascascumpele sale corabii, pe care nu le-ar fi Mout s& plu-teasc5,, pentru tine stie ce primejdii, lmpotriva dusmanului.

16

242

Ceia ce era de temut pentru moment, de acei cari a-veail de ce sa, se team din partea acestel concurente,era dominatia egipteana, pornita din portul Alexandriei,asupra regiunilor rasaritene din Marea Mediterana.

Aceasta, dominatie egipteana a lul Mehemed-All §i aflului sail Ibrahim era in legatura ins& §i cu necesitateade stapinire a Siriei, §i poate chiar a regiunil care leagaSiria de Asia Mica, a defileurilor Taurusului. Si, atunci, in-trebuintind diflcultatile politicei turce§ti, greutatile ce seIntimpinara, dupa suprimarea Ienicerilor, cind se sub-stitui o armata foarte nepopulara, luata, in batjocura, anizamilor cu pantalonii strimti i cu fesul cel noil In lo-cul vechiului turban,ca §i crisa intern& provocata de politicade reforme a lug Mahmud, dinastia egipteana, cad eraacum o adevarata, dina,stieincerca, nu numai sa. pastrezeSiria, dar sa iea Asia Mica, sa-§i. croiasca un drum prinvaile ei asupra Constantinopolei, §i unil mai indrazneti inconceptiunile for credeail s'a se poata ajunge la Inlocuireadinastiel decazute a Osmanilor prin dinastia proaspata,plina de initiative i inteadevar capabila de reforme euro-pene, a stapinitorului din Egi pt.

De aid ail resultat doua razboaie. In razboiul Intaill (1831),profitindu -se de certurile Egiptului cu Pa§a din Acon, din Acresat Ptolemais, Ibrahim-Pa§a iea in stapinire, dupa biruintilede la Horns §i Conie, prin pacea de la Chiutaie (Maiu 1833),toata Siria. Regimul lug ins& a fost aid un regim nenorocit, cada vrut sa intrebuinteze fata de Sirieni regimul Intrebuintatfata de felahi, dar, pe cind felahil erail ni§te bieti robi, Sine-nil ramasesera oameni cu traditii §i vechl legaturi cu Europa,avind pe term o populatie bogata §i culta, a§a Inch Siriain curind a fost agitate de marl nemulta'miri. Din acestenemultamiri s'a hranit dorinta de revan§a a lug Mahmud,care chemase pe Moltke §i ciVva tovara§ide atunci sintvestitele scrisori ale lug Moltke privitoare la Turcia§i, iz-butind sa-§i stabileasca, Si reformele civile §i cele militare,exercitindu-§1 armata cea noun in lupta Impotriva Curzilordin muntil Asiei Mier, Sultanul provoaca un not conflict cu Egi p-tul, in ultimele saptamini ale vietil sale. El moare Innainte de avedea catastrofa planurilor sale. In lupta care s'a dat intre

243

EgiptenI §i Turd, la Nisib, din not Turcii at fost Invin§I.Si atunci conflictul european In Orient, rivalitatea dintre

Anglia §i Franta, at luat un caracter acut, caracter pecare nu-1 vom precis& aid pentru a e In legatura cuobiectul altor consideratil, privitoare la razboiul Crimea.Deocamdata, ajunge acest fapt: c& o interventie european&se exercita impotriva Egiptulul, cã, supt conducerea lulJochmus, un general prusian, o flot& internationals, dincare faceat parte Si corabiI ale Austriei, GreciI se gra-biser& §i el a participa la aceasta demonstratie general&a Europe', in dorinta de a fate astfel ca sentimentul na-tional al conationalilor supu§1 Turciei sa se aprinda i malmult vazInd steagul Eladei alAturi de steagurile Puterilor,debara trupe in Siria §i ca,, la urma, supt presiunea en-glesa, Mehemed -Ali a fost silit s& cedeze (1840).

Aceasta insemna ins& un lucru: a de acum innaintechestiunea Mara Mediterane se va resolva in afaa, nunumai de Turcia veche, dar In afar de noul Stat mu-sulman al Egiptulul. Egiptul e inaturat din rolul domi-nator In basinul de Raskit al Mari' Mediterane, §i de acum'Amin fat& in fat& Franta, Anglia §i Rusia, ceia ce vaaduce razboiul Crimeil.

LECTIA a, XXIII-a.

Rozboiul Crimeil iiii urmilrile sale.

In lupta viceregelui egiptean, pe vremea aceia un Pas&revoltat impotriva Sultanului, intervin Puterile europene cupuncte de vedere deosebite in aceasta rivalitate dintre Egip-tul not si Turcia noua, dintre Mehemed -Ali si Ibrahim,de o parte, si Mahmud, de alta. Ele intervin in doua fe-luri: e o interventie politica, visibila in fiecare moment,cum sint toate interventiile politice, mai ales cind ajungla masuri militare, dar, pe linga aceasta, sint si alte in-terventil, mai putin visibile, mai constante, mai bogate Inresultate si mai importante in total decit interventiile aces-tea politice si militare sporadice ale Puterilor europene inbasin,u1 de Rasarit al Marl Mediterane, Franta sprijineEgiptul, iar Anglia, la care se adauga in anume momentesi alte Puteri, sprijine Turcia. Din partea el, cind Frantastaruie pentru incheiarea pacii care mintuie cel d'intaiilrazboit, cind ea trimete chiar negociatorul in tabara dela Chiutaie, Rusia nu-si uita misiunea istorica" : Stam-bulul vazu in 1833 pe ostasil Tarului ca nprieteni" siprotectori" si Mahmud fu silit sa incheie tratatul de a-lianta defensive" de la Unchiar-Schelesi, Stara Suvera-nulul", care deschidea nuriai corabiilor de razboit rusestistrimtorile. In al doilea conflict, in urma opositiel de in-terese dintre Franta si Anglia, s'a ajuns la masurile deviolent& impotriva lul Mehemed-All neascultatorul sfaturi-lor Europei, tulburatorul linistil impotriva interesului eco-

245

nomic §i politic general; s'a ajuns la blocarea portuluiAlexandria, la masuri impotriva flotel Pa§er egiptean. Elpierdu Siria §i redeveni In Egipt vasalul tolerat In condi-tii particulars §i Indatorit la visite respectuoase la CurteaSuzeranuluT. Iar Franta §i Anglia se uniat pentru a rapiRusiei, prin tratatul Strimtorilor", care inchidea pentrutoti drumul intro Euxin §i Mediterana, avantagiile exclu-sive capatate de curind.

In ce prive§te, acum, influentele europene adinci, In do-meniul cultural §i economic, Imperiul suferise o schimbarela Inceputul secoluluT al X1X-lea. Turcia lui Mahmud nu eaceia§i ca Si Turcia de mai innainte. Vechea Turcie eraImperiul otoman organisat dupa normele romane, dup&normele Imperiulul roman de R&sarit, Imperiu oriental denatie otoman §i de religie musulmana dominants, tole-rind Insa §i religia ortodox& sat catolica a supu§ilor, cadTurcil n'at umblat niciodata dup& desnationalisari Inmasa. E un Imperiu universal §i international §i, pan& laun oarecare punct, §i un Imperiu inter-religionar, cadalaturf de Sultan statea Patriarhul, de care Guvernul sefolosia ca sa-§i crute printr'insul o parte din sarcinile deadministratie: Green', BulgariT, Sirbil erat obladuiti in mareparte prin Patriarh §i Sultanul se arata foarte bucuros c&scalp& printr'insul de o parte din gripe domniel. Imperiulacesta otoman nu se putea mentinea Ins& decit, cum s'amentinut §i Imperiul roman, printr'o administratie fora gre§§i prin biruinta totdeauna asigurata, conditil foarte impor-tante, dar foarte grele de mentinut In cursul secolelor, con-ditil care depind, §i una §i alta, de o anume situatie mo-ral& care nu se poate pOstra cind un Imperiu nu e do-minat de o singura natiune, desvoltat& In chip normal, cise intemeiaza pe ruinele natiunilor supuse. Renegatii, sco§Tdin mijlocul populatiilor cre§tine, nefiind prin urmare cre§-tint ca mai innainte, dar neputind sa devie vre-odat& su-flete§te musulmani sin ceri, Turd cu tragere de inima fat&de dinastia lul Osman, erat totu§i Intrebuintati ca o ne-ce,sitate de Turd, cad evident a o band& de pradatorl,cum erat Turcil la 1350, nu grit in stare s& administrezeo imparatie. De la o bucata de vreme, dec!, Statul a fost

246

detestabil administrat, desastros condus in razboill: o serieintreaga de infringer! alcaluieste istoria militar& a Impe-riului, infringer! sm&Itate id si colo de biruinti mai multintimplatoare, datorite unor personalitati, superioare, dinpartea Turcilor sail altor personalitati, inferioare, din par-tea Invinsilor ; asa traiest6 Turcia modern& de pe la 1683,

data asediului Vienei p&na la sfirsitul veacului alXVIII-lea, si nu odat'a a fost vorba chiar de sfarimareaacestui Imperiu. Atunci conducatorii ei din a doua juma-tate a veacului s'all gindit cum s'ar putea drege lucru-rile. In dorinta for de a imbunatati situatia, de a asiguraviitorul Statului de un popor special nu se ocupa ni-meni , ei s'ail gindit la felurite retete, toate superficiale.

intaiil s'ail adus altfel de renegati ajutatori, nu din mij-locul populatiilor supuse, ci dintre Apuseni: ne gindim laPasa Bonneval, la de Tott, pomeniti si mai sus. Vazin-du-se apol c& nici asa nu merge, s'all atras instructor!francesi; cetatile turcesti au fost refacute total, pe la 1780,pe linia Nistrului, a Dunaril-de-Jos, de acesti invatatori mi-litari, si, pe ling& aceasta, o scoala militar& s'a intemeiatla Constantinopol, condusa tot de ofiterii adusi din Franta;tratate ca al lui Vauban ail fost traduse de Grecii dinConstantinopol, si s'aii impus, intelegind Turcil cit poate in-telege eel care invata buchea cartii. Dup& nou& desilusil,s'a Incercat, in sfirsit, pe vremea lui Selim al III-lea, creareaunei nou& ostiri turcesti, care a luat mai Carziil numele denizami. Era vorba de a se inlatura Ienicerii si spahiii, casi vechile corpuri speciale care adoptasera practicele poli-tice turbulente ale acestora pentru a li se substitui aceaarmata de imitatie, asAmanatoare, innainte de toate, cuarmata prusian& a lui Frederic al II-lea, Brandiburul",pentru care Turdi aveail toat& admiratia. Selim a azutprintr'o revolutie asbunatoare si o alta revolutie, a co-mandantilor lenicerilor de la Dunke, care trebuia sä-1 res-tabileasa, birui, dar, in momentul cind inving&torii Intrail,In palat ca s&-1 aseze din not pe tron, Selim si-a g6sitmoartea In minile calailor. Cu viata lui se inchide acestincident de mai veche reform& In istoria Imperiului oto-man.

247

indata dup& aceasta izbucneete revolutia Grecilor, careinsasi a fost precedata de acea noua reluare a razboaielor cuRusia care a adus pacea de la Bucureeti in 1812 ei pierde-rea pentru noi, ca natiune, dar pentru Imperiu, ca grupde provincli, a Basarabiei. Biruinta noun ruseasca, pier-derea de provincil, revolutia greceasca, nevoia de a seapka impotriva ei cu Egipteni, cu flota puternic& ei dis-ciplinata infanterie de felahi a lui Mehemed-All, primejdiade a vedea crescind importanta acestei feude egiptene Indauna unitatil Imperiului, toate acestea ail hotarit pe Sul-tanul Mahmud sa incerce din noil ceia ce nu izbutise aface Selim al III-lea ei sa riete tronul ei viata lui pentrua da o noua viata militara Si constitutional& ImparMiel.Mahmud a biruit. Ienicerii ail fost inlocuiti: incunjuratI fiindde toate partile, s'a tras cu tunul asupra lor ; o mare parteat murit in lupta (1826), iar altil au fost izgoniti sailexecutatl, fatie on pe ascuns. Institutia nizamilor, trecindintahl printr'o °risk a fost astfel intemeiata de Mahmud,care cum s'a spus, n'a vazut deplina biruinta a reformelorlul, cad a murit de aceiaei boala pe care ei-o daduseinsuei, ca ei marele lui innaintae, tot aea de violent eide pasionat Murad al IV-lea, in ultimele spasme sufleteetIale alcoolismului furios.

Iar moetenitor de tron era tinarul Abdul- Megid, a carddomnie incepe cu decretul de la GhTulhane, de la chioecultrandafirilor", intr'o grading a palatelor imperiale din Cons-tantinopol, decret care prevede un tratament egal al su-pueilor, indiferent de rasa, de religie, al stapinulul, o re-form& general& menita a introduce norme europene.

Se formeaza pe vremea aceia o generatie de Turd ti-neri", cari fusesera in diplomatie, cari cunoeteati Capitaleleapusene ei cari, prin urmare, in calitatea aceasta, erat dis-puel 0, maimutareasca Europa, crezind ca o imita in chipfecund. Sint vestitil reformatorl, cu bune intentil patrio-tice, Resid, All ei Fuad, cari vorbiail admirabil frantuzeete,aveall cunoetinta legilor apusene ei relatii personale in Frantaei. Anglia.

Nu Ins& prin reformelo ce intelegeail sa le introduce eleile-ail ei introdus- in era, deschis& de eI, a TanzimatuluI,

248

putea s& se refac& Imperiul numai, devenind tot mai turc,tot mai musulman, tot mai exclusiv musulman ca re-ligie §i tot mai exclusiv turc ca natiune avind valoareaei de originalitate §i moralitate.

Pe cind sistemul copierii insemna a se da Imperiul, informe stralucitoare, pe mina Evreilor §i Armenilor, o nouaspeta de renegati, cari-§i. pastrail on ba religia, §i car',°rich de meter' in diplomatie, nu platiat nimic supt ra-portul militar; insemna a se da Turcia pe mina speculan-tilor Europe' apusene, aka inch Imperiul otoman, care nucuno§tea ce va s& zic& datorie publics, s'a v&zut impovarat,In scurt& vreme, cu obligati' de milioane, ne0iind de multeorb cum va plati dobinda acestor milioane. Diplomatia eu-ropean& incuraja in chipul eel mai calduros aceasta in-vasie de capitaluri str&ine. S'a intimplat apoi ca Abdul -Megid, in ultimii an' de domnie, s'a dat la un lux nebun,care a fost continuat §i de urmau.1 s&ii Abdul-Azis, indomeniul corabiilor zadarnice, dac& nu in al palatelor inu-tile.

Din toate acestea a resultat o str&batere, in cantitatienorme, nu numai a banului apusean, dar §i a maxfurilorapusene. Turcii mai p&straser& o industrie veche, medie-vala, care, cu mijloace putine, izbutia a da lucruri foartefrumoase. El bine, toat& aceast& industrie casnica, ba chiari cea metalurgica, in proportiuni mai restrinse, cu main'

rudimentare, datind din vremea Romanilor, a fost distrus&de invasia productelor ieftine ale Apusului, .i anume adou& din Statele apusene. Cad pe atunci Germania nujuca niciun rol, ear Austria, stingace ca totdeauna, impie-decata In Inse§i formele sale administrative, figura. numaiin al treilea rang, cu foarte mare distantare intre dinsa§i Puterile care ocupaii rangul intliti §i al doilea: Anglia§i Franta. Toata noua administratie turceasc& a fost co-piata dup& administratia fiances& de pe vremea lui Napo-leon al III-lea: prefecturi, sub-prefecturi, organisatie spe-cial& a comunelor, percepere occidentals" a impositelor,toate nu er' decit un decalc dup& institutiile francesedin epoca Imperiului al doilea. Pe de alt& parte, capitalulfrances colabora cu eel engles ca s& preg&teasc& un viitor

249

de ruin& economics, supt stralucirea aparentk ImperiuluT.Si natural ca, In asemenea conditii, tine are atitea capi-taluri si vinde atitea marfuri, cine se simte asa de magulitprin faptul ca noile instituter au in fruntea for un Englessail un Frances, se simte dator si s& apere existenta Impe-riului otoman.

Acum, pe ling& aceasta datorie fat& de Imperiul otoman,era, In legatura si cu ura liberalismulul invingator la ParisInca din 1830 contra despotismulul tarist, un sentimentde profunda dusmanie din partea FrancieT lui Napoleonal III-lea fat& de Rusia, care inmarmurise .in gheturl ar-mata marelul Napoleon si facuse cu putinta si lupta na-tiunilor de la Leipzig si lupta de la Waterloo. Imperiuleel nou declarase ea vrea pacea", dar el Intelegea foartebine c& nu -sr putea capata consacrarea, find o usurpatiede fapt, decit prin victorie, cad o usurpatie civil& seindreptateste prin reforme, dar o usurpatie militar& isT cautaindreptatirea totdeauna prin victoril. Pe de alt& parte,Tarul Nicolae 1-iii era o fire cu mult prea brusc si impa-tient dominatoare ca sa nu pregateasca insusi terenul pentruun conflict. Astfel s'a ajuns prin urmare la o ruptura.

Pretextul 1-a dat conflictul dintre Rusia si Turcia.In urma unor incidente noun in vechea ceart& intre Wu-garil latinI si cel greet din Ierusalim, s'a trimes la 1853,In misiune specials" terminul ajunsese a fi comun Inaceasta vreme , la Sultanul InsusI, pe vestitul Mencicov,care sosi la Constantinopol cu aiere din cele mar cava-lerestf, cu caracterisate apucaturl proconsulare. Cerea pentruRusia, In ultima instants, ocrotirea tuturor crestinilor or-todocsi din Imperiu, oferind In schimb o garan;ie perpetukcare echivala cu o jumatate de ocupatie a Imperiulul, desingurele forte ale Tarulul. Turcil erat gata s& cedeze, dac&n'ar fi intervenit influenta, atit de puternica, a ambasa-dorulul engles Stratford Canning, care a fost, far& indoiala,unul din factoril de capetenie al razboiului Crimea, cadfar& politica lui personalk de larga prevedere si indaratnicaimpotrivire, nu s'ar fi ajuns asa de departe de Guvernulengles, si, dac& Anglia n'ar fi mers, Franta n'ar fi inceputsingura lupta. Turcii ail refusat deer, ear Rusii trecur& gra-

250

nita Prutului, ocupind Principatele, ai carer Domni para-sira Scaunele lor. Dupa un scurt timp de a0eptare, in carepe linia Dunarii se incepura ostilitatile, Europa s'a trezitcu biruinta navala ruseasca de la Sinope pe coastele Asie!Mid: iota Sultanulul fu distrusa In aceasta ciocnire.

Dar Sinope a Insemnat somatia francesa §i englesa laPetersburg, raspunsul dirz al Tarului, care aminti lu! Na-poleon al III-lea ca Rusia de la 1812 a fost in stare sarasping& inmixtiunea militara strains, jignire cu nepu-tinta, de iertat din partea Imparatului celui not al Fran-del §i prin .urmare inceperea ostilitatilor cu ace01. no!§i neasamanat mai puternici du§mani a! Rusiel, la cartse adause, ca o demonstratie in vederea unitatii italiene,Sardinia.

Ostilitatile au fost conduse foarte riedibaciti. S'a z'abovitenorm cu debarcarea la Galipon, cu presenta Indelungataa armatelor coalisate, franco-englese, la Constantinopol, cunesuccesul in a gasi un punct potrivit pentru atacareaImperiulu! rusesc. Ru§ii in acest timp asediaza Silistra, unasediu interminabil, datorit nepregatirii armatelor Tarului,In curs de transformare, ca §i noilor fortificatii ridicateaid de un ofiter prusian §i disparute de atunci. La urm'a, deoarece Austriecii ocupasera Principatele, ca semn de priete-nie" fat& de Turd, dar cu intentiunea de a nu mai plecaniciodata, de aidail fost sco§i la urma, de Europa coali-sata care nu intreprinsese aceasta costisitoare actiune casa pregateasca un not culcu§ Austriei in regiunile duna-rene,lovitura trebuia indreptata aiurea. S'a incercat dinDobrogea, dar holera a distrus cea mai mare parte dincorpul frances de expeditie. Ar trebui deci sa se porneascarazboiul in Crimeia, prefacuta toata intr'o puternica cetatecapabila de a opri supt zidurile Sebastopolului, timp deatitea luni, aproape do! an! Intreaga armata, a alia-tiler, care a biruit in cele din urma, dar in Imprejurari Incare nide armata nu poate dori sa, ci#ige biruinta.

Dec! razboiul s'a purtat in Marea Neagra, iar nu inMarea Mediterana, Ru§ii neputind trece din not strImtorileaparate bine, §i chiar in Marea Neagra nu s'a dat niclolupta naval& importanta; Ru§ii nu indrazniaii sa atace,

251

de si aveat o flota puternick si, dad. dusmanii for atpierdut unele corabii, a fost numal pe urma unei strasnicefurtuni.

Armatele aliate se poate zice ins& c& dadusera luptapentru dominatia In Marea Neagrk si, cind s'a ajuns latratatul din Paris (1856), una din prescriptii a fost izgo-Mrea Rusiel din Marea Neagra, supt raportul militar. InMarea Neagra, neutralisatk nu erat s& tie cor&bil niciTurcii, cari n'aveat nici intentia, nici putinta de a o face,nici Rusii, cari aveat toat& intentia §i tot interesul sipentru cari o flot& in aceste ape era, nu numal o chestiede prestigiu, dar si o adevarat& necesitate de comunicatiesi de paza. Lucrari se prevedeat la gurile Dunarii, si Europase instala pentru aceasta, ca o manifestatie impotriva la-comiei rusesti, Inlaturate la Dunarea-de-Jos. I se daduseMoldovel ca o band& aparatoare cele trei districte: Cahul,Bolgrad si Ismail, pe care le-am pastrat pan& la rapireadin 1878, si, la inceput, fusese vorba ca tot Moldovai s& i sedea si delta Dunaril ce trecu in stapinirea Turciei, careavea atunci Dubrogea Intreag. 0 asezare ruseasc& In In-sula Serpilor fusese impiedecata.

Rusia a trebuit sa Intrebuinteze toate mijloacele ca sailrecapete stapinirea in Marea Neagra. Si-a refacut foarterapede puterile, si in curind ea avea placerea s& vada peunul dintre biruitori, pe imp&ratul frances, gata de o aliant&contra prietenului sat din Apus. De fapt, tratatul din Parisn'a fost executat niciodat& pe deplin In ceia ce prive§teMarea Neagrk asa Inch, la 1871, Rusia, profitlnd de ma-rale razboit dintre Franta si Germania, putea sa declare siformal ca nu se va Linea de tratatul din Paris, a revinedeci la status quo d'innaintea anulul 1856. Nu era decitconsacrarea diplomatic& a unui fapt Indeplinit.

Razboiul cel not cu Turcii, in 1877-78, tintia catrecrearea In Peninsula Balcanica a unei provincii rusestiIn forme nationale autonome. Cad acesta a fost scopulpentru care s'a Great Bulgaria, care trebuia s& anihilezetrei factori mai vechi crestini de la Dunare si din Penin-sula Balcanica, factori pe cari Rusia credea ca i-a creat

252

singur& i pe cari-i decreta de nerecunoscatori fiindca nuvoisera s& fie simple provincli ale Taruldf. Unul din ace§tIfactorI era Romania, care pe linia DiinariI, trebuia sä fietinuta necontenit in e§ec de Bulgari °kora Rusia li ins-pira puternica dorint& de a rec&pata Dobrogea de §i totRusia o oferise In schimbul celor trel judete basarabenepe care Rom !nil le-ail parasit far& niciun act diplomatic,retragindu-se pur §i simplu, innaintea sad.. Pe de alt&parte, trebuia s& fie anulata Serbia in ceia ce prive§te si-tuatia el slay& in Balcarif prin acest mai puternic Statslay al Bulgarilor. Si, in sfIr§it, Greciei trebuia sä i se taiedrumul spre Constantinopol prin aceasta Bulgaria pe caretratatul din San-Stefano o intindea pan& la Marea Egee.

Austria, de §i jignita Inteo privint& prin aceast& noua§i hotaritoare interventie balcanica, se ingrijise innainte derazboiii sl-§I capete compensatia: pe cind facea in altepail fel de fel de demonstratir de prietenie, ea, de fapt,IO preg&tise ocupatia permanent& a Bosniel §i Herzego-vine'''.

Acesta a fost rolul razboiulul din 1877-78: pentru RusiaIn Marea Neagra el n'a Insemnat nimic not, situatdade la 1871 raminind ,Si dup& noile schimbari, iar, in ceiace prive§te influenta ruseasc& In Marea Mediterana, dedinsa nicI nu putea fi vorba, cad §i mai departe flota elmilitary din Marea Neagra era oprit& de a trece prin strim-toil Incercarile acute In deosebite momente prielnice pentrua crea macar un precedent in sensul acesta, n'a-ti fostrecunoscute de diplomatia europeana, ispravindu-se prin-Min epee absolut.

LECTIA a XXIV.

Puterile apusene in Marea Mediterana in a doua jumiitate asecolului al XIX-lea.

Franta strabatuse supt raportul cultural de foarte multvreme Imperiul otoman; ea ajunsese a fi una din spriji-nitoarele lui; ea-r imprumutase formele vietil sale politice§i, Intr'un moment hot&rItor, 11 &Aliso ajutor. Ca Puteremediteraneana, ea c&patase, In sfir§it, prin interventia mi-litary din 1830, urmatk cu sat far& voie, de un razboitde cucerire, contra WI Husein-beit Intait, care-1 jignise re-presintantul In Alger, apoi contra maselor arabe, condusede initiativa indr&zneat& a Seicului Abd-el-Cader, o Intinsa§i frumoasa provincie africana, Algeria.

Dar In aceste parti influenta englesa era mult me adinca,mult mar profitabila pentru negustorii din partea locului.Erat la mijloc calitati de rasa, bine cunoscute, dar §i ca-racterul comercial mar pronuntat al represintatiei diploma-tice englese in Constantinopol, gata oricind s& provoace,s& stabilea,sca §i sä ajute nou& legaturi Intro comertul en-gles §i Levantul supus Turcilor. Supratata o avea aproapeexclusiv Franta, care se multamia cu atita, dar lucrul fun-damental, profitabil 11 p&stra Anglia.

Si atunci se observa supt raportul colonial ce deosebe§te§i astazi influenta trances& in toate aceste regiuni. Ea aremai mult caracterul politic de prestigiu: situatia europeanaa Franciei se sprijine pe situatia colonial& pe care a §tiuts& §i-o creieze §i s& §i-o asigure, Mr& ca pentru aceasta

254

coloniile sa insemneze, In sensul vechit al cuvintuluT, loculunde se trimet oamenT cari, continulnd sa vorbeasca limbapatrieT, intemeiaza un fel de tara noun, Si far& sa insem-neze, In acelasT limp, un debuseti pretios pentru surplusulde marfurT produse In patrie. Dupa Indaratnicele lupte dusede un duce d'Aumale, de un Bugeaud pentru supunereaAlgerieT, la stabilirea Imperiulul, Napoleon al III-lea aveaun plan mediteranean si Intelegea sag aduca la indeplinire,nu cu fabricanti, cu n egustorl, cu agent" de comert, asade important" astazi , ci cu expeditif militare si cu mi-siunT stiintifice.

Il putem urmari foarte bine in ce priveste tendintile luiin Marea Mediterana. In opera de liberare a Italiel, de desfacerea provinciilor nordice italiene de Supt stapinirea austriaca,Franta ImperiuluT al doilea a avut un rol foarte mare. Raz-boiul din 1859, prin izgonirea Austriecilor din Lombardia,

careia i-a urmat scoaterea din Toscana a Case" marT-ducale $i din Neapole a Bourbonilor a fost o pregatire arealisari" unitatil italiene depline. Si, maT tarzit, la 1866,dupa infringerea Italie', clnd a fost vorba ca Venetia, pentrucare se lupta din not contra Austriel, sa treaca in sta-pinirea WI Victor-Emanuel, monarhia italiana a primit catrecerea teritoriala sa se faca Intaiti catre Imparatul fran-ces pentru ca acesta la rindul luT sa o cedeze varului saildin Florenta. Iar pretul cu care s'ati platit aceste cuceriria fost cedarea, Inca din 1859, catre Franta a teritoriulul Nizzelsi a comitatuluT din vecinatate, vechiul comitat medievalal SavoiT, prin posesiunea caruia se intaria basa Francieila Mediterana.

In politica aceasta pe care Franta o face, la 1859 sila 1866, fata de Italia care -ST realisa unitatea si era in-capabila sa o faca prin propriile mijloace ale monarhieTde Savoia sail printr'o ridicare general& a poporuluT italian,

Garibaldi, atit de folositor in Sud, fara Indoiala, fiindincapabil de a juca acelasT rol si In alte TinuturT, undepopulatia nu era deprinsa cu aventuri romantice de felulacesta,trebuie sa se vada si un capitol din planurile Im-paratului frances asupra Mari" Mediterane. Nu si-a inchi-puit nicIodata Napoleon al III-lea ce va fi Italia dupa tre-

255

cere de cltiva ani. Italienil aveai reputatia de oamenl in-zestrati cu toate talentele in afar& de dou&: talentul mi-litar a venit ins& si el la timpul lur, iar talentul politics'a vs dit pe neasteptate indat& dup& realisarea unitatiritaliene, dup.& ocuparea Romer In cursul r&zboiului de la1870-1 dintre Frances! si German!. Intreaga natiune ita-liana a fost cuprins& de frigurile lucrurilor marl, cu multmar mar! chiar dedt puterile adev&rate de care dispuneaStatul. Roma noun a fost croit& pe un plan extraordinarde mare: nu nnmar ca, se vedea in ea centrul firesc alIntregir vieti italiene, r&mas& separatists in ceia ce pri-veste amintirile si pa,n'a astazi, dar se vedea in Capita lanou& a Italie! o innoire a Romer romane de odinioara,,lumea intreag& trebuind sa o Incunjure de admiratie sisupunere, valuri de pelerini trebuind sa, se Indrepte catrelocurile unde a inflorit Republica si unde ail st&pinit odi-nioara, Imparatir. Sa, amintim si marile planuri ale lurCrispi, Albanes de origine, Meridional In ceia ce privestelocul nasterii, revolutionar in ceia ce priveste traditiilesi tot! revolutionaril sint, neaparat, exagerati si raminexageratr chiar dup& ce s'a mintuit revolutia,care intele-gea sa Lc& din Marea Mediteran& Intreaga,, din toatcoasta de Nord a Africei, un vast teritoriu, continental simaritim, de stapinire Habana. De aceia politica lur de ri-sip& si provocare in Abisinia, politic& ispravita, prin zivacea groaznic'a de la Adua, cu distrugerea, de catre trupelenegusulul Menelic, a armater conduse de un admirabil ge-neral de biroil, de stat-major, Oreste Baratieri. Se visase°data Africa romana, inviat& supt steagul italian, Tripo-lisul ocupat imediat, ba poate chiar Tunisul, oferit Italielde German! la 1878, pe care Franta si-1 anexase, pastrindde form& pe beiti, In 1881, si in care elementul europeanera mult mar mult italian decit frances.

De aid politica de dusm&nie fat& de Franta, de provocarecontinua fat& de dinsa, de aid dusm&noasa interpretare a le-g&turilor cu Germania si chiar cu Austria, detinaloare de teri-toriu national italian, in Triest, in Trentino, in Tirolul sudic,prin Tripla Alianta. Dar Napoleon al III-lea is! Meuse planulde a crea o Italie care sa nu-1 supere supt raportul do-

256

minatiei In Marea Mediterana. El credea sa-si asigure a-mast& Italie prin marile servicil ce-i facuse, negindindu-seca rana pentru Nizza va fi a.sa de dureroasa, distrugindamintirea sprijinului esential pe care Frantarl daduse mo-narhiel piemontese In opera de realisare a unit'atii italiene.El credea sa si-o asigure fata de dinastia lul Victor Ema-nuel printr'o indoita casatorie: prin trimeterea in Italia aacelel principese din singele Bonapartilor care si acum,ca duces& de Aosta, e acolo, si prin casatoria unchiuluisail, a principelui Napoleon cu o file& a regelui Italie', cuacea nobila principesa de Savoia care cea din urma din-tre al sal a parasit Parisul la 1870, in momentul cindcausa imperiala era definitiv pierduta.

Si sa ne mai gindim Inca la un lucru: dinastia de Bour-bon din Spania, absolut impopulara, trecuse de la unrege, lenes, stricat, cum fusese Ferdinand, la o fata faraminte, care nu primise o crestere potrivita situatiei ce tre-buia sa o aiba, nici greutatilor ce trebuia sa intimpine, laacea Isabela, care, ca tina'ra, astepta sari tread, ministrifInnainte ca sa li faca in urma semne de batjocura innain-tea Curtai intregi, pentru ca apol, cu toata casatoria im-pus& de necesitati politice, sa duca o viata pe dreptulcriticata si sa termine printr'o catastrofa, printr'o revolutie.La plecarea reginer, care a trait in Franta restul zilelorsale a intervenit, dupa o republica anarhica si toatalumea s'a convins ea republica nu putea dur& , o nou&monarhie cu un rege adus din Italia, cellalt duce de Aosta,fatal celul din timpul nostru Amedeti, fratele regelui Hum-bert. Chemat de Spanioli, la 1870, ca sa intemeieze omonarhie noua cu o dinastie straina, el a fost primit cufoarte multdusmanie, cu toate ea si el ca si femeia exem-plar& care-1 Intovarasia, ail facut tot ce li era posibil casa Incetateneasca dinastia de Savoia. Neizbutind, abdic&si paraseste tara (innainte de sosirea lui Amedet se pre-sintase candidatura principelui Leopold de Hohenzollern,fratele regelui Carol, ceia ce aduce razboiul franco-german).

Dar, in momentul and in Italia era Victor-Emanuel, desi, in Spania, n'a mai putut fi sprijinit fiul sail de Napo-leon al III-lea, de sigur ca in Marea Mediterana rolul Fran-

257

ciei era preponderant. Pe de alts parte, eel de-al doileaNapoleon nu se marginia numai la tendinta ace,stei domi-natii in basinul occidental al Mari! Mediterane, ci el mergeasi mai departe. Precum, Indatorind esential pe Rom Ini, elstabilise, in Domnia lu! Cuza-Voda, influenta aproape ex-clusive a Frantel aid, creind o armatA, si determinind,intrio societate de mult dominate de spiritul frances, voileforme constitutionale, precum flota italiana, de si Invinsgle 1866, de Tegethoff la Lissa, tinea In exec pe AustriaciIn Marea Adriatica, un mare nostro pentru urmasii Ye-netienilor, se primiail la Tuilerii conducatorii rascoaleidin Creta Impotriva Sultanului, si Imparatul Om ca-1indeamna in atitudinea for luptatoare : nu e exclus de beca Napoleon insusi sa fi avut anume ginduri asupra GretaDar e sigur cg, a avut acest gind asupra Ciprului : Louisde Mas-Latrie a fost trimes aid spre a face cercetarT adin,cite cu privire la trecutul insulei, a aril' epoca mai stra-lucita, a fost aceia chid era un regat latin supt dings,tia trances& a Lusignanilor, care avuse drepturi si laCoroana Ierusalimului si care a cucerit atitea localitati pecoasta Side!, Impreuna cu Alexandria In Egipt, acum ojumatate de mileniu. La Muntele .Athos, In. insula Thasos,in Tesalia, In Siria si in alto part! ale Imperiului otoman,vecine cu Arhipelagul or! cu Mediterana, apareat, !noun-jurati de un mare prestigiu oficial, arheologii trances! carifaceat in toate partile cercetari : un Renan, un Heuzey,un Em. Miller.

Nici Egiptul nu era de loc inlaturat din programul deexpansiune francesa. Doar era creatiunea Franciei, a acelortehniciani si economisti pe cari-i, avuse Mehemed -Ali ling&sine si cari continuasera a lucra supt urmasii lui, supt Ismail,noul Chediv (-1879), tot atit de strins legat de Imperiulfrances, cit era de stens legat Cuza-Voda al nostru. Capt..talul frances lucra in Egipt ling& cel engles, mai puternic,si de Lesseps, care era ruda Imparatesel. Eugenia, des-chise, revolutionind viata mediteranean& si Inviind prin nou&legaturi de comer aceste ape, canalul de Suez (1859-69),si pentru a servi interesele dominatiei francese : la inaugu-

il

258

tarea Canalulul veni Instist Imparateasa Eugenia, trecindprin Constrantirlopol, uncle a fost primit5, cu o pomp& cumniciodat& nu se mai v&zuse; era ca un fel de punere InSt&pinire a Francie! In Orient prin presenta el.

In Siria din timpurile vechi ale emirulu! Facredin, dela Inceputul veaculul al XVII-lea, influenta frances6, eraatotputernicg. Comertul frances n'a cap.-Mat nicairi o situ-atie mal exclusiv favorabila decit in porturile Feniciei deodinioar& ; Sidon, Tir, Acra si celelalte, si situatia aceastaa Franciei se mentinea, nu numai prin negot, ci si prin8tabilinientele de cultura Toat& Invatatura superioarain Beirut, In Anturah, unde era vestitul Colegiu, careexist& si astaz!, se dadea in limba frances-a, si cu-tare Frances spunea cu uimire ca limba pe care o Inva-tat indigenil aid era cea mai pura limb& din vremea lu!Ludovic al XIV-lea. In Siria aceasta, cu negustori francesi,cu Colegil francese, cu tipografii, cu gazete- francese, ni-meni nu putea disputa Franciei imperiale suprematia supttoate raporturile. S'a Intimplat insa, in luptele secularedintre Drug, Musulmani fanatic!, si MaronitI, o sect& Gres-,Una, ca acestia s& fie masacrati de aceia, Atunci Napo-leon al a cerut interventia Europe lai in fruntea insterventiel europene a stat el : trupele care au debarcatacold, an fost trupe francese. A fost o expeditie vestitaaceia a Libanulul, care a dus soldatii francesi pg,n6. ii iadincul muntelui, unde au fost pretutindeni ca sendtimente de reverent& deosebita. Ea n'a adus in par-tile acestea, dar a cIstigat pentru Franta un spor de pres-tigiu incomparabil, In Siria si partite vecine.

Planurile lul Napoleon al III-lea au fost Ins& cu totutsfarlmate prin Infringerea din 1870.

Atunci s'a pus Intrebarea cut' va apartine Marea Medite-ran& Fireste, ea nu putea apartinea, in ceia ce privetbasinul oriental, nic! Turcilor, a caror flota de parad& s'adovedit far& niciun fel de putere, prin durata rascoaleiCrete, care, potolit& cltiva ant, s'a aprina iarasi de fla-,eat& unul not razboit Civil intre crestinl si musulmani,dupa Indemnul si, une or!, cu sprijinul Nis al Grecie!

primit

11I-lea

linipte

259

libere, care ea Insasr era incapabila, din causa ravagiilor,financiare si morale, ale politicianismulul, sa iea west lot.

Franta adaus In Vest, de si nu pe deplin siforme definitive, Innainte dupa conventia europe-ana piela Algeciras (1906), suprematia asupra Maroculul, undeSpania, care avea mal de mult cetatile Ceuta, Melilla, dil-hucenas Penon de los Velez, riscase In zadar o inter-ventie militara Inca de la 1860. Dar vechea el situatie dinMarea Mediterana nu o va putea reface nicIodata. Turciaa fost, dupa razboiu, cu totul Instrainata de Frances!, cumera si natural la o populatie cu cultura moral& pe care oail oamenil de Stat de acolo: Infringerea Francesilor ainsemnat ruperea legaturilor de pans atuncl Intre Imperiulotoman puternicul patron de odinioar& din Paris. Dinmomentul ce putea fi invinsa Franta, Turcia se Indrept&cake Invingatori.

Si atunci o influent& german& a Incercat sa se substk-tube influentd francese In Marea Mediterana. Dar stabilireaaceste,1 influence e foare grea. Germania nu poate ea in-tervie Intr'o Mare la care n'are termuff. S'ar fi putut fo-losi de Austro-Ungaria, pe care a sustinut-o continut iiio sustine si astazi, dar Austro-Ungaria are pretentif pro-pel, si idealul lul Eugeniu de Savoia tulbura pan& astralanume ming de la Viena: ideal de domina1ie In PeninsulaBalcanica, unde s'a coborlt prin Bosnia si Hertegovina, de-finitiv anexate dupa revolutia turceasca din 1908, undeevneste Albania, Salonicul, coasta Albaniel, egemonia pasteSlavl, Romini, Turd si Gred1,de si. influenta german& sepoate exercita mal autentic de Germania naiionala, iar deinfluenta maghiara n'are nevoie nimenl, cad nu poate fo-losi nimanuia. Pentru Germania, felul special cum s'aterpretat de Austro-Ungaria alianta, a fost MIA Indoialt,de multe ora jignitor si pagubitor, Instrainindu-I multesimpatii. Atunci, Germaniel nu i-a ramas decit s& Income,prin capitalurile sale, prin oamenil de stiinta practic&,aplicata, sa iea In stapInire Turcia, $i, In poate, a izbutit.Capitalul german a fost amestecat In foarte 'are, proportie

toate Intreprinderile din aceste c&I ferate, porturli altele; Imprumuturi facut de atItea or! pe

In

si

.i

in-

,in partl:pieta

pi-api

pi

anti

260

germana; Abdul-Hamid In greutag s'a adresat ImparatuluiWilhelm, care este si un romantic, pe care caul Orientu-lul fl farmed, si care a cautat si din acest punct de ve-dere sa stabileasca influenta sa predomnitoare In partiteTasaritene, venind, In mare pompa, la Constantinopol siealcInd pe urmele lui Frederic Barba-Rosie, ca sa meargaapol in Palestina ca pelerin cuceritor. S'a treat supt toate ra-porturile firma germane, de concurenta, fat, de cele fran-cese, itndatinate. In multe privinte, ziceam, s'a izbutit, darnu in toate; Intr'o privinta de loc: scoala german& n'aprins In Levant, si chiar astazi cetirea unei cartil germaneeste un lucru foarte rar in Turcia.

Dar §i aid Germania a trebuit sa, se loveasca de acelasidusman de care s'a lovit si pe Ocean: de du§manul en-gles. Anglia avea In Marea Mediterana o situatie foartebuns, pe care a Intarit-o diva, 1878. Ea avea Gibraltarul,.avea Malta, IT trebuia un punct de uncle sa supraveghezesi basinul rasaritean al Marii Mediterane, §i, astfel, chip&ce, prin conferinta de la Constantinopol, apol prin apar4iaHotel sale la Dardanele, In momentul cind Ru§ii erati laSan-Stefano, Incercase a Impiedeca Impartirea Turciel, eami -a asigurat, prin tratatul de la Berlin, Ciprul, devenit te-ritoriu de ocupatie, ca si Bosnia si Hertegovina, de siAnglia nu credo a are nevoie de mijloacele Austro-Unga-riei ca sa-sr afirme dominaVa. Ciprul este Ina, un admirabilmijloci de stapInire, cu virful nordostic amenintlnd coastaAsial Mid, tocmal acolo undo se leaga cu Siria.

Pe ling aceasta, profitind de vacanta dintre influentsfiances, §i patrunderea germana, ea a ocupat, dupa fali-mentul finantelor egiptene, dupa, abdicarea snit& a chedi-vtilul Ismail $i, In sfir§it, diva rascoala n4ionalista a luiArabi -Pala, care, cu armata lui de Arabi si bietI felahirobi, nu putea spera s, Intemeieze un Stat musulman cucaracter specific national,Egiptul, S'ail debarcat trupelelui Wolseley, Alexandria a fost cucerita, si apol s'a stabilitun regim mixt, cu un comisar angles, chedivul fiind men-tinut mai mult pentru magulirea, supt raportul religios cudeosebire, a supusilor sal de pang, atunci. Pentru a-si asi-

261

gura pi mal bine stapInirea Egiptulul, Anglia a intervenitapoi In Sudan, pi a cumparat de la Italia, dui:4 catas-trofa el' In Abisinia, posesiunea abisiniana a Eritreir, pentruca in felul acesta Egiptul s& fie strins intr'o Mare care a-partine flotelor englese pi Intre un depert sudic Intrat piel In stapInirea aproape exclusive a Englesilor.

In acelapl timp capitalul engles a cautat sä capete drumulde for al Bagdadululpi de aid lupta Invierpunat& Intro Ger-man! pi Engles! In ceia ce privepte aunt& ,,Bagdadbahn"de o apa de mare important& pentru penetratia economic&pi dominatia politic& in viitor : diferendulul i s'a dat Inultimul timp o solutie care nu e defpvorabila intereselorenglese. Si tine -pi aduce aminte de casul emirulul din Co-veit in Golful Persic, de propaganda facuta in Arabia, detendinta de ocupare a peninsulef Sinai, de sustinerea ras-coalei lui Seids Idris pi a imamului, rivalul sail, va IntelegeCa se urmarepte, de fapt, refacerea acelui Stat egiptean-arab, poate pi sirian, pe care voise s&-1 facg, in zilele salede glorie Mehemed-All pi, dupa dinsul, pe tale papica,Ismail.

In ultimul timp s'a Incercat, in sfirpit, instalarea uneIinfluence italiene in Marea Mediterana. Aceasta influent&s'a manifestat acum in urma, pi prin ocuparea TripolisuluIpi CirenaiceI, formind azI provincia cea non& a Libid, pentruca s& nu se strecoare aid, cum era planul, o alt& Putere.

Se pare ca at venit decl zilele ca Marea Mediteran& s&redevie o Mare latina, pi incheierea tratatului de imparOrea sferelor In aceasta Mare, de catre Barrere, ministrul francesla Roma, daunazi, nu Inseamna declt incoronarea acestelopere. Nemultamirl lucreaza In Egiptul engles, pi nu se tieincotro vor tinde actiunile pe care, maI curind sail maltarziti, ele le vor provoca.

In ultimul timp, §i o influent& greceasca pare ca se ma-nifest& in partile acestea, Italia cautInd s& o Impiedece piprin intarirea el la strimtoarea de Otranto pi prin ocupa-rea Dodecanesulul, Rodos pi insulele vecine, cu toate clau-sele tratatului din Ouchy. Vor fi in stare Grecil s& intre-

262

buinteze situatia cistigatt, grin anexarea celorlalte insurevi mai ales a Cretei? Vor ocroti pe Turd, tutelindu-i suptraportul maritim? Vor sti sa fac6, azi concesianile nem-sare ? Aceasta depinde, nu de la inteligenta, d-lui Venizelosrnsu i, ci de la bunul simt al unei natiuni IntrEgi. Acestbun simt mi se pare a pentru un moment fi lipseste:sint Insg, i alte popoare care nu l-at_avut i 1-at apatat.Din parte-mi, doresc Greciei sa-1 aiba, -pentru a exercita oinfluentt, asa de legitima asupra partilor Maril Mediteranecare scald& teritoriul national al rasei lor.

Principiul civilisatiilor italo-grece va fi venit innapoi inMediteran5,. Si, in avintul nostru crescind, vom sti, din-partea noastra, sa gasim -un drum care ele.

CUP RINSUL.

Leccia /-iii. Idel generale. Popoarele orientale roi Marea Ltii1"Mediterana. Fenicienii; Cartaginea. Monarhiileasiatice. Cir, Dada qi lupta IranuluT cu Tura-nul In legatura cu stapInirea Mari! . . . . 1

, II-a. Persil §i Grecif in lupta pentru Marea Medi-rana 1 14

n 11I-a. Statul macedonean" ca mo§tenitor al domi-natieT asupra Mari! Mediterane 23

n IV -a. Urma.liT luT Alexandru-cel-Mare §i tendintalefor catre Marea Mediterana . . , . . . . 34

n V-a. Romani! §i dominatia Mediteranel . . . . 45n VI-a. Imperiul roman §i aezarea barbarilor In ba-

sinul apusean at Mari! Mediterane . . . . 49n VII-a. Iustinian §i problema man! Mediterane . . 58n VIII-a. Arabi! : rivalitatea for cu BizantiniT pentru

Marea Mediterana 68/X-a. Germanil de Nord ca factor mediteranean . 80

, X-a. NormanziI, Bizantina §i Cruciatil ca rival!In stapinirea Mari! Mediterane 88

XI-a. Incercarea lul Manuil Comnenul de a refaceMediterana bizantina 98

, XII-a. Incercarea de staptnire a Venetia! In Medi-terana si Imperiul latin de Constantinopol . 104

, XIII-a. Concurenti al VenetieT In dominatia MarilMediterane 116

, XIV-a. Statele france din Orient §i legaturile for cuMarea 129

.

264

Leccia XV-a. Turcif eel nol si luptele for pentru stapinireaOrmurilor Mediteranel 140

n XVI-a. Marea Mediterana si Sultanil-Imp lrAl al Bi-zantluluI turcesc 155

11 X Vil-a. Turd si Spanioll In basinul apusean al MgriTMediterane 167

11XVIII-a. Lupta de la Lepanto: caracterul si urrna-

rile el 178

11 XIX-a. Razboiul pentru Creta 199, XX-a. Luptele pe Mare ale Vene.4ienilor si Rusilor

dupg, despresurarea Vienel In 1683 . . . . 210

n XXI-a. Marea Mediterana pana la Inceputul veacu-lul al XIX-lea , 220

XXII-a. Bonaparte In Egipt. Marea Mediterana InjunAtatea d'int6it a veaculul al XIX-lea . . 231

, XXIII-a. R6zboiul Crimeil si urmgrile sale . . . . 244, XXIV-a. Puterile apusene In Marea Mediterang, In a

doua jumAtate a secolulul al XIX-lea . . . 253

De acelasi autor :

CHESTIUNEA _RINULUI, 1912. Pretul 5 lei.CHESTIUNEA DUNARII, 1913. Pretul 5 lei.