Slide 1

Managementul comunicrii i al conflictului n clasa de elevi

Competenta de comunicarePerformanta de a emite si de a recepta un mesaj in conditii optimeExistenta unei disponibilitati biopsihice primareExercitiu si experientaAbilitati cognitive, vocabular, deprinderi, priceperi, conduiteObiectivele unei comunicari eficienteExprimare emotionala adecvataDialogulOferirea feedback-uluiFormularea eficienta a raspunsurilor in situatii de indisciplinaOferirea suportului afectiv Negocierea in situatiile conflictualeCaptarea atentieiStructurarea logica a continuturilorUtilizarea limbajului nonverbal si a metalimbajului

SupracompetenteleIntelectualeInterpersonaleAdaptabilitateOrientarea catre rezultat-perspectiva strategica

-analiza si judecata

-planificare si organizare

-dirijarea colaboratorilor

-persuasiune-spirit de decizie

-sensibilitate interpersonala

-comunicare orala-flexibilitate si adaptabilitate-energie si initiativa

-dorinta de a reusi

-spirit antreprenorialCaptarea atentiei elevuluiComunicarea cunostintelor si formarea de convingeriImplicarea elevului in sarcinile de invatareComunicarea clara catre elev a expectantelor privind modul de comportare in clasaOferirea de feedbackComunicarea catre elev a comportamentelor pe care ar trebui sa le schimbeAbilitati de transmitere a mesajului

Transmiterea mesajuluiLimbaj nonverbal 55%Limbaj paraveral 38%Limbaj verbal 7%AtentiaVigoareaCuvinteleSemnalele vociiTacereaSemnalele vizualeLimbajul trupuluiMiscarea

Componente ale transmiterii eficiente a mesajului de catre profesor Receptarea eficient a mesajului are la baz atitudinile interlocutorului, dar i abilitile specifice dezvoltate n decursul timpului prin exersare.

5.5.2 Abiliti de receptare a mesajului

Atitudini cerute de ascultarea eficient a interlocutorului:

s vrei cu adevrat s auzi ceea ce are de spus cellalt;

s vrei sincer s-l ajui pe cellalt;

s respeci opiniile , sentimentele, valorile celuilalt, chiar dac ele vin n contradicie cu ale tale;

s crezi n importana pe care o are ascultarea pentru ajutarea celuilalt;

s realizezi c tririle, opiniile pot fi schimbate i s nu fii derutat atunci cnd copiii exprim stri puternice de suprare sau tristee;

s ai ncredere n capacitatea oamenilor (deci i a elevilor) de a-i rezolva problemele;

s dispui de cele trei atitudini eseniale pentru o relaionare pozitiv i de ajutor: autenticitate, respect, empatie.

Meninerea unui nivel nalt al ateniei are la baz urmtoarele componente:pstrarea contactului vizual cu interlocutorul;

adoptarea unei poziii deschise pentru comunicare;

dorina de a nva de la alii;

crearea unui mediu lipsit de zgomot;

gestic i mimic adecvate;

distan interpersonal adecvat;

Ascultarea pasiv: are scopul de a favoriza deschiderea elevilor care au probleme n comunicarea sentimentelor i ideilor.

Reguli:

toat atenia este acordat persoanei ascultate;

nu se va spune nimic care ar putea bloca comunicarea;

Reguli:

asculttorul utilizeaz tehnica deschiztorului de u;

receptorul arat atenie fa de ceea ce i se spune;

receptorul ofer feedback-uri i utilizeaz ncurajri prin limbajul trupului.

Ascultarea pasiv: presupune angajarea receptorului n explorarea i clasificarea ideilor i sentimentelor interlocutorului.

Aceasta angajare se face prin:

ncurajri minimale i utilizarea ntrebrilor deschise;

parafrazare;

De ce este necesar parafrazarea n relaia de comunicare profesor-elev?

Elevul este sigur c a fost ascultat, pentru c altfel nu ar fi fost posibil o parafrazare corect;

Asculttorul se asigur c a neles corect mesajul, determinndu-l pe elev s confirme/ infirme mesajul parafrazat;

Efortul de parafrazare diminueaz self-listening-ul. Asculttorul este preocupat de reformularea mesajului i nu de ascultarea propiilor gnduri;

Parafrazarea permite clarificarea sentimentelor i gndurilor elevului. Oamenii nu reuesc s exprime totdeauna foarte clar ceea ce simt sau gndesc, iar parafrazarea celuilalt poate reprezenta o formulare mai adecvat a ideii;

Parafrazarea ncurajeaz elevul s-i exploreze interesele, gndurile i preocuprile, pentru a se asigura c ele sunt n concordan cu realitatea. n cadrul activitilor la clas, profesorii pot utilize cele trei forme ale ascultrii active descries de Ana Stoica-Constantin (2004):

ascultarea activ cu rol de informare permite obinerea unor informaii care nu au fost spuse sau a unor informaii exprimate neclar, ambiguu.

ascultarea activ cu rol de suport cognitiv i emoional instrument folosit n consiliere pentru a-l ajuta pe cel consiliat prin: acceptare, nelegere i clarificarea problemei.

ascultarea activ cu rol de reducere a agresivitii verbale a interlocutorului are scopul de a diminua reacia emoional a interlocutorului agresiv i este foarte util n comunicarea cu elevii cu problem comportamentale.

Deseori comunicarea n clas este deficitar din cauza inabilitii cadrelor didactice sau a elevilor de a comunica adecvat emoiile.

5.2.3 Abiliti de exprimare emoional

Dillard a identificat trei modaliti de comunicare, n care sunt implicate emoiile:

comunicarea motivat de emoii n care comportamentul de comunicare i mesajul transmis sunt determinate de starea afectiv trit.

comunicarea ca manifestare a emoiilor n care scopul principal este de a exprima ceea ce triete subiectul.

comunicarea cu scop de inducere a emoiilor care, prin cuvinte sau aciuni, are scopul de a induce interlocutorului anumite emoii.

5.3. Tipuri de comunicare eficient n clas

5.3.1. Comunicarea suportivJones&Jones consider c ,,relaiile cu clasa depind de abilitile profesorului de a comunica interesul, grija i suportul fa de fiecare elev, n calitatea sa de persoan care merit consideraie.Profesorul sprijin elevul prin:

Exist anumite mesaje care pot ncuraja elevul:

Comunicarea suportiv devine eficient atunci cnd cadrul didactic susine elevul n situaii de ameninare i de stres; de exemplu, cnd este evaluat, elevul trebuie s tie c profesorul nu i este duman, ci c poate chiar s l ajute.

5.3.2. Comunicarea asertiv

Agresivitate

PasivitateAsertivitateExprimarea sentimentelor i convingerilor fr a-i jigni pe cei din jur;

Lipsa agresivitii, a sarcasmului i a criticilor fa de prerile altora;

Lipsa pasivitii i a fricii de a exprima gnduri i opinii; dorina de a-i impune punctul de vedere ntr-un mod civilizat.Asertivitatea

Spune NU atunci cnd i se ncalc vreun drept.

Motiveaz-i mereu afirmaia.

Exprim-i opiniile clar.

Fii direct!

Principii de dezvoltare a comunicrii asertive

Utilizat de ctre profesor pentru evitarea conflictelor cu elevii agitai, care deranjeaz ora.

Exemplu: Elevul din ultima banc este foarte zgomotos, rznd i vorbind mereu.

Mesajul profesorului: ,,De fiecare dat cnd sunt nevoit s-i fac observaii pentru c eti zgomotos, imi ntrerup lecia i pierd ideile, astfel c ora devine neproductiv iar colegii ti nu neleg ceea ce predau.

Limbajul responsabilitiiModelul balanei (Richmond) management eficient al clasei datorat unei comunicri echilibrate ntre profesor i elev.5.3.3. Limbajul disciplineiLimbajul expectaneiLimbajul recunoateriiLimbajul corectivInterveniile corective fa de elevii-problem i vor determina pe acetia s evite sarcinile colare;

Profesorii perfecioniti uit s evidenieze progresele, chiar mici, ale elevilor, ceea ce i va determina pe acetia s nu mai participe la rezolvarea sarcinilor colare;

Profesorii omit s aprecieze performana ocazional a unui elev mai slab, pentru c nu li se pare extraordinar reuita lor.De ce limbajul corectiv, utilizat n exces, nu rezolv problemele comportamentale?Profesorul ofer elevilor informaii legate de felul n care se vor desfura orele: limitele de desfurare a activitii, regulile i normele de respectat.

Comunicarea se face ntr-un mod asertiv!

Modaliti de comunicare a expectanei

Modaliti de comunicare a recunoateriiLimbajul trupului

Aprecierea verbal a comportamentelor pro-sociale i de implicare ale elevilor

Reprezentrile vizualeale performaneiCnd elevii manifest abateri comportamentale i devin agresivi, profesorul trebuie:

S-i pstreze calmulS-l ntrebe pe elev ce a pit, ce l deranjeazS evite contactul vizualS pstreze distana fa de elevul agresiv

Modaliti de utilizare a limbajului corectiv

Strategii eficiente de comunicare n situaiile tipice de indisciplin5.4 Bariere n comunicarea educaional

La nivel informaional

La nivel relaional

Bariere care apar n comunicarea educaional:

Externi InterniSemanticiFactori perturbatori la nivel informaional:

FiziceSocialeGnoseologiceSociopsihologiceObstacole n calea comunicrii educaionale:

Statutul social

Experiena didactic

Tipul de relaie stabilit cu elevul

Trsturi de personalitate

Acumulri informaionaleBariere specifice cadrelor didactice:

Gradul de interes pentru anumite discipline

Motivaia de a se implica

Tipul de inteligen

Bariere specifice elevilor:

Utilizarea mai multor canale de transmitere

mbinarea elementelor verbale, paraverbale i nonverbale

ncurajarea oferirii unui feedback

Evitarea transformrii profesorului n unic emitor

Responsabilitatea emiterii mesajelor din ambele priModaliti de prevenire sau eliminare a barierilor

La nivelul emitorului

La nivelul mesajului

La nivelul receptorului

La nivelul referentului spaialExemple de bariere

Obstacole

-motivaia redus n desfurarea activitii didacticeRemedii

-identificarea de motive explicite pentru meninerea statutului profesionalLA NIVELUL EMITORULUIObstacole

-lipsa accesibilizrii limbajului de specialitateRemedii

-solicitare unui feedback permanent din partea elevilorLA NIVELUL MESAJULUIObstacole

-deficit de atenie n cadrul orelorRemedii

-oferirea de sarcini n grup, cu reponsabiliti nominale pentru fiecare elevLA NIVELUL RECEPTORULUIObstacole

-condiii fizice neprielnice procesului de comunicareRemedii

-solicitarea de sprijin managerilor colari, familiei.LA NIVELUL REFERENTULUICriticarea frecvent a elevului

Etichetarea

Moralizarea

OrdineleBariere care mpiedic o comunicare deschis i eficient

ConflictulEfectul unei comunicari deficitareFiintele umane se caracterizeaza prin unicitate ,au nevi, scopuri,aspiratii diferite. diversitatea de motive, idei,atitudini conduce uneori la ciocniri si divergente ,la nivel intrapersonal, interpersonal,intragrup,intergrup dand nastere la ceea ce denumim conflict.Definirea conflictului; efecte pozitive si negativeEfectele negative apar in general in luare unor decizii gresite,prin negare :

scade increderea in sine Risipa de resurseConduce la dileme moraleDificultati de luare a deciziilorEfectele pozitive sunt legate de:Potentialul lor de schimbareIdentificarea problemelor si a solutiilorCresterea adaptabilitatii prin expunerea la situatii diverseDezvoltarea unor abilitati in cadrul procesului de rezolvare

Conflictul din cadrul scolar poate fi :Intrapersonal :traite de profesor sau elevInterpersonal:profesor-elev;elev-elev; profesor-profesor;profesor-parinte; elev-parinteIntragrup: in cadrul clasei sau al colectivului didacticIntergrup:intre grupuri in cadrul aceleiasi clase sau intre clase

Cauze ale aparitiei conflictelor in clasaAna Stoica Constantin realizeaza o sinteza a conflictelor pornind de la mai multe clasificari.Diferentele si incompatibilitatile dintre persoane: Difera intre ele prin opinii, trasaturi de personlitate,valori.Nevoi si interese umane: apare atunci cand neconcordanta dintre persoane ameninta posibilitatea de satisfacere a lor sau cand persoana are convingerea ca procesul conflictual duce la saisfacerea unei nevoi sau a unui interes personal.

Comunicarea deficientaStima de sineValorile individuluiNerespectarea normelorComportamente neadecvate situatiilorAgresivitatea Lipsa unor competente sociale

Modaliti de abordare a conflictelorPrevenirea conflictelor printr-o comunicare eficient

Managementul conflictului presupune:Msuri de prevenire

Strategii de rezolvare

Msuri de diminuare a consecinelor negative

Este important:Modul de iniiere a comunicrii-ntrbrile de debut, autodezvaluirea

Desfurarea i meninerea dialogului-ntrebri deschise

ndeprtarea barierelor de comunicare la nivel relaional i informaional

Metode de rezolvare a conflictelorAbandonul

Reprimarea

Stilul victorie/nfrngere

Compromisul

Stilul victorie/victorieEtape:

Formularea problemei ;

Identificarea prilor implicate n conflict;

Cunoaterea nevoilor reale;

Gsirea punctelor de ntlnire a nevoilor;

Generarea de soluii posibile;

Cooperarea, transformarea adversarului n partener;

Thomas i TimonModel teoretic privind principalele modalitati de abordare a conflictelor. atitudinea cooperativ

asertivitatea

5 moduri de raportare la conflicte:Asertivitate

Non-asertivitate

CompetiieColaborareAcomodareEvitareCompromis

Competiie - aceste persoane ii manifest dorina de a afirma propriile drepturi

Acomodare acest tip de persoan are tendina de a rspunde cerinelor celuilalt n defavoarea sa

Evitare n situaiile de conflict aceast persoan este lipsit de asertivitate, evit cooperarea

Colaborare (opus evitrii) dorina de a gsi o soluie satisfctoare pentru ambele pri

Compromis presupune gsirea unei soluii care ofer parial satisfacii

Comunicarea parinte-profesor

Un rol elementar in dezvoltarea si educatia elevilor il au, in aceeasi masura, familia si profesorii. Progresul este mai rapid in momentul in care parintii si profesorii colaboreaza in favoarea elevului.

Modalitati de initiere a relatiei de comunicare cu parintii manifestarea interesului fata de personalitatea elevului (reusite scolare,zi de nastere )sedintele cu parintiimentinerea unei legaturi constante prin intermediul e-mail-lui organizarea unor activitati extrascolare in care vor fi implicati si parintii

Organizarea sedintelor cu parintii

rolul acestora este de a transmite rezultatele elevilor parintii pot solicita raspunsuri direct de la profesor si isi pot exprima nemultumirileprofesorul poate propune in mod direct parintilor sa participe la orele de curs sau activitati din viata elevului

Stiluri de abordare a conflictelor Abandonul Retragere fizica sau emotionala dintr-un conflict.incetezi sa mai discuti pleci suparat dai din umeri sau te razbuni

Refuzul de a accepta existenta unui conflict :actionezi de parca nu ar exista nici o problemanu vorbiti

Reprimarea

presupune o cooperare si o asertivitate moderataCompromisul

stilul colaborativ presupune sa faci dezvaluiri, sa soliciti obiectivitatea celeilalte parti, sa-ti accepti responsabilitatea in conflict, fara a lua totul asupra ta.Colaborarea

Va multumim pentru atentia acordata prezentarii noastre !