MARAMUREŞ – DESTINAŢIE TURISTICĂ

CUPRINS

ARGUMENT

Cap. I POTENTIALUL TURISTIC AL MARAMURESULUI I. A. Potential turistic natural :

I. A. 1. Relieful I. A. 2. Clima I. A. 3. Flora si fauna I. A. 4. Lacuri si baraje naturale

I. B. Potential turistic antropic :

I B.. 1. Obiective turistice si biserici I. B. 2. Case memoriale I. B. 3. Muzee in localitati I. B. 4. Obiceiuri si traditii in maramures I. B. 5. Teatre in Maramures I. B. 6. Transporturi si locomotie

Cap. II. STRATEGII DE MARKETING

II. 1. Analiza SWOT a potentialului turistic al Maramuresului

Cap. III PROGRAM TURISTIC – CIVILIZATIA LEMNULUI IN MARAMURES Circuit turistic Localitati si obiective vizitate Elemente ale programului si serviciile incluse in program Prezentarea programului pe zile Analiza de pret Documentele excursiei

Cap. IV. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Ţinut al mândriei, dar şi al suferinţei, cu văi ascunse şi obiceiuri vechi de

sute de ani, Maramureşul este un ţinut independent, unde tradiţia serveşte ca bază

a renaşterii.

Maramureş este, după cum grăieşte o doină din bătrâni, “ţară veche, cu

oameni fără pereche”. Satele moroşenilor sunt unice în România. An de an, ele

sunt invadate de turiştii aflaţi în căutarea atmosferei arhaice şi pitoreşti a

vremurilor de odinioară. Toţi vor să vadă măiestrele porţi şi biserici maramureşene

din lemn, să asiste la vechi sărbători, precum Tânjaua de pe Mara şi Ruptul

Sterpelor, să bea horincă şi să mănânce slană groasă de trei degete, să admire

costumele populare ale sătenilor, să se plimbe cu mocăniţa pe Valea Vaserului, să

ajungă la Cimitirul Vesel de la Săpânţa…

Satele cuibărite în văile Marei, Izei, Cosăului şi Tisei sunt incluse in toate

circuitele turistice prin Maramureş. În nicio altă regiune a României agroturismul

nu este mai bine dezvoltat ca aici. De ce sunt atât de căutate de turişti satele

moroşenilor? Poate pentru imaginea atipică pe care o oferă: deşi reuşesc să

păstreze întru totul contactul cu lumea de astăzi, nu au renunţat la obiceiurile

transmise din străbuni. Fiecare sat ne oferă imaginea unei lumi complete, cu valori

bine fixate, transmise din generaţie in generaţie. “Autentic” este adjectivul care

caracterizează cel mai bine fiecare din aceste sate. Instalaţiile tehnice vechi

(vâltoare- instalaţie hidraulică primitivă, cu ajutorul căreia ţăranii spală ţesăturile

groase , horincie – instalaţie pentru prepararea unei băuturi specifice locului),

casele clădite în stil tradiţional, sărbătorile pastorale stau mărturie despre un

univers nealterat de vremuri. În centrul fiecărei comunităţi se află câte o biserică

de lemn, cu turle înalte, cu decoraţii meşteşugit sculptate. În jurul ei se adună,

duminica şi la alte sărbători religioase, toată suflarea satului. Cu acest prilej se

poate admira o adevărată paradă a costumelor populare maramureşene.

Oamenii din Maramureş, moroşenii, sunt foarte ospitalieri, întotdeauna gata

să-şi primească vizitatorii în casele lor, să ofere un pahar de horină, băutura locală

distilată, făcută din prune sau mere. Ospitalitatea lor este faimoasă, aşa cum e şi

plăcerea de a socializa cu prietenii, dar şi cu vizitatorii. Acest fapt face din

Maramureş un loc „uşor” şi interesant de vizitat, pe lângă faptul că oamenii şi-au

păstrat tradiţiile poate mai bine decât orice altă comunitate română, încă purtând

costumul popular, ţesându-şi textile, sculptând obiecte din lemn şi tot aşa.

De ce această regiune este considerată unică şi cei care au fost acolo doresc

să se întoarcă? Răspunsul – un amestec de trei lucruri: peisaje incredibile, oameni

cinstiţi şi simpla civilizaţie a lemnului, cu faimoasele biserici ale căror turle se pot

vedea de departe. Natura, oamenii, casele şi bisericile sunt legate spiritual şi au

menţinut această legătură până în prezent.

CAPITOLUL I

POTENŢIALUL TURISTIC

1.1. Relief

Prin poziţia sa geologică teritoriul judeţului este alcătuit în principal din

masive muntoase şi depresiuni - unităţi ale Carpaţilor Orientali - (cca. 76,5% din

suprafaţa judeţului), la care se adaugă în partea de sud şi vest unităţi aparţinând:

Dealurilor Vestice (cca. 14,5% din suprafaţa judeţului), Subcarpaţilor

Transilvăneni (7% din suprafaţa judeţului) şi Podişului Someşean (2% din

suprafaţa judeţului).

Principalele trepte de relief se desfăşoară între 2303m altitudine maximă (Vf.

Pietrosu Rodnei) şi 120m altitudine minimă (Lunca Someşului, în dreptul

localităţii Seini).

Regiunea montană cuprinde culmi şi depresiuni ce aparţin Carpaţilor

Orirntali, iar cele mai înalte culmi muntoase se evidenţiază în:

o Munţii Rodnei - 2000m în sud-est cu înălţimi peste 2000m (Vf.

Pietrosu - 2303m, Vf. Pusdrele - 2189m, Vf. Galaţiu - 2048m)

o Munţii Maramureşului , în nord cu înălţimi maxime în: Farcău -

1957m, Pop Ivan - 1937m, Toroioaga - 1930 m.

Depresiunea Maramureş - cuprinde cca. 13% din suprafaţa judeţului şi

are un nivel colinar general cuprins între 750-800m în care văile râurilor

Mara, Iza şi Vişeu au tăiat bazinele depresionare la nivelul unor terase:

Vişeu, Ruscova, Petrova, Rozavlea-Dragomireşti, Borşa.

Munţii Gutâi aparţin lanţului vulcanic Oaş - Gutâi - Ţibleş - Calimani -

Harghita, situati pe rama vestica a cristalinului Carpatilor Orientali. Se

intind de la Pasul Tihuta - 587 m pâna în Pasul Neteda - 1039 m, cu

altitudinea maxima în Vf. Gutâi 1443 m.

Munţii Ţibleş reprezinta continuarea Muntilor Gutâi, facând parte din

lanţul vulcanic neogen, format în majoritate din roci sedimentare,

strabatute de roci vulcanice şi care formeaza principalele vârfuri - Ţibleş

1839 m, Hudin 1611 m, Văratec 1349m si cel mai inalt, Vf. Bran 1953 m.

Depresiunea Baia Mare, este zona cea mai coborâtă, cu o altitudine medie

de 200 m. Este situată in partea de vest a judetului, find inconjurata la nord

si est de Muntii Gutâi, deschizându - se spre vest prin culoarul Someşului.

Subcarpaţii Transilvaniei, sunt reprezentaţi prin: Depresiunea Lăpuşului

(cuprinde un nivel colinar de 450-550m), Culmea Breaza (înălţimea

maximă de 974m), Podişul Someşan (cu înălţimea de 400-600m);

Dealurile Vestice cuprind: Masivul Preluca (810m în Vf Florii), masivul

Ţicău (Prisaca 660m), Dealurile Chioarului (se află la 250-500m), Culmea

Codrului - Vf. Tarnita, Dealurile Asuajului şi Sălajului (coboară de la 300

la 200m).

  1.2. Climă

Regimul climatic ce caracterizează judeţul Maramureş se încadrează în

sectorul de climă temperat continentală - moderată şi cel cu climă de munte, având

ca specific un regim termic moderat si precipitaţii atmosferice bogate. Valoarea

maximă de temperatură înregistrată: 39,4°C (1952), iar cea minimă: -32.6°C

(1954). Valoarea medie de temperatură anuală este de 9,43°C.

Cantitatea anuală de precipitaţii este cuprinsă între 700-1400 mm, mai mare

în partea nordică şi nord-vestică a judeţului.

1.3. Flora şi fauna

Vegetaţia şi fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcţie de

altitudine, unele având caracter endemic munţilor Rodnei. Speciile de animale sunt

bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcţie de altitudine: în zona

alpină intâlnim capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniş, cocoşul de

mesteacăn, iar în pădurile de conifere si rasinoase, râsul, cocoşul de munte, ursul

brun, cerbul carpatin şi altele. In râurile de munte, Tisa, Vişeu, Ruscova şi Vaser,

alături de păstrav şi lipan trăieşte cea mai valoroasă specie de salmonide, lostriţa.

1.4 Instituţii si puncte de interes turistic

1.4.1. Obiective turistice şi biserici în localităţi

Bastionul Măcelarilor

Denumit si Turnul de Muniţii, ridicat in secolul XV, vestigiu al vechilor fortificaţii din zona medievală a orasului, este astăzi locul organizării unor expoziţii şi târguri folclorice şi etnografice. Aici a căzut, la 14 august 1703 Pintea Viteazul.

Catedrala Adormirea Maicii Domnului

Catedrala a fost înălţată în anii 1905-1911 şi pictată

de artistul Gheorghe Busuioc.

Creasta Cocoşului

Rezervaţia este amplasată în

Munţii Gutâi, la 35 km de Baia Mare.

Dealul Pleştioara

Dealul Pleştioara este o zona de agrement cu păduri de fag şi castan, aflat la

aproximativ 2 ore de mers pe jos pe o potecă.

Fosta reşedinţă a călugărilor iezuiţi

Ridicată între 1696-1708, clădirea fostei reşedinţe a călugărilor iezuiţi aflată

în Piaţa Cetăţii, a adăpostit ulterior gimnaziul baimărean, apoi o bibliotecă, iar în

prezent găzduieşte o şcoală generală.

Hanul Vechi

Între străzile Vasile Lucaciu şi 1 Mai, se află vechiul han al oraşului. El

datează din secolul al XVIII-lea. Aici la 1847 a poposit Petöfi Sandor.

Planetariul

Planetariu şi luneta pentru observaţii

astronomice.

Poarta maramureşeană

Porţile de lemn ale gospodăriilor tradiţionale

din Maramureş sunt situate îndeosebi în satele de

pe văile Mara, Cosău şi Iza, dar şi în unele localităţi

din Ţara Lăpuşului.

Costruite în general pe trei stâlpi şi un “fruntar”(pragul de sus al porţii) din lemn

de stejar, având “hăizaşul” (acoperişul) şindreluit, porţile din această zonă au fost

comparate adesea cu veritabile “arcuri de triumf” , pe sub care ţăranii treceau cu

demnitate, mândri de originea lor.

Turnul Sf. Ştefan

Turnul Sf. Ştefan este

turnul-clopotniţă al fostei

biserici “Sfântul Ştefan” din

Baia Mare. Este

monumentul de arhitectura

medievala cel mai

reprezentativ al municipiului

Baia Mare. Ridicat de catre

Iancu de Hunedoara, aceasta

este construit in stil gotic si

are o inaltime de peste 40

metri.

Turnul a fost utilizat pentru

supravegherea strategica a

orasului si pentru paza

impotriva incendiilor.

Mănăstirea “Soborul Sfinţilor 12 Apostoli” din Bârsana

Aparţinând de Episcopia

Maramureşului şi Satmarului, Mănăstirea

Bârsana se află aproape de malul Izei, la

ieşirea din Bârsana spre Strâmtura.

Reprezintă un complex monahal remarcabil

prin faptul că aici este concentrată arta

cioplitului în lemn din Ţara Maramureşului.

Mănăstirea cuprinde mai multe construcţii,

toate realizate cu mult gust, sub îndrumarea

stareţei Filofteia Oltean. Biserica mănăstirii,

aflată la cca 100 de metri de stareţie şi de chiliile obştii, are 57 de metri înalţime,

23 de metri lungime şi 12,5 metri lăţime, iar la subsolul ei se află un frumos

paraclis. Se presupune că ar fi cea mai înalta mănăstirea construită din lemn din

Europa.

Staţiunea Borşa

Este situată în sudul Maramureşului

istoric. Prin prisma condiţiilor naturale

oferite Borşa este o staţiune de odihnă

apreciată de toţi vizitatorii. Complexul

turistic include mai multe hoteluri, cabane,

restaurante şi centre de informare turistică.

Tot aici turiştii pot primi găzduire în

numeroase case particulare şi pensiuni

agroturistice. Staţiunea Borşa este o

destinaţie foarte solicitată de amatorii

sporturilor de iarnă. Există mai multe pârtii

de schi. Cea mai cunoscută este pârtia

Runc-Stiol, cu o lungime de 2000 m şi o

diferenţă de nivel de 500 m, dotată cu telescaun. Tot aici este şi cea mai lungă

trambulină naturală din Europa de 90m.

Statiunea balneoclimaterica Ocna Sugatag

Statiunea Ocna Sugatag este

situata la 10 km. de Vadu Izei, pe

dealul care desparte Valea Marei de

Valea Cosaului. Este o localitate

prezenta in documentele de

cancelarie in 1360. Inca din acele

timpuri, activitatea de baza a fost

exploatarea sarii, cea de la care deriva

si numele localitatii. In jurul acestor

ocne s-au gasit monede de argint si

aur din perioada romana,

exemplificand exploatarea sarii din cele mai vechi timpuri. La inceputul secolului

XX galeriile s-au surpat ridicand la suprafata un ochi de apa calda si sarata. Azi,

Ocna Sugatag este o statiune balneo-climaterica dezvoltind activitatile turistice,

specifice, de agrement.

Biserica de lemn in localitatea Surdeşti

Biserica de lemn din Şurdeşti,

dedicată Sfinţilor Arhangheli a fost

construită în 1766 de meşterul ţăţărman

Ion Macarie. Biserica se distinge prin

dimensiunile impresionante ale turnului

ridicat peste intrare. Înălţimea totală este

aproximată la 54 m, ceea ce o aşează

printre cele mai înalte construcţii sacrale

de lemn din Europa şi din lume. Biserica este inclusă din anul 1999 în lista

patrimoniului cultural mondial UNESCO.

1.4.2 Case memoriale

Casa Memorială a Poetului Ion Siugariu din localitatea Băiţa

Reprezentant important al generaţiei de

intelectuali din preajma războiului, poet şi

gazetar de mare talent. Expoziţia din casa

memorială conţine piese originale din casa

părintească, fotografii, documente, manuscrise,

cărţi aparţinand poetului Ion Siugariu (1916 -

1945) .

Casa Memorială George Pop din localitatea Băseşti

Construcţia datează din 1885-

1890 şi a constituit fieful intelectualilor

din Transilvania (Vasile Goldiş, Ion

Raţiu, Teodor Mihali), artizani ai Unirii

din 1918. George Pop de Băseşti,

descendentul unei familii nobiliare, a fost

un membru activ al Asociaţiei ASTRA.

În decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost

ales în funcţia de preşedinte al Marii

Adunări care a proclamat Unirea

Transilvaniei cu România.

Casa Muzeu - Ilie Lazar din localitatea Giulesti

Casa Lazar din Giulesti -

monument de arhitectura traditionala - a

apartinut initial protopopului greco-

catolic Vasile Mihalyi si a fost edificata

in anul 1826 asa cum atesta inscriptia in

limba latina. Pe spatele mestergrinzii se

afla, sapata in lemn, o alta inscriptie:

"urmas Lazar", cele doua familii fiind

inrudite. In aceasta casa, la 28 noiembrie 1918, Dr. Ilie Lazar a convocat delegatii

maramureseni pentru a pleca la Alba Iulia, unde la 1 Decembrie 1918 se va semna

pentru vecie unirea Maramuresului cu Tara-Mama. Casa este conservata si

restaurata in situ. Monumentul se inscrie in specificul arhitecturii traditionale

maramuresene. Talpile masive sunt din stejar iar peretii din barne rotunde de

molid incheiate la colturi in "cheutoare romaneasca" si asezate in sistemul

"blockbau". Acoperisul este din dranita, in patru ape, foarte inalt, prevazut cu

lucarne. Casa are un plan evoluat pentru acea vreme: sase incaperi iar in fata si

lateral "satra" (prispa) cu stalpi si arcade. Din tinda se intra in doua incaperi

laterale foarte spatioase, fiecare avand acces printr-o usa la incaperile

corespondente din spatele casei. Accesul in pod se face prin camera mica din

fundul tinzii.

Casa Muzeu Ioan Mihalyi de Apsa din localitatea Sighetu Marmatiei

In Casa Muzeu Ioan Mihalyi de Apsa s-au adapostit colectiile primului

muzeu sighetean (secolul al XIX-lea). La etaj se va puteti "intalni" cu opera

acestui mare savant roman. Tot aici este gazduita o expozitie de istoria culturii.

Casa-muzeu Stan Ioan Pǎtraş din localitatea Sǎpânţa

Casa celebrului mester popular

a ramas ca un adevarat muzeu,

coplesitor datorita numeroaselor

sculpturi in basorelief, pictate in stilul

caracteristic. Este alcatuita din trei

incaperi, iar prispa este prevazuta cu

arcade.

1.4.3 Lacuri si baraje naturale

Lacul Albastru din Baia Sprie

La circa 3 km de Baia Sprie,se afla

lacul Albastru care s-a format in 1920 prin

prabusirea unei mine vechi de minereuri

neferoase.

Lacul de acumulare Firiza

La 22 de km de Baia Mare se afla

satul Firiza . Lacul de acumulare de la

Firiza este o zona de pescuit, canotaj, de

agrement si plimbari cu vaporasul.

1.4.4 Muzee in localitati

Casa Elisabeta din Baia Mare

Este cea mai veche construcţie civilă

din oraşul Baia Mare, ridicată de Matei

Corvin şi Iancu de Hunedoara între 1446-

1490. Se mai numeşte şi Casa Iancu de

Hunedoara şi adăposteşte Expoziţia “Flori

de mină”.

Muzeul de Arheologie si Istorie din Baia Mar

Muzeul funcţioneaza în actuala clădire din 1979 şi

prezintă unelte şi arme paleolitice şi neolitice, ceramică

preistorică, depozite de bronzuri, podoabe de aur,

ceramică premedievală şi medievală, sigilii, inele-peceti,

numismatică, arme medievale şi moderne, ştampe, hărţi,

unelte de minerit, unelte, produse şi embleme ale

breslelor.

Muzeul Ţărăncii din Dragomireşti

Amenajat într-o casă

ţărănească muzeul este dedicat

tărăncii şi cuprinde o colecie de

obiecte casnice, unelte, elemente

decorative şi îmbrăcăminte. În curte sunt câteva statui sculptate din lemn

înfăţişând femei maramureşene.

Memorialul durerii din Sighetu Marmaţiei

"Atunci când

justitia nu reuseste să

fie o formă de

memorie, memoria

singură poate să fie o

formă de justitie"

(Ana Blandiana)-

Memorialul Durerii.

Memorialul este format dintr-un muzeu, in fosta inchisoare politica

din Sighet si un Centru international de studii asupra comunismului, la

Bucuresti. El are ca tel reconstituirea si pastrarea memoriei poporului

roman, caruia in perioada comunista li s-a indus in constiinta o istorie falsa.

Memorialul Sighet este situat pe un traseu privilegiat al turismului cultural,

fiind vizitat atat de romani, cat si de foarte multi turisti din strainatate.

1.4.5 Obiceiuri si traditii in Maramures

Puscatul in CavnicIn noaptea de inviere se practica puscatul cu

tevi cu carbid. Aceasta aminteste de

momentul inlaturarii pietrei de pe mormantul

Mantuitorului.

Cimitirul Vesel din Săpânţa

Cimitirul Vesel este un cimitir din

localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş,

faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene

din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în

care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective.

Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în

1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a

fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un

muzeu în aer liber de natură unică şi o atracţie turistică.

1.4.6 Teatre si sali in Baia Mare

Teatrul municipal

Înfiinţat în 1952, Teatrul

Municipal Baia Mare se va

bucura de colaborarea cu

regizori de marcă ai teatrului

românesc:. Dan Alecsandrescu,

Petre Sava Băleanu, Liviu

Ciulei, Adrian Lupu, Kovacs

Adam, Horvath Bela, Harag

Gyongy, Petru Mihail, Marius

Oniceanu, Ion Olteanu, Horea

Popescu, Petre Popescu,

Mircea Petre Suciu, etc.1.4.7 Transport si locomotie

Valea Vaserului – Mocanita, in localitatea Viseu de Sus

Punctual de acces spre valea Vaser este oraşul Vişeu de Sus, care este şi

punctual de pornire pentru Mocăniţa, un tren cu aburi, îngust, al cărui singur scop

e de a merge spre vale. Calea ferată merge de-a lungul râului Vaser River şi este

una dintre ultimele şine de căi ferate pentru locomotivele cu aburi, care încă mai

este activă, din Europa, fiind şi singura din România care încă mai este folosită

pentru a coborî buştenii de pe munţi. Construită după Primul Război Mondial doar

pentru a transporta lemnul, Mocăniţa încă este folosită – în mod surprinzător – în

scopul original.

În zilele noastre, în ciuda vârstei sale înaintate, locomotivei cu aburi i s-a mai

dat o sarcină: aceea de a transporta turiştii. Având în vedere că acest loc este

printre puţinele în care cineva poate merge într-un vagon tras cu puterea vaporilor,

în fiecare an, bătrâna Mocăniţa atrage mii de turişti din toată lumea, oferindu-le

călătorii de neuitat. Turiştii pot merge cu trenul până sus, în capătul văii, şi înapoi,

bucurându-se de frumuseţea naturii. De asemenea, este posibil ca aceştia să se

oprească pe drum, la una din numeroasele halte, şi să înceapă o excursie prin

munţi.

CAPITOLUL II

STRATEGII DE MARKETING

Program turistic : ,,Civilizatia lemnului in MaramuresAgentia de turism:US4U Simbol :I - 35Numar turisti 18 +11.Programul excursiei pe etapePerioada 20-26 iunie durata 7 zile, nr.turisti 18+ 1 Itinerarul: Tg Neamt-Gura Humorului- Voronet – Campulung Moldovenesc – Borsa – Viseu – Ieud – Barsana – Sighetu Marmatiei – Sapanta -Negresti Oas – Baia Mare – Dej – Nasaud – Sangeorz Bai – Bistrita – Vatra Dornei - Brosteni-Poiana Largului-Pipirig- Targu NeamtPlecarea ( localitatea, data, ora) Targu Neamt 20 iunie ora 9:00Sosirea (localitatea, data, ora) Targu Neamt 27 iunie ora 19:00

ZIUA I (20iunie), etapa: Tg Neamt-Gura Humorului- Voronet – Campulung

Moldovenesc - Borsa

Obiective vizitate Servicii asigurate

M-rea Voronet Mic dejun-Muzeul lemnului Dejun : --- Campulung MoldovenescStatiunea Borsa Cina si cazare: Hotel CERBUL - Borsa

ZIUA a II a. (21 iunie), etapa: Borsa – Viseu – Ieud - Barsana

Obiective vizitate Servicii asigurateValea Viseului Mic dejun : Res. Borsa Biserica de lemn din Ieud Dejun : masa picnik M-rea Barsana si portile de lemn Cina si cazare : M-rea Barsana

ZIUA a III a ( 22 iunie), etapa. Barsana – Sighetu Marmatiei - SapantaObiective vizitate Servicii asigurateGospodarii taranesti specifice zonei Mic dejun : M-rea Barsana

Muzeul din Sighet Dejun : Rest. SighetCimitirul vesel din Sapanta Cina si cazare : Pensiunea Sapanta

ZIUA a IV-a ( 23 iunie), etapa: Sapanta – Negresti Oas – Baia Mare Obiective vizitate Servicii asigurateMuzeul ,,Osanul” din Negresti Mic dejun: Pensiunea Sapanta ,,Tara Oasului” Dejun : Rest. OsanulOrasul Baia mare Cina si cazare : Hotel Osanul Baia mare

ZIUA a V- a (24 iunie), etapa Baia Mare-Dej _ Nasaud- Sangeorz Bai Obiective vizitate Servicii asigurateCasa memoriala G. Cosbuc M.dejun : Rest. Osanul Casa memoriala Liviu Rebreanu Dejun : masa picnikStatiunea Sangeorz Bai Cina si cazare : Sangeorz Bai

ZIUA a VI a (25 iunie), etapa Sangeorz Bai – Bistrita – Vatra Dornei Obiective vizitate Servicii asigurate Orasul Bistrita M.dejun : Sangeorz BaiStatiunea Vatra Dornei Dejun Rest. DornaBaza de agrement Dorna Cina si cazare : Hotel Calimani ZIUA a VII a (26 iunie) etapa V. Dornei Brosteni – Poiana Largului - Pipirig-Tg Neamt Obiective vizitate Servicii asigurate Drumul Vitoriei Lipan si,, Crucea talienilor” M.deju : V. DorneiLacul Izvorul Muntelui Dejun : masa picnik

Intocmit, Mihalachi Adina

2.Analiza de pret

Denumirea excursiei ,,Civilizatia lemnului in maramures”: perioada 20-26 iunieItinerariu Tg Neamt-Gura Humorului- Voronet – Campulung Moldovenesc – Borsa – Viseu – Ieud – Barsana – Sighetu Marmatiei – Sapanta -Negresti Oas – Baia Mare – Dej – Nasaud – Sangeorz Bai – Bistrita – Vatra Dornei - Brosteni-Poiana Largului-Pipirig- Targu Neamt grup minim: 18 +1 personae.

Nr crt

Articole de calculatie

Elemente de cheltuit

Elemente de calcul

Valoarea LEIPer turist total

1 Masa 30 *6 zile 180 3.2402 Cazare 30*6 zile 180 3.2403 Transport 1200*2/18 133,33 2.400

Cheltuieli directe4 Cheltuieli culturale

5*7 zile 35 630

5 Cheltuieli organizator

- - -

6 Cheltuieli ghid Cazare +masa

7 Cheltuieli sofer

Cazare +masa

20 360

8 Alte cheltuieli - - -9 Total cheltuieli directe 548,33 9.87010 Asigurare 1 % 5,48 98,7011 Comission 10 %

Tva 19 % 54,83 8,75

987,00 157,5012

13 Total costuri 617,45 11.114,10

14 Total pret de vanzare 600 10.800