iunie 2014NewsletterNewsletter

Bonda’sBonda’s

BONDA ALĂTURI DE FERMIERII EUROPENIBONDA ALĂTURI DE FERMIERII EUROPENI

Rinze Westra - Olanda

Mathieu Hendricks - Belgia

Sebastien Munier - Franța

Teban - Mureș

Ertol Tefikov - Bulgaria

- ZOOTEHNIE SUB NIVELUL MĂRII - OLANDA

- ZOOTEHNIE, DIN TATĂ ÎN FIU - BELGIA

- FERMIER ÎN ŢARA BRÂNZETURILOR - FRANTA

- FERMĂ DE FAMILIE ÎN CÂMPIA TRANSILVANIEI

- VIAŢA DE FERMIER BULGAR ÎNTR-UN MINI INTERVIU

- O ZI LA FERMA

Din cuprins:

NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s

FERMIER ÎN ŢARA BRÂNZETURILOR - FRANTAÎn Franța există voința politică de a menține exploatațiile cu caracter familial, mici și

mijlocii (50-150 ha). Sindicalismul agricol, în acord cu statul, a militat pentru creșterea

treptată a suprafețelor cu păstrarea structurii de tip familial. Acest lucru i-a "ajutat" pe

fermierii (foarte) mici să iasă din sistem, iar pe cei mai mari să-și modernizeze exploatațiile.

De acest lucru a profitat și Sebastien Munier care în anul 2006 a preluat, în asociere cu mama

sa, ferma tatalui sau. Ferma deținea o cotă de lapte de 250.000 l ce trebuia atinsă prin

exploatarea celor 30 vaci Holstein iar extinderea fermei plănuia să o asigure prin cele 30 de

vițele și câțiva tauri de rasă.

În acest moment Sebastien și mama

sa sunt încă asociați. Acum au 55 de vaci

Holstein și obțin și cresc tăurași de

reproducție. Dețin 60 de tauri, atât Holstein

(obținuți din material seminal propriu) cât și

Montbéliard (din achiziții). Între timp au

construit și o maternitate de 45 locuri și un

grajd pentru tauri de 60 locuri. Baza furajeră

este asigurată prin exploatarea celor 115 ha.

Ziua de lucru pentru cei doi asociați

începe la 5.30 dimineața. Sebastian se ocupă

de îngrijirea animalelor, furajarea și

evacuarea dejecțiilor, în timp ce mama sa se

ocupă de muls și de viței. Rutina de dimineață

dureaza cam 3 ore și se reia începând cu ora

16.00. Între timp, sunt preocupați cu lucrările

agricole. Cele 115 ha exploatate au fost

împărțite astfel încât să acopere cât mai mult

necesarul fermei. Furajul principal este fânul

de iarbă care se obține de pe 45 de ha, urmat

de 30 ha de porumb siloz, 25 ha de grâu, 10 de

rapiță și 5 ha de orz. Furajarea a reprezentat

întotdeauna o provocare pentru cei doi, pe de-

o parte datorită ponderii foarte mari în

costurile de producție iar pe de altă parte

datorită problemelor de sănătate, în special

post - partum, cauzate de aceasta. Nu se

consideră în măsură să dea sfaturi despre

nutriție, însă consideră că rațiile pe care le

folosesc în prezent i-au ajutat să optimizeze

costurile și producția și să evite unele

probleme de sănătate.

Și-au calculat rația pentru o

producție medie de 32 L de lapte și le oferă sub

formă de furaj unic un amestec de: 32 kg siloz

de porumb, 9 kg siloz de iarbă, 3,2 kg borhot

de bere, 0,8 kg făină de grâu, 1.3 kg borhot de

soia, 1.6 kg făină de rapiță, 4 kg borhot de

porumb, 500 g grâu, 1,50 kg făină de soia, 500

g minerale, 0,7 kg paie.

În ceea ce privește vacile cu o

producție mai mare de lapte, se adaugă

furajului unic un amestec de 70% Borhot de

porumb uscat + 30% Bondanut (Bondanut =

mix Bonda, disponibil în Franța ce constă

într-un amestec de amidon, grăsimi și

zaharuri provenite din industria agro-

alimentară). Acest amestec este adăugat în

cantitate de 1 kg pentru fiecare 3 litri de lapte

produși peste media de 32 L, însă fără a

depăși 3,2 kg de amestec/cap de vacă.

De la începutul anului și până acum au livrat

către Cooperativa Agricolă Senegral în medie

1800 l lapte zilnic, cu o medie de 40 l pe cap de

vacă mulsă. În anul 2013 au primit un preț

mediu de 36 eurocenți/litru de lapte calitate

primă.

Doamna Munier , îndeosebi, acordă

o atenție sporită vițeilor, abordând de fiecare

dată același protocol pe care îl urmează cu

sfințenie pas cu pas. După fătare, vițeii

primesc o doză unică de Seleniu&Iod. Nu

agreează vaccinurile, motiv pentru care, din

proprie convingere, au renunțat la acestea cu

ani în urmă.

În primele 4 săptămâni, vițeii primesc

2 l de lapte (din care 50% lapte praf) în două

reprize; în următoarele 4 săptămâni primesc

4 l de lapte într-o singură repriză. Adițional, li

se oferă la discreție apă, fân de cea mai bună

calitate, concentrate adaptate vârstei,

minerale zilnic și un supliment de vitamine A,

D3 si E o dată pe săptămână. După întărcare,

până la prima inseminare, vițelele primesc

fân la liber, 2 kg furaj amestec format din

70% Borhot de porumb uscat + 30%

Bondanut + 700 g soia. După prima

inseminare, care are loc atunci când junicile

ajung la o greutate de aproximativ 450 kg și

confirmarea gestației, junincile sunt trecute

progresiv la rațiile vacilor gestante. În ceea ce

privește tăurașii de reproducție, până la

vârsta de 4 luni şi jumătate beneficiază de

aceeași rație ca și vițelele, după care primesc

o rație bazată pe fibre și proteine în care

predomină silozul de porumb, semi-fânul de

iarbă și borhotul de bere. Sunt mulţumiți de

evoluția pe care a avut-o ferma lor și de

profitul obținut. Si-ar dori să se extindă și

odată cu dispariția cotelor de lapte plănuiesc

să ajungă la o producţie de 300,000 l/an și să

construiască un nou grajd pentru tăurași cu o

capacitate de 80 de capete. Au, și probabil nu

vor mai face alte credite pentru investiții.

Speră că subvențiile oferite încă de statul

francez în cuantum de 60 euro/1000 l lapte,

însă pentru un maxim de 100.000 l și ajutorul

global pentru agricultură în cuantum de 330

euro/ha, să îi ajute să își ducă la bun sfârșit

planurile.

2

NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s

ZOOTEHNIE, DIN TATĂ ÎN FIU - BELGIA

Prin intermediul colegilor noștri de la Nuscience Belgium, parte a Agrifirm Group

alături de Bonda, am avut ocazia să îl cunoaștem pe Mathieu Hendricks, un tânăr fermier

belgian ce deține în apropierea orașului Gent o fermă de bovine și o pensiune agro -

turistică.

Mica fermă de familie își are originile la începutul anilor '70, când tatăl lui

Mathieu a achiziționat o bucată de pământ şi 30 de vaci Holstein. Până în 2001 ferma a

avut un ritm de creștere lent, păstrându-și caracteristicile unei ferme tipice de familie. Prea

în vârstă să se mai ocupe de fermă, acesta a predat cele 60 de ha, 65 de vaci și toată

dragostea pentru zootehnie fiului său mai mare, Mathieu.

Bonda:Ai o responsabilitate mare pe umeri,

de a duce mai departe ceea ce a început tatăl

tău. Prin ce schimbări majore a trecut ferma

din 2001 până în prezent?

M a t h i e u H : Î n t r - a d e v ă r, o m a re

responsabilitate. Am încercat ca prin

modificările aduse să optimizez lucrările din

fermă, să obțin mai mult timp liber pentru

mine și familie și să maximizez profitul. În

prezent am la muls 80 de vaci și lucrez 80 ha

de pământ, 40 ha sunt destinate furajării

animalelor iar pe restul de 40 ha cultivăm

prin rotație de la an la an diverse legume. În

2007 cu mari eforturi financiare am

achiziționat un robot de muls. A fost una din

cele mai bune investiții. Întrucât lucrez în cea

mai mare parte singur în fermă, dependența

de programul de muls îmi afecta celelalte

activități. De când cu robotul am câștigat trei

ore zilnic pe care le folosesc mult mai eficient.

În 2011 am avut ambiția de a-mi produce

singur energia și am achiziționat o instalație

de biogaz la scară mică.

Bonda: Pentru o fermă de dimensiunea celei

pe care o deții, e un lucru rar întâlnit, cel

puțin în România. Poți, te rog, să detaliezi?

Mathieu H: Da. În Belgia nu e ceva atât de

rar dar nici simplu de făcut. Autorizațiile de

care ai nevoie, precum și rezistența din partea

localnicilor, deranjați de zgomot și miros, îți

pot îngreuna procesul, însă ceea ce poți obține

având o astfel de instalație, merită tot efortul.

Practic, instalația, destul de simplă, folosește

un amestec de gunoi de grajd și paie. În

fiecare an folosește aproximativ 2000 T de

gunoi de grajd și paie, ceea ce duce la

obținerea a 64,000 kWh de energie verde.

Energia obținută este folosită pentru

iluminare, încălzirea clădirilor și a apei

necesare. Reușesc astfel să acopăr aproape

în totalitate consumul anual, făcând economii

substanțiale.

Bonda:Ritmul de extindere al fermei a fost

unul destul de lent. Care este principalul

motiv?

Mathieu H: Lipsa terenului. Ca să pot

considera cu adevărat profitabilă ferma de

vaci ar trebui să mulg de doua ori mai multe

vaci, însă pentru asta aș mai avea nevoie de

încă 30 - 40 de ha sau să renunț la cultivarea

legumelor, ceea ce nu doresc întrucât îmi

aduce un profit bunicel. În Belgia, ca și în

Olanda, foarte rar găsești teren de vânzare iar

când îl găsești, prețul acestuia se ridică la

30,000 - 60,000 E/ha. Dacă în 2010 se mai

găsea de cumpărat pe ici, pe colo și la un preț

de 10,000 - 15,000 E/ha, acum e aproape

imposibil. Din cele 80 de ha pe care le lucrez,

20 ha sunt închiriate de la o fermă vecină și

plătesc anual pentru utilizarea lor 2000 E/ha.

Bonda: Sunteți parte a unei Cooperative, care sunt principalele avantaje ale acesteia?Mathieu H: Așa este. Acest gen de asociere este aproape la fel de vechi ca și zootehnia în Belgia. Sunt parte a uneia din cele mai mari Cooperative din Belgia alături de mai mult de 3000 de alți fermieri crescători de vaci. Printre principalele avantaje aș aminti garanția preluării zilnice a laptelui indiferent de cantitatea și calitatea acestuia. Bineînțeles că mi se impun niște standarde de calitate dar, chiar şi atunci când, în situații extreme, nu le ating, laptele este preluat. Nu știu niciodată și nici nu mă interesează unde ajunge laptele meu, este problema și grija Cooperativei să găsească clienți pentru el. Singurul lucru care contează e să obținem un preț cât mai bun, iar asta se întâmplă. În prezent primesc 43 eurocenți/L. Nu este un preț din care să faci avere, însă îți poți plăti cheltuielile.Bonda: Ce ar trebui să faci ca să te îmbogățești din zootehnie?Mathieu H: Să-ți valorifici singur produsele, ceea ce într-o oarecare măsură o fac. Dețin și o pensiune agro - turistică cu 20 de locuri de care se ocupă soția mea. Parte din legumele produse și într-o măsură mai mică din lapte este consumat în cadrul pensiunii.

3

NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s

Este o afacere profitabilă, însă plătim încă ratele pentru modernizarea ei. Producția, consumul și exportul de produse din lapte (lapte praf, cașcaval, înghețată și unt) e în continuă creștere în Belgia, așa că în 2-3 ani, când voi termina de plătit creditele mă gândesc serios să încep să-mi produc și comercializez singur produsele.Bonda: Cum te gândești să finanțezi acest lucru? Fonduri UE? Un alt credit?Mathieu H: Nici nu îmi mai amintesc când au fost disponibile ultima oară fondurile europene pentru zootehnie în Belgia. Cel mai probabil voi face un nou credit. Băncile, în colaborare cu guvernul Belgian oferă un sistem de creditare destul de avantajos pentru fermieri cu o rată a dobânzii de maxim 1,8 - 2%.Bonda: Ce alt sprijin mai primiți de la guvernul Belgian? Cum se acordă subvențiile?Mathieu H: Nu mai sunt nici acestea la fel de multe și consistente ca în trecut. Principala subvenție este cea pentru teren care poate varia între 300 - 700 E/ha/an, însă pentru a primii acești bani trebuie să respecți cu sfințenie anumite condiții. Nu poți avea aceeași cultură pe același teren doi ani la rând. Culturile trebuie rotate în permanență. Sunt într-o zonă de deal și în apropierea unei surse naturale de apă. Prin lege, îmi este interzis să cultiv cartofi datorită eroziunilor şi nici să folosesc pesticide sau fertilizanți pentru a nu polua sursa de apă. Din ianuarie 2015 valoarea acestei subvenții se va uniformiza pentru toată lumea și va fi de 400 E, însă cu păstrarea diverselor restricții, precum cele deja menționate. Fondurile UE au fost înlocuite cu un sprijin de la Guvern pentru investiții, care poate varia între 8 - 18%. Cu cât investiția planificată este mai "prietenoasă" cu mediul cu atât procentul este mai mare.Bonda: Desfășurați o activitate complexă: ferma de vaci, pensiunea, cultivarea legumelor. Câți oameni lucrează alături de tine?Mathieu H: Soția mea se ocupă în totalitate de pensiune iar eu singur de fermă si agricultură. Nu este ușor, însă ne descurcăm. În regim de colaborare am un medic veterinar care vine o dată pe săptămână sau în cazuri de extremă urgentă și un nutriționist. Veterinarul vine de obicei lunea, face o inspecție generală a animalelor, controlul de gestație ecografic când e cazul, și îmi face un plan de tratament pentru întreaga săptămână dacă e nevoie, de care mă ocup personal. Înseminările artificiale le fac tot eu dintotdeauna, iar nutriționistul îmi evaluează rația și animalele o dată pe lună.Bonda: Multe responsabilități, cum decurge totuși o zi obișnuită?

Mathieu H: Îmi încep ziua la ora 7.00 cu obișnuita inspecție a animalelor, verific posibilele semne de călduri, semne de îmbolnăvire, evaluez resturile de furaje și în funcție de asta adaptez și rația. Apoi, când anotimpul îmi permite, merg pe câmp si colectez iarbă proaspătă pentru furajarea de dimineață, și, după ce sunt gata cu furajarea revin la munca câmpului, până seara la 18 - 19 când repet ce am făcut dimineață.Bonda: Ce culturi ai pentru vaci și cum este structurată rația vacilor în lactație?Mathieu H: Porumbul siloz și iarba sunt baza. Pe lângă acestea mai cultiv ceva porumb boabe, grâu și diverse alte cereale în funcție de an și rotația culturilor. Avem o climă foarte bună și ploaie din belșug ceea ce ne ajută să obținem până la 5 coase de iarbă de foarte bună calitate. În timpul sezonului o folosesc proaspătă iar surplusul îl însilozez. Până acum 2 - 3 ani obișnuiam să cumpăr mult mai multe furaje: tăiței de sfeclă, DDGS, WDGS etc, însă în prezent am redus mult aceste achiziții, limitându - mă la borhotul de bere în prezent pe care îl achiziționez de la Bonda la prețul de 65 E/T. Rația vacilor în lactație e formată din 18 kg siloz de porumb,10 kg de iarbă/siloz de iarbă și 6 kg de borhot. În baza unei rețete date de nutriționist și folosind cerealele produse, apelez la o fabrică de nutrețuri combinate ce îmi face concentratele. Acestea sunt oferite în timpul mulsului de robot, în mod automat și personalizat, fiecărei vaci, în funcție de producția de lapte.Bonda:Care sunt principalele probleme de sănătate cu care se confruntă animalele?Mathieu H: Mari probleme nu sunt, întrucât încercăm să prevenim pe cât de mult posibil. În trecut aveam problemele cu afecțiunile podale, însă s-au rezolvat aproape în mod miraculos de când lucrăm cu actualul n u t r i ț i o n i s t . Î n c e e a c e p r i v e ș t e managementul mastitelor avem un protocol precis dar și mult ajutor de la robot. Lunar, testăm fiecare vacă pentru mastită iar între aceste controale, întrucât robotul măsoară individual conductivitatea laptelui ne atrage atenția când apar modificări, astfel că putem interveni la timp.

4

Singura problemă aș putea spune că rămâne reproducția. Avem o rată de gestație de 80%, un Calving Interval de aproximativ 420 de zile și o medie de 2,2 paiete de material seminal/gestație. Sunt convins însă că o mai mare atenție asupra furajării va rezolva și această problemă. Mi s-a recomandat să le scot la pășune, însă întrucât mulsul se face cu robotul, acest lucru este practic imposibil.Bonda: Ne poți spune ce se întâmplă, pas cu pas, de la fătare și până la prima inseminare?Mathieu H: Sigur! În primele 2 - 3 zile vițeii primesc lapte de vacă. Vițelele le păstrez în fermă pentru a înlocui reformele, surplusul şi masculii sunt de regulă vânduți în primele zile. Ulterior sunt trecuți pe lapte praf până la vârsta de 2 luni. Începând cu vârsta de 2 săptămâni primesc fân și concentrate. După înțărcare și până la 8 luni sunt furajați exclusiv cu fân și concentrate. Între 8 - 10 luni cantitatea de concentrate este redusă la 1 kg, iar după 10 luni și până la prima montă sunt furajate exclusiv cu iarbă. Obișnuiam să fac prima montă la 14 luni, însă nu se dezvoltau suficient fizic și apăreau probleme la fătare. Acum fac prima montă la 16 luni și totul e ok. Bonda: Care credeți că vor fi consecințele dispariției cotelor de lapte?Mathieu H: Există deja o tendință de concentrare și mărire a efectivelor de animale în ferme. În Belgia poți vedea deja numeroase grajduri în construcție iar piață pentru lapte și produse lactate cu siguranță există și va crește. Principala problemă pe care o văd este hrana animalelor. Daca se menține acest ritm de dezvoltare al fermelor, alături de cel al producerii de bio - energie, cel puțin în țări precum Belgia, Olanda, dar nu numai, în 7 - 10 ani nu vom mai avea suficiente furaje pentru animale. Aceasta însă va fi o oportunitate pentru Bonda și alte firme de profil ce comercializează sub-produse din diverse industrii, pe care fermierii le valorifică ca și furaje, la un preț rezonabil.Bonda: În încheiere, te-aș ruga să transmiți un mesaj fermierilor din România.Mathieu H: Le-aș transmite să continue să facă ceea ce fac, cu pasiune, devotament și speranța că încă există viitor pentru zootehnie! Să încerce pe cât posibil să își valorifice singuri produsele, să fie uniți și să nu se teamă de eventuale investiții ce se vor întoarce înzecit prin timp liber, eficiență și produse de calitate!

NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s

Pe Rinze Westra l-am întâlnit pentru

prima oară în Ianuarie 2013. Ne-a făcut

impresia unui tânăr foarte ambițios, muncitor,

sigur pe el și pe cunoștințele pe care le deține,

doar a crescut într-o fermă, dornic să se

realizeze pe cont propriu, însă fără a uita și

neglija afacerea de familie. Pe atunci, Rinze

era Reprezentant de vânzări în Bonda Olanda

iar în timpul liber își ajuta tatăl în ferma de

vaci pe care o dețin de generații. Acum, este

responsabil la nivel național de vânzarea sub -

produselor Bonda în Olanda, și-a întemeiat

propria familie și continuă să investească

timp și bani în zootehnie, alături de tatăl său.

Bonda: Care este istoricul acestei ferme?

Rinze: Bunicul meu, ca și tatăl lui, a fost

fermier. În anul 1972 avea 35 de vaci la muls

însă simțea că se apropie vremea să predea

ștafeta. În anul 1974 tatăl și unchiul meu au

moștenit ferma. În anul 2000, când efectivul

de vaci a ajuns la 100 de capete, unchiul meu a

decis să se retragă din afacere și a vândut

partea lui de fermă tatălui meu. În prezent

mulgem 175 de vaci.

ZOOTEHNIE SUB NIVELUL MĂRII - OLANDA

Bonda: Care este producția medie de lapte în fermă și ce se întâmplă cu laptele?Rinze: În privința producției am avut o evoluție frumoasă. Anul trecut am livrat 1,500,000 kg de lapte. În prezent înregistrăm o producție per lactație de 9000 kg, cu 4,15% grăsime și 3,5% proteină. În medie o vacă este exploatată 4,9 lactații, parametrii de calitate ai laptelui sunt atent supravegheați și intervenim prin modificarea rației și sistemului de muls ori de câte ori este nevoie pentru optimizarea rezultatelor. Laptele este preluat de Campina Friesland iar prețul primit este de 40 eurocenţi/L.Bonda: Ferma pe care o dețineți e parte a Cooperativei Agricole Agrifirm (din care face parte și compania Bonda); ce ne poți spune despre aceasta?Rinze:A fi parte a unei Cooperative precum Agrifirm e un mare avantaj pentru noi. Nu îmi pot închipui cum ar fi să faci zootehnie sau agricultură fără a fi parte a unei astfel de Cooperative. În prezent cooperativa însumează peste 8000 de membrii, fermieri de toate tipurile și mărimile, iar principalul avantaj este acela că toți membrii fiind fermieri, au o mare influență și beneficiază de condiții mult mai bune la achiziționarea bunurilor și vânzarea produselor. Bonda: Cum va afecta Olanda dispariția cotei de lapte?Rinze:Foarte mulți fermieri au început deja să își extindă fermele, însă Olanda este o țară relativ mică, prin urmare prețul laptelui și producția de furaje e la limită. Cu siguranță producția de lapte în 2015 va fi mult mai mare ca în 2014, dar atunci când oferta e mai mare și aceeași, prețul laptelui va scădea. Acesta este "reglajul" natural al pieței libere.

Bonda: Cum reușești să combini munca la

Bonda și munca în fermă?

Rinze: Nu e ușor. Încep ziua la 6 am cu mulsul,

care este strict responsabilitatea mea. Între

8.00 - 17.00 mă ocup de obligațiile pe care le

am față de Bonda, fiind fie pe teren, fie la birou

sau la una din fabricile Bonda. În acest timp,

tatăl și fratele meu se ocupă de furajarea

animalelor și lucrările agricole. La ora 6 pm,

când revin de la servici mă ocup de mulsul de

seară și închei ziua în jurul orei 20.30 cu un

control general în fermă. Weekend-urile si

concediile, in cea mai mare parte mi le petrec

în câmp. Nu avem alți angajați, reușim să ne

descurcăm în familie, menținându-ne

costurile la un nivel mic.

Ne ajută ce-i drept și tehnologia, lucrăm cu

utilaje performante, dar si asistența

profesională pe care o primim de la diverși

specialiști în nutriție, reproducție, agricultură

și investiții.

Bonda: Cum este structurată ferma de vaci?

Rinze: Spațiul este limitat, însă din dorința de

a obține cele mai bune rezultate am împărțit

animalele în mai multe grupe de vârstă și

stare fiziologică pe care le tratăm diferit din

mai multe puncte de vedere. După fătare, în

maxim 1,5 h vițeii primesc colostrul iar vacile

o găleată de apă caldă la 39ºC cu doi pumni

de sare și tărâțe. Apoi, vițeii sunt împărțiți în

mai multe grupe: 1 - 14 zile; 2 săptămâni - 2,5

luni; 2,5 - 4 luni; 4 luni - 13 luni (împărțiți în 6

grupe), vacile în repaos mamar și vacile în

lactație.

Bonda: Ce suprafață de pământ dețineți și ce

culturi obțineți?

Rinze: Deținem 75 ha de pământ pe care

cultivăm exclusiv iarbă. Datorită solului

argilos nu putem cultiva porumb siloz. Însă

cele 4-5 coase de iarbă pe care le obținem ne

asigură o bază bună pentru furajare.

Bonda: Cu ce suplimentați în cazul acesta furajarea animalelor?Rinze:Cumpărăm de la Agrifirm furajul combinat în baza unei rețete sugerate de nutriționistul Agrifirm.În prezent mergem pe două variante de furaj combinat: unul proteic și altul energetic.Pe lângă acestea, pentru rezultate optime și pentru a ne scădea costurile de producție, apelăm la subproduse. Nu ne lipsește niciodată borhotul de bere, nici chiar iarna, întrucât luăm masuri și ne facem din timp rezerve.Ocazional, în funcție de disponibilitate și sezon achiziționăm tăiței de sfeclă, pulpă de cartofi, soia și diverse legume precum ceapă, morcovi sau bulbi de flori.Bonda: Ai spus că nu vă lipsește niciodată Borhotul. De ce?Rinze:Raportat la preț e cea mai eficientă sursă de proteină. Este indispensabil în rația vacilor în lactație în care intră în proporție de 6 Kg.

Bonda: Plănuiți să vă alăturați trendului și să vă măriți ferma?Rinze: Anul trecut am achiziționat ferma vecină însă mai mult pentru pământ decât pentru animale. În acest moment spațiul și pământul disponibil ne permit să creștem până la 225 de vaci la muls, însă asta se va întâmpla treptat în următorii ani. Întotdeauna am preferat să creștem încet, creșterile rapide pot fi periculoase. Mai mult, suportul acordat de guvernul Olandez fermierilor este foarte mic și va continua să scadă în următorii ani.Bonda: Ce sfat ai pentru tinerii fermieri?Rinze: Consider că munca asiduă și dedicația pentru ceea ce faci sunt fundația unui fermier tânăr de succes, însă toate acestea nu ar da rezultate dacă nu există un echilibru între muncă și timpul liber pentru noi și familie.

5

NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s

Într-un periplu peste graniţele ţării

împreună cu colega mea, Stoina Milorieva,

am ajuns în Kardam, un sat din nord-estul

Bulgariei, în care am realizat un interviu cu

unul dintre clienţii Bonda. Gazda noastră a

fost domnul Ertol Tefikov, fermier de 45 de

ani şi tată a 3 copii, unul dintre puţinii

zootehnişti care mai reuşesc să ţină pe

picioare o fermă de vaci.

La un pahar de lapte cald i-am pus câteva

întrebări pentru a lua pulsul mediului de viaţă

vecin:

Bonda: Domnule Tefikov, spuneţi-ne câte

ceva despre ferma dumneavoastră...

Ertol Tefikov: Ferma este o afacere de familie

pe care am început-o în 2004; am pornit de la

câteva văcuţe, un petic de pământ şi un credit

în bancă pe care l-am terminat de achitat

acum 3 ani. Iniţial am avut 35 de vaci; acum

avem un efectiv de 250 de vaci cu tot cu tineret.

Am achiziţionat câteva utilaje agricole şi 2

grajduri vechi pe care, în decursul timpului,

le-am modificat cu reparaţii mai mari sau

mai mici şi le-am făcut funcţionale. Cele 80ha

de pământ s-au dublat. Acum, din cele 160 ha

pe care le deţin 40ha sunt cultivate cu

porumb, 20ha cu triticale, 10ha cu lucernă iar

restul le ţin ca pajişte pentru animale.

Bonda: Cât lapte produceţi ,cum îl produceţi

şi la ce preţ îl comercializaţi?

Ertol Tefikov: La cele 130 vaci mulgătoare

avem o producţie medie de 3200-3300 litri

lapte pe zi, însemnând aproximativ 25l/zi pe

vacă. Vacile sunt mulse de două ori pe zi.

Raţia lor cuprinde porumb siloz, lucernă,

borhot, tărâţă în perioada de stabulaţie iar

vara se diminuează raţia pentru că vacile sunt

scoase la păşunat.

VIAŢA DE FERMIER BULGAR ÎNTR-UN MINI INTERVIU

Bonda: Cum vedeţi viitorul în domeniu?

Ertol Tefikov: Viitorul nu pare prea plăcut.

Recent, actualul guvern a anunţat schimbări

în legislaţie dorind să introducă o serie de

măsuri sociale care vor permite micilor

crescători de animale să comercializeze

laptele şi produsele lactate pe piaţă. În felul

acesta va apărea o concurenţă neloială care

defavorizează producătorul de lapte

conform. Viitorul fermei depinde de

ajutoarele pe care le vom primi de la Uniunea

europeană şi de la guvern. Daca nu le voi

avea, voi vinde ferma. Recent, am avut o

propunere de la nişte cumpărători ruşi dar nu

am semnat pentru că aceştia nu au dorit şi

preluarea creditului pe care eu l-am făcut la

bancă. Vom vedea....

Cu acest „vom vedea” ne-am luat

bun-rămas de la domnul Tefikov, sperând că

vom vedea lucrurile îndreptându-se spre bine.

Furajăm şi cu alte produse, în general ce

găsim mai ieftin, cum ar fi resturi din

prelucrarea grâului. Din păcate preţul litrului

de lapte este cotat foarte slab 0.74 leva /litru +

tva.

Bonda: Cu ce probleme vă confruntaţi?

Ertol Tefikov: OOOOOFFFFFFFFFFF!!!!

Dar câte nu sunt...... Să fii crescător de vaci

este foarte greu în zilele astea şi de multe ori

am vrut să mă las de meserie, să vând ferma şi

să mă apuc să cultiv pământul pentru că din

cereale se câştigă mai bine decât din lapte.

Birocraţia de care dă dovadă sistemul bulgar

este o problemă: schimbarea legislaţiei în

domeniu foarte des şi neanunţată din timp sau

dificultăţile pe care le întâlnim la cererile de

eliberare a diferitelor certificate.

La fermă sunt probleme şi cu mâna de

lucru. Cei 8 oameni pe care i-am angajat, din

care 3 sunt sezonieri, sunt slab pregătiţi şi

asta e un neajuns de care majoritatea

fermierilor se plâng.

Bonda : Cum decurge o zi în fermă?

Ertol Tefikov: Ca în oricare fermă... Începem

programul la ora 5 cu mulsul vacilor,

pregătirea raţiei şi furajarea propriu-zisă.

Dupa aceea ne ocupăm de lucrările la câmp în

timpul verii şi de reparaţii în timpul iernii.

Seara o încheiem tot în preajma animalelor,

asigurându-ne că treaba a fost cât mai bine

făcută şi trasând planul pentru urmatoarea zi.

Diverse probleme apar de fiecare dată, aşa că

de timp liber nici nu poate fi vorba. Recent am

demarat un program de 30000 euro pentru a

construi bazine de denitrificare, program

impus de legislaţia europeană legat de

problema dejecţiilor, motiv pentru care am

făcut un nou credit la bancă.

6

NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s

Ferma familiei Teban se află în

localitatea Valea Rece din comuna Band

și este o fermă tipică de familie, în ea

lucrând zi de zi dl. Teban, ginerele

acestuia și fiul, student la Agronomie în

Cluj.Bonda: Când ați început să creșteți vaci?Dl. Teban: În anul 2003 am început cu două vaci, dupa care am mai achiziţionat 10 viţele de la un târg de profil. Acesta a fost efectivul de pornire. În momentul de faţă avem un efectiv total de 180 de capete dintre care 100 vaci la muls, iar restul fiind juninci de prăsilă şi viţele. Bonda:Ce rasă creşteţi şi ce genetică folosiţi?Dl. Teban: Animalele sunt din rasa Bălţata Românească, Montbeliard şi Holstein. Folosim material seminal de Bălţată Românească şi Bălţată Germană de la un furnizor local, Montbeliard din import şi Albastru Belgian pentru vaci destinate reformei. Viţeii masculi sunt valorificaţi la o greutate de 100 de kg. Bonda: Ce suprafaţă de teren exploatați şi ce culturi obțineți?Dl. Teban: Suprafaţa totală este de 160 ha, din care 50 ha porumb siloz, 20 ha porumb pentru boabe, 30 ha grâu, 10 ha orz, 10 ha floarea soarelui, 10 ha sfeclă de zahăr, 30 ha lucernă.

FERMĂ DE FAMILIE ÎN CÂMPIA TRANSILVANIEI

Bonda: Care sunt cele mai mari provocări pentru dumneavoastră ca fermier?Dl. Teban: Cele mai mari provocări sunt reprezentate de preţul laptelui și cel al inputurilor, creându-se un dezechilibru ce permite cu greu acoperirea costurilor de

Bonda:Câte persoane lucrează în fermă? Dl. Teban: În total 6 persoane din care trei sunt membrii familiei. Animalele sunt ţinute în stabulaţie liberă iar mulsul se face într-o sală de muls 2*5 (Fullwood).Bonda: Care este producţia medie pe lactaţie? Dl. Teban: Producţia medie pe lactaţie este de 7000-8000 L, cu 4.20% grăsime şi 3.50 % proteină.Bonda: Unde livraţi laptele?Dl. Teban: Laptele este vândut către SC Therezia, un procesator din zonă.Bonda: Ce credeţi că se va schimba o dată cu dispariţia cotei de lapte din 2015? Cum va influenţa acest lucru ferma dumneavoastră?Dl. Teban: O dată cu dispariţia cotei de lapte nu va mai fi limitată producţia, astfel productivitatea şi competivitatea vor fi şi mai importante.

Bonda: Cum vedeţi afacerea peste 5 ani?Dl. Teban: Ne dorim să creștem producția, să ajungem să livrăm peste 2000l zilnic și să ne eficientizăm activitatea. Investiţiile sunt continuu în derulare. Recent am achiziţionat un semănător nou. Avem 80 juninci de prăsilă, astfel putem înlocui vacile mai puţin productive şi putem creşte efectivul vacilor de lapte. Bonda: Credeți că mai are viitor zootehnia în România?Dl. Teban: Zootehnia are, încă, un viitor promiţător. Oamenii vor avea nevoie întotdeauna de alimente, iar produsele lactate revin în clasamentul preferințelor.

Îi dorim mult succes în continuare familiei TEBAN!

Bonda: Ce compoziţie are raţia unei vaci de lapte?Dl. Teban: Raţia unei vaci de lapte este administrată ca si furaj unic si cuprinde 25 kg porumb siloz, 6 kg concentrate, 6 kg borhot de bere și 4 kg fân de lucernă. Concentratele sunt achiziţionate de la un FNC din zonă. În timp de vară mai folosim şi drojdie de bere lichidă. Animalele sunt ţinute în grupuri, junincile gestante sunt pe o păşune apropiată tot timpul sezonului iar furajarea lor este completată cu furaj unic.

Bonda: Ce compoziţie are raţia unei vaci de lapte?Dl. Teban: Raţia unei vaci de lapte este administrată ca si furaj unic si cuprinde 25 kg porumb siloz, 6 kg concentrate, 6 kg borhot de bere și 4 kg fân de lucernă. Concentratele sunt achiziţionate de la un FNC din zonă. În timp de vară mai folosim şi drojdie de bere lichidă.

Animalele sunt ţinute în grupuri, junincile gestante sunt pe o păşune apropiată tot timpul sezonului iar furajarea lor este completată cu furaj unic.

7

NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s

O ZI LA FERMA

Ca în fiecare an, în a doua

săptămâna din luna aprilie, în

şcolile româneşti se organizează

”Săptămâna altfel”. În timpul

acestei săptămâni se organizează o

mulţime de activităti educative şi

distractive pentru copii, pe care nu

le fac de obicei. În colaborare cu

unul din clienţii noştri, Dl.Harry

van den Brug, un fermier olandez,

administratorul unei ferme de lapte

în România, am invitat o clasă de

copii şi pe învătătoarea acestora

într-o vizită la fermă.

ADUCEM MULTUMIRI COLEGILOR:

- Roel van Acker & Cindy Jacobs (Nuscience Belgium, parte a Agrifirm Group alaturi de Bonda Nutritia Animala SRL)

- Olivier Holweg & David Fleischer (Bonda Nutrition Animale Franta)

- Rinze Westra (Bonda Olanda)

- Stoyna Milorieva (Bonda Bulgaria)

…si colegilor din tara:

- Levente Nemes

- Teodor Jianu

- Daniela Vasiliu

Scopul vizitei a fost să oferim

şansa unor copii de la oraş de a

vedea cum este într-o fermă de lapte

şi de ce este aceasta importantă

pentru noi. În timpul vizitei, copiii

au învaţat de unde provine laptele şi

produsele din lapte, cum să

îngrijească o vacă, care sunt

responsabilitaţile la o fermă de

lapte şi cum se mulge o vacă. Au

explorat grajdurile, adăposturile

pentru viţei, sălile de muls şi

depozitele de cereale şi au avut

şansa să vadă şi să studieze

maşinăriile şi tractoarele.

După cum au spus chiar ei, în

cor, a fost o experientă minunată pe

care şi-ar dori să o repete cât mai

curând posibil. Noi, ca Bonda, am

fost fericiţi să împărţim acest lucru

cu ei şi sperăm ca de acum înainte,

cel puţin copiii, vor aprecia şi vor

re s p e c t a m a i m u l t m u n c a

fermierilor !

Cel mai atractiv loc pentru ei

a fost adăpostul pentru viţei unde s-

au bucurat hrănind viţeii şi

jucându-se cu ei.

8

Str. Alba Iulia Nr. 80, 100074 Ploieşti Jud. Prahova

Telefon +40 (0)344 117 024/5

Fax +40 (0)344 117 026 www.bonda.ro