MA TERIALE PENTRU O ISTORIOLOGIE UMANĂ...Cuvint inainte De la moartea tragicd a lui Nicolae lorga...

N. lOR G A

MA TERIALE

PENTRU O

ISTORIOLOGIE

UMANĂ

Fragmente inedite publicate de

LlLIANA N. IORGA

Cuvint inainte de

D. M. PIPPID'

EDITURA ACADEMIEI REPUBliCII SOCIAlrSTE ROMÂNIA

Bucureşti - 1968

N. lorgaMateriale pentru oIstorioIogie umanä

Coperta de: STOIAN EUGEN

Cuvint inainte

De la moartea tragicd a lui Nicolae lorga s-a vorbit, in cercurile noastre stiin--tifice, in repetate rinduri de opera cdreia marele Mvatat i-a inchinat ultimele luni ale

Putinul ce se stia despre ea n-a impiedicat pe nimeni spund cuvintul si,dacd indeobste aprecierile oglindeau cea mai respectuoasti admiratie, ele trädau laautorii lor o ignoranta totald nu nurnai a stdrii in care lucrarea ne-a ajuns, dor pindsi a continutului. Titlul insusi a fost interpretot in felurite chipuri, atit e de adevdratcd istoriologie" nu-i dintre termenii -ce trezesc in minte asociatii familiare, Gat e deadevdrat cd decit sä se resernneze a MI sti omul prefer?) sO ndscoceascd. S-a emisastfel parerea cO ne-am gOsi inaintea unui -tratat de teorie" sou de filozofie" a istoriei,s-a presupus iardsi cO ar fi vorba de o codificare a regulilor susceptibile sd-i asigureacesteia demnitatea unei stiinte, fie in intelesul pe care i-1 atribuia Paul Ldtombe intr-olucrare alteidatd celebrd 1, fie in acela folosit pind in zilele noastre de domparatistii"grupati in societatea Jean Bodin" din Bruxelles, nOzuind sei asigure cercetorilor lor oprecizie cornparabild cu ocea a stiintelor naturii. .1

Asemenea confuzii ar fi putut fi lesne evitate, dace,. s-ar fi arOtat mai multi). luareaminte Prefetii publicote in 1941, prin grija prof. N. BOnescu, in BuIetinuISectiuniilstorice a Academiei RomOne 2. Aldturi de vederi de cel mai Malt interes asupra me-todei pe care autorul ii propunea s-o foloseasco, s-ar fi Visit in acele pagini postume

singurele pine)" astOzi editate, cu exceptia fragmentului reprodus de mihe Irttr-o con-ferintd din 1944 deslusiri suficiente asupra telului si planului operei in pregOtire, bochiar si indicatii de naturd a permite apropierea ei de preocupori mai vechl ale autorului.

N-a scopat, intr-adevOr, cititorilor lui Nicolae lorga faptul Ca, inCa din 1937, incuvintarea rostitei cu prilejul inaugurdrii Institutului de Istorie care-i peal?! rmele, neo-bositul cercetOtor isi anunta hotarirea de a repune in lucru Incercarea de sinteza a is-toriei omenirii, publicatO in 1926 in conditiile stiute4, cu gindul de a o preface hitr-o mareistorie universald in romOneste", InfOtisind concluziile la care dupd,inenumarate lucrOripregOtitoare se oprise in diferitele probleme porticulare 5, In aceeasi cuv:intare, fOceacunoscut in legaturd cu economia lucrdrii proiectate cO, dupd ce vreme indelungotdii intreprinsese cercetdrile dupd metodele istoriografiei traditicrale, irtrevOzuse, odatO cu conceptia unitcitii absolute a vietii omenesti In orice margine de spatiu i de timp",posibilitatea unui nou mod de expunere, a cdrui insemneitate i se pdrea deosebitil si

De l'histoire considéree comme science, Paris, 1894. 0 a doua ediIie a fost publicatl In 1928.2 XXII 1, p. 5-12.3 Nicolae largo, istoric al antichitätii, BucureFti, 1945, P. 27.* Essai de synthèse de l'histoire de l'humanité, 4 vol., Paris, 1926-1928.5 Generalitati cu privire la studiile istorice, ed. a III-a (BucureFti, 1944), p. 216. V

viejii. si-si

Istoriologia umana

caruia-si propunea dea numele, niciodató folosit pina atunci, de istoriologie. Aceastäistoriologie nu uita el sä precizeze trebuie desfacuta foarte neted de acea meta-istorie (preconizata de Lamprechq, de care am vorbit in alt bc, i de tendinta, intrupataintr-o indräzneata si frumoasä opera a altui invatator al meu, Xenopol, de a supunefaptele istorice la legi care nu se pot stabili, nu se pot verifica si, intr-o conceptiecuminte, trebuie sä cedeze locul la altceva, anume la similitudini, la paralelisme, larepetitii istorice, elementele insesi din care se alcatuieste istoriologia de care vorbesc" 6

Nu cred sa ma insel afirmind di, in opera lui Nicolae lorga, cuvintul istoriologie"apare ad pentru India oar& Dar, daca termenul era nou, ideea pe care o exprima eramai putin nouil, in intelesul cd cu multi ani- inaintea discursului citat fusese for-mulata de istoricul nostru intimplator, inainte de a imbraca, in Essai de synthèse del'histoire de l'humanité, aspectul unei expuneri sistematice si rigoarea unei vederidoctrinale.

Cel dintii text la care am feicut aluzie e o pagina din ObservaIiile unui nespecialistasupra istoriei antice, in care, relevind perpetuarea de-alungul veacurilor a anumitorcreatii colective bunuri culturale sau forme de organizare politica , Nicolae lorgascria, in stilul inflorit care-i face cartile atit de atragatoare, chiar daca mai anevoiede asimilat : Nu e vorba in viata lumii de dezvoltäri räzlete, ci de curente care, trecindasupra unor fenomene elementare de viata omeneasca. le fac cunoscute urmasilor si,

tatea lor contemporana, le invioreaza. Ele sint ca undele de primavara, care nucreiaz45 glut ce astepta supt zapada, -dar, cind raza caldil de soare a creat curentulviu, invioreaza prin el ceia ce fusese sämänat Inca de cu toamnä" 7.

Cu toate ca" inchinatä unei perioade istorice determinate? tucrarea din care e scosacest citat imbraca in intentia autorului o semnificatie general& Concluziile ei Ii apareauvalabile pentru intreaga istorie a omenirii, i aceste concluzii sint ca, anumite aspiratiiale sufletului obstesc fiind investite cu un caracter etern sau permanent, eterne sau per-manente au a fi socotite si institutiile create pentru a le da satisfactie. In cazul specialcare ne retine atentia, aspiratia care, dupa Nicolae lorga, le-ar intrece pe toate in In-semnatate si intensitate, e aceea pe care istoricul o numeste necesitatea de viata uni-tara a umanitatii" 8. De aceea, in ochii lui, ideea imperiala rezuma vicisitudinile mi-tenare ale istoriei universale, ale car& nenumärate peripetii n-ar fi decit reeditarea

pe scene diferite si cu aIi actori a unei drame vechi cit lumea. Imperiile citimintr-un alt loc al aceleiasi carti . . . reprezinta o sfortare asa de colosald a spirituluide organisatie umana, Inch, o data fixat un tip, el se continua cu alte dinastii si cu altefrinturi tie popoare, 4-ciminind in esenta sa acelasi lucru. S-a intemeiat in Asia sträveche-un Imperiu in Egipt i unul in Mesopotamia, legate poate in trecut legate chiar fara aputea urmari lucrul. Deci, indata ce in partile Mescpotamiei s-a fundat mai sus de rega-litatile divine un Imperiu de concentrare a zeilor i oamenilor, natiile vor veni pe rindsa reprezinte cu for3ele lor si supt numele lor acest lmperiu. Astfel t Asiria nu inseamnäaltcevcr decit familii mai din Nord, ostasi mai din sus cari yin in regiunile babiloniene,dind interpretarea, trecatoare, asirianci" lmperiului care fusese intemeiat de babilo-nieni. i, prejudecind asupra lucrurilor ce vor veni pe urma, vom spune ca Alexandru

.2Generalitäti, editia a pp. 216-217.7 Observatii ale unui nespecialist asupra istoriei mace, Bucuresti, 1916, p. 56.

VI 8 Op. cit., p. 198.

In-a,

sd-i

Cuvint inainte

cel Mare... 111.1 arata prin gloria lui de cuceritor macedonean decit un lucru : cä vechileimperii se continua. Babilonieni, asirieni, mezi, perV, Alexandru cel Mare, toti nu sintdecit forme efemere, prin alte dinastii, cu alte ostiri, ale aceleiasi vechi notiuni funda-mentale, ale imperiului asiatic de origine divinä l cu caracter, OA la sfirsit, divin" 9.

Limitata in aplicarea ei la studiul unui fenomen particular, ceea ce ni se infat4eazaaci, cu mult inainte ca autorul sei se fi gindit sa-i consacre o opera special& e ideea Catotul nu e nou pe lume, cd shit fapte ce se repeta si ca, a sti sä distinga intre acci-dental V permanent, hare ceea ce nu se va mai intilni vreodata si ceea ce la intervalemai mult sau mai putin regulate va readuce sub ochii nostri imprejureiri cunoscute,ar putea deveni ambitia cea mai Malta a istoricului. Evenimentele istorice citim inprefata la Essai de synthèse de l'histoire de l'humanité nu sint decit foarte rareori noi : dace)" le privim mai putin superficial, vedem ca se repeta. Sint nume care seschimbd, accidente care difera, dar in fond este acelasi eveniment, aceeasi situatie.Pämintul insusi, care nu se schimbd, determind situatii care de la un veac la altul,deseori la rastimp de mai multe veacuri, corespund perfect intre ele. Exista in elementeletemeinice ale rasei atribute care dau aceeasi interpretare unor situatii ale cdror motivese aseamanä. Daca n-ar fi decit pämintul qi rasa si elementele esentiale prin care se ma-nifestä fiinta omeneasca in anumite conditiuni, si Inca ar trebui recunoscuta aceasta co-respondenca a situatiilor, sä zicem statice qi dinamice ale istoriei"".

Cine citusi de putin familiarizat cu gindirea lui Nicolae lorga n-a intirziat särecunoasca, in frazele 6bia reproduse, India formulare a unei conceptii ce avea sa i seimpuncl cu vremea tot mai mult, acea a ;,permanentelor" istoriei pamintul, rasa,ideea, singure in stare, dupe)* parerea IW, sä explice desfasurarea evenimentelor, sicarora, in 1938, avea sei le inchine o importanta comunicare la congresul internationalde istorie din Zurich Aceste permanence aflärn acolo unesc prin timp si spatiucapitolele organismului in mers care e istoria, ele stau indärätul divergentelor care teizbesc mai- ;nail si a capriciilor care atrag curiozitatea. A te sprijini pe ele, inseamnäsa adaugi un schelet solid la ceea ce pare supus tuturor fluctuatiilor. A le desprindedin tesätura complicata a istoriei inseamnä a pune notele fundamentale ale adevaratei eicomprehensiuni"12_.

Unde duce o asemenea comprehensiune s-a putut vedea din cuvintarea rostita lainaugurarea Institutului de istorie, pe care am avut prilejul s-o citez la conceptia uni-tatii in timp qi spatiu a oricarei vieti istorice, la constatarea similitudinilor", parole-lismelor" si repeticiilor" din care i se Infacifc, impletit sirul evenimentelor 0 care, inultimo' instant& se reduc la manifestarea, totdeauna egala, a ratiunii omenesti qi afaptelor ce decurg dintr-insa, chiar in imprejurari care nu se aseamänä in toate ele-fnentele lor" 19,

Aceosta lunga introducere nu va fi fost injtilä, daca, asa cum nadajduiesc, neva ingadui so intelegem mai bine telul i mijloacele de realizare ale operei astazi date laiveala. tim acum cä, in inteotia autorului ei, Istoriologia umand n-avea sa Pe nici

Observatii ale unui nespecialist, p. 76.10 Essai de synthase, I, p. VII, si acum Generalitilp, ed. cit., pp. 152-153.31 Les permanences de l'histoire, Rev. hist. du SudEst européen", XV, 1938, retiparitã in

Generalitätia, pp. 237-255.18 Generaliteiti, ed. cit., p. 255.13 op. cit., p. 153. VII

°

--

e

:

Istoriologia umina

un manual de teorie, nici o metodologie a istoriei, ci o istorie upiver bi-Ad sou, cumlargo prefera sä se exprime, o istorie a omenirii conceputa dupd un plan original sipropunindu-si sei Imbrotiseze, In cadrele unei dezvoltäri unitare, vicisitudinile sufletuluiomenesc In functia-i de creator de cultura, de cind se pcate vorbi de om altfel decit subraport antropologic pInd In zilele noastre 14. Din acest vast proiect, prea putin a pututfi realizat, dar acest putin e de un interes covIrsitor, prin posibilitatea pe care ne-o dode a peitrunde oarecum in laboratorul uneia din mintile cele mai puternice ale vremii,ca si prin tot ce ne aduce nou ca sugestii, apropieri i metodd de expunere.

Acesta e motivul pentru care, la aproape trei decenii dupa moartea autorului siin preajma sarbeitoririi centenarului nasterii lui, Academia Republicii Socialiste Romaniaa Visit cu cafe asigure publicarea. Se va putea precut astfel efortul impresionantdepus de Nicolae lorga In putinele luni harazite Istoriologiei, ca si masa imensei de ma-teriale adunate numai pentru istoria streiveche si imperiile Reisaritului de acelape care critici feird constiinta nu s-au sfiit Invinuiascei de informatie superficialasi de generalizeiri pripite. Se va putea vedea iarai cO autorul atItor lucreiri monumentalen-a fost nicieind mai stapIn pe pana si pe stiinta lui, si di" opera de care am fast lip-siti prin moartea-i nopraznica n-ar fi fost o carte ca toate cOrcile, ci, asa cum s-aspus cu dreptate, cea mai Intinsa si, poate, cea din urmei istorie universalei scrisade un singur om" 15.

Aceastel istorie sau, mai curind, aceasta istoriologie, de vremece, Intre un termer,altul, trebuie focuta deosebirea cO istoria spune tot ce se stie, pentru a-I spune", iar

istoriologia nu se opreste" , pentru a-I comenta, cleat la faptul caracteristic, expresiv" 16nu-si propunea de altminteri sa dep4eascei istoriile existente nicl prin acuitateanici prin abundenta documentarii 17. Arrandouei fiind subIntelese, trasaturile prin ccreautorul neizuia sa-si Intreaca inaintasii erau, mai intli, o selectie fn masa faptelor politice

culturale, apoi chipul de a le pune In valoare, la rindu-le subordonat unor consideratiicind logice si cind artistice.

in ce priveste seleccia, dad e de la sine Inteles cO totul nu-si poate geisi bc intr-osintezei demnei de acest nume, nu e mai putin interesant de notat ca o deosebire ho-t:kite, urma sei fie focutei Intre evenimente, dupe, chipul cum colaboreaza i concurg laacel mare lucru, cel mai mare din toate, care e viata omeneasca inseisi". Din toate eve-nimentele, al ceiror num& e nesfirsit citim, In aceasta privinto, in primele pagini aleIstoriologiei, singure au a fi retinute acele caracteristice si chiar si pentru aceleacare au ramas dupel aceastei alegere sInt de focut apropieri, cum s-au Incercat ra-

16 Cf. Essai de synthese, I, p.2 : cli n'y a de prehistoire''' que pour les geologues... et pourles anthropologues... Aussitet qu'on trouve l'art humain, qui, a lui seul, presuppose toute uneelevation de moyens spirituels et toute une organisation de ceux qui forment le milieu materiel,aussitôt qu'apparait la coexistence pacifique d'etres humains disposant de tout ce qu'il faut pourse défendre et s'entraider, on a affaire a l'histoire proprement dite».

15 M. Berza, in Rev. hist. du SudEst européen", XX, 1943, p. 22.16 V. mai departe p. 16." Din acest punct de vedere, era inevitabil ca 'intre diferitele sectiuni alelucrarii sã existe

un decalaj pe care inaintarea In timp a expunerii nu putea cleat sa-I accentueze : mai sumara qimai dependenta de izvoare secundare in istoria straveche ;i veche, aceasta urma sa devina färáIndoiala mai precisa i mai intemeiata pe documente originale pe masura ce avea sa se apropiede epoci ale caror surse narative i documentare lorga avusese putinta sa le cerceteze decenii de-a

VIII rindul ca nimeni altul.

sd-i

sd-I

criric4i.

si

-

Cuvint Inainte

reori cind i and, de un Heinrich Gelzer si de un Eduard Meyer cu alte evenimentecorespunzotoare, in altei epoca si la alte grupuri umane" 18

Scurtexprimatö, regeisim aci ideea formulata de Nicolae lorga cu mai multe amOnuntein prefata la Essai de synthese de l'histoire de l'humanité, i anume ca, datO fiindunitatea in timp si spatiu a intregei vieti istorice, ca si aserneinarea anumitor situatiiconstatate uneori la foarte lungi intervale, cind se IntImpló sb" ne lipseascii inforrnatiilepentru o epoca, pentru un teritoriu, pentru o natiune", sintem indreptatiti sä le arteimaiurea, deseori la o mare depärtare in timp". Numai cit tine el sä adauge, si aceasteirezervä spune mult despre inconvenientele unei metode mai usor de preconizat decitde aplicat pentru a recunoaste faptul corespunzator, trebuie sä cunosti In primul rindmai mult sau mai putin istoria intreaga, pentru ca a nu da o interpretare oarecareeste foarte neplacut, dar a da o interpretare gresita, pentru cã ai folosit o corespondentacare nu existä, este Inca si mai räu" 18.

Acestei prime dificultati trebuie sä-i adaugam pe aceea decurgind din subiectivitateaalegerii risc inevitabil, de care Icrga se arOta deplin constient. E evident" se grabeael sa declare cä o asemenea Intreprindere e in legoturo cu individualitatea aceluicare face alegerea si cautei legaturile. Pentru aceastä sarcinal nu folosesc prea mult,oricIt ar fi de utile in altei privintd, retetele de lucru din seminariile universitare, menitesä fabrice necontenit. . cerceteiri de o presupusa obiectivitate. Trebuie so aibei cinevacurajul de a intreprinde opera si de a-i primi toatO raspunderea" 28

Un curaj intelectual egal ii era farti IndoialO necesor pentru a formula, cu privirela folosirea materialelor astfel adunate, vederi ce nu se departeazei mai putin de deprin-derile inveterate si de modul obisnuit de o scrie istoria. Raspingind sistemul selltarelorsi seiltOraselor de spiterie in care se vinde In detaliu istoria universalei scria, Incadin 1916, Intr-o carte pe care am mai avut prilejul s-o citez cOutdm principiul de viataal civilizatiilor si, o data ce-I gOsim, II cercetarn In dezvoltarea lui, si fiecore elementnou se fixeaza astfel acolo unde el inriureste viata omenirii" 21 In prefata Istoriologiei,aceste deslusiri se regAsesc impreunA cu altele, de naturA a le dezvalui intelesul. Ele-mentele caracteristice citim aci intrei apoi intr-o construclie dinamicd. E vorba doorde tragedia acestui neam omenesc i in ea, dacei sint scene care expun, sint fi actecare duc mai departe conflictul. In jurul actorilor sInt atItia care nu vorbesc, pentrucO n-au rost de a vorbi, dar si cei care vorbesc, in mijlocul acestor tOcute xoxpec Trp6aconcen-au cuvintul oricind, ci numai atunci cind prin ce spun si fac se merge mai departe.Intre ei sint corifei si asupra lor se indreaptei atentia, in momentul cind ei sint, astfel,«In frunte» (xopxpi1). In tragedia atenianO din and in cind se aude zvonul corului : elcomenteazO, el judecO. Istoricul indeplineste acest rol si el n-are dreptul de faptn-are nici putinta de a-I parasi. i, in sfirsit, nirneni nu intro' in scend, la momentulsau, fara a fi prezentat si cunoscut altfel decit prin nume care pica" necunoscute si din-

-cola de care se trece fOrei a le cunoaste. Aceasta e conceptia dinamicei a istoriologiei,opus-a acelor prezentari statice care informeaza, dar nu intereseazii si nu leimuresc decItprin ieftine 6rtificii" 22

18 V. mai departe, P. 1." Essoi de synthèse, I, p. VII." V. mai departe, P. 1.21 Observatii ale unui nespecialist, p. 53.22 V. mai departe, pp. 1-3. Ix

I storiologia umani

M-am oprit asupra oricarui eveniment märturisem el in alt locoricarii psihologii, ca i cum India oard ar fi fost vorba de dinsele. Am cautat

a convorbi cu el i cu ei fail interpret, V astfel socot ca nu o data le-pm smuls macaro parte dintr-o tainei pe care, intreagii, n-o vor destainui nimdnui. Chiar daca ni-amoprit la parerea obipuitei, ea s-a Innoit prin aceea ca am ceiutat sei aflu ceva nou intr-insa.Doca ar fi fast altfel, nici n-ifq fi scris aceastä carte. Cad dupd atitea carti, cetite,ale altora, dupe] cite le-am Nast ey, am ojuns la desgustul, ba chiar la groaza càriiiinutile" 23.

Inutilei", de bunei seam& n-ar fi fost Istoriologia, de n-ar fi decit prin putinulpe care l-am citat, atit de sugestiv ca fond, atit de feicut sä inlesneascei descoperireaunui nou chip de a infatip faptele, in care strälucirea stilului s-ar fi ridicat la Mal-;imea bogeitiei de apropieri neweptate i de consideratii ingenioase. Este un obicei,la cerceteitorii de ameinunte V la sufletele uscate observa, In aceastd ordine de idei,Nicolae lorga , a caror «obiectivitate» nu e cleat neputinta de a fi subiectiv, acelade a considera co diletantism tot ce se prezinta in alt vesmint decit al unor simple for-mule de transmisiune. De la Ranke i Michelet incoace..., cele mai mari opere istoriceau in ele qi poezia simtirii i poezia stilului. Felul acesta de Infeit4are a rezultatelor cer-cetarii e, dealminterea, o necesitate. Adevdrurile" istorice sint de discernamint, nu desimple] constatare i reproducere. Pentru a le prinde, se cere tot ce cunwinta adinca alimbii, tot ce fantasia creatoare de definitii poate gäsi mai fin si mai delicat. A vorbidespre oamenii i lucrurile trecutului In vocabulariul curent e a greV de la un cap&la altul. A. fi vrut,din partea mea, sei am mai mult talent «poetic» pentru a fi maiaproape de adevar" 24

Aceastä ultimä froza merita a fi meditate]. Intr-o formula impresionanta, eainchide experienta unei Intregi vieti inchinate muncii ca unei religii, brutal trunchiateiinainte de a o fi parasit. Inceputei cu cincizeci de ani in urma, sub semnul scientis-mului" celui mai riguros la care ajunsese vreodatii cercetarea trecutului, la Foalade Inalte Studii din Paris, activitatea lui Nicolae lorga se Incheie cu aceastd invocacieadresata poeziei pe care ar fi isceilit-o Michelet si care e, totodata, o meirturisireo lectie. Marturisirea e ca, in ciuda cerceteirilor de arhive celor mai migelloase qi maiintinse Intreprinse de vreun istoric in zilele noastre, sufletul inveicatului n-a incetat seivibreze in atingere cu tot ce e frumos qi mare, omenia lui so se apropie cu dragostemereti reinnoitei de faptele si suferintele acestei fiinti seilbatece, violente, brutale, bune,nobile, lin4tite, a acestei fiinçi patate i pure, care e noi InVne" 24. Cit prive;te lectia,

t,

" V. mai departe, p. 4." V. mai departe, p. 5. in aceeasi ordine de idei, Sint de tinut in searna i reflexiile

despre modul de folosire a izvoarelor narative privitoare la epoci departate in timp, formulateintr-o lucrare de tinerete la care am mai avut prilejul sa ma refer ; Mai sint Inca de parere cdorice incercare de a preface povestirea izvoarelor contemporane in stil actual este o grepla : CLdaca ar fi vorba de b expunere narativa, ea ar trebui sã reproduca din Herodot, din Tucididepaginile pe care ei, contimporanii, le consacra lucrurilor Intimplate. Orice Incercare din parteanoastra de a Inlocui acel stil, care oglinde$te perfect felul de a cugeta i simti al unei epoce, prinstilul nostru, care, oricit l-am tortura pentru a-I adapta la lucruri asa de vechi, reproduce totulifelul nostru de a cugeta $i simi, este gresita".

" Ranke, Weltgeschichte, IX, p. XV.

oriceiri isituatii,

si

X

Cuvint inainte

ea e cuprinsä in cele ce preced, vreau sä spun cei, astfel procedind, cum s-a observatcu dreptate, Nicolae lorga a dezlegat intr-adeveir una din marile wine ale istoriei,care trebuie caute mereu izvorul nu numai in litera moartä a trecutului, ci inopele vii ale vietii" 26.

Cum e indeobste stiut, Istoriologia reprezinta ultimo trudä peiminteasca a luiicolae lorga, Dupä informatiile oferite de familie, materialele" date asta'zi la iveal6au fost strinse in putinele luni ale verii si toamnei 1940,in toiul incerceirilor de tot felulla care era supusei taro si care, mai mult decit in oricine, trebuie sa fi geisit un reisunetdureros in cugetul aceluia care, de departe, velzuse venind primejdia i o vestise cu.bärbäteascd hoteirtre 27. imprejurarea se cuvine tinutä in seamei de cine vrea sd-si.explice starea fragmentarä in care lucrarea ne-a ajuns si imensitatea unei sforteiri care.ar fi cerut altora mai multi ani de muncä. Tristetea zilelor cind scria (referinta la acomunicare a lui Charles Virolleaud dateazel anumite pagini din octombrie 194028) trebuiesa fi inzecit puterile istoricului ; pentru ostoi propria ameiräciune, pentru a deiruipatriei mutilate o opera" in stare sä-1 trezeascei mindria, lorga desftipra o vigoare pecare, la virsta lui, altii o pierdusera de mult. In patetica-i inclestare cu Soarta, erascris ca omul sä cadei. Va rämine totusi in amintirea viitorimii, prilej de neistovitä admi-

imaginea invätatului smuls de la masa-i de lucru, relpus in plinei rivnä creatoare,Incordat intr-o sfortare pe care singur ar fi putut-o duce la capeit.

in lipsa acestui opus maximum, ceea ce ne-a reimas sint optsprezece caiete deinsemari, note de lecturä si reflexii inspirate de lecturä, imbreitisind epocile celemai intunecate ale istoriei umaniteitii, de la primele manifesteirr ale omului pinä inpragul mileniului I inainte de era noastrei. leite din condeiul oriceirui alt invotat,.astfel de insemndri pregatitoare asternute fard altä ordine decit a lucrärilor consul-tate, de lungimi variind Imre citeva rinduri i citeva zeci de pagini s-ar fiprobabil, ca niste fise amorfe, material imprumutat in care prea putin ar fi trecutiMn simtirea ori gindul imprumuteitorului. Asemenea fise, intre fragmentele Istoriologiei,sint rare. Aproape niciodatei lorga nu se multumeste sä transcrie, si In putinele cazuricind o face e.vorba de detalii materiale sau de precizii cronologice. Altminteri, infor-rnatia scoas6 din ceirtile specialistilor e asimilatä in actul citirii, capätä o formä carenu mai e a izvorului, se integreazö In sistemul de cunostinti al celui ce din acea clipa

si interesul stirii si locul ei in expunerea viitoare29. Valoareg documentarä

" Gh. Bratianu, Cuvint-inainte la editia a III-a a Generalitatilor cu privire la studnleistorice, p. 5.

22 Cf. N. Bänescu, Nicolae largo, martir al libertätii popoarelor, in An. Acad. Române, Mem,Seqiunii Istorice", XXVII, 1944-1945, mem. 3 : T. Georgescu, Nicoloe largo impotriva hitlerismului.

ucurevti, 1966.28 V. mai departe, p. 190.28 Astfel, in legaturl cu desfasurarea istoriei mesopotamiene timp de mai multe milenii,

reflexiile sugestive de la p. 195 ; Toatã aceastä singeroasä istorie de rivalitgi Intre ceatile-altare,de expansiune a monarhiei unite spre Estul elamit, Vestul sirian al emarii celeilalte», spre Nordulmult timp neglijat si despretuit al Asiriei, de lupte intre sumerieni, semiti si elamiti dä, in nenu-rnäratele cirarnizi comemorative, nume, date, mentiuni de batälii victorioase, de infringeri, decládiri, därimAri si refaceri de temple, dar atit. 0 lupt a. e ca alta, campaniile se repeti, stäpini-torji se succedä sau se inlocuiesc, supt nume mai sigur sau mai nesigur descifrate. dar se traieste XI

sd-si

a-si

infdtisat,

realize

re-0e,

Istorioiogia urnana

a crimpeielor e astfel intrecutä de reigazul pe care ni-I prilejuieste de a urmäri pro-cesul de creatie al istoricului, ceea ce numai impropriu s-ar putea numi metoda" delucru a lui Nicolae lorga. De meted& in Intelesul curent al cuvintului, nu poate fi vorba.0 metodd se transmite, e o imbinare de reguli aplicabile in orice cercetare, de oricecercetótor : metoda" practicatä in Istoriologie nu-i din ace/ea ce se pot deprinde,nici la indemina cuiva mai putin inzestrat decit näscocitorul ei sub raportul cunostintelorsi al talentului. S-a spus, in aceastei ordine de /del, i s-a repetat cite o data cu ad-miracle, alte ori cu räutate Ca lorga avea memorie", cã darul lui de cdpetenie arfi fost memoria. Astfel limitatä, caracterizarea e inexactei si e o prostie. Singurómemoria n-a feicut niciodatei un istoric, i lorga a fost unul din cei mai autentici is-torici din citi a cunoscut lumea. Memoria lui, cu adevärat fabuloasti, n-a fost decit te-zaurul de referinte al unei facultäti mai rare, aceea de a distinge unitatea in multipli-citate, statornicul in fluxul neintrerupt al devenirii. La rindu-i, o operatie de felul aceleiade care vorbesc se intemeiazd pe o putere de asociatie putin comunä, si numai in mdsurain care va fi oferit acestei aptitudini alimentul unor uriase lecturi, se poate spune ceimemoria a tinut un loc de seamä intre calitatile lui Nicolae lorga.

Lucrul nu era greu de ghicit nici din citirea cärtilor mai vechi ; se desprindeinsä cu evidentä din examenul manuscrisului lstoriologiei, a ceirui cerceta,e se vaimpune de-aci inainte oricui va càuta leimureascei alcdtuirea unei 0.61 de uluitoare-personalitati. Ceea ce ni se dezväluie in paginite trunchiate e mecanismul elabordriiintelectuale la autorul !or, chipul cum in mintea lui lorga in marginea unui documentsau a unei prindeau chip qi glas fapturile trecutului, imprejurdri uitate, institutifincei in Pinta. 0 imaginatie plasticei rareori intilnitä II rócea sa vadd lucrurile de care vor-bea, sa-si infätiseze in concretul sau specificul lor notiuni care pentru cei mai multidin noi sint simple cunostinti abstracte. Icoanele astfel veizute rechemau in minte-i olteicoane si, cu o rapiditate in care stó secretul imensei lui opere i despre care tot cese poate spune e cä tine de geniu, in putinele clipe necesare asternerii pe hirtie a ci-torva rinduri sau a unei pagini, apropierea era feicutd, filiatia sau diiinuirea stabilitei,o judecatei categorica sou retinuta formulat630. In liniile-i marl, procesul e acelasi

pe acelasi fond, cel stravechi, religios traditional. Imperii se formeaza, decad, recapata viata, lucrual oamenilor cari pe alaturea cistiga bogatia si se bucura de clInsa si pentru opere de arta, darumbra grea a zeilor initiali se lasa, inabusitoare, peste toate. Literatura, acea arta Insasi ajungprin silinti, din care s-au pastrat uneori forme intermediare, la o forma stabilita, dar ea nu evo-lueaza. in ele, Ica ;i In fisionomia si actiunea regilor nu se vede osebirea sufleteascd, intrarea cura-gioasã in uman, cu dreptul, cu instinctul i nevoia diferenVerilor, care singure dau interes istoriei, ba.chiar formeaza ele singure istoria".

3° Cf., cu titlu de exemple, citeva interesante notatii prilejuite de stiri care, 1ntr-o mintemai putin inaripata, n-ar fi trezit desigur atItea ecouri si asociatii. La p. 271, in legatura cu colo-nizarea feniciana, citim ; Fenicienii au fost si mari negustori de sclavi pentru aIii, pe IingA aceia .pe care ei insii ii Intrebuintau. Amanuntele acestui comer/ nu le putem cunoaste, dar e destul sa-ne gindim la ceea ce au facut in acest domeniu, fara nici o consideratie de crestinatate, negustoriitalieni din evul mediu, venetienii mai putin, dar in cea mai larga masura genovezii. Ca si acestia,.

fenicienii au Intrebuintat pentru colonizarile lor, care nu erau decIt scale de comerl, fie sicu o administrgie proprie ca si a consulilor, casierilor massari i talmacilor genovezi, un alt sistemdecit al neamurilor cuceritoare. Pretutindeni se Incheia cu printul barbar local o convenlie destabilire, supt forma unei inchirieri fara termen, cu o despagubire perioclica pentru stapinul care-siipastra, de altfel, drepturile". Tot asa, in alta parte, cu privire la un aspect obscur al religiei grecesti ;

X H «HeroiiD greci *it zeii locali... a caror situatie a scazut. Ei sint zeii de la lara, ...zeii calato-

sa-si

stiri

Cuvint inainte

la toti cercetätorii : tcti adun6 materiale mai mult sau mai putin abundente, tcti proce-deazei la confruntóri si elimineiri, toti.consemneaz6 cu mai multd sau mai putind cursi-vitate rezultatul propriilor elabordri. In mod obisnuit, cele trei momente se succed ins6in timp, uneori la lungi intervale. La Nicolae lorga ele se confundei, vreau s6 spun sepetrec instantaneu, intr-o stráfulgerare care-i dezveiluie ideea i forma in care aceastase cere rostitei. Gind i expresie se Intrepatrund, ca in orice creatie de artd, si amindoueitipesc in actul parcurgerii izvorului sau documentului cu o spontaneitate ce nu credsä fi fost vreodatä egalató.

Din acest punct de vedere, titlul Materiale pentru o istoriologie umand caree al editoarei si care are meritul de a sublinia aspectul de nedeseivirsire al cörtii enumai in parte adevärat. Multe din crimpeiele aci publicate se prezint6 asa cum orfi trebuit sä figureze in opera" perfecte din clipa redocteirii. Singur locul lor in ansam-blu reimine3 so fie g6sit, si acest bc nu-I vom sti niciodat631. Abia dac6 trebuie sO pre-cizez, intr-adevOr, cO ordinea in care sint dispuse textele in editia de fatO e o ordineconventional& impusa de nevoia de a inlesni cititorului o orientare in vasta mas6 afragmentelor32. and bogicO i cini cronologica, dupd natura unui material inegal re-partizat InlOuntrul feluritelor capitole, aceasta ordine nu-i citu0 de putin a autorului,care s-a Impotrivit intotdeauna impartirii in seiltare si sOltOrase" a faptelor trecutu-lui i dup6 al cOrui gind, dezvOluit cu ani In urmd, in sistemul de a infOtisa dinamicistoria universal& fiecare factor se prezintd in momentul cind exercitO influenta so,sau chid expunerea trecutului sOu este necesarei ca sO se inteleagd faptele noi care sedesfac din ele..."

rilor pe mare... Trebuie tinut samd cA-i cunoa$tem numai la o epocA mai InaintatA a literaturiielenice, and ei serveau ca element poetic de simbolizare sau de impodobire. La alte popoarq eroii,ca Ghilgami$ haldeianul, ImbrAcat cu o legendd de activitate supra-umand, e un ideal, un modelde imitat. in unele pArti eroul (pInA la Romulus) a supt laptele unui animal sAlbatec, mo$tenindvitejia lui. Unii, de la Moise, aruncat pe Nil, la Hellen, strAmopl hellenilor, la Romul i Remu,lAsati In pAdure, sInt copii pardsiti. in ultima formA, ei sint creati de-a dreptul pentru ca sA expliceun nume de oraq sau de alt element geografic, eponimii, care merg ping la fabulele din «Anonimulnotar al regelui Bela», care nAscoce$te astfel pe Gelu, Salan, Kean, Menumorouth... La noi, oexplicgie a numelui natiei a dat in cronica slavond pe Intemeietorii Roman $i Vlahata, inainte caRena$terea sA fi inventat pe Flaccus, colonizatorul «valahilon>". In sfirsit, caracteristice, ch:arclacd nu cu totul noi, sint $i reflexiile de la p. 347, inspirate de o trasdturd deosebitoare a istorieichineze ; Viata AriIor e hotArItA, nu de pArn/ntul pe care stau, ci de marea spre care privesc.Prin aceasta Suedia qi Norvegia reprezintd lumi deosebite, ca $i Catalonia $i Portugalia, ba chiarcele cloud. Grecii, egeici $i ionicl. Dar China, sprijinitA pe murrtii din vest, a fost IndreptatA sprePacific, pe and Mesopotamia, care niciodatA n-a avut o Indreptare sigura spre Golful Persic, ...eraatrasA spre Marea cea mare pentru ea ca $i pentru sciti, Marea Neagra, Marea CaspicA, pArindnivte lacuri mai mari cleat lacurile Urmiah $i Van, Pacificul, ...era marea fArA vecini i fdrA directie,o mare de sfrgit de fume. De aceea $i mitologia cosmograficA a chinezilor, in care nu are nici un rolmarea, cerul, de o complicatA alcAtuire, sprijinindu-se undeva, In vag pe patru stilpi nevazuti. Deacolo $i ideea lor cl sint singurul popor pe lume, cad nici un nume de vecinAtate nu se Intiknevte In acele mituri religioase $i «istorice»".

31 Tot ce se poate spune, pe baza indiciilor spicuite in text, e cd In intentia autoruluimesopotamiene qi, Indeob$te, asiatice ar fi fost tratate Inaintea Egiptului. Vezi mai departe

pp. 96, 137, 185: de asemenea, pentru alte indicatii IntImplAtoare, paginile 101, 133.32 Din aceea$i preocupare se inspird titlurile i subtitlurile feluritelor capitole, core sInt

addugate gi In privinta cdrora manuscrisul nu dA vreo deslu$ire.33 Observatii ale unui respecialist, pp. 76-77. XIII

l

-

Iiaobiile

Istoriologia umand

S-a renuntat deci la orice tentativä de a contopi fragmentele intr-o unitate ce n-arfi putut fi decit factice". S-a pastrat individualitatea fieceiruia, subliniata prin asterisculdespärtitor, din convingerea ca orice alta procedare or fi fost o impietate i ca ci-titorul vo prefera efortul de a lega mental membrele imprastiate" unei interventiicare ar fi vadat intentiile autorului. Singura libertate asumatei in report cu textul ori-ginal a fost aceea de a rindui, in josul onumitor fragmente, unele note cele maimulte trimiteri bibliografice in manuscris distincte ; pentru a putea fi deosebite decelelalte, asemenea note sint precedate de semnul tipografic S-a sporit astfel teme-iul documentar al anumitor afirmatii si s-a facut loc in opera unei munci ce se cereacunoscutd. Ceea ce nu insemneaza cã toate insemnärile bibliografice ale manuscrisuluiau putut fi astfel publicate. Un num& considerabil, cum i numeroase bibliografii speci-ale, intocmite pentru nevoile autorului, la inceputul diferitelor capitole, au fost lösatela o parte. Dupe,' socotinta editoarei, sacrificiul tiparirli lor, in imprejurdrile actuale,ar fi fost disproportionat cu folosul pe care l-ar fi putut educe. Nimeni nu va consultaIstoriologia pentru a se pune la curent cu literature" unei probleme, i iubitorii debibliografii la zi" vor fi dezameigiti de indiferenta arcitata de lorga feta de ulti-mo carte". Cu exceptia seipaturilor arhaologice, unde era firesc ca interesul lui sä seindrepte spre cel mai nou stadiu al cercetdrilor35, in relatarea si judecarea evenimen-telor dintotdeauna cunoscute pretuirea istoricului nu-i pentru scrierile cele mai recente,ci pentru cele mai patrunzatoare sau sugestive. Astfel se explica, in capitolul inchinatistoriei strävechi, folosirea unei carti ca La Creation a lui Quinet, astfel se explica,in numeroase alte cazuri, imprumuturi facute unor lucrari depäsite stiintificeste, dorcarora calitatea scrisului sau originalitatea planului le-a pastrat pina astazi o valoarenecontestatei.

Aceastä din urma träseiturei de spirit a lui Nicolae lorga nu era facuta sei u<

sureze munca de stabilire a textului. Pentru verificarea miilor de referinte unele cttotul sumare a fost nevoie de laborioase investigatii in biblioteci publice Sj particu<lore, neurmate macar de satisfactia de a fi descoperit toate lucreirile cautate, Docanu le scuai, aceastä meirturisire explica eventualele gre;e1i, pe care rivna si pietatea,editoarei n-a izbutit se" le elimine cu totul. Ele ar fi fost probabil mai numeroase,

34 Din aceleasi consideratii, s-a evitat unificarea indicaiiIor cronologice referitgare la eveni-mente insuficient cunoscute, datate de specialisti felurit, dupd sistemul" adoptat de fiecare. Ase-menea nepotriviri, precum si eventualele contraziceri, ca, de pildd, aceea privind originile civili-zgiei egiptene ar fifost de bund seamd inldturate de autor, cu prilejul revederii materialelor, in,clipa redactdrii. lorga insusi releva pentru sine nevoia acestei opera4ii, intr-o insemnare ce ni s-apastrat (caietul VI, fila 85 a manuscrisului), dupd care ii propunea sd caute a pune de acord anu-mite stiri din Kittel cu altele din alt izvor.

35 Chiar si In acest domeniu, era inevitabil ca informaIia de care cineva putea dispune in,1940, in Bucuresti, sd nu fie indestuldtoare, fdrä a mai vorbi de imprejurdrile cu totul neobisnuite-in care lorga era constrins sd lucreze. Astdzi, ca urmare a avintului excep/ional cunoscut de sap-turile arheologice pe intreg intinsul globului (incluzind regiuni niciodatd explorate inainte), carac-terul desuet al documentdrii folosite in fragmentele Istoriologiei e Inca si mai evident. Dar, cums-a remarcat in mai multe rindurl in text, aceasta nu-i o carte dupã care sa-si pregateascd cinevaexamenele, nici un rezumat constiincios al ultimelor rezultate olyOnute in diferitele compartimenteale istoriei universale ; e o interpretare personall a dezvoltdrii civilizgiei in ansamblu, o medi-ta/ie bogata in sugestii si puncte noi de vedere asupra drumului parcurs de omenire de-a lungulmai multor milenii, vazut intr-o perspectivä originall si zugravit cu mijloace preconizate ad pentru,

XIV intiia oard.

Cuvint inainte

fdrä ajutorul mai multor prieteni i colegi care au contribuit cu sfatul lor la Pxarealocului fragmentelor si indeosebi la clasarea materialului preistoric". Multumiri secuvin de asemenea Secciei de tiince Istorice, care a imbr4isat cu dildurei ideea

acestor pagini inedite, cum si Editurii Academiei, care nu si-a precupecit sacrifi-dine pentru tipdrirea in cele mai bune conditii a lucrärii.

In anul celei de a treizecea aniversdri a fundärii Institutului Nicolae lorga", dindtrup unui end inscris din capul locului in planul de lucru al asezcimintului, editorii Is-toriologiei sint bucurosi de a-si fi ad6ugat truda modestä la activitatea pe care cercetä-tori de toate virstele o desrolsoard Ora preget in umbra tutelarei a Intemeietorului36.

D. M. P.Aprilie 1967

36 Pentru motive lesne de inteles, nu putea fi vorba sd se reia in acest cadru examenulscrisului istoric al luj Nicolae lorga in ansamblu, nici mdcar al conceptiei lui istorice, in legaturacu care literatura acumulatd in ultimele trei decenii e abundentd, lard ca justificarea unei buneOrli din aceastd productie sa apard evidentä. Dintre cercetdrile mai importante consacrate gindiriiistorice a lui lorga, dupd paginile lui N. Bagdasar, in volumul Filozofia contemporanä a istoriei,Bucuresti, 1930, pp. 221-237, mentiondm in primul rind memoriul lui N. Berza ; $tiinta i metoddistorica In opera lui N. lorga, in An. Acad. Rom., Mem. Sect. Istorice", XXVII, 1944-1945, pp. 245308 (de acelasi si lunga Introducere la N. lorga, Pagini alese, Bucuresti, 1965, I, pp. VLIX), studiilelui Al. Elian : Nicolae lorga i istoria universald (in Studii", XVIII, 1965, pp. 1261-1274) si Histoireet sociologie d'apres Nicolas lorga (In Revue Roumaine d'Histoire", V/ 1965, pp. 1091-1100), insfirsit, St. Pascu, Conceptia istoricri a lui N. lorga, in Acta Musei Napocensis", II, 1965, pp. 1-15.De tinut In seamd sint si interesantele contributii ale lui Eugen StAnescu la ceea ce s-ar puteanumi biografia spirituala" a lui N. lorga (in Studii", XVIII, 1965, pp. 1275-1312, si in Secolul 20",XII, 1965, pp. 13-24), precum si cloud judicioase note ale lui Dan Zamfirescu ; Meseria de istoric(in Amfiteatru", I, 1966, pp. 121) si Gindirea istoricä a lui N. lorga (in Tribuna"i X, 1966, 49,p. 6). Alte contributii in aceeasi directie pot fi aci trecute cu vederea, in asteptarea lucrdriloradincite pe care de bund searnd le va suscjta apropiata celebrare a 100 de ani de la nasterea invd-tatului. XV

pabb-cdrii

Prefat5

Aceastd lucrare, pldnuita pentru mai multe volume, cite mi le va ingadui vristaputirrta de a lucra, nu reprezintd prin titlul ei o pretentie, cum s-ar putea crede 1.

N-am iluzia unei descoperiri. Dar mi s-a parut cd oricit de folositoare ar fipentru cloud categorii de studii ; manualele i cercetdrile de specialitate, prezentareains4i a evenimentelor care, in forma necriticd, se gasesc, de altfel, in izvoare, secere ca ele sd fie inläntuite altfel decit prin succesiunea lor cronologicdsau prin anumeconsider4ii particulare, i anume prin felul cum ele colaboreald i concurg la acelmare lucru, cel mai mare din toate, care e viata omeneascd

Pentru aceasta trebuie facutd o strictd selectie intre ele. Nu toate fac partedin -esdtura ins4i a acestei vieti de-a-lungul timpurilor. Foarte interesante in eleinsele, valoarea lor raportata la intreg poate sd fie slabd, uneori chiar nuld. Numaice e caracteristic trebuie ales din multimea de tiri care, mai ales pentru epoca mainoud, e copleOtoare. $i pentru acelea care au rimas dupd aceastd alegere sint de fAcutapropieri, cum s-au incercat rareori, cind i cind de un Heinrich Gelzer i de un EduardMeyer, cu alte evenimente corespunzdtoare, in altd epocd i la alte grupuri umane.

Evident, aceasta e in legaturd cu individualitatea acelui care face alegereacautd legaturile. Pentru aceastd sarcind 111.1 folosesc prea mult, oricit ar fi de utile inaltd privintd, retetele de lucru din seminariile universitare, menite sal fabrice necon-tenit, pentru carierd mai ales, cercetdri de o presupusd obiectivitate. Trebuie säaibd cineva curajul de a intreprinde opera i de a-i primi toatd rdspunderea.

Procedind asa, pentru a face din prezentarea istoricd o tiinà, in sensul, deo-.sebit, al legdturilor logice in tot ceea ce s-a hotdrit a cuprinde, istoricul, pentrua-i pastra numele obipuit, nu face concurentd sociologului. Pe acesta II intereseazdanume credinti i anume forme de via-VA, pe care le urrnarqte de la un colt al lumiila altul, de la o margine a vremii la alta, puind aldturi constatdri care, dupd pdrerealui, s-ar lumina pentru aceastd apropiere, asa *Nat à emane legi in a cdror valoarese crede. Faptele ar servi numai pentru aceasta, pe cind, in conceptia noastrd deistoriologie, ele inträ vii In structura creatiunii ce se urmdrqte,

Elementele caracteristice intrd apoi intr-o constructie dinamia E vorba doarde tragedia acestui neam omenesc, i in ea, dacd sint scene care expun, sint i actecare duc mai departe conflictul. In jurul actorilor sint atitia care nu vorbesc, pentrucà n-au rost de a vorbi, dar i cei care vorbesc, in mijlocul acestor tdcute xoypec7sp6cso7ot n-au cuvintul oricind, ci numai atunci cind prin ce spun i fac se merge mai

1 Tin sa spun cd nu e o stiintl a istoriei", cum o predica, admitind legi de un caracterdeosebit de al stiintelor naturale, A. D. Xenopol (v. si Octav Botez, Alexandru Xenopol, teoretician

filosof o istoriei. Studiu critic, Bucuresti, 1928), nici In sensul ce se da astazi stiintii istoriei"In Germania (v. Aloys Meister, Grundriss der Geschichtswissenschaft zur Einfuhrung in dos Studiumder deutschen Geschichte des Mittelolters und der Neuzeit, LeipzigBerlin, 1906-1927).

2 c. 510.3

si

si

si

insasi.

2

,.--411A'

t".c

0 .,0

t....--0.r

leeN

-

1, a,a ''''

se

0, 0-0-14.-P,$.<

Iex".

)

-aedP1 1 S..... 45

1,41%

17).0 *v *-;. C..," 7r /-7

er-.. .C...- r,-.J 0-4. -T-- . I I- .4"..".. e ....-....,t... ,--,........4 ......... ...1._

,

r ......--. ....,/-z t...;-- ..;-,..._76.-..

4-(/.i.;-,-a

- .....'4... .6: 4, _

1,../ser". L.," Ef...../..-- .., 1...........4

e4( 4...; 11.-- . 12,------L 'e 44 -

'',7'-'2 -' . a-v-9-'' 0-...%q------Â ...-4" k) 7..t.:":.

'(-4'-',1 , -- 0.--

_ e 4/14.14-? is ra..., .

O..:4 .7_

et.

","."'

f-76

r, ;

te fr.....-rwh--4

(2c: a

Fig. 1. Prima paginä din Prefata Istoriologiei.

*Y-

-r,-

1..

. as" (1,- (Z.....-.. A t T -A-- 1.0---7:t .11,44*. ,'

- .2 7_;11---: AO., r ;

. 1kV, ,,

.

...... W-1,./..".....;

A ...

e--- 97e .--...' ..s

ko-b1-- P." iC .-

;

,,3., cp....; :t.t."4` 00, ..././..40,:'

...; .3,__,.......,..'t I.. 6,...A.1.41.

i4

(1.--- /....-.,--- 0....." ....67; .44/-*-: -. ;*7-4 * A;

VkV-4 s . .

4- ;42,44.-: r,-,-*--4

.._ .,

,...-- ,.... 7..-, 3

0-'1- car. -1,-- /.4 . ;''i/L.. ...--I

,.4c,05

C;--4 . e-

-4.:C"4-9--7.r(e(I..rI:

.

F

,

/r`C

IF "7

.-,0

g

---

-rro.

. IL/

,

Ai'l.''II

ff-I4p.,

s

90.4. :44

.

_ i

I .....,f_4.

4--:. %--. ;,

, A....40Z /..... .. .....e...- ,......., 1... .... 0.147,1.,./ a. st.)...511....X.

t2....i.,Z r, .....1.

.A ..

. . ,

...". ....4:4-- V..../ , ("--t ....-: 14.

,3: ,t, .,,. 2 t.-- 4

414.,......Z

...t.,

,S4

14.1......:

. L ,--

-......1.--4,-. c4,---+ I

..-Z i l'7",c

..1.t- A. 1,,/,-Z- y. - , i e .4, .. --.... -2

(../.. ,--.^.." r -- ,...., iv, _,:...._....i.

-- i ,,---;.. ,,...-e.....

.. .. 'lf &

74..'"' t--- 61 !U.*. ..0 'VI

- ... L....1e' AL__

i.-...,-hAt-e-" ......--- .4.1. ..:.-- -,,- e ,

Q.,..., 1_, ,--P-.:LT Is. - ..- ./...-, .,..f.,z,

&-..;..1.A. < C. 11,4.....

4.,:24&"04... c...

,,

2,.-- --- P....---/...- -,......-.4......--..

......;.-....-',.. 2.ii,..._(. 0.-.)../..-fra.-A.-

t..,,,.. ......

.--11--"' 64"......' .--..---s act- ,......- 4.....r..---: 4

.0...... o.-

.4.; .....41.,,,,-.?A., ...../4-:

fr,.wyt: ) g..-1 Li...!

^S

.

,

`4-

.

departe. Intre ei sint corifei i asupra lor se indreapta atentia, in momentul cindei sint astfel in frunte" (xopucA). In tragedia ateniana din cind in cind se audezvonul corului : el comenteaza, el judecA. Istoricul indepline$te acest rol, $i el n-aredreptul de fapt n-are nici putinta de a-I pArAsi. $i, in sfir$it, nimeni nu intra inscend, la momentul sau, fdra a fi prezentat $i cunoscut altfel decit prin nume care picanecunoscute $1 dincolo de care se trece fard a le cunoa$te.

Aceasta e conceptia dinamica a istoriologiei, opuse acelor prezentari staticecare informeaza, dar ou intereseald $i nu lamuresc decit prin ieftine artificii.

Dupd cele spuse $i in cuvintarea de deschidere a Institutului ce am pututintemeia, nu socot ca mai trebuie sa insist asupra acestor deosebiri. MA voi mul-tAmi, in putinul ce urmeazd, la aratarea acestor cloud lucruri : cum am cautat prinlucrAri anterioare, sA ma pregkesc pentru aceasta sarcina 1i, apoi, ce folos imi inchi-pui Ca s-ar putea trage din ceea ce cutez a incerca aproape de capatul unei vieticare a cunoscut multe osteneli.

Inca' de la redactarea primei Istorii a Romeinilor in colectia Heeren $i Uckert,condusa atunci de neuitatul pentru mine Lamprecht, declarind ca. nu am intentiade a prezenta lucrari critice de seminariu pe albi pareti goi" ceea ce a suparatpe unii chiar in Germania, fecunda mama a tuturor seminariilor ,am rAspins, cutinereascd hotarire, vechiul sistem de a impArti viata poporului nostru dupA dom-niile libere, cu ceilalti roman' in margine, $i n-am voit sa pun de-o parte o istoriepolitica pe ani, cu descrieri de batalii, iar, de alta, institutiile", ca $i cum ele inse$in-ar fi efluxul aceleia$i stari de spirit care (la $i evenimentele, ci am cutezat sa trecpeste planul irisu$i al lucrArgi, dind, nu Cara un scop politic, cu generoasa ingaduirea marelui revolutionar in domeniul istoriei, Istoria poporului românesc In cadrul for-matiunilor lui de State. Capitole sintetice string impreund toate manifestatiile devitalitate. $i n-am fost tinut de rdu pentru aceasta, de$i spiritele u$oare de la nois-au adresat totdeauna mai bucuros la Istoria, din -nejlorocire invechitd ca fapte $ipoate chiar ca judecatd, cu toata ga de marea valoare a ginditorului, a lui Xenopol.S-a recunoscut cd am trecut astfel mult mai presus de planul general al acestei colectii.

In deosebite ocazii $i in leg-turd cu jumatatea de veac de cursuri la Univer-sitatea din Bucure$ti, unde pot zice cd am fost primul profesor de istorie universala1i, in sensul ce am dat cursurilor mele, singurul, am umblat dupa legaturile a carorrevizuire o incep, in acelasi timp cind adaug $1 atitea altele. Pentru antichitate chiaram prezentat rezultatele unei tendinte spre sintela in colectia de conferinte pentruo societate de doamne, pe care am publicat-o supt titlul de Parecile unui nespecialist ;pe multe din ele le voi reline aici.

Am cautat apoi, in cloud serii de volume, sA stabilesc raporturi noi, mai largi$i mai precise, in acelasi timp, pe de o parte intre felurile de Wald omeneasca de-alungul istoriei $i, pe de alta, intre institutiile ce au ie$it din dezvoltarea deosebi-telor grupari sociale.

Am inceput cu prezentarea evului mediu, in prima lui perioada, supt formeleuniversale care acopar totul ; Papi qi imparati 0 am trecut apoi la formele urma-toare de colaborare omeneasca ; state $i naliuni, revolutii innoitoare.

Paralel cu aceasta, a$ezAmintele s-au infAti$at in felul cum derivd unele dinaltele.

Prefga

3

Istoriologia umani

Cum anume forme politice, ca Imperiul bizantin i cel otoman, reprezintaviata unei intregi parti a umanitalii §i larnurirea inaintdrii §i decaderii lor nu eradecit, oricare ar fi fost cadrul ce ni s-a impus, tot o opera de istorie universald.

A§ adaugi chiar cd, pentru a da o Istorie a Românilor, acum in urrna, in celezece volume ispravite cu citiva ani mai inainte, caracterul vietii noastre in trecut,care sta asa de mult in legaturile cu tot mediul inconjurator, a fost, incepind Incadin epoca preistorica, o solida preparatie pentru acelasi scop.

Am incercat sa aduc inaintea unui public mai larg rezultatul atitor cercetarisi a unei gindiri independente, si am dat atunci cartea in patru volume mari caree Essai de synthese de l'histoire de i'hurnanité.

Aceasta prezentare, intrecutd astäzi de studiile mele si chiar de conceptii cares-au dezvoltat pe urrnd, nu e o carte pe care, pentru asa de putinul succes ce a intim-pinat, In tard si in strdinatate, sä o reneg.

imi explic sentimentul de neincredere ce a provocat prin obisnuinta ca fiecaresa se tie intr-un domeniu restrins, dar mai ales prin faptul cã in ea, ca in tot ce amdat de la Mare le Razboi incoace, sint sparte saltdrasele geografice si cronologice co-mode pentru cine mita numai fapte si situatii prezentate cu arta.

Cind esti criticat sau dat la o parte pentru gindirea ta originala nu e rostsã te superi i nici sa te descurajezi. Ca ultima urmare a nenorocului Sintezei nus-a produs, o arata sarcina noud pe care o iau pe umerii bdtrini, lard macar sperantaca, data aceasta, voi fi mai mult inteles.

In ce priv*e folosul ce-I pot avea dintr-o astfel de lucrare, dad nu aceia care,ca un fink specialist francez in istoria Bretaniei singure i pentru singurul secolal XIV-lea, care, in Revue des questions historiques, declara ca in Sinteza mea corn-punerea e mai putin decit embrionard", cred ca orice cugetare independenta poatetrezi interes pentru aceia care, in loc sã caute un amanunt, si anume la locul chiarunde-si inchipuie ca neaparat trebuie sa se afle, Ii dau osteneala de a ceti o carte 0nu de a o consulta §i, pe linga aceasta, binevoiesc s-o judece potrivit cu ideea domi-nanta a autorului.

Dar oricare cetitor, chiar i acela care vrea numai sä stie, va gdsi aid l altceva.N-am crezut cã trebuie sã retin popoare si indivizi, asa cum ei au intrat in traditie.$i aici, n-am admis suverani ambitiosi", cind nu era conceptul insu§i al ambiliei,actiuni de glorie", cind ideea gloriei nu rasdrise la orizont, stapiniri teritorialeatunci cind teritoriul nu exista supt raportul politic, fapte facind parte dintr-unplan, atunci cind ele sint evident accidentale, consideratii teoretice la oarnenirase totdeauna straini de lumea de abstractii in care sintem deprinsi noi a trdi. M-amoprit asupra oricarui eveniment, oricarei situatii, oricarei psihologii, ca si cum intiiaoard ar fi fost vorba de dinsele. Am cautat a .convorbi cu ele si cu ei feird interpret§i astfel socot ca nu o data le-am smuls macar o parte dintr-o taina pe care, intreaga,n-o vor destainui nimdnui. Chiar daca rn-am oprit la parerea obisnuitd, ea s-a innoitprin aceea ca am cautat sa aflu ceva nou intr-insa.

Daca ar fi fost altfel, nici n-as fi scris aceasta carte. Cad, dupd atitea carli, cetite,ale altora, dupd cite le-am facut eu, am ajuns la desgustul. chiar la groaza càrii

4 inutile.

si

I-a

Mai ales astAzi cind omenirea e prinsa in strasnice dureri, mingiindu-se macarcu credinta ca sint dureri de nastere, astfel de carti inutile, oricite fapte ar cuprinde

chiar oricit talent ar manifesta, trebuie respinse cu cea mai mare hotarire. Fiindvorba de multele volume pe care mi le inchipui, a fi socotit ca fac un pacat impo-värind literatura noastra cu inutilitatea unui exercitiu de bdtrin pensionar, caruiaun decret-lege a avut filantropia de a-i impune odihna ultimilor ani.

Mai am datoria de a lamuri cum am lucrat.Am avuttot din dorinta de a intreba epocile insesi in mArturiile contemporane,

intrind In atingere astfel cu oamenii de care vorbesc printr-o comunicatie sufleteascadirectdnevoia de a recurge inn la izvoare, cautind pe urm'd numai anumite corectArila interpretii lor. Asa am facut pentru Istoria Imperiului otoman nu mai e nevoiesa o spun, si pentru prima forma- a Istoriei Romdnilor,ap am facut pentru Istoria vietiibizantine, pe care un istoric rus, dl. Ostrogorski, a binevoit s-o judece scrisA in fugA,atunci cind am muntii de note care mi-au servit pentru a reface si intregi o carteaparuta in limba engleza acum peste treizeci de ani asa a fi voit s-o fac si pentruaceastä grea lucrare. Am destul deprinderea de a gasi imediat esentialul pentruca s-o pot incerca. Intru tit am avut la indemina cartile sau extrase din ele in lucrAride a doua mina, asa am si procedat. Dar adese ori n-am avut decit scrieri din ultimacategorie.

In ce le priveste, cercetindu-le, n-am facut deosebirea, care se impune maiales tinerilor, intre ultima carte" si cele care au precedat-o, unele de multa vreme,

despre care va fi vorba in Introducerea" care urmeazA2.lata care a fost criteriul rneu fata de aceastä literaturA in care experienta

mai adinca, gindirea mai serioasA nu e a celor veniti mai de curind,

In sfirsit cred cA e bine sa vorbesc despre forma literard a acestei opere.Este un obicei, la cercetAtorii de amanunte si la sufletele uscate, a cAror obiec-

tivitate" nu e decit neputinta de a fi subiectiv, acela de a considera ca diletantisrntot ce se prezintd in alt vesmint decit al unor simple formule de transmisiune.

De la Ranke si Michelet incoace acesta din urrnA fiind un vizionar, uneorivoit, dar nu o data l un gicitor cele mai mari opere istorice au in ele si poeziasimtirii si poezia stilului. Felul acesta de infatisare a rezultatelor cercetarii e, dealminterea, o necesitate. Adevarurile" istorice sint de discernämint, nu de simpläconstatare l reproducere. Pentru a le prinde se cere tot ce cunostinta adinca a limbii,tot ce fantasia creatoare de definitii poate gasi mai fin si mai delicat. A vorbi despreoamenii i lucrurile trecutului in vocabulariul curent e a gresi de la un capat la altul.

fi vrut ,din partea mea, sa am mai mult talent poetic", pentru a fi mai aproapede adevar.

2 Pentru a nu lasa sä se creadd cS bibliografia citata a putut fi i utilizatS, voi spune de latnceput ca in cea mai mare parte e puss pentru a putea fi la Indernina acelora care vor lucra inmarile biblioteci ale lumii, care ;i ele au numai cite o parte din informatie.

Prefatfa

5

si

si

As

Infroducere

I

lstorie universal& lstorie general& Weltgeschichte, in sensul istoriologic" in carene aflarn pentru aceasta scriere, s-a facut mult inainte de a se ivi in mintea cuiva da-toria sau numai impulsul de a scrie, nu o cercetare de amanunt asupra unui punctcare poate fi interesant numai pentru autor, ci istoria unei cetgli, unui imperiuconsiderat in el insusi, a unui popor.

Cind, afara de listele de regi din Mesopotamia si de prezentarea istoria peparetii templelor egiptene, s-a alcatuit prima opera istorica, a lui Herodot din Ha-licarnas, in lumea dorica din Asia supusa de veacuri si menita a fi totdeauna supusamarilor monarhii universale, acest fapt insusi craclea istoriografiei un caracter mon-dial. Oriunde, chiar daca s-ar fi considerat, ca elin, si in afard de cetatea originilor,scriitorul era la dinsul acas& Unitatea politica, si chiar morala, a umanitatii era pentruel o realitate actuala si permanenta, dar in acelasi timp o necesitate a lucrurilor. Avedea universal era ceea ce se impunea de la sine spiritelor cind regele Persiei sta-pinea si in Ninive si in Babilon si in Teba si in Memphis, si cind el nu declarase ni-ciodata ca 4i parasete drepturile asupra elenismului liber.

De aceea la omul care, participind la entuziasmul elenic pentru mici victoriidin care se facuse un nou athlon al lui Herakles, nu se simtea legat de un loc si deun trib, nevoia de a cunoaste personal pe toti actorii unei mari drame pe care, dinnationalism", el o indrepta, egoist si superficial, spre Marathon, Salamina si Pla-teia.

$i altceva se adaugia pentru ca si Herodot, ca si ceilalti alcatuitori, abia po-meniti, de Myol. (notiunea fiind legata de logica" si de culmile metafizicesi mistice ale gindirii), sä nu se ingradeasca in margini de loc i de timp si sa nu seopreasca asupra singurelor realitati observate acolo si atunci. E doar vremea cindprimii filosofi", adeca urmaritori ai stiirrtei care e si intelepciune", cauta sa aflein potrivirea, echilibrul si colaborarea elementelor rostul naturii. Asa si el, He-rodot, trebuie sa caute elementele vietii umane, de pretutindeni si de totdeauna,in sublima sfortare de a intelege.

Daca la Tucidide e vorba numai de cetatile care se infrunta, cu coloniile lorcu tot, si, in fund, abia o viziune indistincta a mediului universal, e pentru ca, defapt, atenianul, traind in mijlocul luptelor si triumfurilor tribunei in agora, nu faceun Airyoc, o istorie, ci, cu discursuri plasmuite dupa cele atit de adesea auzite,el pledeaza pentru toti grecii, din toate clanurile, procesul atenian al razboiuluipeloponesiac". $i tot in sensul atenian Xenofonte va prezenta prin Elenice eveni-mentele vremii sale, ceea ce se petrece in Persia cu participarea sa proprie fiind 7

8

/31;12-9'ê ")..

?F'27- 4.-

6..A 7 .-..-

-11. 4.1.IC.

1 ' A 11-r

L............ S...

, 4 ---:

..-../i

2

7

.....,,,e4,..,--.

J.--...--1...

71-L. 2-. ,z, _ ,, ;,..... ;,-..

7 - - -- - w-

ar, . ..---_,..

.,[. ,...-- ' 1.......--- p ""....---( ........_-,.......

Aj...'''..----,.....7 23:: 0., C.... :.;Ze"...... -..---"0.-- .....-Z '..Z ..-... ...--- ....r.:

9+,."-`-:" 4.,"""*".s-..-= .-:A..? 1,........?; G. 4-,---..---- , r....t...-,

1.1.-- p....1,. L.-.

,:a.-------a...,..; A #./....-"-. --ra....* ..-, ...rm....W. J....! 1.071....., -41:-.:

t.....--4....fr--E..,,,e, ,_,..1..,..... c ?....._,

z-P "--4:. .,"-:--, 1;',..:,4...,47-

f.... t---,P-',-,----- 1"1---, ."----'

.,..,.......4.,p...,(..,:..-- ,----. ,,(2,- ,i2, _ .:,t,......... ,,,,,...,<,.

.,, .

-A-- ........",-,47 4".: - - 7 -e p '...... as.. e , t 4,_,..

,--c-------, 4 ......:: ,..------- ,,..,.. 1, 2,:, ,.......P'. 4 -:Z.

2,-

........ ta.........). L

';'::... ,',,,,:: --

.,._(---., A.,.., ...:- ....,2,...4- -?-_-___IA , .,..:,,,, 1.-,-.4-----,, 2.,

as."-E'l-4-....----' v 6-....-2 1

"-=--------- .0., ,--:-.. O-7,-.--: z---- -,--D-2.

.....1

.._ )..----..... /2,........ ,..-

'rt.-4 ....

--,

..,...,_. ,.0,.... c..- - ........- f,:o..". 7 -y-7 -t-----10.-...t,,, 1'''11--- ...{Cfa ,4,1,--1A,s-alt

,,,, <-0--". .= -- L.... (... 41,..,, ,1

.

,-2--- -----t 1.----------t. c,i;'''' ,,,,,,--, es ti-asc e-,-..-...t. -,.--.., ...tr''.

..A,. .1".

-1;.;_4 4,-:-., ....-.-:et. ),......- ,I .....- As...,

, . - ^ .;

p.....,..;, ,,,..,. 1,.......y '24, .......: .....:::. b ,..:-.. -,.....-,-rt" ..e..T.r...:--, 1.....

Fig. 2. Prima paging, din Introducerea Istoriologiei.

ci A4 I 11 1c1\ 4 ,

:10..cA ,A :i1

.

.;:c1 , ) c-14

? r

1,11,3

,,144

I t

d'

a

k1 I

;t

1k

0

Introducere

pentru el numai memorii de campanie sau romanul pedagogic din Ciropedia sa fa-buloasa.

Istoria insAsi a Atenei ori a Spartei, ori a altui grup cetatenesc, n-o scrie ni-meni.

Dar cu Polibiu, ca si cu Plutarh, ne-am intors la istoria universala inteleasaistoriologic".

Pentru cel dintii ca si pentru cel de-al doilea, grecitatea in noile ei formede coalitie si Roma acum in progres cuceritor sint un singur lucru, Orientul rAmi-nind de-o parte numai pentru ca, pina la cucerirea, care e o reintegrare, a lui Ale-xandru cel Mare, caracteristic factor de sinteza a vietii omenesti in antichitate, elinsusi s-a izolat. 5i acest lucru se cere, pentru primul, explicat pina la ultima fibrA,cu excursuri si reveniri, intocmai CUM le intelegem astazi istoriologic". La celalalt,care cautA, ca dascAl, pentru tineri pe care-i creste, icoane pedagogice, lumea in-treaga-i sta deschisa pentru a culege din ea tipurile eroice care-i convin mai mult.

Pentru Diodor din Sicilia, insula, intre Grecia, Africa i Italia, care e ins AOun punct central de istorie generala, totul intereseaza la toate natiile si in toatelocurile si, in aceasta atmosfera, care e acum romand, el merge si pina la originileetrusce ale cetatii dominante ski vintura legendele.

Daca Roma, prin Titu-Liviu, se opreste in istoriografie la propriile ei fapte,e pentru cã acum ea ajunsese a rezuma umanitatea politicä si, trecind intelectualla elenism, a lua asupra-si idealele Greciei. Nu e o mindra osebire, ci läsarea la oparte a ceea ce s-a infundat de la sine in trecutul unde acest retor, care scrie decomanda dupa o conceptie oficiala, nu crede ca trebuie sa se coboare pentru a-Idescoperi.

51 de acuma inainte tot ce e roman ca istorie e prin aceasta chiar universal,dincolo de orizontul mediteranean, elenic", nefiind decit barbarii care sint activiin istoria lumii numai prin invaziuni si devastari.

I I

Conceptiei romane i-a urmat conceptia crestind, de acelasi caracter univer-sal, si mai puternic afirmat.

Intereseaza acum, in loc de orbis romanus, Ecclesia Christi. A-i povesti suferin-tele si triumfurile e a face, cu Eusebiu, Teodoret, Evagriu, Sozomen, istorie alumii.

Ideologia crestina cla acestei expuneri o perfecta unitate prin ace/ etern ele-ment dinamic care e vointa lui Dumnezeu si opera de mintuire a omului. Cum din tre-cutul evreiesc s-a pAstrat Biblia, din care, data fiind slAbiciunea organizatiei poli-tice a unui asa de mic popor, mediul universal, mesopotamian si egiptean nu lip-seste, se complecteaza acest orizont al celor patru stihii ale lumii".

Oprindu-se asupra unor biografii de sfinti sau de suverani, unor serii de eve-.nimente, scriitorii de istorie ai acestei epoci de peste o mie de ani nu desprindnumai ceea ce priveste un star, o natiune". Cind se produc cele mai mari acti-uni medievale, ele sint sau incercari de a restaura, prin campaniile germane in Ita-lia, ordinea romana universala, sau sfortari comune de a restitui crestinatatii acel 9

turiologia umanä

stint centru al tuturora, care e locul patimilor Domnului. Istoria Cruciatelor eistorie universala, revenire la Orient pentru a-i confunda noua realitate in viataOccidentului prab4t asupra-i.

Dar istorie universala in cel mai deplin inteles al cuvintului e aceea pe careo dau bizantinii. Aceasta i and ei manifesta punctul de vedere general al ortodoxieisupranationale i and ii stapinete mai mult, in epocile de revenire la antichitate,ideea romana a vechiului orbis.

Epoca moderna, legata de regi, de dinastii, restringe mult cercul vederii. Dar,cita vreme a stapinit spiritul RenaTterii, mediul romano-elenic e acel0 pentru toti

umanitatea cuprinde i covirte totul. Aceia care, in secolele al XVI-lea i alXVII-lea, scriu in Italia Istoria timpului lor" i pe urmele lor merge, intr-oopera scrisa latineTte pentru intelectualii de pretutindeni, de Thou, Thuanus nufac decit continua firul istoriei universale, cu indeminari istoriologice" in legaturicare nu sint totdeauna ale cronologiei.

Mari lucrari analitice in a doua jurnatate a secolului al XVII-lea au acelasi ca-racter de universalitate. Adaug ca, trezindu-se spiritul de cruciata contra Imperi-ului otoman in decadenta, luptele la care participd alaturi cu imperialii atitea grupemilitare de caracter national, o bucata de vreme supt hegemonia mondiala a mo-narhiei spaniolei de aceea Ranke a avut ideea fericita de a grupa istoria vremiisupt rubrica acestor cloud monarhii : a lui Filip al II-lea i a lui Soliman cel Maretrepeta in acel0 sens general vechile sfinte Gesta Dei per Francos, aducind cu eleo istoriografie in care nu mai apar deosebirile intre state

ldeea filosofica" restabileTte i dezvolta conceptia istoriologica. Dupa Leib-niz, pentru care exista, ca i pentru Descartes, o singura Europa intelectuala,cel dintli recomandind cruciata in Egipt lui Ludovic al XIV-lea, celalalt fiindacasa ca i in Franta la calvinii din Olanda i la Curtea reginei Cristina a Suediei,Voltaire, reprezentantul i aparatorul omului" cu drepturile lui, va da noua is-torie universala, conceputa in spirit, a secolului al XVIII-lea, pentru ca de acolo saplece, la germani, un intreg grup de istorici ai lumii", in fruntea carora sewaza omul cu adinca gindire careafostSchlözer'i contemporanul Gatterer2, iarin Elvetia Johannes von Muller, inn istoric national", apoi, pe rind, i chiar inacelasi timp, admirator al lui Frederic de Prusia i aF lui Napoleon, caracter deun servilism naiv.

Si interesul public pentru ce priveTte trecutul tuturor natiilor e ap demare incit se fac tovar4ii de invalati pentru a da, in volume separate, partileistoriei universale, in Anglia intii, prin Gray i Guthrie, apoi i in Germania3.

1 Asupra vieii ca om a acestui ginditor puternic ;i de o rard originalitate fatd de secolulsail, v. lucrarea despre fiica lui, prima doctor In filosofie, Dorothea von Schlozer, Der PhilosophieDoktor. Ein deutsches Frauenleben um clie Jahrhundertswende 1770-1825 de Leopold v. Schlazer (Stut-tgartBerlinLeipzig, 1923). Am intentia de a consacra acestei vieti inse;i, de care se va vorbi dealtfel In volumul respectiv, un studiu de atmosferd moralä la sfirlitul veacului al XVIII-lea ;i ince-putul celui urrnator.

2 V. ;i cartea mea, Generalitoti cu privire lo studiile istorice (editia a III-a, Bucure;ti, 1944,p. 289).

3 Allgemeine Weltgeschichte. Im englischen herausgegeben von With. Guthrie und Joh. Gray, Ober-10 setzt und verbessert von verschiedenen deutschen Gelehrter, Troppau-Wien, 1784-1804.

si

si

I.

natii.

Introducere

Dupa aceasta conceptie, omul", care ar fi in fond acelasi, trebuie cautatin toate locurile si descoperit supt toate formele, dar fara a putea, a trebui chiarsa i se recunoasca adesea fundamentalele osebiri. Dar un nou element dinamic seaclaugd : conceptio nelimitatului progres umon, in care, ca intr-o dogma, se crede.Cum iese omenirea din tenebre", de supt apasarea superstitiei" religioasea tiraniei" monarhice, cum se indreapta spre libertate", care e de acelasi fella toll acuma, precum fusese in antichitate, cum e o datorie ca spiritul intelec-tualilor sa ajute aceasta indispensabila eliberare, aceasta constituie marele elementde legatura intre tot ce fac oamenii razletiti pe fata pamintului.

Veacul al XIX-lea, chiar cind romantismul retrograd, religios si monarhic,pare a se opune filosofiei" compromise prin excesele iacobinismului care se re-dama de la dinsa, pastreaza aceste conceptii dominante, a cdror generozitateatrage in chip firesc sufletele cele mai nobile. Precum Gibbon, in a doua jurnatatea secolului al XVIII-lea, combatea contra tiraniei", aratind decadenta Romei tirziisi a Bizantului, Michelet lupta pentru o noud revolutie mintuitoare, iar Ranke,care nu e un militant, se simte om al lumii. Cind Mommsen, oricit ar fi influ-entat de politica de realitali a Germaniei dominate de Prusia, prezinta istoriaRomei, el pare a prezenta modelul unei noi hegemonii in condi-One neaparatepentru aceasta. Cantii, in Italia, pleaca de la conceptia lui genre humain al fi-losofilor".

Dupa 1850 intreprinderile de librarie servesc, cu sacrificii adesea rasplatite,aceasta tendinta. Oameni ca Rotteck, calduros aderent al ideilor Revolutiei fran-ceze, care a dat un interesant studiu, care ar merita retiparit, despre dezvoltareamoderna a studiilor istorice in Germania, la Memoriile Academiei de stiinte mo-rale si politice"4 din Paris, la 1841, ca Schlosser (n. 1776), format la Gottingen,ca Schlozer si Spitt ler, ca Planck, istoricul Bisericii 5, ca asociatia Corvin si Helo,sprijinita de librarul Spamer, care apoi se adreseazd pentru o refacere complectalui Kaemmel, ca Weber care, pentru caracterul practic al capitolaselor sale, va fitradus in limba franceza, onoare de care s-a impart4it numai CantO, de o ideo-logie personala si superioara, intreprind singuri aceasta strivitoare sarcina, fartputinta de a generaliza si talentul lui Ranke. Popoare mai mici, ca ungurii, imitacu sacrificii mari6.

4 Savants étrangers, I, p. 633 ;i urm. El pomene;te ca reprezentanti contemporani ai genului,pe linga Heeren si Schlosser, care a scris ;i o foarte bund istorie a secolului al XVIII-lea, qi peSchneller ;i Pfizer, pe Herder (pp. 652-6, 660 ;i urm. si p. 661, nota 2). Spiritul universal" sesi.rnte In aceasta generatie ;i prin recunoaterea rolului Revolutiei franceze. V. si E. Brandes, Uebereinsge Folgen der franzosischen Revolution far Deutschland, 1793. In Biografia universald a lui Schrockh

la care adaugim publicatiile franceze de la jumdtatea secolului al XIX-lea, Biographic generale;1 Nouvelle biographic generale se afld ;i contributii pretioase (de ex. de Leon Renier).

5 Friedrich Christoph Schlosser voise sa scrie ;i istoria iconoclaTtilor. A scris si istoria seco-I ului al XVIII-lea. V. Jahrbuch der illustrierten Monatshefte", XIX, p. 484 ;i urm. In volumul prece-dent se dd ;i biografia lui Schlözer. A se adaugi ;i H. Dittmar, Die Geschichte der Welt vor und nachChristus, mit ROcksicht auf die Entwicklung des Lebens in Religion und Politik. Kunst und Wirtschaft,Handel und Industrie der welthistorischen Völker, 6 vol. E interesantä conceptia ;i In ce prive;tepopoarele de istorie universall",

6 Pentru problema istoriei culturale, v. Albert Richter, Die Kulturgeschichte in der Volksschule,Gotha, 1887 ; Johann Bengel, Geschichte der Methodik des kulturgeschichtlichen Unterrichts, Wiesbaden,1896, ;i bro;ura mea, Generalit0 cu privire la studiile istorice (ed. III-a, Bucuresti, 1944). 11

si

Istoriologia umana

Cind cercetarile speciale ajung la mari rezultate noi, colaborki se injgheabdpentru istorii universale in prezentki particulare" (Einzeldarstellungen). Onckenocroteste o astfel de intreprindere, l apoi, reluind opera lui Heeren, el insusi spi-rit universal 7, si Uckert-Lamprecht care, innoitor al istoriei poporului sau, n-a ajunsinsa, dupd fixarea unei noi teorii a istoriei, la infalisarea pe aceste linii a trecutuluiumanita,ii intregi. In Fran Lavisse, istoric al Prusiei lui Frederic al II-lea, si Rambaud,care a strabatut un secol din Bizan i istoria Rusiei, fac o istorie universald de capi-tole incredinlate specialistilor i, in volume intregi, cu unele indica-tii ale organiza-torului, Henri Berr, pune la cale, cu intenii sintetice care lipsesc insaaproape complectla colaboratori, o noud si vasta Istorie universald in fragmente. Al Aturi, libraria intre-prinzatoare a Frantei biruitoare in Mare le Razboi cid colectia lui Glotz, istoriculvechii Grecii, a lui Halphen si Sagnac si aceea, cu mai puTin succes, dar de un tinerescavint, a lui Cavaignac. Se incearca si istorii universale supt forma de manuale, incepindcu acela, atit de onest lucrat, al lui Gabriel Monod si Ch. Bémont.

PinA si Anglia, al carei interes se mArginise atita vreme asupra propriului trecut,e prinsd in acest avint entuziast si astfel Universitatea din Cambridge, chernind, casi Lavisse i Rambaud, chiar si colaboratori straini, cla o mare istorie generala, in carecapitolele nu se asearnAnA si nu se complecteaza.

In acest timp Germania datoreste numai spiritului vioi al lui Helmolt o noudWeltgeschichte, cu aceeasi colaboraIie internationald, in care se incearca o noud baldantropogeograficd, in tam lui Ratzel, rasele inferioare americane avind, intr-un vo-lum intreg, mai mult loc cleat Grecia creatoare.

Nu vreau sa las la o parte interesanta intreprindere a unui catalan asezat inAmerica, spirit indraznet, J. Pijoan, care a dat unei edituri din Barcelona o Istorieuniversald admirabil ilustratA, in care nu o data se incearca un nou fel de orinduire.Ea a trebuit sa patrunda larg in tarile americane de limba spaniola.

Incercarile librariei Hachette de a populariza prin iIustraii alese cartea de Koalaa lui Albert Mallet sau aceea a altui librar parizian, Quillet, de a face sa se redactezede Petit, Allain, Ganem o alta istorie a tarilor si popoarelor", cu aceeasi ilustratiesuperioard textului, nu folosesc nimic tiinil 8 - asa cum incearca a o face lucrareade fatA, care, in afard de metoda aratata in Prefata, poate reclama aceste cloud insu-siri: de a nu fi o compiIatie i de a rdsturna notiunile conventionale.

7 V., de el, si Manuel historique du système politique des Etats de l'Europe et de leurs coloniesdepuis la decouverte des deux Wes, (tr. fr.) Paris, 1821, si Essai sur l'origine et les principes destheories politiques et sur l'influence qu'elles ont exercee dans l'Europe moderne.

agile de spirit universal au pentru noi mai multä insemratate decit acelea despre toateärile si naiile, dar caror acest spirit le lipseste. In acest sens poate sa aibã valoare si o carte

ca Haberlin, Vollstondige Geschichte der politischen Historie des 18-ten Jahrhunderts, ling aceea, cuacelasi titlu, a lui Schlosser. Ele arat& o intelegere total& a unui secol incheiat cu o caracteristiddefinita. Poate fi in aceastä conceptie si o influent& a celor dou& lucrari de relativã sintezd alelui Voltaire, Siècle de Louis XIV si Siècle de Louis XV. Ele se pot aseza ling& istoriile europene, fiesi in form& cronologica si pentru un anume timp, din aceeasi epocd, Die europaische Forma, 17021734 si Die neue europaische Forma, 1735-1756 (in 197 caiete), chiar F. v. Raumer, Europa minEnde des 17-ten Jahrhunderts bis zum Ende der amerikanischen Kriege (1763-1783), Lipsca, 1839.

Nu rezolva nimic nici Istoria", tradusa si in alte limbi, a unui scriitor englez de valoarea12 lui Wells. Cf. si D. Mardner, Weltgeschichte, 1892 (si cu table cronologice).

8

:ntroducere

Si In aceasta nu se cuprinde o pretentie. Doar Ettore Pais, cu ale carui legaturima onorez, a spus cindva: E un caracter al oamenilor cu mic bagaj intelectual, darin schimb cu o mare prezumtie, elogiul neschimbarii cugetarii. $i istoriografia sedezvolta cu evolutia patrimoniului stiintific si cu maturizarea Imprejurarilor socialesi politice contemporane" 9.

Din toate aceste silinti, dintre care nu e nici una care prin spiritul sau prinrezultatele ei sa nu tinda la Intarirea marii idei a comunitalii umane, se desface prin-cipiul pe care asa de frumos ii enunta, vorbind totusi de statul national caruia-i apar-tinea, Bluntschli:

Dezvoltarea omenirii nu presupune numai libera manifestare si concurentanatiunilor ca fiind conditia fundamentala, ci ea pretinde tocmai legatura natiunilorspre mai Malta unitate"

Niciodata mai mult ca astazi nu trebuie afirmata cu hotarire, contra oricaruiprincipiu, oricarui interes i oricarii puteri, aceasta dogma.

9 E proprio degli uomini di piccolo bagaglio intellettuale, ma in cambio di grande presun-zione, l'elogio dell'immutabilita del pensiero. Anche la storiografia si evolve con l'evolversi delpatrimonio e col maturare degli eventi sociali e politici contemporanei".

" Die Entwicklung der Menschheit setzt nicht bloss die freie Offenbarung und denWett-kampf der Nazionen als Grundbedingung voraus, sondern sie verlangt hinwieder die Verbindungder Nazionen zu der hOheren Einheit", Die nationale Staatenbildung und der moderne deutsche Stoat,Berlin, 1870, p. 31. Cf. si Julius Schaffer, Die Zerstorung des Volksgedankens durch die Rassennatur.

Asupra problemei rostului individualitáilor in istorie fall de fenomenele de massa, am ardtatpunctul meu de vedere inca in discursul de intrare la Academia Romana. Asupra valorii relativea manualelor" fara note, observgiile mele in revista Le Mois din iunieiulie 1933, p. 153 si urm.(L'histoire universelle et les exigences du present).

Pentru ideile filosofului german Eucken contra historismului", v. articolul sau Die Ober-windung des Historismus, in Schmollers Jahrbuch", 1938, pp. 191-214.

Asupra legilor in istorie si Fr. Eulenburg, Ober Gesetzmassigkeiten der Geschichte, HistorischeGesetze, In Archiv für Sw. und Sprache", II, 34 (1912).

Asupra concepVei sociologice mai noua, Fr. Oppenheimer, System der Soziologie, Jena, 1929(Sozial und Wirtschaftsgeschichte Europas) ; A. de Bella, Corso di sociologia, 1889.

Despre istoria din punctul de vedere actual al raselor, e luminoasa cartea lui Hedler, Rassen-kunde und Rassenwahn, 1932 : K. F. Wolt, Rassenlehre, 1927. 13

j.

ARe deslu§iri metodologice

Istoria, in proportii mai largi, se poate scrie in trei feluri:Prin compilatia celor din urrna scrieri asupra deosebitelor materii.Prin intrebuintarea aproape exclusiva a izvoarelor, cum am facut-o pentru

Ltoria romônilor, ca i pentru istoria Bizantului i a lmperiului otoman.Dar i prin adaugirea la aceste cloud sisteme de informatie i a aceluia care

recurge 1 a orice a fost idee sau sugestie la inaintai mai departgi, unii de o maresuperioritate intelectuala, pe ling tot ce pot aduce uneori acei care au facut ei inidescoperirile, i la orice caracterizari prin formule fericite, decit care nu s-au gasitori nu se pot gasi mai bune.

Aa am procedat.

0Metoda pe care am urmat-o e aceea a studiilor medievale, rareori urmata pentru

istoria contemporand i chiar pentru antichitate. Ea consista in a recurge la izvor,in a nu-I pune impreuna cu Ftiri mai noua i cu elemente poetice, lasind insadrumul deschis ipotezelor, neaparate, care se sprijina pe dinsul, pe dinsul i peparalelismele geografice i istorice care ajuta ap de mult lamuririle.

0Nu se poate o istorie cu capitole culturale anexate, ca in prezentarea arheo-

logica. Elementele cuprinse supt numele de cultura trebuie sa intre i ele ca elementviu in fiziologia dezvoltdrii istorice, in care au uneori un rost esential. Nu insa toa-te, caci unele enumerari de institutii nu au mai mare loc intr-o astfel de expunerede cum, astazi, ar avea-o i4rarea tuturor formelor, aa de complicate, ale socie-tatii contemporane.

0

Neputindu-se da o adevarata expunere istorica, se cauta in istoria Babilonieii Asiriei a o inlocui cu ap-numite capitole culturale. Ele nu fac decit sa distraga

atentia de la firul principal al expunerii, intercalind pagini de prezentare staticö.Ne vom feri sa o facem.

Astfel de intercalari cuprind in ele insele mari posibilit4i de a gre0. Se cautaa li se da o unitate, i aceasta e mai totdeauna artificiala. Se leaga impreund consta- 15

i

Istoriologia umand

tari care vin din alt mediu si apartin altei epoci. Acel care le uneste are in vederetermenul ultim, mai bogat si mai clar, si forteazd restul pentru a-I putea armonizacu acela.

13--c

(::.-..

....A. 4:1r>4.

,oo..

"10/Qr.,

rytY ,LCoon

e_

1 a Z7

4,

Fig. 3. Fragment din cap. Alte desluVri metodologice

Deosebirea fundamentald e intre istoria care spune tot ce se stie, pentru a-Ispune, si istoriologia care nu se opreste decit la faptul caracteristic, expresiv,pentru a-I comenta.

16

$

1

_J .. .......

--....... ,ft.....± ow-740-- Illo.....

i,,,,, 4.,,. -"'"-e. 4. -U--- .

10/10, ,Le, Q....:01.---: e....-- ". r

,e0%A.I'''. 41/11,..14,ag,,,,,s-tertCZ.:

1....' :C

(1'''';.1 L.:1.474.5....?,,, .....We.e4" tr.* 1-f.ett ' . : fr.e.---.---4--,-

. ,--........1:, lira-"'"': ...12., c..,... .,;:. t........t...... ,:.."...

4.1... AVB.A.A:(7

fr7.-

1) -1 p(`-`--

"7/; w

a. t-0-

Zja.--*/

r:e.f. 4:.

/tdaIJ,

e. PX.jeeA .at

A

L.--i-

4

9"....1 11--"-^--.

0 (1_517.,--Zr--....1' ..

. """:" .s2. :::.<,,,

..,-1--- 4r .,..5+-..ws

so. .... ...........r>---". lrru -- I2 a p-2--.-06--- i --,---"-: ...:,

4,0 '74,1t0--'a ..,---

'1 .

h..,,..... , ,, ,--- et....

es"

X,^ 6 ea...- 1.:*- 1,- 3--.'''. 7...

.4jegi;y-...,..4,,... Aja-t,..-- ....... 1" . .....

A...:t4 /.1,

;72.--- 'v?

re-ri

I PREISTORIA

3 c. 510

Note asupra dezvoltkiistudiilor de preistorie

Inca de la 1800 incep descoperirile de unelte de piatra in Anglia prin JohnFrere, far& a li se fi recunoscut insemnatatea 1. Pe urrna numai a venit seria curajoasaa cercetatorilor francezi, de la Boucher de Perthes la Mortillet, cu sapaturi caremerg de la Chelles, Moustier si Solutré...

Dezvoltarea studiilor de preistorie merge de la danezii Thomsen si Worsaae,cercetatorul asa-numitelor kjoekkenmoeddings, pe care le compara cu constatarilelui Darwin in Tara de Foc asupra mincatorilor de scoici, prin Steenstrup, apoiSophus Muller si Montelius, care si-a intins cercetarile personale si in Asia Central&si Africa, pina la Undset, cu cercetarile asupra culturii de fier i pina la reprezen-tantii de astazi ai acestei

Pentru inceputurile studiilor de preistorie, Inca din 1734, v. si H. Le Hon,L'homme fossile en Europe, son industrie, ses moeurs, ses oeuvres d'art, Bruxelles, 1878,dupa descoperirile lui Boucher de Perthes, apoi cele de la Aurignac, cele din Belgia,ca pestera de la Chaleux, lint& Dinant, un adevarat Pompei" preistoric, cu vre-o30 000 de unelte gasite (pp. 62 si urm., 110 si urm.) si cartea lui Carl Vogt, Leconssur l'homme, sa place dans la creation et dans l'histoire de la terre, tr. fr., Paris, 1878,si Charles Lyell, L'ancienneté de l'homme, 1864. El da sirul pesterilor in legaturãcu aceasta prima umanitate (pp. 71 si urm., 105 si urm.), osebeste pesteri de lama,cu vetre, si pesteri de vara, fara ele (ibidem, pp. 89-90). La el se afla si desemnuriingrijite, demne de reprodus.

Ca mari lucrari germane inainte de 1870 sint a se cita: Adolf Bastian, DerMensch in der Geschichte, Lipsca, 1860 si Theodor Waitz, Anthropologie der Naturvolker(1859 1871).

Primitive culture (Londra, 1871) a lui Edward B. Tylor, care daduse, la 1865,Researches into the early history of mankind, a fost tradusa in limba franceza de PaulineBrunet in 1876 2. Inca din 1865 Lubbock tiparise Prehistoric times2.

01 Teohari Antonescu, Lumi uitate studii literare i orheo!gsce li, 1501, p. 17 i urm.3 Si traducerea germanä i ruseascl. el Inst4i da bibliog rafia lucrärilor sale anterioare in pre-.

fata acestei lucrdri capitale.3 John Lubbock, Prehistoric times, os illustrated by ancient remains and the manners and customs

of modern savages. Londra-Edinburgh, 1865. 19

ztiinti.

Istoriologia umana

Ca bibliografie noua, pe ling cunoscuta lucrare a lui J. Déchelette, Manueld'archeologie prehistorique, celtique et gallo-romaine, 5 vol., 1908-1931; J. de Morgan,L'humanité prehistorique, Paris, 1924, Les premieres civilisations, Paris, 1909; G. deMortillet, Le Prehistorique: origine et antiquité de l'homme, Paris, 1900; René Guérin,Les hommes avant l'histoire; F. Boas, General anthropology; C. Furon, Manuel de prehis-toire generale, Payot, Paris, 1939; A. Vayson de Pradenne, La Préhistoire, Paris, 1938;dr. L. Capitan, La Préhistoire, 1913; René Verneau, Les origines de l'humanité, Paris,1926; de Nadaillac, Les premiers hommes; E. Hamy, Précis de paleontologie humaine,Paris, 1870; E. Cartailhac, La France prehistorique, d'apres les sepultures et les monuments,Paris, 1889.

Bibliografia la noi e foarte bogata pentru teritoriul nostru si ce e in legaturacu noi, de la I. Andriesescu prin V. Parvan la scoala de preistorie a acestuia. Darpentru preistoria generald aici, trebuie sa trecem de la interesanta brosura neobser-vata a lui Grig. C. Butureanu, diletant plin de entuziasm, Preistoria V popoarele arice,pentru trebuino elevilor de liceu, cursul superior, Koalele normale, primare, etc., Iasi,1897 cindrazneata si ideea, care nu s-a exprimat aiurea, a introducerii acestei stiirqi,si astazi numai in formatiunea ei insasi, cu atita mai mult In adaptarea ei la istorie,In InvatamInt) si de la articolele altui diletant, repede trecut la alte ocu'patii, G.Diamandy, la recentul manual, asa de bine facut, al lui D. Berciu (Tndrumdri in preistorie,Bucuresti, 1939).

Consideratii asupra metodeiIn cercethrile preistorice

Reconstituirea vielii primitive a omenirii se poate Incerca si prin cercetareacopilului, care o reproduce. In aceasta privinta erau de mare folos desemnurile copi-laresti originale pe care Karl Lamprecht le aduna in ultimul timp al vielii sale sicare nu stiu daca n-au dat loc la o publica/ie, nici unde se mai pastreaza.

0De sigur ca, In lipsa marturiilor scrise sau usor interpretabile din aceasta

istorie de atitea mii de ani a omenirii, singurul mijloc, afara de o asa de nesiguracercetare a dezvoltarii pe care o repeta, in primii sai ani, copilul, e aceea a cerceta-rii popoarelor care pind astazi continua stadiul epocii de piatra, chiar daca intrebuin-leaza uneori si uneltele unei vremi mai Inaintate, pe care li le-a adus comer/ulsau luarea in stapinire.

0De mult s-a recunoscut folosul ce se poate trage din cercetarea felului de via/a

al australienilor si Quinet, care Intr-o opera de geniala divinaTie, La Creation, nufara a fi intrebuintat cercetarile lui Huxley, plinge sfirsitul acestei lumi, careia i

s-a luat mediul in care Imparalea singura pe lume, pierzind padurea virgina, marealibera si suferind acel contact cu albii, a cdror vedere Insasi ii ucide"el cerea pentrudinsii macar un refugiu ca pentru pieile rosii in America de Nord a dat toataatentiacuvenita acelora care au putut pastra pina ieri, ca sa nu zic: pina azi, formele mate-riale si morale ale umanitalii pierdute in miile de ani ale paleoliticului 4.

S-a facut Insa observarea Ca si la cei din urrna dintre oamenii salbateci" nivelule mult mai ridicat" cleat la incepatorii neamului omenesc 5.

0Asupra rasei artistice", care, in ce priveste structura, e pe acelasi plan cu

locuitorii insulelor Fidgi sau cu negrii australieni si mult mai jos cleat maorii dininsulele Sandwich", trebuie In adevar sa ne oprim, In ce priveste minunatele ei Insu-siri, la parerea unui cercetator englez: Sint multe uimitoare probleme in arheologie,dar nici una care sa aibd mai multa nevoie de solu/ie" 6.

0.

4 V. mai ales op. cit., Paris, 1870, I. pp. 350-362.6 Edouard Westermarck, Origine du mariage dans l'espèce humaine, (trad. H. de Varigny),

Paris, 1895, p. 6.4 Charles H. Read, In Encyclopaedia britannica, ed. 13-a, II, p. 347 ; Henry Christy i Edouard

Lartet, Reliquiae Aquitanicae, ed. T. R. Jones, Londra, 1865. 21

Istoriologia umana

Rase le primitive din Australia 7, din insula Tasmania sau pre-australienii dinNoua Guinee 8, amestec de negritos si de pre-dravidieni, In legatura deci cu India,prezintä nu numai forme de civilizatie preistorice, dar craniul lor si acela de la Neander-thal oferd evidente aserrandri. Polinezienii sint ardtati si ei ca trdind In formeleculturale ale epocii neolitice, dar si aid se admite o imigrare din lndonezia, fiesi acum 1500 de ani, pe linga melanezienii principali 8.

Orkum, in Noua Guinee trdieste Inca o civilizatie neoliticd infloritoare, cutopoare si mäduci de piatra, cu o artä a tesaturii, ba chiar cu o scrisoare de semneideografice ". I

0Pentru comparatiile cu stdrile de lucruri actuale, o dificultate se prezinta:

aceea a nesigurantei marturiei pe care o aduc calatori cdrora le lipseste simtul criticsi care erau, de multe ori, strdini de limba ca si de obiceiurile indigenilor, iar,cind e vorba de misionari, ei sint asa de strabdtuti de credintele religioase pe carele predica Incit sint dispusi sa vadd in orice declaratie a paginilor" ceva care sdpoata fi punctul de plecare pentru o salvatoare convertire.

0Dar metoda, de sigur recomandabild, si de care se foloseste asa de mult stiinta,

vecind, a sociologiei, nu e fara mari pericole. In adevdr, nu e unul din acele popoarecare sä nu fi primit anume influente, pe care sä le fi interpretat Intr-un fel pe carenu-I putem urrnäri si Intelege. Astfel avem a face la ele, de fapt, nu cu pastrareaunei stari materiale si, mai ales, morale, care sd se fi oprit in loc a-a-tea milenii, cicu o sintezd rudimentard si confuza.

$i apoi felul cum ea ni se comunicd nu e o reproducere stiintifica, facutä cuprudentä grija, a stdrilor de fapt, ci avem a face cu tot felul de märturii, si ele inriu-rite de psihologii diverse, ale unor calkori nepregatiti, care doresc uneori sd prezinteo umanitate mai simplà si mai pura, iar alte ori sint prinsi de ispita curiozitatii exoticesi a caricaturii. Aceasta, fArd a mai vorbi, cu deosebitd apasare, de tendinta misio-narilor, catolici si mai ales protestanti, de a descoperi la dinsii elemente primordiale,Innäscute, pe care sd se poatd altoi mai usor propria lor predicatie.

0 unitate de prezemtare nu e cu putinta. in adevdr, materialul de care dispunemnu e numai putin si atit de greu de interpretat, dar el e räzlet. Avem inaintea noastràdoar un numdr de insule pe care hazardul le-a scos la suprafatd dintr-un continentistoric, raspindit pe toate cele cinci continente geografice, care zace Inca acoperit

7 V. i Heinrich Hauser, Australien, 1937.B V. i L. Joleaud, Elements de paleontologie, Paris, 1923, II, pp. 148-149. Asemanarea intre

aurignacieni si negrillii sud-africani, ibidem, p. 152. Pentru asemändri actuale cu rasa de la Cro-Magnon, ibidem, p. 153.

9 R. R. Marett, Anthropology, pp. 120-121." D'Albertis, La Nouvelle Galilee, pp. 170 si urm., 198, 200-201, 218-9, 287, etc. $i mori

22 de scoicd, ibidem, pp. 200-1.

Metoda in cercetarile preistorice

a carui aducere la lumina, fiind data toata civilizatia care s-a dadit deasupra, vardmine o imposibilitate.

Aceasta nu Inseamna Ca legaturi nu se pot stabili Intre ceea ce s-a aflat de oparte i ceea ce-i corespunde, adesea pe cu totul alta latitudine cronologica, de altä.parte. E chiar necesar sa se stabileasca dupa putinta corespondentele §i sa se Incercea determina, organizindu-le In aceste margini aa de rest-II-Ise, caractere comuneAceasta nu se poate cere nici geologului, nici arheologului, nici chiar sociologului;pentru istoric e Insa o datorie. Pacat numai ca el, intrind In domeniul fard marturiiscrise, dar totu1i cu monumente expresive, se lasa cu totul stapinit de conceptiilesi metodele acelor ce cultiva, pentru scopuri deosebite, alte tiini. Imi va fi ingaduit,pastrindu-mi felul de &dire §i metoda de lucru, sa nu-i urmez, folosindu-ma insade tot ce pot da §tiintele vecine.

0Dispretuirea acestei istorii, care nu e multa pentru ca vorbelte prin monu-

mente i lumineaza prin araturari, a facut pe Ettore Pais sa spuie, in editia francezaa Istoriei Romei 12: Studiul acestor prime stadii are uneori mai mult raport cu zoolo-gia umana §i antropologia cleat cu istoria propriu-zisa politica".

Pentru tot acest timp, nesfir5it de intins, materialul e dat de cloud* tiini vecine,ale caror rezultate sint date de-a gata, dar de ale cdror metode, de simpla prezentare,static& precum spunea Ion Andrie§escu, firqte ca istoria nu are a se servi: antropo-logia, pentru oase, i arheologia pentru obiecte, etnografia lucrind pe drumul ei,alaturi.

In folosirea acestor rezultate, istoricul nu poate 'Astra acele numiri dura loculunde s-au gasit inn oasele (omul din Heidelberg, din Neanderthal, linga Düsseldorf,de0 alte exemplare ale tipului au aparut apoi aiurea), nici conform cu traditia arheo-logilor, dupa acela unde s-au dezgropat uneltele (de la Aurignac, Moustier, la Madeleine.Mas d'Asil, Hallstatt: aurignaciene, mousteriene, magdaleniene, asiliene, hallstattiene),la care am mai adaus Cucutenii i Salcutele noastre, care n-au fost Inca primite aiurea.

Inlaturind aceasta continua piedica pentru intelegere i urmarire, pe bazafaptului Ca noi descoperiri indreptalesc tot mai putin prima numire, se poate mergepe urma dezvoltarii singure.

$i se va evita §i grepla de a crede cA intr-un loc anumit sau In vecinatatea luiimediata erau numai acei oameni i acele unelte.

Pentru ca reconstruirile de istorie culturala" sa. fie 'in adevar autentice, artrebui ca locul i vremeafiecarui obiect sa fie tinute in samd, pentru ca orice incercare

S-a observat si de aIii marea aserranare, In deosebite domenii, a civilizaliei vechi ameri-cane cu a Chinei si chiar Indiei (C. H. Read, in Encyci. brit., II, p. 350).

Histoire romaine des origines a l'achèvement de la conquete (trad. J. Bayet) Paris, 1926,p. 26. 23

si

r.

.

rtorlo)ogia umani

de a generaliza sa nu intreaca aceste margini cleat numai atunci cind s-ar avea dovadaslgura a menuinerii unui tip.

0Istoria pdmintului insusi nu inträ nici ca introducere in cadrul acestei infatisdri,

desi J. Pijoan 13 incepea prin infalisarea admirabil ilustratd a fazelor si formelor princare a trecut globul. Singure momentele acestei dezvoltAri care au influenIat peoameni trebuie semnalate 14.

0.

Este, la toate popoarele, o foarte lung perioadd in care lipseste orice cronolo-gizare si individualizare, care, in anume conditii, si pe trepte de culturà mai inalte,nici nu e necesarg. Aceasta se vede in civilizatiile, de atitea sute de mil ioane, a indie-nilor si chinezilor pina astazi.

0 cercetare localä si naIionalA" a creatiunilor si dezvolfarilor in asemeneaperioade sau si permanente de-a-lungul secolelor si miilor de ani e ruperea unitatiide dezvoltare, peste toate deosebirile, a omenirii. Crealiunile min-cii in viata oamenilortrebuie prezentate prin urmare impreunA, cHar notind ceea ce condiIiile localeImpun intr-un loc, card ca pentru aceasta sa se impiedice transmisiunea aiurea si adap-tarea lucrurilor o data" dobindite.

Aceasta 1111 e insd sociologie, care adund card deosebire de loc si timp anumesemne si tipuri din viala societätilor umane, pentru a le clasa static.

IS Historic del Mundo, Barcelona, 1926.IS V., pentru o repede orientare, Franz Kossmat, Paldogeographie (Geologische Geschichte der

24 Meere und Festlander), Lipsca, 1908, In cole4a popularl Göschen.

Vremurile preisforice

1. Apari ia omului. Rasele" primit:ve

Mediul glacial pentru aparitia omului, urmind cAldurilor intinse pind la polpe la mijlocul tertiarului, a autat sd se explice prin altd atitudine a pdmintuluifatd de soare i prin urmdrile climaterice ale ridicdrii irurilor de munti 15, ceea cesatisface aa de putin. Nu se vede indeajuns legatura intre marile ploi ce ar fi fostatunci i formatiunea unor ghetare uriae, care prin topirea lor ar fi produs riuri cu ocurgere prdpdstioasd. S-a scos un argument din gäsirea unui noroi care nu poateveni cleat din aceastd topire. Dar a trebuit sd se recunoascd intervale de climd maiblind& ap de numeroase i aa de vagi, incit se clatind intreaga teorie general admisdi pind in timpurile noastre.

0Ca bazd geografica pentru ce ar fi putut fi Inca de atunci un inceput de omenire,

o platformd unicd pentru Europa i America de Nord actuald, continuatà spre Sudprintr-o alta, intre America de Sud i Africa, unde era ceea ce numesc geologii con-tinentul Gondwana", prabOt in epoca tertiard, poate numai in a5a-numitul neogen".Atlantida, ram4ita a primei legaturi, se ddrirnd numai in quaternar. Un continenta dispdrut unde e acum Oceanul Indian, i se admite ipotetic cd un vechi pamintlocuit se afla i supt Pacific.

In ce priveTte Europa, iruri de munti care s-au strins i au pierit, Idsind numairdm4ite, se intindeau, ni se spune, de o mare Fliinta vecind, care vorbeTte deCaledonizi" i Altaizi", din Scandinavia in Scotia i din Bretania in Canada", cardintergalare de ape oceaniene, pe cind Alpii mergeau de la unitatea teritoriald formatdde Spania i partea vecind a Africei pind in Antile 16.

0Pe lingd fabula Atlantidei, i pind astazi se aude prin Africa legenda podului

uria din Africa de miazdzi 'Dina in India" 17.

0Dupd afirmatia categoricd a lui Quatrefages 18, Haddon admite dezvoltarea

omului din antropoid intr-o regiune relativ I i mitatd"19, care ar fi sudul Asiei apusene;

16 C. H. Read, In Encycl. brit., II, p. 345.16 Pierre Termier, Les grandes enigmes de la Terre, Paris, 1935, pp. 22, 60, 63.17 Revista Natura" din Bucuresti, XXVIII, 9, p. 383.18 De Quatrefages, Histoire generale des races humaines, Paris, 1887, p. 131.10 A. C. Haddon, Les races humaines et leur repartition geographique, trad. A. van Gennep,

1930, pp. 270, 272. 25

Istoriologia umand

pe cind cel dintii cauta, pomenind ipoteza cã ar fi fost, in acelasi continent, locul undese intilnesc izvoarele tuturor riurilor care pleaca in toate patru directiile 20 si invecinatatea marelui masiv asiatic", acesta prefera totusi pe baza faunei de acolo,dar si a paleontologiei umane, tinuturile cele mai departate din nord.

0S-a observat cu dreptate ca numai o clima temperata ca a Asiei mijlocii

ar explica putinta de dezvoltare a fiintei omenesti

Ceea ce e sigur, singurul lucru cu desavirsire sigur, e ca omul a aparut, dacanu intre plantele si animalele vremii de astazi, dar pe o hart& si in imprejurari carenu se deosebesc prea mutt de cele de acum, ca intre existenta lui capabila de progres

conditiile actuate este o strinsa si, de sigur, neaparata legatura.

Discutind cu o superioara inteligenta si cu acel simt al divinatiei in legatura cugindirea poetica, Edgar Quinet, care cunostea din Huxley Locul omului in natunl,in traducerea lui Daily 22, raspingea coborirea dintr-o categorie de maimute carenu i se parea a fi fost propusa intr-un chip definit.

El observa cd intre maimute si chiar prima forma a omenirii nu se putea incru-cisarea, ceea ce e, de sigur, o constatare importanta 23.

Singur omul, adaugia el, nu scade, 'Dina la nevoile zilei de azi, pe end animatese inchircesc, ca in America, in Scotia (calul, dupa Darwin) si o nesatioasa nevoie deprogres mina necontenit inainte pe acela in care natura ajunge a se recunoaste, devineprin el istorie" 24.

Quinet s-a gindit ca pentru a starui in mersul in picioare a putut folosi vederemuntelui", dar mai ales nevoia de a-I sui si aceasta-I aduce sa caute ca ruda a umani-tatii nu pe orangutan, ci pe gibbon, singura maimuta care simte nevoia de a seurca 25,

0S-a constatat ca mairrutele antropoide se apropie de om si pina la ingroparea

celor moarte. Dar cel care releveaza multe posibilitãi umane" ale acestora, incheie

25 De Quatrefages, op. cit., p. 132.21 R. Broom, Les origires de l'hcmme, Paris, 1934, pp. 223-4.22 [ De la place de l'hcmme dcns la nature, trad. E. Daily, 18653.23 La creation, p. 285 si urm. El giceste miriadele de secole", intre maimutele aflate in eocen,

si intre om, ibidem, pp. 280-281, 286, 291-293. 0 furioasd gimnasticd" a fost necesarl pentruridicarea in picioare a omului, ibidem, p. 283. El era pentru un singur punct de rãsdrire a omului,invocind cazul plantelor ; cel mult, s-ar putea admite certains centres", P. 298.

21 P. 347. V., ibidem, p. 317 si urm. El vedea in uno din America un megateriu degenerat,ibidem, p. 321.

26 25 Ibidem, pp. 278-284.

si

21.

0

Preistoria : aparitia omului

spuind cd intre ele si om e o an-Ica prdpastie" (Kluft). Numai and de la ceitäreltoripe copaci se ajunge la ca-lifitori, omul existd26.

Mult timp dupd genialele sugestii ale lui Edgar Quinet, Broca putea sd declarecd nu vede legatura Intre maimutd si om 27.

0Fiecare os de gorild poartd o intipdrire prin care-I poti deosebi de osul uman

corespunzdtor 28. Si planul general e foarte deosebit si corespunde la cloud feluri deviatd bine distincte" 29. Unele dezvoltdri se fac In sens invers30.

S-a observat si aceea Ca nici cea mai inferioard formd de vechi craniu uman,a celui aflat la Neaderthal, n-are nimic timiesc" 31 Se da si forma de craniu din Cas-tenedolo 32. Alte capete, aflate In Franta, mai ales din La Truchere" 33.

Dar un argument hotdritor cA omul e altä creatiune std In chiar faptul uneidezvoltdri atit de incete, treand prin toate gradele civilizatiei, repetind Intreagascard a cuceririlor rasei, pind ce se ajunge la Intreaga stdpInire a mijloacelor cuceritede Inaintasi.

S-au gasit, de la Huxley si Broca Inainte, argumente impotriva acestei afirmdri,atit de mäestrit sprijinitd, a minunii spontanee a omului, rdsdrit de sine, proles sinematre creata34. S-a observat Ca deosebiri anatomice s-au aflat intre deosebitele spetede maimute, mai mari decit acelea dintre unele din ele si omul 22. Darwinistii nu s-auobosit cdutind astfel de probe", de opus probelor" celorlalti.

Cum au dovedit-o ultimele experiente asupra oricarii crested care se face prinsalturi, Berthelot rdspingea darwinismul ca sä puie In loc anomalii" ale hazardului,care se transmit36.

0In acelasi sens ca Edgar Quinet, dar plecInd nu de la admiratia fatd de insusirile

osebitoare, de la inceput, ale omului, ci de la consideratii pur antropologice, Virchowa negat hotdrit explicatia darwiniand, dar fard a o putea inlocui cu vre-o alta.

26 Rob. Hartmann, Die Menschenahnlichen ffen.22 - Pentru aserna'n'arile si deosebirile structurale intre om si maimutd, Edward B. Tylor,

In Encycl. brit., II, p. 109 si urm.26 A. de Quatrefages, Histoire generale des races humaines. Introduction a l'étude des races

humaines, p. 55.Ibidem.Ibidem, p. 56.Ibidem, p. 59.

32 Ibidem, pp. 60-61, 67-68, 69." Ibidem, pp. 70-71, 72-73, 158. Aiurea, ibidem, pp. 106, 116 si urm.34 V. si Clémence Royer, Origine de l'homme et des soci &és, Paris, 1870, p. 51 si urm. Astfel,

p. 58 ; La pensée est virtuel le, comme la vie dans tout germe d'être, quelque inférieur qu'il soit".36 Ibidem, p. 121 si urm.36 A. Boutaric, Marcellin Berthelot, Paris, 1927, p. 208. 27

0

0

0

29

39

31

Istoriologia umana

S-au incercat, recent, in America, supt influenta darwinismului, o legaturaintre om si maimutele de tipuri existente". Dar formula lui Carl Vogt ramine ceaadevarata: Trebuie contopite caracterele antropoide ale celor trei antropomorfi(gori la, orangutanul, cimpanzeul) si chiar ale mai multor altor maimute, ca sa alcatuiestio forma compusa din care sa poata cobori omul" 38.

Inainte de a se gasi, la 1856, de Fuhlrott, scheletul complect de la Neanderthal,Inca din 1848 un craniu fusese dezgropat la Gibraltar39.

Omul din lava" e asa de putin sigur, Inca s-a putut spune ca nu e de faptcleat un énorme gibbon" 40 .

La $u-ku-Tien s-a gasit omul numit sinanthropus", de asezat intre asa-zisulpitecantropul" din lava si mousterianul european

Din craniul omului de la Heidelberg nu s-a pastrat cleat o falca, din cel de laPiltdown, in sudul Angliei, patru foarte mari parti, cu cea mai mare parte a falciide jos", cu caracter de cimpanzeu", din cel din lava craniul n-are fa-0 si falca;asupra celui din Rhodesia nu sint lamuriri suficiente. Mai bine pastrate, sint douacranii de sinanthropus, iar omul de la Gibraltar", gasit la 1848, nu pierduse cleatfalca inferioara.

Virchow, cercetind craniul de la Neanderthal42, lInga Di.isseldorf, gasea cà omul"descoperit cu un virf cranian foarte inaintat trebuie sa fi suferit de vre-o boala, dars-au gasit complectari ale tipului la Chapelle-aux-Saints, sau la Corrèze, cu fata,lasindsa se vada un nas mare, si falca de jos intregi.

S-a construit astfel chipul brutal al unei fiinte Inca nesigure in tinuta dreapta43.

37 V. Edouard Le Roy, Les origines humaines et révolution de l'intelligence, Paris, 1928, P. 149.39 Ibidem, p. 151. Cf. $i ibidem, p. 170. El citeaza (p. 186) discutia intre Gregory $i Osborn

in Science din America, 20 mai $i 24 iunie 1927.Hedler, Rassenkunde und Rassenwahn, p. 20.Luschan, in Mémoires sur le contact des races, publiés par G. Sp011er. Anonimul care a dat

studiul din L'Encyclopédie par l'image, La Préhistoire, Paris, 1930, crede ca descoperitorul, EugeneDubois, ar fi fost indrumat, in 1890, de insu$i Virchow, ceea ce pare dubios (p. 5).

- Asupra unui australopithecus descoperit in Africa de Sud la 1925 $i care ar fi tipul celmai apropiat de om, precum $i a altor exemplare de antropopiteci ($i cunoscutul sinanthropus,gasit in China), Arthur Keith, New discoverings relating to the antiquity cf man, 1931, R. Broom,Les origines de l'homme, (cu Infati$area craniului ; se anunta acolo $i o lucrare a lui Dart, descoperi-torul, pp. 123-124).

02 - Excelente reproduceri ale craniului de la Neanderthal, a uneltelor chelleene, a renuluisculptat, a unor piulie preistorice, precum si vederi de kjoekkenmoeddings $i de dolmene InA. de Quatrefages, Histoire genérale des races humaines.

43 Alte descoperiri la Spy, la Krapina (Croatia). Pentru toate v. Broom. Les origines de28 l'homme, p. 147 $i urm.

40

0

0

ac

"

Preistoria aparitia omului

S-a putut emite parerea cd omul, asa cum il vedem astäzi, nu se coboara dinniciunul din tipurile acestea"".

Odinioard, pe IIngà omul de la Neanderthal si de la Heidelberg, se fdcea caz defalca de jos gasita la Moulin Quignon, in FranTa, si de cea de la Naulette, in Belgian.

Identitatea intre omul din Neanderthal si australieni a fost rdspinsä de alti cer-cetatori 46.

Omul paleolitic s-a mai gasit si lInga Casovia, desi discuii indelungate s-auintins in aceastd privinta, si in Slovacia apuseana (aurignacian, magdalenian), in ceardsäriteand, in Maramurds 47.

In Germania, pe linga rämdsitele, mult discutate, de la Neanderthal si Heidel-berg-Mauer, cea de la Ehringsdorf, ling Weimar, si in Mecklemburg, dar fa'rd cranii ";in Danemarca, la Borreby".

Resturi de viata omeneascd s-au mai aflat la Taubach, pe riul II m si la Schussenried,ling Ulm 50.

In Danemarca (Borreby), in Toscana (Arezzo), s-au gasit resturi omenesti dinepoca tertiarg, in Alsacia ca si in Saxonia si in Mecklemburg 51.

La 1910 s-au mai gasit unelte de piatra la Ipswich, la Foxhall 52, la Campigny,in pestera de la Spy, in Belgia, la Willendorf, in Austria de Jos", la Steinheim, la Ca-

44 Ibidem, p. 174. Dar v. ;i pp. 189-190. Autorul ar prefera un tip asemenea cu cel Ositin Africa de Sud. Pentru tipuri prea moderne", ibidem, p. 175.

" Clémence Royer, Origine de l'homme et des sociétés, p. 115.46 Harry Johnston, In Mémoires sur le contact des races, publies par G. Spuller, p. 363. Acolo

consideralii, fireste, foarte ipotetice, asupra coloarei felei acestui stramo; al omenirii. Coloarean-ar fi 'ins& un I ucru determinant ;i definitiv. Coloarea gal bend se observd la pruncii negrilor. Si desprecoborirea busmanilor din regiunea Nigerului de sus.

Asupra posibilitatilor de amestec intre rasele primitive ;i raportul lor cu australienii,silinideaseajungeIaprecisiuni, Luschan, in Mémoiressur le contact des races, publies par G.Sp011er,p. 19 si urm. Cf., in genere, L. Capitan, La préhistoire, 1913 ; in romineqte, nota lui I. G. Savin,in Fintina darurilor", 5 mart 1939.

57 Jos. Skutil, in Comptes-rendus du XVII-e Congres international d'anthropologie et d'archéologiepréhistorique, Bucorest, 1 septembre, 1937, Bucure;ti, 1939, p. 385 ;i urm.

48 Joleaud, Elements de paleontologie, II, p. 126 ;i urm. Si despre oasele de copil de la LaQuina (Charente), ibidem, p. 135.

49 Le Hon, L'homme fossile en Europe, p. 140." Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, Lipsca, 1902, p. 5.51. Clémence Royer, Origine de l'homme et des societés, p. 114.52 H. Breuil, In L'anthropologie, 1922.55 Le Roy, Les origines humaines et revolution de !Intelligence, p. 247. 29

-

0

0

0

0

Istoriologia umanä

30

stadt Boucher de Perthes, cäruia totusi i se datoreste asa de mult in aceastd pri-vinta, si-a comandat la lucratorii sal, ca sA aibd dovezi umane, pe IInga obiectele ga-site, falca de la Moulin Quignon" iar osemintele de La Chapelle-aux-Saints, laFerrassie, la La Quina55, la Chancelade, in insula Téviec (Bretania), la Grimaldi",la Monte Circeo, la Steinheim, la Ofnet, la Pultdown, la Swanscombe", la Kanam, inAfrica.

In afarä de Europa descoperirile, dar numai de obiecte, nu si de oseminte, aufost doar intimplatoare: in Caucaz ca si in Liban, in India ca si in Mongolia, cuacelasi caracter ca in continentul nostru55, in Africa, de la un capat la altul, in America,de la New-Jersey in Brazilia".

Resturi de oameni fosili, apartinind la douà rase, una de tip negrito, s-au gä-sit in 1906 la Santiago del Estero, in Argentina".

0De la 1814 inca, un Koing semnalase ramasite umane fosile in insula Gua-

delupa.

Un craniu gasit in Ecuador n-are nici o asemdnare cu ale celor de acolo, se-mdnind cu unele australiene".

S-au gasit in Asia Mica° si in Siria, inclusiv Palestina (si la muntele Carmel),urme de viata paleolitica, iar in Mesopotamia macar pentru paleoliticul superior°.Englezii au gasit ceva in India de Nord si de Sud, cum lor li se datoresc singu-rele descoperiri in Africa de Est" unde a lucrat Leakey, dar sil n Uganda si inpartea de sud a continentului". Cercetärile din 1925 ale lui Dart privesc Africade Sud". Prin 1870, seful serviciului geologic al Statelor-Unite, Whithey, credea

" C. H. Read, In Encycl. brit., II, p. 347.55 Le Roy, Les orig. humoines, p. 175, nota 2.56 lbidem, p. 178.67 Punerea impreund a celor mai vechi cranii In ilustratia de la D. Berciu, Indrum'ari In

presstorie, p. 84." A. de Quatrefages, Histoire genérale des races humaines, pp. 78-79, 121.

lbidem, p. 80 si urm. Craniu brazilian, ibidem, pp. 83, 86, 87.60 V. Alfredo Castellanos, in Comptes-rendus du XVII-e Congrès international d'anthropologie,

p. 345 si tirm.61 Broom, Les origines de l'homme, pp. 184-185.62 D-ra Afet, In Compte-rendus du XVII-e Congres international d'anthropologie, p. 446 si urm.65 Eug. Pittard, ibidem, pp. 26-27.64 M. C. Burkitt, ibidem, p. 391.66 lbidem, p. 395 ; Francis Cabu, ibiciem, p. 488 si urm." D. Berciu, lndrumdri In preistorie, p. 40. E vorba de antropopiteci, stramosii poate al

cafrilor. Ei seamánä cu cei gasiti de Davidson Black ling& Peching (asa-numitii sinanthropi), ibidem,pp. 40-41. Allturi descoperirile discutate din lava, ibiclem, pp. 42-43, sau de la Steinheim. inGermania, p. 44.

0

"

Preistoria : apariIia omului

cd a gasit pe coasta Pacificului rdmasitele omului terliar 87. Asupra quasi-omuluidin lava a fost mult timp disc4e68. 0 descoperire recentd e aceea de la Cohuna,In Australia 69.

Egiptul a dat marea civilizalie de la Badari si atItea impdliri ale neoliti-cului 70.

Recente sint si descoperirile de preistorie In Industan. In Siria s-au fdcutnoi decoperiri la Ras-Samra. japonia are o vIrstd de piatrd, si numai respectul mor-mintelor si lipsa de cornunicaTii stiintifice Impiedicd de a o fixa si pentru China.In Africa descoperiri intimpldtoare s-au facut in Congo, pe malurile Zambezului,in Somalian.

00 civilizalie hoa-binhiand se cerceteald astdzi in Indochina pentru epoca

pal eol iticd 72.Nesiguranta in ce priveste stratul in care s-au gdsit rdmdsitele umane a %-

cut, ca si discutia Indelungd asupra eolitelor", sd se puie la indoiald existentaomului terliar"73. In ultimul timp s-ar fi gdsit bucAli de cremene in care naturaajunge pentru a face ceea ce se atribuie interventiei omului 74.

0ConstatInd cd nu s-a acut dovada existentei omului tertiar, Virchow era

de pdrere cd nu trebuie pentru aceasta a o tagaclui 75.

0Existerqa omului terliar a fost apdratd cu argumente tari de A. de Quatre-

fages 76,

0S-a Incercat 77 i atit de hazardata reconstituire a tipului initial, neimpdrlit

Inca, al umanit4ii, creind fiinta primitivd cu parul rosu, fata galbena, ochiul dr-pit si falca de sus proeminentd. ModificArile care despart astäzi asa de adinc rasele,si nu numai dupd coloare, pot rezulta din influenta de atitea ori milenard a me-

67 Clémence Royer, Origine de l'homme et des sociétés, p. 116, nota 1." V. si Teohari Antonescu, Lumi uitate ; citeazá pe E. Dubois, Pithecanthropus erectus, eine

rnenschliche Uebergangsform aus Java, Batavia, 1894." Le Roy, Les origines humaines, p. 175, nota 1.7° V. i D. Berciu, indrumdri in preistorie, p. 236 si urm. (dup'd 0. Menghin si Elliot Smith,

The ancient Egyptians and the origin of civilisation, 1923). Se intrA in epoca istoria prin civilizgiade la El Amrah, lingA Abydos.

77 C. H. Read, in Encycl. brit., II, p. 349.72 V. Comptes-rendus de l'Académie des inscriptions, Paris, 1939, p. 357.72 C. H. Read, in Encycl. brit., II, p. 344." lbidem, pp. 344-345.75 Die Urbevalkerung Europas, p. 47." Histoire générale des races humaines, p. 88 si urm. V. si inciziunile, care nu sint intImpla-

toare, ibidem, pp. 96-98.77 De Quatrefages, op. cit., p. 156 si urm. 31

Istoriologia umani

32

diului. Dar mai mari sint schimbdrile pe care ea le-a produs la deosebitele raseale animalelor.

E cu neputintä a ne face o idee complectä a formei exterioare, pe care aputut-o avea omul din epocile cele mai indepArtate. Descoperirile de osernintes-au fAcut intimplator astfel abia ddundzi s-a mai gäsit o statie magdaleniand inDordogne, la Roc Saint-Cirq 78 , i nu se poate stabili fireste o metodd de cer-cetare. Rezultatul este cd materialul nu reprezintà cleat o cantitate infirnd din ceau cuprins cimitirele si gropile izolate ale epocei preistorice. Pe o astfel de bazA,care poate fi oricind rdsturnatd, nici antropologia, nici istorice nu pot clädinimic durabil.

Asupra rAmAsitelor trupului omenesc, concluziile nu trebuie trase prea re-pede. Nu stiu daca nu e iluzie in afirmarea cd fluierul de la piciorul sinopitecu-lui" pechinez aratd mersul in picioare. lar capacitatea craniand, cu atita grijä cin-tAritä, nu poate fi un criteriu al inteligentei, ea fiind, cum o observa Fouillée, inPsychologie du peuple frangais 79. In legatura cu statura, macar cu dinsa.

Cit de Min temeinice sint unele rezultate pe care ni le dã antropologia, sevede din concluzia lui G. Montandon cd, negroizi aflindu-se si in Bretania, iar ti-puri europene atit in Africa engleza de Est, unde acum se poartä rdzboiul, cit siin cea de Sud, ar urma un amestec de rase din timpuri imemoriale 80 a cdrui expli-care logica, data fiind greutatea comunicatiilor la o asemenea epocd, lipseste.

Rasa zisd aurignacensd, cdreia-i apartine omul religios" si omul-artist",cuprinde un tip care a fost inn descoperit la Combe-Capelle, lingd Montferrand,in departamentul francez Dordogne, pentru ca apoi sd fie recunoscut si in Mo-ravia (Brno), in Anglia de Sud si aiurea. Proportiile (1,92 m) sint mai mari ca pen-tru rasa, disparuta, de la Neanderthal 81 . Se va vorbi de acum de rasele de laCr)-Magnon, Furfooz, Grimaldi 88.

S-a ajuns din p.artea arrtropologiei la rezultatul cl impArtirea in cranii lungisi cranii scurte, care a adus nespus de multd rAtacire, trebuie päräsità cu totul83,

78 H. H. Kidder, in Comptes-rendus du XVII-e Congrès international d'anthropologie, Buc., 1939,p. 382 si urm.

" Parit, 1898, p. 130.80 La race, les races, Mise au point d'éthnologie somatique, Paris, 1933.

Hedler, Rassenkunde und Rassenwahn, p. 21.82 Ibidem.

Hedler, Rassenkunde und Rassenwahn, p. 38. S-a atribuit (Broom, Les origines de l'hommepp. 191-192) regimului alimentar crearea tipului cu craniu scurt", brahicefal, din al celor cestrivesc" hrana, din cel cu capul /uguiat, dolihocefal, al celor care o tritureaza", si se citeaziexemple din lumea cirtitelor.

Preistoria : aparitia omulul.

incercarile antropologilor" de a determina rase dupa anume caractere fi-zice, care, de altfel, se gasesc amestecate pretutindeni 85, si de a Imparti o istorie,altfel necunoscuta, dupa ratacirile, ciocnirile i asezarile raselor mediteraneana,alpina, mongoloida, etc. 86, se vAdesc zadarnice, Indata ce e vorba de aplicarea pre-cisa asupra unei anumite regiuni si formatiuni umane.

In aceasta privinta, a raselor primitive, e mai bine a se tinea la vechea pa-rere a lui Virchow, In 1874. N-a venit Inca vremea de a hotari, fie si numai cuo siguranta aproximativa, situatia popoarelor preistorice, a adevaratei populatiiprimitive a Europei din epoca pietrei"87.

Condusi de asernanari uneori dubioase Intre deosebitele rase umane, pale-ontologii au riscat o intreaga istorie de migratiuni pentru care lipsesc nu numaialte dovezi, care nu se pot cere, dar insasi posibilitatea unor astfel de drumuri88.Dar plantele din locuintele lacustre ale Elvetiei s-au constatat a fi aceleasi ca sicele din Africa89.

Incercarile de a introduce miscari In viata umanitatii preistorice nu se do-vedesc Intemeiate, nefiind motivul si conditiile (drumul, etc.) pentru aceasta. S-apretins, pe baza unor fapte de ordin cultural", asa de controversabile, ca mous-terienii erau un popor de imigranti in Europa occidentala si nu o dezvoltare lo-card a ornului din paleoliticul inferior", asa Mat pare foarte Indoelnic ca omul pa-leolitic sa fi fost o parte alcatuitoare a omului ulterior". Fiinta care a lAsat obiec-tele din Aurignac ar fi fost alta rasA, cu mai multe nuante, de neantropi", venitldin Africa de Nord si se merge pina la precizarea datei lor de sosire : care12 500" (si 500... ) Inainte de era crestina". Si la noii veniti se deosebesc eur-

84 Asupra raselor europene, v. si Alfred Fouillée, Psychologie du peuple francais, p. 75 si urm.Se semnaleazA confuzia numirilor si caracterelor.

86 V. Comptes-rendus du XVII-e Congrès international d'anthropologie, etc., P. 284 si urm.86 Si europeana, arabica.

Noch ist die Zeit nicht gekommen, die Stellung der prahistorischen Volker der Steinzeitder wirklichen Urbevolkerung Europas auch nur mit annahernder Sicherheit zu bestimmen", DieUrbevolkerung Europas, Berlin, 1874, p. 46. Tot acolo vorbeste el despre uneltele de piatrA, obser-%rind cä ele au putut fi pdstrate pentru motive de traditie sau de simbolism religios, si el aratace rol mare se atribuie pietrei in legencIA, pp. 41-42.

" Astfel la Joleaud, Elements de paléontologie, II, pp. 180-181 ; Un groupe (mongole) derivede populations jaunes venues du Vieux Monde... La migration en masse de ces hommes origi-naires d'Asie, demeuree impossible tant que les glaciers s'étendaient largement dans l'ArneriquEdu Nord, se serait produite des le debut de la période post-glaciaire". Despre o invazie medite-roneanA" in Franta, ibidem, P. 184. 0 migrare de alpini brahicefali spre Vest, ibidem, P. 191. Pentrucal de comert preistorice, ibidem, pp. 189-190.

89 Dupa Oswald Heer, In Virchow, Die Urbeyolkerung Europas, p. 39.

4 - c. 510

33

0

.

ktoriologia umani

africanii si rasa de la Cro-Magnon, din care ar veni si vechii saxoni". Dar civi-lizatia solutreana ar fi opera oamenilor loess-ului", carora Ii urmeaza creatoriicelei magdaleniene, aflatoare si in Moravia : ei par sä fi apartinut unui vechi valal grupului de popoare ce apar mai tirziu in Europa septentrionala supt numelede nordici i cari vor fi fost raspinsi spre 9 500 (si 500...) dincolo de Euro a".Alte valuri aduc civilizaia neolitica, atlantica", mediteraneana", cu capete doli-hocefale. Intrata in Spania sud-orientala", civilizatia neolitica s-a raspindit pe ceamai mare parte a Europei, plecind din valea Dunarii, aducind oläria de spirale simeandre, pe care invatati germani, dupa ce o admisesera mediteraneana",vreaus-o aduca apoi din Nord. Dar iata ca alaturea, varietatea mai mica a Alpo-Carpatieni-lor din stockul brahicefal eurasial se intinse din Asia Mica pina in tärileinalteale Europei centrale si ajunse la capat Atlanticul", nu si fara o indreptare catrepaleoliticul superior. Acuma, dupa alpo-carpatieni, vine varietatea mai mare, zisailirica, adriatica sau dinarica". La Hallstatt si la La Tène, alpinul s-ar fi unit cudolihocefalul blond al Nordului, care a subjugat toate popoarele ce a intilnit",precum pe malul Egeii s-ar fi infratit anatolieni si mediteranieni", &rid un poporde marinari, ale caror urme s-ar gäsi si pina in Wales, ducind cu ei aur, chihlimbar,poate si arama", cu sistemul ingroparii in tumuli megalitici". Aceasta cu multereveniri si posibilitati", rasarind si protonordicii", ajungindu-se astfel si pinala epoca de ceramica zugravita intre 2700 si 1700 a. Chr9".

Tipul de negroizi aflat pe Riviera genoveza, la Grimaldi", a dus fireste la con-cluzii cu privire la o aceeasi rasa ligura locuind pe ambele maluri ale Mediteranei,pentru ca partea africana sa fie raspinsa de intercalarea unei rase inferioare pinain sudul continentului negru92.

Deosebirea intre rasele omenesti e numai, precum o arata si numele careIi s-au atribuit, aceea a colorii fetei, datorite unor pigmenti a caror stabilitates-a aratat nesigura la locuitorii din sud-estul Africii, unde copiii negrilor se nascmai mult albi, si prin caracterul parului lins sau cret, prin buzele mari si nasurileturtite ale negrilor fara deosebire, cred, sau prin ochii prelungi si oblici ai galbe-nilor, la care e sa se adauge, dupa marturia acestora si dupa ceea ce se constatala negri, mirosul particular al fiecarei rase si animalele, mai ales ciinii, recunoscdupa _miros pe oameni si individual. Cheresteaua trupului e aceeasi.

Incercarea facut de a stabili ca rasele se deosebesc prin capacitatea cra-niana si prin unghiul facial" rezultind din alta infatisare a falcilor93. Ba chiar in

" A. C. Haddon, Les races humaines et leur reparation geographique, p. 102 i urm. Urmeazadistributia pe regiuni.

" V. M. Boule, tbs"grottei ae Grimaldi, 3 vol., 1906-1919. Cf. i Joleaud, Elements de paléon-tologie, II, pp. 149, 151.

92 lbidem, p. 174, -Pentru aceastä rasa inferioara, bantusi, qi revista florentinaL'Universo", XVIII, 12, P. 1007." observat ca omul primitiv mesteca Intocmai ca o capra, prin mi§cari transversale ale

34 falcii de jos (Dhanis, in Mouvement géographique", 6 april 1890; Le Hon, L'homme fossile en Europe).

K.

s-a

S-a

asa-numitii

Preistoria : aparitia cmului

forma pelvisului i proportia deosebitelor parti ale scheletului. Dar n-a fost greusa se arate mari deosebiri in mijlocul rasei presupuse unice, chiar far-A incruci-pre cu alte tipuri umane".

$i in sfirit, daca unele rase europene in India i in insulele Sondei devininfecunde, dad odraslele englezilor in peninsula indiana trebuie a fie trimise a-casa la apte ani, corcirea intre acele rase ramine totdeauna posibila i, in dtose-bire de ceea ce se petrece la imparecherea din cal i asin, metiii, quarteronii (cua patra parte de singe negru), rezultatele amestecului din vestul Americei de Suddintre pe un grad cu totul inferior de dezvoltare, fie i de regresiune,

creoli, nu numai ca sint oameni puternici i frumo0, dar au i capacitatea de atransmite fara margini viata.

0Oameni", din care sa se poata admite descendenta, ar fi cei de la Pred-

most i mai ales tipul de la Cro-Magnon, ori de la Combe-Capelle, cu statura ho-tarit dreapta95. S-a facut comparatia lor cu actuali reprezentanti ai speciei umanein Australia i Africa de Sud.

S-a renuntat cred, pretutindeni, la ideea parechii umane unice, ai carii mo-tenitori s-ar fi intins apoi nu se poate intelege pe ce cal i din ce motiv pestetot, ajungindu-se i la explicatii bizare asupra aparitiei, supt influenta unui nouclimat, a pigmentarii, care a dat rasele de mai multe colori, ca i cum ea n-arfi in legatura cu atitea alte caracteristice, toate in legatura cu unitatea anatomica

fiziologica. Mentinerea, multa vreme, a acestei idei de unicitate primordiala,se datorea traditiei biblice, care i ea pleacd de la iluzii religioase i mitologicedin Mesopotamia, vechile popoare orientale tinind la prejudecata a de la ele,prin acea presupusa pareche binecuvintata de puterea cereasca, s-a tras tot restulomenirii, fiecare avinduli in traditie sau i in literatura, Adamii i Evele".

Se interpreteaza astazi monogenismul" in alt tens decit cel biblic, adicaderivarea dintr-o singura forma intermediara".

Cind ne gasim inaintea primelor morminte, care prin insu0 ritul de inmor-mintare inseamna o scara. mai inalta de dezvoltare, Europa, cea care a dat maimult material, area o populatie de citeva rase deosebite. Se poate inchipui cit atrebuit sa treaca, nu de la prima, ci de la primele Orechi, care, de altfel, prininrudirea cu maimutele cele mai evoluate, nu se puteau gi declt in regiunileunde poate trai acest ginga animal.

" Ed. B. Tylor, In Encycl. brit., I, p. 113. Cf. J. Deniker, The races of man, Londra, 190095 Broom, Les origines de l'homme, pp. 177-178. $i palestinieni, de la muntele Carmel §i

de aiurea." $i Roland B. Dixon, The racial history of man, despre tipul protoraustraloid.97 $i losef MUller, Ober Ursprung und Heimat der Urmenschen, Stuttgart, 1824, la Teohari Anto-

nescu, Lumi uitote, p. 23.99 V. ;i Hedler, Rassenkunde und Rassenwahn, p. 20. 35

pieile-rosii,si

si

istorio!ogia umard

2. Trezirea inteligentei : graiul, cintul, numaratoarea, scrisul

in aceasta perioada a inteligentei omeneFti, acum trezita, capitolele se des-fac de la sine astfel :

Inn definirea, tot mai clara, a legAturilor cu lumea inconjuratoare, supt altraport decit al apararii i al hranirii.

Apoi definirea legaturilor cu alte fiinti omenesti.$i, in al treilea rind, cele dintii giciri ale omului in ce privete propria sa

flint& ceea ce presupune simtul propriei sale individualitati.

Omul a aparut in cea mai mare parte gol. Nici rasele cele mai inapoiate, niciacelea care sint expuse frigului celui mai grozav, nu se infatieazd pAroase pestetot. In primele reprezentdri, din peterile magdaleniene, ale fiintei omenesti, eaapare cu totul fara apArarea pAroasa.

Chiar i in ce priveste acoperirea organelor reproductiei i aceea ce e inlegAtura cu sexul nu e nimic comun cu ce se intilnete la animalele mai aseme-nea cu omul. Maimutele scot la iveald ceea ce la om este acoperit.

El nu e insa numai gol, ci §i fArd aparare. Puterea lui e inferioard aceleia aatitor dobitoace. Unghiile ii sint moi, iar pentru a putea sa intrebuinteze mai binedintii la aparare, unii dintre salbateci ii ascutesc i le dau virf.

Asa fiind, contra frigului i contra dugnanilor, omul n-are.decit un mijlocde apdrare : gindirea.

Ea singurd-i poate da ceea ce-I apart de o moarte care ar fi altfel inevita-bird : adelpostul i unealta. Ele reprezintä India manifestare a puterii lui de a crea.

Dezvoltarea inteligentei umane, care formeaza craniul99, e determinata, lao vietuitoare goala i relativ asa de slab& de nevoia de gAsi in ea o armcim.

Un element nou, de cea mai mare important& e puterea de abstractie, din-colo de marginile unui concret oricit de bine cunoscut i de dibaci exploatat. Eanu apare la toate popoarele in acelgi timp, i va trebui sa se arate cum, atuncicind marea civiIizaie egipteand e lipsita de normele de drept pind la care s-a ri-dicat cea mesopotamiana i chiar de instinctul creatiunii politice pe care aceastao are, abstractia creatoare a aparut, printr-un privilegiu de ngtere, la o rasa caren-avea pe departe mijloacele de tehnic& organizarea complicata i averile acumu-late ale locuitorilor vAil Nilului.

Cu creTterea inteligerrtei, omul n-a mai simtit acee4 nevoie de ascutimeasimturilor. Ochelarii erau necunoscuV i in antichitate, auzul salbatecului prinde

fopetul unei frunze in padure; mirosul animalelor nu se poate asemAna cu ce

L'hôte intérieur qui l'a habité", Quinet, La creation, p. 332.36 too fbidem, p. 334 i urm.

a-si

si

Preistoria: trezirea inteligemei

au pastrat oamenii ca mijloc de orientare i recunoastere ; gustul singur, cu o all-mentatie variatd, s-a dezvoltat foarte mult. Mijloacele fizice vor fi tot mai inlo-cuite cu artificii. Se pare chiar cd, in ciuda intelectualiatii noastre, am pierdutsi din posibilitatea de a da expresie in gesturi i schimbdri ale fetei sentimente-lor, ideilor si intentiilor noastre I Lakeman (Mazar-Pap), ofiterul englez in servi-ciul Turciei, care s-a alezat la Bucuresti, spune din contactul sau cu cafrii ca elputea recunoaste, la o vizitd a lor, dupd fat& care le era scopul 1°1.

S-a pus in legaturd dezvoltarea creierului cu intreaga activitate mai vioaie,de alergari $i sdrituri, a animalelor din care va rdsdri omul 102. lar varietatea ati-tudinilor ce trebuie neapdrat sä iea animalele cAtaratoare care stau pe copaci eo pregdtire vdditd la atitudinea verticald" "a.

S-a ardtat usor de zoologi, care atribuie sistemului nervos trecerea insasi lavertebrate, CA', o data stind drept, strdmosul omului avut miinile libere pentruprins, fàlcile pentru mestecat numai, muschii care ridicd pe cea de jos incetind dea se retrage cu virsta spre crestet pentru a opri dezvoltarea craniului i ajutindchiar la jocul creierului ; nasal prin plecarea inainte a capului va cdpdta linia pro-filului uman $i buzele pot sd incerce miscdri expresive. Ochii urmeazd aceeasi mi--care din acela$i motiv de echilibru al capului "4. Dar aceeasi linie ar fi trebuit sàfie urmatd $i pentru anume maimute i ele atärdtoare, i, cum nu e cazul, enigmardmine intreaga, ingaduind cercetAtorilor care $i-au pAstrat credinta sd recurgala o interventie supranaturald, ca $i pentru ins4i originea vieii, orice ar aduceinainte chimia.

S-a fdcut socoteald CA proportia creierului uman .fatA de al saurienilor pre-istorici e de 3000 la 1. Diplodocul, lung de cinci metri, avea creierul cit un oude gdind105.

De alminterea s-a pardsit de mult parerea cA massa creierului hotdrdste, pentrua se ajunge la aceea a numArului circumvolutiilor, care inseamnd suprafata lui.Aceste circumvolutii sint efectul inn i apoi cauza actului, de naturd inruditd cuelectricitatea, al cugetdrii. Ce se petrecea in ma$ina de executie a gindirii pe careo avea omul din Heidelberg sau din Neanderthal, apartinind unei rase de sigurdisparate, nu vom putea gici nidodatd $i e inutil a ne intretine cu iluzli.

Semnele de intelegere prin strigate diferite se intilnesc la animale al cdror..grai" nu e Inca deplin descifrat prin rabdare i inteligentd. Expresia vocald, fie

i" What I saw in Kaffir-Land, EdinburghLondra, 1880, pp. 242-243.102 Edmond Perrier, Lo terre avant l'histoire. Les origines de la vie et de l'homme colectia

L'évolution de l'hurnonité, Paris, 1921), p. 378.102 Ibidem, p. 381.I" Edmond Perrier, op. cit., pp. 382-384.0 1 Dupa W. W. Watts, In revista florentina L'Universo", XVIII, 12, p. 1065. -3 7

si-a

(in

0

0

Istoriatogia umani

cea mai elementard, apartine omului, si s-a observat cd la primitivii din Americade Sud existd limbi mdrginite la un grup foarte restrins de indivizi, comunicatiacu altil nefiind necesard din cauza felului de viatd cu totul izolat, permitind intreagaindestulare a nevoilor 106

Limbajul e mult timp legat de gest asa de mult, IncIt dusmanii nu se pot intelegepe intunerec

Graiul a InCeput prin sunete, a trecut la interjectii, la aglutindri, fiind in toatdaceasta enorm de lung epocd neorganic 108. Organizarea asemandtoare cu a fiintelorvii s-a produs, ca si aceasta, de la sine, si flexiunea, cu toate urmdrile ei, si sufletesti109,nu e altceva decit fiziologia si chimia organicd a limbilor.

0Dintre cele cloud metode ce se pot folosi pentru a pdtrunde in tainele celei ma

vechi umanitati,. nu se poate intrebuinta, pentru originea graiului, aceea a cercetdriipopoarelor care, prin imprejurdri asupra cdrora nici o intetire nu le poate facesã revie, au Camas inferioare. In adevdr, la dinsele, dacd pind In starea lor de astazi,in alte privinti, nu s-a produs o inaintare, dad uneltele lor sint Inca de piatrd lus-truitd. poate si din lipsa in acele Orli a metalelor si a legaturilor cu popoarele carecunosteau tehnica lor, pia la europenii care aduc gata acute aceste unelte , inschimb nevoile vietii i-au facut sã dezvolte de multe ori uimitor mijlocul de instiintareMO, de convorbire pe urma cum vom vedea, aceste cloud trepte de dezvoltarese succeda a lgraiului. La dinsii, ca la cafri, de exemplu, si la alti negri de pe coastaapuseand a Africei, pentru a nu vorbi si de abisinieni, care si ei, inainte de culturabizantina*, care i-a Vansformat,..aveau de sigur o limb& dezvoltatd, se intilnesc formeextrern de complicate, covirsitoare si de un lux care ar parea cà uzeazd inteligenta,si exista deosebiri de flexiune dupd imprejurdri, pe care noi le inlocuim cu aldtu-rarea mai multor cuvinte.

Copiii insd, aceasta umanitate in mic, o data ce au vdzut lumina zilei, precurninainte de aceasta reproduc, de la embridn, dezvoltarea fiintei vii, pot servi, in greu-tatea cu care ajung a vorbi, ca Idmurire pentru felul curn vorba 110 (a se analiza cu-vintul aric de unde vine si germanul wort, in deosebire de grecul opeArril) s-a formatde-a-lungul sutelor de mii de ani si chiar, inainte de copii, ceva se poate gasi in fel ulde a se intelege aNunora dintre animale.

La cele mai multe din cele cu glas nu existd mai multe feluri de expresie, cidoar o deosebire se gonuntd cind e vorba de imbiere si chemare, de indemn cdtre

101 Ed. Westerirratk, Origine du mariage dans l'espace humaine, p. 46,Irn Alphonse Bertillon, Les races sauvages, Paris, 1882, p. 14.108 Ca o curiozitate In ce prive;te originea I imbil cu ateoria wau-wau» ;i cteoria pah-pah»" (I),

v. W. Rösch, Ueber das Wesen und die Geschichte der Sprache, Berlin, 1873, p. 13 ;i urm.108 V. mai ales Wilhelm Wundt, Die Sprache, Lipsca, 1900. (ed. II-a, 1904),

38 1" v. ;i E. Renan, De rorigine du langage, 1858.

102., .

0

cl ~ i

1 1 2: c tli'S i .,t', `,..',V ° , 1

si.i N ''''- :It .

*'( *

1 714 cili to$ t C't \ \ t ''' /: ''''' .:

N.4C4 f I

k ,j. '? ° r

± i e_A k a '' i 0 1

cm, ... t, `4,4,

i. \t 1 f1 (Y1 lt 41i 7N. '4';- It ,''. 1

t Z

`f 1 ro ,..'1/4I,

( C! lit: , '1 . ti.s. Ist,i <

,' : 1 ' 4 I :3 ': 1 i

c.-- - cl 1 (I 1 .1 .i i

C

.4 ....1

Ii , , i ,-, 40,° '1'4'

, 1 ; r.), \k-,4

si.

c,9

fl

1 ( I 4. ; i \ 3 t "4 ca

rici(k i,i--i 1 t:I

14 4

14 t i q I 4t .,

Nd

4 '4 I

ctt:'

71.: -------7-77" , c*.y--"---7 7

V II l'.:i livIsyV3 fk); V41 ;..1.-.1!\) 't \ 1, '' */- l'. (Z'

II1

1% ' .' )'; \ C

, , , t .\ v ' )

7. A, ,. ,

: $. t' . ' D i' ki,

),11.' ,_)t) Y '... $ ;';rf- -.-'

.s s, , .,,,:)r A ii tf) Il

,

1.: .1 l't tZ. i \ le ..,"

r -s F

krlipt, 7,.

al- ,k -(' ) 1 . k -, ;

e s.-,10.44;.

4% (1 1P,v1*.s ,t1 14.!1 t CeL

; cf-, r

- t%_

,i t\) - t .

co i

Y' ',- " %t

1,,_, ,-,"r .a

4, i .:, .,ci 1.-- \ %-i )---1g

..-$ 4 k

\_

.1

i i 1"

t1

. t7)

Istoriologia umanS

impArechere si de durere (asa -si la atit de inteligentele pisici si, de sigur, la toatäspeta din care fac parte, leul avind un alt sunet, temutul rAget, pentru a inspäi-minta prada avutA in vedere). La animalele amestecate cu viata omului, pasdrile, indeosebire de cele libere, care n-au decit ciripitul, cu oarecari modulatii, si imnul deiubire, au mijlocul de a instiinta, de a chema, de a manifesta triumful pentru oul careasigura transmisiunea speciei; curcanul intrebuinteala gusa pentru a cistiga iubirea.in ce priveste ciinii, in timpul din urrna s-au facut incercdri din partea unor cerce-tätori de o mare rAbdare pentru a deosebi felul de a-si comunica vesti si de a chemain sprijin, aceasta pe lingd urletul durerii si acela al tainei pe care o simt cã se pe-trece ori s-a petrecut: sint nuante imperceptibile, care au toate un inteles, si sepot deosebi chiar unele note individuale. Clémence Royer gAsea la maimute nunumai alte sunete de expresie, dar si silabe articulate m. Si de altfel, pind astäzis-a pdstrat la chinezi ca mijloc de desosebire a sensului tonul dat uneia si aceleiasisilabe.

0Copilul incepe prin interjectii corespunzind nevoilor elementare ale fiintii

sale; ele inlocuiesc tipetul care si el isi are modulatiile , sigur vrednice de studiu. Deacolo se trece la repetitiile aceleiasi silabe. Trebuie ajutorul plin de staruinta al cres-catorului card care, de la sine, el n-ar ajunge sa treacd mai departe de primele formeelementare. Fapte interesante in aceasta privinta s-au relevat, in cazurile, prezen-tate ca autentice, ale copiilor crescuti in pädure, de fiare: ei nu ajung, pastrindstrigAtul, la mai mult de vre-o patruzeci de cuvinte, corespunzind unei mentalitatipe care nimic, nici ingrijirea, nici autoritatea, n-o poate face sa inainteze.

Gestul inlocuieste uneori vorba, el o interpreteaza si o intregeste la popoareleinferioare 112.

0Supt influenta armoniilor naturii, omul a trebuit sä cinte inainte de a vorbi 112.,

0S-a vSzut ca origine a urmAririi frumosului prin sunete necintate interjectio-

nismul i icoanele razlete 114.

0Cintecul uman se deosebeste de al animalelor prin cloud insusiri: el e ihaivi-

dual, pentru ca din initiativa unuia sA se ajungd prin acceptAri si potriviri la o nouäintrebuirrtare generala, §i el e adoptabil la deosebite stari de spirit si simtire chiarin raport cu unele imprejurAri sau situatii. Cintecul de triumf, cintecul de durere,

II11 Origine de l'homme et des societés, pp. 71-72, 313-314.Ili Ed. B. Tylor, La civilisation primitive, tr. fr., Paris, 1876, I. p. 193 ;i urm.118 .E. Quinet, L'esprit nouveau, ed. III, Paris, 1875, p. 20.114 Pentru primele manifestari Iiterare" ; Ch. Letourneau, L'évolution littéraire dons les diverses

40 races humoines, Paris. 1894.

Preistoria : trezirea inteligerrtei

cintecul de adoratie sint astfel capabile de o necontenitd si nernarginita dezvoltare,pe and animalul care striga pentru a instiinta, a inspäiminta, n-are cleat la unele pa-sari cintecul care chiarnd la iubire, celelalte facind apelul prin intreceri in luptasau,ca in cazul ursilor, prin acela al suirii in copaci.

0Simplu element de ritual si mai tirziu, muzica nu e creatd pentru placerea pe

care o procurd. Cum se va fi observat, efectul ei magic, care atrage pe unele ani-male, pind la soarece si la pdianjen, care face sd urle ciinii si opreste in loc lupii carese atin la pradd, e intrebuintat si pentru indepârtarea duhurilor rele. Cind, laevrei, David cintd" din harp inaintea lui Saul, in accesele acestuia de nebunie, elduce lupta contra prigonitorilor nevazuti care strica si incurcd mintile oamenilor. Deaceea si harpistii de pe reprezentatiile atitora din vechile popoare ale Orientului,incepind cu sotia regelui din Egipt, care bate din tobd cind sotul ei aduce jertfa pealtar.

0Instrumentele de muzica, lira, se gasesc si la negrii niam-niam 115.

0S-a ardtat 116 cum in epoca bronzului nordic instrumentele aratd o dezvoltare

a muzicii, care intovdrdsia ceremoniile sacre.

0Din picior de cerb se fac suierdtori 117.

0Simtul timpului a fost unul din primele cistiguri si s-a ardtat cd, plecind din im-

presionantul schimb dintre zi si noapte, s-a ajuns la numArdtoarea pe degete, deunde si decada118, sau, in Mexic, dubla decadd. Dar necesitatea acestor socoteliera in legAturd cu aprovizionarea, cu socotirea momentului cind o fazd a lunii per-mitea un anume vinat sau calatoria. Dar sint si astazi popoare, ca busmanul adus inEuropa de exploratorul print deWied, cdrora exprimarea numdrului nu le reusesteInca si dui:4 trei-patru numere adauga un multe-multe" 115.

0Numdrdtoarea se face prin prezentarea degetelor si ea se opreste cu numärul

lor. Dar busmanii procedeald dincolo de trei, margine a putintii noastre de vi-

na Alphonse Bertillon, op. cit., p. 53.U. Friedrich Behn, In Propylden-Weltgeschichte, Berlin, 1931, I. p. 150.117 Le Hon, L'homme fossile en Europe, p. 95.118 Svante Arrhenius, Ober den Ursprung des Gestirn-kultus In Das monistische Jahrhundert"

a lui Wilhelm Ostwald, I, 1912, p. 42 si urm."I Amintirile reginei Elisabeta a României (v. Cuget clar", 11 August 1940, p. 69). 41

Istoriologia umand

42

ziune 120, prin duplicare si inmultire, dar si asa nu intrec zece 121. De alminterea,in limbi evoluate, ca acele romanice, se intrebuinteazd numeralul de zece, sau Si

douazeci (quinze-vingt) pentru socoteli mai ridicate. Cafrii vind oile una cite una12.Pluralul insusi se poate face prin reduplicare. Astfel la hotentoti koin (orn) da,pentru oameni, koin-koin 123. In partile Senegalului calculul, probabil supt influentaeuropeana, ajunge mia, dar socoteala se face cu bucati de lemn de grosimi diferite,

s-a observat ca a calcula vine de la pietricica romana, calculus, pe care o intrebu-i nteaza de altfel si negrii (cf. boabele la ciobanii nostri) 124.

Felul de a socoti cu unu, doi, multi sau nesfirsit de multi", existä la tasma-nieni si botucusi, la cei din Noua Zelandd. In Groelanda sint insa si locuri unde sepoate merge si mai departe, chiar pind la dougzeci 125. Dar trebuie pentru aceasta oobisnuinta, daca nu cu negotul, macar cu schimbul. In cifrele care se dau pentruarmate si numarul de morti, de prizonieri, !Dina aproape de timpurile noastre, e ourrna a acestei ameteli a primitivului.

S-a crezut ca s-a descoperit si un alfabet preistoric, a carui aparitie a fost salu-tata cu bucurie de spiritul totdeauna deschis pentru noutati al lui Salomon Reinach.Adunind tot ce putea sa-i sprijine teza in monumente din Portugalia, in pestera Made-leine, in Perigord, la Mas d'Azil, cu raportari la alfabetul cipriot, invocind opinialui Sayce ca in Troia preistorica ar fi fost aflate litere, a lui Flinders Petrie despreo scrisoare lineara" la Abydosul egiptean, el nu numai ca primea entuziast des-coperirea de la Glozel, dar era gata sa admita ca i cretanii si egiptenii au luat dinizvorul primitiv al scrisurilor neolitice" 128. N-a fost greu sa se observe asernanareaacestor caractere cu cele latine. Dupa indoieli cu privire la bund credinta proprieta-rului, care prezenta descoperirile mediului diletant prin care s-a comunicat zgomotosrevelatia, cercetäri ale politiei au ajuns sä afle insusi misterul fabricatiei. S-a bagatde samd si necontenitul progres" in scoaterea la lumina a literelor". Academia deInscriptii din Paris, inaintea cdreia se adusese procesul, a trebuit sA gaseasca formainterzicerii unor noi discutii pentru ca, fara a jigni pe un om de marea valoarea lui Reinach, intreaga afacere sa se considere ca fiind definitiv clasata 127, Dar LeHon credea ca vede semne fetisiste" pe oase de elefant 128. $ i astazi, semnalindu-se

120 Sistemul duodecimal vine tot de la limita de trei.121 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 15 ; v. ;i pentru tasmanieni, cu 4 reprezentat

prin 3+1, ibidem, p. 224.122 Ibidem, p. 38.123 Ibidem, p. 16.124 Ibidem, p. 74.125 Tylor, La civilisation primitive, I, p. 286.126 V. Ephémérides de Glozel, Mars 1924 a Mars 1928, Paris, 1928. Cf. ;i C. Moisil, in Uni-

versul" din 10 lulie 1939, pentru ni;te scrijellturi pe monede dace.127 V. felul cum se exprimd in aceastd privintd ;i Joleaud, Elements de paléontologle, II, pp. 168,

173.128 L'homme fossile, p. 76.

si

0

Preistoria : epoci ;i perioad6

semnele magice din pesteri iberice, fa La Pasiega, Santander, se arata aplecare spreadmiterea unor caractere si pentru explicatia figurilor '29.

0Pentru Salomon Reinach scrisul" nu era altceva decit Inca un element al

magiei stapine pe mintile oamenitor.Fara a se gindi la aceasta, Flinders Petrie admitea semne stravechi de alfabet pe

vase preistorice 1-31.

E indraznet a presupune ca anume semne aflate In pestera de la La Pasiega sau peniste pietricele de la Mas d'Azil ar insemna litere: un ciudat M In doua forme 132 arprovoca dubii asupra autenticitatii.

0in timpul din urrna, R. Pittioni gasise salina din Tirol, pe niste fragmente

de lemn, litere care seamana cu ale etruscilor din nord 133

3. Epoci i perioade. Critica impartirilor tracTiorale

in celebrele versuri:

Arma antiqua manus ungues dentesque fueruntEt lapides et item siluarum fragmina, rami ;Posterius ferri uis est aerisque reperta:Et prior aeris erat, quam ferri, cognitus usus, 134

Lucretiu dadea Intreaga dezvoltare a civilizatiei umane 135.

Se vorbeste prea mult de epocei" ale preistoriei, califiendu-le dupd materialulIntrebuintat pentru unelte (pentru piatra se tine sarna si de felul lucrarii), dar e sigurca in acelasi loc, dupa clase, poate si dupa indivizi, se gaseau alaturi unelte maivechi lInga cele noua, asa cum astazi In aceeasi Tara se poate vedea plugarul intrebu-intind ieftinul plug de lemn alaturi de acela_care si-a putut c'istiga unul de fier sau

122 in L'Encyclopedie par l'irnage, La préhistoire, p. 30 ;i urm. Si urme de cruci, p. 34.1" L'art et la magie d propos des peintures et des gravures de repoque du renne, in revista

.,12Anthropologie", XIV, (1903), pp. 257-266 : Revue Archéologique", MartApril, 1903, p. 290.Pentru J. Capart, Les debuts de l'art en Egypte, Bruxelles, 1904, p. 274, mai toatd vechea

arts, 0 acolo In Egipt, are caracterul magic.. 132 Friedrich Behn, In Propilden-Weltgeschichte, I, p. 108. S-a crezut (Ibidem, p. 109) a se

recunoaste in doud urme de picioare o hieroglifd pentru a merge".133 D. Berciu, indrurndri In preistorie, p. 9.134 De rerum natura, V. v. 1281 si urm.135 Citate intii de Tylor, La civilisation primitive, I, p. 70. 41

130

181

0

intr-o

4storiologia umana

acela care-0 poate comanda un tractor, iar, in alt domeniu, arhaica unealta de tesut,cu mijloacele mecanice cele mai perfectionate. SA* nu se uite ca, dacd pe atunciclasele sociale nu erau in destul de osebite, unele natii, ca scitii, aveau o dasa domi-nant& de alt singe, de alta cultura i de alt rost decit rasa inferioara din aceea0 to-var4ie razboinica i cu atit mai mult decit popoarele invinse, robite i supuse dijmeiproduselor. E deci mai prudent a se vorbi de culturi, pastrind in minte faptul ca elepot coexista i pot concura intre ele.

0Ca un inceput de periodizare 0 ce perioade sint acelea care intrec asa de

mult pe ale noastre, cele mai largi I s-a fixat i aceea, determinata mai ales defauna care s-a gasit alaturi de rama0tele trupului sau activitatii omului. De o parte arfi o era a mamutului, de alta aceea a elefantului primigenius, cu enorme deosebiri declima i cu prezicerea ca aceasta se poate repeta, e vorba i de o epoca interglaciarAcare ar fi inconjurat cu o climd mai blincla lenta dezvoltare a omului.

Toate aceste afirmari ale geologiei propriu-zise sau ale unui romantism geologic.care crede a poate crea viziunea insa0 a unui asemenea mediu, trebuie luate cumultA prudenta, cu multgranum salis. Ca locuinta a vechilor oameni" din quaternarulgeologic se recunoaTte pqtera, pe care aceti reprezentanti ai primitivitatii umane oimpartiau cu ursul peFterilor", ursus spelaeus, fara ca o speta sa poata distruge pealta i, iara0, fard ca omul sa ajunga la domesticirea vecinului i rivalului sAu. Darlocuinta in pqtera presupune o climd rece, i atunci se pune intrebarea: in ce fellocuia omul din epoca in care clima temperata de azi a Europei era inlocuitd printr-una de o foarte mare caldura ? Nu putem fixa supt raportul climei nici pe oameniidin locuintele lacustre, decit doar cd aceste locuinte pe stilpi in apa lacurilor souprobabil i unor lagune ca ale Venetiei presupun o relativa blindete a climei, ckicu ghiata aproape continua apele n-ar prezenta niciun mijloc de siguranta.

Se poate observa §i aceea ca, dacd in Siberia s-a gasit un mamut perfect conser-vat, fart resturi umane de orice fel in acea regiune, in partile europene nicAiri ma-mutul n-a fost gasit astfel, in situ, ci numai oasele lui.

Istoricul nu poate sA discute, firqte, rezultatele prezentate ca absolut sigure.dar la momente deosebite ale dezvoltarii Ftiintei care nu e, supt acest raport, numaiajutAtoare, ci i dictatorial hotaritoare, a geologiei. Aceasta in afard de faptul adescoperirile cele mai multe s-au fkut de profani ai geologiei, incapabili de a fixa exactpaturile, care o data deranjate, nu pot fi examinate cu folos de specialist. El poatepune insa o intrebare cazind greu in judecata acestor lucruri pe atit de marete.pe cit de delicate: o data ce s-au gasit cranii omenWi de un continut plin de posibili-tali pentru creierul pe care, probabil, dar numai probabil, II contineau, fail a i seputea banui circumvolutiile, cum se face ca de acolo au trebuit acele milioane sau 0numai sute de mii de ani de care se vorbqte ca sA se ajungd la adevAratul homosapiens 116, cind in epoca monumentelor pe care le putem numi expresive", nicizece mii de ani n-au trebuit pentru imensele progrese ale umanitatii, care, in ultimeletimpuri, au cerut o intindere asa de redusa a timpului ? $i, iara0, cum o aptitudine

44 136 GAsesc explicatia si la Teohari Antonescu, Lumi uttate, p. 22.

Preistoria epoci si perioade

umand ca puterea de observatie, de retinere in memorie, cad n-avem a ace Cll 0 po-za re a animalelor sau a aproapelui uman, si de capacitate de a gasi mijloacele tehnice

de mari ca la omul magdalenian, cu reproducerile, aptitudine care nu poate fiizolatd in mijlocul celei mai desdvirite adaugindu-se cd aici e vorba devrajirea vinatului, deci o oper4ie intelectuald destul de ridicatä, a rdmas card nicitin fel de transmisiune pentru cine a venit pe urmd pind in timpurile noastre ? Dis-paritia, pentru care nu se Quid nici o explicatie, mdcar de mediu dimateric, a raseifaptuitoare, nu ajunge, cad clima nu omoard niciodatd o rasa, cu atit mai putin unacare dovedete astfel de resurse.

Nimeni nu ridicd indoieli CU privire la trecerea din stravechea Africa europeand,cu palmierii ei si dobitoacele tdrilor celor mai calde, la epoca ghetarilor coboriti dinnord i adudnd pentru multe mii de ani o iarnd vepicd, dar geologii nu s-au Intelescu climatologii pentru a cauta explicatia acestor schimbäri, care aratd a nu fi fost catas-trofale si n-ar fi adus deci o prefacere subitd in existenta raselor sau in adaptarea lor.

In tertiar o Mare putin acrincid era la Paris i la Maienta, pe Rin, in stepa ruskseparind in Urali cele cloud continente, ca sd se retraga apoi pe incetul 127.

In quaternarul mai cald de dupd pliocen, dar supt influerrta imenselor prefaceridin soare, cu coboriri de ghetare, qi anume, in patru rinduri, pind foarte jos, mariparti din Europa si America, unde massele de gheata merg pind la New-York, skitnelocuibile din aceastd din urmd mild. Se inseamnd astfel Insulele Britanice, toatdScandinavia, regiuni Intinse din Rusia si chiar o parte din Germania. Mai tirziu vine.,epoca renului", §i ea intreruptd" 138.

Termenii de tertiar si quaternar nu sint chiar asa vechi I, cu impartirile celuidin urmd in aluvial i diluvial, postglaciar si glaciar, nici nu-s de intrebuintare generaldla toate natiunile. Ne vom folosi deci rar de dinsele si de incercdrile de reconstituirefdcute in jurul lor 139. S-a obiectat cu dreptate cd a fost o succesiune de inaintdriretrageri ale gheturilor" 140

Adesea se prezintd, si in forme de popularizare, hair reconstituite pe bazeledate de geologie, ale continentelor in deosebitele epoci ale schimbdrii scoartei glo-bului; mai ales s-a cheltu it osteneald pentru reconstituirea härii Europei, care a pierdut

137 Edmond Perrier, La terre avant l'histoire, p. 336.138 Ibidem, pp. 61-62 (la sfirsit, harti).139 Pentru aparitia omului la hotarul quaternarului si tertiarului", v. Le Roy, Les origines

humaines, p. 171. 5i ibidem, p. 171 ; Je répète que le tertiaire supérieur se fond dans le quater-naire par degrés insensibles".

110 Ibidem, p. 218. 45

asaprimitivitati,

si

lstoriologia umana

ceva in vremile mai noi, dar a cistigat erorm fata de vremea and nu rasarise Frantade astazi decit in mica parte si Marea Sarmatica, in care se varsa o Dunare enormrevarsata, pind supt munii, ei insii ridicati la o anumita epoca geologica, acopereatoata stepa de rasarit a Europei.

In ce priveste cronologia, socoteli ca 78 000 ani pentru chelean i acheulean,11 OCO de ani pentru solutrean, 33 OCO pentru magdalenian" sint cu dreptate califi-cate de curata fantasie" 141.

S-a putut vorbi de cei 350 000" de ani ai urmelor din Mexic 142.Ca argumente contra criteriilor geologice se mentioneaza juxtapunerea paturilor

quaternare, subtirimea lor. 0 deplina siguranta nu o pot da nici constatarile cu pri-vire la flora si fauna 143.

Epoca glaciara a fost socotita ca durind pina la noua sau zece milenii inainte deera noastra 143.

0Pentru a se vedea deosebirea de cronologie e de ajuns sa se observe ca vechimea

epocii pietrei brute e socotita intre 30 000 si 10 000 de ani" 145.

S-a prezentat socoteala de 10 12 000, ba chiar 15 000 de ani pentru distantaintre preistorici si epoca noastra si totul arata... cL in aceasta epoca, virsta renului,omenirea era acum destul de veche"146 si aceasta inseamna nespus de putin fata de

141 Le Roy, Les origines humaines, p. 217. Nu se admite nici cronologizarea dupa schimbarilegeologice, care sint calculate dupa felul cum se produc astazi si fail a tine sarna de ce a statimpotriva lor, ibidem, p. 218. Dar insuli admite cel putin 10-12 000 de ani in urrna", pentruinceputul neoliticului, ibidem, p. 218.

Pentru epoca de dupa magdalenian, la D. Berciu, op. cit., cronologia absoluta" de 12 00010 000, sfirsitul magdalenianului, 10 000-5000, mesoliticul I, 5000-3500, mesoliticul II (p. 102).Chibzuiri cronologice pentru neolitic, ibidem, p. 152 si urm. Pentru a bronzului, ibidem, p. 171si urm. (ar fi pe la 1800-1700 a. Chr."), dar in Creta de la 2700 a. Chr." ; in Egipt pe la3000". C. H. Read, in Encycl. brit., II, p. 351, socoate, pentru bronz ; in Creta 3000, in Sicilia2500, in Franta centrala 2000, in Marea Britanie si Scandinavia 1500. Acolo si impartirile crono-logice ale bronzului. Mai mare siguranta pentru epoca fierului ; perioada Hallstatt (900-500 a. Chr.),perioada La Tène (500-1). Dar v. Berciu, op. cit., pp. 209-210, pentru deosebiri locale.

In genere, N. Aberg, Bronzezeitliche und fruheisenzeitliche Chronologie, 5 vol.142 V. i D. Berciu, op. cit., p. 83.143 Le Roy, op. cit., p. 219. Par. Teilhard, in La paleontologie et l'apparition de l'homme, a pus

la indoiall, in ce priveste d. ex. Africa, si criteriul obiectelor de piatra. Cu mai mult optimism,D. Berciu, op. cit., p. 24 si urm.

144 Virchow, Die Urbevölkerung Europos, p. 48. Le Hon vorbeste de 6000 de ani pentruepoca pietrei lustruite, L'homme fossile en Europe, p. 94.

146 Hedler, Rassenkunde und Rassenwohn, p. 21.146 Pierre Termier, Les grandes enigmes de la Terre, p. 75. Astfel de cronologii in preistorie

ar fi : 5 000-7 500 de ani pentru neoliticul european, 14 000 (sic.) pentru Creta, 20 000 precispentru Haldeia si Egipt ; Joleaud, Elements de paleontologie, II, p. 184. Pentru locuitorii palafitelor ;4 000 de ani in Elvetia, 6-8 000 in Asia, ibidem, p. 188.14

0

Preistoria epoci i perioade

epocile geologice ante-umane, cosmice", tertiarul si quaternarul formind 55-65 demilioane de ani, paleozoicul, pina la asa-numitul cambrian, 360 540 de milioane, dinfericire cu aceasta rezerva : toate acestea sint verosimile i totusi foarte nesigure"147.

0Unul din ultimii sintetizatori ai rosturilor mediului natural in legatura cu omul,

Edmond Perrier, a putut scrie mai de curind : se poate socoti deci ca foarte verosimilca sint aproape 40 000 de ani de and omul a inceput a se raspindi pe parnint..." Ase raspindi", nu a exista in exemplare razlete condamnate nemiscarii si poate uneidispari ,ii obscure 148.

La aceste socoteli adaugim pe aceea, tot asa de putin sprijinita, a lui Franz Wei-denreich : omul de la Heidelberg apartine celei mai vechi epoci diluviale si trebuiesa fi trait cel putin cu 450 000 de ani inainte Omul din Neanderthal traia oricumin ultima epoca interglaciara si la inceputul ultimei epoci glaciare, intr-o perioadacare poate sa fie cu 110 000 pina la 183 000 de ani in urrna" 149.

Ca mijloc de datare s-au intrebuintat si eroziuni verticale de cloud la trei miide picioare engleze in rocile cristaline" de pe coasta Pacificului, in America de Nord,pentru a se fixa vechimea omului in tertiarul mai adinc15°. Danezul Steenstrup vedein fiecare patura de padure : pini, stejari, fagi, din turbierele tarii sale, epoci geo-logice corespunzatoare 181

Dupa perioadele de viata se vorbeste de viata veche" : paleozoicul, de viatamijlocie" : mezozoicul, si de cenozoic, viata nour. Dar peste aceasta se aseaza pe-rioadele arheologilor, dupa locurile unde ei au facut descoperirile lor, imparlire

origine franceza.

0Numele de civilizatie solutreana, intre cea aurignaciana si cea magdaleniana 152,

de epoca numita de la Cro-Magnon, desi aria se intinde si in multe alte parti dinFranta, la Grimaldi, ling Genova, in Germania (Obercassel, IMO Bonn), in Tara

147 Pierre Termier, op. cit., p. 39.148 La Terre avant l'histoire, p. 37. Parnintul a trebuit sä aibd o viata anterioard de sute de

milioane, fiind solid de un miliard sau doul de ani", ibid,149 111 Propylden-Weltgeschichte, I, p. 86.1m) Clemence Royer, Origine de l'homme et des sociétés, p. 116, nota 1.191 Teohari Antonescu, Lumi uitote, pp. 6-7.182 In Encyclopedic par l'image, La prehistoire (excelent studiu, foarte bogat), epocile se prezinta

asa ; pre:helleen, chelleen, acheuleen, mousterien, aurignacien (in paleoliticul inferior), solutreen,tardenoisien, maglemosien, campignien (rnesolitic). p. 9. Autorul anonim admite schelete vechi de...2.5 030 de ani precis, p. 30. 47

0

0

de

IstorioIogia umani

Galilor, in alte parti din Europa, ba chiar la Bougie, in Algeria 153 sau in Asia, dela Caucaz pina la Pacific, si la Ainosi, in japonia generalizari putin temei-nice , e artificial si n-a gasit primire in alte tari.

4. Neoliticul : caractere, mediu, indeletniciri

Numele de neolitic a fost insusi atacat, cu puternice argumente. Unul, farareplica, e acesta : cum n-ar fi putut paleoliticii din caverne sa lustruiasca silexurilelor, care in adevar nu s-au gasit, cind se vede ce frumos lustruiau oasele pe caresi-au facut sapaturile ? 1" Intrebuintarea osului ar putea sa explice neglijarea lucruluimai departe al pietrei, cind ea putea fi intrebuintata cu folos si fara aceasta. Pentrugasirea stratului de cremene se Intrebuinteaza unelte de os1". De altfel in Islanda s-arafla si unelte de piatra lustruita.

00 dezvoltare de tehnica in lucrul pietrei nu s-a constatat la trecerea din miocvul

in pliocenul superior al epocei tertiare 156.

0Se considera neoliticul ca o epoca de mari migratii, pentru ca in aceea a bron-

zului sa fie mai multa stabilitate, cu o clima calduta subborealä" si largirea spatiuluide locuit, iar in epoca de fier o clima mai umeda sa ridice din nou padurile 157.

0Un mare grup preistoric a dat Italiei tezaurul de arme si unelte preistorice din

neolitic, mergind pina in epoca bronzului, la Schio 158 (esculetum)159, ling Vicenza.Impodobirea vaselor e asemenea cu a celor din valea Dunarii. Sapaturi s-au facut si inregiunea lacului de Como, in insula lacului Varese, in marginea lacului Baudronna,si Inca in cloud locuri din aceasta regiune 160

0Ca pastratori ai vechilor forme de cultura se citeaza, pentru piatra lustruita 161,

locuitorii insulelor oceaniene Fidji, Salomon, Samoa, ai Noii Zelande, ai Noilor

48 1893).

153 Joleaud, Elements de paléontologie. II, pp. 174-175, 178.154 C. H. Read, in Encycl. brit., II, p. 348.155 lbidem.156 Clémence Royer, Origine de l'homme et des sociétés, p. 398.157 M. C. Burkitt, in Cornptes-rendus du XVII-e Congrês international d'anthropologie, p. 394.155 V. i Le cento cittd d'Italia, Schio.159 Locuitorii 4i zic ; Scladensi.160 Ibidem, Varese.m Dupl lucrarea Au pays des Conaques, La nouvelle Caléclonie, Les habitants en 1889 (Paris.

Preistoria LrteoIiticCII

Hebride, ai Noii Caledonii si chiar ai insulei Tahiti, iar pentru epoca bronzuluidaiacii din Borneo 162.

Oricit de marl ar fi descoperirile si progresele realizate de popoare in epocaistorica, ele nu se pot pune alaturea de ceea ce a facut aproape card instrumente, in-trebuintind multa vreme o piatra care nu se putea gasi oriunde cum observa la 1867Le Hon pentru Belgia si care trebuia deci procurata, ca material, sau prelucratd,printr-un comert incepator, aceasta nenorocita umanitate preistorica, necunoscind niciuna din tainele teribile ale naturii pe care a trebuit sa le descopere una dupa alta.

Deprinzind cu nespuse greutati, de pe urma unui impuls interior care nu se vaputea defini niciodata, nobilul mers drept, fart animale domesticein jurul sat), hrana din culegerea vegetalelor bune de mincat, pe care le-a scos apoidin pamint prin descoperirea capitala a plugului, si din vinarea unor animale in mareparte mult mai mari cleat dinsul, acest stramos, care, printr-o stranie exceptie fatade toate spetele dobitoacelor, era gol in mijlocul unei clime capricioase chiar cindera mai calda ca azi in acele locuri, si-a facut vesmintul din piei pe care a invatata le curati si sara, cusindu-1 cu acul de os in care prindea fibrele renilor. Descope-ritor al cerealelor, el a trecut din pestera la prima locuinta. Cu silinti a caror bi-ruinta nu se va putea niciodata explica, acesti inaintasi atit de indepartati ai nostriau putut sa ridice pietre de mii de chilograme si sa faca din ele imense cladiri depomenire sau sa insire alei nesfirsite intru cinstea unor zei necunoscuti. Dar, maipresus de toate, adevarat Prometeu, el si-a supus focul care-I ingrozia.

In domeniul moral, el a intrat primul in atingere cu misterele cele mari. A cautatsa se apere de ele prin vraji care au dat, de o parte o arta pe care ca adevarn-am putut-o intrece si, de alta, cea dintii credinta, pioasa fata de morti, plina deveneratie fata de strabuni si impodobind cu o poezie religioasa adinca cerul in imen-sitatea caruia nu vedea, ca noi, numai strivitoare el emente materiale, mergind dela nimic la viata si de la viata la moarte in puterea unor legi de fier care ne des-curajeaza prin vointa lor inexorabila.

Cea dintii iubire pentru cei de aproape, aparati in fiecare ceas cu jertfa vieii ;cea ding camaraderie a barbatului cu femeia ; cea dintii mila de copii, mai presusde instinctul simplu al animalelor gata de imparechere cu odraslele abiascoase de suptingrijirea lor, de la dinsii yin. Ei au creat nu numai din nevoie, ci din spirit de devo-tament, familia, ei au alcatuit ceata si au organizat tribul.

Facind din strigate indistincte un grai a carui alcatuire a cerut sfortarile eroicede-a-lungul miilor de ani, ei au creat prin limba articulata si capabila de flexiune ceeace numim noi natiile, legindu-le, ceea ce nu e cazul totdeauna astazi, prin evlaviein fata acelorasi altare, supt ocrotirea acelorasi zei, in care ei primii au cutezat, cu onobila mindrie pentru speta lor, sa recunoasca o figura umana si sa Ii dea un nume casi ale lor insele1.63.

162 Dr. M. A. Legrand, La longevite a travers les dges, Paris, 1919, pp. 32-33.163 0 mare parte din aceste descoperiri, ca si a roIii, a scrisului chiar, au fost atribuite de

un cercetätor englez Estului apropiat", pentru englezi, ceea ce inseamna Sud-Estul european.Cf. cuvintele lui Julian Huxley, (Race" in Europe, Oxford pamphlets on world affairs, n. 5,

Oxford, 1939, p. 27) ; It is quite certain that the great steps in civilisation, when man learnedto plough, to write, to build stone houses, to transport his goods in wheeled vehicles, wererirst taken in the Near East".

.5 c. 519

4!

Istoriologia umana

Inca din epoca pietrei se cunostea focul 1", care la inceput era produs numai detrasnet, originea lui aparind deci cereasca. E vorba, bine inteles, nu de viziunealui prin trasnet ori prin flacara vulcanilor si a gazurilor aprinse, ci de producerea luiartificiala. El a putut fi descoperit" prin scapararea pietrelor cind se lucrau, inaintede a se intrebuinta, ca astazi Inca, la unele popoare inapoiate, invirtirea batului intr-opurl anume pregatita a pietrei. Dar la altele, focul imprumutat sau gasit din in-timplare ori cu o deosebita greutate, se poarta din loc in loc, cu grija de a nu se stinge.

De altfel s-a observat165, cu dreptate, ca focul poate servi pentru lumina si caldura,ori pentru a speria fiarele si a le tine la o parte 166, sau pentru anume rituri, Cardca pregatirea alimentelor sa se faca prin el ori interventia lui sa fie necesara pentruproducerea vaselor de parnint. Bucataria apartine lacustrilor.

El a fost necesar pentru focurile de pastori, la nomazi si la popoarele care aveau,ca si astazi, obiceiul ducerii la pdscut, noaptea, a cailor.

Ajunsi la o Malta treapta de dezvoltare, grecii au putut vedea in focul claruit detitanul Prometeu marea binefacere care le-a deschis toate càile progresului.

0 data gasit focul, el a ingaduit si facerea, pentru iarna, a proviziilor de carneafumata.

Focul, o data capatat, se !Astra cu cea mai mare ingrijire, se ducea din loc in lociar, in caz de stingere, se recurgea la vecini, si s-a observat cA prin acest imprumuts-au putut indruma bune legaturi intre grupele umane. Asa s-a ajuns la domesti-cirea elefantului" si la sfintirea" lui si a vetrei. I s-a acordat un mare rol si in sal-varea omului de frigul groaznic, coborit din muntii Scandinaviei asupra unei umanitaticare avea asa de putine mijloace de aparare contra lui. Mai tirziu numai se ajunsela sistemul producerii flacarii prin frecare in gaurile lemnului, curn se face inca nunumai la negri, la samoani, la pieile rosii, la locuitorii din Ceylari si la eschimosi, cisi la pastorii gauchos din pampasele Americei de Sud, alaturi cu descoperirea usoardde facut, dupd ciocnirea cremenei, a focului din piatra. lasca (polyporus igniorius) vafi fost &it'd intimplator, si o aflarn la locuitorii caselor pe lacuri din Elvetia 167.

0Siusii si astazi capata focul prin invirtirea bucatii de lemn bine uscat printr-o

funie care se desface iutel". Tot asa, Inca mai greu, australienii, dar se duc in ca-latorii carbunii aprinsi sau se iau cu imprumut 1".

164 Pentru rase, care azi Inca nu cunosc focul, precizari la Lubbock si Tylor, op. cit.165 Clémence Royer, Origine de l'homme et des sociétés, 403 si urm.166 lbidem, p. 407. Consideratii metafizice asupra valorii focului care distruge materia pentru

osebirea elementului sufletesc, la Otto Caspari, Die Urgeschichte der Menschheit, mit Rikksicht aufche notürliche Entwicklung des freihesten Geisteslebens, 2 vol., Lipsca, 1877.

167 Dupa Heinrich Schurtz, Urgeschichte der Kultur, Carl W. Neumann, In revista Universtim"din Lipsca, XXX, nr. 24, p. 575 si urm.

168 Alphonse Bertillon, Les races seuvoges, p. 104.50 Ico tb.Aem, p. 210.

0

p.

Preistoria : neoliticu I

A incerca sd se fixeze pind in oarecare amänunte felul de viatd in neolitic, pentrudeosebite regiuni din Europa centrald, cum au voit s-o facd unii istorici germani 170,e a trece in domeniul imaginatiei creatoare.

Mediul animalic mergea de la o spetd disparutd la elefant i de la zimbru,de la ursul din pesteri (nu lupul), de la hiend, de la cerb, la micile rozatoare, caiepurele 171

In aceastd fauna intrã, pe IInga elephas antiquus si elephas meridionalis, si rhino-ceros megarhinus si varietatea tychorhinus, pe linga marele ipopotam, hippopotamusmaior, trdind pe unde astazi se afld o industriala a Frantei, i altevarietati ale faunei 172 Numai prin analogie se crede cd era i vecindtatea, desigurfoarte nepläcutd, a mastodontului, a dinoteriului i a altor exemplare ale faunei uria5ecare, neavind scinteia inteligentii omului, care rdmine marele mister, nu s-au pututadapta schimbdrilor de climd.

In ce priveFte flora, indoielile sint man i orice poate da analogia cea mai dibaciintrebuintata tot nu le rezolvd.

Tovar4ii animali, deocamdatd numai in atitudine de dugndnie, ai primului omau fost elefantul primigenius, rinocerul cu nãrile despartite (tychorhinus), aa-numitulmegaceros hibernicus, spetele de peFteri dintre uri, hiene i pisici una e intrefigurile de la Font de Gaume 173 , calul Inca salbatec. Apoi, in epoca noului frig,admirabilul ren, cerbul mdrunt al zapezilor, care va fi fost i cel dintii domesticit,zimbrul spre care, in cutare scend, inainteazd, cu batul pe umdr, un vindtor l carese infatieazà in cutare desemn in ocru napustindu-se furios asupra ornului dqman,spetele bosprimigeniusi bos mosquatus, mai multe fel uri de cerbi i cdprioare, pe lingadobitoace mici, rii, iepuri, ciini (in Danemarca) oaia apare in Danemarca in epocabronzului , castor, guzgan i, ca pasari, cocowl sälbatec i chiar cucuvaia 174

0 populatie, trdind din culegerea scoicilor in mare, a fost descoperitd i inPortugal ia 174.

Räm4ite de vechi bucatárii la marginOi marii s-as gasit, in sfirOt, i inJaponia 176.

170 V., de ex., Friedrich Behn, in Propylden-Weltgeschichte, I. P. 132 si urm., pentru Germania.171 V. P. C. Schmerling, Recherches sur les ossernents fossiles des cavernes de la province de

Liege, 1833-1834.172 V. Clemence Royer, Origine de l'homme et des sociétés, P. 115.178 V. La préhistoire, in L'Encyclopédie par l'image, p. 64.174 Le Hon, L'hornme fossile, pp. 64-65, 86-87, 116 si urm.178 - Pentru kjoekkenmoeddings, si Carl Neumann, in Universum" din Lipsca, XXX, nr. 14,

P. 330 si urm. Le descopere Japetus Steenstrup, pe la 1850.178 C. H. Read, in Encycl. brit., I, P. 349.1n Danemarca, ele se atribuie unei vech rase asemä-

nãtoare cu laponii, ibidem, P. 350. 51

Malta'

0

civilizatie

istoriologia umand

Mitologia omului primitiv s-a putut impopora cu animalele dispärute, a carorvinare a fost ajutata pentru el de o decadenta provocata de conditii noi de climarn.

Un mqteug de rdzboi fu gasit prin urmarirea animalelor pind la groapa sauprApastia in care trebuiau sa cadd, cum o aratd, la Solutre, oasele a cel putin40 000 de cai salbatici" 178.

Arcul era intrebuintat Inca din preistorie, atunci cind astazi sint semintiiaustraliene qi sud-africane care nu-I cunosc 178.

Domesticirea animalelor e Inca un caracter osebitor al omului. Nu s-ar putea fixadata, locul i conditiile in care, cu nesfiuite osteneli, omul preistoric a facut acestenepretuite cuceriri, dovada unei mari inteligente qi a unei rabdari fara pareche.

Sint animale care folosesc pe altele: furnicile intrebwinteaza pe puricii de frunzepe care-i wazd pe dosul foilor mulg, dar domesticirea de catre om aduce leg&tura moralei de credintä i iubire.

Quinet a observat cä, in legaturile dintre oameni qi animale, cei dintii au invalatde la cei de-al doilea, care le-au arätat ce Ii putea fi de folos si i-au facut sa se fe-reascA de ce qtiau Ca este periculos. Ursul din pe.Fteri a fost calauza pentru primuladapost uman. Prin blana lor intelege cum se poate apara de frigul care-I inuFa.Pe urma fiarelor i maimutelor el gaseTte izvorul. In afara de drumurile fireti alevinatorului, la inceput mare, oamenii au urmat, ca iacutii de astazi, care astfelgicesc cataclismele cosmice, drumurile pe care le tiau renii, nu numai pentru caacgtia le puteau servi de hrandl".

Cel mai vechi animal domesticit, qi care este astazi mai strins legat de om inregiunile cele mai aspre ale Nordului, e renul 181. Calul, care se IntilneFte in epocamagdaleniana, porcul, yin mai tirziu. $i animalele salbatece, ca qi acestelalte, audat prin oasele lor materialul pentru cele dintii incercari de sculptura.

Statele de ciini" ale lui Eduard Meyer 182 au, de altfel, forme corespunzatoare latoate celelalte animale.

177 Quinet, La Creation, I, pp. 330-331.178 Carl W. Neumann, 'in revista Universum" din Lipsca, XXX, nr. 24, P. 577.178 Quinet, La Creation, II, p. 21.1" Education de l'homme par l'animal" : La Creation, II, pp. 8 $i urm., 14 $i urm. El merge

ping acolo Inca vorbeste d langues monosyllabiques, semblables au rdlement du renne", p. 16.Formula frumoasd, cà animalele erau ori zei ori element comestibil (I, p. 328), nu se poate aplicarenilor, niciodatd adorati.

181 - De Sanctis admite domesticirea, posibild, a renului, a antilopei, a ciinelui in epocamagdaleniand, Storia di Roma, I, p. 131.

52 182 Geschichte des Altertums, I, 1, ed. IV-a, StuttgartBerlin, 1921, p. 7.

0

0

si-i

Preistoria : neoliticul

0Sclavia nu e, de altfel, decit un adaus la domesticirea animalelor, legindu-se

cuceritul, supusul, de viala de familie, fara a putea face vre-odata parte dintr-insa.

0Inca din epoca preistorica, prin deosebirea ocupatiilor, pastorul nomad sta

inaintea plugarului, a carui unealta fiind de lemn si, cum am vazut, adesea simplecraci de copac potrivite, nu s-a putut pastra. Inca de atunci s-au produs hegemoniipastorale asupra celor asezati, dar fara incercarea si putinta de a-i stapini, si o min-drie a ciobanului fala de vecinul sau, pe care o gäsim si astazi la mocanii nostri.

lea cum descrie Auguste Geffroy caracterul si atitudinea nomazilor presaharieni,ramasi neschimb4i si pina astazi, in tovarasii de triburi, cuprinzind fir (ulad),frati" (beni) i purtind numele stramosului intemeietor : Nomadul e suveranul,patronul natural al tuturor populaliilor sedentare, care nu traiesc decit prin el si alecaror asezari nu sint dezvoltate decit in vederea nevoilor lui periodice", el platindcu carnea animalelor sale gradul ce i se cla, si care era odata un tribut datoritcelui mai tare pentru a fi lasat sa traiasca. Ei au si un centru religios ancestral :casa de piele cu par a parintelui de familie" 183.

Aceeasi e atitudinea fala de hotentolii asezati a busmanilor, care, pe o faza maiinapoiata. fara trib, in simple bande de douazeci-treizeci, fara sef, inarmati cu arcesi sageti otravite, cu bete avind in virf fierul lucrat de ei, yin si prada pe vecini,declarind razboi in numele Soarelui zeu 184 .

0Pastoritul are si o insemnatate morala : el face omul liber si domn peste sine, peste

ai sal, peste turma, peste spatiu" 188. Din nevoile materiale ale popoarelor cu aceastaviala iese exploatarea vecinului asezat, agricultor, si razboiul 186

0Anume legi traditionale au trebuit sa se impuie si in legaturile dintre terenurile

de pasunat si in raporturile cu vecinii agricultori, asa cum le-am vazut la popoare pre-sahariene de azi, si la osebirile si conditiile teritoriului de cultivat 187.

0Supt incasi nu exista proprietate personala, ci se lucra de-avalma, intrebuin-

lindu-se alternanta intre ogor si pasune 188 Impotriva legilor, sistemul a ramas ne-schimbat si pina astazi, si sint pasuni care sint ale unui intreg Iinut 188.

183 Auguste Geffroy, Arabes pasteurs nomades, in Les ouvriers des deux mondes.184 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, V. pp. 8-10. In Mexic au forthrete si, in Peru,

incasii fac mumii din morti. V. pp. 118 si urm., 147-159.188 V. Adolf Gasser, Alte Volksfreiheit und heutige Demokratie, din Zeischrift für schweizerische

Geschichte", XVIII, 4, pp. 429-430.188 Ibidem, p. 429.187 v. i Sumner Maine, L'ancien droit, considérd dons ses rapports avec l'histoire de la société

primitive et avec les idées modernes, tr. fr. J. G. Courcel le Sen eui I, Paris, 1874: J. J. Atkins, Primar Low.188 Paul Walle, Bolivia, trad. Bernard Miall, Londra, 1914, p. 144.189 Ibidem, p. 145. , 53

Istoriologia umanl

Nu se pot admite fazele de alimentare a omenirii, care ar fi dus la agricultural".Fiecare grup s-a hranit dupa posibilitalile ce i se oferiau. Astfel, cum se vede §i astazila rasele inferioare ramase pe treapta epocei de piatra, s-a putut ca in cea mai depar-tata epoca aceia care aveau inteligenta §i staruinla necesard pentru a domesticianimalele, sd fi ajuns a samdna in pAmint rascolit cu balul care servea pinã atunci laadulmecarea ierburilor salbatece i mai ales a radkinilor, graunIele care li se pareaumai gustoase i mai hrAnitoare. Un strävechi plug" se fkea din coarnele renului saucerbului, cum azi se IntrebuinIeaza pe alocuri coaste de balena, scoici, carapace debroasca Testoasd. Pieile roii i australienii se serveau de asemenea bete ascutite lavirf, §i pirlite ca vechile suliIi ale ost4lor notri. Pusul" porurnbului cu sapa, vangaitaliand reprezentind un prim suport, o pedala" pentru picior, §i apasarea cu cal-ciiul e un exemplu contemporan. De altfel, unde erau aluviuni mici, aceasta nu erade nevoie, i daca in Mesopotamia umeda aratul" in ;arm umeda era un lucru u§or,in Egipt Nilul revarsat aducea la o anumila epoca ogorul gata facut, fard munca ome-neasca, i, de aceea, acolo agricultura e chiar de la inceput. intrebuintarea puteriianimalului e mai tirzie. CuraIirea bolovanilor §i sfarimarea lor se facea de femeilecare intovära§iau pe plugar ori, in Abisinia, cu o piatrd grea prinsA de un bã. S-atrecut usor, in Egipt, la craca dubla, din care o parte sapa, iar alta servea la impin-gere, cormana.

0J. G. Frazer vorbeFte §i de binecuvintarea cu origini preistorice a sArnandturii ,

cu un sacrificiu uman 191

Obiceiul de a pune grauntele cu sapa se intilneTte §i astazi la arabii pastori din par-tile Saharei 192, ca §i, de altfel, in unele Orli, la noi, numai pentru porumb.

Un plug de lemn" s-a gdsit là Georgsfeld, in Olanda, i i s-a atribuit vechirreade 3 500 3 000 de ani in. de Chr. 193.

100 Dupd lutrArile lui Ed. Hahn, E. Savoy, Cagriculture a travers les dges, Paris, 1935 : GeorgesRenard, Le travail dans la préhistoire, Paris, 1927 : Max Ringelmann, Essoi sur l'histoire du genie rural,I, Période prehistorique, Les temps anciens, l'Egypte, Paris, 1905 : A. Maurizio, Histoire de l'alimenta-tion vegetale depuis la prehistoire jusqu'd nos jours, Paris, 1932 : Fernande Hartmann, L'agriculturedons l'ancienne Egypte, Paris, 1923 : mai ales Suzanne G. de Mortillet, in Comptes-rendus du XVII-eCongrès international d'anthropologie, p. 400 ;i urm. : M. de Marivault, Précis de l'histoire de l'agri-culture, Paris, 1837.

191 Cf. ;i E. Savoy, L'agriculture a travers les dges. Pentru originea cerealelor, v. Ed. Hahn,in ,Zeitschrift fur Ethnologie", XXXV (1903), p. 1007 ;i urm.

192 Auguste Geffroy, Arabes pasteurs nomades, in Les ouvriers des deux mondes.192 H. Obermaier, Urgeschichte der Menschheit, Freiburg im Breisgau, 1931. Plugul de la

Thorn a fost pus in legAturl cu calendarul iacut ;i secuiesc, cu scrisul bustrophecion ;i cu etruscii,54 Zeitschrift fur Ethnologie", XXXV (1903), pp. 716 ;i urm., 759.

.

Preistoria : epoca bronzului

0Plante'ic din locuintele lacustre au fost obiectul unei cercetari amanuntite 194.

Deosebite de cele care se observa in reprezentarile egiptene i al cdror caracter e afri-can, ele arata, ca i pastrarea acelor4 rase de animale la noi (oi, cai, din sapaturii de pe monumente), o permanenta europeandfie i cu disparitia sau decadenta unor

rasecare stã in calea numeroaselor teorii de largi migratiuni.

0Probabil grinele din locuintele lacustre nu erau mincate prajite, ci se ajungea la

Mina i la turta. Moara" de mina, ripita, a trebuit sa apara Inca de atunci.

0Nimic nu aratd, !Dina la epoci mai tirzii, existenta unei clase de sclavi, crutati

de moarte printre invini, care sa primeasca sarcina de a indeplini lucrarile grele aleagriculturii.

5. Epoca bronzului

Se crede de obicei a omenireaintreaga trece in epoca preistorica de la o culturala alta, servindu-se pe rind de alte arme i unelte. De fapt, avem a face cu descopeririindividuale, intinse Inn intr-un cerc strict local, unde se intilnesc elementele inse0ale formei celei noi defensive i ajutatoare. Prin incercarea biruitoare cu cei care auramas in urrna se ajunge apoi la imprumut, imprumutul prin prada, prin reducereala rnunca pentru altii a invinOlor, pentru ca, pe urma numai, dupa multa trecerede vreme, sa se ajunga i la negotul papic, adeca schimbul de produse i de fabricate.La St. Acheul a fost un laboratoriu al armelor de piatra perfectionate i cele debronz n-au putut veni decit din regiunile avind arama .i cositorul, de unde numelede Insule Casiteride dat celor din Oceanul Atlantic.

0Se admite astazi cd bronzul n-a mai aparut intr-un singur loc 195, ca Spania, unde

totu0 s-au gasit, la Murcia, cuptoarele de topit, ca i, de altfel, in Britania Mare,dar problema minelor de aramd i cositor, care nu sint doar pretutindeni, ramineintreaga. S-a observat astfel ca. in Cornwall, ca i in China, zacamintele de arama

i cositor sint alaturi i ca acolo s-a putut face deci dubla constatare ca, pe de-o parte,arma din amestecul lor e mai tare, pe de alta, ca topirea se poate face, nu inaerul liber, ci in forma inchisa. S-ar fi intimplat topirea impreuna a impurului"

194 V. Oswald Heer, Die Pflanzen der Pfahlbauten, ZOrich, 1865. Cf. si V. Gross, Les Protohehtètes,Berlin, 1883, carte al arii titlu insusi afirmä aceasta continuitate. Pentru vasele cu meandre deacolo, M. Hoernes, Urgeschichte der bildenden Kunst in Europa von den Anfangen bis urn 500 vorChr., Viena, 1898, P. 267.

1 95 D. Berciu, frldrarndri fn preistorie, p. 159, Cf. si i-bidem, p. 160. 55

Istoriologia .umani

element al cositorului. In Haldeia i Egipt unelte de bronz sint aduse de aiurea, fãrãa se putea gasi regiunea 226.

Pe linga alama, ieOta din amestecul ardmii cu zincul, bronzul a aparut o data cudescoperirea cositorului. Cum el se afla, afard de insulele Sondei, numai in insuleleCasiteride ale Arhipelagului Britanic, iar in Spania exploatarea lui e socotitd ca maitirzie, se cauta vre-o mina pdrdsita in parIile orientale, de cea mai veche i mai mareculturd 197.

Dupd danezul J. A. Worsaae, bronzul ar fi venit, prin Balcani i Peninsula Italiaori pe marele drum de comer/ al Caspicei, de undeva, din Asia Centrala 98. SophusMUller prefera un imprumut de la sumerii arieni ai Mesopotamiei, care au transmistuturor vechilor popoare i numele pentru cele cloud metale i acela pentru secureain forma areia veneau (grecul rcaczug). Chestiunea dacd este, i este in de ajunsuor de exoloatat, alaturi de arama, cositorul, nu li se pune cu seriozitatea cuvenitä.

Cositor era in India de vest, in Drangiana, dupd Strabon, la Tebriz, in Kas-tamuni, cu minele vestite supt turcii otomani, apoi in Europa, nu numai in Portu-galia i Anglia, dar i in Toscana, pe alocuri in Franla, in Balcani (?), in Boemia§i Germania 199,

Cositorul s-a gasit, de altfel, i in Iberia i Afganistan 2".

6. Aparilia fierului

Virsta de fier ar incepe, la Hallstatt, pe la anul 1000.

La Hallstatt s-au gasit nu mai pirtin ca 980 de morminte, cu comoara nepreluitaa obiectelor de bronz, in jurul acestor ocne de sare, al cdror nume grec, trecut

"2 C. H. Read, In Encycl. brit., II, p. 351.197 Aldo Mieli, in Comptes rendus du XVII-e Congres international d'anthropologie, pp. 393

399. Cf. A. Mieli si P. Brunet, Histoire des sciences, Antiquité, Paris, 1935. V. si Wilhelm Witter,Die Kenntniss von Kupfer und Bronze in der Alten Welt, Lipsca, 1928.

199 Des dges de pierre et de bronze dans l'ancien et le nouveau monde, Paris, 1880. Cf. SophusUrsprung und erste Entwicklung der europäischen Bronzekultur, Braunschweig, 1884 ; Oskar

Montel i us, La civilisation primitive en Italie depuis l'introduction des métaux, Stockhol m, 1901 ; Proeclos-sical chronology in Greece and Italy, Journal des anthropologischen Institute", XXVI (1897).Cf. Teohari Antonescu, op. cit., pp. 5-6.

199 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, ed. a III-a, StuttgartBerlin, 1913, P. 837.56 200 Joleaud, Elements de paleontologie, II, p. 192.

si

Cc

Preistoria : aparilia fierului.

desigur si fa alte popoare (v. si Harina noastra in Ardeal), e pomenit si in formaactuala germana a numelui

Fierul se chiama eisara i la celti.

Se admite in genere ca fierul a venit, pe la 1000 in. de Chr., din Sud-Estuleuropean 2°1.

Fierul suedez, care-si are o asa de glorioasa istorie, ar fi fost scos din minereurigasite in mlastinile pe care s-au facut locuintele palustre, dar la o epoca de abia 500 deani inainte de era crestina 202.

Pentru ravalitorii din epoca fierului 203 trebuie admisa calea Dundrii. Le Hon,cercetator al preistoriei in Belgia, avea dreptate sa scrie : Dunarea a fost marea calede invazie a popoarelor orientale de la primele migratii pina la turcii care au asediatViena in 1529" 204.

Mijloace simple ajuta pe cafri, cu ajutorul foilor, sa topeasca fierul 2 '5.

7. Constituirea familiei. Tribul

In tot regnul animal originea descoperirilor stain nevoia de a 'Astra si de a trans-mite viata. Ea zginclareste potentialul enorm care se gaseste, si 'Dina la ultima intruparea fiintei, la fiecare speta. Ceea ce se numeste instinctul social nu e decit unul din re-zultatele ei. Daca furnicile ar fi mai puternice una cite una, ele nu si-ar imparti func-Iiunile in categoria muncitoarelor, a luptatoarelor si a aceleia prin care merge Ina-inte viata. Fara neputinta de a se hrani altfel decit prin sucul florilor, albinele nusi-ar lucra stupul si fagurii n-ar capata forma lor perfect& dad n-ar fi nevoia de acuprinde cit mai multa hrana in marginile inguste ale stupului si de a se apara defrig. Aceeasi necesitate face ca acel instinct sa adune pe lupii flaminzi, gata insa dea sfisia pe acela dintre dinsii care e ranit sau moare, in haitele care cucerescprada si sa stringa in cerc cu copitele afard pe caii atacati de flare.

201 C. H. Read, In Encycl. brit., II, p. 353.202 Carl Grimberg, Schweden, Stockholm, 1917, P. 26.203 Cf. 0. Montelius, Die ältesten Kulturperioden in Orient und in Europa, Stockholm, 1903.204 Dhanis, in Mouvement géographique", 6 april 1890, P. 32, nota 1.205 Alphonse Bertillon, Les races sauyages, p. 23. 57

localiatii.

0

0

0.

0

0

Istoriologia umand

Toate inaintdrile omului au aceea0 origine, dorinta de indltare fiind un produstirziu al vremilor 206 .

0Castorii aleg, pentru a-I tdia, copacul ce se pleacd mai mult, aTteptind uneori

vintul ca sd-i ajute. Comunitatea e legata prin datoria lucrului i acela care refula eizgonit i silit a sta In vreo gaurd departe, o iarnd Intreagd, rdu hrdnit, devenindcastorul lene, cu bland proasta, al vinkorilor" 207.

0Pe lingd castorul arhitect este pasdrea croitoare", orthotomul", careli coase

cuibul. De fapt pasärea face Intepaturi 'in frunzd i pe urmd aduce firul pe care-I va pe-trece prin ele ; intrebuinteazd firul de paianjen 208. Firqte cd i acest mister eexplicat prin acel motiv fard sens, care e instinctul". Cineva a spus Insd cu dreptatecd instinctul i inteligenta se manifestd in felul de a se purta al deosebitelor animale,ca asociaci in prcporVi variabile. In vastele magazine, capabile de a dura doudzecii cinci sau treizeci de ani i chiar mai mult", pe care i le fac albinele, calculind per-

fect orientarea moleculard", e 0 altceva decit un vulgar instinct 209.

0Unul din argumentele pentru prioritatea turmei umane Inainte de familie e 0

sldbiciunea omului, chiar inarmat cu unelte de piatrd, fatd de uriaele animale ce-iputeau sta Impotrivd 210. Dar se opune acela ca. Inceata dezvoltare a copilului cere onecontenitd ocrotire i cd femeia, cu fatalitkile i sarcinile ei, n-o poate da sin-gull 211, cum, de altfel, interventia apärkoare a masculului se intilneTte i la alte an i-male, fard deosebire. Deci familie i turmd, dezvoltatd apoi In trib statornic, au pututcoexista.

0Nevoia de a se asocia, observa Quinet, a venit i din greutatea de a vim fiarele

mari i de a le Imparti trupul, precum se face astdzi In Africa, atunci cind negriiau reuOt sd doboare un elefant 212.

0Instinctul sexual, acela al maternitkii creazd primele cloud forme ale familiei. Gru-

pele de cai, de antilope, care se adund pentru apdrare, dar i ale vechilor dini din

208 Pentru toed scara formelor de organizare, lucrarea lui Lewis H. Morgan, Ancientsociety or researches on the line of human progress frcm savagery through barbarism to civilisation,New York, 1907. Trateaza. deci ;i despre epoca istoria : gens greacd, phylobasileia, pp. 215 ;i urm.,241.

207 Dupd de Smet, Ferd. Denis, Les deux Colifornies, in L'Univers Pittoresque", p. 60.208 Le Mois, mai-iunie, 1933, pp. 309-311.2°8 H. Vigneron, Les abeilles et la resistance des matériaux, in La Nature", 1937.210 Clémence Royer, Origine de l'homme et des sociétés, pp. 362-365.211 lbidem, p. 366 ;i urm. Dar v. ;i Ibidem, pp. 390-391.

58 212 La Creation, I, p. 326.

Preistoria : constituirea familiei

Consta tinopol, care-si aveau cartierul bine marginit si atacau imediat pe conge-neru I vcnit din altul, haitele de lupi, de ciini salbateci in America de Nord darniciodata tovarasii la marii carnivori : leul, tigrul, jaguarul, pantera, pisica sdlbateca,ba chiar, in afara de ei, hiena apoi adunarea, numai pentru scopul migraliei, altfelfiecare familie traind osebit, a päsarilor, arata corespondentul tribului in mers si altribului pentru cautarea pe acelasi loc a hranei.

Cele dintli familii s-au grupat in jurul rnamei, ale cärei legaturi puteau fi cumai multi barbati213, carora le pasa desigur putin de progenitura lor. Ca fiii si mai alesfetele ramineau legate de mama, insemna un progres uman enorm fata de lumea ani-malelor, unde odrasla, indata ce e in stare a-si capata hrana, e izgonita de mama; dare adevarat cà la pasari, si numai la ele, afara de rari exceptii, dar nu la cele domes-ticite, ambii parinti poarta grija pregatirii pentru viata. Nu trebuie sa se uite ca uninceput de familie s-a constatat la maimute. Aceasta s-a relevat de altfel si in ana-lele chineze", care stiu ca, astfel, se intimpla adesea ca aceste odrasle ii cunosteaumamele, si nu si tatii" 214. $i e firesc astfel ca, la nevoie, sa fie chemat in sprijin fratelemamei, ceea ce face din el la multe popoare inlocuitorul unui parinte uitat sau dis-parut 215. De altfel obiceiul se pastreaza si la vechii germani.

Viata in familie, de o mai lunga sau mai scurta durata, nu apartine numai pro-gresului uman. Dorinta nemuririi prin copii se intilneste ca instinct la multe ani-male, si deci si la omul primitiv, si pentru aceasta tovarasia se impune216.

Discutiile vor putea sa continue insa multd vreme asupra casatorier inprimele epoci. Ideea promiscuitatii a fost definitiv inlaturata, dar legatura trainicaintre cele doua sexe n-a fost la inceput decit o coabitare, intarita prin nastereacopiilor 217.

Pentru formele mai complicate, se neglijeaza asociatiile temporare pentrugasirea de hrana si prada sau si numai pentru aventura, ca la vechii germani, in versacrum al tineretului, ale carei origini sint de sigur preistorice, ca i acele razii, baron-to, ale turanienilor in Iran.

213 Combaterea teoriei la Ed. Westermarck, Origine du mariage dans respece ht.maine, p,95 si urm. (dar in cazuri doveditoare pentru contrariu).

214 Ed. Westermarck, op. cit., p. 9.215 Ibidem, p. 40 si urm.216 Cas'atoria se socoate la mai multe popoare deplind numai odatl cu nasterea de copij,

Westermarck, op. cit., p. 21 si urm.212 V. Edouard Westermarck, op. cit. Sir Henry Sumner Maine, in a sa Etude sur l'histoire

des institutions primitives (trad. de M. J. Durieux de Leyritz), Paris, 1879, recurge, necunoscindzadruga,marea familie" la sirbi, la comuniatile de familie de la indieni (p. 98 si urm.). V., dealtfel, pentru dezvoltarea familiei, 5i consideratiile din Joh. Richard Mucke, Horde und Famihe inihrer urgeschichtlichen Entwickking, Stuttgart, 1895. 59

ID

ID

Istoriologia umand

0 dovada de caracterul rar si slab al casAtoriei in lumea primitiva stä in izolareasepulturilor niciodatä nu se aflà morminte de familie, fiecarefiind ingropat deosebit.

Exogamia, numai in ce priveste femeile, trebuie pusd in legAtura cu capatareasclaviei in altä parte.

Relaiile libere intre sexe au facut ca prima autoritate a gruparii familiale säfie a mameim. In Africa neagra, mostenitor e fiul surorii219, si calitatea sociald amamei e aceea care decide. Si la pieile rosii mama determind tribul22°. Loveste-md,dar nu-mi insulta mama", se spune Inca in Senegal 221.

ingrijirea mamei pentru copii se observd si in cutare fresca din pesterile spa-niofe si in inmormintarea unui grup familial in jurul femeii, la Ferrassie222.

0 femeie care a mostenit pe barbatul sdu poate fi sotul" altor femei223: copiiipe care-i pot avea acestea, cu oricine, sint proprietatea" ei, poarta numele mor-tului si-I pot mosteni224. Mortul traieste, stapineste si, daca sotiile vdcluvei au copiicu oricine, acestia sint ai lui225. Se fac nunti de femei ca acelea de bärbati226. Dar acolo,proprietatea fiind baza, se face schimbul intre membrii familiei si vaci227. DreptultatAlui e exclus cu totul228. De altfel copilul sotiei vdduve poate sa m'arite pe marna-sapentru a-si face zestre22°.

Tribul insusi este o formatiune tirzie230. Busmanii africani nu-I au. Ei trdiescIn grupe de doudzeci, treizeci", fard un sef231. Dar familia exist& dacd nu mono-

218 _ Pentru matriarcat, Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 11, ed. a 4-a, p. 21 si urm.0 Incercare de a stabili rolul femeii In epocile preistorice e faculd de Jutta Barchewitz, Von

der Wirtschaftstatigkeit der Frau in der vorgeschichtlichen Zeit, in Breslauer Historische Forschun-gen", Heft 3, 1937.

219 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 72.220 ibidem, 102.221 Ibidem, p. 76.222 V. §i D. Berciu, lndrumäri n preistorie, p. 80.223 Milorad Raitchevitch, Sous le soleil de I'Afrique, Bucuresti, 1931, p. 108.224 Ibidem, p. 109.225 ibidem, p. 116.226 Ibidem.227 Ibidem, p. 110.228 Ibidem, p. 111.229 Ibidem, p. 116.230 Pe cind dupd Kautsky, Die Entstehung der Ehe und Familie, in Kosmos", XII, p. 198, ar

fi baza (discutie la Westermarck, Origine du mariage dans l'espece humaine, p. 42).60 2M Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 11.

0

:

0

0

0

0

0

p.

Preistoria : consti tuirea fam*Ii ei

gamia, cad, daca se poate lua o a doua femeie, i anume cind prima a imbatrinit,e pentru ca, baza fiind sclavia femeii, aceasta nu mai poate indeplini munca. De aidcumpararea lor si restituirea, la despartire, a pretului de rascumparare, cum seface si la arabii subarieni 232 La cafri, bunicii \find odraslele fetelor lor despartite,dar nu si baietii233. Legatura exista numai intre mama si copil, tatal mergind in d s-pretul lui asa de departe incit II cid pradd leului care-I pindeste 234. Parintii bolnavi sintpardsiti cu hrana pentru doar citeva zile. Aceastafiindca sint netrebnici. Altfel moarteaunui membru activ al familiei e regretata pina la taiarea unei falange a degetului236.

0De altfel trib", de la latinul tribus (e o legatura si cu tribunal), e un cuvint

intrebuintat pentru lucruri foarte deosebite in spatiu si in timp, pentru formatiunicare n-au nici aceeasi origine, nici acelasi sens.

Astfel stim ce este tribul arab, in stare de ratacire si !Dina astazi, sau pastrindsi dupä asezare amintirea primei forme tribale,cum e cazul coreisitilor (dar lipsesteun alt trib de acelasi caracter si de acelasi rol in aceeasi vreme). Dar, alaturi, tribulevreiesc, introdus de redactorii Bibliei intr-o forma genealogica, nu e pe deplin la-rnurit, desi se pare a el are aceeasi insemnatate ca si acel trib al arabilor pe carel-am pomenit chiar acum. Altfel de triburi, care veneau nu din rataciri oprite prinasezare, ci din semintii deosebite, neapartinind propriu-zis aceluiasi popor, sinttriburile Romei, unde, apoi, tribunii sint fosti sefi de natie", ajunsi aparatori aicelor care odinioara fusesera straini, deci : proxeni, si de la o vreme toate triburilede al doilea rind formind un singur bloc, a fost un singur fel de tribuni. Tribul tiga-nesc, pastrat si [Dina astazi, reprezinta cea mai expresiva ratacire.

Un trib e de fapt o familie mare in mers, cum la sirbi marea gospodarie e unaasezatd, rosturile de munca impreuna, de atribuire a rolului fiecaruia, de judecata latigani si cu dreptul pentru sef la pronuntarea sentintii capitale , de ascultareoarbd fa/a de sef, fiind aceleasi intr-un caz si in altul. Asa incit deosebirea adinc trasãintre un trib si o familie, aceasta creind pe acela, nu mai e de mentinut, discutiilede pina acum raminind fara valoare.

0Autoritatea ar reprezenta-o acele batons de commandement"236 de os din epoca

,,pietrei vechi", cdrora Ii s-a zis237 si buzdugane", si in care s-au vazut ceeace putemnumi, mai potrivit, sceptre". De fapt, ele par sa facd parte din materialul vrajilor,si cutare cap de cal scrijelat pe unul din ele n-ar fi decit Inca o menire".

232 V. Si ibidem, p. 27.233 Ibidem.234 Ibidem, p. 11.234 Ibidem, p. 12.236 CU privire la asa-numiteIe batons de commandement s-a observat Ca rolul lor

nu e asa de sigur : Danis, in Mouvement géographique", 6 april 1890, p. 23.237 D. Berciu, indrumäri In preistorie, p. 81.

de sceptru"

61

-

Istoriologia umana

La cafri, unde este seful, care e mosul", impArtitor de pamint si hrana, jude-cätor, de razboi, membrii marii familii se aduna in punctul central, care e cotla,dar numai barbatii238. Asa in zadrugo bulgara e locul de adunare bärbatesc.

8. Prime le unelte: arme, ceramica, mestesugul tesutului

impärtirea fireasca a materiei e aceastaIntrebuintarea uneltei. Dar expunerea trebuie sa se opreasca in momentul

and unealta nu serveste numai scopul material imediat, de luptä, care se urmareste.lndata ce apare instinctul de frumuseta, element nou, de o enorma valoare in dezvol-tarea sufletului omenesc, toata perfectionarea trebuie sa" treacd in domeniul crea-tiunii de ordin moral.

In al doilea rind, supunerea mijloacelor pe care natura le tine la dispozitia aceluiacare este fiinta noua, de o dezvoltare frã margini, afara de cercul fatalitdtilor inevi-tabile ale vietii.

In al treilea si in ultimul rind al acestei prime infitisari a mersului omeniriieste, in sfirsit, intrebuintarea, dupa acea punere in valoare a ce ofera, pentru deose-bite nevoi, regnul vegetal ceea ce, mai ales in ce priveste hrana, e comun cuanimalele ,a celorfalte fiinte vii pentru altceva decit pentru alimentarea din ele.

0 intlie parte deci se va ocupa de unealta, atita vreme cit ea nu este decit unmijloc de lupta, fart acele preocupatii estetice care inseamna un grad mai inalt indezvoltarea fiintii umane, la grelele ei inceputuri, de atitea sute de mii de ani.

Despre aceasta lucrare migaloasa si nu fast preocupari de arta, V. Duruy scria,acum trei sferturi de veac, aceste intelegatoare cuvinte : Trebuie sa atingem curespect aceste arme informe ; e prima victorie a spiritului si o cucerire cu multmai pretioasa atunci decit toate minunile stiintei moderne. Nimenea nu va puteasa spuie cit timp si inteligenta s-au cheltuit pentru ca sä se ajunga a tdia cremenea,apoi a o lustrui prin meule sau polissoir, pentru a descoperi arama, felul sau de topire,aliajul ei cu cositorul, pentru a face formele in care metalul a fost topit si facut sacurgd. Cu ce putere s-a gasit inarmat cel dintii care a tinut in miinile sale un toporde metal ! Din ziva aceea numai omul n-a mai fost fiinta desmostenita a creatiunii.El nu mai invidie iuteala pasdrii sau puterea ursului, cad sageata lii merse mai iuteca soimul si toporul säu zdrobi fiara"2".

A arunca piatra sau bdtul, cum o fac unele maimute, nu e si a se servi de acestemijloace, care nu sint Inca unelte, fiindcA asupra lor nu s-a intins o actiune de adap-

238 Alphonse Bertillon, Les races souvages, p. 28.239 Histoire des Romoins, depuis les temps les plus reculés jusqu'd l'invesion des Barbares, Paris,

62 1881, III, pp. 99-10..

sef

Preistoria : primele unelte

tare la scop prin transformare ; iar daca la castori gasim instinctul arhitecturii, cutAierea lemnului si baterea lutului cu coada, nu e nimic care sa deosebeascd deta-lentul de a-si face cuibul, ca la pasArea-croitor, sau de edilitatea furnicilor si de fa-gurii albinelor. E vorba de o singura acliune, la un moment dat, fara putinta de pro-gres. A lua un MI in mind" e pentru orangutan acelasi lucru ca si a pleca o cracddin arborele sprijinitor si apArAtor.

0S-a observat ca maimistele24° nu lupta, ci lasa sa cada asupra dusmanului lemne,

pietre, fructe.Intiia arma a omului, dincolo de piatra aruncatei, nu e, ca boxul de astazi, decit

o continuare, o potcovire" a pumnului241, acel bumerang sau casse-tête, cares-a pastrat la atitea popoare primitive. Pentru ca sa se aiba lancea si toporul, a trebuitintovdrasirea pietrei cu lemnul lucrat pentru aceasta si nu cu simplul ciomag al ince-puturilorm. Unealta de ras pieile, prima forma a cutitului, a venit mai tirziu numai.Fierästraul inseamnd o forma si mai tirzie. Mai tirziu Inca apar sula si acul.

Lucrul acului prin ajutorul pietrei pare a fi fost, mAcar in unele regiuni, con-temporan. Maciuca a stat alaturi de bumerang243.

S-a observat cu dreptate cd macar pentru o parte din crealiunile animale seintrebuinTeaza, nu ceva din afarA, ci secretiuni ale propriului organism (la albine,furnici, paianjeni)244. S. desigur, la unele maimuTe nu e exclus cind intrebuin-/eaza braIul, piatra de stricat cojile o imitatie a omului, uneori sau adesea intilnit245.

0Arma, unealta de piatra se afla si azi nu numai in Polinezia, dar si in parti din

cele cloud Americi : Iinuturi din Brazilia, insule din Antile, Tara de Foc.

0Piatra a dat cremenea, dupa numele cAreia au fost botezate atite asate (Cre-

menari) si locuri la noi, obsidiana si iaspul, gresia neagra.

0Lucrul pe doug fele, forma lanceolata ar arAta progresul in epoca solutreand2".

0lidustria de obsidiand din Slovacia pina la Tokai ar fi una din cele mai vechi247,

cu inceputuri poate in paleolitic.

24° Clémence Royer, Origine de l'homme et des sociétés, pp, 393-394.241 Cf. ibidem, p. 393 ; La main de l'homme, telle qu'elle est conformée, n'est réellernent

un instrument de combat que lorsqu'elle est complétée par une arme quelconque".242 Pentru ca sa' se ailDA arcul a trebuit si coarda, care reprezintä lucrarea textilelor.243 V. ibidem, p. 397 ; Il est aussi naturel de croire que les deux industries du bois et de

la pierre se sont, des l'origine, aidées reciproquement, dans leurs progres simultanés".244 El. Le Roy, Les origines humaines, p. 20.245 ibidem, p. 21.246 De Sanctis, Storia di Roma, I, p. 129.247 jos. Skutil, in Comptes rendes du XVII-e Congres ingernationel d'anthropologie, p. 388 si urm. 63

Istoriologia umana

Bumerangut coup de poing era un articol de schimb obisnuit248.

0Unealta de tesut a trebuit sd se descopere repede. Citeva bete infipte in pamint,

legate transversal sus si jos si un joc dibaci al miinilor si picioarelor ingaduie daho-meianului sd facd o pinzA excelentd, analoagd cu produsele engleze"249.

0S-a observat cu dreptate cd ndscocirea acului de os (aiguille d'os d chas) a fost

unul din cele mai mari progrese ale epocii", ingaduind a se coase bucdtile de pieleale imbräcdmintii250. Se crede c'd prima atd au fost fibrele de ren251.

0Cultura inului se intilneste la lacustri, impreund cu uneltele tesutului, si de

sigur se fdceau, aldluri de funii si vesminte, si rogojini din papura si rogozul apelorstdtatoare.

0intelegerea pentru importanta ceramicei, cu asa de largi perspective, s-a produs

numai tirziu si cunostintele despre dinsa erau Inca asa de putine, chiar dupä 1880,incit inselAtorul Sapira a putut vinde Muzeului din Berlin, pentru sume mari, asa-numita ceramicd moabitd", a cdrei neexistentd a fost doveditd de Clermont-Ganneau,care a dezväluit si falsificatia curelelor care ar fi cuprins Orli necunoscute din Bib lie.

0Oldria aldturi de burdufuri, dubase (ca la Dubäsari, si pentru poduri)

se intinde in nord la aceeasi epocd ; s-a gdsit, intr-o formd inferioard, si in Suedia.Dar, pind la aparitia europenilor stdpinitori si colonizatori, ea nu era cunoscutd

decit in forma vaselor netrecute prin foc, dupd mdrturiile cdlätorilor, culese deLubbock252, dacd nu in Oceania, la indigenii insulelor Viti sau Fidji, la pieile rosii sichiar la hotentoti, macar la alti oceanieni, din Australia si Noua Zelandd, din InsuleleSocietatii si ale Amicilor, si in Tara de Foc, la indienii din regiunea de nord a Paci-ficului si la eschimosi, care pe atunci nu fierbeau alimentele, desi se incdIziau la foc,unealta de impletiturd de vergi sau de lemn ajungind, sau si acele cucurbitacee, acdror intrebuintare se continua in unele regiuni, ca a noastrd, si pind astazi (dovleci,tartacute).

0

248 M. C. Burkitt, ibidem, p. 392. Cf. Graham Clarke, The Mesolithic age in Britain si TheMesolithic settlements of Northern Europe.

249 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 69.2" Dhanis, Mouvement géographique", 6 april 1890, p. 23.2m Le Hon, L'homme fossile, p. 91. Cf. ibidem, p. 94.

64 252 L'hornme préhistorique, Paris, 1888, II, pp. 118, 194, 214. 254.

Preistoria : podoabe, IMbrAciminte

Ceramica nu exista la australieni, care fierb in cuptoare de piatra, prin aburiice ies din ele253, nici la polinezieni254.

0Lipsa vaselor de pamint se intilneTte i la eschimoii de azi.

0Ornamentele ceramicei, i spirala255 i sapaturile, yin din legaturile de la inceput,

in faza locuintelor lacustre.

0Ceramica purtind ornamente lineare nu se poate sa se fi ivit in mai multe

locuri. Cea din Galia are asemanarim, dar fara spirala, cu cea track ale carei linii s-auintins i asupra tinuturilor greceTti.

0Olaria americana in nord-vest, i numai acolo, are forma i ornamentul linear

al celei din Europa257. Ea vine de la navalitorii aTternuti peste patura preistorica258.

0lpoteze ca aceea a lui Menghin, ca o anume olarie a plecat din Egipt i, pe

ealea Rhonului, ar fi patruns in vest !Dina in Marea Britanie, sint de sigur prea in-draznete.

9. Podoabe. imbraciiminte.

Impodobirea incepe cu salbele neoliticilor din nord-estul Franciei.

0Ca ornament se intrebuinteaza i salbe de dinti de animale, scold, pietre mai

deosebite259.

0Ferdinand Justi stdtea la indoiala daca sa nu atribuie un sens de grai" sal-

belor de perle sau de scoici ale umanitatii cvaternare280.

258 Alphonse Bertillon, op. cit., p. 210254 Ibidem, p. 234.255 - Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, P. 824, sustine cu tarie ca spirala nu vine din

Egipt, ci e europeand.258 Duruy, Histoire des Romains, III, pp. 122, 125.257 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, P. 92.258 Ibidem.259 Le Hon, L'homme fossile, p. 91.280 Ferd. Justi, In Hertzberg-fusti, Geschichte des Altertums (Allgemeine Weltgeschichte), I,

Berlin, 1892, p. 4.

6 c. 510

65'.

Istoriologia urnana

Dupa Herbert Spencer, care vorbeste de femeia de pe malul Orenocului, careiese goala, dar nu poate sta netatuata inaintea oamenilor, podoaba a precedat imbra-cam intea.

Tatuarea pare a fi nu o imitatie a imbracamintii, ci precursoarea ei. S-a ajunsa se considera imbracamintea ca un mijloc de seductie261, dar de sigur ca. a fost, inprima si cea mai aspra forma a ei, un mijloc de aparare contra climei dusmane.

I. Simionescu a observat ca omul se line gol, doar cu c5 piele de animal in spate,in Tara de Foc s-ar putea invoca si pieptul gol in fata crivatului al taranului romandin unele regiuni si pare ca voieste a sugera ca imbracarea cu piei a putut venidin incercarea de a insela animalele, facindu-se asemenea cu ele la vinatoare. El pre-zinta insa, dupa desemnele din grotele spaniole, un om cu picioarele infasurate in nistepantaloni largi, de o croiala complicata, care se potriveste, de altfel, si cu ingrijitacoafura262.

10. Adäposturi: locuinfe, cetati. Ideea de proprietate.

Alaturi de pesterile naturale s-au sapat apoi, ca in locuintele rupestre dinCapadocia, altele artificiale : s-au semnalat in Mecklemburg astfel de produse aleprimei arhitecturi, avind si coperis de lemn20.

0Pesteri au fost explorate si in Franconia, in Yorkshire, in Devonshire, IMO'

Torquay, gasindu-se si dovada coabitarii omului cu hiena si alte animale din aceltimp264.

0Locuinta primitiva a omului din neolitic apare pe paretii unora din pesterile

regiunii bogate in dovezi culturale : e cortul, sau poate chiar casa cu doua scurgeriale acoperisului si cu cite cloud feresti265, caci nu e sigur ca primul a precedat-o. peaceasta.

261 Westermarck, Origine du manage dans l'espace humaine, cap. IX, p. 183.182 Natura", 1940, p. 287.263 Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, p. 7.264 C. H. Read, Encycl. brit., II, p. 346. Inca din 1828, Tournal si Christol semnalau pesterile

din sudul Franciei si P. C. Schmerling ale Belgiei (E.B.T., ibidem, p. 115). Cf. Henry Christy sitdouard Lartet, Reliquiae Aquitanicae.

66 2 " La Friedrich Behn, In Propilelen-Weitgeschichte, I, p. 105.

0

0

Preistoria : adaposturi

Inaintea gruparilor de locuinta papica sint pe dealuri cetâ/uile, tellurile din Asia,acropolele greceTti. Modilci de acestea se aflä raspindite numai in Europa i Asia,nu in celelalte continente, unde adapostul II putea oferi pädurea.

Cetatile lacustre266 au fost gasite, printr-o retragere a apelor, in Elvetia, laZurich, la Meilen, Inca din 1853 1854, cu atitia stilpi incit laWangen s-au numärat90 000, la Robenhausen chiar 100 000, apoi i la Geneva, Neuchâtel, Niederwyl,la Constanz, in locurile de lupta medievald de la Morat i Sempach267. S-au scos la

Wangen 100 de mdsuri de orz i griu269. Se consuma i mazdre, linte. S-a gasit, pelinga neapäratele luntri, toatä gospodaria acestor : ace 0 piepteni, foar-fece, paharnite, pinzaturi de in §i unelte pentru tesut. S-a crezut a se recunoaFtechiar un cap de pasdreiin os de cerb. Vasele de silex se importau269.

Oameni locuind pe astfel de epfodaje cufundate in bälti se mai aflä, afard deItalia de nord, in estul Frantei, in sud-estul german, in monarhia austro-ungard.27°

0Elvetia are locuinte lacustre i in lacul de Neuchâtel, cercetate de Desov.Locuinta pe pari se intilnevte i in Suedia, la Alvastra, casele de vergi fiind fkute

deasupra acestei baze infipte in mlaTtine271, dar se crede cA aici s-ar fi gezat,in aceste conditii de mai mare siguranta, o populatie gonitd din locuri maifericite, acum patruzeci §i unu de veacuri". $i aici, ca i in regiunea Genevei, s-augasit boabe de grine arse, din skara proasta care i acum se cultivd de laponi. Laele se adauga i provizia de mere, pe IInga coji de alune272. Se intrebuintau uneltede piatrd i de lemn.

Ca al treilea grup trebuie sa se adauge acela din Balcani, pe lacul de Ohrida§i, in pArtile noastre, grupul de pescari din regiunea lacurilor, la Lehliu.

Dar s-a semnalat acest fel de locuinti, asemenea cu al indigenilor actuali, in NouaGuinee i in insulele Britanice 273, unde, in Irlanda, se cunosc aia-numitele crannogs.

266 $i Frederic Troyon, Habitations locustres des temps anciens et modernes, Lausanne, 1860 :

Robert Munro, The Lake-Dwellings of Europe, Londra, 1890. Pentru palafite si zestrea lor de dvili-za/ie, Intre care Iesaturile, si frumoasa ilustra/ie din Duruy, Histoire des Romains, Ill, p. 96-97.

267 V. i Le Hon, L'homme fossile en Europe, p. 184 si urm. Cazuri si la lacul de Bourget,in Bavaria, Carintia, Moravia, Irlanda, Mecklemburg (v. si dupa cercetArile lui Strobel si Pigorini,

pentru tarramarele din Italia , G. de Mortillet, Matériaux pour rhistoire positive et philosophiquede l'homme, 1865) 'in America de Nord, ibidem, p. 301 si urm.

268 Ibidem, p. 221.268 Ibidem, pp. 202 si urm., 217, 220, 221, 234.2" Joleaud, Elements de paleontologie, II, p. 186.271 Carl Grimberg, In Schweden, pp. 25-26.272 Ibidem, p. 26. Dar autorul crede cl e vorba de germani. V. si Fr. Troyon, Habitations

locustres : Robert Munro, The Lake-Dwellings of Europe.273 C. H. Read, Encycl. brit., II, p. 350. 67

civilizati"

Istoriologia umanl

Si s-ar putea recunoaste un al patrulea in acea prima forma a viitoarelorVenetii, care pind acum n-a fost fácutd sa intre in crearea si dezvoltarea generald aacestui tip de straveche viatd omeneascd.

Lacustri (avind ciini domesticiti), ale cdror locuinte erau pe insule, ca la Venetia;ori, dupd altd pd'rere, se puteau misca asa ca plutele noastre, s-au gdsit la 1900 inDanemarca de D. G. Sarauw.

in Italia, in loc sa se intrebuinteze lacul care este, se sapd in pamint albia unuilac artificial. Sint asa-numitele terramare.

La Molino di Ledro, lingd lac, stilpii locuintelor lacustre se ridicã si acuma274.

Inca de mult Strobel si Pigorini cercetaserd urmele de locuinti omenestiin regiunea Parma.

S-a atras atentia si asupra locului din Herodot unde se descriu locuintele lacustredin Macedonia, la lacul Prasias, care sint capabile sä reziste armatei persilor.

Locuinta lacustrd se intilneste si azi, in Africa, pe lacul Mohrya, cu coperisulin cloud' ape, etajul de locuit, scara din trunchiul cu tepi pentru urcat, pilotii si,dedesupt, ceea ce trebuie pescuitului275.

Locuinte lacustre mai sint, pe lingd ale batacilor din Sumatra, si la locuitoriiNoii Guinee276.

Clddirea unui addpost durabil, apoi si nevoia de a se aduna provizii, cum o facsi animalele pentru partea din an care nu le oferd mijloacele de hanire zilnicd, duce laideea de proprietate, pe care o au, de altfel, si animalele: ciinele care ascunde partea dinhrand pe care n-a putut-o consuma; cel de odinioard, din Constantinopol, care, impreu-nä cu tovaräsii sãi, ndscuti tot acolo, ii apara cartierul sau, cum explica un cerceatorgerman acum citiva ani, in revista Forschungen und Fortschritte", apdrind casa sta.-

274 Fr. Pellati, Les dernières découvertes archeologiques en Italie, f.a., P. 12.275 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 49.

68 276 Dr. M. A. Legrand, La longevité d travers les Liges, P. 33.

0

0

0

0

Preistoria : schimburi

pinului, el o considerd ca stApinirea sa. Omul avea astfel ceva de aparat. Provizia erapentru intregul grup, de familie sau de trib, dar acel care luase iniiativa, descoperiseizvorul si condusese munca, acela care era mai capabil sã apere averea comund, acelaajungea fireste sd-si atribuie un mai mare drept asupra ei.

11. Cal de comunicatie, schimburi

Ca prime relatii de comert, de Quatrefages citeazd cremenea trecutd dinChampagne in regiunile beigice277, precum scoicile erau aduse de linga Versailles.

Cel dintii negot a fost cel de arme, si s-au gäsit mari depozite de asemeneaunelte de cremene lucrate, din care o parte era Inca in stare de pregatire.

' Putinul argint din Spania räsdriteand aiurea, preistoria nu-1 intrebuinteaza,de si ccpyupo i argentum aratd fami I iarizarea rasei de origine comund cu acest metalsi cantitatea enormd de aur in lrlanda278, unde nu sint mine, deschid perspectivemisterioase asupra unor legaturi de comert neinchipuit de intinse si asupra uneisträvechi mari civilizatii irlandeze, cu totul inecatd, farä altä urma.

intrebuintarea sdrii, care ingaduia pastrarea carnurilor, a fost unul din marileevenimente ale preistoriei. Numele ei, la greci 04 de unde Halle, Hallstatt darnu credem si riul Halys, unde nu e sare279 aratä 6 intreaga intindere geograficade-a lungul continentului european, pe cind in celelalte continente, unde nu sintsaline exploatate si nu se culege nici sarea din mare, ea nu joaca acelasi rol. Dru-murile sdrii au fost mai insemnate decit ale chihlimbarului, uneori dubioase, si seapropie de valoarea istoricd a drumurilor oilor" pentru pastorii transhumanti.

Sarea, necesard pentru pastrarea cArnii, se scoate si din alge20, asa cum seface si acum la chinezi.

Secerile de bronz, cu Off in forma unui cap de pasäre, care puteau fi insirateprin deschizaturi practicate de partea cealaltd, nu sint decit cea dintIi forma a greu-tatilor metalice din care Asia Mica, apoi grecii au dezvoltat moneda pecetluita cuinsignii, figuri si

272. Histoire genérale des races humaines, p. 73.272 C. H. Read, in Encycl. brit., II, p, 353.272 V. D.. Berciu, indrumeiri in preistorie, p. 216.2" Le Hon, L'homme fossile en Europe, p. 146.

0

0

inscriptii.

069

istoriologia umanä

Lozinca actuala: drumul face natia" se poate aplica si celor dintii iviri de raseomenesti, potrivit cu ceea ce ofera sau ba drumul preistoric, pe care omul nu puteasa-I creeze, ci se supunea, spre folosul sau paguba sa, fatalitatilor lui. Drumuri greletin pe loc, drumurile usoare fac sa dispara departarile. Aceasta card sa' se mai tie samade drumul care chearna, al riului, si de drumul care inteteste pe indrazneti, al marii281.

Se pot admite legaturi de comert asa de vechi incit in Perigord sa se fi aflatresturile unei antilope träithare numai in stepa ruso-polond ? $i se adauge gasirea,care apartine unei epoci ulterioare, in Jura, a unei greutati socotite egiptene282.

Descoperirea rotii, mai ales a celei din bucati, la inceput patrata, a fost, pentrucirculatie, un eveniment capital. Ea apare inn pe o zugraveala din pesteri283. Unadin epoca de fier e asezata de cercetatori in secolul al XIII-lea in. de Chr., alta sipind la 2000, pe cind cea egipteana ar putea fi, dupd scena din care a fost culeasa,de la 15001 In Armenia, in Siria de nord, in Scotia, in Polonia s-au gasit fragmentesau urme. In insula Schonen, la Frannarp, apoi la Mellby, s-a aflat forma schematica aunui car intreg284.

12. Religie si magie. Animism, totemism, cult astral

Omul primitiv nu cunoaste, de fapt, nimic fara viata. Limba lui va da obiectelorun gen, fiincica in ele vede barbati" si femei", dupa caractere pe care le-a desco-perit si de care nu ne putem face idee. In orice e deci un animus, care poate fi sauflu un zeu. Acesta se dezvolta mai tirziu din acest animism universal, care a Idsaturme asa de adinci in toate graiurile. Copilul care bate piatra sau scara de care s-alovit, nu face cleat sa reproduca aceasta stare de spirit ancestrala, care se intilnestela omul minios si domind la unele popoare actuale, si s-au citat, dupa istoricul gre-cilor vechi, Grote, sentinte ale pritaneului elenic osindind.obiecte care au facutrAu oamenilor, ba chiar obiceiuri analoage la vechii englezi285. In elemente de compa-

" $i Commandant Louis, La Préhistoire, 1933. J. M. de Navarro, Prehistoric routes betweenNorthern Europe and Italy defined by the amber trade, in Geographical Journal",1925.Pentru drumulchihlimbarului, Runge, Der Bernstein in Ostpreussen.

282 Max Georg Schmidt, Geschichte des Welthandels, Lipsca, 1906. pp. 1-2.288 L. v. Post, A. Oldeberg $i I. FrOman, EM Eisenzeitliches Rad aus dem Filaren-See in Söder-

manland Schweden, Stockholm, 1939, p. 42.284 Ibidem, pp. 41, 49, 57, 73, 77. In Carintia romanicã (Welsch-Karnten), figuri pe un car,

Sophus Muller, Urgeschichte Europas, Grundage einer prahistorischen Archoologie, Strasbourg, 1905,p. 127. Pentru circulgia istorica, Georges Brunet, Les transports a travers les dges, Paris, 1935.

285 V. Mircea Eliade, in revista Zalmoxis", 1938 : Tylor, La civilisation primitive. I. pp. 327329. Se citeazi i instiintarea nu numai a animalelor, dar a obiectelor, de moartea stäpinului, la

70 germani, ibidem.

-

Preistoria: religie 0 magie

ratie a limbilor de astazi, in tendinta poetilor de a gasi termeni noi de asemanare,e o urrna a acestei conceptii primitive.

Conceptia animistä a insufletit padurea, cu ecourile ei care par glasuri umane,si copacii singulari, ca la germani si la celti, cu adorarea stejarului si cu viscul sacru286.

0Umbra insasi a fost considerata ca o realitate in afara de omul care o proiecteaza.

Cu neputinta de prins cu miinile einsusi sufletul aceluia. Anume umbre care se desem-neaza la ceasurile de o lumina slaba au intarit credinta. Ce se vede in vis s-a contopitcu aceste cloud forme ale umbrei. La multe popoare primitive, africane, oceaniene,acelasi cuvint numeste umbra si animus287. De aici furarea umbrei", asa de obis-nuita in vechile superstitii, pantru a insufleti, deci a consolida o cladire de orice fel.

inchiderea unui suflet in cladire, care deci ea insasi trebuie animata, se intikneste in cutare poarta din Orient, in Anglia, la turnul lui Vortigern, in datini africanesi japoneze, la birmani, la indieni, in legenda Sf. Columban, care ingroapa supt zidu-rile manastirii sale pe Sf. Oran, si in atitea povesti de paduri si biserici pina la po-vestea turingiana a copilului care spune mamei sale cum o vede tot mai putin, lazidurile Copenhagai, cu fetita inchisd in ele, la cazuri istorice" de superstitii din1463, si chiar 1843, si la animalele astfel zidite288.

0Observind, la moarte, ce inceteaza", s-a fixat in aceasta existenta substantei

care a plecat pentru a trai aiurea. Astfel suflarea, care e pentru noi (desigur dupdo operatie mentala care ne vine de la vechii traci, cad niciuna din celelalte limbineolatine n-o are) sufletul dar aceeasi omonimie e in slavoneste, duh, dar si inevreieste, deci ar putea fi o influenta a traducerii Scripturilor289, si s-a semnalat siinhalarea la romani a sufletului celui ce moare (excipere animam ore plo)2". La uniioceanieni acest principiu de viata supravietuind omului e inima, care revine" lacel lesinat ori pleaca" la acela care nu se va mai ridica291. De aici desfacerea ini-mii la dinastiile medievale, si chiar moderne, pentru a se pastra deosebit, cu o maimare cinste. Si Tylor, care vorbeste si de localizare in singe, in ochiul care nu moare",deci privirea, observa : Aceste idei nu corespund oare exact cu parerile lumii vechi,pentru care inima era motorul initial al vietii, al cugetarii, al pasiunii292?

0286 v. W. Mannhardt, Wald-und-Feld-Kulte. Erster Theil ; die Baum Kulte der Germanen und

ihrer Nochborstelmme, Berlin, 1875.282 Tylor, op. cit., pp. 498-499.288 Ibidem, pp. 123-127.288 Ibidem, p. 502.2" Ibidem, p. 503.281 lbidem, p. 500. $i pentru sufletul-suflare, ibidem, p. 501.292 Ibidem, p. 500. 71

AIA

't11

1°9

tb

-N.

1t,

)1

k

,1St

.`"

s,.

r)v

hkn

,;s

t14

,

'

tP

71r

pt,

'k:1

1?}

4`*,

;4

si

"\t'1

tr'

t11

---

stl

7j,

#

rv,

Preistoria : religie §i rnagie

Distinct de corp, sufletul cAldtoreste. Astfel se explica locurile departate, cutotul sträine, la care ajunge omul in sornn, trupul fiind socotit ca nesimIitor in vrajasomnului. Asa se crede i pind azi in Groenlanda si la unele seminIii indiene dinAmerica de Nord sau din Noua Zelandd ; de aceea In insula Lucon nu e voie a trezipe cel ce doarme293, sau in Guineia.

0In Nucahiva credirro ca. sufletul, considerat ca suflare" si in Noua Zelanclä,

e viala, era asa de tare incit aducea s'a se astupe gura si nasul celui pe moartepentru a-I mai pästra viu294. El se poate preface intr-o steam.

Pe Nilul de Sus, locuitorii pe care un turist vrea fotografieze fug canebunii de fria sa nu le iau sufletul cu aparatul" 298. Ei se tern ca sufletul lor s'a*nu le pdraseasca trupul si sä meargd a insufleli insäi icoana lor, pe care o credcapEtata prin mijloace diabolice" 297.

0Sufletul, la popoarele primitive de astazi, se crede intrupat in lemurieni,

serpi si chiar, pentru cei din Madagascar, in acel fluture negru cu ochi de om",care s-ar cere intors acasä si se fac rugaciuni pentru a-I opri 298.

0Deosebirea intre omul viu si spirit e asa de nesigurd That la australieni sträinul

care a sosit e cercetat daca nu e o aparitie 299

0Locul sufletului el se prinde, cum s-a observat, si in oglinda ochiului ,

atribuit la unele neamuri inferioare din Australia de astazi si animalelor, nu se cautanumai in inimd, ci si in singe sau in dosul ochilor 300

El rämine, dupd ceil cerceteazd trupul cit e expus, undeva, de unde poate ficerut inapoi. Caldtoreste prin lume ca sä apard in vis celor vii. Poate sa ajute inluptem,. dar sã facd si rdu, si de aceea anume negri africani rup spinarea acelor

2" Tylor, op. cit., I, p. 511 i urm.294 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, pp. 241-242.295 Ibidem, p. 242.296 Hs prirent tous la fuite comme des forcenés, de crainte que je ne leur enlevasse l'ame

par mon appareil" ; Milorad Raitchevitch, Sous le soleil de l'Afrique, p. 94.297 Hs craignent que leur 'Arne ne quitte leurs corps et vienne animer leur propre image,

qu'ils croient obtenue par des moyens diaboliques" ; ibidem, p. 112.2" Revista Natura" din BucureTti, XXVIII, nr. 9, p. 382.299 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 212.300 Heinrich Cunow, Ursprung der Religion und des Gottesglaubens, Berlin, 1913, pp. 26-27,

35, 37-38.961 Ibidem, p. 40. 73

0sa-i

in

Istoriolog ia umard

pe care-i ingroapa332, intocmai cum se infige un par in inima celor socotiti strigoiin anume superstitii indelung dainuitoare, pe alocurea, la noi. Cei neingropati, laaceti negri, ca, la noi, in credinta moroilor, copiii gra mormint, yin raz-buna asupra celor care i-au uitat333.

Mortii cer jertfe pentru a fi impacati ; numai cei mai de aproape nu le cer. Camasura de prudenta, nu se mai pomenefte, nici intrebuinteaza numele celui dis-parut334.

0Religiile chtoniene, cu inchinarea in pqteri, unde se dau oracolele, cu zeii

informi i crunti, cu temutul lor mister, par O. fie, unde le aflam 4 nu numaiin Europa , o rama0ta a cultului mortilor, ingropati, cum s-a vazut de atitea ori,in pestera insa0, care e i locuinta i templu. Hipogeul egiptean, sapat in stinca,e 0 el continuatorul unei vieti preistorice, care avea astfel de adaposturi i desanctuare. In Haldeia e lInga abis" un loc de intunerec, o pestera unde stau, inadinc intunerec, mortii 3°3.

0$i la cafri viata se continua in mormint, pentru care li se lasa alimente306. Dar

visul i-a invatat ca mortul se poate intoarce, ba chiar in chip de animal 3°7.

0Ocrul row, la preistorici ca i la australieni, inseamna inlocuirea singelui 308,

Se adaugia i hrandm, podoabe i bete de comanda. Astfel s-ar fi i Impikat morcii310.mormintul fiind i ca o inchisoare"; se legau mortii ca sa nu poata iesi, i de aiciatitudinea lor gramadita. Oasele puteau fi amulete311.

0Credinta in supravietuire se vede in felul cum se aeazd mortii, cinchiti, repro-

ducind imaginea somnului. Dar ei nu pot iesi din mormintul ce Ii s-a sapat, Aparitialor in somn arata Ca ei sint vii. In bezna noptilor ei par sa revie acasa i gindurile lorpar a fi razbunatoare. Colorarea cu row a trupului mort pare a fi o vraja ca sa-iimpiedice de a reveni" (cf. expresia franceza de revenant pentru strigoi). 5i altemijloace se intrebuinteaza pentru a li impiedica aparitia. In orice caz, aceasta ati-tudine fata de morti nu poate fi considerata ca un inceput de religie. Aceasta e,

302 Ibidem, p. 75."4 Ibidem, p. 73."4 Ibidem, p. 46.404 Morris Jastrow, In Encycl. brit., Ill, p. 115.SOS Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 363°7 Ibidem.308 Mythologie Larousse, p. 4.3°2 Ibidem, p. 5.310 Ibidem, p. 6.

74 311 Ibidem.

d

Preistoria: religie i magie

de fapt, mult mai larga, pornita din teama fatä de nesfirsitul inconjurdtor, cu intu-nerecul, cu furtunile i trdsnetele, cu revdrsdrile de apd, cu nesiguranta vesnicd azdrilor, cu amenintarea dobitoacelor vdzute si a celor nevdzute pe care le creazdinchipuirea, cu taina, mai mult de teroare, a visului, al cdrui inteles se cautd cupatimd de-a-lungul veacurilor, cu grija bolilor care cer descintece. E in acest senti-ment, de o asa de complexd origine, si ceva din teroarea animalelor fata de ce e neo-bisnuit, cu un adaus de presimtire a cutremurelor si a mortii vecine pe care oameniiau pierdut-o.

Vraja e un mijloc fatd de aceastd stare aproape permanentd, de aprehensiune,care apleacd urechea la parnint, fiindcd nu poate, vederea avind margini relativinguste, sa intrebuinteze acel miros prin care animalele prevad si se pun la addpost.E marea putere pentru defensivd, dar e si cuceritoare cind se zugrdveste pepdrete vinatul a cdrui cistigare e doritd.

Curind a trebuit, cu complica-tia exorcismelor, sd se desfacd o castd avräjito-rilor, primii preati". Pe paretii unei pesteri din Spania se vede omul cu cataligeinfdsurate in bland ori acela care, prin dantul unit indisolubil cu cintecul, precumse va ardta mai departe, conjurd", indeparteazd, Tr-lid-turd primejdia.

Pentru a putea lupta cu spiritul amenintator pe care acesti oameni si-I inchipuiemai mare cleat ei, adurand caractere de la bestiile temute, aripi si ghiare, boturi,pliscuri, el insusi trebuie sA devie, prin felul cum se impodobeste si se infofoleste,131supraom". Glasul trebuie sa aibd neobisnuite sonoritati la invocatii si la bldstdme :poezia, unitd cu acele salturi ritmice, e o Incintare" (v. franc. enchantement) i odescintare" in acelasi timp. Germanul verwünschen, pentru a bldstdma, infdtiseazdcontrariul lui wünschen, a dori", deci indezirabilul care se rdspinge. Vroja slavã, pecare am primit-o, e in legatura cu vraciul, care e si tdmdduitorul prin asemenea des-cintece, dar, de sigur, la origine, si el un preot".

Se pot rasa si mijloace materiale de aparare, acele amulete pe care cu atitabelsug le prezintd Orientul, ajungindu-se si la hirtiile cu rugaciuni pe care le mai cu-nosc Inca stratele populare la unele popoare din Europa. Cutiuta lipitd de usorulcaselor jidovesti opreste si ea ndairea puterilor tainice care fac rdul. Anume semnese adaugd, precum e astdzi al crucii, inaintea cdrora fug fiintelesi puterile infernale.

Dar religia, legatura" traditionald a romanilor, OFriax.sio: greacd, e cu totulaltceva, un produs tirziu, care cere o altd dezvoltare a sufletelor.

<.>

Pananimismul se afld si la busmani. La acestia fiecare om are un patron animal acdrui carne n-o mdnincd312. La cafri fiecare trib îi are astfel patronul 313 Impodobireacu bldnuri, pene, coarne inseamnd, ca si antropofagia, ci-edinta cd prin elemente dincorpul cuiva i se pot cdpdta si insusirile : a minca pe cineva, a-i bea singele e astfelun omagiu ce se aduce victimei. In Dahomey regele mdrancd inima sefului dusmanucis314. A minca ochiul sting al cuiva insemna in Noua Zelanda indoi cineva

812 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 12.813 Ibidem, p. 36.314 Ibidem, p. 65. 75

a-si

Istoriologia umard

fiin/a" 315. Asa fac indienii din vestul Americei de Nord 316. Cutare poporaIie africanamaninca si pe sef, dar Ii pastreaza teasta, careia i se face raport 317.

De altfel schimbul de singe, care se afla si la antropofagii niam-niam, are acelasiinleles 318.

In acelasi Dahomey se adora nu numai partile de materie neinsufletita, obiectefabricate de ei in Guineia, mama care si-a pierdut copilul II strämuta in papusa ceo poarta in par , dar si ghiulele, care n-ar ucide daca n-ar avea viata ; pomponulsapcilor fara care soldatii francezi n-ar putea sa invinga310.

0 viata intocmai ca a omului trebuie sa o aiba cuvintele chiar, care sint mascu-line sau femenine.

Animalele se vineaza, dar cite unul e luat drept patron, ca un omagiu pentruputerea lui dovedita, ca un mijloc de a se folosi de tainica lui influenia. El nu se ma-ninca, sau se ia din el numai o parte. Singele lui e stint. La adorarea lui, cum va fiin Egipt, inchinatorul cauta adaugi un element de asemanare, coada, coarnele.Coborirea din el onoreaza si chipul sau va deveni, intr-o mai inaintata faza de dez-voltare, emblema grupului 320.

De la acesti totemi ocrotitori vine obiceiul de a prinde de garduri falci sau ca-pete intregi de anume animale, care se intilneste nu numai in Sahara algeriana 321, darsi la noi.

In figuri compozite, omul, femeia avind atribute animalice, s-a banuit cã ar fiurmele unei religii de vraja 322. S-a semnalat chiar, pentru animale cu parti de la speledeosebite, magia vinatorii" si magia fecundit4ii" 323. S-a gasit chiar ca ladivinitA-ile s-a putut trece de pe urma diformit4ii voite a vrajitorului, prezentat si

ca clanIuitor 324. Aceasta, pe IInga magia, mimetica" a vrajirii animalelor ce sint a

813 Ibidem, P. 238.316 Ibidem, p. 101.317 Ibidem, p. 47. Altä explicaVe e cã astfel se impiedicl ivirea strigoilor, ibidem.318 Ibidem, p. 55.313 Ibidem, pp. 65, 71.320 V. Emile Durkheim, Les formes elementaires de la vie religieuse. Le système toternique en

Australie, 1912 : Baldwin Spencer si F. J. Gillen, The native tribes of central Australia, 1899 : Dr.A. W. Howitt, The native tribes of SouthEast Australia, 1904 : R. H. Codrington, The Melanesians,Oxford, 1891, dupi vestita carte a lui J. G. Frazer, Le rameau d'or", The golden Bough, 1896,trad. fr. 3 vol. 1903-1908. De acelasi si L'interprétation des rdves chez les primitifs, in Journal depsychologie", 1922. V. Maurice Halbwachs, Les origines du sentiment religieux d'après Durkheim, Paris,1925, Les croyances toterniques en Australie. Planta, pomul, pot deveni totemi (termenul e luat deIa lndienii Americei de-Nord).

Pentru fetigism, lucrärile lui A. van Gennep ; Tabou et totémisme a Madagascar, 1904 ;Mythes et legendes d'Australie, 1906 : Religions, moeurs et légendes, 5 vol., 1908-1914 : A. C. Haddon :Magic and fetishism, 1906 : History of anthropology, 1910 : The wanderings of peoples, 1911 si acelasi,Les races humaines et leur repartition geographique, trad. de van Gennep, Paris, 1930.

321 V. Auguste Geffroy, Arabes pasteurs nomades.822 Mythologie genérale Larousse, p. 1.323 Ibidem, pp. 1-2.

.76 324 Ibidem, pp. 2-3.

a-si

diforme

0

Preistoria : religie si magie

se vim 325: se sapa in figurile vrajite gauri care simuleaza i pregatesc ranile 325; aceastape lInga Insäi privelitea animalului ränit. S-ar fi cautat chiar a provoca fecunditateaprin imagini 327. Toate ar incepe la solutrean. S-a mers pind la descoperirea deofrande.

Omul gol, aezat intre cloud capete de cal 323, nu poate sa insemne altcevadecit o vrajd 32°.

0Samanismul siberian 33°, din care ceva a trecut i in serviciile divine" ale Manciu-

riei, Chinei i Japoniei, marginindu-se numai la n i la unul de simple gesturi magice,reprezinta cum poate o faceau §i vechile religii ale americanilor, veniti i ei dinacest nord-est asiatic forma aceasta de religie legata de o divinitate care nu se intru paInca in zei, care pe urrna numai ci§tigat nume i poveste.

El 4i afla corespunzatorul in admirabila fresca" a vrajitorului imbracat in pielede animal, cu coada, §i purtind un cap de cerb, care joaca asa de elegant" pentruscopuri magice pe paretii pe.Fterii Trois Frères din Franta 331.

E sigur cã omul preistoric, care avea cultul animalelor, al strdmoilor, al pu-terilor cere§ti intrupate in astre, nu avea acea notiune a unei fiinti supreme nevazute,a carei notiune la irochezi sau la insularii din Melanezia332, poate sa nu fie chiar asa deveche, ca la australieni ideea creatorului care face pe om din lut, dantind in jurullui i insuflindu-i, odata cu suflarea, §i sufletul.

0Misionarii, preocupati de ideea descoperirii pretutindeni, i la rasele cele mai

Inapoiate, a credintii monoteiste, au contribuit mult la ideea cd ea s-a impus de la

328 Ibidem.826 lbidem, pp. 2-3.327 Ibidem, p. 3.328 Cartailhac, La France préhistorique.8" - Pentru vraji si zei 'intruchip4 nu pentru adorare, ci pentru a se Instapini pe dinsii,

Richard N. Wagner, Indianer-Rassen und vergangene Kulturen. Stuttgart, 1930 (si vase de lemn).Un zeu al vintului ; statui de porumb pentru a vraji recolta, p. 123. Dan-Ori pentru recolta carto-filor, p. 123. Si aici imbracarea ca femei : contra demonului jaguar, p. 137. Monolite cu desem-nuri, P. 195. Cf. si Max Schmidt, Kunst und Kultur von Peru, Berlin, 1929.

3" Pus de Caspari, Die Urgeschichte der Menschheit, II, p. 44 si urm., ca si alte religii asema-natoare, in legatura numai cu producerea, pastrarea si intrebuinlarea focului. El aduce inaintefigura din frescele mexicane care arata pe un preot (?) care produce focul prin frecare (ibidem,P. 49). De la sfichiul flacdrii el deduce apoi cultul serpilor (ibidem, p. 59). Men%iondm aceastd sfor--Ore a ingeniozitkii ca o simpla curiozitate.

331 Si la D. Berciu, indruradri In preistorie, p. 79.332 Maurice Halbwachs, Les origines du sentiment religieux d'après Durkheim, Paris, 1925, Cf.

si L. Lévy-Bruhl, Les fonctions mentales dans les sociétés inferieures, Paris, 1910 : La mentalité primi.tive, Paris, 1922. 77

si-au

Istoriologia umanä

Inceput intregii omeniri333. Realitatea, culeasä fart prejudecati, la neamurile nein-fluentate, spune altfel.

Credinti religioase inalte, ca la maori, nu pot veni cleat prin Imprumut. La eiPo e atotputernicul", vesnicul", fdcatorul cerului si al pdmintului" din ale caruimiini a iesit femeia, inceput al omenirii nemuritoare, cu Ufl iad, roingo. Dar dedesuptse vdd zeii de spairnd mosteniti de la vechea rasa sau reprezentind vechea formäreligioasa334.

in conceptia australianä, la inceputul vietii-Impreuna a fost strämosul Inteme-letor, uneori conceput ca un urias, la Tahiti ca un zeu, iesit din noaptea vesnicd aInceputurilor 335.

Unele povestiri ale facerii lumii, ca aceia, tahitiand, redatd de contra-amiralulLavaud, sint evident in stilul unei rase primitive, reminiscente din Biblie, curn oaratá defjniia creatorului indefinibil si facereafemeii din um'arul bärbatului 336. Restul,incoherent, poate fi de origine localä337.

Legenda potopului se &este si la australieni 338.

0in insulele Samoa creatiunea Incepe cu apa si cerul.Ornul cel dintli e, dupd credinta locuitorilor din Africa germand, ucigatorul ba-

laurului pind atunci stäpin, ca in povestile noastre. Din singele acestui sarpe apoirodesc toate. Barbatii singuri la unele triburi grit fii ai cerului, ferneile, ale pdmin-tului339.

lnfluenta Asiei se vede si in legenda americana a Marelui Spirit" care creazdanimalele, apoi omul, care la inceput era imperfect", adecd alb si rdu, ca cei care au

333 V. De Quat refages, Histoire générale des races humaines, p. 261 si urm.334 Arthur Berger, Neuseeland, Berlin, 1934, p. 60.334 Cunow, Ursprung der Religion, p. 67. Aiurea e sarpele primitiv, ibidem, V. si ibidem,

pp. 66-67.336 M. L. Gaussin, Traditions religieuses de la Polynésie, Cosmogonie tahitienn, in Le Tour du

Monde, 1859, pp. 10-12.337 Ibidem, p. 302.,334 Cunow, op. cit pp. 66-67. $i pasdrea trimeasa pentru a cerceta. ibidem, pp. 79-80.

In genere, Hermann Usener, Die Sintfluthsogen, Bonn, 1899.339 Cunow, op. cit., pp 79 81, 83. La alii oamenii ies dintr-un porn primitiv, ibiclem, p. 83,

78 Pentru ncrtiunea Oceanului inconjur5tor, ibidcm pp. 85-86.

0

0

0

0

0

,

Preistoria : religie 5i magie

venit sä colonizeze.. Apoi, tot din lut, se face negrul, ca sa se ajungd la omul row,din argild ro0e340. Crearea din lut se gaseste 0 la vechii californieni 341 1i tot asa in no-Vunea morald a aceleia0 Mari Fiinte"342.

0Aceastd stare de spirit a trdirii in divin, a ignordrii totale a legilor naturale i a

neapdratei lor repetitii se intilneTte §i pind astdzi la cele cloud seminVi de indieni,Quichua i Aymara, din Bolivia. Pentru Indian", scrie un vizitator european la 1914,nimic nu e natural ; nici puterile, nici legile fizice ale naturii ; totul e supranatural

emand din vointa divind, cdreia omul nu poate decit sd se supuie"343.

0DelegaVa divind merge in Bolivia pind la acel fiu al lui Dumnezeu" sau Tata

Santiago, pe care-I intreline comunitatea344.

0Soarele, spre care omul tdrilor calde era chemat mai putin, in contemplatiile

lui de noapte, decit de mulVmea infinitd, de o scinteiere care atrage privirile, astelelor, avea o altd insemndtate pentru locuitorul extremului nord, care-I pierdein asa de largd masurd in lungile luni de iarnd. Acesta a fost fdrd indoiald unul dinmotivele cultului solar.

In Egipt motivul a fost altul. Totul atirnd de la revärsarea Nilului, dar ateptarearivnitoare a momentului revdrsdrii a atras ochii omului cdtre bolta unde hotdrireasoarelui intr-o anume fazd provoacd binecuvintata rdsdrire a apelor345.

0Un pas inainte in formarea unei religii II aratd semne ca roata de sigur in legd-

turd cu soarele , care joacd un rol ap de mare in reprezentdrile scandinave ale epociide fier, crucea cirligatd sau svastica, pe care o intilnim in deosebite puncte ale lumii.

0S-a observat legatura, netagacluitd, intre numele lunii in sanscritd, alas, care

e mdsurd, 1i, pe de-o parte, germanul Mass, de alta potrivirea in limba latind dintremensis 1i mensura346. Un cult lunar nu s-a impus fireFte de la inceput 347. Popoarele

3" Frédéric Lacroix, Possessions angloises de l'Arnérique du Nord, in L'Univers Pittoresque",p. 43.

341 Ferdinand Denis, Les deux Californies, ibidem, p. 25.342 Ibidem, p. 26.343 Paul Walle, Bolivia, P. 137.3" Ibidem, p. 142.345 Daca cultul soarelui se gase5te 5i in regiuni ecvatoriale, el poate fi adus de indieni din

vechea lor patrie nord-asiatica.3 6 Svante Arrhenius, Ober den Ursprung des Gestirnkultus, In Das monistische Jahrhundert",

a lui Wilhelm Ostwald, 2, 1912, p. 45.347 Autorul articolului citat ii vede originea in minunea potrivirii mi5carilor stelare. Articolul

continua, ibidem, p. 89 5i urm. 79

si

Istoriologia umana

80

care pAzesc turmele noaptea contra primejdiilor pustiului au trebuit neapdrat sdajungd la cultul lunii ; insemndtatea acestei veghi pentru trezirea simIului poeticsi a misterului se vede si in povestirile lui Turgheniev, legat de impresia adincd anemargenitei stepe. Mdrginasii mArii au descoperit indatd puterea de a misca valurilea astrului noptii. S-a observat cd pentru nomazi soarele, care trezeste in adevdr ve-getatia (dar aceasta nu se vede), insd o usucd si seacd izvoarele apoi, apare ca un zeudusman 348. Dar, c:. si pentru soare, avem a face cu forme religioase locale, acumdefinite, care stall la o mare distarqd de religia vagd, confuzd, a marii groaze dela inceput.

0Cum planeta Vers rasare in zorii verilor, trezind la viald, si ea s-a inscris in

rindul zeilor, la aceia care-si incep munca de timpuriu349.

0Pentru rdscumparark., de primejdie amenintatoare se intrebuinteazd sacrificiul.

E un mijloc ca omul sd-si salveze viala, intocmai asa cum adtorul urmdrit de lupi learuncd o pradd vie sau cum o face cordbierul pentru ca saimpace pe zeii furtunii.

Puterea misterioasd trebuind impAcatd, chiar cistigatd, se crede cd ea ar puteafi inselatd, ca in anecdotele noastre populare, in ce priveste darurile fagaduite, lao mare nevoie, sfintilor. Se va ajunge pind la circumciziunea evreiascd, in care, dela inceput, o parte din corp e sacrificatd lui lehova, tot asa cum grecul, si alte po-poare care i-au urmat, lasd sd cadd pe pdmint citeva pickuri din bdutura pe care peurmd zeii ii ingdduie s-o guste el insusi.

0Ca morald, busmanul crede cd e bine ce-i convine lui 35°.

0DespAgubirea pentru omor merge pind acolo incit cineva care ucisese o femeie

a oferit in loc, spune Livingstone, pe bunicd-sa351.

0

13. Deprinderi funerare: inhumare, incinerare

Osebirea e hotdritoare in ce priveste felul de a se pastra mortii : prin ingro-pare sau ardere. Ed. Meyer are dreptate 352 cind face sd vie acest din urmd obicei de

3" Ibidem, p. 47. Pentru conceperea lumii si ca idol masculin, la populatiile primitive deastki, i Saintyves, Astronomie populaire, Paris, 1937.

3" Pentru tnchinarea timpului *i tuturor corpurilor care-I determinä, Cumont, Les religionsorientales dans le paganisme romain, ed. III-a, Paris, 1929, P. 274 ;i urm.

350 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, pp. 12-13.351 Ibidem, p. 48.852 Geschichte des Altertums, I2, p. 833.

Preistoria: deprinderi funerare

la arienii Asiei, adecd din Iran, unde färd Indoiald originea era in cultul flacdrii carepurified impurul din eadavre. E mai mult decit probabil di arta ceramicei ornate e inlegäturä cu acest obicei. Nu se uitä353 nici leg-tura cu ceramica susand, asa de ase-rndndtoare, In acelasi domeniu al incinerdrii.

Explicalia cã s-a recurs la arderea mortilor pentru a avea liniste din partearnortului"354 e copildroasd. Mai curind, prin flacdra care distruge corpul, se ddputirqd sufletului, a cdrui notiune e acum deplind, sd se urce la cer, sd se avintespre locuinTa zeilor.

Pietrele grele de pe morminte intdresc parerea cã viii se aparau Impotriva in-toarcerii rdu-facatoare a mortilor, care, cu superstitia strigoilor, e prea rdspinditala atitea popoare pind In zilele noastre pentru ca sd n-aibd raddcini in preistorie 355.Mortul, cdruia i se pdstra corpul si prin mumificare, si i se fácea cinstea de a-I coloracu prima coloare Intrebuintatä, rosul-galben al ocrului", el cdruia i se puneau la in-demind alimente si arme, trebuia sA trdiascd in lumea lui, desi lard suflet, dar comu-niunea cu cei ramasi in urmd ii era opritd.

Semnus est in-ago rricrtis, zice latinul. Ca moartea e o adormire au crezutoamenii celor mai depdrtate vremi ; de aici ingroparea, in America si in Etiopia, a mor-tilor cu genunchii la gurd,

S-a sugerat ca Ingroparea armelor mortului vine din ferirea ca ele sä fieintrebu-intate de altcineva356. Aceasta explicatie poate sa aibd valoare pentru ucidereasi intovdrdsirea In mormint de cdtre cal a stdpinului, pentru femeile care impdrtdseauaceeasi soartd.

S-au semnalat morminte de capete, numai de capete, si asa de Ingrijit asezate,asa de bogat Impodobite, Mat se vede cd nu poate fi vorba de dusmani sau osinditi-decapitati. S-a emis ipoteza cä restul corpului a fost ars367. E de observat paralela,In ce priveste virsta, cd la unele popoare australiene se ingroapd numai copiii, iaronoarea arderii e rezervatd oamenilor maturi. S-ar putea vorbi, in primul caz, detrofee, cum se face la pieile rosii din America de Sud, unde este o intreaga artd" amicsordrii capetelor, cu scop magic, asa Mat sd fie portative, dar aceasta hu s-arpotrivi cu acele dovezi de cinste.

353 ibidem, p. 834.3" Friedrich Behn, in Propylden-Weitgeschichte, I, P. 137.365 Alta parere la D. Berciu, Indrumdri In preistorie, p. 65. Acolo se atribuie colorii puterea

de a Invia (p. 66).356 C. H. Read, in Encycl. brit., II, P. 351.357 D. Berciu, op. cit., P. 63. V. i ilustratia de acolo, P. 64.

7 - C. 510

81

cinchiti".

0

fstbriologia umana

14. Monumente megalitice: menhiruri, dolmene, cromlechuri

Pietrele ridicate, care se intilnesc in deosebite forme, de la megalitul bretonizolat sau menhirul 368 in lungi siruri, la cercul cu lespezi din cromlechuri, lamonumentul magic din dolmene, la acelasi popor intr-o epoca vaga, caci aici numai e mijlocul de datare al straturilor pamintului si al erosiunilor de roce , si [Dinala stelele" (stilpi, dupa greceste) mormintelor evreiesti si la obeliscuri, nu pot fi

si urme de jertfe o arata cleat ofrandem. Uneori sirurile de pietre ajung sutele,Epoca la care ele apar presupune o formidabila tehnica in transportarea si ase-

zarea asa de grosului material, deci o civilizatie inaintata. Ele se aseaza, si dupa unel-tele gasite alaturi, ca la Stonehenge, in Anglia, prin epoca neolitica.

Monumentele megalitice iau pe alocuri proportii prea mari pentru ca ele sa fiavut o menire individuala sau sa fi servit unei singure slujbe. Cele de la Karnacformeaza zece alei avind impreuna o largime de 90 la 100 de metri si mai mult depatru chilometri in lungime... Cind erau intregi se numarau 8 10 000 de pietre,dintre care unele se ridica la cinci sau sase metri deasupra solului si multe sint infiptecu capu-n jos" 360. Aleia acoperita" sau dolmenii de la Bagneux, Iinga Saumur, cunos-cuta supt numele de Stinca Zinelor, are 20 de metri lungime. E formata din patrupietre puse in lat, avind 6,50 metri lungime pe o I4ime de 5,1 metri grosime,avind deci fiecare 60 70 000 de chilograme si sprijinite la 2,40 metri deasupraparnintului prin opt alte pietre puse in lat". 500 000 de chilograme ar cintari Piatrace se clatind la Perros-Guyrech, in aceeasi regiune bretona. Piatra de la Champ-Dolent a fost tirita de la Muntele Dol. Cea de la Lock-Maria-Ker se cheama si re-gele menhirurilor" : greutatea-i e de 250 000 de chilograme.

in peninsula Rhuys (Morbihan), supt piatra de 100 de picioare maltA, s-au gasitoasele unui mort, dar e un caz izolat361, care aduce inainte cazuri din alte continentesi pune in legatura cu frigaruile", obeliscele si piramidele, care au alt sens. Era decautat mai ales una cu stelele" comemorative si pietrele cimitirelor evreiesti 362

Aceste pietre, menhirurile, din care Franta poseda aproape 1600363, dar careau fost semnalate si la Sigus, in Numidia, ar fi fost menite sa comemoreze pe stramosi.

368 In Franta si ap-numitele oliées couvertes.3" Ca nu pot fi altare a dovedit-o, prin structura lor, Robert Munro, in Encycl. brit., XXV,

pp. 965-6 (care cla cel mai larg catalog). Argumentul e ca nu prezinta deasupra o suprafata netedaca pentru actul sacramental, aceasta parte neteda fiind uneori in interior. Dar s-au semnalat deschi-zaturi ca pentru scurgerea singelui jertfelor.

Parerea cA ar avea un sens sepulcral nu se poate sustinea, fiindca nu s-au gasit oase nicairi.Pentru unii istorici nu era Inca vremea.

Elementul magic e incontestabil, ca $i intentia de a gasi o legatura cu lumea supranaturala.3" Duruy, Histoire des Romains, III, pp. 122, 125.361 Ibidem, pp. 126-127.362 V. i pentru unele ornamente, ibidem., pp. 128-9.363 Duruy, Histoire des Romains, Ill, p. 83, le cunogte In 1100 de comune". Cf. acela$i,

82 ibidem, II, p. 441.

Preistoria : monumente megalitice

0Caracterul religios al menhirelor, pus in legatura si cu influente orientale, nu

e de tagaduit, punindu-I in legatura si cu practici ca a trepanatiei craniului3".

0Dupa Worsaae, aceia care au ridicat monumentele, asa-zise megalitice, erau

oameni din epoca" bronzului, dar oameni intrebuintind unelte de bronz erau siegiptenii de pe la 4000 inainte, care au ridicat piramidele.

00 alta patura de cultura ar fi 'in Portugalia, unde s-au gasit megalite cu desemne

geometrice 365.0

Monumente megalitice se afla si in Peninsula lberica si chiar in India. S-a vorbitde ele si la noi366. S-a putut fixa chiar o deosebire neteda intre tipul francez si acelacare se intilneste deopotriva in Irlanda si in Portugalia, Spania, ceea ce a facut sase creada in existenta unor vechi irlandezi, veniti pe mare, pe care i-au inlocuit apoiceltii367. In legatura cu orientarea fata de soare, s-au facut la Stonehenge aceleasi con-statari precise ca si pentru piramidele Egiptului, care sint insa dintr-o epoca isto-rica si nu din neolitic368.

0Expeditia Godeffrois si Clérisse a gasit, in regiunea Nigerului african, pietre ri-

dicate" cu anume scrijelari de caracter geometric, care corespund celor din Bretania.Aici insa caracterul de necropola e evident369. Unele sint puse pe fund* sau ziduride morminte". Dublul caracter al acestor pietre : altare si semne de pomenire, sevede astfel. Piatra mormintald poate fi considerateisi ea ca un altar. Cu ocazia acestordescoperiri s-au recunoscut asemanari cu monumente megalitice din Abisinia si chiarcu unele din America Centred").

0In Lusignan statuile-menhir" reprezinta o forma' cu totul primitiva a artei 371,

apropiata de cele din Aveyron, Tarn si Hérault". Unii le atribuie unei arte I igure 372

0364 Joleaud, Elements de paleontologie, 11, P. 188 si urm. si Th. Menage, Les religions de la

préhistoire, Paris. Pentru monumentele megalitice in legatura cu cultul morIilor, si Ed. Meyer,Geschichte des Altertums, 12, P. 829.

3" Joleaud, Elements de paleontologie, 11, p. 167.366 C. H. Read, in Encycl. brit., 11, P. 350.367 Ibidem, 11, P. 353.368 Ibidem, P. 350.369 L'Illustration, 27 iunie 1931, P. 332.378 lbidem.372 Ubaldo Mazzini, Stotue-menhirs di Lusignano.373 Un chip si In Le cento clue/ d'Italia, Pontremoli. 83

Istoriologia umani

Dolmene se intilnesc in Ile-Bouchard (Touraine) 373, si in Portugalia, ca acelanta de la Pareder, lingd Evora 3".

0In Spania si Portugalia, mai ales la Antequera (rani), in Africa de Nord, in Belgia

(un caz), in Olanda (vre-o cloud* cazuri), in Germania sint, ca IMO' Weimar, sausi in Vestfalia, si in Mecklemburg, in Oldenburg, pe alocuri in Danemarca si Suedia,dolmene izolate, ardtind aceiasi rasa' creatoare a lor, care nu poate fi decit cea celticdsau pre-celticd, o transmitere la germani si la altii producindu-se rareori 376.

Cromlechuri s-au gasit multe si in Palestina si in pdrtile vecine, ca in taraMoab 376.

La nuraghele Losa 3", proportiile sint enorme; de zece, doudzeci de ori staturaumand. Se afld si la Nora, Sulcis, Tarros, Caralis. Taramelli crede cA unele ocroteauvre-un izvor". Dar uneori e un adevdrat templu" pe vre-o Circuitulcuprinde o cetate, un sdlas intreg, si s-a rostit numele de trib".

Din aceste pietre ridicate se va dezvolta apoi obeliscul egiptean, cu virful de aramdsau de bronz aurit, in forma aceasta obisnuitd, ori in forma rotunjitd si in cea purtindo podoabd in capat 378.

0Ca si pietrele ridicate", ziggurah babiloniand e tot ofrandd, i prin urmare

piramida, al cdrei nume grecesc cuprinde ideea focului. Aceeasi orientare dupd soaresi stele.

In Haldeia monumentul de adoratie e insd gol, pe cincl in Egipt faraonul e cuprinsacolo, in cdmara piramidei. Mortul, pastrat prin pregatirea ca mumie, std viu" Ina-intea puterilor ceresti si se roagd.

0Altarele piramidale apar in tdrile de ses si acelasi lucru se poate spune si de pie-

trele ridicate"., mdcar in genere. Ar parea deci cd, nefiind muntele, de unde va fi

3" Guides itinéraires de Paris a Bordeaux, 1855, pp. 214 217.374 De Quatrefages, Histoire génErole des races humon. p. 141.375 Cele din Asia au alt caracter.876 G. Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, Paris, 1895, II, p. 163.

Dar pentru falsii dolmeni din Palestina, Le Hon, L'homme fossile en Europe, pp. 158-159, nota 2.3" Les dernières découvertes archéologiques en Italie, pp. 98-101.

84 378 G. Maspero, L'archéologie égyptienne, Paris, 1907, pp. 105-106.

0

inaltime.

si

.

Preistoria : originile artei

venit obiceiul, ele cautä, oarecum, a-I inlocui, pentru apropierea de cerul unde,acuma, s-au fixat zeii.

Ceva ark, venit din India, care, in viziunea eternitatilor, n-a inteles sa pastrezepe zadarnicia anilor nimicnicia faptelor si starilor omenesti, pare a fi, peste pietreleridicate" ale semitilor, in aceste turnuri ale lui Babel" al caror sens de rivnire sprecer transpare si din Bib lie.

15. Originile artei: arta preistorica si arta primitiva, naturalism si stilgeometric

Dar s-a pus intrebarea : daca aceasta arta are numai scop de magie, de ce infa-tisarea fiintelor umane379? Intrebarea ar fi si mai bine pusa daca s-ar fi intins siasupra grupelor umone. Totusi i cu privire la ele se poate da explicatia ca. e vrapreaunei cete dusmane inainte de o batälie al cdrei rezultat se asteapta cu aprehensiune.

Ca aceasta pictura preistorica, asemenea, de altfel, cu a busmanilor, e o vrajdin vederea capatarii prazii fixate astfel, o arata obiceiul indienilor mandani, carejoaca" dantul bizonului, puindu-si unul din ei in cap pielea animalului si simulind moarteapentru a fi, de forma, Impartit Dar Tylor inseamna si faptul ca indianul caredoreste sa ucidd a doua zi un urs spinzura inaintea colibii sale o icoana grosolana aanimalului, pe care o strapunge cu sageti, in nadejdea cd acest act numai simbolic vafi urmat de cel autentic38°.

Vrajitori in blani de animale, ale celor care trebuie vinate, au si capul, schitatusor, al acelora38'.

Numeroasele miini zugravite cu atentie si inconjurate cu un cadru in pesterilemagdaleniene trebuie explicate ca fiind o menire : e mina dusmanului, care trebuieparalizata prin aceasta vraja. Ca un paralelism e sistemul medieval de envoatement,practicat si in cazul istoric al inaltei doamne din vremea regelui Philippe de Valois,la jumatatea secolului al XVI-lea. Intr-o statueta de ceara se infig acele care trebuie sainsemne lovituri de arma in trupul menit". Mi se pare ca si in vraji actuale la noise pastreaza ceva din acest stravechi obicei.

Pe linga explicatia magica, la care ne alaturam, si cea esteticr, s-a incercatsi una care vede in aceste scene dintre care in adevar unele, si anume acelea din

3" Friedrich Behn, in PropylCien-Weltgeschichte, I, p. 117.38° Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 107.381 in Friedrich Behn, Propylaen-Weltgeschichte, I, p. 97. 85

0

Istoriologia umanI

Spania, au un caracter prea complex pentru o simpla vraja, afard numai dacã inele nu se redä scena insäsi a vrajirii märturii istorice, tendinta de a 'Astra amintireaunor anume intimplari, cu influente religioase i initiativa unor capetenii care ar fisi vraci si preoti 382.

Pe linga arta de vrajd, este si indemnul de amintire. La Ferrassie s-a aflat intr-unmormint o piatrà pe care sint zgirieturi datorite evident miinii omului. Dar in Africaapuseanä astfel de pietre zgiriate, in legatura cu niste rituri funebre, färA indoiald,s-au aflat destule, si multe din ele au fost infatisate de un explorator la Congresul dinurmd de antropologie si arheologie tinut la Bucuresti (1937).

Experienta faculd intr-o scoald din Anglia cu copiii pusi a zugravi oameni e inaceastd privinta concludentd383. Tylor observa cd la copii retrdieste in jocuri indelet-nicirea umanitatii primitive. Strämosii nostri IndepArtati reapar in copiii nostrimoralmente" 384.

0Desemnurile de copii sint de obicei naturiste, dar acela al unei fetite elvetiene

de unsprezece ani, infatisind un avion inspaimintind in Africa animalele exotice, aretoatä extraordinara miscare a scenelor de vindtoare din cavernele spaniole, cu ointuitie uimitoare 385.

Una din cele mai interesante descoperiri artistice" din epoca preistorical eaceea care ne-a dat, in departamentul Dordogne, la Laugerie-Basse, pe un os, infd-tisarea vinAtorului culcat, gol, päros, redat naturalist, care pindeste un enormzimbru 388 Rezultatul vinatorii CU noroc se vede in scena, aflatà in departamentulAriege, care ne dã un alt exemplu al aceleiasi spete animale, pdtruns de mai multesageti 387.

Pesterile cele mai bogate in reprezentäri sint, in Franta : La Madeleine, Corn-barelles (cu admirabilul mamut), Marsulas si Font-de-Gaume ; in Spania: Altamirasi Val Itorta 388.

382 Un premier rudiment d'histoire &rite sur la roche, dans la nature... Manifestationsde la mémoire... chefs et magiciens tout A la fois, peut-être aussi pretres d'un semblant de reli-gion" (Joleaud, Elements de paléontologie, II, pp. 171-173). S. Reinach e pentru explic4aBoule pentru sinrtul de frumos. V. si M. Mikov, Les idoles prehistoriques.

383 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 236.Ibidem, p. 254.

388 Schatzkestlein, Berna, 1931, p. 26, lulia Kieffer : reproducere.386 La Friedrich Behn, in Propylden-Weltgeschichte, I, p. 98.387 Ibidem, p. 99.388 - V. i Theodor Koch-Grunberg, Sildamerikanische Felsenzeichnungen, Berlin, 1907

86 G. A. Gardener, The rockpaintings of la Quetrada (Cordoba).

0

vräjii,

0

(a

Preistoria: originile artei

0Inca inainte de 1850 se gasiserd cele mai frumoase din.aceste opere de arta*" :

capul de mamut sapat in fiIde, capul de elefant pe un os de ren, apoi, pe sist saupe ardezie, deosebite figuri de animale 389.

0S-a observat cu dreptate c'd de fapt sint cloud inspiracii deosebite, corespunzind

si unor feluri de viat'd care n-au putut fi aceleasi, intre ce dá regiunea gascond asatrebuie numit& in loc de franco-cantabricd" si cea de la,.rdsäritul Spaniei, cares-ar putea chema mult mai fireste : cataland cleat levantind". In cea de-a doua apareomul altfel decit fantoma mascatd, itifalia de dincolo, ci ca grup, numeros, inplind miscare, luptind nu numai cu cutare mistret, patruns acuma de sageata, dar sicu semenii lui, cu aceeasi dibace intrebuintare a arcului. Avem a face cu mici ar-mate" care se luptd. Intr-o pesterd din provincia Valencia se vede vinätorul de albinepe care-I atacd gizele in momentul cind a pus miinile pe faguri 390

Asa ceva se intilneste, si atit de asemdn'ator incit se Oot face confuzii, si intr-oepocd nou& la negrii din sud-vestul Africii, cu altfel de animale in alt climat. Avema face deci si pentru acest motiv cu o viald mult mai inaintati in care mindria osta-sului, sentimentul de mai inaintatd duiosie, respectul fatà de femeie, consideratdsupt alt raport decit al fecundildlii dorite (ca la aceea care-si duce copilul de mind),capriciul individual deosebesc, orice ar zice straturile geologice, o altd fazä din dez-voltarea omenirii. De altfel, pentru aceeasi epocd geologic& doud feluri de viat&ale unor sernintii deosebite, pot foarte bine sa coexiste.

Se atribuie o vechime aurignacensa" unor sculpturi, baso-relief, ca la Laussel,sau desfacute, infatisind un om in care s-a vdzut un arcas, sau femei burduhoase, cucaracterul steatopigic 391. Se crede cä ele ar insemna o aptitudine de artd a acelei rasedispdrute. E mult mai probabil, dat fiind infatisarea pintecului si a sinului, Ca siaici este o vrajd, aceastd dezvoltare anormald a unor pdrti din corp de comparatCU baso-reliefuri prezentind in epoca magdaleniand, bdrbati in atitudini priapicemenind fecunditatea 3.

889 Le Hon, L'homme fossile en Europe, pp. 97, 100. $i creionul, buatile de fier sanguin, ser-vind artiqtilor, ibkjera, p. 101. Pentru tehnica ;i rostul colorilor, row, violet, L'Encyclopédie parl'image, La préhistoire, pp. 31-34. 0 mare parte din primele produse de arta preistorica se afla;i la Alexander von Gleichen-Russwurm, Die Anrange der Kultur. V. pp. 301, 306, 317, 323, 328,342, 344. Proba de pinza, p. 337. Pietrele de la Stonehenge, p. 463. Tumuli, p. 429. Vase cu animaledin epoca La Tène, p. 78.

3" $i la D. Berciu, indrumäri in preistorie, pp. 77, 79, 81. Asemanarea, asa de evidenta,intre scenele iberice din epoca preistorica ;i cele contemporane din Africa, unde descendentiiinzestrati ai negritosilor, raspin;i din Sahara de rasa inferioara bantusi, continua o milenara civi-lizatie, legata de cea europeana, spaniola, ;i in Joleaud, Elements de paleontologie, II, pp. 158, 168.$i traditii negre pomenesc o astfel de deslocuire.

391 5i la D. Berciu, op. cit., pp. 67-70. E. Pittard a propus imitarea negroizilor" de tipGrimaldi.

392 Aceasta inlatura 'intrebarea (ibidem, pp. 69-70) de ce barbatii nu sint steatopigici. 0statueta steatopigica s-a gasit ;i la Willendorf, in Austria, Joleaud, Elements de paleontologie, II,p. 152. 87

0

Istoriologia umanä

in sudul Spaniei s-a gasit si prezentarea monstruoasa a unei femei cu cap de cu-cuvaie 393. Figuri omenesti au in pesterile din Franta un cap de chamois". Nu lip-sesc cozi de cal si coarne de cerb, intocmai cum o fac si astazi samanii vrajitori aiSiberiei, cInd stau sa Indeplineasca riturile 394.

in pestera spaniola de la Cogul apare Imbracamintea altfel decit In adausul uneiblani sau al unui sorl care sa ascunda partile rusinoase. Aid femeile au rochii pe talie",care acopar picioarele mult supt genunchi 395.

Arta paleolitica a fost urrnäritä, de altfel, si in Moravia (capul calului ranit), siin Oltenia 396.

Gravuri rupestre s-au aflat si in nord-vestul Africii 397.

0In sfirsit desemnuri pe stinci s-au aflat in Rusia de nord, in jurul lacului Onega

si pe malul Marii Albe 398, in Siberia 399.

Pe linga unele incercdri rare si fruste la noi, scene de vinatoare s-ar mai fi aflatIn apusul Siberiei si in centrul Indiei 400. Aici, fireste, nu poate fi vorba nici de ociviIizaie comuna cu cea din Europa, nici de o transmisiune.

0 arta de caracter geometric s-a aflat si in Sicilia 401.:

Relieful femenin de la Laussel (Dordogne) si in Reinhard Piper, Die scheme Frau in derKunst, München, 1917, P. 53.

393 Joleaud, op. cit., p. 167. Pentru zugravelile de acolo, In negru, rosu si alb, si Pierre Ter-mier, Les grondes enigmes de la Terre, p. 74.

394 Vezi, pentru vraja evoluind cdtre ideea religioasä, Max Muller, Introduction a la sciencedes religions, tr. fr., 1870 si G. H. Luquet, L'art et la religion des hommes fossiles, Paris, 1926.

396 Friedrich Behn, in Propyliien4Veltgeschichte, I, p. 104.396 V. D. Berciu, lndrumari in preistorie, p. 75. Pentru probele artei magdaleniene, v. si

Joleaud, Elements de palContologie, II, pp. 159-162. 5-au gäsit si godets pentru colori, ibidem, p. 162.399 Joleaud, op. cit., p. 168.399 W. J. Raudonikas, Les grovures rupestres des bords du lac Onego et de lo Mer Blanche,

Moscova, 1936.399 Tallgren, in Eurasia Septentrionalis Antigua", VIII (1932).4130 Joleaud, op. cit., P. 180. El vorbeste, in aceeasi pornire spre generalizári, si de magdale-

-riianul special" din Urali, P. 180 si urm.401 Bulletino di paletnologia italiana", citat de Sophus Muller, Urgeschichte Europas,

88 Grundzuge einer prahistorisdhen Archaolagie, p. 37.

0

0


Acest stil geometric, raspindit si in Ciclade (Melos, Thera), si chiar pina laRodos, era recunoscut inca din 1901, de H. R. Hall, ca apartinind lumii noastredunarene402. El arata pe acesti purtatori ai armelor de fier ca invingatori ai aheienilormai civilizati" i aducind o retrogradare a civilizatiei"403. De fapt, operatia men-tala a stilizarii reprezinta o faza de dezvoltare a mintii care intrece pe aceea a capaci-tatii de reproducere realista a lucrurilor, asa cum se vede si in pesterile magdaleniene,din epoca atit de departata.

0 alta forma de arta in Apus e cea aziliand" (din asa-zisul mezolitic"), incare coloarea se asterne pe piatra, dar ceea ce intereseaza e caracterul zugraveliiin puncte, mu, cruci, care pare a forma legatura cu arta lineara, apartinind alteiregiuni din Europa404. $i sApaturi pe pietricelele numeroase apartinind acestei epoci(si Fere-en-Tardenois, din departamentul francez Aisne) au acelasi caracter, necunos-cut in Apus pina in anii din urma. Fireste ca s-au gasit si la noi, in partile oltene,astfel de urme ale unei arte care poate sa aiba ceva religios si a fost pusa' in legaturacu o iscodire a literelor, care insa in Orient, ca si in America rnijlocie, pleaca dela reprezentarea obiectelor insesi. De altfel, elemente geometrice pertru acest timpse gäsesc, in acelasi Apus, si pe ceramica din primele faze"5.

0Elemente de arta geometrica: romburi, etc.406, sint amestecate intimplator cu

chipurile de elefant, de cerb, de ren, de zimbru, de cal. Ele nu se afla numai inpesterile vestite din Franta si Spania de nord-est, dar si la Thaingen, in Elvetia407.

Totusi o ornamentatie geometrica pe os se gaseste alaturi de imitatia animalelorin arta magdaleniana din sud-vestul Frantei 08

Nu e de mirare prin legatura Africei de nord cu sudul Europei cä s-agasitacolo o paralela si chiar o complectare a culturii preistorice europene. Apar astfel

4°2 The oldest civilisation of Greece, Londra, 1901, p. 39 ; The same people did not at thesame time manufacture objects of both, mycenian and geometrical style". Pentru localizarea laDunare, ibidem, p. 41.

403 Hall citeaza ; A. Dumont, Les ceramiques de la Geece propre, Paris, 1881-1890 5i Kroker, inJahrbuch des Archaologischen Instituts", I, 1886 5i un studiu tot acolo in 1899, pe linga Furtwangler,in Archaologische Zeitung", 1885, p. 139 5i urm. V. consideratii asupra stilului geometric in legaturacu alte influente la W. Max Muller, Asien und Europa, nach den altag. Inschriften, Lipsca, 1893.

404 v i D. Berciu, Indrumäri In preistorie, pp. 91, 93.4" Ibidem, p. 100.406 E 5i o 1nfati5are a soarelui, care joaca un a5a de mare rol in reprezentarile scandinave,

ciaca nu e un simplu cerc, Cartailhac, La France prehistorique, p. 66.407 Cartailhac, op. cit., p. 74. Cf. ibidem, P. 66 5i urm. La Cartailhac se .dau principalele opere

de arta" ale epocii magdaleniene.4°8 H. H. Kidder, in Comptes-rendus du XVII-e Congres international d'anthropologie, p. 385. 89

0

0

0

I storiologia umana

In pqteri algeriene vinatori cu arce, topoare, bite de aruncat, ducind dupd dIniicIini ; au un fel de coifuri in cap. Un pastor 4i duce oaia (se \fad i capre). Nu lipsescfigurile monstruoase, compozite, care se pot numi antropozoomorfice. E o vremecind mijete i acolo un inceput de cult, de care sint legate figurile de berbeci cu unfel de aureola totemicd409.

incercari grosolane de arta rupestra" s-au gäsit i in Africa de vest410 ; ele auinsa un caracter capricios linear.

Ornamentele lineare se intimpind la polinezieni intr-o rard perfectie, i Intatuajul obligatoriu. Cutare mina goala are astfel aspectul unei mineci de iie binelucratä 411.

Operatia de geometrizare in curs se observa la fetiO africani. Capul e Inca na-turalist, miinile capata aspectul unor linii simple sau a cloud linii particulare, picioa-rele sint Inca groase, dar elemente lineare parazitare intervin, ca al doilea rind demiini, puse in olduri 412 Alaturi, in Sudan, apar forme de arhitecturd in care seamestecd amintirea pilonilor egipteni i a virfurilor Iuguiate apusenem.

Maorii din Noua Zelandd au creat cu uneltele lor de piaträ o intreaga operade scu I pturd in lemn, in care arta geometrica se uneste cu aplecarea spre caricatura 414.Aceasta din urmä predomina cu multu5. Tot lemnul din cite o casa e acoperit cumigaloase sculpturi, dar e evident ca ele vin din Indochina, de unde, de altfel, a

venit valul acestei imigra-cii 416. Dar o Urfa de cioban e asemenea cu cele ale pasto-rilor noFtri 417. $i tot astfel sint Iesaturile418.

0-

Cutare ramurd pe os paleolitic, magdalenian 419, nu poate avea numai sensulunei distrac/ii artistice.

4°9 Toate la Stéphane Gsell, Histoire ancienne de l'Afrique du Nord, I, 1913, pp. 201-213,225-226, 247 ;i urm., 254 ;i urm,. 259 si urm. Pentru desemne pe stinca in Africa ;i Zeitschriftfür Ethnologie", XLIII (1911), p. 140 ;i urm., un desemn in pestera, p. 511, nota 2.

4" Francis Cabu, in Comptes-rendus du XVII-e Congres international d'anthropologie, p. 489;i urm.

411 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 233.412 Atlas Larousse, p. 137 ; fetiches d'Abyssinie".413 Ibidem, p. 139 ; Maison d'un notable a Nyamina".414 Arthur Berger, Neuseeland, p. 13.416 Ibidem, pp. 27-28.416 Ibidem, p. 39.417 Ibidem, p. 45.419 Ibidem, p. 51, V..;i Hans Nevermann, Masken und GeheimbOnde in Melanesien.

90 419 v. si D. Berciu, Indrumsdri In preistorie, p. 67, fig. 5, nr. 4.

0

0

0


0Anima le de tot felul au fost schilate de artisticii vrljitori pe lInga mistrelul in

avint si amenintatorul zimbru, gata sa se arunce, cu coada inIepenita pentru atac,cdlutul asa de asemànätor cu acela din Rusia de sud si de la noi, reni sau chiar cerbide o mai mare talie, ursi care unesc blindeta aparenta cu viclenia ascunsä. LaAltamira este chiar o intreagd gradind zoologica de animale amestecate, de toate felu-rile, menite pieirii.

Scene de lupte de bivoli s-au gdsit la sud de Oran "°.

Pe linga descoperirea, acum ani, intr-o pesterd, a unor enorme icoanede argilä a animalelor care erau atunci in preajma omului si a frumosului taur pornitla atac pe pAreii unui alt asernenea adapost, intimplarea a fäcut ca tot in departa-mentul Dordogne s'a' apard intr-o pestera una din cele mai frumoase zugraveli, repre-zentind zimbri si reni 421.

Asemandrile cu aceastd artd preistorica s-au constatat in unele Orli ale lumiicontemporane. Sculpturile eschimosilor seamand cu modeldrile din pesterile preis-torice. $i pesteri australiene prezinta picturi, de si pe departe nu cu aceeasivaloare de arta, zugravind animale si pasari obisnuite. Nu intiia oard se vorbeste side o arta a busmanilor din sudul Africei, care-si gases-le explicarea in vechea unitateliguro-negritica. E si aici o arta' de pesteri. S-a cdutat pira la aleutii din extremulnord si s-au gasit hieroglife in Alaska422.

Arta pesterilor îi are corespondentul intr-a busmanilor, pe cind vecinii lor cafrisi hotentoli n-au acest talent. Ei InfaIiseaza cu o mare preciziune zborul pasarilor,mersul fiecdrii spete de animal, pornirea agresival a celor de care se tern. Omul einfalisat des insä aici : el urmäreste acele pAsari, apleacd rarnurile pentru a seascunde la vinatoare 423. La australieni insä arta, de un mare adevär in ce priveste maiales miscarea, si-a pierdut acest sens de vrajire, si mesterii pot infatisa aldturipds5ri, copaci, case, clanIuri si chiar o pareche de europeni in costurnele lor. 424

420 Joleaud, Elements de paléontologie, II, p. 169 (si desemnul).421 Telegramd din 28 septembrie 1940.422 Toate la E. Grosse, Die Anfdnge der Kunst, Freiburg i. Br-Leipzig, 1894, pp. 111 si urm.,

122 si urm., 159 si urm., 175 si urm., 181, 194 si adausul.423 Alphonse Bertillon, Les races sauvages, p. 13.424 lbidem, p. 221. 91

0

cIiva

:

0

0

Istoriologia umard

Aceeasi prindere exacta a caracterului animalelor si aceeasi tendinta spre geome-trizare se observa si in hieroglifele" indienilor de la Rocky dell-Creek 425.

in interesanta civiliza4ie a insulelor Samoa, ciinele intins pe mormintul unui sefarata Cd tot atita simt al expresiei animalice ca si in grotele magdaleniene 426.

0 arta preistorica si la indienii din Brazilia 427.

0Idoli s-au aflat adesea la noi, in forme cu totul primitive, in Serbia cu o imbra-

caminte de caracter geometric, dar si in Ungaria, si in insule egeene, ca Amorgos 429.

0La Nerazia, in Italia, in necropola preromana, s-au gasit sculpturi care au fost

asemanate cu cele miceniene 429.

0Vasul de bronz de la Watsch-Laibach, cu scenele sale animalice, cai dusi de

capastru, turme de bovidee care par antilope, cu chipuri asezate inaintea carora para sta credinciosi care se inchina430, nu poate fi din epoca glaciara europeana, ci unimprumut, venit prin cucerire sau comert, din Asia.

428 Dupä Report of explorations, in Le Tour du Monde, 1859, p. 355.428 Atlas Larousse, p. 349.4" M. Hoernes, Urgeschichte der bildenden Kunst in Europa, p. 28. El semnala i rochii ca ale

femeilor cretane, in America, ibidem, p. 600.428 Sophus Muller, Urgeschichte Europos, pp. 33, 36, 191 (idoli slavi). V. si acelasi, Nordische

Altertumskunde, Strasbourg, 1879-8. Figuri de animale, si dupd revista L'Anthropologie" din Paris,1894, p. 10 si urm., si Revue de l'Ecole d'Anthropologie". XII, 1902. Pentru idolii traci si

Hoernes, Urgeschichte der bildenden Kunst in Europa, P. 211 : in Bosnia (Ripa), ibidem, p. 225,in Beotia, ibidem, p. 336. La Iliri (in costum taranesc), tabla IV2. Despre palafite, pe larg, SophusMuller, op. cit., p. 97 si urm. Terramarele, P. 108 si urm. Perioada villanoviand, p. 120 si urm.Arta geometria din cimitirul atenian Dipylon, P. 114 si urm.

428 Cento città fasc. respectiv, S-au autat legaturi intre arta micenianä si cea traca.V. Filov, in Sbornic Sismanov", p. 40 si urm.

92. 430 Friedrich Behn, in Propylden-Weltgeschichte, I, la pagina 152.

M.

d'ltolia,

0

II EGIPTUL

Staful

1. Rasa

Pentru Justi 1, egiptenii, ca i libienii, sint, impotriva traditiei nationale, care-iproclarna indigent, oameni veniti de aiurea, caucazieni" chiar.

Expresia lui Erman ca egiptenii sint nubieni semitizati" nu e de raspins 2.

Ca rasa etiopiana n-a putut sa creeze o civilizatie de valoarea aceleia a Egip-tului e de toatä evidenta. Prin tot ce a facut, nu numai in arta, dar i in domeniulistoriei politice, ea se arata cu mutt prea inferioara pentru asemenea realizari.Dar, intrata in sintezd cu semitii imigrati, ea a dat in colaboratie ins4ri de In-tele-gere a ceea ce e concret, de räbdare in lucrul cel mai greu, de absoluta credinta

fata de stapinul ales i primit, care nu sint ale acelora.

De sigur ca termenul de cultura amestecata semitic-africanä" se poate aplicaacestui produs. Egiptenii Inii fiind, dupa Spiegelberg nubieni semitizati" 3.

0Creatorii noii civhlizatii sint considerati, supt raportul rasei, ca hamiti", ur-

mai legendarului Ham, fiul lui Noe. 0 rasa puternica, rabdatoare, de un aspectplacut, cu ochii mari in fata rotunda. Au floarea fetei mai intunecata, de uncle celmai vechi nume pentru Egipt, Tara oachesa", Kamut4.

Hamitismul" rasei pare, supt raportul antropologic, evident. Dar, in vremeamai noua, s-a crezut din nou ca se poate afirma originea pur semità a egiptenilor,care, peste vechii libieni, de la care ar fi ramas Osiris, zeul Apusului", dar acest

1 Geschichte des Altertums, P. 11, in Hertzberg-Justi, Allgemeine Weltgeschichte, I, Berlin, 1892.Larga expunere a lui Justi e pretioasä $i prin aceea cã prezinta baza geografica a istoriei vechiului

Orient, cu identificari si eventuale explicatii a numelor.2- Pentru rasa egiptenilor, care ar avea cind tipuf nubian, cind cel libic, Ed. Meyer, Geschichte

des often Aegyptens, in col. Oncken, Allgemeine Geschichte, II, Berlin, 1887, P. 19 $i urm.3 Wilhelm Spiegelberg, Geschichte der aegyptischen Kunst bis zum Hellenismus in Abriss darge-

stellt, Lipsca, 1903 (in Der alte Orient. Gemeinversteindliche Darstellungen, hggb. von der Vorder-asiatischen Gesellschaft), P. 1.

4 Thomas K. Cheyne, in Encycl. brit., ed. XIII, 1926, V. P. 140. 95

0

0

i

0

ai

0

Istoriologia umani

Apus, al soarelui, are, sau ajunse sa aiba un alt caracter, ar fi patruns, ca tovarasiai noului zeu, permanent dominator, Horus, din regiuni asiatice care s-ar putea sta-bili, impunind tipului clasic al Faraonului din al lor Punt, barba ascutita cu care ereprezentat, si s-a pretins a se puteafixa chiar i calea invaziei, prin Somalia si Eritreia5,iar altii, clanul ogarului din Siria, prin Delta, toate acestea fiind, evident, numaiipoteze curagioase, care nu par a fi aflat rasunet. E, de fapt, lard aceste precizaririscate, vechea parere a lui de Rouge6.

De fapt, sprijinindu-ma pe observatii facute Inca de acurn o suta de ani, aratasemcd flora si fauna de pe reprezentarile egiptene e africana1, dar, desi admiteam priori-tatea de viata istorica a Haldeii, nu vedeam marea unda de civilizatie asiatica, aducindo limba semitica de caracter arhaic, pe care, din cercetarea si a artei, a trebuit sao primeasca Inca din 1904 J. Capart. Lipsa unei civilizatii pregötitoare, care ar fitrebuit admisa din cauza finetei primelor manifestari, ii pare a sprijini acele teoriiin favoare pe linga multi invatati si care fac pe egiptenii faraonici sa vie din Asia, cu-cerind valea Nilului" 8 ; dar, ca si V. Loret, admite coborirea spre Nord, pe valeaNilului, dupa un stagiu, pe coasta orientala a Africei" 9. Nici scrisul hieroglificn-ar fi cum o propunea antropologul Zaborowski dezvoltat din semne pe vasesi din graffiti, ci tot din aceasta importatie 10, care s-a asternut peste o traditie, sireligioasa, care a trebuit sa fie respectata. Prin Arabia, ultim punct de plecare, seajunge astfel la o desfacere din Haldeia 11

De fapt nu e o stapinire a semitilor (cu hamitii egipteni alaturi) ca rasa, ci osimpla insusire de limba. Constatindu-se cd rasa creatoare a civilizatiei in Egipt e dealta origine, s-a recunoscut in acelasi timp ca limba vorbitä de ea apartine grupuluisemitic si s-a relevat ca acest grup de limbi nationale are o asa de mare similitudinede la una la alta incit, in fond, e acelasi grai, ceea ce presupune sterilitatea unuiimprumut.

Ceea ce s-a petrecut cu egiptenii a avut loc si cu altii. Aceasta lume asiatica e deoriginile cele mai deosebite, si unele din ele de-a-dreptul indescifrabile. Nici pinaastazi nu se poate fixa exact caracterul etnic al locuitorilor Asiei-Mici. Am vazut cumin Mesopotamia limba sumeriand a rdmas cam asa ca limba latina in evul mediu siintelegerea in viata reald s-a facut in limba akkadienilor semiti.

Dar e adevarat, iarasi, cd a vorbi o limba e a adopta, cu trecerea vremii, unsuflet. Sufletul semit e un mare adevar istoric. Unii, ca Eduard Meyer, lb scad, altii,ca Hommel, cauta a-i face dreptate, dar el existd.

5 Victor Loret, L'Egypte au temps teiti totémisme (in Bibliothèque de vulgarisation du MuséeGuimet", XIX), Paris, 1906, V. mai ales pp. 18, 28-29, 37-39, 64. Cf. J. de Morgan, Recherchessur les origines de l'Egypte, II, Ethnographie préhistorique et tombeau royal de Négadah, Paris, 1897.

6 Recherches sur les monuments qu'on peut attribuer aux six premieres dynasties de Mandthon,Mernoires de l'Académie des Inscriptions", XXV, 2 (v. pp. 225 §i urm., 234).

7 Essai de synthese de rhistoire de l'humanité, Paris, 1926, I, p. 29 §i urm. Aceasta o admite§i J. Capart, Les debuts de l'art en Egypte, Bruxelles, 1904, p. 279.

8 lbidem, pp. 4 §i urm., 275 §i urm.9 lbidem, p. 4." Ibidem, p. 278, nota 1.

96 11 Ibidem, pp. 278-279. Ar fi venit pe la Coptos, P. 280.

Egiptul. Statul

Tot asa fi de acuma cu sufletul arian", a carui introducere ca element dominantam semnalat-o 5i care el insu5i trebuie definit ca singur element de unitate in aceastähegemonie.

0Cunoasterea adincd, deci veche, a rosturilor haldeene in Egipt se invedereaza

5i prin aceea a in reprezentatiile egiptene pentru oamenii din acele Orli, in deose-bire de sirieni 5i de etiopieni, se intrebuinteaza o alta coloare distinctiva: cea ro5ie 12.

0Justi nu admite continuarea culturii pe care o nume5te cvaternara 5i care pe

vremea lui incepea sa se cunoasca abia prin stralucita, ca proportii, tehnica 5i valoarede arta, civilizatie a primelor dinastii cunoscute, a5a 'frith el trebuia, fire5te, sa admita,5i prin comparatia cu timpul cerut de dezvoltarea altor civilizatii, cind sint neinfluen-tate de aiurea, o foarte lunga perioada de pregatire anterioard 13.

A5a este, dar atunci, cum nu e vorba, ca in Haldeia, de o civilizatie a lutului, carese contopeste repede cu parnintul 5i nici, cu toate padurile a caror existenta pe ma-lurile Nilului, in cea mai veche epoca, e presupusa, de una a lemnului, ci de o civi-lizatie de granit, care a trebuit sd fie lucrat mai nedibaci in acea epoca pregatitoare,ar fi trebuit sa se gaseasca productele nedesavir5ite ale secolelor preliminare. Aceastainsa n-a putut sa se afle.

Ramine deci, cu toate greutatile pe care nu ni le ascundem 5i care stau mai alesin deprinderea lucrului pietrei, ipoteza irriprumutarii unei civilizatii straine, care, fie5i cu alte materiale, care totu5i n-au fost singurele la indemina, cad Haldeia incepe5i cu stele 5i cu statui , a inceput marea opera cultured._

2. impärtiri geoErafice 0 politice. Nome

Atit de mult Egiptul e nu un dar" al Nilului, cum a spus Herodot, dar o de-pendenta, o proprietate a lui, incit impartirea geografica a tarii nu se face dupa miaza-noaptea 5i miazaziva cerului, ci dupa inaintarea cursului lui, a5a incit sus" e ce seafla spre izvoare 5i jos" ceea ce se indreapta spre guri. In vremile cele mai vechicapitalele sint Nekhen, cu zeita anonima, de o parte, Pe (Dep), cu zeita Uazit, dealta, locuri apoi parasite, dar venerate ".

0Nome" termenul e grecesc, de simple sate se afld la inceputurile Egip-

tului 15 ; numele lor e 5i al zeilor 5i exista o legatura care se vede in hieroglife intreacest nume 5i totemul animal al gruparii, al carui chip e pus pe steaguri la rdzboiu.

12 JUsti, Geschichte des Altertums, p. 6.13 Ibidem, p. 5." Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, pp. 43-44.13 Pentru nome si Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, P. p. 71 ;i urm. El le apropie de

statele-cetäti" din Mesopotamia ;i le atribuie grupelor de imigranti.

8 C. 510

97

I storiologia umana

Numarul lor ar fi de patruzeci i doua in traditia unei epoci ulterioare. Notiunea ininscriptii nu e statornica, dar realitatea va persista,administratia", intru cit poatefi vorba de (lama, facindu-se prin efii, ereditari poate pina la o vreme, apoi numitidupa legaturile locale ; ei pot avea un rost princiar. Se pastreaza i mc4ii" de la Ina-intgi sau prin darul monarhului. A lui e singura marea sarcina a dreptatii, care nu elegata de vre-o reglementare scrisa, i pentru ca ea i-ar ficingustat puterea absolutape care o tinea de la zei. judecatori in numele lui cutreiera tara i dau sentinte ape-labile : pedeapsa, bataia, moartea, de sabie sau prin foame, täiarea nasului, dar nimicdin savantele mutilari ale Haldeii. De altfel, el are la indemina doi mari dregatori;pentru Egiptul-de-jos i pentru Egiptul-de-sus, i s-au pastrat in scris indatoririle lor,care fac inutil amestecul direct al stapinului. Din cind in cind intervin decrete ale luiimpunind crutarea, i n materie de impozite, a claselcr sarace. Pentru afacerileprivate se fac contracte pe papirus, din care, firqte, numai foarte putine s-au pas-trat, mai ales pentru vremea veche, Cite un rege pune sfaturile sale in forma inva-taturilor pentru fiul care-i va urrna.

Avem rapoartepale dregatorilor careli permit sä critice ordinele primite 16.Totul se face perfect birocratic, cu o grija de preciziune i dreptate. Griul impozi-telor e adunat i inmagazinat prin supravegherea scribilor" cu condeiul dupaureche 17.

Thanis, Abydos (Abdu), .Bubastis, Heliopolis-On, Hierakonpolis-Nekhen sint,pe linga Memphis i Teba, singurele cetati ale Egiptului. Asupra trecutului lor maidepartat n-avem larnuriri decit prin monumente ceva mai tirzii.

Capita le" ale nomelor in aceastó forma par sa nu fi existat.Legende sacre sint in legatura cu dinsele, lard sa se vada ca de la zei e inceputul

lor. Astfel, la Abyd-os 18 e ingropat capul lui Osiris. De fapt orgul e locul undese pun in pamint, de sigur IInga Inaintaii lor, preistorici, regii primelor dinastii,

calitatea de necropola, cu necontenite aduceri de trupuri i refaceri, s-a pastratpina foarte tirziu. 0 veneratie deosebita inconjura acest loc de odihna al monarhilorctitori i un templu se ridica i de Ramses al II-lea. Dar, in afara de statornica lega-tura cu Osiris, alti zei, marunti, apar i dispar, fara a li se vedea rostul. In loc derugaciuni catre dInii, Tabla de la Abydos" cid istoria regilor, la care, supt Ramsesal II-lea, se mai adause una e corespondentul arhivelor de temple in Haldeia. Ala-turi, in cetate chiar, se ingroapa persoane de insemnatate. Forturi, la oarecaredistant& aparau ansamblul.

Avem a face, cum se vede, cu vechea capital& care s-a inlocuit prin revo-lutia lui Menes. Locuinta regilor dupa aceasta nu mai e in acelea0 conditii : min-dria lor ridica piramidele. 5i in aceasta se poate vedea fata de traditia istorica, pinaatunci neintrerupta, un imprumut din Asia haldeiana pentru ridicarea unor mo-

16 Musée du Caire, Description sommaire des principaux monuments, Cairo, 1933, p. 36, nr.2505 A (dinastia a VI-a).

" lbidem, p. 47, nr. 3200.18 A. Mariette, Abydos, 1870-1880, 2 vol. ; W. M. Flinders Petrie, Abydos, Londra, 1902

1903, 2 vol. : The Royal Tombs of the first Dynasty, Londra, 1900 : The Royal Tombs of the earliestDynasties, Londra, 1901 ; D. R. Mac Iver and A. C. Mace, El Amrah and Abydos, 1899-1901, Londra,

98 1902 : Ayrton, Abydos, 3 vol.

si

:

Egiptul. Statul

numente ca acele ziggurah de acolo si obiceiul aric de a apropia de ceruri pe ceicare, nemuritori peste moarte-, tind Care dinsele ; de altfel Osiris instisi e cel carein ele se salasluieste si aduce spre el sufletele curate si bune care au trecut prinincercarea judecatii inaintea zeilor. Aceasta ar da si explicatia acelei arte perfectepe care preistoricii pe pdmintul Egiptului n-au cunoscut-o.

E adevarat cd la BUbastis, P-ubasti, numele orasului si al zeitei cu cap deleoaica, sau, apoi, de pisica, Bast, se inriuresc reciproc. Aici se socoate a fi fostcapitala nomei a noasprezecea. Temple le sint si de piatrd, a indt au ramas maiinsemnate urme ale lor. Sint si morminte numeroase ale pisicilor sacre".

G. Steindorff2° admite la inceput cloud formatiuni in Egiptul-de-jos ; la Bu-siris, si in Delta, una supt zeul care va fi Osiris, alta supt Horus. Prima capitalda celor cloud regiuni reunite ar fi fost la Behdet-Damanhur modern. In sud, statulcu centrul in Ombos (Nagada de azi)21. Cind cele cloud Egipturi s-au reunit, capi-tala ar fi fost la Heliopolis-On22. Ar fi fost apoi o noud imparcire in cloud : la Butosi la Enchab23, pe linga grupa, alaturi, Nekhen-Pe. Fireste, sint numai presupu-neri, cad egiptenii insii nu prezinta in nici o forma o astfel de traditie. Tot asa denesigura e datarea unor obiecte de o arta foarte inaintata, care ar fi inainte deMenes24. Lucrurile controlabile yin numai de la Menes incoace.

Dar Egiptul are, indatd, ca element de unificare, unind si prestigiul de micsi de mare hranitor, ideea imperiald, universald.

Ea a trebuit sa se iveasca in sud, de unde, cum am vazut, pleaca inspiratiasi vin forme generatoare25. De acolo, din regiunea mormintelor cu mortii cinchitisi o ceramica simpla, fart' macar un element geometric, in prima forma, ar fi por-nit un singur stat, daca nordul n-ar fi devenit supt influentele straine, venind dinMesopotamia, prin Siria, o alta lard. Cu vremea numai, pentru marile lucraritehnice si artistice Intli, i apoi pentru indeplinirea operei de expansiune cuceri-toare, un singur monarh, care a respectat insa nomele" (in term inologia greaca)locale, a pus pe fruntea sa ambele coroane ; a Egiptului-de-sus si a Egiptului-dejos, asa cum le vedem in reprezentatiile artistice.

0Cele cloud Egipturi, care au fost reunite pentru a crea monarnia unica, s-au

format ele de la sine prin reunirea nomelor de o part0 de alta ; de sus", adecd

" Ed. Naville. Bubastis, ed. II-a, 1891.22 Geschichte Aegyptens, in Propylden-Weltgeschichte, Berlin, 1931, I, p. 301.

p. 302.22 Ibidem.23 Ibidem, p. 303.24 Ibidem, p. 304.

- Eduard Meyer raspingea hotarit ideea cfi viata egipteard s-ar fi dezvoltat din sud, care,din potrivä, a primit mai tirziu totul din nord. Dar, cind scria Isto ria Egiptului, la 1887, el nucunoytea indicaiiIe pe care le dau descoperirile In domeniul preistor ieit Cf., insä, pentru preve-deri in aceastä privin.td, Geschichte des alten Aegyptens, p. 24, nota. 99

2.1 Ibidem,

25

,

Istoriologia umang

de spre Nubia, ;i de jos", adeca de spre Mare ? Aceasta ar pärea greu de admis.Pare ca am avea a face cu cloud despartiri cu alt caracter politic ;i poate ;i nati-onal, in parte, la inceput, cum e, in Mesopotamia, intre cetatile de miazazi ;i %/dilede sus, unde insa separatia e mai mult geografica, sau intre Sumer ;i Akkad. Darin acest caz ar trebui sa se admita pentru Egiptul-de-jos (nordic) o patrundereinitiala straina, ;i, daca acelti navalitori, sau numai infilifati, ar fi un neam de omai inalta civilizatie, care fire;te Ca etnic nu s-a putut pastra, ci a intrat in ames-tec, s-ar explica enorma ;i fundamentala diferenta intre cei de sus" (fata de Nil),care aduc traditiile preistorice, cu animalele sacre, ;i cei de jos", care ar fi sositcu elementele unei culturj neasemanat mai inalte, care, deci, n-a mai avut nevoiepe acest pamint nou sa treaca prin faze de dezvoltare, care ;i lipsesc, pentru a daacele forme superioare care au impus de la inceput admiratia. Forma ;i coloareadeosebita, alba in sud", ro;ie in nord, a coroanelor arata cloud lumi, la origine ;iin esenta deosebite. Tara ro;ie" e in inscriptii a barbarilor, a nomazilor. Vul-turul cu inelul in plisc e totemul general al sudului 27, caruia in nord i se opuneapoate ;oi m u I.

Observatia lui Erman" Ca, nordul fiind prins de marile desiwri de papura,sudul era mai cultivat, ;i ca intiietatea lui se vede din aceea ca titlul de regeal Egiptului-de-sus" merge totdeaufia inaintea celuilalt, nu are nici o valoare fatade ipoteza patrunderii in Asia, care ar fi impus o alta civilizatie. In adevdr, monu-mente vechi nu apar in sud, care n-a ajuns de la sine la intrebuintarea pietrei dezidit, iar traditia unei superioritati vine din faptul ca, la Inceput, inainte de epocaistoricei, de acolo a plecat formatiunea

Dan' Mena (Menes) e intemeietorul monarhiei unice, dupa o statornica trans-misiune, el s-a insemnat in fruntea listei faraonilor din primele dinastii prin aceeaca a creat tarii unificate un centru nou. I s-a atribuit Memphis, dar s-a observatcä aceasta cetate nu e numita nicaieri in traditia scrisa a primelor dinastii". Ur-meaza de aici ca n-a fost o cetate la inceputul lungii dezvolteiri monarhice, ci ca undeera regele, unde punea temeliile ;i incepea lucrul piramidei sale, acolo eracapitala.

Cind Memphis se ridica, numele lui, Mennofer, inseamna frumosul loc deodihna", ;i s-a aratat31 ca odihna" e a regelui Pepi, a carui piramida e IIngaSakkara, cetatea zeului Sokkar.

26 - Intre ceea ce formeazd coroana alba a Egiptului si coroana regilor Hildeii si Asirieinu e nici o deosebire eserytiall a formei.

22 Reproducere, pentru Menkera, in Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 44.Aegypten und oegyptisches Leben im Altertum, 2 vol., Tabingen, 1885 (si trad. englezá, 1894),

p. 32 si urm. Ed. Meyer e de aceeasi Were, Geschichte des olten Aegyptens, pp. 46, 63.22 Interesantd reunirea pe tronul unei statui a lui Kephren a plantelor din ambele regiuni

ibidem, p. 121." Ad. Erman, Aegypten und oegyptisches Leben, p. 87.

Ibidem, dar mai tirziu cetatea se chiarnä Zidul Alb" (si la Herodot si Tucydide), ibidem,100 nota 1.

politica29.

"

3. Prime le dinastii(I XIV) i..

Egiptul. Staul

Cei dintii regi se aseazd, prin lupte pe care nu le cunoastem, desi ni le pu-tern inchipui, in regiunea de nord, ceea ce ne face sd presupunern o influenTa aacelei regalitäTi asiatice care s-a format de mult si care-si va afla cea mai strSlucitdintrupare in Hammurabi, cuceritorul, unificatorul si legislator4 Aceasta oaratd indatdsi piramidele lui Khufu, Khefren si Menkera, imitind turnul Babilonului", cu a-celasi ascuIit virf care tinde spre cer, dar aici, regele-imparat fiind el insusi zeul,nu s-au gäsit la Memphis urme din templuir care a trebuit sd fie nesfirsit rnaimodest, al zeului protector, Ptah piramida creste in tot timpul domniei lui, cd-patind, numai dupa ce trupul s-a inchis in cdindrula din miezul ei, definitivul in-velis de lespezi grele, la ridicarea cdrora lucreazd miile de sclavi. El pare a se adorainsusi, trdind, cu o lurne intreagd, in umbra muntelui artificial cai-e-i va cuprinderamAsitele. Asa se formeald, in jurul acestuilalt cult, al puterii sacre, cetatea, silegenda aici, in nord, n-o poate concepe cleat reproducind numele fundatoruluiregal.

0Din aceste-prime rdzboaie, care n-au putut sd se petreacd decit sau in Nubia

sau, mai ales, in peninsula Sinai si vecindtatea ei, vine paleta" din Cetatea Sol-mului"32, pentru greci Hierakonpolis, reprezentind ca biruitor pe regele Narrner,a cdrui identificare cu Menes insusi a fost propusd ; el ridicd buzduganul deasupraunui prizonier, si zeul ii tot aduce cu pliscul altii, pentru aceeasi soartd. E remar-cabil faptul cd, pe lingd prezentarea monarhului ca om, acelasi rdsare, pentru animici o cetate, co tour, ceea ce Inseamnd o %/Mita' influerwi asiaticó, asa cum o vomvedea domirand In lumea asiriand33.

0Desi nu i se cunoaste chipul, Mene (aha)s apare istoric si prin numele sdu,

inscris pe -Ogle si vase34.Centrul Egiptului-de-jos ar fi fost dupd unii inn la Thinis33, ale cdrui rämd-

site s-au gasit la El-Burba 36, iar rnormintele prirnilor regi s-au descoperit laAbydos.

32 Unul din regii aceleigi dinastii. Ka-a, e Inatipt ca Horus (Catalogul Muzeului din Cairo,p. 44, nr. 3066), cum mai tirziu orice rege va fi un Osiris. Acolo stau ;i regi din a ll-a dinastie,cum e Khasekhem, ibidem, p. 45, nr. 3078.

" Catalokul Muzeului din Cairo, p. 44, nr. 3055.34 W. fri, Flinders Petrie, In Encycl. brit., IX, p. 73. Dupd unii, inainte de dinsul ar fi fost

Mer, Beza sau Narmer, ibidem, pp. 80-81 (dupd o paleta bogata In Ftiri). Ar fi venit din sud,ceea ce nu pare probabil.

" Primii regi ar fi fost, dupd Steindorff, din Thys, li numai a treia dinastie s-ar fi lipitde Memphis (Geschichte Agyptens, pp. 308, 309).

36 Catalogul Muzeului din Cairo, p. XIII. fol

Istoriologia umani

0Dar Mas`pero vede In Menes numai rezultatul ifnei etimologii populare asupra

numelui de Memphis 37

0De altfel asupra acestor Inceputuri altele grit tiriie din Manethon i He-

rodot, pe care le confirmA papirusul regilor" din Turin i aa-numita lista dinAbydos", i altelei,lista din Sakkara" : tot izvoare tirzii 38.-

Oricum, nici o inscriptie nu-I pomeneFte39 i e numai o presupunere cA is-ar fi gasit mormintul finga Memphis, pe care dupa unele din aceste izvoare arfi creat-o.

0Singure inscniptiile de la Sinai, unde Egiptul 4i facea provizia de piatra de

smaragd pentru giuvaierele sale, dau regilor egipteni poate nu ai Egiptului in in-tregime, ci ai unei formatiuni locale Semerkhet i Snofru, vechimile enorme,cu totul neadmisibile, de 5280 i 4750 de ani". Dupa Flinders Petrie unul dintrecei mai harnici cercetAtori ai antichitAtii egiptene, primul monarh ar fi din 5510,dupa Eduard Meyer, in isioria antichitii, numai din 4050 : datele rezultä din soco-telile anilor de stapThire pentru deosebitele dinastii, sJ s-a glumit pe dreptate asu-pra deosebirii de 1460 de ani 41.

Ba Frangois Lenormant vorbea pentru piramidele de la Sakkara de 7-8000de ani" i se Inspäiminta". 51 in materie de datare a monumentelor de arta latitu-dinea este ap de mare, IncIt se poate vorbi de o poarta de mormint din vremeade la 1350 la 1100" (!)". Piramida cu trepte de la Sakkara e fixata la 2800".tlult mai cuminte e a se socoti Intre 4000 i 3000 intrarea Egiptului in istorie"".

0Pentru a ridica monumente ca piramidele au trebuit imense jertfe. Ele nu

pot fi ale oamenilor liberi pe care un rege ieit din mijlocul lor nu-i putea supune

27 Histoire ancienne. des peuples de l'Orient clossique, Paris, 1E93, I, p. 234. V. si ibidem, p. 237.0 larg& pretuire a kii Maspero de Ed. Meyer, care numeste Histoire ancienne des peuples de

J'Orient classique, prima infa.tisare vie a dezvoltdrii Egiptului pe baza unei cunoasteri largi a monu-cnentelor" (Geschichte des Altertums, 12, p. 27). In schimb Erman, in Aegypten und aegyptisches Lebenim Altertum, e primul care prezintl istoria intern& si culturald.

" Fr. Llewelyn Griffith, in Encycl. brit., XVIII, pp. 128-129.22 [pe Menes]. r" W. M. Flinders Petrie, 'in Encycl. brit., XXV, p. 140.41 J. Pijoan, Historio del Mundo, Barcelona, 1926, I, P. 192.42 Griffiths prezinta in Encycl. brit., IX, p. 79 nu mai putin de sase cronologii deosebite ; a

Iui Eduard Meyer, in Istoria Egiptului din colectia Oncken si din lucrari urmätoare, fiind cea maimoderatä. In sfirsit excelentul Catalog al Muzeului din Cairo (Description sommaire des principouxmonuments) da, la 1933, aceste date ; 3300 prima dinastie, celelalte cinci ; 2780, 2720, 2420, apoi2080 a XII-a, 1555 a XVIII-a (p. XIII).

" H. Luckenbach, Kunst und Geschichte, MUnchenBerlin, 1913, I, P. 13, fig. 15.44 Magdalene von Broecker, Kunstgeschichte im Grundriss, ed. a 7-a (prelucrata de Richard

102 BOckner). Gottingen, 1910, P. 16.

Egiptul. Statul

la strivitoarele sarcini ale sclaviei. Trebuie admisd deci existenta de numerosi pri-zonieri de rdzboi, si aceasta presupune razboaie in regiuni care nu, pot fi decitacelea ale peninsulei Sinai si partii vecine din Arabia.

Pe relieful de la Uadi-Maghara, faraonul Snofru apare cu dubla coroana, deo forma arhaica, pe capul de aproape Infasurat : el sta sa sfarme cu maciuca un bar-bar, dintre aceia ai peninsulei Sinai, prabusit Inaintea lui ;- pasarea sacra Horus,purtind, ea, obisnuita coroana dubla a regilor, priveste isprava ; ca si desenul in-susi, hieroglifele inconjuratoare sint de o executares tehnica. perfectd".

Mai tIrziu, acest colt de Arabie e cercetat pentru a cauta piatra buna pentrupiramide si statui ; de aid grupul de inscriptii de la Uadi-Hammamat, mai de-parte In pustiu".

In acelasi timp &id trec granita Asiei, la Uadi-Hammamat si in peninsulaSinai, primii regi cautd In sud granitul de ta Syena, syenitul nubian, §i dintii deelefant la Ab, Elefantina, ca si aurul din minele acestei regiuni47. Nici aici nu eun scop de ceea ce numim glorie" ; si aid, ca i In Mesopotamia, patrunderea ar-mata e in legatura cu cdutarea materiilor prime necesare pentru o civilizatie mai Ina-intatei.

0Prinsi intre desertul din apus, pe care n-au de ce sa-I cucereasca si care

se apard si prin mijloacele naturii, si intre nomele din sud, care nu Inteleg a lise supune, si sint destul de tari ca sa reziste la toate Incercarile, monarhii egip-teni se arunca spre rasarit, unde-i asteapta, prin Sinai, bogat In cupru si tur-coaza, numai triburile ratdcitoare ale acelora pe care-i putem numi protoarabi".Baso-reliefuri pe stinca rosie (si la Serabit-el-Khadim) prezinta pe cei mai vechimonarhi, la locul chiar al luptei lor, tinind de par pe Invinsii cazuti in puterea lor".

Ei cuceresc astfel peninsula Sinai, cu muntele care e pentru Biblie Horebsi unde, din cele mai vechi timpuri, trebuie sà fi fost un sanctuariu respectat, cujertfe simple pe virfuri, pentru zeul Sin, de unde numele muntelui. Zeii Egiptu-lui inving pe aparatorul acestui tinut pietros. Biruinta aceasta, care ingaduie exploa-tarea minelor de turcoaza pentru asa de iubitele, de la Inceput, giuvaiere, e ves-nicita prin inscriptii pe stinca, fel de comemorare asemanator cu al hittitilor (nusi al Mesopotamiei), afara de inscriptiile de ling rIul Nahr-el-Kell, obicei careva fi de altfel parasit, insemnarea evenimentelor facindu-se In zugraveli §i sapa-

45 Reproducere la Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 103. In statuia vestita, alui Khefren, pasarea de la ceafa regelui nu poarta coroana, ibidem, p. 120.

Pentru opera si luptele regilor din a VI-a dinastie In peninsula Sinai, Ed. Meyer, op. cit.,pp. 136-137. Istoria expeditiei dregatorului Una, ibidern ; se taie vii si livezi in oaze.

47 Ed. Meyer, op. cit., pp. 49-50.48 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 5, n-le 91-94. 103

46

0 1

brnand

turi pe paretii templelor. Asa, cu o cronologie care, fireste, nu e aratata acolo, cicombinatä de egiptologii in discordie, avem pind la Thutmosi (Totmes, Tahutmes)si la urmasii lor Ramesizii, seria aratata de inscriptiile de la Uadi-Maghara, in pe-ninsula Sinai ; Semerkhet, Snofru, cei mai vechi, cuceritorii, si apoi Sanekht, dina treia dinastie, Khufu, din a patra, primul claditor de piramidä, Sahura si Ra-nufer, avind ca succesori pe af treifea fundator al imenselor monumente funerare,Menkauhor sau Menkera (dinastia a cincea) al doilea, Khefren, nu apare aici.Vin acum la rind, amestecati intre ei, tocmai cei din dinastia a douSsprezecea, cunumele de Amenemhat, ceea ce trimite insd la Teba, ceea ce inseamnd cu totulaltceva, In toate privintile, si Senusret, cu intercalarea unui Aahmes4°.

0Prin aceasta pätrundere in peninsula Sinai au rdmas, in mijlocul unui zid

puternic de imprejmuire, cele saisprezece stele" ridicate de administratorii mi-nelor, unde s-a gasit i malahità.

0Cei dintii tebani care se impun peste vechea dinastie din Herakleopolis

(Chenensu), la sud-de Memphis, îi intind puterea si peste sacrul Abydos, loc depreferinta pentru ingropäri 5°, si pätrund si in Nubia, in numele lui Amon-Re, ali-pit de titulatura lor si ei cuteazd a se intitula cel Mare", acesti Antef i Men-tuhotep, cinci din acest nume, nu apar strdini de acea depdrtatd regiune care semintuie cu Delta". 0 penetratie semitä, a acelor barbari din nord care apar camomentan invinsi in titulatura unui dregator de aid 52 se lucreald cu arma inmind si la minele de la Sinai 53, Tara tdmiii, ba chiar se intrebuinteazd cordbii pentrua patrunde in tam rosie", a zeilor", e deci deocamdatd opritA.

Amenemhat, purtind numele lui Amon, incepe, asociindu-si mai tirziu fiul,cu stralucire o dinastie noud. Fara nici o tendinta rdzboinicd, el e läudat pentrurefacerea canalelor, stabilirea pietrelor de hotar, pentru dreptatea lui, sprijinitdpe probe scrise". Dar guvernele locale functioneazd si mai departe, cu oarecareautonomie, linga marii demnitari ai Curtii, cu atotputernicul vizir" in frunte55.Pare o intoarcere la starea de lucruri inainte de marii monarhi ai Vechiului Im-periu 55

" Dupl cercetdrile lui Flinders Petrie, de acelasi, In Encycl. brit., XXV, p. 140. Pentru soco-teala de ani, exagerati, a acestuia, v. mai sus, pagina 102.

" Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 168.Ibidem, p. 147 si urm.Ibidem, p. 151.

" Ibidem, p. 152." Ibidem, p. 157.63 Ibidem, p. 158 si" Pentru drepturile si veniturile rAmase regelui (mine, domenii, ãri cucerite, fireste podoabe,

din WI si de afara, dreptui de inspectie), ibidem, p. 162 si urm. Unii din acesti dinasti Ii fac in104 viga statuia, ca Dhuthotep, ibidem, p. 185.

:

51

52

writ.

Idsoriologia

Egiptul. Statu I

Legaturile cu Siria sint invederate si prin povestirea literara a marinaruluiegiptean Sinuhi (de unde Sinbad la europeni), care cerceteaza aceste locuri siriene,pline de tot belsugul, unde un print al tarii i-a dat o mosie strainului.

Siriei, Egiptul i-a dat, insa de sigur numai dupa ce acesta si-a iesit dingranite, dilturile sale, cu formele reprezentative, obiecte cu destinatie mistica,precum sint carabusii simbolici, si am vazut ca templul fenician, deci cel evre-iesc, yin, nu din rasarit, ci din acest apus egiptean 57.

Putem vedea soldatul egiptean de prin a XII-a dinastie cu sulita de lemnavind virful de bronz, iar pentru contingentele vasale din Sudul negru arcul si sageticu virf de cremene. Poarta scuturi, fiecare de o alta coloare. Merg in front de patruoameni 58.

Se revine, cu a Xll-a dinastie de suverani pioi, claditori si innoitori de temple 58.pina in Faium, la $edet (cetatea crocodililor" pentru greci) la vechiul Memphis.cu amintirile acum innoite, si mormintele regale se aduna nu departe de vecheacetate. Dar singura grija razboinicd e aceea, supt Usirtesen al II-lea, de a cuceritara cusitilor" din Sud si de a stabili o granita care sa impiedice de acum ina-inte patrunderea semintiilor negre.

Dar din Teba vine, dupa stingerea dinastiei precedente supt un sceptru defemeie, la capatul acestor Amenemhat si Usirtesen, cea de-a XIII-a, careia i se a-tribuie nu mai putin cleat o sun* treizeci de monarhi, repede trecatori pentrucloud sute de ani, incepind cu acel Sebachotep, inchinator al zeului Sebac, al caruinume se repeta necontenit.

0 si mai putin cunoscuta dinastie, a XIV-a, apartine ca origine orasului Chasan,Xois al grecilor, si se apropie de regiunea de unde vor veni, pentru o mai strictaordine, de caracter militar, ajungind a forma si ei, a doua zi dupa cucerire, [onoud dinastie], asa-numitii hyksosi

4. Hykso0

Primele dinastii, pina pe la anul 2000, läsara Egiptul in desfacere, si chiar and,pe la aceasta data, stapinitori din Teba refac unitatea, gdsim alaturi, supt aceastaa XIII-a dinastie, un print in Hermupolis60.

67 Ed. Meyer, idem, p. 228.09 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 49, n-le 3345-3349.69 Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 174. Numele de Usirtesen e fdrä indoialä

In legatura cu cultul lui Osiris.° Catalogul Muzeului din Cairo, p. 3, nr. 38. 105

gf

Istoriologia umaná

Pdtrunderea prin peninsula Sinai 61 in lumea arabd, ca in a sasea dinastie, suptconducdtorul Una, aduce insd, supt faraoni din Teba (dinastia a XIII-a sau a XIV-a),reactiunea catastrofald pentru regii din Memphis ajuns indatd, supt ei, o gramaddde ruine, de-asupra cdreia se ridicd intangibila piramidd, si avem astfel regii-pds-tori" sau hyksosii.

Pentru a le intelege adevdratul rost trebuie sd ne &dim nu la un fenomenlocal, ci la acea expansiu-ne spre vest care se observd la arabi, cari merg *din HaldeiaInca la o data care a fost socotitd ca 4000, ceea ce e exagerat, si apoi la tendinta ana-logd care se constatd de mult la suveranii mesopotamieni si elamiti care se lauddcu dominatia asupra aminduror märilor", si mai ales la puterea si prestigiul, inacest al treilea mileniu inaintea erei crestine, a lui Hammurabi, in al cdrui nume s-acrezut cd se afld acela chiar al lui Ham. S-au gasit, din aceastd epocd, la Tell-el-Hasy,in aceastd Sirie, o pecete cu o legendd babiloniand" si, la Taannek, doudsprezecetablete si fragmente de tablete", de aceeasi origine. Se face socoteala cd atuncia roit din strdvechiul Ur, aducind de acolo civilizatia in mijlocul cdreia trdise el sitot neamul lui, Abraham, al cdrui nume are un caracter haldeian, dovedit din acesttimp. Tot atunci s-ar fi produs, prin ceea ce se numeste de cercetdtorii Bibliei i aicivilizatiei evreiesti al doilea val semitic", semitizarea" tinuturilor zise mai tirziude greci feniciene", unde Tir si Sidon ar reprezenta pe malurile Mediteranei coloniibabiloniene, intocmai ca in Asia Mica hittita Games 62. Alti locuitori, amoritii, in ins-criptiile egiptene; Amar, Amurru, rdmin undeva la rdsdrit de lordan, dupd traditiaevreilor, acum asezati statornic in noua patrie. Imperiul Mijlociu" de la dinastiaa unsprezecea era astfel intrerupt.

Hyksosii, al cdror nume a fost pus, cu temei, in legaturd cu titlul de Hekkhos",cirmuitor al barbarilor", pe care-I poarta un rege inscriptional, Khyan 63, nu repre-zintd astfel decit revansa noilor stdpinitori semiti, care au sosit din apus, ai Siriei,pentru cucerirea egipteand. Ei sint barbarii" si nu pot fi alipiti nici la fenicieni, cumo spunea Manethon, si cu atit mai putin la evrei, care s-ar fi intors acasd si ar fi fundatlerusalimul, dupd o lung stapinire in Egipt, unde propria lor legendd ii prezintäca prizonieri, autind sd scape cu ajutorul zeului lor tutelar".

Se atribuie victoria lor intrebuintdrii calului, carului de rdzboi, arcului pindatunci necunoscut in Egipt. Neaducind cu ei ca element nou decit cultul zeului Set

61 W. M. Flinders Petrie, Researches in Sinai, Londra, 1906.n 0 incercare a lui Cheyne de a-i face arabi pentru unele transmisiuni 'in inscriptiile lor

in Encycl. brit., V. P. 141." Dupl G. Steindorff (in Propylden-Weltgeschichte, I, P. 343), care räspinge etimologia, piná

ieri general admisl, de regi-pastori", heku-chosvet, mai tirziu poate" (sic) hyku schose, sau cevade acest fel" (sic), ar insemna numai stdpinitor al tdrilor sträine".

Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, P. 205, admite explicarea numelui de hyks4prin hak : print, $asu : beduini. In izvoarele egiptene ei sint Mentiu sau, intr-o inscriptie a regineiHacepsut : Amu. Arzaris e Hatuart egipteana. Intrebuintarea unui izvor nou, discutat $i de Maspero,ibidem, p. 212. Märturii egiptene tirzii, ibidem, p. 206. Fericità e asernanarea cu invazia araba dinevul mediu $i situatia noii clase dominante cu aceea a lefilor turcelti supt sultani, in acelgi Egipt,ibidem, pp. 206-207.

64 Cu aceasta pdrere s-ar uni pretinsa gasire a resturilor capitalei lor la o localitate pe carearabii o numira. Tell-el-Yahudieh : Llewellyn Griffith, In Encycl. brit., XIV, p. 176. Cf. Flinders Petrie,

106 Hyksos and Israelite cities.

Egiptul. Statul

(Sethonk) si obiceiul comemordrii, de regele Apopi, a stapinirii lor prin stele degranit, ei adopta in cea mai mare parte, cum o vor face apoi si alti cuceritori, toaterosturile poporului, de o inaintatd civilizatie Iocalã, pe care-I supuseserd. Dupd pre-zenta lor ca invingtori la Memphis, acesti oameni deprinsi acasd cu marea Ii fac onoud capitald in Delta, aproape de vechea patrie, la Avaris, a scriitorului evreu natio-nalist", din vremea romanilor, Flavius Josephus 66, avari, in inscriptiile egiptene.Acolo se adord, pe IInga zeul principal semitic, si cananeenii" care au si rdmas,zeul Resep, zeita Cades66. Dintre numele date de acesta pentru stapinitorii uneidinastii (a XV-a) care ar fi tinut o sun noudzeci de ani, iar intreaga dominatie (pindla dinastia a XVIII-a) nu mai putin de cinci sute unsprezece, nume elenizate, cum sintacestea: Salatis, insusi cuceritorul, Bnon, Apachnas, Apophis, jannas si Asses, s-a pututidentifica prin inscriptii Apopi singur, Khyan, care e pomenit si la Knossos, inCreta, adaugindu-se pe baza monumentelor egiptene.

Arta e in acesti cinci sute de ani in plind decadentd: neavind mesteri de statui,nu o data pastorii" uzurpd pe ale regilor predecesori 67.

In povestirea lui Manethon, mintuirea Egiptului se datoreste unui rege Mis-phragmuthosis", a cdrui situatie nu se aratd; e o amintire a lui Ahmosi, istoric (+c,1555), ale cdrui arme, toporul i pumnalul, au fost gasite in mormintul unei regine68.inaintasul si bunicul sdu" Seknenr6 (Sekenienre) ar fi fost ucis in lupta cu acestistrdini 70 . Adeverit e insd prin inscriptii regele Seknenr6 (in numele cdruia se simteRa, predicatul lui Amon), care stapinea in Teba. El ar fi fost vasalul strdinilor, ai cdrorcdrdbusi sint rdspinditi pin& departe in sud. El insusi sau urmasii lui au izbutit a is-.pravi cu o dominatie care durase jumatate de mie de ani si care a insemnat, in uneleprivinti, unirea acestui Egipt-de-jos" cu pdrtile semitice vecine. Dupd ddrimareacetalii de la Avaris, Teba, asezata in adincul çarii, Ii intinse stäpinirea pind in Delta.Titlul de rege al ambelor Egipturi n-a fost, se pare, intrebuintat de vechii memphiti:el nu putea sã impodobeascd pe acei uzurpatori totusi foarte repede aclimatizati.El e exhibat de acum cu mindrie in inscriptiile noilor stdpinitori, care, pentru a-siintdri drepturile indlta prestigiul, invocd din nou, dupd ce, odinioard, se rdtd-ciserd, dupd Manethon, la Diospolis si Xois (dinastiile XIIIIV), protectia mareluizeu din Teba (dinastia a XVIII-a).

Ca lul si, poate, arma de fier 71 au fost pentru egipteni acelasi lucru de noutatespaima ca pentru indigenii Americei aparitia spaniolilor, care se luptau in acelasi

fel. Dar prin cal se introduc atitea noi elemente, nu numai de luptd, dar si deviatd, desi el a rdmas rezervat numai pentru carul de rdzboi cu numire semitd, nici

65 Contra Apionem, I, 14.Catalogul Muzeului din Cairo, p. 80, n-le 4658-4659.Ibidem, p. 16, nr. 507 i p. 18, nr. 618, n-le 613-617. Si Ramesizii, de altfel, uzurpr.

5i in dinastia a XII-a, ibidem, p. 19, nr. 625.66 La Steindorff, in Propyleien-Weltgeschichte, I, p. 343.

Ahmosi e fiul lui Kemose.7° Catalogul Muzeului din Cairo, p. 64, nr. 3893. Mormintul lui Ahmosi Insui, ibidem, nr.

3894. Giuvaierele mamei acestuia, Ah hotpe, ibidem, pp. 68-69, n-le 4030-4057.71 - Cf., totusi, Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 116, dupa care, in piramida

cea mare, s-au gasit resturi de fier. 107

si a-si

"67

si

Istoriologia umanä

mdcar pentru caldrit. S-a introdus insd, si supt raportul moral, acea notd care secuprinde in cuvintul de origine si in sensul de mai tirziu al cuvintului de cavale-rism", in Europa evului mediu. Nu numai regele insusi, dar si nobilii Egiptului,nomarhii, au tinut sd-si aibd propriul car de lupta 72.

Totodatd, de la aceia care veniserd din Siria, si cu cordbii, s-au invdtat egip-tenii a-si for-ma o flotd de rdzboi. Orasele sint administrate direct. Ca in Asia,un impozit se cere de la fiecare; el se indreptateste prin aceea cd teoretic tot pa-mintul e al regelui 73. In sfirsit se poarta grija de toatd gloria trecutului, refkindu-seclàdIrile sfinte la Memphis, ca si la Teba.

Unui monarh absolut, de caracter militar, al lungii serii de strdini, rasstränepotiiinvinsilor ii opun in momentul revansei lor un tot asa de cumplit Domn de,oameni.Unde Ahmosi intilneste rebeli, ei sint zdrobiti. trebuie numai supusi. Doar insud dacd mai trdieste ceva din vechiul localism.

Marii preoti sint sfintiti in casa de aur" a monarhului, ceea ce nu-i impiedicade a avea, ca si ceilalti inchindtori ai vechilor divinitä, o avere, o putere si o influ-enta care vor ajunge sd fie periculoase pentru autoritatea monarhului.

Si tot acestor ndvalitori, care se inchinau aproape exclusiv undi singur zeu,se poate atribui in parte si tendinta spre monoteism, care se va ardta, fie si pentruun singur moment, in dezvoltarea religiei egiptene. Deocamdatd zeul Sutech insusie adoptat.

S-a observat prin numele lor prezenta multor familii care, de atitea generatiiin Egipt, nu se puturd desface de dinsul 74.

Mariette a deosebit intr-o scend agricold un muncitor cu plete si barbd, in carerecunostea un semit, prins in lupta de eliberare.

Egiptenii, execrind regimul hyksosilor si pe zeul lor semit, Sutech, pomenitin inscripii, ii atribuie trei dinastii nu färd pastrarea unei legitimitati nationalein Teba" pentru un timp care a fost socotit cu moderatie la un sfert de mileniu73.Era de ajuns ca un val de semitism sã pdtrundd si in limn', räminind si urme pindfoarte tirziu.

Pentru egipteni, dupd revenirea la monarhii indigeni, hyksosii au rdmas-strdinii", nebunii", cium4ii" dupd unii,zguduitii de friguri" dupd altii76.

72 Q reprezentare la Ed. Meyer, ibidem, p. 211." Ibidem, P. 220.74 Ibidem, p. 215.72 Ibidem, p. 208. Pentru urmele materiale ale regilor straini, ibidem, p. 209.76 Pentru hyksosi, originea numelui si caracterul lor, arAtIndu-se si parerile divergente care .

s-au succedat, contrazicindu-se din vreme In vreme la acelasi (dupl teoria care vede in sciii nistemongoli (?), Naville a propus sã se vadi numai in sefi astfel de nou-veniti pe scena istoriei), v.Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient clossique, II, p. 50 $i urm. Si el e pentru etimo-logia care-i leagä de beduini, jãfuitorii", ceea ce trimete iarãi la vechea numire de regi-pastori".Nu se intelege de ce paleta de scrib" de la pagina 57 (cf. cea de la pagina 75) ar fi neaparat:

108 din vremea hyksolilor. Statuia sfarimata a regelui hyksos Khyan, ibidem, p. 61.

ii

0

0

%

Egiptul. Statul

0Chabas77 vede in aceia pe care restauratia egipteand i-a considerat ca un bias-

tam, o ciuma" ceea ce s-ar fi datorit mai mult urii stirnite de lupta pentru oinlaturare a lor, care, afard de legenda plecarii evreilor din Egipt, a putut sa nu fie

o izgonire, caci oameni deprin0 de atita vreme cu clima i rosturile Egiptuluin-au putut dori, dupa pierderea hegemoniei lor, sa-I paraseasca nite adaptati,macar dupa citava vreme. De la inceput insa, uzurpind monumente ale inainta0lor,ei aratau prin aceasta chiar ca vreau sa intre in traditie. Am vazut ca au adus i auimpus un zeu al lor asiatic, dar, raspingind pe Horus, ocrotitorul vechilor faraoni,ei au ales pe adversarul lui, Set, i au aratat veneratie pentru Amon-Ra, adorindpe Seknen-R5, soarele victorios".

0intre hykso0i pastori" evreii in Egipt este de sigur o legatura.

Dupd Lepsius i Maspero, hykso0i n-ar fi arabi, ci la care s-ar putea presu-pune insd o mai inaltd culturd decit aceea de care au dat dovada aceTti ndvalitori.S-a observat cã numele regilor uzurpatori sint in legatura cu zeii Set i Nub 78.

E interesant Ca, intre sclavele luate dintre hykso0, una poarta un nume formatcu al zeitei Itar 79.

5. Faraonii dinastiei a XVIII-a. EgiptEnii in Siria.

Biruinta asupra pretin0lor pastori" semiti, distru0 sau izgoniti, aduse firqteInvadarea tdrilor de unde ei venisera. Chiar cel dintii dintre noii stapini in Delta,Ahmosi I, lua, dupa biografia unui general egiptean de atunci", drumul peninsuleiSinai i patrunse in Palestina i Siria, ocupind o cetate care nu s-a pdstrat (dupd 1555).Dar .de un adevarat izvor contemporan, prezentind aceste evenimente intr-o formaistorica, pentru a se pastra in sensul nostru memoria lor, nu poate fi vorba. Acela0caracter vag II au i ispravile pe aceea0 coasta siriana, sortita geografic sa navaleasca

77 Les pasteurs en Egypte, Amsterdam, 1868.79 Justi, Geschichte des Altertums, p. 112.79 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, P. p. 658.99 0 foarte pretioasä inscriptie cuprinde povestirea, in numele cuiva care poarta acelasi

nume ca si faraonul, a luptelor care s-au dat inaintea cetatii Avaris ; Am asediat Avaris, si amavut sã lupt pe jos inaintea Sacrei Persoane, am fost mutat pe corabia care se chiamd lidsdritulin Memphis : ne-am mutat pe canalul Pat'et-ku de la Avaris : aici am cistigat un premiu... Pentruvitejia mea mi s-a dat un lain de aur... S-a dat o lupta la Takem, din jos de Avaris, unde amprins un om viu si am trecut pe apd, ducindu-I dupd mine ; ca sã ma feresc de strada cetatii, amluat-o prin apd... Am cistigat Avaris si am luat de acolo un om si trei femei, prini, pe careSacra Persoand mi i-a dat robi". Si la Justi, Geschichte des Akertums, p. 199. Povestirea continuade-a-lungul altor expeditii. Portretul regelui in colectia lui Lepsius. 109

si

i

cusiti,

_

istoriologia umanA

in Egipt sau sä fie dominatd de dinsul, ale lui Amenhotep, al doilea din acesti regiräzboinici, care nu se multumesc cu linistea ieratica din vechea lor TebA, dar au,acum, o grijd deosebitd pentru asigurarea, in vederea unor noi campanii siriene,a granitii din sud, de unde vor veni tot mai multi invinsi negri, cu miinile plinede daruri si cu tributul de aur, asa de dorit pentru giuvaierele regale.

Ahmosi se numeste i sotia lui Thutmosis I (c. 1540), cdruia i s-a atribuito altd origine, care nu se va deslusi niciodatä. Asigurind cu totul regiunile din sud,el reia intreprinderile asiatice, repetind, in acelasi stil traditionai, strivirile" dedusmani si distrugerile" de cetali. Cãci Egiptul, care pentru nevoile sale econo-mice a recurs totdeauna la sträini, nu colonizeazd ca Asiria, rdspIndind doar prin locu-rile invadate inscriptiile de glorificare a monarhilor lui.

Aceste cuceriri" se ispravesc prin impunerea unui tribut in daruri de totfelul, a cdror aducere se vede pe frescele i baso-reliefurile colorate in nuantele tra-ditionale din temple si morminte. Se va ajunge apoi, indatd, la recunoasterea sauasezarea unor vasali, dupd un sistem pe care nu I-au intrebuintat haldeenii, darpe care-I vor copia noii regi-ostasi din Asiria, care std sd se ridice din izolareainsignificanta ei.

Cu cistigul acestor campanii, cel dintii Thutmosis creste enorm proportiiletemplului din Karnak si ale celui de la Deir-el-Bahari, dar card ca el si urmasii luisa se considere, cum vor face regii asirieni, ca simpli indeplinitori ai vointei unui zeuprotector, cdruia i se aduc ca jertfe, cu miile, cei cazuti in luptd si cei dusi in robie.

Dupd disparitia invingatorului care, pentru a-si intdri situatia, asezase lingd el,ca rege", pe fiica lui cu mostenitoarea vechilor monarhi, pe Hacepsut, a cdriicirmuire" a Idsat urme monumentale asa de insemnate 81, al doilea Thutmosis,nascut, de bund samd, din altd legaturd, crezu cä e de nevoie sd se intdreascd inopinia supusilor sãi [Land in cdsdtorie pe aceastd sord, deprinsd acuma cu domnia.Din nou, dupó un obicei care aid se Intilnete India oarä, tronul e impartit, noulrege Ii asociazd fiul, al treilea cu acest nume 82. Dar regina coboritd din zei aparedin nou ca stapind, fãcind din nepotul ei un asociat de simpla forma. Memoria eiva fi insd urgisitd dupd moarte83.

81 _ Pentru mama reginei Hacepsut, Horus femeninul", cu nume bdrbatesc Kematre, vizirulei Senmut (purtindu-i chipul supt barbie, ca o decorgie de azi) si preceptor al fiicei, Nefrurè,intemeietor, ca sef-arhitect" al templului cu terasa din Deir-el-Bahari (reproducerea frumosuluitemplu supt inaltele stincii, in Steindorff, Propylden-Weitgeschichte, I, la pagina 352), si chipul reginei,ciocAnit de revolutionarii care au inlaturat-o si Inconjurat de un fel de Ian% zeii ocrotitori, careo binecuvinteazA, raminind intacti, fireste, dar farA nici un rost, inscripiile insesi fiind total distruse,

v. reproducerea, ibidem, pp. 347, 349, 351 : chipul mamei lui Thutmosis al III-Iea, Eset, ibidem,p. 350.

82 Statuia lui, in Steindorff, loc. cit., p. 353.83 Dui:A T. M. Davis si Ed. Naville, 'in The Tomb of Hotshopsitu, Londra, 1906, Encycl. brit.,

IX, p. 83. Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 232, tägaduieste cã Hacepsut, a cAriistApinire a durat douAzeci si unu de ani s-a distrus pe monumente si numele ajutAtorului eiSenmut s-ar fi imbrAcat ca bArbat. Eviden/a pe reliefuri confirmA aceastä deghizare. V. si ibidem,p. 232, nota 3. $i aici, p. 233, statuia ei, cu adausul, Intr-o formA esteticA delicati, a bArbii indis-pensabile pentru un faraon. Pentru expeditia ei pe mare spre Arabia (e Infatisat, cu caricaturalulzeu Besa v. ibidem, p. 236 pentru aceastä lard Punt" un peisagiu de palmieri) reprezen-tarea, ibidem, la pagina 232. Intre prizonieri, linga scrtul si fetele ei, o regina, de un spaimintAtor

110 realism in ce priveste grAsimea, mai ales a unor Orli ale corpului, ibidem, p. 234.

si

Egiptul. Statu I

Regina nu conduce o§tile pe care Thutmosis al III-Iea, dupa 1500, le arunca dinnou asupra Siriei. Ambitia lui II face sA comemoreze, solemn, victorii ca aceea dinMegiddo. In cursul unei stapiniri de aproape patruzeci de ani, din care rasuna doarciteva nume de cetati supuse cu sila, el ajunge pina la cetatile care erau acum ale aceleicoalitii defensive a Asiei Mici, care poarta numele organizatorilor i conducAtorilorcare au fost hittiii, asocini la nord-est cu monarhii pre-armeni din Urartu §i Mitanni.

Dar aici, nici supt Amenhotep al III-Iea, nu se poate stabili nicio dominatie directä,pentru care ar lipsi Insai organele, care nu pot fi cele, traditionale, din Egiptul insu§i.Trebuie sa se recurga la regi i printi vasali, intre amoriti (Amurru), ca Abdashirta,intre habiri, al caror nume vafi legat de una singura dintre aceste semintii, a evreilor,ceilalti, moabiti, edomiti, amoniti, rdminind, ca i arabii vecini, la stravechea viatade triburi. La lerusalim se gasete pentru Irina oara un rege, pe la 1400 ; Abd-Hiba,cu numele arabo-cananeean, de care, fire§te, Biblia, care vrea o continuitate a rega-litatii ocrotite de lahveh, nu vrea sa tie. In Sidon se intilneTte, alAturi, regele Zim-rida. Ei toti declara, cu credinta sau cu ipocrizie, ca situgia o au de la capetenialor imperiala, al carii zeu, Amon, soarele, ii calauzete in luptele lor, asigurindu-lebiruinta 84.

Pe aceasta linie urmeaza asociatul foarte bdtrinului rege, al carui nume se leagatot de zeul Thot, cintaritorul sufletelor i datatorul de nemurire. Dar fiul i aso-ciatul sdu Amenhotep (Amenophis) al II-lea, de o domnie care intrece sfertul deveac, poarta numele lui Amon-Soarele, in numele caruia se umplu de cadavrevaile Siriei, regi" vasali fiind spinzurati sau mentinuti in robie, lard a se putea facedincolo de peninsula Sinai o provincie". Al treilea Amenhotep (+1375) e insa fiulcelui de-al patrulea Thutmosis.

Un razboinigi acesta, dar imprejurarile s-au schimbat. in locul razboiului pentrutribut i wzarea de vasali, noul rege recunoaste paritatea, in acest Vest asiatic,a altor stapinitori. Astfel el se casatorete cu fiica regelui din Mitanni Sutarna,Gilukhipa, apoi cu aceea, Nefretiti, a noului stapinitor de acolo, Tuvatta. Fiul luicu prima sotie, Taia85, Amenhotep al IV-lea, va parasi traditiile rAzboinice, fiind regeleunei revolutii in religie, arta i moravuri.

Atunci, in locul lasat liber, apare Asiria.Prin influeno asiriana, mai mult decit prin legaturile mamei sale i cele perso-

nale cu zeul detronat" din Heliopolis, Re-Harachte 88, in care caz n-ar mai fi revo-lutia religioasa care se admite, cu temei, i nici furioasa contra-revolutie, care s-adeslantuit indata, se poate intelege pornirea patim* cu care un rege tinar, de ofaptura a capului neobipuita" i bolnav, a putut sa se arunce contra aa de puter-

" V. edi-tia Winckler a Scrisorilor" contemporane, The Tell-el-Amarna letters, Londra, 1896." Portretul ei, in G. Steindorff Propylden-Weltgeschichte, I. P. 356.88 Steindorff, loc. cit., P. 356. El recunoaste (p. 357) ca noul zeu nu purta nici un simbol

animalic, ceea ce ar fi fost imposibil claca s-ar fi luat un zeu vechi, parasit.87 V. portretul din Steindorff, loc. cit., pp. 361, 362, 363. Al unei regine contemporane,

ibidem, P. 360 (de o delicatetä unica). Pentru Amenhotep al IV-lea si Maspero, op. cit., II, P. 316si urm. (pavagiul palatului sau, ibidem, P. 321). Mai multe portrete cu sublinierea deosebirii funda-mentale Intre acela de trad4ie precrteasca si cel nou, realist si psihologic" (v. si cel de la pagina347). Doua din fiicele lui, ibidem, P. 333. Sarcofagul urmasului uzurpator, Ai, ibidem, p. 335 : nuse Inlelege insemnatatea reformei lui religioase. 111

Istoriologia umand

nicei caste a preotilor lui Amon, care, poate, intrebuintaserd multele absente rdz-boinice ale ultimilor regi pentru a-si intinde puterea in domenii care, pind atunci,fuseserd rezervate regelui.

Noul monarh reneagd, in protestantismul" sdu, pe Amon, vechiul ocrotitoral tärii, i-i opune, de fapt, o altd interpretare, Aton, a aceluiasi atotputernic zeusolar: indatd, cum o cerea logica religioasd a civilizatiei egiptene, el isi potrivesteun nume nou dupd al noului patron divin, intitulindu-se Akhenaton si o noud capi-tal se ridicd la Ekhtaton.

Arta e prea legatd de forma religiei pentru ca o schimbare asa de fundamentalin aceasta sd nu aducd imediat si una in caracterele ei. Ea capdtd un caracter derafinare, de spiritualizare, pe care n-o avuse pia atunci, dar, in acelasi timp, admite,contra unei traditii de multd vreme instdpinite, si greselile naturii fata de tipiculde atita timp fixat.

in scena adordrii discului rotund din care ploud razele, sotia si cop'ii urrnindu-1,in aceea in care regina-i intinde flori, miscdrile corpului sint de o elasticitate extra-ordinard, cu totul modernd, care nu-si afld explicatia prin influente strdine, ci numaiprin efectele puternice ale unei mari miscdri sufletesti. Aceeasi libetate se observalin avintul subredului ginere Tutankhamon, care-i va fi al doilea urmas. Scena luptelorcu hittitii ale departatului sau urmas Ramses al II-lea e de un Malt interes. Nimicnu mai e tipic; pe cele patru registre fiecare !up-Ca-tor are altd atitudine: ling aceice atacd, intre care un arcas ca in scenele cretane, de care va fi vorba, lingd aceice cad si cei ce se cer iertati, se vdd cloud' femei dintre care una fuge, privind inurmd, iar alta ridicd bratele in desperare88. Legatura miinilor printului prins de Ramsesal III-Iea are toatd expresia durerii, nu numai in fatd 89.

Dar moartea, poate silnicd, a tindrului monarh va aduce o rdscoald maiviolentd cleat aceea contra marei regine de odinioard. Preotii lui Amon vor dis-truge tot ce putea aminti capriciul profan al ereticului" si in ruinele trecdtoareicapitale vor rdminea numai dovezile imperialismului asiatic al epocii.

Vdduva lui hittitd Nefretiti viseazd sa. invie dominatia unei Hacepsut, si ea arfi invitat, ceea ce pare peste putintd, pe regele hittit Subbiluliuma sd-si aseze un fiulingd ea, ca faraon al OM de mult prietene.

Peste acel ginere al lui Amenophis, Tutankhamon", inainte de restauratia luiAmon Tutankhaton 91, rep cdruia-i 'Astra soarta sd vddeascd in mormintul sdu,prin minune neprdclat, comorile care intovdrdseau pe cealaltd lume ramdsita unuifaraon, se intinde puterea marelui general care e Haremhab. Astfel se va ajunge,prin 1350, la o noud dinastie, a XIX-a. Peste uzurpatorii sprijiniti de preati, Ai siHarmahib Haremhab 92 - cdruia i se atribuie pacea religioasd, ea dd, pentru

88 La Steindorff, in Propylden-Weltgeschichte, I, p. 379. Cf. tot acolo, p. 479, o scend de luptdasiriand supt Asurnasirpal, sau p. 529.

89 lbidem, p. 380. V. si admirabila figurind, cu corpul de o elenicd armonie, In cutia de parfu-muri de supt Amenhotep al III-Iea, ibidem, p. 385 (in deosebire de cea din acelasi timp, ibidem,mai sus).

98 Poate, crede Steindorff (loc. cit., p. 360), un frate bastard al mortului. Un alt ginere fuseseasociat la tron de acesta. Chipul lui Tutankhamon, ibidem, p. 364.

n El schimbd astfel si numele sotiei, fiica ereticului".112 92 Statuia sa, In Steindorff, loc. cit., p. 369.

Egiptul. Statul

un an, pe stapinitorul de origine necunoscutd care a fost primul Ramses, purtindcu mindrie in numele sau chemarea catre zeul protector Amon-Ra 93. Actiuneaurmasilor din singele lui se va dezvolta inainte de aparitia, ca noi cuceritori, a luiSalmanasar si a fiului acestuia.

In Egipt, pe linga o incercare individuala, in domeniul religios si intelectual,care va raminea lard urmari, zdrobindu-se de rezistenta preotilor si de avintul unorporniri antidinastice", asupra cdrora vom reveni, s-au petrecut schimbari adincifao de acel Vechi Imperiu, continuat prin cel Mijlociu, de la care amindoua ne-aramas o asa de stralucita comoara a unei arte de acum incapabila de a innoi.

Akhenaton, pentru a-I numi asa cum el insusi a dorit, e un calcator indraznet,cutezator, un apostat" al traditiei. Aceasta e insa una singura, caci in aceasta orga-nizare egipteana toate se tin impreunä, avind aceeasi origine si fiind animate deacelasi spirit. A rupe canonul intr-o privinta inseamna a zgudui intreg mdretul edi-ficiu milenar. Aceasta se si intimpla, intr-o forma care, fiind date insesi temeliileacestei societati, nu poate fi, la inceput, si Inca multä vreme, cleat haotica.

Precum noul zeu Aton a uzurpat drepturile sacre ale lui Amon-Ra, astfel,peste datina, uzurpatiile MO favorizate de regii insii cari cauta, imprudent, formenoua se produc in ce priveste aceasta dinastie, care pleaca de la zei si traiestein continuul condominiu cu dinsii. Asociatiile la tron sint una din aceste innoiri,folositoare pentru moment, periculoase pentru viitor, chiar pentru cel imediat.Doi regi alaturi nu pot fi in aceeasi masura si cu acelasi drept intruparile lui Osirisnemuritorul. A-si trage dreptul prim se poate intelege, dar nu si luarea in stdpinirea tronului pentru sine, lard nici o asociere sau vreun sprijin public, din partea uneifemei, si am vdzut ce drama a dat Egiptului in ridicarea ei, in lupta pentru a se men-tinea, in catastrofa ei ultima, frumoasa regina.

Transmiterea dreptului dinastic, care de la un timp se face si prin fii de concu-bine, contra indatoririlor stricte si pentru orice cetatean fata de sotia legitima,si prin simpla casgtorie cu o princesa, care ea insasi se tine in umbra, e acum un lucruadmisibil. Bucurosi ca si-au recapatat dreptul de exclusivitate pentru templul lor,preo0i n-au nimic impotriva. Dar iata ca, in cazuri ca al lui Akhenaton si al luiTutankhamon, persoana regelui, asezat cum se intimpla, nu rezista fiziceste si atunci,in turburarea ce se produce, calea e deschisa pentru generali cari nu au pentrudinsii cleat norocul unei Iovituri de stat".

Origina insasi a unei noi dinastii, a XIX-a, e mai mult decit dubioasd. Darastfel de ridicari samavolnice cer totdeauna o legitimare. Aceea prin creatiuni decultura nu impune asa de mult popoarelor, care se deprind a judeca lucruri inainteacarora, ca inaintea altarelor divine, erau deprinse pima' atunci a se inchina. $i apoipamintul Egiptului, si in nord, de mult, si in acest sud al Tebei, e ocupat de atiteasecole prin atitea splendide opere de arta, spre care contemporanii, intr-o epocade evidenta decd.:Jere generala, se uita cu o admiratie care, intru citva, paralizeaza.Ramine pentru consacrarea revolutiei biruitoare rdzboiul.

Nimeni nu l-a provocat peste hotare printr-un imperiu de concurenta, cu careneaparat sdtrebuiasca incercare. Asiria primei regalitati cu tendinte imperialiste, care,

93 Scena in care el se infatiseazI sacrificind Isidei, ibidem, p. 370. Fiul sail in lupta cu unlibian, ibidem, P. 371. 113

9 c. 510

istoriologia umang

cum am vdzut, n-a ajuns rndcar sd indrazneascd a inlocui, in capitala sfintd a luiHammurabi, Haldeia babiloniand, mama a legitimitatii divine, de care, deocamdatd,se apropie chiar cind depune si inaltd regii, numai cu o deosebitd veneratie, n-areun scop de intindere in vest, cu atit mai putin un program cuprinzind posibilitatide colonizare, necesitdti de influentd permanentä, un sistem de vasalitate ca acelape care, de mult, l-a inaugurat Egiptul, deprinzind semintiile semite si acelea aleAsiei Mici cu alcdtuirea supt regi care trimet departe la Teba tributul si omagiilelor adinc plecate.

Civilizatia asiriand, creatoare a mdretelor palate pe care le vom infatisa maideparte, are o vechime foarte relativd. Haldeia, cu tot ce a produs, e prea coplesi-toare pentru ca acesti sefi de provincie" care sint fiii lui Asur" sa poata incercasa inoveze; imitatia chiar a trebuit sd fie, multd vreme, de prisos. Salmanasar siTiglatpileser sau, cum i s-a zis inainte; Tuklatabalasar sau Tugultipalesara, nu sintcunoscuti prin creatiuni proprii, care sd li dea si portretul, intr-o epoca in care Egiptullui Akhenaton II singularizeald cu o rafinare decadent& N-avem a face, ca pentruprimele dinastii egiptene, cu o mare izbucnire de vitalitate infaptuitoare, inainteacareia istoricul sd nu gdseascd alta explicatie deplind decit misterul nasterilor spontanede culturd, care existä la oameni, intocmai ca si in alte domenii ale naturii vii.

Se poate spune chiar, Inca de acuma, cd, atunci cind, peste mai mult de o jumatatede mileniu, vom sta uimiti inaintea splendorii resedintelor regilor-imparati ai marilorcuceriri din Vestul asiatic, n-avem a face cu o continuare, mai mdreatd, a civiliza-tieiartistice babiloniene, ci cu un fenomen mai complex si, prin aceasta, mai interesant:aceastd Asirie, care apeleazd in toate la zeul ei, prezident al celor din trecutul haldeian,dar cu atita autoritate incit ii aruncd in umbra, creind astfel prima forma' a monoteis-mului, se pdtrunde de un spirit care e al Asiei Mici invadate, unde a rdsdrit o culturäde un caracter deosebit, paraleld, atita vreme, cu a Mesopotamiei.

Dacd in acest vacuum din punctul de vedere al hegemoniei imperiale care sepetrece in Siria, Seti si Ramses I, primii suverani egipteni din noua dinastieintervin, e si pentru cd acolo ordinea stabilitä in dinastia precedent& ordine asa denesigurd Inca in listele de la Tell-el-Amarna, cu amestecul de rebeliuni si de supu-neri lingusitor ipocrite, nu e stabil& Deci, fdra &dui de a face altfel, ci numai peurmele marelui Thutmosis cuceritorul, se produce interventia grandioasd, care vatrebui sa fie povestita in inscriptii si glorificata intr-o noud literaturd de adulatie.

Astfel, pe urmele, de altfel, ale lui Harmahib-Armais" si ale primului Ramses,Seti I ", cu nurne original, intra pe la 1300 in -Ora Sam a Siriei, cu cetdtile eivesnic nesigure. In aceastd cale, care nu poate fi decit usor triumfald si pe care oputem asemdna cu expeditiile romane" ale regilor germanici din evul mediu intr-oItalie de cetati si sefi, mai mult sau mai putin uzurpatori, noul faraon umanizatsi cu preocupatii individuale, eroul" egiptean cautd, supt raportul socotelilorimperiale, si ceea ce va fi lipsit mai mult timp Egiptului; arama din peninsula Sinai,cu care-si face bronzul, si lemnul padurilor de pe coasta feniciand a Siriei.

Inscriptia pAstratd lAmureste cd intrarea in Siria se datoreste faptului cd ticd-losii de Sasu au uneltit rdscoala, a efii semintiilor lor, adunati laolaltd in tinutu!

" Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient, It, p. 367373.

qi urm.'114 96 Mumia lui In Steindorff, Propylden-Weltgeschichte, p.

Egiptul. Statul

Kharu, au fost loviti de orbire i stapiniti de duhul silei, fiecare cautInd sali sugrumevecinul" 96. Inscriptia din templul de la Karnak arata cum, dupa succese datoritemai mult lipsei de adversari, Seti ajunge pIna In muntii pacluro0 ai Libanului, armatasa atingind cetele, Inca nu destul de pregatite pentru a urmari ele InOle o hegemoniein aceste parti, ale hittitilor regelui Muvatallu, de la care n-avem Inca marturii cuprivire la acest razboi de prestigiu al egiptenilor. Nu poate fi vorba, din partealui Ramses, de o ocupecie in aceasta regiune, unde se miKa, Inca necuprinse Intr-oforma unitara, mai multe popoare nouA. Dar popoarele rAscolite astfel vor daIncercarea de piraterie in Delta a neamurilor pe care inscriptiile egiptene le numesc§ardana i tur5a.

0Se restabile§te, in ce privete pe hittiti, situatia de intelegere n-g zice,

In conditiile de atunci; de delimitare, fie i numai ca sfere de influen/a dinzilele de la Tell-el-Amarna. Situatia se pastreaza supt regele Hattusil al II-lea, aratatprin arhivele locale ca urma al lui Subbiluliuma, biruitorul regelui din Mitanni,Tugatta, cu numele aric, care va Incerca §i el puterea carelor de rAzboi ale egip-teanului, i aceasta-i ajunge. De pe urma Intreprinderii, careia-i urmeaza noi cladiriinchinate zeului restaurat al Tebei, ramin numai indicatiile pe numele lui Seti aledrumului militar fkut de dInsul.

Dar nu i se pare Invingatorului CA prin victorie §i omagiu zeului s-a intaritIn adevAr proaspata dinastie de uzurpatie. Din nou se recurge la o casAtorie cu oprincesa din §irul regilor legitimi §i la adoptarea de forma a fiului nascut dinaceasta legatura, care va fi al doilea Ramses (1292-1225), motenitor firesc al uneitraditii de glorie.

El e stirnit de o mare revolta a acestei Asii Mici In care patrunsese cu atItasigurarrta de sine. Ca suveran al hittitilor §i conducator al tuturor acestor noroadepina la oamenii din Ilion-Troia cu zidurile puternice i podoabele de aur, la acarei istorie, cunoscutd prin sapaturi ca i prin eposul homeric, e rost sa se revieaiurea §i altfel, e Insemnat, de tratatul cu Ramses, tot acel Hattusil sau Khitisar,inlocuitorul lui Motur fiul lui Morusar".

Luptele se dau pe la Cade (Cod0). Poemul lui Pentaür, rar document deadevArata literatura epica egipteana, de un gen cu totul nou, poveste§te in arra-nunte acest razboi de dibuiri, de tradari, de surprinderi, de lupte eroice, in sfirOtbiruitoare, pentru a scapa din capcana barbarilor. Pentru Intlia oard, dupd monotoniatipicd a buletinelor de victorie cu exageröri orientale, se gösete cineva pe pämIntistoric.

Ce urmeaza nu mai poate forma un capitol de povestire. Situatia nelamuritase rrentine cincisprezece ani". Totul se mintuie prin tratatul pe o lama de argintpe c are, printr-un hazard fericit, I-a descoperit, de mult, Champollion. Se prevedeun ajutor mutual, firqte contra acelor popoare negezate, de ale car-or mi§cdricapricioase se putea teme §i un imperiu i celalalt, care se considera de acuma cade o potriva. Hittitii se arata stapiniti de acelgi drept ca §i egiptenii §i primescconditii de umanitate in ce privqte fugarii de restituit. Cu privire la ace§tia, preve-

96 Dupa Champollion, Notices, II, p. 93, Maspero, op. cit., II, p. 370. 115

Istoriologia umaril

derile sint, cu trei mii de ani Inainte, Intru toate aceleasi ca cele cuprinse in con-ventiile printilor musulmani de pe coasta Asiei Mici cu Puterile crestine de pe la1300-1400.

Mai mult cleat o intelegere politica, se facu o adevarata infratire, IntrupataIn casatoria lui Ramses cu fiica fostului sau dusman, si monarhul cu nasul coroiatsi trupul masiv fu invitat sa viziteze capitala pe care faraonul, urmind Intru Citvaexemplul lui Akhenaton, si-o facuse, liberat acuma de atirnarea fata de precniiI ui Amon, in marginea desertului, pe numele I ui de Invingdtor"; Pa-Ramses Aanakhth.Zeul binecuvinta pe unul si pe celdlalt, Impreuna cu acea regina a carei prezentasimbolizeaza pe stela reprodusa de Lepsius alianta lor frateasca".

Acuma, Ramses, care a avut rarul noroc al unei domnii de saizeci si sapte deani, Inceputa Insa din copilarie, ling tatal sau, Isi Inchina comorile ridicarii de cladirisacre pretutindeni, care vor uimi vremurile. El ajunge astfel a fi socotit ca marelectitor prin excelenta, asa cum va fi, peste cIteva milenii, Stefan cel Mare pentruMoldova sa. De altfel, ca si maretul moldovean, vechiul faraon viteaz si darnicatribuie lui Amon, cum o spune epopeea contemporana, biruinta siriana pe care,ca om, prin Insesi mijloacele sale, declara In strigatul sau de desperare din ceasulprimejdiei, c'd n-ar putea-o c4tiga 97.

0In sud si in vest, dinastia a XVIII-a n-are curiozit4i si apetituri. Ajung expedi-

tide sporadice pentru a se pastra granita de catre Etiopia, asigurindu-se un comertrasplatitor.

0in acelasi timp cind reia traditia militard a expeditiilor in Siria, dinastia a XVIII-a

creeaza cu adevarat Teba sacra, care pina atunci era Impartita in cetatile osebiteale deosebitilor zei: cetatea lui Amon, cetatea lui Maut, cetatea lui Khonzu, le-gindu-le prin largile alei serpuitoare de doi chilometri de la Luxor la Karnakde sfincsi pazitori contra pradatorilor si a duhurilor rele, adevarate sentinele, pentrumilenii nemiscate din locul lor de straja98.

6. Thutmosis al II-lea, Thutmosis al III-lea

Pecetea lui Thutmosis al II-lea 99 II prezinta pe carul lui de lupta, sagetind un sefbarbar care cade, iar pe cealalta parte e un luptator care ridica o maciuca asupra unuical prins de coada.

97 V. locul reprodus In Maspero, op. cit., 11, p. 396 ;i urm., dupI traducerea lui de Rouge,In Recueil de Travaux, 1870, I, pp. 1-9.

" Maspero, L'archéologie egyptienne, Paris, 1907, pp. 91-92.116 99 si In Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 117.

Egiptul. Statul

Thutmosis al III-Iea incepe seria povestirilor insemnate pe paretii templeloracolo la Teba "0.

Pentru biruintele lui Thutmosis al III-Iea se inscrie pe o stela de granit negruun intreg poem 1".

Ramses al II-lea va aparea ca ostas, Iiind de par, in acelasi timp, un hittit, unegeian si un arab 102.

Pentru Thutmosis expeditia siriand pind in zari" inseamna a-si imbaia inimaintre barbari", fel de a vorbi care searnana cu acela al monarhilor asirieni, care laaceasta epoca, pe la 1300, ocupati cu nesfirsita problerna babiloniana, pastrau cugreu mostenirea de expansiune si dominatie a lui Salmanasar I.

ExpediTia lui Thutmosis al III-Iea "3 a adus rezultate mai mari de cum se credeobisnuit. Nu poate fi vorba de o guvernare in Siria dupd modul egiptean, asa cavechile forme se pastreaza, dar nu numai s-a impus pretutindeni tributul, care seculegea de un intendent anume, ci s-a facut, cu preciziunea care deosebeste toatein Egipt, o masuratoare exacta cum vor face cuceritorii turd, pentru Ungariaanexata in secolul al XVI-lea, masuratorile pe baza earora era taxat fiecare district.

7. Amenhotep al III-Iea, Amenhotep al IV-lea

Din scrisorile de la Tell-el-Amarna, atit monarhii Babiloniei (Burnaburias),cit si stapinitorii Asiriei (Asuruballit), cele doua dinastii incuscrindu-se, de altfel,in acest timp, apar ca oarecum legali de Amenhotep al III-Iea.

Intre sotiite lui Amenhotep al III-lea se pomenesc si o sora si o fiica a regeluiBabiloniei, inainte de legaturile cu dinastia din Mitanni 104.

100 5i lista de morti, de mutilati, de pradi, ca ale lui Ivan cel Groaznic si lui Vladla Justi Geschichte des Altertums, pp. 203-204. Tributul hittitilor, ibidem, p. 204.

101 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 12, nr. 12. La n-rul urmätor statuia mamei lui, Isis.A bunicei, ibidem, nr. 444. Biruintele in Asia ale lui Amenophis II, ibidem, p. 17, nr. 582.

102 Ibidem, p. 23, nr. 769.Pentru campania sirianA a lui Thutmosis al III-Iea, dui:4 inscriptia cunoscutS, pe larg Ed.

Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 238 si urm. Pentru mäsurãtori, ibidem, p. 243. Pentruactiunea militard a lui Amenhotep al II-lea si, peste Thutmosis al IV-lea, Amenhotep al III-Iea,ibidem, p. 246 si urm. Se mentioneazd In listele de biruintä si Asur, ibidem, p. 247.

1" - in Catalogul Muzeului din Cairo, p. 30, nr. 1197, se vede un rege babilonian, Kada--manturgu, räspunzind la petirea fiicei lui de regele Egiptului. 117

0

0

0

0

0

Topes,

"3

Istoriologia umana

0Regele Satama din Naharaim e aratat pe monumente trimitindu-i lui Amen-

hotep al III-Iea, ca sotie, pefiica I ui, cu o suita de trei sute saptesprezece insotitoare 105.

0Raporturi de prietenie se descopr prin tabletele de la Tell el-Amarna intre

Akhenaton 10 6 i Asuruballit.

0Supt Amenhotep al III-Iea si al IV-lea manuscripte de povesti babiloniene au

fost aduse in Egipt pentru invatarea limbii 107.

0In epoca lui Amenhotep al IV-lea intre capitalele celor cloud monarhii rivale

se schimbau adesea scrisori pentru cereri de aur din Egipt, de materiale de construc-lie din Siria, pe linga care de rdzboi si cai.

8. Ramses I, Ramses al II-lea, Ramses al III-Iea

S-a emis ideea ca primul Ramses ar fi fost inn numai vizir" al predecesoruluisi ar fi purtat numele de Paramessum.

0Figura lui Ramses MiamCin, Sesusturi, de unde fabulosul Sesostris al grecilor,

rnergind pina la riul Indus si atingind cu flota sa si termurile Europei, desemneazdo aureola de legencla in jurul celor din urma mari personalitati razboinice si fonda-toare din istoria de mai multe ori milenara a Egiptului.

Cind o epoca de turburari vine, la capatul careia un urmas" al acestui maremonarh, Nakhtseti, restabileste siguranla contra barbarilor" nedomoliti, care dinnou aparusera in Delta, el va Tinea ca fiul si urmasul sau sa poarte numele mare%de Ramses, asa cum al lui Carol cel Mare se transmite la Carolingieni si al lui Stefancel Mare la stapinitorii Moldovei.

Ramses al II-lea 1" ajunsese a recurge, in anii sai de batrinete, la sistemulasigurator al adoplarilor. Astfel el intinde autoritatea monarhica asupra fiului sau

105 Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I. P. 120.10 5 Presupus portret al lui si al reginei Nefretiti, in Catalogul Muzeului din Cairo, P. 51,

n-le 3610-3612.107 Ed. Meyer, Gescnichte des Altertums, I°, P. 340.105 Catalogul Muzeului din Cairo, P. 17, n-le 578, 579.109 Cea mai buna reproducere a mumiei lui Ramses al II-lea (gasita, la 1881, de Brugsch,

in mormintele cumulative de la Deir-el-Bahari), dupa fotografii luate in ziva descoperirii", laSpamer-Kaemmel, loc. cit., pp. 124-125. Figura e inca impresionanta, $i miinile, cu degetele lungi,pastreaza eleganta lor. Craniul, dolihocefal, cu nasul coroiat $i buza de sus inaintind mult asupra

118 celei de jos, se termina printr-o barbie mica, delicata.

.

Egiptul. statd

Kha-mois, care ar fi fost si preot la Memphis, cetatea celor mai departate amintiri.Dupd moartea invingatorului", puterea supremd e exercitatd, aldturi de moste-nitorul cu numele solemn Merneptah, de acelasi frate, dintre treisprezece citi fuseserd,si iardsi de o princesd, sora lor, Bit-Anati.

Contra lor se alcdtuieste o intreaga coalitie, si cu europeni, ca Acaiusa si5acalup, de care vafi vorba ai urea, si cu libieni, treziti la pradd. Papirusul Anastasi II"descrie o lupta in care faraonul, acuma bdtrin, ascultd sfatul zeului Ptah de anu aparea, ca inaintasul eroic, in fruntea trupelor de acasd si de imprumut, caretotusi biruird I".

Amintirea lui Ramses al II-lea, aceea domind de fapt. Ina Iti demnitari poartdnumele lui. Uzurpatori, ca Amen-mosii, invocd descendenta din el, ca pretendentiiostri domnesti din secolul al XVI-lea din vechea dinastie, si el poate lasa tronul unuifiu cdruia i-a dat numele mosneagului Merneptah. Grid se aseald un monarh in adevdrintemeit, el imprumutd numele lui Seti, tatäl lui Ramses cel Mare". Preotia dinMemphis, trimitind la cel mai departat trecut glorios, se adauge la dreptul"celor care cautd a-si cistiga coroana, in aceastd a XX-a dinastie.

Dar risipirea autoritälii urma. Sirianul" Hsu ajunge a exercita o oarecarefiegemonie, sprijinindu-se pe elemente militare din Tara sa de origine, un nou hyksos".Revolte de sclavi II ajutau.

Din osul lui Ramses al II-lea se ridicd Nakhtseti, liberatorul. $i fiul, care eRamses al III-Iea (1198-1167), care dd fiilor sdi numele acelora ai marelui omonim,e silit sd reia, in puterea numelui sdu, vechea traditie, eroicd si munificientd.

$i el avu sd sufere o invazie la care, in cloud rinduri, se adaugird pradatorii libieni.Popoarele din Asia Mica, scdpind de supt hegemonia hittild, nu mai reprezentau cleato massd confuld pe care o aruncard asupra bogatului Egipt acei europeni care, de altfel,erau gata sä ajute pe egipteni ca mercenari, cad toate aceste ndairi n-au nici unscop politic, cum n-au nici o ordine militard si nici o statornicie. Ramses, care dispune,de altfel, si de o flotd pe care erau, fdrd indoiald, strdini cu plata, poate sd apere deci,in domnia lui de treizeci si doi de ani intregi, ca bdrbat, tara ale cdrei hotare lerestabilise, fard sd poald spera insd cd va juca rolul de hegemon in Siria, pe care-Ijucase veneratul sdu omonim. Mare le papyrus Harris" a pastrat amintirea acestorrdzboaie salvatoare.

Urmasii lui Ramses, biruitor asupra unui complot urzit de propriul lui frate,furd suverani cu totul pasnici, dar marea umbra ii stdpineste si pe dinsii in scurtelelor cirmuiri nouä dintre dinsii se chiamd tot Ramses m, si al saselea, card' a re-peta marele nume, imprumutd de la strdmosi mdcar calificativul rdzboinic si triumfalde Miamün. Dar ei figureald numai pe un tron färd prestigiu; marii preoti ai luiAmon au cistigat biruinta. Cind unul dintre dinsii, Hrihor, crezu cd se poate scutide umbra regard, intitulindu-se comandant suprem al ostilor din nord si din sud"si urmas al regilor din Cus", acela care restabili rinduiala dinasticd e de aiurea, unprovincial" din Tanis, cu numele vulgar pe care grecii I-au transmis ca Smendes,

in Maspero, Histoire oncienne des peup/es de l'Orient, II, pp. 434-435.In Copiarea lui Ramses al II-lea mersese la al III-Iea pin& la Imprumutarea titlurilor aceluia

*i la impdrtirea, printre marii demnitari, de nume ca supt dinsul (v. mai ales Maspero, op. cit.,II, p. 454 si urm.). 119

Istoriologia umanl

inscriptiile dindu-I ca Esbentet. intre un neam si celalalt se vor stabili insa relatiide familie, in folosul celor de neam sacerdotal, supt Pinotem I din a XXI-a dinastie,cind in Delta stapineste, ca uzurpator, libianul Sesonc, !Dina ce o noua casatorie varestabili unitatea aparenta a unui stat redus de acum inainte la viata locala izolatä.

Oricum s-ar privi lucrurile, Egiptul iese din marea lui taina tebana si cautain Delta legatura, de la care nu se poate sustrage, cu acele popoare ale mdrii care-isint, cind dusmani, cind servitori". De aici el poate exercita o autoritate, impusaprin nävaliri si pradaciuni asupra micului stat evreiesc clientelar, care, dupa Saul,David si Solomon, asupra cdrora vom reveni, se va desface in cloud: luda si Israel.0 influen-ta siriana, una libiana se intind asupra unei rase slabite.

Traditia imperiala e acuma la altii si Siria, unde odatä treceau biruitoare ostilecelor doi Ramsesi cuceritori, nu mai cid, cum se vede dintr-un raport pastrat, pentrua XXI-a dinastie, decit pentru o plata in produse egiptene, lemnul de care necontenitse simte nevoie; pind si micul print" din Byblos, si el un rege", pe ling atitiaal-0i, pune astfel de conditii 112.

0Mumia lui Ramses al II-lea, biruitorul hittitilor, fu desgropata de hoti, ca si a

lui Thutmosis I, a fiului lui, si apoi asezatä cu alte ramasite regale intr-o sepulturacomuna 113.

0Pina si pe tdvile de aur date templelor i-a placut lui Ramses al II-lea sa infati-

seze fantasticul regiunilor asiatice prin care au trecut, primind speriata supunerea populatiilor, armatele lui 114

0Se vorbeste supt Ramses de o marina egipteana, care se infatiseala triumfal

pe reliefurile epocii. De fapt, se petrece cu dinsa acelasi lucru ca pe vremea impe-rialismului persan cu flota lui Xerxe sau pe vremea raspindirii arabe cu aceea acalifilor. Steagul" singur e al faraonilor, constructia vaselor, stilul lor, manevra,echipajul apartin oraselor feniciene. Cu vremea, cum marea activitate a rasei esteaiurea, departe, petarmul cartaginez al Africei, cetatile acestea TO schimba caracterul:ele intra macar partial in mecanismul de razboi, si mai ales de negot, al monarhieiegiptene.

0Un relief prezinta pe ostasii care intovarasird pe Ramses al II-lea in expeditiile

lui, oameni de mestesug, platiti si rasplatiti cu mosii. Ei nu mai au aspectul vechilorluptatori din Imperiul Vechi si Mijlociu: cu parul lung revarsat pe umar, rasi ca deobicei, ei poarta, sprijinita pe umeri, o complicata haind siriana in dungi, cu pieptarsi parti care se coboara in jos, lasind liber genunchiul pentru miscare; au un scutpatrat, rotunjit sus, purtind soarele. II prind in cot, pe and o mina tine sulita, iar

112 Encycl. brit., IX, P. 86."3 Catalogul Muzeului din Cairo, P. 62, nr. 3877 ; P. 63, nr. 3889.

120 n4 Maspero, L'archeologie egyptienne, pp. 311-312.

Egiptul. Statul

cealaltd un mic topor, ca odinioard 115. In ei trdiesc invinsii, cu o parte din pregatirealor materiald si cu spiritul lor de intreprindere, totdeauna gata.

0Ceva din practicile de rdzboi in vremea lui Ramses al II-lea s-a pdstrat si

pind in zilele noastre, la abisinieni, care, inainte de a copia civilizatia bizantina', cuimpdrat cu tot, au continuat, si peste crestinism, practicile etiopiene atit de puternicinfluentate de Egipt. Astfel tdiarea miinilor la prizonieri, considerati ca träddtorisi rebeli.

0Adversarii cu care luptd noua armata a lui Ramses al ll-lea apar in marele

relief de la Dapur 116, imbrkati in lungi vesminte de un albastru sus, ca o dubldplatosd, si galben jos, cu scuturi rosii patrate, cu suliti lungi si arce din care tragpe virful unor mari cetdti cu mai multe turnuri, cu bulevarde inaintate, in care se vddpititi, si cu un fel de mare sac din virful unui par, sdgeti fiind trecute printr-insul.Se vede pe crenele unul care poartd in mind un obiect cu mai multe ramificatii,care, colorat cu rosu, ar parea o flacard de aruncat in dusmani. In apdrarea lor,ei lovesc cu un fel de ciomege groase. In deosebire de egipteni, care, afard de carulcdpeteniei regale, luptd pe jos, ei apar caldri, intr-un nobil avint, in care pentru primaoard apare cavalerul; se vede unul dintre dinsii ant, al cdrui cal, inspdimintat, scapd.

Jos, lumea tdräneascd, supusa acestor hittiti cuceritori, e de un alt tip, in lungirochii verzi; ei aduc ndaitorilor, supuindu-se, vite si provizii, Intovardsiti de odraslelelor. Mai tirziu, in reliefurile de la Medinet-Habu care prezinta asa de realist pe amoritiisemiti si cusitii negri cu pene la coif, hittitul apare, ca in propriile reprezentdri, cuprofilul ndsos si botos supt scufia mesopotamiand 117.

9. Navalitorii din nord, libienii

S-a crezut si se crede Inca, in participarea la campaniile Ramesizilor a ahailor,a tirenilor i sarzilor, ba chiar s-a vorbit i de sicilieni, dar, dupa ce s-a Incercata-i prezenta pe aceti acaiup, ardana, turp ca fiind numai bande, desfacute In insuleleEgeii, ca pirati, din popoarele respective, de o locuire asa de indepartatd, s-auadus obiegii puternice impotriva acestei pareri, care se crezuse, acum o jumdtatede veac, ca inldturatd, ca sd reapard din nou. Pe monumente sardanii apar tinind intr-omind un lung cutit de o forma' noud, larga la bazd si ascutitä la virf, si, in cealaltd,un vast scut; poartd un vesmint lung si complicat, acoperit cu desemnuri lineare,miinile si picioarele, Trial-tate cu sandale, iesind dintr-insul libere. Pe capul pletossi cu o barbd scurf& lard must4i, este un coif rotund, jos, de-asupra cdruia pare sdfie cornul lunii, in virf cu discul soarelui 118. E evident o alta rasa'.

115 Reproducerea la Ed. Meyer, Geschichte des aiten Aegyptens, p. 215. Un altul la pagina 217.116 Reproducere In colori la Ed. Meyer, op. cit., la pagina 290.117 Ibidem, pp. 318-319.118 Dupd Rosellini si in Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, P. 123. 121

lstoriologia umanä

0Egiptul dinastiei a XX-a e iardsi altä tar& Apararea se face cu barbarii cistigati

si pretutindeni in scenele de victorie se vdd sardanii cu semiluna pe coifuri, careaceasta ar trimite, nu la arieni, ci la acele popoare din Asia Midi in operele sculpturaleale cdrora se vede pentru India oard acest simbol imprumutat din Mesopotamia.

0Prin cdsätoria biruitorului Ramses al II-lea cu fiica regelui hittit care, ca prin-

cesele france de cruciald si occidentalele mdritate la Bizant si de aici traditiamoscovild isi schimbd numele trecind la altd religie a altei datine, se preface inJrumuseta soarelui, a lui Re", Nofru-Re, se intdreste o pace despre care o inscriptiespune cd a fost un lucru neauzit, din vremea regilor, cum se vede in cronica tainicddin Casa Cdrtilor, din zilele lui Re pind la tine (Ramses), cd hittitii (Cheta) si tara(Egiptul) sint legati de prietenie".

0

Ca rezultat principal iesit din campaniile lui Ramses al II-lea, care n-a pututcrea, ca Thutmosis, statul aproape unitar egipto-sirian, e semitizarea si mai departein patria insasi a faraonului. Pe lingd un nou val de cuvinte strdine, se inseamnd in-tdrirea cultului lui Sutech si al Anaitei, care cld numele ei in titlul unei fiice a cuce-ritorului si chiar al unui iubit cal de rdzboi, al lui Baal si Astarteei in Memphischiar, care capdtd, cum va fi cazul cu imperiala Roma% un cartier al acestor strdini 119Supt urmasii marelui cuceritor, rolul acestor egipteni noi e si mai mare, ca acelArsu, a cdrui uzurpare o va infiera al treilea Ramses 120 Puratori de nume semiteparticipd la procesul conspiratorilor contra lui Ramses al III-Iea 121.

0

Respectul fata de vechii zei e o linie permanentd la Ramses al II-lea. Dacd unuldin fiii sai se chiarnd Rarnsesu, doi altii au nume in legturd cu Amon si acela carea succedat pdrintelui sdu aminteste in nume pe Ptah: Merneptah. Acesta, din parte-i,se aratd in inscriptii ca indeplinitor al ordinelor zeului dupd care e numit.

0

Pe la 1250, Merneptah, fiul lui Ramses al II-lea, se mindreste a nu numai abätut pe libieni, dar a luat in Fenicia Ascalon si Gezer, in Palestina Yanoem si a nimicitpe Israel" 122.

119 Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 299.120 I s-a atribuit (ibidem, p. 309) si lui intentia de a reduce numärul zeilor".121 Ibidem, p. 322.

122 122 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 18, nr. 609.

Egiptul. Statul

Ap-numitul papirus Harris", de multe ori publicat, cuprinde istoria ispravilorcelui de-al treilea Ramses, la care, pentru imprejurarile din launtru, sint de adaustirile din papirusul de la Turin 123.

Navalitorii cu coifuri avansate, rotunde, din vremea lui Ramses al III-Iea parsa fie, dupa costum, libieni: li se zice zakkari i pursta "4. Dar inscriptiile vorbesc de,,barbari din insule", wzaV in partile siriene lupta contra lor se duce pe mare;alaturi, altii Ii aduc pe care patrate, cu roti rotunde, familia. Numai ajutorul prda-nilor viteji putu sa scape Egiptul de aceTti noi hyks4, de buna sama arieni 126

Foarte frumosul costum Cl1 ornamente geometrice (ba chiar, se pare, cu cne-mide), brgele ingrijit tatuate, ingrijirea parului, care lasa perciuni", coafura CU pene,arata 127 in libieni un popor cultivat, capabil de a da o bald solida viitoarelor wzarigrecqti in Cirenaica. Ei sint destul de tari ca sa poata pune in primejdie Egiptulin zilele faraonului Merneptah 128 sint marii adversari i supt Ramses al III-Iea

Conspiratia care cauta sa inlature pe Ramses al III-Iea arata Ca pacea internaera prea putin asigurata ca sa se poata urma in afara o politica de ambitie. Cu pri-lejul acestui proces politic se vede pentru intiia oara ingaduinta de a inlatura prinsinucidere executarea pedepsei capitale.

In timpul concurentei dintre Hrihor i Smendes, aezat la Tanis, in acestmoment cind sint acum clod. Egipturi, pe la 1100, un trimes teban care merge inFenicia pentru ca sa caute lemn de constructie e tratat rece sau chiar Cl1 dispret deregii" din oraele care tremurasera odinioara inaintea otilor lui Ramses al II-lea.

Egiptul e pentru uzurpatorul libian Sepnc, stapin pe o soldatesca ereditarade natia sa, asemenea Cl1 ienicerii din Stambul, numai un teritoriu. De la Tanis,

123 Tntoarcerea ca biruitor a lui Ramses al III-Iea, pe carul de lupta cu caii avInd pe spatevaltrapuri $i pe cap pene, dupa Wilkinson, Manners and customs of the ancient Egyptians, si laSpamer-Kaemmel, Geschichte des Altertums, P. 128. E un om tinar, de o Infatipre eleganta, fina.Pe un relief el e prezentat jucind $ah cu o fetita pe care apoi o rrfingiie pe barbie, ibidem, p. 157.

124 Tipuri la Ed. Meyer, Geschichte des alten Ayegptens, pp. 312-313.128 Ibidem, p. 314. Cu observatia ca pentru egipteni insule" erau qi In Delta, ibidem, p. 314,

nota 1. Amestecati i cu $ardanii, auxiliari ai egiptenilor in reliefurile de la Medinet-Habu, ibidem,p. 315.

126 Q lupta pe mare cu din$ii, in reliefurile de la Medinet-Habu, ibidem, p. 317.129 Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 306. 5efi ai lor, cu miinile legate la spate,

ibidem, p. 310.128 Un nou Inchinator al lui Amon" duce apoi la Seti al II-lea, (statuia, ibidem, p. 308), $i

la un nou Ramses, imitatorul celui de-al doilea.329 Ibidem, p. 311. 123

si

si I".

Istoriologia umanä

unde stAtuse ultima dinastie indigena, el coboard capitala in Delta, in cetatea zeiteiBast, Bubastis, asezind printi din familia lor in capitala preoteasca a Tebei, ceea ceinsemna rezolvirea pe multd vreme a permanentului conflict de pinA atunci intre celecloud puteri.

Ca politica exterioard, le rAminea acestor strAini de origine doar tutelarea rega-tului evreiesc dupd David si Solomon, recurgind la mäsuri de represiune ca pe la900, in caz de revoltä a acestor clienti, asa de slabi supt raportul militar. DecddereaAsiriei, supt urmasul lui Tiglatpileser, Rammanpaliddin, inlesneste acest mediocrusucces care va ingadui reluarea buletinelor ilustrate de biruintd130. Dar la jumatateasecolului al IX-lea, Asiria, revenitA la misiunea ei rAzboinicd, va sfarma coalitia sirianä,ajutata de Egipt, care se formase contra lui Salmanasar al II-lea.

Purtind nume ca Osorkon, in legaturd cu Osiris, taniti smulg, un moment,puterea din miinile libienilor complect egiptenizati, fdrd a-i putea inlocui cu totul(dinastia a XXIII-a). Dar prin multe orase fostii mercenari se mentin 131. 0 imitatie,regard' si preoteasca, a mai vechiului Egipt, se stringe in jurul templului lui Amon-berbece, vechi fetis, la Napata, in Etiopia.

Veacul al VW-lea va apartinea acestorlalti parveniti. Unul din acesti regi, Piankhi,impiedecd o noud unificare a Nordului national-egiptean. Ostasii calului se inchinardaceluia care venea din jos cu alte mijloace de luptd. Memphisul insusi, cu ce mai erain el, cAzu. Ultimul dintre stäpinii acestui tinut intinse mina pentru impAcare. Darorice putere de aici va cdclea inaintea marii campanii a urmasului lui Piankhi, $abacq(+716), care imbracA, si in calitate de ctitor al templelor la Teba, vesmintul vechilorstapinitori de rasd egipteand. Dar si stdpinirea lui se sfarmd in bucdti.

Asa se ajunge la acel sfirsit al secolului, cind Sargon ridica in Asiria un steagpe care e scrisd si cea mai veche traditie cuceritoare a Haldeii. Sabacq trebuise sapdräseascd, la Raphia, cimpul de luptd inaintea asirianului celui nou, card ca &duiinvingatorului sà fi cAutat a introduce intr-o monarhie asa de veche si de respec-tabild ca Egiptul o noud ordine de lucruri.

10. Dezagregarea imperiului. Hegemonia Asiei

Desfacerea regalitalii continua dupd pilpiirea de viatd a lui $esonc, ultimuPfaraon care aparu in Siria. Stdpinitorii de provincii, luati din mijlocul dinastiei, nuputurd mentinea o urrnd de unitate, care avea acum forma unei confederatii. Pestenecontenitele rdscoale si revenirea la sistemul nomelor, despartirea se face tot maiadincd intre Egiptul-de-nord, zis: de jos, dupd cursul Nilului, si cel din sud, care,dupd pdrAsirea Tebei, ajunge tot mai mult, poate nu card invoirea preotilor lui Amon,gata, in desperarea lor, sd cheme 1i pe strAinul dispus a li adora zeul, supt influentarasei intunecate din Etiopia.

13° V. unul in Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 332.124 "1 insirarea lor la Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, pp. 334-335.

Egiptu!. Statu I

in acest Nord se ridica la Sais un uzurpator fericit, Tafnakht, care se men-tine, si-si poate intinde stapinirea care va ajunge in jos pina la Memphis, unde dince in ce mai mult va treski o viata care se indreapta in arta, in nume chiar,dupa trecutul cel mai indepartat. Numai vechii stapinitori din Tanis se pastreazabcã neatirnati.

in Etiopia, a carei capitala, la Napata, e in plina dezvoltare, vechea regalitaterasarita dupa infringerea curentului de Innoire al lui Akhenaton pastreaza contopireacu servirea cultului. lui Amon. De la marele Ramses, indigenul Piankhi ia titlulglorios de Miarnim. In numele zeului sau, el porneste contra saitului si a vasaliloracestuia, pretinzind cã el, sol divin al Sudului teban, vine numai sa se inchineacestuilalt zeu care e Ptah132. La Heliopolis el cauta sa vada pe zeul care se salas-luieste in Habenbon" si, dupa aceasta vizita din partea lui Amon, ii pecetluiestesanctuarul. Bubastis, cu al sau rege, il recunoaste. $i atit. Vizitatorul", incarcatde prada, si-a terminat pelerinagiul. In urma, el nu lasa decit vasali, dar fara a-iputea stapini de la atita departare. 0 stela de victorie ne-a pastrat amintireaacestor ispravi.

Cind, prin fiul saitului invins, Bokenrauf, se incearca o inviere a suprematieiNordului, al doilea urmas al lui Piankhi, $abacq, birui usor aceasta tentativa.

El leaga relatii cu regele din Israel si provoaca astfel o expeditie de pedeapsain Siria a lui Salmanasar, care nu poate lua insa nici macar Samaria lui Osias si Tirulfui Luliah. Cea dintii cade numai supt noul rege asirian Sargon, cu numele arhaic(de la 722), si, dupa sistemul acuma introdus, se produce o noud mutare de popu-latie, asezindu-se in locul evreilor, dusi pina la vechiul cuib asirian din Kalah, nisteprizonieri sirieni, adusi in cloud rinduri.

Dupa o expeditie contra Elamului, unde un rege cu vechi nume sumerian,Khumbanigas, incepe sa se miste, noul stapinitor se arunca asupra Egiptului dinastieietiopiene. Cu tirienii, cu fenicienii din Gaza, cu printul din Hamath, cu lezechiel,regele din luda, cu toate ramasitele care persistau dupa expeditiile asiriene, Siriaintreaga isi pusese sperantele in Egipt. Dar $abacq fu batut la Raphia, raspinsIn Egipt, unde gasi o rascoala generala, cu tanitii in frunte (714). Invinsul mersesa moarä in vechea sa patrie.

Liber din aceasta parte, Sargon ataca tam, in mare parte asirizata, Urart0,ling Van, guvernata, supt scutul zeilor Khaldis, Teishas, Ardinis, $aris, de regi cunume ca Lutipri, $ariduris133, lspuinis, Menuas, Argistis (cf. cetatea Arghis), dincapitala lor Dhuspas, ale caror monumente se gasesc intre Erzerum si Erivan, undesapaturi au fost reluate de curind, dupa marea opera de exploatare a lui Sayce. Luptacontra regelui Ursa, inceputa, cu obisnuitele expulzóri de locuitori, la 719, continuamai mult de cinci ani pina la sinuciderea invinsului, devenit de mult un pribeag,nu insa fara ca supt fratele lui Ursa acest regat nordic sa continuie 134.

132 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient, IH, p. 177.133 Maspero, op. cit., III, p. 237. V. i numele elementelor, ibidem, dupa Sayce, The cuneiform

inscriptions of Van.I" Maspero, op. cit.. III, pp. 248-249. 125

Istoriologia umanä

Intinfindu-si puterea, acum, In Asia Mica, Sargon rdspinse din nou pe elamitisi la 710 el putea sd se proclame, dupd infrIngerea lui Marducbaliddin, rege al Babi-loniei, ale cdrei insignii i le clAduse biruinta cu care se laudd1.35.

La 705 marele rege, ucis, rasa tronul cuiva care trebuia sd lucreze si maienergic la Inlocuirea suprematiilor putin dAinuitoare prin legdturile strinse intreprovincii guvernate de simpli dregatori imparAtesti sau de vasali a cdror credintdse putea socoti asigurata.

El trebui sd sfarme Inn cu cea mai mare cruzime revolta generalä. Marduc-baliddin fu izgonit si Babilonul avu ca guvernator un asirian. Toti rebelii din Siriafurd readusi la supunere. Atacul contra Egiptului duse Indatd la biruinta de laAltaku si cincizeci si cinci de statui ale faraonilor merserd sa Imbogateasa depozituldivinitatilor robite din capitala asiriand.

Neizbutirea, prezentata cu totul exagerat de traditia evreiascd si de Herodot,a unei noi campanii contra Egiptului, cdruia nu i se cracluse o noud orinduireasigurAtoare, nu impiedecA pe Sinacherib de a 'MI 'aura cu armele un plan de restau-rare babilonianA, Inlocuind pe guvernatorul de acolo cu Insusi fiul säu, Asurna-dinsum (703 2).

Vase le noii flote asiriene venird la gura Eufratului ca sd impiedece o miscarea elamitilor Trite lesi cu conspiratorii IndArdtnici din cetatea lui Marduc. Invins inprimdvara urrnatoare, regele Elamului muri, fiind urmat de fiul sdu Ummanmi-nanu. Acesta sprijini pe intendentul babilonian $uzub, dar nu putu sa reziste,pe Tigru, intoarcerii pedepsitoare a monarhului asirian. Data aceasta Insä, la 689venerabila cetate fu data pradd focului si lasatd multi ani in ruind, pinal ce, dupddoudzeci de ani, din nou un print asirian va lua in riiiini conducerea.

Omorit de doi din fiii sdi, Sinacherib avu ca urmas pe un al treilea, mai mare'in virstA, Asarhaddon, care continud pind pe la 670 136 asigurarea cuceririi cu greuindeplinite 'in par-tile Elamului si Babiloniei. Impunind ascultare arabilor, atacatisi de tatAl sAu, el Isi deschidea drumul spre Egiptul guvernat de etiopianul Taharcu,sau Tirhaca (692 666).

Data aceasta vremile se plinird pentru tara atita timp rivald. Monarhia demai multe ori milenard avu soarta Haldeii complect supusa. Dar aici nici ocapitaldnu fu arsd si nici un rege silit sd-si caute un adapost de pribegie. Memphisul vdzuinsd prezenta unui imparat strain, de la care de acum Inainte trebuia sa plece pu-terea oricArui faraon, indiferent de origine si de caracter. Monarhia lumii, care erateoretic in gindul oricarui rege oriental, Inca de la inceput, devenea astfel o realitateasiguratä.

Cum [nu] i se pArea Insd [destul de Intdritd] aceastd stapinire egipteand, carenu putuse InlAtura pe Taharcu, care-si prelungeste o stApInire feritd pind la 666,asirianul se indreaptd din nou care Tara odatd InvinsA, dar el se stinge, la 667, incalea spre Sinai. Sarcina de a umili pe crirzul etiopian si de a restabili pe guverna-torul asirian, un moment InIdturat, revine noului Asurbanipal. Regele de Sais siMemphis, Necho, care recistigase independenta &Id de oamenii din sud, dus Mtn laN i neve ca trAdAtor, e apoi Insdrcinat sd guverneze Egiptul Intreg in numele suzeranului.

"5 Ibidem, p. 257.126 1" E. A. W. Budge, The history of Esarhaddon, 1880.

Egiptul. Statul

Asurbanipal va reveni, la 672, i, data aceasta, el va merge, pentru ca sä arateca nimic nu mai e in Egipt care sa nu atirne de dinsul, pina la parasita Teba, undedainuiau rugaciunile si vrajile preatilor. El nu mai gasi pe Necho, care fusese invins,urmarit si ucis de faraonul etiopian, de negrul", cum II numeau asirienii, din sud,cu strainul nume barbar de Urdamani 127.

El nu stia ca pentru Egipt, supt fiul lui Necho, Psametik, se va deschide omare era de prosperitate, pe cind, in citeva decenii, tam sa se va inchina Babiloniei,inviata la 626 de Nabupalasar, al carui nume legat de Asur acopere o tendirrta.de restaurare, care se pronunta Inca de la inceputul acestei domnii (626).

Spiritul vechi babilonian, credirrta indatinata pentru Marduc nu murise.Orasul hranit de comertul lumii era gata sa-si reia tradiçiile. Amintirea trecutulut,si vitalitatea actuala erau asa de puternice, incit insusi fratele lui Asurbanipal,$amasumuchin, se lasa cistigat de noul mediu, atit de superior supt toate pri-vintele aceluia de unde venea, asa incit ii straluci inaintea ochilor refacerea aceleiglorioase monarhii, de la amintirile careia regele din Nineve el insusi Ii luase nu-mele, al stravechiului monarh divinizat. A fi incoronat la Babilon era acum pentruacesti asirieni intrati intr-o mare mostenire acelasi lucru ca, pentru regii germanidin evul mediu, incoronarea de seful spiritual al crestinatatii apusene la Roma.

Cu durere Asurbanipal insid, in momentul cind singerosul rege al Elamului,Teummam, ucigas al familiei fratelui, Ummanaldas, si el ridicat printr-o crima,apoi alt rebel de acolo, Ummanigas, ameninta Babilonia, toate binefacerile de care-se impartasisera locuitorii de acolo. Akkad, Caldü, Aram", spune el, s-au ridicatimpotriva-i si fratele se uneste la liga lor de rasturnare. Dar nesiguranta vesnica astapinirii Elamului II servi si astfel, cum am spus, Babilonul arse dupa caderea ulti-mei mari revolte 138.

Cu dinsa nu arsese insa i spiritul babilonian.Supt urmasul I u i Asurban i pal, Asuredililani, Babi Ionia aclarna pe omul ei, Nabupala-

sar, care fusese dregator al Asiriei si urmase exemplul altora dintre acesti vice-regi.care prin instApinirea independenta in Babilon tinteau de fapt sA ia i Asiria i sa res-tabileasca in jurul vechiului centru mesopotamian vechea monarhie universala (625). Cuun ajutor de la mezi, arienii de la nord-estul.Elamului, a caror ridicare vafi aratatao data cu aceasta aparitie a noii rase dominatoare pe scena istoriei, el se poatementinea impotriva rivalului sau din Nineve si a fiului acestuia, Asurakkidin alll-lea. Moartea acestuia de bunä voie in flacarile care-i prinsera capitala a fost pre-facuta in legenda greaca a lui mane, techel, fares, vestind sfirsitul lui Sardanapal(de fapt Asurbanipal, prin confuzie), in mijlocul unei conruptii de harem inventatade moralistii lumii noi, indreptata dupa alte principii (612).

Noul" stat e tot monarhia total?", pe care Asiria o accepta pentru ca. e si a ei.numele monarhului prin rebeliune fiind, de altfel, asirian precum, inainte, al lui Sar-gon fusese babilonian. El are insa, din cauza sprijinului indispensabil al mezilor luiCiaxare, in sama caruia e lAsat tot nordul si nord-vestul, un caracter colarat cu aris-mul" In Ono' fnaintare.

137 G. Smith, History of Assurbanipol, 1871 i Annoles ale lui Ménant188 Pentru toate acestea larga expunere din Maspero, dupd Smith, 127

Istoriologia umana

Tot acest caracter II are, prin locul undes-ainjghebat contra cefor din Napata,prin vecinatatea marii, bogata in alte inspiratii decit ale trecutului, prin prezentanegutatorilor greci, care vor intemeia mai tirziu marele centru de negot Naukratissi tot asa, daca nu si mai mult, prin mercenarii cu coifuri, scuturi si arme de fier,care vin din noua lonie asiatica si din Caria vecina, acum elenizata, Egiptul si ocolonie din Milet e ingaduita alaturi unde lui Necho i-a urmat fiul lui, Psametik,pe care grecii I-au adoptat aproape, influentind din ce in ce mai mult si o artacare, dupa ce s-a indreptat, romantic, spre trecut, e pe cale sa-si piarda traditiile,pentru a se inspira de alte sugestii.

Regele Sudului, Tanutamon, care pomeneste, cum se vede, in numele sau peAmon stapinul, aparuse la Memphis si 'Dina in Delta, culegind prada si omagii de lamul;ii si feluriii stapinitori locali. Dar, pe urma lui, Psametik saitul reveni ladatina lui Necho. Herodot 139 culege si armonizeaza o legenda in care spiritul inventival Orientului se uneste cu euprepia" elenica, pentru a explica prin diferite I mpre-jurari minunate stabilirea puterii noului stapin. El putu sa ramiie liber prin greutatilede care regele Asiriei se lovise la Babilon.

Intr-un salt indraznet el ajunse apoi la Teba, incheind o casatorie cu descendentalui Piankhi, $apenap, pe la 650.

Cu grija pentru antichitatile, o bucata de vreme parasite si ruinate, din Mem-phis, cu pietate fata de zeul local Ptah, cu evlavie fata de boul Apis, cu o grijade arta in care se vede influenta greaca si stilul elenic, creatorul dinastiei a XXVI-aa izbutit sa invie o Tara.

Psametik, care-si supusese cetatea filistenilor Asdod, dar se vazu tradat deostasii sai, care dezertara in masa in Etiopia si se stabilira acolo, muri la 611, Carasa prevadd Ca vremea supunerii fata de straini va reveni.

$i el fu, pentru egipteni, omul grecilor, care-i dadura o flota si se gindeau a oface sa treaca in Marea Rosie prin canalul ce ar fi tãiat, i dupa planuri faraonice maivechi, istmul de Suez. Indrazni chiar a inainta in Siria, imprastiind trupele regeluidin lerusalim i lua drumul Eufratului ; la intors darui cetatii aliaiIor milesieni platosape care o purtase (608).

La 605 Nabucudurusur, mostenitorul Babilonului, pregati o campanie menitaa restabili un prestigiu asa de greu atins. Ea aduse marea biruinta de ling Carchemis.Rechemat de moarteatatalui ski, el era sa pedepseasca pe urma si mai crud pe faraonulmomentanei recuperari.

Deocamdata el distruse uftimul regat evreiesc (597) si intrebuinta fata de lo-cuitori vechea politica de stramutare si colonizare a asirienilorl", a caror opera ocontinua, de altfel, absorbind tot ce era vitalitate in regatul care ajunsese, el, acum,sa fie numai o provincie. Dar regele vasal intilnit in locul invinsului Zedekah crezuca se poate sprijini pe Egipt, unde, dupa un nou Necho, stapinea acuma Uahibri,nume nou pentru o domnie de un alt caracter decit al trecutului. Inselat in sperantelesale, acela care, in lupta zgomotoasa dintre profetii iesiti in piata publica, nu urmasesfaturile lui leremia, se vazu asediat in lerusalim, si, dupa ce vazuse pe fiii sai ucisi

139 II, 147-152.140 In palatul lui Sinacherib se prezintä alaiuri de prizonieri, Rudolf Kittel, in Propylden-

128 Weltgeschichte, I, p. 460.

Egiptul. 5-Wu!

inaintea monarhului haldeian, merse, cu ochii scosi ca pedeapsa, in Mesopotamia,intovaräsind al doilea convoi de coloni din neamul sau (586-587). Altii dintre evrei,dupa aprige lupte launtrice, cerura pamint in Egiptul sperantelor pierdute. Arabiainsasi fu navälita peste ruinele din Moab si Amon, dar Tirul, mult timp asediat siel, putu sa-si pastreze independenta.

Uahibri putu invinge cu flota sa greaca pe sidonienii de pe aceea a regelui invin-gator si, la Gebel, un templu-i comernora succesul, dar in curInd o rascoald a osta-silor de tara il facu sa piarda tronul si viata. Supt inlocuitorul lui prin revoltd, carelua numele vechiului invingator al hyksosilor, Ahmosi, se pare cd suveranitatea im-periului asiatic fu recunoscuta, dar lard sa se accepte un strain ca guvernator141.

Nabucudurusur fu de acum inainte marele claditor. El nu va fi simtit poate apa-sarea de la nord a popoarelor noua. Urmasii lui, intre care, dupa Avel-Marduc siNeriglisar, arameanul din Harran", Nabonid, legat de zeii sai si indusmanit cupreotii lui Marduc, si Belazzar, Baltazarul Bibliei, ucis de ai sai, isi pierdura vremeain rasturnari si crime, care chemau strainul. El aparu, cuceritor definitiv, in 537,coborindu-s2 in Babilon, de unde incercara in zadar sa-I inlature locuitorii surprinsi.Mezii arieni creasera aceastä noua forma a monarhiei universale semite, persii arienio anulara.

Alta lume incepea, care trebuie urmarita si in originile ei.

0Dupa prima cucerire asiriana, Taharcu revine si e primit cu onoruri la Teba,

dar asirienii nu inteleg a parasi terenul o data cistigat. Se vorbeste de mari distru-geri contra rebelilor locali la Tanis, la Sais. Dar, Inca o data, stapinirea asiriand eraimposibila, necorespunend cu traditiile imperialismului asiatic. Unul din stapini-torii locali, Necho, fu instalat, asa cum se facea, de mult, in Babilonia.

Urmasul lui Taharcu, un fiu adoptiv, care poarta numele zeului Amon (Tanu-tamon), dar apare in documentele asiriene cu acela, sumerian, de Urdamani, reiamisiunea liberatoare a regilor etiopieni. Necho, cel pus de asirieni, se ascunde sipiere in fata aceluia care intrebuinteaza, pentru a-si glorifica asezarea peste tot Egip-tul, limbagiul vechilor inscriptii.

Dar nici el nu poate rezista unei aparitii a puternicelor ostiri asiatice. El fugela Chipchip", spune buletinul asirian. Data aceasta si Teba, care primise pe etio-pian, plateste cu pieirea ei (663) 142. Lumea de la sudul Egiptului pe care nu I-a pututscapa de straini se inchide de-acuma, la Napata insasi, la Meroe, unde se Maltapiramide, imitind pe cele stravechi egiptene143, supt regi sau supt regine, femeilejucind aici un mare rol, in vechile ei datini si superstitii, iesind din cadrele istorieiuniversale, careia-i daduse capitole vrednice de interes.

0 ultima inflorire o gasi Egiptul, sprijinit si pe concursul elementelor mai multarice din Asia Mica intre cari acei soldati care si-au zgiriat in greceste numele pe

141 V. Maspero, op. cit., III, pp. 556-559.142 Dupd Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, la care multe amdnunte. Pentru obiceiu-

rile etiopiene la alegerea sau supunerea si uciderea regilor, la indernina preatilor, ibidem, p. 355si urm.

142 lbidem, la pagina 358.

10 c. 510

129

-

Istoriologia umanä

monumente, pe alianta cu Gugu (Gyges), regele Lidiei, supt fiul lui Necho, Psa-metik. Insurat cu bdtrina mostenitoare preoteasca a Tebei, unde amintirea etio-pienilor fu distrusd144, el e prime de stäpinitorii locali pe care i-a prezidat"mai mult cleat sd incerce a-i stApini, guvernind peste dinsii. In deosebire de inaintasi,membrii acestei dinastii, ridicate contra uneltelor clasei preotesti, pastreaza singu-rele vechi nume libiene ale originii lor.

Pentru ca auxiliarii strdini sä fie la indernind oricind, ei sint asezati dupd natii,ca sä nu se incaiere cdci grit si semiti si libieni , in lagare permanente, asa cumo vor face impdratii bizantini cu mercenarii turci asezati la Tzympe, in corturi carenu se mai ridicd.

Ceea ce tine aceastd monarhie, pe care asirienii, fala de care a trebuit neapdratsa se facd actul de vasalitate, o crutd, rosturile lor adevärate fiind aiurea, e traditiaegipteand. Ea va fi urrndrita pind in fund, rascolindu-se amintirea vechilor faraoni,asa cum, la noi, un Gheorghe Bibescu purta mantia lui Mihai Viteazul.

0$i supt dinastia saitä se pronunta o tendintä spre Asia, dar ea nu poate fi cleat

economicd, desi lasd nume egiptene scrise pe stincile din oazele arabe. Ei ii apartineplanul canalului intre Mediterana si Marea Rosie.

0Ultimele convulsii ale Egiptului, cdruia Nabucudurusur, biruitor la Carchemis

in 604, ii räpi nu numai posesiunile din Siria, dar si influenta asupra statului evre-iesc, unde Necho al II-lea ucisese in luptd pe regele losia si asezase pe loachim, elinsusi distrus la 587, cu luarea lerusalimului, sint amestecate cu o revoltä a soldatilorsträini, cu proclamarea, contra faraonului Aprie, a unui Ahmosi, al cärui nume fuales pentru a pomeni pe vechiul liberator de hyksosi. $i acesta are noroc, si Egiptuluiii e ingaduit a vegeta in forme proprii. Babilonul n-are sistemul de vasalitate al Asi-riei. Nationalistul", care avea lingd el si o greaca din Cirena, si Ikea daruri laDelphi 145, e silit a se despdrti de greci, dar li asigura un contuar in noua fundatieNaukratis, asa cum vor face stäpinitorii Japoniei cu olandezii in secolul al XVII-lea146.Aici inainte de orice alto" forma' se alditui unitatea elenicii: fiecare cetate-si puteaforma cartierul.

144 Ibidem, p. 362.146 Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 386.

130 146 Descrierea, ibidem, pp. 384-386.

Sod etalea

1. Caracterele monarhiei egiptene

Egiptenii vor incepe ca unii care, cei dintii, au dat regilor o figura umanA,fArA nici unul din adausurile monstruoase de aripi i trupuri animale, intrupind puterea

i maiestatea cu o perioadd de dominatie a zeilor, facuti, prin aceasta chiar, oa-meni, oricit ar pAstra in reprezentarea lor ceva din totemii primitivi ai nomelor. Eepoca lui Horus, fiincicd in domeniul zeuluiloim a inceput viata istoricd a lard.Nimic dintr-o astfel de coborire pe pent a zeilor fantastici, pentru a incepe aici oopera de guvernare, nu se observd la haldeeni, i nici asirienii nuli vor inchipui, cutoatd pietatea lor fata de divinitatile vechi i noi, cd la inceput au fost domniile luiAsur indigenul sau, in tara Semiramidei, a imprumutatei Itar.

0Leg-tura regilor din primele dinastii cu Re se stabileste Inca de la inceput : Khe-

fren al lui Herodot e Khaf-Re, Menkera : Men-Kau-Re, Pepi al II-lea : Nefer-Ka-Re,Senusret : Kheper-Ka-Re, Amenemhat al III-Iea, care cuprinde in sine numele luiAmon : Neaal-Re, aTteptind ca Thutmosis al III-lea sä fie Men-Kheper-Re. $i aamai departe, cu alIi fii ai Zeului Scare" 147. Inca Senusret I e calificat de Osirisi acest atribut divin se adauga apoi la numele tuturor urmOlor lui.

0Rege i zeu 4i schimbd intre ei, fiind de aceea0 esentA, rosturile. Astfel, dacd

regele servete oricind pe stApinul sdu ceresc, acesta-I ajutd a face jertfa i-I into-vdr4qte in anume din actiunile lui. Si zeul e zugravit la cutare datA, nu cu un chipomenesc oarecare, tipic, ci cu figura faraonului care domneFte148.

0De la inceput regele inlocuiete pe zeu. Acestuia-i fixeazd un domeniu deosebit,

la care probabil nu mergeau de obiceiu credincio0, ca sA se inchine chipului misteriosascuns al divinitAtii, unde nu se poate rAzbate cleat printr-un mai lung drum princurti i de-a-lungul coloanelor, ceea ce seamAnd cu sistemul de sacrA izolare al sul-tanilor otomani, la care se ajungea din curte in curte i din straja in strajd pinA larnarele stapin ascuns. Ci, zeul fiind lAsat in sama unei caste de preoti, izolati de

w' Catalogul Muzeului din Cairo, p. XXIII.148 Maspero, L'archeologie égyptienne, p. 100. 131

,..,

t4,4-\'s

, \4

4\\\%&

e.1\

cç

(

V

,'t-

#\

4

.

s

4 a

(-44

\\,\s.

AA\

4A

t-

\s4

A

4 A.

,.\;t:t1:\\

-,

=

AO

ex'

Ik\t

\1.\

t,

\

1,

.6'1\1/47,w

,t,,1

., .

4-_6,

.ISt

_'"4-- -6\

K-,

ti

c&\,-k

44.

%

%k''

Ii-A\

,

\°%

.'''\ -\

\r.z.3.- \.

.

ta\LN

*'\

*&- 44

'\fit

%

\\\

\ 14`1.11t C

'

t:,t.s'

1\ 1--

ti-\

\'.6.l'-'''

to,-"ks

k'- "

..._,-

ri\:,'', \is

\ \k,.k

V:1\

tpC,lec,.,k\l'el .

\

\.- .

AA

A

%

%\x

s

<St

:.

4_.-1,,\c:%

,\. \\

dt'.`\.\:0- 4,,,y

,.,,

,t,kA\i,,1,,,,41.

)4'\ ),,I

,-i".1L

'ic-(.1

"

(-ke,,

'

1,a.

Egiptul : societatea

lume, care, cum o spune Herodot, stiu singuri si singuri pot sa explice riturileincredirrtate lor, la anume zile apare regele cu ostasii sai cad nimic nu aratd exis-tenta unei Curti in sensul nostru si nici a unei clientele de vasali ca aceia din Meso-potamia pentru a indeplini in marea curte un sacrificiu asupra caruia nu sintemlamuriti indeajuns si a ajunge pina la infatisarea zeului ; nu mai sint aici, ca la hittiti,procesiunile de preoti care domina pe regele de acolo, oricit ar fi el de razboinic.

lar regele insusi, de la inceput pina la sfirsit, ramine om, desi un bou, zeual vreunei nome preistorice, e adorat ca Apis, si influenta babiloniana a adus zeicu capul de leoaica sau de soim (Horus), de ibis (Thot), cu vechiul totem la picioa-rele lui, ciinele-maimuta, sau Anubis cu capul de sacal, impreuna cu vulturul protectoral Asiei Mici cu aripile larg desfasurate, ca in grupul hittit de care am vorbit mai sus.Un om in toata umanitatea lui, asa cum este, tot asa de real prezentat ca, in statuilesi reliefurile de lemn, ostasul simplu sau dregatorul de sat.

0Putina informatie care iese adesea mai numai, afard de rarisime inscriptii, care nu

sint totdeauna ale regilor, din lista de la Turin si din Manethon, asa cum este si asacum a fost pastrat, nu trebuie sa fie atit de mult regretata, impiedecind sa se deao istorie" a Egiptului pentru vreo mie de ani, asa cum o intelegem si asa cum,de la greci incoace, o avem pentru alte fundatiuni politice. Aici, cu deosebirea nu-melor, care sint rare ori originale, repetindu-se de obicei al creatorului dinastiei,care si-a alipit al sau de al unui zeu, fiecare stapinitor, ca si fiecare preot, fiecaredemnitar, fiecare senior de noma, ba chiar fiecare membru al claselor modeste intrAca viata si activitate in tipul fixat o data pentru totdeauna, putinul ce 1-ar depäsifiind considerat ca o scapatare care nu intereseazd. Un rege ca altul, o forma caalta, o fapta dupa alta. Nici o indrazneala de individualism nu poate sparge aceastatiranie a unei strivitoare traditii. Putinul care se prezinta ca nou vine uneori maimult din ingeniozitatea comentatorilor moderni, deprinsi cu alte feluri de trecut.

Semitii vecini vor introduce, prin ce aveau ei insii ca tipic si prin ce au pututimprumuta, pe calea razboaielor si caravanelor, de la arii, vecinii lor, pina la unpunct, individualizarea care cuteazd a se manifesta in noul Imperiu, rdsdrit dupa ca-tastrofa nationald" prin hyksosi.

0intre epoca mernfita 149 si cea tebana este o deosebire si in ce priveste felul curn

e considerat regele. In prima epoca regele care va muri, regele mort domina dinpiramida lui ; palatul e neexistent. Fara a tinea acelasi loc pe care-I vom constata,in proporlii uriase, la monarhii räzboinici al Asiriei, in epcca tebana cel ce se im-pune si iese in vaza necontenit e regele viu.

De altfel, revenindu-se la obiceiul, foarte vechi, de substituire a numelor devechi ctitori prin acela al Domnului nou, pe care II gasim iaräsi la Ramses al 11-lea

si de la dinsul inainte, ideea monarhiei pare a capata un sens nou. Ce exista in adevar,e monarhul in sine : in cel care este viu se adund fiinta si se concentreaza drepturileacelor care au fost. E ceva in aceasta din ceea ce conceptia moderna a dinastiei a dat

149 Asupra practicilor religioase ale areia v. si Catalogul Muzeului din Cairo, p. 43, nr. 3051. 133

Istor iologia umana

mai inalt si mai nobil. De aceea, cind regele-si ridicd temple lui insusim, nu-I indeamngnumai vanitatea, ci acest sens generic al nemuririi puterii supreme intrupate in el 151

Cum fenomenul cresterii Nilului vine cu o regularitate aproape astronomicd, astfelde la inceput norme de o perfectg discipling s-au impus unui popor care, de la sine,n-a facut niciodatd o adevgratd revolutie. $i cum toatd tara e numai o vale, farddirectii divergente plecind din ea, un simt de neaparata unitate a fAcut ca,, la des-teptarea constiintei politice, sd se meargg fireste spre unitatea monarhicd. In sfirsit,cum NOW are toate puterile si toate darurile plead. de la el, tot asa nimic nu rdmine,afard de chemgrile administrative ale vechilor Domni de nome si pdzitori de cetAtui",dincolo de autoritatea regelui purtAtor al celor cloud coroane, totdeauna prezente siniciodata. despgrtite, a cdrui mind imparte, o data cu toate demnitAtile, bielsugulrdsplätitor al inefelor de aur, moneda" a trei mii de ani 152

Statul e o noug creatiune istorica, de.sintezd, si prin aceia cà de-acuma rdminelegat de acea Sirie de unde ping atunci Ii venise primejdia si dominatia strAing.E o legatura ca aceea care s-a stabilit, la distantg de tocmai treizeci de veacuri, intrealt Egipt, din epoca modernd, si altd Sirie, ajungind a le face sd intre apoi definitivintre hotarele aceluiasi imperiu. Stapin pe Siria, sultanul Selim I ajunge a cuceriEgiptul mamelucilor, la inceputul secolului al XVI-Iea, iar in prima jurratate a seco-lului al XIX-lea Mehemed-Ali si fiul sdu Ibrahim ii istovesc puterile intr-o monarhieegipteand tot asa de strict monarhicd precum a fost a dinastiei a XVIII-a, pentru ajiadaugi si !Astra Siria.

Mergind in Tara semitã vecing, egiptenii lui Seti si Thutmosis, aceia ai Ramesizilor,din altä dinastie, sint, de altfel, acasä la dinsii. Cunosc limba printilor de acolo sisint in curent cu obiceiurile lor; aduc, cu mult mai mare putere, acelasi sistem deluptg. Mai mult decit o revansd contra altui soi de oameni, de alt grai si de altd

ei reprezintd o fireascd Intregi re, decurgind din fatalitatea geografica permanentä.

S-a crezut CA intdrirea monarhicd, relativ recentd, s-aintins in Egipt ping la dinastiaa V-a, urmind o reintoarcere la localismul nomelor 153, dar titlurile pe baza cgrora

15° Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 295.151 Nu e curios ca Ramses, care consacra tatalui tin stralucit mormint, a facut unul modest

pentru sine (ibidem, p. 300) ; el si acest parinte si toti inaintasii impreuna reprezinta aceeasi putere.Tn Nubia el se uneste cu zeii in cele vreo cinci fundatii ale sale, ibidem. Vederea templului de laAbu-simbel, ibidem, la pag. 309.

162 Regasesc, in parte, intrevederea acestei idei si la Johannes DOmichen, Geschichte des altenAegyptens, In col. Oncken, Allgemeine Geschichte, p. 17.

1.53 J. Pirenne, L'évolution des gouverneurs des names sous l'Ancien Empire egyptien et la forma-tion du régime Nodal, 111-e Vl-e dynasties, in Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoireorientales", III, Bruxelles, 1935, p. 343 si urm., dupa H. Kees, Beitrdge zur altagyptischer Provinzial-verwaltung und der Geschichte des Feudalismus, II, in Nachrichten" ale Societatii din Gattingen, 1933.Cf. si acelasi in Melanges Bidez, acelasi Annuaire", II (1934), p. 638 si urm. J. Pirenne e autorulfundamentalei lucriri Histoire des institutions et du droit prive de l'ancienne Egypte, 3 vol., Bruxelles,1932-1935.

134 154 In K. Sethe, Urkunden des alten Reichs, Lipsca, 1903.

154

0

nnba,

0


se afirma aplicarea spre un fel de feudalism" au un caracter mai mult poetic si sim-bolic. E evident insa cä guvernatorii, ajunsi ereditari, umblau dupa aceeasi au-tonomie ca beneficiarii merovingieni din evul mediu. Aici se uzurpa de dregatoriicivili si functiile Inalte religioase. Titlul de mare sef", care e regal, se vede Insusitde unii dintre acesti puternici, fart a rivni, ca In lumea cu care am facut comparatie,la coroana regala.

Vizirul" egiptean din a V-a dinastie nu e un majordom" dispunInd de toate.Pe ling dinsul, regele are pe dregatorii palatului, deosebiti de aceia ai templelor,ca si de sefii militari, si pe administratorii provinciilor155. Un Consiliu de zece e infruntea acestora din urrna, pe ling care un Consiliu de sase are judecatile.

Prin dezvoltarea Insasi a vietii egiptene sau supt influente straine, Inca de la asasea dinastie, dupa regele Una, se simte o slabire a centralizarii, savirsite de nuprea multä vreme in larga calculare cronologica a Egiptului. S-a observat cã acum injurul piramidelor regale sau a orasului sacru nu mai sInt mormintele administratorilorde nome, care se Ingroapa acasa la ei 156. Dar de o ereditate feudala" la cei care,In acele multe inscriptii, nu-si pomenesc parintele, nu poate fi vorba

Sentimentul legitimitatii e asa de adInc Intiparit in sufletele egiptenilor, Incacine s-a ridicat fara drept ii va avea numele sfarmat cu ciocanul pe monumentelefacute de dinsul ; de altfel asa procedeaza si revolutionarii fata de aceia a caror me-rnorie voiesc s-o stearga.

Justi observa ca pentru rege semnul ideografic e acelasi, albina, la haldeenila egipteni, si el era aplecat, recunoscind ca ivirea spontanee pare, cum si este, im-posibila, sa atribuie egiptenilor initiativa, pentru ca lumea animala Insasi Ii aflaun loc in Panteonul lor"158 : acelasi lucru se poate spune Ins4 si despre mesopotamieni.

Din Asia, daca nu din vremea vechilor simbole animale ale nomelor, vine coadade aur pe care o purta Tutankhamon la anume ceremonii 156.

155 J. Pirenne, eadministration civile et l'organisation judiciaire en Egypte sous la V-e dynastie,in Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientales", III, p. 363 si urm.

158 Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 64.157 Ibidem, pp. 65, 133-134 (dar se aduce inainte, la Abydos, si evlavia fata de noii zei).

Se inseamna amänurrtit si schimbärile de titluri, ibidem, p. 134.158 in Hertzberg-Justi, Geschichte des Altertums, pp. 7, 122.158 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 177, nr. 1211. 135

0

0

si

Istoriologia um aril

0Titlul de faraon e luat din evreieste, dupd forma egipteand Par'oh, ceea ce insemna

casa cea mare", titlul obisnuit fiind acela de stapin" 160

0Cind regina domneste, cum e cazul pentru Hacepsut, ea se infdliseazd bärbäteste

si cu obisnuita barbd falsä 161.

0Regele serveste in templu la jubileul sdu 162. Dar e infalisat in atitudinile de

adorare asa de departe incit marele Thutmosis al III-Iea suge la ugerul vacii Isis 163.El e dus la mormint in luntrea solarS" 164 care inseamnd trecerea in alta lume, siea se ingroapa in nisip, la indemina lui, ling piramida care cuprinde trupul mumi-ficat 165. Dar pe un grup de la Medinet-Habu, zeii Horus si Seth incunund pe Ramsesal III-Iea 166 ; lui Ramses al II-lea i se consacrd un intreg templu, ca unui zeu,

0Incoronarea de c5tre preoti a regilor e iardsi una din marile traditii transmise de

Egipt. Acest obicei sacru nu apare in regiunile Tigrului si Eufratului, desi inchinareacatre zeu a tuturor celor fdptuite se intilneste atit de adesea in monumente, mai putininsd la asirieni, unde omul-rege, el insusi zeu, domina.

0Regelui zeu si marele preot, fie si inrudit cu stapinitorul, ii sdrutd piciorul. El

dispune de viata, de averea si de onoarea oricui, ca regele David din lerusalim, cinda luat pe nevasta lui Uriel, si aceasta se spune intr-o inscriptie comemorativa.167.

0Se vede regele din Cardunias urind tot binele femeilor, fiilor, fetelor, cailor,

carelor de lupta si intregii tdri a faraonului" 168. Regele din Gobal (Fenicia) ii cadede sapte si de sapte ori" la picioare 162. Altul scrie : Sint praful supt picioarele tale,

160 F. Llewellyn Griffith, in Encycl. brit., XXI, p. 346.191 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 88, n-le 6013-6014. Cf. ibidem, pp. 89-90, nr. 6024. Dar

cind se vorbeste de dInsa, se zice : ea, ibidem, p. 112, nr. 6167. Pentru mormintul mamei lui Khufu,solie a lui Snofru, ibidem, p. 90, nr. 6025. 0 regina mai neagra" din dinastia a Xl-a, ibidem, p. 91,nr. 6033. Pentru Meresankh, din a IV-a dinastie, regina cu pdrul de aur", ibidem, p. 113, n-le1171-1172. Pentru so/ia lui Snofru, Hetep-Heres, ibidem, p. 117, nr. 6199.

192 Ibidem, p. 10, nr. 287.193 lbidem, p. 12, n-le 445, 446.164 Ibidem, p. 48, n-le 3246, 3247.169 Ibidem, pp. 2-3, n-le 6-9.166 Ibidem, p. 22, nr. 765.167 Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, pp. 58-59.169 Keilinschriftliche Bibliothek, Sammlung von assyrischen und babylonischen Texten in Umschrift

und Obersetzung, hggb. von Eberhard Schrader, V. Die Thontafeln Tell-el-Amarna von Hugo Winckler,Berlin, 1896, p. 13.

136 169 Ibidem, p. 187.


sandalele regelui, domnul meu. 0, rege, domnul meu, eti ca soarele, ca zeulfurtunii in cer" 1". Tirul, lerusalimul se declarA robi" 171 Regele acestora imploraastfel ajutorul : Aceasta lard, lerusalimul, nici teal meu, nici mama mea nu mi-audat-o ; puternicul brat al regelui mi-a dat-o" 172. Sau : lea, eu nu-s print, sint slug.a regelui meu, domnului meu" 173. Abimelech din Tir scrie : pe piept, pe spate-miscriu poruncile regelui". Altul e praful picioarelor lui". Se spune : privesc id j pri-vesc colo, dar nu se lumineaza ; privesc la regele, domnul meu, i s-a %cut lumina".Sau : pe spatele meu se odihneTte jugul regelui port". Faraonul poarta nume deo-sebite de al sau : Nimmuria, Napehuria, Mneneten 174.

Aceastä monarhie, in care faraonul singur dispune de toate, lard a cauta macarsa se inconjure de o Curte ca a Vechiului Imperiu, capabila de a exercita o influen0asupra lui 173, reproduce tipul suveranilor asiatici din acee0 epoca. De la clin0 infond a plecat marea prefacere absoluta, caci aceti hykso0, semiti, arabo-sirieni,dar nu, cum s-a crezut mult timp, niTte simpli pastori, erau ei Inii reprezentan/iiacesteilalte monarhii, care se desfacuse Inca din zilele lui Hammurabi de ascultarea falade preolime i facea din rege zeul a carui putere sacra se exercita asupra tuturora

in toate domeniile. Din nou Mesopotamia cla Egiptului, mai nou, forme gata facute,care se desfac dintr-o alta evoluTie.

2. Indigeni §i straini

E o intrebare daca pentru egipteni a fost vreodata noliunea altui stat, altei im-paratii". Popoarele singure sint numite in nomenclatura lor.

Nici aici nu poate fi osebire nationald". Egipteanul e omul", vecinii, oameniideertului" 176, avind singuri nume osebitcare ; numai dupa marile cuceriri se preci-zeaza cä ei sint rem-n Kêmi 177, oamenii din -Ora neagra", din Egipt.

Ibidem, p. 273.171 Ibidern, pp. 273, 306 si urm.172 lbidem, p. 307.172 Ibidern, p. 309.174 Carl Niebuhr, Die Amarna Zeit, Aegypten und Vorderasien urn 1400 V. Chr. nach den Thon-

tafelfunde von El Arnarna, 1909 (in Der alte Orient), pp. 11, 25-26.175 Ed. Meyer (Geschichte des olten Aegyptens, p. 219) a putut spune, gindindu-se mai ales

la ereditatea feudelor in vechiul ev mediu apusean, Ca intre faraonii dinastiei a XVIII-a si cei dinvremea piramidelor e tot atita deosebire ca intre francii lui Carol cel Mare si francezii lui Ludovical XIV-lea.

176 F. Llewellyn Griffith, in Encycl. brit., IX, P. 42.177 lbidern, Max Muller, Asien und Europa nach den alt-ogyptischen Inschriften, Lipsca, 1893. 137

172

ti-I

ti

Istoriologia umand

Macar de la o vreme, strdinii nu lipseau, cum o arata inscriptii in limbile ca-Hand, palmireand, arameana si babiloniana" 179 S-a semnalat si o colonie siriand laMemphis 179.

3. Clase sociale

S-a vorbit, mult timp, de caste" egiptene si Steindorff a aratat ca. nu poatefi vorba de ceva care sä semene cu acelea, lard comunicatie legala intre ele, aleIndiei. Dar, admitind, dupa practica statornica a Orientului, un stapin absolut, pecare nu-1 leaga decit idei religioase si sacre traditii, si un singur popor, care stala dispozitie, deopotriva, pentru dijrna, munca si slujba la razboi, nu trebuie sa sevada, intr-o dezvoltare pe care noi sa ni-o inchipuim dupa ideile iesite din trecutuleuropean medieval si modern, evolutii continue de anumite categorii, precum a feu-datarilor", a militarilor", de and se admite o armata permanenta care nu e numaide mercenari, a functionarilor. Conflictele noastre sociale, vazute neted Si dezvoltatelogic, nu pot sä aiba loc intr-o societate care nu are putinta noastra de distingere.

Tot asa noi, care sintem urmariti de ideile de progres si de regres pe care leinvedereaza istoria noastra, nu trebuie sä asezarn pe aceeasi linie popoare, ca acelegiptean, asupra caruia s-a intins mai ales acest obicei de spirit. La acestea e o ten-dinta instinctiva de a pastra lucrurile asa cum sint si, afard de cazuri foarte rare, saude cuceriri straine, chiar cind ceva s-a schimbat, constiinta insasi a schimbdrii nuexista.

inchipui cineva aceastd societate ca fiind de ieratismul semitilor din Meso-potamia ar fi o greseala. Hamitul egiptean poate ride si de zeii pe care-i adoracare sint infatisati in nenumarate caricaturi 18°. Toatä fabula animalicd e acolo, alaturicu satira celor de sus.

$i in Egipt, daca nu sint caste si chiar nici clase, o distinctie se impune intrebogati, care copiaza, cit pot, pe regi, si intre saraci. Ea se vede in felul de ingropare.Mumia nu poate lipsi, dar ea se aseaza unde se poate, uneori in cimitire comune,cu brazda continuu deschisd, fard intovarasiri altele decit ce trebuie drumetului spresi in alta lume si fara nimic din ce poate da arta acelora care au fost puternici si cunoroc in viata.

Preotul, care singur are dreptul de a deschide gura" statuii divine, ocupa insäin societatea egipteana un rang foarte Malt. Mormintele preotesti cuprind mari valoride arta, Inca de la inceput. Dar slujitorii zeilor sint si legati de piramide si ei po-

178 Cataogul Muzeului din Cairo, p. 101, nr. 6089. 5i costume, pieptInIturi straine, ibidem,p. 104, nr. 6107.

179 Ibidem, p. 115, nr. 6188.138 180 Maspero, L'archéologie égyptienne, pp. 171-173.

0A-si

si

0


cnenesc pe cutare inscripii, min stela din a V-a dinastie, ce regi au servit 181. Cutarepreot, un pitic, pazeste si vesmintele regelui 182

Alaturi de preotii mindri si boggi, constituiti in atotputernicul corp, capabilsa rastoarne pe regi si chiar sa wurpe si sa-si transmita coroana, se gasesc, ca laSakkara, ermiti ascunsi in gropi de stincd si hranindu-se din daruri ale credinciosilor.

Cind se cunosteau mai putin antichitatile egiptene, se atribuiau preotilor singurilucrarile de arta, reputate deci ca sacre. Existenta unei clase de artisti nu se poateastazi tdgaclui. Se vad pe paretii mormintelor, linga alti mesteri la lucru, giuvaergii,lucratori in abanos, sculptori Avem chiar mentiunea, pusa de el insusi, a zu-gravului Ranofre" 3.84. Dar, data fiind perfectionarea mai ales a lucrarilor de metal,pe care o intilnim Inca de la primele dinastii comoara regelui Zer, din prima dinas-tie , intrebarea se poate pune dad n-avem a face cu mesteri importati si, fireste,din acea Haldee unde descoperiri mai recente au aratat cu cita fineta se lucra aurul,pe care Egiptul II aveainsa in mai mare cantitate.

Justi a cules, acum citeva decenii, o intreaga lista, incepind, pe vremea pirami-delor, de la Henka, reprezentat prin statuia sa, si Snofru, apoi de la Seti I, a ma-rilor mesteri egipteni, de la sculptorul Hi si pictorul Amen-uah-su. Ei au fostaflati mai ales in epoca Ramesizilor 185.

Avem si mormintul frumos, de granit roz, al lui Khufu-ukh, care se intituleaza,capetenie a tuturor lucrarilor regelui", supt a patra dinastie" 186 .

intr-o frumoasa fresca de pe un mormint din Teba, in dinastia a XV-a, se vedesculptorul Nebamun, facind libaiuni (linga un altar 187), intovarasit fiind de o fru-crioasa femeie, regina Thepu.

Sint aci tarani foarte saraci, fara pamint ori avindu-I numai in arena insadatori da de-a zecea", cum se zicea odinioara la noi, unui fisc foarte atent Si

181 Catalogul Muzeului din Cairo, nr. 45 (p. 4), nr. 88 (p. 5) : p. 7, nr.152 : p.9, n-le 224, 225.182 Ibidem, p. 8, nr. 160.188 Ibidem, p. 5, nr. 79.184 Ibidem, p. 82, nr. 4773. Un nume de sculptor, Ithon, supt dinastia a VI-a, ibidem, p. 91,

car. 6035.184 Geschichte des Altertums, p. 19.188 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 4, nr. 44.482 ReprodusA de G. Steindorff Tn Propylden-Weltgeschichte, I, la p. 392. 139

0

0

183.

0

0

0

0

ali

Istoriologia umana

precis ; sint proprietari prin cumpArAtura sau prin domnescul dar. Sint meFteri acAror prävälie, deschisd spre stradd, se inchide noaptea cu insä0 taraba pe care lu-creazd i care e prinsd cu un cirlig sus, cum se vede Inca in Hotinul rAmas de datindturceascd acum un sfert de veac. Ei se impart pe cartiere de bresle, ca in Orientulde astAzi. Sint mAcelari, restauratori", negustori de zaharicale. Sint berdrii, cAciaceasta nu e numai o tard a vinului. $i sint bArbieri care lucreaza coram populo, ca invechea Turcie. Sint negustori cu dughiand i negustori de piata.

Deasupra lor se ridicd functiondrimea.

4. Familia

Familia are acela0 caracter ca in Haldeia. Pentru cAsAtorie tatAl trebuie sA-0dea invoiala. El spune in contract : la din mina fiului meu contractul de cAsAtorieca sd se tie, in fiecare cuvint, de ce se cuprinde in el ; dau invoirea mea". Zestreanu e pomenita in cazul citat, dar barbatul asigurd hrana i intretinerea aceleia pe carea luat-o de femeie". Dacd o paraseFte, ii va plAti o sumd de rdscumpArare ; dacAmai ia o femeie, se prevede o amencld. Copiii cu sotia trec la moFtenire inainteatutu ror celorlalti 188

Aceea0 notd de practicism vulgar se afld i in sfaturile scribului Ani cdtre fiul sdu.El se va feri de femeia necunoscutd in ora0 nu-i va face cu ochiul Si n-o va lua de ne-vastA", cAci e ca apa mare i adincd i nu i se Ftiu valurile". Dar mama sd nuuite, silind-o sd se plingd zeilor. SA nu se a5eze inaintea cui e mai in virstd sau

mai mare. Dacd-I mustrA, sa tacd i sA rdspundA cu vorbe blinde. In templu sd se roagecu &dui in tAcere. $i mai ales, sd invete carte, cAci toti II vor asculta i vor zicedupd dinsul 189

S-a relevat marele rol pe care-I joacd aici femeia, de0 nu existd articole decod, pe deasupra datinei, pentru a-i asigura, ca in Haldeia i in Asiria, drepturile.Felul cum regina ia loc linga rege, situatia de cirmuitoare in numele ei, luind vegnintmasculin i nume masculin, pe care arogd, intrebuintarea lor la ospete ca muzi-cante i dAntuitoare, o aratd pe deplin. Aceasta i dA tArie societAtii egiptene.

S-a mers pinA acolo incit s-a spus cA femeia era aa de stApind in casa. frith sepArea cA barbatul era numai tolerat acolo 19°.

Ibidem, p. 39, nr. 2505 B.169 Ibidem, pp. 37-38, nr. 2505.

140 190 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient, I, p. 52.

si-o

si-o

lsa

0


Grija de femei se vede si in buletinul de izbindd al lui Ramses al III-Iea, care asi-gurd cã multdmita luptelor sale femeile puteau merge oriunde voiau, fdrd sd sepoatd atinge de ele un ticdlos" 191.

Grija de sotie e recomandatd de bdtrinul Ptahhotep : iubeste-ti nevasta fdrdcarte, hrdneste-o, impodobeste-o". Parfumeaz-o, bucur-o cit trdiesti ; e o avere caretrebuie sd fie vrednicd de acela a cui este".

Femeile bogat impodobite sau si aproape goale luau parte, purtind in mind florisau instrumente ale cultului, la marile procesiuni, princesele purtind dubla coroandlingd mamele, surorile, fiicele marilor preoti 192. Regina Taia, sotia lui Amenhotepal III-Iea, intr-o elegantd haind vdrgatd, poartd pe cap o admirabild coroand, impodobità

cu infatisarea vulturului plesuv al Egiptului, purtind el insusi o cunund 193.Elementul sentimental nu lipseste in legaturile de familie. Sotia regelui Pepi Ii

schimbd numele in Pepi e viata ei"3-94.

0 interesantd scend de ospdt egiptean, numai cu femei, le prezintd in costumelecele mai bogate, cu pieptdndturi foarte ingrijite, cu copiii impreund ; unele miros flori,pe cind altora acei copii Ii le aduc supt nas ; Ii oferd poame; in fund se vede bucdtarulcare gdteste 195.

Biruitorul Ramses, ajuns la virsta patriarhilor, a Idsat o posteritate care-I prezintaca pe un sultan din veacul al XVI-lea, cu imensul harem, hrdnit de toate rdzboaielesi cuceririle. I s-au socotit nu mai putin de o surd unsprezece fii si cincizecisi noud de fete 196, pe cind Akhenaton, mort insd tindr si avind necontenit lIngadinsul frumoasa lui regind, n-a Idsat decit sapte fete.

Un element de sensibilitate se adauga la ce stim despre problema morald internda lui Akhenaton ; pe o reprezentare sculpturald el Ii sdrutd una din fete, care-i stdpe genunchi 197. Aiurea, Ankhesemamon, sotia lui, ii atinge, iubitor, umärul 199. Tot

1" Ed. Meyer, Geschichte des &ten Aegyptens, p. 320.192 Q reproducere de relief la Wilkinson, Manners and customs of the ancient Egyptians, ;i

de acolo la Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, Geschichte des Altertums, p. 149. Costumefemeiesti, si cu lungi vdluri, cu cercei care atirnd ca ai doamnei lui Neagoe Basdrabd si cu un felde piepteni in cap ; o cingatoare stringe mijlocul supt un pieptar larg cu aripi si capetele atirndlungi. Peruca e bogata ;i foarte ingrijitd (ibidem, p. 157).

193 Dui:A Prisse, si la Spamer-Kaemmel, loc. cit., p. 189.194 Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 137. Dar un rege ulterior care vrea sd se

lege de vechea dinastie ii zice ; Pepi e sdndtos" (ibidem, p. 140).1" Oscar Jager, Geschichte des Altertums, BielefeldLipsca, 1887, p. 23.198 Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 293.197 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 14, nr. 471. V. si ibidem, nr. 476, p. 15, nr. 482.

Pentru opera de refacere a urmasului, Tutankhamon, ibidem, p. 17, nr. 560.198 Ibidem, p. 121. Cf. si ibidem, p. 123. 141

0

0

ti

0

Istoriologia umani

asa cind, asupra corpului celui de al doilea succesor al reformatorului nenorocit, patru.femei, zeite necunoscute, in colturi, isi intind aripile ocrotitoare 199.

0Si noua etica, plina de sentimentalitate, a lui Akhenaton, s-a transmis. Al doilea

Ramses tine ling el pe cite una din sotiile sale, el desmiarda pe copii. NiciodataAsiria, unde sotia monarhului apare numai la ospete, pe patul de parada, nu va pre-zenta astfel de exemple.

5. Legislatia

De la inceput chiar, in Egipt se pretuieste, se laucla in inscriptii, pe linga odreptate pe care, legal, a cunoscut-o si Mesopotamia, insusiri sufletesti care lipsescin acea tail. Mila de oameni, crutarea suferintii aproapelui, iubirea fa-Vä de slugi,iubirea, rasplatita, fata de cei ce atirna de stapin. In Imperiul Mijlociu atotputerniciistapinitori locali se arata ca patroni ai plugarilor si ai ciobanilor, dind fiecaruiadreptul lui, hranind pe flarninzi in vremuri de lipsa, ocrotind vaduvele, batrinii, copiii.Un altul impaca pe frati intre dinsii.

0Orice ratiune morala a noastra se arata acolo in germene, cu niste rafinari de

delicateta pe care nu le-au avut popoare de o civilizatie mai complecta si mai putindepartatä de noi" 200

0

Norme traditionale de drept au trebuit sa existe de la inceput intr-un stat"asa de bine organizat ca al egiptenilor, dar niciodata' un monarh al lor nu s-a crezut dator seidea un cod ca acela haldeian al lui Hammurabi si al inaintasului sau, desi spiritul deraspundere e asa de mare incit numai in aceastalaltä lume sufletul trebuie sa" treacaprintr-o judecata. In Cartea mortilor se vac], dar la o epoca de indeplinire aacestei civilizatii, Osiris si Isis tronind inaintea actului prin care Anubis cintarestedintr-o balanta de bronz, precisa, acest suflet, iar Thot-soimul inseamna rezul-tatul 201.

0 opera de legislatie i s-a atribuit si lui Menes2".

0

Preceptele de stat, sprijinite pe ordine si supunere, se afla Inca din a V-a di-nastie in insemnarile marelui dregator Ptahhotep.

199 Ibidem, p. 19, nr. 624.200 Aceleasi marturisiri de vialã dreaptà a mogilor la Maspero, I, p. 189 si urm.201 Luckenbach, Kunst und Geschichte, I, p. 13, nr. 14.

142 202 Justi, Geschichte des Altertums, p. 19.


Dacd nu este un cod in Egipt, decretele regale se transcriu in registrele dinMama said a lui Horus" 203. Interpretarea e lasatä nu numai guvernatorilor de nome,ci si notabililor din partea locului 204

Dar fart sd existe un singur cod, in care sd se stringd toate reglementarile, ne-voia de a se stabili dreptul de proprietate al fiecdruia asupra ogoarelor, amestecatecontinuu de capriciile Nilului revArsat, a trebuit sã provoace o legisla-tie agrard caren-a fost descoperitä 205

Pe departe egiptenii n-au cunoscut, in rdzboi si in pedepsele legale, cruzimea in-ventiva in chinuri a haldeenilor si, Inca mai mult, a asirienilor. Prizonierii apar maimult ca o frizä de ostasi care defileaza, dar in cutare ornament a pa'rtii de jos dintemplu se väd unii dintre dinsii legati, cite doi, de un stilp 206 acea legare de stilppentru biciuire care se intimpind in povestirea Patimilor Domnului".

Prada, si mai ales omagiul, e aici lucrul de cdpetenie. Cind se infatiseaza, laKarnak, animale si plante din tad le cucerite de Thutmosis al III-Iea207, aceasta in-seamnd ca un fel de reprezentare a insusirii pArnintului, cu tot ce produce si hrdneste.

6. Asethri urbane. Unitài administrative

In Egipt,si acesta un nume-atribut, caricaturat greceste si adoptat de popoa-rele noi in forma romand,la inceput a fost, card usurinta de a ridica ziduri pe careo dä argila in forma ei naturald sau ceramificatà prin foc, deci lard cetatea propriu-zisd, tot gruparea-altar. Si mai tirziu indigenii au ca ocrotitor, praznuit cu pompamare, purtindu-I in barca inconjurata de preati cdci conceptia Nilului-tata do-mina. , pe totemul lor animal, care mai tirziu numai va intra in mitologia oficialäimpusa de faraoni.

Aici se afld la inceput (in Memphis) o cetatuie de aparare si palate, dar nu untemplu. Lipsa mai multor orase-altare, desi Memphis e legat de cultul lui Ptah, deunde numele de Ha-ke-ptah (de unde Aigyptos-Egipt), si a fundatiunilor cetätenestide un alt caracter numele insusi i-ar veni de la un faraon , a fäcut s'à se vorbeascd,

203 J Pirenne, L'administration civile et l'organisation judiciaire en Egypte sous la V-e dynastie,in Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire", III, pp. 373-374.

204 Ibidem, pp. 374-375.205 G. Steindorff, in Propylden-Weltgeschichte, I, p. 292. Acolo se explici numele egiptean

al fluviului ; Haper sau loter, in general (p. 294).206 Maspero, L'archeologie egyptienne, p. 94, nr. 103.207 Ibidem, p. 95, nr. 105. 143

0

0

Istoriologia umanl

din cauza supravegherii faraonului la cladirea piramidei sale, de cetati-piramide" 208Se vorbeste insa de curtile de acasa ale unora dintre stapinitori si de palatele pe careei si le-au cladit pe urrna, acestea devenind astfel simburele viitoarei cetati, intocmaicum s-a petrecut lucrul si in evul mediu 209

Templul e acela de la Luxor, de la Deir-el-Bahari, Medinet-Habu si acela dela Karnak afore" de orasul regal. Primul cuprinde in aceeasi intindere mai multelacasuri : acolo, linga ale lui Amon si ale familiei lui, altele pentru vechiul zeu Mont,pentru alt zeu, Khons.

Preotii, cu tot respectul care-i inconjura si monopolizarea de dinsii a intregiiculturi intelectuale, stau in cuprinsul templului, si ei sint astfel la o parte de via-0utica si chiar publica, in genere, a societatii.

De la Akhenaton vine mindria unei capitale create de faraonul domnitor, dar ele intrecut prin aceea ca acuma nu mai e un zeu caruia i se inchina ctitoria, ci ea senumeste dupa numele insusi al ctitorului regal. Astfel, dad Seti I si Ramses al

II-lea restituie vechii Tanis splendoarea de odinioara, daca unui alt zeu al trecutuluii s-a inchinat noua fundatie Pi-tum, ei cauta a-si face noua cetate in apropierea aceleimarl de unde simt ca vine tot mai mult viata. De aici a venit acea casa int:ad-Ca alui Ramses", total inghitita de mlastini, a carei situatie, care era maritima , deschisavaselor lumii, macar n-a putut Inca sa fie descoperita.

0Greseala, in apropierea facuta de Ed. Meyer intre cetatile-altare si nome, sta

intr-aceea ca nomele sint teritorii taranesti, iar cetatile egiptene nu mari centre reli-gioase, ci in mare parte fund* faraonice.

Caracterul nomelor, atit de deosebit de al cetatilor-altare din Haldeia, se vedesi din aceea ca ele nu s-au mentinut in viata ca unitati politice, ci numai ca niste cir-cumscriptii administrative. Nici pentru cultul lor deosebit ele n-au luptat intredinsele, ingaduind de la inceput amestecul care se concentreazd de fapt in jurulfaraonilor, pentru care propria divinitate nu e decit o faç i un atribut. Daca oraseca Teba, Thinis, Hierakonpolis, Memphis, dupa lunga-i decadere, sint rechemate lao viata mai vie, indemnul nu vine de la propria vitalitate, ci de la noi imprejuraride geografie istorica sau de la vointa faraonilor, Acestia incepusera prin avearesedinta lor personala, lard un cult special decit, am zice, cultul propriu in legaturacu piramida vecina si, dupd o asa de lunga dezvoltare, Amenhotep al IV-lea, careface un zeu distrugind pe ceilalti, isi decreteaza si construieste o noua capitala, cum

208 j Pijoan, Historic del Mundo, I, p. 200.144 209 V. W. M. Flinders Petrie, Memphis I si : The palace of Apries (Memphis II), Londra, 1909,

po-

0

Egiptul societate1

nu vor incerca sã o facd mindrii regi asirieni, care sint niste reparatori de vechito, ca restauratori ai sacrului trecut sumeric. Pentru taranii din nome ajunge modestularhaic hram local, cu purtarea in procesiune supt baldachin a sfintului" lor mostenit.

0Fiecare nomd Ii avea o capitala" (nut) si un guvernator (hik), fiecare cu steagul"

ei ostAsesc si cu administratia ei anterioara, agricola si fiscald, judeatoreascd 210.

7. Locuinta

In epoca teband locuinta celor bogati are un caracter de elegantd si seninAtate :se vAd copacii livezii, gradinita cu florile, unde lucreazA roabe, perdele multicoloreatirnind deasupra unei sãli deschise, apartamente interioare cu feresti si, sus, o ga-lerie sprijinita pe stilpi terminati in floare de lotus : o lume se miscA acolo salutind,bind din vase, cu servitoare care aduc cele de nevoie, cu mici sclavi negri dojenitiblind de ingrijitoarea lor 211.

Cl Mita din cdrArnizi nearse, aceastd casa egipteana din epoca noud teband, cucurte si gradina, avea pind la cloud rinduri si se ajungea la dinsa printr-o poartä ase-menea cu a templelor, avind uneori si piloane. Pe lingd ce au dat sApaturile, se intiknesc in morminte planuri care o reprezintd in toate amAnuntele, asa cum o locuise,viu, acela al cdrui kha trebuie sa fie inconjurat de icoana realitAtii pe care o trAise 212,Plafoanele erau frumos lucrate cu ornamente lineare 213, cum se intilnea Ina insecolul al XVIII-lea in Orientul turcesc si balcanic.

Existau si farmacii de casd egiptene, ca aceea a cutdrii regine din VechiulImperiu 214.

Modestul palat al lui Akhenaton e acoperit jos cu platru zugrAvit 215. Al lui Ramsesal II-lea, gasit la Tell-el-Yahudieh, are o friza de flori de lotus 216. Acela de la Medinet-Habu, al aceluiasi rege, are pe poarta de gresie o placd de faiantd reprezentind pri-zonieri asiatici si negri, si o friza de pasdri fantastice 217. Dar aici avem evidenta in-fluentd, de altfel treceitoare, care vine de la adversarii asirieni.

210 Reprezentarea, foarte tirzie, a nomelor, In Justi, Geschichte des Altertums, p. 21. Lista sidescrierea lor, ibidem, p. 22 si urm. (cOlturi, chiar monede tirzii, harta).

211 Maspero, earcheologie egyptienne, P. 181.212 V. ibidem, p. 19 si urm.213 Ibidem, 22. 0 casä din vechiul Imperiu, ibidem, pp. 23-24.214 JUsti, Geschichte des Altertums, p. 54.212 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 19, nr. 627.216 Ibidem, p. 83, nr. 5115.217 p. 83, nr. 5117 : p. 83, n-le 5125-5129. $i la templul aceluiasi rege de la Tell-el-

Yahudieh, ibidem, p. 83, n-le 5135-5136.

C. 510

145

ce-

0

Ibidem,

Istoriologia umana

0in morminte se vad tipuri de case cu cloud rinduri, avind cite doud camere ; Iry

fata e cerdacul traditional pentru Orient, cu doi stilpi care sprijind ; ferestile augratii 218 : scaune si mese, paturi cu perne umplute cu paie 219 stau la indemina locui-torilor ; o curte se intinde in fata 22°. Coperisul e plan, cu terasa, ca intr-o regiunefard ploi, sau boltit, si o scard exterioara duce acolo 221 In curte sint cosare cu maimulte incaperi 222

Oameni calAri nu se \dd. Dar se circula in carute de lemn imbracate cu piele, careinfasura si rotile 222. Sint si sanii, dar, fireste, nu pentru iarna care nu asterne aicilapezile. Cum caii erau intrebuintati numai la razboi, se intrebuinteazd tractiuneaumand, ca la galbeni.

8. Megewgurile

-a gasit, in mormintul plin de toate minunile al lui Tutankhamon un instrumentpentru aprins focul prin invirtirea unui bat pe care-I pune in miscare un arcus ; se adaugasi festila care trebuie sa se aprinda 224.

0Pe lingd fluierul in legatura cu culturile de papirus si harpa Iui David", se intif-

neste la egipteni si o alduta, a cdrii infatisare hieroglificd e intocmai ca pind azi la noi.

0E si o veche civilizatie a pinzei, care se intrebuinteazd larg si la invelisurile, nu-

meroase, ale mumiei. Regii sint mindri de aceastd fabricare si, astfel, supt a sasea di-nastie, pe o bucatd de pinza, deosebit de bine lucratd, se ceteste : facuta de regelePepi" 225.

0

Ni s-a pastrat infatisarea rdzboaielor de tesut, simple si elegante, din epoca te-band (mormintele de la Beni-Hasan) 228, ca si acela pentru covoare cu figuri geome-trice 227, asemenea cu acelea care se vad si pe pinza corAbiilor minuscule din se-pulturi 228.

213 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 52, nr. 3651.213 Ibidem, p. 50, nr. 3352, p. 54, nr. 3675.220 lbidem, pp. 48-49, nr. 3271.221 Ibidem, n-le 3272, 3273.222 Ibidern, nr. 3274.223 Ibidem, p. 54, nr. 3676.224 Ibidem, p. 162, nr. 560.225 Ibidem, p. 46, nr. 3129.226 Maspero, L'orchéologie egyptienne, p. 289.227 Ibidern, p. 290.

146 228 lbidem, pp. 292-293.

Egiptul societatea

Covoarele joaca un mare rol in impodobirea egipteana ; ele servesc si ca inspira-toare pentru alte feluri de decoratii ; in Asiria noua ele acopar adesea paretii si pedinsele se calca in haremul regal, in odaile insesi ale regelui un mozaic imitindu-le 223.

Covorul egiptean23° era lucrat dupa forme lineare asemenea cu acela din sud-estuleuropean si partile vecine, dar el nu recla niciodata intr-o forma geometrica elementelenaturii vii.

9. Imbriicamintea

Tatuajul, prima imbracaminte, se vede pe cutare statueta de femeie, gasita insudul celui mai vechi Egipt 231.

imbracamintea pe care o vedem la portretele lui Rahotep si Nofret se reduce,pentru barbatul Inca barbos, la bucata de pinza care incinge partile rusinoase. Dinpotriva frumoasa regina, cu parul ingrijit pieptanat, desfacut in bucle, e infasurataintr-o subtire carnasa alba, scurf& si intr-o fusta. Poarta o diadema, care poate fide metal, impodobita cu flori si figuri geometrice, iar in jurul gitului e o salba bogatacare se termina cu mici pere, parind a fi de cristal 232. Podoaba precede astfel dez-voltarea vesmintului.

Bogatia stofelor de imbracaminte in epoca saita apare in rochia admirabila cunesfirsite figuri si inscriptii, in mai multe registre, a doamnei Tacusit" 233.

Ceea ce se observa in reprezentarea sirienilor si semitilor in genere, ca in mor-mintele de la Beni-Hasan, e mai deplina si mai bogata lor imbracaminte. Tesatura e detoate felurile; in mici pdtrate, in linii serpuitoare, in lungile rochii ale femeilor 234.

Se intrebuintau i mari mantali care acopereau tot trupul si piei de pantera.pentru preoti, and aveau sa-si indeplineasca misiunea 235.

229 JUsti, Geschichte des Altertums, p. 319.239 0 reproducere in Spamer-Kaemmel, Geschichte des Altertums, p. 1631231 Encycl. brit., IX, pl. I, p. 64.232 Mai bine la Luckenbach, Kurst und Geschichte, I, p. 12, n-le 11, 12.233 Maspero, L'archeologie égypttenne, p. 299.234 0 reproducere la Justi, Geschichte des Altertums, p. 105.239 Maspero, Histoire ancienne des peup/es de rOrient classique, I, pp. 53, 55. 147

0

0

4..44444 *644

f.........r. 1..:", ----.. ..., 49,....I..C....... 151:.....

a.m. ! .4......-.., , -4, ..-,...., c..... ..,,,,.

aa-----4 fr.--; a amigo -- .. ..,-1--...._e 0... t.

70,11,61 44 7.frit. 4.441 ..1.4.r,* 2_ 'Y.:it, ........1-..47. 7. 4.....

, ... ,.......g.".........-,,,,F

..........."..,.... .(2.,L1-4,4 }e,-

--- o+ c- ac.1.- /,,,... . .

4144./4 42. ........ ---- * 4-4.4 ....t 4. (2.......474!17-V" ,

40.,

cc-4 ..-i.:-

,

.-...-.

Mr.: ....... ,2'." 2..'

CA742 a. 3

/ corm7...ess. D., 4.0.--..s; (7-.---..-

V.

C.,22.--- ... s...., ..- ...1. ts, e.-

.Z-4

k14.

44: 41- 'it° 2042.4? 41- jp) .

Fig. 7. Fragment din cap. Egiptul

i48

#31

1111Milliri V... e.........

........A.S2.0-t; "....4.:. ammo.

44

/

7,,e.. ,.....-- .-

,...a ...: ...... .: ...."-S

...;. le-- -- . a r ,,,,,% -.---4- .-- ---lh 7.s...... -0(

.., 9 : .94 .or A Q"."-:,----,.7 i: fLa.....e

02-e-rw - p ...,,o-7 &

j2, .., 1,--4,.. A.... ,S6 -..

a-7.4w

4.1. ,,,,,....:6,77-01. ,,,, a-F.,-; Mr

(..1.. ""*. fie........-- ..--- i. .

. .--)

,...... tr... A'

.

, 4.54. A..*t (1"."1":"-^..... ....--., tr..: a 1214.A....

. ,

4.-74 a -A94-'''''. ' _12 YA---..1.1? --:

rh--1 .1. 4, V.....

"tii , ............*..1. - 1;0

it 61........

.

4 , - '''.. ."...

A utz,

alar-e""--'"1

,(1-szr;,res,1.

- 4L4c7--


10. Satul. Lucrul cimpului

Satul egiptean, pe care-I cunoastem prin inscriptii, in deosebire de cel mesopo-tamian, nu e niciodatä patronimic : nu e o familie care s-a asezat acolo, ci oameniadunati prin acela cäruia i s-a fãcut donatie de regele, de la o bucatä de vreme consi-derat ca proprietar al intregului teritoriu national, si atunci numele lui designeazagruparea. Altfel, zeii sint acei care numesc, sau proprietarul, care e si ereditar,aratd in nume care e productia, neuitind a se insemna si pe sine insusi 236.

Se admite Ca sdteanul, uneori minat cu batul, nu-si putea pArasi brazda 2", darnu e nici o dovadd despre aceasta, cum este pentru datoria lor de a lucra pe pdmintulregelui sau al stapinului. Cei ce lucreaza la piramide, la drumuri si la alte operepublice sint platiti In naturd, si existd conflicte de muncd".

Cu orice se adauga la orase, unde sint atitia mesteri si negustori, baza tarii sintacesti tarani care, din generatie in generatie, muncesc si nu se pling, sau nu li se in-seamnd, numai for, plingerile, atunci cind se compatimesc toate suferintele legate dealte ocupatii, afard de a scribilor" 238.

Reliefurile de pe mormintul lui Ptahhotep reprezintä toatd aceasta viatä dinVechiul lmperiu : lucrul la cimp, la vii, la culesul de papirus, paza vitelor asupra cd-rora se aruncd leii pustiului, atrasi astfel in cursd, cresterea pasdrilor, navigatia peNil, dar, aldturi, si scene de sport", cu trinte din cele mai incordatesi complicatesi chiar cu exercitii gimnastice de inaltä scoalä 232.

S-a observat cà pentru imensa muncd la piramide se intrebuinta vremea cind nuse lucra la cimp 240.

Cimpul se lucreaza cu un plug in care cormana are forma unei scari lungi241 ;fierul" e de bronz ; boii sint injugati prin frunte. Se sfarma brazda cu un fel deciocan si cu o unealtd in forma de imbläciu, dacd aceasta nu e infatisare neindemi-natecä a secerii 242.

238 Ed. Meyer, Geschichte des olten Aegyptens, p. 67.237 Ibidem. Marele relief al muncii la cimp in mormintul de la Sakkara al reginei Ti, ibidem,

la p. 68.238 - Grija de educatie pentru a deveni un scrib" se vede din aceste instruciii date de

un tatA arturar fiului ; As vrea sa iubesti stiinta ca pe mama ta... E mai insemnatA decit oricealta indeminare si nu o vorbA goall deasupra pamintului. Cel ce s-a ostenit sa scoatA din ea folos'Inca din copildrie, va ajunge la onoruri... DacA, o singurA zi, ai invAtat ceva de folos la Koala,e pentru totdeauna : caci lucrul spiritului mai trainic decit muntii este". (Si la Spamer-Kaemmel,illustrierte Weltgeschichte, Geschichte des Altertums, p. 157).

238 Reproducerea la Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, la pagina 116.2" Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12. p. 177.241 - La sdracii din Egipt, pe la 1887, se intrebuirrta Inca vechiul plug faraonic flra roti,

cum se vede pe reliefurile mormintelor. Ed. Meyer, op. cit., pp. 26-27. Pentru agricultura inEgipt, intinsa lucrare, bogat ilustratA, a d-rei Fernande Hartmann, L'ogriculture dans l'ancienneEgypte.

242 La Steindorff, in Propylden-Weltgeschichte, p. 304. 149

Istoriologia umani

0Dar nu e mai putin adevarat Ca, dupa cercetatorul hittitilor, B. Hrozq, agri-

cultura egipteand, ba chiar si cea chinezd, au fost influentate, la inceput, de a su-mero-akkadienilor din Mesopotamia, unde iarasi mihil gata Nag chema seiminta243.Dar temeiurile sint numai linguistice.

11. Exploatarea minelor. Drumuri

Lucrul minelor se facea In conditii asernanatoare cu cele de astazi, in Egipt, pinala lampa pusa pe fruntea lucratorilor si echipele de zi si de noapte care se succedau :s-a putut socoti si produsul lor2".

0Mari lucrari de drumuri, ca acela, cu cisterne, care ducea la minele de aur din

Nubia, erau considerate si ele ca un element al gloriei faraonilor.

12. Lipsa monedei. Schimburile.

Aceasta mare civilizaVe a putut trai, vreo trei mii de ani, fard moneda. Schimbulse facea in formele cele mai curioase. Astfel o reprezentatie de mormint prezinta peun negustor de ceapa, caruia i se oferd in schimb cloud lanturi de perle din sticläsau un evantaliu si niste foi de aprins focul 245 $i inscriplia cuprinde dialogul : Uitece frumoasä salba, care o sali placa ; e tocmai ce vrei", uite evantaliul si foile".$i el raspunde : Hai sa le vac!, ca sa pot fixa pretul". Sau se ofera pentru un parfumo pareche de Incaltaminte si un sir de perle de sticla. Dar de obicei metalul cintarit-One locul celui pecetluit ca monedd, si la fiecare prilej se face cintarirea. Inelele deaur Inlocuiesc si ele moneda.

0Inelele de aur se cintaresc cu greutati care poarta uneori capete de tauri sau

alta Impodobire. Pe vremea campaniilor in Asia ale lui Thutmosis al II-lea apar in cistigsi inele de argint.

0Dar statul saiIilor din a XXVI-a dinastie se tine material din altceva decit din acel

impozit pe care-I platesc localnicii, socotiti ca simpli embaticari" ai regelui, stapinpe parnintul intreg, Afacerile curente, care iau tot mai mult loc, cer intinderea scri-sorii curente, populare", demotice. Comertul grecesc strabate o tara a carei activi-

243 Comptes rendus" ale Academiei de Inscriptii din Paris, NovembreDecembre, 1938,pp. 518-519.

244 Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, Geschichte des Altertums, p. 163.243 La Maspero, in editia ilustratã a marii sale lucrAri Histoire ancienne des peuples de l'Orient

150 classique, I, pp. 323, 325.


tate in acest domeniu se marginise pind acum la modestul schimb intre fiii ei dincetali care n-au avut niciodatd o adevdratd valoare economicd. $i in acest domeniusintezele viitorului se pregdtesc, Alexandru cel Mare venind numai la capdtul uneilargi patrunderi, pentru a da lovitura decisivd cu sabia. Negustorii greci din Miletsi Halicarnas, din insule, ca Samos, stau lingd indraznetii cdutdtori de aventuri mi-litare rentabile. Un domnitor al Corintului Ii va numi fiul Psametik 2". Dar amdnun-tele acestei transformatoare patrunderi si integrari apartin altei dezvoltäri.

13. Scrisul

Semne izolate sau in grupe care nu se pot explica sigur se semnaleald siin Egipt,in epoca neoliticd tirzie 24'.

In locul argilei mesopotamiene, bund pentru orice, si pentru facereaomului",aici nu e la indemind decit gresia sau piatra tare, bazalt, sienit. Pentru scrisul curentse intrebuinteald deci fragmente din aceastd piatrd, asa cum iese din marile lucrdri 248,sau, mai tirziu, ca la greci, hirburi. Pentru ce trebuie sã ramiie se fabricd, prin mij-loace tehnice complicate si de o mare delicatetd, papirusul din maduva trestiilor Ni-lului, material din nenorocire menit distrugerii la orice atingere cu umezeala, asaIncit o mare parte din ce ni s-a pdstrat vine din intrebuintarea hirtiei netrebnice"la invelitul mumiilor.

Nu e greu sd se vadd cA scrisul egiptean sau fenician, evreiesc, ca si cel american249,vine din insdsi dezvoltarea icoanei lucrurilor despre care e vorba. Dar se admite cdsi cuneiformele, ale cdror cuie" se pot mai usor imprima in argila umedd, deve.nind inscriptie", au aceeasi origine, fdrd a se fi gasit insd nici o treaptd intermediard,

De vreme, din vechile forme sacre se merge cdtre nevoile practice ale vietii.Astfel, Inca* din dinastia a Xl-a, se pun in morminte inscriptii in scrisoarea ieraticd,nu in cea sacrd, hieroglifica 259 .

Numai in timpul din urmd s-a gäsit in peninsula Sinai, la minele de turcoald dinSerabit-el-Khadim, cea mai veche scrisoare alfabeticd pe care o cunoastem pindacum, socotindu-se cà formeazd o legaturd intre scrisoarea hieroglifica egipteand sialfabetul denician», datind poate din secolul al XII-lea" 251

2" Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 369.247 G. Steindorff, In Propylden-Weltgeschichte, p. 307.2" Pe dinsele se scrie literaturd" si se fac desemnuri capricioase (Catalogul Muzeului din

Cairo, p. 81, n-le 4766-4790 : pp. 41-42, nr. 2511).o mai2" Al cdrui caracter ideografic trimete la veche rag, de la care venitii din regiunile

mongolice au Imprumutat acest fel de transmisiune.2" Catalogul Muzeului din Cairo, p. 10, nr. 300.224 Ibidem, p. 94, nr. 6054. 151

cc

cc

cc

Istoriologia umanä

14. Sisteme metrice i cronologice

Mäsuratorile trebuie sd vie Inca din timpurile preistorice, 0 aratd, si in Egipt,intrebuinlarea palmelor si degetelor ca unitaTi 252

Inscriptiile aratd a un sub-sistem cronologic, pe IMO' acela dupa culegerea im-pozitelor, era in legaturã cu anumite evenimente militare. Astfel : anul cind am bAtutpe poporul antiu" (dinastia Irina) sau cind am bfitut si biruit pe cei din Egiptul-de-jos".

0Calendarul solar de 360 de zile, cu un adaus de zile suplimentare, a iesit, aläturi

de socotelile de timp supuse la reglementarea dupa plac a regelui din Babilonia, de laegipteni.

152 262 Ibidem, P. 86, nr. 5519.

Religia

1. Caracterele generale

in prezentarea religiei egiptene, opera de o mare complicatie intelectuala,si cu scopuri interesate, a precrtilor trebuie marginita numai la vremea ei, care etirzie, caci altfel s-ar atribui unei societati care, in materie de cugetare abstract&n-avea aceeasi inteligenta ca in creatiunea unor admirabile opere de arta, puteri carear fi intrecut-o cu mult. A face altfel e a plati bogatia amanuntelor cu o fatala confuzie,uneori indescifrabila. Si, iarasi, a pretinde ca putem, cu mintea noastra de azi, saintelegem ceea ce minti traind in simboluri gaseau natural, e a ne face iluzii.

ldeea abstracta vine de la greci. Prin ea, pe linga vechea taina, cu ingrijireascunsa de preoti, cOlturile vechi, a caror urmare stricta se lasa semi-culturii etio-pienilor, se confundä in notiuni superioare. Astfel grecii ramin la naiva lor poeziereligioasa, a carei origine trebuie infatisata aiurea, dar prin tendinta lor spre idee,alte popoare, carora aceasta poezie le lipseste, pot fi aduse la o sublimare" a credin-telor lor. Simbolica" lor n-a putut sa ramiie fara influenta si asupra noului crezegiptean 253.

CiviIizaia egipteana e, ca si cea europeana din evul mediu, in acel sens demo-cratica", pentru a intrebuinta un termen actual curent, cä prin scrierea ideografica,adausa in proportii asa de mari la statuarie, ea initiaza pe fiecare in ce trebuie sa stie,in ce e capabil sa irrteleaga in ce priveste religia, care nu e un domeniu al gindirilsi organizarii sociale, ci originea prima si sensul mai adinc al tuturor legaturilor dintreoa men i .

Aceasta admirabila civibizaie reprezinta cea mai deplind strabatere a realuluicu misterul, a divinului cu umanul. Regele este un zeu, un om de sarna poate fi di-vinizat pentru meritele sale ; in schimb zeii stau la indernina oamenilor, si nu odataei servesc pe zeii care guverneaza in numele lor. Osiris" se poate inmorrninta simumia reprezinta, dar intr-o epoca foarte tirzie, un om cu cap de soim 254. Intr-unmormint de mare preot, tirziu, fiecare din partile corpului celui mort e identificatacu o divinitate speciala255.

253 in aceastà ultirna privima v. si Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p, 377.254 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 50, n-le 3473, 3474.255 Ibidem, p. 92, nr. 6036. 153

0

0

0

Istoriologia umand

2. Divinitacile

0 religie generala a cimpului a fost Inca la inceput, ridicind altare pentru celedintii roade rdscumparatoare. Pe urmA, operatiile agricole, ca la vechii romani, IiconservA zeii : Osiris e i Nepsi-griul care nu piere, fiind tdiat cu cutitul", ci seridicA i el la cer ; el nu e, firete, fArà legatura cu caracterul divin al apelor hr.&initoare. $i s-a vAzut o uniune a Nilului si a Pdmintului in casAtoria lui Osiriscu Isis,marea zeitã a fecunditAtii universale" i in crima lui Seth contra fratelui Osirisarfifierul secer*ilui contra griului copt, care va invia insd, prin grija lsidei. Särbd-tori au fost instituite pentru a insemna aceste faze in dezvoltarea naturii divinizate.Dar, cum s-a recunoscut, ca sä avem misterul" sacru, gata de a fi jucat inainteacredincicOor, trebuie sä se meargA pina la dinastia a XII-a 256 $i evolutia va mergernai departe, ieind la iveald mai ales credinta vieii celei vepice,

0Dacd se lasä la o parte tot ce s-a tesut in jurul lui Osiris, prin suferintele sale in

acel4 timp om, cu toate rosturile familiare, i zeu, Egiptul n-are ca Babiloniadupd dinsa, Asiria, eroul reprezentativ.

0Si aici avem familiile de zei. Astfel Amon din Teba are ca sotie pe Mut

ca fiu pe Khons, fiecare pdstrindu-si acolo läcasul deosebit, dar in legatura cu ce-Jelalte. Dar and ei sint infAtiati impreuna, zeita sotie nu poartä imperialul inve4cle cap al sotului, i in cutare zugraveala pe papirus, infatiind marea judecatd a mor--tilor, dacd Osiris e infatOt cu o tripla coroand, Isis, cu mult mai mica, se ascundela spatele lui 257 Isis (Ese) e sotia lui Osiris i mama lui Horus : tatal i mama sintKeb i Nut, care au ajuns a fi considerati ca : pamintul i cerul. Are i o sord, Ne-phtys 258.

Evident cd astfel de alcAtuiri antropomorfe nu se intilnesc la singuratecii zeizeite vagi ai vechilor nome (Min, Neith, Bast din Bubastis, Etom, Outo, Ophois,etc.), care, de altfel, sint capabili de evolutie.

Cu vremea, ca pentru Osiris, Isis, Horus, intregi povqti populare se tes, ard--end putinta, ca la greci, a creatiunii mitologice la natie 259 : de multe ori aceste nara-tiuni sint contrazicAtoare.

De0 aid nu e o viatd pastorald ca in Haldeia, luna, zeu masculin, joacd un marerol in rinduirea vremii i in legatura cu grija de sAmAnAturi a unui popor practicind

256 A. Moret, Rituels agraires de l'ancien Orient a la lumiere des nouveaux textes de Ras Shamra,In Annuaire de l'Inst. de phil. et d'hist. orientales", Ill, p. 311 si urm. Cf. de acelasi, Au tempsdes Pharaons, Rois et dieux d'Egypte, Mysteres egyptiens, 3 vol., Paris, 1923. Moret vede (In Le Nil,passim) in aceste rituri simbolice aportul cel mai original si mai fecund al civiliza-tiei egiptenela civiliza-tia umand" (v. si Annuaire", p. 323, nota 1).

257 Luckenbach, op. cit., p. 13, fig. 14. Cf. ibidem, fig. 15.252 Pentru felul cum se reprezintä deosebitele divinit4i, o veche listä, utill, In Viardot, Les

merveilles de la sculpture, Paris, 1869, pp. 12-17.252 Flinders Petrie, Egyptian tales, Londra, 1895 : Maspero, Les contes populaires de l'Egypte

154 arcienne, ed. a 3-a, Paris, 1906.

si

si

si

Egiptul religia

agricultura. Re, Amon-Re, zeul luminos, se aseazd in fruntea celor asa de multi side o origine atit de deosebita. Nu vor lipsi i zei astrali in jurul lor, si de altfel in-chipuirea vie a egipteanului tese asupra acestor divinitati ceresti nesfirsite simboluri

povesti ! Superstitia populara s-a unit cu interesul preotilor pentru a sfinti lucruri,fenomene si oameni pind la nesfirsit. Mare le numar de inscriptii ingaduie intrareain acest haos divin fard a se putea gasi linia conducatoare, Secretul preotesc de carese va plinge Herodot venea din caracterul indescifrabil al constructiilor locale si per-sonale 266.

Apis-Hapi boul 261, care la moarte devine si Osiris (de unde Osiarpis, Se-rapis), vine dintr-un totem de noma, apartinind regiunei Memphisului, unde, inSerapeum, s-au gasit saizeci de astfel de zei", cu notele lor cronologice si genea-logice ; Anubis e clinele, sacalul, Bes, jumatate leu, jumatate om, Hathor vaca, Horussi Re soimul.

Isis pare a fi capatat mai tirziu numai legatura cu vaca 262, pe care o intilnim inconceptia eroica la greci. Khnum are capul de berbece. Secmet e infatisata ca leoaicd,Selchet, scorpie. Teneret ca ipopotam, Thot ca un ibis, dar si cu cap de maimuta.Ubastet e pisica.

Crocodilii sacri au inceput a fi divinizati intr-un cult local. Se vede si crocodilulcu cap de soim, icoana a zeului Sebec-Re 263. Horus suit pe crocodili" e stela care Impiedeca duhurile rele de a intra In casä2".

0Caracterul bizar al unor divinitati ingaduie reprezentarea lor cu un simt de

imaginatie pitoreasca : astfel cind, in barca sa impodobita cu flori de lotus, supt unbaldachin, apare zeul cardbus, Khopri, reprodus cu trupul sau de insecta deasupraunui trup uman, imbracat, fard miini, dar cu genunchiul indoit265.

Alaturi insa cu acesti monstri, zeita Nuit, apare purtind pe cap un enorm or-nament de pene ; cu bra-tele ridicate intr-o miscare de o eleganta deosebita, ea poartape trupul subtiratec toate stelele inchipuirii 266.

260 Pentru zeii locali, uneori fait' nume, v. Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 32qi urm. Invdtatul istoric al antichitatii cautd pentru toti zeii egipteni termeni de comparatie aiurea,amestecind consideratii de istorie a religiilor in genere, si cautd a clddi, fãrá distinctie de epoci,un sistem, ceea ce are neajunsurile sale (zei locali, demoni, intrupdri animale, divinitati superioare).

261 Dar v. si zeul-taur Bukhis, care e din sud, Catalogul Muzeului din Cairo, p. 111, nr. 6159.262 F. Llewellyn Griffith, in Encycl. brit., XIV, p. 872, V. M. C. Gaillard, La faune momifiee

de l'ancienne Egypte, Londra, 1903.263 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 80, nr. 472g.264 Ibidem, p. 81, n-le 4750, 4751.266 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, I, p. 139.

266 Maspero, op. cit., I, p. 86. Dar vezi si chipuri cu evident& intentie caricaturald (ibidem,p. 130) si 'inainte de a se lua din Siria monstruosul si hidosul zeu Besa. 155

:

gi

0

Istoriologia umanã

Zeu e Ii Nilul, cum zeu poate ajunge, de altfel, un functionar merituos, cum inorice om e, mai mult sau mai putin, zeul._El are o sotie, pe Maruit, vedem inornamentatia mai tirzie a templelor 267.

0Memphis 268 a fost ori ba, de la inceput, oraul zeului Ptah, dar se admite ca la

Teba patronul, pe vremea cind era aici o nomd strinsa in jurul zeului-totem, eraobscurul zeu, indata intrecut, Mont. Numele ei ulterior, dupa acela de Nesi, aratadependenta de zeul Amon : Ne-Amon, dar in apropiere era Ii locul de inchinare alzeitei Hathor.

S-a observat 269 ca zeii cei mai multi sint din Delta, ceea ce ar presupune un procespolitic ca la haldeeni, prin influenta semita.

0TO nu fac prin adunare, ci prin esentei o singurd lume.Icoana a acestei sinteze care nu cunoate teritorii 1i natiuni e acel0 vultur, intr-o

prezentare dupa caracterul lui in deosebite clime, pe care l-am gasit in stela hal-deiana, care se inf4ieaza la hittii, deci la toti locuitorii Asiei Mici, 1i care pe pla-fonul cu nesfirite astre al templelor egiptene, in chipul acviIe goIae, I1i intinde lar-gile aripi albe, tivite cu negru, intr-un ap de larg tip decorativ 2".

3. OrEanizarea cultului

Ca in viitorul Imperiu otoman, zeul are, pe linga movtenirea sa, proprietati carei se atribuie prin cucerire l a caror administratie e incredintata corpului preotilor.

Intr-un naos de lemn sau de piatra e tinut sa fie, adesea intrupat in formaumana, zeul, ale carui rosturi sint sapate 1i zugravite pe pareli. Statuia divina pri-rnete intrebarile regelui 1i, dind din cap, da raspunsul aprobativ, cu ajutorul preo-

222 Numele profan" al Nilului e Aur, Justi, in Hertzberg Justi, Geschichte des AltertumsP. 12.

222 Clruia i se spune, In Sud, Nekheb, cu zeita Nekhebi, la care se va adaugi o treimeurratoare, Encycl. brit., IX, P. 80.

229 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, P, p. 77. V. si ibidem, P. 79. Se face o osebire geogro-fica a zeilor, mai ales in ce priveste cultul animalelor, care skit fireste vechii totemi ai nomelor,dar nu, cum o si observA, ca suflete de strAmosi, cad Intre aceste animale sInt si de cele impure.$i aici revine el insd asupra zeilor de caracter general (p. 83 ;i urm.), dar de fapt ei nu sint decitdezvoltarea de-a-lungul veacurilor a celorlalti. E mai mult un capitol de religie comparatá In sensulsociologilor. E i aceeasi tendirrp de a descoperi un vechi monoteism. Pentru sacrificii umane,p. 99, dar v. si p. 100.

156 2" Maspero, L'orcheologie égyptienne, I, P. 96.

0

i-i

0

0

-

Egiptul : religia

tilor, talmaci recunoscuti ai unui grai care nu ajunge la urechile omenesti, si, dup.Iegiuitele purificari, supusi impulsiilor misterioase ale zeului 271

0De fapt templul si edificiul lumii, asa cum V Intelegeau egiptenii, sInt lucruri

asemenea, care se acoperd deplin, fiind numai cloud planuri de viatd suprapuse pentruoameni si zei, pentru vii si morti, necontenit amestecati Intr-un singur corp mistic.De aceea cerul e de amnia sau de fier, i insemnat in zugrdvire cu coloarea acestuirar metal, introdus acolo mai firziu, si el se sprijind pe pilastri ca aceia care sustinacoperisul in terasd al Idcasurilor de Inchinare.

In legaturd cu cultul dominant al soarelui, mialdnoapte i miazdzi se 'impart incuprinsul templului, fiecare din aceste diviziuni avindu-si zeii Si productiile care lise oferd 272.

.0

S-a gdsit reprezentarea policandrelor care cradeau o lumind slabd lungii insirdride incdperi la Karnak si p'ind la 365 de metri 273, in taina ce pare fdrä fund, princare trebuia sd se rdzbeascd numai de initiati Old la cdrndruta zeului unde, pe lingdpreotii cared servesc, regele Insusi nu trebuie sa pdtrundã cleat la anumite zilesi ceasuri si intr-un vesmint de ceremonie amintind animalul, totemul sacru din cares-a dezvoltat persoana divind.

La taind participd si lucrul sfint asupra Cdruia se indeplineau rituri care ne-aurämas necunoscute.

Prin gratia suveranului, si particulari puteau sa-si puie chipul prin temple. Eleaveau un scop ritual : acela de a se oferi, pe piatra care le Intovdrasea, sacrificii pentrupomenirea celui mort 274.

4. Reforma Itil Akhenaton

Ar trebui sà priveascd cineva din punctul de vedere al preotimii din Teba, careIntrebuintd revolutia regald ca sä uzurpe pentru seful ei coroana, dacd nu vrea sã

271 Maspero, L'orcheologie egyptienne, p. 110-111.272 Ibidem, p. 99.273 Un plan de Dlimichen, in Justi, Geschichte des Altertums, la pagina 226. Cf. si ibidem, la

Susa, p. 230. Numeroase alte reprezentari de temple pe paginile urrnatoare. Foarte frumoasS, aceiaa templului cu terasa de la Deir-el-Bahari, la p. 240, si a templului in sena de la Ipsambul, lap. 244. 0 larga prezentare de picturà dintr-un mormint de la El-Kab, la P. 246. Aceste pagini for-rneazd un adevärat ghid" al antichitatilor tebane.

274 Maspero, L'archéologie egyptienne, pp. 108-109. 157

c.

Istoriolog la umanl

recunoasca actul de genialitate politica si intelectuala a celui care si-a integrat insusinumele in miscarea pe care, pentru citiva ani, a dus-o la bun capat 275.

Daca ea s-ar fi mentinut, folosul pentru Egipt si deci pentru viitorul omeniriiar fi fost imens. Un mare imperiu scapa de supt povara unei religii imense siconfuze, careia pentru a i se gasi un sens trebuie sa se recurga la superstitiilemagice care intr-adevar au prins, indata dupa reactiunea biruitoare, tot cimpul.Ceea ce se pretinde a fi fost mai Malt si mai pur in doctrina mistica ar fi devenitfatis, zeii locali, de odinioard, amestecati cu hurta intr-un panteon diform, ar firedevenit sfinti protectori in singur vechiul lor hram. Libertatea artei de a vadialt suflet ar fi pus in valoare tehnica admirabila de care dispuneau acesti mesteride o stricta scoala, care invatau pina atunci sa mearga in numele unor inaintasi deun mileniu inainte278. Ceea ce la evrei, cu conceptia lor practica, ingusta, a ramasatitea veacuri inchis in marginile unui popor marunt si unui stat sabred si nesigur,s-ar fi putut intinde prin marile razboaie pe care le-a pornit indata Ramses alII-lea, asupra tarilor celor mai departate, devenind astfel un bine al umanitatii,

0

Formula zeului unic, asa cum apare reprodusa in Monumentele lui Lepsius2776e mai absoluta si mai exclusiva decit a lui lahveh, care trebuie sa fie supus incala multe revizuiri : singurul Dumnezeu viu, ling care altul nu mai este, a caruilumina toti oamenii o aclarna, laudind pe facatorul lui", facator si tiitor" (cf. atoate tiitorul" crezului crestin) al cerului si al parnintului si a toata fdptura" (totacolo : vazutelor tuturor si nevazutelor"), cad el e acela care invie toate si däviata si pruncului in sinul mamei sale" 278.

0

Ed. Meyer a ridicat278 si chestia averilor care puteau reveni regelui din con-fiscarea bunurilor atotputernicului cler. Desigur Cd i de aceasta trebuie sa se tiesarna in singurul act religios revolutionar pe care-I cunoaste antichitatea orien-tall Cad, de fapt, masura luata in Egipt e intru total asemenea cu lupta contraicoanelor, deci a sfintilor, pe care, si pentru acest motiv, a trebuit s-o inceapaImperial bizantin.

275 - Pentru reforma lui Akhenaton, ;i Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 261si urm. La Inceput el isi zice Inca fiu al lui Amon". Inainte de a-I Inlocui cu Re-Harmachis, darfara capul de soim al lui Horus. Se distruge numele lui Amon si In inscriMiile lui Thutmosis atIII-Iea. El e Inlaturat si in numele mai vechilor regi. Parintelui i se zice numai Nebmarè. Scenafamiliei regale Imparlind daruri unui demnitar si ibidem, p. 267.

276 i in anume chipuri ale lui Ramses al II-lea Ed. Meyer afla o expresie moale, aproapefemenina" (op. cit., p. 293) a carei origine nu e greu de gasit. Acela pe care-I cla la pagina 295 e,In adevar, de o expresie In deosebi delicata, cu un profil aproape elenic.

277 III, passim.278 Restul imnului si la Ed. Meyer, Geschichte des alien Aegyptens, p. 268.

158 279 lbidem, p. 264.

Egiptul : religia

0Actiunea lui Amenhotep al IV-lea era de altfel pregatita. Amon-Re fiind so-

cotit ca un rival fericit al vechiului Osiris, s-a trezut ca se poate descoperi o se-cularizare a vietii religioase". Mortul nu se mai judeca de zei ; el atirna de jude-cata mediului social, care care se adreseaza pentru a fi ajutat in viata de din-colo de mormint 28°.

5. Viata viitoare

Spre Muntele din Apus" merg sufletele pentru ca asupra lor sa se *hide-plineasca mitul osirian281.

0Notiunea sufletului e intrupata in inima, care se cintareste in scena

din Cartea mortilor. De aceea e pusa in morminte deosebit, intr-o sticla plinade lichidul pastrator. Dar alaturi de acest receptacul al nemuririi e umbra pejumatate vie, legata de toate nevoile si poftele trupului, care e dublul supravie-tuitor al omului, kha. Atunci and nu se poate alta rechemare la ce a fost, se punsi numai capete de piatra, ca in mormintul care cuprindea portretele unor rudeale lui Khefrenz82. Sufletul poate primi o forma animalica, a soimului cu cap deom, pentru a vizita pe kha in mormintul lui283. Credinta in inviere e puternica ;o vedem intrupata in grauntele de orz ingropate cu Osiris, care, stropite, germi-neaza284. Dar o ramasita se pastreaza din vechile credinti, care vad in mort un dus-man al celor vii ; de aceea cetim un ordin al zeului Amon care opreste pe princesamoarta Neskhonsu de a face vre-un rau vaduvului ei so1285.

De altfel si animalele sint socotite ca se impartasesc de aceasta viata ; caanimale sacresint astfel pregatite ca mumii, dar numai acelea care erau Tinutesi hranite in temple, tot felul de dobitoace, pina la maimuta si crap.

0Maspero defineste astfel pe acest kha : o proiectiune colorata, dar aeriana

a individului" 286: in fats, i, mai pe urrna, alaturi, stateau alte forme ale nemuririi ;sufletul, bai, in chip de pasare" de unde, supt influenta scolii din Alexandria,la crestini, Duhul Sfint in chip de porumb, cocor, soim simplu sau soim cu capde om", ori o umbra neagra : khaibit, o silueta luminoasa : iakhu, khu". Pentrua 'Astra pe kha trebuie pastrat insusi trupul 287, de unde mumia. Dar kha ramine ne-

20 Alfred Hermann, In Forschungen und Fortschritte", XVI (1940), p. 352.281 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient clossique, I, p. 197.282 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 87, n-le 1003-1006.283 Ibidem, p. 50, n-le 3382, 3383.284 Ibidem, p. 51, n-le 3614, 3615.286 Ibidem, p. 57, nr. 3783.286 Maspero, L'archéologie égyptienne, p. 112.287 Ibidem. 159

istoriologia umana

despärtit, pe cind sufletul poate cerceta pe zei in cer si se intoarce inapoi latrupul parasit o clipa,, ca un drumet, care, dupd citva timp, se intoarce acasd"228.

G. Steindorff socoate cd nu poate fi vorba de un kha in calitate de dublual omului, ci numai de un spirit ocrotitor ; e adus la aceasta de nepotriviri intreinfatisarea lui si a statuilor si de titlul de spirit bun", dat de greci 289.

6. Cultul mortilor

Mumia imitd pe prima dintre ele : a lui Osiris. Mortul devine astfel legat dedivinitate si, prin urmare, si el poate spera ca acesta, dupd suferintele lui pe pa-mint, sA se inalte la cer, pierzindu-se in soare.

0Procedeul de mumificare ne-a pdstrat, cu multd asernAnare, trupurile regilor

de la insusi Ahmosi liberatorul, asa cd avem inaintea noastrd fiinta, relativ intreagA,a primului si ultimului din Thutmosi, a lui Seti I si a fiului, al doilea Ramses,a lui Amenhotep al III-Iea si a fiului, revolutionarul omonim.

0Mumificarea se dezvoltd din uscarea trupului, cum se vede din pAstrarea

obiceiului si supt a V-a dinastie, and, in locul sicriului, e numai sal:A-tura in trun-chiul unui copac 290.

0Cu vremea numai lada, inn informä, care cuprindea mumia, a cdpAtat pro-

portii si, de la o vreme, invelisurile se inmultird, impodobirea crescind si ea inproportie.

0Faptul cd in mormintele din epoca mastabelor mortii culcati, in atitudine

cinchitä, ca in America de Mijloc, mai sint mumificati, cd linga ei sint elementede ceramicd, si acela cd materia necesard pentru bitumizarea" corpurilor nu seaflA in Egipt, nici in vecindtate, ca si, de sigur, evolutia ideii religioase despre ne-cesitatea unei baze de substanta umand pentru nemurirea sufletului, trimet la ace-leasi imprumuturi dintr-o Asie care nu poate fi, cum s-a propus, Siria, tard decivilizatie imprumutatA ea insäsi, ci numai Mesopotamia.

0La elementele de culturd care aratä dependenta Egiptului, mai tirziu, de mai

vechea Haldeie, e chiar obiceiul mumificArii. Pentru aceasta se intrebuinteazd smoala,

288 Maspero, op. cit., p. 113.288 Ed. Meyer (Geschichte des Altertums, 12, pp. 63-64) nu arata convins (si despre o incer

care de a explica prin alimente").288 Catalogui Muzeului din Cairo, p. 45, nr. 3100. Pentru cel mai vechi sicriu de acolo (dinastia

160 a X11-a), ibidem, nr. 3101.

Egiptul : religia

dar in tot cuprinsul vaii Nilului ea nu se gaseste, pe cind Siria palestiniana cuprindeIacul asfaltat" al Marii Moarte. Diodor de Sicilia vorbeste, de alminterea, deexportul asfaltului (greceste &acpocAtoc, ce nu se strica") in vechiul Egipt 291. Infa-surarea mortului in giulgiu, la evrei, fara grija unei conservari oarecum integrale,pe care n-o cere, aici, o religie deosebita, e in legatura cu mumia care va juca unasa de mare rol in cultul egiptean al mortilor. Dar ce e in Palestina vine, aproapein intregime, din Haldeia. E de observat Ca acolo n-avem nimic care sa arate condi-Idle de ingropare, pe cind in Elam, in timpul din urma, s-au gasit morminte deun alt caracter.

Mormintul e facut asa incit mortul sa poata primi ofrande, dar in camaralui nimeni nu poate patrunde fãrà pacat 292.

Mastaba nu era fart ornamente, cu sens funerar si religios, in legatura cusensul insusi al ingroparii ; mortul, care uneori e in vasul menit sa-I treaca inalta lume, e infatisat ca portret, zugravit ori sculptat unul sau cit de multe,putind inlocui pentru kha un corp pulverizat de la sine sau distrus, pindind adu-cerea ofrandelor ori coborindu-se spre ele, ori, pentru ca uitarea sa nu-I lase vreo-data nemincat, alimentele sint zugravite pe vasele depuse o data pentru totdea-una, cu lista si socoteala lor intreaga. Pe parete se vede si cum ele-i sint adusede slugile care se vor succeda de-a-lungul timpului. Astfel, kha se privea pe zidmincind si bind, si el minca si bea". Supt planul unde se inalta chipul lui, muzicantisi dantuitori ii fac petrecere la masa, si nu lipsesc bufoni si femei de placere 293.

Si de aici ideea ca trebuie infalisata gospodaria de unde veneau darurile,asa incit invia intreaga in jurul celui care o paräsise numai ca aparenta294.Dar, in deosebire de ce se va infalisa pe urmä, cel care continua a trai e redatin proportii mult mai mari decit toata aceasta lume care vine care dinsul 295

Jertfa insasi era compusa din obiecte care cuprindeau in ele un kha, i acestase desfacea supt binecuvintarile preotului si mergea sã hraneasca pe kha al mortu-lui din groapa 296. Si statuile zeilor, acum disparuti, aveau un kha derivat din zeulinsusi pe care-I reprezentau297.

Carabusul, insecta care nu-si are tovarasa, ci invie din el insusi, devine sim-bolul invierii si de aceea el e pus, cu precepte din Cartea mortilor in spinare, pe

291 Smoala se aducea si din apropierea orasuIui sacru Ur, intrebuinVndu-se si in industrie.John Punnett Peters in Encycl. brit., XXVII, P. 784.

292 Maspero, Corcheologie egyptienne, P. 113.292 ibidem, P. 125.294 V. ibidem, p. 121-123.293 ibidem, p. 124.296 Maspero, L'orchéologie egyptienne, p. 109.211 ibidem, p. 110.

12 c. 510

161

viata insasi

0

0

tistoriologia umanä

inima-suflet a mortilor, in morminte; alte ori sint legaTi cu un inel sau o sfori-cica de inelarul miinii stingi sau risipiti in camera mumieim.

0Nimic nu-i lipsWe mortului din ce-a avut in viap, nici capatiiul de piatra,

sapat cu figuri divine sau misterioase, simbolizind, in epoca tebank de fapt o In-viere 299. Cel rapit vielii acuma se ridica", se inalp, 4i ia zborul spre cern°. Pre-otii care concentrau toata mitologia in jurul Soarelui-Amon trebuiau sa dea oricuisperarrta ca se poate reuni cu dinsul.

0Sarcofagul de alabastru al reginei Hetepheres, din a doua dinastie, cuprin-

dea obiecte de aur de un fin lucru artistic, ladite, vase (dar i de bronz i alabas-tru), obiecte de toaleta, pe ling altele in argint (brapri) i in bronz. Regina erasotia faraonului Snofru i mama claditorului uneia din piramidele de la Gizeh,unde fiul ei i-ar fi adus ram4itele dintr-un prim mormint, profanat301. Pe acelaal unui demnitar din dinastia a IV-a se vede mortul ranind o pantera i ciinii luiprinzind vulpi de coadam.

298 W. Fol, Catalogue du Musee Fol, Antiquites, II, Genova, 1875, pp. 52-53. Asupra cdrä-buwlui i derivärii rostului din cuvintul care-I inseamnh, corespunzind cu a deveni", precum idespre formele lui curioase, mai rari, cu cap de soim, de berbece, de om, de taur", Maspero.L'archeologie egyptienne, p. 246. Cu secolul al VI-lea i al V-lea, gemele etrusce au pe ele call-bupl egiptean, F. LI. Griffith in Encycl. brit., XXIV, p. 301.

299 V. Ch. Boreux, Un type rare de chevet egyptien, in Annuaire de l'Institut de philologieet d'histoire orientales", III, p. 97 i urm.

3® Ed. Naville, Das agyptische Todtenbuch, Lipsca, 1886.3" Catalogul Muzeului din Cairo, p. 90.

162 302 lbidem, p. 4, nr. 70 A, B.

Arta

1. Arta preistoricii

La descoperirile unei civilizatii neolitice din. sudul Egiptuluiadaus si altele de-a-lungul Nilului303.

Mormintele preistorice mai jos de Cairo cu 100 de kilometrischeletele cinchite si incenjurate de vase, de o forma frumoasa, dartiuni altele decit cele lineare,si acestea destul de simple, si unele elem entesi podoaba, Intre care schitarea unei cAmile, ceea ce aratA origineaegipteni.

si Nubia s-au

cuprind, lingdgra decora-

de luptdacestor primi

Noua arta egipteand n-are a face cu ce s-a gAsit din epoca preistoriaIn mai vulgar, sApAturile in fildes care, prezentind o viratoare de gazele sau

scene cu animale amestecate, ca si cele ce se incaierA pe o bucatA de piatra ro-tunda, zugraveala care cautd a schita ce se petrece intr-o corabie, leul cu greudesfacut din piatrA, trimet la arta din cavernele franco-iberice.

0 greutate care nu se va putea 1nvinge va fi aceea de a lega pentru Egipto preistorie de slabd valoare304, si in perioada badarianä", dupa descoperirile dinEl-Badari 305, cu ivirea, o data cu monarhia memfita, a unei civilizatii care, pe li-niile si pentru scopurile ei, e perfecta. Limba aratA o foarte lungd prelucrare, hie-roglifele grit la capatul unei dezvoltdri de multe secole, artistii sint deplin stApInipe mijloacele lor si pot lucra si in materialele cele mai rezistente ; giuvaierelede la Inceput, admirabile 306, nenumAratii cArAbusi servind de amulete307. FormelesocietAtii apar a fi incoronarea unei prelucrari a strAvechilor obiceiuri. Nici unImprumut nu ar fi fost In stare sal aducA un asemenea rezultat, cAci adaptarea in-ceatA s-ar cunoaste prin formele intermediare. $i istoria nu cunoaste Vsniri mi-raculoase ale originalitAtii unui popor precum ar fi aceasta.

303 Catalogul Muzeului din Cairo, pp. 32-33.304 Se gäsesc insä pumnale de cremene cu minerul de our, ibidem, p. 44, n-le 3062, 3063.

V. ;i ibidem, P. 117, nr. 6200.3°5 Ibidem, pp. 95, 96, nr. 6059 A, B.306 Ibidem, P. 64 ;i urm.807 Ibidem, p. 97, nr. 6060. 163

sint,

0

lstoriologia umanä

0Un mare avantn pentru cunoasterea acestei lumi, despre care se aflA tot mai

mult In mäsura sapaturilor, rAmase, de un timp, mai mult In sama americanilor, dupAce englezi, francezi si germani si-au dat partea, e cã si descrierile de un caracter maigeneral care au iesit in ultimele decenii sint datorite unor oameni care au participat,ca G. Maspero, G. Steindorff, C. Ihzold 309, F. Justi, ei Inii la opera de descoperirevorbesc astfel din bogatia informatiilor care le-au venit altfel dedt din lecturacArtilor.

2. Arhitectura : templul

Granitul, syenita, care se gäsesc din belsug, au Ingaduit ridicarea din piatràa unor mari constructii, a cAror duratA ofera alte garantii dedt a clAdirilor de argi-là din Mesopotamia. Dar constructii de cArdmizi nearse n-au lipsit In Egiptul-de-jos. Palatele regilor, In genere, sint din acest material si, fireste, ele s-au topit inmil, in deosebire de Asiria unde ceea ce supravietuieste e tocmai palatul.

Asa cum au fost construite in intregimea lor, vechile temple nu ni s-au pas-trat, dar avem coloane de granit din templul de la Abusir al regelui Sahura (aV-a dinastie) 309.

0intre cele cloud Egipturi deosebirile sint mari si adinci; ele se vAd si la temple.

Ale Vechiului lmperiu, In nord (dinastia a IV-a), aveau IntIi, in mijlocul unui patrat,o piramida trunchiatd, acoperita de un gros obelisc cu virful piramidal 310 : aici niciurrnA a acelor coloane cu capiteluri felurite, care fac gloria noilor temple tebane.

Templul egipthan al epocei de mai deplina dezvoltare, la Teba, la Karnak,la Medinet-Habii,,, la EdfCi, la Denderah, la Esneh, la Philae, ori ctitoria lui Ramsesal II-lea, impresioneazã tot atita prin savanta distribuire a umbrei pinA la Intuneri-cul adinc al cAmarii zeuIui, cit si prin uriasele-i proportii. El rämine totdeaunaneispravit, cad urmasii, ca la palatul Vaticanului, tin adauge necontenit ceva.

In momentele de mai mare stralucire, dinastiile tebane vor putea sA ridicetemple de cite 400 de coloane, si s-a putut vorbi de 1600 de sfincsi Intr-o singuraalee 311 ,

30 El publicd, Impreuna cu F. Hommel, revista Zeitschrift für Keilschriftforschung".3" Catalogul. Muzeului din Cairo, p. 6, n-le 134, 135.MO Maspero, L'archeologie egyptienne, p. 69.311 Walter Rothes, Grundriss der Kunstgeschichte, Paderborn, 1928, pp. 2-3. Acolo qi rrasuri

pentru caracterul colosal al m3nurnentelor egiptene. In marea piramicra sint 74 de milloane de164 picioare cubice.

cia

0

st-i

Egiptul : arta

In nord, la Abydos si aiurea, se intrebuinta la temple bolta 312, desigur impru-mutatd din Asia, dar in locurile mai calde si 'card ploi din.46d terasa

S-a observat ca bolta egipteand, care se intilneste si Nubia, nu poate fineaparat anterioard celei din Haldeia, care a trecut si la persi si la Micena.

Capela templului egiptean dä de la sine templul peripter al grecilor"313.

Templul lui Amenemhat al III-lea la Elefantina, a putut servi ca model celorgrecesti 314

0Alaturi de sfinx, creatiune proprie a inchipuirii egiptene, e intrebuintat pentru

straja templelor berbecele, cdruia grecii ii zic card dreptate kriosphinx", cdcinu e nimic misterios si sacru in reproducerea naturalistd a animalului 315, care a-minteste pe Zeus-Amon cu coarne de berbece, din epoca alexandrind, supt in-fluenta Libiei. Uneori in intre labele dinainte chipul stapinitorului care i-a creat 318.

0

Ornamentul floral, mai mult sau mai putin stilizat, in partea de jos a tern-plelor, acele cotoare si flori de lotus si de papirus sint o inovatie a egiptenilor. Ease va transmite si in bisericile crestine de mai tirziu, pind la noi 317.

Dorinta de a spune tot din isprävile indeplinite in rdzboaie sau in timp depace e asa de mare, Mat baso-relieful povestitor prin icoane si hieroglife acopereca o iarba deasd orice spatiu gol, in temple, ca si in morminte, in noile hipogeetebane. Impreuna, ele constituie ceea ce Maspero, care si-a legat viata de explo-rarea si popularizarea vechiului Egipt, numea, asa de frumos ; o mare carte mis-ticd, in care relatiile oficiale ale zeilor cu omul si ale omului cu zeii sint explicatelimpede pentru cine le stie intelege"312.

312 Maspero, L'archeologie egyptienne, p. 93.318 W Spiegelberg, Geschichte der aegyptischen Kunst, Lipsca, 1903, p. 48.314 Maspero, L'orchéologie egyptienne, p. 72.313 Ibidem, pp. 90-91.318 Ibidem, p. 91.317 Exemple, ibidem, pp. 93-94.318 Ibidem, p. 93. 165

biruie.

in.

0

0

Istoriologia umanA

0In bogatia de and mistica a Egiptului se Invedereazd mai mult cleat oriunde

acea vrajd care se astunde In arta, incepind din timpurile preistorice, si care secontinua prin influenta misterioasa care pleacd de la orice adevdratd infatisare ar-tistica si pa astdzi. Maspero o defineste intr-o admirabild pagind ; Decoratia nuavea numai placerea ochilor ca obiect. Ori dacd era aplicata la o mobild, ori la unsicriu, la o cask la un templu, ea avea o putere magica a cdrei fortd si al cdreicaracter se determina de fiecare fiinta sau fiecare actiune reprezentate, de fiecarecuvint inscris sau rostit in clipa consacrdrii. Cit erau acolo, ele asigurau zeuluibeneficiul omagiului fdcut sau al jertfei indeplinite de rege ; ele intdreau regelui,viu sau mort, milele pe care zeul i le ddcluse ca rdsplatd, ele aparau contra distru-gerii bucata de zid pe care erau zugrdvite si templul intreg cdruia-i apartineaacel colt de zid"319.

3. Arihtectura : piramidele

Regii thiniti, pind la dinastia a IV-a, sint inmormintati in cite o mastaba maimare, ca la Abydos si Bet-Khallaf, dar de la o vreme capela riturilor, de pro-portiile unui templu. e de o parte, cum e un caz in dinastia a V-a32°.

Cu opera lui Snofru, in cloud locuri incepe, adesea peste cite o mastaba maiveche, piramida, si ea se mentine pind tirziu, in dinastiile a XII-a si a XIII-a, trans-mitindu-se apoi obiceiul la etiopienii din Napata, cinddupd ce la Teba se intre-buintase un sistem combinat, din ardmidd, singurul material disponibil, cu mas-taba, capela si o mica piramida, din ce in ce scdzutd, lingd sau peste eleintervinschimbdri adinci in toatd viata egipteand ; de la cei trei mai vechi constructori :Khufu, Khefren si Menkera se ajunge la cele, destul de numeroase, impartite inopt grupem, in care cele de la Gizeh apartin dinastiei a IV-a, cele de la Abusirurmasilor din a V-a, cele de la Sakkara acelor din a VI-a, afard de a lui Una,mai veche toate cu elemente de decoratie si inscriptii asupra cdrora nu seopreste obisnuita curioaitate.

0Onorurife piramidei sint rezervate numai faraonului domnitor, zeul cel

bun", sau, dacd e cazul, unei femei care a stat pe tron. Membrii familiei, care nuparticipd la caracterul sacru, se inmorminteazd in obisnuitele puturi, cum e cazulpentru mama lui Khufu.

0Piramida regelui, cu vrdjile ei scrise pe pdretii camerei mortuare, std in fata

acelor mastabe (in terminologia arabd mai tirzie: band", sau, mai bine, cu pri-vire la lucrurile de la noi : prispe"), care, sapate si in pdmint, cu cdmard indun-

319 Maspero, L'archeologie egyptierme, p. 102.320 Ibidem, p. 130 §i urm.

166 881 Ibidem, p. 134.

Egiptul : area-

tru si pentru arderea miresmelor, cuprindeau chipul si mumia insäsi a mortului.Astfel,.de la inceput gasim sistemul de ingropare care a dat lumea de mormintein stincd, de o bogd-tie far-5. pereche, din Valea regilor", lingd Teba. Dar se vedecum,' zeii rAminind la o parte, centile grit din ce In ce mai mult ale regilor,iar inconjuriMea se acopere de acele morminte-hipogee ale lor.

Piramidele reprezinta fatd de trecutul Egiptului un element de civilizatie strä-int; ; In partea din jos (geografic) a tdrii nu se Intilnesc pietre ridicate i nici opregdtire, in preistorie, la maretele clddiri care apar deodatd, cu proportiile loruriase si perfecta lor orientare solard si stelard322. E de admis deci o penetratieprin istmul de Sinai a civilizatiei sumeriene, poate chiar si cu o dinastie de o altdorigine, ori numai de o dependentd fa-Vã de stdpinitorii Sirieis23.

Aläturi de piramida nu avem templul, a cdrui aparitie, in formele desdvirsite,surprinde, cdci nu se vede de unde s-ar fi facut Imprumutul.

In acelasi timp and apare astfel locuinta zeului, care nu se Intimpind in Me-sopotamia, ritul egiptean de incinerare se adoptd din nou i pentru regi, si epocahipogeelor incepe, sdpIndu-se stinca din care pind atunci, cu greutate pentru des-facere si transport, se luaserd elementele de constructie pentru piramidd, ritcare nu se Intilneste nici in Creta, nici in Grecia peloponesiand. E o intoarcere,cu avint de progres, la traditia nationald".

. Aceste deosebiri in tratarea trupului mort au o insemndtate decisivd. Ori-ce alta se poate schimba dupd ceea ce numim noi modd", numai atitudinea fatdde rdmdsitele a ce fusese un membru iubit al sacrei familii sau un sef regal respec-tat, pus aldturi cu zeii, nu.

Piramida cu trepte de la Sakkara nu e decit imitatia, de altfel brut& a tur-nului lui Babel".

322 - Explicatia, in general primitd, cd piramidele s-au facut din paturi succesive, in mdsuraanilor de domnie ai regelui, a fost contrazisd de Ed. Meyer (Geschichte des alten Aegyptens, p. 106)cu argumentul, adus inainte de Fl. Petrie, in lucrarea sa despre piramida de la Gizeh, cd orinduireainterioard corespunde planului definitiv.

323 Contra derivdrii piramidei egiptene din ziggurah, turnul" mesopotamian, pdrereexprimatd de Hommel, Ed. Meyer (Geschichte des alten Aegyptens, pp. 106-107 si P. 106, nota 2)aduce argumentul cd un templu ca acesta nu poate imita un monument funebru dar acesta insusiera consacrat unui rege devenit zeu si originea, pe care criticul o atribuie tdpsanului ridicat, inEgipt, deasupra sefilor preistorici morti, e de sigur in rugaciunea care se cere cit mai apropiatade zeu. Petrie contest& si unora din piramidele numdrate ca atare acest caracter, legindu-le dernastabe, cu observatia, din partea lui Ed. Meyer, cd insdsi adevarata lor destinatie e necunoscutd.Mdrturia lui Herodot (II, 125) c& orice piramidd era intii cu trepte, foarte pretioasa in aceastdproblerna, e restrinsd asupra ultimului invelis.

S-ar putea pune chiar intrebarea, pe care o recunosc indrdzneatd, dacd lucrul de cdpetenienu e omagiul flcut puterilor ceresti, mormintul, care ocupd asa de putin loc, relativ, al ctitorului,servind numai ca un mijloc de pomenire si de rasplatd, intocmai ca in bisericile ridicate de stdpi-nitorii crestini, la noi si aiurea, cind cldcleau Idcasuri care nu erau in primul rind necropole pentrucei ce aveau sä se inmorminteze acolo. 167

-

0

Istoriologia umanã

Sfinxul nu e decit omul cu trup de leu, dar aici lipsesc aripile i monstruo-sul nu mai satisface conceptiile de supranaturala maiestate. Obeliscul, frigarea",continua piatra ridicata" a Orientului asiatic. Cele mai vechi portrete regale, curne al regelui Khasekhem, de exemplum, au o asernanare evidenta cu acela al rege-lui Gudea, afard de schimbarea pe care o aduce canonul de aid, care unete pro-filul cu fata plina.

0Pe ling cele trei mari piramide vechi de la Gizeh, gasim un alt grup, cu cart-

mizi, la Dahshur, altul la Medum Illahun. Fayumul are pe cele de la Havaram,al carei nume amintete pe al Avarei hyksoOlor. La Muzeul din Cairo se pastreaza,din dinastia a XVII-a, o parte dintr-o mica piramida" de faianta albastram.

0In cea mai mare dintre piramidele din Gizeh ar intra de cloud ori biserica

Sf. Petru din Roma i ea cuprinde 2 352 000 de ms de piatra 327Nu se observa indeajuns ce noteaza ap de bine Masperom, ca o piramida

inseamna i un zid de inconjur, o capela legata de dinsa, subterane pentru mem-brii familiei faraonului care doarme in uriaul monument de granit, ca la Sakkara,unde .cel ingropat e faraonul Una.

In aceastalalta lume din Teba, poate dupa experiente care aratasera ca se poateviola piramida, se reveni la mastaba, care, de altfel, continuase i de la a VI-a di-nastie, i la culoarele ei subterane adaugind doar, uneori, un portic de coloanem.Stinca e atacata pentru a se deschide compartimentele cerute de destinatie.

0Intoarcerea spre trecut a egiptenilor se invedereala in cea mai tirzie epoca,

i prin revenirea, in noua reedinta de la Meroe, care vine dupa aceea de la Napata,la practica inmormintarii regilor in piramidem.

4. Sculptura

Pentru a se ajupge la puterea de expresie a sfinxului de la Gizeh, care nis-a pastrat mincat de veacuri i mutilat cu vointa in fata lui, ne putem intrebaca Masperom cite veacuri de pregatire au trebuit.

324 Encycl. brit., IX, pl. I, p. 64.328 Ibidem, p. 40. Acolo lista tuturor rdmäsitelor civiliza.tiei egiptene.326 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 82, nr. 5111.327 JUsti, Geschichte des Altertums, p .74. Descriptie arnanuntitd a fiecarei piramide, ibidem,

p. 74 si urm.328 Maspero, L'archeologie égyptienne, p. 132.323 Amdnunte si reproduceri la acelasi, ibidem, p. 148 si urm.33° Reproducere la Justi, Geschichte des Altertums, la pagina 310.3aIL Maspero, L'archéologie egyptienne, p. 204. Ed. Meyer atribuie sfinxul de la Gizeh Noului

168 Imperiu: Geschichte des olten Aegyptens, pp.112-113. Ca argument, lipsa lui pe mormintele epocii vechi.

Egiptul : arta

0 statuie primitiva s-a gasit la Gizeh : asezata, gramadita, ea seamana cua regelui Gudea332. S-a relevat333 si faptul Ca multa vreme arta s-a marginit la capi-talk ceia ce ar fi Inca un sprijin pentru imprumut. Dar in provincie" chiar s-augasit mai tirziu monumente sculptate a caror stingacie area o deosebita vechime334.

Arta egipteana335 pleaca din lemn, precum cea mesopotamiana- era determi-nata de argila care sta la indemina336. Se vede si in vestita statuie de lemn, dinfericire pastrata, desi fara invelisul de stuc, fireste in colori, cum observa Fran-cois Lenormant, care infaliseaza pe un demnitar Ra-em-ke sau Ka-aper, asemanatin gluma cu Seicul-el-Beled", ca si in figurile marunte care in morminte sint ase-zate pentru a sta, fiecare cu profesiunea sa, la indemina acelui kha, de asemanareumana, care supravieluieste

Coloana, absenta in Mesopotamia si Asiria si care, aici, sprijina masivele tur-nuri pe care se infatiseaza o intreaga istorie, scrisa si infatisata totodata in nesfirsitavarietate a vietii, si, in alta parte, joaca rolul de capetenie, e trunchiul avind dreptcapitel floarea lotusului din ape : el pare sa vie din locurile unde copacii se insirain paduri. Sint siruri lungi si largi piete pe care le inconjura aceeasi straja a stilpilor,in dosul carora se ceteste povestea regala si divina.

Enna' tirziu, in epoca desavirsirii unei arte care ramine in general umana, faratendinta spre supranaturalul compozit i monstruos al Asiei, lemnul serveste pentrucioplit statui. Avem astfel frumosul ostas sprinten, tiindu-si armele gata de lupta,sau un alt panneau in care o figura asezata poarta sulita337. Am zice ca se pastreazaceva din aceasta arta de preciziune intr-un material mai usor de lucrat in admirabilapereche a faraonului Rahotep si sclia lui, Nofret, cele dintii mari si vii chipuri ome-nesti perfect individualizate, cu alveola de bronz pentru ochiul de cvart si cristalde roca, punctat de cuiul luminii, cu colorile ca pentru lemn, care nu s-au sters nicipina acum 338.

Femeia Seicului-el-Beled"333, alta statuie de lemn, poate fi pusa alaturi de cea dat mai gra-0os prima epoca a Renasterii italiene. $i mai avem in alte statui con-temporane, in calcar, in dregatorul cinchit" si in cel ingenunchiat", in piticul

332 Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 119. El cautd (pp. 118-119) a inlatura oprea mare vechime, care ar trimete la un imprumut din Mesopotamia.

933 Ibidem, p. 118, nota 2.334 Ibidem, pp. 144-146.335 V. J. Capart, Les debuts de l'art en Egyptr.336 Cf. si W. Spiegelberg, Geschichte der oegyptischen Kunst.339 Encycl. brit., IX, pl. II, nr. 26, p. 65.338 Ibidem, nr. 27. Catalogul Muzeului din Cairo, p. 59, nr. 3834 A, B.399 Maspero, L'archeologie egyptienne, P. 214. V. si statuia, in lemn de la pagina 215. 169

0

C.

C.

morph

Istoriologig umand

Knumhotpb, in statueta berarului", dovezi de aceegi perfecta stApinire a meFte-pgului 340.

0Dar in aceegi prima perioada care da statui i baso-reliefuri de lemn, portretul

regelui Khefren, din a patra dinastie, e in diorita local& in figura calm& inconjuratade invelipl traditional, cazind pe umeri, in energia brgelor pline, in mqchit incor-.dati ai picioarelor statuii gezate e un adevar pe care l-am cauta in zadar la haldeeniidin vremea contemporana i chiar la produsele cele mai inaintate ale artei asiriene.Un aspru Khufu, purtind numai coroana Egiptului-de-sus, e sapat in ivoriu 3". Fru-moasa statuie a lui Senusret I e la Muzeul din Cairo. Prin capetele pastrate Inca avemicoana lui Dadefrè, urmg al lui Khufu i al lui Menkera 342. Tot asa statuia regeluiZezer din dinastia a III-043, statuia colosala, probabil a regelui Userkaf, din a V-a3",cea, tot asa de mare, a reginei Hacepsut 345. In bronz se infatieaza statuile regeluiPepi i fiului sau 3". Dar lemnul se intrebuinteaza i in dinastia a XIII-a epocade decadent& cum s-a arätat , pentru chipul regelui Hor 347, i marele sapatorde canale, Amenemhat al III-Iea, din a Xll-a, e infatipt in piatra3". Ling chipuri deregi se dau, in piatra (scribul", Hemset) sau in arama (printul Mer-en-Ra), expre-sive chipuri de dregatori 349. Lenormant geza tot atunci (a doua sau a treia dinastie)statuile de la Muzeul Louvre ale marelui preot Sepa i sotiei Nesa, baso-reliefurilemormintului lui Snofru (a patra dinastie)350. Aceleigi epoci ii apartine admirabilulbaso-relief al celor doi oameni conducind un bou, a carui artistica delineare intrece

i pe a mgterilor asiatici ai timpului351.Restaurgia tebana va aduce o mai mare finete de lucru, dar un stil mai con-

ventional.0

Asupra conventiei care reungte in aceegi reprezeptare profilul figurii cufata sau trei sferturi ale corpului s-au scris pagini frumoase de Maspero 352, care aizbutit a face sa reiasã cd din aceasta monstruozitate" au putut ie0 combinatiielegante, care dau o impresie ca asa ceva a putut sa existe in adevar.

3" Ibidem, p. 213 qi urm.341 Encycl. brit., IX, pl. III, nr. 29 (la pagina 66).342 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 5, n-le 109-110 : p. 8, nr. 157. V.

p. 6, nr. 138 (doud statui ale lui Khufu).343 lbidem, p. 87, n-le 6008-6009.3" lbidem, p. 94, nr. 6051.3" lbidem, p. 94, nr, 6052.3" lbidem, p. 94, n-le 230, 231 ; cf. ibidem,3" Ibidem, p. 10, nr. 280.3" Ibidem, nr. 284. A lui Mentuhotep (a Xl-a), in gresie zugrAvitd,

Senusret I (dinastia a Xll-a), ibidem, p. 10, nr. 301. Si una in lemn anr. 313. Probabil" Senusret al III-Iea, ibidem, nr. 340.

3" Encycl. brit., IX, pl. III, n-le 32, 34, 35 ; Catalogul Muzeului35° La Louis Viardot, Les meryeilles de la sculpture, pp. 8-9.331 Encycl. brit., IX, pl. III, nr. 37.312 Maspero, L'archéologie égyptienne, pp. 177-179.

Asupra legii frontalitatii in arta egipteand, dupd Capart, L'art égyptien, Em. Suys, Reflexions170 sur la loi de frontalite, in Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientates, Ill, p. 545 si urm.

p. 86, nr. 6000.

§i ibidem, p. 6, nr. 111 ;

ibidem, nr. 287, ale luiaceluiaqi, ibidern, p. 11,

din Cairo, p. 73, nr. 4244.

Egiptul : arta

0La Teba si lucrul lemnului continua, dind figuri asa de gratioase, ca aceea a

fetitei de la Turin, din a XX-a dinastie, o asa de find opera de arta', ca si acelportret de demnitari care ar trebui sä figureze pind si in orice manual353.

5. InspircCia realistá

Elementul glumet, in arta Vechiului lmperiu, cu pescarii care, in incordareafor de a trage plasa, cad pe spate, nu lipseste in reliefurile egiptene si aceasta ajulaa fixa adevdratul sens al unor scene asemdndtoare in arta cretand.

0Cine observd scena de toaletd in arta egipteand 354 nu poate inlätura ideea cd

de aici pleacd pldcuta familiaritate a infatisdrilor pe vasele grecesti.

0in scena prinderii taurului pentru jertfa, artistul egiptean aratd tot atita sim-

tul miscdrii ca in cele mai frumoase din scenele cretane asemändtoare355.

0in admirabila schitd a ddrituitoarei care se rdstoarnd pe spate356 e perechea

scenelor de acest fel din arta cretand.

0Sirianul din nord e infdlisat, intr-un admirabil relief egiptean, gras, cu ochiul

oblic, cu nasul mdrunt, supt tichia lui de forma haldeiand357.

0Grija de adevdr e asa de mare, Met s-a gasit si masca mortului ale cdrui trd-

sdturi trebuiau reproduse exact 358. Unele reprezentatii de scene populare, ca a celordoi luntrasi in ceartd, poarta si dialogul lor trivial : crapd-i dovleacul", deschide-ispinarea"3". In baso-relieful de la Deir-el-Bahari, infatisindu-se omagiul cdtre regina

358 Maspero, L'archéologie egyptienne, p. 270. Alte doua statui pe pagina urmatoare.854 In Karl Oppel, Das alte Wt.nderland der Pyramiden, Lipsca si Berlin, 1881, p. 149.s" Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, I, p. 123. Un Thot cinocefal,

ibidem, p. 145. Cf. si maimuta cu enorma gura cascata, facind sa zbirnlie o lira, ibidern, p. 152.Sau figura cu cap de urs, p. 155.

358 Maspero, op. cit., II, p. 529.857 Ibidem, p. 146. Alte c:uua tipuri, mult diferite, ibidem, pp. 148-149, 152-153. Cel mai

bogat costum al acestei rase, la pagina 152.358 Catalogul Muzeului din Cairo, p. 5, nr. 97 B.359 Ibidem, p. 9, nr. 236. 171

Istoriologia umanä

Hacepsut a stapinitoarei /aril Punt, aceasta e infatisata diforma si alaturi se vede unmagar, cu inscriptia : magarul care-si poarta nevasta" 360:

Anima le curioase, formate din legatura intre acelea pe care le cunoaste egip-teanul, erau socotite ca locuiesc pustiul. Perfectia artistica in care sint inf4isatene face sa nu avem fata de dinsele acelasi sentiment de uimire si raspingere pe care-Iprovoaca informii i spaimintatorii monstri, pe care-i prezinta rulourile babi-loniene3".

Nu lipsea nici vinatoarea ipopotamului, cautat in apele Nilului intre inaltelecotoare ale lotusului inflorit, deasupra caruia zboara pasari de apa, ca sa fie ucis, dinbarca, supt ochii frumoaselor egiptene, cu harponul 362.

Aceasta intelegere si iubire a egipteanului pentru naturd merita aprecierea,de acum aproape o suta de ani, a lui Francois Lenormant, supt impresia obiectelorexpuse la Paris, intre care Seicul-el-Beled" si statuia lui Khefren : Singuri pe lume,egiptenii au inceput prin realitatea vie ca sa ispraveasca prin conventia ieratica263.

6. Pictura

Daca asemanarea se cauta cu grija si se nemereste adesea uimitor, lard nimicconventional, cu acel realism care deosebeste sufletul egiptean, in ce priveste colo-rile ele sint..distribuite dupd anume norme neschimbate, care n-au nimic a face curealitatea. Inainte ca o suprafata sa fie zugravita, ea capatä un ton fundamentalalbastru-deschis, galbiu sau batind in cenusiu. Se intrebuinteaza numai sapte coloriprincipale negru (parul si barba, legatura barbii), alb (multe vesminte, unghiilede la degete si de la picioare, corneea), albastru (fierul, apa, muntii), galben (nisipulsi calcarul, lemnul nelucrat, leul), verde (crocodilul, plantele, vesmintele), rosu dechinovar (discul soarelui), brun-rosu (caii, iepurii, antilopele, trunchiul copacilor,irisul ochiului si glanda lacrimal& granitul). Coloarea carnii e pentru egiptenii bar-bati brun-rosa, pentru femeile lor un galben sters. Neamurilor straine li se dadeadupa putinta o coloare a pielei corespunzatoare ; vedem negri in negru, persi cuo coloare ca a noastra, altii intru citva mai galbii sau de un brun-rosu deschis.Colorile se prezinta dupa posibilitate hotarit (krass), dar in deosebite nuante" 3".

360 Ibidem, pp. 12-13, nr. 452.361 Citeva exemple in Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, I, pp. 83, 85.362 Spamer-Kaemmel, lllustrierte Weltgeschichte, Geschichte des Altertums, I. P. 158.363 La Louis Viardot, Les merveilles de la sculpture, P. 6.

172 364 Walter Rothes, Grundriss der Kunstgeschichte, p. 6.

0

Egiptul : arta

Dar peste aceste deosebiri de colori, se cautd, cu Lin perfect simt estetic, incromatica, o coloare generala, care inconjura pe toate celelalte365.

7. Toreutica

Dar unde artistul scapa din orice constringere si poate urma liber indemnurileimaginatiei celei mai indraznete ca si celei mai delicate e in admirabila opera degiuvaergerie, de o bogatie infinita si de o executare magistrala, cu care singurd s-arputea mindri Egiptur66. Tot asa si cu sticla intrebuintata, in formele cele mai variate,si pentru cele mai neasteptate rosturi de ornamentare : alaturi de linii care amin-tesc pe ale artei cretane sint altele care par si, probabil, sint imprumutatede la arta lineara a sud-estului european, cu prelungirea ei in regiunile asiatice. Acelasilucru si pentru vase, in general fart valoare artistica. lntelegerea pentru necesitatearnediului insusi e asa de mare, incit pe un ipopotam de lut mesterul a tras linii casa arate papurile in care traieste animalul367

0S-a observat ca Inca din primele epoci ale artei egiptene nu lipseste nimic din

formele cele mai complicate si mai gingase ale lucrului de aur pentru giuvaiere3".Tezaurul de la Dahshur, scos la lumina de J. de Morgan, e de o uimitoare bogatie.Un altul asa de imbelsugat n-a mai fost gasit decit pentru o epoca mai noua cu omie de ani, al reginei Aahhotep, de norocul lui Mariette366. Dar formele de la inceputau o impartire a spatiului, o energie a lucrului, o maiestate care nu s-au mai pututrepeta.

Neavind monede, faraonii, and nu turnau in bare aurul si argintul cules sauoferit, trebuiau sa-1 intrebuinteze la opera de arta% si de aici extraordinara bogatiea lucrarilor in metale pretioase. Aceasta cu atit mai mult cu cit, partea acoperitaa corpului femeilor fiind mica, piept si brate erau supt stralucirea giuvaierelor 370Maspero citeazd lanturi de git in lungime de peste un metru si jumatate. $i ultimatdranca putea sa aibd pe al ei, ca si doamnele din haremul regal ; dar trebuia ca femeiasa fie foarte saracd pentru ca zestrea ei sã nu cuprinda nici atita" 371

Din aur masiv erau facute tronurile unei epoci mai tirzii. Mumiile erau caacoperite cu o platosa" de aur 372

355 Maspero, L'orcheologie egyptienne, pp. 101 102.356 V. multele amdnunte din Maspero, op. cit., p. 244 i urm.367 Ibidem, p. 262.368 Arthur H. Smith, in Encycl. brit., XV, p. 364.3" Ibidem.3" Masperc, L'orchéologie égyptinne, p. 320.3n Ibidem, p. 314.

Ibidem, p. 313. 173

0

"2

.

lstoriologia umand

174

8. Revolutia" lui Akhenaton

Masperos" admitea o infiltratie din Hermopolis sau chiar una a strdinilorveniti din Marea Egee" pentru lamuri caracterul cu totul neobipuit i unic alartei supt Akhenaton, dar este de sigur o legaturd intre aceasta i intreaga micare,religios-filosofica, a vremii. Cu toald reactiunea, capul lui Seti I, aflat la Abydos,sau al ap-zisei regine T*374, cu adincimea misterios-melancolicd a ochilor, are totcaracterul acelei arte revolutionare. $i o altd urmd, permanent& e aceea a giciriimiKdrilor.

Faptul Ca intregul caracter al artei s-a schimbat, aducind, cu un perfect rea-lism, asemenea cu acela al inceputurilor din vremea piramidelor, i o insufletirediscretd, care, in sldbiciunea figurii i a bratelor, nu e fart gratie, a fost de sigur unefect al schimbdrii religioase, dar poate i un motiv al ei. Trebuia o prefacere revo-lutionard a religiei pentru ca arta ap de strins legatd de dinsa sä capete un altcaracter, putindu-se modifica dupd spiritul altei epoci, rdspunzind i unor intentiisau capricii individuales".

Noua linie de arta' e supraveghiata de Akhenaton ins4, care, numind pe noulmare preot Merineh, da instructii marelui arhitect" din noua cetate, numitul Kok,care sd caute piatra in Muntele Rc;lu", i tot lui i se va fi dat sarcina de a lucrala construirea Curti Obeliscului"376.

0Noutatea trebuia sA apard i in arhitectura i impodobirea noii capitale, ba

pind i in impartirile ei, in jurul marelui templu i al palatului; ddrimarea imediatd,fanatic& dupd cdderea reformatorului, ne-a pastrat aspectul generals".

0Aceeai inspiratie liberd se va vadi apoi in capitelurile inflorite din vremea

Ramesizilor, in amestecul statuii regale ca element decorativ in temples".

9. Epoca Ramesizilor

Supt unele raporturi, campaniile in Siria ale lui Seti I i lui Ramses al II-leaddclurd egiptenilor invätdturi i in ce priveTte arhitectura, care, intr-o lard de multd

378 Ibidem, p. 226.874 Ibidem, p. 229.878 S-au relevat 5i unele inovaii in scris chiar, Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 266.376 Spamer-Kaemmel, Geschichte des Altertums, p. 120. Acolo (p. 120) 5i scena darurilor pe

care el, cu solia ging* lingd dinsul, le impart, ca inele i alte obiecte de aur, preotului Ai 5ifamiliei lui. S-a afirmat cd acesta, revenind la vechea religie, ar fi uzurpat apoi tronul.

377 Temple se inchind 5i aiurea lui Aton, i pe alocuri localnicii nu uitd, ca in Nubia, 5i peAmon. Unii urmaqi ai lui Akhenaton au pastrat aceasti dualitate.

878 Ed. Meyer, Geschichte des niter, Aegyptens, p. 300.

a-si

0

0

.

Egiptul : arta

piatrd, prezenta adesea acele puternice centi cu turnuri crenelate inaintea cdroranu o data*, ca la Tir, cu tot mestesugul de a bate zidurile pe care-I prezintd reliefu-rile asiriene, s-au oprit ostile regelui din Mesopotamia").

0Biruintele marelui Ramses al II-lea asupra asiaticilor se vesnicesc in templul

de la Luxor si in creatiunea sa Ramesseul, cu lupta hotdritoare de la Cades, urrnd-rindu-se si invinsii in retragerea lor, si astfel, urmindu-I, va face si al treilea Ramses,la Medinet-HabO, pentru isprAvile lui contra dusmanilor veniti pe mare si a libienilor.

0Proportiile acestei arte a ultimelor triumfuri sint extraordinare : dacd in epoca

veche chiar, mastaba de pe morminte are si 'Dina la 12 metri indltime pe 50 defatadd si 25 de adincime (dar alte ori abia 3 pe 5), dacd putul in fundul cdruia, in aceaepocd, zace mortul, poate fi adinc si de treizeci de metri, piramida lui Khufu are145 de metri380. Memnonii" lui Amenhotep al III-Iea la Teba au pind la 16 methindltime, statuia marelui Ramses, la Ramesseul lui, 17 si jumatate, cea de la Tanispeste 20381. Obeliscurile se vor ridica pind la 33 de metri382.

Si tehnica, in epoca Ramesizilor, se schimbä. Pdretii palatului, care incepe aavea o mai mare importanta decit in trecut, sint acoperiti de un mozaic in carepiatra tdiatä i argila smAltuita se combindin parti aproape egale"383, intr-o orna-mentatie mixtd, in care elemente geometrice se unesc cu cele florale si cu intere-sante inovatii decorative, ca pasari fantastice si capete de prizonieri384.

0Dacd laudele faraonilor si religiozitatea epocii dau bucdti literare frumoase

in domeniul naratiunii de rdzboi si a imnurilor cdtre Amon, arta, cu toatetendinteleei spre colosal, care ne-au dat mdrete statui si inalte obeliscuri, se resimte de aceeasilipsa de energie qi, .a zice, de demnitate, care se observd in tinguirile, Inca de pevremea lui Ramses al II-lea, cu privire la greutAtile inerente, pentru soldati, oricdruirazboi. E o mai slabd grija de perfectia liniei, pe care o gdsim, nu numai in acestemonumente, de care Ramesizii sint asa de mindri, dar si in cartusele" regilor.

10. Influenfa greaca

Legdturile cu grecii se vdd si in darul frumoaselor platose tesute cu fire de aursi de purpurd, pe care noul Ahmosi, din epoca saitd, le-a oferit una spartanilor, cealaltdtemplului Atenei, la Lindos.

o" V. Maspero, L'archeologie egyptienne, p. 34 ;i urm. Numele de mogodiI6, luat de la sirieni,pare a putea fi apropiat de al cetatii Magid's).

no Mai mici ale lui Metesuphis ;i Pepi al ll-lea, de;i acesta trai dincolo de noudzeci de ani."I Maspero, L'archeologie égyptienne, pp. 105, 114, 127.382 Ibidem, p. 106.383 Ibidem, p. 266.3" Ibidem, p. 267. 175

I storiolog ia umanl

0S-a emis chiar pdrerea, desigur gresitd, cd din Egipt ar fi venit vestita impodo-

bire a pumnalului de la Micena585, dar poate fi vorba numai de tehnicd, nu si defiguri.

0De alminteri, in epoca saità cutare baso-relief aratd o profundd influenta greacd

in usurinta cu care sint desfdcute linia figurilor si trupurilor6.

0Arta greceascd insdsi da altd puritate conturului in reliefurile saite, care

pdstreazd insd conventiile, socotite oarecum ca sacre, ale noilor monumente, incare costumul a rdmas neschimbat287 . Am ajunge a bdnui existenta unor mesteristrdini, initiati in traditie.

0Nu se mai poate vorbi, si din cauza inevitabilelor sinteze, de civilizatii incre-

menite, dar in ele insele cea mesopotamiand, cea egipteand, cele, minore, legatede dinsele n-au simtul cd trebuie sd se schimbe ceva ci dimpotrivd, incredintareacd tipul fixat o data, devenit sacru, meritd a fi pastrat. Sint si, adesea, intoarcerispre trecut, nu insd si indreptdri spre viitor. Aceasta le-a fost marea sadere si aimpiedecat o extraordinara vitalitate de a-si atinge toate tintele posibile.

385 Maspero, L'archeologie égyptienne, pp. 321 322. Pumnalul drept, cu doul ascutipri,al lui Ahmosi, la Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, II, p. 204. Nu se vedepresupusa imitare in acela, cu vestita incrustatie, de la Micena.

386 Maspero, Carcheologie egyptienne, p. 239.176 387 V. d. ex., in Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 376.

Liferatura

1. In general, anbnima

Literatura egipteand rdmine anonima si, prin aceasta, comund si eternd, casi catedralele evului mediu apusean. Ed. Meyer a afirmat, si in ce priveste neasteptataepopee regard a lui Ramses al ll-lea, cd Pentaur nu e un nume de scriitor, ci numaide copist, care era poate mai mindru de scrisul sdu decit ar fi putut sä fie autorul.

0Inca din dinastia a IV-a si a V-a se pästreazd extrase din opere consacrate moralei,

unul din autori fiind un cirmuitor de oras supt Snofru. Din a V-a e si bdtrinul Ptahho-tep, care dd un manual de bune purtdri si de curentd morald socialV". Urmeazdsfaturile regelui Amenemhat I care fiul sdu, si cele, adesea citate, intru laudamestesugului de literat", in sensul de secretar, pe care l-a capatat cuvintul in lite-ratura latinä mult dupd romani, datorite lui Duafsechruf 89.

2. Lipsa de simt istoric

Sensul istoriei lipseste acestor mari cläditori si ctitori, apoi si vestiti ostasisi cuceritori, in acest sens cd, desi sint darnici in comemordri, nu se referä niciodatclla trecut si nu cautd, de altfel ca si asiaticii, o legatura cu ce a mai fost, precum, iardsi,nu li se poate atribui un plan, o viziune de viitor. Prezentul ii cuprinde si-i incatu-seazd. Dincolo de dinsul e numai nesfirsitul vag al lumii divine.

Simplele stele asiatice servesc Ina in primele secole ale monarhiei egiptene,pentru comemoratie. Astfel aceea prin care afram existenta reginei Merneith29°.

De fapt, istoria incepe in legatura cu judecata sufletelor si cu o dorinIa deglorie, poate imprumutatà in parte. Sint acum pe pdre0 mormintelor tebanebiografii, mai modeste, de functionari sau particulari si imnuri de glorificare,imbelsugata in amdnunte, a suveranilor. Se adauga si stiri, pind atunci neobisnuite,asupra inaintasilor, a strdmosilor 391.

Se simte astfel, peste grija lui kha si a sufletului, aceea a omului insusi. $i nua unui om tipic, ci a individului, asa cum a fost si cu toate faptele lui, asa cum au

3" Spamer-Kaemmel, Geschichte des Altertums, pp. 1.68-169.3" Ibidem, p. 169. Pentru poetul Amenemhat ;i Pentaur, glorificatorul lui Ramses al ll-lea,

ibidem, pp. 170-171.3" Catalogul Muzeului din Cairo, p. 45, nr. 3076.331 Deosebite cazuri, in Maspero, L'archeologie egyptienne, pp. 154-156.

13 c. 510

177

Istoriologia umana

rost sävirqite, dar ele sint uneori sfarimate ca sä participe la moartea oamenilor.Se cautA, de altfel, tot mai mult, inlocuirea povestirii prin inft/i§area lucrurilorinse§i.

$i din acelasi simi al omului real vine prefacerea sculpturii colorate de peziduri in mijlocul mai ieftin, §i la indemina celor mici, al statuilor de lemn, care clautoatd multipla infaliare a vie/ii cu un admirabil realism statui reduse la acestedimensiuni pentru a fi condamnate, pe o vecie care a fost intrerupta de cercetAtoriizilelor noastre, sä stea in adincul intunerec al hipogeelor 332, care, cu balaurii figu-rile monstruoase ale pazitorilor figurgi, ar fi avutin dedalurile lor, menite sd iwlepe profanatori, o infalipre tenebroasA de Ia.:1393.

0Cunoscuta povestire a lui Pentaur despre lupta lui Ramses al II-lea cu hitti/ii

are i o mare valoare de psihologie. Se vede CA faraonul nu mai e persoana sacra',in numele cdreia se c4tigd biruin/a. Nu, el insusi o smulge personal, prin marelesAu act de curaj.

Asa ceva n-a cunoscut Egiptul. Nota de individualism curajos vine de aiurea.$i aici nu e vorba, ca in eposul lui Ghilgami, de figuri mitologice i de acliuni simbo-lice. Regele e om i se luptA omeneFte, cu toatA invocarea unui zeu, care e datorsä ajute. Eroul apare i tipul nu poate veni decit din acea lume arica din care se para veni, dui:A tip, ardanii, dupd nume, ahaii 3".

3. Aplecarea spre fabulos

Dar de la inceput Egiptul e Tara povwilor. Cutare rege, vechiul Khufu, cutiii sdi, intre care viitorul stApinitor Khefren, se distreafa, nu lard a se speria la pro-fe/ia ce privqte insusi tronul sAu, cind i se povestesc lucruri minunate despre cee capabil sd facA magul 'Darin de o sutA de ani, care e in stare i sä lipeasca detrup capul tAiat395.

'4. Lirism religios, profan:

Un avint de poezie liricA, prin imnuri, se produce in acelasi timp end epopeeacintA triumfurile marelui Ramses. Astfel in aceastA, asa de frumoasA, inchinare cAtreNil : O, revArsare a Nilului, jertfe V se aduc, boi Ii se sacrificA, mari hramuri /ise inchind, pAsdri Ii se aduc pe altare, vietalile cimpului se bucurd de tine, flAcdricurate tie /i se aprind, prinosuri se astern inaintea zeilor asa cum lui Hapi i seinfali§eaza ; miresme se ridica spre cer, boi, tauri, zburatoare se frig pentru tine.

3" Exemple, Maspero, op. cit., pp. 159-160.3" Ibidem, p. 162.3" V. la Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, la pagina 290, l'n colori, frumoasa fresci

a lui Ramses pe carul de rdzboi, sägetind cu doul tolbe allturi, pe cind ai lui iau cu asalt o cetate.178 39* Ed. Meyer, op. cit., pp. 129-131.

Egiptul : riterafura

Hapi taie cloud deschideri in Tara Tebei. Tainic ii e numele in cer ; chipul nu-siarata si zadarnice sint toate chipurile despre dinsul. Nici un templu nu le poatecuprinde, nici un sfetnic nu-i poate ajunge la inima. Tinerii se bucura de tine, ei,copiii tai ; ca un rege Ii conduci. Legea ta e lege in toata /am inaintea slujitorilortai in /ari de miazanoapte. El, Hapi, suge lacrimile din orice ochi, el poarta grijade belsugul binecuvintarilor sale"396.

Nilul insusi e cintat in aceste imnuri, care nu mai lasa izolate in frumuse/alor bucalile poeziei lirice a evreilor, cu atita mai tirzie :

Marire tie, o Nil,Care vaditu-te-ai acestei /ari,Viind in pace, ca sa invii Egiptul.Ascunsule, care aduci ce-i negru la lumina,Asa cum este placul voii tale,5i sesuri facute de voia Soarelui,Zeu, tu le coperi cu apa,Ca sä hranesti oriciteTu esti acel ce /am aceasta-ntreag-o uzi,Tu care-n esti carare-a cerului,Zeu Seb, parinte-al pinii,0, Nepera, ce dai snopii de grau,Zeu Ptah, ce dai o raid oricaruia lacas"397.

Iatã unul din imnurile ce se riclica in aceasta a XVIII-a dinastie lui Amon :

Salut tie ce ruga lovitului ascul/i51 care catre cel ce se roaga blind te-arali5i aperi de jignirea trufasa pe cel slab,Stiind ca intre slabi si tari sa judeci drept.

Tu singur esti si toate ce sint tu le-ai facut,Tu singurul, ce toate ce-au fost le-ai daruit,Din ochii tai iesira doar oamenii dintli5i tu chemasi la viala pina si insisi zeii.

Prin tine iarba este intinsa pentru turme51 arborele vie/ii la oameni tu intinzi.In riu hranesti tu pestii si pasarile-n cer,Prin tine-nvie oul de via/a ce i-o dai,

59. Justi, Geschichte des Altertums, p. 17 (dupä Maspero, Hymne oil Nil, 1 80),897 DUrnichen, Geschichte des olten Aegyptens. p. 11, nota 1. 179

calea-/i

vietari.

Istoriologia umana

Ai hrand pentru sarpe si pentru muste-o ai,Ace lora ce zboart si celor tiritori.In fata mar-06 tale se-nchind zeii$i-naltA voia celui care le-a fost parinte,

$i and spre dinsii vine plecindu-se, ei zic :- Oh, tat-al celor care ni sint noud parinti,

Ce ai intins tot cerul si-ai desfAcut pamintulDin care toate cele ce sint s-au intrupat,

Bine-ai venit stapine si domn al zeilor,Ne inchinam vointii tale, caci ne-ai facut,$i noi, näscuti prin tine, te binecuvintam,Te adordm, caci grija de noi o ai si-acum".

$i sint plingeri din vremea Vechiului Imperiu, inaintea teoriilor de inviere,asupra zaddrniciei vieii, ca in poezia ebraicd : Zei care au fost odatä zac in mormint,mumiile sfintilor sint infasurate in mormintul lor. Cei care au clAdit case si cei caren-au avut nici o casA, vezi ce s-a facut din ei. Am auzit cuvintele lui Imhotep si luiHortutuf ; se spune in acele cuvinte : mai la urmd, ce este fericirea ? Zidurile lorsint rupte, casele lor sint de parca nici n-ar fi fost. Nimeni nu vine de acolo ca sà spuiece zic si ce fac, asa Mat sa ne intareascd inimile. Mergeti acolo de unde niciodatInu vd yeti intoarce. FA-ti inima tare ca sa uiti cele de care te-ai bucurat, implines-te-ti voile cit trAiesti. Varsa-ti ulei pe cap, imbracd-te in inuri scumpe, cu metalepretioase, cu darurile lui Dumnezeu inmulteste--ti cele placute, cd-ti poftele, inde-plineste-ti dorintele cu bunurile tale pe pämint dupd ce voieste inima ta. Ziva vaveni in care nu vei auzi glasul, unde cel dus spre odihnd nu va mai auzi glas. PIIn-gerile nu-1 fac liber pe cel care in mormint zace. Gustä in pace, cdci vezi cd nimeninu-si iea averea cu sine. Da, baga de samA, cd nimeni dintre cei ce acolo se duc,inapoi nu mai vine"398.

0 poezie de iubire apare in a douAzecea dinastie. Asa-numitul papirus Harris"o pastreaza. Se doreste venirea iubitei in odaia singuratecd, pentru ca sa usurezesuferinta pe care tot ea a provocat-o. 1-ar asculta bucuros glasul, chiar dacd el ar fiaprins de minie. Din partea ei iubita nu se mai bucurd, fiind singurt, de ce aduc,ca miresme, cu ele, pasarile din tärile depärtate, fabuloase. Cu gindul aiurea, ease va intoarce lard pradd de la vindtoare si nu va sti ce sä spuie maicii sale. Oprietene frumos, vreau sa-ti fiu, aldturi, so-tie si sa te primbli in voie cu bratul taupe al meu, cdci atunci voi spune inimii ce ai in piept care-mi e dorul". Doar el Iie sändtatea si viata"99.

398 Dupd Goodwin, Records of the Past, IV, p. 117, Justi, Geschichte des Altertums, pp. 54-55.133 899 Maspero, Htstoire oncienne des peuples de l'Orient clossique, II, pp. 504-505.

..--.,

43- coa-C4^

--r-- n

12. e;

/ Co

,_. o-,4--tro. 9-el .3- - es .,....L.,,,...:

or':/to, e'6"--"-.2.14 g.", 3 ^.- .. t's. o,

40 ' .....71....-.. -

}NO -2 /

/4-....e

,, . ...

"1 47- /14-:...----......A......... .-,4....'

,i.e -r 4^ 2 ,..-.

e/.. -Le et,-......e. 12., f

14;7- 1". 'A"...e A / A I

,, 4,0".,..

^,g. 42.

rt_..._ ,2.............,- )........,........ %.,......',

44,--0_ a g. t -2.. ad .,...-. 1-7: aa...e,....-2..:-. 4. ee,,..

2;,t

"

pa.

1P`"*"" 7-ef j

Fig. 8. Fragment din cap. Egiptul. 181

1%4 *.

6-4.,

A , '

.?'

i,:. 0 4.12-....4.7 Ca 3.. sr. II ? 2 St' -....-141-: e,,.. .n

r a ri,:T...20,,;

Sta.0.4.4 'f.;it GC.ic AI

f:: s 5.--.. t;- W; !#` cieL,":'it"--' .''

hr ---1P` '3"-"-- p., ..e

.g. a-.-11.-'1,.Vr.----.) r

tt is. Iry uct -et:

wry- IS-:2 6-,./ i .".44-..r

a,- s-4- 1"4

g _

44, -

...x. ;.

0

v-Tr c.. -

-;7-P" -tr-

to,.7

g-gg-tgg

.ggi

g

Istoriologia umanä

0Desi s-a scris o carte despre poezia de dragoste" la egipteni400, nu rosturile

vietii intereseazd pe acesti oameni, care stiu totusi asa de bine s-o redea in arta' Sio strAmutd intreagA, IAA la cele mai mid amänunte, in lumea cealaltä, ci aceastillume misterioasd in care el Ii reclamd cu atita desperata stäruintd nemurirea. Deaceea supusii regilor care, de la inceput, Ii pregAtesc si adaugA mormintul, coboariin locul ultimei asezdri rugAciunile Ortii mortilor, din care s-a pastrat, prin ermitiidin Tebaida, hirtiutele de implorare a iertArilor in groapa schivnicilor, si asigura.prin yr* soarta celor ingropati, pästrind nuMai pentru aceasta, afara de povestirifantastice de adtorii (a lui Sinuhi, a lui Unamun), intrebuinIarea literara a papi-rusului.

5. Biblioteci

Cronicile din casa cartii", deci biblioteca regard, cum o vom gasi numai dupe;aceasta, probabil prin imitatie, in cea mai mindrä Asirie, gra pomenite intr-un reliefdin vremea lui Ramses al ll-lea inca40'.

0Se mentioneazd, de Maspero, si o bibliotecd egipteand la Memphis, deschisa.

mai tirziu, in epoca greaca, medicilor cercetatori.

no W. Max Miller, Die Liebespoesie der olten Aegyptier, Lipsca, 1899.182 "I Ed. Meyer, Geschichte des often Aegyptens, p. 291.

III MESOPOTAMIA

Elamul

1. Tara i locuitorii

Prioritatea in elaborarea unor anumite elemente de civilizatie oriented nupoate fi atribuita Egiptului, chiar daca nu s-ar fi dovedit ca socotelile cronologiceasupra pietrei de la Roseta sint datorite unor greseli. Asa-numitii babilonieni autot ce se intilneste ca element cultural la locuitorii vaii Nilului. Acolo e ziggurah,care pregateste piramida, acolo e cladirea cea dintii, acolo e cel dintIi lucru nobilal metalului pentru podoabe, acolo elemente religioase pe care Egiptul nu le-a pututIntrece. $i, mai ales, acolo cultura grInelor, de unde pleaca totul, se face natural,pe un teren de o rard bogatie, pe and pentru Egipt a trebuit descoperirea uneitehnice care cere o mare dezvoltare a unei culturi.

In toatd larga Intindere a sesului apos al I\1sopotamiei si pina sus In muntiiasirieni se ridica imense movile cuprinzatoare de taine, asupra carora pornesc legendearabe, Imprumutate poate de la mai vechi stapInitori, cu singura schimbare a numelor.-Aceste telluri", sapate de prin anii 1840 de cercetatori englezi, ca Rawlinson siSayce, francezi, ca Victor Place, un timp influent consul al Frantei la noi, si, acumin urma, americani, ca exploratorii trimesi de Universitatea din Pennsylvania, alldat la iveala comori de arheologie si arta, explicind viata de trei-patru ori milenaraa Asiei Inainte de era crestina s-a Infuncldt astfel Intr-un adirk trecut cunostintaacelei In care se vede acum ca egiptenii, nu totdeauna originali, n-au statsinguri i ca evrei si greci n-au fost, la Inceput, cleat mostenitorii saraci ai marilorbogatii lasate de acesti Inaintasi. Q alta istorie a antichitatii a rasarit astfeL, ale careinenumarate arnanunte asteapta, prin alte sapaturi, complectari a caror bogatie sivaloare se poate gici Inca de acurn.

Centrul preistoric al regiunilor mesopotamiene e dincolo, spre räsarit deregiunea celor doua mari riuri, In Elam. Acolo, cu sau fart legaturi cu ce a fost Elamulpe urrna, s-a gasit acea bogata si frumoasa ceramica pe care a studiat-o Pottier',ceramica susiand. Alaturi se .observa pind in monumentele haldeene, aceeasi arta'geometrica si in Iesaturi2.

1 V si W. Andrae, Assurs farbige Keramik, Berlin, 1923 ; Seminarium Kondokovianum, Ill,Praga, 1929, P. 302 (planse).

2 LiThke-Semrau, Die Kunst des Altertums, Stuttgart, 1904, p. 48. 185

civilizatii

0

;

Istoriologia umani

Dacd apoi intre Tigru i Eufrat a rdsdrit o civilizatie istoricd fait' adinci rddd-cini in trecut, aceasta se datoreFte faptului cd in jurul unor altare creatoare3 s-auadunat, dupd norme de locuintd care n-au fost studiate, o sumd de oameni, inchi-ndtori i supqi ai zeului, reprezentat prin preotul cu calitate cirmuitoare ce puteasa evolueze spre regalitate.

0Elamul are, la Susa, o frumoasd civilizatie neoliticd de vase cu ornamente geo-

metrice de o mare bogatie, asemenea cu aceea de la noi, pe cind in Mesopotamia,supt cefdtile de lut i humd nu s-au gdsit niciodatd urmele unei civilizaIii preistorice.S-ar [Area deci cd avem a face, aici, cu o populalie care i-a trait aiurea viata inaintede istorie i care a venit pe urmd, poate din nord, dacd nu din acel4 est, ca sa seaeze pe aceste locuri grase, trecind de la o viata pdstoreasa de caracter trans-humant, ca in Turchestanul de la inceputul evului mediu, la agriculturd, de unde,mai tirziu, la comert.

Paralela o aflam i in Egipt, cel putin dupd ce s-a gasit pind acum. 51 aici preis-toria e undeva in sud, in ceea ce se numea Egiptul-de-sus, iar in restul Idrii, Si inregiunea hipogeelor i in aceea, anterioard, dar mai spre nord,,a piramidelor, pre-istoria lipsqte.

0Muntenia, Ilamma", in Bib lie Elam, de la räsdritul tinuturilor babiloniene

in partea de jos a cdruia chissii ocupd regiunea de pogorire de la St.Jan-Susa, Su-siana , Elamul, in parnintul cdruia nu s-a sapat 'Inca de ajuns, e unul din cele maiuimitoare exemple de rezistentd in istorie. El apare, fart luptd intre cetati, de lainceput ca o monarhie solid cldditd, de0 regele are ca vasali pe stdpinitorii dinNaditu, din Chamanu i aiurea, care reprezinta insd teritorii, nu cetati-altare. Ultimaddpost al sumerismului rezistent infiltraIiilor5 i influenlelor semite, el i-a pastratlimba aglutinanta, fard amestec, zeii sdi fara confundare cu alIii, intru citva arta sarudd, in locurile mai putin favorabile decit ale Mesopotamiei bogate ; niciunul dindirjii lui regi n-a primit in numele sdu moda semitilor vecini. Din potrivd, in Larsas-a impus, la un moment dat, elamitul Iriaku, care se laudd cd a stapinit i Nippur,Eridu i Ur5, i vestitul Hammurabi poartd un nume sumerian, cosseenii de rasa'elamitd, care invocd in numele regale 6 zeila elamitd a lunii, AO, avind a-i luamo-tenirea. Cei care pretind, ca rasa tura descendenta dintr-in0i, se pot mindri cucaracterul acestor strdmo0 mai departaIi.

0

3 V. §i Charles F. Jean, La religion sumérienne, Paris, 1931. Cf. L. W. King, A history of Sumerand Akkod, Londra, 1898.

4 0 sosire de semiti inaintea cdpeteniilor Incoronate ale sumerienilor pe un cilindru-perete,la Ménant si de acolo si la Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, P. 194.

6 lbidem, P. 202.6 0 pecete, cu soarele, a regelui cosseian Kurigalzu,regele incomparabil", un secol clupd

186 Thutmosis al III-Iea, deci pe la 1500, ibidem, P. 205.

Mesopotamia : Elamul

Elamul e o tard regard", dar nu o colectie de altare devenite cetäti. Acolo sepastreazd populatia nomadd, care se va numi apoi turcomand.

0Intre limba i zeii Elamului i dravidienii Indiei s-au observat legaturi 7.

Comunitatea cu Mesopotamia haldeiand o aratd0 i numele duble In Elam, alcdrui nume semit, Elamtu, corespunde sumerianului Numma, Muntenia". $i aiciregii se intituleald dupd tinuturile reunite, fiecare putind , de altfel, corespunde alteirase : regi de Anzan i 5upn" (Susa clasicilor), iar marii preoti se intituleald :,apostoli mari de Elam, Sippar i 5uan". Regii poarta nume derivind de la zei :Kudur-Nacunte (dupd Nacunte, zeita soarelui)9, Kudur-Lagamar sau Chedor-Laomer (dupd un zeu semit babilonian) (cf. Chidin-Cutrutas i Sutruc,Nacunte),Teummam, Ummanigas. Cum Asur va fi pdrintele" i aparatorul asirienilor, marelezeu ascuns vederii, al Elamului, se va intitula In-5usinac, stapinul celor din 5upn",,,capitala". 51 aici vechea limbd e aglutinantd. 5i aici cetatile-altare grit yisipite, Inregiunea muntoasd ca i In uvita de culturd agricold, lingd värsarea Satelarabului :,,Naditu, Khaltemas, Dinsar, Bubilu, Bitimbi, Khidalu, Nagitu"10.

7 E. Cavaignac, Le monde mediterranêen jusqu'au IV-e siècle a.J.-Chr., Paris, 1929, II, p. 180.8 V. W. K. Loftus, Travels and researches in Chaldaea and Susiana, 1857 (pentru Susan-Susa

singurd, A. Billerbeck, Susa, 1893).9 Soare si lunä sint masculin si femenin sau invers, la deosetite popoare.

Sayce, In Encycl. brit., IX, p. 140. Cercetdrile noi ale lui de Morgan, in Mémoires de laDelegation en Perse, 1899-1906, 3 vol. 187

"

Sumer i Akkad

Statul

AS-upra originii si rasei sumerienilor se observA, de un timp, o prudentà deose-bità u. E excesiv. Legatura cu eTamiii, geografic si istoric, e evidentA. Dar popoa-rele rAmin sute si mii de ani pe acelasi loc, cind ele formeaza rasa fundamentald.ToatA istoria o dovedeste, inainte de barbarele stramutäri, prin silà sau ispitire,.de astizi. Astfel, cum ca bald teritoriald a celor mai vechi sumerieni trebuie admisTurchestanul de astAzi, presupunem cd nu greseau aceia care apropiau pe creatoriiculturii haldeene de semintiile care si acum, In ce conditii scAzute, de altfel capentru Mesopotamia mnsasi, locuiesc sau ratAcesc In aceastd sträveche patrie turaniand.De altfel, turcismul" de astazi, care reclamd ca Inaintasi je hittiti, se va fi gindit sila acestialalti strAmosi" 12.

Un frumos chip de femeie sumerd, in obisnuitul costum dungat, cu o legaturastringind pdrul ce se lasd pe umeri aratA, cu tot nasul strivit si bdrbia groask untip nobil cu ochii mari si gura mica 13.

Akkad din Bibhe si orasul mesopotamian Agade, cetatea focului", sint acelastlucru. Tara dimprejur e a cetatii". S-a observat 14 cã titlul de rege de Sumer siAkkad" nu Imparte Mesopotamia in douã, ci e o amintire a cetatilor de la Inceput. S-aaratat cd Sumer sau $umeri nu e altceva cleat Senaarul biblic al lui Abraham, sis-a atribuit unei vechi rase preistorice, nAvalite de semiti, acest nume" ; dar nu emai putin adevArat ca tot ce gAsim in domeniul civilizatiei prin aceastA asa de vastä re-giune e sumerian, nu semit.

Sinteza sumero-akkadianä, in care s-a atribuit semitilor, veniti din Arabia,.creatiunile, de sigur de altä origine, din Ur si Eridu 16, merge asa de departe That.

n Otto Weber, in Orbis pictus, Weltkunst-Bicherei, hggb. von Paul Westheim, IX, Die Kunstder Hettiter, Berlin, f.an., P. 5 : Wir wissen nicht woher sie gekommen sind, welcher Volker-famine sie nach Rasse und Sprache (sic) angeharten".

12 Hommel considera si pe sumerieni si pe akkadieni ca de rasa uralo-altaica, GeschichteBabyloniens und Assyriens, in Allgemeine Geschichte a lui Oncken, Berlin, 1855, 12 P. 6. El trezeasi mindria turco-tatarilor de a se cobori din creatorii unei astfel dd culturi (ibidem, pp. 6-7).

13 Ibidem, P. 294." J. Dyneley Prince, in Encycl. brit., I, P. 457.

Acelasi, ibidem, XXVI, pp. 75-77.18 A. H. Sayce, in Encycl. brit., Ill, P. 102. Dar acelasi recunoaste Ca in nord apar intii

188 semiIii in monumente, ibidem.

si

12

CZ

cc

cc

Mesopotamia: Sumer si Akkad statul

cla nu me compuse ca acela de Sargon sau Saruchinu, in care partea a doua e sumerianulgina (Inscaunat", sar fiind cuvintul semitic pentru rege").

Astfel avem in Haldeia, ceea ce cla si puterea de fecunda creatiune, pentru Indiacard, contopirea intro Invingator i invins.

Pentru poporul iesit din aceasta sinteza se intrebuinteaza termenul de haldeeni,Haldeia fiind inn orasul Bit-Yakin, pentru ca la sfirsit, mai ales in noul lmperiufialdeian, el sa se intinda peste Babilonia si tdrile ce se tineau de dinsa. La inceput,cuvintul Kaldi ar fi insemnat cuceritorii", acei semiti care cucerira pe sumerieniin acele locuri 17.

Ca lea cuceririi" semite care a trebuit sd fie, date fiind lipsurile permanenteale rasei pretutindeni, mai mult o expansiune , ar fi fost aceasta : Sippar, elamita

Khana si Babilonul 18.

Era natural ca in ce numim Haldeia sa se formeze nu un stat national", a caruiexistentä ar fi fost imposibila acum peste 3000 de ani, ci prima Impar4ie universal&,,a celor patru colturi ale lumii", pentru ca acolo, intr-o lard' bogata, deschisa,prin golful care e astazi persic", asupra Marii lndiei, convergeau mai multe culturi

se intilneau mai multe influente : semiti akkadieni din Siria, arieni, prin Elam, dinPersia si din acele tinuturi indiene cu care s-au semnalat si legaturi preistorice,nfiltraii sumeriene din Asia Centrala si, ca element de intarire militara, de inoire

de purificare asupra unei societati indreptata de mediu care comertul care imba-trineste, aerul tare din vaile asiriene ale indepartatilor munti de la sud.

s-a format astfel una singura, nu insa i statul, din cauza lipsei de'element comun intre cetatile-altare, avind fiecare un alt zeu, cu aceeasi tendintade a-I impune oricui pind la marginile lumii, si, de fapt, poate ca nici o data sintezadivina nu s-a indeplinit.

1. Cetal-altare. Patesi"

Caracterul de la inceput al ceatilor-altare" se vede si din originile Babilo-cului, care, in uncle inscriptii tirzii e Babalam", iar in forma semita : Bab-ili, tra-ducind numele mai vechi, dat de sumerieni, Din-tir. Cetatea se cheama si Uru-azagga,termen comun si pentru alte cetati sfintite", cum spune acest atribut. Se va ajungeIa poarta zeului", sensul numirii de mai tirziu, care cuprinde ceea ce fusese

poate cu alte altare, cetatile Kadimirra si Su-anna

17 J. Dyneley Prince, ibidem, V. pp. 804-805." A. H. Sayce, Encycl. brit., III, p. 102. Primii preoti-regi au fost insa' desigur sumerieni.10 A. Houtum-Schindler, in Encycl. brit., IV, p. 98. 139

$usan,

Civilizatia

odi-snioara, 19.

ai

ai

lstoriologia umanl

0Eridu (nume sumerian aglutinant, cetatea buna") e cetatea-altar a lui Ea (Oan-

nes al lui Beros, cu cap de om pe un trup de peste), zeu al adincului, apsu (decial apei", al marii, ling care cetatea, si al gindului), Neptun haldeian, si zeitamare a apelor", a ceea ce e dedesupt", adincul, e sotia sa Damkina.Babilonule al lui Marduc.

La Erech inchinarea e catre zeul Anu, al inaltului". La Kutha, divinitatea eNergal. Aiurea se adora zeul focului, Nusku. Bel (En lil in scris), Domnul", va fiimpus de insemnatatea politica, o bucata de vreme, Inca inainte de 3000, a cetatiiNippur. Mai multd vreme decit to-0 rivalii locali, Marduc va stapini din Babilonul sau.Numele lui Nebo e legat de cetatea Borsippa (Barsip), cu templul-ziggurah, de caramizismaltuite, care e casa celor sapte impartiri ale cerului si pamintului", identi-ficat cu turnul Babilonului" : fiu al lui Marduc, el mergea anual sail viziteze tealsi statuia e recondusa de garda babiloniana a acestuia. in cinstea lui Enlil s-a ridicatcetatea sfinta Nippur 20 La Arbela numele Insusi spune ca zeii gilt patru. Lagas,cetatea regelui Gudea, ($irpurla) s-a format in jurul sanctuariului lui Elninnu, cucele 30 000 de tablete de caramida ale arhivelor sacre 21. 5amas insusi, Soarele,doming la Larsa22. Sippar (Zimbir pentru sumerieni) 23 e impartita In doua (inBiblie orasul are forma de plural), dupa altarul aceluiasi $amas si al zeitei Anunitca un tirg al nostru cu cloud hramuri, pe ling Sippar-Eden (gradina"), si s-acrezut ca Akkadul a fost odinioara aici, poate tocmai si pentru acest caracter de douaori sacru. Ur, cetatea marei piramide, la legatura celor cloud Kuri, patria lui Abra-ham", al carui nume, ca al unui martor de contract, s-a si gasit pe tablete, s-a formatin jurul zeului Nannar, confundat apoi cu Sin, inchinat si la Harran, in nord, apoiin peninsula Sinai.

00 comunicatie recenta a lui Ch. Virolleaud la Academia de Inscriptii 24 din Paris

a scos iarasi la lumina figura regelui Enkmad din Ungarit, oras ale carui ruine aufost gasite la Ras-Shamra, acum vreo zece ani. In jurul lui s-a dezvoltat o frumoasacivilizatie foarte veche.

Cazul acesta al cetatii Ugarit arata ca numarul cetatilor-altare devenite centrede civilizatie, fara sa fi avut o activitate politica si militara, e mult mai mare de cum secredea, asa ca., dat fiind si aceea ca multe din cetatile mai in vaza n-au iesit Inca.de supt movilele ce le acopar, ne putem astepta la multe surprinderi, dar t®t inmarginea tipismului traditional.

0Cetatea imparateasca" nu e decit o derivare a cetatii divine". Astfel Nineve

asiriana sau Pasargada persana. Chipurile regilor cu atribute de animale marete, deciintrodusi in notiunea de zeu, arata cit de adinca e deosebirea intre cele doua forme.

20 J P. Peters, Nippur, New York Londra, 1897.21 Sarzec, DEcouvertes en Choldée, de la 1887.32 W. K. Loftus, Travels and researches in Chaldaea and Susiona, 1857.23 Hurmuzd Rassam, Babylonian cities, 1888.

190 24 Octombre, 1940.

Mesopotamia : Sumer si Akkad statul

Primii drmuitori din aceste ora5e divine" sint pates!, ca loctiitori ai zeului .J. r'patesi ai lui, dar ca luptdtori 5i ziditori, lugal, regi 25.

0S-a exprimat ideea cA in taxa de cetati-altare a sumerilor, semitii, viind ca os-

ta5i, ar fi adus ideea monarhiei 26, dar nu se vede de unde ar fi luat-o.

0In Mesopotamia, menità frImiãrii prin chiar caracterul geografic, ideeamonar-

hica a fost imprumutatd de la egipteni, cind carele de rdzboi ale acestora au apdrut inSiria, creind state clientelare pe care, pentru a le reci5tiga ori a le influenta, 5i Hal-deia a trebuit sa aibd o monarhie in adevar stabilitd.

0Transmisia puterii divine care 5eful politic 5i militar se face prin aruncarea

miinii" zeului, a5a cum se vede in unele reprezerrtatii sculpturale. Aceasta e originamonarhiei binecuvintate.

0Regalitatea haldeiand pleacd de la zei, dar, o data ce e creatd, prin luarea miinii"

acestor patroni, ea-i modeleazd dupd propria-i dezvoltare 51 astfel Curtii monarhuluitrebuie corespunda a... (indescifrabil in manuscris).

2. Regii. Luptele pentru suprematieSargon, Naramsin, Gudea

Primii regi haldeeni, oricare le-ar fi cetatea 5i indiferent dacd poartd titlul regalori se multdmesc cu acela de pates!, sint, cum o dovede5te intelesul insu5i al acestuicuvint, pastrdtori ai altarelor 5i ai traditiei legate de dinsele. E firesc deci ca docu-mentele autentice care pleacd de la clin5ii sd fie mai numai acte de ctitorie cu por-tretul ctitorului, cum se face adesea, oriunde. Sau se mai adauga cilindrele de sern-niturd, care nu aveau numai valoarea juridica a acelor de astazi, ci prin simbolelereligioase ce cuprind au In ele i vraja care Inteireste actul astfel pecetluit".

0inceputurile unei dezvoltdri istorice s-au clutat intii de haldeenii in5ii 27 la Upi,

Opis, cetate dispdrutd, dar cunoscutä 5i grecilor negustori, apoi la Chis, unde pe

22 V. i observatiile lui Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, pp. 475-476.26 Ibidem, 12, P. 481.27 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, pp. 475-479. Liste regale pentru ambele locuri,

p. 480. Insemnarea monumentelor arheologice, ibidem, p. 480 si urm. Pentru regii, mai siguri,din Laps, ibidem, P. 482 si urm. Hugo Winckler (Die Volker Vorderasiens, Lipsca, 1899, P. 5)recunostea cg, daca existä monumente scrise haldeene, apartinind unei epoci care se ridica pina la3000, trebuie sa se admitä o lungä vreme de preatire preistoria 191

sa-i

Istoriologia umana

la 3100 apare regele Mesilim, avind relatii de arbitru si de ctitor cu cetatea Lagas,inainte de a se ajunge la Nippur. Numai pe la 3000" se intilneste prin materialarheologic regele Urnina, care-si numeste tatal si chiar bunicul si razboiniculEannatum, pomenit in vestita stela' a vulturului". Cind ataca pe regii din Chis,acestia sint acuma semiti. Regi din Umma trag la ei hegemonia 28, pentru ca si ei,peste vre-un secol, sa cedeze momentan. prezidenta" lui Urukagina, prezentat caun indreptator si ca un datator de legi ". Intoarcerea oamenilor din Umma aduce in-temeierea unui nou star, mai larg.

Primii regi", la Lagas, la Chis si in cetatea Gis-ukh sau Gis-ban, apar in alpatrulea mileniu inaintea erei crestine. Lui Eannatum, nepotul lui Urnina (dupdzeita Nina), creator de dinastie, ajung sa-i apartie Ur, Erech, Chis si, poate, Larsa.Un monument in Muzeul Louvre II pomeneste : stela vulturilor", care-I prezintain carul de razboi, inarmat, in fruntea ostasilor cu coifuri si sulite, strivind si minindla moarte victime, &rid prada vulturilor pe dusmanii locali invinsi si ridicind piatrade pomenire pentru invingatorii cazuti IntIie priveliste a orgoliului uman saturatde noroc. Supt un urmas al lui, vechiul adapost de sumerieni care e Elamul tre-buie ä sufere navalirile monarhilor noi. In lupta cu adversarii de la Gis-ukh inaintareaarmata continua. Uruduggina se va lauda Ca a unit Tinuturile imense dintre celecloud mari.

Dupa ce Chis a devenit un centru semit, Saruchinu sau Sargon, pe la 2800, sifiul Naramsin sint stapinii in aceleasi regiuni. Reprezentind o revansa, el revinein patria rasei sale pentru a uni astfel Siria cu mostenirea mesopotamiand de lasumerieni. Naramsin se intituleaza stapin a patru stihii ale lumii".

Regi din Isin si Ur iau asupra lor monarhia o data existenta si, dupa Urengur.Gudea, ale carui statui in piatra dura le avem, isezate pe un aspru tron, se infati-seaza ca noul mare imparat al lumii.

Semitii vor 'Astra supt Sumuabu, fiul lui Shem", numai nordul acestui imperiu;sudul II reiau sumerienii din Elam, pind ce Hammurabi, fiul lui Sinmuballit, liberindBabilonia incepe, la 2310, Imperiul cel nou30. Amoritii din vest si asirienii din nordII asculta deopotriva.

Elba la cucerirea cassita din 1780, Babilonia va trece insa, asteptind si alte nä-valid si umiIini, printr-o dinastie de razbunare sumeriana din Elam.

La Laps se urmeaza regi cu nume caracteristic sumeriene : Urnina, Eannatum,Entemena, Enannatum, Urukagina31.

28 Ed. Meyer, op. cit., p. 492 si urm." lbidem, p. 495." Dui:4 A. H. Sayce, in Encycl. brit., III, pp. 102-103.8L Cavaignac, Le monde méditerranéen jusqu'au IV-e siecle a. J.-C., II, p. 3. La Ur numele au

acelasi caracter : Urnammu, Sulgi (ibidem, p. 4), ca si elamitii Kudur-Nacunte, Kudur-Mabuch, Kudur-192 Lagamar. V., in sud, Ilumailu (ibidem, p. 7). In Asiria incepatoare : Ilusuma, Sumuabu (ibidem, p. 10).

Mesopotamia : Sumer si Akkad stat ul

Urukagina, primul rege haldeian la Uruk, e Inca incenjurat de o legenda debinefacator prin dreptate ca in povestile ce s-au tesut in jurul primilor stapinitorifabulosi ai Chinei. Apartinind desigur primelor secole ale mileniului al treilea inaintede Christos, el e cuprins, intr-o socoteala de stapinire, doudzeci si cinci de ani.

Nu fart acelasi Invelis de mit e primul rege semit Sargon (Sargina) din Agade,care nu e decit Akkad, a cdrui domnie, de mare cuceritor, ar fi intrecut cu cinciani jumatatea de secol, pe la 2500. Statuia lui din cetatea de unde i-a pornit putereapoarta insemnarea povestei pruncului regal aruncat intr-un cosulet uns cu smoalape malul Eufratului, pentru ca zeita lstar sa-1 scape si sa-1 inalte32. Peste vreo cloud,trei decenii tulburi, supt regenti care n-au nume semite, apare, ca figura dis-tincta Naramsin, ale cdrui razboaie cu cetati cucerite sint in sfirsit o realitate is-torica si umana bine definita33.

0Traditia semita va face din primul Sargon, din Akkad, pe care 1-ar fi zidit, biruitor

al amoritilor, marele inovator34.

0S-a observat insa cä tiriIe despre intinderea cuceririlor lui Sargon 1 nu concorda

de la vechile inscriptii la cronica haldeiana mai tirziu descoperita35.

0Pentru ca Naramsin se intituleaza rege al celor patru stihii", s-a afirmat ca

Inca de la Sargon Inainte in regiunile Mesopotamiei s-ar fi creat cel dintii lmperiuuniversal pe care-1 cunoaste lumea"36. De fapt nicairi nu s-au trimes cirmuitori innumele regelui din Chis, si nici macar nu se repeta, an de an, expeditii ca ale vii-torilor regi asirieni, ci e vorba numai de pretentii asupra unor teritorii mai mult saumai putin vizitate.

0Cel dintii care a avut curajul, intr-o cetate haldeiana, sd-si zica domn al celor

patru stihii ale lumii", a creat o opera nemuritoare.Se ajunsese la aceasta conceptie mai vasta cleat tot ce fusese pind atunci prin

insasi ocupatia pastorali/ a oamenilor de acolo, deprinV a privi intinderea cerului, incare au deosebit ce numim cu termeni de origine germana : est, vest, nord si sud,dar care erau pentru greci si romani, de la care numirile au trecut si la noi:

32 La Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient clossique, I, pp. 597-598.as Pentru soldgi sumerieni, v. Rudolf Kittel, in Propylaen-Weltgeschichte, I, p. 431.34 Pentru Sargon I (dupä el si un Sarganisari, socotit de Hommel ca un al doilea Sargon),

wzat la c. 2775, Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, p. 513 si urm. Pentru motive cronologiceprivitoare la Naramsin, ibidem, pp. 516-517 : cf. ibidem, pp. 517-518. incercari de cronologie pentruSargon insusi, pp. 521-522. Pentru semitul din Chis Urumus, ajuns rege in Elam, pp. 522-524.

33 C. Bezold, in Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, Berlin, 1909, I, p. 11.36 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, pp. 528-529.

- C. 510

193

14

Istoriolcgia umand

rasdrit, apus, mialanoapte (la romani, in legatura cu stelele, Septentrionul) si miazäzi.Cea mai mare putere si cea mai mare glorie e stApinirea celor patru colturi aleorizontului astfel stäpinit.

Aceastd ambitie, care e si cea mai inaltd necesitate, va trece de la un poporla altul, intrupindu-se pe rind in haldeenii din toate centrele, in asirieni, in hit-titi, in oamenii din Mitanni si Urarth, in mezi si persi, cuprinzind si pe mAruntiiirnitatori cananeeni, arameeni, evrei, fenicieni, amoriti, moabiti, filisteni-. In fond,fiecare din ei vrea sä fie aceasta. Egiptul a ieVt de mai multe ori din hotarele salepentru a realiza si el aceastä conceptie sträinei traditiei sale". Apusul european va culegeacest ordin al primei istorii de a realiza in pace unitatea politicä, necesarel, a omenirii.

Printr-o statuie grosoland, care-I infatiseazd asezat, tronind", cunoastem peacela care, dupd Naramsin, luptind cu nAvAlitorii din munti care distruseserd in partestApinirea acestuia, Gudea, e din altd cetate, Laps. Cu dinsul Akkad revine la puteresi fetele rotunde" au hegemonia asupra grupului de orase care-si pAstreazd insdfiecare rostul de la inceput. In zeul local Ningirsu, cdruia-i ridicA un mare templu,acest rege-preot 4i recunoaste patronul, el insusi simtindu-se insd zeu.

In acest timp un rege din Laps ca Eannatum face a se sApa, pe la 2580, in piatraisprAvile sale rAzboinice cu sirurile de ostasi care, in aceastA steld a vulturilor" 38,ii calcd in picioare vrAjmasii.

De la Naramsin avem cunoscuta stela care-I infatiseazd inarmat, purtind pe capo mitrA de preot, cu ostasii sal pe mai multe rinduri, tinind sulitele biruintei,ca inchirator al soarelui, larg rdsdrit deasupra".

Dar mostenirea lui va fi distrusd de o noud coborire a unui reprezentant a raseivechi, fundamentale, care nu abdicA, regele elamit din $usan sau Susa, Kudur-Nacunte.

In luptd cu acesti elamiti va cadea, in cursul aceluiasi secol, ultimul monarh su-merian, al cdrui nume de Ibisin aratd insd o profundd influenta semitd".

Acum in Isin si Larsa se pregateste o regalitate semitA, poate de origine dinvest 41, care-si va gasi apoi centrul statornic in cetatea Babilonului. DeocamdatARimsin din Larsa reuneste la inceputul mileniului al II-lea si Larsa. Apoi acest primintregitor e bAtut si inlocuit, pe o suprafata mult mai vastd, de legiuitorul Ham-murabi 42.

37 V. W. Max Muller, Die blten Agyptier als Krieger und Eroberer in Asien, Lipsca, 1903 : V.si Friedrich Delitzsch, Babylon : Curtiss, Ursemitische Religion im Volksleben des heutigen Orients.Lipsca, 1903 : Hugo Winckler, Die politische Entwicklung Babyloniens und Assyriens, Lipsca, 1900.

as Si la Rudolf Kittel, Propyleien-Weltgeschichte, I, P. 435. Se atribuie lui Entemena, urmasullui, care ar fi stdpInit pe la 2550, frumosul vas de argint din Muzeul Louvre, care prezinta vulturulIntre doi lei care muscd doi tapi si cloud alte animale, fin schitate, in registrul superior, la RudolfKittel, loc. cit., p. 433.

lbidem, p. 431.49 lbidem, p. 443.

lbidem.194 42 Stela legislaliei lui, cu portretul regal, ibidem, p. 447.

0

as

ismesopotamia : Sumer si Akkad statul

0Succesorii lui Naramsin ar reprezenta o reactiune sumerianA, decaderea incepind

imediat dupd cel dintii monarh cu pretentii intrecind vechea mostenire a dinastilordin Chis43. Atunci, peste Chis, Akkad si Uruk, se ridicd din nou Laps, dind epocade inflorire a lui Gudea, marele clAditor44. Navalirea barbarilor din Zagros, guteii,facu sa se stingd repede si aceastä luminA45. Acuma regele acestor guti" adauga latitlul sau acela de domn al celor patru stihii" 46.

Dar in aceste schimbAri care ating si noua, scurta dominatie, titlul dominatieiuniversale rämine, si el va fi purtat apoi de sumerienii din Uruk47, ca si de Urengursi Dunghi, regi de Sumer si Akkad", ai celor patru stihii", care incep dinastiadin Ur, adaugitoare a cetatii sale, pe la jumAtatea acestui al treilea mileniu 48

0Pe la 2300 Isin se ridicd peste celelalte centi, intr-o vreme and Elamul isi

inoieste puterile49. S-a obsrvat CA ei mentioneaza influenta lor asupra celorlaltecetdti : Ur, Eridu, Uruk, Nippur. Se fac clädiri noi si in Larsa. Dar raporturile dintrecetäti n-au nici precizie, nici cidinuire.

0Toatä ace'astd singeroasa istorie de rivalitäti intre cetätile-altare, de expansiune

a monarhiei unite spre estul elamit, vestul sirian, al mArii celeilalte", sore nordul,mult timp neglijat si dispretuit al Asiriei, de lupte intre sumerieni, semiti si elamitida, in nenumAratele drArnizi comemorative, nume, date, mentiuni de bdtälii vic-torioase, de infringeri, de clAdiri, ddrimki si refaceri de temple, dar atit. 0 luptde ca alta, campaniile se repetä, stapinitorii se succedd sau se inlocuiesc, supt numemai sigur sau mai nesigur descifrate, dar se trdieste pe acelasi fond, cel strAvechi,religios-traditional. Imperil se formeazA, decad, recapatä viata, lucru al oamenilor,care pe alAturea cistigd bogatia si se bucurd de dinsa si pentru opere de arta, dar umbragrea a zeilor initiali se lasa, inabusitoare, peste toate. Literatura, acea arta insäsiajung prin silinti, din care s-au pästrat uneori forme intermediare, la o formästabilitä, dar ea nu evolueazA. In ele, ca si in fizionomia si actiunea regilor, nu se vedewebirea sufleteascd, intrarea curagioasd in uman, cu dreptul, cu instinctul i nevoiadiferenTierilor, care singure dau interes istoriei, ba chiar formeazd ele singure istoria.

0Judecata lui Maspero asupra acestor siruri de regi, de origini deosebite, 'care

se profileazd o clipa si apoi dispar, rämine adevaratä : Praf de istorie mai mult decit

" Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, P. 537 si urm. Pentru o schimbare de costum inacest timp, ibidem, P. 538.

" Ibidem, p. 539 si urm. Ed. Meyer ii da ca ani de stdpinire 2603-2560, P. 541. Meyer aruncdindoiala dacd acest patesi, care-si aratd multe legaturi strdine, a stápinit de fapt acele locur;, ibidem,p. 545. Dar insdsi ideea stapinirii trebuie inldturatd.

" lbidem, p. 546 si urm.46 lb,dem, P. 549.47 Ibidem, p. 550.48 Ibidem, p. 550 si urm.49 Ed. Meyer, Geschichte des Altertjms, 12, p. 562 si urm. 195

I storiologia umani

istorie adevarata : aici un personaj izolat care-si spune numele si se imprastie chidvrei sa-I apuci, acolo un fragment de dinastie care se rupe brusc, protocoale emfa-tice, formule pioase, dedicatii de obiecte sau de edificii, ici si colo citeva actiuni derazboi, sau indicatia vre-unei ri straine, cu care se intretineau relatii de negot saude prietenie" 5°. Nu e insa, cum crede el, o istorie provizorie", ci imposibilitatea dea se crea, in aceste margini si in aceste conditii, o istorie.

3. Dinastia din Babel. Hammurabi

Amoriti intemeiaza, cu Sumuabu, regatul din Babel, cel mai mare din dinastiiacestei fundatiuni, Hammurabi, intitulindu-se rege al amoritilor" 51, pe cind titlulde rege de Sumer si Akkad" e purtat de stapinitorii din Larsa52.

Hammurabi ia Uruk si Isin, pentru ca apoi rivalul sau, Rimsin din Ur, sa piardaLarsa si Ur, Eridu si Lagas53.

0 stela prezinta pe Hammurabi, tip nobil, aproape grecesc, de profil, inchinin-du-se inaintea zeului sdu 54.

S-a vorbit de personalitatea lui Hammurabi, ba chiar de a lui Gudea, regimari", cu programe pe care le infaptuiesc militar55. E desigur o greseala. Individua-lizarea nu e ingaduita in acest timp, si cronica nu inseamna fapta osebitoare din viatastapinitorilor, pentru ca aceasta nu intereseaza. Ea nu se ocupa de ce fac ceilaltimembri ai societatii decit pentru indeplinirea unei misiuni, de caracter tipic, pe careo indeplinesc.

A face distinctii intre regi care urmeaza aceeasi politica, neputindu-se des-face de o alotputernica traditie, a-i compara ca importanta si a incerca portreteca acelea cu care sintem obisnuiti pentru vremea mai noua si in legatura cu insasirasa noastra e a intinde obiceiurile noastre literare asupra unei epoci si unei raseatit de straine de noi.

Hammurabi, care se infatiseaza ca decretind in numele zeului Samas, de ale caruiIegi" vorbise, la 2600, regele Urengur, concentreaza viata tuturor cetatilor raz-

5° Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, 1, pp. 619-620." Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, P. p. 615.52 lbidern, p. 620 si urm.53 Pentru Hammurabi, fiul lui Sinmuballit, si Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, p. 627'

si urm. El il pune pe la 2100 (ibidem, p. 627)." Bezold, in Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, III, P. 11.

196 55 V. i Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, pp. 635-636.

C.

0

Istoriologia umarta

iete la Babilon. La aceastd data, de cam 2500 5' a. Chr., el are un model pentruaceastd unificare imperialistd" in ce s-a petrecut de multd vreme in Egipt, pe care

irnitO astfel. rastrind vechiul titlu al celor doud regiuni, fart' nici o schimbare,el face o lard supt un monarh, opera mult mai grea, data* fiind multiplicitatea ori-ginilor, decit ce s-a putut face dincolo, de-a-lungul marelui riu creator.

Un imperiu, in orice sens l-ar lua cineva, inseamnd o singura religie, si am vazutcum ea se unificd de la sine. El inseamnd insd si un singur drept, cu o singurd judecatdsuprernd : a impäratului", cu un singur executor al sentintelor capitale, care esteel. Un zeu cu alii imprejur, un rege cu o Curte, un cod, cu judecdtori de mairnulte categorii.

Acest cod nu e deci al cetAtilor, care sd-si poatd ingadui schimbOri si ad:du-girl, ci unul peste si pentru ele toate. El poate fi crescut numai pe incetul, adap-tindu-se imprejurdrilor, supt suverani care sint din aceastd dinastie sau din altele,de aceastä natie" sau de oricare din acelea care vor reprezenta si vor purta pe umeriimpOrdtia.

De la o vreme, supt acest regim legal de fier, cdruia Ii e intru nimica sä ucidasau sã mutileze, si care admite ochi pentru ochi si dinte pentru dinte", pot colabora,pe trepte deosebite, clasa de sus, amalu, sdracii", muskinu de unde meschinii"sirieni, al cdror nume s-a pästrat pentru ce este putin, dispretuit si multii sclavi,prinsi, cumparati, decazuti din libertatea lor, intr-o linite asa de mare incit se poaterälatori si pind la Marea Mediterand, intr-o rinduiald de nici clinele sa nu fie ne-judecat", la o mare opera de culturd ale cdrei drepturi si interese sint legate in felulcel mai strins.

Dar pedepsele sint grozave si mutilarea, des prevazutd, e dupd norma ca fiecaresA fie pedepsit pe unde a pacatuit. Rareori ajung loviturile, mai rare ori exilul ;moartea cade neiertätoare si pentru furt, pentru vinzarea neingaduita de bduturi,pentru scandal in circiumi. Ea se cid prin foc, prin !at, prin apd, nu prin sabie.Darscuzele se admit pentru lipsa de premeditare. Se ingaduie i dovezile de nevinovätieprin sdrirea in apd. Amenzile sint, aldturi, insemnate cu preciziune".

Templul ii pastreazd dreptul : cultivd, dd in arendd proprietdtile sale, care siele trebuie perfect hrdnite cu apa din canale ; el poate trece ceva din averea sa,pe plan, regelui, el pastreazd marile arhive. Dar regele, räminind in teorie ce fu-sese sentintele se dau in numele zeului si al regelui" , are si un rost deosebitde cel sacru. 0 lume de functionari, de notari si martori publici, o piramidd defeudatari", o armatä de ostasi sint ai lui. Nimeni nu se poate ridica pind la

cu atit mai putin sä-1 intreacd.Familia, in care sotia aduce zestrea, dar e cumparata, e ingradita cu garan/ii

marl si pedepse in care se cuprinde si inecarea femeiiaceasta aratd originea din sudpenalitdtii , inecarea pentru adulteriu, arderea pentru incest. Autoritatea so-

ului e deplind, dar nu fdrä sd fie oricind posibil apelul la prescriptiile legii, si

" Dar, duo& Rudolf Kittel (in Propylden-Weltgeschichte, I, p. 44-4, 1955)." C. H. W. Johns, Babylonian and Assyrian laws, contracts and letters, Edinburg, 1904.

de la a lui V. Schell, Textes dlamites-sdmitiques, Mémoires de la Delegation en Perse,IV, (1902) de H. Winckler, D. H. Killer, J. Kohler si F. E. Peiser, R. F. Harper, S. A. Cook,pina In 1904. 197

II

Edi/ii.

dinsul,

a

s) ALI. .....t...i. ..%. -S..: t1

'I' 21" 7'6" 1"-. n't-S.,. ......,

i a.

!, ,,..,....9... 4 ......,,.....,, -..c.:, 1 ,...*,...4.

...4.,10G'7..,.4...

-,c.<:..,,,-- G. ,, , 6.:

.

,

,

.e- - ., ,...--.. ..---P-e ),...-...,-

..,,....,-1-; ,0.-,'. ..>/-"--"°-6"-* "" -- s '.., 7,...---.--4- S.. ,

cAt. ,,.,..........._ ....1 ir-;...+-4, ts,O =..../

- 4.4,.., ,br-re.....,...Z,,,, .--- L ,

11 ... - ,...--...s..e. .-....., ...;..,,,-tti ,.... ;24..4 ,..-6....... b........ , ..-t. i.....,... .., ...,....- ,,ot

1414...... r .1.... /01......,

"...^ 0,-.fe., '''.....,j Il

r4 ' '" q,_,,,........--r , rk-1:-. ,e--,-"--it....----r-t .,...7 a .,..... ,,,-.7:17--,1.

.....«.-

14.1 *. ......-4 - - ..,-- C..- 20, ..';''. '.'C'' t.'..-;I"' )4'...''''''. ''.:..'.;".. .*.f ....e,

....

if i ..i.Z' r

.r..:4.-^.-..."...f

,

l.,..'" j

0 '60.: .....e ,......4..,7: _,....

; ,,,,-....t- r:: 11..;42..";.1,./...-" ;"".......^*

,..' 4 cli,...,p_1..4...., ..,,,.......e

g 1: Ad--.^.'-,, 44; 4--;',:. . 11 4". .°4-: i--,--,...--e

..,......,

' t

Pi,............: 4.000; -......I 4- P.,--; a ..........*-- 9..,,._ .., e,..,..,

Q.,...: al,,e.e.aes ,0,7 41,...44 t;:- .. .--"" 4"-- ,1 -../5....., a

,........."4L......, 1.....1.441.,..^.io.

A. dr-a, It., c.o....," . EI5...., 0, "....-.02... o

,

P.... 11, a ./ ,-.4.4.......r .., 1.......p....4 411...-.1 1,...,fp,.e.

/ f , ..,........--:

el..,v y rm..' 1... Otir"... 2.- P"-(

. pr ,...... -,

Ce1/4. . -(.... , .'....-. ...L4.4. ... 4 1.C...

....4..,'' e.. ...:""7-7.7,...,, ,L.,..---: , ,--1' ,...:,., ., .....--.,

1.`,..-TX-( i -- "---- . ' -' '... '.':1:`'' f e'''..

,,,,,... t_.:4:s.: ,,,e,- fr..._:...--,4.

,........."....-.- ir. , a......,... .),.....,4

',....

it; ,.......,...e, ,......:.s.:-4 ')." v,-,.---- 411'2,.z ... ?......z.--, '1

0 - )-.....-,-- 11-9.:32,---- , ,=71.--- a

Hg. 9. Fragment din cap. Mesopotamia.

196

, :....s. .,4, it,,,-

Ll....... .....e,

IS.Z....

..7. - . .....

9 ,

- ,, 4 04---* Noe, f--:---

..--

(...:::.P ,.......-.1-0/. Z,,.......r./.....

sz420.--t . .,... p,--71...,,..

-,..:. ......,,....-- . e..-.0.... ,t.

: -

OrA/ ..... 0.0..4 ,...1".---,,,....f....-14..

t.,,,......,....., 4. F--

. v.. e, .....e.; .C...""

'Pi"' IZC' - ' . . , -

:- ..... . --..t. '

LA ' ..:_...... I rt. ....-- -0, e,- . -. s- .

IP.

, ...1 ...A.f./....'

/L.4

I., .4: etag2.4.4.4. a .4... p.....4.i....--4.;;--.: . li.......,,f

"a..

2-'-`-"-',

""' 'L'14.;.....:It .., ,,......y..

.-C) *7 a".4-.. #1.....

'-11- ,.....' f t-je___

, ,t 1

S.0." ..'A

i

.." .

0,.....(2: 2...-= -..--q....- , 0... i , ..-"..t. z,........---e---.

' .1::: 2,

- ,---

`3- ' -.1 AO z,,

as ',C i 3.

' ' ' ,' ,

..

t "1i?t

't ,1 i#1


sotia pastreaza, in nume, pe de-o parte legatura cu parintii, iar, pe de alta, isicreeaza aceea cu copiii, carora le poate rdmine tutoare. Legaturile in afara decasatorie grit permise in anume cazuri, dar copiii nascuti astfel pot capata aceleasidrepturi ca si ceilalti numai prin adoptiune. Drepturile tatalui sint mai mari fatade fete, carora le poate hotari, card restrictie, rostul pe care-I vrea. Se prevadformal si cazurile cind fiii casatoriti ramin in casa tatdlui. Legatura e asa de strinsaintre membrii familiei incit copilul gasit care, descoperindu-si adevaratii parinti,pleaca de la cel ce l-a adoptat, e pedepsit sa i se taie limba ori sa i se scoataochii. A renega pe tata inseamna a cadea in sclavie ; o pedeapsd mai mica atinge peacela care nu-si mai recunoaste mama. Legaturii familiare absolute i se datoresteputinta de a pedepsi pe vinovat in persoana fiului sau fiicei, and fiul sau fiica pa-gubitului sint in chestiune.

Totul se sprijina pe lucrul scris : ai carte, ai parte" 58 E o legislatie de conta-bilitate comerciala si de disciplina cetateneascd avind un singur scop : ordinea.

0Corespondenta lui Hammurabi cu vasalul sau Sinidinnam arata, cu o lume de

missi dominici delegati la acesti printi supusi, grija pentru aprovizionare, pentrugospodaria canalelor (la Erech), pentru indreptarea calendarului, pentru actiuneaostilor, pentru temple, .pentru flota, pentru ciobani si mesteri, pentru socoteli,pentru procese, pentru transportul, supt grija femeilor templului", al statuilorde zei 59.

4. Dinastia cassità

Dupa moartea lui Hammurabi, fiul, Samsuiluna, fu atacat de cassitii vechiuluiElam si nu li se putu impotrivi. Dar nu avem a face cu barbari", ci ca in istorialuptelor Imperiului roman din Constantinopol impotriva bulgarilor si sirbilor, cuimitatori ai unei civilizatii superioare, doritori de a continua si supt raportul politic,Fara nici o schimbare, cu atit mai mult cu cit nu era nici deosebirea de rasa. Di-nastia cassita" si cea babiloniana mai veche nu inseamna decit acelasi sistem de dr-muire, urmarind, cam cu aceleasi mi.jloace, luate din viata vechilor cetati, aceleasiscopuri. Astfel, de pe la 1780 inainte se urmeaza slab o traditie care, pentrua fi mentinuta si a putea urmari apoi tinte si mai mari, se cerea improspatata prinalte puteri ; ale unei rase, iar nu a unei dinastii, cu ce putea stringe in jurulei. Acesti sumerieni, la rindul lor semitizati, vor putea sa-si pdstreze tronul pesteo mie de ani, dar, peste dinsii, puterea, agresiva in toate partile, va fi a altora,oamenii din nord, niste germani", am zice, fata de acesti romani" de decadenta.

0

" Robert F. Harper, The Code of Hammurabi, Chicago, 1904 ; L. W. King, The letters andinscriptions of Hammurabi, Londra, 1900 : J. Oppert i L. Ménant, Documeits juridiques de l'Assyr eet de la Chaldée, Paris, 1877.

69 V. i Bezold. in Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, III, p. 57. 199

Istoriologla umana

Cosseenii aduc in Babilonia (de la 1760, dupa Ed. Meyer), pe care se laudacã au cucerit-o, nume strAine ale regilor°° : Agum, Catilia, Tatiguruma, Ulam-burio. Unul dintre ei 1.0 zice rege al Mdrii" 61, ceea ce ar face sa se creada venirealor pe aceastd cale ; s-a chiar o dinastieintreaga avind acest caracter. Ei poartade altfel i vechiul titlu venerabil de stapini ai celor patru stihii" i acela de domniai guteilor" 62. Ba o data intilnim titlul, inovator, de rege al cosseilor i akka-dienilor" 68, - toate acestea aratind complecta lipsa de caracter national" a acestuiimperiu, o data ieit din lumina primordiala a cetatilor-altare. De altfel s-a obser-vat" ca de atunci dateaza primul nume generic pentru tot acest teritoriu in careacele cetati degenereaza repede : acela de Cardunia, pus in legatura i cu un strainnume de zeu, pe care de acum inainte II vom intilni de-a-lungul veacurilor.

Cutare rege cosseean se intituleaza : ..rege al sfatului l al intelepciunii, regeal ascultArii tuturora i al indurarii... pastor al unor popoare larg raspindite... ,rege al cosseilor i akkadienifor, rege al tarii Kadingirra, Babel, cea intinsa, carea aezat acolo in Apunnak popoare departe intinse, rege al tarii Padan i Alman.rege al tinutului Guti, al multor noroade, rege careli supune cele patru stihii, ocro-titul zeilor celor mari" 66. Seria continua cu cei doi Burnaburia0, intre care se wazaun CaraindW6. IndatA intervine, pe la 1400, Asuruballit de la nord, ca raz-bune nepotul de fiica ucis, Caramurda. 67. Dar seria regilor straini, din ce in ce maisemitizati", urmeaza, cuprinzind o perioada de sase sute de ani.

Cosseenii sint, dupa Maspero, hyksoii Haldeii i ei caul& ca aceia, ascunziulbaltilor de ling mare°.

Cosseenii, care au dat un lung ir de regi Babiloniei, se inchina. soarelui, pe care-Inumesc uria, aproape ca i iranienii 69, i acest nume intra i in nomenclatura. Eitrec deci cu dreptate intre ari, dacd se dA acestei denominatii valoarea ce se cuvine.intre ei i hittiti este o legatura in sensul cA primesc de o potriva influenta ariape care o dovedwe i asemAnarea zeului lor Turgu cu zeul hittit Tarchi sau Tarku 76.Ei sint prezentati i ca aceia care au adus calul in Babilonia 71.

" Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, P. pp. 655-666." Ibidem, p. 656.62 Ibidem, pp. 658-659.63 Ibidem, p. 659.64 Ibidem, Un titlu adurand pe toate celelalte, ibidem, p. 660.

Pentru primii urmasi ai lui Hammurabi pina la cosseeni, Hommel, Geschichte Babyloniensund Assyriens, pp. 415-417. Pentru dinastiile cosseene, ibidem, p. 418 ;i urm.

66 Ibidem, pp. 430, 433 ;i urm.67 Ibidem, pp. 434-435. Acolo ;i lista regilor cosseeni care urmeaza.

Pentru cosseeni, cu diferiti ;efi i un rege, ianzi, pe larg Maspero, op. cit., II, pp. 111114 : mai ales notele de la paginile 112-113.

69 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, P. pp. 653-654, dupa F. Delitzsch, Sprache der Kossaeer,1884, si A. T. Clay, Personal names from cuneiform inscriptions of the Cossit period, 1912.

70 Ed. Meyer, loc. cit., p. 654. Localitatea Tarkondara, ibidem, p. 702.200 lbidern.

,

sa-si

68

72

.

"

Mesopotamia : Sumer ;i Akkad statu.

5. Expansiunea culturii babiloniene.Lupta pentru vadurile de comert

Cu !tura babiloniana s-a intins in vest supt doua forme, fara a mai vorbi de in-fluenta asupra nordului, care se va chema, asiriana".

Pe la 2700, in muntii Zagros, gasim inscriptia, in stil babilonian, a regelui lu-lubeilor Anubanini, cu numele vadit sumeric E o imitare a regalitatii din Me-sopotamia.

Importanta e insa cu mult mai mult patrunderea comerciala prin cetati cu ace-Iasi caracter ca acela din Mesopotamia, precum e cazul cu Games, in Asia Mica,lInga Cesareea Capadociei, colonie" socotita ca macar de pe la 3000" 73.

Astfel s-a putut exercita asupra hittite, cum apare din descoperirilede la Bogazchioi, Carchemis, luiuc, Zingirli, Ghiaur-Calesi, Carabel (lingaSmirna),Tell-Halaf etc. 74, o multipla si adinca influenta. E copiat totul, peste pojghita ariaaflätoare numai in primul din aceste locuri : zei, animale protectoare, ca leul, vraji,alfabet cuneiform, legende ca a lui Ghilgamis, monarhie, arta, copiata, dupa pu-tinta, in imitatii stingace 75.

CUM 0 viata politica se intilneste la Carchemis pina la 715, nu e de mirarecaintilnim in formele artei si inriuriri care yin din Asiria si chiar din Persia incepatoare.

Desigur ca patima de glorie a putut fi indemnul pentru marile expeditii, innord, in est, in vest, ale popoarelor din Mesopotamia de nord si din cea desud.Dar repetarea lor continua, fara cuceriri durabile, nu se poate explica numai prinaceasta si chiar nici prin nevoia de prada, caci aceste popoare nu erau doar,caturanienii de la inceputul evului mediu, in lupta continua cu Iranul, niste nomazifara alte izvoare de trai. $i n-ajunge nici necesitatea de a gasi aiurea lemnul decedru, metalele necesare pentru cladirile, podoabele lor si fabricarea armelor.

Legea lui Hammurabi arata marele numar al sclavilor, purtind uneori la gittablita cu numele stapinului ; ei nu puteau veni decit din astfel de intreprinderi prinvecini, asemenea cu ale tatarilor de mai tirziu. Mai era insa si un alt motiv.

Cei din cetatile babiloniene", negustori de profesie, aveau nevoie sastapi-neasca drumul caravanelor, daca se poate pina la capat. El trecea prin Nisibis, Thap-sac, Hamath, ca si pe vremea romanilor. A fost deci o necontenita lupta pentruvaduri si popasuri pentru linia pe care o intrerupea necontenit o noua razie a bar-barilor".

Numai nesiguranta rezultatelor atinse a facut sa se admita ca punctul terminal,pe coasta Siriei, sa fie lasat in mina clientilor fenicieni, ale cat-or cetati erau, lainceput, cregiuni haldeiene. Expeditiile spre apus ating si Arvadul, Sidonul, Tirulnumai atunci cind datinile de supunere sint calcate de acesti negustori care, pentru

72 Otto Weber, In Orbis pictus, Die Kunst der Hettiter, p. 7.Ibidem. pp. 7-8.

74 David George Hogarth, in Encycl. brit., XIII, pp. 535-536 ; lista complecta, cu harta.n Otto Weber, op. cit., passim 5i plansele. 201

civilizatie

72

violA

0

22

Istoriologia umard

asemenea imprejurdri, se gindisera a face, pe lInga splendidele lor porturi, solidecetati crenelate, in stare sd reziste si masinilor de asediu iscodite de asirieni.

Si luptele inddrätnice in nord, pind la lacul Van, cu micile grupari supusecindva statului curnulativ Urart0 si Mitanni, au acest scop economic. Pe acolo edrumul care trece defileurile Caucazului si duce, pentru caravanele ce trec prin loculunde va fi Erzerum al romanilor, in stepa ruseasca., totdeauna si pentrutoatenatiilebund de sclavi voinici si ieftini si de produse naturale care au fost totdeauna cercetate.

Un efect si al expansiunii militare, dar cu mult mai mult al credrii de cetsatisi al colonizarii lor cu mesopotamieni, e acea suprematie, adeverità prin arhivade la Tell-el-Amarna, in tot vestul Asiei, a limbii si a scrisului babilonian, caresilea pe egipteni sa aibd talmaci si redactori ai rdspunsurilor pentru limba di-plomaticd" 76. In acea arhiva au intrat, de altfel, dovedind si mai bine penetratia,si povestirile legendare din valea Tigrului si Eufratului. Dacã scrisoarea lui Akhe-naton calificd pe seful babilonian cdruia i se adreseazd numai de rege la Cardu-nias", faraonul insusi se simte dator a lua, pentru circumstanta, un nume babi-Ionic, Nib-Muria 77, asa cum suverani contemporani, numiti colonei in armateamice,poartä uniforma regimentelor lor. E vorba in aceastd scrisoare de petirea decdtrehaldeian a fiicei lui Amenhotep, care, pentru a o refuza, aminteste Ca sora sa, cã-sätorità cu acela, n-a mai fost Vazula de nimeni 78.

6. Istoria sincronica" asirc-babilonianal

Supt influenta, care s-a exercitat indata, a asa-numitei Babilonii", ca statde ocrotire divind iniçialä, avind a-si forma numai dupd aceasta cet4ile", capi-talele", apar oamenii zeului Asur, cu sefii lor al cdror nume (cf., de altfel, la ba-bilonieni, Marduc-bal-idin), ca Asur-bani-pal, Asur-edil-ilani, aratd aceastä ocro-tire (ca Gottfried, etc., la germani).

Inca Samsiadad, primul rege asirian palpabil", se intituleazd domn a toatälumea" 76.

La inceputul istoriei sincronice asiro-babiloniene sta aceastä insemnare :Caraindas, rege al Carduniasului si Asurbalnisesu, rege al Asurului, au incheiataliantä intre ei si de bund vole si-au facut juraminte asupra tinutului de granitä".

76 Dar lArnuriri se vadeau pe aldturi in acea limbA a Canaanului care, ca arameianä. a ajunsa inlocui in vorbirea curentA si Invechita ebraicA.

77 C. Bezold, Wettgeschichte, I, p. 82.78 Ibidem, pp. 82-83.76 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, p. 668 si urm.80 Ca mijloc de control, analele asiriene de pe obeliscul sfArmat, Hommel, Geschichte Baby-

loniens und Assyriens, p. 155. 0 cerere de ajutor din Babilonia cdtre asirieni, ibidem, p. 156 si nota 1.202 $i asupra altor scrisori de acest fel, ibidem, p. 156.

80

0

Mesopotamia: Sumer si Akkad statul

-n

Cel dintii act de stat asirian, pe la 1500", e tratatul incheiat de Asurbal-nisesu cu Caraindas, unul din regii cosseeni ai Babilonului, care se intituleald regede Cardunias" 81. Urmeaza casatoria lui Burnaburias din acelasi Babilon cu fiicaasirianului Asuruballit 82. De aici interventia acestuia in Mesopotamia-de-jos cindnepotul lui de fiica, Carahardas, e ucis de cosseeni rebeli, care aseaza pe un Nazi-bugas ; prin gratia lui Asuruballit se aseaza deci regele Curigalzu al II-lea. Cindacesta se ridica impotriva binefacatorului, e batut de Belnirari, fiul lui Asuru-bal I it.

Prima inscriptie pe piatra e a urmasului acestui rege, Rammannirari, care insirärnultele sale biruinti asupra vecinilor, multumind zeilor protectori, lInga Asur,Istar, $amas, Anu si acel Ramman, al carui nume e cuprins in al sau 83.

Astfel se ajunge, pe la 1330, la marele Salmanasar I, de fapt Salman, Domnul$alman", care si prin aceea cã fundeaza Nineve, creeaza, se poate spune, insusitipul, care va raminea neschimbat, al monarhului asirian din prima dinastie. Fiullui, Tiglatnindar, va lua si titlul acelei Cardunias, care e Babilonia.

0Dupà marile lui ispravi, totusi intrucitva neprecise, cu toata pomenirea in croni-

car reclactata insa abia prin secolul al IX-lea, legatura cu zeul Ramman, pus pina acumaalaturi de Asur, o ia asupra-si Ramman-nadin-achi, regele Babiloniei, caruia i sefixeaza ca ani de domnie 1216 1186. Aceeasi cronica-I arata biruitor si prigonitoral regilor asirieni. Belcudurusur si Nindarpalisir, primul fiind chiar omorit. Numaisupt Asurdan (+ 1150) Asiria-si recapata puterea. Al doilea urmas al lui poartanumele de Asur fruntea" si astfel, peste biruinta lui Nabucudurusur I alBabiloniei, primul Tiglatpileser (1115-1100), desi intr-o scurta domnie, inlatu-rind piedica moschilor si comagenilor, apoi curzilor de la nord, pre-armenilordinNairi, cla hotare largi statului sau 84 $i astfel, scutit de orice grija in aceste parti,el putu sa-si scalde caii in apele marii de nord", ale lacului Van, daca nu aleCaspicei. Peste putin, pe la Carchemis, peste hittiti, si alte ape ii vor -oglindi, laArvad, biruirrta : ale Mediteranei. Babilonia lui Marduc-nadin-achi, care-I atacase,Ii vazu carele de razboi in cetatile stravechi ale caror nume le recla in forma asirianamarelt buletin de razboi 88. Dar supt urmasul sau, Rammanpaliddin, o regina babi-loniana se aseld la Nineve 86 Insa numai la inceputul secolului al IX-lea, Asiria prinAsurnazirpal va reveni in rolul ei.

Razboaiele asiriene sint cunoscute numai din buletinele de victorie ale regilor.Lipseste orice informatie din partea cealalta. Pe de alta parte e vorba delari, natii51 regi cu privire la care nu se stie nimL nici inairrte, nici dupa vadirea lor in lu-rr ina de fulger a uror campanii uneori fcarte scurte. State care se infatiseaza ca des-

Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I. p. 227.82 lbidem." Ibidem.84 Spamer-Kaemmel, Mustrierte Weltgeschichte. I, pp 230-233." Ibidem, pp. 234-235.88 lbidem, p. 225. 203

81

Istoriologia umana

fiintate se constata ca si mai departe existente, adesea cu secolele. ColonizAri asi-riene, asemenea cu cele facute, cu veacuri inainte, de Haldeia, nu se intimpind.Ace-ata explica intreruperea, cloud veacuri si mai bine, a actiunii asiriene, care arparea sa fi avut ca scop mai mult prada decit posesiunea durabild sau pastrareaunui ritm razboinic care ajunsese un scop in sine. Mai important decit rezultatutacestor campanii in care nu se Intilne.Fte o singurii acieväratä bätälie e aducerea prin eleinaintea istoriei a unor formatiuni politice care, din partea lor, in genere, n-au datnici un material istoriei.

Din toate aceste motive am crezut cd ajunge o scurtd privire asupra desfasurariiacestor rdzboaie care formeazd, de fapt, unul singur, urmind insusi firul naratiuniidin prezentarea sincronica" asiro-haldeiana.

00 casatorie se incheiase intre regele Babiloniei si fata lui Asuruballit, dar regele

fiind ucis, socrul lui asirian intervine si aseazd in scaun pe un ocrotit al sau, Bur-naburias 87 Peste mai multe generatii, pe la 1300, Salmanasar (Salmaneser) I impunesuprematia sa grupului de popoare din Asia-MicA, iar fiul sau, Tukulti-inaristi, inra-tura regalitatea haldeiana, instalindu-se insusi in cetatea sfinta a lui Marduc, continutiadorat de asirieni.

Dar regalitatea cea veche reapare si Asurnazirpal I trebuie sa admita aceastadualitate intr-o lume care, in principiu, e una si aceeasi. Dar greutatile raporturilorreciproce nu dispar si trebuie o noua dinastie asiriana, care cid' pe cuceritorul Ti-glatpileser I, in legaturi amicale insa cu Egiptul, pentru ca problema Babilonului sa fiereluata deocamdatd fard succes, cad Elamul e capabil de o noua intinerire babilo-niand (pe la 1100).

Aceasta da insa ragaz Egiptului sa incerce supt Amenhotep al IV-lea rezolvareaproblemei religioase, de mult deschise, si incercarea stabilirii unei monarhii decaracter curat uman, doar cu un zeu creat si ocrotit" de rege, cum era caracteruinoii regalitati ivite, cu un asa de mare avint, deasupra Mesopotamiei.

0in tnscriptiile sale Tiglatpileser 1 se intituleald Domnul puternic, cel care

nimiceste pe cei raj, care distruge ostile dusmane". Nu e mare deosebire intreaceste calificative si ale monarhilor egipteni din dinastia contemporand, a XVIII-a.De la sine, fart' imprumut, cele doud monarhii imperiale au ajuns la acelasi fel de aintelege lucrurile si de a le exprima. Noul cuceritor se lauda cu cei care au lostdecapitali, puindu-li-se capetele pe zidul cetatilor pine atunci aparate de ei, cu luareamiilor de robi care i-au imbratisat genunchii". Dupd ordinul zeului Asur, ca ofurtuna" nimicitoare trece el prin vaile muschilor", vecinii barbari ai regatului sau.Se strabat padurile si se suie pe munti in cautarea altor dusmani, a cdror supunereera ingreuiata numai de caracterul, ce !Area inaccesibil, al adaposturilor lor, Inc&necalcate de vreun ndvalitor. Zeii sint dusi ei insii in prinsoare. Marea de sus"fu astfel atinsa. Arvad al fenicienilor fu ocupat trecator si crocodili, ipopotami fur&

87 v. M. Jastrow, in Encycl. brit., III, p. 104. [AceIe4 evenimente inflOsate diferit dupa alte204 izvoare, mai sus, pp. 267, 2703.


trimesi 88 amenintatorului nou vecin de pasnicii stapinitori ai Egiptului sdrAcit, rosde nemultamiri populare si astfel incapabil de a reveni la vechile ofensive. Astfelajunse el a se putea mindri cA este biruitor al popoarelor de la Marea cea Mare pindla Nairi".

Dar in toate acestea nu e vorba cleat de supuneri trecAtoare, pierdute supturmasii lui.

Babilonia se ridicase la sfirsitul stapInirii, glorioase prin nAvAliri si vArsAri de singenumai, a lui Tiglatpileser I (Tugulti-palesara). Regele Babiloniei Marduc-nadinachiIi poate permite chiar o invazie in Tara de la nord, de unde aduce si zei inprinsoare. Cei doi fii ai impAratului" asirian, Asurbelcala si Samsiramman, repardefectele infringeril, dar al treilea urrnas al cuceritorului, Asurrabamar, e batut de1-,ittiti. 0 adevArata-impartire a Asiriei fAcutd provizoriu din bucAti urmeazd, fArdca Egiptul, in adinca lui decadentd, si de pe urma sfisierilor interioare, sA poatäprofita din aceasta si fArd ca locul sA poatA fi prins de confederatia, fArA legaturdstrinsd, a hittitilor. Dupa un lung sir de simpli reparatori ai Infringerilor si cu toatdenergia nou5 a lui Asurdan si Adadnirari al II-lea (de la 933), numai de la 889 Ti-slatninip al II-lea sau Tucultininurta se poate ridica asa de puternic, si fiul sAu, Asur-nazirpal I (884 859), incepe prin a consolida granitele de nord ale regatului sdu :expeditiile lui nu fac decit sA repete pe acelea ale marilor biruitori de odinioard, cuaceeasi cruzime si laucla de sine. Ajutorul dat pe Eufrat de regele Babiloniei Nabu-paliddin, cu un nume de influenta asirianA, nu foloseste mult. FArA a se atinge deregatul acesta din sud, a cArui expansiune era de multd vreme irnpiedecatA, el li-chideazA formatiuni hittite de decadentA si primeste supunerea cetAtilor feniciene (pela 870). Urmasul lui, Salmanasar al II-lea (858-824), biruie pe slabul rege al Da-Tnascului, in luptd cu evreii lui Omri, creatorul noii capitale a lui Israel, la Samaria.Cu toate cA fiul lui Omri, Ahab, ia pe lesabel (numele dupa zeul Bel), fiica lui Ithu-baal (dupd Baal), regele Tirului, fard ca preotii din noua Samarie sA fie indignati deaceasta legaturd cu o dinastie strAind de lahveh si sa sustie opozitia populara a unorprofeti ca si numele lui Baal si al tovardsei lui, Astarte, se intilneste necontenitin aceastA dinastie, prin regii anteriori : Baleastart, Abdastart, Astart, Astarim,regii, supt influenta Egiptului, fiind si mari preoti ai Astartei , o unire aacestor mici state, dintre care cel fenician al Tirului, asa de bogat, nu se poate injghe-ba, usurindu-se astfel patrunderea fArd lupta a impingerii noilor asirieni. Dim-potrivA, damascenul Benhaddad al II-lea, de fapt un arab, pAstrInd amintirile vietiide trib, atacA, fart succes, regatul evreiesc vecin. 0 treskire tirzie de con-stiintd aduce, in adevdr, coalitia din 854, pe care Salmanasar o sfarmd, fArA a sefolosi de biruinta sa. Regatul lui lzrael nu va cadea decit supt alt Salmanasar, la722. Aliatul Ahab va fi ucis intr-o luptd cu acelasi Benhaddad (851) si, cu toateinfringerile continue in lupta cu asirienii, el se arunca din nou asupra nenorocitilor

" Dar izvorul n-ar fip.

sigur suptsi nota

raportul cronologic ; Maspero, Histoire ancienne des peuplesLipsca.ide l'Orient classique, II, 658 3. V. Lotz, Die Inschriften Tiglathpilezers, I,

1880. 205

tstoriolog ia umana

evrei, a caror valoare militarA era aproape nulA, ocupali insa si ei cu expeditiiin Moabul, si mai slab. In 843 Khazael, regele Damascului, care se ridicase ucizindpe Benhaddad, e zdrobit de o expeditie de pedeapsa asiriana.

Ce-I zoreste in adevar de a termina cu acesti mici vecini incomozi e rezolvareaproblemei babiloniene. Chemat de certele interioare din Babilonia, el ocupa la 852sfinta cetate a lui Marduc.

Murind numai in 824 sau 825, Salmanasar, care mersese in nord pina la lacuPVan, in Urartü, lasa puterea unui al doilea flu, dupa revolta celui dintii. Luptacu unele ramasite babiloniene, cu Damascul, care nu se putea stirpi, deosebeste,la inceputul secolului al VW-lea, actiunea regalitatii asiriene, mai ales supt Ram-mannirari, a cArui satie a fost, prin ipoteza, Semiramida legendei, atribuindu-i-se

o domnie proprie, cea dintii la aceasta rasa, supt influenta Egiptului, care de laSesonc incoace nu se amesteca In aceasta vesnic tulburata Sirie, pe care si asi-rienii, ei Insii in decadent& o paräsesc Inca de pe la 770.

0 a treia Asirie rasare prin acela care imprumuta amintirea marelui Tiglat-pileser, devenind al III-Iea cu acest nume (745). El realizeazd imediat, peste gramadade formatiuni locale, incapabile de rezistenta, unirea cu Babilonia si reia titlul gloriosde rege in,Sumer si in Akkad", pecetluind apoi prin noua lupte o stapinire prin vice-regi (± 727).

In luptele lui in nord, la acei mezi arieni, a caror istorie pina acum si al carorviitor trebuie sa intre in alt capitol, si, in vestul sirian, cu Rezon din Damasc, care piereIn fruntea ostilor sale, micul regat disparind astfel pentru totdeauna, Tiglatpilesercel nou intrebuiryteaza un alt sistem cleat acela al simplului omagiu, pe care i-Pfac bucuros, si nu o data, toi regii din Siria. El mutii populatii Intregi, ca pentrudamasceni, i trimete colonii 0.

Sinacherib (Sin-ache-irba) (705 681), urmasul Invietorului Asiriei, putu facettot ce-i era voia nu numai in aceasta Sirie, unde Salmanasar al V-lea pusese capatregatului lui Israel, si in Babilonia, unde-si aseza fiul cu nume asirian, Asurna-dinsum (de la 700), pina va ajunge sa distruga Babilonul al carui sfint trecut era acontinua arnenintare (689), creind acolo, de la 648 inainte, o simpla provincie, darsi In Egipt.

Obeliscul de marm,ura neagrà al lui Salmanasar al II-lea 9° cla o lista a dusmanilorinvinsi, in care socoteala oamenilor si a car'elpr e mai moderata decit in multe bu-letine de victorie ale epocilor mult mai apropiate de noi.

Marea de Apus", care poate fi Marea Neagra, apare Inn in buletinele de vic-torie ale lui Samsiramman (IV), urmasul lui Asurdaninpal, pe la 820. E si vremeacind Asiria ia asupra ei mostenirea haldeiana a luptelor cu Elamul in veci

Pentru räzboaiele lui Tiglatpileser al III-Iea, o expunere amänuntitd in care se face un.larg loc legaturilor cu evreii, in Rudolf Kittel, Propylden-Weltgeschichte, I, p. 505 $i urm.

In Bezold, Pflugk-liarttung, Weltgeschichte, I, p. 23. Partea de jos la pagina 30. Acolo,la pagina 24, $i frumoasa reproducere a reliefurilor de bronz pe portile palatului de la Balavat

206 al acestui rege.

si

nctbiruit.

89 -

9°


Luind Babilonia pe la 730, al treilea Tiglatpileser nu imprumuta trecutuluiun nume. haldeian, ci stapini acolo cu numele sau din nastere", Pulu91.

Unitatea dintre Asiria si Babilonia o arata si nume duble de stäpinitori. AstfelSalmansar al IV-lea e la Babilon Uiulai92. Sargon al II-lea inseamna un pas mai departein babilonizarea" Asiriei, fara ca pentru aceasta sa se fi simtit in Asur, in Kalah Siin Nineve acea umilinta care in zilele noastre urmeaza oricarei ingustari de suvera-nitate, oricarui amestec al unui stat strain. $i desfacerea din trecut al celui carepoarta in numele sau calificativul de suveran legitim" se invedereaza prin actul,de mare insemnatate in acele vremuri, cind intre stat i capitala, cu altarul zeuluiocrotitor, e cea mai strinsa legatura, de a fi creat o noua resedinta. lar aceasta nouaresedintd, de ling Khorsabadul de astdzi, nu se leagd de nici un zeu, ceea ce inseamnao adevdratä revolutie, ci e, pur si simplu cetatea lui Sargon".

Rezistenta de zece ani" a Babiloniei nu e altceva decit lupta intre cloud legi-timitäti si numele ce-si ia noul stdpinitor in Babilon, Marducbaliddin93, reprezintainvocarea pentru independenta si eventuala reanexare" a Asiriei, a zeului protector.Noul rege de Sumer si Akkad apare pe o piatra, intr-un costum asirian, infeudindpe un vasal al sau.

Cit de babilonieni sint acesti regi, asa de energic asirieni, o arata si faptul cdun Sargon (al II-lea), purtind un nume din fundul Haldeii semitice, Ii cauta stramosiin Ghilgamis si in Adapa, eroii aceleiasi lumi94.

0Suirea pe tronul asirian a lui Sargon e, dupa Analele" 95 de la Khorsabad,

datorita unei adevarate revolutii, in care o eclipsa apare ca provocatoare ; urmindindicatiei ceresti, regii" se intrunesc pentru a numi un nou suprem suveran si,potrivit atmosferei timpului, el revine, peste separatismul" asirian, la amintireagloriosului stramos, cu atitea veacuri in urma, care fusese primul Sargon, sumerianul.E deci o reconstructie arheologica.

0Fata de Sargon Egiptul pastreaza o atitudine prieteneasca, extradind puter-

nicului vecin pe unul din printii sirieni invinsi.

" Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 334. Si Maspero (op. cit., Iii, pp. 193194) atribuie lui Tiglatpileser meritul de a fi creat prin asezarea de guvernatori (titlurile lor, dupdWinckler, ibidem, p. 198, nota 3 : si rezidentii, kipu, p. 201) asirieni conditiile durabile ale unuimare imperiu si el cid si lista provinciilor astfel create (cu hartd, p. 195). 5i pentru scindareasa In doud persoane", ca sa ie ca babilonian Babilonia, ibidem, p. 197 (dupS el, Salmanasar, caUlulai). Si pentru grupurile masive de colonizare a prizonierilor, ibidem, pp. 200-201.

92 Bezold, in Pflugk-Karttung, Weltgeschichte, Ill, p. 34.93 Ibidem, p. 36. Apare atunci $i un Musizibmardjc. 5i un Nergalusizeb printre acesti stApsi-

nitori babilonieni se leagd de vechii zei. Elamul pastreald Ins-a neschimbate vechile nume de suverani." Rudolf Kittel, Propylden-Weltgeschichte, I, P. 516." Rezurnatul lor, cu multe nume proprii de invinsi si socoteli de pradi, la Justi, Geschichte

des Altertums, pp. 211-315. 207

0

Istoriologia umani

0Mai aproape de Babilon, Sinacherib, cu numele absolut nou si vulgar" revine

la cetatea Ninevei pe care o intareste si impodobeste, creatiunea lui Sargon raminindparasita ca aceea a lui Akhenaton. Intoarcerea la zeita Istar e pentru dinsul para-lela intoarcerii la Amon, in Teba, a urmasilor vechiului revolutionar egiptean. Pecindsprezece porti se intra in cetatea in mijlocul careia se ridica noul palat.

0Poate ca in numele lui Belibni, guvernatorul, timp de doi ani, al lui Sinachenb

in Babilon, sa se poata recunoaste numele lui Bel, patron al cetatii.

0Dar in vremea lui Sinacherib ceea ce se desävirseste e iesirea la mare prin Cilicia

complect domolita, distrugindu-se ultimele ramasite de stapinire hittita, si aceastainsemna stapinirea peste marele drum de caravane". Asezarea de castelani asirienila Tarsus, deci, fireste, si la Adana, Chamistra, Sis, care pastreaza si pe vremea celuide-al doilea regat armenesc, cloud mii de ani mai tirziu, aceste nume de stravecheorigine hittita, in defileurile Taurusului, a insemnat desigur una din marile ispravi,durabile, fie si in alta forma, a acestor domnii asiriene. Dar cind regele Sidonului,Abdimilküti, fu batut de urmasul lui Sinacherib, Asarhaddon, tot in aceste defileuriale Ciliciei isi cauta el adapostul.

0De la o vreme minele de fier din Asia Mica vor fi un motiv de invazie pentru

asirieni.0

Dupa Beros, Sinacherib ar fi avut o ciocnire cu grecii".0

Ca intreprinderile lui Sinacherib au fost exagerate, o dovedeste si importanocare se acorda intr-un cilindru de argila asirian campaniei contra lui lezechiel dinlerusalim, desi ea nu aduse distrugerea acestui stat de o secundara importanta.

0Dupa campania sa victorioasa in Egipt, Asarhaddon ia titlul de rege de Musur",

Patrus" (Tara-de-jos, Napata) si de Cus".0

In inscriptia palatului sau Asurbanipal se intituleaza rege a toata lumea, regeal Asiriei, stapinitor al Babilonului, rege de Sumer si Akkad, rege al regilor Etiopiei"

in primul rind si Egiptului, rege al celor patru stihir 98.Spre aceasta babilonizare" indreapta si faptul ca lui Asurbanipal (668-626)"

ii stã alaturi pentru Babilonia fratele, numit dupa datina babiloniana, in legatura

96 Bezold, in Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, Ill, p. 38.97 Costumul ostasului din Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 356, nr. 275,

cu coiful si camp Infoiatä, jos, are o mare asemanare cu ale grecilor." Hommel, Geschichte Babyloniens und Assyriens, pp. 88-89.

203 99 Reprezentarea lui 'in relieful din Bezold, Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, Ill, p. 41.


cu veheratul zeu 5arnas : $amas-sumuchin. $1 acesta se aseazd de la sine in frunteacoalitiei contra Asiriei. Cind regele biruitor izbuteste a-si trinti vräjmasii, el secrede dator sa ia pentru Babilon numele deosebit, de rezonantd elamita : Kanda-lanu1c°. Al doilea urmas al lui, Sinsarriskun, in Asiria insdsi, se leagd de zeul haldeianSin.

Supunerea Elamului de Asurbanipal se facu in imprejurari de o cruzime sdlba-tecd : cdpeteniile invinsilor furd jupuite de vii, tdiate in bucati ; altora li se smulge

se scot ochii cu suli-01(2. Se vede in arta degradata care glorified astfel descene decapitarea unui rege si a fiului sdu. De gitul unuia atirnd capul tdiat al altuia193.Represiunea revoltei din 647 a trebuit sã fie intovardsita de scene asemandtoare104,Susa insäsi fiind pradata i profanata, batjocurindu-se si zeii invinsi in care se puseseultima nadejde. Aceleasi cruzimi furd sdvirsite la luarea Babilonului108. Asiria, careera sd sufere indata una din crizele de anemie"", Iinea sä isprdveascd intr-o rosieaureola de singe.

0Dar acest nou stat babilonian, care e si asirian deosebirea fiind numai de

dinastie, cultura fiind comund i religia aceeasi, si de pastrare a teritoriului, in mareparte ocupat acum de dusmani , se deosebeste de Asiria, pe care, de fapt, o con-tinua, prin aceea ca se peireiseste linia cuceririlor impuse, indispensabile. Cei doi regim7,,restauratori" vor face lupte, dar in mostenirea ce au Idsat-o supt parnintul rdscolit,acum citeva decenii, de misiunea germand, s-au gasit numai titlurile lor de marictitori de zidiri, si nimic in legaturd cu epopeea lor razboinica 1°8 .

lubirea pentru trecutul cel mai indepartat al lumii sumero-akkadiene facepe regele Nabunahid (+538) sa inoiascã templul arhaicului Naramsin la Sippar,prezentind si o data de cind era parasit : 3200 de anil°8, pe care avem toata libertateasd n-o primim.

Cucerirea" asiriand trebuie ir-qeleasd altfel decit una din zilele noastre. Asiriae pretutindeni o forta care invinge si supune", dar si un mijloc de apropiere intreciviliza;ii pind atunci aproape cu totul diferite, cum o va face si altd forma de trans-

100 Ibidem, p? 39-40.M o scend, Maspero, Histoire oicienne des peup/es de l'Orient clossique, III, p. 545.102 Ibidem, p. 546. 0 mare scend de ducere In robie, ibidem, p. 547.1°3 Luptele lui Asurbanipal cu Teumman (seri invinsi care se dau ucigasului), ibidem, p. 405

urm. Marea coalijie contra lui, ibiciem, p. 416 si urm.104 Ibidem, p. 431 si urm. Dar se recunoaste cd, disparInd coroana, se mai pastrau liberi

unii sefi elamiji, ibidem, p. 441.105 Ibidem, p. 442 si urm.106 Ibidem, p. 442.107 [Nabupalasar I i Nabucadnezar al II-lea].108 Bezold, loc. cit., p. 40.109 lnscriptia si la Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 198.

15 c. 510

209

limbaun,

o

-

Istoriologia umana

misiune universald : Persia. Precum, la Babilon, fiul insusi (Asurdaninpal) al regeluiinvingtor devine un inchindtor al lui Marduc, fdrä care nici n-ar putea guverna,si se patrunde de traditia istoria de acolo, ajungind la revolta contra pdrinteluisdu (Salmanasar al II-lea), tot astfel in Egipt guvernatorul (asirian) care ia numelelocal de Mentuemhat, se inatiseald cu capul de soim al lui Horus, cu coiful faraonicdublu pe cap, tiind in mind o insemnare de ctitor al unui templun°.

0De fapt, prin expeditiile lor lard rezultate durabile, cu toatd strinsa organizatie

militard si fiscald pe care am vdzut-o, si aducind distrugerea pe incetul a unei rasemici la numdr, asirienii n-au fdcut cleat sd scormoneascd rasele din nord, Mitanni,Urarth, si sd arunce asupra lumii de o mai Malta' civilizatie bandele mede ale uneinoi cuceriri.

0Distrugerea totald a asirienilor in lupta catastrofald cu mezii si babilonienii

a fost afirmatd, dar ea nu e necesard ca sal intelegem de ce numele Asiriei dispare dinistorie : invinsii, pe acel timp, erau resorbiti in masa invingtorilor. In toatd. istoriaOrientului asiatic, in mare deosebire de ce este in Egipt, nu se afid nici o rasa curatdsi nici o natie" definitd. Un stat" e hegemonia unui cult, cu un zeu sau un grupde zei, o dinastie sau un aventurier creator de dinastie noud si, in cazul, cu totulspecial, asirian, banda de rdzboim, cdreia, anual, cum a fost apoi cazul in Imperiulotoman, trebuie sd i se dea o campanie, cu care se indestuleald si imbogdteste.

0Nu se poate zice cd Asiria a azut, cu atit mai putin cd trebuia sä cadd din

cauza viciilor sistemului insusi. Acest sistem s-a putut defini si intdri in Asiria, darel nu e legat de patria unor suverani care au cuprins in ei mai multe traditii, si aceastäsinteld militard si politica nu poate sa dispard o data cu sefii care au marcat-o maiputernic in actiunea lor. Ea va trece, prin persi, din rasd in rasä si din lard in lard,de-a-lungul epocei elenice si pind in vremea romanilor, care au vdzut in Mitridate,regele Pontului, si in regii Armeniei o continuare a tipului milenar.

0Notiunea decadentei popoarelor in vechea istorie a Orientului trebuie si ea

inläturatä. Ea nu poate sd se producd pentru cd nu s-a produs mai inainte o mani-festare de vitalitate nationald", un entuziasm creator. Avem a face numai cu maseumane care se supun actiunii unui conduator care le mind spre scopurile sale. Energialui singurd hotdräste ; calitatea de rasa' nu intereseazd. Dacd la evrei captivitateababilonicd" e consideratd ca o nenorocire, motivul e cd in clasa preoteasca se pro-duce sentimentul de scirbd fop de necredinciosii, impurii", a cdror vointa trebuieinduratd, desi niciodatd nu s-a incercat o convertire, aci zeii se imprumutd si se

110 E. Drioton, in Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientales", III, Bruxelles,1935, p. 133 si urm.

210 m Costume, In Spamer-Kaemmel, loc. cit., p. 356.

Mesopotamia : Sumer i Akkad statul

amestecd, nu se impun. Supt asirieni e tot vechea Haldeie i supt ei trdiesc indatinile lor ancestrale toate rasele pe care ni le Inchipuim prigonite §i strivite.In tot largul antichilatii n-a pierit nici o rasa, dar toate s-au trasformat, ducind maideparte sinteza din care erau sd se desfacd apoi civilizatiile noastre complicate.Prin singura rdspundere in alt loc a tributelor, orice natie Invinsd se salveald de opieire la care cuceritorul nu are nici un interes.

211

Societafea haldeian6

1. Legislatia

In cele dintii timpuri judecata se facea de cdpeteniile atotputernice, sefi de trib,de hoarc15, sau, in cercul familiei, seful ei, cel mai Wan dintre membri. Nu existanevoia legii scrise, cum nu existã acuma la apeteniile tiganilor ratacitori, care duco via-VA autonomd. Numai intr-o societate deplin si de mult timp asezata, care sa seocupe cu comertul si sa aibd nevoie de a da norme tranzactiilor si a pazi linistea sisiguranta fara care ele nu se pot lega si dezvolta, s-a putut dezvolta ideea legii. Ceadintii intrupare a ei este deci in Babilonia, pe la anul 2500, dupd o mie de anide convietuire civilizata in cetätile-altare.

0Inca din vremea lui Urukagina (pe la 2525) lauda cea mai mare ce i se face

e aceea ca prin decretele sale a aparat averea vaduvelor si saracilor de preoti sia introdus principiul : plateste in bani cit Ili cer". Sargon e prezentat ca intemeietoral unei biblioteci de tablite de lut, in care scrieri de teologie sint aläturi cu celede drept. $i sumerianul Gudea se laudd mai ales cu opera lui de dreptate.

0Se vorbeste prea usor de o civilizatie babiloniana si asiriana", dar, de fapt,

si ca fond de rasa, deosebirile ,care se vadesc mai ales in apucdturi si moravuri sintmari, ba chiar decizive. Fata de banda" asiriana pe care o vom vedea Iucrind, babi-lonianul", din orice grup cetatenesc, din orice celula religioasa ar veni, are tipulonestului negustor, cucernic fata de zeii s5i, precis in toate indatoririle sale, om deconventii si de drept, respectuos fata de autoritati si amabil fata de aceia care-i sintsau pot sa-i fie clienti.

Scrisorile pline de formule pe care le-am putea numi : de politeta o arata,mai ales acelea dintr-o epoca mult mai tirzie, care a putut fi stabilita intre 555si 485 : Binecuvinteze Nabu-Marduc pe fratele meu" sau Deie Bal si Nabu pacefratelui meu". Intr-o Tara de la inceput deprinsa insa cu vräjile si blästämele, influentaasiriana a putut aduce chemarea nenorocirii asupra cetatilor dusmane, pofta deprada si obisnuinta trimeterii de capeten2.

0112 R. Campbell Thompson, Late Babylonian letters, transliterations and translations of a series

212 of letters written in Babylonian cuneiform, chiefly during the reign of Nabonidus, Cyrus, Cambyses and

Mesopotamia : societatea haldeianá

Salutdri pe care traducdtorul le pune intre 2225 si 1926 au acest cuprins :Sams si Marduc tie-te sdndtos indelung ! Fii bun, fii sändtos I Dumnezeu, care tepazeste, capul spre fericire ! Trimet afle sändtate : starea bundvesnic inaintea lui Sams !" Ce domind e figura acestui zeu marele domn al cerului

al pämintului, regele zeilor". El a dat lui Hammurabi domnia peste poporul dinSippar si din Babilonia" si cel astfel miruit se poate intitula : Hammurabi, puter-nicul rege, regele Babiloniei, sublimul, inchindtorul lui Sams, favoritul lui Aya,care face sa se bucure inima lui Marduc, domnul sdu". El se laudä cä aceea cedin cele mai vechi vremi n-a I-Scut nici unul dintre regi a fäcut-o el, märet lui Sams,domnul sdu". Si se aude dorinta : numele meu strälucit, care sä fie pomenit zilnicca un zeu in toate vremile, spre a nu fi uitat niciodatd, l-am stabilit cu credinta ingura oamenilor"n3.

Haldeia e o tarä de proprietate precisd si garantatd. Legea nu ajunge ; trebuies'd se adauge, nu religia, ci vraja, cu blästdmul ei, invocind nu pe zeii pazitori, ci pecei rasplatitori si pedepsitori. Blästdmul e inscris pe piatra in cuvinte tari, pe carenu le poate ceti orisicine intr-o societate card scoli si card nevoie de scoli. Pentruca oricine sã inteleaga, se sap deasupra textului figuri bizare i teribile, in carelinga scheme de case se väd, ca in naturd, pomi, pasari si mai ales monstri capabilisã bage spaima in pieptul celor dispusi sã incalce si sä distruga 114.

Peste toate civilizaiile aceste blAstamuri s-au intins pinal in practica donatiilorsi schimburilor la noi, cei trei sute optsprezece parinti de la Nicheia" si amenintarile

anatema si mavromafta, aceasta pdrind a veni din Haldeia cu soarta lui Datansi Abiron si cu bubele lui Gheesi" inlocuind formulele divine si diabolice de pe malulEufratului,

Darius (in Luzac's semitic text and traislation series, XVII), Londra, 1906, pp. XV, XVI, XXII, XXXII,195, si urm. Se observa ca, pe linga caravane, lard cdmile, negotul se fdcea mai mult pe riu.

Alte coleclii din aceastä vreme Sint acestea : L. Demuth, 50 Rechts-und Verwaltungsurkunden,aus der Zeit des Konigs Kyros, Lipsca, 1898 : E. Zierner, 50 Rechts-und Verwaltungsurkunden aus derZeit des Konigs Kamybses, Lipsca, 1898 : A. Tillay, Business documents of Murashu-Sons of Nippur,dated in the reign of Artaxerxes, I, Philadelphia, 1898 : acelasi, Business documents of M.S. of Nippur,dated in the reign of Darius II, Philadelphia, 1904 : acelasi, Legal and commercial transactions datedin the Assyrian, Neo-Babylonian and Persian periods chiefly from Nippur, Philadelphia, 1908. Apoi, Ingeneral, J. Oppert si L. Ménant, Documents juridiques de'Assyrie et de la Chalciée, Paris, 1877 (sibibliografie) : Strassmann, Babylonische Texte, 12 caiete, Lipsca, 1887-1897 : F. E. Peiser, Keilinschrift-liche Aktenstticke aus babylonischen Stadten, Berlin, 1889 : Babylonische Vertrage des Berliner Museums,Berlin, 1890 : Texte juristischen und geschaftlichen Inhalts, in Keilinschriftliche Bibliothek, IV, Berlin,1896 ; J. Kohler si F. E. Peiser, Aus dem babylonischen Rechtsleben, I V, Lipsca, 1890-1898 : MosesSchorr, Altbabilonische Rechtsurkunden aus der Zeit der ersten babylonischen Dynastie, Ill, tn Sitzungs-berichte" ale Academiei din Viena, CLXV, 2 (1916) ; J. Kohler si A. Ungnad, Assriysche Rechtsur-kunden, I, Lipsca, 1913.

113 Arthur Ungnad, Babylonian letters of the Hammurabi period, University of Pennsylvania,The University Museum, Publications of the Babylonian section, vol. VII, Philadelphia, 1915 (v. siBabilonische Briefe aus der Zeit des Hammurapi-Dynastie, Lipsca, 1914), pp. 22, 32-33.

m Maspero, op. cit., I, pp. 762-763. 213

sa-ti fie-ti

si

0

Istoriologia umani

De alminterea, tot de acolo vin 0 deslegari de blastam care au trecut in rug&ciunile de la morti ale creOnismului oriental. Descintecul milenar al Haldeii zice :rupe farmecul care e asupra bolnavului, boala care-i turbura trupul, fie ca vinede la blastamul tatalui sau de la blastamul mamei sau de la blastamul fratelui maimare sau blastamul pierzator al unui necunoscut"us.

0Caracterul acestor legi, sprijinite pe preceptul ochi pentru ochi, dinte pentru

dinte, os pentru os", ale lui Hammurabi e pur secular, far-a amestecul religiei : doarse prevede pedeapsa pentru cel vinovat. Totul e socotit cu precizia afacerilor la unpopor cu o activitate comerciald. Ele au un scop politic : mentinerea, prin mutilari,ucideri, arderi, inecari, a societópi care cu atita greutate s-a injghebat.

Prevdzindu-se 0 raspunderea colectiva, care trece deci de marginile familiei,se urmarete cu orice pret mentinerea acesteia, a familiei oamenilor liberi, carorali se asigurd proprietatea robilor i, chiar in cazul unei casatorii a femeii libere cuun sclav, pastrarea libertatii. Tatal nu are drepturi prevazute asupra copiilor, curnse va hotari apoi in legislaIia asiriand. Barbatul e considerat ca sot, care trebuie säcreeze o situatie legala statornica sotiei, pe linga care poate sa aibd concubine 0copiii acestora meqtenese 0 ei, dar fiul legitim face alegerea. Adultera care ar voisali ucida barbatul e trasa in teapa. Daca insa femeia e parasita, '4i recapata zestrea,capata o pensie alimentard 0 va avea partea unui copil la moFtenire, iar copiii lipsind,nurnai zestrea-i revine. Femeia bolnava poate fi inlocuita, dar nu 0 gonita, fiind,de altfel, liberd sa plece de voia ei. Sotia celui intors din robie va reveni la el. Vaduvacu copii nu se poate remarita decit cu voie de la judecator. Incestul, specificat in toatecazurile, e pedepsit in chipurile cele mai cumplite. Asigurarea familiald merge aade departe Theft se prevede taiarea sinului pentru doica, daca ea parasete copilulce i s-a incredintat 0 ia pe un altul.

ingrijirea proprietdt ii e alaturi de a familiei. Se asigura hotarul 0 se inlaturaincalcarea din partea pastorului. Se specified in sama cui e pazirea zagazului, faracare aici nu se poate face agricultura. Intr-o lume care, neavind banul, are insa, cume 0 in Egipt, greutatea monetara ca plata, ea impiedeca pagubirea creditorului. Oricefurt, pe categorii, i0 are sanctiunea. Judecata va fi dreaptd. Depozitarul necredinciosva restitui incincit.

Aceasta societate are arhitecti cu raspundere, i doctori de vite.Pentru puterea publicä rezumata in monarh, se prescrie numai, dispretuind

pe dezertor, cä nu se pot lua de la osta, nici in schimbul valorii, vitele sau parnintulpe care i le-a dat regele. Dar cine nu lucreaza pamintul trei ani, il pierde in folosulcui i-a oferit el bratele.

Se are 0 grija ospatariilor, tinute de femei, unde calatorii nu trebuie exploa-tali ; hanurile nu pot fi tinute de femei inchinate templelor, sotiile lui Marduc"li6.

0n5 Ibidern, p. 781. De acolo, si din Egipt insd ,amuletele preservatoare. Una, ibidetn, P. 783.Ill Hugo Winckler, Die Gesetze Hammurabis, Kaisers von Babylon urn 2250 v. Chr., das älteste

Gesetzbuch der Welt, Lipsca, 1902. Cf. de acelasi, Die babylonische Kultur in ihren Beziehungen zur214 Unseren.

Mesopotamia: societatea haldeianl

Date le in vechile contracte haldeiene sInt dupd anume evenimente istorice,precum luarea cetatii Nisinn7, procedeu pe care-I gasim in cutare document dela noi din vremea lui Mircea I.

2. Famira

Aceasta legislatie mai veche se sprijina asa de mult pe sfintenia familiei, Melt,clad fiul pe care parintii nu-I mai recunosc trebuie sa piece din casa, in schimb fiulcare nu-si recunoaste parintii e tuns spre batjocura, purtat prin cetate, redus insclavie (aceasta din urma and e jignit tatal) ; femeia care-si pardseste si repudiazasotul va fi inecata.

Pentru a desface comunitatea de familie se cer anume forme ; fiul trebuie saspuie tatalui si mamei ca nu-i mai skit parinti si acestia sa-I desfacd, la rindul lor,din situatia de fiu, mijloacele de a se tinea singurn8.

Familia, cu un deosebit respect fa:Vä de femeie, se pastreaza si in codul luiHammurabi. Ea corespunde poate marii familii", ca in Serbia (zadruga) i In Albania,unde sint pina la douazeci si patru de membri, supt mosul" sau tatal lor (placu),o singura camera fiind pentru toate gospodariile urma0lorm.

$i prin formule de descintec s-a cautat sa' se arate rolul insemnat pe care femeiaII are in Haldeia120.

3. imbracamintea

Supt influenta poate a sumerilor, coboriti din munte, in cetatile Haldeii e.de la inceput, In deosebire de Egipt, o lume Imbracatd si coafata cu ingrijire, bachiar cu oarecare cochetarie.

In Haldeia vesmintele sint de lina nu se pomeneste de cultura bumbacului,venit de aiurea. Inul, la care, necolorat, tine asa de mult egipteanul, nu pare a fifost cultivat aici, si nici cinepa.

117 Hommel, Geschichte Babyloniens und Assyriens, pp. 360-361.118 Ibidem, p. 382. V. i paralela din vremea asiriand. Renuntarea unei fete la mWenirea

mamei, ibidem, p. 385.Universo din Florenta, XXI, 1, P. 40.

120 Hommel, op. cit., p. 381. 215

dindu-i

cc

cc

cc

cc

Istoriologia umand

Sarzec-Heuzey observau ca, pe and egiptenii, afara de coroana faraonilor,se prezinta cu capul gol, portul turbanului" regilor din Ur, larg raspindit .apoiin Asia tuturor timpurilor, e de la inceput unul din caracterele imbracdmintii hal-deiene121.

4. Lucrul cimpului

Cu tot cultul lui Apis, care nu pare sa fi fost vreodatä general in Egipt, boul-r- nu taurul nu joaca un rol in viata egipteana. Altfel in Haldeia, unde zeii si divi-nii sefi ai oamenilor poarta coarne pe frunte si unde, in lipsa calului, cum magarulnu poate trage greutati mari (elefantul a disparut si Camila arabd nu apare in monu-mente), boii sint intrebuintati la transport. De aici apoi ei au trecut la sarmati sinoi vedem Inca inaintea noastra, ca o urrna pitoreasca, dar nu si economica, detrecut, boii blinzi tragind cardle sarmatice". Trahunt sarmatica plaustra boves.

Numai supt Hammurabi se introduce calul 122

0In -Varna udata de un sistem complicat de canaluri, pe care, mai tirziu, arabii

n-au avut decit sa le imite pentru a le transmite Europei, se apasa asupra pluguluide bronz, poate si de piatra, la care sint prinsi de git boii, insirati unul cite unul.Aripele uneltei sint simple craci de copaci ale caror ramuri tdiate de aproape se vadin cutare cilindru care ni s-a pastrat123. Se vad aceiasi boi intr-o scena de executieperfecta, trecind printre spicele grele de griu una din cele mai interesante icoaneale vieii de acolom.

121 Tello, pp. 411 si urm., 305-306.222 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, P. p. 652.123 Maspero, Histoire ancienne des peuples de I'Orient classique, I, P. 765. Pe pagina 764 se

vede lucrul la canale.124 Ibidem, P. 766 Aldturi o viziune din viata pastoralä. Scene de lupti cu leul, Intrebuin-

216 %area dulailor de paid, .ibidem, p. 768.

Sociefatea asirian6

1. Originile. Caracterul monarhiei

De sigur ca Asiria, tam riurilor Tigris qi a celor dou'a Zab, continua in atiteaprivinte viata, de o civilizatie mult mai veche, din partile de jos ale cursului riurilorcomune. Dar e un accent asirian deosebit.

El se observa nu numai in energia crucla, laudaros de cruda, a unor regi carecoutó rhboiul qi i se consacrä, ci si in tesatura ins4i a statului i a culturii lui.

Aici oraele n-au preexistat unicei monarhii i n-au putut deci influenIa lains4i formatiunea ei. Ele sint ,dimpotriva, poate afara de Nineve, creatiunea regilorcare le fac dupa voia, dupa capriciul lor, fara sa fie nevoie adesea, din pur orgoliu,cum va fi cazul cu Sargon, Sinacherib, Asurnazirpal.

La inceput, regele e in adevar un patesi (termenul haldeian) sau isakku al zeului,pe urma insa acesta e copleqit, supus, pastrat numai de forma i pentru un prestigiusacru de regele invingator al oricarei alte puteri.

Apoi, aici nu e nici o organizare locala, de veche origine, care sa poata sta in fatasuveranului.

S-a afirmat cu -rade caracterul pur semit al asirienilor125. Dar semitii nu cautamuntii i nu se mentin in ei. Nu e mai putin adevarat cà primul qef asirian, Sam-si ramman (ee la 1900), i tatal, Belkapkapu, poarta nume semite. Tot w Sulili, Bel-bani i altii. lntilnim pe urrna un nume in legatura cu zeul Dagan. Niciodata numireanu vine de la sumerieni, a car-or limba e pastrata cu cea mai mare ingrijire.

E, in sfirqit, cum se va vedea in prezentarea artei, o comunitate de inspiratiei traditii cu popoarele rasei mijlocii" din Asia Mica.

0Adevaratul caracter, mixt, al Asiriei se invedereaza qi prin numele prim ilor

stapinitori, Auspia (Uspia) i Kikia, care arata a apartinea rasei Asiei Mici126.

0Cetatea originilor, Asur, qi Kalah, alta din cele vechi, nu pastreaza nici o insem-

ndtate. Capita la e la Nineve, inchinata zeitei Nina, ca i omonima fundaIie mai vechedin Haldeia. E un vechi centru anterior patrunderilor semitice. Hammurabi o pome-

222 Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 224.224 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, p. 607, care gdseste altá dovadd a amestecului In

aspectul fizic Insusi al asirienilor. Pentru elemente religioase sumeriene, de la Inceput, ibidem,p. 609. 217

218

4."7: r's

At

,tr4.4 .4*

e

(-4 .- 213Jr_

2-

A

v

2.

54. ..".<, it.rtnet

)060.-1.

40-

fa-al -

$.4-

'La 112$. "Aar. /4.

: 0 4,-- 1:

t-->A.--

IL... :"..-' /tn.:

tog.. al, t5414/.-w ----eCC fry."*"--7 t* g;,r

Fig. 10. Fragment din cap. Mesopotamia.

f'' -; ....K..

1.1."6.0. .."."..

..1,.... (...

(c c

ii.: ...."1".. ...4.---711r.:-.:,

7)... .,_,....._.________,L.;...-......:..12......"4t.:(-:.

It

'

;

e......... .

Ilr4 Fe ;.. ii(........,c, ....... 7..--...As ..-:-. dik"tr:-; .

0 .

, ....-1-407 AA .......... IMF; 11..4,1a.

jV '1"/

i -

4 v.,..-- 4:L.-vs-I.; .

r

I

ag it ...AA alac

6-1*

a.cf -11111.-

I f

41.112rs,-,

"r-r-4'-

,_v

5

-14.

v

.12.

..

ye.... cl-P 1.- , {. c. A.

C-

CLA11.4s

... ,

.42.1_, .. t...

.....L.d.

f Ia. Z, a:. J.-4A4."7"......- -

2.".

.aor...., af,

i

-...- 1. se , ...... 7. e- .e.:",-;' --..9..--,

1 )s--"---.....,-

.... (... AA:Ct. .---- ... g...---0 ?.........

;I.:- 62....... ,:,....7.4 ,.. jt........4-+ .6:. 'FC.............:::,,-

--di4: 7, ... ... ",..--"...-----r J a.' 2,..- 26....- f,

, ,.

J4.A.,'"

fit;'"*""a )

0.

) Ct._:-

Mesopotamia : societatea asirianä

nete. Rdm4itele cladirilor desgropate la Cuiungic arata, ca i acelea ale palatuluilui Sargon la Khorsabad, arta asiriana in toata stralucirea ei.

Supt Asurnazirpal se ridicd Arbela, Arbanila, ineptita cetate".

Numele ceatilor Asur sau Asur, a zeului cu acest nume, care ar4i fost innal soarelui, i Nineve, dupa zeiTa Ninib, sint pomenite Inca in introducerea la codullui Hammurabi, care nu putea gici, pe la 2250, ce teribili stapini vor ràsãri dintreaceti munteni, de alta rasa cleat a sumerienilor i chiar decit a semitilor biruitori,barbari" din nord care primeau cu gramada pe zeii din miazdzi, impreuna cu o in-treaga civilizatie, mai ales de arta, i cu idei politice de care, cu o adinca reverentapentru locul de unde ele veniserd, ei au ramas totdeauna

Mare preot i rege, patesi simte rosturi legate de aceasta stapinire, inn vasald,care pretindea la o vechime de 1900 de ani, de la fabulosul Belkabi, cu numele babi-Ionian, pina la contemporanul Asuruballit, ale carui relaIii se intind,"de o parte,cu cassitii, ajur* stapini in Haldeia, iar pe de alta cu Amenophis al IV-lea din Egiptin epoca de fericita bogaTie a informatiei, prin arhiva de argila din Tell-el-Amarna.

0In epoca de marire asirienii jura, ca Adadnirari, pe Asur, Samal i Enlil,

pe Asira ltar, pe Adad, pe Nergal, pe Ninib, ineptita divinitate, tori marii zei aiAsiriei". lar titlul liii Asurbanipal suna astfel : Eu, Asurbanipal, marele rege, tarelerege, regele lumii, regele Asiriei, regele celor patru stihii, adevaratul pastor, acelacare face binele ,regeledreptatii, cel cu iubire pentru dreptate, care da belpg poporu-lui sau, care-i cu aplecare celor de aproape ce stau inaintea lui i raspIatqte indu-rator pe cine i se inchina i pazqte cuvintul regal"127.

Tiglatpileser lua titlul de rege de la Marea cea Mare a tarii Acharri pina laMarea cea Mare a Iärii Nairi "128.

Aceasta splendoare se intrupeaza in arta palatului de la Balavat al luiSalmanasar al II-lea, cu mindrele inscriptii triumfale129.

0Coroanele" regale la asirieni, la per0 tiarele" , la egipteni nu sint

decit bonete frigiene" ale Asiei Mici i acestea se leaga de osebirea de clasa la dad,prin pileul, caciula pileatilor", fata de vulgul pletoscomati al /aranilor i osta-Oor de rind. Ap se infatieaza i Decebal pe reliefurile coloanei lui Traian.

127 Kohler i Ungnad, Assyrische Rechtsurkunden, I, Lipsca, 1913, pp. 7, 16.128 Heinrich Schrader, Die Keilinschriften am Eingange der Quellengrotte des Sebeneh-su, in

Abhandlungen" ale Academiei din Berlin, 1886, p. 8.128 Adolf Billerbeck ;i Fried. Delizsch, Die Palasttore Salmanassars II von Btrlawat, in Beitrage

zur assyrischer und sernitischer Sprachwissenschaft, de C. Delitzsch ;i Paul Haupt, Lipsca, 1905. In-scriptia la paginele 128 ;i urm. 219

legati.

;

Istoriologia umana

Asa uman cum e, cu toate ambitiile si patimile omului, regele asirian trebuie saindeplineasca insa in fiecare zi, cu ajutorul preotilor, riturile care sint imprescrip-tibile, de la trezirea o data cu zorile, spalarea miinilor, imbracarea vesmintului reli-gios, pina la datinile, fixate cu cea mai mare precizie, ale jertfei, cu care e dator.

<..

Rostul inaltilor demnitari in aceasta Asirie din ultima perioada e asa de mareincit documentele sint datate dupa anul cirmuirii lor, nu dupa domnia regelui cares-a multumit sd retie pentru el numai primul an120.

0Viata la Curtea asiriana si la cei bogati avea rafinari la care popoarele europene

nu vor ajunge dintr-odata : s-au gasit linguri si furculite cu cloud virfuri, din bronz131.

0In veacul al IX-lea, marele luptator Asurnazirpal &este o mare placere sa

adune lei tineri, sa-i puie sa se praseasca in captivitate, sa adauge pantere, taurisalbateci, ciini din paduri, elefanti, struti, dar si blinde gazele si antilope, creindastfel cea dintii dintre acele gradini zoologice, de care se vor mindri, peste un mi-leniu si jumatate, stapinitorii musulmani ai Egiptului.

2. Armata

Toata istoria razboaielor asiriene se explica de fapt prin imprumutul de lairanieni a calului, care va trage spre biruintä crunta puternicele care de asalt"2.

0Arcul apare si in ultimele lupte ale elamitilor regali cu asirienii. il vedem in

scene unde acel care-I intrebuinteaza, ostasi avind pe cap glugi, par a fi intr-adevärsciti"3.

0Arcasi trag si in Asiria lui Asurbanipal "4. Undeva ei sint reprezentati cu arcul

in spinare, aducind la numaratoare capetele taiate"5.

0

130 C. Bezold, Weltgeschichte, III, p. 100.131 Reprezentarile la Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 359. Icoana unui ospal,

dupa Rawlinson, ibidem, p. 360.132 V. Victor Hehn, Kulturpflanzen und Haustiere, Berlin, 1894, p. 30 si urm.133 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient, Ill, p. 475.134 Oskar Jager, Weltgeschichte, I, BielefeldLipsca, 1887, p. 50.

220 133 Ibidem, p. 51. Ucideri de prizonieri, ibidem, p. 58.

Mesopotamia : societatea asirianä

In provinciile asiriene se creeaza supt Tiglatpileser al III-Iea militii, si fiecaredin ele datoreste Curtii anumite venituri1c6. Dar alaturi mari stapinitori de pamin-turi, chiar card un titlu de demnitate, functioneaza ca ziditori i dätätori de privi-legii, puind sa li se sape chipul, ca al unui rege, pe stela de inchinare, unde nu sevede zeul, ci numai anumite simbole religioase137.

3. Legislatia

Legea asiriana, cunoscuta prin fragmente si nedatabild, e bogata in pedepseca tragerea in teapa, spargerea urechilor, pe linga mutildrile cunoscute. Taiereadegetului, a nasului, a urechilor pedepseste si vinovatii mai usoare, dar nu lipsesternunca silnica. Proba prin aruncarea in apa, la zeitatea de acolo, ca sa se vada dacabanuitul poate inota, se &este si aici 18. Sint proportionari curioase : adulterule pedepsit in masura si felul pedepsei impuse de sot adulterei, lasindu-se, de altfel,acestuia tot dreptul la iertare, si pedepse grele ating pe piritori. Familia e slab alca-tuita, sotia putind fi izgonita oricind. Fratele mortului se poate casatori cu vacluvaI ui 1".

0In aceasta privinta nimic nu e mai plin de invatatura cleat felul cum Asarhaddon

infatiseaza pe invinsul rege al Tirului si chiar pe faraonul de decadenta Taharcu pestela de biruinta. din Samal. Maret, regele-imparat tine in mind sceptrul in forma'de buzdugan si un cutit, pe cind jos de tot, in proportii minuscule, cei doi invinsisint tiriti cu funii de belciugul care li s-a infipt in buze140. Dar la gura riului Nar-el-chelb, pe stincd, mic pare asirianul insusi pe lingd triumfala poartd cu inscriptie arnarel ui Ramses"1.

0$i supt Sargon se pastreazd nota de cruzime sdlbatecd a Asiriei. Astfel pe una

din scenele palatului din Nineve se vede stdpinitorul cetatii Hamath, in Siria, jupuitde vium.

0Sargon isi aratd biruintele cistigate in numele lui Asur", dusmanul rarni-

nind ca un cioban cdruia i s-au furat oile" ; el e strapuns ca un porc", calcatcu copitele", läsind pradd de sceptre si alte obiecte de aur 143.

139 Maspero, op. cit., Ill, p. 203 si urm.137 ibidem, pp. 207-209.139 V reproducerea tablei si traducerea la Rudolf Kittel, Propyleien-Weitgeschichte, I, p. 488.139 Ibidem, p. 461.149 Ibidem, p. 523.141 Ibidem, p. 525.142 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, Ill, p. 235.143 V. Hugo Winckler, Die Keilinschriften Sargons, I, Lipsca, 1889. 121

Istoriologia umana

4. Industria

Supt ultimii regi asirieni mdtase nelucratd se aduce si din China. Prin aceastaenigmatica lume chineza, care de la sine gdsise toate elementele civilizatiei mate-riale, gospodaresti, dar rlmäsese la scrierea ideografica si nu clAcluse nici mari palatede piaträ, acoperite cu faiantä si mozaice, nici statui regale, nici opere de pictura,nici o literaturd, fie religioasa, fie profang, ba nici chiar o altä religie cleat a dis-ciplinei si a ascultdrii, intra in istorle fard a fi dat altor popoare, acum de multlegate intre ele, altceva cleat acest asa de cAutat articol de comert.

0Buati de metal pretios insemnate cu anumite linii se intilnesc si in ultima

faza a civilizatiei asiriene. De aici pinä la monedd, care nu e cleat o anume greutatepecetluitä, asa cum poate se pecetluia in Asiria cantitatea de aur si argint, in talanti,imparIirea lor, minele sau maruntisul lor (3000 la un talant), sechelul 144, drumule foarte scurt.

222 I" Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 359.

Religia

1. Zeil

Nu se poate vorbi la nici o epoca de o singura religie haldeiana. COlturileprincipale se succeda dupa originea regilor de cetate care ajung a stapini, intemeinddinastii144. Nimic Msä din ce a fost in trecut nu se poate distruge i uita. zeiitraiesc, mai in lumina sau mai in umbra, dupa imprejurari sint de aceia care revindupa veacuri. Forme le cele mai vechi si cele mai brutale, pina la demonii" Si ge-niile" cu capete de vulturi, se pastreaza in fund 146. Doar daca Marduc, zeul trasne-tului, cu nobi la figura umana, va birui in epoca asi Hand fiara cu trup de taur inaripat 147.Primitivele zeitati animalice, figurile monstruoase ale imaginatiei lor speriate serefugiaza macar in amulete sau i in unele peceti148.

De altfel, o religie codificata, inaintea operei preotilor evrei care au potrivitcreat Biblia, nu se poate intelege nicdiri.

Doua rinduri de zei, tatal fiind rasturnat de fiu, se gasesc intii la haldeieni, cubiruinta noului Marduc asupra vechiului Ea, ca sa se ajunga la Zeus invingator asupraparintelui Kronos.

0Zeii formeaza Inca din Mesopotamia familii, nu atita intr-o conceptie religioasa,

ci pentru a crea o legäturei Intre ceteitile care li shit consacrate. Astfel Ea din Eridu devinesoul zeitei Damkina (in sumeriana : Ninki) sau Damgal-nunn Sama e aratat camladita lui Nannar", tatal lui Marduc din Babilon. Tovar4a lui Anu, alt membrual treimii haldeiene, pare a fi ltar, la sumerieni : Nana. Anu e casatorit" cu o Antum.Alaturi de Marduc sta Sarpanit. Cu zeul Nebo merge Tagnit, cu Nergal Allatu, cu$ama A, cu Sin Ningal, cu Ramman-Adad, Sala 149. Aceasta imperechere n-ar apar--tinea insd credintei sumeriene, ci semitilor 15°. Belit (Ninlil) comanda la Babilon lingasotul ei, Bel. Tot ga perechea Bunene i Agimakh. Adad asirianul, Ramman in Meso-potamia, zeu al furtunilor, supus al lui Sams, are ca satie pe Sala.

145 a Insirare de zei haldeeni, cu incercarea de a introduce lämuriri ;i la Spamer-Kaemmelop. cit., I, p. 206 ;i urm. in aceastä publicatie cu Impärtiri nesemnate, partea babiloniand e infa-tisata cu o deosebitä competenta.

148 Unul, dui:4 Layard, ibidem, p. 209.147 V. pe aceia a unui print de Agade ;i ibidem, p. 214."8 Ibidem, p. 217."9 Morris Jastrow, in Encycl. brit., III, p. 113.1" Ibidem.

223

si

Toi

Istoriologia umanä

FAII a se sadea rolul sumerilor, e de luat in samA si obs,Nwatia lui Hommel 151cA o parte din religia cu nume de zei semiti apartine celuilalt element al sintezei.Astfel zeul Sin al cdrui nurne se intilneste in al regelui Naram-Sin, o serie intreagAde regi mai noi, si cite un rege din Uruk, din Babilon, numele pAtrunzind si in Elam,si al unuia din vechii mari preoti zeul Sams, zeul Ramman. El atribuie chiarsemitilor aducerea cultului astrelor, care e pastoral, cu zeii lstara52, Nirgal si Nindar153,oricare ar fi la inceput caracterul lor.

Se poate pune chiar intrebarea dacd legea, cu care Babilonia se poate mindriinaintea tuturor tdrilor, nu e in legaturd cu spiritul semit, care cintAreste si in cepriveste dreptul si vinovAtiile oamenilor tot asa ca si in cornert154. Aceasta, desilimba intrebuintatd e adesea cea sumert. Prin multe drumuri contractul asirianvine pind in zilele noastre.

Acest cornert, in sfirsit, n-a pornit de la sumeri, oamenii muntelui", ci de lariveranii spre care puteau veni usor

Din fundul Mesopotamiei, zeul Sin, al carui nurne II poarta Sinacherib asirianul,e adorat in Harran, figurind pe o steld155.

De fapt numele regilor babilonieni, ca si asirieni, nu sint, ca si ale contempo-ranilor egipteni, decit rugAciuni. Nabucodonosor, adicd Nabii-cudur-usur, inseamnd :Nebo, apArd-mi coroana".

De la inceput in Haldeia zeii apar intrupati ; ai agriculturii si pastoritului poartanumai atributele rostului lor156.

La inceput, si pind la cuceririle semite, vechiul spirit sumerian dA zeilor atri-bute extra- si supraumane, imprumutate de la animalele, odinioart mult mai temute.Zeul de la Laps al lui Urnina e un leu inaripat care se sprijind pe spindrile a doilei obisnuiti.

151 Geschichte Babyloniens und Assyriens, pp. 376*i nota 3,377. Si particulari au numele formatastfel.

152 Gasim *i un ibidem, pp. 380-381.153 lbidem, p. 377.I" Cf. E. *i V. Revillout, Les obligations du droit égyptien, compare aux autres droits de rand-

quite Strassmaier, Vertrage aus Warka.155 C. Bezold, in Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, II, p. 86. Inca un, portret al, Iui Sina-

cherib, ibidem, p. 95.15° Dupd Dhorme, La religion assyro-babylonienne *i Choix de textes religieux assyrO-babylo-

niens, A. Moret, Rituel agraire de l'Ancien Orient, in Annuaire de l'Institut dE philologie et d'histoire224 orientales, III, p. 325.

KAM",

0

0

iiniL5Cln,

Mesopotamia : Sumer ;i Akkad religia

Arta haldeiand infatiseazd curioase divinitäti cu trupul terminat in pestesavirsind rituri magice a cdror interpretare nu se va gasi niciodata.

Budda-Gaya, infätisat cu cap de cal si trup de femeie, si nu ca o imitatie Idtd-reatd de Apollon158, reprezintä in India o influentd haldeiand sträveche. De altfelse admite o veche influentà a astronomiei haldeiene in India si de acolo in China159.

Treimea sumeriand : Anu, Bel si Ea nu poate sd nu aibd o legatura cu aceia aIndiei. S-a vazut insd in aceastä treime un mai tirziu produs de scoald"F", cilturilelocale raminind intregi, fiecare avind, ca orasele medievale si moderne ale cresti-nismului, sfintul" sdu ca principala divinitate. Tot asa, apoi, a doua trinitate : Sams,Istar si Sin1.61.

De la o vreme un crepuscul al zeilor" se produce in Haldeia si ei ajung sd fienumai abstractii, nume rämase dintr-o realitate adoratd162.

Zeii incep a se confunda, venind din orase deosebite. Astfel Istar ajunge a fiaceeasi, nu numai cu Amunit, dar cu Nina sau Nana, Innanna, care a jucat odinioardun mare rol. Zei mai mid se rotesc in jurul celor mari, si astfel $ama îi are curtenidivini.

In Haldeia se va merge apoi, de la un timp, spre monoteismul complexly, pecare Egiptul II va incerca mai tirziu numai. In acest proces de potrivire a vechilorprerogative la condi-0i noi, era inevitabil ca atribute care apartineau in special unuiasau altuia din acesti zei sà trebuiascd a fi transferate. Astfel, un Marduc, de unde fusesela inceput o divinitate solard, ajunge a fi o putere eclectic& luind trasAturile lui Bel,Ea, Sams, Nergal, Adad si chiar Sin, zeul lunii un fel de reziduu compozit al tu-turor zeilor de cdpetenie""3. Numai Anu si mai ales Istar supravietuiesc.

Aceastd religie a Haldeii, care pleacd de la asa de umile si grosolane inceputuri,se ridica apoi la adevarurile supreme ale oricdrei morale umane, si astfel vedemcd acel care sufere se intreaba dacd e aceasta o pedeapsa pentru cä ar fi dcspartit

157 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, I, P. 565. Alte chipuri monstru-oase, ibidem, pp. 569, 577, 582, 583, 585, 591, 601.

155 Milchhoeffer, Die Anfange der Kunst in Griechenland, Lipsca, 1883, p. 100.155 C. P. Tiele, Babylonisch-assyrische Geschichte, Gotha, 1886, II, P. 608, nota 2, 3 (dupa

SeweJI, Terrien de Lacouperie ;i Dieulafoy). V. ;i V. Smith, Early history of India ; A. Foucher, L'artbouddhique ; ace14, L'origine grecque de l'image de Bouddha. Chalon-sur-Saône, 1913 ; F. Hirth, Prein-dische EinflOsse in der chinesichen Kunst, Lipsca, 1896.

1" Morris Jastrow, in Encycl. brit., II, p. 156.;,.111 Ibidem, III, P. 113.

162 Ibidem, II, pp. 156-157.165 Ibidem, Ill, P. 113.

16 - G. 510

'",

0

0

lstoriologia umana

si indusmanit pe tea si fiu, pe frate si frate sau prieten si prieten", pe and ela liberat pe cel prins, a dezlegat pe cel in lanturi si pe cel inchis in temnita", oripentru ca s-a impotrivit zeului sau si a dispretuit pe zeita sa", pentru ca a rapitavere straina ori a calcat cu Sind rau casa vecinului", pentru ca s-a apropiat de sotiaaproapelui sau", pentru ca a varsat singe de om ori a despoiat pe cineva de ves-minte"164

0Nu lipseste la babilonieni nici arborele cunostintii binelui si raului", intre

un personaj masculin si cel femenin165.

2. Facerea lumii

Nevoia unei geneze s-a impus inn acolo, in Mesopotamia plastic& Niciodataincepatoarele culturi europene, unele din ele asa de inaintate supt raportul crea-tiunii artistice, nu s-au gindit ca lumea care este si din care face parte si omul, eun lucru fäcut si ca, in facere", el insusi, omul, joaca rolul de capetenie, fiind alca-tuit si insufletit pentru a fi domnul a toate", ca fiu al lui Dumnezeu" creatorul,si cununa a tuturor fapturilor.

Pentru aceasta a trebuit ideea unitatii de origine si de sens ultim a tuturorvazutelor si nevazutelor", curn spune crezul crestin. A trebuit atita cunoastere anaturii in& sa se impuie necesitatea de a-i intelege ultimul si cel mai Malt inteles.A trebuit o Ina kb' dezvoltare a constiintii omului despre sine. A trebuit desfacereadin viata pastorala in care privelistea de sus si dimprejur striveste, si chiar din ceaagricola, in care omul se simte asa de mult robul parnintului si cerului care da saurefuza hrana, a trebuit o indelunga viata in orase, unde casa vede alta cask pentruaceastà indrazneata si mareata conceptie.

A mai fost nevoie de un lucru ; un mediu natural care sal ingaduie o intelegerea felului cum omul a fost facut". Acea argila bogata, din care se faceau turnuri sitemple, case si palate, atit de supusa degetelor omenesti, a dat ideea unei imbracaride forme supt degetele sacre ale zeului. lar insufletirea prin darea spiritului viu,care va domina toate hirotoniile viitoare, se leaga si de practice de inspiratie" aleumanitatii primitive. De acolo o vom primi prin Bib lia alcatuita intr-o tall undeacest mil lipseste cu totul, ca si gradina" raului initial.

Creatorul e pentru haldeieni Ea, din cetatea sfinta" Eridu. Cum el e zeu alapelor, creatiunea lui se leaga de credinta lumii facute din apele abisului" (0cPuo.croc,fara fund")

Egiptul n-are legenda Genezei, nici in ce priveste lumea, nici in ce priveste peoameni. Nicairi, afara de Mesopotamia, ea nu poate fi constatata, evreii fiind consi-derati ca reprezentind o influenta a haldeienilor. Grecii au mostenit de la preelenici

164 Fr. Hommel, Geschichte Babyloniens und Assyriens, p. 264. Vom regdsi acele4 principiiaproape in acee4 formä la examenul de convtiir0 al demnitarilor egipteni.

226 166 Cilindru, la Hommel, op. cit., p. 398.

Mesopotamia : Sumer ;i Akkad , religia

o explicatie copilareasca si ridicule, nedemnd de nobila cugetare a acestei rase. Loca-lizarea acestor povestiri se poate face astfel cu o siguranta desavirsità.

0Eminescu a prefacut in frumoase versuri românesti legenda haldeo-asirian5 a

Facerii-Lumii :

La inceput pe cind fiinId nu era, nici nefiinta,Pe cind totul era lipsã de viatä i vointd"

4).

t

k-

t aro. e-

:/C

T.:...---e

Fig. 11 Fragment din cap. Mesopotamia.

care, in original, sund asa ;

Cind nu era numit cerul Inca$i jos nici parnintul nu era numit,$i haosul de ape din inceput ndsteaHaosul Mdrii de toate nascatorul".

Dupd o altd explicatie, culeasä din texte vechi ce s-au gasit pe vremea luiAlexandru cel Mare de Beros, preot al lui Marduc, in Babilonicele" lui scrisegreceste, Bel ar fi creatorul lumii. El face sä dispara monstrii primitivi, dar, vazindlumea pustie fart dinsii, Ii taie in desperare capul, si din singele divin, cazut asupra/drnei si framintat cu ea ra'sare toatä semintia oamenilor. E invins in acelasi th.np 227

.7..."*7 ....."...

(:), 'e".."'..::.14. 41,-1".......i 1

' ............ (.... '.4 .... e--.6. ,

1..:` P" li.c1-11 4. "- 7

.el '''

...:..eir..

-i.,-4..............; , -,

#,.1

e.----e.-..............

c--; 1---; -- 7-- . .......:+ek...----f xi, .2-1011. .&-..:. .-7... cja.r...^...."

--qi-,,,,,,.......t.14 dir.....- gp .....-411 ...,.. 1.. I

.1

-ge

414/4"*A4:11Y

0.0

P.:"10

.

'7c-i 4*.

.

Istorlologia umani

si Tiamat, zeul apelor stagnante, si opera civilizatiei supt razele luminoase poate saInceapA 166.

Povestea potopului s-a gäsit Intr-o versiune cäci sint mai multe pe cAra-rnizi din Nippur. Tot ce se cuprinde In alcatuirea, asa de tirzie, cu elemente caredesigur nu yin numai din vechiul scris, a Bibliei ebraice, issi are paralela acolo,chiar dacd nume nouA, al cdror sens trebuie cdutat Inca de la origine, se substituiecelor primitive167, Numai in acele regiuni ale Mesopotamiei a putut sa apard ideeaunui potop nimicitor, venit din ploaia de patruzeci de zile si patruzeci de nopti",pe cind in Egipt Nilul e riul orinduit al cresterilor anuale, de la care vine toatabinefacerea.

3. Legende eroice

Prima poveste eroicd, a lui Ghilgamis, meritA o atentie deosebità. Ea se Mtn-neste Intr-o mare colectie eroicd" asiriand din secolul al V11-lea a. Chr., amestecatäcu aceea a primului om, Eadbani (creatura lui Ea"), si a eroului potopului, caree Utnapistim, Noe al haldeenilor. Omul multor ispravi de vitejie din aceastä chansonde geste" mesopotamianA, care, prin impotriviri si farmece, ajunge a fi prezentat deprecrti, In aceastä ultima forma de sinteza, ca acel care se chinuieste calätorind,cercetind, luptind si suferind, ca sã afle taina tineretei card moarte. Amintireacetatii Erech, repede depasita de Babilon, dui:Ace a dat, prin legaturile ei, apoi dispà-rute, CU marea, o asa de mare dezvoltare civilizatiei acestor täri, aratd existenta unuisubstrat haldeian vechi, pe care unii I-ar aseza Old la 200u inainte de Hristos. Asade sus, fireste, nU se poate sui o socotealA prudentA, pentru cä pe acest timp eranumai monarhul, si cavalerul mistic nu se potrivea cu notiunile timpului, cu atitmai putin sd se ridice asa de sus, Incit e/ sä ajuriga a fi privit ca un zeu. Lumeade zei altfel necunoscuti care se intimpina acolo (zeitele Aruru, Irnina, Sabitu),lupta cu vraji ca ale zeitei Istar, furioasa cd a fost räspinsa, trimete la o vreme cindprestigiul zeilor era scAzut. Dar monstrii, balaurul, omul-scorpie yin din cele maivechi legende ale lumii sumeriene 168.

J . Bidez, Les écoles chalcIdennes sous Alexandre et les Séleucides, in Annuaire de l'Institutde philologie et d'histoire orientales", III, p. 52 si urm., clA alte lAmuriri asupra credintelor hal-cleene, care, dupl unii scriitori, ar fi fost scoase din Haldaice" grecesti mai vechi cleat Beros.

"7 Noe, Noah, e explicat in GenezI" ca mingiiere", ceea ce rAspinge filologia ebraid,propunind in loc sensul de odihrn" : W. H. Bennet, in Encycl. brit., XIX, p. 722. In el se con-topesc douI figuri deosebite (ibidem).

' Editie de Paul Haupt, Das babylonische Nimrodepos, Lipsca, 1884-1891 (trad. germarnde. Peter Jensen, In Schrader, Keilinschriftliche .Bibliothek, Berlin, 1901). Cf de acelasi, Das Gilga-mesh-Epos in derWeltliteratur, 2 vol. ; trad. englezA partialà, de Morris Jastrow, Religion of Babyloniaand Assyria, Boston, 1898 ; trad. romAneascd, dupA cea germanA, de loan MihAlcescu, Epopeea Jul

22a Ghitgame4. Bucuresti, 1920.

144

144

0

Mesopotamia : Sumer $i Akkad.--religia

S-a observat transmisiunea asupra grecilor a lui Ghilgamis devenit Hercule,a centaurilor derivali din Eabani cu picioarele de taur si atitea alte amAnunte fan-tastice ale legendei babiloniene169.

Ghilgamis era al babilonienilor mai mult prin partea misticA a fiintii cAutA-torului de-a-lungul lumii, si dincolo de dinsa, a tainei ce nu se poate gAsi, dar prinvirtutea sa, care singurd se va afirma la greci, in tipul, derivat sau ba, al lui Hera-kles, el e tipul dorit de asirienii vesnic luptAtori 170.

Povestea potopului si a arcei mintuitoare a lui Noe nu e imitatA dupà al un-sprezecelea cint din epopeea lui Ghilgamis, ci copiata, am zice : plagiata, pind sila trimeterea de modelul lui Noe, Utnapistim, a pdsdrilor care pe rind zboarA sacerceteze ce infalisare poate sä mai aibd lumea.

Alt erou e Adapa, fiul zeului Ea, care se luptd cu zeul vintului, si, cind i secere pedeapsa, refuzd nemurirea.

4. Adorarea cerului

Ca mäsurA a vechimii pentru aceastä civilizatie mesopotamiand, Justi a intre-buintat constatarea Ca procesul, asa de lung, al trecerii de la reprezentatia ideograficala aceia silabicd se aratá ca terminat aproape total si in cele mai vechi documenteale acesteia, ceea ce e desigur un foarte puternic argument.

La el se poate adaugi o cunoastere a rostului astrelor, care e foarte Main-tatA, pe de o parte si, pe de alta, o fixare aproape definitiva a credintei religioasesi a riturilor, care vin de la strAvechii sumeri, pentru a se [Astra macar trei mileniifArd schimbare, toate acesteafiind dovada aceleiasi pregatiri de mai multe ori seculare.

$i, In deosebire de Egipt, oamenilor din .valea Tigrului si Eufratului le eraInchisei orice posibilitate de imprumut.

Intre cer si pamint se simleau legaturi firesti. De la un timp s-a ajuns acrede cd acolo sus sint semne nu numai pentru ce este, ci si pentru ce va fi aidjos 171.

Zeii nu yin totdeauna din cer, ci, dupd adincirea studiilor, sint suiji acolo,fiecare avindu-si planeta172. Stelele ajung a se cobori din inältime pentru ca säaibA un loc pe sau linga altare.

"9 Spamer-Kaemmel, IllustrierteWeltgeschichte, p. 216.170 V. frumoasele observgii ale lui J. W. Guyau, In L'art au point de vue sociologique : Le choix

des héros populaires est un fait d'une grande importance pour la psychologie des peuples. Leshéros, en effet, sont, tout ensemble, des exemplaires typiques de la race et des modèles idéalisesqu'elle se propose" (pp. 386-387).

In Morris Jastrow, in Encycl. brit., Ill, pp. 114-115.Ibidem, p. 114. 229

0

172

fl

Istoriologia umana

230

Un sens ideologic si moral s-a adaus numai pe urrnd, cind, in fata lui Enlil dela Nippur, socotit ca un zeu aspru, inconjurat de fumul negru al vrdjilor, zeul dinEridu, Ea, reprezinta binecdcdtorul prin luminà, lecuitorul, lumindtorul 173.

0Religia stelelor" a trecut din Babilonia la evrei 174

0Edenul, gradina primei vieti umane, e de acolo175.Si Moise, cu legenda lui de copil lepadat, cules pe Nil, in cosuletul lui, de fiica

faraonului, nu e, in ce priveste acest prim episod al vietii, decit copia regeluihaldeian Sargon, trecut prin aceiasi incercare 176

Adrien Longperier aclaugia la aceste imprumuturi urmdtoarele ; sculpturileexecutate de mesteri tirieni in templul din lerusalim, lei, tauri, heruvimi, viziunileprofetului Daniil de animale simbolice si figuri umane, a lui lsaia si a Cdrtii regi-lor", zeul-pasdre Nesroc 177

0Numdrul de sapte al zilelor sdptdminii, numele lor dupd planete sint o moste-

fire haldeiand 178.

5. Cultul mortilor

In Haldeia mortii se depun in giulgiuri, cum se vede la Ur, cu o cdrdmiddsupt cap, deasupra unor rogojini, pe piaci de argild peste care se intinde o boltd,si mai multe morminte se cuprind intr-un culoar de cdrdmizi. 0 cheie e in mind, unbat trebuie sa sprijine in drumul cel mare : podoabele femeilor se coboard cu ele ;nu lipseste hrana i bautura. 0 intreagd literaturd funerard pe alte piaci Ii std aldturi.E de ajuns ca sd se strdvadd ideea unei vietuiri si dupd moarte 179. Uneori cloud vasede argild sprijind cutia in care se inchide trupul. Pdmintul e drenat pentru ca argilasd nu se nimiceascd 180 .

0

"3 Acelasi, ibidem, p. 102.174 Stucken, Astralmythen der Hebreier.175 Morris Jastrow, in Encycl. brit., Ill, p. 102."8 V. si A. Jeremias, Das alte Testament im Lichte des alten Orients, Lipsca, 1906 ; Babylonien

im Neuen Testament, Lipsca, 1905 ; T. K. Cheyne, Traditions and beliefs of ancient Israel, 1907 ;cf. si acelasi, in Encycl. brit., VII, p. 217 ; Gunkel, Schopfung und Chaos, 1895 ; v. si 0. C. White-house, 'in Encycl. brit., XIII, p. 178 (urme babiloniene pe pamint evreiesc). Pe de alta parte, intrearca evreiasca si barca totemilor egipteni este o legatura.

177 Rezumat la Viardot, Les merveilles de la sculpture, p. 40."8 Spamer-Kaemmel, I I lustrierte Weltgeschichte, I, p. 222.173 Unele infatisari de morminte la Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, pp. 219

220, 222.Ibidem.180

Mesopotamia : Sumer ;i Akkad religia

Supt influente desigur arice, haldeienii intrebuintau si arderea deplind saunumai in parte, a mortilor 181, totusi urna rdmine de aceeasi simplicitate.

Mormintele, simple si vulgare, ale haldeienilor nu cautd a fi o locuintd venicãci numai mijlocul de a se inlatura cadavrul impur", dupd conceptia semita. 182. Darun end de supravietuire se manifestä prin aceea ã mortului i se dau vesminte,podoabe, arme chiar, femeilor tot ce trebuie pentru gateala pe aka lume.

Cum la semiti ingroparea la temeliile sau in preajma casei domind in Siria,haldeienii aseazd pe regii morti in chiar palatele lor, care apoi nu se mai deschidniciodata 183.

Pe lingd mort se afld la haldeieni o fiinta vesnic vie care-i seamand o vomregasi, cu numele de kha, la egipteni , care e numita. ; ekimmu, dar, cind mortule pardsit, el se preface intr-un fel de strigoi, prigonitor al oamenilor vii 184. Darcum fantoma aceasta, miscindu-se, poate ajunge la Aralu (de unde lacul de Aral) 185 eaici un inceput de nemurire, dar far-ä judecata pacatelor, desi este un Nergal, zeu alIadului" 186, o Allat care distribuie, nu fdrä cercetare, locuri acolo.

Haldeianul stie cd este si o altd lard, insulifericitilor", unde a fost Ghil-gamis in cdutarea tainei celei mari; i s-a spus de copacul nemuririi si al intineririi",de izvorul de unde zeul Ea ingaduie si pe muritori sã bea, de apa vietii", de podultemut pe unde se trece. Dar a aflat si o vede, de altfel, pe monumente si peceti, cdacolo sint zeii ladului, cu zeita Allat sau Erischigal cu cap de leoaica, lei la pieptsi serpi in mind, alaturi de sotul Nergal, domn al mormintelor", si cä $amas, zeual invierii, nu trezeste pe oricine s-a coborit acolo jos..De aceea pind la noi räsundplingerile lui, pe care asa de adinc le simtim si noi ; In locul suferintii voi mincaparnintul, voi bea lacrimi in loc de yin, voi plinge asupra bdrbatilor care-si Ora-sesc femeile, voi plinge asupra femeilor care se desfac de so-0i lor, voi plinge asupracopilasilor plecati inainte de nasterea lor". Ei toti merg la casa din care acei ceo ating nu se vor intoarce niciodata, pe cdrarea din care nu se mai revine, spre lácasulpe care cine-I cerceteazd nu mai vede lumina" 187.

181 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, I, pp. 687-688.182 V. ibidem, p. 685 qi urm.183 Ibidem, pp. 688-689.184 Ibidem, p. 689 qi nota 3.185 Ibidem, pp. 690-691.166 Ibidem, p. 690-691 (chipul zeului). $i zeita Allat care cutreierd lumea cealaltd. V. A. Je-

remias, Die babylonisch-assyrischen Vorstellungen vom Leben nach dem Tode, Lipsca, 1887.181 Alfred Jeremias, Holie und Parodies bei den Babyloniern, Lipsca, 1900 (in colectia Der alte

Orient), pp. 7-8, 15-17, 22 qi urm., 27-28. 231

0

0

Istoriologia umanä

Unei epoci mai tirzii trebuie sa i se atribuie frumoasa poveste a coboririiluminoasei zeile Istar.

in locul fara intors, lara cea neagra,

spre casa unde cei de acolo n-au lumina",pentru a rechema la viala, ca in povestea crestina despre coborirea lui Isus in lim-buri poveste care poate inf4sa si invierea vietii in natura.

6. Sacrificiul

Jertfa animalelor e, in Haldeia, ca si in legenda lui Abraham si Isaac, rascumpa-rarea jertfei omului, iar aceasta nu e cleat atribuirea par-0i din prada zeului invin-gator. lar prin libatie se plateste aceluiasi colaborarea lui la productie, ca si cind greculsi, in genere, crestinul pina azi, pune premi/iile pamintului pe altarele de cimp sauin naosul bisericilor.

0Toata aceasta dezvoltare de civilizatie era in legatura cu o religie. Odata ce

aceasta se inlatura in Mesopotamia prin persi, civilizatia Insasi, atinsa in inima ei,decade. Cum, in Egipt, traditia religioasa nu e intrerupta, cu dinsa impreuna se con-tinua aceastalalta civilizatie.

0Sinteza cea noua cu aportul pers se produse imediat, supt influenla castei sacer-

dotale din Babilonul cucerit. Figurile palide ale lranului se salasluira in stele ; Ahu-ra-Mazda fu confundat cu Marduc-Bel, stapinul Cerului, Anahita cu Istar si Mithralua aureola Soarelui sau a lui Samas, zeu de Dreptate si de Echitate" 188.

HS F. Cumont, Les religions orientales dans le paganisme remain, ed. a 4-a. Paris, 1929,p. 136 ; J. Bidez. Les ecoles choldeennes sous Alexandre et les Séleucides, in Annuaire de I'Institut de

232 philologie et d'histoire orientales", Ill, p. 42.

Arta

1. Inceputuri. Influente

$i Haldeia a Inceput cu o fabricare de unelte din piatra Inca nelustruita 189 ,dar acestei prime faze de civilizatie nu i s-a dat atentia cuvenita. Maspero socoteade altfel aceste instrumente ca fiind Intrebuintate si in epoca istorica In lumea sdracd

00 data stabilit acest punct de plecare, perfect databil, al Inceputurilor civili-

zatiei haldeiene, pe la 3000 de ani Inainte de Hristosm, cu perioada preistoricafireascapremergtoare, de aici prin imigrari, comert sau simple influente plead apoicelelalte civilizatii umane. Merita sa fie repetate, pentru sensul de necesara cola-boratie umana pe care-I cuprind, cuvintele, de adInc Inteles, ale lui Terrien de Lacou-perie, vorbind de civilizatia chineza ; $tiinta istoriei a aratat acum, In toate cazurilecunoscute, ca nu s-au ridicat niciodata centre de civilizatie nicairi cleat in mij-locul unei atingeri (conflict) de rase, end scIntei, venind dintr-un loc mai luminat,au adus un spirit Indemnator si de conducere, supt forma unuia sau mai multor oamenisau a unor triburi imigrInde Impinse de motive de negot, de religie sau In du-tare de siguranta proprie" 191.

f 1 .t:t 01 .1

In cartea sa Tello, scrisd de Sarzec, pe dreptate considerat ca descoperitorulartei asiriene, in legatura cu arheologul Heuzey, se pune problema provocatade Intrebuintarea in Haldeia a unei diorite care s-a constatat a fi de origine egip-teana, ceea ce cid artei haldeene un oarecare aer" (un faux air) de asemdnare cu aceeaa Egiptului dad nu cumva de aici ar fi venit, de la epoca lui Gudea Inca Inainte,unele sugestii, pentru a nu zice : unele modele, ceea ce n-ar fi imposibil "2. Dar seopune la haldeienii batrinului rege lipsa de proportii, prezentarea patrata (nu pe treisferturi, ca In Egipt) a fetei, vesmintul Inca pastoral 193 (ca in anume idoli din Iliria,

189 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, I, p. 755 (cu o reproducere).190 Cf. i De Saulcy, Chronologie des Empires de Ninive, de Babylone et d'Ecbatane."'Western origin of the early chinese civilisation from 2300 B. C. to 200 A. D., Londra, 1894.

De acelasi, Early history of the chinese civilisation, 1880 ; The languages of China before the Chinese,1887 : traducere franceza, 1888. Si el adauga : Na/iunile inteligente imprumutä totdeauna elementede civilizalie, de cite ori pot sal o facd" (p. IX).

192 Il n'est certes pas impossible qu'il y ait eu sur l'art asiatique A cette époque reculéeune influence générale et lointaine des usages et des arts de l'Egypte", p. 79.

19 3 Ibidem, p. 81. 233

I storiologia umanä

cum am vazut). Mentinind prioritatea civilizatiei haldeiene i acceptind provenientamaterialelor acestor sculpturi, trebuie sa se admita stravechi legaturi intre cele doua;aft ceea ce s-ar potrivi cu existenta marilor caravane cunoscute in epocile ulte-rioare. Intr-un secol mult mai tirziu, din icoana aproape frusta a lui Gudea s-aajuns la maiestatea sigurd a acelora care reprezinta pe faraonii Egiptului.

Dar se admite o influenta egipteand care ar fi intrat in marea sinteza aAsiriei 194.

0Intre felul cum e tratat mai ales corpul lui Gudea in vestita lui statue i anu-

mite procedäri ale sculptorilor egipteni de supt Vechiul lmperiu e desigur o ase-manare, daca nu chiar o legatura 195.

0Ed. Meyer insu0 a recunoscut 196 c'a la haldeienii regelui Gudea, ca i la

egipteni in chip permanent, profilul capului e legat de corpul vazut din fat& ceea cedeschide iara0 chestiunea imprumuturilor.

2. Caractere generale

Marile opere de ctitorie ale regilor din Haldeia nu trebuie prea mult pre-suite. 0 civilizatie de lut e in continua refacere, i la capatul tuturor acestorpioase i magnifice restaurari nu e altceva cleat movila de pämint, acel tell sau tellosupt care se pastreaza numai citeva statui rar semänate i multimea tablitelor decAramida, toata acea ceramica inscriptionala de pe care se culeg nume, mai multvagi, pentru repetarea pita la nesfir5it a indispensabilelor acte tipice.

0Dqi Ed. Meyer a imputat misiunii germane cd se tine la explorarea monumen-

telor din epoca elenistica, aratind speranta Ca se va reveni la vechea indreptare, nu eprobabil sa se gaseasca supt movilele acoperind alte cetati moarte lucruri de o maimare valoare istorica sau artistica.

0Nu e nici o indoiald a de la sumeri vine atita arta did se poate gasi in Meso-

potamia, eta o ingaduiau i materialul i mijloacele de lucru, care in Egipt vor fi dealta calitate.

In adevar semitii n-au aplecarea spre artele plastice. Aceasta se vede la feni-cieni, la evrei, la arabii din toate vremurile. E o incapacitate de rasa.

194 C. P. Tiele, Babylonisch-assyrische Geschichte, II, p. 585 ;i urm."5 Maspero, op. cit., I, p. 613, unde ;i un cap in adevar admirabil.

234 196 Geschichte des Altertums, 12, P. 544.

Mesopotamia ; Sumer ;i Akkad arta

In Haldeia ins& arta care se injghebase la Laps se inchirceste si piere indatdce la Babilon se instaleazd gutei, cosseeni sau amoriti.

Arta toatd este sumeriand ; popoarele semitice, neavind simtul concretului,n-ar fi putut s-o dea : aceeasi incapacitate se observd in regiunile pe care le-austdpinit fard amestec. Dar ideile religioase, asternute peste o religie precedent& depastori, care se inchinau, pentru noptile petrecute in paza turmelor, lui lstar, zisd siAnahitis, mai putin lui Sams, zeul soarelui sau, mai bine, zeul-soare, cad nu vedeausoarele deosebit de zeu, ci intelegeau soarele ca o mdreatd si vesnicd fiintd vie(si potopul tot de la sumeri este : cf. eroul evreiesc, atotputernicul Simson, Sam-son), au primit fart indoiald si o influentd semitd, fãcindu-le a putea cu atit maiusor sã fie adoptate de tribul evreiesc plecat din Ur, al lui Abraham. Elementulde extraordinard imaginatie din legende e sumerian, semite icoanele zeilor monstri,ca cei din Siria.

Literatura, apoi, este cu totul semitia Limba sumeriand, Idmuritä,pe deplin, de germanul Philipp Haupt, care a tipärit inscriptiile in aceastä. limba,apArind singure sau in fata celor semite ori numai aldturi de dinsele, s-a dovedita fi, in aglutinanta ei, cu totul inferioard, cu tot caracterul ei dinamic i sonor.Ea e, pe lingd aceasta, adinc pdtrunsd de semitism, si in vocabulariu, desi a pdstratorganizatia ei. Aceste paralele ar fi ca acelea care s-ar trage intre un text anglo-saxon incremenit si in decadenta l unul in engleza venità din frAmintarea cu francezanormandä.

Cele mai vechi cilindre pentru peceti ne pun nu numai in fata unor repre-zentäri stilizate al cAror caracter mitologic nu se poate descifra, dar si a unei aple-cdri sumerice Care crearea figurilor monstruoase ; lingA omul al cdrui cap e inlocuitprin soarele cu raze, gdsim figuri umane cu lungi bArbi fAcute cu drotul l coarnede tauri, uneori cu trupuri de lei, intre lei stind in picioare si vulturi cu ari-pile desfasurate 197 .

lubirea pentru monstri distinge cea mai veche artA a Babiloniei, dar pe primeleei cilindre se vdd si animale de un caracter realist, luptind intre ele mai alesun vultur si un leu ori un taur sau cu omul ; alAturi se vede, ca in cutare grupde animale, o interesantd incercare de a geometriza I".

E remarcabild la haldeieni lipsa acelui simt pentru coloare, care va stApini asade puternic pe egipteni. Nici un relief colorat, Inca mai putin o frescd. Numaipiatra surd sau rosul palid al cdrAmizii.

197 Reproduceri in Bezold, Weltgeschichte, III, P. 55.198 Vechi cilindre babiloniene, la Hommel, Geschichte Babyloniens und Assyriens, la P. 282, apoi

pp. 285, 293, 299, 300, 308 (al lui Naramsin), 332, 334, 336, 341 (din Ur), 350. 235

0

Intl,

0

istoriologia umanã

Dar, in schimb, vesmintul haldeian se incintä de tot ce e pestrit, pe cindegipteanul se tine cu inddrätnicie, chiar supt influenta asiaticd din Siria, la hainasimpla de in alb.

3. Ceramica

E curioasd si lipsa in Mesopotamia, unde argila plastica e pretutindeni si dincare, cu ajutorul asfaltului, se fac nu numai case particulare, dar si temple si ces-ar putea numi palate, a oldriei ornamentale, din care s-a gdsit o asa de mare bogatie,si de toate felurile, nu departe de marginile rdsdritene ale regiunii, la Susa, unul dinmarile centre ale ceramicei preistorice in genere. N-avem nici macar exemplaredistinse prin forma lor.

Aceasta isi afla insä explicatia.Pentru ca sä existe ceramica ornatä sau pictata, de forme deosebite, trebuie

obiceiul arderii mortilor, pentru care, in stepa ruseascd, in Carpatii nostri, inlumea greaca europeand (dar nu si in cea asiatial) se fac urne, putind, fi, acoloin stepa. dar si aiurea, spre vest (nu in partile noastre), cimpii de urne", inlocul cimitirelor de la popoarele care ingroapa. Cei din Susa, in perioada ariand,nu elamitä, a acelor Tinuturi obisnuiesc insa incinerarea.

0Ceramica ornamentatä geometric de la EI-Ubaid, linga Ur, are un caracter

geometric si ea nu poate veni decit de la o influentd a nord-vestului legat deAsia Mica 199. Spiritul sumerian e, in adevär, concret si realist, si numai el a creataici orice arta. Si acelasi e cazul cu ceramica de la Susa, care n-a pornit ea spreEuropa tracica.

4. Sculptura

Inca din vremea lui Sarzec si Heuzey se cunostea din arta haldeiand ceea cesi astäzi reprezinta marele interes, dacd nu si o adeväratà glorie a ei; monumentelelui Urnina, lui Urukagina, statuile lui Gudea, aceea care reprezinta o femeie dinvremea regilor din Agade, de o fineta aproape greaca, scena lui Isdubar cu leul, re-prezentarea lui Naramsin, cilindrele care dau icoana vietii pastorale, ca in grupulcelor cinci femei supt curmal, splendidele scene de adorare a regelui-preot, arta'la care se releva si raritatea a tot ce putea fi obscen 2". Noi le descoperiri n-au adausmult, pe ling atita noutate mai ales pentru viata materiald de toate zilele la acesttezaur de arta.

0Aceasta arta haldeiand, cu asa de comic de grosolane reprezentari, cu aplecarea

ei care repetarea aceleiasi teme, ca in defildrile de prizonieri, e capabila insa de a da

199 C. L.Wooley, The Sumerians, Oxford, 1928, p. 11. Exista si parerea, pe nimic sprijinitä,a venirii sumerienilor din est (de unde?).

236 200 Tel lo, pp. 87 si urm., 109 si urm., 129 si urm. 257, 282 si urm., 298-299, 308-309, 319.

Mesopotamia : Sumer si Akkad arta

prin zvicniri de suflet scene asa de frumoase ca aceea de pe stela lui Anubanini dinLulume, in care zeita Istar cu coif, pierduta in larga ei mantie, intinde unui regebarbos, infasurat intr-o haind ca o platosa, binecuvintarea biruintei lui 201.

5. Arhitectura

Gäsirea asfaltului a dat constructiilor de cdramida ale Mesopotamiei un ele-ment indispensabil.

0Piramide haldeiene se fritinesc si la Eridu, cu cloud etaje si scard interioarä,

avind podoabe de aramd si de aur.

0Maspero se declara contra parerii lui Hommel ca ziggurah a servit de model

piramidei 202. Dar si aici avem a face cu partialitatea, fireasa a egiptologului.

0Casa sumeriand, asa cum se vede clintr-un obiect de argila pentru cult 203, avea

mai multe rinduri, larg strabdtute de feresti.

0S-a gasit la Uruk si frumoasa decoratie, prin conuri de argila", in romburi

si alte legaturi de linii geometrice, a palatului regal 204.

0Tot Haldeia e aceea care a intrebuintat intii coloana 203, cea din Lidia, care

trece apoi si la hittitii care pun la bald reprezentatii animalice, apoi la Knossos, inCreta (scurte, fara ornamente), neputind sd vie de aiurea decit o data cu o intreagacivilizatie materiala si morala care se intinde din Mesopotamia spre Marea Apusului.Ea va trece de aid in Egipt, si la casele particulare, facute din lemn si din cardmidä,dar fireste mai mult la temple : aici capitelul va capäta cea mai variata dezvoltare,doric" ori cu flori de lotus, cu figuri umane, ca la templul lui Hathor dinDenderah 206.

201 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, II, p. 603. Dar e un desendupd estarnpaj si i s-a putut acläugi o not& de finell care n-ar fi in original.

202 op. cit., I, p. 627, nota 2. Acolo si despre ziggurah insasi, p. 627 si urm.222 La Rudolf Kittel, in Propyleien-Weltgeschichte, p. 427.2" Maspero, op. cit., I, p. 712.2" Francois Benoit, Manuels d'histoire de Part. L'orchitecture, Antiquité, Paris, 1911, p. 145.2" Ibidem, pp. 66, 89 si urm., 92, 98, 99, 107, 157, 187. Pentru coloana miceniana, la te-

zaurul lui Atreu", ibidem, p. 205 (capitol complicat). Coloane canelate la Persepolis, ibidem, p. 402. 237

Istoriologia umana

6. Toreutica

Eridu a dat o bogata recolta de ruine, in mijlocul carora s-au aflat si obiectelede aur care, in comparatie cu bogalia giuvaierelor din Egipt, au lost o revelatie si,se poate zice, si o indicatie. Au urmat descoperirile de la Ur si Larsa, de la Umma siLaps. $i, in sfirsit, Nippur, Babilon, Sippar, mai saraca.

0Cea dintii dovada a mestesugului sumerian in lucrul de aur e in pirostia de

argint a lui Entemena, tot la Louvre, cu insirarea leilor care-si sfarma prada.

7. Aportul asirian

Oricit s-ar prqui unele produse ale artei babiloniene, compara-tia cu ce adat Egiptul, in orice epoca, e strivitoare. Pentru a se irrtelege curn arta asiriand a pututda, in chipurile regilor, in prezentarea animalelor, in scenele de lupta si vinatoare,asa de bine caracterul realist si caracterul dramatic al vietii, trebuie sa se recurgala ipoteza imprumutului de la asiaticii din nord-vest si poate chiar la tehnicaegiptenilor, cu care, atunci, rela-tiile erau asa de strinse.

0Cind Egiptul a terminat aproape cu totul dezvoltarea artei sale, se manifesta

in toatä stralucirea o arta asiriana", cu privire la care unele larnuriri se impunpentru a nu se cadea in obisnuita greseala de a crede ca poporul" insusi dinAsiria a produs-o, asa cum, fireste, poporului egiptean i se datoreste cealalta arta,care a trecut prin atitea faze inainte ca in aceste veacuri, al optulea si al saptelea,ea sa se hraneasca numai din copierea celui mai departat trecut.

In materie de manifestare intelectuald, de la acesti aspri asirieni, care selaucla asa de mult cu varsarea singelui, n-avem cleat dure buletine de victoriemai mult sau mai putin exagerata, care se repeta asa de mult incit unul reproducelard deosebire pe celalalt. Biblioteci intregi, ca a lui Asurbanipal, dup.' insemnarilepe prizma lui Sinacherib" 207, nu aduc decit copia vechii literaturi a Asiriei.Nici o glorificare in stil epic, asemenea cu a lui Pentaur, nici un imn ca acelea,multe, ale Egiptului, nici un indreptar religios cum e Cartea mortilor", nici oCarte de intelepciune", cum am gasit-o, supt influenta Egiptului, la evrei. Nuexista macar o literatura politica", fie si in tonul scazut al plingerilor egiptene,nu numai pentru ce indura ostasul, prea putin rasplatit pentru ostenelile sale, pevremea marelui Ramses, sau pentru aka vreme, mai veche, strigatul de dureresociald pentru ostenelile mesterului de toate felurile, in lara unde singurbirocratul", scribul" cu condeiul dupa ureche, e fericit.

Cu atit mai putin are Asiria ceea ce (la la evrei, Inca inainte de marea lor neno-rocire, prima literatura profetica, acele invinuri aduse guvernarilor impii, acele preve-

238 207 Encycl. brit., III, pl, a 2-a, la p. 105.

Mesopotamia : Sumer i Akkad arta

deri ale unui viitor plin de primejdii supt urgia lui Dumnezeu", acele imploraricare cel care pedepseste, dar poate si ierta admirabila literaturd polemica, acarii valoare e mai mare pentru evrei decit toata succesiunea de crime interne si delupte in afard pentru dainuirea statului mai mare de odinioard si apoi a celor cloudfrinturi care se lupta intre ele pind in ceasul cotropirii, indelung zabovite, de catrestraini. Supt un regim de nemilostivi ostasi, care tot ei cirmuiesc deosebitele provincii,astfel de manifestatii populare, cu privire la redactarea si raspindirea carora n-avemnici o lamurire, n-ar fi putut sa fie ingaduite. Un Amos, un lezechiel la Nineve, laKalah, in vechiul Asur nu se pot inchipui.

Dar in Orientul acestor vechi veacuri literatura si artã merg impreund, desieste si o deosebire, care ne poate pune pe cale. Arta se poate imprumuta. $i anumein aceastd dubld insusire ; ca inspiralie si tipuri, de o parte, ca mesteri de alta.

Am gasit la hittiti o arta, care nu e nationald", ci reprezinta o manifestare agustului si a mijloacelor intregii lumi mijlocii" din Asia Mica. Compara-tia monumen-telor ei, desigur din vremi deosebite si lipsind scrisul, la un popor" care nu arenici macar aceasta literatura" nedatabile, poate sd fie de folos.

Templul lipseste in Asiria din toate timpurile : adorarea zeului se face informe pe care arta nu ne ajuta sa le cunoastem. Dar regele umanizat" la Nimrud,uncle a lucrat si unul din predecesorii fui Sargon, la Cuiungic-Nineve, pentru Sina-cherib, la Khorsabad pentru Sargon, ii inchina siesi palatul care-i este mindria luide om in viald, cum vechiului faraon ii era mindria piramida crescind cu anii dom-niei sale. Acest palat trebuie pus in legatura nu cu cel egiptean, care nu are nici oinsemnatate la acesti oameni cu gindul indreptat spre vesnicie, ci cu palatul cretan,a cdrui datare va ramine indoielnica ; i acesta e pentru un monarh care se gindestela sine, la gloria si stralucirea sa proprie nici macar la inaintasi ceea ce dä faraindoiala o alta perspectiva. De vreme ce cladirea acestor locuinte regale cu multeincaperi, care sint tot asa de puIin destlnate unui cult dealtfel necunoscut cumcredea Evans , ca si cel din Micena, care-i corespunde, nu poate fi coboritA multsupt anul 1000, ar urma ca palatul in sine, in afara de podoabele sale, mai recente, nupoate fi, la asirieni, numai din epoca Iui Tiglatpileser si a urmasilor lui, desi ne-amputea ridica pinA pe la 1400, cind se pregateste al doilea imperiu" asirian.

Deosebiri de arhitectura, si importante, se intilnesc in forma templelor acestorcloud -pH. Nu ca aspect general, asa cum, de o parte si de alta parte, le putemreconstitui, cad acestea seamand, ci in ce priveste lipsa coloanelor la asirienL pe cindcoloana, cu un capitel simplu, deosebit de al egiptenilor, mai ales TR },Itima faza, eun element eserrtial in palatul cretan.

Reconstituirea palatului lui Sargon la Khorsabad, cu intrarea boltita intre celecloud' turnuri20, nu e decit faIada templelor egiptene de la Teba, pe o vreme cindcele cloud civilizatii se pot amesteca.

Dar comparatia regelui cu trup de leu si aripi de vultur din palatul lui Asur-nazirpal, deci secolul al IX-lea la inceput, cu figurile hittite corespunzatoare 209,sapate in piatrA, e plind de invataturd. Aceeasi infatisare fabuloasd211/31, atita

208 Hermann Luckenbach, Kunst und Geschichte, I, fig. 18.209 Otto Weber, in Orbis pictus,Weltkunstb:icherei, figurile 14 *i 15.310 i leul, singur ; Otto Weber, op. cit., p. 20. 239

Istoriologia umani

numai ca la o faza care pare mai veche, desfacerea simbolului in linii maisimple si mai armonioase nu e desavirsita : figura regelui e intr-una din elealäturi de figura leului insusi, iar in cealalta nu numai aripile sint de vultur,pasarea regala a Asiei Mici, simpla sau si ea cu cloud capete, ci si pieptul e acoperitcu pene : capul monarhului e uneori infalisat gol, ca in vechea arta babiloniana,alteori cu acea tiara care deosebeste Inn pe suveranii acestei regiuni, raminind intraditie ca frigiana". Daca intr-un relief al lui Asurbanipal, care poate fi cel vechi,se vac, cloud figuri in picioare, ambele cu cap de leu, doi printi, until cu tiara, altulcu capul gol, se succeda pe un relief de la acelasi Asurnazirpal 211 Aceeasi adorare aregelui se intilneste si in Asia Mica, presupunind, bineinteles, ca nu e vorba destapinul ei asirian 212: aceeasi intovarasire a leului inaripat de un ostas 213

$i acolo monarhul tine in mina o cupa mistica214.Dar marile vinatori regale 215, in care se vede suveranul, intovarasit de ostasi cu

suliIi, intinzind arcul asupra animalului urmarit, alergarea cailor sälbateci de ciiniiregali, vestita scena a leoaicei patrunse de sageti, care agonizeaza, stau alaturi cu artacretana imprumutata de aici. Sint insa si scene de lupta asemenea cu acelea din ulti-mele mari manifestatii, in spiritul lui Akhenaton, din arta egipteana ; si aici se vadin scenele de asediu femeile care fug, pe care cu boi. Se vede si trecerea riurilor demonarhul luptator. Toata viata regelui adorat este acolo, trecind in revista trupele,primind prinosurile strainilor sau complimentele servile ale solilor trimesi de care.invinsi, cu daruri ca ale evreilor indoiti de spate inaintea stapinului temut 216, sau sio intreaga expeditie pe mare, ca aceia care a zadarnicit revolta babiloniana. Scenedin viata de toate zilele se adauga, aceastea fart nici un element simbolic, clar si simpludelineate.

Ce nu se vede acolo, Ord nici un sens mistic si Prod- nici o valoare istoricd, inlegatura cu activitatea regelui care se glorifica I Sint gazele, cu tapul care se uitain urma, pindind urmaritorul, si cu puii care se tin dupa mamele lor, cu cei acumcrescuti, care-si cauta drumul lor, sint peisaje cu copaci stilizati printre care aleargablinde animale de padure, pe cind vinatorul isi intinde mrejele 217. Se \rad luntriminate de oameni pletosi, cu barbile marl 218. In palatul din Kalah scene delagar si scene de lupta impodobesc paretii 212 Se \fad trecind prizonierii si

imensa prada de razboi. lar la Nineve reliefurile asa de clare si de variateinlocuiesc istoria, cum, in evul mediu, lectia religioasa e inlocuita prin ce se vede pefresce si in vitralii. Opera razboinica a lui Sinacherib apare, cu uneltele de atacatcet4ile, cu fuga locuitorilor, copiii in urma, in jurul carului cu boii inhamati degrumaz, alaturi de scene de riu cu luntri pintecoase care trec si oameni suiti pe

211 Mate aceste exemple, din Encycf. brit., Ill, pl. II, p. 105.212 Otto Weber, cp. cit., p. 25.213 Ibidem, nr. 25.2" Luckenbach, op. cit., I, fig. 20.215 V. marea scend la Rudolf Kittel, in Propirder-WcItgesdichte, I, la p. 528.2" Ibidem, I, p. 415.217 Rudolf Kittel, op. cit., pp. 412-413.218 Ibidem, p. 471.

240 219 Ibidem, pp. 473, 482, 433.

Mesopotamia : Sumer i Akkad arta

burdufuri 22°. Mari le lucrari de arta, cu intreaga lor tehnica, ni sint astfel cunoscute 221.0 singura data regina apare IInga Asurbanipal, participind cu cupa la buze la ospatulsotului divin 222. Dar si soldatii biruitori Ii petrec cu femeile 223.

Cind e vorba de a infatisa pe insusi zeul ocrotitor Asur, supt lumina reunitaa soarelui, lunii si stelelor, el e antropomorfizat ; are haina, tiara cu pene si arma rege-Iui : supt el e, sprijinindu-I, leul heraldic 224

Ceea ce e insa mai original, afara de mdestria tehnica a basoreliefurilor incolori, pe piaci de alabastru, in locul granitului egiptean, sau intrebuintarea pentrua acoperi paretii, din material inferior, a faiantei, a Carel fabricatie a ajuns la o asa demare perfectie, e ornamentul decorativ, ale carui rozete si ove, de o inspiratie carenu e nici egipteand, nici din Asia Mica, va trece, prin greci, in intrebuintarea tuturor

$i fireste, rivalizind cu creatiunile masive ale epocii Ramesizilor in Egipt, unsimt de imens orgoliu se desface din aceste lucrari; o singura statuie de rege-leucintdreste 35 000 de kilograme, iar la Nineve impodobirea de faianta are o intin-dere de trei kilometri.

S-a gasit in Asiria si o lama de sabie pe care, in aur, ca la vestitul pumnalproto-elenic, e incrustata o gazela care se odihneste 228.

intre cele mai frumoase din aceste scene de vinatoare asiriene e aceea care infd-tiseaza pe cei doi lei, dintre cari unul ranit, care, racnind de groaza mortii, fug inainteaarmelor regelui urmaritor 228.

Lucrarile in fildes nu lipsesc artei asiriene, ca frumoasa figura, gasita la Nimrud,care searnana asa de mult cu capul sfinxului egiptean 227 Ele se explica prin deselesosiri de fildes ca tribut ; in reliefurile egiptene nu o data se vad elefanti trimesi indar faraonului de vecinul din Mesopotamia.

Numai in secolul al VIII-lea apar arabii cu turbane, fugind pe cãmile inainteaostasilor asirieni cu coifuri si lanci 228.

228 Ibidem, pp. 517-519.221 Ibidem, p. 521.222 Ibidem, pp. 530-531.223 Ibkiem, p. 533.224 Ibidem, p. 440.225 Justi, In Herzberg-Justi, Geschichte des Altertums, p. 262.226 Bezold, In Weltgeschichte, III, p. 44. Acel4 di In colori doul din cele mai frumoase

reprezentAri animalice, la p. 48.227 JUsti, IOC. cit., p. 265.228 Maspero, Histoire oncienne des peuples de l'Orient clossique, III, p. 189. V. ;i ibidem, p. 188. 241

17 0. 010

natiilor.

ci

ci

-

Istoriologia umanA

Decoratia in colori asiriana n-are bogatia multicolora de covor, care orbestein ornamentele templelor i hipogeelor egiptene. Colori discrete se intrebuinteazasi pentru o oarecare varietate, figurile geometrice fiind, in cutare caz, de un albastruvinat, dar cu puncte de rosu, in rozete, iar fondul e alb sau galben. De un galbenmai deschis, subliniat de unul mai rosiatec pentru detalii, dar si cu puncte albastrein mijlocul volutelor, e toad partea de sus, unde se insira regii niciodata si regi-nele cu slujitorii si ostasii lor. Vesmintele, constelate de rozete numai sau taiatede dungi, sint de aceeasi coloare galbena-palida, negrul fiind pastrat pentru par,barba, incal-taminte si unele arme. Faa e de un galben sters, caciula ostasului cevamai rosie, pe cind regele e acoperit cu o mitra alba, avind sus un vIrf negru 229

Fara nici o fereastra, palatele asiriene aveau, ca si templele Egiptului, o atmo-sfera misterioasa 23".

Pe reliefurile de la Cuiungic se \fad si case particulare in Asiria. Pe fondulgradinii, cu copaci stilizati, se ridica o colina deasupra unor cladiri cu simple cupolesau cu mici piramide conice, linga obisnuite locuirrte cu terasa si turnuri patrate caacelea din Siria 231.

0 arta noua apare Inca din vremea lui Sinacherib. in sculpturile rupestre de laBasian se vede, deasupra figurilor umane, cu intovarasirea ciinilor de lux, un portalcu bolti larg rotunde, deasupra unor stilpi cu capitelul dorian 232.

Pe poarta de bronz a palatului din Balavat se \tad multele turnuri crenelate,ca in evul mediu, ale ceta-tii Tir 233.

Traditiile artei asiriene", de caracter, cum am vazut, compozit, grit asa deputernice, incit nu numai ca s-au intins, prin ce au dinamic, in Creta si in regiunile decivibizaie miceniand, dar pina astazi curzii lucreazd teci de pumnal cu animale sti-lizate in acest thip 234.

223 La Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, la pagina 362.230 Ibidem, I, p. 362.231 lbidem, p. 364.232 Reproducere la Justi, loc. cit., p. 325.us Rudolf Kittel, in Propilden-Weltgeschichte, I, p. 490.234 Henry Binder, Au Kurdistan, en Mesopotamie et en Perse, 1887, p. 121. V. si poarta cu plAci,

242 ibidem, p. 128.

0

0

0

0

Liferatura

1. Scrisul

A seca imensa mlastind, indreptind apele spre mare printr-un admirabil sistemde canaluri, ca si intrebuintarea milului pentru a face din el materialul pe care sescrie, aceastd tehnicd, tot asa de grea ca si ridicarea blocurilor din megalitele europenesi din piramidele Egiptului, e Inca una din milenarele creatiuni sumeriene.

Sint urme ale unei mai vechi scrisori sumeriene, din care apoi s-a dezvoltatscrisul cuneiform 235.

0Semiii alaturard, rind pe rind, in inscriplii, versiunea lor la vechiul text sume-

rian, inconjurat de un asa de mare respect, incit pina la urmd limba aceasta a strdmosilorrämase in religie ca i in literaturd. Canoanele scrisului ca si ale artei rdmin acelea alevechiu I ui popor.

In inscripiiIe asiriene, vechea sumeriand, devenita, de veacuri, o limbd moartd,alterneala cu asiriana contemporand, ca in anume manuscripte ale noastre din secolulal XVI-lea strAina slavond, in litere de o coloare, cu romineasca pentru care se intre-buinTeazd alta.

0S-a spus cd persilor, pentru nevoia de a transcrie nume sträine, Ii s-aimpus

necesitatea unui alfabet silabic 236 dar dublele inscriptii sumeriene si asirienepornisera de foarte multa vreme pe aceeasi cale.

296 o proba in Rudolf Kittel, Propylaen-Weltgeschichte, I, P. 426. Hommel (GeschichteBabyloniens und Assyriens, pp. 12-13, 53 $i urm.) imista asupra marilor asemgrari intre hierogli-fele Egiptului $i ale Haldeii, afldtoare in mult mai vechi inscripii. Comparatia Intre ziggurele"baldeiene ;i piramide, ibidem, p. 16 ;i urm. (cu cea mai veche reprezentare de ziggurat.)). Argumen-tul contrar, scos din destina-tiile deosebite ale acestor construcIii, e Inca la Perrot ;i Chipiez, op.cit., P. 116, nota 1. Se adaugi gäsirea in ambele tdri a zeitalilor Nun ;i Bau, ibidem, pp. 19-20.

Asupra alfabetului sumerian, a celui egiptean, care primea semne alfabetice, dar economiseain inscrip.ii, continuind a intrebuinIa pe cele ideografice, mai scurte, ;i asupra trecerii la fenicieni(;i, sporadic, la etiopienii din Meroe) cu generalizarea semnului pentru un singur sunet, V. larnuricileprecise din Cavaignac, Le monde méditerranéen, II, P. 132 $i urm.

236 Justi, in Hertzberg-Justi, Geschichte des Altertums, p. 4. 243

0

Istoriologia umana

0Siduri, regele de Urartü, intrebuinteazd in secolul al IX-lea, nu numai, in in-

scriptia sa pAstratd, cuneiformele, acum generalizate in vestul Asiei, dar si limba asi-Hand', care era acuma, supt al doilea imperiu, o limb() imperiaa

0intrebuintarea actului scris se intinde, in Asiria ca si la noi , atit dede-

parte, 'frith se servesc de el si neckturarii, prostii", care, neavind pecete, isi infigunghiile in argila moale si aceasta se inseamnd in josul documentului.

2. Textele

Tot Haldeia e aceea in care s-a ivit prima literaturt Ea are un intreit caracter :religios, prin imnuri si rugdciuni ; contracte" si alte acte de negot, sentinte ; actepolitice : ordine, scrisori regale si private.

Pentru a se stabili formele stilului intr-o lard cu cloud limbi, una incdlcindnecontenit asupra celeilalte, s-au alcAtuit manuale de scris si liste de cuvinte.

0Cele mai vechi insemndri de cronicd din Haldeia sint dou'd cronologii regale

si asa-numitele cronici", al ckor ultim termen (primul e din mileniul al doilea)este din secolul al IX-lea23 7.

0Biblioteca lui Asurbanipal 238, cu zecile de mii de tablete, n-are numai valoarea

scrierilor descoperite, ci si o alta. Cum a fdcut Alexandru cel Mare si urmasii sdi cucartea elenicd, orinduitorii acestui tezaur, care era mai mult un tezaur sacru, des-chis numai preotilor, iar nu un mijloc de culturd generald, au scormonit pretutin-deni, scotind copii dupd originale rdspindite in toate pktile vastei impardtii 239.

0Aceste arnanuntite anale asiriene, cdrora Babilonia, uneori asa de tdcutd asupra

isprdvilor ei, nu le poate pune nimic aldturi si se dau ordine regale ca ale lui Ham-murabi si rapoarte de dregatori, socoteli si liste, contracte, cu toate retetele gici-rilor si prevestirilor 2", a leacurilor, si descintecelor 241, card a mai vorbi de operelexice si gramaticale, de comentare, ba chiar corespondentä privatd , sint scrise"pe prizme cu mai multe fete, corespunzAtoare paginilor unei cArti.

222 Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 196.232 Un alt portret al lui (statuie), In Bezold, Pflugk-Harttung,Weltgeschichte, Ill, p. 91.2" Pentru pecetea regelui pe fiecare table-a $i cataloagele pastrate, ibidem, p. 96.2" Pentru care, v. ibidem, p. 101 $i urm.241 Unele din ele au trecut din neam i'n neam pird la ale noastre, ca $i obiceiul de a inlatura

o primejdie venitä din spaima prin arderea unui fir de par de la cel ce a provocat-o. Cf. ibidem,244 pp. 108-109.

s-._ -

_ . ; .174

eclreY), /;; 1 "1*./YZ

Fig. 12. Fragment din cap. Mesopotamia. 245

II r--e----

4 I . t L-sA,

, -1-, IA

s:A -

e

.

rq;

ri

/f..1......

.4 I- . -

/I.-I .7.., ; Z.e'D.----

,,: A

- r. ....

..A 4 .-

FL,

1-1,

. . ...

..,,,,...-4-,,i--..,,,, .:.,,, ly. ,

,eye-

. 11.41,7

.7-

.0

). F-0.4"24.- itt-=

1 ...IL As. 11/1- "44

)--4112 v.4.: I '1%-i'.ab....1.4

XL A. 9#-4 /WI

-- - _ _

Istoriologia umand

Strigatul desperat din Psalrni al omului care nuli poate gdsi un sprijin pelurne din adincuri strigat-am Care Tine, Doamne, auzi-mã i ma miluqte"rdsuna i in Asiria, cind se redacta imnul care se incheie astfel ; Am plins i nirneninu s-a apropiat de laturile mele. Am strigat i nimeni nu rn-a auzit. Sint plin de durere,sint copleOt i nu cutez a privi 242"

0Descintecul sumerian asupra focului e cea mai frumoasd glorificare a lui ;

Foc, erou nobil in tar&Viteazule, fiu al adincului apei, mdrit in tartFocule, clara-ti flacärä luminoasäFace lumina in casa de-ntunerec.La tot ce are-un nurne tu soarta i-o imparti,Ararnd, cositor, tu le qti topitorul,Tu lärnurqti aurul ca i argintul,Tovar4 qti zeitei Ninkasi,$i pieptul dugnan in noapte tu il rdspingi" 243.

242 La Bezold, loc. cit., p. 111. Asemdnarea e 5i in ritm, ibidem, p. 112.246 248 Hommel, Geschichte Babyloniens und Assyriens, p. 192.

5

IV CIVILIZATIILE ASIEI ANTERIOARE

Mitanni. Urarfa

Fara a vorbi de evrei, al cdror star e o formatiune tirzie si marunta, ca blocurise formeaza, din populatii rurale, traind in vai, de-a dreptul fara a trece prin cetali,acele creatiuni politice masive care sint Urarth, Mitanni si Tara hittitilor.

0Mitanni, Subaru, Urartir sint popoare de aceeasi origine cu cele vechi din Asia

Mica, popoare capabile de a cladi cetati si de a purta rdzboaie, dar, cunoscute pinaacum numai prin analele razboaielor asiriene, ele asteapta rezultatul unorsdpaturimai fericite, pentru a destainui arhitectura si podoabele templelor sau, mai cur-Ind,dupa exemplul Asiriei insasi, palatelor pentru regii care au fost si de la care nucunoastem, afara de ciocnirile Intimplatoare cu monarhii vecini, cleat numele.

0Numele de Urarth, corespunzind armenescului Ararat pentru un munte,

arata astfel care sint radacinile sale geografice si transmisiunile etnice care pleacade la dinsul, cum nu e cazul pentru cealalta formatiune nesemita la nordul Asiriei.Amintirea Uanului si kanitilor se pastreaza si pina acuma in numele lacului Van siin derivatul Erivan, atunci cind Erzerum nu e decit o derivare din Arx Romanorum,cetatea romana de mai tirziu 1

0Argistis, biruitor in lupta cu asirienii, a imitat pe asiaticii din apus, scriind

istoria ispravilor sale pe o stinca de linga Van 2

0Printii din Mitanni 3 intrebuinteaza in corespondenta lor cu Egiptul, cum se vede

din tabletele de la Tell-el-Amarna, numai in introducere limba babiloniana asa

cum se face cu limba slavona in actele domnilor romani , urmind apoi in limba lorproprie. Hittitii insa, ca regele din Arsava, se supun mai putin Inca intrebuintariigraiului si stifului strain.

1 Alte nume din regiune, la Justi, Geschichte des Altertums, p. 304.2 Pentru Menuas, regele din Urartb, in luptä cu Ramman-nirari, Maspero, Histoire ancienne

des peuples de l'Orient classique, III, p. 103 ;i urm. Urma;u1 Argistis, ap-numitele inscriptii alelui Argistis, ibidem, p. 106 qi urm. Bibliografie pentru inscriptie, p. 106, nota 4 (si dup,1 Sayce,The cuneiform inscriptions of Van). 0 alta stelä a acelorasi regi, ibidem, p. 109.

3 Pentru regatul Mitanni (Chanigalbat) ;i Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, p. 671;i urm. 249

Churritii

Se fixeaza astazi o inaintare spre vest a unei noi semintii, churritii (intre 1950si 1750 a. Chr.) din Mitanni, care ar fi adus ei hieroglifele socotite ca apartinind hit-titilor si un fel de lupta individual in care trase de cal 4. Ei ar fi fost impinsidin imperiul lor Mitanni de o unda de ari veniti din India, dind elemente religioase[Dina si regilor cassiIi, apoi hittitilor, si aducind si stiinta teoretica a cresterii cailor.Regii din Mitanni grit ari si poarta nume arice, ca si localitatile din acest stat, chiarcapitala ; Vasugganni, care Inseamna cetatea nobililor" (sec. XVI XIII). Decadereasi supunerea catre asirieni (si numele statului se schimba) se face supt un rege cunume aric. Prin hyksosi se ajunge la crearea unei regalitati de imit4e in Siria siPalestina ; o suma de nume arata aceasta ; ei ispra'vesc supt dominatia hittita. Influ-enta lor se intinde asupra Asiriei si a noii formatii regale Urarth. Dar si aici se poateconfunda moda numelor i a culturii cu patrunderea, doritá pentru anumite conceptiide arianism contemporan, a rasei InseV.

4 H. Schmokel, Die ersten Arier im Alten Orient, Lipsca, 1938 ; rezumat de aceI4 in For-250 schungen und Fortschritte", XVI, nr. 18, pp. 191-193.

Hiffilii

I. Rasa. Inceputurile

Poporului mijlociu" al nostru i se zice, de cercetatorul rus N. Marr : iafe-ceea ce n-are sens, de F. Hommel : alarodieni. G. Contenau 5 preferl sa le zica

dupa dictionariul lui Stefan din Bizant asiani. El ar fi dispus a cuprinde in acest grupSi pe sumerieni, care insa au creat o mare arta, pe cind de la Urarth, Mitanni side la hittiti n-a iesit nici o adevaratã manifestare a frumosului 8, Hittitii cuprind, dealtfel, o serie de popoare cu limbi si state deosebite (luvi, hurri, oamenii din Nesa),lard a pomeni participarea lor la amestecuri navalitoare ca al hyksosilor, al siro-hittitilor". Dar din toata viata lor de stapin si invingator ni s-au pastrat doar citevanume de regi (Muvatallu, Hattusilii, inruditi cu faraonii). Din cult se recunosc numede zei, din institutii rämasite de matriarcat, care se afla, de altfel, pina tirziu, in sta-pinirea reginelor, straine greco-romanilor (Artemisa, regina de Saba", Zenobia dePalm i ra).

Incercarea de a face din hittiti frati de rasa, dar si invatatori ai asirienilor 7, nuse poate dovedi. Dimpotriva, tipul hittit, asa cum el apare in monumente, scuncl, greoi,plantigrad, neelegant in structurd si miscari, n-are a face cu nobilele figuri ale regilorasirieni, cum apar in palatele din Nineve. Limba aglutinanta a asirienilor, legata de ainaintasilor sumerieni, nu prezinta nici o legatura cu aceea, plina de fatise arianisme,a hittitilor. Putinatatea si, in general, grosolania 8 silintelor de arta a imperialllor"din Asia Mica nu poate sta la origina apropiata a unor creatiuni ca acelea, nu fall

5 Revue historique, iulie-septembrie 1939, P. 7.6 v, si dui:4 vechea carte a lui Eduard Meyer, Reich und Kultur der Chethiter (Berlh, 1914)

a lui J. Garstang, The Hittite Empire (Londra, 1930), L. Delaporte, Les Hittites (Paris, 1936), E. Ca-vaignac, Le probleme hittite (1936), G. Furlani, La religione degli Hittiti (Bologna, 1936) si, fireste,La civilisation des Hittites et des Mitanniens (Paris, 1934), La civilisation d'Assur et de Babylone (1937)si Manuel d'archéologie orientale Paris, 1927-31), de C. G. Contenau insusi. Cf. M. Jastrow,Die Religion Babyloniens und Asyriens (1907-1912).

7 Otto Weber, in Orbis pictus, Weltkunstbücherei, hggb. von Paul Westheim, IX, Die Kunstder Hettiter, Berlin, f. a., P. 10. $i Rudolf Kittel (in Propyleien-Wthgeschichte, I, p. 156) admiteca arta hittitA a exercitat supt mai multe raporturi influentä asupra celei asiriene mai tirzii". Acolo

un chip de rege hittit cu urechile acoperite de o prelungire a tiarei. Se merytioneazd si proce-siunea zeilor cAldri pe animale. Regele cu sulita si bumerang e atribuit culturii arameene din nordulSiriei, fixindu-se ca epocd secolul al IX-lea (ibidem, p. 457). Asemanarea regilor hittiti e mare cuacela, care ar fi de la 1450, al unui zeu cosseian aflat la Uruk (ibidem, P. 458).

8 Pe larg zugravild, Otto Weber, loc. cit., pp. 15-16. 251

si

titi,:

0

-

Istoriologia umand

strInsa legatura cu ale babilonienilor, dar in multe privinti intrecindu-le, ale meste-rilor din Asiria, In zilele ei mari.

De alminterea se recunoaste ca nu exista decit in anume margini, grele dedefinit, o rasa hittita. Ba Inca se admite o cucerire ariana din vest, care ar fi impusindigenilor, cu un fel de scris deosebit, dar ca infatisare asernanator cu al semitilordin Fenicia si Palestina si cu un altul imprumutat din Babilonia, alte directii contracdrora s-ar fi ridicat nationalismul" hittit, pref.:kind in ruine capitala de la Hatti-Bogazch i oi 9.

Faptul ca in arta de la hittiti e mai bine a o numi asa cleat arta hittita"linia geometrica lipseste cu totul 1°, area In destul ca toata aceasta poveste a cuceri-torilor arieni veniti dintr-o Europa care nu poate fi cleat cea tracica., din care auvenit mysi si frigieni, nu poate fi admisa.

Cea mai buna definitie e aceea pe care la 1919 o dadea Frederic Hrozn3'r ; urpopor indogerman, nu prea mare, care, pe la sfirsitul celui de-al treilea mileniu,cucerit popoarele din Tara pe care sumero-acazii o numiau Hatti deci niciodatdhittitii nu s-au numit ei Inii astfel si prin simbioza cu supusii creeaza asa-numitul.tip hittit, care e de fapt anatolico-armean 11. Mai tirziu el va trebui sa admitä cloud"rase. Ba E. Forrer admitea opt limbi 12.

Preotii tarii pastrau limba asa-numitilor charru, legata de regiunile Caucazului13..Tesatura aceasta hittita" a fost asa de puternica, incit a reaparut apoi supt

larga acoperire greaca 14.

Ca data a aparitiei hittitilor in istorie e aceea dintr-o cronica babiloniana1800, si de pe tablete asiriene : 1 100 a. Chr.

a Ibidem, p. 3 si urm.lbidem, p. 26.Hethitische Keilinschrifttexte aus Boghazkoi, in Boghozkoi-Stuiien, hggb. von Otto Weber,

Lipsca, 1919, p. IX. Cf. L. Messerschmidt, Die Entzifferung der Keilinschriften. Lipsca, 1933, H. H..Figulla, Keilinschrifttexte aus Boghozkoi, Lipsca, 1916-1920 ; L. Messerschmidt, Die Hettiter, Lipsca1902 si Corpus inscriptionum hettiticarum, Berlin, 1901-1906 ; G. Hirschfeld, Die Felsenreliefs in KIei-nasien dos Volk der Hettiter, in Abhandlungen", ale Academiei din Berlin, 1886 (1887) (polemicd ciSayce, Perrot si Chipiez, Ed. Meyer ; si despre grupul paphlagonian si lician ; coada ce o poartä eatribuitä sciilor, P. 50).

12 V. F. Hrozny, Die Sprache der Hettiter, ihr Bau und ihre Zugehorigkeit zum indogermani-schen Sprachstamm. Ein Entzifferungsversuch, Lipsca, 1917, pp. 47, 54. Cf. A. Ungnad, Untersuchungen,zu den VI-ten Hefte der vorderasiotischen Schriftdenkmaler veroffentlichen Urkunden aus Dilbach, inBeitrage zur Assyriologie, Lipsca, 1909.

F. HroznSr, Die Sprache der Hettiter. Cf. F. Delitzsch, Beitrage zur Entzifferung und Erklä-rung der Kappadokischer Keilinschrifttafeln, Lipsca, 1894. Apoi Hrozny, Uber die Volker und Sprocherrdes olten Chatti-Landes, Lipsca, 1920 (se pdstreazd pasaje, in 010 limbd, P. 31 si urm.). De atunciinvktatul ceh a dat i gramatica acestei limbi, perfect iriteleasd acuma.

252 14W. Ramsay, Cities and bishopries of Phrygia, 1897.

a

"

"

and

Un rege hittit Tucial*, predecesor alsau 1430" ".

S-a pus in legatura cu limba luviana"grece0 in -ssis, -ssas, -ssos (Hali-karnassos),de Lykaonia 16.

CivilizaiiIe Asiei Anterioare ; hittitii

lui Hattusil, ar fi

de la hittiti, carenumele de Luku,

domnit pe la 1450

a dat toate numeleal licienilor i acela

In aceti oameni cu caciuli pe plete, cu pantaloni umflati i opinci cu plisc, alcaror tip se continua de taranii din Anatolia, s-a vazut nite plugariniste lucratori de mine la Bulghardagh, la Carchemi, unde se scotea argintul supt

vulturului bicefal, dar i nite vinatori, nu mai putin razboinici temuti, cu arcul,maciuca, junghiul, care supt conducerea zeului Sutekh, in fruntea popoarelor agregatela imperiul" lor, moschi, tibareni, comageni, cilicieni, prearmeni, intins, in zilelebor cele bune, dominatia de la Sarde, numita dupd hittitul rege Sari (cetate regala) 19,

Marea Neagra la Hamath qi Alep.La hittiti cu zeite femei 20, care apar la fundarea oraelor apoi grece, Efes,

'Smirna, Kegana, Myrina, Priene, Pitane, amazoanele ar fi fost la locul lor, crede Wright,unul din primii cercentori atenti a tot ce privete aceasta lume din muntii cu zapezisi din regiunea deschisa Kat-patu-ka, de unde Capadocia 21.

intrebuirrou pentru plati discuri care au precedat moneda, numele insqi alshekelului, adoptat apoi de evrei, fiind de la dInii. Cei care au imprumutat zeide la haldeieni 22, au opus acestora un alt fel de a fi, plin de spirit arian, i au provocatprin sintezä2 civiIizaia asiriana, de o parte, de alta modalitatea scitica 24.

2. Legislatia

Resturi de legislatie hittita arata o influenta babiloniana.

15 Rudolf Kittel, in Propyleien-Weltgeschichte, I, p. 452. Dupd acelasi, Muvatallu (Muvatallis)e fiul lui Mursil de pe la 1350. El ar fi murit pe la 1280", lasind un frate, Hattusil, acela cu carencheie tratatul Ramses al II-lea, ibidem, p.455. Alte amInunte asupra hittitilor, in Cavaignac,

Le monde méditerranéen jusqu'au IV-e siècle avant J. C., Paris, 1929, II, p. 54 si urm. (acolo numeletuturor regilor citite pina la 1929 : Subiluliuma, Mursil al II-lea, Muvatallu, Hattusil al III -lea, dela care avem o inscriptie comemorativl (ibidem, p. 75 si urm.), Dudhalyas al II-lea, supt al doileaRamses, Arnuvandas.

16 Ibidem, p. 106.19 Un zeu poarta spicul de orz ; W.Wright, The Empire of the Hittites, Londra, 1886, p. 151.18 Struguri sint purtati simbolic in mina.19 Ibidem, p. 80.25 Pentru zeii hittiti, zeita soarelui, apoi Tesup (fulgerul) Tarchon, care va trece la etrusci

(cf. si apropierea intre Tarkondemos, zeu cilician, si Tarquiniul roman, de provenientk etrusca),Hepa, dar se adori i divinititi arice, ca Indra i Varuna, Mitra ; v. Cavaignac, op. cit., II, p. 95§i urm.

"Wright, op. cit., pp. 60 i urm.22 Ibidem, p. 73." Ceramica !or e ca a tracilor.24 Ibidem, pp. 66, 67. El, ca si Mariette, vedea in hyksosi, hittiti. 253

17 si vieri19,

si-au

aripile

Istoriol ogia umanä

0Legile hittite 25, care n-au o parte comerciara, ca acelea din Babilonia, de unde

se inspird, se sprijind i pe familie, in fruntea cdreia poate sta i femeia, fetele luindparte la moFtenire ; ca la asirieni i evrei, vdduva trebuie sa ia pe fratele sotuluimort. Pedepsele sint blinde i se admite platirea capului", ca in vechea noastrdlegislatie.

3. Arta

Cultura hittita" a ajuns i la crearea unui alt sistem de scriere ideografica, incare figurile stingaci sapate aratd, in chipurile oamenilor i animalelor (berbeci,vitei, vulturi, oi, cai, unele stilizate) o fala mai inapoiatd a artei) 26, dar permitesd se gaseasca i alte tipuri decit acelea pe care le dd sculptura obipuitd.

0Un cap de sfinx, prins intr-o uriad stincd, se gdsete la Oiuc i arata evidenta

influenTa a Egiptului 27.

0intre palatul hittit de la Bogazchioi i acela din Tirint s-au semnalat asemandri

care nu pot insemna o derivatie 25.

0Cind se zice cd arta hittild e siro-capadociana nu se schimbd intru nimic carac-

terul ei, dar nu se poate afirma cd, posterioard cdderii imperiului, ea ar fi datorità fili-stenilor sau moschilor aezati in Capadocia 29.

0Despre cultura hittità in vremea ei de cea mai mare inflorire se poate cdpdta

o idee prin zestrea adusd in Egipt de Taduchipa, fiica regelui din Mitanni: cai, träsuri,arme, apoi i aici giuvaiere de tot felul i vase pentru -Waled, pentru masa, ba chiarun fel de jucarii cu chipuri de clini, pe ling un mare nunidr de rochii al carerrost se inseamnd anume3°.

25 E. Cavaignac, Le moode méditérroneen, II, P. 90 i urm.26 0 inscriptie hittitä de acest fel, in Fr. Hommel, Geschiehte Babyloniens und Assyriens,

in Allgemeine Geschichte, I, 2, col. encken, 1885-1887, P. 56.22 Reproducerea la Justi, Geschichte des Altertums, in Allgerneine Weltgeschichte, I, p. 182. Alte

monumente hittite gasite inainte de 1890, ibidem, p. 184 i urm. Important regele care aduce eofrandl de struguri, la pagina 190. Si o pecete, P. 192.

29 Ibidem, p. 185.29 Pentru hittiti, vezi Otto Puchstein, Pseudo-hettitische Kunst, Ein Vortrag, Berlin, 1890 ;

G. Hirschfeld, Die Felsenreliefs in Kleinasien und dos Volk der Hettiter, mai ales pp. 7, 12, 14, 16,18-19, 21-22.

254 30 Tablele de la Tell-el-Amarna.

CiviIizaiiIe Asiei Anterioare : httii i

Se poate deslLsi din monumentele sapate in stincd mai mult decit dintr-oliteraturd politica si practicd asemenea cu aceea dupd care a fost alcdtuita cu amin-tirea vechilor cCilturi animale, intre care vulturul cu cloud' capete, care a trecutin Bizan31, si in stilizare 32, din acelasi vast imprurnut, arnestecul intre divinsi regal", cu ostasii de caracter asirian, cu tiara in cap, cu sabia dreaptd lacoapsd alte ori e buzduganul, arcul si in mind cu fulgerul cerurilor,sau cu tridentul mdrilor, desi ei n-au asezdri pe tärrn ; barda dublkspe care otin cu cealaltd mind aminteste pe aceea, cu sens religios, a cretanilor. In picioareau o incdltdminte cu virful ridicat ca la opincile noastre, mai ales in Banat. Unelebusturi regale corespund cu portretul, mai aspru tratat, al arhaicului Gudea. Stru-guri pare cd atirnd de cingatoarea unuia dintre dinsii33. Curioase procesiuni sacer-dotale, in care preotii poartd cdcluli de un caracter felurit, par imprumutate alteireligii". Unei epoci mai tirzii trebuiau apartie de sigur frumoasele càpii, dupdfrizele in faiantd ale Asiriei, infdlisind insd, nu regele cu trup de vultur inaripat sicap omenesc, ci capul de leu aldturi cu cel de om35.

De la ei yin, fart a fi nici intr-aceasta cu totul originali, leii pazitori de porti,ca la Micena este si unul adus ca jertfd, pe care o figura II tine de coadd si altaIl taie36 arborele intre cele cloud figuri ale inchindrii.

Ostasi cu pälärii conice se insird in defilare37, ca si, cu capetele goale, un grupdintre care unii infatiseazd finicul, iar altii poarta pe purnn soimul de vindtoare39a cdrei obisnuinta e luatai din Asiria39 ; suit pe carul de räzboi regele trage cu arculin cerbi 40 Sint muzicanti, in haine bogate, cu lire si talere de aramd", sau femei custilpäri si lumindri( 1) in mind trec in procesiune".

Unele din aceste basoreliefuri par a fi in legaturd cu un cult deosebit si deal Mesopotarniei si de al Siriei. Astfel e acela in care zeul tinind o cup in mind,primeste rugaciunea infatisata prin rarnura de finic, obisnuitd la evrei, din parteaunui rege fart' tiara, pe o masa in fata lui fiind, probabil, obiectele ce se jertfescde-asupra, sterna vulturului bicefal". Enigmatic e grupul femeii purtind in brateun copil, care tirdste dupd dinsa, poate pentru jertfd, ura animal itifalic". Un regecu tiara, poarta pe urneri, de altfel, o capra care nu poate avea o altd destinatie"'

31 Otto Weber, op. cit., n-le, 13, 26.32 Ibidem, nr. 16, $4 cerbi, ibidem, nr. 23." Ibidern, nr. 5.34 Ibidero, nr. 13.36 Ibidem, pp. 14, 15 ; nr. 17.36 Ibidem, nr. 21.37 Ibidem, p. 32.38 Ibidern, nr. 35.33 Ibidem, nr. 40.40 Ibidern, nr. 41 ; $i /api pe picioarele de dindärat, ibsdem, nr. 42.

Ibidem, p. 37-40.42 Ibidem, p. 34.43 Ibidem, p. 26.44 Ibidem, p. 27." Ibidem, p. 33. Acolo si tablete Inlocuind ruloul babilonian, nr. 48 255

sä-i

4.1

sulita,

aielii

:

Istoriologia umani

Grupe ca ale celor doi märeti lei Inaripati, cu figuri umane, avind, ca elementde naturalism, nu numai penele pe piept si coada de pas5re, dar si locul ochilor sco-bit", faceau parte din fatada unui mare palat, ale cdrui celelalte elemente au dis-parut47. Si aici modelul trebuie cdutat In Asiria. Dar hittitii vor fi dat persilorobiceiul si tehnica sdpäturilor in stinala.

" Ibidem, nr. 45. in acest album unii idoli, de un caracter cu totul deosebit, par sä apar-lie unei influente siriene ori chiar sä continue o tradiIie preistoricd. Ei nu pot fi cuprinsi in artahittitl.

47 V. resturile altuia, cu elementele in situ, ibidem, nr. 46.48 Dar v. si 0. Puchstein, Pseudo-Hettitische Kunst. Ei atribuie unele obiecte cumucilor-

capadocieni. Asupra hitt4ilor in genere, lucrdrile lui L. Messerschmidt (si Corpus inscriptionum Hetti-ticarum ; in Zeitschrift der deutschen morgenlandischen Gesellschaft, de la 1900 ; cf. F. E. Peiser, Diehettitischen lnschriften, 1892), Sayce, P. Jensen (Hettiter und Armenier ; Strasburg, 1898), W. Wright(The Empire of the Hettites), F. Hommel (Hettiter und Skythen, 1898), D. G. Hogarth, (Ionia and the

256 East, 1909) si Hroznjr, care publica o mare lucrare In acest moment.

Licienii. Lidienii

Este o deosebire adinca intre popoarele din Asia Mica in vremea de pe la 1300,cind ele apartin in intregime vechii rase de caracter amestecat", si intre aceleasi,in vremea and apar in Egipt ca pirati elementele de prada europene.

In ce priveste pe oamenii din Lidia, Ludia, ei pastreaza doar, cu bogatia pe carele-o dau minele de aur, atragatoare pentru straini, vechii lor ze142, care evolueaza invremea clasica, devenind Attis, Cibela, mama cea mare", si simbolul sacru, pecare-I impart cu cretanii : barda dubbã. Mormintele din pesteri, prefacute in temple,nu s-au schimbat. Aceleasi sint cetatile, care se cheama acuma : Samorna, Myrina,Kymai, Priene, Pitane. Dar forma culturala se indreapta de acum spre alte ideale50.

Acelasi lucru cu licienii, pe linga care trece caravana de la Gaza.

In acest moment al ofensivei Ramesizilor, licienii apar ca lukki, locuind investul Asiei Mici, unde o provincie le pastreaza numele, si ei sint si stapinii coastei,traind dupà traditia si din norocul piratilor, asa incit le-a fost cu putinta ca suptregele Merneptah sa navaleasca in Egipt, impreuna cu alte natii avind acelasi fel deviata. Mormintele lor erau sapate in stinca, cu o fatada impodobita, ca in Lidia, sicu un turn cuprinzind trupul mortului.

Straini de rasa ariand, ei erau o parte din populatia amestecata" a acesteipeninsule anatolice. Dar o oarecare originalitate deosebeste pe inchinatorii zeilorTrzzube si Trkkas51.

Lukkii, din scrisorile de la Tell-el-Amarna, se intind pia in Cipru52. 0 cores-pondentä curioasa s-a constatat intre nume cretane si unele din Asia Mica, mai alesdin Licia". Se stie celebritatea lui Apollon Licianul".

42 - Pe larg despre religiile din Asia Mica, dupa cunostintele;de acum un sfert de veac, inaintede descifrarea inscriptiilor hittite, in Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, J 2, p. 713 ;i urm, (zeiise urmaresc si in forma in care ii transmit, asimilindu-i sau schimbindu-i, grecii). E un studiu spe-cial, mergind pia' la ultimele amanunte, care se incadreaza greu intr-o expunere unitarA, si carerecurge, mai ales in note, la nenumArate excursuri, desigur utile, dar disparate.

55 V. R. Schubert, Geschichte der Konige von Lydien, Breslau, 1884.51 0. Treuber, Geschichte der Lykier, 1887 ; Encycl. brit., XVII, p. 152. De licieni s-au ocu-

pat, In deosebi, S. Bugge, Lykische Studien (1897), A. Torp, Lykische Beitrdge, (1889) si V. Thom-sen, Etudes lyciennes, 1899.

52 V. i Chilakku la asirieni. Cf. August Fick, Vorgriechische Ortsnamen als Quelle NI. dieVorgeschichte Griecheniands, Gottingen, 1905 ; Paul Kretschmer, Einleitung in die Geschichte dergriechischen Sproche, Gottingen, 1896. Cartea lui C. Fellows, An account of discoveries in Lycia,Londra, 1841, priveste, In forma unei descriptii de calatorie, numai epoca romana, cu mentiuneamultor

" August Fick, op. cit.. p. 36 si urm." Monede liciene la Milchhoeffer, Die Anfonge der Kunst in Griechenland, Lipsca, 1883, p. 25. 257

18 - 0. 510

Istoriologia umana

Carii vecini69, rud'a cu lidienii, ar fi dat numele marii insule lmbros66. Ei scriulimba lor, neariana, cu caractere grecesti schimbate67.

Cu istoria Lidiei pe vremea Heraclizilor se intrà in domeniul, de la Inceputdubios, al fabulelor grecesti, fara mijloc de control58.

Gugu-Gyges, din dinastia Mermnazilor, apoi fiul Ardu-Ardys apar pe la 660pe scena istoriei, cu ai lor Ludu, lidienii, fãcind strajd Inaintea nvälirii enigmaticilorcimerieni, de origine aricd cei care, cu seful lor Lygdamis, al grecilor, furd In scirsitdistrusi de asirieni. Sadyattes si Alyattes (de la 604) vor domni dupd Infringerilecimerienilor in 630 si ale scitilor din Capadocia In 600. Cel de-al doilea, a cdrui fiicdlud pe fiul medului Ciaxare (Umakistar), va lupta cu milesienii, la Smirna i Clazo-mene, ajungind sa capete si Frigia.

In aceastä Lidie menitä unei soarte tragice, cu bogatul Cres expus pe rug, Injurul acelei capitale Sarde, odatal Hyde sau Asia, triburi trace se luptd pind ajunga se contopi supt dinastia Heraclizilor si a Tylonizilor, pe c'ind influente semite yindin Capadocia59. De fapt avem a face cu Incercarea de a reface In mic, si cu alte ele-mente, marea sintela hittitä, ceea ce observase si Messerschmidt60, adaugind c5 dinaceleasi ruine s-a fäcut nu numai puterea luptatoare din armenescul Urarttli (Ararat)-Biaina (Thuruspa), la lacurile Van si Urmia", dar, pe la 660", la est regatul Chilak-ku, al regelui Syennesis pe vremea lui Nabucudurusur, regatul lui Mito al moschilor(Musko), care supt Sargon avea si Frigia, sau grupul de Gutu (Kutu), armeni62.

Dar, prin tot ce aduna, ea a putut fi calificatd, peste nenorocirile care au dis-trus-o, ca un minunat focar de inspiratie pentru greci"63. Pe aceasta cale, si nu direct,a putut veni de la hittiti Zeus Dolichenus, care e hittitul Tesup-Tarchon, zeu alfurtunii, cu ciocanul tunetului si sagetile trdsnetului, ca si mama cea mare" a greco-

" V. Georg Meyer, in Bezzenberg ;i Prellwitz, Beitrage zur Kunde der idg. Sprachen.56 August Fick, Vorgriechische Ortsnomen,. P. 65. Ba chiar s-a crezut a se fi descoperit

nume cariene pe la Epidaur, ibidem, p. 73. Cu atit mai mult fn Ciclade, ibrdem, p. 115.57 H. R. Hall, The oldest civilisation of Greece, Londra, 1901, P. 99. Finala tunes (v. Tartun)

aminteste pe tarku a etruscilor, de unde Tarquinii, ibidern, P. 102." Pentru Lidia, Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient clossique, Ill, P. 336 si

urm. (si, dupd Rudolf Schubert, Geschichte der Konige von Lydien, si Georges Radet, La Lydie et lemonde grec au temps des Mermnades, Paris, 1893). Barda dubld pe o monedä, ibidem, P. 340.

Radet, La Lydie et le monde grec au temps des Mermnades. Mai ales pp. 68-69, 91,258-259, 299-303, 303. Cf. si Gustav Hirschfeld, Paphlagonische Felsengrdber (simpla descriere)in Abhandlungen" ale Academiei din Berlin, 1886.

60 Ein lydisches Reich, das aller Wahrscheinlichkeit nach, wieder ein hettitisches war" :Leopold Messerschmidt, Die Hettiter, In Der olte Orient, gemeinverstandliche Darstellungen, hggb.von der vorderasiatischen Gesellschaft, Lipsca, 1902, P. 10.

61 Hugo Winckler, Die Völker Vorderasiens, Lipsca, 1899, P. 25.62 Ibidem, P. 27. Nume pdstrat la un munte.

258 63 Radet, op. cit.

55

rd..", c....- /101,"-----7".9,7 ...s..-(.4.,,-. ).,. f- 1, ...-: /........-.1.

G.7 Go, I'S.- (...6.4%,Ay .e (-Z-..,

..,---(..,....-v.- )--...... .- (2...,A- ------ ...Q 1-___s 41 ..-f"

c"-I-

v ---Cc...ta-CL, n.. a'', 1,0 ise,i2..._....-e-- .. 96.,

-,. 'Ala 0.. ..:-. ........: ^ , :' ,....,._ i-4_ _

,-- 44- -

..

k ,

i.. ..-----,44.--"CriP ,01,-.

2... ._:__,,,,,,-----.,,...

,-.- ,/,--,^ ..)----r. , c:,-- ! 2- tx..P. t, .4%/"-.< ,,,,---,

+ ."".16 .4' 0 1C.,--1,..'"*,, ....1.4i 1, 41=0"e'", C/ 're --- 0, .ke ...4,-,

a ,...^-Ce.,..--s,-(2-...---"...."

ec),---. .:4. --------,--

ttc a,,-L.,,,-36/::::0),..; .,,,, ,.....:71L,.. L. ,t,. ,,......g. '1110.-4-- .;-. it

P-e-, , / (2.. is i..) 11,-...t.", .

4'2 e..,-.---...,1"---L ,i1.--' 111 ,.-----. -----e 0 x

Q..........---,...4----, f '5,., ,..... (..... i,...___, .....-- ......-- ...., ,-----.5.... ..

i,..J....a.) za.,...-.- !:°'

L.- (40-...-4-,. 12-.. D,7^-, -r-----.0.- .---,

,...e....,,,r-;.4,-.. ..--.... .:: a 6,4

-2::,,-...t-:AT_A-C---8?----11--- / 4.''''..'-'' i -k ...7 .. /. 10

r -.....--=---1, -

4,.........., 4...4., -.... 7 6^.,3

fir-V.1,.= il.,--:., 4-:,.

1,1__,,.,

/ Oa. 0.....,1 ," 9-: / L * 1

ea.+

7-f, ----1-2-7 ,11-7---;*-440-ed

Falp.-4,........iat-1.( '----*-1-, 3,-- ,-+""---1, .-:-.

4'6' C,..,..-J....

---------.... /)'.!_-_-14-1- ... , , SO *rt.. -

Fig. 13. - Fragment despre Lidia, din cap. Ovilizatiile Asiei anterioare, 259

ier---:'.: .:-.V :y

4,-. .c c......Q.Ak "642-..di.----4-- ,.......-1-1.....

-VIZ co-- h .,......k. -,,

(......."-- 1-14-4- 9- ----.A" p....o.-:).-e.-- y

D...

4)1,--A----, ,...--_-: 7A....., A .....-:tit .;..." kr.. ..........

...p.4., L. ..12----,i..-

(J...

,.--- 2.1 1 ...-,. '

..../tr ,

.

/

-

(2.,, El .t--;:-----...e4 aA---r---:-' '!-- v-4--

cx..

...---,.. 2.---- ti- - E---;,-A-. -.' ." ,gr._ 4..4 fr.- ..

,7i.112--;67::,4,%- -(7

.164.:4- - NA Plii..-44.4-20 ....4A.0.4*--t

.a...,if 1... 7,e. 124"-Ar/i," ...; ...e...., ,,,-,

..: 6-.-, -.,--4-- ,... -

..,

2-2

42.- c

4,-, P.- 7y .

"fj.L..

P-7-65.a:

--.21---

,

4a..-..c- ,a ,,,_

0........- "'S

i

a..

.12.

. ,x . , - -

,

W.--; a.1-(-A-- , p-..: 0es,--;--,

"7"-

s...s-- ...... g..9-, in,___, 4. . -I,

1-0.- ,,

..:.

4

1

4. '

!...

,

c,

,.1

1

,

Istoriologia umanã

romanilor, Cibele, zeita Ma, zeul Attis64, cu danturile lor rituale, orgiastice si bizare",poate si unele formule de vrAji medicinale, a cdror origine e In Haldeia si care numaiastfel au putut trece si pind la noi".

Cresus, Kroisos, nu e de fapt cleat o nouS, editie a vechilor regi hittiti, cuadausul si prefacerea care derivd din prezenta pe ;Arm a cetAtilor grecesti, care dealtfel, n-au cleat raporturi de comert cu dinsul 67. Grecii i-au pastrat amintirea caa unui monarh mare, nespus de bogat, purtind coroand si vesminte regale".

In legatura cu hittitii", lidienii se Trichina zeului arian Bagaros, in care s-a vazutBog al slavilor, sau Papas, lui Osogo si zeului lunii Men, cu numele elenic70.

Arta lidiand este o evidentd derivare, de caracter inferior, a celei hittite71,Sau, mai bine, ea participd, In conditii modeste, la aceasta. Inventatori ai monedei,lidienii apasd pe bucata de metal grosolane chipuri de animale72 In care trAieste tottrecutul de groazd al vechilor monstri. De altfel ca si in monedele atribuite

Stibub intrArilor la morminte, creat In Lidia, trece si in Siria, iar Cipruldeste case dupd modelul lidian74.

64 Messerschmidt, Die Hettiter, pp. 21-23 (si alte nume divine).Ibidem, p. 24.

66 Felix von Tefell, Keilschriftmedizin in Parallelen (in aceiasi coleclie), Lipsca, 1901.67 Pentru Cresus, si Maspero, op. cit. HI, p. 609 si urm.68 Astfel pe vasul reprodus, ibidem, p. 619.

Asupra cArora v. si H. R. Hall, The oldest civilisation of Greece, p. 95, nota 2.79 Ace lasi, dupd Gardner, New chapters.71 V. probe in Maspero, op. cit., III, pp. 604-605." !bider'', pp. 606-608.73 Ibidem, p. 707.

260 74 Francois Benoit, Manuels d'histoire de l'art. L'Architecture, Antiquité, p. 166.

isi cia-

"

Frigienii

Frigienii §i brigii traci sint un singur neam i s-a vdzut, §i prin nomenclaturapersonalä i geografica, identitatea de limba, Intre cele douä seminhii.

0Frigia regelui Midas i a urmawlui sdu Gordios trdieTte mai mult prin anecdo-

tele, mai mult sau mai putin fabuloase, ale lui Herodot cleat prin marturisiri istoriceale ei sau prin monumente.

0E cu neputinta sd nu se vadd o legaturd Intre frontonul cu pilatri, la mormin-

tele lui Menes i Menkera ;i Intre acela care precede, atit de tirziu, mormintul luiMidas.

0Cu grosolanele, aproape neinteligibilele figuri frigiene de zei i lei, ne Intoarcem

dincolo de inceputurile sumere75.

" Pentru Frigia, Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, III, p. 330 siurm. 0 moneciA ulterioarA a lui Midas, ibidem, p. 336. 261

V SIRIA. FENICIA. PALESTINA

Sirienii

Prin amintirea asirienilor, mai sus de care nu se vede nimic, grecii ionieniau dat numele de Siria intregii regiuni de coasta la sud de Asia Mica, o patrie vechepentru dinsiil.

Chipurile de sirieni in reliefurile colorate ale egiptenilor ii prezinta pe dinsiibuhosi, cu barbia ascutita, pe femeile lor tot asa de ochioase, cu fungi plete lasate peumeri, dar Iinute sus cu o panglica ; o stoca cu ornamente geometrice, ca si pentrubarb* e prinsa cu cloud chiotori de umeri, acoperindu-le sinuls. Toate acestea aratapoate numai nomazi, dar semintii de o Malta civilizalie, de la care egiptenii au avutce sa invete.

Ragazul pina pe la anul 1000 fu intrebuintat de sirieni ca sa incerce o noua orga-nizaIie. In Tir fenicianul, in lerusalim si Samaria ale evreilor iahvii, in Damasculdinastiei lui Rezon se incearca un regim de state mici care, traind cu imprumuturiculturale de la hittii, nu dovedira, afara de posibilitatea fenicienilor de a se aparape mare, putinla de a se pregati pentru o lupta contra acelei noi invazii asiriene,care, diva larnurirea situatiei fala de Babilon, trebuia neaparat sa se produca.

Succesele lui Tiglatpileser se inteleg mai bine cind, pe urma inscriptiilor salene dam seama ce praf de mici state avea inaintea lui : de la Comagenea cumu-

chilor in jos se numara : Damascul lui Rezon sau Rezin, Samaria israelita a lui Mena-hem, Tirul unui nou Hiram, Byblos cu un rege deosebit, ca si Qui, Carchemis hittitasi mai puternicul Hamath. Apoi Samal, Gurgum, Milit, Caschi, Tabal, indoielnicelemarunte centre din Tuna, Tuchana, Husimna, din Istunda si statul arab al regineiZabibi s.

1 Uncle fuseseri licienii, lukki, e pentru dinsii Lukki-Asiria, Leucosiria (Cavaignac, Le mondeméditerranéen jusgu'au 1V-e siècle avant). C., II, p. 272), in care natiunea de alb", Xeux65, vine princonfuzie. Dupd Hugo Winckler, Die Viiiker Vorderasiens, numele de Siria vine de la suridu, in mo-meritele haldeiene, aplicat intregii regiuni maritime din Capadocia riind In Media".

a in proportii marite, la Maspero, Histoire ancienne des peupies de l'Orient classique, I, II(v. si II, p. 111).

8 i In Bezold, Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, III, p. 34. 265

insesi,

Arameenii

Arabia si o parte din Siria sInt regiuni ale arameenilor si asa-numitilor chafri4,cu care Salmanasar I are astfel sà lupte, si anume la Tigru chiar ; peste cloud veacuriurmasii lui vor avea sa se lupte cu achlamii arameeni", al cdror nume e pomenitde acurn inainte si In alte izvoare. Ei se vor Intinde si pInd la Damasc, puind astfeltemelia unui stat semit, arameean, de Dimaschi, care, cum se va vedea, a avutmomente de sigurantA si de prestigiu, precum si dou5 alte formatiuni Rechob siMaacha, Hamath si Patiu. Abraham al evreilor, desi unul cu acest nume se afld petabliTele haldeene, nu e insusi decit un rdtacitor arameean"5. Istoria, risipita i schim-bdtoare, a acestor beduini" supdrätori si indestructibili va continua si pind in secolulal VW-lea, limba arameeand, asa cum se vede in cutare inscriptie din secolul al V-lea6,Intinzindu-se peste toatä Arabia si chiar Palestina, pina la regii nabatei si palmireni,ba pind la Mohammed, and devine o veche limbd sacra, asa Incit pe buza lui Isusmurind au sunat silabe arameene.

In care Hugo Winckler (Die Völker Vorderasiens, p. 14), vede evrei.5 Albert Saube, Die Aramder, Lipsca, 1902, pp. 8-10 lupte cu Saul ; cuceriri ale lui David);

alte mici state" sint Gurgum, Samal, ibidem, p. 12. AlAuri tribul mesopotamian bitadini, cu capi-tala Til Barsip, ibidem, p. 14.

266 6 Ibidem, pp. 23. 28.

a

(i

ai

;

Regatul Damascului

Monarhia din Dimaschi reprezintà triumful, In marginea desertului, desigurcu influenTe pind departe in pustiul arab, a ramurii semite pe care vecinfi dusmani,egiptenii, o numesc Amurru. Regii conserva uneori nume tribale, ca Benhadad(numele regelui Rezon n-a fost explicat)7.

Pentru puternica Asirie Damascul era, In batjocurd, -Ora mägarilor, dar apd-rarea indelungata a celui mai viguros din micile state semite raspunde biruitoareacestei injurii. Regatul, in drumul cel mare al caravanelor, care l-a si creat, puteasä dea asirienilor, in marea lor pradk de la sfirsitul secolului al IX-lea, 2 300 detalantide argint, 20 de aur, 3 000 de bronz, 5 000 de fier, haine multicolore, mantil, paturide fildes, un coif cu cadru de fildes Impodobit cu pietre scumpe"8.

0Acest regat al Damascului, care nu ni-a läsat, nici In inscripii, istoria ispra-

vilor lui de vitejie, se sprijinea desigur nu numai pe partea siriand in jurul capitaleisale, ci si pe toatä lumea arabd care a trebuit sa atIrne de un Rezon si Hazael.

7 PentruSpamer-Kaemmel,

expansiunea arameeand", Cavaignac, Le monde mécliterronéen, 11, p. 194 si urm.8 Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 330. 267

Filistenii

La Gaza9 sint filistenii, numiIi de asirieni : palasti sau piIiti. Popor de originedubioasä, socotit odinioara ark, iar astazi semit sau semitizat"", precum ar dovedi-ounele nume, ca al lui Goliat, ei trebuie sa fi cucerit de la cananeeni acest mare port.care e punctul ultim al unei mari caravane. Inceputurile istoriei lor, care n-a fostInca scrisa, ar trimete la 120011.

Filistenii sint niste asezati tIrzii in partite maritime ale Siriei, unde, Inca pevremea lui Ramses al III-Iea, ei rivneau stapinirea in porturile feniciene, fara a seputea ocupa de un comerI remunerator. Ei izbutira sa-si creeze un domeniu la Asca-lon, la Gaza, In apropierea Egiptului, fara a primi o situaTie clientelara fala de faraoni.Acestia, care numeau pe acesti pulasati, se deprinsera a numi Palestinanu numai aceasta regiune ocupata definitiv, dar si teritoriul pe care evreii stiurasa-I apere de acesti vecini tem4 si priviti cu o continua ura. Regii lor (sm., plu-ralul sarnim), in numar de cinci la un anume moment, nu erau de fapt decit efiiunor remuneratoare expeditii de cistig sau pazitori ai caravanelor rasplatitoaren.Lor li se atribuie decaderea Sidonului. Ei inurã o bucata de vreme supt jugul lorpe noii veniTi evrei, care Incercara a se libera abia prin regalitatea de Imprumut alui Saul's, care totusi cazu in lupta cu acesti razboinici de meserie,in alte imprejurari, prin altfel de mijloace, prin luarea in serviciu a cetelor lor deo regalitate aliata cu Tirul si cei din Hamath, cu Ofirul arab si Saba, cu Egiptul dinTanis legatura economica pentru caravane ,si acum Imbogalita.

K. Stark, Gaza und die philistische Kiiste, 1852 : M. A. Meyer, History of the City of Gaza.New-York, 1907.

10 Stanley Arthur Cook, in Encycl. brit., XXI, p. 404.11 F. Hitzig, Urgeschichte der Phi lister, 1845 : A. Noordtziy, De Filistijnen, Kampen, 1905.12 V. si Cavaignac, Le monde mdcliterranéen, II, pp. 121-123, 211-212.

Interpretarea primitã, ibidem, pp. 127-128. Dar nu poate fi vorba de sfirytirea noului268 rege prin profetul" Samuil ; acest element a fost introdus de tirzia prelucrare rabinia.

ne-semiti:

imblinziti apoi,.

°

- -

Fenicienii

I. Rasa

De fapt asa-zisii fenicieni nu sint un popor, ci un grup de negustori care, venindpoate din mai multe regiuni, au mostenit colonii haldeene Intru toate asemeneacu cele din Asia Mica. 0 cercetare a numelor de cetati ar putea sa arunce o luminanoud asupra celor mai departate origini ale lor.

0Expansiunea haldeeand, care a dat o cetate hittitilor si a trimes pe Abraham

in Canaan, a semAnat pe tarmul mediteranian sirul de cetati canaanite" (greciile zic locuitorilor de acolo Xva), care s-au numit de greci fenicieni, foarte probabilnu dupa coloarea rosie, brund, a acestor oameni, de un tip nu neted deosebit de

al grecilor insisi, care nu sint blonzi 14, ci dupa egipteanul Fenk, nume general pentrubarbari". Cel mai vechi centru va fi fost Sidonul, pentru care intregul grup senumeste sidonieni". Celelalte cetati, cu preoti ai lui Dagon si ai Astartei, sintTirul, Akkon, Achzib, Ahlab, Arka, Arvad, Kanah, Biruta (Beirut), Byblos, Marathus,Sarepta, Simyra, Sin, toate, fara exceptie, numiri semite15. Din nenorocire, Ince-puturile fenicienilor nu se cunosc prin propriile lor inscriptii, care Incep asa defirziu ca secolul al VI-lea, ci prin stiri risipite, uneori confuze si chiar contrazicdtoare,din conglomeratul, de origini deosebite, si atit de tare modernizat", din Biblie.

2. Numele

S-a ajuns a recunoaste in numele fenicienilor nu fenixul-pasdre, nici coloarearosie, nici palmierul, care n-au putut trece ca nume n4ionale, ci termenul de Fenchu,intrebuintat in Egipt ca apelatie pentru eill3.

0Cei din Gebel-Byblos si Tir si-au luat desigur numele dupa infatisarea locali-

-tatii, ca Beirut, cetatea fintinii", Sidon, pescarie"17.

14 G. Pietschmann, Geschichte der Phönizier, Berlin, 1889 : E. C. Movers, Die Phönizier, Bonn,1842-1856.

" G. A. Cooke, 'In Encycl. brit., XXI, pp. 449-450.16 Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 245.17 ibidem, p. 246-247 (cu zidurile de la Arvad, dupA Renan). 269

Istoriologia umana

3. Lipsa de unitate politica

De fapt Fenicia n-a format niciodatd o lard ; niciodatà regii de cetati, dupddatina Haldeii, nu s-au unit macar intr-o confederatie. Nordul vorbea alt dialectdecit sudul. Zimrida, regele din Sidon, stä in corespondentele de la Tell-el-Amarna,rázlet, in fata lui Abimelech din Tir. S-a putut spune cä situatia era aceeasi ca intrevechile mici state germane".

4. Influenfe

S-a afirmat cd de la fenicieni, care ar fi avut acest obicei i acasd la dinsii pentruregii lor, prezidenti ai unei bogate oligarhii, ar veni portul vesmintelor de purpurdpentru monarhi, dar frumusetea insdsi a stofelor astfel colorate a putut ajunge sisingura pentru aceasta.

0

Regele Tirului, pe vremea lui Akhenaton, mergea in supunerea sa asa dedeparte, incit se prezinta ca entuziast adorator al soarelui, zeul unic al faraonulu ireformator.

S-a emis si ideea Ca' Aton al lui Akhenaton nu e altul cleat transcrierea egip-teand a zeului sirian Adonis19. E, nu trebuie sa se uite, vremea cdsatoriilor de faraonicu fete de regi din Mitanni si de la hittiti.

Siria, incepind cu egiptenizata Byblos, legata si de traditiile religioase ale luiOsiris, ajunge a imita Egiptul si in inovatia mormintelor zugravite, i chipuri aleIsidei nu sint rare si mai in adincul tdrii20.

S-au recunoscut ca de origine feniciand nume de obiecte la greci, ca xpurrócaurul, de zei ca Afrodita din Astoret, nume geografice, ca Ereb-Europa, legendeeroice21, si, intrucit nu se poate trezi o concurenta, la oamenii de aceiasi rasa dinHamath22, scrisul alfabetic.

18 Wilhelm, Freiherr von Landau, Die Phönizier, Lipsca, 1901 (in coleqia Der alte Orient), II.19 A. Moret, Rituel agraire de l'ancien Orient d la lumiere des nouveaux textes de Ras-Shamra,

in Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientales", Ill, Bruxelles, 1935, P. 331 nota 2.29 C. Bezold, Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, Ill, P. 86.21 Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, P. 250.

270 22 Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, pp. 54-55.

0

Fenicienii

0Fenicienii n-au putut sd nu fie transmitdtori ai civilizatiilor interioare, de care

erau patrun0, in toate insulele, de la Cipru i chiar din Creta Inaintel i pe toatecoastele, pind la ale Africei i Peninsulei lberice, unde s-au oprit. Dar e curios, dacdnu simptomatic pentru gradul scdzut de civilizatie al acelor regiuni strdine, cd deacolo ei n-au adus nimic pentru a influenta, Imbogatind-o, propria lor sintezd23.

5. Colonii

Se admite cd toate cetätile din vechiul Cipru: Hamath, prefacut de greci 'inAmathunta, Kittion, Paphos de mai tirziu, sInt colonii feniciene24, Tot aa. 'in insulele.Egeii: Delos, Paros, Oliaros, Thera, Siphnos, Kos, Amorgos, apoi, aiurea, Thasos,Citera, punte din Creta, iar pe continent la Abydos i Lampsac, precum i pe coastaMdrii Negre, ca la Sinope. Ei cdutau mine de aur i scoica din care scoteau purpura.De acolo-0 luard drumul spre coasta africand unde fundard Cartagena (Carthadat,Cetatea-Nour, Inceputul sec. al IX-lea)26, Utica, Thapsus, Leptis, Hippona i Had-rurnetul, Kambe, .a.m.d., spre Sicilia i depärtatul Apus, desigur i Corsica i Sar-dinia, cu coloanele lui Me !cart" (ale lui Hercule), Gadir i Tarsis, Karteia, Malaca,pe malul iberic.

$tiri contemporane pentru o colonizare pe care unii au incercat s-o ridicei pind la 1400 a.Chr. nu se gasesc, i orice precizare riscd sd aibd numai valoarea

unei inchipuiri.0

Fenicieni ar fi fost 0 in Creta26. Din Rodos ar fi fost sco0 de dorieni numaila inceputul secolului al VW-lea".

00 legenda rodiand vorbete de expulzarea fenicienilor din insuld28.

0Domeniului de comer; fenician i se atribuie i insule ca Milo, Thera, Oliaros29.

0Fenicienii au fost i mari negustori de sclavi pentru altii, pe lingd aceia pe cari

ei insii Ti Intrebuintau. Amdnuntele acestui comer; nu le putem cunoa5te, dar e

23 V. i Fr. Jeremias, Tyros bis zur Zeit Nabukadnezar's.24 Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, pp. 248-249.23 lbidem, P. 257.26 August Fick, Vorgriechische Ortsnamen, P. 34 $i urrn. Dar ei ar fi fost confundAi cu hittiO,

ibidem, pp. 123-124.27 H. R. Hall, The oldest civilisation of Greece, P. 441.28 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classigue, II, P. 585, nota 2. Dorienii"

ar fi adus liberarea.23 Ed. Meyer, Geschichte des alten Aegyptens, p. 230. Autorul crede ca nu se poate fixa crono-

logia 'intinderii mai departe in vestul Mediteranei. 271

Istoriologia umang

destul sã ne &dim la ceea ce au facut in acest domeniu, -lard nici o consideratie decrestindtate, negustori italieni din evul mediu, venetienii mai putin,dar in cea mai

largd masurd genovezii.

qv-4

S.

r2-

a 47s4. (20

7 q.v.-1 Qswet.,4;- '17 L. 1--44-^;

,cva

.14.1a

AL*'W.', etZlIS 42

ft

L...4177if/

4 4_ L"'"

(-4"-

;` t**--71 ^-^ '3*

42-1-4

42.-"..

44°- ."" 4:17

77 t7.,....

c

'

c-2 ce

L;C

fafroNv:Ze

..7,tr

..47

a_. -

ka

Fig. 14. Fragment despre fenicieni, din cap. Siria, Fenicia, Palestina.

Ca si acestia, i fireste fart putinta de imprumut, ci ca efectul firesc al unorimprejurari asemdnatoare, fenicienii au intrebuintat pentru colonizdrile lor, care

272 nu erau cleat scale de comert, fie si cu o administratie proprie ca si a consulilor,

.77

1.--'1' :-.-,----.-rOr/. /41.1% .... rep.. 4.-----

a4,6,--- to-- .-,r-.-----...i.-. , .. p.e. .

,...4......-,...7: C- .....M-11-.<1-m...

a......-- .... -- 1-4

Ow, 11.--we...

7,": 17 .., 17..-.....-/ 1

A........,-%-it

a-..- ....--..e

...--."--r-

....,...----,----

c-,. 'to `:. tg;"--'

fal --"' *" .^-4,

4--7-. **--"'.

Ck,-,- .

4;1C ...4.4-1,---i"----"--.

a-- rj4:;;*- 4 4.---:- 1.- .c .1._,,_ .t....---,---

.....C...1-..-_-_.:44-- c.----

dr., 9.....--

C C -

r r.i- "r-,.er--...'...

..

"I... 1^;.. a E-vvviv""' 2---e-r..7"........... .....; ,

L

3.....j .. t,-,- r--- - r.--. -4----"-*-- ...1..., .4.. ca

................_...._...-.

1 a ---Z, .....- 2.9, 47. ,..,C- ..: , ,,,,,......

--.., -, /44, ,.-.. .va1- .

4 "I '----4--ia-----Li..

e....- ..6---:-.4.

t4

a ,,,

...-

129,47 1,,-

.4la.: Conyve. jlis....../Ze.

.t.

$1--: ,--di.; ".:;41,- ,..6;- ...7 .

7,1 M-e:.

e--

41,sic 1......7_. _4(

t' 1"-e "'";* ..:-- :.=.... ;

s

(1,0114.AC-.A.Z.."V

6-,-

rug.-----,

co---,- 1-; -7.,.... . .4. .....4 . D-...e.,.,.,.

-

casierilor massari si tAlmacilor genovezi, un alt sistem decit al neamurilor cuceri-toare. Pretutindeni se incheia cu printul barbar local o converytie de stabilire, suptforma unei inchirieri fArd termen, cu o despagubire periodica pentru stapinul care-sipastra, de altfel, drepturile.

6. Comerlul

Comertul haldeean, Babilonul nefiind, ca vechea capital& la mare, a avut tot-deauna margini restrinse: barbaria din est, simpla viald din Valle de nord nu Mg-duiau un mare avInt, iar In räsdrit cetatile de la Mediteranä I1i apt-au cu inclArat-nicie autonomia, care era de fapt o independenta. Cu totul altfel a fost cu fenicienii,care aveau nesfirsirea mArii in fata lor 1i exploatarea negotului maritim ca singurizvor de cistig. Scrisul pe tablete de argila era si aft de greu si insusi materialul defabricat I ipsea. Nu se afla nici papirusul egiptean in aceeasi cantitate ca in patria sa, desila dinsul a trebuit sä se afle recurs inainte ca apusenii, cind s-au trezit la o viald maiMalta, sä iscodeascd zgirierea cu un virf ascutit pe tabele cerate. Pentru fenicieni,negustori cu socoteli exacte, o scrisoare curentA, foarte lesnicioasd, a devenit unadin marile necesitAti. Asiria ajunsese, pentru transcrierile din arhaica sumeriand,la o scrisoare silabicA i Egiptul vecin recursese la ieraticd. Pasul mai departe s-a fa:cutIn Fenicia, probabil la Tir: doudzeci si cloud de semne singure si sigure pentru oricaresunet.

7. Scrisul

Nu din motive literare" ci pentru a usura tranzactiile, fenicienii au facutce fAcuserd inainte mesopotamienii, inlocuind scrierea ideografica, asa de grea siprin desemn si prin imbelsugarea semnelor, prin cuiele" lor, atunci cind ei insiiau redus semnele ieratice egiptene si le-au dat o forml de si mai mare simplicitate30.

De la scrierea hieroglificas-aajuns apoi, prin intrebuintarea ca litere a primuluisemn din cuvintul a cArui noliune era prezentata ideografic ori prin specializareaunui semn hieroglific pentru o silaba determinatd, la o scriere mai apropiata deaceea care trebuia sã invingan.

Valoarea unei lungi traditii orale, In care memoria poate 'Astra evenimenteleasa cum s-au desdeprins a b face popoarele care au ajuns a scrie, a fost cu dreptaterecunoscutA32; dar desigur aceasta nu indeamnd a primi tot ce traditia revtizutil

interpretatd a dat la marile popoare de cultura din Orient si apoi, cu atita bogatie,la greci, ca mituri.

30 Justi, in Hertzberg-Justi, Geschichte des Altertums, p. 4.lbidem, p. 4.

32 ibidem, p. 5.

19 - C. 510

Fenicienii

273

si

Istoriologia umani

8. Literatura

Fenicienii n-au literatura, cum n-au, cu toata existenta unor arhitecti carese puteau imprumuta si aiurea, nici arta pentru arta". lnscriptiile comemoraubiruintele in razboaie ofensive, si e inu le-au facut niciodata. Sau ele erau in legaturacu un cult al nemuririi, care a ramas strain de dinsii.

0Totusi fenicienii, in Tara carora sapaturi s-au facut relativ putine, nu sint cu

totul lipsiti de produqii literare. La Ugarit (azi Ras-$amra) s-au gasit, pentru o datafoarte veche, citeva poeme mitologice", inchinate marilor zei ai tarii, de un caractergeneral sirian33.

9. Arta

Horus si Thot se intilnesc in reprezentatii feniciene34. Tipul de mastaba seintilneste uneori in mormintele de la Arvad si Tir35. Motivul vacii, cu cei doi viIeiintre flori de lotus, luat din Egipt, se vede pe o frumoasa cupa feniciana, dar aidpoate fi numai un capriciu al modei: executarea, plina de gingasie, trimete insa lascene asemanatoare in Creta36.

0Fenicienii se ingroapa, fara nici un amestec de pietate religioasa, si cu atit mai

putin de arta, in gauri sapate in stinci37.

0$i in Siria trece obiceiul inmormintarii in cutii de argila38.

0Cea mai insemnata descoperire in tara fenicienilor se inseamna sicriul lui

Esmunazar, cu unele reprezentatii religioase simbolice. Greoaia piatra care Inca-tiseaza aspru pe mort are o forma asernanatoare cu a capacelor de sarcofagii in Egipt39.Dar avem a face cu o lucrare care nu e mai veche decit anul 386, cind toate marileschimbari care au precedat epopeea lui Alexandru cel Mare se produsesera inapusul Asiei.

33 Ch. Virolleaud, 'in revista Syria", X (1929), XII (1931). Cf. A. Moret, Rituel agraire de I'ancienOrient, in Annuaire de l'Institut de philologie et d'histoire orientales", Ill, p. 338 $i urm.

34 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, II, pp. 572-573." Ibidem, pp. 578-579, 580." Ibidem, p. 581. Chiar faraonul egiptean pe o alta, ibidem, p. 583.37 Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient clossique. II, p. 165. V. $i ibidem, pp. 166

167.33 Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, pp. 681 $i 683. Acolo si obiceiul groaznic al ingro-

parii copiilor, mai ales a fetelor, DO casä sau la temelii lepaclindu-i, ibidem.274 39 0 'infa/ipre la Justi, Geschichte des Altertums, p. 169.

10. Religia

Cit despre religie, cu tot ce s-a spus despre Baalul Tirului, despre Athar, despreII si Ilat etc.", despre mitul creatiunii, ca si despre practici rdscumparatoare pentrusacrificiul uman, ca circumcizia si prostituirea, si dupd asa-zisul preot Sanchunia-thon, nu poate forma, fata de datinile generale siriene, un capitol special pentrufenicieni. General siriand poate fi si inchinarea la Byblos a lui Adonis, totusi asa deasernandtor cu a lui Osiris care invien. Teribilul cult al lui Moloch (de la melec, rege,stapin), cu jertfele de copii, care nu se constatä in metropole, a putut veni la Car-tagena de la noul mediu inconjurdtor.

0E curioasd strinsa alipire a acestor indräzneti si activi navigatori pentru cistig

la zeitatile siriene, pe care, afard de cazuri ca al lui Hiram42 (969 936), le pome-nesc in numele sufetilor si apoi ale regilor: Abi-Baal, Baal-Astart, Abd-Astart, Ithu-Baal, Sicharbaal, Baaletsor, El-lirsa (femeie). Numele lui Baal, Bel se intilneste si inal lesa-Belei, solia regelui evreiesc Ahab, ea insäsi princesa tiriand. Dar insusinumele marelui zeu protector, Melcart, nu se intilneste niciodatd.

0In toate cetatile feniciene El si Baal erau conceputi ca avind o coadd de balaur

ca in vechi reprezentalii haldeiene; ii gdsim asa in monedele din vremea elenistic5,in care fireste capetele sint prefacute dupd traditiile altei arte".

0Din Dumnezeu al Haldeii, Siria a facut pe zeul Tammuz.

0De altfel fenicienii au aceeasi poveste a facerii lumii ca si evreii.

" Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, pp. 258-259.41 Nu s-ar putea stabili aici originea eunucilor careli sacrifica sexul. Cabirii (cu Eman) au

o intindere mai mare cleat aceastã coasti siriani. V. teza lui Teohari Antonescu despre cultul lorin Dada.

62 Pretinsul lui mormint, o stingace incercare de piramicll in miniaturã, la Spamer-Kaemmel,loc. cit., p. 255.

" Maspero, Histoire oncienne des peuples de l'Orient clossique, II, p. 184.

Fenicienii

275

Evreii

1. Originile. Statul

Sapaturile din Palestina au dat foarte putin material arheologic care sa poataajuta la povestirea de atitea ori schimbata a traditiei scrise evreiesti. In lerichons-au dezgropat numai ramasitele intariturilor si altor zidiri. In alte parti au iesitla iveala doar olarie, arme, unele podoabe mai simple si idoli mai mult sau mai putininformi44. La Tell-Thaanek, unde s-a aflat si oarecare literatura politica", folosulsapdturilor a fost gasirea de coloane pentru jertfa, si chipuri ale Astartei45.

0Citeva fragmente de vase cu scene mai grosolane decit in cea mai stingace

epoca a artei hittite, citeva din vasele de uz religios, altarul de la Thaanek, cu celeciteva capete bizare samanate pe dinsul46, de s-ar crede ca amintesc stravechile sacri-ficii umane, e tot ce ni-au dat pind tirziu cercetarile supt parnintul Palestinei.

0Olaria evreiascã n-are caracter ; simtul pentru podoabe-i lipseste cu totul

si chiar acela pentru forma47.

0Arhitectura evreiasca si podoabele ei, asa cum circuld de obicei, nu sint cleat

pioase reconstruiri ipotetice si arbitrare dupd descrierea din Vechiul Testament.

0Se vorbeste de rasa semita" tot asa cum se vorbeste de rasa galbena,

neagra, rosie si malesa. De fapt, omul alb care vorbeste o limba arica si acela acdrui limba are caracterele de organizare si de vocabulariu semite, nu se deo-sebesc in antropologie absolut prin nimic cleat doar prin anumite infatisari alefetei (nasul coroiat se intilneste si la greci si la hittiti).

0S-a putut afirma cu dreptate ca, daca vechli evrei au mostenit o populatie

anterioara, asa-numitii, de egipteni, charri, dad.' nasul coroiat arata un puternic

" Arnanunte la Bezold, in Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, Ill, p. 80.46 Ibidem, p. 82.46 Vezi-le la Bezold, loc. cit., pp. 123, 125, 127.

276 47 V. probe in Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, III, p. 124.

Evreii : statul

amestec hittit, evreii dupa captivitatea babilonica nu intelegeau Biblia si ca aceide astazi sint un produs artificial la pre3tilor48.

Cananeenii nu erau fart organizatie in momentul cind evreii (Habiru) vindin adincul pustiului cu amintiri legate de Muntele Sinai, unde pusesera pro-clamarea miraculoasa a legii lui Moise, si de Egipt, care le dadu arca pentru casa-I navaleasca. Un rege Sisara traia in amintirile noilor stapini, lupta cu el fiindpomenita in cintecul de biruirrp al Deborei, acceptat In compilatia sacra, atit detirzie, a Vechiului Testament.

Numele istoriei evreiesti sint de un mare interes pentru aflarea originilorsi legaturilor. Isboreth, in legatura cu zeul semit lerobabel, lerub-baal, amintestepe adversarul lui lahveh, si fiul lui Saul e lsbaal : Abimelech, pe melecul-rege de lacare a plecat Melcart : in Solomon chiar simtim aceleasi sunete ca in $amas : inAdonia pare a trai amintirea lui Adonis. Numele lerusalimului sau acela din caree derivat pare a se repeta in partea prima a numelui leroboam. Numele zeuluiEl rasuna si in Israel insusi, Ismael, si in Hazael, in lezechiel, daca nu si in Eliiah(Hie), in Eliseu. Apoi Azarieh, Sakarieh, losef, losia, losafat par nume originale indi-gene. Ahab, Ahavia formeaza o grupa asemanatoare, dar nume nu pleacd de la lahvehinsusi, daca nu in numele de lehudah, luda, care e al regatului cucernic, opus celuiratacit ca religie, sau in acela al tirziului rege lehu (poate si loas) si in al preo-tului lehoiada sau al regilor loada i loas.

Adevarata istorie a poporului evreiesc pare a se desena asa ;Viata pastorala in peninsula Sinai, de unde si datina mielului pascal, Moise,

Mose, avind un nume care ar putea trimete in aceasta regiune; contact cu Egiptul,de unde istoria lui losif ; trecerea Marii Rosii ar putea fi pusa in legatura cu izgo-nirea hyksosilor, la care se vor fi adaus elemente luptatoare sau parazitare dintreevrei ; ar fi urmat o izgonire a lor care, pe lingd sau peste filisteni, a aruncat inCanaan triburile reunite apoi de noua patrie, care, oferind posibilitati de agricul-tura", nu mai ingaduia acea viata ratacitoare, trib de trib, a carei amintire traiestein capitolele patriarhilor si ale judecatorilor, care, de alminterea, ar fi prezidat in-stalarea intemeietorilor de mosii. Fórd o mare impingere din afard un popor de be-duini nu poote trece la viap agricold, care cere cite aptitudini i o destul de lunge" ini-tiare. Un stagiu in munti, cum s-a propus, este Inca mai putin admisibil, cad nickodata Canaanul si partile vecine n-au fost un teritoriu de transhumanta, ca Turkes-anul si Iranul, patrii succesive pentru alti ciobani.

48 Hedler, Rassenkande und Rassenwahn, 1932, p. 35. El aratã pe David ajutat de amoriti,34. V. ;i Ed. Montet, Histoire du peuple d'Israel, Paris, 1926.

49 Cf. H. Vincent, Canaan d'apres I'exploration récente, Paris, 1914, ed. 2-a. 277

er 4-7 , a, .......-2s ,ri

0..,4-. -

a .1 0,.....,_....4....

,,aa,_,-,:,_.... ....,.....-...-..00.......0..,

.,... Y-1...a....,...--- 0..;',

..... ' ''''".. ( ,CA,....., ct... ".....37..-- E.,,,...-i- ..;

4't -**". ; 4"'"---:4T7--;-----' X, .--4., -4Z-.....

0.....- 9.---1-- . -":-,......,,-,....--:....:-

a,,..:- ........

' 404.-- I. ..1.....

/Ce'LL'".0..-V1. i":":"SZ . '..". '......,-. At....t a....,;:.........,,,,,

1

4-4'4'0 t ig.--*

.......4....., 4,...L- ,,, ( 3 7,,,,......".t. alt. 2,_

.#4. "...."''' .4: ill".7: t a CI"`"'." ..-e'L ...:.

/a4, I-V ...t..+ 42, -

$40...-'1---6- "&-1,- 420 a-7.--: ,*-4-.

A ,J......- ...** A. .--* *C I': #6.°7;^( i.....- ....

-------c2r-- .--- 4...-,..:;"-C6-

P--r-.4a- r... 4.- 4

..........,.

....... j.....r.r, Ze 43;:42...".., ..-

........_ tc.r.,......., .......'.-----.NO'*:A...

A. A...-,.. b, 44, e..... ,,,t,....:

.7-

-Le.c.._ 4; .'-.:

...--....,

'''' i.-1

.9.4....-:, 17C-4....., L. ........,..... 4,,, -;

...c." k.:: t_..1,.. 1_ ,-;..1

,A,.., ,e .7....-1:t 0.--- . r-1, ..( *a...Z. '/: i..,....¢ ow

1

.

44-..-r..- 0-,-:---/d.frve: .---,....,-- ..-l.-...-.., vt.i ..--7 I

-) .6---z-x ,,.........a..../ ,e.,,, 1.,,...........; 4........ -1' 4. (I., ha,...47,., -

-- se-: 4--' --- t4

,t

4C.)

/4141110t.

278 Fig. 15 Fragment despre evrei, din cap. Siria, Fenicia, Palestina.

.1....4,

"o. .

h :A4- 14".D 6.1.-.....1

a......"C''' - 1., - 1 ,

.4....

P.../.-..;.e..... 1,

. . a...._,..

c74,.,: , 4.. 1:-.r" -C,.......-

7..--,.. wk... , eic..:.....'

----4. -a--U.:-.: a. Tv: C, m -

,.. 1...,

a ,------7-1--- ,.....: " lt """--.7.-- P.----- 4

4.- .4.--.....- .a.a.-----14.'''.-rta,-a.

ar...-: -''' 0.

.4..

go-

, /4" i---1.........,''''"&--- ..". 4-r ""4.--r i14...litt

62...-.. ea.......-1 /1,...:14

no. ,....14-- "' a-- ---*

./z....._4 ... 1----- , fA--4-?....x., 1

e../2.4-

[ ,- lv-.--e

t --4,---.l'A

, /..../4-,_,... 1

.

: 1

' 0

6' #' --fv-4 ...

.I.,P'..n.

i ..,., ,..,,........z.--.04.2-,,2,_,..2,9....-e

bv..;),-* 4").; ---, -z-------ae- - - .,....._,. ..:

4

e2.-;---?.... ,,,,,.,v. _.*

-

A.......4.- (..z.,,

....,

j_dr-rc. .2.......a.,

;

..--

........A .,......

.0,--,-----;- -----; 1".- '9......it

ett 2, .,, A .....' fj-- '-4 7: fr.,6

4.-C-' e./.4........,_...........

-,..- ... ,......... -

. V- ...- f. j.....- -1_,......

, '''..1,...

.:.,_,L. -79

Evreii statul

La inceput influenta dominant:A' trebuie sa fi fost cea egipteand desi sar-pele de bronz, asa de tirziu distrus, trimete nu numai la apus ci si la nordulAsiei Mici ; de pus aldturi si inchinarea unui vitel.

Egiptul unificat a putut da si aici exemplul unei singure monarhii. Ametecul unei preotimi care s-o fi determinat levitii sint, ca o castä preoteasca, de omai noud origine50 e neadmisibil dupd exemplul Egiptului, uncle hegemonia pre-otimii din Teba e de origine tirzie, iar in Mesopotamia preotii n-au avut niciodatdrolul de a face regi in afard de dinsii, regalitatea insAsi provenind de la sine dinserviciul altarului.

Influenta hittità a provocat o regalitate din nord, in Israel", aplecatà cdtrecultul idolilor sirieni si poate nu numai al acestora, prin opozitie cu credinta luilahveh, socotit ca zeul unic si abstract pe care-I confiscase cetatea cananeand je-busitä, dupd ce fusese resedinta unui vasal egiptean, de altfel tirziu cuceritd51,a lerusalirnului (lerusalaim, cu nume de plural).

Totusi pastrarea exclusivä a unor nume care nu au a face nici cu cele dinEgipt, nici cu cele din Mesopotamia aratà o extraordinard rezistentd la patrunde-rile din afard si tot asa caracterul permanent rebel fatal de orice infiltrare de arta',arhitectura fiind imprumutata. din Fenicia, sculptura abia reprezentatä si picturaneexistenta52.

0

S-a ardtat cä numele lui Moise, Mose, e de pus in legdturd cu Ahmose, Thut-mose, in Egipt, Si cd obisnuinta cu numärul zece, in Decalog", are aceeasi origine(sapte e haldeian), dar cã in atitudinea fata de moarte nu e grija egipteanului,ci indiferenta semintiilor semite63.

Supt Nabucudurusur, in luda, urmasul lui Manase poartd numele egipteande Amon.

Rind la regele Hizkia nu existä inscriptie evreiascd, si chiar dupd aceea astfelde izvoare sint peste mdsurd de rare.

" Stanley Arthur Cook, in Encycl. brit., XVI, p, 513 ; Levitii literaturii de dupã exil repre-zinta numai rezultatul unei lungi 5i incurcate dezvoltari". Si numele de levit e de origine nesi-gura" (ibidem, p. 514). Era 5i o preotie a lui $iloh 5i una a lui Dan. De alminterea autorului i separe ca e un dubiu ; intru cit stemele tribale pot fi intrebuintate pentru mai vechea istorie alui Israel", ibidem, p. 513. Cf., pe linga Prolegomenele lui Wellhausen, Eduard Meyer, Die lsraelitenund ihre Nachbarsteimme, Halle, 1906.

Cucerirea se atribuie lui David, dupa 1000.52 V. A. Lods, Israel, des origines au milieu du VIII-e siècle, Paris, 1930 5i Les prophètes53 Cavaignac, Le monde méditerranéen jusqu'au IX-e siecle avant J.C., II, pp. 152-153. 279 .

"

0

Istoriologia umara

Foarte elegantd Insä inscriptia ebraid, In caractere cursive, de la Siloe".

Istoria evreilor, Intr-o formA mai mult sau mai puTin primordiald i auten-ticd, o cunoastem prin Cartea regilor" din Bib lie pind si in cele mai mici arna-nunte. In prezentarea istoriei lumii din acest timp spaliul de acordat nu poatefi in proportie cu aceastä bogalie a detaliului. Supt nici un raport evreii din celecloud state n-au exercitat o hegemonie asupra vecinilor de aceeasi mdsurd, cuatit mai putin asupra celor cu mult mai puternici. Edemul, Moabul, Amonul au rd-mas ce fuseserd. Filistenii, ostasi purtind coifuri cu pene ca tiarele regilor asirieni,si-au pastrat cu gelosie individualitatea. Damascul s-a socotit mult mai Insemnatprin vitejia oamenilor sài. N-a fost aici o arta' proprie, iar literatura creatd suptinriurirea suferintelor nu se putea transmite in locuri unde n-au fost asemeneaimprejurari. A amesteca necontenit pe evrei in certurile celor mari, In largile ac-tiuni militare si politice, e a le ingreuia, dacd nu si a le falsifica55.

De la micile popoare vecine cu evreii lipsesc insemnäri nationale" putindservi controlului, afard de stela cu inscriptia regelui Mesa din Moab, pe vremealui Omri din luda, si inscriptia cutdrui rege din Hamath, alt mic Pufferstaat inaceste regiuni, ajuns la un anume moment pe acelasi nivel cu cele evreiesti. S-aobservat cà inscripiile gasite in Arabia sabeenilor din Saba si vecindtate (cu pri-vire la regatul Main : sec. IX sau VIII), nu pot fi Intrebuinlate ca material pentruo istorie precisä56. Statuia lui Panammu din Jaudi si Samal, pusa de fiul Birrekab,gdsitd la Zingirli, in teritoriul hittit, e acum la noul muzeu din Berlin57.

4nscriptia moab:itd a regelui Mesa" prezinta luptele lui cu casa lui Omri"din Israel, dar i cu evreii din luda, si cu aliatii lor edomiii, pentru cinstea zeu-lui Chemos, care-si libereazd poporul dupa o robie" de patruzeci de ani, de peurma acelui rege israelit Omri si a fiului, Ahab. E o lupta Intre zei i inscriptiapretinde ca lahveh a fost cu totul bAtut, luindu-i-se o insemnata" pradä, dupd cu-

" Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, Ill, p. 157. E din secolul al

Reproducere si traducere a scrisorii regelui Abdihiba din lerusalim cAtre Amenhotep alIV-lea in Rudolf Kittel, Propylden-Weltgeschichte, I, p. 464.

55 V. puternica exagerare la Rudolf Kittel, loc. cit., p. 520 ; So ist er (Hizkia) des festen Glau-bens, dass Assur an dem Felsen von Zion zerschel len müsse". Aiurea (p. 523) se vorbeste de specialaiubire de naturd" a lui Sinacherib.

" Bezold, In Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, III, pp. 30-31.57 Ibidem, p. 34.55 PublicatA, in acelasi an, 1870, de Clermont-Ganneau, in ,,Revue Archéologique", XX (1869),

280 de Schlottmann, de Noldeke, in Germania, de Ginsburg, la Londra.

0

VIII-lea.

0

Evreii : statul

cerirea a cloud, altfel neinsemnate, cetati, luindu-se masuri pentru drumuri si alteimbunatatiri in teritoriul cucerit.

0in vremea lui Asarhaddon, pe ling Manase din luda, sint regi in Edom si

Moab, in Byblos, in Gaza si Ascalon, in Arvad si Asdod, etc., si, alaturi, zece altiiin Cipru, purtind si nume hittite, ca al lui Iriisu din Soli.

0incercarea de a forma un stat evreiesc nu e rnai veche decit a doua parte

a secolului al XI-lea, cind ultimii Ramesizi stapineau Egiptul in decadenta. El gasiinsa in fata sa peste doua-trei sute de ani Imperiul asirian inviat de Tiglatpileser Ipe care la aparitia lui in Siria faraonul crezu ca trebuie sa-I intimpine cudaruri. Dupa Ramses al XII-lea, marele preot din Teba Hrihor va lua pentru dinsulcoroana indoita, pentru ca apoi cu greutate sa se stabileasca un modus vivendi in-tre cele cloud autoritali de o origine asa de deosebita59.

0Dar supt Ramses al III-lea Inca se cladesc de egipteni temple in Canaan si

prizonieri de acolo se Inchina zeilor patriei60.

0Statul cladit pe Deuteronom" a fost Infalisat cu dreptate ca o revenire

la trecut si i s-a dat ca paralel anticizarea" Egiptului nou supt dinastia lui Nechosi celor doi Psametik.

Se poate adaugi si un alt paralelism. in nenorocirea lor nationala, evreii s-aucuratit de zeii sirieni adorati odatã public in Israel si se tin de acum strins desingur lahveh ; tot asa egiptenii gonesc pe Set, patronul gloriosului rege Seti, alcarui cult venea Inca din vremea hyksosilor si se supun directiei singure a preotilorconservativi.

Dar tendinta e generala. Ce Inseamna altceva luarea de initiatorul nouluiimperialism" asirian a numelui, de fapt strain, al lui Sargon, fabulos, si imitareaeroismului sacru al lui Ghilgamis, transmis apoi, ca Hercule, grecilor ?

0Prieteni chiar zugravesc societatea aceasta ca sprijinita pe autoritatea de familie

dar nu fara acel sacrificiu al primului nascut, care e intrupat in legenda lui Isaac,gata sa fie jertfit Domnului" de Abraham , pe un cult si al stramosilor si al

stravechilor idoli, intre care lahveh e sau taurul asiatic sau sarpele povestiriidespre intiiul pacat cel care seduce, inseala , ori si, cum adauga Maspero,bulzul de foc in maracini, nu fara o tearna de Intern, seol, supuindu-se fara regi

59 Pe larg in Ed. Meyer, Geschichte des olten Aegyptens, p. 325 si urm.00 Ibidem, pp. 318-319. 281

I storiologia umand

unor soppet, asemenea cu sufetii Cartaginei, tradusi prin judecatori". Ca stadiude culturä, inferiori cananeenilor61.

0Se atribuie data de 621 celei dintii legi civile, umane", cu tot caracterul ei

religios, pe care regele losia ar fi facut-o sa fie inchisa in templu, cum de sigur s-afacut cu vechile legi haldeene, ca a lui Hammurabi. Textul autentic nu-I vom cu-noaste insa niciodata. In ce priveste izvoarele" : presupusul elohist, in legatura cuun mai nou cult, si mai vechiul iahvist", de perfecta habotnicie", ele au iesit cutoata amintirea lor din socotelile, ele insesi discutabile, ale criticei filologice.

0Grupa, aproape caricaturala, a evreilor carind piatra la cladirile lui Sinacherib,

in fresca aflata la Cuiungic, da, in figurile barboase si sprincenate, supt cadula deo forma speciala, icoana evreilor asa cum erau in momentul catastrofei totale a for-melor lor politice62.

2. Religia

Tot felul de divinitati locale in Canaan arata un imprumut, mai mult sau maiputin asimilat, de la vechii locuitori : astfel, in afard de teritoriul evreiesc, unde,de-a lungul povestirii biblice, se duce lupta nu cu un singur Baal, precizat definitiv,ci cu mai multi Baalim si CU sotiile" lor, la moabiti, la amoniti, la edomiti, intrucit ei apartin semintiei navalitoare si colonizatoare : Chemos, Milc. Evreii, in sensulmai ingust al cuvintului, cad se atribuie cuvintului habiru" din inscriptiile egipteneun sens cumulator ca acela care se da acelui de kheti (hittitii), aveau zei pe triburi,originari din aceste locuri noi pentru dinsii sau adusi din Haldeia : astfel Gad cutovarasa Aserah, adaugindu-se la un lung sir, din ce in ce mai confuz, de elohimi(elohim" e plural), intre care demoni, si in chip de sarpe. S-a observat si aceeaa nume de triburi sint acelea de animale, ceea ce trimete la totemism (astfel Simioninseamna hiena sau lup).

0De la o vreme divinitatea confuza si divinitatea imprastiata asupra tuturor ma-

nifestatiilor naturii se concentreaza. Oamenii fiind mai strins legati, prin interes maimult decit prin aprehensiunea initiala, si zeii temuti fiind inlocuiti prin zeii ocroti-tori, puterea acestora se stringe asupra unui prezident" sau parinte" al lor.El nu se imparte cu nimeni de unde grija evreilor de a nu li se fura prin con-

61 C Piepenbring, Histoire du peuple d'Israel, ParisStrasbourg, 1898. Cf. K. Budde, DieBOcher Richter und Samuel, Giessen, 1890 ; Hermann Zimmern, Biblischeund babylonische Urgeschichte,ed. 3-a, 1903 : Hugo Winckler, Abraham als Babylonier, Joseph als Agyptier, Lipsca, 1903 : AlfredJeremias, Dos alte Testament im Lichte des olten Orientss, 1916 ; acelasi Moses und Hammurabi.

282 62 Dupd Layard, in Spamer-Kaemmel, Illustrierte Weltgeschichte, I, p. 290,

Evreii : religia

vertire lahveh de si invinsii au datoria de a i se Trichina, dar färd acelasi dreptasupra lui.

DeocarndatS, aceastd concentrare se face asupra unor grupe rnai mici, intr-oregiune geografica formind un cuib determinat. Zeului protector i se ridica unaltar si cei ce curninecd" intr-Insul, cu preotii In frunte, prefacuti in regi-irnpd-rati", pastrIndu-si dreptul exclusiv de a &WI,* ritul, se adund in jurul unui altar.Localitatea ia numele zeului de uncle, la evrei, Bethel, locul de inchinare al lui Eli,vechiul zeu sirian, sau Atenele" zeitei cu acelasi nume (se nurneste si Pallas, dare o intrebare daca intre acest nume si verbul 'Taco, naLg, Poliada, nu e, cu deo-sebirea de ortografie, o legatura). Tot asa Ur, Nippur, Isin, Laps, Sippar sInt,la inceput, probabil nume divine", ca si Bab-El 63 in Babilonia.

Pentru Nippur se admite cd la inceput templul a servit pentru arderea mor-ti1or64. De acolo s-a ridicat altaruf de cgrarnicla, ziggurah, pentru zeul En-lif.

0Meritul elabordrii ideii unui singur Dumnezeu nu se poate atribui evreilor sin-

guri si ei insii, necontenit gata sd revie la Baal si la Astarte, de cite ori cred sacapete mai mult de la acesti vechi zei ai -tdrii pe care au ocupat-o, n-au fost legaticu totii, permanent si deplin de dinsa. Mai tirziu nota a putut sd fie subliniatä deredactorii Bibliei, dupd ce ei cunoscuserd si alte credinti, fata de care monoteismullor se desemnase rnai clar decit In vremea cind lupta se ducea contra vechilor divi-nittti, de fapt inofensive si simpatice, legate de arhitectura dintii a Canaanului.

0E o intrebare dacd pactul" dintre evrei si lahveh, pdstrat cu gelozie nurnai

pentru ei, nu e un imprumut de la popoarele din Mesopotamia, care au ajuns,prin activitatea lor de cornert, sä nu conceapd nirnic decit pe baza unui contract,si acest contract trebuie scris, pe o täblita de argila sau intr-o biblie", ca sä ca-pete autenticitatea.

0S-a observat cu dreptate 65 ca, dacd evreii se considerd ca fiii lui Dumnezeu",

aceasta vine din colceptia, prin filiatie, in viata de nomazi, a oricdror legaturi Intreoameni.

0De sigur ca lahveh, zeu rural si de pustie in acelasi timp, n-a avut in cele

dintii timpuri un caracter rdzboinic. Teribilul pedepsitor, nu numai al propriuluisdu popor pe care-I observd de aproape, pentru a-i plati orice scapatare, dar sial marilor monarhi din vecindtate, cind se ating, ca Sinacherib, de fiii" sai, e o

63 John Punnett Peters, in Encycl. brit., XIX, p. 707.64 The whole city of Nippur appears to have been at that time merely an appanage of the

temple", ibidem, p. 708.65 Rudolf Kittel, In Propylaen-Weltgeschichte, p. 422. 283

1st oriologia umang

fabricatie tirzie, supt influenta asirian'a, lard care el n-ar fi rasarit in locul zeuluivechi. La un popor care, in ciuda intimplatoarelor ciocniri cu vecinii tot asa de slabi,n-a fost facut pentru razboaie si, in situatia sa geografica, nu le putea face, un astfelde tonitruant comandant ceresc al luptelor care trebuie neaparat sa fie biruitoare

desi aici, lipsind inscriptiile, nu putem gasi si nota crunta a bucuriei pentru ma-celuri aceasta figura a ocrotitorului divin e de o nepotrivire care trezeste zimbetul.

Nici o lamurire nu s-a putut gasi pentru sensul numelui primei femei facutadin coasta" lui Adam, Eva, evreieste Havvah66.

Cit despre drama pacatului", arborele joaca si aici rolul pe care-I are la fe-nicieni si ali semiti din aceste regiuni, el figurind si in reprezentatii asiriene67,iar sarpele din Eden e acelasi ca sarpele de bronz adorat de evreii recazuti in pa-ginatate".

In partea care urmeaza actului Facerii", numele lui Abel, care inseamna inevreieste numai suflare", pare a veni din haldeo-asirianul hablu, care inseamnanumai fiu", dar el a fost prezentat ca bunul, nevinovatul pastor, si interpretiimoderni merg pina a-I desface din viata familiei lui Adam, omul", pentru a face dinel, la origine, un SE mi-ZEU sau erou din sudul ludeii"68. Pareri contradictoriis-au exprimat cu privire la plugarul Cain" 69, asa de putin potrivite incit nu me-rita sd fie pomenite. Legenda originara nu se poate reconstitui si explica.

0Redusi la asa de putinul pe care-I reprezinta ca originalitate, evreii atitia

atita citi si cum sint inseamna asa de mult in urmarea vremilor pentru spiritulumanitatii ce vine, prin sinteza pe care n-au dorit-o de sigur in mindria lor de pro-prietari exclusivi ai unui zeu atotputernic, ca pentru lumea intreaga, dar au ajunsin momentul de exil cind Ii s-a redactat cartea sfinta, una si aceeasi, sa cuprindain ei tot ce le-a dat norocul si nenorocul vremilor. Nu numai Ca au luat pe rindde la toate formele celelalte, mari si mici, ale semitismului caruia-i apartin, nunumai cà, vasali ai Egiptului, n-au plecat cu sufletul gol din Tara unde adu-ceau, umili, incovoiati, prinosurile lor, putind ajunge la monoteism si princultul unic, succesiv, al lui Aton revolutionarul si al traditionalului, legitimuluiAmon 70, dar, pe vremea cind preotii si-au alcatuit monumentul religios si literar,asa de impunator in lipsa lui de autenticitate, un suflu aric trecea asupra lumii intregi.El nu aducea cu dinsul superstitie si misticism, avinturi imense si subite desperaritotale, care imobilizeaza pe veacuri sau distrug pentru totdeauna, ci o claritate,in genere, care deosebeste Biblia de exagerarile confuze ale modelelor haldeo-babiloniene si un instinct al constructiei unitare, de formatiune organica, prin caresingur s-a putut face un corp oricum coherent din fragmente asa de deosebite ca ori-

66 Encycl. brit., X, pp. 4-5.Bezold, in Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, Ill, p. 45.Dupd H. Winckler, Geschichte Israels, II, p. 189, si Eduard Meyer, Die Israeliten und ihre

Nachbarsteimme, p. 395 ; Encycl. brit., I, p. 39.Ibidem, si Stanley Arthur Cook, ibidem, IV, p. 949.

284 70 Paul Pierret, Essai sur la mythologie égyptienne.

si

"

0

.91

Evreii : religia

gine si spirit. E aici ceva din influenta care in Lidia si alte parti din Asia Mica aarmonizat oarecum elenic grandioasele confuzii de imprumut din vdile Tigrului siEufratului.

Altfel aceastd carte nici n-ar fi putut fi inteleasd, primild si veneratd de arieni.

0Evreii au läsat si alte elemente de viata si indltare, si, iardsi, nu prin ce ar fi

fost in forma lor original& ci prin ce au ajuns sd fie, absorbind influentele de pre-tutindeni, reprezentind astfel sinteza asiaticd a secolului al VI-lea.

Tot zbuciumul luptelor din Haldeia si Asiria, cu multdmita prin clddiri pentruzeii ocrotitori, nu are nici o tintd decit pdstrarea unei datini si inlesnirea mijloacelorrnateriale de trai. Asa cum a fost redactat Vechiul Testament, el reprezintd o dramacu urmdrirea continua, orice ar costa, a unui scop ideologic si moral inalt : viatadupd vointa lui lahveh. $i lahveh e un zeu de dreptate, dacd nu si de mild. E ti-ndtorul cumpenei care nu greseste, pentru toate faptele oamenilor. El apt-a vialui Naboth si sotia lui Urie, el face ca Absalon ridicat impotriva tatdlui sdu sdrdmiie spinzurat in cracile copacului, el duce la nebunie pe Saul si face ca singelelesabelei sd fie lins de clinii de pe stradd. Ba, pind in fundul legendei, acumasacre, el osindeste fapta celui care si-a ucis fratele si expune osindei vremurilorspurcarea propriului singe de care Lot. El ridica in fata femeilor care au indemnatla idolatrie si de aceea vor fi pedepsite, figurile curate ale fetelor, ca Rachel, dinvremea patriarhilor, cind Agar, tiitoarea, va fi izgonità in pustiu cu copilul ei.

Niciodatd popoarele n-ar fi putut trece la religia lui Ghilgamis, pe cind pebaza acestor idei care au pastrat rasa se vor putea ridica alte conceptii religioase.

3. literatura istoricii i religioasii

De cite ori e vorba sa se culeaga informatia, cea mai mare paid trebuie sd seobserve in ce priveste izvoarele evreiesti. Cu deplind [dreptate] Whitehouse judecdastfel : Chiar dacd analizarea literaturii evreiesti in elementele care o compun ar ficomplecta, tot am poseda o amintire foarte imperfect& cdci documentele insesiau trecut prin atitea redactii si aceste redactii au purces de la diferite puncte detraditie religioasd, eliminind sau modificind succesiv anume elemente care s-au so-cotit insuficiente cu canoanele usagiului religios sau proprietatii ce stdpineau in vremeacind s-a facut redactarea" 71

0$i un altul, J. H. Arthur Hart, se exprima astfel despre Bib lie : Scris de un

popor oriental si imbrdcat in vesmint oriental, Vechiul Testament nu cuprinde amintiriobiective, ci istorie subiectivd, scrisd si incorporatd pentru scopuri specifice. Ca simulte opere orientale, e o compilatie... " 72.

71 Owen Charles Whitehouse, in Encycl. brit., XIII, P. 176.72 Encycl. brit., XV, P. 372 (;i bibliografie). 285

Istoriologia umani

Ca ultim termen al prelucrarilor Vechiului Testament, devenit o culegere descrieri tendentioase de cuprins religios si legislatoric" 73, se da anul 333".

Se recunoaste cä fabricatia preoleasca a ceea ce numim noi vechiul asezamint"al Bibliei cuprinde bucati de o data si de o semnificatie cu totul deosebite. Ramineinsa i pentru cei care duc mai departe Indoiala impresia ca aceste bucati sint ele inseleoarecum autentice.

0 &dire mai adincita, unita cu o mai buna cunoastere a unor astfel de cor-purl" de istorie i literatura nationala", duce la alte concluzii.

Evident ca precnii alcatuitori au avut aceeasi ambitie care a rasarit apoi laromani : sa aiba o istorie complecta, si una cit mai veche, legind insesi inceputurileflint& omenesti si ale lumii de poporul evreiesc, si de dinsul singur. De aceea s-aupotrivit intre ele, pentru a da o povestire lard solutie de continuitate, nu maimulte bucati existente, ci i traditii care atunci numai capatau o forma literara. In-ventind o poveste a lui losif in Egipt cu Putifar numele e de sigur egipteancare seamana cu un fabliau medieval si tot asa cu unele din povestirile pästrate pepapirusurile acesteilalte lumi, parind ca o prefata a unei naratiuni regale potrivitecu monarhia dezvoltata pe urrna supt influenta egipteana IntIi, s-a luat din cunos-tinta vietii de atunci a triburilor arabe povestea, de inspiratie indescifrabila, a ceeace se numeste in traducerea curenta : Judecatorii". Fireste ca in fata lor trebuiesa apara marele preot", de felul acelora din Teba pe vremea dinastiei a XIX-a,Samuel, cu numele in care se recunoaste acela al divinitaii vage siriene, e datatorulde coroana, cum s-a petrecut in Egipt dupa revolta de sus" a lui Akhenaton. Uni-citatea zeului protector poate sa fie in legatura, nu cu vechea icoana a unui lahvehales dintre cei mai multi care au fost, si scos din prima intrupare a unei luminimisterioase, ci cu fenomenul care abia se petrecuse in Egipt. Fixarea unei legi, fie side caracter revelat, e supt influenta legislaiilor orientale, i templul in care secuprinde o arca asemenea cu luntrea ceremoniilor egiptene e pe masura celordin Babilonia cu arhivele lor. Dar legatura legii date" pe muntele Sinai arata indu-bitabil ca zeul semit de acolo a fost pentru triburile intemeietoare ale poporuluicel dintli adorat.

Amintirea puternica a unui David rege, nu fail pacat, cind de la prima infali-sare a pastorului cu harpa se ajunge la acela care-si insuseste sotia altuia, trebuiasa fie, peste un Saul, care n-a umblat pe caile Domnului", un mare capitol de re-galitate. Dar lupta cu Goliat si toata acea parte de pastorala poezie apartine altuicuiva, care a fost confundat, pentru motive de redactiune, cu figura regard. intr-ovreme de carturarie bisericeasca", el trebuia sa fi scris, si, supt influenta imnurilordin Egipt, s-au alcatuit psalmii in care cred ca s-ar putea deosebi stari sufletestideosebite.

Real era si Solomon, sot al unei princese egiptene, pe vremea casatoriilor re-gale din Egipt cu fete din dinastiile hittite si de la Mitanni, si prieten al lui Hiram, re-

286 Bezold, in PfIugk-Harttung, Weltgeschichte, III, p. 25.

si

73

.

Evreii : literatura

gele din Tir, dar supt inriurirea cartilor de intelepciune" din Egipt, iata-I prefkutintr-un sfatuitor al poporului sau prin ceea ce grecii au tradus prin 7capotp.ica,la noi in vechile versiuni parimii", iar apusenii de traditie latina prin proverbe",ceea ce nu se potrive§te cu o serie de consideratii pesimiste asupra rostului vieiiomene§ti, care corespunde cu judecatile in aceasta privinta din Egiptul dinastieia XVIII-a.

Adevar istoric trebuie sa fie neaparat in ce se refera la evenimentele de pela anul 1000 incoace, vremea cind $eonc din Delta face ce vrea din regii evreieti§i cind intervine marea catastrofa produsa de a doua nävalire asiriana. Acestea sintpovestiri pastrate w cum au fost scrise. Se vede, in felul cum apare rasturnareade egipteni a lui losia §i a§ezarea de dInii a unui vasal in persoana lui loachim, impresiaputernica a faptului contemporan.

Dar in cea mai mare parte din aceasta prelucrare fundamental revazuta, trecutulmai departat oglinde$te atmosfera din Egipt de pe la 1200. Rivalitatea dintre luda,a carui mid e aparata de redactori, §i Israel, cel dispus la alunecari, nu e alta decitopozitia intre influenta egipteana asupra sudului §i cea hittita asupra nordului cevaanalog cu ce a fost in domniile noastre rivalitatea §i contrastul intre influentaungureasca asupra Tarii Romaneti i cea polona asupra Moldovei.

Asupra alcatuirii Pentateuhului", Justi scrie astfel : O mareata opera defalsificare istorica a fost intreprinsa, prin aceea ca toata traditia a fost prelucratain spiritul teocratic i cu intentia de a afirma existenta clasei preoteti §i a sacer-dotiului lui Levi Inca din vremea dinaintea regilor, ba chiar din aceea a rataciriiprin pustiu, i pina i istoria primordiala, plina de amintiri mistice (politeiste) afost prefacuta §i intrebuintata in sensul legii celei noi, tot ca sa intareasca preexis-tenta acelei clase. Falsificatia a fost facuta Cara vreun respect fata de adevarul istoric

fara a se tinea sama cã se scade amintirea multor oameni, care au fost podoabanatiei, dar cu inaltarea unor despoti i capete slabe care au lasat pe preoti sa stapi-neasca. Nu e destul de rafinata pentru a raminea ascunsa ascutiului criticei, dartot4 destul de bine condusa pentru ca, timp de veacuri, lumea sa fie inelatasa socoata ca orinduire divina ceea ce rabini evrei din secolele al §aselea §i cele ur-matoare au iscodit pentru intarirea influent& lor. ... 74". $i opera profetilor a fostin mare parte fabricata.

Se atribuie Deuteronomul" unei epoci putin inainte de captivitate, dar inspiratiarat-nine haldeo-asiriana.

0 urmarire atentä a deosebit in Vechiul Testament toata partea, masiva, luata intimpul captivitatii de la babilonieni. Pe cind §i in legenda regala iahvista, Noe e inlegatura cu via, acuma el prezida potopul, pe care o scena babiloniana II prezinta

74 Geschichte des Altertums, p. 352. V., pentru arnanunte, ibidem, paginile urrnãtoare. 287

ai

ai

0

Istoriologia umand

pe la 2100. Cai lupta cu noianul primitiv, cei zece regi de aici devin zece patriarhila evrei, Enoh cel care traiete 365 de ani Ii vaclete origina din Mesopotamii 78.

Totul e pus, intr-o forma de proza, in locul vechilor poeme pierdute, cu pre-ciziuni savante : Ap scrie mai curind invaTatul unei epoci de epigoni" 76

In Wellhausen i Schrader, rezumati de Budde 77, se cauta a se ardta ca primapovestire evreiasca n-avea ceea ce s-a imprumutat apoi in captivitate de la babilonieni :Potopul", povestea lui Nemrod, i ca se trece de la Adam la descendenIa luiCain 78

Toata povestea lui losif in Egipt i a fugii poporului" sau de acolo se con-sidera acuma ca exploatarea unei legende pentru a lega cloud alte povestiri istorice,dindu-le forma unei naraIiuni neintrerupte, dupa exemple straine ale vremii cind s-afacut organizarea Bibliei ".

E adevarat ca pentru un Bezold 80 ar fi o exagerare, acum pardsita, in ce s-aspus despre atotputernicele influenle exercitate din estul mesopotamian i din vestulegiptean asupra literaturii evreieTti. In ce expune insa el insu0 nu se vede cleatreducerea deciziva a informatiei ce s-ar putea capata din Vechiul Testament i a valoriide originalitate a culturii din care a rasdrit printr-o lunga serie de prelucrari.

Elohistul care scrie in numele triburilor din nord pornete numai de la Abra-ham. in locul lui lahveh, sint de la inceput mai multi zei, elohim i. cind unul singurii inlocuiete, el se izoleala intr-un cer unde e inaccesibil 81.

Filologii au cautat sa cerceteze Vechiul Testament din punctul de vedere al for-matiunii lui i, pe osebirea intre ce e iahvist i ce e elohist, intre Iegea a doua"

75 Heinrich Zimmern, Biblische und babylonische Urgeschichte, Lipsca, 1901, pp. 8, 11, 13,19 si urm., 23 si urm., 27, 29-30, 32 si urm., 36-37, 39.

76 lbidem, p. 7." K. Budde, Die biblische Urgeschichte, Giessen, 1883.78 Merqiune si la Maspero, Histoi re ancienne des peuples de 1'0 rient classique, III, p. 131, nota 7

si, mai ales, pp. 129-131, unde se noteazd, dupd Wildeboer, Die Litteratur des Alten Testamentssi Cornill. Einleitung in das Alte Testomant ; Reuss, Geschichte des Alten Testaments; Dillmann, DieGenesis ; Driver, An introduction to the literature of the Old Testament, ca piese primitive : Onteculputului", Imnul lui Moise", Oda triumfald a Deborei", Binecuvintarea lui lacob". Ar fi vorbade piese din secolul al X-Iea si al IX-lea.

" Stanley Arthur Cook, In Encycl. brit., XV, p. 374, nota 2.88 Tn Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, III, pp. 118-119.

Rezumatul teoriei, In Maspero, Histoi re ancie-ne des peuples de l'Orient classique, III, pp. 131288 132.

0

.

Evreii literatura

(Deuteronomul") descoperita supt regele losia si asa zisa prima" legislatie atri-bu:tä legendarului Moise, in al carui nume, cum s-a-spus, traieste o arnintire faraonica(in numele particularilor nu intra niciodata acest component), se sprijina toadopera lor, careia Ii stä impotriva silina teologilor catolici si ortodocsi, opusi celorprotestanti, siIina desperata de a !Astra cit mai mult din autenticitatea Cuvint-ului" reveiat.

Dar ceea ce s-a ingramadit, cu destuld dibacie in a netezi si argumenta, in capi-tolele acestei carti nationale" are si o alta valoare, dar fireste numai pentruacea vreme de la sfirsitul secolului al VI-lea, cind s-a facut redactarea, chiar dacäam avea siguranta in ce priveste epoca redactarii fragmentelor astfel reunite. Astfelin aceasta creatiune ebraica e, si ..supt multe influente apusene, pe care si Asiriasi le asimilase, sinteza insasi a semitismului care ispravea.

Intr-insa, ceea ce e in multe privinti nou si, in totalitate, mare, e umanitatea carepatrunde aceasta opera. 0 umanitate deosebita de aceea, eleno-latind, pe care ammostenit-o si in al carei simt traim.

E o umanitate pasionata, uneori desperata, de atitea ori adinc duioasa, careexplica pentru ce ea a putut patrunde, infIuenfind si mai departe in acest sens, insuflete de o faptura totusi, chiar de la inceputul contactului, cu totul alta.

Babilonieni, egipteni, asirieni, cind vorbesc, se roaga zeilor sau isi manifestamaretia cu care cautã sa inspaiminte. Atita lasa ei sa se vada dintre multele miscarisentimentale care nu se poate sa nu fi fost si in sufletul lor, atunci cind le-am gasit,pronuntate, si pina in forme gingase, la omul din neolitic. Dar acestea nu se spun,nu se pot spune. E o straveche oprire religioasa. Evreul e Insa altfel.

Oricum ar fi plecat el ca fiinta morald intreaga, asa cum ajunsese a fi atunci,putind ori ba sa se transmita mai departe, el are intreg registrul de cugetare i sim-tire, pe care e pacat CO nu l-a putut transmite grecului, care, el, s-a inaitat suptalte influente, pe o alta cale.

Aici omul sufera i plinge, isi fringe miinile de desperare, viseazd de mai binesi dã friu unei inchipuiri care prevede si grozaviile si revenirile, razbunarile, insensul primitiv al acestui cuvint.

0Desigur Ca in literatura acestui departat Orient profetii acesti nebi, care

pretind a vedea viitorul, dar nu sint gicitori propriu-zisi, cad nu dau fapte pre-cise, ci intrebuinteaza o viziune care e si in sufletele contemporanilor care n-auaceasta pretentie, pentru a servi o cauzä politica oarecare : inauntru cultul pur allui lahveh, in afara alianta, combatuta de altii, prieteni ai egiptenilor, cu Asiria,acum monarhia a toata lumea" desigur cd acesti demagogi de strada, lard tri-buna, care fac apel la sentimente si vrajesc inchipuirile, avocatii" si politicienii"timpului, au un loc de frunte.

Dar in ce priveste originalitatea lor, geniul" national care se exprima prin ei,sint unele rezerve de facut.

S-a aruncat ideea ca insasi predicatia profetica a vazatorilor" ar putea sa viede aiurea, si s-a rostit numele, acceptabil, al vecinilor cu cIturi entuziaste",ex-tatice", din Asia Mica, ba chiar acela al tracilor, la care Herodot inseamna astfel 289

20 - C. 510

r

I storiologia umanä

de porniri, dar nu se potriveste timpul, si nici imprejurarile. Oricum, imprumutulacesta, firesc la un popor asa de mic, ar fi o piedicA pentru teoria genialitätii".

Dar, dad in loc de a lua in deosebi scrisul analog al babilonienilor si chiar alasirienilor, acesta ar fi /Indult impreunA, impresia ar fi aceeasi ca la lectura profetilor.Ace Iasi ton agresiv, aceeasi luare de piept" a adversarului, aceeasi continua pro-sopopee, aceeasi crectintA, aceeasi furie si ura, aceeasi orientala exagerare.

In sfirsit se poate pune intrebarea dacA aceste discursuri au fost rostite sicine ar putea crede CA a existat o clasd de cetitori pentru ele sau CA marii profeti aiacestui moment, lsaia si leremia, s-ar fi rnultAmit, in pasiunea lor, cu acest cerc ,

cine si cind le-ar fi scris i pe ce bald ? Intrebarea Masi pune pe ginduri. $i iarAirevenim la prelucrArile si adaugirile din secolul al VI-lea, vreo suta de ani mai tirziu,dupA captivitatea babilonicd. Mai era atunci aceeasi atmosferd incAlzitd, desperatasau hrdnita de speranta din zilele end vazdtorii" mergeau din loc in loc, intovA-rAsiti de muzica potrivita pentru a trezi patimile ? 82

$i indemnul spre purificare, spiritualizarea zeului conceput odatA material, nuduce la Egiptul reformelor lui Akhenaton ? Ei erau doar oameni simpli, veniti de lalard. Daca lsaia e un cetalean de la ferusalim si leremia un fiu de preot din Anatot,Amos nu e decit un pAstor de la Tekoa".

0 individualitate evreiascd se exprimd in opere literare ca pastorala lui Davidsau Cintarea cintArilor", imn al iubirii fizice libere, in povestiri de lupta care plinglungul sir de infringed sau Malta* isprAvile lui Ghedeon, ale lui losua Samson fiindun Ghilgamis strAmutat, iar losif, cu povestea lui de nevinovAtie prigonitd, un im-prumut din Egipt , in ceea ce s-a numit istoria lui Abimelech"". Elementulbeduin a limas si dupd ce acesti rAtAcitori in triburi independente, a cdror amintirenu s-a sters niciodatd unul din ele, al lui Levi, devenind castd sacerdotala dupäexemplul egiptean , cum se vede din numele patriarcale, genealogice, de Abra-ham, Absalon, Abimelech, Abiathar (Roboam, leroboam, lotham, sint dupd tipultirian al lui Hiram, al lui Ahiram, rege in Byblos-Gebel). Nimic egiptean sau haldeeannu patrunde in nomenclatura personalA, cea locala rdminind aceea a vechilor cananeeni,cu pluralul din numele lerusalimului.

S-a observat cA pentru poezia liricd a evreilor vremea cea mai prielnicd a fostsupt regele losia, care insusi i-ar fi atins strunele ; epoca e ins5, cum se vede, foartetirzie.

82 Rudolf Kittel, in Prcpylden-Wertgeschichte, I, P. 500.lbidem, p. 502.

290 84 Cavaignac, Le monde méditerranden jusqu'au IV-e siècle avant J.C., II, p. 131.83

0

0

VI POPOARELE ARICE

Arii

1. Rasa. Limba

insemnarea actuala, azi mai mult cleat oricind, din motive politice, a terme-nului de arian, vine de la un abuz al stiintei filologice. Bopp a aratat pe larg,Intr-o carte vestital pe vremea ei, cã Intre limbile persana si indiana pentru Asia,adaugindu-se ca tesatura si limba hittita si anumite caracteristice vechi din limbaarmeana, Inainte de patrunderea traca, i, pe de alta parte, limbile europene, greaca,latina, celta, germana, sint asemanari adinci. S-a crezut deci ca a fost la inceput olimba ariand care s-a transformat ea insasi, ceea ce, fara Indoiala, e cu neputinla,in limbile vorbite de mai multe popoare, ele Insele mai mult sau mai putin curate".

Max Muller a protestat contra celor care admit rasa ariana si a cautat a definice poate sa insemne arianul" 2, Inlaturind astfel discutiile, care continuau pInadaundzi si la noi, asupra patriei primitive, presupusa a fie aceea a rasei unice.Pentru mine" spune el, declarind ca indianul cel mai Intunecat la fata reprezintao faza mai veche a graiului i gindirii ariene cleat cei mai frumosi scandinavi unetnologist care vorbeste de rasa ariana, de singe arian, de ochi si par arieni e totasa de gresit ca si un lingvist care vorbeste de un dictionariu dolihocefal sau deo gramatica brahicefala"3.

Se poate ca in regiunea perso-indiand, cu Sogdiana si Bactriana Impreuna, sase fi intrebuirot acest cuvint, dar cei care vorbeau acolo de arieni nu se puteaugindi la popoare Inrudite", locuind in regiuni care le erau acelora cu totul ne-cunoscute4.

Limbile ariene nu pot sa fi plecat de aiurea decit din acel col; asiatic, ceea cepresupune, fireste, nu o admigrare a oamenilor insisi, greci, italici, celti, germanifiind astfel niste veniti din Asia, ceea ce nu e de admis, ci nurnai cã limba formatain acea clara regiune asiaticd a calatorit, Intinzindu-se asupra unor neamuri de osingura origine sou de caracter mixt care au proferat-o. Asa facusera sumerienii culimba semità acadiana, asa proto-egiptenii cu un grai care nu era al lor, si nu eneaparat necesard pentru aceasta cucerirea. Asa au facut popoarele stapinite de Romacu limba latina, care nu era a celor mai departati din stramosii lor. Asa au facutevreii cu limba germana, dar nu si cu limba spaniola, pe care au pastrat-o intacta.

1 [Franz Bopp, Vergleichende Grammatik des Sanskrit. Zend, Armenischen, Griechischen, Late,-nischen, Litauischen, Gotischen, Deutschen und Altslavischen, Ill. Aufl., 3 vol., 1864-1871].

2 Biographies of words and the home of the Aryas, 1888.3 Ibidem, p. 120.4 V. i Fr. Spiegel, Die arische Periede und ihre Zustände, 1887. 293

Istoriologia umana

Asa au fdcut cazarii mongolici cu limba evreiascd. Asa bulgarii din stepa Europeiorientale, cu limba lor primitiva.

Schimbdrile limbii protoarice nu pot veni din influente de mediu, ci, ca in ca-zurile citate, numai din asternerea peste un grai anterior.

Nu se mai admite existenta unui popor aric. Nu se poate vedea care ar fi deo-sebirea Intre acest popor" si "insasi rasa aricd : dacd pentru etnograf poporul" numai existd, pentru antropologi rasa nu se poate tAga.dui 5

S-a Incercat a se reduce totul la o origine comund a limbilor care se numeaup'ind ieri : indo-europene", dar nu se cuprindea limba armeand 6, i nu se giciau des-coperirile_ lui Hroznj, cu privire la caracterul aric al limbii hittitilor, care de sigurnu erau arieni" (i-am atribuit, In incercdrile mele de sinteld, la ceea ce numescrasa mijlocie"). Aceastd asemdnare de grai trimetind la o origine comund 7 nu excludesi unitatea primitiva a rasei, cad e clar cä Intre un indian si un celt din lrlanda,un portughez, sint elemente fizice holdritoare, care este adevdrat cd se Intilnescsi la semiti, cu privire la care nu s-a autat punctul de plecare", si la hamiti"care si pind astdzi rdmin slab delimitati fatd de rasele celelalte.

Cercetdrile asupra punctului de plecare, de care s-au Incintat atita vreme is-toricii, n-au putut duce la rezultate trainice. Nimeni nu mai vorbeste astdzi de pla-toul Pamir", de unde s-au revdrsat naiiIe, ducind cu dinsele ceva din tezaurul moralcomun. A fost zadarnicd si Incercarea de a muta pe ari in regiunile Carpatilor, dela romanticul Nicolae Densusianu, la amatorul de ipoteze Teohari Antonescu 9.In schimb pentru un Brandstein stepa chirghizilor ar avea aceastä favoare 9.

2. Expansiunea

Din partea antropologilor discutii asupra patriei ariene", mai larga" sau maiIngustd", au putut duce la acceptarea, cum se vede acum generalizatd, a Rusiei

5 Cf. si W. Brandstein, Die erste indogermanische Wanderung, 1936.Ca si tracii, pre-armenii au o limbd indo-europeand de un caracter deosebit.

7 - Incercarea de a fixa elementele de cultura comund ale arilor, si dup. 0. Schrader, laEd. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, pp. 859 si urm. Ar fi a pietrei noud. Si el crede Intr-unEinheitsvolk. De aceea se cautd conditiile Intinderii, ibidem, pp. 865-6 (hoarde mari", p. 866).Se proceclã si la cercetarea religiei si caracterului indogermanilor", ca total (ibidem, p. 866 si urm.).(Zeus, Djeus, In toate variantele), si mitologie comparata.". Si se urmäreste patria primitiva(v. ibidem, p. 878 si urm. : cu mentiunea p4rerii lui Kossinna cd e vorba de Germania de nord siScandinavia). Rusii ii atrag, fireste, In stepa lor, si Ed. Meyer fusese de aceeasi parere (ibidem,p. 889). Nu lipseste teoria dacicl a lui Teohari Antonescu (pentru sciti si sarmati, sigini, alani,ibidem, p. 891). Pentru mentiunea chinezã, consideratä ca Epoche-machend" asa-numitii wusum"dar de fapt fãrä valoare, ibidem, p. 891 si urm. Apoi se trece la Intinderea ramurii asiatice :ibidem, p. 896 si urm. (drumul si felul de via/a, asemändri ale Vedelor si Avestei, pp. 911-2). Seurmareste apoi cAlltoria fiecarii ramuri, toti trebuind sä fie calatori, ail a se arAta motivul deslo-cuirilor.

8 Un cerceldtor american in Mongolia vrea nordul Asiei, alhi sudul acestui continent ; Ed.Le Roy, Les origines humaines et révolution de r intelligence, p. 173 si nota 1.

Die erste indogermanische Wanderung. Un altul (v. D. Berciu, Indrumari In preistorie, p. 156294 i urm.) preferl stepele de la sudul Uralilor".

9

0

de sud ca punct central", de unde pastori nomazi", brahicefali bruni", navalindpe ta. 1500 1000, aduc arianizarea Asiei", Ord atunci locuita de dolihocefaliblonzi" 1°. Mezii, de fapt destul de puTin insemnati, arianizati" si ei sau asociati"cu noii stapini.

0Si dupa un cercetätor german, punctul de plecare al indo-germanilor ar fi

in regiunile vestice si nordice ale Marii Negre, unde un teren de o fertilitateunica si stepe intinse favorizau in tot felul ivirea si dezvoltarea unei civilizatiisprijinite pe agricultura si cresterea vitelor. Dar acesta, continua Friedrich Behn,e locul de origine al ceramicii cu spirala (Bandkeramik), in care taranimea acesteifaze se arata mai ales curata si fara falsificare. Caile de ratacire ale creatorilor acesteiceramice sint deci si caile umblate de indo-germani, dar, oricum, numai ale uneiparti din ei, caci si purtatorii culturilor nord si medio-germana apartin acesteifamilii de popoare si sint membri desfacuIi Inca de mai inainte" 11

0Se incearca a se fixa intre 1800 si 1500 inainte de Hristos" o asezare a ger-

rnanilor", identificati astfel, "In Schleswig-Holstein, Hanovra orientala, Mecklem-burgul apusean, Insulele Daneze si Suedia de sud" 12

00 mare ofensiva ariana este undeva in fundul istoriei omenesti : patrunderea

in India e numai un ultim act al ei. Acestei ofensive i se datoreste arianismul,nu numai al mezilor si al persilor, ci si al natiunilor din regiunea Caucazului. Oricealte preciziuni asupra acestei intinderi nu pot sa aiba o bald.

0Acum, cum s-a vazut in treacat, apar arii care nu pot fi confundali cu charrii

din inscriptiile egiptene.Ei au venit in Egipt pe mare, dar pentru prezenta lor, ca mysi, ca frigi in

Asia Mica, s-a sugerat si o trecere prin Caucaz 13 ale carui pasuri au servit si altortreceri istorice.

0Civilizatia arica poate incepe, ca prime manifestari de stramutari, actiuni ofen-

sive si influente culturale, Inca de la data, de altfel in general admisa, de cam 1000a. Chr.

10 Zaborowski, Comment est résolue la question d'origine des peuples aryens de l'Asie (Congresd'Angers de l'Association francaise pour ravancement des sciences), P. 883 si urm. Se inlatura, pentrumulte nepotriviri si imposibilitati, teoria centrului din Asia Centrala (Pamir), de fapt loc de refugiu.E intrebuirrtata literatura persana (Vendidad, poate partea cea mai veche a eAvestei»"), P. 884.

11 In Propyleien-Weltgeschichte, I, P. 139.12 Herbert Jankuhn, in Velhagen und Klasings Monatshefte", iulie 1934, p. 546.22 Rudolf Kittel, Propyleien-Weltgeschichte, I, pp. 413-414.

Aril

295

Istoriologia umana

Inca o data aceasta nu inseamna actiunea unei rase, care, ca atare, afara deirano-indieni, nici nu existä. Nu e macar trecerea aproape subita de la o civi-lizatie la alta. Mu Ita vreme Inca se va Intrebuin/a pentru desfacerea popoarelor noua,care nu sint de aceeasi origine, din mai vechea faza culturala.

Astfel sciii vor duce mai departe traditiile de arta ale Asiriei, pe care le vorimpune mesterilor greci tocmi/i de dinsii pentru a da tauri cumpli/i si monstri ala-turi de oamenii imbraca/i cu cojoace, purtind scufia lor caracteristica, poate deaceeasi origine, si arcul caracteristic lranului. Cimerienii se poate sa fi fost preaputin intra/i in noua atmosfera, care nici nu le va fi prielnica. Persia ins4i copie,cum s-a vazut, in atitea privirqi, care sint esen/iale, vechea Asie ne-ariana".Etruscii, pe care-i vorn arata muta/i, si pe singura cale posibila, din Lidia, vorduce cu ei in Peninsula Italica supersti/ii si un intreg fel de airlelege oameni sizei care aratd limpede, in iubirea pentru intunerecuk sul?teran si pentru figurilemonstruoase,-originea asiatica 14. ltalicii vor trebui libera/i de supt aceasta influ-en/a tenebroasa. Creta preelenica straluceste prin razele care yin mai mult din Egipt.Grecii insisi vor trebui sa iasa din lumea de morminte de la Micena si din zi-durile ciclopice" pentru a respira liber in lumina pe care o cereau sufletele lor.

Va fi astfel o vreme de pregatire asiatica. Ea Tine pina pe la 700, cind in Egiptcele cloud feluri de cultura, asa de deosebite ca inspiratie, stau fata in fata de laNaukratis in Etiopia.

Cind, in acest continent, pe care si chinezii ajung a-I cunoaste iesind din ceam numi rasocentrismul" lor, ce se p4treazd ca forma/iuni politice din lumea mo-narhiilor milenare, nu mai poate exercita o influen/a, pastrind doar ce se poatedin tezaurul lor odata asa de bogat, lupta se cla in Grecia, in Sicilia, in Italia, pentruo degajare care, o data ob/inuta intr-un loc, se transmite repede in celelalte. Numaimult dupa 300 se poate spune cä procesul e indeplinit pretutindeni, caci in Greciael s-a ispravit cu cloud secole inainte.

Atunci Incepe acea aproape jurnatate de mie de ani in care ce numim civi-lizatie aria' a invins in toate le, la toate noile popoare.

Pentru Maspero, op. cit., II, p. 587, nota 3, etruscii ar fi o rgsA amestecan. Nimic din296 aspectul lor fizic, din spiritul lor, in religie i arta, nu cuprinde o dovada.

0

14

Mezii

1. Rasa. inceputurile

Mezii apar ea deosebiti den vecinii lor semii. Vechi tovaräsi, rämasi si ei inurmä, ai oamenilor dig Elam si din Urareu, de sigur si in legatura cu vechii regi dela Bicina, pe lacul Vag, ei ajung a se iraniza si astfel de la viala de mici triburi inlupta ajung la conceptia monarhiei, pentru scurtä vreme, un loc inistorie". Pentru James Darmesteter, ei sint, desi copii ai aceleiasi familii" cupersii, deosebiti, nu numai ca religie, cu toatd primirea mazdeismului, si culturd,dar si ca limba.

intr-o pärere mai veche, si mezii ar fi niste semiti indo-germanizar, in fondde aceeasi rasd cu Elamul ", dar atitudinea lor istoricel apartine noului curent aric.

Daca In aceastd aparitie a celor care vor fi noii stapinitori ai lumii", insu-sindu-si in acelasi timp i teritorii si traditie, bande räzboinice, cum sint enigmaticiicimerieni si SCitii, trec peste toate granitele, ca unii care nu s-au asezat de fapt

pentru ca mezii sd apard pe scena istorica" se cere spargerea porjii de cdtredinsii prin distrugerea pre-armenicului stat Urarth si supunerea de Asiria a regiuniilacului Van, si aceasta a fost opera celui de al doilea Sargon. A doua poartd carese sparge e a Elamului, prin cucerirea Susei-Susan de Asurbanipal.

Madaii, mezii, apar abia pe la 830, intr-o inscriptie a lui Asurbanipal, ca dus-mani noi ai Asiriei.

De altfel tot ce se stie despre istoria mezilor e tirziu, din vremea lui Dariu,mai ales prin Herodot 17. Despre ce a fost in Madai" al asirienilor, inainte de apa-

16 C. P. Tiele, Babylonisch-assyrische Geschichte, Gotha, 1886, II, pp. 407, 607.16 C Bezold, in Pflugk-Harttung, Weltgeschichte, Ill, p. 36.

Dupd F. Hommel (Geschichte Babyloniens und Assyriens, p. 7, nota 1), care aduce si marturiaIi Tomaschek, mezii ar reprezenta ca limbd continuarea Elamului.

" 5-au pierdut lucrärile vechi grecesti ale lui Charon din Lampsac, lui Dionisiu din Milet,lui Ktesias si a anonimului intrebuintat de Timagene, poate si de lustinus ; Justin V. Prasek, Medienund das Haus des Kyaxares, Berlin, 1890 : acelasi, Geschichte der Meder und Perser bis zur makedoni-scher Eroberung (in Handbacher der alten Geschichte), Gotha, 1906 (pp. 50 si urm., 80 si urm., 103si urm., 124 si urm., 138 si nota 2).

De la mezi nu s-a gásit nimic documentar : Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, p. 342. 297

0

0

0

Istoriologia umana

ritia regalitatii lor'8, fireste de imprumut, nu se stiu decit lucruri conjecturale. Cer-cetdrile critice n-au adus altceva decit asigurarea cA Astyages al istoricului grec, cu&dui la Asty, cetate, de fapt arianul Astuvega, e, de fapt, nu un nume de om, ciunul de dinastie. Istoric ar rdminea, ca nume individual, numai al primului rege, Cia-xare, Kyaxares al lui Herodot, tatdl lui Astyages.

Sefii mari din vremea lui Asarhaddon au nume ariene, ca Schitrafrana, Vi-frana, Zanasana ". Apoi Aspabara, Arbaku etc.".

Mezii apar cu cdciula cilindricd striata pe care o intilnim si la alti orientali Ina-intea lor ; ei au o haind cu o prelungire, ca la egipteni si, ca tracii, obiceiul con-tinuindu-se pind la noi, itari strinsi pe picior, pe cind persii, cu aceiasi barn,aceleasi plete, au o caciula de altd forma, ca o mitrA episcopald, si, ca sarmatii, peIInga o simpld haind alba, incinsd si coboritd pind la fluiere, bernevicii largi carese intimpind azi la ungurii din stepd. Purtind si unii si altii land, singuriinfatisati lInga dinsii, au si caracteristicul larg scut rotund, -asirian, cu buricul bdtutin patru cuie si cloud* deschizdturi la margine, prin care sd treacd mina 21.

18 Disculie asupra exister4ei sau neexistervtei lui Phraortes, Fravartis, credinciosul inlege", urmavl lui Deiokes, in Maspero. Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, III, p. 455,nota 1.

JUsti, AlIgemeine Weltgeschichte, I, p. 326.Ibidem, p. 334.Scena din Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient classique, III, p. 466. Acelgi

298 acoperarnint al capului i la pag. 467. Mezii lupta de obicei calari.

0

0

persii,

"20

n

14-

*tit

,4-, C.:,..,-../L ,a2 -91-z,4-/r,

... P, ......4 6....;,, &I. ....,,,,,,.

eq.. r' 4. (174,00,..::..04:-..7.,,,,,. ...,P C ..... 444.......... *

__,....- 4..r......° arte..--7" r- 1g.----- ., /...i.

7 ..0 ur.eiltow,gt--- fr,...

e-

,L 1_,..

1.. ,,,,,J.,...,...,

,......".?IA

t 1

-

a. a- 2.'":..e... 7.., v..

"--tc--,,, - .... Q40.0,4- C:IA'r ,

1741-v.: 1 -..,-4.,-X2"."'d iv...L.......... ........,,

Q.-- . : . t.t. , 0-- ...:. ,a.......,.

0---1-"3.. ...-:-. e,....

h :2

i2.4-11.7

Fig. 16. Fragment despre mezi, din cap. Popoarele arice.

299

0-1/ao-2,,--' caps-

.

As,

4d1"J. "N" e.:

a.;0

.

o7-41.1

c.44-saft 4 1-6-'"--5^-= "(4...

D a,ss204^110 , "-;

0.622i

4

..

0"-^""8C.

114

-1.-

61,./;a

.

-

J,

/LOP. 4.;1,( ,e-). -

e " 1-

,6-z-a.Z. 4=1 tsi,

Per§ii

1. Caracterul regalitãlii

Persia, intrucit o consideram ca o lard siLnu ca punctul de plecare si ele-mentul de razim al unui imperiu universal, de acelasi caracter cu cele care l-au pre-cedat, e o fundatie a lui Cir si o mostenire pentru urmasii sài. Cultul regal IntreceInsäi acea religie, luata de la mezi, a lui Zoroastru, Avesta, care, de altfel, n-afost publicate decit supt Sasanizi, de Sapor al II-lea. S-a spus : cultul regelui e sin-gurul principiu al statului, principiu de viatd si principiu de moarte" 22.

Vechea religie, Inainte de InvIratura primita de la mezi, era pastorald si cu-prindea, ca la indieni, adorarea animalelor sfinte, ca vacile. De fapt e o singurareligie cu acea ramurd a comunitalii primitive care s-a asezat In India. S-a aratatca Ahura pers si Acura indian, Yima la unii si Yama la ceilalti, oricit Ii s-ar fischimbat atributiile, sint aceiasi zei 23,

Supt influenta mezilor si ei expuneau mortii intr-un turn unde pasarile cerului,corbii, le distrugeau, ca la parsisii de astki, fiinta materiald24.

Caracterul primilor regi persi se vede si din infatisarea lui Cir, in vesmintulbabilonian si cu o enormä coroand de vechi faraon 25.

22 James Darmesteter, Coup d'ceil sur l'histoire de la Perse, Paris, 1885, P. 19. V. acelasi, TheVendjdad translated, 1892-1893. Cf. M. Dieulafoy, L'art antique de la Perse, Paris, 1884.

23 Ed. Lehmann, in P. D. Chantepie de la Saussaye, Lehrbuch der Religionsgeschichte, I, Tubingen,1905, pp. 171, 181-182.

24 V. L. Ménant, Les Parsis, Histoire des communautés zoroastriennes de l'Inde, -Paris, 1898.24 Versiunile privitoare la moartea lui Cir, Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient

classique, III, p. 651-2. Chipul lui, ibidem, p. 652. Mormintul, presupus un adevdrat ;i nobiltemplu grec ibidem, p. 653.

Chipul lui Dariu, ibidem, p. 673. $i in scenele de la paginile 677, 681. A se adaugi groso-lana zgiriere de soldat pe o stela* de pe lstm, ibidem, p. 711. V. ;i- p. 712, nota 1. Dar profilullui, ;i aiurea nobil supt influenla Apusului, e pur elenic in moneda lui, ibidem, p. 691. Frumoasascend a garzii lui, in colori (galben, verde, albastru), arcasi in haine scumpe, la pagina 692. 0influenla greacd se vede ;i in moneda lui Xerxe, ibidem, p. 715. Tipu I vechi reapare pe a I ui Aiaxerxe,ibidem, p. 729 (cf. a lui Dariu al III-Iea, p. 804). V. ;i a lui Dariu al II-lea, ibidem, p. 747. Altele,ibidem, p. 749. Ba, la Artaxerxe al II-lea reapare lupta sumeriand cu fiara hidoasd, ibidem, p. 757.V. ;i ibidem, p. 759. Amintirea orientald e vie ;i in moneda lui Evagoras, dar in alt stil, ibidem,p. 764. In schimb sint pur elenice monedele de satrapi cu insCnipii arameene, ibidem, p. 777.

300 Pentru arta sub-elenicd liciand, ibidem, pp. 778-779.

Persiii

0S-a deschis si ipoteza ca marele Cir, Kyros, Curus, n-ar fi fost un arian, ci un

elamit 26.

0Intru nimic cleat in afirmarea ca Sint oameni persani" (poate in sensul de no-

bili) nu se deosebesc regii persi de trecut. Pentru regiunea Susei, Dariu face o editiesumeriana a proclamatiei victoriilor sale.

0Cind Dariu spune, intr-o inscriptie a sa, ca e persan, fiu de persan, arian,

fiu de arian", ambeld expresii n-au un caracter national trufas, ci un altul, religios,si poate social, pe care noi nu mai sintem in stare a-I intelege.

0Lunga insirare a tuturor inaintasilor in inscriptia de la Behistun 27 a lui

Dariu arata si ea un alt spirit decit al trecutului asirian.

2. Caracterul imperiului

De fapt nu exista un imperiu persan de un caracter propriu. Maspero a ob-servat cu dreptate cd orice cucerit al Asiriei devenea, de la a doua genera-tie, unasirian", cum atitia evrei, pina au fost rechemati prin religie la sentimentul de eiinsii, au fost, ca si ceilaFti, in cursul unei lungi captivitati. Asa asirienii, de bastinasau de transformare, au putut deveni persi, Ahuramazda, de fapt un zeu vechi,si poate nu chiar asa de national, avind acelasi caracter ca Asur la asirieni : maimult pentru rege, dinastie si opera infaptuita de ei decit pentru popor", lasat maipretutindeni cu zeii locali de arhaica origine. Daca n-ar fi fost asa, monarhii careinvoca pe stapinul cerului si-i aduc sacrificiul continuu n-ar fi ingaduit in manifes-tatiile de arta pe cei mai bizari si cei mai uriti din reprezentantii unei religiicare n-a disparut, putindu-se refugia la nevoie, in domeniile, respectate si cercetate,ale magiei.

3. Religia

La o anumita epoca definitia lui Ormuzd e aceasta : acel care a fost, acelcare este, care va fi totdeauna, spiritul spiritelor, a toate stiutor, atotputernic,binefacator in toate, milostiv, ocrotitor".

0De la ace8tà religid a lui Orrmuzd singur, zeul cel bun, Ahriman, rivalul sau,

aparind mai tirziu numai, s-a trecut apoi la acel zoroastrism a carui deplina codifi-26 J .. V. Pragek, Geschichte der Meder und Perser, bis zur makedoms:her Eroberung, P. 199

si urm.Pentru o pretinsa origine elamita din Ilamtu, Ansan, a lui Cir, al carui nume ar insemna,

in limba de acolo, pastor", F. Hommel, Geschichte Babyloniens und Assyriens, P. 273, nota 1.27 Inscriptia de la Behistun si in Hommel, Geschichte Bobylontens und Assyriens, p. 791 si urm. 301

302

114.

41 17 !

Ar6... L 4......--p

,.... /....-- , 7,....,-, .....e /......___ , ,z-z,.....,.......

,,,,,,, 4:210.0.".4....."'"01-2' ity .3:- ... .... -._=9..' 4.:".."-gg "A., 44.

<1...."---:

£4._,.. ,,.,..I,

--027.:"---7,..--,--./.

0

0./21:-.-- -.:-. ).- /...--, 42.1P ,.,- se., 1.--).; ...I.-A -, ,..

---;(.::: ,-; 1.4.--;"9... a .."...ite-,-

"( - 0.4 cr :. -.44( .C....,-iv., --, . ....,...1 . S,...4....

at - (%'''' "t- If41--$"*. D a 3 S , 1......'gr.

1.--.-- 1 9 40.---,6°' c.,,* ...- 4-.....":--A Q.,.....:'

421.. Q....A. ..... ....g.

...7.,La,:-.6,, , ,

1(1/7, 31a4yr.

La..., al...... ,ambit-- .., - -...,

Id"e'Z' --"' P.1":".--, ay. 1.-..... k.,...---t--

lZ"----Zi2--- /4,.:. i;,.........,-...4.

,...,-"%-.L

,..-

)t",.., 7 -1-4.-C.t.P.,:,S::::.; 7"(1- ...-,' ,a0-.:,,: 14 .....e ...en.....c,,

4/0. ."'l--..,, C.La Ire' liSS. " 5,.,e,¶.

d... c:a Ny"' ,13. "...-,..4., e'r

2,... 3,-......--;:t.....2,....--- ,, ,./2_,..._ .,.2,-..-: j,,,, ....--4...... ,/,.....-.

,A.....Ar;:-...-..,,, --siv .- .,- 4- , i)a-...24.--., lk,"-...

V..... (20 7.,-9- 11..-..,'`.9--°"--.gQ-", t ''.--- .... - - ,,../-

/1...0........( 22,, i,..-.15 Q.,..._,. ....., ,"

Z.S-1 2 3_4,, itz, ....,, , ... - ,

t4s.CA-4,-......-.

-.77) t2,....,----;:- 1.. ,1

.6.47.... ',Lit., ...,.... -D,.....c.....,1_3-`, ,2,,,f,-,....,er......,.asL .-....4.)-,..4-

faat ...----;,..,,-,a..., 1 .6- 'b- .,....--_,. ,

Fig. 17. Fragment despre persi, din cap. Popoarele arice.

f(-

1.-.2... .......,t- .--er.,..-

- ,

.......c.i 324, Z.:,,

_

9.4 I

erv4Z;

;.-he4

""-- 5'orA---riz ck-12 'r- (2"

Q,.....Ufr.or-i."--

ok.i 4.,..i.4§,

1 --..e ,..... c......,U---t.: 4,.......=-...---,

I.Ye- .3-$01-..,.3-3:1 "...sr-

, dur-&-"'," .....11-0.'""

;4...0. '4

e ;#4-

C.SPC'fr.f.C.°1 A A -

L<.1.

Id

es-:

aiig- eo lab

lifell

Iv2......-.4.- a.e.r.-

43...,..

,

,Q.,--A,"-rj...

p,"_,.....- ....: z.....:..

5,,,,,(1.-- , ,

a....-'cit

, 9--.AZ, ,_,.....

ue-fr,Zt---I.; Z-, a - . --,-+12-: sa- ... 7,..:

at.--.4>v,

.-t..6.,

,. ..........--.1...:;46,, ,,,:,....

..,,,_

,

_ :::,

1-04,6- d,to.

e. ---_-...0. 4-0.--- Fa ,- ..

---- ---

4..41 4 1

7; '6-'' . &.. 4frt

1. ''''-'22.--

care s-a facut supt Sasanizi 28, dar totul, de la cea mai departatd legendd pind laeditia " Avestei supt Sapor al II-lea, se tine asa de strins Impreund Mat o deslipire,pe perioade cit de largi, apare ca

Zoroastru in povestea cartilor sfinte a jertfelor (imnuri, Yasna, a poruncilor,Vendidad) contra dracilor a litaniilor 29 apare ca venind din provincia Atropaten,dintr-un neam, Spitama, bogat 7n cdmile", bogat in cai". ,E primit cu cinste lacurtea unui rege Vistaspe, care, purtind acelasi nume ca ttäl lui Dariu, ar faceparte din acelasi neam. El trece prin perioade care se vor repeta in istoria evan-gelica a lui Isus : incercdri, lupte cu dernonii. $i el vine, ca si Mesia, nu ca sastrice legea veche", ci ca sã o purifice. In povestirile ce s-au format despre soartaultima a lumii, fiul lui Zoroastru va apdrea, dupd milenara lupta a acelor cloud*principii, pentru mintuirea finalà, dar, fata de teribilul lui adversar, nu o vaputea cistiga card minunea fetei care se va sada in lacul Kosana, va purcede greaprin spiritul lui Zarathustra si va naste pe Mintuitorul, pentru-ca apoi Zara-thustra insusi sà prezideze la refacerea unei lumi purificate si definitiv impdcate

Zeul suprem, Ahuramazda, apare cu totul uman, ca un rege, dar cu largiaripi cuprinzind zarile31. Altfel cerescul acesta apare ca un rege calare, cind are detransmis coroana regelui realitatilor 32. Incolo se adund toate rdmasitele dilturiloranimalice ale Mesopotamiei. Nu lipseste ideea arhaicd a luptei cu duhurile rele incor-porate in animale grozave33

Dar un element aric, arktind aparitia abstractiei stdpInitoare, se vede in geniica bunul gind", evlavia supusa", etc.34.

Se pdstreaza din mostenirea asiriana groaza fata de cadavru, care se aruncd fia-relor ori se pune in pdmint numai intr-un invelis de ceard, pentru a nu-I spurca.Dar sufletul îi are, ca in Egipt, judecdtile si este, pe lingd iad, un rain.

28 C. Casartelli, In La philosophie religieuse du mazdéisme sous les Sassanides, Paris, 1884,se exprima asa ; La religion avestique n'est pas identique a celle des rois achéménides, bien quedans l'une et dans l'autre le dieu supreme s'appelat Mramazda. Ce ne fut qu'avec ArdashirPapekan (226 apres J. Chr.) que la religion avestique ou zoroastrienne monta sur le trône dePerse" (Introducere). El citeaza pe de Harlez, Introduction a l'histoire de l'Avesta, Paris, 1881, IMO'E, W. West, Pahlavi text, The sacred books of the East, Oxford, 1880 : F. Spiegel, VergleichendeGrammatik der alten éranischen Sprachen, Lipsca, 1882. Din mai vechea literatura, C. de Harlez,Origines du Zoroastrisme, Paris, 1879 : acelasi, Manuel du pehlevi, Louvain, 1880 : Windischmann,Zoroostrische Studien, Berlin, 1863 : F. Spiegel, Ober das Voterland und dos Zeitolter des Avesta, inZeitschrift der deutschen morgenlandischen Gesellshaft", 1e81 (stiri din Herodot si Eshil).

29 Lehmann, loc. cit., p. 175.39 Ibidem, -pp. 169-172, 223-5. V. si Casartelli, La philosophie religeuse du mazdéisme.81 Q reprezentare la Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient, Ill, p. 577. Asupra

intregii conceptii, J. Darmesteter, Le Zend-Avesta (3 vol., Paris, 1892-93, Annales du Musée Gui-met"). Pentru nume, Maspero, op. cit., Ill, p. 578, noteie 4, 5.

32 Ibidem, p. 579.Ibidem, p. 587.

84 Spiegel, Eranische Alterthumskunde (3 vol., 1876) : Justi, Handbuch der Zendsprache. Ei aparin monede tirzii, Maspero, op. cit., Ill, pp. 580-5h2.

" Ibidem, pp. 589-590.

Persii

303

irnposibila.

Istoriologia umana

Lucrul de cdpetenie este Insd altul, care singur face legatura cu cerul, de sialtare se ridicaserd si in strdvechea Haldeie 36.

E limpede cã s-a dat o luptd intre magi reprezentind tendinta mazdeismuluide a uzurpa statul si tendintele laicizante ale lui Dariu. Ea a continuat si supt Carn-bise, care a trebuit sd fie apdrat de stiinla modernd contra istoriei create de aceeasircastd preoleasca Impotriva lui37.

4. Arta

Rind la capat rdmine la persi ceva din traditia monstruoasd a sumerienilor, cuunele elemente de exagerare In plus, ca acele capete bovine, servind de capitele inpalatul de la Susa 38 : ele par sa anume arta indiand.

Noua Persie va pdstra sistemul saparii scenelor In stincd, dar Sapor biruitorasupra lui Valerian e in stil pur roman, cu o coroand pe care, prin regii barbari,o vor mosteni monarhii viitori".

oAsa numitul vas al lui Dariu"", din secolul al III-Iea, dã indreptindu-se, de sigur,

dupd scene mai vechi, pe persane Infdsurate in haine orientale cu minecile de unalt desemn, linear, cu pantalonii strinsi pe fluier, dar pe spate cu o mantie flutu-rind care le infdsurd capul, de-asupra caruia e o scufie ascuiitd, ca a barbatilor Inmozaicul bdtdliei de la Issus, pdrul fiind revärsat pe spate.

Oamenii calului" sint asa de strins legati de nobilul" animal incit acva, numelelui la persi, intrA In alcdtuirea mai multor nume personale si pretuirea calului, careel Insusi are o apelatie, un nom de guerre, e asa de mare, Incit trece si la egipteni.

Se imita de la stdpinii de ieri si marile Vindtori 41

Citeva tipuri in Maspero, op. cit., III, pp. 591-593. V. i Hovelacque, L'Avesta, Zoroastreet le Mazdéisme, 1880.

" V. Prgek, Geschichte der Meder und Perser, I. P. 273.$i la Maspero, op. cit., Ill, p. 738. Astfel i in lupta de fiare, pur asiriana, de la pagina 741.

33 0. Jager, Weitgeschichte, I, BielefeldLipsca, 1887, P. 515.40 5i la Jager, op. cit., la pagina 118.41 Maspero, op. cit., Ill, p. 597 (o scena). Ba chiar dinele devine un animal sacru. Legenda

vinatorului intemeietor de stat va trece veacurile pina la aceea a intemeierii Moldovei, cu pcai,eaua304 Molda".

33

Sc it ii

Odata, cum s-a mai spus, se vedea in sciti numai mongoli, crezind cd se re-cunoaste chiar tipul mongolic" la popoarele sau dinastiile influentate de dinsii.Ca masa era mongolica nu e indoiala numele, arice pentru sefi, sint mongolicepentru acesti auxiliari i slujitori ai razboaielor scitice.

0 data acest lucru fixat, se poate vedea de unde vine aceasta alcatuire, pe micibande, a unei natii noi. Nu cred Ca s-ar gresi väzind in acei mongoli" din rangulde jos aceiasi hiong-nu care, ca barbari ai Vestulup", tulburasera China inainte caaceasta sa' ajunga la formele de tetrarhie, apoi triarhie, care-i pregatesc o unitaternai mult sau mai putin stricta. Cei care nu mai au ocupatia remuneratoare a vechilorraiduri se supun micului grup de'aventurieri de o rasa mai nobila, care-i fac sãzareasca alte lumi de prada.

S-ar explica astfel la dinsii rituri de inmormintare care nu sint semitice, cum,nefiind arderea mortilor, nu s-a primit influenta caracteristica iraniana. La chinezi,de la care vor fi putut imprumuta si orientari politice, se coboara in mormintul de-a-supra cdruia se clddeste apoi movila, femei, tovardsi de lupta, slugi pentru cea-lalta lume ; la sciti se adauga doar cal ul, credincios ajutator in lupta.

S-ar mai intelege prin acest impru mut dintr-o lume de patricieni si de plebestrict osebiti, de ce onorurile acestui fel de funeralii sint rezervate numai claseide sus.

E sigur ckerau i elemente straine, nu numai in dasa de jos, turaniana, ascitilor, ci si intre capetenii, dar numele de regi, redate dupâ norme asiriene deinscriptii, nu pot servi pentru a stabili originea neariand a unora dintre regi42.

Primii sefi sciti, de la sfirsitul secolului al MI-lea, poarta nume pe care greciile scriu : Protothyes Partatua , Madyes43.

Vasul din Nicopole", gasit in Rusia, prezinta pe acesti sciti IInga caii lor decare ant nedespartiti 44.

42 Cf. Maspero, Histoire ancienne des peuples de l'Orient, III, p. 353 si nota 4. Pentru numeleiui Partatua in inscripii, identificat de Winckldr cu Protothyes din Herodot, v. ibidern, p. 354,nota 4.

42 - Pentru scii, $i Tomaschek, in Pauly-Wissowa, Real Encycl., 12, col. 764 $i urm., in Si-tzungsberichte" ale Academiei din Viena, CXVII : Wertberg, in Klio", V.

44 Pentru arta scitd, 0. Waldhauer, Skytische runst, in revista Pantheon" pe 1932, p. 29 ;M. Rostovlev, in Seminarium Kondakovianum", VI. p. 161 i urm. Pentru arta gäsita linga riulOxus, 0. M. Dalton, The treasure of the Oxus, 1926.

21 - C. 510

305

:

0

0

0

.,,,.,

-1.14:',-i-,.iT

,, ,li

ttlii

ijki 11

t

tt'ti4t.;C

i.ls"(0

;1/7jC

lkt

)Q1,1'

k

t;i1IW

ski 10

'1,A1

ti

-

kt

,,(14a

litA

Ad

India

Peste pieile negre", rämasi fail lege, fart zei", se produce prima pätrundere,prin nord-vest", a arienilor", sau, pentru a fi mai exaqi si mai precisi, a iranie-nilor, deocamdatd pästori. Cind ei apar din nou, sint in stare de a crea cartile destiintd", adeca de intelegere, de interpretare, care sint Vedele (Wissen), redactatemult inainte de secolul al IV-lea, cind se produce atingerea cu cultura greacd, de faptsimtitor inainte de Alexandru cel Mare, in regiunea lndului, la cele cinci riuri"ale Pengiabului. Se descopär si triburile invaziei : Bharalas, Curus (v. numele luiCir : Curus), Pancalas. Agni, Varuna, zeii focului si altor elemente, adorati de multin strAvechiul Iran si pina in regiunea Caucazului, linga lacul Van, isi intind puterea,paziti de preotii brahmani", care, inspirindu-se din Haldeia, cu care erau deciarhaice legaturi, creiazd o treime de imitatie, din zei indianizati, probabil de vecheorigine indigend : Brahma, Visnu, $iva, creatorul fiind, in afard de ei, Prajapati.Indra nu e cleat grecul &p, omul". E taurul puternic, e uriasul balaur, trecindin car, ca zeul hittitilor, de aceeasi origine aria devenit apoi Jupiter Dolichenusal romanilor, cu mäciuca tunetului si firele luminoase ale trasnetului. El e tatalmarelui suriya, conceput ca un ochi, o pasdre, pdrintele aurorei, dusmanul negrilordemoni pe care pariasii supusi ii vor pastra in obscura lor religie panteistä, in-duismul"". 0 arta maret-monstruoasa, la originile cdreia ar putea fi, ca proportii,singurele influente egiptene, dar care, nepotrività cu spiritul aric" din limbä, parea fi suferit influente din tara vräjilor sumeriene, se va forma pentru a celebraacest nou Olimp. De la haldeeni ar putea sd vie si ideea duhurilor rele, a dracilor"pe care-i poate birui numai ofranda repetata a sacrificiului pe altar, pe cind putereaatribuitd numerelor, ritmelor, silabelor aratá macar un paralelism cu dezvoltareacivilizaliei chineze47. Cintecul e ritmul Insu0 al lumii48.

Se ajunge la abstractii ca acelea in jurul substantei" si unitatii" spre caretindem, Brahma fiind, in trinitate, adevärul cuvintului", dar si dreptur", sitotodatd el, fiu intii-näscut al creatorului care nu e adorat : cel mic si cel mare, gra-untele si infinitul, cel de ieri si totul, cum e, in ciuda grupului tripartit din care

45 - Pentru venirea indienilor ari din vest, R. Heine-Geldern, Die Wanderung der Arier nachIndien in archoologischer Betrachtung, Forschungen und Fortschritte", 1937, nr. 26/27, p. 307 si urm.

46 Ed. Lehmann, In Chantepie de la Saussaye, Lehrbuch der Religionsgeschichte, p. 21 si urm.V. si Monier-Williams, Modern Hinduism, 1887, p. 124.

47 V. explicatiile mistice la H. Oldenberg, Le Bouddho, sa vie, sa doctrine, so communauté,trad. A. Foucher, prefalä de Sylvain Levi, Paris, 1921, p. 20. Le sacrifice est l'image de l'Annéeou, en bref : le sacrifice est l'Année ; les officiants sont les Saisons" (cf. si cele spuse la Zaborowski,Comment est résolue Io question d'origine des peuples aryens de l'Asie, p. 884, despre rosturile iernii),,les offrandes, les Mois".

48 Ibidem, pp. 25-26.49 Ibidem, pp. 25, 26-7. 307

Istoriologia umanä

face parte, unicul5°. El e infinita unitate : inaintea lui orice aspiratie omeneascd tace,in el orice coloare se stinge, orice sunet se pierde" 51 UpanOdele invata cA soartaomului e ca griul, care se coace, cade si creste din nou" 52 Tot ce e particular e za-darnic fatd de infinitul, nirvana, cu care trebuie sd se caute confundarea. Asa, pesteiluzia nemuririi, se restabileste unitatea.

0 data ce suflul de viata, atman (v. germanul atmen) s-a produs, din el vinetoatd viata spirituala : Rig-Veda, lajur-Veda, Sama-Veda, etc., povestea si legenda,stiinta si doctrina stint& starrtele, preceptele, glosele si comentariile lor" 53.

De unde insa germenul acestei conceptii, care, in sublimitatea ei, a ucis pemilenii ènergia unei rase, de o mare frumusetd, de o spornicie imensd si de o inte-ligenta capabild de a intelege totul si de o nevoie a frumusetii artistice, nu numaiin orice Monument, dar in orice cuvint si in orice gest ? Indigenii se ridicau abiala nivelul umanitatii, raminind pind astazi tot pe aceastd treapta quasi-antropoida,grecii au venit, in cele cloud rinduri, tirziu, influentele haldeene sint putine si mar-ginite, teologia preotilor din Babilon necutezind a se ridica la aceste inaltimi, iarIranul, asezat totdeauna in dualismul comod al celor cloud puteri, bund si rea,alba si neagrA, isi interzice o speculatie dincolo de Avesta, evanghelia imutabild amazdeismului. Numai legaturile cu China, putind merge chiar pind la simbiozacare e intrupata astazi in asa-numita Indochina', ar fi in stare sA dea o explicatie.In liniile generale intr-acolo a fost ambitia si in aceasta multamirea marelui poporchinez, care si el isi interzice pe veacuri si pe miile de ani tot ce e miscare in istoriaumand, care' nu intereseaza54.

5° lbidem, p. 27 si urm." Ibidem, p. 50. V. Teohari Antonescu, Lumi uitate.52 Oldenberg, op. cit., p. 52.53 ibidem, p. 33." V. si P. Reynaud, Matdriaux pour servir d l'histoire de la philosophie de l'lnde, 2 vol., Paris,

308 1876-78 ; V. A. E. Gough, The philosophy of the Upanishads, Londra, 1882.

VII BAZINUL EGEEAN

De o lume egeeand nu se poate vorbi. Civilizatia"1ei a fost creata pe baza unordescoperiri arheologice Intimplätoare, in multe din insulele mici nefacindu-se nicio sapatura.

De fapt, trebuie sA ne gindim frith la faptul ca in epoca paleolitica aici a fostun continent ale carui virfuri ridicate de-asupra märii sint insulele. Pe urrna, cloudinfluente si-au disputat aceste ramasite ale unui uscat dispärut in cea mai mare parte.

Una, cea mai veche, vine de pe continentul trac european, pe care acestuscat II lega odinioara de cel asiatic din Anatolia. De aici caracterul idolilor si deaici acel nume de Samotracia, care, adaugind la numirea tracilor pe aceea a unei in-sule, arata caracterul tracic si al acesteia, unde, de altfel, nu s-au facut cercetari.

Alta influenta, care vine numai din timpul &id marea s-a asternut de-asupraadincurilor, nu poate fi decit cretana.

A trebuit cresterea Atenei pentru ca peste stravechi sanctuare, ca al barinuluizeu identificat cu Apo Ion si, de fapt, au fost atitia Apoloni! , Delos sa ajunga,de altfel ca si dorianul" Delphi, un loc de pelerinaj si un depozit de comori sacre.

Cetatile grece din Asia, ca si cele din Europa, care nu derivä din ele nici olegatura de metropola si colonie nu exist& de ex. pentru Atena, Intre dinsele, nu fac parte nici ele din produsele puterii de creatiune elenice. Artemisdin Efes, zeita cu mai multe rinduri de sinuri, nu e, cum o arata Si caracterulacesta monstruos, cleat lstar babiloniana, careia i se faceau sacrificii si In vecinaOrtygia. Fiecare-si are zeul sau zeita si a fost, la Inceput, in acropolea ei ea

Insäsi un altar spre cerul divin o ofranda catre acele divinitati creatoare si ocro-titoare, a caror statuie, In cella templului foarte multei vreme unic, era centrul sirostul fundatiunii politice". Prin asirieni, al caror caracter facea mai usoara in-fluenta, s-a intins aceasta conceptie de viatd-Impreuna a oamenilor supt zei, carepleaca de la Agade, Ur si Larsa. Nici unul din numele cetatilor care se 'impartdupa dialectul vorbit, in ionice si dorice, nu poarta un nume care sa apartie vocabu-larului elenic.

Se admit in Asia Mica aceste cetati ca preelenice, cum de altfel, le arata sinumele : Smirna Insasi, Efesul, al carui prim nume e Samorna, Myrina, care e si aluneia din Amazonele, de fapt preotese ale Cibelei, adorata de rasa amestecata",Kymai, Priene si Pitane 2

1 V. G. Glotz, La civilisation dgdenne. Paris, 1923.2 Sayce, in Encycl. brit., XVII, P. 157. 311

Istoriologia umanä

0Ramasite egeene, apoi vase din Naukratis egipteana s-au gasit de Th. Wiegand

la Milet, al carei nume nu e nici el elenic ; amintirea divinit4ii generatoare adisparut aici, si acelasi e cazul pentru Halicarnasul dorian". La Smirna, numele totasa de strain e impartasit cu citeva alte localit4i ; el inseamna si un cartier din Efes 3.

0Tursii pot veni din Lemnos, unde, in trecerea lor spre apus, s-au asezat trecator

etruscii, lasind si o inscriptie de cel mai mare interes pentru identificarea acestorpredecesori ai grecilor in marea insula de ling coasta Asiei Mici.

0S-a facut asemanarea, plauzibila, intre Tursena, tyrrheni si turris, ba chiar

aceea cu tyrannos, nume neelenic, de cunoscuta origine asiatica4.

G

Inscriptiile etrusce decizive, pe doua pietre, s-au aflat intre Faminos si locali-tatea Lesbos, din insula cu acelasi nume5. Ei ar fi inlocuit pe pelasgi, prin Focidasi BeoTia, asezindu-se pina la Eleusis si avind o capitala la Daulis, in Foceia5. Dinregiunile acestea eurasice, de arta geometrica, au adus ei spirala, care se vede pe vaselelor in Italia 7.

0S-a incercat a se fixa valuri de intiietate in patrunderea arilor, peoni, dardani,

bithyni 8, frigi, misi, pe la 1000 si n-a fost greu sa se arate de unde au pornit, lasindamintirea lor in tinuturile strabatute 9 unde le-au urmat grecii, care apar ca venitimai tirziu. De aici nume care se intilnesc in peninsula europeana, ca si in cea asiatic5din faTa, precum Karpathos (dar v. si Carpatii), Corint 10. S-a recunoscut in numeledin Misia un amestec de limba frigo-lidian 11.

0$i in timpuri mai noua s-a atribuit un mare rol pelasgilor traditiei, care au fost

pusi in legatura cu numele de Pelagonia (0, atunci, de ce nu si cu Pella macedo-

3 Encycl. brit., XXV, p. 281 ; si dupd B. F. Slaars, Etude- sur Smyrne, 1868.4 D. Berciu, Indoeuropenikarea Greciei, 1940, pp. 6-7.5 V. i August Fick, Vorgriechische Ortsnamen als Quelle für die Vorgeschichte Griechenlonds,

p. 102 si urm.6 Ibidem, pp. 122-123.7 A. Milchhoeffer, Die Anrcinge der Kunst in Griechenlond, p. 76. El a pus in alkurare scene

sepulcrale miceniene cu cele etrusce, ibidem, p. 231 si urm.8 August Fick, op. cit., pp. 3-4.9 V. i Pott, Die Personennamen, 1853, P. 45, pentru numele, negrece, din Grecia, in anth

i inth (si Corintul deci)." August Fick, op. cit., p. 43.

312 u Ibidem, p. 118.

Bazinul egeears

neand?) : ei care inaintaserd pind la Strymon ar fi fost rdspinsi, cu ale lor /arise,asemanate cu sarisele, läncile macedonenilor, pind si in insula Lemnos 12

0Enigmaticii cimerieni grit prezentati Inca de la inceput-ul secolului al VII-lea din

Crimeea, care le poarta numele, ca izgoniti de sciti, pentru ca prin Tracia sa-si,

afle drumul devastator in Asia".

12 Ibidem, pp. 19-22 (si Leba, Lebedos, Lebadeia).12 C. P. Tie le, Babylonisch-assyrische Geschichte, II, (in Handbticher der alten Geschichte),

pp. 359-409. 313

Crefa

Regii egipteni, dar numai de la o vreme incoace, au a face cu poporul in-sular pe care inscriptiile lor il numesc «Keftiu»si care nu pot fi cleat cretanii, dar inele nu se pomeneste nici un räzboi, in aceastd parte, nici o colonizare ; nu aparenici un nume de rege cretan.

Arheologia cretara, datind de citeva zeci de ani, din vremea cind Evans, apoiFrederico Halbherr si-au facut sdpäturile, fixeazd civilizatiei, evident influentatdde Egipt, pe o bud locald, de arta geometricd 14, de unde s-au dezvoltat admirabilelespirale ale vaselor de Kamares, o vechime intru citva exageratA15: astfel intiiaepocd ar merge de la 2800 la 1900, dar avem a face numai cu o dezvoltare a arteipreistorice, färd influente din afarä ; noutatea o formeazd originalele vase de piatrasi marmurd gdsite la Mochlos : giuvaierele gasite aldturi reprezinta ceva mai Ina-intat, apropiindu-se de natura pe care mesterii artei geometrice n-o pretuiau intoatä puterea expresivd a vietii ei. 0 a doua epocd ar merge 'Dina la 1600 : in cu-prinsul ei, pe ling mici statui dibaci lucrate, se &este aceastd comoard de fru-musetä lineard a vaselor de care a fost vorba mai sus, in care acum ornamentul,in felurite colori ireale, e liber de preocupatiile vechii linii simple si severe ; aparerozeta, steaua in grupe, frunza stilisatd16, floarea fantastica ; se adauga si vase deargint, cu aceeasi impodobire. Palate se ridicd, ale cdror urme s-au gdsit la Cnos-sos, la Festos, la Hagia Triada, la Tylissos : ele n-au nimic a face cu felul de cla-dire din Asia si din Egipt. Avem a face, in toate privintele, cu ce se poate numio arta' nouS, nationala", la acesti vechi cretani pe care monumente mai tirzii iiaratd de aceeasi rasa tu grecii, si care au putut sa progreseze independent.

Perioada a treia, intre circa 1600 si circa 1300, ar fi despartita de precedentaprintr-o mare distrugere a primelor palate, care ar fi ars intr-un rdzboi de dis-trugere. Dat fiind caracterul epocii in ce priveste celelalte civilizatii mai mari dinvecindtate, care au putut exercita o influentä, nu se poate vedea altä posibilitatedecit a unei pätrunderi egiptene, in vremea and tocmai Ramesizii incep in Egipto nou'd epoca de lupte pentru glorie.

Numai cit, intr-o regiune bogatä in marmurd, palatul, ca acela din Knossos,s-a pästrat intreg, ceea ce nu s-a intimplat cu nici unul din ale regilor egipteni :din blocuri- de piatrd ingrijit tdiatd se ridica altceva decit vechea constructie

14 Ernst Reisinger, Kretische Vasenmalerei von Kamares bis zum Palaststil, Lipsca, 1912 ; Rizzo$i Toesca, Storia dell' arte greca, I, Torino, 1911, pp. 57-58, 76. Pe linga aceasta, ca in neoliticaBalcanilor, $i idoli grosolani. Cu pruderrta se evitl, macar aici, o datare pe baze geologice.

16 A. J. Evans, Essai de classification des epoques de la civilisation minoienne, Londra, 1906. Soco-teli mai adincite in timp la Evans, Encycl. brit., VII, p. 421. Peciftile cu un rege Vat- qi unul bdtrinar trimete la asocigiile contemporane din Egipt, ibidem, p. 422.

314 16 Rizzo si Toesca, Storia dell'arte greca, I, pp. 81-82.

Bazinul egeean : Creta

rprimitiva rotunda ; se vede tot confortul" pe care-I cerea o regalitate evoluata,semenea cu aceea a imperiilor vecine si mai ales, fireste, din cauza apropierii, aEgiptului : fabulosul rege Minos aminteste pe faraonul Menes. Aceasta vasalitateartistica se constata apoi si in alte domenii. Dar, cum necontenit se gasesteaiciacel simbol al bardei duble ", pe care I-am aflat si la hittiti, trebuie sa se admitaca si de acolo a venit o inriurire pentru frumoasa sinteza de care s-a dovedit capa-bird o rasa pe care nu e de nevoie, din cauza noilor orientari, s-o credem inoita prininvazie.

De acolo, si nu din Egipt, ar putea sa vie introducerea sarpelui ca elementdivin sau atribut al divinitatilor, poate pentru totdeauna fart nume caci al-fabetul cretan n-a fost lamurit , pe care le adorau cretanii, fart insa a le ridicatemple deosebite 18, ca in Egipt. Si aici coloana, care e insa mai mult de lemn sicu un capitel abstract", joaca un rol important pentru impodobirea cladirilor"si tot supt influenta Egiptului s-a introdus si impodobirea cu stuc, cu pictura aparetilor. Asiei babilono-asiriene si hittite insa trebuie sä i se atribuie tablitele deargila coapta care cuprind o taina istorica Inca nedezlegata.

Prin Asiria va fi venit, cu ove si elemente decorative pe care le vom regasiin palatele asiriene, tot ce spiritul inventiv al cretanului a creat din teracota zugra-vita, din maiolica, si tot de acolo placerea caci nu pare a fi o necesitate reli-gioasa de a infatisa acele admirabile animale, jaguari care nu se gasesc pe aici,pisici, si mai ales maretii tauri, la inceput de sigur de un caracter totemic, care facsalturi uimitoare, cu sau fart intovarasirea gimnasticilor" umani. Am crede ca deacolo s-au luat, mai ales de la hittiti, procesiunile cu stilpari, vase, instrumente demuzica si asa de caracteristica barda dubla 21, ca si leii pazitori si legenda plecindde la Hammurabi, ca si pentru Moise a lui Minos, datatorul de legi, birocratia"fiind egipteana. Un monument legislativ a si fost gasit la Gortyna 22, dar pentru epocagreaca tirzie Aristotele 23 arata ca dregatori pe asa-numitii kosmoi.

Dar Egiptul, ajuns in deplina dezvoltare a unei arte multiforme, da in frescecaracterul desemnului, atit de naturalist, de pe sarcofagii. Coloarei fetei e tipica,uneori alba, uneori bruna. Barda dubla e in virful unor obelisce. Tableta de argilacu cloud capete de taur si un vas poarta o inscriptie in caractere care vadit yin din hie-roglifele Egiptului ".

Dar nota acestei populatii, asa de inzestrate, o cla vioiciunea si simtul de eleganta,putinta de a prinde si a reda toate nuantele , care se observa in tot ce a iesit dinmiinile lor. Nu lipsesc aspecte generale ale peisajului. Plante, locale sau straine, formeaza

17 In numele ei, lobrys, s-a propus (ibidem, p. 88) sd se vadd originea labirintulur'. Deacolo ;i numele lui Zeus Labrandeus (Evans, Encycl. brit., VII, p. 422).

18 Acela de care vorbesc Rizzo ;i Toesca, op. cit., p. 94, pare s'as apartie, ;i in prima formi,unei epoci mai nouä.

19 V. ibidem, pp. 99, 105.22 Rizzo ;i Toesca, op. cit., mai ales p. 97.21 Planä in colori la Rizzo ;i Tcesca, op. cit., p. 112.22 Halbherr ;i Fabricius, Monumenti antichi, III.22 Politica, II, 10.24 Rizzo ;i Toesca, op. cit., p. 136. 315

Istoriologia umand

cadrul unor scene in care alunecd pdsdri asemAndtoare cu acelea din frescele egipteneUn tindr aplecat culege florile. Aceasta aratd o iubire reald pentru aceastd podoabãa naturii. Pisici stau la pincld, urmdrind din desis prada pdsärii care trece : un exempluegiptean de la Beni-Hasan 25 aratd mai multä stiintd, dar nu si mai mult simt. Scenede vindtoare, cu un iepure care fuge, se adaugd. Pesti, unii zburAtori, se zbat printrescoici, larg semdnate 26. Pe cutare vas, de un stil nou, o sepie isi fringe fantasticbratele 97 .

in cutare tauromachie", bärbatul dar si femeia, apar goi, afard de acel pagnecare le cuprinde o mica parte a trupului de la mijloc in jos 98. Dar acesti cretani sintmai totdeauna imbrdcati, iar vesmintele femeilor aratd o grija deosebita a elegantei 99,o modd iubitd, cu scurteica strinsd pe trup, cu multele volane ale rochiei, fard amai vorbi de forma cautatä a pieptandturii, de fineta incdltdmintei. Sint pAldrii inalte,cu mai multe rinduri, si simple conuri 30.

Uneori figurile se insird, ca la hittiti, intr-o procesiune ritualä, din care lip-seste caracterul rigid al conventiei. Altar propriu-zis nu existd, si nicairi nu se Mid-tiseazd nici zeu sau zeitä, nici regele care sd-i tie locul pe pdmint, decit, in ce pri-veste pe acesta, in scena care-I reprezintd, cu paldria conicd pe cap, in carul de rdzboitras de grifoni, cu pasdrea sacra' zburind deasupran. Acesti oameni au o religiecare nu se imbracd in forme vdzute. Cornurile, din care s-au desfdcut cele de abun-dentd", aduc insd jertfa, aldturi de taurul, vitelul sau capra, care se injunghie. Alteori insd, ca in vestita frescd a secerAtorilor pe un vas de steatitd, e un spectacol puruman, in care se poate strecura gluma, ca atunci cind, din sirul care se desfasoard,unul alunecA, ori acela care, cu gura deschisd, cintd din lird32.

Un sentiment gingas se intinde si asupra animalelor : o vacA, o capra sdlbatecAisi alapteala odraslelem, oricit s-ar gindi cineva, ca subiect, la reprezentAri sacre.

S-a cdutat in anume vase gäsite in Grecia continentald, ca acela de aur din Vaphiosi cel de argint de la Micene, un)ucru de giuvaergiu cretan. Oricine le va observacu atentie va fi de altd Were. In adevdr, atit caracterul taurilor din primul, citsi felul savant" in care se prezintd omul care-i intovArdseste trimet la altd epoch*si la un alt izvor, asiaticm. lar in vasul de argint trupurile omenesti prinse intr-oreprezentatie de luptd inaintea unei cetaIi corespund aidoma cu cutare scend pe opiatrA din Babilonia35. Mai curind aratä aceastd origine admirabilele scene : a leuluicare-si cautd prada si a vindtorilor care urmdresc un intreg grup de lei pe lama de

25 Ibidem, p. 104.26 Si Intr-o frescd din Milo, ibidem, p. 106.27 Ibidem, p. 119. Ornamentul vegetal cu stilizäri, ibidem, pp. 120-121." Ibidem, p. 111." W. Deonna, Les toilettes modernes de Io Crete minoienne, Geneva, 1911." Rizzo i Toesca, op. cit., pp. 122-123.st Ibidem, p. 115.32 Ibidem, p. 129.33 Ibidem, p. 124." Ibidem, p. 135.

316 35 Ibidem, p. 136.


pumnal din mormintele miceniene, astazi in Muzeul atenian36. Se recunosc si florileCretei in scena de alergare, in marginea marii, a pisicilor dupa pasari, pealt pumnal 37.

Impartirea arheologiei cretane de Evans a fost declarata de Ed. Meyer, care s-aläsat inn cistigat de dinsa, ca nenorocita"38.

0Unele chestiuni se pun in legatura cu aceasta civilizatie.Care a fost inceputul politic al Cretei ? S-a format ea din reunirea mai multor

cetati, cele o suta" din Iliada, fiecare reprezentind un altar ?36 Numele chiar alezeilor sau zeitelor nu se cunosc. lar unitatea cretana, cu acel Minos, care se pare a finumele de rege, nu al unui rege, si vine probabil de la vechiul faraon, ar fi pusade acea cucerire la care trebuie sa ne &dim.

Si tot din Egipt se va fi luat, si anume pe vremea Ramesizilor luptatori, aceapornire catre razboi care le-a dat imperiul maritim, a carui existenta traia in constiintalui Aristotele. Ei devenira astfel domnii Egeii si de aceea, nu ca o dezvoltare din

preistorica a acestor insule, ci ca un lucru impus prin dominatia economica,acele obiecte de arta vadit cretana, care se intilnesc in Milo, si nu numai acolo.

Vom vedea cum numai prin cretani se poate explica intemeierea unei colonii de ex-ploatare pe coasta apuseana a Peloponesului, apoi la Micena, poate si la Volo, undes-a aflat mormintul cu cupola obisnuit in Cretavi. S-au stabilit raporturi intre minyenii

de pe la Volo i acesti, minoeni", si legenda jertfelor de copii trimese de atenieniin Creta e destul de elocventan. Sicilia insasi, cu legende despre moartea in luptaa lui Minos, cuprinde in adincul ei vase minoene 42. Marfa de arta cretana mergeasi in Siria, nu numai in Cipru, ci si la filisteni.

Cetate imparateasca"este si aceea in care a rezidat Minos cretanul, al caruiscaun de stapinire, care s-a gasit, inlocuieste altarul zeului, caruia i s-a substituitDupa acest tip s-a facut in Grecia continentala Tirintul si Micena, in care pretutindeni

36 Ibidem, pp. 138-139.37 Ibidem, p. 140. Pentru peceti si intaglii, ibidem, p. 142 $i urm. Pe unul apare grifonul

Inaripat, ibidem, p. 144, nr. 1. V. $i p. 145, nr. 2. Este In ele o intreaga lume de forme animaleimprumutate Asiei ;.1upte de tapi, lei, tauri.

36 Geschichte des Altertums, 12, p. IX. Alt! determinari cronologice pentru civiIizaia cretana$i miceniand, cu tot aceeasi nernärginita liberate, In Dietr. Fimmen, Zeit und Dauer der kreusch-mykenischen Kultur, Lipsca, 1909. Afaa de determindri ale fazelor culturii cretane, pentru decoratiegeometria. se fixeazi 1200-1090, raportindu-se la dinastia a XX-a egipteana, stilul din Dipylonfiind de pe vremea Ramesizilor. 5i pentru el epoca de fier $i stilul geometric Ii corespund, pp. 21, 31.

36 Urmele vietii de cetate s-au mai gasit la Vasiliki, la Mochlos, la Gurnia, la Psira, la Palai-Kastro, la Zakro, la Praisos. Pentru cetätile din vremea elenicd, Encycl. brit., VII, p. 426. Minotaurulpare a fi taurul regal".

Pentru toate acestea bogata bibliografie din Rizzo $i Toesca, loc. cit., p. 149 $i urm." Evans, In Encycl. brit., VII, p. 423.42 Ibidem. 317

0

civilizatiasi

0

"

- 4- I Ode .. 0 P44.-- .. 9.: St, Ar

- 2_ /........ , .....:6,-----2,4,,

,. P (t,-- L , s2----- ----:--- -,,,..-- Ex.- .e..2=6",

*..1,, ir /-.......;.:4' ..y.,-----Z--f-' ....... ...tit..-.. : 4- ...,-../. ..1.. . .., ...4. 4-

r.-- ).---1,-. ,,, 4,----,_ f,, :

7,....,....--(44:f.L:- ;:.r. .,,

_.., .....

. II 2, t.,,....-(-1,..,-..i. - ....., 7....:,-. s....._.

i- 2._ -I, -.

' 0 '1 0,,....-e__ 1---- ,-- - (Q ...rpro--;-/----

az ,...S.-.4 a . iii, * "'" ....a..u 1 ,,e..,

1.-..-",-1 ,...,, aft...... 9. 2 . ...

t-..... 6,,,,-,-, 1.-ZZ-97(2

Ci--.--4 A...2:4 . g . a - - - :,..-

,14-Z. jaaaa....---. ; f 72..1.- ..<c... .

I.. ..--- i,-, 1,-...: ..,-,....,,__

,...: 4 -..-4 ri--'4. 1. ,-.'-----VP tsso";4 -

.....--,.- aL,-.4(............

c_..4.---e .),.. ..,-- .-....... .....z. P.....:.a.

'1'-'".........

. p......vtri-,-* 2.-....

.. ..-- .- - ---4-

ii 1..--.6"-e..e-L*L 420 5,.c....1.1., ,.--.---,,,

, ...,_ .t--,,,,,A.,:,.......

,- .4-- 4 ...." . 41... to-- ye.,... ..... -,,.

<A>Cid. ......- A.- c...,...--CG.-..r.

.....". 'SA A ..:. ."..:. " 1, g..CI

4.e(ek 9 .."' ' 4:A''''',t..e.;.".to''' '.71..7 , ...frt.74.,

14-;*--:----0.---4 110 f *..f-

ec '1., ").14"z' 1 LA P't 4.-=$eils,.k..,,-,-a.ue

1 6CL.,._ ----'- -, -

P.4'...'1 f 1:"---6"(CC... ,..------cL g- .Fa, ''-C

* El.- c...---, ,P-s-ca-' -1:

fe-^z-, .. , e- ,-,4

.r .. I rf .-----

---

P" lc virce -,),..

,,,...- pg., .4, Is,...-. e, <1........0,.....3 el 1 4.4.4-11.-LP'''''". :.--- '6. . .7...-- . An,4,

14

Fig. 19. Fragment despre Creta, din cap. Bczinji egeean.

318

i," itC.. ....

C.

V

i IL 7(

. , (....-c

II:1 }....-1.-.

, ,..,..,../ 9-..._..--

p2....__

........:-.,

4.....-t- C2-;

Sjos t be , -.2-.71. .....

..-

,... er..c- "_ .r..4----z- i....-

a ....,:. ,--

LOA44,

4;;1-...-

j.,:s.T.:..- C2 ......I.Z-v-

,----4., ' C.-7- co. ..--...

.....,14.0..e..... or. ..,- a...

...4. ..,.... ...-----","" 4). *A V04. PO.. C..

.../

:-' ''''---Ar------,----

4,3 .cs

I--1

......: aA-..

#''''''.,

.,_ v

.-

^..1 L. 1-6-': 911T1.1.e' -,r.-----

.1 , 2...1,,,,

,

viX -

1,

:ti

i

4

. V. -. c...--, A t 7 -: t: e...'h :...,

*t 0 at., a.c.-6-.4-...'g

6 I 4"°- 4.

ii I ,i c..-...--;

1,

-...:

I. vdt. , ..--). t

"..7..4.1.."..

i'

j-,-

1.fr

-

14. 42,1..4;

'

.

),. ""


se vede regele si familia sa, in palate, in tezaure", in morminte, templul avindacolo un rol mai mic cleat chiar in Creta, care e modelul.

Un cu totul aft tip, cum vom vedea, e Roma, centrul de adunare, de coabi-tare a unor semintii pastoresti si agricole, deci o crealiune noud in dezvoltareaomenirii.

Nu se vorbeste de o flotd de rdzboi egipteand : nävälirile in Asia se fac prin pe-ninsula Sinai. Deci nu din Egipt a venit influenta asupra keftilor din Creta, la caretrebuie sà ne oprim indelung, influenta in domeniul arhitecturii, a artei, nu si a re-ligiei, dar a ideii regale si intre Minosul cretan si Meneptah, Menes pentru greci,din Memfis, este de sigur o legatura. Ci trebuie sd se admite cd prima rasa, energicd,expansionist& din aceastd mare insuld, tdind marea aproape in feta coastei egiptene, eaceea care, venind pentru comert in Delta, a cules elementele pe care, prelucrinsdu-le i addugindu-le, le va transmite rasei Ereceti,

Crete ñü e insd numai o lard de influenld egipteand. Asezarea el, care nu eprea departe nici de Asia apuseand, o face sd primeasca alte unde de cvilizatie careyin tocmai din Elam, prin transmisiuni asiriene pierdute. De aici acea admirabildceramic& bogata in tot felul de infasurdri, mlAdieri si capricii ale liniei, care deose-beste mai ales vasele ce s-au gdsit in satul actual Kamares, al cdrui nume ; camare"pare sd arate in constiinla decdzuVor urmasi tirzii amintirea comorilor" pierdute,

La elementele de influenld mesopotamiand in Crete ar fi sa se adauge insd silegenda ndscocitorului de zbor Daidalos si a fiului cdzut din slava, dnd razele soa-.relui i-au descleiat aripele, lcar ; ambele nume se vdd a fi strdine. In adevdr, IrLicia, o parte din prelungirea muntelui Taurus se cheamd Daidala, i un ores poaraecolo acelasi

Legatura intre civilizaia cretand si aceea care se numeste miceniand, cumvom vedea, o gdsim si la Orchomenos si aiurea, si se atribuie unor ahaieni, acaiusa",ai egiptenilor, nesiguri in ei insii si dubiosi in calitate de cuceritori in marea insuld,sceastd transmitere nu s-a facut pe cnasta de rdsdrit a peninsulei moreote, supusdinriuririlor, interioare, ale civilizaliei egeene",de caracter trac, ci prin vestul Mdriilonice. 0 descAlecare de orientali s-a produs acolo pe lärm, aducind cu dinsaidee regald foarte dezvoltatä, iubirea pentru aur, aplecarea spre artd cu 'forme vIclitde imprumut si o acropole asemandtoare cu aceea a cetAlilor-altare de pe teiturikasiatice, a cdror notiune patrunsese deci si in Creta.

Ce au fost ahaienii, al cdror nume II dã Egiptul unor auxiliari militari : acaiusa"tiu se poate stabili. Conceperea lor ca a unui popor" rdzboinic, cuceritor j c-re-ke 3$

0

0

nurne.

0deti,

o

istoriologia umand

si creator al unei perioade din istoria greaca, nu se sprijind decit pe ingenioasepotriviri intre stiri razlete, venind din izvoare tirzii. Intre ahaieni si numele lui Ahilenu se poate sa nu fie o legatura.

0Alaturi de acaiusa" la egipteni, dar mult inainte de data aparitiei lor acolo, in-

scriptiile hittite mentioneaza necontenit pe assiiva" si ai lor regi ,Intinfindu-se spreCipru 43.

S-a admis ca puterea cretana, care a lasat nume in Ciclade, s-a intins pina InChios".

0Viata de fapt a acestei populatii cretane se vede dupd inf4isarea in arta locald a

dobanului tinind mielul dupa cap", ceea ce va ajunge, in crestinism, simbolul idilic.al lui Isus ca bunul pastor".

Asa-numitii eteocretani" din ulti ma faza a civilizatiei In Creta vorbeau o limba deamestec intre cea veche si cea aria, precum s-a vadit din unele inscriptii".

43 Cavaignac, Le monde mediterranéen jusqu'au IV-e siecle avant J.-C., II, p. 108 si urm.44 August Fick, Vorgriechische Ortsnamen, pp. 57, 60. Samos ar fi un nume lelegic, ibidem,

p. 65. De Tenedos s-eu apropiat nume ca Lebedos, ibidem, p. 64.45 Milchhoeffer, Anfange der Kunst in Griechenland, p. 169.46 - Nu e mai putin adev&rat c s-au gasit pentru o epoc& mai tirzie inscripii cu litere

grecesti, dar Intr-o limb& stain& ; a eteocretanilor" (Evans in Encycl. brit., VII, pp. 422, 425).inlocuirea ingropärii prin ardere nu se poate explica far& schimbarea rasei de bazd. Ei ar fi

adus fierul, in locul bronzului, dar aceasta ar insemna o epoca foarte tirzie, asa Melt aici aceasta320 nu intereseatd. Evans semnaleaz& si ivirea -unei mode geometrice, venita evident din Grecia.

Si

Cipru

Aceeasi influenta asiatica si egipteand a trecut in Cipru. Dar aici nu e niciun adaus de originalitate. Se afla alaturi ceramica purtind linii geometrice si o altape care se infatiseaza carul de razboi al faraonilor. Si acelasi e cazul pentru vaselevechidin Rodos 47.

in vasele din Cipru se pot recunoaste originile cele mai deosebite. La cele pre-zentate in Istoria ilustratd a lui Spamer-Kaemmel", se recunoaste in urna cu ochidecoralia egipteand si tot asa in vasul cu pasarea, rozetele asiriene in cel de la mijloc,iar pentru rest arta geometrica a tracilor.

Obiectele de aur gasite la Enkomi se pot pune alaturi de cele din Creta, facindparte din aceeasi grupa de arta".

Ciprul n-a putut dezvolta o proprie pe baza imprumuturilor, care sintnumeroase, intre altele o scrisoare silabica". Regii insulei, la Kition si aiurea, sintpomeniTi pina la zece in luptele ultimilor regi ai noii Asirii.

0Dialectul ahaian traieste in Cipru, in Pamfilia si in Arcadiam.

0Lucrarea capitala pentru Cipru ramine si azi a lui Luigi Palma di Cesnola, Cyprus,

its ancient cities, tombs and temples (Londra, 1877) : ea arata, pe vase 52, intr-o artämultiformd si confuza, chipuri de lei, tauri, cai, himere, melci, pasari, ca in Asiria,dar, alaturi, stilizari de copaci, spirale, ornamente romboidale, pe care le omregasi i pe mormintul lui Midas si chiar la Micena.

47 William Burton, in Encycl. brit., V. pp. 711, 715.4s P. 263.

49 Encycl. brit., XV, p. 366.5° Ciprul lud insd din Creta alfabetul sdu (Cavaignac, Le monde méditerranéen jusqu'au

IV-e siecle avant J.-C., II, pp. 144-145).Ibidem, p. 157. Spartanii, argeenii vorbesc dorian, ca si locuitorii din Rodos, ibidem. Lesbos

e legatä de ceilalti eolieni, din Tesalia si Beotia, ibidem.52 Pentru ceramica din Cipru, J. L. Myres & M. Ohnefalsch-Richter, Catalogue of the Cyprus

Museum, Londra, 1899, si A. S. Murray, A. H. Smith & Walters, Excavations in Cyprus, Londra,1901. Pentru scrisoarea vechilor ciprioti, H. R. Hall, The oldest civilisation of Greece, p. 265.Pentru acest silabariu" al lor, W. Ridgeway, The early age of Greece, I, Cambridge, 1901, p. 277.Pentru curioase cilindre, a cdror origine nu e greu de gdsit, ibidem, p. 62.

22 C. 510

321

-

civilizaRe

.

VillGRECIA

Originile civilizatiei grece§ti

In timpurile din urrni, arheologia preistorica mai mult decit filologia, carea examinat nomenclatura geografica a Greciei, descoperind urmele, foarte puter-nice, ale altui popor" sau, mai bine, altui fel de a vorbi caci principiul lui MaxMuller cu privire la arieni ramine cä asemanarea de limba nu presupune o rasacomund a ajuns sa vorbeased de trei patrunderi straine asupra celei dintii Gre-er, dupd cum s-au gasit vase cu panglica" (Banclkeromik) sau cu snur" si, cautinda gasi nationalitatea navalitorilor, a ajuns la o teorie de strabatere a ilirilor poporputin numeros si legat de anume conditii geografice, maritime in tot acest sud,cum tot ei ar fi mers pind la Rin si ar fi creat" pe ceIi.1 Astfel s-ar fi indo-eu-ropenizat" Grecia, aducatorii noii civilizatil fiind arieni din fundul Germaniei,nu fara legatura cu ceea ce in timpul din urma s-a numit civilizatie lusaciana"(Lausitz), de tip german. Adaug cã elementul aric din limba hittitilor, care puteasa vie foarte bine pe alta cale, mai usor de admis, ar face parte, stramutindu-sedin Europa balcanied in Asia Mica, din aceasta mare miscare a popoarelor, care nuse pornesc atit de usor la drum, mai ales intr-o vreme and nu pot sa aiba niciscopuri politice, nici conduceri asigurate, care sa le impinga spre cuceriri.

De fapt a existat si in Creta, dar nu fail un puternic amestec, chiar precum-panitor, de unde aplecarile artistice ale poporului, al grecilor, ceia ce am numitodinioard rasa mijlocie", stapina prin hittiti si asociatii for din Mitanni si Urart0pina in Elamul si prima Medie, äri turanice", turcesti", o rasa anterioara greci-lor, care locuia si Cicladele si teritoriul elenic din Europa. Tipul, supt raportulantropologic, al acestei rase nu e cunoscut in Europa continentala, pe and eltranspare prin idolii utti, nu numai din neindeminarea tehnicei, din insulele Ar-hipelagului, si se vadeste larg de-a-lungul secolelor prin arta hittita.

Antropologic, grecii, cum apar si in cele mai vechi monumente si cum sepastreaza, cu tot frecventul amestec cu alte rase, si pind acum, nu apartin acestei

Pentru preistoria greacd, Hans Krahe, Die Vorgeschichte des Griechentums nach dem Zeugnisder Sprache, in revista Die Antike", XV (1939), p. 175 si urm. ; S. Fuchs, Die griechischen Fund-gruppen der fraheren Bronzezeit und ihre ausweirtige Beziehungen, 1937 ; VI. Georgiev, Die Tragerder kretischmykenischen Kultur, 1936, 1938; pentru cea macedoneand, Heurtley, Prehistoric Macedonia,1939. Asupra influentei oamenilor de la Dundre", aducind cu ei, peste arta din perioada zisäSesklo", spirala si meandrul artei geometrice, apoi ceramica cu snur", acum In urrnd, D. Berciu,Indo-europenizarea Greciei, Bucuresti, 1940 (din revista Conferenta", IV, 11, de la care si bi-bliografia de mai sus). Dupd articolul lui Fr. Matz, in Die kretisch-mykenische Kultur und ihre alteu-ropaischen Beziehungen, In Zeitschrift für Ethnologie", 1934, p. 424 si urm., se admite o patrun-dere si Ora In Creta (p. 3). Se cautd a se preciza o medio-helladicd", inainte de ceamiceniand, pe la 1800 a. Chr. (p. 6). Aheii, al cdror nume ar insemna seseni" (dupd Georgiev),ar i venit pe la 2000-1900 (p. 6)' 325

;

1

civilizatie

Istoriologia umani1,

rase mijlocii", care, si In Creta, cum se vede din scenele umane de acolo, a fostinlocuitä.

Apartineau ei deci comunitatii care, ca aricA, a ajuns a nu mai fi acceptatd,dar care se strecoard acum supt forma stiintificd", nu lard un interes politic totmai pronuntat, in timpul din urmA mai ales, indo-europeana" de vest sau indo-germanicd" din Europa? Pentru aceasta ar trebui sa fi existat aceastd comu-nitate, pe care nici o proba palpabila n-o invedereazd.

Trebuie deci sa se pdstreze afirmatia pe care o exprimam In Essai de synthèse,a unei rase tarmurene si insulare'elenA, care s-a mentinut de-a-lungul timpurilor,cei din Europa nearAtind prin nimic cA ar fi fost colonizati din Asia Mica, iar ceidin cetatile Asiei Mici, din Efes, Milet, Smirna, Halicarnas, colonizatori ei insii,nearAtInd prin nimic CA ar fi inceput prin a fi colonizati din Europa.

Limba greaca face parte, ca si toate cele cu care se aseamAnA, fiind formacea mai nobild si cea mai potrivitd pentru gindirea umand, a cdrei dezvoltare oajutd, dintr-o familie de graiuri, care s-a putut impune unor neamuri de originilecele mai deosebite chiar, dar intre care antropologia poate face distinctii. Pentruaceasta ajungea nu numai o cucerire, cum a fost aceea care a facut sa vorbeascdlatineste dar nu lArd influenta vechiului fel de a vorbi natiunile romanice deo-sebite la origine, dar pind si o influentd de simplA asezare, ca a evreilor care, inGermania, au deprins a vorbi nernteste si, in Spania, spanioleste. Inca o data' InsA,tipul rasei are o putere de hotdrire de la care nu putem scapa si el inlAturd ideeade indo-europenizare", afard numai dacd am admite o substituire fizicA pe carepind acum nimeni Ind n-a pretins-o.

Creatiunile artistice si tehnice se transmiteau odinioard cum se transmit siacuma, fara nici o deslocuire a creatorilor MOO impreuna cu tipurile lor. S-a consta-tat doar cA industria instrumentelor de cremene a dat nastere unui negot intreg,care era natural din moment ce cremenea nu se &este oriunde, asa incit si lanoi, cum o aratd nume de sate, existau cremenari" si cumpArAtori de cremene.In ce priveste ceramica, s-a uitat cA alAturi de aceastA ramurd a stiintei, Inca dinpreistorie exista o olArie, ca fabricatie, care cere nu numai anumite aplecAri si

Indemindri la olari, ci si existenta unei argile plastice si rezistente la foc si la

intrebuintare. In vechea Moldova' un document domnesc din secolul al XVI-leastabileste ca argila bund de vase se cAuta Intr-o anume localitate de linga Baia.

Entuziasmul cercetAtorilor intr-un domeniu recent de stiintd, care nu ceretotdeauna pregAtiri speciale in alte domenii si nici orientAri sigure in ele, a pututcrea, nu totdeauna cu deplinul simt al lucrurilor trecutului, o IntreagA istorievenitA din alt domeniu, dar, folosindu-se de tot ce poate da arheologia preistoria,precum si eu am incercat a face aceasta, ca si de rezultatele linguisticei si antropo-logiei, istoria insAsi poate refuza sA accepte in ultimele concluzii, de o preciziunegeografica, rasiald si cronologica in stare a nelinisti, incheieri definitive", care con-trazic normele invariabile, de o logica fard gres, prin care se conduc si azi, cums-au condus totdeauna, societAtile omenesti in formarea lor speciala si in necon-

326 tenita lor interpenetratie.

Grecia : originile civiIizaiei greceld

In curiozitgile noilor ipoteze, s-a ajuns pin& la ideea cã elenii ar fi nearieni",vorbind limba cuceritorilor lor"2. Ridgeway face ca ahaienii s& vie de la Adriatic&$i din Europa Centrald3. Ba ahaienii, al cgror drum vom vedea cum se fixeazd, dinVestul adinc, ar fi, pentru Lin cercetator german, poate numai un termen generic,un Sammelbegriff4.

0S-a incercat a se preface dorienii', cu tot ce au adus, in reprezentanti ai

rasei nordice, cdrora Ii s-ar datori in Grecia o intreaga civilizatie preistoricd, im-preuna cu ceramica, i credinta intr-o intunecatd lume htoniand a sidletelor8. Eiar fi venit anume din pdrtile apusene ale Germaniei $i din Turingia $i se cautd inornamentatia vaselor gasirea drumului spre Balcani"0.

Dorienii, in trei serii", tptxdaxec, ar fi apärut numai pe la 8007.

De altfel se recunoscuse de mult ca Vestul grec sau devenit grec e altafume. Dodona, cu oracolul iliric al pädurii sfinte (v. numele lui Bib Doda, $e-ful albanez) e prezentat& de August Fick ca rived, de altfel, a Olimpului, cu muzeletracice"8. De acolo ar fi venit, spre est, tesprotii, in Tesalia, beatii, care ins& nupar oameni de stinci $i de päduri, nici maritimi, ci, cum o spune numele lor vechi,bouari, Ielegii 10 izgonind in insule pe mai vechii locuitori, pentru ca sd fie inlocuitiapoi de strdbateri trace. Spre vestul italic lumea de popoare din est pdtrundeprin mesapi $i iapigi (cf. iapozii).

0CerCetärile numelor de localitate duc la incheierea cd influenta locuito-

rilor iniiabi asupra grecilor a fost de multe feluri in ce prive$te tehnica, in carele-au fost scolari, i chiar in ce prive$te conceptia religioasa"11.

2 H. R. Hall, The oldest civilisation of Greece, p. 105 : The Hellenes of history were verypossible a race merely non-aryan, speaking the tongue of their aryan conquerors". Se citeazAsi Sergi, Origine e diffusione della stirpe mediterranea, Roma, 1895. De alminterea el admiteaideea miceniana" ins4i vine, trecind prin diferite popoare, tocmai din Haldeia, ibidem, p. 121.Neggii In ce priveste pe hittii, ibidem, p. 123. Pentru rasa greaca v.W. Ridgeway, The earlyoge of Greece, I, p. 80 qi urm.

Ibidem.4 Milchhoeffer, Anfange der Kunst in Griechenland, p. 149.5 Dupl Fr. Matz, In Zeitschrift far Ethnologie", 1934 ; S. Fuchs, Die griechischen Fund-

gruppen der frOheren Bronzezeit und ihre ouswartige Beziehungen, 1937, ;iW. K raiker, in Die Anti ke",XV, 1939, Carl Schuchhardt, Jenseitsglauben in der europoischen Vorgeschichte, In Forschungen undFortschritte", XVI, 2, pp. 13-15.

Schuchhardt, loc. cit., p. 15. El adaugä bizara teorie a ilirilor de rasa mediteraniana",care ar fi influenIat, in concurer0 cu nordicii germani, cultura micenianã.

7 August Fick, Vorgriechische Ortsnarnen, p. 7.8 OP. cit., pp. 122-123.o Cf., pentru aceasta, A. J. B. Wace gi M. S. Thompson, Prehistoric Thessaly, Cambridge,

1912.10 A. Fick, op. cit., pp. 133 qi urm., 134, 142 ;i urm. V. ;i Prahistorische Zeitschrift",

II, pp. 334-339, pentru traci.11 August Fick, op. cit., p. 4. E vorba de numele in anth, inth, in ssos sau ttos. 327

ca

3

6

Istoriologia umani

Urme ale altui grai, in care 8, SL devin se intilnesc in inscriptiile de la Olimpia;6Xopctot, cd. CI, Cixoctu, tCLoc, ogexicov12.

$1 numele triburilor asa zise doriene", un nume care nu zice nimic, Dyma-nes, Pamfili si Hyllei, reprezinta transformäri care nu se pot readuce la tipuri pri-mitive, cu toate silinele lui Krahe13.

S-a observat ca numele clasice ale zeilor greci cuprind o sumd de divinintilocale care s-au contopit astfelm. E Inca o formä a acelei sinteze care e poporuielenic.

S-a observat cd la Homer zeii adincului apar ca

0Heroii" greci, al cäror nume general n-a fost redus la un sens primitiv, sint

zeii locali, in sensul mai ingust, a cdror situatie a scazut. Ei sint zeii de la Iara,cum o dovedesc atributele lui Herakles, zeii cdlAtoriilor pe mare, cum e, in parteTeseu. Tot asa pentru Perseu, in lupta cu Gorgonele, monstrii cari pot fi in ape,in paduri (leul din Nemeia). Trebuie tinut samä cunoastem numai la o epoc5inaintatä a literaturii elenice, cind ei serveau ca element poetic de simbolizaresau de impodobire. La alte popoare eroii, ca Ghilgamis haldeianul, imbrdcat cuo legendd de activitate supraumand, e un ideal, un model de imitat. In uneleparti eroul (pind la Romulus) a supt laptele unui animal sdlbatec, mostenind vitejia

Unii, de la Moise, aruncat pe Nil, la Hellen, stramosul hellenilor, la Romuisi Remu, läsai in padure, sint copii parasii. In ultima formä, ei sint creati de-a-dreptul pentru ca sa" explice un nume de oras sau de alt element geografic, eponi-mii, care merg pind la fabulele din Anonimul notar al regelui Bela", care ndsco-ceste astfel pe Gelu, Salau, Kean, Menumorouth. Ace Iasi lucru s-a facut ca sA seexplice numele unui lac din Tibet, a Senaarului arab,1-7 a unor america-

12 Olympia, Die Ergebnisse der von dem deutschen Reich veranstalteten Ausgrabungen, hggb.von Ernst Curtius und Friedrich Adler, Berlin, 1896 ; Die Inschriften von Olympia, bearbeitetvon Wilhelm Dittenberger und Karl Purgold, Berlin, 1896.

13 In Die Antike", XV (1939).Cavaignac, Le monde méditerranéen jusqu'au IV-e siècle avant J. C., II, p. 160-162. Pentru

zeii decazuti i inläturati, ibidem, pp. 164-165. in special pentru minoian-micenianul" Prometeu.feti micenian", pp, 165-167.

" Milchhoeffer, Die Anfange der Kunst in Griechenland, p. 151 i urm. La Hesiod zeii sintcomplect umanizati, ibidem, p. 155 i urm.

16 V. $i Ed. B. Tylor, La civilisation primitive, p. 323.328 17 lbidem, p. 457.

ca-i

localitãi

0

lulls

6 -v.: flrJC241-

1.;/4"1.-*

Qp<-4,2;47.7

"

-.,.C.A.; 1. e

1

rts.440.44.4

Cro- 0.4-

41,.. #

#faa.

co. traer,.." ""'"-

)e 44,...r

Fig. 20Fragment din cap. Originile civilizatiei grece-iti.

329

-

-C-1.-ef....,, ,......1......- -.as .......-

.ea-...,--....:- 4:. ...- fam--:-.- 2--- --;*, ,...e.._i,.....--c

1"--,___ 02. 0.;- 1..........-

.. . ._ , .-7 ',- , - *- s: -.: 4,4. , + .4.,

44; ....: ,... ........- , -. 120.............:', j.;--......,

Is. f sr- ."----- - ) -: a...-. .

-1....1. ...-: 2,. ,.--. it_ 4 ov..... g........14.0

--1 .0%s. -"4. C41.,..... , yr..- 4.

da.....b. 1"...... - -,

g_ I.... i. '4,-...-- ii- ...:....-A I. it...a ... r .. a.... t -

,.y.,-- es, ,..t.: .t-: r -: (le ..o.ftspd.A..1

a., (-a. ,-.3.,-- .. e , ,0 444101.'e

I

t'')r.2't. '. , .9 w/t.A"1.f..., ker

.....--.4 , .1 a"

Qa C2 1-4::-'' " la -1 ,,,..,

frA , Cr vf .7:-- .9"----- Pr"'1----, 7-..s. , .(2,-:---t ,---- 1

(2--"----- 1_, -.....k,-,-....... ..

--^s- .1".- ':AsA, ....-- ,

..1,-a4.

...--- -11I.,

(2.120

leope- , .0

4.0..... e '' A"---iv 117....... , CA.........

-----.."'.0...- to,-1 1 i.--1",4,1....::4'6,1 "'"---. " ...... , --- W....-.

- ,? .-.- k-'. 1 ).---'. -"-- , -) - a -... . s ,.... 0 0..., 41.

,D -t-,,.......-&--- ? .z. 4.--4.-7,,,t...--T (1-....9,-,..

,........ /

-'...." _ . ../ .....:., .. . . -

.....

,.. -1L_',.:

.......et..1..4 ari:i: .... Ur In. 0

.r,i-, ,--s,

.., tv...f. ),.. dt ,..... A...WC ;v. r""4";......41.410."*' -- to+.0 ......0 144". ..".....

4'e:1-142....0...

ii, 2 - :......4. " c."-7 2 ,,,..... - - ....

l'0,,,,,I,ot.......1. fr.: --ssty ....f (Owl' , ,...1.- A ... $1.

_---.:---"-------ml"-L _ :

L. -;'-'-',.-4 '4 Fry(' -1, Nv*St 3",...,-7;a -' 0

Istoriologia umani

ne, si chiar ale oraselor Greciei". La noi o explicatie a numelui natiei a dat incronica slavond pe intemeietorii Roman si Vlahata, inainte ca Renasterea sal fiinventat pe Flaccus, colonizatorul valahilor".

00 viata de sat a fost si la inceputul lumii grecesti, dar numai a celei penin-

sulare si continentale, nu si a Cretei, care a fost o lard de orase. Chora, cu aiei choriati", a pierdut cu vremea, in Attica, rolul de odinioard, unde cetateamörii, transplantatd, cu fata spre Arhipelag si Asia, a tras toatd viata la sine". inTara bouargor", Beatia asa o numeau atenienii, pentru care Tesalia era tamcailor, iar Epirul e, pentru grecii din insulele ionice, continentul", vechii pdstorivin la simplul tirg din Teba, cdreia i s-a adaus, card adevdrate posibilitati de apdrare,o acropole de imitatie.

Corintul, odatd Ephyra, cu un port care poartd numele strain de Kenchreai,cetate noud fald de bdtrina" Geranie vecind, n-a fost, desi intre cloud marl carechemau la viatd si la bogdtie, decit un punct de strajd pe care eposul homeric ilpune in legaturd cu Micena, deci cu cuceritorii strdini, cum, de sigur, a fost cazulsi pentru Argos, cetate al cdrei nume ceea ce este important, ardtind acelasi sensintr-o lume pre-elenicd se intilneste si in alte pall. Traditia o pune in legaturd cuOrientul asiatic20, dar golful Argolidei o leaga numai de marea Apusului. Ne-avind morminte arhaice, n-o putem socoti anterioard invaziei bogatilor ostasi careau creat Micena.

Caracterul rural primitiv II poarta Megara, al cdrei nume nu e decit acelaun pluralal vetrelor primitive, atunci cind vecina Eleusis (de la gpxol..r.m.) arinsemna un popas de pelerinaj, ca statiunile" lerusalimului. In fata Atenei, Aiginae insula caprelor", fard agricultura.

in fundul Peloponesului, cdruia i s-a creat stamosul Pelops, atunci cind,de fapt, e vorba de un nume pre-elenic, Lakedaimon a lacedemonienilor e oprefacere a altui nume asemdndtor, introducindu-se de etimologia populard greacdacest termen pentru divinitate care e daimon. Caracteristic e celdlalt nume ; Sparta,din verbul crnapco, semdn", ceea ce nu inseamnd orasul semdndturilor", cisatul risipit", reunirea, in valea ingustd a Eurotei, care seacd vara, a mai mul-tor cdtune, care, cum o aratd caracterul dublu al regilor traditionali, s-au unitin doud trupuri de mosie", pentru a intrebuirrta un termen de la noi, cetateaformatd mai tirziu provenind, astfel, dintr-un sat reunit care umbld dupd doi bd-trini", dupd aceleasi formule romdnesti in legatura cu mosia" si mosnenii".

0intre Tirint si Micena e o fundamentald deosebire, care se vede si in nume,

acela al Tirintului (Tirynthos, Turins) fiind vddit ne-elenic. In primul caz, cu saufard un adevdrat rege aci asupra acestor pietre nu pluteste nici o legencla tra-

18 ibidem, pp. 462-465.Ito Athenae e un plural, tntocmai ca Venetioe, si inseamn1 la inceput o confederatie, supt

scutul feitei eponime, de care la ?nceput a fost deosebitã Pallas.330 20 11. C. B. Caspari, in Encycl. brit., II, p. 479.

Grecia : originile civiIizaiei grecIti

e o simpld intdrire de ses, cu lungi culoare pentru turme, a cdror trecere,cu frecarea de pietre, a lasat de-a-lungul multilor ani o urmd asemenea cu ceape care picioarele ribdatoarei turme le-au Idsat pe dealurile pdstorilor. Podoabalipseste cu totul. E o ingrdmAdire brutd, de arhitecturd solidä, dar frusta. Pe cinddincolo, ndvdlitorii au adus cu dinsii ideile politice inaintate, tehnicele mai fine,cu icoane de lei asirieni trecuti prin Asia Mica.21. Dacd s-ar fi produs o sinteza cu opopulatie de agricultori färd valoare militara, buni pentru exploatare, dacd de-buseuri de o mai inaltd ar fi fost in fat& s-ar fi putut dezvolta aid,spre apus, o mare civilizatie comerciald. Ea a lipsit, si asiaticii, de origine directdsau indirectä (cretand) au trebuit sà rdmiie un mediocru stat de pradd, cam ca en-glezii in Industan sau olandezii in insulele Sondei.

Cu privire la rasa micenienilor si pre-micenienilor n-au lipsit de la Ridgewaysi Hall ipotezele, facind din ei pelasgi sau troieni, licieni.

0 intreaga straveche istorie ateniand s-a putut injgheba, si prin interpre-tarea unul pasaj din Herodot. Doud popoare in lupta si doi zei, cu un pacificator(a rnijloc. Inn oamenii lui Kekrops indigenul"22, nume neelenic, apoi ai lui Teseu(Theseus, asezdtorul", ctitorul"), strdinul, asezat intli la Mykale ionienii 23Apollon lupta cu Poseidon. Erechtheus, cu erechtheenii sal, std la mijloc24 pentrua incerca echilibrul.

Grecia, intrucit se poate vorbi de o singurd Tara ca atare, incepe prin a(mita in arta acea Asirie care e insdsi o mareata sintezd25. Pe cutare strdveche placase vede, foarte rud, de altfel, si aici leul care alearga ; aiurea influenta asiriandtrece prin Persia pentru a da un sfinx cu aripi ori un grifon in alergare2d. Siriainspird pentru templul Astartei, viitoarea Afrodita, cu porumbeii27. Din Asia eMinerva si calul zburdtor22.Scarabeii egipteni sint insd rari. Numai prin imprumutulstilizdrii de la traci se pdraseste aceastd directie spre copiere a unor mari mo-dele. De altfel ornamentul geometric se afld in templul-mormint, prototip pentru

S-a relevat in legiturd cu leii portii de la Micena cei doi lei lingd un om pe un mar-mint frigian (H. R. Hall, The o/dest civilisation of Greece, pp. 120-121).

22 VIII, 'Y9 ; cf. I, 56, 89.23 Numele de lavan, la indieni Javana, lona, pe care E. Cavaignac I-a luat pentru prima pe-

rioad1 a istoriei grecqti, ar f i dat de per* : v. La Grèce et l'Inde d'après les documents indiens.24 R. de Tascher, Les cultes ioniens en Attique, Les origines de l'histoire othénienne, in Revue

des etudes grecques", 1894, pp. 9, 13, 15, 17.Dupd trecere de secole, leul de la Knidos are Inca un aier asirian in 0. Jager, Welt-

geschichte, I, p. 181).26 A. Milchhoeffer, Die Anfeinger der Kunst in Griechenland, pp. 10-11, 18-19.27 Ibidem, p. 8.

Ibidem, p. 81. 331,

civilizatie

22 - (;i

"

Istoriologia umani

cele elenice, al lui Midas lidianu122. Romburile acestea s-au observat si In clädirilede la Micena30. $i se pare a se deosebi cd acest sistem ornamental ar fi venit siacolo prin acei frigi-brigi balcanici, reprezentanli ai unei strävechi arte preisto-rice31. Aceasta a putut aduce pe Milchhoeffer la ideea cd frigii sint la originea sia stilului geometric si a artei miceniene32. Oricum li s-ar zice acestor inaintasi,costumul ce se vede pe geme nu e nici asiatic, nici ionian, ci aparline acestor Ina-intasi33.

29 Ibidem, p. 24. Autorul citat vede in ele imitatia unei arhitecturi de lemn I care ar fitrecut in stilul covoarelor.

29 Ibidem, p. 25.91 Was wir von dem uralten Wilke der Phryger und seinem Lande wissen stimmt in jeder

Hinsicht zu dem Bilde einer eigenartig und vielleicht einseitig entwickelten Kultur", ibidem, p. 26.Si aurul ar putea veni de la ei. Se citeazd si pasajul din Tucidide, I, 9, raportat la arta micenianäi acest aur (p, 27).

u Ibidem.92 Ibidem, pp. 93-94. Dar si Milchhoeffer se gindeste la pelasgi, lelegi si cari, ibidem, pp. 107

332 §i urm., 109 §i urm. Pelasg" i se pare si Zeus din Dodona, ibidem, p. 113.

Homer

Ca sa se inteleaga rostul Iliadel, Ilion-Troia34, darimata de ahaieni" in a saseasi mai stralucita forma a ei, celelalte fiind mai putin interesante, trebuie soco-titd ca o cetate asiatica, straveche, necontenit inoita insa, care apartine altei rasesi altui cerc de cultura. El nu poate fi cleat acela pe care-I domina puterea regilorde la Bogazchioi si-I acopere numele, mult timp glorios, de hittiti.

Cercetarea numelor din tabara troiana e plina de invataturi. Priam apartineacelor nume care merg de la Hiram tirianul la Roboam din lerusalim. Daca acelde Astyanax pare sa fie in originea sa grec, insemnind stapinul cetaIii", cum Aga-memnon e stapinul oamenilor", al voinicilor", se poate gasi o derivare din acelape care-I poarta regele med Astyages, Astuvaga. Andromaha aminteste amazoa-nele asezate de o legenda, care nu e fart fond de adevar, mai departe, in aceeasiregiune asiatica. Nici numele de Briseis nu e grecesc35.

Dar faza in care a fost prinsa Troia e una in care nu mai traiesc zeii Asiei,deci relativ tirzie. Olimpul grecilor singur e deasupra parnintului, si de almintereael insusi nu e la inceputurile, adinc respectate, ale lui. Conflictele, oricit zeii arsta la o parte, sint umane.

intre Elena razboiului troian, Helene, si Selene, luna, pare a fi o legatura,si atunci urmarirea Elenei ar fi o derivare din legenda, de intindere generala, aLunii care e urmaritã de fratele ei, Soarele. Dar aceasta nu e decit o indraznealaipoteza, careia i se pot opune argumente.

0Ed. Meyer atribuie poetului Iliadei o perfecta cunostinta a locurilor253.

Quinet observase in l'Esprit Nouveau preciziunea" Iliadei.

34 ^ Pentru Troia si lucrurile troiene, Ed. Meyer, Geschichte des Altertums, 12, p. 736 si urm.32 Ed. Meyer (Geschichte des Altertums, 12, p. 766) admite o civilizatie anatolicd inainte de

greci (urme de localitati In ettos, essos, ossos, issos, si isso, nthos). i numele dePergamon, din Homer, ar fi de origine anatolicd dupd Ed. Meyer (ibidem, p. 728).

Geschichte des Altertums, 12, pp. 740-741. Acolo si despre greselile lui Schliemann In iden-tificarea vechii cetali si despre opera ulterioard a lui Dörpfeld (W. Dorpfeld, H. Schmidt, A. GOtze;Troja uod Ilion, Ergebnisse der Ausgrabungen 1870-1914, Bd. 1, Atena, 1902 : Hubert Schmidt, inZeitschrift für Ethnologie", 1904 : legaituri cu ceramica din sud-estul european). 333

11

./7°.-Nt .,. .04..,

-- .-7; ...-..... 1 a 1-----, -1 ..... - _s 4--

.4,,,,,.....4¢.*14- ,, .-1-'..."..-Jty----- .--;.....mit, 7 1,11... /,,,--,...., le,

C-,.....-1, , .......,, ,,,, ./..,J,,,_

3*-r% c.--. 4 4., e .-"*. .::. C....2. .4-e des rare , -- -7,...,4 )--

IQ .,,ar...,...1, ,. A.

.(---C-740-..4-at.7.

,

/ "--(24. 0 ir,41.--

C:-L-t ...::".......*. L.---N./Vire 0

,sa........ ; ..--- 0,0-,..4.......,, c;,--, .......,...

, 7c., fv, ars,-.s.-C,,,,,

,de... p- ......f.---, 3 ' < 45a ,.....-, ay._ , ..,--

-.2.-1 .7a- ....:. e :,' %.,,, ..--7C...-.-...e3......, ......0_,..,...--,

c /ii. - a .. .. . . ;--(.. e 7.,-..:-. --: .4. 7...,- ..-4-7 2,-- .---,,,-

( -1:,- 4.- d...f-&...-4t. P., ,:", s.3--.^.

1, t,.........,:t..-47 -1---- 1:Z.# /1,_ r2s& co,...

f C2-' 4----,-- 1ir......:7._7-

e A-.24:----_,.3hise.,.... ter --._ext,...."

1,-- .r., IL. Cl ,..,--ti ="-2. -

an 9' I..-

I,,,..........,_,,...,

.....-ze--Th ..: 3 - -4

,.2.- , <A;,......./C-....- --2. 4.1...., i,...' fL... , , ,,,,,,,

e....p.,-Ci; :,,,,.... , , .. ...........:( e

.....: Z. .., _-z- 4 -_;,,,

..... :',.... ,- .41-'2: . ., A

, ,7,-,.. .7 .--" t...." c ..... ...,-4-.. -..., ,----'

f Yr ..-. r.... 4A--- -3, <1,--e ,(.1....." 62,......,:......4... ---........f.---

,,....--,,12....1_,

(70. , 62,-,-.1...--.,.. 3,, ._,.., ...: -

__,.-,..=. 4.3,

,...---- q sf,....,-,__. , 4,

........, 1...;:r, "....,,, ..,-. '.-- 4 '.,..,": ..--.:11: %-.7--- 0.....-.... 'C-.... se., if... 1),,

..., , , ,,- , ,, .

Fig. 21. Fragment despre poemele homerice, din cap.Originile civilizaciei grecesti.

334

.,

LAP V". 7,- ii:, .

. .,

,'

e".--4.: r, A

/...,--- fQ .. ........_...411,. 't a-t

-.....-... +1--,11)2"--6 1.--41--'

A-A-"' (...4

o.--0-1,-----, .4,-.4,--- L.---.. '

)

----..,.

.

....-- ,

- .

-

0-- :AAA' - 12 -:-L34.

fte.

-4,- _1;4

Ca4

-.

/0.

CC

-

r/k11,- e

,F

Iv, 4240

,

7P

12,

c-S

st.

-L-

41- I-

p.....

C ,6243., 4..- .3.... 44. 1,11.-.4... Ai2, ..1 3.1, -:..;......

a: .. el--17.- .14- ....: ......

.,e, 1 .....-

1...a .... .,r, ii --

v....1- S.-7.

,-.._

rm." P, -4-

fa ,.....4 ..-.,: ......a.

ii.',1

,.

. ,, ; ,,,' 4 ; 1

z

,. q\F

, 4 ' , 1 11 1

i-

Grecia : Homer

intiia intrebare care trebuie sa se puie si nu s-a pus in ce privestepoemele hornerice, e pentru cine s-au facut.

Cad, pe acel timp, care s-a presupus dupa anul 1000 si inainte de 700, nupoate sa fie vorba de lucruri a se ceti, ci nurnai de prezentarea prin aed, cinta-retul", care e si rapsod, pentru ca face sasune strunele lirei sale, de o prezentarecintata inaintea unui auditioriu care sa doreasca o asernenea ascultare, s-o provoacepoate, s-o ceara, dar care sei recunoasal In ea propriul sa-u ideal.

In aceasta privinta poate fi lurninoasa paralela cu cintecele batrinesti" alenoastre, in legatura cu cintecele de vitejie la sirbi, oricare ar fi punctul lor deplecare occidental, si la poloni, de sigur si in unele rusesti.

Incepind cu lliada fiecare din poerne avind epoca sa acest auditoriusimpatic nu poate fi la cetatenii unor centre de cornert, care ar dori sa aucla altcevacleat lupte si razbunari, cu participarea unor zei foarte scazuli astfel, al caror cult,supt influenTa Orientului, era foarte respectat. Cartagina n-a avut epopee. Si,daca ar fi vorba de a se incinta acesti cutreieratori ai rnarilor, ei ar Carta sa aibaispravi ca ale lor si o geografie ca aceea pe care o cunosc si care-i interesealä.

El nu poate sa fie al vechilor acaiusa, care apar in Egiptului si a Asirieila o data tirzie, care se poate perfect defini. Acesti pirati si mercenari la straini n-aunici ragazul, nici curiozitatea pentru astfel de lucruri.

0 monarhie puternica n-o au in acest tirnp grecii nicairi. Cea din Troia s-astins, si poemul cinta tocrnai disparitia ei. Regii elenizati din Asia Mica se puteaugindi la o alta epopee, in relaTie cu ceea ce au facut, ce au suferit, ce sint. Mo-narhia aheiana in Creta e prea noua si prea barbara".

S-a aratat nu o data ca Iliada prezinta ispravile unei societati aristocratice,care inconjura pe regi, stapinii oarnenilor", dar nu urmeald directia lor. Unde sepoate gasi insd aceasta aristocratie care ar corespunde aceleia de viteji", careinconjura in secolul al XIV-lea si al XV-Iea pe stapinitorii sirbi ?

Trebuie sa se admita alte teritorii cleat cele din Pelopones. Acolo Sparta eIara de regi militari patriarhali. In Micena si Tirint abia se inchiaga o viata. care nuva avea clainuire, si ea are o origine straina. Daca ar fi vorba de cei, tot asa de tre-catori, din Argos, lumea lui Agarnemnon si Menelau nu apare glorificata.

Ramin acele teritorii de o grecitate, pe vechi fond barbar, din Tesalia37 sipartile vecine, inainte de coborirea dorienilor", unde numele lui Ahile nurnestesi originea lui ahaiana, marginita apoi la teritoriul sud-vestic, de-asupra golfului deCorint. Pentru alt public" cine s-ar fi gindit sa puie in prima rind pe acelboier" certaret si neinfrinat care e cavalerul Ahile, din -Ora clasica a cailor ? 0intreaga viata care a disparut apoi se profileaza astfel la orizont.

22 - $i Ed. Meyer (Geschichte des Altertums, 12, p. 807) observa marele rol al Tesaliei,pentru epopeea homerica ar cauta locul de formare in acea regiune din Asia Mica, Eolida, unde

ar fi trecut tesalioti. 335

viata

ptri

ai

tstoriologia umana

Odiseea" prezinta calatorit, si anume cloud: una a lui Odiseu, Odysseus",omul din Odyssa, Odussa, care nu va putea fi gasit (nu poate fi o legatura cu dru-mul ins4, care e odos, cu aspirata : hodos), i alta a fiului care lupta departe", unadevarat chevalier errant, Telemachos, de unde s-a zis acestei largi parti : Tele-macheia, deosebitä de Odyseea. Insula lui Odiseu, Ithaka, a intrat insa tirziu in cerculde interes al poporului grecesc, devenind ionica, impreuna cu tot Arhipelagulionian, indreptat spre Italia, nu spre locurile unde se desfasura, pe teritoriul euro-pean i asiatic care-0 corespund, cu insulele intermediare, viata elenica. Abia oslaba legatura cu lucrurile troiene citate in !hada : eroul e luat de acolo, dar Weimediul sclu.

Avem a face cu o diaspora greaca in cdutare de alte orizonturi, dar inainte deacea viata de cetate care s-a intins mai tirziu numai in aceastd regiune. Nimic nu leagainsa de continentul vecin, care nu intereseaza. Sint aici regi i prini, dintre carepetitorii. Publicul" e acesta, i data, intru cit se poate vorbi, foarte larg i vagde dinsa, trebuie cautata in preistoria acestei pat-0 grecesti de sud-vest, careiai se poate gici astfel un caracter cu neputinta de a fi cunoscut altfel.

Si una i alta din aceste poeme are a face cu oamenii de limbd ionicd, darinainte ca ionian sa insemne, nu un osta Cautind o plasare intre straini, un iavan,cum i-au cunoscut egiptenii si asirienii, ci un negustor asezat, consacrindu-se negotu-lui singur.

39 V. i studiile lui Victor Bérard asupra Odiseei. A. Grenier, Idées nouvelles sur Homère,observa ca, pe cInd Inainte Homer, Impartit in cinturi, era cunoscut numai prin manuscripte bi-zantine din secolele XIXIV, acum el apare in vemint arhaic prin papirusuri,

- P. Kretschmer, apoi i M. Budimir in studiul Vorgriechischer Ursprung der homerischenHaupthelden (Revue internationale des etudes balcaniques", 3-4, 1936, p. 200), credea ca a gasit$i originea ilirica a numelui de Odysseus, calator pe mare (dar 686g e grec). $i lui A. Grenier,Idées nouvelles sur Homère, (pp. 597-599), prin%ii lui Homer ii apar ca des immigrés, venus parMer, vivant de la Mer, au bord du grand large, surveillant du haut de leur petite acropole l'immen-

336 site de la Mer occidentale".

99

Hesiod

Cu totul alta e poezia lui Hesiod, cel cu cintarea placuta", biruitor la tara--nestile concursuri de cInt din Chalkis. Aest beotian dintr-un tinut taranesc n-arenici o intelegere pentru luptatorii care se bucurd de ciocnirea armelor. El vederostul vietii nu in expeditii si aventuri, in cheltuiala violenta a vitalitatii, ci in masuraunei grele munci, sprijinite pe iubirea parnintului si simtul unei datorii socialesi morale. S-a zis ca aceasta opera sigurd a lui care e Munci i zile ("Epço sd iw.gpv.)e un calendar al pastorului", el insusi apartinind acestei categorii, dar nu de oier,cum se spune, ci de bouar, nu fail o mosioara pentru pastrarea careia s-a luptat cuun frate uzurpator. E in stare a zugravi iarna, care i se pare aspra, a culege povestica aceea despre Pandora, sau a prezenta fabule despre soim si privighetoare. Cavirstele omului i se par si acelea ale lumii intregi.

0$i in tratarea problemei zeilor cad indoiala lui Pausanias asupra dreptului

sau de autor n-a gasit multa crezare , Hesiod porneste din aceeasi atmosfera binedefinita si märginitä foarte strict. Poezia din ei nu-I intereseaza si patimile umani-tatii ce a ajuns a li se atribui nu-I pot pasiona. Intre mosnenii" tinutului ski deplugari razesi, el vede, in Teogonia sa, relatiile dintre membrii aceleiasi familii, parinti

fii. Lumea se face, dupa dinsul, asa cum se intemeiaza o gospodarie si cum sepregateste o recoltd. Zeus se lupta cu parintele Kronos ca un mostenitor grabit,zeii din Olimp ataca pe titani ca pe niste stricatori de ogoare, care, invinsi, sintpusi supt paid ca sa nu mai poata face rau.

Tot ce i se mai pune in samd lui Hesiod e de un caracter asa de homericpost-homeric, cu totul deosebit, incit nu se poate primi.

Intre primii poeti istorici" greci e si Kallinos din Efes.

337

13 c. 510

5i

5i

-

Colonizarea

Prime le cetkti creatoare de colonii furA, de la jumdtatea secolului al VIll-leainainte, afar5 de cele din insule, Creta, Samos, Thera, milesienii, care dau la MareaNeagra Olbia si Panticapeia, apoi foceenii, iar in Europa, oamenii din Megara,colonizatori pe malul MArii Negre, la Heracleia, in Pont si la Bizant ; dar si in Sicilia(Megara Hyblaea).

Se colonizeaza si de la o insura la alta; de la Paros spre nord la Thasos, dela Samos la Samotracia. Chiar si Lesbos, Andros cautd insa locuri de asezare noudpe continentul trac, ling ce creiala acolo Chalkis, eubeiana, si cHar depärtatulCorint. Epirul, coasta iliriand primird coloni din Corint, dar si din colonia acestuia,Corcira. Italia va vedea pe graii, grecii din Eubeia, la Cuma si la strimtoarea desud italicd, in Sicilia, cu coloni din Corint, la Siracusa, dar 'Dina si din Rodos si Na-xos, ba chiar din Asia Mica, din Milet si Kolophon. Dupa' creatiunile foceene pe coastade sud a Galiei, navigatori din Samos ajung la Gibraltar". Dar despre aceste lucrurie a se vorbi in alta leg-tura.

0in ultimele decenii ale secolului al VII-lea, in teritoriu libian, se aseazd Cirina

(Kyrene) unde primul rege, poate de origine cretan5, poarta n u m el e

neelenic, de Battos, care se continua in dinastie alaturi de acela al celor trei,Arkesilas.

338 " Cavaignac, Le monde mediterraneen jusqu'au IV-e siècle avant J. C., II, P. 281,

IXCHIRA

1. Cum trebuie privita istoria Chinei

in departatul rasarit nu s-a constatat o influenta haldeiana sau asiriana. Dim-potriva, s-a observat cd rasa chineza, unitara, e cu totul deosebita, ca sistemul ideo-grafic prezinta ochi oblici, ca reprezentarile cele mai vechi ale chinezului n-au niciparul facut cu drotul, nici lungile bärbi ale Asiriei 1.

lstoria acestui imens popor incepe, dupa traditia nationala, cu ImparaturFu-hi, pe vremea cind Hammurabi stapinea in Babilon, pe la 2852 27382.Ca siacesta, e intemeietorul familiei peste matriarhatul ini-tial, dar si descoperitorul tuturormestesugurilor. Ceilalti, din seria celor trei imparati, plugarul" si cel galben",stapinesc in acelasi mileniu si au a face cu acei hun-yii" 3, care nu sint, decit canume hunii de mai tirziu, dar, pentru acel timp, par sa se identifice cu turanieniiAsiei centrale, din care fac parte elamitii, dar acesti barbari" pentru o civilizaIiechineza, atunci destul de inaintatä, nu puteau fi un element de legatura in acestdomeniu. Aid insä nu se gäsesc, pentru a calauzi pe cercetator, nici vechi monu-mente, nici inscriptii de orice fel. Batrina China", cu o istorie nesigura Inca in adoua jumatate a primului mileniu Inainte de era crestina, e de fapt o tara foartetinara, ale carei progrese materiale par a fi rezultat numai dintr-o activitate interna,inchisa la orice influenta.

Sint vase de bronz, de o forma desigur originala, cu aplecarea liniei abstractecare curbura, care se atribuie unei dinastii Inca din a doua mie inainte de Hristos ;nimic nu intareste, dupa felul nostru real si precis de a judeca, aceasta atribuVecronologica, la o rasa care e in afara de cronologie.

De fapt, in ce priveste lumea chineza, cu tot ce se line de dinsa si dincare, in ce priveste cultura, se va desface, mult mai tirziu, civiliza/ia japoneza,cu alta orientare politica, datorita instinctelor razboinice ale rasei, dih care au ra-mas, in insula de nord a arhipelagului acestuia, asa-numitii ainos, avem a face cuo istorie fabricata.

Ea se deosebeste de mitologia elenica, in care nu intr.& socoteli de timp, cinumai determinari locale. Aceasta e o creatiune poetica in continua dezvoltarepentru un popor care a trait multa vreme in aceasta atmosfera morala, dincolode realitate. Poporul, creind legende in raport cu numele de localitati, a ajutatcontinuu opera cintare-Olor, care a putut trece astfel in folklorul de unde plecaseinspira/ia. Intru dtva asa e si cu tot ce, intrind in cintecele epice, dar poate. nu

1 Frederic Hirth, in Encycl. brit., VI, p. 191.2 Ibidem.3 Ibidem, P. 192. Tot acolo 1ns5 i o tradi/ie total deosebita : aceia din Canonul istoriei",

ibidem (Yao sine locul lui Fu-hi). 341

Istoriologia umand

fArd influente elenice, mdcar in formA, din vremea cuceririi lui Alexandru cel Mare ,spun indienii despre regii, preatii, sup4i §i credincic0 celei mai vechi societAtiariene, caci indigenii sup4 i deveniti parias, corespunzAtori hilatilor spartani, nuintrd in socoteald, mdcar ca element de contrast fatd de puritatea i nobletea cuceri-torilor.

In China, ca i, oarecum, la evrei, dupd intoarcerea din captivitate, care pas-treazd tot4 textul sacru, chiar amputindu-1 i actualizindu-1, creatiunea pseudo-istoricd din care lipsete insa. orice element de poezie, ca i de discriminare indi-viduald, de descriptie concretd, de notd umand in adevAratul inteles al cuvintului,e datoritd unui interes care se poate uor recunoaFte. Aceti regi sint pentru iscodi-torii tirzii singurul element de care trebuie sd se tie sand i, ca i in Egipt, far&putinta. de imprumut, dar in legaturd cu aceea0 stare de fapt i cu aceea0 stare despirit, ei exist& diferentiati numai in ce privete creatiunea atribuitd lor, numaica membri ai unei dinastii" : Cet), Sang. Aceasta inseamnd cd era, in momentulend s-a scris canonul" sau altd forma de infAtiare, o monarhie de mult stabilitd ide un caracter perfect unitar In ce privqte marginile steipinirii. Dar, intr-o ap devastd regiune, destul de diferentiatd intre nord §i sud, unul mongolic, celdlalt influ-entat de pAtrunderea Indiana, cdreia in genere nu i se poate pune in sarnd preaputin, intre vestul muntos i pustiu de oameni §i marea ingrAmadire pe tArmulprimitor al Oceanului, unificare politica', fArd sentiment national" i datorita doarunei mari i permanente constringeri, s-a putut introduce doar foarte tirziu.

CA in strAvechea China au fost superstitii de tot felul, o intreagd invAlm4irede credinV cu bald magicd, e evident. Un fel de amanism va fi servit in cele maidepartate timpuri pe influentabilii credinci4. Casta preoteascd, avind traditia eiscripticd, literard i teologicd, n-a putut O. apard deodatA, §i procesul treceriide la dominatia el exclusivd la inceata substituire regald, ca in Mesopotamia, a cerutfoarte mult timp. Cind aceasta s-a indeplinit in sfiuit, a trebuit, dupd exemplultuturor celorlalte civilizatii, iar4i mult rdstimp pind ce, in locul singurelor practicemateriale de rit, care i astAzi in aceste regiuni joaca un rol coviritor, sd se creezeacea morald, nu numai de stat, ca aceea pe care, in epoca oarecum istoricd, a pus-oin precepte Confucius, ci i morala umanA, de un caracter mai inalt i mai nobil.Numai atunci, pe ling specializarea in materie de tehnicd atribuitd fiecdrui rege,s-au adaus unele calificative de virtute, luptind contra rdului intrupat in tirani".Si aici lupta nu e, ca in cazul lui Ghilgam4 sau al eroilor greci de felul lui Herakles,de singurd luptd cu elementul rdu din naturA, intrupat in acei monFtri cdtre infd-tiprea cArora va avea apoi atita aplecare arta chineza, ci cu omul räu, stApin pe putereauzurpatd care trebuie sd i se rdpeascd.

S-a observat4 cu dreptate cd aceste plAsmuiri rdmin tot4 interesante prininriurirea exercitata asupra poporului care le-a primit ca autentice i a crezut inele. Desigur cd un neam e i ceea ce-I face felul cum i se prezintA trecutul istoric.Dar interesul existd i in privinta stArii de spirit a celor care, pentru a intdri o anu-mitA conceptie sociald i politica i a sprijini anumite interese, au plAsmuit.

342 4 F. Hirth, in Encycl. brit., VI, p. 191.

China

Poate n-am gresi, iardsi, atribuind aceastd istorificare" a mileniilor chinezesi est-asiatice card' traditie contemporand, sau aproximativ contemporand, aceleiinfluente grecesti din epoca deprinsa acum, de mult, cu prezentarea istoria a tre-cutului care s-a exercitat asa de adinc asupra Pengiabului indian si de acolo s-a totintins spre rdsdrit. Imensa Indie a ajuns la o altO viziune despre lucruri si la o altdinterpretare a rostului ei propriu. $i nu numai aici s-a produs aceastd pdtrundere :dacd nu documente literare, cel putin anume monumente sculpturale, vddit copiate,in proportii mai mari, dupd cele elenice, s-au gäsit in regiunile Asiei Centrale, caSogdiana si Bactriana. Nimic mai natural, cu acea sintezd indo-chinezd" care se ob-servd in sud-estul asiatic si se intinde pink in insulele Sondei, decit si pentru China,dacd nu o transformare adina, pentru care rasa era prea intepenitd in traditiileei, macar introducerea in anume domenii a simtului cO trebuie fdcute lucruri, caacestea de comemorare, de constiintd nationald", a cOror necesitate nu se simtisede loc pia atunci.

Astfel trebuie pdrdsitd, o repet, acea idee a Chinei, model, din nenorocirenecunoscut, al neamurilor care n-ar fi atins Inca' acele culmi cu care chinezii ar fi fostdeprinsi de o vreme imemoriald. Cum rolul de originalitate in transmisiile culturaleale Greciei a fost asa de mult scdzut prin descoperirile privitoare la Orient, mai alesla cel mesopotamian, tot asa pentru aceastdIaltA lume domeniul de asa-zisa. crea-tiune si tot asa credinta intr-o perfectO izolare trebuie mult mai strins ingrAdite.

Tot mai mult se va impune, cred, convingerea cd peste mitologiile poeticesi peste iscodirile claselor de cOrturari religiosi, interesate, existd raporturi intrepopoare care, cel putin de la o anumitd epoca, trebuie tinute in sarnd pentru a seajunge la o altO intelegere decit aceea care, pentru a fi admisd, pretinde pdasireafelului nostru de &dire, singurul logic, pentru a ne pleca la anumite prejudecdticopildroase si absurde in toate privintele. Aceasta e aplicabil pentru sinologi ca sipentru filologii clasici care, pentru istoria Greciei, neglijind constatdrile in domeniulpreistoric, incep cu o fabula care nu se va putea preface, fiindcd in sensul ei nu admiteaceasta, in istorie.

Ca sd avem o adevdrald istorie a Chinei, Japoniei si altor tdri din acest cerc,trebuie sa aplicam aceeasi metodO care a dat cele mai bune rezultate in cunoastereaexacta a civilizatiilor mesopotamiene, ca si in aceea a evului mediu, bogat in docu-mente contemporane. Adecd sd se piece de la mOrturii incontestabile, venind dinvremea insdsi la care se referO, mOrturii a cdror autenticitate sO se fixeze prin aceleasimetode pe care le intrebuintOm in cercetarea vremurilor mai noi. lar fabricatia caretine loc de istorie sd ia loc ca element de explicatie in epoca insdsi in care a fost alcd-tuitO, asa cum prezentarea Merovingienilor de Pere Daniel n-are locul ei in secolulal VII-lea, ci in mediul politic de monarhie absolutd rear& al lui Ludovic al XIV-lea.

0 cercetare a credintelor poporului insusi, intru cit nu e influentat de scoalacare colporteaza legendele, e incd o metodd prin care se poate ajunge la un relativadevOr. S-ar vedea, cred, de acolo cd a existat, cum in fond existO si astOzi, o viatOde provincii, de tinuturi, cu foarte adinci rOdOcini.

Din nenorocire, cu uniformizarea impusa mai tirziu de cirmuire si de scoald,nu e cu putintd sd se cunoascd originea cea mai depOrtata a oraselor care, ca atare,nu exist& de fapt, decit numai in vecindtatea mdrilor sau pe acele largi riuri acope- 343

Istoriolcg'a umand

344

rite in parte de locuinti plutitoare. Nu putem ti astfel daca ele au insemnat i aici,curn e probabil, cetati-altare, ceea ce ar trimete la zei primitivi ale caror figuris-au pierdut cu totul in banalul abstract al religiei de goala.

2. Cele mai vechi stiri istorice

De fapt, ceea ce se descurca prin critica din istoria mai veche a Chinei e cerezuma Henri Maspero in aceste rinduri : Starea Chinei Care sfIrituI dinastieiYin (spre secolele XII-Xl a.Chr.) incepe a ne fi cunoscuta multamita unei desco-periri arheologice recente care i-a restituit oarecare viatä, dar secolele urmatoare,§i care sint acelea in care traditia pune dinastia CeCi, sint pentru noi un spatiu gol ;numai spre sfIrituI secolului al IX-lea umbra incepe a deveni mai putin deasa ; dela sfir5itul secolului al VII-lea, timp de doua secole i jumatate, de la 722 la 480,istoria ne e destul de bine cunoscuta" dar, adaugim, in spirit chinez, ceea ce ealtceva multamita unei cronici care acopera aceasta perioada ; apoi din nouse lasa bruma, mai putin deasa decit in epoca veche, asupra perioadei care urmeazapina la sfiritul secolului al Ill-lea, i documentele sint putine i putin sigure"5.

Nu e nici o siguranta deplina in ce priveFte inscriptia, care ar fi de la 23562254, a imparatului chinez Yao, dupa o mare inundatie pe care ar fi fi zagazuit-o6.

Prin aa numitele divinatii", pe scoarte de bro.We testoase, de un caractercu totul strain de noi, incepe ,pe la 1100 1000, ap..numita epoca prima istorica 7.S-au gasit i spade de bronz cam din aceea0 epocal. In aceasta vreme stapinirea erain mina unor dina0 locali, al caror rost geografic macar nu se poate defini.

Luptele interne pe care le putem cunowe cu de-arnanuntul, mai ales din alVII-ea secol inainte, dau o sumedenie de nume de persoane i locuri i multe amanunte,

6 La Chine antique (in colectia Cavaignac, t. IV), Paris, 1927, p. IX (de acelasi, Les origines dela civilisation chinoise, in Annales de geographie", 1926). Aldturi, in literatura mai veche, e o sin-gurd istorie complectd, a lui Henri Cordier, Histo're génerale de la Chine et de ses relations avec lespays &rangers depths les temps les plus anciens jusqu'à la chute de la dynastie mandchoue, Paris, 1920.Pentru culturd, Arne, Painted stone ag e. pottery from the province of Ho-nan, China, Peching, 1925si J. G. Andursson, An early chinese culture, Peching, 1923 ; F. Hirth, The ancient history of Chinoto the end of the Chou dynasty, New-York, 1908. Alta' bibliografie in H. I iaspero, La Chine antique,p. 30, nota I, p. 32, nota 1, p. 36, nota 1.

Spamer-Kaemmel, lllustrierte Weltgeschichte, I, p. 22.7 Pentru epoca Yin", cu treize:i" Je regi, H. Maspero, Le Chine antique, p. 36 si urm.

(de la acestia se trece, dun& traditie, in secolul al IX-lea, la dinastia Ceb, ibidem, p. 56 i urm.).V. si mai tirziu, ibidem, p. 349.

/ V. ibidem, P. 47, nota 1. Capitolele culturale, care urmeaza, nu pot fi, din nenorocire,cronologizate. Bibliografia e data, ibidem, pagina 107, nota 1.

0

0

de un interes pitoresc, dar putin uman. De fapt, clan' in Ha !dela, Asiria si regiunileecine n-ar fi locuri amestecate in altd istorie si reprezentari ale artei, si detaliile aces-teilalte istorii ar interesa, in afara de necesitatea, pentru eruditi, de a fixa mai alesdata, tot asa de putin.

0In deosebire de Ha [dela si, cum vom vedea, si de Egipt nici o emigratie

n-a schimbat tipul primitiv al omului chinez" : cei ce s-au incercat a le gasi dru-mul din nord n-au nici o bazd pentru teoria lor9.

Povestea potopului" 1) la chinezi a putut veni de la sine la un popor care si-acistigat cu greu ogorul prin lazuire i colonizare. $i tot asa legenda fabulosuluiarcas in lupta cu cei zece sori" Si cu furtunile, care a fost pusa alaturi de a lui Her-cule, dar s-ar potrivi mai mult cu a lui

$i in ce priveste sistemul de lupta, pe care nu-1 putem vedea aici in reprezen-tatii grafice ca in Haldeia si mai ales in Egipt, nu lipsesc in China asemanarile : luptase da, macar intr-o epoca tirzie, care corespunde cu al doilea imperiu asirian, cucare de lupta12. Dar in izolarea deplina in care traieste aceasta lume nu se intrebuin-teaza mercenari straini si nici nu se cauta aliante peste hotare, care nu sint nicio-data trecute, totul marginindu-se la lupte locale intre baroni sau si cu regele, care,o data retinut ca un depozit sacru in palatul sau, e uneori omorit. Doar daca uneoricei din muntii de la apus joaca aid, cu incursiile lor, rolul pe care I-au jucat fatade Haldeia muntenii din Elam sau din sara lui Asur.

0Lupte cu barbarii huni din vest, care se supun si sint inglobati in imperiu, mai

ales in secolul al V-lea, nu lipsesc. Dar, creindu-si intinse regiuni de productie agri-cola griu, orez, la nord, mei la sud si nepierzind pe ai sai in razboaiele pe carenu le vrea si care-i sint interzise prin situatia geografica, ajungind apoi la concen-trarea prin secolul al V-lea. la cele patru state", definitiv stabilite : Tsi, Tsin, Ciu,si Yne, apoi la numai trei, cu disparitia acestui din urma, aceasta imensa China aajuns sa alba- un belsug fantastic de populatie, care a crescut din veac in veac pina intimpurile noastre.

9 R. Virchow, Die Urberölkerung Europa's, Berlin, 1874, P. 27. Dar pentru ideea unorlegäturi cu vestul haldeian, J. Darmesteter, La fleche de Nemrod en Perse et ei Chine, in Journalasiatique", VIII (1885).

" H. Maspero, in Journal Asiatique", 1924. Otto von Corvin, autorul unei foarte rds-pindite Istorii o lumii, observa si el in 1880 a povestea potopului la chinezi poate fi independent&in legatura cu desele mari revars'ari de ape din -Ora lor (lllustrierte Weltgeschichte far das Volk,Leipzig-Berlin, I, p. 27). $i alte asemenea legende culese de la popoarele cele mai felurite, ibidem,p. 27 si urm. Lucrarea a apdrut apoi supt numele lui Kaemmel fa 1902 (ciVm supt acest nume).complect refacutä, dar in genera, cu aceeasi orinduire ca Spamer's Weltgeschichte, dupã numele edi-torului fui Corvin si Held.

11 A. Maspero, La Chine antique, pp. 29-35. Urmeazä si ispravile altor eroi.12 Cf. Terrien de Lacouperie, Western origin of the early chinese civilisction from 2300 B. C.

to 200 A. D., Londra, 1894.

China

345

0Ghilgamisu.

Istoriologia umand

3. Intocmirea sociaki

in rdzboaiele interne intre Tsin", Vu, Yne, Ciu etc., se incheie tratate de pace,stropite cu singele unei victime animale, uneia umane cindva, dar nimic nu s-a pastratdin aceste acte. Aici nu e nici piatra Egiptului, nici argila care poate da cdrdmidade scris". Ce se va fi insemnat i s-a insemnat de sigur , era pe un material carea dispdrut.

Tot ap lipsesc i contractele i alte acte privitoare la avere intre particulari,de care e plind Haldeia (nu i Asiria). In legdturd cu aceastd lipsd, care ar putea sd seexplice ca mai sus, e insd i absenta oriceirei legislatii. Aici nu era spiritul semit, caresingur a dat astfel de norme precise la toatã lumea veche.

0Dupd cloud cronici chineze, care nu sint contemporane, ci intirzie cu un secol

sau chiar cu cloud, se prezintd de la jumatatea secolului al VII-lea ceea ce se socoatea fi epoca in care puterii regale i se substituie aceea a marilor domenii autonome".

0Dar se pare cd de la inceput s-a wzat o clasd dominatoare care avea singurd,

ca la Roma, participarea la religie, cultul strdmoOor" i incadrarea in clan, ceea cetot4 ar indica o pdtrundere din afard". Ca i acolo, originea divinã a marilor familiie afirrnatd cu mindrie. Cdsätoriile se fac insd in afard de clan", ceea ce iar4i ardovedi cd patricienii" nu sint de origine tdrdneascd i, deci, indigeni. Datoria devended se intilnete insd i aici". Un regim de scribi" ca in Egipt a trebuit sä existede la inceput.

0Colectie de regiuni tdrdneti de libertate, in care nu sint fiincicd n-au de unde

sd fie sclavi, China nu cunoate nici oraul-altar, nici, in afard de citeva exceptii 19,oraul creatiune a suveranului. Formatiunile cetdteneFti sint aa de putine i deputin insemnate, chiar pe tdrmul unei mail care nu duce la alt popor, incit in expu-nerea amänuntitd a istoriei celui mai vechi trecut nici nu e vorba de ele, satele inse0fiind numai mici aglomeratii intimplatoare, färd legaturi de familie intre locuitori,de unde lipsa cultului strdmoOlor la tdrani.

13 Ruina Tsinului" e titlul unui capitol in cartea lui H. Maspero, La Chine antique, p. 361;i urm.

14 H. Maspero, La Chine antique, p. 281 ;i urm. (numeroase amdnunte). Un al treilea izvorse area ca falsificat, ibidem, p. 295, nota 1.

" Pentru strdmo;i, ibidem, p. 176 si urm.11:1 v., de ex., ibidem, p. 117.17 Ibidem, p. 125.18 Ibidem, p. 139 ;i urm.

346 19 Ibidem, p. 355 (un caz 'in 623).

0$i in China de astäzi satele se numesc dupd familiile intemeietoare (si urmasii

Ilui Confucius sint tinuti a se gdsi Inca in jurul mormintului inteleptufui)".

4. Izolarea chinezà. Mitologia. Religia

De la inceput China a privit spre mare, si aceastd mare nu era un drum. De.aici nu numai lipsa unei flote, pe care si Egiptul a ajuns s-o &b.& dar aceea a oricdreivizite de neamuri strdine care sa' poata inviora si innoi.

0

Viata tdrilor e hotärita nu de parnintul pe care stau, ci de marea spre careprivesc. Prin aceasta Suedia si Norvegia reprezinta lumi deosebite, ca si Catalonia

i Portugalia, ba chiar cele doua Grecii, egeicd si ionica.Dar China, sprijinità pe muntii din vest, a fost indreptatä spre Pacific, pe end

Mesopotamia, care niciodata n-a avut o indreptare sigurd spre golful Persic, Babi-rlonul insemnind o retragere mai in adinc spre nord, era atrasä spre Marea cea Mare

pentru ea ca si pentru sciti, Marea Neagra, Marea Caspicd, parind niste lacuri maimari decit lacurile Urmia si Van. Pacificul, bine numit astfel si supt alt raport decitcel avut in vedere, era marea fira vecini si flra directie, o mare de sfirsit de lume.De aceea si mitologia cosmografica a chinezilor, in care nu are nici un rol marea,cerul, de o complicatä alatuire, sprijinindu-se undeva, in vag, pe patru stilpi neva-zuti. De acolo si ideea lor c'd sint singurul popor pe lume e a se vedea de undele vine numele, daca nu de la provincia Tsin, multa vreme stäpinitoare , aci niciun nume de vecinatate nu se intilneste in acele mituri religioase si istorice"21.

0Nu se poate fixa epoca in care s-au format cunostintile chineze, de o imagi-

Tiatie cutelatoare si copildreascd in acelasi timp, despre caracterul si natural si divinal cerului cu stelele si al Ornintului, dar aici nu se vede ceea ce descopere, pastreala§i crede numai un popor de pastori ca in Haldeia, nu unul de plugari care nu cunoscipasterea turmelor in conditiile din restul Asiei si din Europa, cu acele rataciri perio-<lice de transhumantd, care duc la descoperiri de locuri si la atingeri de civilizatie22.

22 V. Georges Sou lid de Morant, Histoire de la Chine de rantiquité jusqu'en 1929 si Histoire,de l'art chinois de l'antiquite jusqu'd nos jours ; A. Legendre, La civilisation chinoise moderne, Paris,1926 ; Arthur H. Smith, La vie des paysans chinois.

21. Henri Maspero se opreste indelung asupra taoismului cu preocuplri practice al lui Siun-Tseu, La Chine antique, p. 563 qi urm.

22 V. pentru religie, H. Maspero, La Chine antique, p. 156 $i urm. Pentru cler, ibidem,p. 187 $i urm. Sdrbátorile (de caracter agr'-ol sau pentru stramosi), ibidem, p. 231 ;i urm., $i dupiM. Granet, Fetes et chansons anciennes de la Chine. Sentimentul religios", ibidem, p. 270 $i urm.

China

347

;c-

34B

9A4, 9,`.t. 46.A./ Arr." ell: ,

C e_.11.. v.:v.07C

0,

9..,t,ZFP

DOC, ..,.... Z1...; ...,

r1.- es' --

OD, .-?'-'47. ,---, ..

` ''''". -4.-"- -^2 .,,' 1:-.- 5:1 0",,r

..::" - p....:6 y -1:, , 11.41, 2

.....:. I. ..",

lf.. ,.^-0---d,,,,,

....,..,,,,, r....4 - :,,.....,:$2 '''

4----'. 1."" ;,:"....-."---A"..7kv"-- i.77.

4;" ----

,4"--*"..1" 1 ,r-"..-....,,,l-y .,.. , , , .. ,,,

' / e-^-^... 7o. "t:a.".."; 7.-7,,,,0 ,,.,, 1, .,71*,

t, . -,:: 1.-......

;.."'"'-'" " '''' 4..." f"' ''''' ) t<CE......-. ; ..-1.-0. 3 ,..-- .

,........-:-4..A., "---P,...---,14.0

4...--,... 4.": illr.:"" 12 '''''..... iC"..1 ,1.-},, ",....... 4

-,:-.. G.

-)

,,... --)--v 1,--' 7.... 7

V.Orn C.,

r2j,.0-12

A

&L.e it, a. 120

,

" 2;ir-

11.1

tr: I. 0 ;;^",1...

re,

Fig. 22. Fragment din cap. Chino.

luo '"' .i- .c..;:zapril..N..-7 ,,,,!,,,, ap1.141,1raia.70M0K-F,ffr."....ntv.P7.-7-1,111017:73=1-.7171norrtTI

el %I. ., 4, .4. t c ,., , tti .. v.. c te k. 4 .t. 1 ; i '1- 1,cli 1..1..$)'. -, -1011 I 1,,,,V.

IS '' :4 %

1

gi \--, ' (I 11a .4 `1' I. s i

4 1 1 s1' 1 . . 1

u..E

c

t I , 1 i .1 *\ t A 1..i--1 , ... i d :

IZZ 1

11W4 Ikel 1.3. cfltyl4 11 Lt a #.4.. e i A le'l

4 t'l .4 .

1 1 .-T, 3t .%1 4 4 i).,. N. i

t.

,

r.

(.1, ,,:, :" .v). A ; ,c1 (4 *ii k ' Itv o Ci

. igci i I a, v.,1 ik, d, i 1 . . -,./t. i.

... i vy r.,4,-, A Q, ,:. 1 .4. ,41 1 ...S 1\ C: t A \ ,, 01

(k i 1 C 17 ^' % 7 1;:b 1 1 *L7-

11: '

t % :., , r ; i -'-`t,. :, f4 . 1 1 1 , I Al ''' k A

t ) -...1.'%-`k4 .

1-,,., . .

-.........*--4,-..,......--.-,.....-.1.1*....- ......., IEt,:e2.1.... , ..++.Z2Laa----. ' '..4.1,- ....-23- ' -' ' " '

a

0

Cr)

Dar de la Inceput o vraja,In legatura cu a samanismului siberian, apasa' asupracivilizatiei agricole a unui popor esential pasnic 23.

CS

Chinezul are numele de botez" care i se cld la trei luni de la nastere, celpe care si-I ia cind intra in societate, cel de clan, cel care e in legatura cu locul,rangul etc., si cel de dupa moarte24.

Riturile Ingroparii la chinezi sint crude prin datina de a da mortului alàturide dinsul iubirea ferneilor lui si credinta vasalilor, a slujitorilor, a sclavilor25.

Aceasta nu e o tart de ctitorii. Nu s-a pastrat nici un palat, nici un vechi laca5de Inchinare. Serviciul se face, ca la vechii persi, In aer, cu ochii la cer26.

Caracterul acestor credinte era asa de amestecat i asa de putin sacru",Incit s-a ajuns prin secolul al V-lea la ideea cã anume legi fizice ajung, fart zei, laexplicarea tuturor rosturilor lumii27. Se punea chiar Intrebarea dacd existd o con-stiinta a mortilor29.

5. Formarea civilizatiei chineze. Arta

Originea apuseand a civiiizatiei chineze a fost afirmatà cu tdrie acum o juma-tate de veac29.

Influente elamite, apoi haldeene, ar fi contribuit la formarea, relativ foartetirzie, a civilizatiei mai inalte, peste cea preistoricd, Inca neindesturator cunoscutä

Ibidem, p. 195 ;i urm. Se pare cd aceasta era singura religie a maselor, a indigenilor,p. 201. Pentru religia chinezd, V. ;i Otto Messing, in Zeitchrift fur Ethno!ogie", XLIII (1911)p. 248 ;i urm. (Ober die chinesiche Stactveligion und ihre Kuhr). Se admite ci viata istorid a plecatdin provincia Shangsi, pe mijlocul cursului Lii Huangho. Pentru vechiul zeu suprem Shang-ti,p. 250.

24 Henri Maspero, op. cit., p.26 lbidem, p. 130 ;i urm. (exemo:e datate din secolul al VII-lea).28 lbidem, p. 232 ;i urm. Dom citeva mici capele" pentru cultul strAmo;ilor, ibidem,

p. 205 ;i urm.27 Ibidem, p. 273.

lbidem, p. 274." Terrien de Lacouperie, Western origin of the early chinese civilisation, from 2 300 8. C. to

200 A. D., Londra 1894.Pentru China, Friedrizn Hirth, Ober fremde Eirfa,se in der chinesischen Kunst, München-

Lipsca, 1890 ; Maurice Peziologue, L'crt chinois, Paris, 1887.

China

349

0

28

ibpjem,

Y..

Istoriologia umand

350

capabila de a rezerva surprize, a Chinei. Asupra mai micii regiuni T'sen de undenumele in jurul lacurilor Yunnan-fu i Tch'angkiang, s-au intins forme tehnice,datini si obiceiuri de &dire straine, aduse de un comert care dadea Haldeii poatepiatra tare pentru statui, dar i cositor, argint, pietre scumpe, lapis lazzuli, asbest,materii care lipseau solului ei insusi. Pe de alta parte, comertul cu Marea Rosie puneain legatura cu vechea Indie, ca i cu aceea pe care imigratii arieni au numit-o Sindu30.

Daca principala caracteristica a artei chineze, aparind intii pe vase ritualepentru o veche religie naiva si cruda, e in imaginarea monstrului, a unor fiinte fan-tastice i uriase, mai puternice cleat omul i asemanatoare cu cele mai grozave viziunide vis ale lui"31, nu poate fi vorba, cum crede autorul de la care imprumutamaceastä formula, de o creatiune originala a geniului chinez" ; aceleasi diformari,cu un sims al proportiilor imense care lipseste chinezilor, se intilnesc in Indian.

De fapt s-a constatat de mult derivarea calendarului chinez din acela al indie-nilor 33.

Vasele chineze din epoca preistorican nu cuprind nimic care sa le deosebeascaesential de cele care s-au gasit in Europa. In ele nu se intilneste punctul de plecarepentru o arta atit de deosebita. E intrebarea cum acelasi popor ar fi putut da apoiforme inicare linia e tratata cu un capriciu si o aplecare spre monstruos, neobisnuite.

Din Susiana olaria impodobita a trecut in Chinaja o data care se poate acceptaca fiind al treilea mileniu35. E prima stire, obtinuta pe aceasta cale, de patrunderemai departe a culturii mesopotamiene. E vorba insa numai de o influenta asupraWO mai de nord a imensului teritoriu 36

Se recunoaste o puternica influenta a Persiei lui Dariu asupra lndiei si aceastadevine transmitatoarea sintezei orientale formate in apusul Asiei i asupra Chinei,Intli prin negustori37. 0 harta a lumii rasari, fabuloasa, indemnind la cercetari pemare, in secolul al III-lea. Cerul stelelor le fu destainuit altfel de acesti straini.

30 Terrien de Lacouperie, op. cit., pp. 63, 71, 96-101. lzvoare chineze ar cuprinde aluzii laasemenea legdturi, ibidem, p. 5.

Cette imagination du monstre, d'etres phantastiques et gigantesques, plus puissants quel'homme et semblables a ses plus affreuses visions de reve", Maurice Paléologue, L'art chinois, p. 23.

32 Ibidem, p. 67.33 Joseph Edkins, Chinese buddhism, Londra, 1880, pp. 122-123." F. E. A. Krause, in Propylaen-Weitgeschichte, I, p. 177.35 Henri Maspero, La Chine antique, p. 2, nota 1.

Ibidem, p. 5. Pentru influen-Le barbare vechi, ibidem, p. 5, nota 1. Cf. J. J. M. De Groot,Die Rinnen der vorchristlichen Zeit, 1921.

37 H. Maspero, La Chine antique, p. 608 si urm.

3°

0

so

6. literatura. Cugetarea

Vechi imnuri nu puteau lipsi nici in China38. Se adauga satire, plingeri, bucatide iubire chiar. Carturarii ndscoceau bucati pseudo-istorice39, ca scrisorile-modellatine din evul mediu apusean, ori explicatii asupra religiei si politicii, ajungind laarmonia intre cele cinci activitäti" omenesti si cele cinci elemente" ale naturii

alte cifre corespondente facindu-se alaturi, pe linga misterioase jucarii ale vrajii.Nimic concret insa, in legatura cu sufletul omenesc asa cum este".

Un simt al totalitaIii si unicitatii lucrurilor se gaseste si in cea mai depdrtatafaza a cugetArii chineze. Pamintul corespunde cerului in toate rosturile si functiu-nile lui41, soarele si luna fiind in paralela cu cele cloud puteri active Ying i Yang.E, cum s-a spus, un singur templu cosmic". Doctrina a trecut apoi, prin legaturipe care nu le putem urmari, pina la magia evului mediu, Paracels42 putind scrie :cele patru organe principale ale omului formeaza o serie de planete anatomicecare raspund planetelor ceresti", iar de aici la cele patru principale metale" si laputerea talismanelor43.

Cum in religia chineza, pe linga acei zei ai cerului si pämintului, pe lInganaturismul", de origine preistorica, al claselor de jos, persistent, caci nu li seputea cere sã inteleaga din doctrina lui Confucius, din taoism si din misticism decitdoar supunere si abdicare, exist& peste toate schimbdrile de conceptii, antagonismulintre cele cloud principii, Yang, care e caldurd, lumina, putere masculind si Ying,raceala, intunericul, pasivitate femenira44, se poate pune intrebarea daca nu e

" V W. Grube, Geschichte der chinesischen Literatur, Lipsca, 1902 ; L. Wieger, Histoiredes croyances religieuses et des opinions philosophiques en Chine, Hien-Hien, 1922 ; G. Tucci, Storiadella filosofia cinese antica, Bologna, 1922 ; H. Maspero, La Chine antique, pp. 427 si urm., 454

urm. ; R. Dvorak, Chinos Religionen, I, Confucius und seine Lehre, 1895 ; E. Chavannes, Confucius,in Revue de Paris", 1903.

- Pentru romanele istorice chinese, H. Maspero, La Chine antique, p. 581 i urm. Apartinsecolului al V-lea si al IV-lea. Arituri, anale i biografii. Se cauta si aici elementul eroic, care aparein alt Orient mult mai inainte i care a trait intre greci prin aventura glorioasa a lui Alexandrucel Mare.

" Asupra literaturii chineze, Sing-Nien-Hsu, in Anthologie de la littérature chinoise, Intro-ducere (pp. 5-6), se exprimd asa : L'histoire chinoise est a la fois riche et pauvre... Des notesfragmentaires, des mémoires et non des oeuvres d'ensemble".

" S-a admis un imprumut din India, care nu s-a putut produce decit mai tirziu. V. P.Saint-yves, L'astrologie populaire et l'influence de la lune, Paris, 1937, pp. 128-129, care se refera laP. Masson-Oursel, L'/nde antique et la civilisation indienne, Paris, 1933 si la L. Delaporte, La Mesa-potamie. Les civilisations babylonienne et assyrienne, Paris, 1923.

42 L. Durey, Etude sur l'oeuvre de Paracelse, Paris, 1900 ; citat in Saintyves, op. cit., pp.151152. .

42 V. Chen Huang-Chang, The economic principles of Confucius and his school, New-York,1911,2 vol.

" J. J. M. de Groot, in Chantepie de la Saussaye, Lehrbuch der Religionsgeschichte, Tabingen,1905, pp. 63, 71, 83, 91-92.

China

351

83

si

<>

si

51

Istoriolcgia umand

aici acea lupta intre bine si rau care s-a afirmat cu atita stdruinta in religia, lainceput unitard si optimist& a Avestei, tocmai pentru ca facea parte dintr-un stra-vechi fond popular, care a putut deci sa influenteze si gindirea chineza.

Re latiile Chinei cu tarile de spre alte mari si ale Apusului erau asa de intinsesi din cauza comertului cu matasa, Incit lsaia cunoaste pe Sinim, oamenii din Sina"

0In momentul cind religia persana era fara morald, apare cea chinezd.Biografia, in mare parte legendara, a lui Confucius (circa 650), cu stiri arnanun-

site despre origineainalta, serviciile, calatoriile lui de informatie, legaturile cu printii,viata de familie, ca fiu iubitor al mamei si parinte un oras intreg, linga mormintullui venerat, prezentindu-se ca descendenti ai lui , obiceiurile si mdrturisirile luipina la melancolica lui moarte, nu intereseaza, si scrisele lui, prezentat si ca pas-trator, printr-o istorie, a trecutului, nu exista. Apare deci ca, la greci, Socrate,prin ce a scris Koala lui. El recomanda, ca unul care nu crede in priceperea pc-porului, gata a se pleca la porunci ca iarba, pe regele fara gres, legat de virtute, steauapolara" a sa, si devenit omul superior", fard patima, biruitor asupra sa insusi.Pentru aceasta Se cere insa reciprocitatea" umand, inima", iubirea aproapelui".Ce tie nu-ti place altuia nu face" apare Inca de aici. Dreptate, atita e necesarinsä pentru cel rau, care trebuie urit. Stiinta nu pretuieste nimic fard aceasta moral&

Pala de cer si de zei, el are respectul cui crede cd a gasit in el insusi inte-ksul, sfatul si indreptarea. Datinile nu le condamnd, dar in scepticismul sau intreabacu privire la cultul stramosilor daca, neputindu-se intelege viata, putem sti cevadin ceea ce e moartea.

E un curios paralelism fara sa poata fi vorba de un contact Intre aceastamanifestare spirituala si morala si aceea a Greciei socratice, cu care, cum am spus,searnana si in ce priveste felul de alcatuire si raspindire a unei doctrine care nu e sinu poate fi un sistem.

E o curioasä potrivire si intre aceasta personalitate care ramIne enigmatica46si schimbarile in gindirea religioasa a evreilor cu vreo cloud secole inainte. Dar laacestia revolutia descoperirii legii" nu Inseamnd decit o si mai puternica apasareasupra guverndrii despotice a lui lahveh si va aduce deci o si mai mare instrainarede om, pe cind Confucius, secularizatorul" superstitiilor pe care le Inlatura cuzimbetul lui de Intelept", da omului ca sprijin propria lui fiint:i moral&

De aid, in secolul al V-lea sau al IV-lea, Mo Ti, Mo Tzeu, trece la discutie:e mai mult decit Confucius un Socrate prin aceea ca invata", ca stringe ucenici,ca-i invata ceea ce va fi, la greci, sofistica, tot ce e bun si tot ce e rau intr-insa41.lubirea universald" a lui, fard nici o legatura cu vechea religie si sfintenie", incare fireste ca un chinez nu poate gindi in afard de conceptia religioasa a cerului

45 D. Boulger, A history of China, Londra, 1898, I, p. 17, nota III.46 V., de ex., si largul articol al lui James Legge din Encycl. brit., vol. VI, p. 907. Pentru co-

dificarea doctrinci, H. Maspero, La Chine antique, p. 542 ;i urm." V. ;i capitolul despre sofisti", ibidem, p. 529 si urm. (conceptii de relativitate umani

a tot ce este : Huei-Tsen). V. qi A. Forke, The chinese sophists, 'in Journal of the North-China352 Branch of the Royal Asiatic Society", XXXIV, 1901.

care, cu zeii ce emana de la dinsul, creiaza icoana sa pe pamint. Dar e in aceastaconceptie exprimata cu elocventA si caldura ceva care precede doctrina crestina".

La Mencius" (Meng-tse) morala cea noua, cuprinsa in scrieri ingrijit impartite,nu e numai pentru o categorie de oameni, ci pentru toti, acestia, in cercul ingustce se pastreaza, fiind fireste, tot numai chinezi. Ea se imbracd in norme asa defrumoase ca aceasta : A ucide un om pentru a scapa lumea nu e a lucra pentrubinele lumii; a se ucide insusi pentru a salva lumea, aceasta e a lucra pentrubinele lumii " 50. Dar inca o data, atunci cind se condamna cu cea mai mareasprime razboiul printilor" 51, e vorba de razboiul intern in singurele limiteale Orli.

Dar condamnarea ajunge, ducind la doctrine ca aceea de ucidere a vointii laSchopenhauer, si pina la suprimarea complecta a pasiunilor care impiedeca intelep-ciunea si astfel insasi iubirea supt aceasta forma pasionald, nu supt cea rationala,care se recomanda e cuprinsa in marea interzicere.

In doctrina lui Mencius, de fapt aici mult mai mult decit la Confucius, avema face nu cu cineva care recomanda aceasta armonie interna, cu o actiune revolu-tionara ca a profetilor din Israel. Incercarile fAcute de intelept" la deosebiti printi,care-i dau deziluzii, searnand cu implordrile si blestemele celor ce vad" in Israel.Daca printul e rau, e o datorie a-I ucide si ea apasd mai inn asupra membrilor caseilui insusi.

La apostolul renuntarii proprii e si grija de al-0i, cind cere cu tarie ca poporulsa fie bine hrAnit si imbracat, pentru ca binele innascut in om sa mearga apoi pecalea cea dreapta in ciuda instinctelor.

E impotriva formelor, desi recunoaste ca osebirile intre oameni sint si eleinnascute. lnainte de toate, simplicitatea si inlauntru. Omul superior e acela carenu-si pierde inima de copil". Suferinta e cea mai bunA pregatire.

Rdzboiul ucigas e o crima. Numai supunerea de bunavoie e sincera 52.Dar Inca din secolul al V-Iea apare doctrina care singura a fost, nu o ;coal&

a moralei, plinA de sentiment si de ironie dubitativa, ci o adevarata religie pentruatitea milioane de oameni, taoismul, Lao-tse53 a lui Lao Tau, figura misterioasddespre care se spune cA ar fi proclamat inaintea inteleptilor" de moda veche si acelor de moda noud CA el nu e decit un prost", un salbatec" dus de valuri",un nihilist pentru persoana sa. Invatatura sa a capatat o formA numai prin cineva cuinfatisare istoricd din secolul al IV-lea, Civang-Ciu.

Dincolo de stiinta, cu tot ce poate da si adaugi prin metodele ei, e absolutul,mistic, revelat, Tao, care, etern si nemiscat, dA numai iluzia miscArii si creatiunii,

4° V. i H. Maspero, La Chine antique, pp. 474-476.4° Ibidem, p. 553 si urm.5° lbidem, p. 476." lbidem.52 EdiIii de Stanislas Julien (Paris, 1824-1829), de J. Legge, The Chinese classics (fad text

chinez, Londra, 1875). Despre el, E. Faber, The mind of Mencius, trad. englezA, 1882. In genere,Suzuki, A brief history of early chinese philosophy, Londra, 1914.

" Henri Cordier, Lao-Tseu, Paris, 1911 ; H. Maspero, Le saint et la vie mystique chez Lao-Tseu et Tchouang-tseu, in Bulletin de l'Association des amis de l'Orient", 1922, nr. 3. Altä biblio-grafie in acelasi, La Chire antique, p. 486, notd.

24 C. - 5:0

China

353

Istoriologia umand

viata, cu acea rafacire a simturilor si formelor ei, si moartea, fiind si ele doarailuzii. Viata, un cal alb särind o prapastie. Dat fiind felul cum cel purificat"desfacut" ajunge prin golul" ce si-a creat la lumina" si la unitatea" mondialä,aceasta doctrina ucigasa, capabila sa distruga cloud mii de ani activitatea politicaa unei imense natiuni se aseaza intre yoghismul indian si revelatiile mistice ale ca-lugarilor athoniti din secolul al XIV-Iea, hesychiastii".

De la taoism se va trece la doctrina lui Yan-Tseu55, cu supunerea la o viatacare e numai nimicnicie, ceea ce nu exclude recomandatia de a te folosi de dinsa :macar astfel are cineva multamirile pe care si le-au refuzat virtuosii si

0Ca sa nu se dizolve societatea prin misticism sau prin individualismul fatalist,

gustind plAcerile pe care nu le-a cOutat, dar care i se ofera, se ajunge in China seco-lului al IV-lea la o necesitate a legii care pleaca de la altceva decit de la prescriptiilerituale si practice ale semi/nor, o serie de Iegisti" aparind pentru a mentinea informe statornicite viata in comun56. De acum e o singura religie fara rituri si faràfilosofie : Iegile sacre".

" Pentru J. Legge, in Encyci brit., vol. XVI, p. 191 si urm., Lao-tse si Taoism, Lao-Tse, acarui biografie se prezintS cu analiza unei cirti de un caracter in mare parte traditionalist, incare se cautá ce poate sä insemne la autor Tao,ratiune" sau altceva, oprindu-se la sensul decale", metoda", ar fi anterior cu cinci veacuri taoismului, doctrina, dupa acest cercetätor, con-fuzä, in care superstitii vechi chineze s-ar uni cu influente budiste, Cf. H. Maspero, La Chine antique,pp. 486-488.

" Rezumat si bibliografie in H. Maspero, op. cit., p. 508 si urm.354 64 ibidem, p. 515 si urm.

inteleptii.

Legenda figurilor

Fig. 1. Prima pagind din Prefata Istoriologiei (p. 2)Fig. 2. Prima pagind din Introducerea Istoriologiei (p. 8)Fig. 3. Fragment din cap. Alte deslusiri metodologice (p. 16)Fig. 4. Fragment din cap. Preistoria (p. 57)Fig. 5. Fragment din cap. Preistoria (p. 72)Fig. 6. Fragment din cap. Egiptul (p. 132)Fig. 7. Fragment din cap. Egiptul (p. 148)Fig. 8. Fragment din cap. Egiptul (p. 181)Fig. 9. Fragment din cap. Mesopotamia (p. 198)Fig. 10. Fragment din cap. Mesopotamia (p. 218)Fig. 11. Fragment din cap. Mesopotamia (p. 227)Fig. 12. Fragment din cap. Mesopotamia (p. 245)Fig. 13. Fragment despre Lidia, din cap. Civilizatiile Asiei anterioare (p. 259)Fig. 14. Fragment despre fenicieni, din cap. Siria, Fenicia, Palestina (p. 272)Fig. 15. Fragment despre evrei, din cap. Siria, Fenicia, Palestina (p. 278)Fig. 16. Fragment despre mezi, din cap. Popoorele arice (p. 299)Fig. 17. Fragment despre persi, din cap. Popoarele arice (p. 302)Fig. 18. Fragment despre sciIi, din cap. Popoarele arice (p. 306)Fig. 19. Fragment despre Creta, din cap. Bazinul egeean (p. 318)Fig. 20. Fragment din cap. Originile civilizatiei grecesti (p. 329)Fig. 21. Fragment despre poemele homerice, din cap. Originile civilizatiei

grecesti (p. 334)Fig. 22. Fragment din cap. China (p. 348)Harta Egiptului si Asiei Anterioare 'in mileniile III -- I I. e. n.

355

MAREAMARMARA

ILION (TROIA)

1111.WeMWPEROAMON

)-c

SARDV

SINOPE

<('

Bogazcluai

P..1.4111,sarr-

0Er vKarmir -BlurArmaVIP

MILET e t, KoniaKANE

VI T U

TAZengirli

SUSCar

telorl'a

helni.?C.)\ Harran

t'Ìk.N I

Te"-Ha/ar\

13 A

0

%..0.13S0SCr et a [IC

0AlepA TIOHIA ezy

MAREAHYBLOSMEDIT ER ANsk _Beyru

TIR 4 7DAMASCk

.,Hemath

4HATRA

/A SURe

<I/'so Hades

PASLMIRA (Tadmor)

4 AI

47 /<<N

ECBATANA

Behistun 4

MEQIDDO

100

Alexandria

NAUKRATIS HAMEMPHIS CAIRO

e.1

HERAKLEOPOLIS

E. 9

z...JAMARIA

4:3 1ERUSALIM

R R

BABYLO

$N

Esnunna

o B GOAD

A DKis

tp NIP URSUSA

AiY No I AP

URUg

UR*/ea-

Akaba

-o

clkPERSEPOLIS

PBeni-Hasan

Tell-el-Amarna

200 300 km

E G IPTUL

ASIA ANTERICIARAIN MILENILE I iN.E .N.

TEBA4

uurna

t,N.45

c

'P

7

\''

eop

ElruPa

CP

77'

c,

C.)

OPOLIS

Suez

v..

NINIVE

I A

Samar

I :e/ eum A

ERIDU

COPTOSIX-

.40

laPPO VIC

BYZAN

k.

Vs'

P

OP

0

Indice

Nume isforice si geografice

Aah hc,tep 173Aah mes 104Ab 103Abd-Hiba 111A bdashirta 111A b clastart 205Abdimilkilti 208Abdu 98. V. AbydosAbiathar 290Abi-Baal 275Abimelech 137, 270, 277, 290abisinieni 38, 54, 83, 121Abraham 106, 188, 190, 232, 266, 269, 290Absalon 285, 290Abu-Simbel 134. 151Abusir 164, 166Abydos 42, 98, 101, 102, 104, 135. 157, 165, 166,

174, 271ocaiuw 119, 121, 319, 320, 335Acharri 219Achzib 269Adadnirari 205, 219Adana 208Adonia 277Africa 9, 19, 25, 28. 41, 29. 44, 30, 31, 32, 33-35,

38, 46. 141, 58. 60, 78, 84, 86 -88, 271Afganistan 56Agade 188, 193, 236, 311Agar 285Agum 200Ahab 205, 275, 277, 280ahaieni 178, 319, 320, 327Ahavia 277A.hiram 290Ahlab 269Ahmosi I 107.-109, 129-130, 160. 1Ahmosi II 175, 176. 385Ahmosi (regina) 110Ai 112Aigina 330ainosi 48, 341

Akkad 100, 127, 188-211akkadieni 96, 188-211Akhenaton 112, 113, 118, 125, 141, 142, 144, 145,

157, 158. 275, 174, 202, 208, 240, 270, 290Akkon 269alarodieni 251Alaska 91Albania 215Alep 253Alexandru cel Mare 9, 151, 227, 244, 307, 342, 351 .

39

Alman 200Alsacia 29Altaku 126Altamira 86, 91Alvestra 67Alyattes 258Amathunta 271Amenemapt 177. 389Amenemhat I 104, 177Amenemhat III 131, 165, 170Amenhotep I 110, 202Amenhotep II 111Amenhotep III 111, 117-118, 141, 175Amenhotep IV 111, 117, 118, 144, 159, 204 (v.

Akhenaton)Amen-mosu 119Amenopbis IV 112, 219 (v. si Arnenhotep IV)Amen-uah-su 139America 23. 11, 21, 25, 26, 28, 30, 33; 35, 38, 45,

47, 50, 59, 81, 83, 160Amon 279Amon (oras) 280Amorgos 92, 271amoriti 111, 192-194, 196, 235, 277, 48Amos 239, 290omurru 111, 267Anatolia 311Andros 338Ankhesemamon 141

si

357

Index

358

Anglia 10, 12, 19, 28, 32, 46. 141, 55, 56, 65, 86Ani 140Ante( 104Antequera 84Anti le 25, 63Anubanini 201, 237Anzan 187Apachnas 107Apopi (Apophis) 107Aprie 130Arabia 96, 103, 129, 188, 266arabi 53, 54, 106, 111, 120, 216, 234, 241Aral u 231Aram 127arameeni 194, 266Ararat 249Arbaku 298Arbani la 219Arbela 190, 219Arcadia 321Ardu (Ardys) 258Arezzo 29Argistis 125, 249, 249. 2Argos 330, 335Ariege 86arieni 81, 122, 200, 250, 293-296, 307, 312, 325Arka 269Arkesilaos 338Armenia 70, 210armeni 258Arnuvandas 253. 15Arsava 249Artaxerxe 300. 25Artemisia 251Arvad 201- 204, 269, 274, 281Asarhaddon, 126, 208, 221, 281, 298Ascalon 122, 268, 281Asdod 281Asia (Sardes) 258Asiria 15, 111, 113, 114, 124, 133, 140, 142, 147,

154, 164, 182, 192, 195, 201, 203, 205, 206,209, 217-222, 238 urm., 255, 267, 273, 296,297, 315, 321, 331, 335, 341, 345.

asirieni 145, 192-194, 208, 210, 217-222, 254, 265,289, 290, 311.

Aspabara 298Asses 107Astarim 205Astart 205Astyages (Astuvega) 298, 333Asur (cetatea) 202, 217Asurbalnisesu 202,203Asurbanipal 126, 127, 202, 208, 209, 219, 220, 238,

240, 241, 244, 297Asurbelcala 205Asurdan 203, 205

Asurdaninpal 206, 210Asuredinilani 127,202Asurnadinsum 126, 206Asurnazirpal I 203-205, 217, 219, 220, 239, 240Asurrabamar 205Asurakkidin II 127Asuruballit 117, 118, 203, 203, 204Asdod 128Asnunnak 200Atena 9, 311Atlantida 25Atropatene 303Attica 330Avaris 106. 63, 107, 109. 80, 168Avel-Marduc 129Aveyron 83Aur (Nil) 156. 267Aurignac 19, 23, 33Australia 22, 35, 73australieni 21, 22, 29, 29. 46, 50, 52, 54, 65, 74,

77, 78, 81, 91Azarieh 277

Baal-Astart 275Baalestor 275Babalam (Bab-ili) 189. V. BabilonBabel 200, 283Babilon 7, 126, 127, 152, 189, 190, 194, 198, 207,

209, 223, 224, 228, 273, 308, 347Babilonia 15, 154, 203, 254, 316babilonieni 226, 229, 289, 290Bactriana 293, 343Badari (El-). 31, 163Bagneux 82Baia 326Balavat 206. 90, 242Balcani 56, 327Baleastart 205Banat 255bantusi 34Basian 242bataci 68Bavaria 67. 267Behdet-Damanhur 99Behistun 301Belazzar 129Belbani 217Belcudurusur 203

Belgia 19, 49, 66. 264, 84Belibni 208Belkabi 219Belkapkapu 217Beln i rari 203Benhaddad 205, 206, 267Beni Hasan 146, 147, 316Be4a 312, 327, 330Bethel 283Bharalas 307Biaina 258Bib Doda 327Bibescu (Gheorghe) 130Bicina 297Birrekab 280Biruta 269Bit-Anati 119Bitimbi 187Bit-Yakin 189Bizarq 4, 5, 10-12, 15, 122, 255Bnon 107Boemia 56Bogazchioi 201, 252, 254, 333Bokenrauf 125Borneo 49Borreby 29Borsippa 190botocusi 42Bougie 48Brazilia 30, 69, 92Bretania 4, 25, 32, 83brigi 261Brno 32Bubastis 98, 99, 124, 125, 154Bubilu 187bulgari 199, 294Bulghardagh 253Burnaburias 117, 200, 204Busiris 99busmani 29. 46, 41, 53, 60, 80, 91Buto 99Byblos 120, 265, 269, 270, 275, 281, 290

Cades (Codsb) 115, 175cafri 30. 66, 37, 38, 42, 57, 61, 62, 74, 91Caldu 127caledonizi 25californieni 79calvini 10Cambise 304

Cambridge 12Campigny 29Canada 25Canaan 269, 281cananeeni 194, 268, 277, 290Capadocia 66, 253, 254, 258Carabel 201Caraharclas 203Caraindas 200, 202, 203Caralis 84Caramurdas 200Carchemis 128, 130, 203, 253, 265Cardunias 136, 200, 202, 203Caria 128carieni 258Carintia 67. 267Carmel 30, 35. 95Carol cel Mare 118, 137. 175carolingieni 118Carpgi 236, 294, 312Cartagina 271, 282, 335Carthadast 271. V. CartaginaCasehi 265Casiteride (insule) 55, 56cass4i 199Castadt 29, 30Castenedolo 27Casovia 29Castilias 200Catalonia 347Caucaz 30, 48, 202, 252, 295, 307cazari 294cel/i 57, 293, 294, 325Ceu 342, 344Ceylan 50Chaleux 19Chalkis 337, 338chamanu 186Chamistra 208Champ-Dolent 82Champagne 69Chancelade 30Chapelle-aux-Saints 28, 30charri 276, 295charru 252Chasan 105Chel les 19Chedor-Laomer 187Chenensu 104Cheta 122Chilakku 258China 23. 11, 28. 41, 31, 55, 77, 225, 233, 305, 307,

308, 341-354chinezi 24, 40, 296, 305, 341-354Chios 320Chipchip 129chirghizi 294

Index

359

Index

360

Chis 192, 193, 195churritii 250, 251Ciang-kiang 350Ciaxare (Kyaxares) 127, 258, 298Ciclade 325Cilicia 208cimerieni 258, 296, 313Cipru 257, 260, 271, 281, 317, 320, 321Cirena 130, 338Cirus (Kyros, Curusi) 300 urm., 307Citera 271Ciu 345, 346Civang-Ciu 353Clazomene 258Cnossos 107, 237, 314Cogul 88Cohuna 31Columban, sf. 71comageni 203Combarelles 86Combe-Capelle 32, 35Confucius 342, 347, 351, 352, 353Congo 31Constantinopol 59, 68, 199Constanz 67Copenhaga 71Corcira 338Corint 151, 312, 330, 335, 338Corrèze 28Corsica 271cosseeni 200Cremenari 63Cresus 258, 260Creta 46. 141, 146, 167, 171, 242, 271;296, 314-

320, 326, 330, 335, 338cretani (keftiu) 42, 314-320Crimeea 313Cristina (a Suediei) 10Cro-Magnon 32, 34, 35, 47cruciatele 10Cucuteni 23Cuiungic 219, 242, 282Cuma 338Curigalzu II 186.6, 203curzi 203Cus 119cusiti 105, 109, 121

Daci 219DadeLre 170Dahomey 75, 76

Dahshur 168, 173

daiaci 49Daidala 319Damasc 205, 206, 265, 266, 267, 280Danemarca 51, 68, 84, 295Dapur 121Darius 297, 301 urm., 350Darius II 300. 25Darius III 300. 25David 120, 124, 136, 277. 48, 286, 290Daulis 312Decebal 219Deir-el-Bahari 110, 110. 81, 144, 157. 273, 171Delos 271, 311Delphi 130, 311Denderah 164, 237Devonshire 66Dhuspas 125Dimaschi 266, 267Di nsar 187Din-tir 189Diospolis 107Dodona 327Dordogne 86, 91dorieni 7, 327Drangiana 56dravidieni 187Duafsechrut 177DulAsari 64Dudhalyas II 253. 15Dunärea 34, 46, 48, 57Dunghi 195Düsseldorf 23, 28Dymanes 328

Eannatum 192, 194Ecuador 30Eofu 164Edom 280, 281edomiti 111, 280, 282Efes 253, 311, 312, 326Ehringsdorf 29Egipt 10, 31, 36, 41, 43. 131, 46. 1 41, 54, 56, 65, 76,

83, 84, 95-182, 185, 186, 204, 210, 216, 225,228, 229, 238, 241, 254, 257, 268, 273, 279,295, 314 urm., 335. 338, 342, 345-347

egipteni 9, 42, 55, 83. 95-18i, 216, 219, 231, 265289, 304

Ekhtaton 112

El-Amrah 31. 70Elam 125, 126, 127, 161, 185-187, 195, 204, 209,

297, 319, 325, 345elamiti 106, 126, 185-187, 194, 341Elamtu 187El-Burba 101Elefantina 103, 165Eleusis 312, 330Eliiah 205, 277El-Kat) 157, 273EI-Lirsa 275EI-Ubaid 236Elvetia 33, 46. 146, 50, 89Enchab 99englezi 35, 235, 331Enannatum 192Enkmad 190Enkomi 321Entemena 192, 238Ephyra 330Epir 330Ereb 270Erech 190, 192, 199, 228Eridu 186, 188, 190, 195, 196, 223, 230, 238Eritreia 96Erivan 125, 249Erzerum 125, 202, 249Esbentet 120eschimo;i 50, 64, 65, 91Eset 110. 81Esneh 164Esmunazar 274Etiopia 81, 116, 128, 296etiopieni 153etrusci 9, 43, 54. 193, 258. 57, 296, 312Eubeea 338Eufrat 126, 136, 202, 205Evagoras 300. 25Evora 84evrei 9, 41, 106, 111, 125, 158, 194, 205, 234, 238

urm., 254, 265, 266, 268, 276-290, 293,301, 326, 342

Fayum 105, 168Fenicia 114, 122, 123. 252Lnicieni 106. 120, 125, 194, 231 , 204. 205, 234,

269-275, 264Fère-en-Tardenois 89Ferrassie (La) 30. 86

Festos 314Fidji (insule) 21, 48, 64Filip II 10filisteni 194, 254, 268, 280, 317foceeni 338Focida 312Font-de-Gaume 51, 86Foxhall 29franci 122Franconia 66Frannarp 70Frarrta 10, 12, 27, 33, 88, 46.141, 47, 51, 56, 65, 66.

264, 67, 82, 88, 89Frederic II 10, 12Frigia 258frigieni 252, 261, 295, 332Furfooz 32Fu-hi 341

Gadir 271Galia 65, 338Game; 106, 201Gaza 125, 257, 268, 281Gebel 129Gelu 328Geneva 67genovezi 272, 273Georgsfeld 54Gerania 330germani 9, 10, 59, 127, 193, 199, 202Germania 3, 10, 11, 12, 29, 45, 47, 56, 326, 327Gezer 122Ghedeon 290Ghiaur-Calesi 201Gibraltar 28, 338Gilukhipa 111Gis-ban 192Gis-ukh 192Gizeh 162, 166, 168Glozel 42Gobal 136Golful Persic 189Goliat 268Gondwana 25Gordios 261Gortyna 315Gottfried 202greci 7, 9, 50, 153, 165, 193, 208, 229, 260, 265,

296. 308, 312, 314, 325-332, 338, 352

Index

361

Index

362

Grecia 9, 12, 167, 171, 176, 320. 46, 325-332, 343,347

Grimaldi 30, 32, 34, 47Groenlanda 42, 73Guadelupa 30Gudea 168, 190, 192, 194 -196, 212, 233, 236, 255Guineea 73Gurgum 265Gurnia 317. 39gutei 200, 235, 258Gyges (Gugu) 130, 258

Habiru 111, 277, 282Hacepsut 110, 110. 81, 110. 83, 112, 136, 170, 172Hadrumet 271Hagia Triada 314Ha-ke-ptah (Egipt) 143haldeeni 135, 156, 189, 231Haldeia 46. 146, 56, 74, 84, 96-98, 106, 124, 126,

139, 140, 154, 160, 161, 165, 170, 189, 191,200, 204, 211, 213-217, 230, 233 -246,258, 304, 307, 345, 346, 347, 350

Halicarnas 151, 312, 326Halle 69Hallstatt 23, 34, 46. 141, 56, 69Halys 69Hamath 125, 201, 253, 265, 266, 268, 270, 271, 280ham iti 95Hammurabi 101, 106, 113, 137, 142, 1 a6, 192,194,

196, 199, 201, 213-215, 217, 219, 282, 315,341 .

Hanovra 295Haper 143. 205Haremhab (Harmahib) 112, 114Hari na 57Harran 190, 224.Hatti 252Hattu0 115, 251, 253, 253. 15Hatuari 103. 63Havara 168Hazael 267, 277Heidelberg 23, 28, 29, 37, 47Heliopolis (On) 98, 99, 111, 125Hellen 328Hemset 170Henka 139Heraclizi 258Herakleopol is 104Hérault 83

Hermupolis 105Hesiod 337Hetepheres 136, 161, 162Hi 139Hierakonpolis 98, 101, 144hiong-nu 305Hippona 271Hiram 265, 275, 286, 290, 333hittiti 111, 112, 115, 121, 188, 194, 200, 203, 205,

249, 251-256, 265, 269, 315, 316, 325, 333Hizkia 279Horeb 103Hortutuf 180hotentoti 42, 53, 64, 91, 140Hrihor 119, 123, 281huni 341, 345 (v. i hiong-nu)Hqimna 265hyks4 105, 106, 108, 109, 133, 137, 250, 251, 258,

277, 281Hyl lei 328

jacuti 52, 54. 193iafetiti 251iapigi 327beria 56bisin 194brahim 134ehoiada 277ehu 277ehudah 277eremia 290eroboam 277, 290erub-baal 277erusalim 111, 128, 136, 137, 203, 230, 265, 330ezabel 205, 285ezechiel 125, 208, 239, 277amma (Elam) 186e-Bouchard 84ion (Troia) 115, 333

iliri 325, 327. 6Ilumailu 192. 31Ilu;uma 192. 31Imbros 258Imhotep 180inca0 53. 184India 22, 23. 11, 25, 30, 35, 56, 83, 85, 88, 225, 250,

295, 300, 307-308, 343, 350, 351. 11indieni 24, 76, 79Indochina 31

ndonezia 22ndus 118ndustan 31, 331nsulele Amicilor 64nsulele Societdtii 64nsulele Sondei 35, 56, 343oachim 130oada 277oas 277ordan 106osa 290osafat 277osef 277osia 130, 277, 282oter 143. 205otham 290psyvich 29ran 201, 277, 296, 307ranieni 200risu 119, 281rlanda 67, 69, 83, 294sac 232saia 290, 352sboreth 277sin 192, 194, 195, 196, 283slanda 48smael 277srael 120, 122, 125, 205, 206, 277, 353lbaaI 277puinis 125

Ftunda 265talia 9, 10, 11, 48, 114, 338italici 296Ithaca 336Ithon 139, 184Ithubaal 205, 275luda 120, 125, 279luiuc 201Ivan cel Groaznic 117. 100

Jannas 107Japonia 31, 48, 51, 77, 130, 341, 343Jaudi 280Java 28, 30. 66, 31Jura 70

Kadimirra 189Kadingirra 200Kalah 125, 207, 217, 240

Kamares 314, 319Kamde 271Kamut 95Kanam 30Kanath 269Kandalanu 209kaniti 249Karnac 82, 110, 115, 143, 144, 157, 164Karpathos 312Karteia 271Kastamuni 56Kat-patu-ka 253Kean 328kefti 319 (v. i cretani)Kegana 253Kematre 110. 81Kenchreai 330Khaltemas 187Kha-mois 119Khana 189Kharu 115Khasekem 168Khazael 206Khefren (Khaf-Re) 101, 104, 131, 159, 166, 170,

178kheti 282Khidalu 187Khorsabad 217, 219, 239Khufu 101, 103, 136. 161, 139, 166, 170, 175, 178Khumbaniga 125Khyan 106. 107Kikia 217Kittion 271Knossos v. CnossosKnumhotpu 170Kok 174Kolophon 338Kos 271Krapina 28. 43Kudur-Lagamar 187, 192. 31Kudur-Mabuch 192. 31Kudur-Nacunte 187, 192. 31, 194Kutha 190Kymai 257, 311

Laps 190, 192, 194, 195, 196, 221, 283Lakedai mon 330Lampsac 271Lao Tau (Lao Tse) 353, 354. 54laponi 51. 176Larsa 186, 190, 192, 194, 195, 196, 311La Mile 34, 46. 141

Index

363

Index

364

Laugerie-Basse 86Laussel 87Lehliu 67lelegi 327, 332Lemnos 313Leptis 271Lesbos 312, 338Levi 287Liban 30, 115Libia 165libieni 95, 96, 119, 122-124Licia 319licieni 257-260, 331Lidia 130, 237, 258, 296lidieni 257 -260liguri 83Lindos 175Lok-Maria-Ker (Locmariaquer)Losa 84Ludovic XIV 10, 137. 175, 343ludu 258lukks 257Lulial; 125lulubei 201Lulume 237Luptipri 125Lusignan 83luvieni 251Luxor 144Lygdamis 258Lykaonia 253

Maacha 266Madagascar 73madai 297Madeleine (La) 23, 42, 86Madyes 305Mai 280mameluci 134Manase 279. 281Manciuria 77maori 21, 90Marea Alba 88Marea de Apus 206Marea Caspica 203, 347Marea Egee 174Marea cea Mare 205, 219, 347Marea Mediterana 203Marea Moarta 161

Marea Neagra 253, 347Marea Rosie 350Marducbaliddin 126, 202, 207Marduc-nadin-achi 203, 205Maramures 29Marathon 7Marathus 269Marsoulas 86Mas d'Asil 23, 42, 43Macklemburg 29, 66, 67. 267, 84, 295Medinet-Habu, 121, 136, 144, 145, 164, 168, 175,

325Megara 330, 338Megara Hyblaea 338Megiddo 111Mehemed Ali 134Meilen 67

82 Melanesia 77melanesieni 22Mellby 70Melos 89Memphis 7, 98, 100, 101, 102, 104, 105, 107,

108, 119, 126, 138, 143, 144, 156, 182, 319,Menahem 265Meng-Tse (Mencius) 353Menes (Mena) 98-102, 142, 261, 314, 319Menkera (Menkaure, Menkauhor) 101, 104, 131,

166, 170, 261Men-Kheper-Re (Thutmosis III) 131Mennofer 100mentiu 106. 63Mentuemhat 210Mentuhotep 104Menuas 125, 219. 2Menumorouth 328Mer-en-Ra 170Meresankh 136. 161Merineh 174Mermnazi 258Merneith 177Merneptah 119, 122, 123, 257Meroe 129, 168merovingieni 343mesapi 327Mesa 280Mesilim 192Mesopotamia 7, 9. 30, 35, 36, 54, 56, 96, 99, 100,

122, 129, 133, 137, 138, 142. 160, 164, 167 .323, 175, 185, 186, 193, 201, 204, 223,226,228, 232, 236, 255, 283, 303, 342, 343, 347

mesopotamieni 273mezi 129, 194, 210, 295, 297, 298Mexic 31, 46, 53. 184Miamun 118, 119, 125Micene 165, 176, 255, 316, 317, 321, 330, 332, 335micenieni 331Midas 261, 332 .

Mihai Viteazul 130Milet 128, 151, 312, 326, 338milesieni 258, 338Milit 265Milo 271, 317Minos 315, 317, 319Mircea I 215Misphragmuthosis 107Mitanni 111, 117, 194, 202, 210, 249, 250, 254, 325Mita 258Mitridate (Eupator) 210Moab 84, 129, 206, 280, 291, 282moabiti 111, 194mocani 53Mochlos 314, 317. 39Mohammed 266Mohrya 68Moise 277 urm., 315, 328Moldova 116, 118, 287, 304. 41, 326Molino di Ledro 68Mongolia 30,mongoli 305Monte Circeo 30Morat 67Moravia 32, 34, 67. 267, 83moschi 203, 254, 258Moulin Quignon 29, 30Moustier (Le) 19, 23Mo-Ti (Mo-Tseu) 352Motur 115Murcia 55Mursil II 253. 15Muvatallu 115, 251, 253. 15Musizibmarduc 207. 93Mykale 331Myrina 253, 257, 311mysieni 252, 295

Nabonid 129Nabunahid 209Nabupalasar 127Nabupaliddin 205Nabucudurusur (Nabucodonosor) 128, 129, 130,

203, 224, 258, 279Naditu 186, 187Nagada (Ombos) 99Nagitu 187Naharaim 118Nahr-el-Kelb 103, 221

Nairi 203, 205, 219Nakhtseti 118, 119Napata 124, 125, 128, 129, 137, 166, 168Napoleon 10Naramsin 192, 193, 193. 34, 194, 195, 209, 224,

236

Narmer 101Naukratis 128, 130, 296, 312Naulette 29Nazibugas 203Naxos 338Neagoe Basarab 141. 192Neanderthal 22, 23, 27, 28, 29, 32, 37, 47Nebamun 139Necho 126-130, 281Nefer-ka-Re (Pepi II) 131Nefretiti 111, 112Nefrurè 110. 81Nekhen 97, 99Nerazia 92Nergalusizeb 207. 93Neriglisar 129Nesa 170nesiti 251Neskhonsu 159Neuchatel 67New jersey 30niam-r iam 76Nib-Muria 202Nicheia (Niceea) 213Niederwyl 67Niger 83Nil 36, 54, 73, 79, 134, 143, 149, 154, 156. 267,

161, 172, 178, 179, 228, 230, 328Nimrud 241Nindarpalisir 203Nineve 7, 126, 127, 193, 203, 207, 238, 217. 219,

240, 241

Nippur 190, 192, 195, 228, 230, 283Nisin 215Nisibis 201Nofru-Re 122Nofret 147Nora 84Norvegia 347Noile Hebride 48. 49Noua Caledonie 49Noua Guinee 22, 67, 63Noua Zeelanda 42, 48, 64, 73, 75, 90Nubia 100, 104, 134. 151, 150. 163, 165nubieni 95Nucahiva 73Numidia 82Numma 187 (v. si Elamtu)

!ride*

365

Index

366

Oceania 64Oceanul Indian 189Oceanul Pacific 347Obercassel 47Ofir 268Ofnet 30Ohrida 67Olanda 10, 54, 84olandezi 130Olbia 338Oldenburg 84Oliaros 271Oltenia 88Olympia 328Ombos 99Omri 205, 280Onega 88Oran, sf. 71Oran 91Orchomenos 319Orenoc 66Ortygia 311Osias 125Osorkon 124

Padan 200Paros 271Palaikastro 317. 39paloti 268Palestina 30, 84, 109, 122, 161, 250, 252, 266, 268,

276 urm.palestinieni 35Pamir 294Pamfilia 321pamfilieni 328Panammu 280Pancalas 307Panticapeia (Pantikapaion) 338Paphos 271Paracelsus 351Paramesu 118Pa-Ramses Aanakhtu 116 (v. si Ramses It)Pareder 84Parma 68Paros 338Pasargada 190Pasiega (La) 43Patin 266Pe 97

Pelagonia 312Pella 312pelasgi 312, 331, 332. 33Pelopones 317, 335Pengiab 343Peninsula Iberia 271Pentaur 177, 177. 389, 178, 238Pepi I 100, 141, 146, 170Pepi II 131, 175. 380Perigord 42, 70Persia 189, 201, 210, 296, 331, 350persi 68, 129, 165, 194, 219, 295, 298, 300--304Perros-Guirec 82Peru 53. 184Philae 164Philippe de Valois 85Plateia 7Piankhi 124, 125, 128pilisti 268 (v. si filisteni)Piltdown 28, 30Pinotem I 120Pitane 253, 257, 311Pi-tum 144Polinesia 63polinezieni 22, 65, 90Polonia 70poloni 335Pompei 19Portugalia 42, 51, 56, 83, 347portughezi 294Praisos 317. 39Prasias 68Predmost 35Priene 253, 257, 311Protothyes (Partatua) 305Prusia 12Psametik 127, 128, 130, 281Psametik (din Corint) 151Psira 317. 39Ptahhotep 141, 142, 149, 177P-ubasti (Bubastis) 99pulasati 268Pulu 207Punt 96, 110. 83, 172pursta 123

Quina (La) 29. 48, 30

Rachel 385Ra-em-ke 169Rahotep 147, 169

Ramesizii 107. 67, 119, 121, 134, 139, 174, 175, 241,257, 314

Ramman-nadin-achi 203Ramman-nirari 203, 206, 249. 2Rammanpaliddin 124, 203Ramses I 113, 114, 115, 118Ramses II 98, 112, 115, 116, 118, 118. 109, 119, 119.

111, 120, 121, 122, 133, 136, 142, 144, 145,158 61513. 276, 160, 174, 175, 177. 389, 178, 221,

Ramses III 112, 118, 119, 119. 111, 123, 136, 141, 175,268, 281

Ramses XII 281Ramsesu 122Ranofre 139Ranufer 104Raphia 124, 125Ras-Shamra 31, 190, 274Rechob 266Remu XIII. 30, 328Rezon 265, 267Rhodesia 28Rhon 65Rhuys 82Rimsin 194, 196Rin 45Robenhausen 67Roboam 290. 333Roc-saint-Cirq 32Rocky del Creek 92Rodos 89, 321, 338Roma 9, 11, 61, 127, 293, 319, 346romani 1 93, 1 94, 199, 21 0români 3, 4, 15, 54, 21 3, 335Romulus 328Rusia 12, 45, 88, 91, 294rusi 335

Saba 280Sadyattes 258Sahara 54, 76, 87. 390Sahura 1 03, 1 64Sais 1 25, 1 26, 129Sakkara 1 00, 1 02, 139, 149, 1 66-168Salamina 7Salan 328Salatis 107Salmanasar I 113, 114, 117, 1 25, 203, 204, 205,

206, 266Salmanasar II 124, 205, 206, 210, 219

Salmanasar IV 206,' 207Salomon (insulele) 48Sam 11 4Samal 221, 265, 280Samaria 1 25, 205, 265Samoa 48, 50, 78, 92Samorna 257Samos 151, 338Samotracia 311, 338Samsiadad 202Samsiramman 205, 217Samsiramman IV 206Samsuiluna 199Samuil 268. 13Sandwich (insulele) 21Sanekht 1 03Santander 43Santiago del Estero 30Sapor II 300 urm., 304Sardanapal 127Sardes 253, 258Sardinia 271Sarepta 269Sargon I 1 24, 1 26, 1 27, 1 89, 192, 193, 207, 212,

217, 219, 230, 239, 258, 297Sargon II 207sarmatii 298Sasanizi 300 urm.Satama 118Saul 268, 277, 285, 286Saxonia 29Salcuta 23Scandinavia 25, 45, 46. 141, 50Schio 48Schitafrana 298Schleswig-Holstein 295Schonen 70Schussenried 29sciti 44, 258, 296, 305, 313Scotia 25, 26, 70Sebachotep 105secui 54. 1 93Seknenre 107Selim I 134Semerkhet 1 02, 1 03Semiramida 131, 206Sempach 67Senaar 188Senegal 42, 60Senmut 110. 81, 110. 83Senusret I (Kheper-Ka-Re) 104, 131, 170, 170. 348Senusret III 170. 348Sepa 170Serabit-el-Khadim 1 03, 151Serbia 92, 215Sesostris 11 8Se susturi 11 8

Index

367

Index

368

Seti I 114, 115, 119, 134, 139, 144, 160, 174, 281Siberia 44, 88Sicharbaal 275Sicilia 9, 46. 141, 88, 271, 296Sidon 106, 111, 201, 208, 268, 269sidonieni 129Siduri 244Sigus 82Siloe 280Simyra 269Sin 269Sina 352Sinacherib 126, 206, 208, 217, 224, 238, 240, 283Sinai 102, 103, 106, 109, 114, 190Sinbad 105Sindu 350Sinidinnam 199SWUM 352Sinmuballit 192Sinope 271Sinuhi 105, 182Siphnos 271Sippar 187, 190, 209, 283Siracuza 338Siria 30, 31, 70, 99, 105, 103, 109, 120, 124, 134,

160, 161, 191, 201, 206, 231, 236, 250, 255,265, 266, 268, 274

sirieni 138, 175. 379, 265Sis 208Sisara 277Siun-Tseu 347. 21siusi 50sTrbi 61, 199, 335Slovacia 29, 63Smendes 119, 123Smirna 253, 258, 311, 326Snofru 102, 103, 136. 161, 139, 162, 166, 170, 177Socrate 352Sogdiana 293, 343Soli 281Soliman cel Maret 10Solomon 120, 124, 277, 286Solutré 19, 52Somalia 31, 96Spania 25, 34, 55, 56, 69, 75, 83, 86-89, 326spanioli 10, 107Sparta 9, 335Spitama 303Spy 28. 43, 29St. Acheul 55Stambul 123Steinheim 29, 30Stonehenge 82, 83Strymon 313Su-anna 189subarieni 61Subaru 249

Sudan 90Suedia 64, 84, 295, 347Sulcis 84Sulgi 192. 31Sulili 217Sumatra 68Sumer 100, 183-211, 243 urm:sumerieni 56, 186. 4, 188-211, 215, 224, 234, 304Sumuabu 192, 192. 31, 196Susa 186, 194, 209, 236, 297, 301Susiana 350Swanscorrbe 30Syena 103Syennesis 2535abacq 124, 125pcaluw 119$alman 203Sammasumuchin 127, 209Sang 342$apenap 128wrdana 121, 122, 123, 178$arganisari 193. 34$ariduris 125Saruchinu 189, 192$asu 1145at-el-Arab 1375edet 1055esonc 120, 123, 124, 206, 287$insarriskun 209Sirpurla 190Stefan cel Mare 116, 118$ubbiluliuma 112, 115, 252. 155u-Ku-Tien 28Susan 187, 189, 194$uzub 126

Taanek 106Tabal 265Tacusit 147Taduchipa 254Tafnakht 125Taharcu 126, 129Tahiti 49, 78Taia 111, 141, 174Tanis 98, 119, 123, 129, 144, 175tanii 124, 125Tanutamon 128, 129Tarquinii 258. 57Tarros 84

4-

Tarsis 271Tarsus 208Taru 83Tasmania 22tasmanieni 42, 42. 121Tatiguruma. 200Taubach 29Taurus 208, 319tätari 201Thapsac 201Thapsus 271Thasos 271, 338Thepu 139Thera 89, 271, 338Thinis 101, 144Thorn 54. 193Thuruspa 258Teba 7, 98, 104, 105, 107, 108, 110, 113, 114, 116,

144, 156, 164, 166, 167, 168, 171, 179Tebriz 56Tekoa 290Tell-el-Amarna 114, 115, 117, 118, 202, 219, 249,

257Tell-el-Hasy 106Tell Thaanek 276Tell-el-Yahudieh 106. 64, 145Tesalia 327, 330, 335tesprolii 327Teumman 127, 187, 209. 103Téviec 30Thutmosis (Tahutmes, Totmes) I 103, 110, 134Thutmosis II 110, 116, 117, 126, 150Thutmosis III (Men-Kheper-Re) 110, 110. 81, 111,

116-117, 131, 143Thutmosis IV 111Tiglatnindar 203Tiglatninip II 205Tiglatpileser I 114, 124, 203, 204, 205, 219, 265Tiglatpileser III 206, 206. 89, 207, 207. 91Tigru 126, 136, 202, 217Tir 106, 125, 129, 137, 175, 201, 205, 221, 242, 265,

268, 269, 273, 287Tirhaca 126tirieni 125Tirint 254, 317, 330, 335Tokai 63Torquay 66Toscana 56traci 252, 253. 23, 289, 294. 6, 298, 311, 321, 331Tracia 236, 313Troia 42 (v.§i Ilion)troieni 331Trois Frares 77Truchère (La) 27Tsi 345Tsin 345, 346, 347, 350Tuchana 265

Tucialia 253Tucultininurta 205Tukulti-in-aristi 204Tuna 265turanieni 201, 341Turchestan 188, 277turd 56, 117Turingia 327turp 121, 312tugena (tyrrheni) 312Tuvatta 111, 115Tutankhamon 112, 113, 135Tylissos 314Tylonizi 258Tzympe 130Tara-de-Foc 19, 63, 64, 66Tara Galilor 47, 48Tara Româneasci 287tigani 61

Uadi-Hammamat 103Uahibri 128, 129Uadi-Maghara 103Uan 249Uganda 30Ugarit 190, 274 (v. si Ras-Shamra)Ulamburias 200Ululai 207, 207. 91Umakistar 258Umma 192Ummanaldas 127Ummanigas 127, 187Ummanminanu 126Una 106, 161, 168Unamun 182Ungaria 92, 117unguri 11, 298Ur 106, 186, 188, 190, 192, 195, 196, 216, 230, 235,

283, 311Uraduggina 192Urartu 111, 125, 194, 202, 206, 210, 244, 249, 250,

258, 297, 325Urdamani 127, 129Urengur 195, 196Urie 285Uriel 136Uru-azagga 189Uruk 193, 195, 196, 224, 237Urukagina 192, 193, 212, 236Urmia 258, 347Urnammu 192. 31Urnina 192, 224, 236

Index

369

Index

Ursa 125Urumus 193. 34Userkaf 170Usirtesen II 105Uspia 217Utica 271

Xerxes 120, 300. 25Xo is 105, 107

Yanoem 122valahi 330 Yan-Tseu 354Valencia 87 Yao 344Valerianus 304 Yin 344Valltorta 86 Yne 345, 346Van 125, 202, 203, 206, 249, 258, 297, 307, 347 Yorkshire 66Vaphio 316 Yunnan-Fu 350Vasiliki 317. 39Vatican 164Vasugganni 250Venetia 44, 68venetieni 272Versailles 69Vestfalia 84Vifrana 298Vistaspe 303Viti (insule) 64 Zab 217Vlad Tepes 117. 100 Zabibi 265Volo 317 Zagros 195, 201Vortigern 71 zakkari 123Vu 346 Zakro 317. 39

Zanasana 298Zedekah 128Zenobia 251Zer 139Zezer 170Zimbir 190

Wangen 67 Zimrida 111, 270Watsch-Laibach 92 Zingirli 201, 280Weimar 84 Zoroastru (Zarathustra) 303Willendorf 29, 87. 392 Zurich 67

Tab la de materii

Pal?.

Cuvint inainte (de prof. D. M. Pippidi) V

Prefata 1

Introducere 7

Alte deslusiri metodologice 15

I. PREISTORIA

Note asupra dezvoltirli studillor de preistorie 19

Consideratil asupra metodel In cercedriIe preistorice 21

Vremurile prelstorice : 1. Aparitia omului. Rasele" primitive, p. 2.5 ; 2. Trezireainteligentei : graiul, cintul, numaratoarea, scrisul, p. 36 ; 3. Epoci;i perioade. Critica impartirilor traditionale, p. 43 ; 4. Neoliticul :caractere, mediu, mndeletniciri, p. 48 ; 5. Epoca bronzului ; p. 55 ;6. Aparitia fierului, p. 56; 7. Constituirea familiei. Tribul, p. 57 ;8. Primele unelte : arme, ceramica, me;telugul tesutului, p. 62 ; 9. Po-doabe. Imbracaminte, p. 65 ; 10. Adaposturi : locuinte, cetati. Ideeade proprietate, p. 66 ; 11. Cal de comunicatie, schimburi, p. 69 ;12. Religie ;i magie. Animism, totemism, cult astral, p. 70 ; 13. De-prinderi funerare : Tnhumare, incinerare, p. 80 ; 14. Monumente me-galitice : menhiruri, dolmene, cromlechuri, p. 82 ; 15. Originileartei : arta preistorica qi arta primitiva, naturalism ;i stil geometric, p. 85

II. EGIPTUL

Statul : 1. Rasa, p. 95 ; 2. impärtiri geografice ;i politice. Nome, p. 97 ; 3. Primeledinastii (IXIV), p. 101 ; 4. Hykso;ii, p. 105 ; 5. Faraonii dinastiei a

XVIll-a. Egiptenii In Siria, p. 109 ; 6. Thutmosis al II-lea, Thutmosis alIII-Iea, p. 116 ; 7. Amenhotep al III-Iea, Amenhotep al IV-lea, p. 117 ;8. Ramses I, Ramses al II-lea, Ramses al III-Iea, p. 118 ; 9. Na-

valitorii din nord, libienii, p. 121 ; 10. Dezagregarea imperiului. Hege-monia Asiei, p. 124 371

Societatea : 1. Caracterete monarhiei eg;ptene, p. 131 ; 2. Indigeni strAini, P.137 ; 3. Clase sociale, p. 138 ; 4. Familia, p. 140; 5. Legislatia, p. 142;6. Aseari urbane. UnitAti administrative, p. 143 ; 7. Locuinta, p. 145 I8. Mestesugurile, p. 146 ; 9. ImbracAmintea, p. 147 ; 10. Satul. Lucrul dmpu-lui, p. 149 ; 11. Exploatarea minelor. Drumuri, p. 150 ; 12. Lipsa mo-nedel. Schimburile, p. 150 ; 13. Scrisul, p. 151 ; 14. Sisteme metrice

cronologice, p. 152

Religia : 1. Caracterele generale, p. 153 ; 2. DivinitAtile, p. 154 ; 3. Organizareacultului, p. 156 ; 4. Reforma lui Akhenaton, p. 157 ; 5. Viata viitoare,p. 159 ; 6. Cultul mortilor, p. 160

Arta : Arta preistoricl, p. 163 ; 2. Arhitectura : templul, p. 164 ; 3. Arhitectura :piramidele, p. 166; 4. Sculptura, p. 168 ; 5. Inspiratia realistA, p. 171 ;6. Pictura, p. 172 ; 7. Toreutica, p. 173 ; 8. Revolutia" lui Akhenaton,p. 174 ; 9. Epoca Ramesizilor, p. 174 ; 10. Influenta greack p. 175

Literatura : 1. In general, anonimA, p. 177 ; 2. Lipsa de simt istoric, p. 177 ; 3. Aple-carea spre fabulos, p. 178 ; 4. Lirism religios, profan, p. 178 ; 5. Bi-blioteci, p. 182

III. MESOPOTAMIA

Elamul. 1. Tara si locuitorii 185

Summer si Akkad. : Statul, p. 188 ; 1. CetAti-altare. Patesi", p. 189 ; 2. Regii. Luptelepentru suprematie. - Sargon, Naramsin, Gudea, p. 191 ; 3. Dinastia dinBabel. Hammurabi, p. 196 ; 4. Dinastia cassitl, p. 199 ; 5. Expansiunea

culturii babiloniene. Lupta pentru vadurile de comert, p. 201 ; 6. IstoriasincronicA" asiro-babilonianA, p. 202

Socletatea haldelani : 1. Legislatia, p. 212 ; 2. Familia, p. 215 ; 3. ImbrIcArnintea,p. 215 ; 4. Lucrul dmpului, p. 216

Socletatea asirianä : 1. Originile. Caracterul monarhiei, p. 217 ; 2. Armata, p. 220 ;3. Legislatia, p. 221 ; 4. lndustria, p. 222

Religia : 1. Zeii, p. 223 ; 2. Facerea lumii, p. 226 ; 3. Legende eroice, p. 228 ; 4. Ado-rarea cerului, p. 229 : 5. Cultul mortilor, p. 230 ; 6. Sacrificiul, p. 232

Arta : 1. inceputuri. Influente, p. 233 ; 2. Caractere generale, p. 234 ; 3. Ceramica,

p. 236 ; 4. Sculptura, p. 236 ; 5. Arhitectura, p. 237 ; 6. Toreutica, p. 238 ;

7. Aportul asirian, p. 238

372 Literatura : 1. $crisul, P. 243 ; 2. Textele, p. 244

IV. CIVILIZATIILE ASIEI ANTERIOARE

Mitannl. Urartii 249

Churritil 250

HIttltli : 1. Rasa. Inceputurile, p. 251 ; 2. Legislatia, p. 253 ; 3. Arta, p. 254

Licienii. Lidienli 257

Frigienii 261

V. SIRIA. FENICIA. PALESTINA

Sirienii 265

Arameenii 266

Regatul Damascului 267

Fillstenli 268

Fenicienil : 1. Rasa, P. 269 ; 2. Numele, p. 269 ; 3. Lipsa de unitate politick p. 270 ;4. Influente, p. 270 ; 5. Colonii, p. 271 ; 6. Comertul, p. 273 ; 7. Scrisul,

p. 273 ; 8. Literatura, p. 274 ; 9. Arta, p. 274 ; 10. Religia, p. 275

Evreil : Originile. Statul, p. 276 ; 2. Religia, p. 282 ; 3. Literatura istoricl si religioaskp. 285

VI. POPOARELE ARICE

Aril : 1. Rasa. Limba, p. 293 ; 2. Expansiunea, P. 294

Mezli : 1. Rasa. Inceputurile, p. 297

Persil : 1. Caracterul regalitktii, p. 300 ; 2. Caracterul imperiului, p. 301 ; 3. Religia,

p. 301 ; 4. Arta, p. 304

Scitil 305

India 307

VII. BAZINUL EGEEAN

Creta 314

Clpru 321 373

VIII. GRECIA

OrIginile civIllzatiel grece$tI 325

Homer 333

Hesiod 337

Colonizarea 338

IX. CHINA

1. Cum trebuie privitd istoria Chinei, p. 341 ; 2. Cele mai vechi 5tiri istorice, p.344 ;3. Intocmirea sociald, p. 346 ; 4. Izolarea chinezd. Mitologia. Religia,p. 347 ; 5. Formarea civilizatiei chineze. Arta, p. 349 ; 6. Literatura.Cugetarea, p. 351

Legenda figurilor 355

Indica 357

Redactor reaponsabil: N ASILE ALEXANDRUTehnoredactor: ELENA PREDA

Dal la cules 08.11.1967. Bun de tipar 04.03.1968. Apdrui 1968. Tired25 580 ex. legate. Hfrtie eerie I A de 80 91n12. 161700 x 1000. Conedilorfale 29,33. Coll de tipar 24.50. Plano 1 tipo A 179631967.

C. Z. pen1ru tribliolecile mar{ ei mid 9 (az) (081)

Intreprinderea Poligrafica Informatia" SU. Brezoiatm or. 23-25Bucureeti. Republica Socialieta Romania, Comanda :tr. 20.

Date post:	01-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times