pag. IQ Mintea omenească a gindit cele m ai sofisticate nave pentru a ucide semeni • în numele păcii s-au produs numeroase avioane, ce împrăştie... moartea ♦ în continuare propunem o întîlnire • Protagonişti: Doamna cu Coasa şi multiplele ei faţete • Mircea Bălaj, şeful Diviziei, Patrimoniu din cadrul Regionalei CF Cluj şi preşedintele A.S. CFR Cluj a suferit un grav accident de circulaţie Sîmbătă seara, întorcîndu-se de Ia Timişoara de Ia partida dintre C FR Timişoara şi C FR Cluj, pe raza localităţii Borod, în jurul orei 18, autoturismul Dacia CJ-5I-CFR în care se aflau Mircea Bălaj, Sandu Matei - vicepreşedintele A.S.C.F.R. şi Gîrba Răducan (şoferul maşinii) au suferit un grav accident de circulaţie. T Gel care se află în situaţia cea mai gravă este Sandu Matei, momentan internat la spitalul Judeţean din Oradea. Mircea Bălaj se află acasă, dar cu numeroase contuzii, iar maşina a fost distrusă în proporţie de 80%. Şoferul a scăpat neatins. <• C.B. /T kopiernicus birotica | calculatoare Str. I.C. Bratianu 16. 064-191486.431667 ffpag§ioa u. ( http://www.dntcj.ro/adevand] ANUL IX NR. 2550 ISSN 1220-3203 m ASCENSIUNEA * ziarmdepmdtmt “ pădurarilor ” MERITĂ APLAUDATĂ LUNI, , 5 APRILIE 1999 12 PAGINI 1.200 LEI începe săplămîna patimilor MARIA SANGEORZAN Vea dreptate preafericitul Teoctist, la sflrşitul săptămînii trecute, cînd spunea că nu ne putem bucura de sărbătoarea învierii, din cauza războiului care este lingă noi, în care, vorba Papei loan Paul al Il-lea, creştinii bombardează creştini, în chiar ziua sărbătorii de Paşti a catolicilor. Conflictul din Iugoslavia nu este singura tragedie care ne sporeşte neliniştea. Nici aici, la noi acasă, nu-s aşezate lucrurile în matca lor. Prea îngăduitoarea noastră tranziţie admite instabilitatea socială, radicalizarea forţelor politice, multiplicarea centrelor de putere la nivelul legislativului şi executivului. Parlamentarii, explicit ori cu subtilitate, au devenit prooccidentali ori anti. Miniştrii şi-au nuanţat şi ei poziţiile, de la şeful Externelor, Andrei Pleşu, care este devotat cauzei americane, pînă la tăcuţii membri ai Cabinetului Vasile care, neputînd fi . împotrivă, se abţin de la orice comentarii. M ai descurajantă decît duplicitatea puterii este starea alarmant de proastă a naţiunii. Odată deschisă supapa imensă a disponibilizărilor, numărul românilor frustraţi a crescut considerabil. Aceştia sînt susţinuţi, îndeaproape de şomerii de rind, de cei care sînt fără loc de muncă şi fară indemnizaţii de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de o bună parte a pensionarilor. Dar şi cei care sînt în „cîmpul muncii” au motive temeinice de supărare, viaţa fiind mult prea scumpă în raport cu veniturile salariale. Românii sînt departe de a-şi fi găsit rostul lor în propria ţară. Cei dispuşi să muncească din greu pentru a-şi asigura un confort financiar iau calea străinătăţii. Grupul minorităţii care s-a adaptat la tranziţia românească şi a intrat în clasa mijlocie veritabilă a speculat la maximum şansa, oferită o dată la un secol, de a se îmbogăţi pe seama falimentului economiei naţionale. Motiv pentru cei ce au rămas săraci lipiţi să fie şi mai porniţi împotriva uneisistem, fie el şi tranzitoriu, care pentru unii este mumă şi pentru majoritatea ciumă. Pe măsură ce ne înfundăm în tranziţie, pătimim tot mai mult, iar sacrificiile se dovedesc a fi gratuite. Mereu se afirmă că fiecare popor îşi merită conducătorii şi soarta. A fost nevoie de un conflict de proporţii, cum este cel din Iugoslavia, pentru a constata că este posibil ca puterea sâ vrea una, iar poporul alta. Precum s-a ştiut, abia după ce s-au făcut sondaje de opinie că majoritatea populaţiei crede că am luat-o pe o cale greşită. Nici înapoi nu vrem să mergem, nici înainte nu avem curajul să ne uităm. ...... , în deplină harababură, ispitiţi de Vest şi puşi pe gînduri de incertitudinea perspectivei integrării ori măcar a normalizării lucrurilor, începem cea mai grea săptămînă a patimilor. Fără Ceauşeşcu! Consiliul Europei versus NATO In nume propriu, un expert european dezaprobă războiul din Iugoslavia Ar fi trebuit, iubite cetitorule, să fi fost în Piaţa "Avram lancu”, şi nu neapărat domnia ta, ci cîrtitorii acestui sfîrşit de veac. care aburesc norodul cu.slaba capacitate de luptă a armatei române. Oameni care. din varii interese, mint cu neruşinare cum că nevoile, fisurile, lipsurile şi cîte şi mai cîte ne-ar face neputincioşi în faţa duşmanului! Te-âi fi convins de neadevărul rostit şi rostuit după interes doselnic, văzînd trupele de jandarmi, pompieri şi militari aliniaţi pentru Cel Dintîi Jurămînt. Om fi săraci, nu zic. dar nu-j treaba nimănui să dezvăluie asemenea lucruri lumii, om fi mai slab dotaţi pentru că n-am furat de la nimeni ca sâ ne îmbuibăm noi şl om fi mai puţin pregătiţi pentru luptă pentru că de peste timp ne-a plăcut pacea cea , bună. Ai fi văzut însă qthli cei iubitori de neam ai celor mai tineri militari ai ţârii şi ai fi remarcat, cu siguranţă. . hotărîrea fiecăruia de a rămîne neclintit: în faţa vîntului de primăvară, a cerului albastru, a uraganului distrugător sau a duşmanului hain. Ai fi ştiut ca şi mine, iubite cetitorule, câ dragostea de ţară nu se măsoară nici cu avioane' sofisticate, nici cu portavioane ucigaşe nici cu blindate ghidate electronic. Câ mai puternic decît orice pe lumea asta e dragostea pentru tot ce mişcă în adîncuri şi-n preînalturi. Eu asta am văzut în ochii celor ce, sîmbătă, de Ziua Jandarmeriei, au juruit credinţă Patriei. Au stat mărturie oamenii Prefecturii, Primăriei, Bisericii/Armatei... Dar, mai presus de reprezentanţii clipei cea repede trecătoare au fost Ei. urmaşii urmaşilor acestui pâmînl Şi pentru ca lumina arcului voltaic să lumineze de la străbuni spre viitorime. în ceas sortit de blîndă dimineaţă de prier, leat '999, oştirea a pecetluit cuvinte de foc, afiîndu-se de'acum şi pînă-n veac...' sub jurămînt! Radu VIDA Starea trapelor române de uscat Generalul de divizie dr. Mihâil Popescu, şeful Statului major ai trupelor de uscat, a avut sîmbătă, după solemnitatea depunerii jurămîntului militar de către Contingentul februarie 1999 al M Ap N şi Ml la Garnizoana Cluj, o întîlnire cu presa. Din răspunsurile date, cu diplomaţie, de domnul general, am sintetizat cîteva .informaţii. . / • Reforma se va încheia în jurul anului 2010 Restructurarea în armată se va încheia în anul 2010,; ea implicînd trei aspecte: de doctrină, de înarmare şi managementul resurselor umane. Doctrina derivă din elaborarea unei concepţii coerente, moderne, elaborată de specialişti români. Pe baza acesteia se va produce restructurarea sistemului militar şi crearea unei forţe de descurajare credibilă şi posibil de realizat în condiţiile ţării noastre. Reforma nu vizează îndeosebi desfiinţarea unor structuri ale armatei, ci punerea în loc a altceva, mai suplu şi mai modem, • TR 85 va fi modernizat cu specialişti germani Unul din punctele importante ale programului de modernizare tehnică a armatei române vizează perfecţionarea tancului TR 85 de fabricaţie românească, împreună cu concernul german Kraus-Maffei şi aducerea acestuia ia nivelul tancurilor. Leopard 3, ultima generaţie. m. s: continuare în pagina a 12-a Jaques Chevalier, expert al Consiliului Europei (specialist în probleme de cultură, educaţie şi de minorităţi), a fost prezent în aceste zile la Timişoara. Expertul şi-a exprimat, pentru „Adevărul de Cluj", opinia peisoanlâ în legătură cu evenimentele din Kosovo: „Nu se pot accepta toate contradicţiile care există în această chestiune, acum, toate problemele care există de cele două părţi: cea iugoslavă, dar şi cea mai occidentală. Sînt foarte multe contradicţii aici, care contravin drepturilor omului şi statului demografic. Şi nu se poate spune că ne batem împotriva unor bandiţi şi să luăm aceasta drept motiv pentru a împuşca o întreagă populaţie.- Este o contradicţie fundamentală la acest nivel.” întrebat în ce mod intervine Consiliul Europei în această problemă, J. Chevalier a răspuns că programele CE se desfăşoară pe termen mediu şi lung. De aceea, deocamdată, intervenţia C E este redusă, măsurile sale urmînd să apară după încetarea perioadei de criză. Intervenţii au existat şi înainte de izbucnirea îăzboiului. Dana TIUCA Scrisoare deschisă d-lui primar Gheorghe Funar Extraordinar !!! x D-le primar, mă văd obligat să recurg la această soluţie deoarece toate demersurile mele anterioare au eşuat. . Să vă reamintesc, pe scurt, situaţia terenurilor şi a clădirilor de pe strada C. Daicoviciu nr.4 şi de pe strada Poştei nr.ll. Prin Hotărîrea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca nr. 135/13 iulie 1995 s-au scos din circuitul locativ din Cluj-Napoca: strada Poştei nr. 17 şi strada C. Daicoviciu nr.4, pentru realizarea obiectivului de investiţii "Extinderea ^Muzeului Naţional ide Istorie a Transilvaniei”. Această Hotărire de Consiliu nu a fost aplicată niciodată. Deşi prin repetate intervenţii verbale şi scrise ale directorului Muzeului în perioada 1995-1997 (vă reamintesc cea din 13. OH. 1997 depusă la C.L. Cluj-Napoca cu nr. 31.535, prin care se cere rezolvarea situaţiei terenului din strada C. Daicoviciu nr. 4 şi strada Poştei nr. 17, pentru a putea începe extinderea Muzeului), nu aţi mişcat nici un deget, nici d-voastră, nici c o l a b o r a t o r i i d-voastră. Dimpotrivă, aţi promovat un proiect de hotărire (nr. 385/27.09.1998) împotriva intereselor generale ale oraşului, iar în momentul votării nici măcar nu aţi fost tn sală. în ajunul aniversării a 80 de ani de administraţie românească, la Cluj-Napoca, aţi •catadicsit să răspundeţi Muzeului că spaţiile respective au fost reintroduse in circuitul locativ. Nici nu putea fi ales uri moment mai potrivit (!?) pentru a se aduce la cunoştinţă o măsură luată împotriva unei instituţii culturale româneşti. Am încercat să Consilier municipal, Sorin COCIS ? Telefonul: BOSCH 608 | ?« iniinuyinnbil-.il preţ de : 110 $ + TVA NUMAI PÂMÂ LA 30 APRILIE VA OFERIM PENTRU RADIOTEL str. Emil Isac nr. 24/5 ( lângă Opera Maghiară) bntinuare înpagtjui a 12-a • BIBLIOTECA , CENTRALĂ U6JIV . cioj-hurap* X 064/192.100
Transcript
p a g . I Q
Mintea o m en eas că a gindit ce le m a i sofisticate n a ve pentru a u c id e semeni • în n u m e le păcii s-au p ro d u s numeroase av io an e , ce îm prăştie ... m oartea ♦ în continuare p ro p u n e m o în tîln ire •Protagonişti: D o a m n a cu Coasa ş i m ultiplele e i fa ţe te •
Mircea Bălaj, şeful Diviziei, Patrimoniu din cadrul Regionalei CF Cluj şi preşedintele A.S. CFR Cluj a suferit un grav accident de circulaţie
Sîmbătă seara, întorcîndu-se de Ia Timişoara de Ia partida dintre CFR Timişoara şi CFR Cluj, pe raza localităţii Borod, în jurul orei 18, autoturismul Dacia CJ-5I-CFR în care se aflau Mircea Bălaj, Sandu Matei - vicepreşedintele A.S.C.F.R. şi Gîrba Răducan (şoferul maşinii) au suferit un grav accident de circulaţie. T
Gel care se află în situaţia cea mai gravă este Sandu Matei, momentan internat la spitalul Judeţean din Oradea. Mircea Bălaj se află acasă, dar cu numeroase contuzii, iar maşina a fost distrusă în proporţie de 80%. Şoferul a scăpat neatins. <• C.B.
(http://www.dntcj.ro/adevand]ANUL IX NR. 2550 ISSN 1220-3203
mA SC E N SIU N E A *
ziarm depm dtm t “ p ă d u r a r i l o r ”M E R IT Ă APLAUDATĂ
LUNI, ,5 APRILIE 1999
12 PAGINI 1.200 LEI
începe săplămîna patimilorMARIA SANGEORZAN
Vea dreptate preafericitul Teoctist, la sflrşitul săptămînii trecute, cînd spunea că nu ne putem bucura de
sărbătoarea învierii, din cauza războiului care este lingă noi, în care, vorba Papei loan Paul al Il-lea, creştinii bombardează creştini, în chiar ziua sărbătorii de Paşti a catolicilor. Conflictul din Iugoslavia nu este singura tragedie care ne sporeşte neliniştea. Nici aici, la noi acasă, nu-s aşezate lucrurile în matca lor. Prea îngăduitoarea noastră tranziţie admite instabilitatea socială, radicalizarea forţelor politice, multiplicarea centrelor de putere la nivelul legislativului şi executivului. Parlamentarii, explicit ori cu subtilitate, au devenit prooccidentali ori anti. Miniştrii şi-au nuanţat şi ei poziţiile, de la şeful Externelor, Andrei Pleşu, care este devotat cauzei americane, pînă la tăcuţii membri ai Cabinetului Vasile care, neputînd fi . împotrivă, se abţin de la orice comentarii.
Mai descurajantă decît duplicitatea puterii este starea alarmant de proastă a naţiunii. Odată deschisă supapa imensă a disponibilizărilor, numărul românilor frustraţi a crescut considerabil. Aceştia sînt susţinuţi, îndeaproape de şomerii de rind, de cei care sînt fără loc de muncă şi fară indemnizaţii de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de o bună parte a pensionarilor. Dar şi cei care sînt în „cîmpul muncii” au motive temeinice de supărare, viaţa fiind mult prea scumpă în raport cu veniturile salariale.
Românii sînt departe de a-şi fi găsit rostul lor în propria ţară. Cei dispuşi să muncească din greu pentru a-şi asigura un confort financiar iau calea străinătăţii. Grupul minorităţii care s-a adaptat la tranziţia românească şi a intrat în clasa mijlocie veritabilă a speculat la maximum şansa, oferită o dată la un secol, de a se îmbogăţi pe seama falimentului economiei naţionale. Motiv pentru cei ce au rămas săraci lipiţi să fie şi mai porniţi împotriva unei sistem, fie el şi tranzitoriu, care pentru unii este mumă şi pentru majoritatea ciumă.
Pe măsură ce ne înfundăm în tranziţie, pătimim tot mai mult, iar sacrificiile se dovedesc a fi gratuite. Mereu se afirmă că fiecare popor îşi merită conducătorii şi soarta. A fost nevoie de un conflict de proporţii, cum este cel din Iugoslavia, pentru a constata că este posibil ca puterea sâ vrea una, iar poporul alta. Precum s-a ştiut, abia după ce s-au făcut sondaje de opinie că majoritatea populaţiei crede că am luat-o pe o cale greşită. Nici înapoi nu vrem să mergem, nici înainte nu avem curajul să ne uităm. ...... ,
în deplină harababură, ispitiţi de Vest şi puşi pe gînduri de incertitudinea perspectivei integrării ori măcar a normalizării lucrurilor, începem cea mai grea săptămînă a patimilor. Fără Ceauşeşcu!
Consiliul Europei versus NATO
In nume propriu, un
expert european
dezaprobă războiul din
Iugoslavia
Ar fi trebuit, iubite cetitorule, să fi fost în Piaţa "Avram lancu”, şi nu neapărat domnia ta, ci cîrtitorii acestui sfîrşit de veac. care aburesc norodul cu.slaba capacitate de luptă a armatei române. Oameni care. din varii interese, mint cu neruşinare cum că nevoile, fisurile, lipsurile şi cîte şi mai cîte ne-ar face neputincioşi în faţa duşmanului!
Te-âi fi convins de neadevărul rostit şi rostuit după interes doselnic, văzînd trupele de jandarmi, pompieri şi militari aliniaţi pentru Cel Dintîi Jurămînt.
Om fi săraci, nu zic. dar nu-j treaba nimănui să dezvăluie asemenea lucruri lumii, om fi mai slab dotaţi pentru că
n-am furat de la nimeni ca sâ ne îmbuibăm noi şl om fi mai puţin pregătiţi pentru luptă pentru că de peste timp ne-a plăcut pacea cea
, bună. Ai fi văzut însă qthli cei iubitori de neam ai celor mai tineri militari ai ţârii şi ai fi remarcat, cu siguranţă.
. hotărîrea fiecăruia de a rămîne neclintit: în faţa vîntului de primăvară, a cerului albastru, a uraganului distrugător sau a duşmanului hain. Ai fi ştiut ca şi mine, iubite cetitorule, câ dragostea de ţară nu se măsoară nici cu avioane' sofisticate, nici cu portavioane ucigaşe nici cu blindate ghidate electronic. Câ mai puternic decît orice pe lumea asta e dragostea pentru tot ce mişcă în
adîncuri şi-n preînalturi. Eu asta am văzut în ochii celor ce, sîmbătă, de Ziua Jandarmeriei, au juruit credinţă Patriei. Au stat mărturie oamenii Prefecturii, Primăriei, Bisericii/Armatei... Dar, mai presus de reprezentanţii clipei cea repede trecătoare au fost Ei. urmaşii urmaşilor acestui pâmînl Şi pentru ca lumina arcului voltaic să lumineze de la străbuni spre viitorime. în ceas sortit de blîndă dimineaţă de prier, leat '999, oştirea a pecetluit cuvinte de foc, afiîndu-se de'acum şi pînă-n veac...' sub jurămînt!
Radu VIDA
Starea trapelor române de uscatGeneralul de divizie dr. Mihâil Popescu, şeful Statului
major ai trupelor de uscat, a avut sîmbătă, după solemnitatea depunerii jurămîntului militar de către Contingentul februarie 1999 al M Ap N şi Ml la Garnizoana Cluj, o întîlnire cu presa. Din răspunsurile date, cu diplomaţie, de domnul general, am sintetizat cîteva .informaţii. . /• Reforma se va încheia în jurul anului 2010
Restructurarea în armată se va încheia în anul 2010,; ea implicînd trei aspecte: de doctrină, de înarmare şi managementul resurselor umane. Doctrina derivă din elaborarea unei concepţii coerente, moderne, elaborată de specialişti români. Pe baza acesteia se va produce
restructurarea sistemului militar şi crearea unei forţe de descurajare credibilă şi posibil de realizat în condiţiile ţării noastre. Reforma nu vizează îndeosebi desfiinţarea unor structuri ale armatei, ci punerea în loc a altceva, mai suplu şi mai modem,• TR 85 va fi modernizat cu specialişti germani
Unul din punctele importante ale programului de modernizare tehnică a armatei române vizează perfecţionarea tancului TR 85 de fabricaţie românească, împreună cu concernul german Kraus-Maffei şi aducerea acestuia ia nivelul tancurilor. Leopard 3, ultima generaţie.
m. s:continuare în pagina a 12-a
Jaques Chevalier, expert al Consiliului Europei (specialist în probleme de cultură, educaţie şi de minorităţi), a fost prezent în aceste zile la Timişoara. Expertul şi-a exprimat, pentru „Adevărul de Cluj", opinia peisoanlâ în legătură cu evenimentele din Kosovo: „Nu se pot accepta toate contradicţiile care există în această chestiune, acum, toate problemele care există de cele două părţi: cea iugoslavă, dar şi cea mai occidentală. Sînt foarte multe contradicţii aici, care contravin drepturilor omului şi statului demografic. Şi nu se poate spune că ne batem împotriva unor bandiţi şi să luăm aceasta drept motiv pentru a împuşca o întreagă populaţie.- Este o contradicţie fundamentală la acest nivel.” întrebat în ce mod intervine Consiliul Europei în această problemă, J. Chevalier a răspuns că programele CE se desfăşoară pe termen mediu şi lung. De aceea, deocamdată, intervenţia C E este redusă, măsurile sale urmînd să apară după încetarea perioadei de criză. Intervenţii au existat şi înainte de izbucnirea îăzboiului.
Dana TIUCA
Scrisoare deschisă d-lui primar Gheorghe Funar E x tr a o r d in a r !!! xD-le primar, mă văd obligat să recurg
la această soluţie deoarece toate demersurile mele anterioare au eşuat.
. Să vă reamintesc, pe scurt, situaţia terenurilor şi a clădirilor de pe strada C. Daicoviciu nr.4 şi de pe strada Poştei nr.ll. Prin Hotărîrea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca nr. 135/13 iulie 1995 s-au scos din circuitul locativ din Cluj-Napoca: strada Poştei nr. 17 şi strada C. Daicoviciu nr.4, pentru realizarea obiectivului de investiţii "Extinderea ̂ Muzeului Naţional ide Istorie a Transilvaniei”. Această Hotărire de Consiliu nu a fost aplicată niciodată. Deşi prin repetate intervenţii verbale şi scrise ale directorului Muzeului în perioada 1995-1997 (vă reamintesc cea din 13. OH. 1997 depusă la C.L. Cluj-Napoca cu nr. 31.535, prin care se cere rezolvarea situaţiei terenului din strada C. Daicoviciu nr. 4 şi strada
Poştei nr. 17, pentru a putea începe extinderea Muzeului), nu aţi mişcat nici un deget, nici d-voastră, nici c o l a b o r a t o r i i d-voastră. Dimpotrivă, aţi promovat un proiect de hotărire (nr. 385/27.09.1998) împotriva intereselor generale ale oraşului, iar în momentul votării nici măcar nu aţi fost tn sală. în ajunul aniversării a 80 de ani de administraţie românească, la C luj-Napoca, aţi
•catadicsit să răspundeţi Muzeului că spaţiile respective au fo st reintroduse in circuitul locativ. Nici nu putea f i ales uri moment mai potrivit (!?) pentru a se aduce la cunoştinţă o măsură luată împotriva unei institu ţii culturale româneşti. Am încercat să
Consilier municipal, Sorin COCIS
? Telefonul: BOSCH 608| ?« iniinuyinnbil-.il pre ţ de :
• RATERMOHCARE 19-8748• SC MONTENAY S A 41 -51 -71
R A APĂ CANAL: 19-63-02• SC. ■SALPREST’ SA.: 19-55-22 •SC PRIVAE 1743-86 '' DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE - INTERVENŢII GAZE
928; 433424• AEROPORT: 956
GARA Cluj-Napoca: 952 _• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09;
- intern - 43-20-01;Turda-31-17-62; D e j-21-20-22
gGURSE#AUTO)CURSE INTERNAŢIONALE
•din A utogara II;• Cluj-Napoca-Budapesu,cuplccaredin
Cluj-Napoca în zalele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea dm Budapesta in zalele dc marţi, miercuri, vineri şi simbâtâ la ora 11,00.• CTuj-Napoca-Brcmcn(Germania),c'u
plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.
• Cluj-Napoca-BudapcsJa,cuplccareîn zilele dc jo i ora 22,00 şi înapoiere din Budapcstaînnleledc vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II: Autogara 1 :14-24-26
A utogara II: 43-52-78
FARMACII*Farmacii cu serviciu perm anent:
Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.
Farmacii cu serviciu prelungit. Farmacia INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 5,
telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia ‘CLEMATISFARM", P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda i e noapte : Farm acia nr.3, "HYG1ENA AESCULAP", Piaţa M. Viteazu nr. 36, telefon 13.03.64 orar 20-8.
Preţ bilet: 600.000 leimarţi; Cluj 4 Budapesta 11,30-12,40 simhâlĂCIuj 4 BudapestalS.50-17,00 miercuri si joi: Bn<iap«ti4 r in j 16,30-1870 Preţ, bilet: 119S dus-întors
TELEFON; 13-01-16.
POLICLINICA FARÂ PUTĂ"FAMILIA SFINTÂ"
1-5 aprilie Medicină generală. Dr. M. Suciu
-4(12-14), dr. S. Loga - 5(14-16), d r.l.B o ilă -1,2,4,5(10-12), dr. L. R a sa -5(14-16), dr.R. Cotârlă - 3 (10-12), dr. V. Tătara - 5 (10-12)dr. L. Ciobanu - 3 (12-14); Home- opatie. Dr.L.Barbăalbă - 3,5 (10- 12); Interne. Dr.F.Gherman -1,3 (10-12), dr. A. lancu 2 (11,30-13) dr.D. P îtv -1 (15-16),dr.Cs.Szakacs -3(13-15), Dr.N. P o p -4(14-16), dr. Gh. Uza - 1(13-15)Reumatologie. Dr.I. Alb - 2 (12-14); dr. C. Zotta- 5(14-16); Ginecologie. Dr.C.Fodor - 2,4 (10-12);Chirurgie. Dr.C.Cosma - 2,4 (10- — - - -2(13-12); Pediatrie. Dr.R.Mitea 15), dr. L. Toma - 4(10-12); Dermatologie Dr. H. Radu - 4(12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa -1(11- 12);Ecograf Dr. E. Czuczi -1(13-15); Neurologie Dr. M. Divin-4(13- 15); ORL dr. C-tin Rădulcscu 1 (12-14); Psihologie. Dr.L. Boilă -2 (15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugea -1 (13- 17); Urologie. Dr.R.Vidican-1 (13- 17), 2,3,4,5(8-13)
Pentru ch iru rg ie estetică şi reparatorie şi urologie planificarea bolnavilor se face numai pe bază de bilet de trimitere.
Programarea bolnavilor- de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.
F IL M E| 2 APRILIE ■ 8 APRIUE
Republica - Ben - o comedie dezastru. Anglia - premieră (10; 12.30; 15; 17,30; 20; 22). 2
■ 3,4 şi 5 aprilie - spectacole de noapte cu larii I redus de la ora 22 * Victoria - Omul cu masca
de fier, SUA ( 12; 14,30; 17; 19,30) * Artaîngerul păzitor, SUA( 12,14,30,17,19,30) -duminica spectacolele încep de la ora 14,30 * Favorit - Şacalul, SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * Mărăşti Afaceri necurate, SUA (15; 17; 19); Singur acasă 3, SUA (13).TURDA Fox -Cop Land, SUA; Un băiat de treabă, SUA DEJ Arta - N-am uitat ce-ai făcut astă vară, SUA Titanic, SUA GHERLA 24.04 - Masca lui Zorro, SUA 5 -7.04 - Pasiuni periculoase SUA; 8.04 - Negociatorul, SUA__________ ■______ ___________
* 15:00-20:00 Prob Noblem. 20:00-21:00 Roton Music. 21:30-23:00Ţaxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 Post Factum. 01:00-
06.00 Music Non-Stop,
«lA °7 ov / U .
BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blagaf (strada
Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8:12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.
* B ib lio teca Jude ţean ă “ O C TA V IA N G O G A ”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cci Mare nr.I), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Z orilo r, M ânâştur, M ărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, jo i: 14-19,45; marii, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.I, te lefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, m arţi, m iercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9- 19,45; Vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; v ineri: 9-14. FILIALA ECONOM ICO-JURIDICĂ (Str. E instein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13. .
■ B ib lio teca Academ iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14).'Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.
■ B ib lio teca G erm ană (strada U niversită ţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri -10-16. . ^
■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.
■ Biblioteca Centrului Cultural F rancez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural G erm an "H erm an n O berth” (str. M em orandum ului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, jo i: 13-16; vineri 9- 12. (B iblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite lim bi).;
(• telespectator • )Luni, 5
12.00 TVR Info; 12,05 D-na King, agent
secret (r); 13,00 TVR Craiova;14.00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Tradiţii. Pregătirile pentru Sfintele Paşti prin satele bucovinene; 15,30 Mapamond; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,30 Familia Simpson; 18,00 TVR Info; 18,10 Sunset Beach; 19,00 Jumătatea ta; 19,55 Săptămîna Mare;20.00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială; 21,00 Primul Val;21.50 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă premiera TV: Profesionistul; 23,35 Jurnalul de noapte. Sport; 23,50 Scena; 0,20 Intîlnirea de la miezul nopţii.m 1 2 , 0 0
Y k g f W f c k C o m i s a r u l Wycliffe (r);
12.50 Un cîntec pentru fiecare;13.00 TVR info; 13,05 Rebelul (s); 14,00 Conviţuiri; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Engleză; 15,.35' Sailor Moon;16.00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Primăvară, primăvară ...; 17,55 Filmele săptămînii; 18,00 Care pe care!;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Portrete în acvaforte; 19,40 Sănătate, că-i mai bună decît toate!; 20,10 D-na King, agent secret; 21,00 Credo;22.00 Leon Morin (Franţa 1990); 23,30 Patrimoniu. Colecţiile Institutului de Arheologie din Bucureşti; 0,00 Ghici cine vine’ la mine?; 0,30 TVM Mesager.
7.00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!;10.00 Tînăr şi
aprilie . ’ 7 ;Chestiunea zilei; 22,30 Dharma şi Greg (s); 23,00 Ştirile Pro TV; 23,15 Audienţa naţională; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 Dragul de Raymond; 1,25 Vărul din străinătate; 1,50 Cheers; 2,15 Audienţa naţională (r); 3,30 Spirit de echipă (r).
6,40 Agenţia de Ţ presă (r); 6,45 ■ . D i m i n e a ţ a
devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie;11.30 Odiseea americană;12.00 Serial: Păstreză visul;13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Esmeralda; 14,00 Foişorul de foc; 15,00 Trei destine; 16,00 Zodiac; 16,10 Ape liniştite;17.00 Ştiri; ,17,25 Camila (s);19.00 Observator; 20,00 Emisiune de publicistică; 20,30 Pericol iminent; 21,20 Raven (s SUA, ep.1); 22,15 Observator;. 22,35 Agenţia de presă; 22,45 Marius Tucă Show; 0,30 Tropical Heat; 1,30 Emisiune de publicistică (r); 2,00 Observator (r); 2,20 Agenţia de presă (r);2.30 Trei destine (r); 3,30 Ape liniştite (r); 4,30 Esmeralda (r);5.30 Foişorul de foc (r).
7.00 Sport Magazin (r); 8,30 Motor (r);9.00 Prima oră;
12,00 în căutarea dreptăţii (s);13; 13,1*13,00 Focus 13
Atingerea îngerilor;Celebri şi Mercedes; 16,10 Tia : Malcom şi I
neliniştit (r); 10,45 Film: Vîrsta inocenţeij(r); 13,00 .Ştirile ProTV; 13,05 Profeţii despre trecut; 13,45 Reforma la români (r); 14,05 Urmărire generală (r); 14,30 Spirit de echipă; 15,00 Galactica; 16,00 Tînăr şineliniştit; 16,45 Cărările iubini; 17,30 Ştirile Pro TV; 18,00Dreptul la ioubire; 18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roata norocului * Extragerea cărţii poştale „Te uiţi, şi cîştigii); 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: My Blue Heaven (SUA 90); 22,15 Ştirile Pro TV/Profit; 22,20
Luni, 5 apriliem m - ' 6,00 Video.-
^ y P ® y | | ţ e x t ; 21,00 Dedi- 0 fwratUJ «teeSW «« km»! Câţi muzicale -
17.00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Cartuna Show-d.a.;18.00 Neon Rider - serial; 18,45 Mămici de ocazie - serial; 20,00 Ciudat şi bogat - film; 21,40 O altă viaţă - serial; 22,00 Radical Power - documentar; 22,30 Crimă imaginarăfilm; 0,45 Blonde, brunete şi roşcate
Luni, 5 aprilie15,00 Preludiu muzical; 15,10
Serial: Kung Fu II (r); 15,55 Videoclipuri; 16,00 Serial; Misiune imposibilă; 16,50 Videoclipuri; 17,00 Serial: Strarsky & Hutch; 17,45 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Serial: O singură viaţă;' 19,50 Videoclipuri; 20,15 Cerc deschis; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.
10 15,05
ogaţi; 15,00 Maria 16,00 Focus 16; ;i Tamera; 16,35 Eddie; 17,00 Jerry
SpringerShow; 18,00 Focus 18 - ştiri, analize, comentarii, sport;18.50 Real TV; 19,00 Detectivi de elită; . 20,00 Camera ascunsă; 20,30 La bine şi la rău (Franţa 1992); 22,00 Poză la minut; 22,30 Focus+, ştiri, analize, comentarii, sport; 23,00 Film: Casa părintească (SUA 1987); 2,00 Focus+ - ştiri, analize, comentarii, sport (r).
7,00 Minciuna (r); 7,45Guadalupe (r);
8.30 Căsuţa poveştilor; 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 11,45 Dragoste şi putere (r); 12,30 Film: Marile speranţe (r); 15,15 Marimar; 15,00 Surorile (r); 16,00 Guadalupe; 17,00 Viaţa noastră;17.50 Dragoste şi putere; 18,40 Astari casata - Extragere Carte poştală; 18,45 înger sălbatic;19.30 Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Minciuna; 21,45 Surorile (s);22.45 Cinemateca de acasă: Ocolul pămîntului în 80 de zile (SUA 1956, p.l); 0,15 Hat-trick;1.45 Războiul conjugal.
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realiator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact.
Luni, 5 aprilie6,00 Bună dimineaţa. O
|emisiune cu informaţii, ^actualităţi şi muzică, realizată de Doina
Ştiri naţionale 22,00; Uniplus nocturn 21,30-06,00Luni, 5 aprilie —
.5:00-8:00 Bună dimineaţa!, 8:00-11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08
.rtd io— Revista presei locale; 8:20 w t e r actualitatea locală, recomandări TV;
jp , recomandări TV, agenda culturală atetă pe zi. concursuri). 10") 4 "Ziua în schile ciulite - comentariul zilei; Basca cu
^ort^GuraJumiL^urglus^ţi^exteme^
microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport).11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj- ' Napoca. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu
Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit. Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale. De la Radio Cluj, prezintă Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. ,11,05-12,45 Tranzit. Agenda culturală, voci în cetate, siteze economice. Redactor Luda Ţibre & Ioana Vanea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,45 Emisiunea în limba ucraineană. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară în direct Marius Merca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 60 de minute în prezentarea Dan Moşoiu. Informaţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Spate în spate. Talk-show-uri pe teme sportive. Redactor Radu Săplăcan. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveştile Mihaelei - poveste pentru copii. 20,10 Serata muzicală radio găzduită de Ciprian Rusu.
(Biochimie - Bacteriologic Imunologie Parazitologie Dclerminarc Rh - Teste sarcini - Antigcn HBS - Elisa Test f Examinări citologicc pentru depistare. cancerului de col uterin - Investigaţii pentr. sterilitatea feminină ;i masculină) \iZILNIC, inclusiv DUMINICAg
I Calea M oţilor 106, ap.5 i >: Tratament* «tomatolo«fcŢ
comphnx*:O terapieO protetică (ceramică)O
Programări la tcLf 430028 Zilnic orar W .9
* sîmbâta 10*13 /
pnde(GGFduTCorifi,Racai
Bl
P o n tr u n ţ u d t n ţ i . p o n a io n u r i , p o m e ţi,- r e d u e a r » 2 0 % . '® * ^
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CÂLUGÂRD Dr. ANGELACĂLUGĂRU
Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGIE. L , M i , V - 1 7 -2 0
S .- 8 -1 2 .
Tel.: 42.56.18; teî/fax:19.14.6
ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E
Sufletul nostru la dispoziţia i i dumneavoastră. Telefonul ţ ide noapte, telefonul vieţii,'
1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08 ţ ■
Linia telefonică de intervenţie în criî - şi prevenţie a suicidului iniţiaţi i .LABORATORUL DE SiVĂTAÎ
MLYTAli CLID stă la dispoziţia dr de luni pînă vineri, între orele 8 -2
Vă aşteptăm apelurile l numărul 186864._________ ,
L
îndeplini (cockpit-ul(cabina) oferă o
defensive
Adevărul de Ciu
1934 - A fost înfiinţată legaţia României la Buenos Aires.
• Mintea omenească a gîndit cele mai sofisticate nave pentru a ucide sem eni • in numele păcii s-au produs numeroase avioane, ce împrăştie... moartea • în continuare propunem o întîlnire • Protagonişti: Doamna cu Coasa si multiplele ei faţete •
războiul din Iugoslavia, forţele NATO ov, bazează, pe flota din Marea Adriatică, condusă de p o r t-a v io a n e le USS “ENTERPRISE” - american ş i "FOCHE" - francez. Acestea sînt însoţite de patru nave | de luptă ş i nouă submarine, toate capabile să lanseze inclusiv rachete nucleare şi pe |
1430 de avioane NATO - tip: B 52, JAGUAR, 1 F-117, F-15, B-1, A -1 0 ,: TO RNAD O ş i | MIRAGE. Rachetele de croazieră la n s a te i| jde pe navele militare ş i submarine aflate |
lin Marea Adriatică au “deschis- p îrtie ” | | avioanelor de bombardament B-52, după | ce în prealabil au fost distruse radar şi o parte din apărarea
isîrbă.
j Rachetele de croazieră TOMAHAWKjf ., . :
I Rachetele balistice sînt ghidate | prin satelit cu ajutorul sistemului | de poziţionare a ţintelor/rachetelor, j (Global Positioning Sistem -
GPS). Datorită sistemului GPS,! după lansare, poziţiile rachetelor | TOMAHAWK sînt cunoscute în j orice moment , traiectoria lor poate j fi corectată oricînd este necesar, i Razele laser şi infraroşii sînt cele j care conduc racheta spre ţintă.
j Bombardierul B-52j Conceput ca primul bombardier nuclear al Forţelor Aeriene ale* SUA, B-52 este singurul avion destinat atacurilor cu rachete de | croazieră aer-sol sau aer-aer, cum ar fi cele de tip TOMAHAWK. i Bombardieml B-52 se poate menţine în aer 35 de ore fară întrerupere.Avionul este capabil să zboare la o altitudine de 15.000 de metri,
I în schimb, datorită dimensiunilor sale uriaşe, viteza este subsonică.• Două “Fortăreţe zburătoare” , B-52 pot acoperi şi monitoriza o Ş suprafaţă de peste 350.000 kmp. Sistemele avionului sînt bazate pe | senzori TV şi pe raze infraroşii pot detalia ţinta chiar în condiţii ! slabe de vizibilitate (întuneric sau timp nefavorabil). B-52 are o i rază de acţiune de 14.000 de kilometri fară realimentare.
“Şoimul de n o a p te " - F - 1 1 7Avionul de luptă F-117 face parte din clasa “ sţealth” , invizibil
pentru staţiile de radar clasice. Este varianta de luptă a
bombardierului B-2 stealth. De la baza americană de la Avino- Italia, în războiul din Iugoslavia, acţionează 260 de avioane F-117.
F-15 E Strike EagleF-15 face parte din clasa
avioanelor de vînătoare.- Misiunile sale de atac se bazează pe. tehnica de care dispune: sisteme de navigaţie şi de luptă inclusiv pe timp dc noapte, ghidaj prin infraroşii,cartiografiere digitalăpermanentă a terenului.
Viteza maximă -2,5 mach (1 mach - viteza sunetului, 330 m/ s), altitudine maximă - 18.000 m, raza maximă dc acţiune 4.600 km. Armament: opt rachete aer-
aer Sidewinder? O mitralieră canon (rotativă) M 61 de calibru 20 mm. Poate transporta pînă la 10 tone de muniţie. Aparatul a fost conceput ca o replică la avioanele ruseşti MIG 23 şi M1G 25.
Tornado 1Avioanele “Tornado” pot
atît misiuni dc atac cît
sau de recunoaştere. Sînt cele mai cunoscute şi de temut avioane ale Forţelor Aeriene Regale (RAF) britanice. Viteza maximă - 2 mach la o altitudine de 1 1 . 0 0 0 m - geometria variabilă a aripilor şi armamentul sofisticat din dotare (mitraliere canon Mauser, calibru 27 mm, rachete antiradar, bombe ghidate prin laser).
JaguarAvioanele franceze JAG UAR sînt folosite exclusiv pentru
operaţiuni de atac. Aparatul este dotat şi cu un sistem de detecţie termică a potenţialelor ţinte. Misiunea sa principală este “curăţenia” teatrului dc război. JAGUAR este dotat cu o mitralieră canon de calibru mare (30 mm) şi poate transporta 4,5 tone de muniţie. Viteza de zbor este relativ mică în comparaţie cu alte aparate de zbor din aceeaşi clasă (1,3 mach). -
iugoslavă constă în perform anţele avioanelor de luptă M IG -25 şi MIG-29.
MIG—25în pofida dimensiunilor mari ( 2 0 dc metri lungime) este cel mai
rapid avion de interceptare şi recunoaştere din lume. MIG-25 a fost proiectat pentru a “ vîna” celebrul avion de recunoaştere şi spionaj american SR-7I. Viteza sa maximă este de 2,83 mach (aproape un kilometru pe secundă), poate zbura la o înălţime de 20.500 metri, iar raza de acţiune este de 1.300 km. M IG - 25 dispune de rachete aer-aer, care sînt propulsate cu o viteză de 5 mach (1,6 km/s) - care le face imposibil de receptat. Ţintele lor predilecte sînt cele care sc “demască ’ prin emisiunea de căldură sau de radar. MIG-25 poate transporta şase rachete.
M IG -2 9Avionul de luptă MIG-29 a fost considerat mult timp egalul
multor avioane construite în Occident. Unele dintre tehnologiile încorporate sînt complet s t r ă i n eavioanelor similare ale ▲ diL-N A T O
p ilo tu lu i, rază mare de
vizib ilitate. Manevrabilitatea aparatului se
bazează şi pe unghiul de ejectare a jeturilor de gaze fierbinţi din cele două reactoare, de 8 , 6 tone forţă. MIG-29 este capabil să decoleze şi cu un singur reactor în funcţiune. Sistemul radar de Ia bord, poate monitoriza pînă la zece ţinte simultan de la o distanţă de pînă la 70 de kilometri.
Performanţe: viteza maximă - 2,3 mach la o altitudine de 12.000 m, rază de acţiune - 1.300 km. Armament: şase rachete aer-aer, patru de bombardament plus aproximativ^ei tone de muniţie şi o mitralieră canon de calibru 30 mm.
Documentar realizat de
de ap ărare a sîrbilor se bazează pe vechea tactică sovietică an ti-NATO. Flota aeriană
1879:- La Bucureşti a fost încheiat primul Tratat de comerţ
şi navigaţie româno-britanic.
Guvernul va înainta astăzi grupurilor parlamentare un program anti-crizâ.După ce a votat cu frenezie Bugetul lui Remeş, PNL cereînjumătăţirea impozitului pe profit şi restructurarea FPS.
Catastrofă umanitară! Aproximativ 300.000de refugia) din Kosovo şi-au părăsit căminele.
Săptămîna viitoare va avea loc o reuniune de u r g e n ţ ă aGrupului de Contact şi a G-8 în problema K o s o v o
IncognitoTerestru în loc
de uscatGeneralul de d iv iz ie
Mihail Popescu ar prefera ca trupele din Statul major pe care-1 conduce (cel al Trupelor de uscat) să fie rebotezat după modelul NATO. în locul sintagmei „de uscat” ar trebui să fie „terestre” . într-adevăr, sună mai bine!
Cu mic, cu mare, clujenii au sărbătorit Duminica Floriilor, ultima mare zi sfîntă dinaintea Paştelui ortodox,
însoţit de apostoli, lisus Hristos a intrat în Ierusalim şi a fost întîmpinat de popor cu ramuri de finic (palmier). în Duminica Floriilor, creştinii retrăiesc bucuria celor carel-au văzut pe lisus sosind în Cetatea Sfîntă, în ziua dinaintea Patimilor şi a Răstignirii pe cruce.
Conform tradiţiei, în Duminica Floriilor, credincioşii duc la biserică ramuri de salcie, pe care preoţii le sfinţesc şi le împart. Crenguţele, care amintesc de izbînda Mîntuitorului asupra morţii, vor alunga spiritele malefice.
în cea mai frumoasă duminică a anului, de pînă acum, cei cu nume de floare şi-au sărbătorit onomastica. La mulţi ani şi un buchet de flori pentru toţi creştinii!
Totul e verdeSîmbătă, ceremonia
depunerii jurăm întului miîitar din Piaţa "Avram lancu" a determinat blocarea circulaţiei. Fără a fi'întreruptă semaforizarea intersecţiilor, poliţiştii au trecut la dirijarea circulaţiei autovehiculelor şi pietonilor. Cu şoferii a fost mai uşor, dar pietonii au fost foarte recalcitranţi. La Teatrul Naţional, pietonii treceau aşa cum ştiau, pe ( verde adică, cu toate că poliţistul indica altceva. Cîteva femei, cu siguranţă fară examenul de sală luat, mai îndrăzneţe s-au luat la harţă cu un poliţist interpelîndu-1: "nu vezi, domnule, că-i verde". Cum nu prea a avut vreme să-i convingă pe pietoni care sînt regulile într-o intersecţie dirijată de poliţist, acesta le-a replicat j j cu năduf: "totul e verde j acum, că vine primăvara!" j ]
Scrisoare deschisă d-iui p rim a r Gheorghe Fu nar_urmare din pagina 1___________________ _
In aceeaşi piaţă în care a fost Sluiba de Florii
3 aprilie a fost pentru timişoreni, română, sîrbă sau chiar poloneză au ocupată de studenţi. Aceştia au făcutJZiua solidarităţii cu Iugoslavia", de purtat pancarte pe care scria: „Sîrbii .un marş al tăcerii prin centruldimineaţa pînă seara, în Piaţa Unirii mor în picioare demni”, „Columbus, Timişoarei, cu plecare din Complexuldin centrul oraşului au avut loc fuck your curiosity!" „Românie, nu-ţi studenţesc. S-au oprit la unmitinguri şi concerte. vinde sufletul!" sau „Mc Donald’s - monument al studenţilor căzuţi în
La ora 11, m anifestaţiile de nu, mulţumesc! Eu mânînc Revoluţia diri '89, pentru â ţine osolidaritate cu sîrbii au debutat pljeskavicv" ( o plăcintă tradiţională), slujbă de comemorare a morţilor dinprintr-un miting organizat de Uniunea Cele mai numeroase au fost, însă. Iugoslavia. Numărul studenţilor.Sîrbilor din România. In piaţă s-au pancartele care asociau portretul lui . prezenţi s-a ridicat la aproximativadunat, pînă la orele 13, circa 4.000 Bill Clinton cu cel al lui Hitler sau cele 1.500, iar pe pancartele pe care lede oameni. S-au ţinut cuvîntări în cu zvastica lipită pe steagul american. ■ purtau scria: „Serbia nu e Monica"limba română şi sîrbă. Printre cei care Slavomir Zsupunski a precizat, ca sau J f you tolerate this. your childrenau luat cuvîntul se numără Slavomir răspuns la acuzele care spuneau că will be next". Mesajele transmise deGvozdenovici, deputatul Uniunii mitingul a fost organizat cu diverse la tribună au fost similare cu cele desîrbilor, Dragan Zsupunski, partide politice: „ne vom alătura tuturor dimineaţă, dar s-a pus mai multpreşedintele aceleiaşi Uniuni, oamenilor, indiferent dacă sînt pe accent pe neîncetarea profesori universitari, poeţi şi alţi eşichier de dreapta, de stingă, de bombardamentelor în timpuloameni de cultură. Discursurile s-au centru, de extremă dreaptă sau stîngă sărbătorii de Paşti. Manifestarea s-aaxat pe prietenia româno-sîrbă şi pe sau de centrul centrului, pentru că încheiat cu un concert susţinut de„ticăloşia" occidentalilor. S-au lansat orice dreaptă sau stîngă nu este mai formaţiile „Celelalte cuvinte", „Graal”mesaje de solidaritate cu grecii şi mare ca ticăloşia din Kosovo." şi „Amala". Studenţii au ascultat şiitalienii. In rîndul manifestanţilor, se Deputatul a mai adăugat că unii cîteva melodii sirbeşti, ba chiar auputeau vedea steagul Greciei legat deputaţi din PNŢCD i-au „şoptit la cîntat cîteva fragmente din pieselede cel al Iugoslaviei, în semn de ureche" că nu sînt de acord cu ce se lui Goran Bregovic. In timpulsolidaritate. Au fost acuzaţi întîmplă. dar e vorba de disciplina de mitingului, la Biserica sîrbească dinguvernanţii ţării de servilism faţă de partid. Tot aceştia, spune deputatul, aceeaşi piaţă a fost ţinută slujba deamericani, numele menţionate cel mai şi-au exprimat dorinţa de a merge în Florii,des fiind al lui Andrei Pleşu şi Emil vizită la Belgrad.Constantinesctl. Participanţii de etnie După-masă, Piaţa Unirii a fost Dana TIUCA
intru la d-voastră in audienţă de vreo trei - patru ori, dar am fost ‘pasat" de funcţionarii d-voastră cu expresia "veniţi mîine, d-i primar e ocupat’ însă a fost imposibil să nu observ câ, în timpul în care am stat în anticameră, intrau destule persoane. Sigur, un consilier municipal ş i mal ales a l CDR poate aştepta mult şi bine. Apoi v-am interpelat oral în şedinţele Consiliului local, dar fără sorţi de izbindă. Pus in faţa faptului, am ales o nouă cale. Am înaintat, împreună cu d-l consilier loan Deac, un proiect de hotărire, depus pe data de 11 februarie 1999, pentru scoaterea din circuitul locativ a imobilelor din srada Poştei pr.17 şi strada C. Daicoviociu nr.4. Proiectul prevedea asigurarea chiriaşilor cu spapi corespunzătoare pentru locuit. Nici pînă astăzi nu a fost promovat acest proiect de hotărire. Intre timp, unele locuinţe au fost cumpărate de foştii chiriaşi. Nu s-au găsit locuinţe pentru cei ciţiva locatari din 1995 şi pînă astăzi? în calitate de consilier local, cunosc situaţia şi pot să spun că aii fost acordate, din 1995, peste 200 de locuinţe din spaţiul locativ.
Mă întreb ale cui interese sînt apărate, d-le primar? D-voastră declaraţi că stnteţi un mare patriot. Acesta este patriotismul faţă de instituţiile de cultură? Sper măcar ca in ceasul al doisprezecelea să dap curs cererii Muzeului Naţional de Istorie a
. Transilvaniei.
Bancul cu | femeile j §
La Congresul PN R, o j f delegată a cerut, după | modelul altor partide, j| organizaţie de partid pentru f femei. Pentru a-1 pune în || încurcătură pe proaspătul |j lider, Viorel Cataramă, l-a f întrebat, direct, dacă nu-i [j plac femeile, din moment ce y acestea nu au ajuns să | deţină funcţii însemnate în $ partid. Cataramă i-a î? retezat-o, sec: hai, doamnă, £ lasă bancurile astea! S
Organizaţia de Tineret a PDSR protestează
împotriva declaraţiilor militarilor americani şi
canadieni ReactoareDin 25 martie curent, de
dimineaţă, peste capetele clujenilor trec mai multe avioane. Explicaţia constă în devierea culoarelor de zbor dinspre Orientul apropiat către Europa jŞ
occidentală care treceau pe Ş deasupra Iugoslaviei. Cît | despre faptul că avioanele |j ce survolează la mare f: înălţime Clujul, după ţ lăsarea întunericului, sînt t reactoare, este logic. De Ţ. foarte , multă vreme, fc majoritatea avioanelor [ civile sînt cu reacţie (reactoare adică), avînd de t.-j la unu la patru, motoare j|.j reactoare. m
Organizaţia de Tineret a PD SR Cluj, printr-un comunicat remis presei, protestează împotriva declaraţiilor generalului canadian Lewis McKenzie şi a colonelului american Ralph Peters, declaraţii ce conţin idei referitoare la necesitatea modificării graniţelor unor state din Balcani.
In opinia semnatarilor comunicatului, afirmaţiile responsabililor .militari de pe continentul nord-american “urmăresc schimbarea actualei erdini mondiale şi compromiterea construcţiei europene", astfel de poziţii ducînd la "creşterea gradului de instabilitate regională şi la explozia unor mişcări secesioniste”.
Tineretul PDSR-ist clujean a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să ia atitudine împotriva "acestor declaraţii revizioniste", exprimînd, totodată, solidaritatea faţă de poporul iugoslav.-
Titus CRĂCIUN
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te : 19 .73 .07; C u ltu ră ,Evenim ent, Politic 19.74.90, Social, Economic 19 75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75
