CMYK

CMYK

Via]a

b\c\uan\Director: Victor Munteanu

Anul XVI l Nr. 451Decembrie 2010

lSerie nou\ l 12 pagini lLei: 2

periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Sus la poartaRaiului

Sus, la poarta Raiului,Poarta Raiului,Paste turma Tat\lui,Turma Tat\lui.

Linu-i lin [i iari lin,Bate v=ntul frunza lin,Lin [i iar\[i lin.

Dar la cine sta?Cine, cine sta?Sta chiar Maica Precista,Maica Precista.Linu-i lin [i iar\[i lin,Bate v=ntul frunza lin,Lin [i iar\[i lin.

L=ng\ ea, un leg\nel,Da, un leg\nel,Cu un Copila[ `n el,Copila[ `n el.Linu-i lin [i iar\[i lin,Bate vantul frunza lin,Lin [i iar\[i lin.

Copila[ul c=nd pl=ngea,Puil c=nd pl=ngea,Maica Sf=nt\ lin c=nta,Maica lin c=nta.Linu-i lin [i iar\[i lin,Bate v=ntul frunza lin,Lin [i iar\[i lin.

PREMIILE DE EXCELEN}| - 2010

Pag. 3 - 11

„Avem medici foarte buni,speciali[ti `n toate domeniile,care ]in nu numai steagul onoa-rei deasupra, ci [i prestigiulmedicinii rom=ne[ti. Ast\zi se

repet\ tot mai frecvent ideeac\ la locul de munc\ nimeni

nu e de ne`nlocuit. Gre[it. Unmedic specialist se formeaz\

uneori `ntr-o via]\ de om [i nu-lpo]i `nlocui ca pe o lenjerie de

corp. Eu nu iau ap\rarea impos-torilor, a incompeten]ei [i nonvalorii

- „tumori” de care nu duce lips\ niciomeserie -, ci vreau doar s\ subliniez

faptul c\ nu-i putem pune peacela[i c=ntar pe m-

edicii buni [i serio[icu cei care nu nefac cinste.”

Membru al Academiei Europene de Dermatologie [i VenerologieNIC

OL

AE

AP

ET

RO

AIE

Cu prilejul s\rb\toririi Na[terii Domnului [i a Sfântului Vasile cel Mare, redac]iaVie]ii b\c\uane ureaz\ cititorilor, colaboratorilor, precum [i intervieva]ilor rubricii„Personalit\]i contemporane la ora dest\inuirilor” s\n\tate, fericire [i m=ntuire!

Cr\ciun Fericit! La Mul]i Ani - 2011!

pentru SPRIJINITORII CULTURII B|C|UANE (pag. 7-8)

Joi, 16 decembrie a.c., `n preajma S\rb\torilorde Cr\ciun [i Anul Nou - 2011, Catedra de Con-tabilitate-Finan]e din cadrul Facult\]ii de {tiin]eEconomice din Bac\u (Universitatea „V. Alecsan-dri”) a organizat Simpozionul {tiin]ific „Contabi-litatea `n contemporaneitatea rom=neasc\”, edi-]ia a II - a, cu tema „Contribu]ii b\c\uane la te-oria, didactica [i practica contabil\”.

La desf\surarea lucr\rilor au participat: rectorulUniversit\]ii, Valentin Nedeff, conducerea Facul-t\]ii de {tiin]e Economice (decan - Ovidiu-Leo-nard Turcu, prodecan - Marcela Danu, secretar[tiin]ific - Laura }imira[, reprezentan]i ai Univer-sit\]ii „George Bacovia”, C. N. „Ion Ghica”, aiCur]ii de Conturi, Camerei de Comer] [i Indus-trie, CECCAR, CEC Bank Bac\u, precum [i aimediului de afaceri b\c\uan, studen]i, mass-media [.a.

Cuv=ntul de deschidere a fost rostit de c\tre deca-nul Facult\]ii de {tiin]e Economice, prof. univ. dr.Ovidiu-Leonard Turcu, care a informat auditoriulc\ tema de `nceput a simpozionului va fi sus]inut\de prof. univ. dr. Mihai Deju - [eful Catedrei Con-tabilitate-Finan]e [i pre[edintele Comitetului de or-ganizare.

Vorbind de tradi]ia b\c\uan\ `n ceea ce prive[tecultura economic\ [i teoria contabil\, universitarulMihai Deju a precizat, `n interven]ia sa, c\ aceastaa `nceput `n anul 1870, c=nd Ion Ionescu de la Brad,ctitorulul agriculturii moderne rom=ne[ti, `nfiin]ea-z\ pe propria mo[ie o ferm\ model [i o [coal\ prac-tic\ de agricultur\ care, `n planul de `nv\]\m`nt, in-cludea un curs de „Fitologie, Zootehnie, Econo-mie rural\ [i Contabilitate”.

~n continuare, acesta precizeaz\ c\, dup\ al doilea

r\zboi mondial, c=nd pozi]ia de centru comercial [ieconomic a Bac\ului a permis av=ntul b\ncilor po-pulare, `n anul 1919 s-a `nfiin]at {coala de Conta-bilitate [i Educa]ie Cooperatist\ pe l=ng\ Federalab\ncilor populare din Bac\u. ~n acela[i an s-a `nfiin-]at [i {coala Elementar\ de Comer], prin grija Ca-merei de Comer] [i Industrie [i, mai ales, a pre[edin-telui acesteia, George Florescu, un exponent al me-diului de afaceri b\cauan, care s-a str\duit s\ `mpli-neasc\ cerin]ele negustorilor [i patronilor industrieidin zon\.

~n anul 1925 s-a `nfiin]at {coala Superioar\ deComer], care, numai dup\ trei ani, `mpreun\ cu{coala Elementar\ de Comer], se va transforma `nLiceul Comercial din Bac\u. Acesta va func]ionane`ntrerupt p=n\ la reforma `nv\]\m=ntului din anul1948, c=nd se transform\ `n [coala medie tehnic\ deadministra]ie economic\ [i va func]iona p=n\ `n a-nul 1955, c=nd `nv\]\m=ntul profesional [i mediu eco-nomic se va desfiin]a la Bac\u.

Dup\ o pauz\ de 5 ani, `n 1960 se reia `nv\]\m=n-tul comercial [i contabil b\c\uan sub cupola unuiGrup {colar Comercial, av=nd `n structur\ [coalaprofesional\ comercial\ [i [coala postliceal\ de teh-nic\ comercial\, care preg\tea `n special contabilipentru comer]. ~n 1966 se va `nfiin]a Liceul Econo-mic din Bac\u, care va avea ca scop formarea decontabili - planificatori [i merciologi.

Grupul {colar Comercial [i Liceul Economicau fost unite, `n 1972, `ntr-o singur\ institu]ie [cola-r\ care va purta de-a lungul timpului mai multe de-numiri, `n prezent aceasta fiind Colegiul Na]ional„Ion Ghica”.

Vorbind de tradi]ii b\c\uane privind teoria conta-bil\, s-a men]ionat c\, `n planul de `nv\]am=nt aletuturor unit\]ilor [colare amintite, contabilitatea afigurat totdeauna ca disciplin\ de studiu de primrang.

Anul 1990 este considerat ca reprezent=nd `nce-puturile `nv\]\m=ntului superior economic `n cadrul

Universit\]ii din Bac\u,prin specializarea Turism-Servicii, apoi, `ncep=nd cuanul 1991, fiind `nfiin]at\ [ispecializarea Marketing.

~n anul 1992 s-au deschiscursurile primului an de `n-v\]\m=nt la Universitatea„George Bacovia”, `nfiin]a-t\ de Funda]ia cu acela[i nu-me, av=nd `n structur\ [i profilul economic.

~ncep=nd cu 1997, la Universitatea din Bac\u,profesorul Vasile P\tru] `nfiin]eaz\ [i pune bazelespecializ\rii „Contabilitate [i Informatic\ de Ges-tiune”. Plasarea lui - pe o perioad\ de peste 40 deani - `n peisajul `nv\]\m=ntului economic b\c\uan,justific\ aniversarea acestuia `n cadrul unui simpo-zion cu tema care s\ vizeze contribu]iile b\c\uane lateoria, didactica [i practica contabil\, a afirmat prof.univ. dr. Mihai Deju.

C=nd e vorba de contribu]ia la cultura economic\[i, `n special, la cea a [tiin]ei ordinii, una dintre celemai minunate crea]ii ale min]ii omene[ti - a concisvorbitorul, nu putem s\ nu-l `ncadr\m pe profesorulVasile P\tru] `n arealul b\c\uan al [tiin]ei, al\turi deal]i valoro[i creatori de literatur\ `n domeniul eco-nomic. Ne referim aici la colectivul de speciali[ti `ndomeniul contabilit\]ii a Universit\]ii „GeorgeBacovia”, la colaboratorii lui Vasile P\tru] din ca-drul catedrei de Contabilitate-Finan]e a Universit\-]ii „Vasile Alecsandri”, precum [i la distinsele per-sonalit\]i ale teoriei [i practicii contabile pe care le-a dat Bac\ul.

~n `ncheiere, organizatorii evenimentului au ar\tatc\, `n acest context al spa]iului cultural-[tiin]ific b\-c\uan se reg\se[te [i unversitarul Vasile P\tru], re-putat dasc\l al urbei, care va reprezenta pentru ge-nera]iile viitoare de studen]i, economi[ti practicieni,cercet\tori [i creatori de literatur\ contabil\ un ade-v\rat model. (Victor M.)

Nr. 451 / decembrie 2010

Pag. 2

l~n Germania se nume[teSanta Klaus - `l are drept autorpe Knecht Ruprecht sau Kram-pus `n sud, pe Pelzebock `nnord-vest pe Haus Muff `nRheinlad - el poart\ `n spate unsac cu juc\rii [i `n m=n\ o nuia.Dar copiii din Germania pri-mesc darurile, din bradul fru-mos `mpodobit, chiar din m=nacopilului Iisus (Christkind).

lPrin unele locuri din Alpi, mo-[ul poart\ un cap de capr\ [i omasc\ de demon, `narmat, bine`n-]eles, cu nelipsita nuia de mestea-c\n. ~n Austria el se nume[teChristkindl, iar `n unele ora[e este`nlocuit de o `ngeri]\ cobor=t\ directdin cer ca s\ `mpart\ darurile.

l~n Anglia el se nume[teFather Christmas iar `n Fran]aPere Noel. Rusia a dat mo[ul peo bab\, Babu[ca - b\tr=na, carele-a ar\tat un drum gre[it celorTrei Magi de la R\sarit, [i, pen-tru a-[i sp\la p\catul merge [iacum `n fiecare an `n ajunul Bo-botezei, din cas\ `n cas\ `mp\r]i-ndu-le daruri copiilor. Dar Uni-

unea Sovietic\ l-a cunoscut [i peMo[ Geril\ un surogat de Mo[Cr\ciun care venea `n ajun de A-nul Nou pentru demitificareamo[ului cre[tin.

lCehii cred c\ Svaty Mikulaseste pogor=t din cer de un `nger pefunie de aur. Acest `nger `l ajut\dup\ aceea s\ `mpart\ darurile.Copiii din Polonia [tiu c\ darurilevin din stele iar copiilor din Un-garia le sunt aduse de `ngeri.

l~n Italia - ca [i `n Rusia -Be-fana (b\tr=na care a refuzat s\mearg\ cu cei Trei Crai de la R\-s\rit pentru c\ nu terminase dem\turat vine tot la Boboteaz\).

lBine`n]eles c\ America a fostcea care i-a f\cut prima dat\ pu-blicitate Mo[ului. Prin 1841, ma-gazinul J. Parkinson din Phila-delphia inaugura un Kriss Krin-gle care cobora pe horn, exactdeasupra u[ii magazinului s\u,Cartierul general al lui KrissKringle. Dar abia `n 1886 „Bos-ton Store” angajeaz\ un imi-grant sco]ian, Edgar, ca s\-l re-prezinte pe Mo[ Cr\ciun care

st\tea de vorb\ cu micu]ii veni]is\-l roage s\ le aduc\ diferite da-ruri. Tot de prin aceea[i vremedateaz\ [i primele scrisori adre-sate de copii mo[ului.

l~n Australia mo[ul vine `ntr-osanie tras\ de tradi]ionalii canguridin acest continent

l~n mitologia geto-dac\ se pa-re c\ el era un str\mo[ care sim-boliza echilibrul elementelor dinstadiul ini]ial al Facerii lumii, dela `nceputul crea]iei. Etimologiisus]in, `ns\, c\ numele lui `n lim-ba rom=n\ ar proveni din latinulcreation / na[tere, na[terea natu-rii transpus\ `n na[terea lui Cr\-ciun; sau din cuv=ntul incarna-tion / `ncarnare, rena[terea na-turii prin `ncarnarea lui Cr\-ciun. Mitul arhaic al unui cioban- zeu - mo[ s-a transformat lacre[tini `n mitul unui ciobanhain care nu voia s-o primeasc\pe Fe- cioara Maria s\ nasc\ `nstaulul lui. So]ia ciobanului, careo prime[te, este aspru pedepsit\,t\indu-i-se m=inile. Dar minu-nea `nf\ptuit\ de Maica Domnu-

lui (dup\ alte variante ale pove[-tilor populare) de a-i lipi altem=ini, „cu totul [i cu totul deaur”, `l face pe Cr\ciun s\ seconverteasc\ la cre[tinism. Debucurie, d\ o mare petrecere lacare-[i pofte[te slugile. ~n curteaprinde un foc din cioturi debrad [i `mparte daruri cio-b\ne[ti (lapte, urd\, br=nz\) tu-turor, de unde se trage obiceiuldarurilor de Cr\ciun. Acest obi-cei se suprapune amintirii daru-rilor aduse - dup\ cum afirm\Evangheliile - de regii magi nou-lui Mesia `n staulul `n care Sen\scuse. C=ntecele de bucurieale slugilor `n cinstea lui Hristosau devenit frumoasele colindecre[tine[ti. De-a lungul vremii,mo[ul a purtat haine diferite co-lorate, abia prin 1870 se pare c\a ap\rut `n mantie ro[ie.

lBiserica greac\ socotea 25 de-cembrie ca `nceput al anului bis-ericesc (scriitorul bizantin Lydos,care a tr\it `n prima jumatate a sec-olului al VI-lea, consemna c\ gre-cii `ncepeau anul la 25 decembrie,

`n func]ie de rota]ia Soarelui) [i, `nscurt timp dup\ aceea, Cr\ciunul afost considerat `n lumea cre[tin\ [ica dat\ a Anului Nou. P=n\ `n sec-olul al XIII-lea, ordinul papei aindicat `nceperea anului pe 25 de-cembrie. Alte popoare au f\cut a-ceast\ schimbare mai t=rziu:Fran]a, sub Charles al IX-lea(1564) stabile[te Anul Nou la 1 ia-nuarie, iar Rusia, `n timpul lui Pe-tru cel Mare.

Indiferent de aceste tradi]ii po-pulare din istoria cre[tinismului,Cr\ciunul este s\rb\toarea bucuri-ei Na[terii M=ntuitorului prezis deprofe]i: „Iat\, Fecioara va lua `np=ntece [i va na[te Fiu, [i-i vorpune numele Lui Emanuel, Carese t=lcuie[te <<Dumnezeu este cunoi>>”! (Isaia 7, 14).

Pr. dr. Constantin LEONTE

„Contabilitatea `n contemporaneitatea rom=neasc\”

Simpo

zionu

l {tiin

]ific

Na]io

nal „

Conta

bilita

tea `n

conte

mpor

aneit

atea r

om=n

easc\

”

B\tr=nul Mo[, `ndr\git de to]i copiii dinlume, care aduce bucurii [i daruri „pentrufeti]e [i b\ie]i”, are o poveste lung\. Origi-nea lui se leag\ de na[terea lui Hristos. Elr\m=ne mo[ul bun [i drag, a c\rui b\tr=ne-]e este ve[nic\ [i c\ruia `i c=nt\, aduna]i `n

jurul bradului tradi]ional, `n fiecare an,copii, b\tr=ni, maturi laolalt\, colinda bine-cunoscut\: „Mo[ Cr\ciun cu plete dalbe / Asosit de prin n\me]i / El aduce daruri multe /La feti]e [i b\ie]i / Mo[ Cr\ciun, Mo[ Cr\-ciun”

Frumuse]ea inefabil\ a Cr\ciunului

lVasile P\tru], 45 de ani de activitate la catedr\

- Ast\zi (4 decembrie2010, n.n.) s\rb\tori]iziua de na[tere. Cum v\sim]i]i la 82 de ani `m-plini]i?

- Ca un om c\ruia nu-imai ajunge timpul. Me-reu am ceva de f\cut, derezolvat. Pe omul viutimpul `l `mpresoar\ cumulte probleme. ~ncerc,de regul\, s\ trec pestemomentele nepl\cute alezilei. Pentru c\ omul deazi e mereu la un pas dedepresie. Se izoleaz\ delume [i `[i tr\ie[te frus-tr\rile `n singur\tatea luiegoist\, gata oric=nd s\clacheze cu s\n\tatea.

- V\ dor `n vreun felanii pe care i-a]i `mplinit?

- M\ dor c\ au trecut caun fulger, f\r\ s\ m\`ntrebe [i pe mine dac\sunt sau nu de acord...M\ dor toate lucrurile pecare nu le-am f\cut.

- Ce `nseamn\ aceast\v=rst\ pentru dumnea-voastr\?

- O mare piatr\ de `n-cercare, a[a cum, de alt-fel, e `ntreaga via]a omu-lui. Am tr\it at=t de intens`nc=t nu mi-am dat seamac=nd au trecut anii.

- S-a scris `n pres\cum c\ face]i în fiecares\pt\mân\ antrena-mente de tai chi [i c\ v\sim]i]i ca `n tinere]e…

- Da. Fac astfel de mi[-c\ri [i v\d c\ dau rezultate.

- Sunte]i, p=n\ acum,singurul medic - perso-nalitate a Bac\ului -s\rb\torit de Cenaclulliterar-artistic „Avan-garda XXII”…

- Am avut onoarea s\

fiu subiectul de interes alrubricii speciale „Por-tret `n c\rbune aprins”.Am fost foarte emo]io-nat, `ntruc=t vorbitorii dea-tunci au f\cut un fel deretrospectiv\ a vie]ii me-le… Am c\l\torit `n tre-cut [i m-am re`nt=lnit cumomente pe care aproa-pe c\ le uitasem.

- Unde v-a]i n\scut [icare a fost traseul dum-neavoastr\ `n via]\?

- M-am n\scut în satulSmârdan, comuna Su-har\u, jude]ul Boto[ani.P\rin]ii mei nu [tiau car-te, dar au fost oameni de-osebi]i, foarte cinsti]i,ajut\tori fa]\ de aproape-le, de o bun\tate deose-bit\ [i au avut mult\ grij\de noi. Am avut doi fra]i,Petru [i Ion [i o sor\,Maria. Fiind cel maimare, Petru - care a avut[i un rol de p\rinte pen-tru noi - a trecut prinfoarte multe greut\]i.Dup\ [coala elementar\din sat, am absolvit lice-ul la Dorohoi, apoi amurmat cursurile {coliiTehnice Sanitare dinIa[i (unde am intrat pelocul trei).

- Ce v-a determinat s\urma]i aceast\ [coal\?

- Am f\cut-o numai da-torit\ insisten]ei frateluimeu Petru, care a dat-o [ipe Maria la liceu, la Do-rohoi. Pe vremea aceea,rari erau tinerii care pu-tea ajunge nu numai lafacultate, ci chiar [i la li-ceu. Eu am luat de la bunînceput via]a în serios [im-am apucat de înv\]at,ignor=nd boema studen-]easc\ a vremii [i pre-ferând s\ înv\] în biblio-teci rapoartele medicale.

Am ales dermatologia,una dintre cele mai difi-cile, mai spinoase speci-alit\]i, formându-m\ la[coala unor mae[tri deprestigiu, precum profe-sorii Gh. N\stase, Virgil

Costea, Mircea Mun-teanu [i Al. Dobrescu,dar [i cu profesorii Lon-ghin Scarlat [i Al. Col-]oiu de la Clinica deDermatologie din Bucu-re[ti, de la care am înv\-]at mult [i multe [i cu ca-re, ulterior, am colaboratfructuos.

Medicina am termina-t-o în 1957, tot datorit\lui Petru. Acest vrednicfrate al meu a avut am-bi]ia s\ dea examen la li-ceu la v=rsta de 37 de ani[i s\ ia licen]a `n medici-n\ la 46 de ani. De[i s-ac\lug\rit, a continuat s\aib\ grij\ de mine, `n po-fida nevoin]elor sale demonah `n cadrul Mitro-poliei Moldovei.

- Unde a]i fost repar-tizat dup\ terminareafacult\]ii?

- ~n celebra comun\

Fl\mânzi din jude]ul Bo-to[ani. Aici destinul meua prins contur `ntruc=tam avut marea [ans\ [ibucurie de a face cuno[-tin]\ cu Elena, viitoareamea so]ie. Socrii - cadredidactice `n localitate -erau de o corectitudine [io cinste cum rar mai `n-t=lne[ti `n ziua de azi.

Stagiul din mediul ru-ral m-a c\lit prin dificul-t\]ile de pe teren, dar totaici am f\cut [i primele

studii popula]ioniste pecare, ulterior, le-am am-plificat în specialitate.

Am f\cut multe cerce-t\ri [tiin]ifice [i am ajutatfoarte mul]i bolnavi. Du-p\ specializarea în der-matologie, am lucrat treiani la Buhu[i. Aici, mun-citorii veneau, cu bolilelor, la 7 diminea]a [i ple-cau la 15 dup\-amiaza,iar eu veneam la 6,30 di-minea]a [i plecam seara,la 22. Am f\cut tot ce amputut pentru a-mi ajutabolnavii, descoperind [itrat=nd boala varicoas\,dermatoze profesionale,afec]iuni cronice etc. ~nacest sens, am colaboratcu farmaci[tii Eugen Ili-escu [i Gheorghe Jura-vle, cu care am realizatcirca 20 de medicamen-te proprii, pe care nule-am `nregistrat la

OSIM, fiindc\ n-am acutvreme s\ m\ ocup de pu-blicitate. ~ns\ acestea auap\rut `n revistele der-mato-venerologice catratamente locale sau ge-nerale pentru anumiteafec]iuni importante.

- Apoi a]i ajuns la Bac\u…- Da. Aici am fost [eful

Sec]iei de Dermatologiea Spitalului Jude]eanp=n\ am ie[it la pensie [iam f\cut parte din diver-se colective de inspec]ie

[i cercetare ale Ministe-rului S\n\t\]ii, în specialla Uniunea Societ\]ii{tiin]elor Medicale, un-de am fost secretar, f\-c=nd parte din colectivul[tiin]ific; am redactat orevist\ de dermatologiecu apari]ie la nivel na]io-nal, precum [i o serie debro[uri de educa]ie sani-tar\ [i materiale despreistoria medicinei, în co-laborare cu al]i colegi dela alte sec]ii; am primittitlul de Membru al A-cademiei Europene deDermatologie [i Vene-rologie [i am participatcu lucr\ri la tot felul decongrese na]ionale [i in-terna]ionale (la Istanbul,Praga, Londra, Barcelo-na, Rodos). Am prezen-tat, cu diverse prilejuri,multe lucr\ri de speciali-tate [i am c\utat s\ amcuno[tin]e [i colaboratoride valoare. Mi-am încu-rajat colegii s\ nu alergedoar dup\ titluri de glo-rie trec\toare, ci s\ reali-zeze ceva concret [i du-rabil `n meseria de medic.

Dumnezeu m-a ajutats\ adun multe lucruri bu-ne `n cariera mea de der-matolog. Ca orice om,am [i eu lipsuri, dar m\str\duiesc, a[a cum spu-nea [i mama-soacr\, s\nu las un bolnav s\ plecede la mine nevindecatpentru c\ nu are bani.

- ~n via]\ omul arenevoie de modele, spu-nea fiul dumneavoas-tr\, Lorin, tot medic ce-lebru. Modelele cultu-rale le adopt\ fiecaredup\ cum crede, darcel mai greu - zicea - es\ g\sim modele în via-]\, în profesie. Iar el aavut [ansa s\ vin\ dintr-o familie în care a avutun asemenea model [iprin tat\ [i prin mam\...

- Ca fiu, poate fi su-biectiv `n aceast\ apreci-ere. ~ns\ faptul c\ a ajuns

[i el un medic radiolog [ide interne respectat arat\c\ n-a venit dintr-o fami-lie care [i-a tr\it via]a f\-r\ criterii…

- Lumea spune c\sunte]i un generos, des-chis întotdeauna c\treorice om [i c\ sunte]iunul dintre pu]inii me-dici care respecta]i ju-r\mântul lui Hypocra-te. Iat\ o vorb\ mare`ntruc=t, din p\cate, `nvremurile noastre insti-tu]ia medicului estegrav afectat\ de corup-]ie, indolen]\ [i chiar deincompeten]\. Ce p\re-re ave]i despre rela]iaactual\ dintre medic [ipacient?

- {ti]i textul „Jur\m=n-tului lui Hypocrate”?

- Destul de vag...- Iat\ cum zice: „Voi

prescrie tratamente pen-tru binele bolnavilormei, dup\ capacitatea [ipriceperea mea. Îmi voip\stra puritatea vie]ii [iartei mele. În fiecare ca-s\ în care ajung voi intranumai pentru binele bol-navului meu. Tot ce pots\ aflu în timpul exerci-t\rii profesiunii mele [iceea ce nu trebuie r\s-pândit voi p\stra ca tai-n\. Dac\ voi p\stra acestjur\mânt, cu credin]\ s\m\ pot bucura de via]\ [is\-mi pot practica arta,dar dac\ îl voi nesocoti,soarta s\-mi aduc\ nu-mai nenorociri”.

V\ da]i seama ce `n-seamn\ acest lucru?

Victor MUNTEANU(Continuare `n pag. 11)

Nr. 451 / decembrie 2010

Pag. 3

Nicolae Apetroaie:un nume care a

devenit un destin

de vorb\ la o cafea cu

Dr. NICOLAE APETROAIEMembru al Academiei Europene de Dermatologie [i Venerologie

Personalit\]i contemporane la ora dest\inuirilor

„... m-am str\duit s\ caut binele pe toate c\ile, s\-l `nc\lzesc prin fiin]a mea [i s\-l dau mai departe”

Nr. 451 / decembrie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 4

~ncercui]i r\spunsul / r\s-punsurile corecte:

1. C=nd Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria c\ va na[tepe Mesia, aceasta locuia `n:

a) Nazaret;b) Ierusalim;c) Betleem.2. Fecioara Maria [i dreptulIosif erau din neamul lui:

a) Iuda;

b) David;c) Levi.

3. ~mp\ratul care a dat porunc\ s\ se fac\ recens\m`ntul popula]iei `nvremea na[terii lui Hristos era:

a) Titus;b) Traian;c) Octavian Augustus.

4. Cei care au aflat despreNa[terea M=ntuitorului, de

la `ngeri, au fost:

a) cei trei magi;b) oamenii lui Irod cel mare;c) p\storii de l=ng\ Betleem.

5. Magii au fost c\l\uzi]i spre locul na[terii lui Mesia de:a) steaua minunat\ ce ap\ruse

pe cer;b) oamenii din Betleem;c) Irod cel Mare.

6. Pe 25 decembrie s\rb\torim:

a) Na[terea Domnului;b) Cr\ciunul;c) ~n\l]area Domnului la cer.

7. Vestea cea bun\ a Na[terii M=ntuitorului esterelatat\ `n:

a) Evanghelii;b) Noul Testament;c) Sf=nta Scriptur\.

8. Iisus Hristos, M=ntuitorul lumii, este:

a) Fiul lui Dumnezeu;b) Fiu al Sfintei Fecioarei

Maria;c) Dumnezeu-Om, `ntrupat

de la Duhul Sf=nt, din FecioaraMaria.

9. Irod cel Mare a ordonat:

a) uciderea pruncilor;b) uciderea magilor;c) uciderea lui Ioan Botez\to-

rul.

10. Cei trei crai, care s-au`nchinat pruncului Iisus, I-au adus daruri ca unui:

a) `mp\rat;b) arhiereu (preot);c) prooroc (profet).

R\spunsuri corecte:

1 a; 2 b; 3 c; 4 c; 5a; 6 a, b; 7 a, b, c; 8 a, b, c; 9 a; 10 a, b, c)

Irina LEONTE

Steaua sus r\sare: un test de Cr\ciun pentru tineri [i v=rstnici

F\c=ndu-se `ntrebare `ntre iu-dei, farisei [i saduchei [i `ntre e-vreii cei ce se numeau elini, des-pre Domnul nostru Iisus Hristos,unii ziceau c\ este prooroc, al]iiam\gitor, iar al]ii c\ este Fiul luiDumnezeu. Atunci Sf=ntul {tefana vestit tuturor pe Iisus Hristos,Domnul nostru, zic=nd: B\rba]i,fra]i, afla]i pentru ce s-au `nmul]itr\ut\]ile `ntre voi [i s-a tulburattot Ierusalimul; fericit este omulcare a crezut `n Iisus Hristos, pen-tru c\ Acesta este cel Care a ple-cat cerurile [i S-a pogor=t pentrup\catele noastre [i S-a n\scut dinSf=nta [i Preacurata Fecioar\Maria, cea aleas\ mai `nainte de`ntemeierea lumii. Acesta nepu-tin]ele noastre le-a luat [i bolilenoastre a purtat. Pe cei orbi i-af\cut s\ vad\, pe cei lepro[i i-acur\]it [i dracii a izgonit.

Dar ei se certau cu d=nsul, hu-lind pe Dumnezeu cel propov\du-it, precum scrie `n „FapteleApostolilor”: Atunci s-a sculat,se zice, un oarecare din sinagogace se numea a Libertinilor, a Ciri-nenilor [i a Alexandrinilor, a ce-lor din Cilicia [i din Asia, `ntre-b=ndu-se cu {tefan. Pentru c\ e-vreii ce tr\iau prin laturile celemai dep\rtate, prin mijlocul elini-lor, `[i aveau `n Ierusalim adun\ri-

le lor deosebite [i erau, `n afar\ desinagogile cele mari evreie[ti, [i omul]ime de sinagogi ale altorlimbi - sau evreii care vie]uiau `n-tre alte neamuri. To]i veneau `nfiecare an s\ se `nchine la bisericalui Solomon. Acolo era adunareacilicienilor, a alexandrenilor [i acirincilor. Iar pentru adunarea li-bertinilor se poveste[te c\ era `n-tre evrei un neam deosebit, prove-nind din evreii robi]i odinioar\ dePompei al Romei care, dup\ ce le-ad\ruit libertatea, s-au numit liberisau slobozi. Deci, aceste adun\riale libertinilor, ale chirinenilor [ialtele, nu puteau sta `mpotriva `n-]elepciunii [i a duhului cu carevorbea Sf=ntul {tefan. El biruia cucuv=ntul adev\rului `n acea vremetrei p\r]i ale lumii: a Europei -prin libertinii cei veni]i din Roma,a Asiei - prin cilicieni [i a Africii -prin cirinei [i prin alexandrini.

Ace[tia, neg\sind niciun argu-ment `mpotriva adev\rului, s-auaprins de m=nie [i au invitat peni[te b\rba]i care iubeau minciunas\ spun\ c\ l-ar fi auzit pe {tefanhulindu-i pe Dumnezeu [i pe Moi-se. Tulburat cu acest vicle[ug, po-porul l-a r\pit [i l-a adus `nainteaarhiereilor [i a toat\ mul]imea `n-v\]\torilor de lege.

Sf=ntul {tefan st\tea `n mijloculacelei adun\ri uciga[e ca un `ngeral lui Dumnezeu, str\lucind cu lu-mina dumnezeiescului dar. V\-z=nd aceasta, arhiereul a `ntrebat:Oare sunt adev\rate cele gr\itede martori?

Iar Sf=ntul a pornit de la Avra-

am, care mai `nt=i a primit f\g\du-in]a venirii lui Mesia, [i le-a spusistoria p=n\ la Moise, acuz=ndmartorii mincino[i c\ nu este huli-tor al lui Moise, nici al legii luiDumnezeu celei date prin Moise:Nu au vrut, zice el, p\rin]ii no[tris\ o asculte pe ea, ci au lep\dat-o[i s-au `ntors cu inimile lor laEgipt.

Surp=nd acea m\rturie minci-noas\ [i umpl=ndu-se de r=vn\dumnezeiasc\, le-a zis: Voi, ceitari la cerbice [i net\ia]i `mprejurla inim\ [i la urechi, voi purureav\ `mpotrivi]i Duhului Sf=nt, pre-cum p\rin]ii vo[tri, a[a [i voi! Pecine din prooroci n-au izgonitp\rin]ii vo[tri? {i au omor=t pecei ce mai `nainte au vestit desprevenirea lui Mesia cel a[teptat(Fapte 7,47-52).

Aceste cuvinte au declan[at onespus\ m=nie `n r=ndurile c\rtu-rarilor [i-ale poporului `nr\ut\]ital iudeilor. ~ns\ el, c\ut`nd la cer,a v\zut, mai `nainte de vreme, sla-va lui Dumnezeu, pe Iisus Hris-tos, St\p=nul [i Domnul s\u, ca [icum venea c\tre sine, drept pentrucare a strigat: Iat\, v\d ceruriledeschise [i pe Fiul Omului st=ndde-a dreapta lui Dumnezeu.

~nt=iul mucenic a vestit ceea cea v\zut, ca [i cum ar fi chemat du-p\ sine [i pe al]ii c\tre aceea[i cu-nun\ muceniceasc\. Dar iudeiizavistnici `[i astupau urechile lacuvintele sf=ntului [i l-au scos dincetate ucig=ndu-l, mai apoi, cupietrele, `n valea lui Iosafat - `ntreEleon [i Ierusalim, l=ng\ p=r=ul

Cedrilor. Pentru a putea aruncamai lesne `n el, martorii mincino[i[i uciga[ii [i-au dezbr\cat hainele[i le-au pus la picioarele t=n\ruluiSaul, rudenie a celui martirizat:„~i p\rea r\u lui Saul c\ nu arem=ini mai multe ca s\ ucid\ cutoate pe {tefan, dar [i a[a a aflatca s\-l ucid\ cu m=ini multe, careerau ale martorilor mincino[i, alec\ror haine le p\zea...”, spuneSf=ntul Ioan Gur\ de Aur.

Preacurata Fecioar\ [i cu Sf=n-tul Ioan Cuv=nt\torul de Dumne-zeu st\teau departe, pe o piatr\,privind de sus [i rug=ndu-se cus=rguin]\ la Domnul [i Fiul S\u cas\-l `nt\reasc\ `n r\bdare [i s\-iprimeasc\ sufletul `n m=inile Sale.

C=t `i era de dulce Maicii Dom-nului moartea Sf=ntului, `nt=iuluimucenic [i Arhidiacon {tefan!C\ci preadulcele Iisus privea lap\timirile lui din `n\l]imile ce-re[ti; iar din dealurile cele p\m=n-te[ti, `l privea preadulcea Maic\,`mpreun\ cu iubitul ucenic.

„Doamne, Iisuse, prime[te su-fletul meu!”, s-a rugat sf=ntulpentru sine `n ploaia de pietre ce`nro[ea p\m=ntul cu s=ngele lui.Iar pentru uciga[i, [i-a aplecat ge-nunchii [i a strigat: „Doamne, nule socoti lor p\catul acesta!”

Astfel s-a s\v=r[it bunul nevoi-tor. Astfel s-a `ncununat cu tran-dafiri ro[ii, prin s=ngerarea depietre [i s-a ridicat la cerul pe ca-re-l v\zuse deschis, la Domnul [i~mp\ratul slavei, ca s\ `mp\r\]eas-c\ `mpreun\ cu El.

Pr. {tefan CHELARU

Primi]i Steaua?

Trei crai de la r\s\ritTrei crai de lar\s\rit

Cu steaua-au c\l\torit[i-au mers, dup\ cumcetim,P=n\ la Ierusalim

Acolo dac-au ajunsSteaua-n nori li s-a ascuns,Prin ora[ ei au c\utat[i pe to]i au `ntrebat

„Unde s-a n\scut”, zic=nd,„Un crai mare decur=nd?Ca s\ mergem s\-l vedem[i lui s\ ne `nchin\m”

Iar\ Irod `mp\ratAuzind s-a tulburat,Pe crai la el i-a chemat[i `n tain\ i-a `ntrebat

Zic=nd: „Merge]i deafla]i[i venind m\ `n[tiin]a]iS\ merg s\ m\-nchin [ieuCa unuia Dumnezeu”

Craii dac\ au plecatSteaua iar s-a ar\tat[i-au mers, p=n\ a st\tutUnde Hristos s-a n\scut.

Cu daruri s-au `nchinat[i cu to]i s-au bucuratIar 'napoi dac-au purcesPe alt\ cale au mers.

Irod r\u s-a nec\jit,Oaste mare a pornit[i-n Viflaem a intratPe to]i pruncii i-a t\iat

De la doi ani mai `n jos,S\-l taie [i pe Hristos.Pe Hristos nu l-a t\iatDomnul sf=nt l-a ap\rat.

Sf=ntul Arhidiacon {tefanSf=ntul {tefan a fost ales arhidiacon de Sfin]ii Apostoli, `ndat\

dup\ Pogor=rea Sf=ntului Duh [i a p\timit `n acela[i an dup\ ~n\l-]area Domnului, `n ziua de dou\zeci [i [apte a lunii decembrie, a-v=nd de la na[terea sa mai mult de treizeci de ani. Era frumos la fa-]\, dar mai frumos cu sufletul.

Nr. 451 / decembrie 2010

Pag. 5 Via]a b\c\uan\

Timpul a[tept\rii e pe sf=r[ite.Timpul petrecut `n `ntuneric, `n in-certitudine, `n amenin]area eterni-t\]ii mor]ii [i-a epuizat esen]a des-tructiv\. Lumina S-a pogor=t [i apreschimbat `ntr-o clip\ noaptea `nzori de zi, eternitatea pieirii `n eter-nitatea fericirii, incertitudinea `nexaltare, a[teptarea `n `mplinire.Lumina S-a pogor=t [i i-a redat lu-mii demnitatea, darul pierdut [i `nzadar regretat at=ta timp. LuminaS-a pogor=t [i a vindecat toat\ boa-la `n care fiin]a uman\ putrezea, `nantecamera iadului din ea `ns\[i.Lumina S-a pogor=t [i a l\sat dinnou drumul de la animalitate `nspre`ndumnezeire deschis [i liber, pen-tru ca oricine s\ poat\ p\[i pe el cusperan]a r\splatei - bucuria deplin\a reg\sirii patriei care-l a[teapt\`nc\ dinainte de a se na[te.

A[adar, pu]in a mai r\mas p=n\c=nd minunea va `mplini, [i acestan, a[teptarea str\mo[ilor [i-a at=-tor drep]i, [tiu]i [i ne[tiu]i. ~nc\ pu-]in [i va r\suna, `n miez de noapte,`n t\cerea `nfrico[\toare a tainei pecare mintea nu poate dec=t s-o cin-steasc\ tot prin t\cere, ]=[nind dinimensitatea universului [i din pul-berea `nghe]at\ a stelelor, un strig\tstraniu [i de ne`n]eles. Izbindu-se deurechi surde [i inimi moarte, r\sun\mai cur=nd a litanie de jale dec=t aimn de triumf.

„Slav\ `ntru cei de sus luiDumnezeu...”. „...{i pe p\m=ntpace...”. „...~ntre oamenibun\voire...”Un c=ntec rostit `n [oapt\, care

`ncremene[te pe buzele p\storilor [ise stinge `n dep\rt\ri, l\s=nd `n ur-ma lui pustiul acestei lumi `nc\ [imai `nsp\im=nt\tor.

„Slav\ `ntru cei de sus lui Dumnezeu...”Dar ce inimi ~l mai a[teapt\ as-

t\zi, ca s\-]i `nal]e slav\? Cui `i maipas\ cu adev\rat de venirea Lui din`n\l]imile slavei cere[ti, `n mijloculcelor pe care i-a creat s\ fie ai S\i [inumai ai S\i?

E drept, lumea `n care Domnul Seva na[te peste pu]in timp nu se pro-clam\ „atee”, ba chiar tun\ [i ful-ger\ `mpotriva „ateilor” [i nu sca-p\ nici un prilej de a face parad\ cu„credincio[ia” ei tr=mbi]at\ de90% din cet\]eni. ~n forfota kitschu-lui jenant al „muzicii pop”, a ma-gazinelor „de vise” pline de cump\-r\tori extazia]i, a reclamelor jenan-te, a maculaturilor de scandal, ashow-urilor Tv care fac orice per-soan\ decent\ s\ se ru[ineze c\ a-par]ine speciei umane, cuv=ntul„Cr\ciun” e pe buzele tuturor. Nuexist\ reclam\, magazin, „talk-show” sau „pop-show” `n care a-cest cuv=nt s\ nu fie rostit p=n\ laexasperare. „Cr\ciunul” pare a ficentrul tuturor preocup\rilor, esen-]a tuturor tr\nc\nelilor, target-ul tu-turor v=nz\rilor, stimulentul tuturorveniturilor [i profiturilor.

Dar... peste minciuna lumii „cre-dincioase” s-a l\sat demult negura.Dumnezeu este izgonit. Nimeni n-arenevoie ca prezen]a Lui s\-i obstruc]io-neze „distrac]iile”, „profitul”.

{i „banchetul” `[i dezl\n]uie zgo-motul, str\vechiul asasin al oric\reip\ci, `n cavalcada mar[ului spre ne-ant al sufletelor moarte.

Doar `ngerii [i c=]iva p\stori ne-[tiu]i r\m=n s\-I c=nte slav\ Prun-cului divin ad\postit `n iesle.

„{i pe p\m=nt pace...”„~ntre oameni bun\voire...”Doamne, dac\ ast\zi Te-am che-

ma sau }i-am deschide u[a s\ intri`n coliba sufletelor noastre, s\ Tead\poste[ti `n ea, ca-n ieslea deodinioar\, de gerul pe care p\catele[i ipocrizia `l a[tern ne`ncetat `n

lume, cu ce g=nduri ne-ai `ntindem=na?

Tu, Care cuno[ti aceast\ colib\mai bine dec=t am putea-o noi cu-noa[te dup\ osteneala a dou\ vie]i,spune, ce g\se[ti `n\untru? Tu, Ca-re n-ai avut pe p\m=nt vreun loc un-de s\-}i pleci capul, ce odihn\ ~]iafli `n locul care poart\ peceteaDuhului T\u, `n sufletul pe care Tul-ai creat [i la u[a c\ruia ba]i at=tde discret?

Acum, c=nd ur=]enia lumii Te a-lung\, iar oamenii Te-au uitat, a-cum, c=nd nu mai ai loc printresclavii idolilor deveni]i principi aicon[tiin]elor, vei mai g\si, Doamne,vreo ultim\ colib\ cu lampa aprins\[i pu]in foc `n sob\, unde s\ nu Tesim]i un str\in sau oaspete nepoftit[i unde s\ nu-}i fie frig? Vei maig\si o iesle `n care r\suflarea unuistrop de c\ldur\ [i sinceritate s\ fiesingurul dar pe care omenirea poates\ }i-l ofere, drept recuno[tin]\ pen-tru at=ta iubire?

Acum, c\ Te preg\te[ti s\ coboridin nou printre noi, cum s\ Te pri-mim `n colibe p\r\ginite, pr\fuite [i`nghe]ate, unde de-at=ta timp nu se maiz\re[te vreo lumin\ la fereastr\?

{i `n ce iesle ~]i vei mai afla ad\-post, c=nd nici la curtea r\stignito-rilor de alt\dat\ nu Te-ai sim]it maisingur [i mai str\in ca-n lumea careast\zi mai [i pretinde c\ Te cins-te[te?

„Slav\ `ntru cei de sus lui Dumnezeu...”. „...{i pe p\m=ntpace...”.

„...~ntre oameni bun\voire...”C=ntecul s-a stins deja pe buzele

p\storilor [i se stinge `n dep\rt\ri.Au t\cut `ngerii, au t\cut [i p\storii.

Dar Domnul va veni din nou `n iesle.Pentru cei care L-au pream\rit,

pentru cei care ~l mint, pentru ceicare L-au uitat. {i pentru cei careabia acum ~l descoper\.

{i din iubirea Lui f\r\ sf=r[it vor`nflori iar c=nt\ri `n inimi sec\tuite.

Cr\ciunul Scriitorilor [i Arti[tilorSorina Munteanu

lDoamne, josnicia acestei lumi Te primejduie[temereu. Cum s\ fac s\ Te salvez? (T. Livaditis)

Nr. 451 / decembrie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 6

CMYK

CMYK

Obiectivul proiectului: `l constituie cre[terea relevan]ei educa]iei, `n vederea dob=ndirii competen]elornecesare integr\rii [i men]inerii pe pia]a muncii a absolven]ilor ciclului I ̀ nv\]\m=nt de licen]\ - zi prin dez-voltarea aptitudinilor profesionale ale studen]ilor

FACULT|}II DE {TIIN}E ECONOMICE specializ\rile:

„CONTABILITATE {I INFORMATIC| DE GESTIUNE”[i

„MARKETING”

Obiective opera]ionale propuse: dezvoltarea aptitudinilor profesionale ale studen]ilor Facult\]ii de{tiin]e Economice, specializ\rile Contabilitate [i Informatic\ de Gestiune [i Marketing, din cadrul Univer-sit\]ii „Vasile Alecsandri” din Bac\u, `n vederea adaptabilit\]ii la cerin]ele primului lor loc de munc\ dup\absolvirea ciclului de `nv\]\m=nt universitar; reducerea [omajului `n r=ndul absolven]ilor; promovarea [idezvoltarea parteneriatului `ntre universitate [i `ntreprinderi, `n vederea facilit\rii tranzi]iei de la [coal\ laprofesie; realizarea unei cre[teri durabile.

Activit\]i propuse pentru anul 2 de implementare a proiectului:l `ncheierea Conven]iilor-Cadru `ntre Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bac\u, pe de o parte [i

unit\]i economice de prestigiu precum [i institu]ii publice din Municipiul Bac\u, pe de alt\ parte, pentrudesf\[urarea stagiului de practic\ a studen]ilor anului doi de studii ale specializ\rilor Contabilitate [iInformatic\ de Gestiune [i Marketing.l actualizarea [i revizuirea caietelor de practic\, ghidurilor [i regulamentelor de practic\, `n func]ie de

nout\]ile legislative [i metodologice ap\rute [i de propunerile studen]ilor premia]i `n cadrul concursuluitematic „Solu]ii privind cre[terea eficien]ei stagiului de practic\”. l includerea ̀ n stagiul de practic\ a tuturor studen]ilor din anul doi specializ\rile Contabilitate [i Infor-

matic\ de Gestiune [i Marketing.l instruirea tutorilor desemna]i de c\tre unit\]ile - partener de practic\ `n vederea realiz\rii obiectivului

privind cre[terea calit\]ii stagiului de practic\.l supravegherea derul\rii stagiului de practic\ [i evaluarea final\ a activit\]ii de practic\ a studen]ilor

de c\tre exper]ii pe termen lung implica]i `n proiect.l acordarea de subven]ii la to]i studen]ii participan]i la stagiul de practic\ ̀ n func]ie de prezen]\ [i rezul-

tatele ob]inute.Durate proiectului: 1 septembrie 2009 - 31. august 2011.

RO

UNIUNEA EUROPEANÃ

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ª I PROTECÞIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale

2007-2013

C N D I P T

O I P O S D RU

http:/www.ub.ro, http://fsec.ub.ro

Investe[te în OAMENI!Proiect cofinan]at din Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 - 2013, Axa prioritar\ 2 „Corelarea înv\]\rii pe tot parcursul vie]ii cu pia]a muncii”, DomeniulMajor de interven]ie 2.1 „Tranzi]ia de la [coal\ la via]a activ\”

RO

UNIUNEA EUROPEANÃ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ª I PROTECÞIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale

2007-2013

C N D I P T

O I P O S D RU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC|UFACULTATEA DE {TIIN}E ECONOMICE

implementeaz\ proiectul:„Preg\tire practic\ pentru pia]a munci”

(anul 2)

Via]a b\c\uan\

Nr. 451 / decembrie 2010

Pag. 7

CMYK

CMYK

MIHAI DEJU -Pre[edinte al Patronatului PROCOM [i al S.C. COMAT S.A. Bac\u

Doresc, pentru `nceput, s\ felicitorganizatorii acestui eveniment „de lasuflet [i pentru suflet” care a f\cut s\vibreze `n noi sentimentul de cre[tin\-tate, de apartenen]\ ve[nic\ la aceste

meleaguri, de bucurie [i `n\l]are spiri-tual\.

Vreau s\ subliniez c\ evenimentul deast\zi a realizat un fericit [i inspiratechilibru `ntre tradi]ie [i modernismulcultural ce caracterizeaz\ „AvangardaXXII”.

Dar, pentru c\ nu sunt un critic pro-fesionist `n acest domeniu, ci doar unsimpatizant al cenaclului, un exponental mediului b\c\uan de afaceri [i, toto-dat\, cadru didactic universitar `n do-meniul [tiin]elor economice, a[ vrea s\revin la unele aspecte pentru care amexpertiz\, respectiv la colaborarea din-tre mediul de afaceri, cultur\ [i `nv\]\-m=nt.

Profesia m\ oblig\ s\ observ c\, `nprezent, se face tot mai sim]it\ tendin]ade inoculare `n mentalul colectiv a pre-judec\]ii potrivit c\reia, `n ierarhizareatrebuin]elor sociale, prioritare ar fi celede ordin economic [i numai l\turalnicreg\sindu-se cele de ordin spiritual -satisf\cute prin cultur\ [i educa]ie.

Aceast\ teorie este vizibil ilustrat\ `npoliticile bugetare, unde, prin invoca-rea urgen]elor interminabile de ordineconomic, cultura, educa]ia, cercetarea[tiin]ific\ sunt plasate `n mod sistema-tic `n zona problemelor nesemnifica-tive, aloc=ndu-li-se `n mod consecventfonduri insuficiente.

~n realitate, educa]ia, produsele crea-]iei artistice, rezultatele cercet\rii [tiin-]ifice pe termen lung duc la progres [icre[tere economic\ [i, `n cele din urm\,

la rezolvarea neajunsurilor materialeale societ\]ii `n ansamblul s\u.

Acest lucru a fost `n]eles - mai greu,dar `naintea institu]iilor de stat - de me-diul de afaceri care, prudent, dar sigur,a g\sit premize pentru parteneriate cu`nv\]\m=ntul [i mediul cultural b\c\-uan.

Un prim pas al concilierii mediuluide afaceri cu cel cultural l-a reprezen-tat schimbarea modului de percep]iereciproc\, `n sensul c\ oamenii de afa-ceri nu-i mai privesc pe creatorii decultur\ ca pe ni[te consumatori inefi-cien]i de resurse, iar ace[tia, la r=ndullor, v\d `n ei un partener care poateprelua prerogativele unui stat falimen-tar `n ceea ce prive[te sprijinirea cultu-rii, `nv\]\m=ntului si educa]iei. (A[ fivrut s\ folosesc un cuv=nt mai pu]indur, dar asta ar fi `nsemnat c\ nu v\drealitatea nemiloas\ a acestei perioa-de).

Pe de alt\ parte, oamenii [i institu]iilede cultur\, trebuie s\ aib\ o atitudineproactiv\, s\-[i formuleze fundamentatce au de oferit `nainte de a solicita spri-jin, s\ conceap\ evenimente sau produ-se culturale care, prin valorile [i mesa-jul pe care le poart\, s\ devin\ atractiveprin ele `nsele [i dorite de mediul de a-faceri.

Sunt c=teva g=nduri pe care, `n nu-mele comunit\]ii de afaceri b\c\uane,le adresez Cenaclului literar-artistic„Avangarda XXII”.

(Continuare `n pag. 10)

PREMIILE DE EXCELEN}|

SPRIJINITORII CULTURIIale Funda]iei Culturale „Georgeta [i Mircea Cancicov” pentru

20

10

Dac\ activit\]ile culturale (cenaclul, festivalurile [iitinerariile Avangardei, Via]a b\c\uan\, rubricile speciale„Portret `n c\rbune aprins”, aniversarea zilei de na[terea scriitorilor, promov\rile editoriale [.a.) s-ar fi bazat pesprijinul Administra]iei locale sau centrale, Funda]ia Cultu-ral\ „Georgeta [i Mircea Cancicov” [i-ar fi `nchis demult

por]ile. Nu e vorbadespre un stat fali-mentar, incapabil s\-

[i gestioneze problemele culturale, ci de indiferen]a aproapetotal\ a slujba[ilor acestuia fa]\ de un domeniu care nu pro-duce bani lichizi.

Anul acesta, Prim\ria Bac\u a dat c=teva miliarde de leipentru sport, iar pentru cultur\... nimic! Nici Consiliul Jude-]ean n-a dat vreun [fan]...

Oare ce sperietoare o mai fi [i cultura asta de fug unii a[atare de ea?

A[a st=nd lucrurile, Funda]ia a b\tut anul acesta la u[a sec-torului privat, aduc=ndu-i, iat\, la priveli[te pe sprijinitoriiculturii b\c\uane. (Redac]ia)

Nr. 451 / decembrie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 8

(Urmare din pag. 7)

{TEFAN }IBULIACDirector al S.C. TRANSELECTRICABucure[ti S.A. - Sucursala Bac\u

Oomul contemporan nu poate tr\i `nafara actului de cultur\. Ob[tea din carelipse[te scriitorul, plasticianul, actorul saumuzicianul este una s\rac\ [i f\r\ eveni-mente revelatoare spiritual. Din fericire,Bac\ul dispune de un bogat poten]ial `nacest\ direc]ie. Are teatru - are [i unul „devar\” -, filarmonic\, bibliotec\, un centrude cultur\, un complex muzeal [i unul de[tiin]e ale naturii, vivariu, observator as-tronomic, case memoriale [.a., toate fi-nan]ate de la bugetul statului. Dar nu [tiuc=t r\spund acestea la foamea - care [i c=t\este! - de cultur\, la necesit\]ile locuitori-lor de a evada din grotescul zilnic al tele-vizorului. {tiu, `n schimb, c\ un ONG -a[a cum este Funda]ia „Georgeta [i Mir-cea Cancicov”, reu[e[te, prin ini]iativelesale private, s\ provoace adev\rate eveni-mente culturale din care se hr\nesc to]i ceice-i stau `n preajm\ [i nu numai.

Mul]umesc Funda]iei pentru premiulacordat [i `i asigur pe scriitorii [i arti[tii eic\ [i pe viitor voi face tot ce `mi va sta `nputin]\ s\-i sprijin `n activit\]ile pe care ledemareaz\.

„Cr\ciun Fericit!” tuturor cititorilor„Vie]ii b\c\uane”.

ADRIAN AVRAMVicepre[edinte al FEDERA}IEI SINDICATELOR GAZ ROM+NIA

Am avut dintotdeauna un respect a-parte fa]\ de scriitori [i arti[ti, fa]\ de cu-v=ntul tip\rit, de un tablou, o pies\ de tea-tru sau fa]\ de o pies\ muzical\ adev\rat\.~n pofida crizei prin care tot trecem devreo 20 de ani `ncoace, am c\utat s\ re-zonez pe c=t mi-a stat `n putin]\ cu intere-sele acestor categorii de oameni,`ncerc=nd s\ sprijin actele de cultur\ ale„Vie]ii b\c\uane” sau ale Cenaclului lit-erar-artistic „Avangarda XXII”. Pre-miul de Excelen]\ oferit de Funda]iaCultural\ „Georgeta [i Mircea Canci-cov” m-a surprins pl\cut [i mi-a dat senti-mentul c\ am pus [i eu o piatr\ la temeliaCet\]ii Bac\ului.

V\ doresc tuturor un „Cr\ciun Feri-cit!” [i un „La mul]i ani! - 2011” cu s\n\-tate.

GHEORGHE B|L|UManager general al S.C. ATLAS S.A.

Am fost dintotdeauna al\turi de acti-vit\]ile Funda]iei Culturale „Georgeta[i Mircea Cancicov”. {i asta nu pentru c\Victor Munteanu, prietenul meu, s-a n\s-cut [i copil\rit la B\lu[e[ti, l=ng\ M\rmu-renii mei din comuna Oniceni, jude]ulNeam], ci pentru c\ i-am identificat [i cu-noscut bunele inten]ii `n ceea ce face. Dinp\cate, tr\im `ntr-o lume c\zut\, debusola-t\, sub semnele s\r\ciei [i psihozei colec-tive provocate de singur\tatea egoist\ `ncare s-a refugiat fiecare [i-n care pe ni-meni nu mai intererseaz\ de nimeni.

~ntr-o asemenea realitate zbuciumat\mi-a prins bine colaborarea cu „Via]a b\-c\uan\”, publica]ie `n care am avut posi-bilitatea s\-mi exprim c=teva opinii lamomentul potrivit. Pentru c\, at=ta vremec=t sectorul privat e la p\m=nt, ce s\ maivorbim de cultur\? ~n lipsa unui climat s\-n\tos de afaceri [i a Legii - care s\ fie nunumai respectat\, ci s\-i [i apere pe cei ce]in bugetul ]\rii `n spate - nu poate existao cultur\ s\n\toas\ `n care scriitorii [i ar-ti[tii s\ se simt\ ca la ei acas\. ~ntotdeau-na marile culturi au avut la baz\ o econo-mie dac\ nu solid\, atunci cel pu]in stabi-l\.

Faptul c\, `n preajma S\rb\torilor Cr\-ciunului [i a Anului Nou - 2011, am pri-mit acest premiu m\ onoreaz\ [i sper s\ fieun semn de mai bine pentru noi to]i.

La mul]i ani!

CARLLETA IRIMIADirector executiv al S.C. TISECO S.R.L.

S-ar p\rea c\ noi, oamenii, avem tra-see din ce `n ce mai diferite de parcurs,destine care ne despart din ce `n ce maimult unul fa]\ de altul. D\m parc\ `n fie-care zi c=te un examen cu via]a pentru astabili o nou\ direc]ie `n drumul pe care neducem fiecare crucea.

Spun asta pentru c\ sunt nevoit\ s\ con-stat tensiunea `n care tr\ie[te omul de a-faceri de azi, imprevizibilul care-l a[teap-t\ dup\ fiecare col] de strad\, situa]iile `ncare trebuie s\ ia decizii nea[teptate, `nsf=r[it, valurile care-l smulg din cursul fi-resc al unei zile de munc\. C=nd s\ mai ci-te[ti o carte, c=nd s\ mai vizionezi o expo-zi]ie de pictur\ sau s\ audiezi un concert?

Omul de afaceri este obligat s\ r\spund\altor comandamente, `ns\ asta nu trebuies\-l fac\ insensibil la problemele culturii

[i artei, `n general. ~n ultimii ani, leg\turadintre organiza]iile culturale [i sectorulprivat este tot mai vizibil\. S-ar p\rea c\statul nu mai are demult bani pentru astfelde activit\]i, iar omul de afaceri estechemat s\ vindece o boal\ pe care n-aprovocat-o el. Eu nu spun c\ nu trebuievindecat\ orice maladie din societate, cidoar c\ cineva trebuie s\ r\spund\ pentruincompeten]a care a scos-o la iveal\.

Mul]umesc pentru cinstea ar\tat\ prinacordarea Premiului de Excelen]\ pen-tru Sprijinitorii Culturii pe anul 2010 [idoresc tuturor un „Cr\ciun Fericit!” [i unan nou prosper [i cu mai multe [anse pen-tru to]i b\c\uanii.

GABRIEL STANDirector al CASEI CORPULUIDIDACTIC „GRIGORE TABACARU” Bac\u

At=t Casa Corpului Didactic „Gri-gore Tabacaru”, c=t [i Asocia]ia pentruStudii Africane [i Orientale au avut de labun `nceput o colaborare excelent\ cuFunda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mir-cea Cancicov”

C=t despre Victor, pre[edintele ei, `l cu-nosc de-o via]\. Tân\r profesor fiind laColegiul Economic „Ion Ghica” Bac\u,nu am încetat s\-l caut. De fiecare dat\ îlg\seam cu sediul undeva la parterul Caseide Cultur\ a Sindicatelor „Vasile Alecsan-dri”din Bac\u.

Nu avea astâmp\r. Implacabil, anii au trecut. A[a este [i a-

cum. Un mare „neastâmp\rat”. Pentru c\este un generator de evenimente, un om alCet\]ii, un spirit viu [i, mai presus de toa-te, un prieten [i un sus]in\tor al valorilorculturale b\c\uane. Nu numai prin edi]iileFestivalului de Crea]ie Literar\ [i Jur-nalism pentru Elevi „Extemporal la vii-tor”, Festivalului Interna]ional de Poe-zie „Avangarda XXII”, nu numai prineditarea „Vie]ii b\c\uane” [.a., ci [i prinaltruismul de care d\ dovad\ `n tot ceea ce`ntreprinde.

A[adar, Victor face parte din peisaj. Nune putem închipui Bac\ul f\r\ el.

~i mul]umesc, lui [i conducerii funda]ieisale, pentru premiu [i pentru aten]ia pecare mi-a acordat-o `n urma acestor cola-bor\ri [i sunt convins c\, `mpreun\, maiavem `nc\ multe lucruri de f\cut pentruBac\ul Educa]iei [i al Culturii.

„La mul]i ani!” tuturor cadrelor didacti-ce [i colaboratorilor no[tri.

Premiile de Excelen]\ pentru Sprijinitorii Culturii„Un prim pas al concilierii mediului de afaceri cu cel cultural l-a reprezentat schimbarea mo-

dului de percep]ie reciproc\, `n sensul c\ oamenii de afaceri nu-i mai privesc pe creatorii de cul-tur\ ca pe ni[te consumatori ineficien]i de resurse, iar ace[tia, la r=ndul lor, v\d `n ei un parte-ner care poate prelua prerogativele unui stat falimentar `n ceea ce prive[te sprijinirea culturii,`nv\]\m=ntului [i educa]iei”. (Mihai Deju)

Nr. 451 / decembrie 2010

Pag. 9 Via]a b\c\uan\

Aho, aho, ho-ho,Mâine anul se-noie[tePlugu[orul se porne[te{i începe a br\zda,Pe la case a ura.

Iarna-i grea, om\tu-i mare,Semne bune anul are,Semne bune de bel[ug,Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvânteaz\,Casa care o ureaz\Plugu[or cu patru boi,Plugu[or mânat de noi.

Sus pe cer c\ str\luceste,O stea mare ce veste[teC\ se curm\ de acumAl nevoilor greu drum.

Asta-i steaua româneasc\A unirii:i-a-nfr\]irii,

Stea de via]\, stea de spor,Stea de bine-n viitor.

F\-o, Doamne, s\ luceasc\Steaua noastr\ româneasc\{i s\ stea tot între noi,S\ nu mai avem nevoi.

Anul Nou ne-aduce nou\,Timp mai bun [i via]\ nou\;Anul Nou o s\ ne fie,Început de veselie.

Mari pe mici n-or prigoni,Mici pe mari nu vor râvni,În fra]ie [i dreptateAu s\ fie legi lucrate.

Noi cu ei mâna vom da{i-ntr-o hor\ vom juca.Dumnezeu care ne-ascult\,Ne întinde hran\ mult\,{i p\mântul ce-om aveaGrâu de aur ne va da.Mâna]i, m\i!

+Vezi s\ nu te induc\ `n eroare sensulechivoc al cuvintelor.

+Pentru ce a primit Iov [i caii [i asinii [ic\milele [i oile [i toate m=ng=ierile din bel-[ug, `ntr-un num\r `ndoit, iar num\rul copi-ilor a fost egal cu cel al mor]ilor? Pentru c\necuv=nt\toarele [i toat\ bog\]ia au pierit cudes\v=r[ire, dar copiii `i va avea pe to]i la`nviere

+Scripturile sunt pline de t\m\duiri.+S\ nu socote[ti c\ Dumnezeu are nevoie

de slav\. Vrea, `ns\, s\ fii vrednic de a-Lsl\vi.

+Dumnezeu nu se uit\ la fapte, ci ladragostea cu care au fost f\cute. Nu e ni-mic mult c=nd oamenii iubesc pu]in, a[acum nu este pu]in c=nd oamenii iubescmult.

+C=nd g=ndirea nu se mai `mpr\[tie prin-tre cele din afar\ [i nu se mai `mpr\[tie `nlume, prin sim]uri, ea se `ntoarce spre sine.Prin sine, mintea se ridic\ p=n\ la contem-plarea lui Dumnezeu.

+Fructul esen]ial al sufletului este ade-v\rul.

+Cunoa[tem firea divin\ prin lucr\rileSale.

+Om des\v=r[it este acela care iube[teadev\rul [i dreptatea, care `l iube[te peDumnezeu.

+Invidia calomniaz\ virtutea: pe cel vi-teaz `l numesc nechibzuit, pe cel cump\tatnesim]itor, pe cel drept aspru, pe cel `n]e-lept nelegiuit, pe cel m\rinimos `l numescm\runt, pe cel darnic risipitor, iar pe celavar, din contr\, `l numesc econom.

+Binele nu-l g\sim `n cele trec\toare, cisuntem chema]i s\ ne `mp\rt\[im dinbunurile cele ve[nice [i adev\rate.

+Noi, dac\ suntem `n]elep]i, s\ lu\m dinc\r]i numai ceea ce ni se potrive[te nou\ [iceea ce se `nrude[te cu adev\rul, iar restuls\-l l\s\m.

+Dac\ are virtute, dac\ face fapte bu-ne, dac\ s-a unit cu Dumnezeu, se va ve-seli cu bucuria cea adev\rat\ sufletul o-mului.

+Când tu vorbe[ti în ascuns cu tine însu]i,cuvintele tale sunt cercetate în cer. De aceea[i r\spunsurile `]i vin de acolo.

+Înv\]\tura faptelor este mult maivrednic\ decât cea a cuvintelor.

+Nu-l invidia]i pe cel bogat pentru avereasa, pe cel puternic pentru demnitatea sa [ipe cel în]elept pentru [tiin]a sa, c\ci toateacestea sunt mijloace ale virtu]ii doar pen-tru cei care le întrebuin]eaz\ bine, fiindc\fericirea nu st\ în ele însele.

Culese de Neculai PLUGARIU

Considerat unul dintre cei mai impor-tan]i sfin]i ai Bisericii Ortodoxe, Sf=ntulVasile cel Mare s-a n\scut `n anul 333,`ntr-o familie ce a dat Bisericii [i alte fi-guri remarcabile. Mama sa, Emilia, sora,Macrina, bunica, Mariana, precum [idoi fra]i, Petru, episcop de Sabaste, [iGrigore, episcop de Nissa, sunt cu to]iitrecu]i `n r=ndul sfin]ilor. Sf=ntul Vasile

e considerat `n c\r]ile r\s\riteneale Bisericii drept „pionierul”vie]ii m=n\stire[ti. Astfel, `nanul 358, a redactat dou\ regula-mente de via]\ m=n\stireasc\, ceau devenit `ndreptarul celor carealegeau calea monahal\.

{i-a donat `ntreagaavere celor am\r=]iMo[tenind de la p\rin]i o ave-

re uria[\, el a folosit-o `n scopuricaritabile, ajut=ndu-i pe bolnavi,pe s\raci [i pe b\tr=ni cu aceea[idragoste, indiferent dac\ eraucre[tini, evrei sau p\g=ni. Bun\-

tatea sufleteasc\ [i spiritul milosteniei l-au adus, `n anul 370, `n `naltul scaun deepiscop al Cesareei. Ajuns `n acel rangbisericesc, el [i-a des\v=r[it opera de aju-torare prin `nfiin]area, la marginea Ceza-reei, a unor a[ez\minte pentru s\raci, c\-l\tori, b\tr=ni, bolnavi, orfani [i lepro[i.Chiar [i re[edin]a episcopal\ [i-a mutat-ol=ng\ a[ez\mintele sale de caritate soci-al\. S-a spus, pe bun\ dreptate, c\, `n tim-pul Sf=ntului Vasile, Cezareea ajunsesemai degrab\ un ora[ al asisten]ei sociale.~n acele locuri, botezate „Vasiliade”, fie-care bolnav `[i avea apartamentul lui [i`ngrijitori speciali. Oamenii valizi pentrumunc\ erau repartiza]i la diferite ateliere,lucr=nd dup\ puterile [i priceperea lor. ~nfruntea fiec\rei ramuri de munc\ era pusc=te un reprezentant al Bisericii.

Rug\ciunile sale, „Moliftele”, alung\ duhurile releSf. Vasile a c\utat s\ trezeasc\ senti-

mente alese, cre[tine[ti, `n sufletul celorboga]i, ar\t=ndu- le c\ avu]iile sunt de laDumnezeu, iar oamenii sunt numai admi-

nistratorii lor, `ntru ajutorarea semenilor.Sf=ntul a fost supranumit „ocrotitorul s\-racilor”, iar rug\ciunile sale, denumiteMolifte, au o putere mare asupra alung\-rii duhurilor rele. De ziua Sf=ntuluiVasile cel Mare, copiii obi[nuiesc s\mearg\ cu sorcova, ur=nd de s\n\tate [inoroc celor care se las\ sorcovi]i. Pri-mesc `n schimb bani, bomboane, covrigisau nuci.

„M\ rog zilnic pentru un traimai u[or”Odat\ cu S\rb\torile de iarn\, c=nd oa-

menii au sufletul mai deschis dec=t `nrestul anului, mai multe persoane b\tutede soart\ sunt ajutate s\ treac\ de obsta-cole. Perioada `n care suntem mai buni cucei din jurul nostru continu\ [i `n lunaianuarie, c=nd credincio[ii `l serbeaz\ peSf=ntul Vasile. Atunci, cei mai nec\ji]iaduc ofrande [i se roag\ Sf=ntului, ocroti-torul tuturor persoanelor s\race, sper=ndla o via]\ mai bun\ [i la un trai mai u[or.

Gabriel PENE{ Alexandra ARICIU

...din Sf=ntul IerarhVasile cel MareC

itate

Sf=ntul Vasile cel Mare, Clopotul Noului An Duhovnicesc

Plugu[or cu patru boi

La fiecare `nceput de an, pe 1 ianu-arie, cre[tin\tatea s\rb\tore[tepraznicul Sf=ntului Vasile cel Mare,trecut la cele ve[nice `n urm\ cu[aisprezece secole. Aflat\ subpatronajul binecuv=ntat al acestuiveritabil st=lp al Ortodoxiei, primalun\ a calendarului este r\stimpulbenefic c=nd `n biserici [i m\n\stiri

sunt citite Moliftele Sf=ntului Vasilecel Mare - acele temute blesteme`ndreptate `mpotriva satanei, pentru alungarea demonilor [idezlegarea celor poseda]i. Operioad\ de gra]ie, `n care li se d\cre[tinilor marea [ans\ divin\ de ase `nnoi o dat\ cu anul care `ncepe.

La

Mu

l]i A

ni

- 2

011

!

Nr. 451 / decembrie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 10

Oamenii pot s\ se vindece,într-adev\r, în biserici atuncic=nd ating sfintele moa[te sausanctuarele. Oamenii de [tiin]\din Petersburg au dovedit-o [i audescoperit [i mecanismul „mate-rial” al acestui fenomen divin..„O rug\ciune este un remediuputernic”, spune Valeri Slezin,[eful Laboratorului de Neuro-psihofiziologie al Institutuluide Cercetare [i Dezvoltare Psi-honeurologic\ Bekhterev dinPetersburg. „Rug\ciunea nunumai c\ regleaz\ toate proce-sele din organismul uman, darrepar\ [i structura grav afec-tat\ a con[tiin]ei.”

Profesorul Slezin a f\cut cevade necrezut - a m\surat puterearug\ciunii. El a înregistrat elec-troencefalogramele unor c\lu-g\ri în timp ce se rugau [i a cap-tat un fenomen neobi[nuit -„stingerea” complet\ a cortexu-lui cerebral.

Aceast\ stare poate fi observa-t\ numai la bebelu[ii de trei luni,atunci c=nd se afl\ l=ng\ mame-le lor, în siguran]\ absolut\. Pe

m\sur\ ce persoana cre[te, a-ceast\ senza]ie de siguran]\ dis-pare, activitatea creierului cre[te[i acest ritm al biocuren]ilor ce-rebrali devine rar, numai în tim-pul somnului profund sau al ru-g\ciunii, a[a dup\ cum a dove-dit omul de [tiin]\. Valeri Slezina numit aceast\ stare necunoscu-t\ „trezie u[oar\, în rug\ciune” [ia dovedit c\ are o importan]\ vi-tal\ pentru orice persoan\.

Este un fapt cunoscut c\ bolilesunt cauzate mai ales de situa]iinegative [i afronturi care ne r\-m=n înfipte în minte. În timpulrug\ciunii, îns\, grijile se mut\pe un plan secundar sau chiardispar cu totul. Astfel, devineposibil\ at=t vindecarea psihic\[i moral\, c=t [i cea fizic\.

Slujbele biserice[ti ajut\la ameliorarea s\n\t\]ii

Inginera [i electrofizicianaAngelina Malakovskaia de laLaboratorul de TehnologieMedical\ [i Biologic\ a conduspeste o mie de studii pentru a a-fla caracteristicile s\n\t\]ii unorenoria[i înainte [i dup\ slujb\. Arezultat c\ slujba în biseric\ nor-malizeaz\ tensiunea [i valorileanalizei s=ngelui.

Se pare c\ rug\ciunile pot s\

neutralizeze chiar [i radia]iile.Se [tie c\ dup\ explozia de laCernobîl, instrumentele de m\-sur\ pentru radia]ii au ar\tat va-lori care dep\[eau capacitatea dem\surare a instrumentului. În a-propierea Bisericii Arhanghelu-lui Mihail, îns\, aflat\ la patrukm de reactoare, valoarea radia-]iilor era normal\.

Oamenii de [tiin]\ din Peters-burg au confirmat, cu ajutorulexperimentelor efectuate, c\ apasfin]it\, semnul Crucii [i b\tu-tul clopotelor pot s\ aib\, deasemenea, propriet\]i vindec\-toare. De aceea, în Rusia, clopo-tele bat întotdeauna în cursulepidemiilor.

Ultrasunetele emise de clopo-tele care bat omoar\ viru[ii degrip\, hepatit\ [i tifos.

Proteinele viru[ilor se înco-voaie [i nu mai poart\ infec]ia, aspus A. Malakovskaia. Semnulcrucii are un efect [i mai semni-ficativ: omoar\ microbii pato-geni (bacilul de colon [i stafilo-coci) nu numai în apa de la robi-net, ci [i în r=uri [i lacuri. Estechiar mai eficient dec=t aparate-le moderne de dezinfec]ie cu ra-dia]ie magnetic\.

Laboratorul [tiin]ific al Insti-tutului de Medicin\ Industria-l\ [i Naval\ a analizat apa înain-

te [i dup\ sfin]ire.A rezultat c\, dac\ se cite[te

rug\ciunea Tat\l Nostru [i seface semnul Crucii asupra apei,atunci concentra]ia bacteriilord\un\toare va fi de o sut\ de orimai mic\. Radia]ia electromag-netic\ d\ rezultate mult inferioa-re.

Astfel, recomand\rile Ortodo-xe de a binecuv=nta orice m=n-care sau b\utur\ nu au numai ovaloare spiritual\, ci [i una pre-ventiv\.

Apa sfin]it\ nu este numai pu-rificat\, ci ea î[i schimb\ [istructura, devine inofensiv\ [ipoate s\ vindece. Aceasta sepoate dovedi cu aparate specia-le.

Spectrograful indic\ o densi-tate optic\ mai mare a apeisfin]ite, ca [i cum aceasta ar fiîn]eles sensul rug\ciunilor [i l-arfi p\strat. Aceasta este cauzaputerii unice de a vindeca. Sin-gura limit\ este c\ vindec\ nu-mai pe cei credincio[i.

„Apa <<distinge>> nivelul decredin]\ a oamenilor.”, spuneA. Malenkovskaia. Atunci c=ndun preot sfin]e[te apa, densitateaoptic\ este de 2,5 ori mai mare,atunci c=nd sfin]irea este efectu-at\ de o persoan\ credincioas\laic\, numai de 1,5 ori mai mare,

dar cu un om botezat [i necre-dincios, f\r\ cruce la g=t, schim-b\rile au fost nesemnificative.

De fapt, dup\ cum se va ve-dea, au fost capabili s\ m\soareunele efecte, dovedind cu mij-loacele [tiin]ifice actuale ceea ceSfin]ii P\rin]i [tiu, prin expe-rien]\, de 2000 de ani, dar „me-canismul”, fiind divin, nu poatefi explicat în termeni omene[ti.

Aceast\ putere vindec\toarepe plan fizic, moral [i spiritual arug\ciunii Tat\l Nostru [i a ru-g\ciunii în general, spus\ cu cre-din]\, se poate vedea în pro-gramul „12 Pa[i pentru Alcoo-lici Anonimi [i Al-Anon” (pen-tru familii afectate de alcoo-lism).

Oameni care erau la un pas demoarte sau pacien]i în spitale deboli mentale au suferit transfor-m\ri miraculoase. Nu numai c\le-a disp\rut obsesia alcoolului,dar au ajuns s\ aib\ o s\n\tateperfect\. Pentru a-[i men]ine a-ceast\ stare, continu\ s\ se roa-ge, s\ practice cei 12 Pa[i [i s\se ab]in\ de la orice substan]\ cupropiet\]i psihotrope, inclusivuneori anestezia la dentist.

Dr. Alexandru ARAM|

„Apa <<distinge>> nivelul de credin]\ al oamenilor”Fenomenele „mistice”, cum erau denumite p=n\ de cur=nd, au suport [tiin]ificdat de ultimele cercet\ri `n domeniu. Tot mai mul]i cercet\tori din `ntreagalume s-au axat `n ultimul timp pe experien]e [i cercet\ri specifice.

La cei 36 de ani de exis-ten]\, Ansamblul Folcloric „Pri-vighetorile Zeletinului” din Po-du Turcului a f\cut pentru ]ar\mai mult dec=t o gr\mad\ de am-basadori. Iar dac\, pentru servici-ile aduse na]iunii, acest ansambluar fi fost pl\tit m\car cu salariul[oferului unui ambasador, rezul-tatele ar fi fost [i mai vizibile.

Dar comenduirile postdecem-briste nu au avut vreme [i nici„organ” de percep]ie pentru iden-tificarea valorilor na]ionale [i pro-movarea acestora peste hotare.Nicolae Popa, dirijorul [i sufletulansambului, r\nit de fiecare dat\de arogan]a [i indiferen]a acesto-ra, a continuat lupta cu morile dev=nt baz=ndu-se doar pe elemen-tarul bun sim] rom=nesc pe care l-ag\sit pe la al]ii…

La ultimele trei edi]ii ale Festi-valului-Concurs Interna]ionalde Poezie „Avangarda XXII”,„Privighetorile Zeletinului” auf\cut rumori `n r=ndurile scriitori-

lor, prin virtuozitatea interpret\rii,dar [i prin candoarea membrilororchestrei, lumina]i parc\ `n ges-turi [i `n priviri de o cur\]enie `n-gereasc\.

~n aceste vremuri tulburi [i con-fuze, „Privighetorile...” continu\s\ fie o piatr\ de n\dejde la teme-lia folclorului autentic, iar genera-]iile pe care Nicolae Popa le pre-

g\te[te [i le perind\ prin acest focal artei populare sunt port-dra-pelul continuit\]ii unui neam carenu se cramponeaz\ de accidentelevremelnice ale istoriei.

Observ=nd, a[adar, f\r\ s\ vreauemo]iile nedisimulate ale scriito-rilor `n urma spectacolului, amconstatat c=t de mic\ este avereaboga]ilor [i orizontul de g=ndire almai marilor zilei `n fa]a existen]ei

acestor tineri arti[ti! Pentru c\ eivin cu un mesaj special tocmaidin str\fundurile istoriei. Frumu-se]ea lor sufleteasc\ cheam\ la iu-bire, la Patrie, la identitatea na]io-nal\ aproape pierdut\ `n ultimiledou\ decenii.

Dup\ un spectacol al „Privighe-torilor...” care, la Cern\u]i, Chi[i-n\u sau `n Italia, a ridicat sala `npicioare, po]i spune lini[tit: Da,`nc\ mai avem `n ce crede! ~nc\nu e totul pierut! Iat\ reprezen-tan]ii unei genera]ii care preg\-te[te un viitor demn de trecutulstr\mo[ilor no[tri!

Pentru c\, `n pofida lipsei senti-mentului de apartenen]\ la neammanifestat de majoritatrea celor a-fla]i la putere - [i pentru care Bi-serica Ortodox\ se roag\ la fieca-re Sf=nt\ Liturghie! - „Privighe-torile Zeletinului” continu\ s\ nedea o lec]ie de moralitate [i de n\-dejde `n vremuri mai bune.

Victor MUNTEANU

„Privighetorile Zeletinului” -o lec]ie de moralitate [i de n\dejde `n vremuri mai bune

~n aceste vremuri tulburi [i confuze, „Privighetorile...” continu\ s\ fie o piatr\ de n\-dejde la temelia folclorului autentic, iar genera]iile pe care Nicolae Popa le preg\te[te [ile perind\ prin acest foc al artei populare sunt port-drapelul continuit\]ii unui neam ca-re nu se cramponeaz\ de accidentele vremelnice ale istoriei.

Proiect european

la Colegiul„Mihai

Eminescu”~n perioada 10 - 13 no-

iembrie a.c., a avut locprima `nt=lnire transna]io-nal\ din parteneriatulpentru `nv\]are Grundt-vig cu titlul „Approachesto Teaching Languagesto Adults” („Abord\ri`n Predarea LimbilorStr\ine c\tre Adul]i”),acronim ATLAs, la Uni-versitatea din Wolver-hampton. Au participat]\rile partenere `n pro-iect: Marea Britanie (co-ordonatori), Germania,Italia [i Rom=nia.

~n cadrul acestei primemobilit\]i s-au stabilitsarcinile fiec\rui partener[i activit\]ile pentru eta-pele urm\toare. Delega-]ia din partea Colegiului„M. Eminescu” din Ba-c\u a fost compus\ dindirector prof. Constanti-na Hulea, director ad-junct prof. Ana-MariaAndrioaie [i dou\ elevedin anul al II-lea de la ni-velul postliceal, speciali-zarea asistent medicalgeneralist.

Ana-Maria ANDRIOAIE

Nr. 451 / decembrie 2010

Pag. 11 Via]a b\c\uan\

Mihai Deju (pre[edinte COMAT S.A.), Petru Pl\cint\(pre[edinte S.C. CYBERNET AUTO CENTER S.R.L.), {tefan}ibuliac (director TRANSELECTRICA S.A. Bac\u), Costic\

P. Neagu (director executiv S.C. SITOREX S.R.L.), GheorgheB\l\u (manager general S.C. ATLAS S.A.), Gabriel Stan

(director Casa Corpului Didactic „GRIGORE TABACARU”),Adrian Avram (pre[edintele SINDICATULUI LIBER

ROMGAZ RA DISTRIBU}IE Bac\u), Gheorghe M\n\il\(director DIREC}IA SILVIC| Bac\u), Ana Cazacu, Corina

Manolescu (administratori S.C. WOOLTOP S.R.L.), VasileNi]\ (pre[edinte TRICOTEX S.R.L. M\gura), Nelu Hordil\

(pre[edinte UNION CONDROM S.A.)

Redctor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTERedactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU

Secretar-general de redac]ie:Pr. {tefan CHELARU

Alexandru Aram\ (Gala]i), Sever Bodron, IoanD\nil\, Cornel Galben, Petre Isachi, ValM\nescu, Alina Munteanu, Silvea Munteanu,Daniel Nicolescu, pr. Cornel Paiu (Roman), NeculaiPlugariu, Ioan Neac[u, Gheorghe Parascan, CorneliaIchim-Pompiliu, Valeriu T\nase, Ozana KalmuskiZarea

Fotoreporteri: Lucica [i Eugen Grigore, Dan Dimitriu (Roman)Tehnoredactare computerizat\: Camelia SoareSecretariat-corectur\: Ionela P\dure

ISSN: 1583 - 6339Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Redac ] ia : Bac\u , S t r . 9 Mai 80 /A/7 , CP: 600065Tele fon /Fax : 0234 571532 . Mobi l : 0721861045E-mai l : fundatiacancicov@gmail.com

fundatiacancicov@yahoo.comviata_bacauana@yahoo.com

Editor: Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

(Urmare din pag. 3)

M\ doare s-aud lucruri nepl\cute des-pre medici [i despre aceast\ nobil\ pro-fesie pe care am slujit-o cu d\ruire ovia]\. ~ntr-o societate tulbure, cu insti-tu]ii ale statului lipsite de autoritate, a-par [i unele anomalii la nivelul `ntregu-lui sistem sanitar. Totu[i, s\ privim par-tea bun\ lucrurilor, cu credin]a c\ `ntot-deauna binele `nvinge r\ul.

- Dar ast\zi g\se[ti din ce `n ce maigreu un doctor care s\ aib\ de-a facecu „Jur\m=ntul lui Hypocrate”, ju-r\m=nt care, de[i a ap\rut `ntr-o pe-rioad\ precre[tin\, ridic\ aceast\profesie la o `nalt\ valoare moral\.

Cine se mai „`mpiedic\” ast\zi deasemenea vorbe?

- Cei care cred c\, `ntr-adev\r, dac\nu vor p\stra acest Jur\m=nt soarta leva aduce numai nenorociri.

- Un scriitor b\c\uan s-a prezentatcu o tumoare canceroas\ pe creier laSpitalul din Ia[i. Dup\ opera]ie, chi-rurgul a b\gat `n buzunar 40 de mili-oane de lei [i l-a trimis acas\ spun=n-du-i c\ are cancer [i c\ `n [apte zile vamuri.

Bine`n]eles c\ poetul a mai tr\it doiani, dar eu v\ `ntreb: ce fel de canibalde medic este acest nenorocit [i ce ca-ut\ `n sistemul sanitar?

F\r\ s\ mai vorbesc de pacien]ii ca-re, ajung=nd pe la „Fundeni” sau pela alt spital din Bucure[ti, medicii deacolo `[i pun m=inile-n cap din cauzaunor diagnostice aberante puse demedici b\c\uani. Ce te faci cu un ast-fel de doctor care, din l\comie [i in-competen]\, te omoar\ pe banii t\i?Ce rost mai are aceast\ profesie prac-ticat\ `n afara Jur\m=ntului, ast\zi,c=nd, iat\, avem de-a face [i cu valoriale Ortodoxiei?

- Nu trebuie s\ generaliz\m, s\ facemo regul\ din astfel de cazuri. Sau vre]i

s\ t\iem p\durea din cauza usc\turilor? Avem medici foarte buni, speciali[ti

`n toate domeniile, care ]in nu numaisteagul onoarei deasupra, ci [i presti-giul medicinii rom=ne[ti. Ast\zi se re-pet\ tot mai frecvent ideea c\ la locul demunc\ nimeni nu e de ne`nlocuit. Gre-[it. Un medic specialist se formeaz\uneori `ntr-o via]\ de om [i nu-l po]i `n-locui ca pe o lenjerie de corp. Eu nu iauap\rarea impostorilor, a incompeten]ei[i nonvalorii - „tumori” de care nu ducelips\ nicio meserie -, ci vreau doar s\subliniez faptul c\ nu-i putem pune peacela[i c=ntar pe medicii buni [i serio[icu cei care nu ne fac cinste.

- Nicolae Apetroaie, iat\ un numecare a devenit un destin `n dermato-logia [i venerologia b\c\uan\ [i nunimai. Care sunt secretele reu[iteidumneavoastr\ în via]\?

- Destinul nu are secrete. Cheia ori-c\rui succes îl constituie profesionalis-

mul. Seriozitatea în studiu, experien]a,documentarea riguroas\ [i la zi. Dar [ipasiunea [tiin]ific\. Iat\ parametrii ma-jori care stau la dispozi]ia oric\rui lup-t\tor în via]\. Curiozitatea m-a f\cutmereu s\ scormoneasc de-a lungul mul-tor ani în miezul unor probleme dificilede diagnostic sau tratament, sau pur [isimplu, de a-mi explica ni[te mecanis-me...

R\bdarea, perseveren]a, studiile sta-tistice mari, cercetarea interdisciplinar\m-au condus la concluzii valoroase ceau slujit celor afla]i în suferin]\. Aces-tea s-au concretizat în aproape 250 delucr\ri [tiin]ifice, comunicate în ca-drul Uniunii Societ\]ii {tiin]elor Me-dicale la diferite conferin]e de speciali-tate.

- În 1974 v-a]i sus]inut teza de doc-torat cu contribu]ii însemnate în do-meniu.

- Da. - {i a]i f\cut „echip\ de aur” cu

doctorii Dumitru Radu, TiberiuOnofre [i {tefan Vrabie...

- Da, am lucrat în echip\. Erau sericând se lucra pân\ târziu, când se aprin-deau dispute, când se argumenta, cândse n\[teau ipoteze, dar mai ales când seajungea la ni[te concluzii. Eu nici dup\pensionare nu mi-am abandonat cerce-t\rile...

- Drept pentru care a]i fost solicitatîn comisii de specialitate din Ministe-rului S\n\t\]ii, în colectivul de redac-]iei a revistei de dermatologie, în co-lectivul Societ\]ii Române de Derma-tologie. {i, ca o încununare a acesteiactivit\]i, a recunoa[terii valoriidumneavoastr\ [i pe plan interna]io-nal a]i fost cooptat ca membru al

Academiei Europene de Dermatolo-gie [i Venerologie [i membru de onoa-re al Societ\]ii Române de Dermato-logie. Uunii spun c\ era]i animat de opasiune special\ de a l\sa repere isto-rice la nivelul Sec]iei de Dermatolo-gie a Spitalului Jude]ean Bac\u...

- Ce s\ v\ spun? Munca mig\loas\ dearhiv\, teren, interviuri s-a finalizat înc\r]i ce vor r\mâne documente ineditepentru genera]iile viitoare. Înainte de1989, am alc\tuit un colectiv pentru alucra la un substan]ial volum privind is-toria Spitalului Jude]ean, colectiv cares-a destr\mat dup\ Revolu]ie. Am con-tinuat de unul singur munca de docu-mentare, sco]ând un volum cu istoriculSec]iei de Dermatologie [i altul privindistoricul Spitalului, incluzând to]i me-

dicii speciali[ti care s-au perindat de-alungul timpului în specialitate atât înBac\u, cât [i în jude], cu detalii biogra-fice [i de activitate [i cu aprecieri perso-nale.

- A]i f\cut carier\ [i în calitate demedic formator...

- Am avut mul]i elevi pe care i-aminstruit în tainele specialit\]ii, atât încadrul Liceului Sanitar, cât [i pe secun-darii ce [i-au f\cut stagiul în sec]ia pecare am condus-o. M-am str\duit s\ amtactul [i r\bdarea necesare pentru a a-dopta strategiile pedagogice în confor-mitate cu personalitatea fiec\ruia, cuprofilul lui psihic [i cognitiv.

- Dac\ trage]i o linie sub via]\, cer\m=ne?

- R\m=ne con[tiin]a c\ m-am str\duits\ caut binele pe toate c\ile, s\-l `nc\l-zesc prin fiin]a mea [i s\-l dau mai de-parte.

- Ce ura]i b\c\uanilor acum, `npreajma S\rb\torii Na[terii Domnu-lui?

- S\n\tate, n\dejde `n Dumnezeu [i `nfor]ele Binelui. Le urez s\ ating\ fiecarecel pu]in v=rsta mea.

Cr\ciun Fericit! La mul]i ani - 2011!

Având `n vedere ini]iativa noastr\ dea face radiografia vie]ii sociale, politice,

culturale [i economice a Bac\ului contemporan [i de a scrie istoria vie a

vremurilor pe care le tr\im, interviurile din cadrul acestei rubrici

vor ap\rea `n cartea

Personalit\]i la ora dest\inuirilor(vol 2 - Editura Funda]iei Culturale Cancicov -

Bac\u, 2011)

„...M-am str\duit s\ caut binele pe toate c\ile, s\-l`nc\lzesc prin fiin]a mea [i s\-l dau mai departe”

CMYK

CMYK

Nr. 451 / decembrie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 12

Sfintele S\rb\tori

de Iarn\ s\ v\ aduc\

s\n\tate, mul]umire

sufleteasc\ [i izbând\ `n

toate faptele bune pe

care vi le-a]i propus!

Cr\ciun fericit!Cr\ciun fericit!La Mul]i Ani - 2011!

NELU HORDIL|

S. C. UNION CONDROM S.A.

S=mb\t\, 11 decembrie a.c.,ora 11.00, la Complexul Muzealde Istorie „Iulian Antonescu” dinBac\u a avut loc a II - a edi]ie aS\rb\torilor de Iarn\ „Cr\ciunulScriitorilor [i Arti[tilor B\c\ua-ni”.

Evenimentul - organizat de Fun-da]ia Cultural\ „Georgeta [iMircea Cancicov” [i institu]iagazd\, a debutat cu un Te deum ofi-ciat de preo]ii Ion Roncea, CornelPaiu [i Marian V\t\m\nescu `nmemoria Eroilor Neamului, dar [i ascriitorilor [i arti[tilor b\c\uanipleca]i la cele ve[nice (Ioan-PetruViziteu, Ion Ghelu Destelnica, dr.Vasile Sporici, Octavian Voicu,Aurora Barcaru, Eugen Bud\u,Marin Cosmescu-Delasabar, An-ton Ciobanu, Viorica Cocioiu,Ioan Iftimie, Dinu Apetrei, Da-

niela Olariu, Alexandru Ungure-anu, Gelu M\gureanu - fo[timembri ai Cenaclului literar-ar-tistic „Avangarda XXII”).

Dup\ colinda grupului de copiide la Centrul Reziden]ial „H.Coand\”, instrui]i de pr. MarianV\t\m\nescu, a urmat prezentareaAsocia]iei Na]ionale „Cultul Ero-ilor” - Filiala Bac\u [i a Asocia]ieiTransilvane pentru LiteraturaRomân\ [i Cultura PoporuluiRomân - Desp\r]\mântul „VasileAlecsandri” Bac\u de c\tre pre[e-din]ii acestora, Paul-Valerian Ti-mofte [i, respectiv, Mitic\ Prico-pie, dup\ care auditoriul a fost co-lindat de Corul „Armonia” al Li-ceului de Art\ „George Apostu”,dirijat de prof. Gheorghe Gozar.

Deosebit a fost [i momentul liricoferit de poe]ii Tincu]a Horoncea-nu-Bernevic, Dumitru Br\neanu,Cristina D\sc\lescu-Dordea, IonTudor Iovian, Anca-CristinaMunteanu, Cornel Paiu [i DanSandu, care au citit din crea]ia pro-prie poeme dedicate Cr\ciunului.

A doua parte a s\rb\torii a fostprefa]at\ de un interesant [i originalprogram de colinde [i datini deCr\ciun [i Anul Nou realizat deAnsamblurile Folclorice „Ciob\-na[ul” - instructor, Mitic\ Prico-

pie -, „Privighetorile Zeletinului” -dirijor, Nicolae Popa - [i „Ca LaNoi” - director, Camelia Ro[u.

Momentul de vârf al manifest\ri-lor l-a constituit festivitatea de de-cernare a PREMIILOR DE EX-CELEN}| - 2010 ale Funda]iei„Georgeta [i Mircea Cancicov”pentru SPRIJINITORII CUL-TURII B|C|UANE, laurea]ii a-cestei edi]ii fiind Mihai Deju - pre-[edinte al S.C. COMAT S.A. Ba-c\u, {tefan }ibuliac - director alS.C. TRANSELECTRICA S.A.Bucure[ti - Sucursala Bac\u,Adrian Avram - vicepre[edinte alFEDERA}IEI SINDICATELORGAZ ROM+NIA, Carlleta Iri-mia - director executiv al S.C. TI-SECO S.R.L., Gheorghe B\l\u -manager general al S.C. ATLASS.A. [i Gabriel Stan, director alCASEI CORPULUI DIDACTIC„GRIGORE TABACARU” Ba-c\u.

Au participat scriitori, arti[ti, in-telectuali, oameni de afaceri, publi-cul larg.

Moderatorul `nt=lnirii a fost poe-tul Victor Munteanu.

(Cuv=ntul premian]ilor `n pag. 7 - 10)

Cr\ciunul Scriitorilor [i Arti[tilor B\c\uaniAlina Munteanu