C M Y K

C M Y K

Cuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiAnul XXIV, Nr. 7427sâmbătă, 19 aprilie 2014 20 pagini 1 leu

Primul

cotidian al

Olteniei

Următorul număr va apărea

miercuri, 23 aprilie 2014

Luminează-te, luminează-te, Noule Ie-rusalime, că slava Domnului peste tine-arăsărit ! Sa ltă, sal tă de-acum şi te bucu-ră , Sioane, iar tu, curată Născătoare deDumnezeu, veseleşte-te întru înviereaCelui născut al tău!.

Păcatul e în natura umană înscris şi, prinurmare, asumat, de fiecare ca perspectivă amântuirii.

Cine ridică piatra? – iată întrebareaadânc tâlcuitoare, tainică precum Taina CeaMare a Învierii, pe care Hristos, Fiul Dom-nului, ne-a aruncat-o tuturor şi fiecăruia înparte cu douăzeci de veacuri în urmă.

Aces tei întrebări s untem chemaţi să-ioferim un răs puns, care este unul de căin-ţă, ca şans ă de împăcare ş i de salvare întruSpirit.

Trupul e supus păcatului, în orizontulatâtor ispite cărora fiinţa umană îi este pânăla urmă pradă uşoară.

Răscumpărarea este însă unic remediuşi numai în licărul luminii care, de veacuri,ne soseşte de la Sfântul Mormânt, ne jucămşansa tămăduirii.

Lumină lină din lumină lină – iată splen-doarea în care tradiţia neamului nostru trăi-tor în credinţa în Iisus a ştiut să îmbracemisterul Învierii.

Hristos a Înviat! – e strigătul bucurieiieşirii la liman din întunericul în care pati-mile cotidiene ne-au aruncat de-a lungulunui ciclu al încercărilor.

Adevărat a înviat!, strigăt de bucurieca semn al împlinirii speranţei şi unic ga-rant al credinţei , talis man al destinuluiomenesc…

Lumină din luminăLumină din luminăLumină din luminăLumină din luminăLumină din luminăLumină din luminăLumină din luminăLumină din luminăLumină din lumină

Spitalele asigură doar „urgenţele” de Paşteactualitate / 3

Craiovenii pasionaţi de ştiinţă, aşteptaţila expoziţia „Spaţiul European”

actualitate / 6

2 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 19 aprilie 2014actualitate

$1 EURO ...........................4,4607 ............. 446071 lirã sterlinã..........................5,4148.......................54148

ploaieploaieploaieploaieploaieploaieploaiesâmbãtã, 19 aprilie - max: 11 °C - min: 7 °C

METEO

Ploaie1 dolar SUA.......................3,2281........322811 g AUR (preþ în lei).......134,4481.....1344481

Cursul pieþei valutare din 19 aprilie 2014-anunþat de BNRVALUTA

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: redactia@cvlpress.ro

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu,

Alina DrãghiciEveniment: Carmen Zuican

Economie / Politicã: Marga BulugeanCulturã: Magda Bratu

Sport: Marius Cîrstov, Cosmin StaicuFotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: 0767.464.894rudareanucristian@yahoo.com

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

radoiflorina@yahoo.com

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Ministerul Sãnãtãþii (MS) vrea sãintroducã mai multe medicamente pelista celor compensate sutã la sutã,printre acestea regãsindu-se trata-mente utilizate în cazul epilepsiei ºi alunor boli endocrine, neurologice de-generative ºi oncologice. Conformunui proiect de hotãrâre de guvernpostat, joi, pe site-ul ministerului, învederea dezbaterii publice, lista cu-prinzând denumirile comune interna-þionale corespunzãtoare medicamen-telor de care beneficiazã asiguraþii, cusau fãrã contribuþie personalã, pe bazãde prescripþie medicalã, în sistemul deasigurãri sociale de sãnãtate, se vacompleta cu Stiripentol, denumireacomunã internaþionalã utilizatã în tra-tamentul epilepsiei. Este vorba desprecompensare integralã în cazul pacien-þilor care beneficiazã de tratamentambulatoriu. Tot de compensare inte-gralã vor beneficia pacienþii care su-ferã de afecþiuni endocrine (guºã en-demicã, insuficienþã suprarenalã cro-nicã, diabetul insipid, mixedemul adul-tului, tumori hipofizare cu expansiunesupraselarã ºi tumori neuroendocri-ne) pentru produsul Pasireotidum.Nouã produse destinate tratamentu-lui oncologic al pacienþilor incluºi înprogramele naþionale de sãnãtate cuscop curativ, în tratamentul ambula-

Ministerul Sãnãtãþii va compensa integral medicamenteMinisterul Sãnãtãþii va compensa integral medicamenteMinisterul Sãnãtãþii va compensa integral medicamenteMinisterul Sãnãtãþii va compensa integral medicamenteMinisterul Sãnãtãþii va compensa integral medicamentepentru cancerpentru cancerpentru cancerpentru cancerpentru cancer, epilepsie ºi boli endocrine, epilepsie ºi boli endocrine, epilepsie ºi boli endocrine, epilepsie ºi boli endocrine, epilepsie ºi boli endocrine

Duicu, suspendatdin funcþiade preºedinteal CJ Mehedinþi

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean (CJ) Mehedinþi,Adrian Duicu, arestat pentrufapte de corupþie, a fostsuspendat din funcþie, ieri,dupã ce Prefectura Mehedinþi aprimit o adresã de la instanþasupremã, potrivit cãreia luiDuicu i s-a respins recursul ladecizia Curþii de Apel Bucureºtide arestare preventivã a acestu-ia. Contactat de corespondentulMediafax, prefectul de Mehe-dinþi, Nicolae Drãghiea, adeclarat cã ieri, în jurulprânzului, a emis ordinul desuspendare. Duicu a fostsuspendat pânã la definitivareacauzei aflate pe rolul instanþei.Procurorii DNA au începuturmãrirea penalã în cazul luiDuicu pentru trafic de influen-þã, cumpãrare de influenþã,instigare la dare de mitã,permiterea accesului unorpersoane neautorizate lainformaþii nedestinate publici-tãþii, în scopul obþinerii defoloase necuvenite, instigare laabuz în serviciu ºi douã infrac-þiuni de folosire a influenþei ºiautoritãþii, de cãtre o persoanãcare deþine o funcþie de condu-cere într-un partid politic, înscopul obþinerii pentru altul defoloase necuvenite.

toriu ºi spitalicesc vor fi, ºi ele, com-pensate integral. Acestea sunt: Clo-farabinum, Nelarabinum, Decitabi-num, Trabectedinum, Ofatumabum,Dasatinibum, Nilotinibum, Everolimusºi Ruxolitinibum. Sublista cu denumiricomune internaþionale corespunzã-toare medicamentelor de care benefi-ciazã asiguraþii în regim de compen-sare 100% este completatã de Ambri-sentanum, pentru hipertensiunea pul-monarã. Tafamidis, destinat tratamen-tului medicamentos al bolnavilor cu

boli neurologice degenerative - scle-rozã lateralã amiotroficã - va fi ºi elinclus pe lista compensatelor. Vor maibeneficia de compensare sutã la sutãBosentanum (sclerozã sistemicã ºi ul-cere digitale evolutive), Romiplosti-mum (purpura tromocitopenica imu-nã cronicã la adulþii splenectomizaþisi nesplenectomizaþi) ºi Sapropterinum(pacienþi adulþi ºi copii cu hiperfenila-laninemie diagnosticaþi cu fenilceto-nurie sau deficit de tetrahidrobiopte-rina - BH4). Tot compensare integralã

va fi acordatã pentru Plerixafor, utili-zat în cazul transplatului medular. Pre-ºedintele Agenþiei Naþionale a Medi-camentului ºi Dispozitivelor Medica-le (ANMDM), Marius Savu, declara,marþi, la conferinþa Mediafax cu tema„Bolnavul cu epilepsie, de la integra-rea socialã la accesul la tehnici tera-peutice noi”, cã un numãr de 14 medi-camente pentru care nu existã alter-nativã terapeuticã, printre care ºi celepentru boala Dravet, vor fi incluse pelista de compensate din luna mai, celmai târziu iunie. „Vorbim depre epilep-siile rare, mai ales boala Dravet, careau nevoie urgentã de alternativã tera-peuticã, aºa-numitele medicamenteorfane, ºi pentru care vom introducepe listã primele medicamente cel maitârziu la începutul lunii iunie”, a spusSavu. De asemenea, ministrul Sãnãtã-þii, Nicolae Bãnicioiu, menþiona cãsuma alocatã pacienþilor cu epilepsieîn acest an era insuficientã ºi în acestsens s-au primit mai multe sesizãri,astfel cã s-a decis creºterea acesteiade la 2,66 milioane lei la 4,65 milioanelei. Tot Bãnicioiu a anunþat, joi, cãnoua listã de compensate va fi eva-luatã în totalitate, dar pânã atunci, dinluna mai, pacienþii cu boli rare fãrã te-rapie în ultimii ani vor beneficia demedicamente compensate.

Parchetul ICCJ a dispus urmãrireapenalã pentru ºantaj în urma plângeriiformulate de senatorul PSD GabrielaFirea împotriva lui Traian Bãsescu, lacare a fost conexatã ºi sesizarea parla-mentarilor, însã procurorii au suspen-dat punerea în miºcare a acþiunii pena-le, întrucât preºedintele are imunitate.„În urma plângerii formulate de doam-na Firea Gabriela (senator), la care afost conexatã ºi sesizarea semnatã demai mulþi parlamentari, pe rolul Secþieide urmãrire penalã ºi criminalisticã dincadrul Parchetului de pe lângã ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie s-a consti-tuit un dosar penal”, a anunþat PICCJ

Primãria Braºov avertizeazã turiºtiicare vor fi în zilele de Paºte la PoianaBraºov sã nu se aventureze pe pârtiilede schi pentru cã o fac pe proprie rãs-pundere, domeniul schiabil fiind închis.Administratorul Domeniului schiabildin Poiana Braºov, Dorin Drãgoi, adeclarat pentru Agerpres cã, deºi estestrat de zãpadã în Postãvarul, de peste50 de centimetri, în partea superioarã a

Ministrul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice,Attila Korodi, a dispus mãsuri speciale de moni-torizare a aplicãrii ºi respectãrii Legii 54/2012 -Legea picnicului, în perioada sãrbãtorilor pasca-le ºi mini-vacanþei de 1 Mai, se aratã într-un co-municat de presã transmis, ieri, agenþiei Media-fax. Astfel, Ministerul Mediului, în colaborare cuGarda Naþionalã de Mediu, cu Poliþia Localã ºi cuJandarmeria Românã, vor organiza echipe mixtede control, care vor patrula în zonele special ame-najate pentru activitãþi de picnic, în zonele nea-

P a r c h e t u l G e n e r a l s u s p e n d ã a n c h e t aî n c a z u l p l â n g e r i i d e p u s e d e F i r e a ,

d e o a r e c e p r e º e d i n t e l e a r e i m u n i t a t e

Turiºtii care se aventureazãpe pârtiile din Poiana Braºov o fac

pe proprie rãspundere

Echipe mixte de control vor patrula în zonele pentru picnic ºi în cele turistice, de Paºte ºi de 1 Maimenajate, cunoscute ca zone de picnic, respectivîn zonele turistice ºi în zonele de afluenþã publi-cã, pentru a asigura respectarea prevederilor le-gale. Potrivit Legii 54/2012, activitãþile de picnicpot fi organizate numai în zone special amenajatesau în zone indicate pentru picnic, care aparþindomeniului public sau privat al statului ºi unitãþi-lor administrative-teritoriale, zone în care existãutilitãþi ºi facilitãþi pentru desfãºurarea unor ast-fel de activitãþi ºi este permisã aprinderea focu-lui. Organizarea activitãþilor de picnic în alte zone

decât cele special amenajate sau indicate se sanc-þioneazã cu amendã cuprinsã între 1.000 lei ºi 3.000lei. În zonele special amenajate, cetãþenii trebuiesã respecte mai multe reguli, printre care: pãstra-rea curãþeniei ºi aruncarea deºeurilor doar în con-tainerele special amenajate, aprinderea foculuidoar în locurile special amenajate, supraveghe-rea arderii ºi stingerea jarului dupã încheiereaactivitãþii, folosirea toaletelor ecologice, parca-rea autovehiculelor doar în zonele amenajate înacest scop, pãstrarea liniºtii ºi ordinii publice.

ieri, într-un comunicat de presãremis agenþiei Mediafax. Potrivitsursei citate, procurorii au dispus,joi, începerea urmãririi penale cuprivire la fapta sesizatã, sub as-pectul sãvârºirii infracþiunii de ºan-taj, însã ieri au constatat cã înaceastã cauzã existã un impedi-ment legal temporar pentru pune-rea în miºcare a acþiunii penale,fiind dispusã, prin ordonanþã, sus-

pendarea urmãririi penale. „S-a apre-ciat cã, în conformitate cu dispoziþiileart.84 alin.2 raportat la art.96 alin.1 dinConstituþie, Preºedintele României sebucurã de imunitate”, a precizat Parche-tul instanþei supreme. Gabriela Firea adepus, miercuri, la Parchetul General, oplângere penalã, în care îl acuzã pe ºefulstatului de ameninþare ºi ºantaj în legã-turã cu declaraþiile pe care acesta le-afãcut în cadrul unei emisiuni televizate.În plus, 176 de parlamentari, în frunte cuVictor Ponta, Valeriu Zgonea, LiviuDragnea ºi Ilie Sârbu, au semnat un de-nunþ de ºantaj împotriva lui Traian Bã-sescu, acesta fiind depus, joi, la PICCJ.

masivului pârtiile nu sunt amenajate.„Domeniul schiabil a fost închis. Pâr-tiile nu sunt amenajate, plasele de pro-tecþie ºi sistemele de avertizare au fostdemontate ºi astfel securitatea schio-rilor nu este garantatã de nimeni. Zã-pada este grea ºi apoasã ºi nu mai estela fel de sigurã ca în timpul iernii. Ceicare vor sã schieze trebuie sã ºtie cã, înpartea a doua a Masivului Postãvarul,la coborârea spre staþiune, nu este un

strat de zãpadã prea mareºi pot apãrea accidente”, aavertizat Drãgoi. Dintre in-stalaþiile pe cablu doar celedouã telecabine, CapraNeagrã ºi Kanzel, funcþio-neazã. ªi la Predeal, pe pâr-tia Clãbucet sistemele deavertizare ºi plasele de pro-tecþie au fost demontate dePrimãria Predeal, adminis-tratorul pârtiei, iar turiºtiicare vor sã schieze o facpe proprie rãspundere, de-oarece nici pârtia nu esteamenajatã.

sâmbãtã, 19 aprilie 2014 cuvântul libertãþii / 3actualitate

În aceste zile de sãrbãtoarevor funcþiona non-stop Unitateade Primiri Urgenþe a SpitaluluiClinic Judeþean de Urgenþã dinCraiova, Compartimentul de Pri-miri Urgenþe al Spitalului ClinicMunicipal Filantropia din Craio-va, Camera de Gardã a Spitalu-lui Clinic de Boli Infecþioase dinCraiova ºi Camera de Gardã aSpitalului Clinic de Neuropsihia-trie Craiova. Nu însã ºi policli-nicile acestor unitãþi sanitare. Deasemenea, Serviciul Judeþean deAmbulanþã ºi SMURD, apelabilela numãrul de telefon 112, voravea program normal de lucru.

Cabinetele de medicinã defamilie asigurã permanenþa princent re le de permanenþã cufuncþionare non stop din loca-litãþile: Amãraºtii de Jos, Be-chet, Brabova, Bulzesti-Fraþi-la, Gherceºti, Ghidici, Goicea,Murgaºi, Pleniþa, Piscu Vechi,Vârvoru de Jos, Sadova ºi Cra-iova – strada „George Enescu”nr. 76, bl. 15 (Craioviþa Nouã)ºi strada „Împãratul Traian” nr.213, bl.P4.

La nivelul Direcþiei de Sã-nãtate Publicã Dolj funcþio-neazã serviciul de gardã epi-demiologie între orele 8.00 ºi20.00, apelabil la numãrul detelefon 0251/554.872.

Spitalele asigurã doar „urgenþele” de PaºteSpitalele asigurã doar „urgenþele” de PaºteSpitalele asigurã doar „urgenþele” de PaºteSpitalele asigurã doar „urgenþele” de PaºteSpitalele asigurã doar „urgenþele” de PaºteÎn zilele de Paºte, doljenii care au ne-

voie de îngrijiri medicale se pot adresaserviciilor de primiri urgenþe ºi came-relor de gardã ale spitalelor. Reprezen-tanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Doljau anunþat cã în perioada 19-21 apriliea.c. unitãþile sanitare au program de zilelibere, asigurând doar urgenþele.

Avertisment din parteamedicilor

Pentru a evita o vi-zitã neplãcutã la spi-tal, medicii craioveniavertizeazã cã masade Paºte nu trebuiesub nici o formã sã setransforme într-unprilej de exces alimen-tar ºi bahic. Astfel,pornind ºi de la ceea ce s-a întâm-plat în ultimii ani, medicii recoman-dã cumpãtare, pentru a evita pro-blemele de sãnãtate cum ar fi pan-creatita acutã, colicile biliare ºi to-xiinfecþiile alimentare, cel mai desîntâlnite în zilele de sãrbãtoare.

Un consum cumpãtat de pro-duse tradiþionale ºi bãuturã esterecomandat pentru a nu trece dela masa festivã direct pe patul ca-merelor de gardã. Evitând exce-sele, mielul la tavã sau la proþap,ouãle roºii, drobul, sosurile, sala-tele cu maionezã, cozonacul, pas-ca ºi vinul care nu vor lipsi de pemasa de sãrbãtori, petrecãreþii sepot feri de problemele de sãnãtatecum ar fi, indigestiile, colicile ab-dominale, balonãrile, arsurile gas-trice, mahmureala, pancreatitelesau, mult mai grav, decompensãriale unor afecþiuni cronice cum arfi diabetul sau afecþiunile cardio-

vasculare sau digestive.Bolnavii cronic sunt sfãtuiþi sã

opteze pentru carne de pasãresau de vitã, fiartã sau la grãtar.Aceeaºi recomandare se aplicãºi în cazul cardiacilor, diabetici-lor ºi persoanelor cu afecþiuni di-gestive renale. Sarea ºi condi-mentele – ardei iute, hrean, us-turoi – trebuie consumate cuprudenþã, mai ales de persoane-le cardiace. Medicii atrag însãatenþia ºi în ceea priveºte con-sumul de alcool. Nu este indi-cat, spre exemplu, amestecul debãuturi, în special spirtoase.

Friptura de miel sau porc tre-buie consumatã în cantitãþi mo-derate, alãturi de garnituri de le-gume: broccoli, fasole verde,varzã, salate ºi mai puþin cugarnituri de cartofi, orez saupaste. Alimentele prãjite (de lacarne pânã la legume) trebuie

evitate mai ales de cei care auprobleme digestive fiind prefe-rat grãtarul sau friptura la tavaºi legumele la grill. Dulciurile,mai ales prãjiturile cu cremã, tre-buie consumate în cantitãþi foar-te mici sau chiar înlocuite cu

salate de fructe sau fructeproaspete.

Bolnavii trebuie sã continuetratamentul

Nici dulciurile nu trebuie con-sumate în exces, incluzând aicitradiþionalul cozonac cu nucisau stafide ori torturile sau prã-jiturile cu cremã. Cei care op-teazã pentru un stil de viaþã sã-nãtos pânã la capãt pot înlocuifãrã regrete dulciurile cu fruc-te ºi legume. Atenþie mare ºi labãuturile consumate. Trebuieevitate pe cât posibil sucurilecarbogazoase. Aportul de lichi-de trebuie sã fie de minimum 2litri pe zi. Recomandate suntceaiurile neîndulcite de plante,apa platã sau sucurile naturale.

Totodatã, bolnavii cronic nutrebuie sã întrerupã regimul re-comandat de medic în aceastãperioadã. Persoanele cu afecþi-uni cunoscute vor pãstra conti-nuu legãtura cu medicii curanþipentru a evita agravarea stãrii desãnãtate ºi luarea unor mãsuriprofilactice suplimentare.

Craiovenii nu vor avea parte dezilele însorite pe care ºi le-ar fi doritpentru aceste zile de sãrbãtoare. Înajunul Paºtelui, adicã astãzi, meteo-rologii spun cã în Craiova va fi vre-me rece ºi va ploua destul de mult,iar în plus va bate ºi vântul. Tempe-raturile maxime de sâmbãtã sunt cu-prinse între 9 ºi 14 grade Celsius,

Autobuzele RAT Craiova vorcircula în zilele de Paºte dupã unprogram de sãrbãtoare care estemai redus. Chiar în ziua de Paºte,pe 20 aprilie, autobuzele vor plecade la cap de linie la ora 6.00 a di-mineþii ºi vor fi menþinute pe tra-see pânã la ora 20.00, când va fiultima plecare de la cap de linie.Frecvenþele vor fi diferite, în func-þie de trasee. Astfel, autobuzele carecirculã pe traseele E1T, E1R, 1,3, 100 (care înlocuieºte tramva-

Cum circulã autobuzele

RAT Craiovaiul) vor circula la o frecvenþã de15 minute; pe traseul 2b se va cir-cula la o frecvenþã de 20 minute;pe traseul 9 se va circula la o frec-venþã de 60 minute, cu plecãri lafix din capetele de linie; pe traseele4, 5b, 10, 11, 13, 17, 20, 23, 24,25, 29b vor avea program de zilenelucrãtoare. Sâmbãtã ºi luni, pe19 ºi 21 aprilie, se va circula dupãprogram de zile nelucrãtoare, în-tre orele 6.00 ºi 21.30.

iar minimele între 3 ºi 8 grade Cel-sius. Comparativ cu sâmbãtã, în ziuade Paºte vremea se mai încãlzeºte,dar fãrã a fi deosebit de cãlduroasãºi frumoasã.

„Duminicã, în ziua de Paºte, vre-mea se va ameliora ºi se va încãlzi.Cerul va fi temporar noros în pri-mele ore ale dimineþii, când va ploua

slab, iar vântul va su-fla pânã la moderat”,a declarat Ion Mãrini-cã, meteorolog în ca-drul Centrului Meteo-rologic Regional Olte-nia. Temperaturile ma-xime de duminicã vorfi cuprinse între 17 ºi22 de grade Celsius,iar minimele între 5 ºi10 grade Celsius.Luni, în a doua zi dePaºte, vremea va fi cal-dã, însã dupã-amiazasunt aºteptate totuºiaverse de ploaie cudescãrcãri electrice.

„Vremea va fi maicaldã, cerul va fi va-

riabil ºi, izolat, dupã-amiazã, vor cã-dea averse de ploaie ºi se vor sem-nala descãrcãri electrice. Vântul vasufla slab pânã la moderat”, a maispus meteorologul Ion Mãrinicã.Temperaturile maxime vor fi cuprin-se între 18 ºi 24 de grade Celsius ºiminimele între 5 ºi 11 grade Celsius.

Vreme rece de sãrbãtori

RADU ILICEANU

LAURA MOÞÎRLICHE

LAURA MOÞÎRLICHE

4 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 19 aprilie 2014eveniment

Paginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Reprezentanþii Inspectoratuluide Poliþie al Judeþului Dolj îi asi-gurã pe doljeni cu privire la faptulcã poliþiºtii vor fi prezenþi în zonalãcaºelor de cult unde vor avealoc manifestãri religioase, dar ºiîn alte zone unde vor fi organiza-te manifestãri cultural-artistice,numai în noaptea de Înviere fiindla datorie 700 de poliþiºti.

Poliþiºtii vor patrula zilnic, fiindpregãtiþi sã intervinã pentru preve-nirea ºi combaterea infracþiunilorstradale, aplanarea stãrilor conflic-tuale, descurajarea elementelor in-fractoare ºi fluidizarea traficuluirutier. Ca de fiecare datã, poliþiºtiirutieri vor avea un rol foarte im-portant ºi vor acþiona pentru su-

Oamenii legii, „pe baricade” de PaºteOamenii legii, „pe baricade” de PaºteOamenii legii, „pe baricade” de PaºteOamenii legii, „pe baricade” de PaºteOamenii legii, „pe baricade” de PaºtePeste 1.000 de poliþiºti, dar ºi jandarmi vor fi „pe

baricade” în aceste zile de sãrbãtoare. Misiunea oa-menilor legii este de a asigura un climat de ordine ºisiguranþã publicã, astfel încât doljenii sã se poatãbucura în liniºte de Învierea Domnului Isus Hristos.

Potrivit reprezentanþilor IPJ Dolj, joi sea-ra, în jurul orei 21.00, poliþiºtii Secþiei 2 Ru-ralã Breasta au fost sesizaþi cu privire la fap-tul cã în comuna Breasta s-a produs un acci-dent rutier soldat cu pagube materiale. În urmacercetãrilor, poliþiºtii ajunºi la faþa locului austabilit cã Ioana Baca, de 63 de ani, din co-muna Breasta, în timp ce conducea un auto-turism Dacia pe DJ 606, din cauza consu-mului de bãuturi alcoolice a pierdut controluldirecþiei de mers, pãrãsind partea carosabilãºi a intrat în gardul de protecþie din faþa unui

Bãutã la volan, a intrat cu maºina în gard

Sfânta Sãrbãtoare a Paºtelui reprezintãpentru toþi credincioºii un prilej de bucu-rie, fiecare dintre ei dorind sã sãrbãtoreas-cã cu cei dragi acest moment importantdin viaþa religioasã. Fiecare om doreºte sãfie în centrul atenþiei familiei sale, bucu-rându-se de cãldura cãminului ºi nimic nuface ca aceste Sãrbãtori Sfinte sã fie pe-trecute mai plãcut decât în cadrul familiei,cu toþi membrii sãi. Din pãcate însã nu toþise pot bucura de cãldura unui cãmin, înaceste zile. Pentru ca toþi copii de la Cen-trul de Îngrijire ºi Recuperare a Copiluluicu Handicap Sever „Noricel” ºi membrii apatru familii nevoiaºe sã se bucure de aceastãsãrbãtoare, jandarmi din cadrul Inspectora-tului de Jandarmi Judeþean Dolj le-au fãcut,ieri, o vizitã, încãrcaþi cu daruri.

Bucuroºi cã în Sãptãmâna Mare pot sãaducã un zâmbet pe chipul acestor oa-meni cãrora soarta le-a hãrãzit o viaþã maigrea, o delegaþie a jandarmilor doljeni ºipreotul unitãþii le-au împãrþit produse spe-

Conform reprezentanþilor IPJDolj, în urma percheziþiilor efec-tuate joi de poliþiºtii Secþiei 5 Poli-þie Craiova la locuinþele ºi punctelede lucru aparþinând unor persoanebãnuite cã desfãºoarã activitãþi ile-gale de depozitare, transport ºi co-

Douã craiovence reþinute în dosarul contrabandiºtilor de þigãriDouã craiovence au fost reþinute pentru

24 de ore în urma celor 11 percheziþii fãcu-te joi de poliþiºtii Secþiei 5 Craiova la sus-pecþi de contrabandã cu þigãri. Ieri dupã-amiazã femeile au fost prezentate instanþeide judecatã cu propunere de arestare pre-ventivã. Magistraþii Judecãtoriei Craiova audispus însã continuarea cercetãrilor cu sus-pectele în stare de libertate.

mercializare de produsedin tutun provenite din con-trabandã, s-a dispus mãsu-ra reþinerii pe bazã de ordonanþãde reþinere pe 24 ore faþã de ªtefa-nia Dinu, de 50 de ani ºi Nela Mar-cu, de 48 de ani, ambele din Cra-

iova, pentru sãvârºirea infracþiu-nilor de contrabandã ºi complici-tate la contrabandã. Cele douã per-soane au fost prezentate, ieri dupã-

amiazã, magistraþilorJudecãtoriei Craiovacu propunere de ares-tare preventivã. In-stanþa a respins însãpropunerea Parchetu-lui de pe lângã Judecã-toria Craiova de ares-tare a femeilor, dispu-nând continuarea cer-cetãrilor cu femeile înstare de libertate.

Reamintim cã poli-þiºtii craioveni, cusprijinul de specialita-te al DIPI, au efectuat

joi, 11 percheziþii la locuinþe ºispaþii comerciale aparþinând unorpersoane suspectate de contra-bandã cu þigãri. Poliþiºtii craio-

pravegherea traficului rutier peprincipalele artere de circulaþie,pentru afluirea/defluirea doljenilorspre/dinspre lãcaºele de cult ºi zo-nele de agrement din judeþul Dolj,precum ºi pentru combaterea ex-cesului de vitezã, prevenirea acci-dentelor, fluidizarea ºi controlulcirculaþiei în municipii ºi oraºe ºipe traseele de deplasare.

Structurile de poliþie cu profil eco-nomic împreunã cu specialiºti ai Di-recþiei Sanitare, Autoritãþii Sanitar-Veterinare ºi ai Oficiului pentru Pro-tecþia Consumatorului acþioneazãîndeosebi în pieþe, târguri, locuri desacrificare a animalelor pentru veri-ficarea modului în care sunt respec-tate normele igienico-sanitare.

Activitãþile vor fi desfãºurate însistem integrat – echipe mixte deordine ºi siguranþã publicã, în co-laborare cu jandarmi din cadrul In-spectoratului de Jandarmi JudeþeanDolj ºi de la Gruparea de JandarmiMobilã Craiova, precum ºi cuagenþi din cadrul Poliþiilor Locale.

Jandarmii, „de serviciu”la lãcaºele de cult

În Craiova ºi judeþul Dolj, apro-ximativ 100 de jandarmi din cadrulInspectoratului de Jandarmi Jude-þean Dolj vor asigura mãsurile deordine publicã, având în vederenumãrul mare de persoane aºtepta-te sã ajungã la Catedrala Mitropoli-tanã „Sfântul Dumitru” ºi Biserica„Madona Dudu”, la Mânãstirea dinlocalitatea Maglavit, pentru desfã-ºurarea în condiþii de siguranþã aactivitãþilor specifice organizate cuacest prilej, precum ºi în zona altorlãcaºe de cult din Calafat, Bãileºti,Segarcea, Filiaºi ºi Bechet.

De asemenea, 200 de jandarmidin cadrul Grupãrii de Jandarmi

Mobile Craiova vor asigura mãsu-rile de ordine publicã la o gamãvariatã de activitãþi ce se vor des-fãºura în perioada acestor sãrbã-tori la mânãstirile Cãlui, Sf. Ana,Vânju Mare ºi alte locuri de agre-ment din zona de responsabilitate.Misiunile jandarmilor au în vede-re, în principal, prevenirea ºi com-

O femeie de 63 de ani, din co-muna doljeanã Breasta, bãutã lavolan, a intrat cu maºina pe careo conducea în gardul unei gos-podãrii din localitate. Accidentuls-a soldat doar cu pagube mate-riale, însã femeia este cercetatãpenal, întrucât poliþiºtii au stabi-lit cã avea o concentraþie de 1,16mg/l alcool pur în aerul expirat.

Daruri de la jandarmi pentru nevoiaºiºi copii instituþionalizaþi

baterea oricãror fapte care aducatingere legilor ºi normelor de con-vieþuire socialã; depistarea, identi-ficarea ºi dispunerea mãsurilor le-gale împotriva celor care comitacest gen de fapte; monitorizareaºi descurajarea grupurilor de per-soane cu un comportament caretulburã ordinea ºi liniºtea publicã.

imobil. Pentru cã mirosea a alcool, poliþiºtiiau testat-o cu etilotestul, rezultând o concen-traþie de 1,16 mg/l alcool pur în aerul expirat.

„Persoana în cauzã a fost condusã la SpitalulClinic Judeþean de Urgenþã Craiova, unde i s-aurecoltat probe biologice în vederea stabilirii alco-olemiei. Poliþiºtii i-au întocmit dosar penal subaspectul sãvârºirii infracþiunii de conducere pedrumurile publice a unui autovehicul având o con-centraþie alcoolicã în sânge mai mare decât limitalegalã”, ne-a explicat inspector principal AlinApostol, purtãtorul de cuvânt al IPJ Dolj.

cifice sãrbãtorilor pascale, încercând sãle transmitã câte ceva din spiritul aces-tor sãrbãtori. Aceastã acþiune s-a desfã-ºurat la nivelul I.J.J. Dolj, benevol, fie-care jandarm contribuind cu diversesume de bani, fiind alãturi de semenii loratât de-a lungul anului, cât ºi cu ocaziauneia dintre cele mai frumoase sãrbãtoriale lumii creºtine – Paºtele.

veni au gãsit ºi ridicat în vedereaconfiscãrii peste 175.000 þigare-te (8.919 pachete þigãri), diferitemãrci, care nu aveau aplicat tim-bre de marcaj fiscal, fiind intro-duse ilegal pe teritoriul României.De asemenea, la locuinþa unuiadintre suspecþi a fost gãsitã sumade 266.800 lei despre care existãindicii temeinice cã provine dinsãvârºirea de infracþiuni, sumarespectivã fiind ridicatã în vede-rea cercetãrilor.

„Cercetãrile continuã în aceas-ta cauzã pentru stabilirea întregiiactivitãþi infracþionale a suspec-þilor ºi dispunerea mãsurilor le-gale”, a declarat inspector prin-cipal Alin Apostol, purtãtorul decuvânt al IPJ Dolj.

sâmbătă, 19 aprilie 2014 cuvântul libertăţii / 5actualitate

Se spune că, deseori, Con-stantin Noica deplângea medio-critatea formulei „Ce ţie nu-ţiplace altuia nu-i face”, consi-derând-o de un minimalism in-acceptabil. Mai generoasă, mainobilă i se părea măcar aserţiu-nea „Fă şi altuia ce-ţi placeţie”, deşi exprimarea ideală ar fi„Fă altuia ce-i place lui”. In-diferent de formulare, esenţialărămâne credinţa că nu poate fiiubit cineva care nu iubeşte penimeni, şi trebuie amintit numelecelui care a făcut rostirea, „rupt”prematur dintre noi, actorul EmilHossu. Cine mai aude astăziaceste cuvinte? Bucuriile noas-tre, dacă sunt, par mai degrabăresentimentare: ne bucurăm de

MIRCEA CANŢĂR

Fă altuia ce-i place luieşecurile altora. Ne bucurăm sădepozităm veşti proaste, să dis-tribuim vinovăţii şi injurii. Nu maiavem încredere decât în noi în-şine şi în cei care ne aprobă.Temători şi trişti, precar dispuşişi în cel mai bun caz sarcastici,suntem totuşi capabili de a re-simţi spiritul pascal, credinţaadevărată, care nu e altceva de-cât a fi predispuşi la bucurie înplină încercare şi de a ne simţiasistaţi în efortul cotidian deochiul suprem. Însuşi faptul că aplouat în tot teritoriul Doljului,într-un moment esenţial, e unsemn al celui care a promis săfie „cu noi în toate zilele, până lasfârşitul veacului”. Trăim într-onefirească tensiune, zilnic poten-

ţată, încât putem clama că mar-tirajul e acceptarea unei suferin-ţe nemeritate. Se spune că laoameni suferinţa se explică pringreşeala protopărinţilor. Să fimserioşi. Filmul unei zile obişnuiteîn România, urmărit pe televiziu-nile de ştiri, este unul care inclu-de obligatoriu stări de asalt, şocşi spaimă, capu’ la cutie, încât eriscant să fii părăsit de angoase.Sminteala pare uneori fără mar-gini. Şi nu e vorba de un orna-ment retoric. Sărbătoarea Învieriie tocmai sărbătoarea transgre-sării unor poticniri. E sărbătoa-rea a două îndemnuri – „Bucu-raţi-vă”, „Nu vă temeţi” – şia unei promisiuni – „Cu voisunt”. Handicapul greu de de-

păşit este dacă împreună şi fie-care în parte suntem capabili deun plus de luciditate, bunătateumană, altruism, doar prin ru-găciune. Cu scepticismul lumi-nat al unora şi pietatea inflexi-bilă a altora, e greu de făcut dinaşezământul nostru pământescun templu idolatru, cum spunerugăciunea domnească „Pre-cum în cer, aşa şi pre pă-mânt”. Pentru asta, ca şi pen-tru altele, nu avem bune raţiunijustificative. A încerca a fi maibuni, a iubi pe cineva în am-bianţa creştină – copii, părinţii,femeia de care te-ai îndrăgos-tit, prietenii, profesiunea care teîmplineşte – ca pe tine însuţi,aplicând şi „aproapelui” acelaşi

tratament, nu-i un demers la în-demâna fiecăruia. Mai ales căatunci când suntem singuri cu noiînşine ştim foarte bine ce ne poa-te pielea. Ştim ce păcate avem,cât cântărim, care ne sunt pen-umbrele. Adagio creştin se pre-tează şi la o interpretare simetri-că, privită din unghiul aproape-lui: nu te iubi altfel decât îşi iu-beşti aproapele. Fireşte, acum nupoţi iubi grimasa duşmanului.Numai că ceea ce lumea noas-tră desparte, angelicitatea noas-tră apropie. Şi nu ni-l putem în-chipui pe Iisus coborând de pecruce pentru a se răzbuna şi nicipentru a stârni melancolii şi spai-me. Acestea fiind spuse, reflec-ţia devine necesară.

În Sfânta şi Marea Duminică aPaştilor prăznuim Învierea cea aducătoa-re de viaţă a Domnului Dumnezeu şiMântuitorului nostru Iisus Hristos, pecare o numim şi Paşte, după cuvântulcare în vechiul grai evreiesc înseamnătrecere. Pentru că aceasta este ziua încare Dumnezeu a adus de la începutlumea dintru nefiinţă întru fiinţă, înaceastă zi, smulgând Dumnezeu poporulisraelian din mâna faraonului, l-a trecutprin Marea Roşie şi tot în această zi S-apogorât din ceruri şi S-a sălăşluit în sânulFecioarei. Iar acum, smulgând totneamul omenesc din adâncul iadului, l-asuit la cer şi l-a adus iarăşi la vecheavrednicie a nemuririi. Învierea Mântuito-rului Iisus Hristos este cea mai maresărbătoare creştină, învăţătura care stăla temelia credinţei noastre. De aceea,Apostolul Pavel spune: “Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovă-duirea noastră, zadarnică şi credinţavoastră” (I Corinteni 15,14). Sinaxarul marii sărbă-tori învaţă: În lumina divină aÎnvierii se naşte bucuriadeplină a sufletului care seregăseşte în comuniunea cuHristos. Această bucurie areînsuşirea de a fi eternăpentru că toate motivele deîntristare rămân lipsite deorice importanţă în faţabiruinţei asupra morţii.Învierea este, fără îndoială,un fapt istoric, real şiirevocabil, o siguranţăabsolută a creştinilor căIisus a murit, luând asupraSa păcatele oamenilor, aÎnviat şi stă în Ceruri de-adreapta Tatălui. Niciunevanghelist nu descrieÎnvierea Domnului, deoare-ce nu au fost martori la această minune,doar consemnează ce s-a petrecut dupăce Hristos a ieşit din mormânt. Dinevanghelii aflăm că în prima zi a săptă-mânii, duminica, femeile mironosiţe auvenit cu miresme la mormântul lui

Hristos a Înviat!Hristos, să ungă, după obicei, trupul luiIisus. Maria Magdalena, venită cucelelalte femei, ajunge prima la mormântşi, uimită de vederea pietrei ridicate şi amormântului gol, nu le mai aşteaptă şialeargă să le vestească apostolilor celepetrecute. Pe când femeile mironosiţemergeau către apostoli să vestească celeîntâmplate, sunt întâmpinate de Hristoscu următoarele cuvinte: “Bucuraţi-vă!” şi“Nu vă temeţi!” El le repetă îndemnuldat de înger: “Duceţi-vă şi vestiţi fraţilorMei, să meargă în Galileea şi acolo măvor vedea!” La mormânt ajung şi Ioan şiPetru. În afară de prezenţa giulgiului şi amahramei, care arătau că Hristos aînviat, apostolii au simţit în mormânt cevaminunat, o experienţă învăluită în taină,care a constituit o adevărată iluminare.Din acest moment, Ioan a crezut fărăşovăială în Învierea lui Hristos. Cei doiapostoli vor merge să vestească şicelorlalţi Învierea lui Hristos. Maria

Magdalena, care îi urmase, nu pleacă dela mormânt, rămâne aici să plângă.Gândul ei era că trupul lui Iisus fusesefurat. Pe când plângea, potrivit Scripturii,i se arată doi îngeri. După puţin timp, i searată şi Hristos, pe care Îl aseamănă

pentru început cu ungrădinar, căruia îi cere să-ispună unde a fost pusHristos. După ce Îlrecunoaşte, primeştemisiunea să meargă şi săvestească ucenicilor:“Mergi la fraţii Mei şi lespune: Mă voi sui la TatălMeu şi Tatăl vostru!”Învierea lui Hristos nu esteo simplă revenire la viaţapământească, ci începutulaltei vieţi: viaţa veşnică, încare trupul omenesc numai este supus stricăciunii.De aceea, BisericaOrtodoxă cântă în ziua dePaşti: “Prăznuim astăziomorârea morţii şiînceputul unei alte vieţi,veşnice”. Omul ar fitrebuit să nu cunoască

moartea şi sărămână în starea de nepăcă-toşenie până la întărireadefinitivă în bine, pentru aavea parte de viaţa ceaveşnică. Pentru că Adam apăcătuit, însă, omul şi-aatras moartea, iar gândul lamoarte poartă în sine un fiorce nu poate fi ocolit. Sufle-tul a rămas nemuritor, dartrupul a fost supus morţii.Până la jertfa lui IisusHristos pe Cruce, oricemoarte era jalnică, eanefiind luminată de nădejdeaÎnvierii. După mântuireacâştigată prin Învierea luiIisus Hristos moartea acăpătat o măreţie nespusă,Sfântul Pavel ajungând săspună: “Pentru mine viaţa

este Hristos şi moartea un câştig!”(Filipeni 1, 21). Astăzi ni s-au deschisporile Raiului şi ale Împărăţiei Ceruri-lor. Astăzi îngerii se bucură împreunăşi preamăresc pe Dumnezeu. Suntemdatori înaintea lui Dumnezeu să ne

străduim neîncetat, să păstrăm dreaptacredinţă, să trăim în duhul dragosteicreştine, să lepădăm din casele şiinimile noastre toată răutatea, toatăîntristarea şi păcatul şi să primim cubucurie pe Hristos Cel Înviat! Să neînchinăm Crucii pe care S-a răstignitHristos! Să urmăm cu credinţă şinădejde pe Mântuitorul nostru, împreu-nă cu Maica Domnului, cu Apostolii, cutoţi sfinţii, cu părinţii şi înaintaşii noştri!Să ne sărutăm duhovniceşte frate cufrate, să ne împăcăm, să ne iubim uniipe alţii fiindcă astăzi am dobânditiertarea şi mântuirea prin Înviere!Nimeni să nu fie trist, nimeni să nu-şipiardă credinţa şi nădejdea în necazuri-le vieţii, căci Hristos Cel Înviat este cunoi! Îl purtăm în noi şi va rămâne înveci cu noi, de vom rămâne în dragos-tea Lui si-I vom păzi poruncile! Cuaceastă credinţă dătătoare de viaţă,care ne dă putere şi biruinţă, să cântămîmpreună: “Hristos a înviat din morţi,cu moartea pe moarte călcând şi celordin morminte viaţă dăruindu-le!”.

Preot LIVIU SĂNDOI

6 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 19 aprilie 2014actualitate

Peste 30 000 de aplicaþii se ba-zeazã pe tehnologia spaþiala ºi potajuta la optimizarea transportului,creºterea eficienþei în industriaagriculturii ºi pescuitului, precumºi la protecþia mediului înconjurã-tor ºi la îmbunãtãþirea securitãþii.Vizitarea expoziþiei spaþiale europe-ne este gratuitã pentru public ºitoate informaþiile vor fi puse la dis-poziþie în mai multe limbi. Dupãce a vizitat cu succes 18 oraºeeuropene în ultimii doi ani, expo-ziþia a ajuns în Bãnie, iar vizitatoride toate vârstele pot vedea, atingeºi încerca o gamã largã de tehno-logii ºi servicii inovatoare pe carele oferã spaþiul cosmic. Cu ajuto-rul unor prezentãri interactive, edu-cative ºi de divertisment, expozi-þia va evidenþia multe dintre bene-ficiile investiþiilor în spaþiu.

„Marian Jean Marinescu, unsusþinãtor foarte puternic alprogramelor spaþiale”

Stephane Ourevitch, coordona-torul expoziþiei, a precizat, ieri, îndeschidere, cã iniþiativa aparþineComisiei Europene ºi ea este sus-

În Piaþa „Mihai Viteazul” din Craiova ºi-adeschis porþile expoziþia organizatã de Comi-sia Europeanã – „Spaþiul European”. Înce-pând de astãzi ºi pânã pe 27 aprilie, toþi craio-venii, pasionaþi de fizicã, de sateliþi, de ºtiin-þã, în general sunt aºteptaþi sã o viziteze. Estevorba de o expoziþie itinerantã despre spaþiulcosmic care prezintã modul în care activitãþi-le ºi aplicaþiile din spaþiu au un impact directasupra vieþii de zi cu zi a cetãþenilor. Cu aju-torul telescopului amplasat în spaþiul expozi-þiei vor putea fi observaþi pe cer sateliþii eu-

ropeni, iar vizitatorii vor avea la dispoziþie“OmniGlobe”, o hologramã a atmosferei Pã-mântului. La ceremonia de deschidere au luatparte primarul Craiovei, Lia Olguþa Vasiles-cu, deputatul european Marian Jean Marines-cu, preºedintele Consiliului Judeþean Dolj, IonPrioteasa, Marius Ioan Piso – preºedinteleAgenþiei Spaþiale-ROSA, parlamentari deDolj, consilieri judeþeni ºi directori ai institu-þiilor craiovene. Oficiile de gazdã au fost fã-cute de Stephane Ourevitch, coordonatorulexpoziþiei.

Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN

Ion Prioteasa, preºedintele Consiliului Judeþean Dolj:

«Am participat cu mare bucurie la deschiderea oficialã a expoziþiei„European Space Expo”, Comisia Europeanã alegând Craiova pentru afi cel de-al 19-lea oraº de pe întreg cuprinsul Uniunii care gãzduieºteaceastã manifestare de anvergurã. Evenimentul gãseºte în Oltenia unpublic avizat, deja iniþiat în secretele Universului, graþie Planetariumuluirealizat la Secþia de ªtiinþele Naturii a Muzeului Olteniei printr-un pro-iect al Consiliului Judeþean Dolj, Planetarium care reprezintã o premierãnaþionalã din punctul de vedere al tehnologiei moderne folosite. Poatecã nu întâmplãtor deschiderea expoziþiei, organizatã de Comisia Euro-peanã, are loc astãzi, când spaþiul comunitar se aflã la ceas aniversar,18 aprilie fiind data la care, în urmã cu exact 63 de ani, a fost parafatactul de naºtere al Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului, insti-tuþie care a stat la baza creãrii Uniunii Europene din prezent».

Lia Olguþa Vasilescu, primarul municipiului Craiova:«Vã mulþumesc cã aþi ales oraºul Craiova pentru a gãzdui aceastã

expoziþie. Este un eveniment care coincide în mod fericit cu cel maiimportant festival al momentului în România, este vorba de Festiva-lul „Shakespeare”. Aici s-a organizat cel mai repede, s-au scos toateautorizaþiile în timp record. Suntem absolut convinºi cã vom avea,în aceastã perioadã, foarte mulþi vizitatori din afara oraºului, pentrucã, venind sã vadã piesele celor mai importante teatre din lume, vordori sã vizioneze ºi aceastã expoziþie. Aþi pus punctul pe „i”, locurilede muncã sunt principala problemã a acestui oraº, dar eu sunt con-vinsã cã ºi aceasta se va rezolva. În mod sigur cei care vor veni sãvadã aceastã expoziþie vor fi chiar copiii, mai ales cã s-a terminat ºi„Sãptãmâna altfel” ºi vor fi interesaþi».

þinutã de diverºi parteneri. Scopulacestei expoziþii este de a arãta ce-tãþenilor români care poate fi su-portul lor, în viaþa de zi cu zi, dinaceste misiuni. „Banii investiþi înastfel de misiuni nu sunt investiþinumai pentru situaþii practice, ciºi pentru rezultate fructuoase. Prininvestiþia în programele emblema-tice ale UE, respectiv Galileo ºiCopernicus, cetãþenii europeni vorbeneficia de mai multe servicii ºiaplicaþii care favorizeazã crearea deoportunitãþi de piaþã la nivel mon-dial ºi de a ajuta crearea locurilorde muncã ºi creºterea economicã.Aceasta este a 19-a expoziþie. Afost vãzutã deja de peste 360.000de vizitatori. Pânã acum am mersîn diferite capitale ale lumii. ªiacum, la Craiova, a devenit pentruaceste zile Capitala Centrului Spa-þial. Dorim sã mulþumim, pentrucã existã o legãturã puternicã în-tre Comisia Europeanã, Româniaºi Parlamentul European. AgenþiaSpaþialã Românã este un partenerpentru toate programele spaþialeeuropene. În Craiova, apreciemfoarte mult faptul cã Marian Jean

Marinescu este membru al Parla-mentul European, este un susþinã-tor foarte puternic al programelorspaþiale. Domnul Marian Jean Ma-rinescu este foarte apreciat ºi dedomnul Tajani, vicepreºedinteleComisiei Europene, pentru indus-trie ºi antreprenoriat. IMM-urile dinRomânia au început sã dezvolte tottimpul de astfel de aplicaþii. Deasemenea, diverse companii in-dustriale din Spania, din Franþa auinvestit deja în România, tocmaipentru a benefica de inteligenþa ro-mâneascã”, a subliniat StephaneOurevitch.

Galileo ar putea contribuicu pânã la 90 miliarde de eurola economia europeanã

Piaþa aplicaþiilor de navigaþie prinsatelit la nivel global va ajunge la240 de miliarde de euro, din carecirca 7% din produsul intern brut(aproximativ 800 milioane de euro

în Europa) se bazeazã pe serviciilede navigaþie prin satelit. Studii in-dependente au demonstrat cã sis-temul Galileo ar putea contribui cupânã la 90 miliarde de euro la eco-nomia europeanã în primii 20 deani de funcþionare. Alãturi de Gali-leo, Copernicus utilizeazã datelecolectate de sateliþi, precum ºi in-strumente de mãsurare aflate pePãmânt, pentru a ajuta la creºte-rea gradului de înþelegere a schim-bãrilor climatice ºi a problemelorde mediu prin observarea precisãa acestora, cum ar fi analiza stãriioceanelor sau a compoziþiei chi-mice a atmosferei. Copernicus vaavea utilitate ºi în domeniul secu-ritãþii, de exemplu în domeniul su-pravegherii frontierelor. Potrivit

Organizaþiei pentru Cooperare ºiDezvoltare Economicã (OCDE),piaþa globalã a datelor comercialecolectate în urma observãrii Pã-mântului ar putea creºte cu 3 mili-arde de dolari anual pânã în 2017.Prognozele estimeazã cã beneficiile

de pe urma proiectului Copernicusvor fi de cel puþin patru pânã lazece ori mai mari decât investiþiainiþialã. În prezent, industria euro-peanã de fabricare a tehnologiilorspaþiale este estimatã la 5,4 miliar-de euro anual. Mai mult de 31.000de oameni cu un grad înalt de ca-lificare profesionalã lucreazã înacest domeniu.

Primul cosmonaut românvine la Craiova

Pe lângã punctele de informareinteractive din spaþiul expoziþiei,accesibile oricând în timpul pro-gramului, se vor organiza câte treiprezentãri de 15 minute în fiecarezi, susþinute de specialiºti într-unlimbaj accesibil, urmate de între-bãri ºi rãspunsuri din partea publi-cului. Expoziþia va putea fi vizitatãîn perioada 19-27 aprilie între ore-le 09:00 ºi 19:00 în zilele lucrãtoa-re ºi de la 10:00 la 22:00 în wee-kend. Astfel, astãzi, la ora 16.30 –„Galileo ºi Egnos în viaþa de zicu zi”, prezentatã de Mugurel Bã-lãn (Institutul de ªtiinþe Spaþiale);la ora 17.30 – „Copernicus pentruo mai bunã supraveghere ºi eva-luare a inundaþiilor, furtunilor ºialunecãrilor de teren din Româ-nia”, prezentatã de GheorgheStancãlie (Administraþia Naþionalãde Meteorologie), ºi la ora 18.30 –„Aflã despre razele cosmice”, pre-zentatã de Gina Isar, cercetãtorºtiinþific la Institutul de ªtiinþe Spa-þiale din Bucureºti. Pe 23 aprilie,craiovenii se vor putea întâlni cucosmonautul român Dumitru Do-rin Prunariu, care va fi prezent, înCraiova, în cadrul unui programspecial.

Europarlamentarului PDL Marian-Jean Marinescu,raportorul Parlamentului European pentru sistemele

de radionavigaþie prin satelit Galileo ºi EGNOS:

«Craiova va fi capitala “spaþialã” a Europei. Este pentru primadatã când expoziþia vine în România. Mulþumesc Comisiei Europeneºi în special comisarului european pentru industrie, Antonio Tajani,pentru deschiderea arãtatã ºi vreau sã felicit autoritãþilor locale pen-tru mobilizarea exemplarã. Îi invit pe toþi cei interesaþi de proiectelespaþiale ale Uniunii Europene sã viziteze expoziþia».

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,Craiovenii pasionaþi de ºtiinþã,aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia aºteptaþi la expoziþia „Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”„Spaþiul European”

Filarmonica „Oltenia”:„Zilele Muzicale Aniversare – 67”

sâmbătă, 19 aprilie 2014 cuvântul libertăţii / 7cultură

BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTESGEORGE POPESCU

Gabriel Garcia Marquez sau Povestea fără sfârşit…Anunţată oarec um, prin dereglări ale să-

nătăţii din ultimele săptămâni, moartea luiGabriel Garcia Marquez nu încetează săne surprindă.

Pe 3 martie, a ieşit pentru ultima oarăîn public , în faţa c asei sale din MexicoCity, spre a răspunde urărilor unui grupde fani c u prilejul împlinirii patriarhaleivârste de 87 ani. Atunci, a asc ultat, cuveneraţie, o melodie populară pe care re-cunoştea de a fi iubit-o c el mai mult. Apoi,pentru mai bine de o lună au început în-cercările, poate ale Crucii, în ciuda reţi-nerii sale ştiute faţă de c redinţă. Într-uninterviu mai vechi, oferit italienilor prinintermediul televiziunii publice, recunoş-tea, c u o abia disimulată tr isteţe, că regre-tă faptul că Dumnezeu nu şi-a găsit un locanume în întinsa sa operă.

În ac elaşi interviu, declara că nu se temede moarte, ci de actul de a muri: „Nu mi-efric ă de moarte, întrucât ca scriitor, consi-der că lucrul cel mai important al vieţii mele,care va fi acela de a muri, este unicul decare nu voi putea scrie niciodată”. Stranieconfesiune a unui scriitor pentru care vie-ţuirea, faptul exis tenţial ca atare, n-a înce-tat niciodată să f ie reprezentat ca un mira-col. ca unica Taină demnă de a intra într-opoveste. „O sută de ani de singurătate” sau,cum probabil sună mai bine în română, „Unveac de singurătate”, care rămâne, cu si-guranţă, capodopera sa şi probabil una din-

tre cele mai respectate opere scrise înistoria literaturii universale, este talisma-nul lui Gabo, aşa cum era alintat de fa-miliari şi prieteni. Deloc puţini aceştiadin urmă. Şi faimoşi, ca şi el. Printre ei,

Fidel Castro, dar şi Che Guevara, Papa IoanPaul al Doilea, ca să nu mai vorbim de atâ-ţia dintre c olegii săi de solitudine literară.

Am rec itit de curând una din ultimelesale c ărţi, „Dragostea în vremea holerei”,ca şi „Amintirea tris telor mele târfe”, încare geniul său de povestitor, de vrăjitoral poveştilor smulse unei lumi căreia i-afost martor ş i mărturis itor se dezvăluie întensiunea dintre înfruntarea bătrâneţii ca

prag ultim al lucidităţiipe care o considera undar primit din propria safamilie: o ofrandă gene-tică, o numise c ândva.

Ieşirea sa din dimen-siunea trupească are, iată, loc în VinereaMare, a răstignir ii, a Cruc ii pe care a pur-tat-o prin vâltorile veacului trec ut căruiai-a oferit una dintre c ele mai dramaticemărturii. Controversat, suspectat şi chiarac uzat de simpatii „c omuniste”, Garc iaMarquez ş i-a notific at totdeauna poziţiile:prieten cu Fidel Castro, mărturisea că n-aobosit să-i c eară cu obs tinaţie mai multădemocraţie; admirator al lui Salvador Al-

lende, n-a pregetat să lup-te, cu pana sa de sc riitorin comod ş i mai ales dejurnalist genial, împotri-va uzurpatorului Pino-chet c a ş i a tuturor regi-murilor dictatoriale ce-auînsângerat is toria conti-nentului său.

A salutat „perestroika”gorbac iovistă, mărturi-sind c ă nu fusese nicio-dată un f ilosovietic, aşac um îl acuzaseră unii,câţiva chiar foşti prietenidin tinereţe.

Îi admira pe Borges,pe Llosa, pe Ernesto Sabato, ca pe imenşiautori nu doar sud-americani, c i univer-sali, deşi şi-a recunoscut modelele în Kafkaşi în Faulkner, adăugând, într-o altă de-poziţie, c ă nu recomandă căutarea unorinfluenţe ale ac estora în opera sa, f iindcăun adevărat artist va căuta totdeauna săse diferenţieze de predecesorii cei mai ad-miraţi.

Cu Marquez, nu dispare o lume, a căr-ţilor sale, ci ea continuă. Şi c ontinuă înforma uneia dintre cele mai fascinante Po-veşti pe c are spiritul uman ni le-a oferit înultimul veac. De s ingurătate. Dar şi de so-lidaritate întru spiritul mereu c reator alomului ca izvoditor de Is torie.

Asociaţia Activ.Cult susţine Craiova - Capitală Culturală Europeană 2021

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

- Daţi dracu sunt americanii ăştia,Popescule! Ai văzut ce politică au?Pe preşedintele nostru l-au plimbatcu vaporul, iar pe premier l-au plim-bat cu avionul.

Rozalia Pataki susţine un recitalde harpă în Salonul „Minerva”

Miercuri, 23 aprilie, craioveniisunt invitaţi, de la ora 19.00, în Sa-lonul „Minerva”, pentru a audia unrecital de harpă susţinut de RozaliaPataki. Tânăra muziciană – în pre-zent artist instrumentist în Orches-

Cu prilejul împlinirii a 67 de ani de la înfiinţare, Filarmonica „Oltenia” organizează, în perioada17-30 aprilie, „Zilele Muzicale Aniversare”. Programul a debutat joi, cu Concertul extraordinar de Paşti,şi va continua cu alte evenimente muzicale: un recital de harpă susţinut de Rozalia Pataki (23aprilie), un Concert de concerte cu Valentin Doni la pupitruldirijoral (25 aprilie) şi un recital al pianistului Adrian Radu (30aprilie). De asemenea, vor avea loc Ziua Porţilor Deschise şi oîntâlnire cu reprezentanţi ai breslelor profesionale, sub generi-cul „Prietenii Filarmonicii au cuvântul” (24 aprilie), ca şi o întâl-nire colocvială cu foşti directori şi actualul manager, prilej cucare se va discuta despre «Filarmonica de Stat „Oltenia” – Istorieşi contemporaneitate» (28 aprilie).

tra Filarmonicii „Oltenia” – propu-ne spre audiţie un program atractivşi variat, cu lucrări precum „Sara-bandă” de Johann Sebastian Bach,„Vals” de Johannes Brahms, „Tan-go” de Carlos Salzedo, „Chacon-ne” de Jeremiah Clarke, creaţii deWolfgang Amadeus Mozart, Niko-lai Titov, John Thomas, Scott Jo-plin, Skaila Kanga, Sergiu Natra,Marţian Negrea şi Carmen Petra-Basacopol. Biletele pentru recital potfi achiziţionate de la Agenţia Filar-monicii, la preţurile de 5 şi 10 lei.

Născută în anul 1987, la Reşiţa,Rozalia Pataki a început studiul har-pei la vârsta de zece ani, în cadrulColegiului Naţional de Artă „IonVidu” din Timişoara, cu prof. Stel-la Dinulescu, de a cărei îndrumarea beneficiat inclusiv pe parcursulstudiilor universitare finalizate la Fa-cultatea de Muzică a Universităţii deVest din Timişoara. Apoi, în anul2010, şi-a finalizat studiile de mas-ter în cadrul aceleiaşi instituţii de în-văţământ muzical superior, sub în-drumarea prof. univ. dr. ŞtefanaGraţiela Negruţiu, la secţia de Sti-lis tică a interpretării muzicale –muzică de cameră.

Abordează stiluri şi genuri muzi-cale diferite, atât în domeniul muzi-cii de cameră, cât şi al concertuluicu acompaniament de orchestră. A

susţinut recitaluri solistice şi în ca-drul unor manifestări artistice, pre-cum Festivalul Muzicii de Cameră –

Timişoara, Festivalul „Nichita Stă-nescu”, Festivalul Internaţional „Cra-iova Muzicală” (ediţia a 40-a, 2013).

67 de ani de când RegeleMihai a promulgat legeaînfiinţării instituţiei

La 17 aprilie 1947 Regele Mi-hai I a promulgat Legea nr. 131,prin care a luat fiinţă OrchestraFilarmonică „Oltenia”.

În ziua de 18 aprilie a avut locconcertul inaugural al Orches-trei Filarmonice „Oltenia”. Ast-fel, sub bagheta dirijorului Mir-cea Bârsan, violonista Gaby Gru-bea a interpretat Concertul în Miminor pentru vioară, op. 64 de F.Mendelssohn-Bartholdy. De ase-menea, în programul concertuluidin acea seară s-au regăsit Simfo-nia a III-a în Mi bemol major, op.55, „Eroica” de L. van Beethovenşi Uvertura operei „Ruslan şi Lud-mila” de M. Glinka.

Stagiunea 1947-1948 avea săconfere o tot mai pronunţată con-tinuitate acestei orchestre care nu-măra la acea oră aproximativ 65

de instrumentişti, dintre care 47erau craioveni. Conducerea Filar-monicii „Oltenia” i-a fost încredin-ţată lui Gh. Petrescu, la data res-pectivă principalul animator al vie-ţii muzicale craiovene. De la înce-put s-a acordat o importanţă deo-sebită promovării muzicii autohto-ne. Se cântau lucrări de GeorgeEnescu, Alfred Alessandrescu,Theodor Rogalsky, Constantin Sil-vestri, Ion Dumitrescu ş.a.

MAGDA BRATU

Roz

alia

Pat

aki

8 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 19 aprilie 2014educaþie

Constantin Rada, preºedinteleFSLI Dolj, a explicat ieri, în ca-drul unei conferinþe de presã, cãscrisoarea respectivã este adresa-tã PSD pentru cã acesta este prin-cipalul partid aflat la guvernare.“Având în vedere situaþia din ulti-mul timp, ºi anume faptul cã ac-tualul guvern a cam fãcut sã dis-parã dialogul social, în sensul cãnu avem niºte rezultate concluden-te, FSLI a lansat o scrisoare cãtreconducerea PSD, principalul par-tid aflat la guvernare, prin care amsolicitat de urgenþã o întâlnire cuconducerea federaþiei pentru a dis-cuta principalele probleme cu carese confruntã învãþãmântul la oraactualã. De asemenea, am stabilit

Membrii Federaþiei Sindicatelor Libe-re din Învãþãmânt (FSLI) au adresat oscrisoare conducerii PSD, prin interme-diul cãreia solicitã o întâlnire de urgen-þã în cursul lunii aprilie, în care sã dez-

batã principalele probleme cu care seconfruntã învãþãmântul. În funcþie de rãs-puns, aceºtia avertizeazã cã vor demara oserie de acþiuni revendicative, “dacã vafi cazul”.

ca în data de 25 aprilie a.c. sã aibãloc întâlniri cu deputaþii partiduluide guvernãmânt, cu candidaþii laalegerile europarlamentare, pentrua discuta în fiecare judeþ starea în-vãþãmântului. În scrisoarea pe caream transmis-o conducerii PSD amatins principalele probleme cu carene confruntãm”, a explicat Rada.

“De câþiva ani salariaþiidin învãþãmânt nu au primitnici un fel de majorare”

Preºedintele FSLI Dolj spunecã finanþarea învãþãmântului esteo problemã care persistã în fie-care an fãrã sã i se gãseascã re-zolvare, astfel încât salariaþii dinÎnvãþãmânt nu au primit nici un

fel de majorare. “Finanþarea învã-þãmântului este problemã cu carene confruntãm an de an, deºi avemaprobat prin lege 6%, procentulnu depãºeºte 3% de aprobare pen-tru învãþãmânt. Probleme deose-bite avem cu salarizarea în învã-þãmânt. Ne-am judecat ºi am câº-tigat procesele pe legile: 221, 330,285, dar din pãcate la ora actualãfoarte greu reuºim sã luãm aces-te diferenþe ºi de câþiva ani de zilesalariaþii din învãþãmânt nu au pri-mit nici un fel de majorare. Amsolicitat guvernului, pentru a nucontinua acest ºir de procese, întermen de doi ani sã dea o legespecialã pentru învãþãmânt, aºacum a fost ºi Legea 63, prin carepersonalului din învãþãmânt sã ise majoreze salariul gradual pen-tru a atinge 33,34% acordat deLegea 221. Probleme întâmpinãmla costul standard per elev. Existão comisie care ar trebui sã stabi-leascã acest cost standard, ea nus-a întrunit mai deloc ºi acest coststandard este stabilit la Finanþe.Bugetul alocat Învãþãmântului seîmparte la numãrul total de eleviºi cu plus sau minus adãugat, înfuncþie de nivel, se stabileºteacest cost standard care nicioda-tã nu a fost suficient pentru fi-nanþarea învãþãmântului. De fie-care datã s-au fãcut rectificãriprin care guvernul a venit ºi a plu-sat pentru a se ajunge la un mi-

nim necesar”, a mai explicat Con-stantin Rada.

“De 5 ani nu s-a susþinut concurspentru ocuparea posturilorde conducere în învãþãmânt”

Totodatã, prin intermediul scri-sorii adresate partidului aflat laguvernare, FSLI solicitã organiza-rea de concursuri pentru ocupa-rea funcþiilor de conducere. “Oproblemã deosebitã este aceea pri-vind politizarea învãþãmântului. De5 ani nu s-a susþinut nici un fel deconcurs pentru ocuparea posturi-lor de conducere în învãþãmânt. Arãmas ca numirea sã se facã decãtre inspectoratele ºcolare, mo-tiv pentru care am solicitat ca deurgenþã sã se elaboreze o metodo-logie ºi sã trecem la demarareaconcursurilor pentru ocupareafuncþiilor de conducere. Nu în ul-timul rând, am solicitat sã înceapãnegocieri privind programele ºco-lare ºi evaluarea elevilor. Din pã-cate, de ani de zile stagnãm pe ace-leaºi programe vechi, nu reuºim sãne pliem pe noutãþile care apar.Dacã nu reuºim sã atragem copiii

printr-o programã flexibilã, dacã nureuºim sã atragem pãrinþii prin ofe-rirea, la finalizarea cursurilor, a unuistandard de pregãtire ºi a unornorme eficiente prin care oriceabsolvent sã poatã fi angajat, de-geaba pierdem timpul în ºcoalã,pentru cã nimeni nu-ºi mai trimiteacum copilul sã facã liceul cândºtie foarte bine cã nu are nici operspectivã. S-a reuºit destul degreu sã se reînfiinþeze ºcoala pro-fesionalã ºi zic eu cã de aici tre-buie sã plecãm ºi sã continuãmaceastã chestiune, pentru cã Ro-mânia are nevoie ºi de forþã demuncã, dar noi îi învãþasem pecopii sã termine toþi liceul ºi sãmeargã la facultate, iar la final sãnu aibã posibilitatea sã se angaje-ze conform studiilor. Aºteptãm capartidul de guvernãmânt sã ne in-vite la discuþii ºi în funcþie de astavom acþiona în continuare. Lanivelul FSLI, în funcþie de rãspun-sul primit, vom stabili un calendarde acþiuni revendicative dacã va ficazul, pânã la sfârºitul anului ºco-lar”, a declarat Constantin Rada,preºedintele FSLI Dolj.

ALINA DRÃGHICI

Ministerul Educaþiei amodificat Metodologia-cadruprivind mobilitatea personaluluididactic din preuniversitar înanul ºcolar 2014-2015, dupã cea adus schimbãri la Legeaeducaþiei astfel încât profesoriisã se poatã titulariza în conti-nuare ºi pe baza notelor obþinu-te la examen în ultimii ºase ani.

Potrivit schimbãrilor adusecalendarului de titularizare,cererile de repartizare se depundirect la inspectorate decadrele didactice care folosesc

note din ani anteriori, pânã ladata de 23 aprilie a.c. Înperioada 24-28 aprilie 2014 vaavea loc verificarea dosarelorde o comisie constituitã lanivelul inspectoratului ºcolar.Repartizarea pe post a profeso-rilor se realizeazã în ºedinþãpublicã organizata de inspecto-ratul ºcolar, pe 29 aprilie. Pe29 ºi 30 aprilie se vor puteadepune contestaþii la sediileinspectoratelor ºcolare, iarpânã pe 5 mai acestea vor fisoluþionate.

«Bucuria copiilor de la centre-le de zi “Aripi de Luminã” – Cra-iova, “Best Life” – Craiova,“Sfântul Nicolae” – Filiaºi, “Sfân-tul Stelian” – Lipovu nu ar fi fostposibilã daca nu am fi fost ajutaþide oameni cu suflet bun, oamenicare au învãþat sã dãruiascã ºicelor din jur, oamenicare nu uitã sã ajuteatunci când pot sãfacã acest lucru. Afost o luptã grea, amîntâlnit oameni care aurefuzat sa ne ajute sinu neapãrat pentru cãnu dispuneau de re-surse materiale, însãîn momentul când altepersoane au rãspunspozitiv apelului meu,supãrãrile au rãmas înurmã. Au fost impre-sionaþi de activitateanoastrã, au înþeles caîn spatele fiecãrui cen-tru este o muncã enor-

Daruri de Paºti pentru copiii nevoiaºiAproape 200 de copii din cadrul Arhiepiscopiei

Craiovei, care participã la activitãþile desfãºura-te în cadrul centrelor de zi, au primit daruri dinpartea Asociaþiei „Vasiliada”, cu prilejul sfintelorsãrbãtori pascale. Pentru cei mici a fost o adevã-ratã sãrbãtoare sã primeascã aceste cadouri, ma-joritatea provenind din familii cu venituri modestecare fac mari eforturi pentru a le asigura strictulnecesar pentru fiecare zi. De asemenea, micuþiidin cadrul Centrului social multifuncþional „BestLife” pentru copiii dezavantajaþi social al Arhie-piscopiei Craiovei au primit ºi ei mai multe da-ruri, cu prilejul sãrbãtorilor pascale.

mã ºi ne-au ajutat. Mulþumim tu-turor celor care, prin bunãvoinþalor, ne-au sprijinit pentru ca îm-preunã sã aducem un zâmbet pechipul acestor copii» a precizatAnca ªtefan, coordonator Fun-draising în cadrul Asociaþiei „Va-siliada”.

Micuþii din cadrul Centrului so-cial multifuncþional „Best Life”pentru copiii dezavantajaþi social alArhiepiscopiei Craiovei au primitºi ei mai multe daruri, cu prilejulsãrbãtorilor pascale. Plase cu dul-ciuri specifice acestor sãrbãtori,printre care cozonaci ºi iepuraºi

din ciocolatã, au fostpregãtite special pentrucopii. „Ne bucurãm sãfim alãturi de aceºti co-pii dragi ºi dorim ca Paº-tele sã le aducã multã lu-minã în suflete, lor ºi fa-miliilor”, a mãrturisitDana Liveºteanu, direc-torul unei firme de con-strucþii. ªi membreleFundaþiei „SocietateaOrtodoxã a Femeilor” dinCraiova, aflatã sub patro-najul Mitropoliei Olteniei,au poposit în mijloculbeneficiarilor Centrului,pentru a le aduce, la rân-dul lor, daruri celor mici.

Membrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de protesteMembrii FSLI, pregãtiþi de proteste

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

Ministerul Educaþiei a modificat metodologiaprivind titularizarea profesorilor

cuvântul libertãþii / 9externe

sâmbãtã, 19 aprilie 2014

COMENTAR IU

ªTIRI

ªTIRI

Reuniunea diplomaticã, lanivel înalt, de la Geneva, înformatul anunþat – Rusia,Ucraina, SUA, UE – s-a ma-terializat pânã la urmã într-unacord convenit asupra etape-lor menite sã dezescaladezecriza. Kievul rãmâne scepticîn urma acordului încheiat,care prevede: dezarmareagrupurilor înarmate ilegal,actualmente active în Ucrai-na; evacuarea clãdirilor publi-ce ocupate; stoparea acþiuni-lor violente, de intimidare ºiprovocare; amnistia manifes-tanþilor proruºi, arestaþi, ex-ceptându-i pe cei rãspunzã-tori de crime. Premierulucrainean, Arseni Iaþeniuk, aspus pentru Interfax cã „n-are încredere în partea rusã”,în timp ce Serghei lavrov, ºeful di-plomaþiei de la Moscova, a in-sistat asupra faptului cã Ucraina seaflã „în pragul rãzboiului civil”,propunând revizuirea Constituþiei,încât sã fie oferit un plus de auto-nomie regiunilor din est. Schema-tic, o astfel de abordare expusãrepetat ar putea fi decriptatã ast-fel. De-a lungul anilor, diplomaþiarusã a refuzat sã considere Euro-pa ca un ansamblu serios în mate-rie politicã. Pentru ea, europa n-afost altceva decât o piaþã comunã,politic discutând separat cu fieca-re þarã europeanã ºi în particularcu tenorii precum Franþa, Germa-nia, Marea Britanie. Odatã cu lan-sarea proiectului unui parteneriatoriental de cãtre UE, care urma sã„asambleze” Ucraina, Moldova,Belarus, Georgia, Armenia ºi Azer-baidjan, Moscova a început sã þinã

Foaia de parcurs a lui Vladimir PutinFoaia de parcurs a lui Vladimir PutinFoaia de parcurs a lui Vladimir PutinFoaia de parcurs a lui Vladimir PutinFoaia de parcurs a lui Vladimir Putin

Feribotul care a naufragiatmiercuri în largul Coreei de Sudcu sute de persoane la bord, dincare marea majoritate liceeni, eracondus de un ofiþer subaltern ºinu de cãpitan, în momentul ac-cidentului, a anunþat ieri justiþia.„Cel de-al treilea locotenent erala cârmã în momentul produceriiaccidentului”, a declarat procu-rorul general, Park Jae-Eok, încadrul unei conferinþe de presã.„Cãpitanul nu era la cârmã”, aadãugat el. Cãpitanul Lee Joon-Seok, criticat dur de rudele celordispãruþi pentru cã a pãrãsit navaîn timp ce sute de pasageri eraublocaþi, se afla „în spate”, a ex-plicat procurorul, fãrã alte deta-lii. Cauzele accidentului nu suntcunoscute. Numeroºi pasagerisusþin cã au auzit un zgomot pu-ternic dupã care feribotul s-aoprit brusc, ceea ce ar putea în-semna cã nava s-a lovit de unobiect imens. Experþii vorbesc,de asemenea, de posibilitatea caîncãrcãtura feribotului, caretransporta 150 de vehicule, sã se

Feribotul scufundat în Coreea de Sud eracondus de un subaltern, nu de cãpitan

cont de Europa, în pofida slabeisale coordonãri politice. Dorindu-se prima putere economicã mon-dialã, cu 505 milioane locuitori, oredutabilã maºinã militarã, un po-tenþial nuclear deloc neglijabil, decare dispun Franþa ºi Marea Brita-nie, UE rãmâne ºi coloana verte-bralã a NATO. În faþa acestui co-los european, Rusia face o palidãfigurã. Puterea sa economicã, darºi populaþia, sunt derizorii în com-paraþie cu UE. Participã la econo-mia mondialã cu 4%, în timp ceUE participã cu 23%. Dintr-onostalgie a imperiului sovietic des-trãmat, Vladimir Putin a dorit sãcreeze Uniunea Eurasiaticã. Aliaþiisãi din proiectul avut în vedere –Kazahstan ºi Belarus – nu pot con-tribui la o manierã substanþialã lamaterializarea acestuia. Împreunã,cele trei þãri conteazã pe 170 mili-

oane persoane. Rusia ºi Kazahsta-nul îºi bazeazã PUB-ul pe valorifi-carea hidrocarburilor, în timp ceBelarusul trãieºte prin ajutorul Ru-siei. Armenia, luatã în discuþie, n-are decât 3 milioane de locuitori ºio situaþie economicã precarã. CuUcraina alãturi, Rusia era o putereregionalã. Reataºarea, sub o for-mã sau alta, a Ucrainei a fost înde-lung gânditã. Pânã la semnareaAcordului de asociere cu UE, carea deturnat definitiv aceastã þarã dela Uniunea Eurasiaticã, în curs deconstituire, momentan existând oUniune Vamalã între Rusia, Bela-rus ºi Kazahstan. Pentru ce, atunci,aceastã revoltã subitã în estulUcrainei? Pentru elementarul mo-tiv ca regiuni precum Doneþk, Lu-gansk, Harkov sã se proclame micirepublici independente, pentru a sereuni în sânul unei federaþii care

sã adere ulterior la uniunea Eur-asiaticã. Calculele sunt bine fã-cute, numai cã, paradoxal, Vla-dimir Putin, potrivit editorialis-tului de la „Washington Post”,David Ignatius, nu face altce-va decât aplicã tactica utilizatãde Ronald Reagan contra aceea ce denumea „imperiul rã-ului”. Pentru a pune URSS îngenunchi, cursa înarmãrii ºirãzboiul stelelor fiind o capca-nã, Ronald Reagan a declan-ºat o operaþiune de destabili-zare contra regimurilor favo-rabile Moscovei din Nicaraguapânã în Angola ºi Afganistan.Acþiunile clandestine, amenin-þate de miliþiile locale, au fostajutate de consilieri, experþi,mercenari fãrã uniforme ºiecuson, expediaþi în secret în

aceste þãri de SUA. Contras în Ni-caragua, mujahedinii în Afganistanºi, în aceeaºi manierã, „Solidar-nost”, cu Lech Walesa, în Polo-nia, au participat la destabilizareaimperiului rus. Acordul diplomaticpentru soluþionarea crizei dinUcraina reprezintã un pas. Dar nueste nici o certitudine cã va fi apli-cat, sub supravegherea USCE, aºacum s-a stabilit, încât Washingto-nul rãmâne prudent, iar Bruxelle-sul va continua eforturile pentrususþinerea ucrainei din punct devedere economic, financiar ºi po-litic, cum s-a exprimat CatherineAshton. Mai ales cã dupã anunþa-rea acordului, separatiºtii proruºicare ocupã sediul guvernamentaldin Doneþk, au declarat cã nu vorpãrãsi locul, aºa cum au fãcut par-tizanii Kievului pe „Maidan”, PiaþaIndependenþei din Kiev.

fi deplasat, dezechilibrând ime-diat nava. Cãpitanul a afirmat cãnu s-a lovit de o stâncã. Încon-jurat de echipe de televiziune înbirourile pazei de coastã, el ºi-aprezentat scuze joi. Justiþia sud-coreeanã a emis ieri mandate dearestare pe numele cãpitanului ºia doi membri aiechipajului feribotu-lui, a anunþat un res-ponsabil al gãrzilorde coastã, citat deAFP. Cãpitanul ºimajoritatea celor 28de membri ai echi-pajului au reuºit sãpãrãseascã nava îna-inte ca aceasta sã sescufunde ºi au fostcriticaþi dur pentrucã au abandonat-oîn condiþiile în caremajoritatea pasageri-lor erau captivi peferibot. Pânã în pre-zent au fost gãsite25 de cadavre, po-trivit bilanþului oferit

în cursul nopþii de paza de coas-tã. Dintre cele 475 de persoanecare se aflau la bord, din care pes-te 300 de liceeni, 179 au fost sal-vate. Sunt dispãrute 271 de per-soane. Circa 500 de scafandri aufost mobilizaþi la faþa locului, darcurenþii puternici ºi vizibilitatea re-

dusã împiedicã eforturile de a pã-trunde în nava cu mai multe punþi.Este vorba despre încercarea dea gãsi eventuali supravieþuitoricare s-ar fi putut refugia în buzu-narele de aer, o ipotezã care paredin ce în ce mai puþin credibilã,pe mãsurã ce trece timpul.

Vietnamul se confruntãcu o epidemie de rujeolã carea ucis deja peste 100 de persoane

O epidemie violentã de rujeolã înVietnam a dus deja, de la începutulanului, la moartea a peste 112 per-soane, în principal copii cu vârstesub 10 ani, ºi a contaminat alte câ-teva mii, au anunþat ieri autoritãþilede la Hanoi, citate de AFP. Bilanþulriscã sã se agraveze din cauza unortulpini încruciºate, a intemperiilorºi a spitalelor pediatrice suprapo-pulate din principalele oraºe ale þã-rii, unde pãrinþii panicaþi îºi duccopiii bolnavi, a avertizat Ministe-rul Sãnãtãþii. Premierul Nguyen TanDung a fãcut apel, miercuri, la au-toritãþi sã fie mai „active” pentru aîmpiedica propagarea bolii. Auto-ritãþile au distribuit vaccinuri, auîmbunãtãþit monitorizarea bolii ºi le-au cerut pãrinþilor sã îºi îngrijeas-cã copiii pe plan local în loc sã-itransporte spre spitale supraaglo-merate. Reprezentantul Organiza-þiei Mondiale a Sãnãtãþii (OMS),Takeshi Kasai, s-a declarat „foarteîngrijorat” de aceastã epidemie.„Acest virus este foarte contagiosºi dificil de controlat”, a subliniatel pentru AFP, adãugând cã cel maibun mijloc de a-i limita rãspândi-rea este încurajarea vaccinãrii.

Cel puþin ºase persoane au muritîn urma unei avalanºe în Everest

O avalanºã a provocat moarteaa cel puþin ºase persoane, ieri dimi-neaþa, în Everest, au anunþat ofi-cialii, citaþi de AFP. „Salvatorii aurecuperat deja patru cadavre ºi în-cearcã sã extragã alte douã, caresunt îngropate în zãpadã”, a decla-rat Ang Tshering Sherpa, preºedin-tele Asociaþiei de alpinism din Ne-pal. Avalanºa s-a declanºat la oralocalã 06.45 (04.00 ora României),la aproximativ 5.800 de metri alti-tudine, într-o zonã supranumitã„popcorn field”, care duce la ghe-þarul Khumbu, a adãugat el. Nume-roºi alpiniºti sunt rãniþi, a precizatacesta, fãrã a oferi cifre. Un oficialdin cadrul Ministerului Turismuluia declarat pentru AFP, sub acoperi-rea anonimatului, cã victimele suntde origine nepalezã ºi pregãteau ac-cesul cãtre culme înainte de vârfulsezonului, care începe la sfârºitullui aprilie. „ªtim cã 14 alpiniºti ne-palezi duceau echipamente ºi baga-je în aceastã zonã, dar nu ºtim deo-camdatã câþi dintre ei au fost afec-taþi”, a menþionat el.

Crimeea va trece completla rubla ruseascã, în douã-treisãptãmâni

Crimeea va trece complet la ru-bla ruseascã, în douã-trei sãptãmâni,a declarat ieri „premierul” regiunii,Serghei Aksionov, citat de Itar Tass.Luna trecutã, Parlamentul de la Sim-feropol a decis cã rubla ruseascãva deveni moneda oficialã a acesteirepublici separatiste, dar cã mone-da ucraineanã folositã pânã în pre-zent (hrivna) ar urma sã fi accepta-tã în paralel pânã la data de 1 ianua-rie 2016. „Vrem sã încetãm sã maifolosim hrivna ucraineanã cât maicurând posibil. Cred cã procesul vafi finalizat în douã-trei sãptãmâni”,a spus Aksionov.

10 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 19 aprilie 2014publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

E atâta luminã în jur, pentru fiecaredintre noi. Lãsaþi Lumina Sfântã sã intre

în casa sufletelor ºi veþi fi cu adevãratîmpliniþi! Tuturor locuitorilor comunei

Iºalniþa, minunea Învierii sã le aducã însuflete împãcare, armonie ºi iertare. Priviþicu seninãtate înainte ºi bucuraþi-vã de unnou început alãturi de cei dragi inimilordumneavoastrã! HRISTOS A ÎNVIAT!

Primar, Flori Ovidiu, ºi viceprimar, Bãlan Eugen

Lumina Sfântã a Învierii sã le aducã în suflete tuturorlocuitorilor comunei Almãj, credinþã, dragoste ºi nãdejde!Sfintele Paºti sã-i gãseascã pe toþi alãturi de cei dragi, sã

aibã sufletele curate precum florile de primãvarã, iarverdele ierbii de pretutindeni sã fie simbolul tinereþii,

prosperitãþii ºi speranþei. Aºa, cum mugurii dau în primã-varã an de an, tot aºa, le doresc dragilor mei consãteni sãse bucure de cel mai mare dar: viaþa! Sã poarte în suflete

bucurii ºi împliniri, în inimi luminã ºi iubire!Hristos a Înviat! Primar, Ion Rãcãreanu

Paºtele este unul dintre cele câteva momente de peste an cândne oprim puþin din agitaþia vieþii de zi cu zi ºi ne privim sufletele.

Ne amintim ºi meditãm la cuvinte precum: credinþã, speranþã,luminã, iertare, încredere, rãbdare.

Ne gândim la un sens al vieþii ºi la un nou început. Ne propunem sã fim maibuni ºi mai îngãduitori cu semenii noºtri, sã le umplem viaþa de bucurie ºi sã-isprijinim sã-ºi îndeplineascã dorinþele. Le adresez locuitorilor comunei Bucovãþ

cele mai calde gânduri, sã aibã liniºte ºi pace în suflete ºi în case!

Hristos a Înviat!Primar, Vasile Constantin

Fie ca mireasma Sãrbãtorilor Pascale, cu laleleFie ca mireasma Sãrbãtorilor Pascale, cu laleleFie ca mireasma Sãrbãtorilor Pascale, cu laleleFie ca mireasma Sãrbãtorilor Pascale, cu laleleFie ca mireasma Sãrbãtorilor Pascale, cu laleleînflorite ºi flori de liliac, sã le aducã locuitorilorînflorite ºi flori de liliac, sã le aducã locuitorilorînflorite ºi flori de liliac, sã le aducã locuitorilorînflorite ºi flori de liliac, sã le aducã locuitorilorînflorite ºi flori de liliac, sã le aducã locuitorilorcomunei Orodel multã sãnãtate, pace ºi liniºte,comunei Orodel multã sãnãtate, pace ºi liniºte,comunei Orodel multã sãnãtate, pace ºi liniºte,comunei Orodel multã sãnãtate, pace ºi liniºte,comunei Orodel multã sãnãtate, pace ºi liniºte,

bucurii ºi împliniri alãturi de cei dragi. Lumina ºibucurii ºi împliniri alãturi de cei dragi. Lumina ºibucurii ºi împliniri alãturi de cei dragi. Lumina ºibucurii ºi împliniri alãturi de cei dragi. Lumina ºibucurii ºi împliniri alãturi de cei dragi. Lumina ºicãldura Sfintelor Paºti sã le încãlzeascã sufletele,cãldura Sfintelor Paºti sã le încãlzeascã sufletele,cãldura Sfintelor Paºti sã le încãlzeascã sufletele,cãldura Sfintelor Paºti sã le încãlzeascã sufletele,cãldura Sfintelor Paºti sã le încãlzeascã sufletele,

sã le lumineze ºi sã le deschidã inimile spre iubire,sã le lumineze ºi sã le deschidã inimile spre iubire,sã le lumineze ºi sã le deschidã inimile spre iubire,sã le lumineze ºi sã le deschidã inimile spre iubire,sã le lumineze ºi sã le deschidã inimile spre iubire,credinþã ºi iertare, sã se bucure din plin de fru-credinþã ºi iertare, sã se bucure din plin de fru-credinþã ºi iertare, sã se bucure din plin de fru-credinþã ºi iertare, sã se bucure din plin de fru-credinþã ºi iertare, sã se bucure din plin de fru-

museþea tuturor lucrurilor care îi înconjoarã. Clo-museþea tuturor lucrurilor care îi înconjoarã. Clo-museþea tuturor lucrurilor care îi înconjoarã. Clo-museþea tuturor lucrurilor care îi înconjoarã. Clo-museþea tuturor lucrurilor care îi înconjoarã. Clo-potele sã rãsune în Noaptea Sfântã ºi sã cântãmpotele sã rãsune în Noaptea Sfântã ºi sã cântãmpotele sã rãsune în Noaptea Sfântã ºi sã cântãmpotele sã rãsune în Noaptea Sfântã ºi sã cântãmpotele sã rãsune în Noaptea Sfântã ºi sã cântãm

cu toþii:cu toþii:cu toþii:cu toþii:cu toþii:Hristos a ÎnviatHristos a ÎnviatHristos a ÎnviatHristos a ÎnviatHristos a Înviat! Primar, Jane Vîlcomeanu! Primar, Jane Vîlcomeanu! Primar, Jane Vîlcomeanu! Primar, Jane Vîlcomeanu! Primar, Jane Vîlcomeanu

Sãrbãtoarea Sfântã a Învierii Domnului sã aducã tutu-ror locuitorilor comunei Ostroveni multã sãnãtate,

belºug ºi bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfântã sã vãridice sufletele spre noi trepte spirituale ºi sã vã cãlãu-zeascã paºii pe drumul vieþii pentru a fi mai buni, maiînþelegãtori ºi mai apropiaþi de Dumnezeu! Un PaºteFericit alãturi de cei dragi! Primar, Gheorghe Oprescu

Dicu Alexandru, primarul comunei Malu Mare, este alãturi detoþi locuitorii comunei cu cele mai alese gânduri ºi sentimentede preþuire ºi le ureazã multã sãnãtate, belºug în case ºi reali-

zãri, sã aibã famliile reunite ºi sã se bucure cu toþii de Sãrbãtoa-rea Paºtelui! Minunea Învierii lui Iisus sã dãinuie în inimile

tuturor, sã le lumineze viaþa ºi sã le aducã renaºterea credinþei,speranþei ºi a bucuriei, cu bunãtate ºi cãldurã în suflete.

Paºte Fericit!

cuvântul libertãþii / 11sâmbãtã, 19 aprilie 2014 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitateÎnvierea Mântuitorului

nostru Iisus Hristos ºiSfintele Paºti sã fie prilej debucurie ºi liniºte sufleteas-cã pentru toþi locuitoriicomunei Urzicuþa, cãrora leurez multã sãnãtate, împli-niri ºi tot ce este mai bun.Hristos a Înviat! Iisus sã neierte pãcatele, lacrimileMaicii Domnului sã ne spele

necazul din suflete, Lumina Învierii sã ne readucãtuturor speranþa! Primar, Grigorescu Florea

Sãrbãtoarea Sfântã a Învierii Domnului sã-igãseascã pe toþi locuitorii comunei Drãgo-

teºti cu sufletele curate, pline de emoþiabucuriei, sã ne deschidã tuturor inimile cãtreiubire, credinþã ºi iertare! Paºtele ne aduce în

suflete încrederea ºi dragostea. Bucuria ºisimplitatea acestor momente ne ajut