^ : (forţelor cl K ^rezultatul

mizeri

ce,; ie cu no părţi din < Ungariei; ; binişor, în

^rarea căilor de comunici **&rea materialului rulant

a l 8 0 - le a Nt*. ISO. Bani 88 W uwifiil ' I r a ş o t , Duminecă, 14 gefrtem erta 1818

R e d a c ţ i a ş i R â m i n i s t r a ţ i aBraşov, Str. Prandulni Nr. 15. -Apeuré seaia în fiecare sâ d.® lucra

Telefon 226.

rrrPe un an Pe Vi • Pe V4 an.

Abonamentul:

Pentru străinătate îndoit

Lei 60» so . 16

Problema financiarăBăsbokil mondial a sporit în

măsură neaşteptată datoria publică a fitcăiui gsfefttf bslrgopiit. Cinci ani de sdl^ europeană şi inbpbă parte’ şi cea americană n’a produs decât unelte de distrugere,

• jj|. unelte sortite a fi distruse. Pro­ducţia s’a pus cu desăvârşire jn ser-

operei de nimicire şi munca s’a mărginit 3a alimentarea de li ptâ. E firesc deci, ca

acestei stări do lucru, să a şi .ruina; e fi re se, ea în-

Europa să se zbată în ghia- ceîei mai apăsătoare crize e-

’ce şi financiare, din câte cu- istoria modernă.

Bărbaţii de stat englezi şi fran- se întreabă cu groază, de un­

şi cum să plătească ţările lor, datorie publică1? Italia se gân-

serios la nn împrumut forţat, mijloc, care ar fi în mă­

sură să restabilească echilibiul fi- zdruncinat. Să mai Vorbim

statele învinse, de Germania bu- Căreia i-s’au impus 80 mi-

despăgiibiri de războiu? Sunt tindem sume fabuloase, pe cari

le-ar fi visat înainte de răsboiu, cea mai îndrăsneaţă fantazie:

Anglia şi Franţa, pentru cari restul lumei e un imens debu­şau şi spre cari se scurg bogăţiile inepuizabile ale coloniilor, se plâng totuşi de-o mare criză financiară, ce să zicem noi Românii ?

Statul nostru geme supt pova­ra unei datorii nespus de grele,, ca toate statele beligerante de altfel. Nemţii au prădat şi jefuit vechiul

lâsându-1 intri n bal, cum năvălirile Turcilor încoace, n’a pomenit poporul nostru. Ni-se

e de către conferinţa de pă­unei respectabile

din datoria publică a Austro- ; aeeastă sumă va întrece

orice caz, suma despă- or, ce ar urmaşă ni-se acor-

Urmeazâ apoi, în mod firesc, cheltu<lile enorme, împreunate cu

vieţei economice, ca repa- căilor de comunicaţie, cumpă-

pentru ca-ferată, construirea de npui linii

comumcaţ'e, cele existente fiind

Trebuinţele culturale au sporit măsură însemnată; numai pe te­

utonul vechiului regat vor funcţio fli de »ijouăori atâtea şcoli primare, ct* in' trecut, şi în aceeaş proporţie vor trebui să se înmulţească scoale- Ie profesionale şi alte institui iutii

cultură; bugetul va creşte deci mereu.- ;

Nu mai amintim de condiţiile pe cari le prevede tra-

de pace şi pe Pari noi refu- a le primi. Aceste ar intune-

şi mai mult tabloul schiţat mai

altfel suntem încă în stare zece contingente sunt mo­

bilizate, şi judecând după felul, cum lucrează conferinţa de pace, nu se poate prevedea, când vom întră în ogaşul obicinuit al rit ţii. Un bilanţ exact e încă prematur astăzi.

Prin ee mijloace va acoperi sta­tul cheltuielile enorme, şi pe ce cale va amortiza datoria?

Pe calea impozitelor, fără în­doială, nu! Aceste s'ar urca la sume aşa de mari încât ar complica şi . mai mult situaţia; pe de altă parte, impozitele ar lovi tocmai în popula­ra mai săracă, pe care statul ar fi primejdios s'o amărască şi mai mult.

Urcarea impozitelor ar âvea drept rezultat, scumpirea vieţii. Func- ionarul şi muncitorul, îngreunându-

i-se traiul, ar răspunde cu urcare de salar, iar ţăranul cu scumpirea alimentelor. Ne-^m zbate deci şi mai departe în acel cerc vicios, din care căutăm să scăpăm astăzi — şi da- rere, cu- miţîn succes !

La vindecarea răni’, staiul nu poate proceda, decât, In irod radi­cal. Situaţiei economice şi financiare, nespus de grave, statul nu-i ţoate face faţă, decât luând dela cei bo­gaţi şi căutând să niveleze oare-cum disproporţia nesănătoasă de • avere de astăzi.

Statul poate, monopoliza cât mai mulţi articoli de producţie şi indus­trie naţionălâ, prin ceeace pregă­teşte calea socializării comerţului.,

Statul poate declara subsolul şi dreptul de exploatare a acestuia, exclusiva proprietate a sa ; o mă­sură, care ar provoca, ce-i drept, poate şi complicaţii externe, finanţa ovreiască din Apus fiind prea inte­resată. Dar această ruptură, mai c u­rând sau mai târziu, se va produce odată.

Statul poate confisca averile, cari Întrec o anumită limită.

Statul poate confisca averea de războiu. Dintre toate măsurile, aceea ni-se pare cea mai eficace şi toto­dată cea mai dreaptă. Când imensa majoritate a poporului suferă, pu­ţinii, cari se îmbogăţesc înseamnă, că sunt mişei, cari exploatează du­re» ea conaţionalilor şi sunt trădători, cari nu iau parte la suferinţa co­mună.

Iu oricare d’ntre cazurile înşirate mai sus, capitalul iese din mână par­ticulara şi -întră în aceea a statului, deci a . colectivităţii. In felul acesta ar slăbi tensiunea, care există as­tăzi între capitalişti şi massele pro­letare şi s’ar evita eventuale zgu­duiri. /. C.

M. S Regina, trecând cu auto mc bi­tul, a fost întâmpinată eri la ora i0’/2 ia po­dul Oltului, între Hărman şi Doboiii de jos,de către prefectul judeţului Trciscaur.e, dl Dr. Veeerdea împreună cu dna, care a o- ferit M. Sale Reginei rn buchet de flori şi de dl major Cernea, corn ndanlul jan­darmeriei din judeţ, cari au însoţit apoi pe M. Sa, până la Tuşnnd

In satele pe unde a trecut rute mo bitul regal, populaţia a făcut vii manifes- taţiuni M. Sale Reginei.

' Cîiitlhîl ii ii iiPrestigiu!

— Ei ai văzut ? Tot n’am iscălit. Eu cred că pe lingă actele ce eroizm de pe (ampul de luptă, gestul ace?ta de a nu ne lă?a la ehtremul fiecă­ruia, de a nu ne las» terfeliţi de nimeni, ori-ce tur­nură vor lua lucrurile, ne va îr.âiţa în f;iţa lumii şi chiar In f: ţa însuşi celor revoltaţi de astăzi Prestigiul, tinere, - rrtstigiu], este lucru mare în vieţă .

— Vorbeşti de neiscălirea tratatului dopaee de nci şi jigo-slavi, moş Gligore?

— Da. Nic5 nu-ţi poţi da seamă de ce mare importanţă este ac ul acesta Au trecut peste \ oi la forrr mea comisiunilor şi paraconrsiunilor unde participau reprezentanţi ci altor ţărişoare cu muit inferioare nouă. Au trecut este noi la toate deci- ziunile cari se luau şi cari ne priveau şi pe noi direct, şi acum, colac peste pupăză, vin să n; se amestece şi-n gospodăria internă. Dreptul mino- lităţilor este un punct ridicol, de care îşi va a- minti râzând multă vreme lumea, tinere. Ai luptat ca stat indepind* nt, ai învins, şi victoria., te pune sub tutelă. E monetrnos lucrul acesta. Tu, care ai luptat ca aliat pentru deziobirea lumii, sâ cazi în robie — căci sunt robio curată, clauzele tranzi­tului şi mirorîtăţilor — iar alte sta'e, poate mai mici care n’au adus nici o piatră a marca clă­dire a dezrobirti, să rămână independente.

Va avea urmări faptul? Suntem gata pentru oti şi-ce. Nimeni nu ne poate impune să lucrăm contra intereselor noastre. 1 entiu apărarea acestor interese am luptat, am suferit cumplit, şi ne am înfundat în datorii. Ne-au costat scump, si on-cât de s ump ne va mai costa le vom menţine ne­atinse. M sa.

Scrisori din SiberiaD-l Victor Branisce, trimisul „legio­

narilor“ şi prisonierilor români din Siberia, adi.ee la cunoştinţa publică următoarele :

Plecând îa luna Aprilie a. c. din Irkutsk, sediul „Lcgiunei române a vână­torilor ardeleni şi bucovineni“, arn prinvt delà câţiva dintre ofiţerii şi soldaţii „Le- giunei“ scrisori pentru ca sosind acasă, să Ie transmit la locul destinaţiei. Regret, că o parte dintre aceste scrisori mi-au fost confiscate. în decursul călătoriei pe motiv, că scrisori particulare trebuie cen. zurate şi trimise prin postă, lnzadar am protestat, arătând că scrisorile amintite nu conţin nimic deosebit de cât i n semn de viaţă pentru cei de-acasă, — autorită­ţile de control au rămas neînduplecate. Unele scrisori mi-a succes îns^ să le as­cund printre* actele mele oficiale şi as’fel au rămas în posesiunea mea. Public în următoarele adresa celor interesaţi cu rn- garea, ca să-mi comunice la ziarul „Gazeta Transilvaniei“ adresa lor actuală, ca să pot espedia scrisorile fără ca ele să se piardă :

Delà d-l căpitan Dr. N. Nedelcu pen­tru preoţii Petru Mimtean şi loan Rusu din comuna Parţa, judeţul Timişului ;

Delà d-l căpitan Dr. Meştereanu pen­tru d-na Margareta D. Meşter, Turda.

Delà d-l căpitan cav. de Cercavsihi pentru protopresbiterul loan de Cercavschi, Suceava (Bucovina).

Delà d-l locot. profesor S:mion Go- can şi delà legionarii Cornelia Gocan, loan Go^an şi Vaîeriu Pop pentru d-nii Augus­tin Gocan şi Vasile Pop în Feiuid, jud. Clujului.

Delà plutonierul L Tofan şi soţia pentru d na Banciu, Ocna Sibiului.

Delà caporalul Dumitru Vasii pentru soţia sa Finica Văsii, comuna Velţ, jud. Târnava mică.

Delà legionarul Alecsandru Mărgi­nean pentru soţia sa Aria Mărginean, Sibiu, Str. Vasman Nr. 27.

Delà Costica N. Parota pentru Ana loin Florica, comuna Cacova, judeţul Sibiu.

In fine scrisori pentru Sofia Vasica, Ineşt\ u. p. Boroşcbeş j. Aradulu ; Mari- oa a Tereş, Socoiia, jud. Solnoc-Dobâca p. Gherla; Petru Moldovan, comuna Au- riş, Sânmiclăuş, posta Ceuciş (Solnoc Do- bâca); Nicolae Piperiu, Çehea, posta Baia. de Criş (\ Hunedoara); Persiev Luba, com Nicoliriţu-mare Nr. casei 6S5, judeţul Ti­mişoara; Nasthsie Aibuş, Steana (Esztény) jud. Solnoc-Dcbâca.

Voluntarul Nicuiae Virca mă roagă să vestesc pe soţia sa Fira Virca, (BJă- jel j. Târnava-mică, nrul casei 154) că-i sănătos şi bine. Cu dânsul se mai află în Irkutsk ca. voluntari George Roman, loan Rău şi cumnatul loan Rău. Acelaşi lucru sunt rugat sâ comunic rudeniilor de cătră voluntarii Florian Adam (Bucerdea Vinoasă, posta Ighiu, jud. Alba-lulia) şi

Altarul crezului nostru politic’Mi-aduc aminte de nenumăratele

întruniri provocate de învech’teie partide politice din vechiul Regat şi nu o dată am auzit strigându-se: .nu admitem bise­ricuţe î i politică!* şi blestemau cu cele­brul: huidecî. sau în cel mai fericit caz cu: „ruşine îoil* p8 cei cari „nemulţumiţi“ făceau dizidenţe sau scârbiţi, formau nci» partide politice.

Da!.. Aveau şefii şi statul lor major credinţa (dar cei mai convinşiţ!?) erau agenţii... de legătură(!?) că, partidul lor este ceva sfânt... o mare biserică poli­tică la care trebuiau să se îneh ne toţi muritorii., de foame şi ch!ar cei sătul; dar doctrina, principiile, credinţa (şi mai ales încrederea..) erau lucruri secundare, lotul eia disciplina, zisă de partid. — Cheia însă a activităţii era convingerea politică!.. şi capelele de convertire' erau Băncile şi Cluburile; titlurile a'adem;c , cinstea şi valoarea personalului erau ccl mult motive de s'njbă care se obţinea în schimbul re- nunţărei la demnitatea personală şi mai a’es ?n schimbul voturilor întregei familii ;în caz da suspiciune, cei însemnaţ (1?) trebuiau să renunţe la dreptul de vot) şi ncmai dacă., reuşesc ai noştri!.

‘ Şi se gă-eeu foarte mulţi cari făcaau acest lucru pentru sfânta sîujhă... (bu­getară.)

Personal nu am renunţat nici odată la dreptul de vot (şi ch’ar cu multe ri- zicuri personale) şi Fam dat, numai cu. convingere, celor cari erau cinstiţi şi cari făcuseră ceva pentru judeţ sau oraş şi când mi s’a părut că nici unul nu merită pur şi simplu, am anulat votul.

Triste lucruri, dar adevărate şi nu cred că se vor găsi neruşinaţi cari vor tăgădui pretinsa viaţă politică sru mai propriu zis, falsitatea vieţei politice, ce a dăinuit în România de eri.

Nu! , n’a fost viaţă politică în Ţcra Românească, (căci să nu confundăm fap­tul că s’a făcut pobtkă cu acela că a existat viaţă pol tică) a fost o minciună politică, a fost un furnicar de cointeresaţi,' cari monopolizaseră raţionalismul, soarta şi activitatea întregei Ţări, delectându-se ia termeni fixi cu perindări la guverne între două cl buri botezate partide isto­rice, ambele cărând totd’auna de acord în momentele grele prin cari a trecut Ţarr*! (nu., ciocoii! ?)

Dumnezeu nu a uitat însă că există un neam conmasat, de rasă superioară şi de o energ e potenţială acumulată într’un popor muncitor, cinstit şi cu credinţă cu­rată şi ne-a hărăzit cu un Suveran viteaz şi care Ş-a cunoscut poporul şi mai pre sus de şovătlile şi combinaţiile tuturora a tras sabia şi-a poruncit ostaşilor să pornească la luptă pentru desrcbirea în­tregului neam, făurind o Ţară mare şi bogată, aşa cum este azi Româuia-Mare...

Un neam ales, o tară mare şî un tron în străîricirel — Şi care bun Român ar putea rămâne az'* indiferent fi»ţă cu splendida perspectivă ce ni s’a făcut?...

Reîuoirea şi prefacerii? ce au surve­nit pot să permită dăinuirea vechilor obi­ceiuri - şî a celor învech.ţ' în ele?! .. Nu!... mintea noastră luminată de cele ce am în- dura*, trupul nostrm trudit dar oţelit din lupte, conştiinţa forţe noastre' morale ne chiamă la o datorie... datoria de a întrona adevărul, dreptatea şi cinstea în serviciul nesmuhd, ţârei$ş : tronmui. care cel dln- tâîu a dat exemplu, rupând cu trecutul, renunţând Ia bunurile lui — pentru a le da ponorului — şi decretând prin înalt or­din de zi reforma electorală.

Din acest înnlt exemplu de virtute civică, din revolta sufletească ce s’a aprins în noi faţă cu trecutul politic de tristă me­morie şi faţă cu datoriile noastre de cetă­ţeni cinstiţi pentru întronarea adevărului şi dreptăţei în România Mare, s’a născut în noi necesitatea de a intra în partidul Naţional cu porţile deschise pen­tru cine se simte cu dor de muncă, cu sufletul curat, iubitor de adevâf şi drep­tate şi cine este cinstit.

Acesta trehue să fie altarul crezului nostru politic de viitor şi chezăşia lui, sunt oamen i mari cari 11 conduc fi cari s’au ridicat numai prin faptele lor, prin capaci­tatea şi munca lor puse în serviciul nea­mului, încă din timpuri pe când nici un partid istoric (?!...) na la-a pUtiit oferi nfei discursuri, nici convingerei, nici slujbe, de pe atunci când, din contră, lup­ta era neegală şi luptătorilor pentru neam li se ofereau de stăpâuitorii vitregi soân-. znrâtorile, gloanţe şi vârful baionetelor, iar în cel mai fericit caz răcoarea închisori­lor politice — celebre in lume — sau cele mai triviale epite *, lor şi neamului nostru. —

Acesta este altarul b sericei noastre politice, de mântuire a României Mari. (Na va fi luat şi aceasta drept o b;sericuţă po­litică?! — aviz partidelor, istorice!) —

,Acesta este partidul uaţional al în­tregei Românii, şi conducătorii Iul sunt, martirii cfa eri — apostolii neamului de aaî.—

Acesta este râul de apă limpede care pornind din munţi, va trece peste gunoa­iele îngrămădrie în câmpiile raâţuţase ale Ţârei... spălându-le şi redându-i curăţenia ce va răcori atmosfera asfixiantă care a ţinut înăbuşită viaţa civică într'utt popor care merită o soartă mai bonă ce fă u r it-o n>imai el, cu virtuţile lui civice şi ostăşeşti.

..Cu această cred nţă şi pentru aceste motive m’am înscris în Partidul naţional.

Braşov 9 Sept. 1919.Doctor în med. Emil Mţhalcea

fost alegător în România veche.

Audreiu Mesentean Nr 40).

(Braşov, Curmătura

Rog pe cei cari cetesc aceste ş?re şi ? cunosc domiciliul celor interesaţi, să le dea de ştire.

Adresa tuturor celor de mni sus ca şi a ofiţerilor voluntari, a căror nume le- am publicat în unul din numerii trecuţi ai ziarelor „Gazeta Tr “, „Renaşterea Ro­mână şi „Patria“ este: Irkutsk (Siberia) Comandamentul „Legiunei române a Vă nătonlor ardeleni şi bucovineni*

întrucât sunt informat, scrisorile cari s’ar trimite de aici Ia Irkutsk, fac drumul peste America şi Iaponia până în poitul Vladivostok. La cenzura interaliată din Vladivostok este aplicat şi locotenentul român Dr. hmil Deciu, care, în cazul când scrisorile trimise ar sosi la Vladivostok, le va trimete de urgenţă celor în drept. In interesul cauzei log în fine pe d nii* colegi dela „Renaşterea Română“, „Patria“ „Drapelul“, „Banatul“ şi dela celelalte zia­re româneşti să binevoiască a da loc co­municărilor de mai sus.

Frontierele Intre România şl Bulgaria

Bucureşti. La Paris s-a remis dele­gaţiei române un exemplar din tratatul de pace cu Bulgaria, după care frontiera din­tre România şi Bulgaria va fi cea stabili­tă după războiul din 1913.

Ghimpele că tre,a i săiGhimpele glumeşte, ghimpele înglrim-

pă. Ghimpele însă are cbeltueli de între­ţinere. Cu teţii ştiu ce scump e traiul, şl cât trebue să chrltueşti ca sâ te menţii aşa amârît, pe jumătate flămând.

Îşi mehipue acum pri cine cât Far costa pe tine-va saţiul ca să poată fi bi­ne dispus şi sâ-şi permită luxuL ca să glumească, şi, râzând să facă şi pe alţii să râză.

Apoi Ghimpele îşi are principiile sa­le. Numai glumele nesărate nu se plătesc. Cum viaţa în ziua de astăzi nu numai că este sărată ci şi prea pipărată, glume­le şugubăţului Ghimpe nu pot intra in a- ceastâ categorie. D eci ....................

De aceia anunţăm pe toţi abonaţii revistei ca să grăbească cu achitarea a- bonameniului care este de 52 Kor. pe an. Nr. 5 este ultimul număr care s’a trimis celor rare nu şi-au .achitat abonamentul sau nu ne-a • anunţat printrio carte poş­tală că se consideră ca abon ţi, şi că ne vor trimite în curând costul abonamen­tului

Mandate poştele se primesc la postă.Moş Sfadă

A n u n ţ D-şoată germană caută io: pe lângă copii în Rtgat. Am absolvat cur­sul grădiuei de copii.Adresa la admioisiraţia ziarului. 3—3

Vagina 4.

í £ A i i i /1

g AZ E TA T R A N S I L V A N E I

/ k i i A n • A"■ "Wfc. "V" /\ mm -mm <rm

* - V f ! 0 k Z E I h T 8 A U S I L V A 1 * 1 8 1 !*r: 196—I f i 9.p m im i

Din lumea basm elor

Trenurile din l i r i c a0

Iată câte-va date privitoare ia con- foriul ce-1 rferă câlttorilor trenurile diii America. Ele sunt eu atât mai interesante, cu cât faţă de condiţiile primitive în cari călâiorirn noi, confortul trenurilor ameri­cane ne'pare o minune, pe care nici n’am îndrăsnit ş’o visăm vr’odată.

In America nu sânt decât vagoane de-o siDgură clasă. (Nu ca la noi: de trei, pîuS'platfornia, scările, şC- ccperişul). Un singur fel de vagon-model. Ce simplifica-

.1’ ţie fericită şi — democratică, în acelaş n timp. Acest vagoh-tip se numeşte cotich.

El e mult superior’Vechiuîui nostru vagon der clasa a doua (cu mai vorbim de cel de azi). E-o mare trăsură, fără nenumă- rfctjele , compartimente ş i închizători dela trenurjle noastre. Ai loc şi aier de-aiuns; poţi să te mişti, să răsufli. Nu te asfixiezi, ca’n înghesuiala vagoanelor noastre. Lu­mea circulă’n bună voie pe-un spaţios co­ridor central, ’ .

Băncile cu sunt tari de loc; am în- drăsnj să le zicem chiar canapele. Sne- tezele lor sunt mobile, uşa încât fiecare călător poate şedea cu faţa înainte, cum

.îi place.La extremităţile vagonului sunt două

cabinete de toaletă: unul pentru danie şi altul pentru domni. Poţi bea ori *ând a pă rece şi curată; păhărelele de hârtie Îţi stau la dispoziţie.

Deci, aşa ci m ni se prezintă, chiar şi vagonulxoach e destul do confortabil. Pulmancar ul, care constă dintr’un vagon de mare lux, fireşte, e şi mai bun. In schimbul unui neînsemnat adaos poţi avea parlof-cai'U (salon de zi) sau .sleeping- cerul (vagon de dormit), cu fotolii minu­nate şi patuii excelente, în sfârşit cu tot ce-ţi poate da o raîinerie imaginabilă. Confortul se complectează pr ntr’o lampă electrică mobilă, cu abajur, bibliotecă bo­gată, compartimente speciale pentru fumă­tori, lâvatouri fspă’ătoare) — unde nu se cruţă apa —, un negru de serviciu în per- mantnţă, la sosirea ’n g ră, telefon., ş. a.

% Iar pe traiectoriile mai mari, bunăoară Chicago-Sarţ-hancisfo, serviciu de mani- cură, steno-dactilograf ş. a.Uij Z'arele ţi-se îmbie graţios, ori unde,

căci vânzătorii au liber parcurs pe ori-ce Ihiie jŞLpţ.ori-ce vagon.

, ,h iCpptrolul biletelor nu se face decât Or singură dată în -cursul unei călăt orii. Nu eşti tachinat Jn tot momentul — ca la noi.

Fiecăruia i-se eliberează o fişe, care rămâne fixată de-asupra locului său — semn, că e controlat. t v, y

Chestiunea trăsurilor e retolvită lot aşa de strălucit, după sbtem tot aşa de — american. Gările mari din New-York îşi au trăsurile lor particulare, c a i fac exclusiv cursa dela gară la domiciliul că­lătorilor. Plăteşti la gară. Eşti scutit ast­fel de plictiseala aşteptării ca şi de spe­cula birjarilor. Cu transportul bagajelor, arelaş lucru. Ii dai bUetul reprezentantu­lui unei agenţii de transporturi şi — nu mai ai nici o grije. Bagajul îţi va fi adus acasă, la câteva ciasuri după sosirea ta.

Curat lume nouă.

Pentru abonaţii noştriGreutăţile cari le întâmpină astăzi Ga­

zeta Transilvaniei cu procurarea hârtiei, care este foarte scumpă şi celelalte che/tueli de tipografie, ne-ar fi îndrituit să scumpim preţui loaei cum au făcut celelalte ziare din Ardeal. \ * ă .

N-am făcut-o■, tocmai- din consideraţia că gazeta noastră — cei mai vechi ziar româ­nesc — trebue să facă toate sacrificiile, moi alei astăzi eqpd e mai multă nevoie de ziare pentru luminarea poporului.

Ddr Ifceasta i u însemnează™ că putem renunţa fa drepturi/ft ce ni se cuvin, la plata aboft&mofitetor * ~k

Sânt foarte mulţi abonaţi cari n'au plătit de mult nici un fi/er. JUulţi n'au plătit din pricina poştei care nu primea mandate. Acum se primesc bani la postă. E vremea credem,

fie-care abonat să-şi achita contul său la Gazetă.

In lupa _Septembre începe sesonul de toamnă. Ziarele„ se clipso, mai mult Să se grăbească'dar rea cori tului.

Alai mult, e o datorie pentru fiecare o bonei, f+ţa de saórtfíÓiHe ce-a făcut ziarul

* nostré. i i f ic ă ia rândul lui abonamente pentru Gâzeta Transilvaniei.

Arând în vedere lupta continuă pentru drepis r i‘e celor mulţi, pentru ăaştigarea fi- bertăţ i şi susţinerea tuturor ideilor democra­tice din care z arul nostru şi-a făoutun pi».

..des ai r - această acţiune benevolă a abona­ţilor noştri pfrtşfr, o urmare \ A*emcă m íö-

? JpieriUţei dútjtreaut, nare dor nt m rămânăf i mtovcîn ysArú! Gazete Transilvaniei.

î - 4f ieP * ^ dór cu încredere acest. sacri­ficiu dela ivfofii noştri abonaţi şi cititori.

.rentru depozitarii ucştriOu? depozitari ăf z:arului nostru sunt

repeţi să ne achite conturile trimjţând de ur­genţă semeţe prin pofti sau prin bancă. Exem­plarele ne Vândute să ne fie înapoiat».» Şi mai rugăm ca de unii înainte achitarea centului si se faci regulat la sfârşitul fiscirei fum

*IW T f%Ja V v m »/«/(« V U O O

\că 'dar fbţi abonaţ i noştri cu regula- itvriîfor lor şi cu reînoirea abonamen-

Afacerea 4« Consum pentru mese- rtafrf. — Corporâţiunea a&unţă membrii ei că s’a făcut Consumul» unde fie care membru va fi asigurat de făină şi de toate de-ale mâncării pe viitor. Cine vrea să între ca membru, să se înştiinţeze Luni în 15 Septemvrie înainte de piânz la 10 care îfi localul Corporaţiei. Tot în vremea asta să plătească pentru - familii taxa-de 200 coroane. Cine nu poate plăt, acuma această sumă, pentru acela plăteşte Cor- peraţiunea. Membrii deja în luna 0:tom- vrie capătă cele trebuincioase de-a!e mân­cării, şi de aci înainte totdeauna regulat

Invitare. — Toţi pioducătorii şi comer­cianţii de toate branşele alimentare şi industriale sunt rqgaţi a veni Luni în 15 c. ora. 5 p. m. la liceul român pentru consfătuire.' — Liga Corisumâtorilor.

*Misiunile aliate au părăsit Buda

pesta. Din sursa absolut sigură aflăm că misiunile aliate au părăsit Bidapesta.

#Carne ieftină D 1 Roncea ne anunţă"

că în urma articolului pubMcat în numărul de eri al ziarului nostru, a luat măsuri ca în măcelăriile, pentru cari liferează dânsul, să se vândă de azi începând, chilogramul de carne de berbece eu 10 cor,

*Eroina Ecaterina Teodor iu Ro­

mânii din America au luat frumoasa ini­ţiativă de a ridica un monument eroinei Ecaterina Teodoriu, sublocotenent, fecioara care cu credinţa în izbânda armatei ro­mâne a luptat Ja Jiu şi a căzut în glori­oasele şî îuiiicoşatele atacuri în fruntea ostaşilor pe cari îi comanda şj îi însufle­ţea la atac.

*Invitare. Membrii şi membrele co­

mitetului soc:etăţ i de Crucea roşie searf. Braşov, sunt rigaţi.să ia parte la şedinţa ce se va ţme Sâmbălă Ia 13 Sept. 5 ore p. m. în cancelaria profesorală a g'm. rom.din loc. 1—2

*

Dela rcvizoratul şfeolar ni jude­ţului Tretscaune Şcoala civilă de băeti şi de fete din Sfântul Gheorghe se va desthide la 1 Oct, ev cl. I. cu I mba de propunere română. înscrieiile Ia a:este şcoli se vor începe Ia 15 Sept. a. c. în localul oficial al revizoratului şcolar" al judeţului Treî- scaune. Ar fi de dorit să se înscrie cât mai mulţi elevi şi e|eve români în clasele prime ale acestor şcoli pentru a asigura existenţa lor ca şcoale române.

*Circulară. — Direcţiunea centrală a

Poştelor cu No. 3254/919 ordonează că cu data de astăzi se va primi de către toate oficiile poştale din Transilvania colete (pachete), gropuri, scrisori de valoare oficioase. Autorităţile sunt responzabile de toate neajunsurile ce ar resulta dacă s’ar dovedi că conţinutul coletelor etc. prezintă alt interes decât al antorităţ'lor de stat.

*Industrie de lemn. — Pentru felurite

întreprinderi în industria de lemn, condu- ducea celor mai dificile exploatări de păduri îşi oferă serviciile un silvicultor care timp de mai mulţi ani a lucrat cu succes la cele mai mari întreprinderi în România, având cunoştinţe temeinice de specialitate. Reflectează numai Ia o situaţie de încre­dere. Ofertele să fie adresafe cu semnă­tură „Industrie de lemn,“ la administraţiaziarului. 1—4*

Publicaţiune. — Epitropia bisericei rom. gr. or. din comuna Feldioară jjud. Braşov dă în arândă locul unde au păşu­nii vitele, în mărime de 300 jug. păşune dela 1 Octoaivre până la — 31 Decemvre 1919. Arândarea se face în cancelaria Co­mitetului parohial în Dumineca din 21 Sep. 1919 la carele 3. d. p.

Feldioara în 11 Sep. 1919. — Epitro­pia paroh, prin Ioan Morariu, secr. corn. paroh 1 — 1

DiverseUn ofiţer aviator german, azi retras

în Hclanda, a comunicat că avioanele ger­mane se orientau, când bombardau Londra, după hărţi britanice.

La 1 hnuarie, direcţia corpului de pompieri din Londra, publica o hartă a craşului. tfe . '

Pe această hartă figurau toate punctele importante a’e oraşului de protejat, în caz de pericol, h • ţ

Şi ca nouă dovadă de premeditare — statul major german işi procurase mai multe exemplare din aceste hărţi pentru a face usagîul ucigător, cunoscut de toţi.

ConvocareIn urma însărcinării primite din

partea comitetului central din Sibiu con­voc prin'acesta :

Adunarea cercuală de reorganizare a despărţ. Treiscaune al Asociaţtunei pan- tiu lileratura şi cultura poporului român, în oraşul Sfântul Gheorghe pe ziua de 28 Scpternbre a. c. la orele 97.2 în eala dela prefectură.

O rdinea de z i :1. Deschiderea adunării.2. Constituirea biroului adhoc!3. înscrierea de membri la Asocîaţiune4. Raport asupra bibliotecilor popo­

rale din despăiţământ.5. Fixarea programului de lucru pen­

tru readucerea la portul şi limba maternă a ţăranilor din judeţul Treiscaune, cari şi-au perdut limba şi portul românesc, precum şi discuţia asupra mijloacelor de răspândirea în cercuri' cât mai largi a slovei româneşti.

6. Alegerea comitetului despărţămân­tului- pe un period de 3 ani. ’

7. Propuneri.8. închiderea şedinţei şi verificarea

procesului verbal.Arpă*ac 12*Sep. 1919

preot Aurel âtfclor delegatul comitetului centrat

Anunţ şcolarEforia Liceului Lazar din Bucureşti,

împreună cu Societatea ortodoxă naţională a femeilor române deschide un mare că­min pentru elevii liceului, adăpostit într*o măreaţă clădire potrivită cerinţelor mo­dei ne. Acest cărnii» (loternat) stă sub don-

* ducerea Dini Prof. Niculeseu, cu pedagogi pentru -tlnflaile strefne şi cu părintească supraveghere, atât asupra studiilor cât şi asupra educafiunei morale^

% ă ^etul şcolar .aU3nc. ortodoxe va supraveghea de aproape acest câmiu — internat. ; ^j j- înscrierile se primesc la Liceal Lazar

ardul Elisabeta. Taxele anuale sânt: bt uni detailate

CITIŢI M ARELE ZIAR PO PULAR

„DACIA“Organul unităţii naţionale de sub direcţiunea

domnilorAlexandru Vlahuţă

C • şi

I. Al. B rătescu -V oin eşti„Dacia* este organul de înfrăţire al

tuturor Românilor, asigurându-şi colabo­rarea celor mai de seamă reprezentanţi ai scrisului românesc şi ai vieţii publice a Românilor de pretutindeni.

D acia este libeiă de orice preocupare de partid, fiind închinată nitmui democraţiei şi politicei naţionale.

„Dacia“ are trimi i speciali la Paris, Budapesta, Viena, Mi’ano, Praga, L ege şi Constantinopole.

Abonaţi-vă, citiţi şi răspândiţi ziarul „Dacia“ care face abonamente reduse pentru invăţîHori', preoţii, primarii, notarii şi* ceferiştii dela ţară din tot cuprinsulRomanţei Mari.

Orice corespondenţă pentru ziar se va adresa în Bucureşti, Str. Brezoianu Nr.4.

Preţul abonamentelor obicinuite:Pe trei luni . . . . . . . . Lei 15Pe şase luni ........................................» 3 0Pe un an : ............................... » 0 0

Preţul abonam enteter cu reducere:Pe şase luni ^ . Lei 20Pe un aiŢ . . . . . . . . . » 4 0

Numere de piobă se trimit gratuit <*rtre.________

Anunţ şcolar.Institutul dej domnişoare al Soc. orto­

doxe naţionale,, ,:al femeilor române, în curs primar, secundar, superior şi facultativ după programele statului şi programul francez, se deschide la 15 0:tomvrie în localul propria din Str. Principatele unite.

Institutul este..cât se poate de potri­vit pentru eduoaţiunea Domnişoarelor ro­mâne, cu săli spaţioase de clasă, dormi­toare igienice, săli de recreare, băi având şi o minunată capelă, unde se cultivă cre­dinţa strămoşească. v

înscrierile să primesî zilnic în Insti­tutul Str. Principate’e unite 63.

Picturile anuale sânt pentru interne următoarele: Cursul primar 1800 Lei, cursul secundar 2500 Lei, cursul superior

.3000 Le!, j j I~ . ■- \'T ' . V’Ş “ < ' 1- ; >.• !

Poştă RedacţieiD-nei Ludea Materialul s’a predai redacţiei

Ghimpelui. Părerile de cari vorbiţi n’aveau limba li­terară aşa de. frumoasă ca să meargă 1« tipar. Mai faceţi cronică de Duminecii «

TX n 11 n f w ille r B uza & Cie fac re- d r ill l l l l l paraturi 43 automobile şi <ji-

a&ciurttsaiw**a.'i :,,«i 5ls,i ^ y a rg

Ultim a o ră ,S. Regale a primit demisia

guvernului Britianu— In vederea lormirel nonlnl guvern, dl InlSu Manie a fost chemat

la Bucureşti —După ultimele ştiri primite dela Bu­

cureşti, demisiunea guvernului Brătianu s’a produs numai eri. M. S. Regele a primit demisiunea guvernului care a a- dresat Suveranului următoarea scrisoare, cu acest prilej:

Scrisoarea catră M. S. RegeleS:re.După victoria Aliaţilor M^jestatea

Voastră a binevoit a mă însfreina cu for­marea Ministerului şi a mă numi prim de­legat al României Ia Conferinţa de Pace.

«Am primit de acord -m colegii mei, această înahă şi grea misiune, rugând pe Majestatea Voastră să bine voiască a a- proba ca să n’o îndeplinesc de cât pe te­meiul Datatului de alianţă ce semnasem la 1916.

Consiliul suprem al Marilor Puteri, -care a înlocuit Conferinţa de Pace a state­lor aliate n’a ţinut seamă de acest tratat şi a hotărât să impună României condiţi- uni pe care ea nu le poate primi de oare ce sunt incompatibile cu demnitatea, nea­târnarea şi interesele sale politice şi eco­nomice.

Aceasla este convingerea unanimă a membrilor guvernului atât a celor din ve­chiul regat cât şi a celor ce reprezintă toate ţinuturile unite.

Tiatatatul nostru de alianţă fiind ast­fel nesocotit, am onoare a ruga pe Majes­tatea Voastră să bine voiască a primi de­misiunea ministerului.

Sunt cu cel mai profund respect Sire, al Majestăţei Voastre prea plecat şi supus servitor

Ion I. C. Bră/ianuPreşedintele Consiliului demmiştn

Bucureşti 12 Septemvrie, 1919Suveranul a primit demişia guver­

nului.« •

După ultimul consiliu de mi­niştri, când s’a hotărât demisiunea guvernului, d-1 luliu Maniu so afla la Sinaia. D-sa a plecat apoi la Sibiu pentru a lua parte la o consfătuire cu fruntaşii ardeleni, în vederea cri­zei politice.

D-1 Maniu s’a înapoiat la Bucu­reşti.

Asupra posibilităţii formărei eou­lui guvern de către preşedintele Con­siliului dirigent, putem spune că d-sa nu va încerca o formaţiune înainte de a stabili un acord în ve­derea unui guvern naţional de con­centrare a tuturor forţelor po’itice.

După cele ce se spun în cercu­rile politice autorizate, în cazul unui guvern Maniu se vor relua tratativele cu aliaţii în vederea unor modificări ce s’ar aduce clauzelor cari jignesc su ­veranitatea naţională. In nici un caz, un ast-fel de guvern nu va semna vre-un tratat care ar atinge suve­ranitatea naţională, ori-cari ar fi con­secinţele acestei intransigenţe.

Dacă România, prin noul său guvern, va intra pe calea concesiu­nilor prin discuţiuni la cari este de alt-fel invitată de către aliaţi, nú în­semnează că se poate admite vrfe-o ebií-; cesiune jignitoare pentru independenţaşi suveranitatea statulni rdmâir..

- • •; .>■*?■;-.a.-BD d luliu Maniu, preşedintele Consi­

liului Dirigent a sosit eri la amiazi în Ca­pitală. ;

Suntem în măsură a şti că s’a oferit d-l"i Maniu fo i marea noului guvern.

*După un radia Lyon, ziarele franceze

anunţă că deodată cu demisia guvernului român s’a prodns şl demisia guvernuluipigO'Slay, pusă hr legătură tot cu semna­rea tratatului cu Austria.

vi J i: *p i f t i i franceze continuă a sprijini

cir căldnrâ atitudinea României.Ziaruf »Le Journal* atacă pe faţă

poziţia luată de Conferinţă, al cărei motiv e dictat numai de interese americane, cău­tând să pună mâna pe bogăţiile petroli­fere ale Românei.

JaH®GT»

mv

gtoasă

u

in d ig e n a ş i s t r e i n ă s e v in d e1 preţurile cele « a l convenabile la

8 F1SCHERS'.raia Lipaiani 90 in stradală

BUCUREŞTI 2-3Representantul şi Depositarul Fabr!celor :

S. Fildeman şi Dr. H. Perlberger.

Se gâseşffli şi Pielărie şi accesorii de cismărie.

CAÜT SERVITOAREV

pentru Bucureştia s e a d r e s a s tr a d a N ea g ră

Nr. 15 d e la 2 - 4 o r e d. a»

De vânzare SS*abPnouă în str. Căpitanului Nr. 9/a. 1-1^ mA m i n t Atelierul de tâmplărie cu in-

i l l l U U l staiaţiuni de maşinărie Dr. Dózsa Rudolf, preia ori-ce lucrări apar­ţinătoare âcestei branşe. Braşov, Str. Pe- trăriei Nr. 29. ~ 2 - 2

doctor D. oi. Sgardellicu practică clinică dela facultăţile din

Viena şi Berlinfost 8 ani la Sauatoriu Purkersdorf dă consultaţiuni pentru boale interne şi ner­voase dela 2i/2—4.4—4 „ Strada Neagră Nr. 6,

Odată cu refuzul de a semna pacea cu Austria, delegaţia română la Paris a depus pe biuroul Conferitei de pace, din însărcinarea guvernului român, o notă în care motivează atitudinea luată de Ro­mânia.

Situaţia în BudapestaBudapesta. — Viaţ* în Budapesta a

început să treacă la normal. Traiul, în proporţ'e cum a fost înainte de intrarea trupelor române, s’a eftinit cu sută la sută; liniştea domneşte, ordinea e admirabilă.

Teatrele au început săfuncţioneze.Populaţia Budapestei este foarte

mulţumită de intrarea armatei şi este contra părăsirei Budapestei de trupele române.

Suntem informaţi că în biserici, pentiu recunoştiinţa către armata română eliberatoare, se pomeneşte fără ca: cineva să fi impus — pe M. S. Ragele Ferdinand, salvatorul lor.

Guvernul Friderich a cerut ajutor armatei române pentru restabilirea ordinei în ţinuturile transdanubiane.

Informaţiile— mizerabile cari se lan­sau înainte de ocuparea de armatele ro­mâne a budapestei şi venirea în con­tact efectiv cu românii a populaţiei de acolo, — cum că românii omoară, schin- giuesc şi maltratează pe cei de altă na­ţionalitate s’au constatat cât de minci­noase au fost. Astăzi lumea a văzut cum stau lucrurile şi de aceia caută prin toate mijloacele să părăsească Budapesta, - - ameninţată iar după retragerea armatelor noastre.de turburâri, — şl să treacă in Ardeal.

Ţmuta armatei noastre este admira­bilă. Coresp.

Av iz importau!Extras din ordonanţa N r 21. f i

25. modificată a comandamentului . trupelor din Transilvania. VQg fî cpn- sideraţi cit infractori: acffe?0™ tdrâ rea credinţă prin l o c a l i publice, gări., trenuri, pe străzi etc, vor comu­nica, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare sau păreri relative Io operaţiunile de răs- boiu, situaţia şi dislocarea trupelor\ dispozifiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la ar­mata română. Aceasta infracţiune se va judeca şi condamna de pre­tori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la "un an şi cu amendă până la 2000 lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârşit în scop de a spiona sau trada, se ăplicărpe- depsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de rdsboi. L ■

..... 'i ' i i i — mmm.— ■— — *— 1—1Cemrarat de Ioan Bretea

- •• r ./•