+ All Categories
Home > Documents > Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de...

Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de...

Date post: 20-Jul-2018
Category:
Upload: vuxuyen
View: 215 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
10
' Anul XU. Arad, Mercuri, 27 August (9 Septemvrie) 1908 • Nr. 190. ABONAMENTUL Pt ип an . 24 Cor. Pe jum. an . 12 « Pe o lună . 2 < Nral de Duminecă Pe on an 4 Cor. i Pentru România şi America 10 Cor. Nral de zi pentru Ro- mânia şi străinătate pe an 40 franci. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA : Deák Ferenc-utcza 20, INSERŢIUNILE se primesc ia adrainîs traţie. Manuscripte nu se îna- poiază. Telefon pentru oraş şl comitat 502. Nu e ură. De Ioan Slavici. Nu ură, ci cea mai curată iubire de oameni e ceeace ne mână în lupta, în care de atâta amar de timp ne jertfim zilele vieţii expunând şi pe aceia, pe care firea nu-i iartă să se lepede de noi. Ne sângeră inima şi ni-se răsvrăteşte în- treaga fiinţă când vedem, cum fraţii noştri, oameni blajini, muncitori şi iubitori de or- dine, sunt maltrataţi de diregălorii ţării lor şi de judecătorii lor, care nu le ştiu limba, nu Ie cunosc firea şi nu au cătră dânşii fi- reasca bunăvoinţă, pe care omul o datoreşte omului. Ne sângeră inima şi ni-se răsvrăteşte în- treaga fiinţă când vedem, cum copiii nevi- novaţi sunt torturaţi şi opriţi în desvoltarea lor firească fiind nevoiţi să înveţe la vrâstă cepotrivilă o limbă pentru ei străină, de care în practica vieţii lor n'au nici o ne- voie. Ne sângeră inima şi ni-se răsvrăteşte în- treaga fiinţa când vedem, cum din roadele muncii săvârşite de milioane de oameni ne- voieşi se crează aşezăminte de lux şi se fac cheltuieli, din care nu rtzultă nici un folos. Ne sângera inima şi ni-se răsvrăteşte cu atât mai vârtos întreaga fiinţă, când vedem îndărătnicia, cu care sunt prigoniţi oamenii cu bărbăţie şi cu inima curată, сагі-şi dau gândurile pe faţă, şi încurajarea ce li-se dă nemernicilor, cari lucrează prin ascuns, mint azi pe unii şi mâne pe alţii, le precu- peţesc toate şi sunt în stare să vândă până chiar şi pe părinţii lor. Ne sângeră inima şi ni-se răsvrăteşte în- treaga fiinţă şi ni-ar sângeră şi ni-s'ar răs- vrătl şi dacă cei ce sufăr n'ar fi fraţii no- ştri, căci toate aceste sădesc ura şi stârnesc vrajba între oameni, cărora li-a fost rânduit să trăiască pe aceaşi bucată împreună şi să aibă aceeaşi soartă. Stăm cuprinşi şi de uimire, şi de adâncă durere când ne dăm seamă, că nici după sbuciumâri atât de îndelungate partea cea bună şi încă ne desbrăcată de omenie a socie- tăţii maghiare n'a ajuns încă să fie pătrunsă de adevărul acesta şi tot se mai lasâ să fie amăgită de mişeii, care trăiesc ţiindu-ne în vrajbă. Ce câştigă statul ungar, patria comună, ori poporul maghiar îndeosebi, dacă româ- nii sunt maltrataţi în fiecare zi, dacă copiii lor sunt torturaţi, dacă ei văd cu adâncă amărăciune risipa făcută din roadeie muncii lor, ce câştigă mai ales, dacă trebue să fii de rea credinţă, mincinos, tîrîtor, un ne- mernic în cel mai aspru înţeles al cuvântu- lui pentru ca să fii tolerat ori chiar încura- jat în viaţa publică a patriei tale!? Perde mult şi statui^ ungar, şi poporul maghiar, căci noi toţi, de orişice neam am fi, suntem mai presus de toate oameni, şi unii şi alţii de o potrivă oameni, şi ceeace e omeneşte urît, rău, neiertat, e primejdios pentru orişice ţară şi orişice popor. Dacă de ură am fi orbiţi, am tăcea în faţa relelor apucături, pe care le vedem în regatul ungar şi în poporul maghiar îndeo- sebi şi ne-am bucura în taină, toa.e merg rău, toate s'au pornit spre destrămare şi pieire. Biciuim însă păcatele voite la alţii cu aceiaşi asprime ca pe cele ce slăbesc puterea de viaţă a propriului nostru neam, căci nouă toate din punctul de vedere ome- nesc ni-se présenta : exploatatorii nesăţioşi, asupritorii nemiloşi, slugile nemernice şi fă- ţarnicii josnici, ori-şi-unde s'ar ivi ei, sunt duşmani ai omului, deci şi-ai orişicărei ţări, ai ori-şi-cărui popor. Din ură crâncenă pornesc ceice fac, lasă să se facă ori dau ajutor spre a se face ceeace nu poate să ducă decât la învrăjbire, iar nu noi, care zicem în fiecare zi: Băgaţi de seamă, că ceeace azi li-se face românilor vi-se face şi vouă mâne ori poimâne ! — Nu daţi mână de ajutor pentru asupriri şi nu încurajaţi nemernicia, că propria putere vi-o surpaţi ! Cinstiţi pe cei cu inima deschisă şi cu hotărîre bărbătească, dacă voiţi să vă apăraţi propria fiinţă, căci în lumea aceasta numai ceeace e bun e dâinuitor, iar mişelia poate sä ajungă în treacăt la stăpânire, dar totdeauna la pieire duce ! Uimitor e, în adevăr, şi dureros, că nici până acum n'a ajuns pârlea bună a socie- tăţii maghiare să-şi dee seamă, că sunt o ruşine pentru poporul maghiar cei câţiva transfugi români, de care se foloseşte gu- vernul ungar spre a produce aparenţele unei aderenţe române, şi că adevăraţii patrioţi şi sinceri binevoitori ai maghiarilor sunt băr- baţii cu inima deschisă, cari se expun spu- nând adevărul. Cel ce cu adevărat îşi iubeşte neamul şi FOIŢA ZIARULUI »TRIBUNA«. Doamna Herbaud. De Jean Lorrain. — Vai, domnule Armand, domnule Armand, ce nenorocire !... — Ei bine !... Ce este doamnă Vautret, ţi-s'a afumat Iar sosul ?... — Dar nu e voibă de sos, ci de domnul Clau- dius, prietenul d-tale, care a omorît pe doamna Herbaud !.. Doamna Herbaud, nevasta primarului !... Drace !... lată în ce mod, acuma un an, aflai dela d-na Vautret că prietenul meu Claudius Aiguor, poet mistic şi Swinburnian, într'un acces de nebunie furioasă, strânsese de gât pe frumoasa doamnă Herbaut nevasta primarului din Moitevilien-Caux. 11 ţineam pe Claudis drept un adevărat poet, adecă un om de inspiraţie, isr pe doamna Her- baud, drept burgheza cea mai odioasă din Mite- ville. Când auzii noutatea asta nu mă îndoii un sin- gur moment. Găsii însă fantázia puţin cam de- plasată. Trimisei deci pe doamna Vautret la bucătărie şi mă coborîi în grădină pentru a fuma o ţigare şi a descoperi mijlocul mulţămită căiuia mi-aşi fi putut vedea prietenul. Sărmanul Claudius !... Trebuia oare să forţez porţile primăriei unde fusese desigur condus ! Populaţiunea duşmănoasă şi exasperată a acestui orăşel ar fi putut inter- preta în mod nefavorabil prezenţa mea. îmi adusei aminte atunci că aveam la Rouen un prieten care erà substitut de procuror al re- publicei. Trenul pleca dela Ifs pe la 7 ore. Aveam deci două ore de aşteptat, şi seara eram la Rouen. A doba zi mă prezentam la primăria Moiteville şi o oră în urmă, mulţămită unei autorizaţii în regulă, înttam în celula depoului de siguranţă, unde Claudius aveà onoare să fie închis. Celula erà mare, bine aerizafă şi văruită decu- rând. Zidurile ei păreau că te orbesc. Prin fereastra zăbrelită se zăreau liliacii în floare din grădina primăriei. Claudius trântit pe un fotoliu citea o carte în apropierea ferestrei El erà îmbrăcat în acelaş co- stum din ajun, un costum de o rară şi personală elegant , pe care îl cunoşteam foarte bine: pan- taloni lipiţi pe pulpe, jacheta de coloare marou şi vestă de lutru cu butoni mari argintaţi. In pla- stronul de pichet alb erà înfipt un ac de cravată lucrat în aur englezesc, reprezentând un cap de mort în orbitele căruia străluceau două rubine însângerate. Singurele lucruri după el, deranjate, erau gule- rul şi manşetele. Ceva mai mult, Claudius negli- jase chiar saşi scoată dela butonieră floarea de liliac care se vestejise. Tăiat vertical de zăbrelele ferestrei, un cer senin ca într'o aquarelă, părea verde la zenit şl roz la orizont. — >Tocmai te aşteptam* îmi zise Claudius, închizându-şi cartea şi întinzându-mi mâna. Observai atunci că manşetele sale erau *upte în bucăţele. Mâinile sale, frumoasele şi finele sale mâni lungi şi bronzate, erau dungate de strânsorile unor alte mâini, în aşa fel în cât sân gele apărea pe ici pe col , ca nişte stropiturî rubinii. Unghiile lui pătate de firişoare negre, arătau pe unde îşi făcuse loc sângele, care tre- bue să i fi ars vârful degetelor ca şi un fier în- roşit în foc ! Eu îi priveam manile Iui abandonate într'ale mele şi nu îndrăsneam să i-Ie strâng de frică să nu-l doară. Claudius îmi zise ; — »Inchipueste ţi s'a luptat aşa cum nu mă aşteptam... Sfârşitul nu ia negat câtuşi de puţ n viaţa... aveà tenacitatea mai trăiască încă...« Prietenul meu părea foarte calm şi aveà o fi- gură cum nu se poate mai pal dă. O paloare pe care nu o poţi vedeà de cât la un clown vopsit cu făină, cu buzele roşii ca şi o rană proa- spătă şi cu ochii negri înfundaţi în orbite ca două pete de umbră. — »De ce am omorât-o? M'am întrebat şi eu şi nu-mi pot răspunde. Erà inutilă crima, de sigur. Femeea asta, ca şi altele de seama ei, erau aşa de dsparte de noi şi atât de indiferente 1... Pentru ce însă o pisică strânge de gât un şoa- rece? Pentru ce purpura — această coloare, triumfală, înfuriază pe tauri?... Vez', sunt uri instinctive, duşmănii anterioare răsbunării de rasă... De data asta însă, şoarecele este cel care a strâns de cât pe pisică...
Transcript
Page 1: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

' Anul XU. Arad, Mercuri, 27 August (9 Septemvrie) 1908 • Nr. 190. ABONAMENTUL

Pt ип an . 24 Cor. Pe jum. an . 12 « Pe o lună . 2 <

Nral de Duminecă Pe on an 4 Cor. i Pentru România şi America 10 Cor.

Nral de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Deák Ferenc-utcza 20,

INSERŢIUNILE se primesc ia adrainîs

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş şl

comitat 502.

Nu e ură. De Ioan Slavici.

Nu ură, ci cea mai curată iubire de oameni e ceeace ne mână în lupta, în care de atâta amar de timp ne jertfim zilele vieţii expunând şi pe aceia, pe care firea nu-i iartă să se lepede de noi.

Ne sângeră inima şi ni-se răsvrăteşte în­treaga fiinţă când vedem, cum fraţii noştri, oameni blajini, muncitori şi iubitori de or­dine, sunt maltrataţi de diregălorii ţării lor şi de judecătorii lor, care nu le ştiu limba, nu Ie cunosc firea şi nu au cătră dânşii fi­reasca bunăvoinţă, pe care omul o datoreşte omului.

Ne sângeră inima şi ni-se răsvrăteşte în­treaga fiinţă când vedem, cum copiii nevi­novaţi sunt torturaţi şi opriţi în desvoltarea lor firească fiind nevoiţi să înveţe la vrâstă cepotrivilă o limbă pentru ei străină, de care în practica vieţii lor n'au nici o ne­voie.

Ne sângeră inima şi ni-se răsvrăteşte în­treaga fiinţa când vedem, cum din roadele muncii săvârşite de milioane de oameni ne-voieşi se crează aşezăminte de lux şi se fac cheltuieli, din care nu rtzultă nici un folos.

Ne sângera inima şi ni-se răsvrăteşte cu atât mai vârtos întreaga fiinţă, când vedem îndărătnicia, cu care sunt prigoniţi oamenii cu bărbăţie şi cu inima curată, сагі-şi dau gândurile pe faţă, şi încurajarea ce li-se dă nemernicilor, cari lucrează prin ascuns, mint azi pe unii şi mâne pe alţii, le precu­

peţesc toate şi sunt în stare să vândă până chiar şi pe părinţii lor.

Ne sângeră inima şi ni-se răsvrăteşte în­treaga fiinţă şi ni-ar sângeră şi ni-s'ar răs-vrătl şi dacă cei ce sufăr n'ar fi fraţii no­ştri, căci toate aceste sădesc ura şi stârnesc vrajba între oameni, cărora li-a fost rânduit să trăiască pe aceaşi bucată împreună şi să aibă aceeaşi soartă.

Stăm cuprinşi şi de uimire, şi de adâncă durere când ne dăm seamă, că nici după sbuciumâri atât de îndelungate partea cea bună şi încă ne desbrăcată de omenie a socie­tăţii maghiare n'a ajuns încă să fie pătrunsă de adevărul acesta şi tot se mai lasâ să fie amăgită de mişeii, care trăiesc ţiindu-ne în vrajbă.

Ce câştigă statul ungar, patria comună, ori poporul maghiar îndeosebi, dacă româ­nii sunt maltrataţi în fiecare zi, dacă copiii lor sunt torturaţi, dacă ei văd cu adâncă amărăciune risipa făcută din roadeie muncii lor, ce câştigă mai ales, dacă trebue să fii de rea credinţă, mincinos, tîrîtor, un ne­mernic în cel mai aspru înţeles al cuvântu­lui pentru ca să fii tolerat ori chiar încura­jat în viaţa publică a patriei tale!?

Perde mult şi statui^ ungar, şi poporul maghiar, căci noi toţi, de orişice neam am fi, suntem mai presus de toate oameni, şi unii şi alţii de o potrivă oameni, şi ceeace e omeneşte urît, rău, neiertat, e primejdios pentru orişice ţară şi orişice popor.

Dacă de ură am fi orbiţi, am tăcea în faţa relelor apucături, pe care le vedem în regatul ungar şi în poporul maghiar îndeo­

sebi şi ne-am bucura în taină, că toa.e merg rău, toate s'au pornit spre destrămare şi pieire. Biciuim însă păcatele voite la alţii cu aceiaşi asprime ca pe cele ce slăbesc puterea de viaţă a propriului nostru neam, căci nouă toate din punctul de vedere ome­nesc ni-se présenta : exploatatorii nesăţioşi, asupritorii nemiloşi, slugile nemernice şi fă­ţarnicii josnici, ori-şi-unde s'ar ivi ei, sunt duşmani ai omului, deci şi-ai orişicărei ţări, ai ori-şi-cărui popor.

Din ură crâncenă pornesc ceice fac, lasă să se facă ori dau ajutor spre a se face ceeace nu poate să ducă decât la învrăjbire, iar nu noi, care zicem în fiecare zi: Băgaţi de seamă, că ceeace azi li-se face românilor vi-se face şi vouă mâne ori poimâne ! — Nu daţi mână de ajutor pentru asupriri şi nu încurajaţi nemernicia, că propria putere vi-o surpaţi ! Cinstiţi pe cei cu inima deschisă şi cu hotărîre bărbătească, dacă voiţi să vă apăraţi propria fiinţă, căci în lumea aceasta numai ceeace e bun e dâinuitor, iar mişelia poate sä ajungă în treacăt la stăpânire, dar totdeauna la pieire duce !

Uimitor e, în adevăr, şi dureros, că nici până acum n'a ajuns pârlea bună a socie­tăţii maghiare să-şi dee seamă, că sunt o ruşine pentru poporul maghiar cei câţiva transfugi români, de care se foloseşte gu­vernul ungar spre a produce aparenţele unei aderenţe române, şi că adevăraţii patrioţi şi sinceri binevoitori ai maghiarilor sunt băr­baţii cu inima deschisă, cari se expun spu­nând adevărul.

Cel ce cu adevărat îşi iubeşte neamul şi

FOIŢA ZIARULUI »TRIBUNA«.

Doamna Herbaud. De Jean Lorrain.

— Vai, domnule Armand, domnule Armand, ce nenorocire !...

— Ei bine !... Ce este doamnă Vautret, ţi-s'a afumat Iar sosul ?...

— Dar nu e voibă de sos, ci de domnul Clau­dius, prietenul d-tale, care a omorît pe doamna Herbaud !..

— Doamna Herbaud, nevasta primarului !... Drace !...

lată în ce mod, acuma un an, aflai dela d-na Vautret că prietenul meu Claudius Aiguor, poet mistic şi Swinburnian, într'un acces de nebunie furioasă, strânsese de gât pe frumoasa doamnă Herbaut nevasta primarului din Moitevilien-Caux.

11 ţineam pe Claudis drept un adevărat poet, adecă un om de inspiraţie, isr pe doamna Her­baud, drept burgheza cea mai odioasă din Mite-ville.

Când auzii noutatea asta nu mă îndoii un sin­gur moment. Găsii însă fantázia puţin cam de­plasată.

Trimisei deci pe doamna Vautret la bucătărie şi mă coborîi în grădină pentru a fuma o ţigare şi a descoperi mijlocul mulţămită căiuia mi-aşi fi putut vedea prietenul.

Sărmanul Claudius !... Trebuia oare să forţez porţile primăriei unde

fusese desigur condus ! Populaţiunea duşmănoasă

şi exasperată a acestui orăşel ar fi putut inter­preta în mod nefavorabil prezenţa mea.

îmi adusei aminte atunci că aveam la Rouen un prieten care erà substitut de procuror al re-publicei. Trenul pleca dela Ifs pe la 7 ore. Aveam deci două ore de aşteptat, şi seara eram la Rouen.

A doba zi mă prezentam la primăria Moiteville şi o oră în urmă, mulţămită unei autorizaţii în regulă, înttam în celula depoului de siguranţă, unde Claudius aveà onoare să fie închis.

Celula erà mare, bine aerizafă şi văruită decu-rând. Zidurile ei păreau că te orbesc.

Prin fereastra zăbrelită se zăreau liliacii în floare din grădina primăriei.

Claudius trântit pe un fotoliu citea o carte în apropierea ferestrei El erà îmbrăcat în acelaş co­stum din ajun, un costum de o rară şi personală elegant , pe care îl cunoşteam foarte bine: pan­taloni lipiţi pe pulpe, jacheta de coloare marou şi vestă de lutru cu butoni mari argintaţi. In pla-stronul de pichet alb erà înfipt un ac de cravată lucrat în aur englezesc, reprezentând un cap de mort în orbitele căruia străluceau două rubine însângerate.

Singurele lucruri după el, deranjate, erau gule­rul şi manşetele. Ceva mai mult, Claudius negli­jase chiar saş i scoată dela butonieră floarea de liliac care se vestejise.

Tăiat vertical de zăbrelele ferestrei, un cer senin ca într'o aquarelă, părea verde la zenit şl roz la orizont.

— >Tocmai te aşteptam* îmi zise Claudius, închizându-şi cartea şi întinzându-mi mâna.

Observai atunci că manşetele sale erau *upte în bucăţele. Mâinile sale, frumoasele şi finele sale mâni lungi şi bronzate, erau dungate de strânsorile unor alte mâini, în aşa fel în cât sân • gele apărea pe ici pe col , ca nişte stropiturî rubinii. Unghiile lui pătate de firişoare negre, arătau pe unde îşi făcuse loc sângele, care tre­bue să i fi ars vârful degetelor ca şi un fier în­roşit în foc !

Eu îi priveam manile Iui abandonate într'ale mele şi nu îndrăsneam să i-Ie strâng de frică să nu-l doară.

Claudius îmi zise ; — »Inchipueste ţi că s'a luptat aşa cum nu

mă aşteptam... Sfârşitul nu i a negat câtuşi de puţ n viaţa... aveà tenacitatea să mai trăiască încă...«

Prietenul meu părea foarte calm şi aveà o fi­gură cum nu se poate mai pal dă. O paloare pe care nu o poţi vedeà de cât la un clown vopsit cu făină, cu buzele roşii ca şi o rană proa­spătă şi cu ochii negri înfundaţi în orbite ca două pete de umbră.

— »De ce am omorât-o? M'am întrebat şi eu şi nu-mi pot răspunde.

Erà inutilă crima, de sigur. Femeea asta, ca şi altele de seama ei, erau aşa de dsparte de noi şi atât de indiferente 1...

Pentru ce însă o pisică strânge de gât un şoa­rece? Pentru ce purpura — această coloare, triumfală, înfuriază pe tauri?... Vez', sunt uri instinctive, duşmănii anterioare răsbunării de rasă... De data asta însă, şoarecele este cel care a strâns de cât pe pisică...

Page 2: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

Pag. 2 »TRI B U N A « 9 Sept n. 1908

tara nu se mărgineşte a-şi petrece viaţa po­trivit cu legile şi cu bunele moravuri, ci nu-i sufere pe mişei în preajma sa, nu se foloseşte de ei, îi prigoneşte orişiunde se vor fi ivind — ca pe nişte otrăvitori ai so­cietăţii.

Sunt trecătoare, aparente numai şi tot­deauna primejdioase foloasele ce se pot trage din uneltirile lor, şi darul lui D-zeu se revarsă numai asupra faptelor pornite din iubire curată.

Arhiducele Francise Ferdinand va comanda manevrele. Marile manevre ce vor avea loc în cursul lunei Septemvrie în partea de vest a Ungariei vor fi comandate în mod efectiv de moştenitorul de tron ar­hiducele Francise Ferdinand. Actualmente arhiducele se află la marile manevre ger­mane lângă Metz.

Regele Greciei la Viena. Regele Gheorghe al Greciei va face pe la începutul lunei Noembrie st. n. o vizită oficială M. Sale împăratului. Re­gele Gheorghe vine să felicite pe împărat cu ocazia jubileului.

Alegerea patriarhului de Carloviţ. Miron Nicolici, episcopul de Pakrac, a convocat con­gresul naţional bisericesc al sârbilor pe 15 Sep­temvrie la Carloviţ. In acest congres se va da cetire autografului împărătesc prin care se or­donă Doua alegere şi se vor lua disposiţiuni pen­tru alegerea patriarhului.

încă an Weiss. Deputatul Iulian We ss, ales cu atâta însufleţire* de alegătorii »romani« din Bocşa, publică în revista lui Maximilian Harden, faimosul acuzator al lui Moltke şi Eulenburg, un articol întru apărarea Ungariei. Procedeul lui Weiss e simplu. Ca şi celalalt Weiss, prefăcut în Vészi, el apără pe unguri, arătând toate drep­turile de care se bucură românii, nemţii, slovacii, şi sârbii în Ungaria, fără să spuie, fireşte, drep­turile de cari ei nu se bucură şi împilările de cari se »bueura* în ţara ungurească. Mai adău­gând la aceasta şi câte o minciună şi exagerare dl Weiss răuşeşte să ne zugrăvească drept n;şte oameni, cari huzurim de bine în ţara asta şi mai

avem ingratitudinea de-a-o huli şi calomnia în străinătate.

Iată drepturile de cari ne >bucurăm* după dl We ss : In adunările comitatului avem dreptul de a vorbi româneşte, la judecătoria comunală avem drept d de-a ne plânge şi-a ne apăra în limba noa­stră. Funcţionarii comunali sunt datori a vorbi în limba popo ului. Şcoalele primare abea 60% sunt ungureşti, Iar în 40°| 0 din ele instrucţia se face în altă limbă. In Ungaria sunt cel puţin 3000 de scoale, unde nu se vorbeşte de loc un­gureşte. Delà 1869 încoace comunele româneşti, şcoalele primare slovăceşti şi româneşti sporesc necontenit. In 1870 n'a existat nici o bancă ro­mânească, azi sunt 150, toate cu denumri, cu administraţie şi corespondenţă românească şi slovăcească.

Cum vedeţi, Weiss înşiră toate drepturile ce avem, mărindu Ie, adăugândule şi exagerându le valoarea şi complectândule cu minciunile sale. Noi, se înţelege, nu vom discuta cu deputatul Bocşei, dar am dori, ca < norabilul domn Harden să-i adreseze în revista sa o singură întrebare ; cam câte scoale primare, licee, instituţii publice etc. susţine statul unguresc pe seama celor două milioane şi jumătate de germani din Ungaria?

Cu întrebarea aceasta suntem siguri că dnul Harden ar izbuti să stîrnească în ţara sa aceiaş sgomot, ca acum un an prin articolele sale în afacerea Moltke Eulenbu g.

Pentru votul universal. In comuna Rust (com. Pressburg) partidul radical a ţinut o întru­nire publica pentru votul universal. Oratorul Alois Zalkay din Pressburg a fost viu aplaudat. S'a ex­pediat după modelul adunărilor noastre de po­por M. Sale „iniţiatoralui şi protectorului votului universal" o telegramă de aderenţă şi omagiu.

* Consiliu de miniştrii. Membrii cabinetului

cari de prezent se află la Budapesta, s'au întru nit azi la locuinţa ministrului Kossuth, unde au ţinut un consiliu. S'a discutat proiectul cheltue-lilor comune pe anul viitor.

In cursul acestei săptămâni miniştri comuni dnii Aehrenthsl şi Schönaich apoi primul ministru austriac dl Beck ministrul finanţelor dl Korytowski vor sosi la Budapesta. Membrii celor trei cabinete cel comun, cel austriac, şi cel unguresc vor avea un consiliu comun de miniştri care e în legătură cu deschiderea delegaţiunilor.

Convocarea dietei bucovinene. Foaia ofi­cială >Wiener Zeitung* publică patentul împără­tesc, prin care se convoacă dieta bucovineană pentru ziua de 5 Octomvrie a. c.

Desvălirlle Iul Supilo. Ziaru' lui Supilo, »Novi List« se ocupă iarăş de tratativele dintre deputaţii unguri şi deputaţii croaţi şi sus'inetată de desminţirile oficioase că ele s'au făcut cu consenlimentul primului ministru Wekerle. Coa­liţia croato-sârbească n'a întreprins nici când paşii întâi, ci totdeauna deputaţii unguri au luat iniţiativa, silindu-se a i face pe croaţi să renunţe la pretenţiunile or. Când s'au convins, că băr­baţii politici croaţi sunt ireductibili au recurs la mijloace perverse, înscenând goana trâdărei di­nastice în nădejdea că c aliţioniştii croaţi vor ceda sub presiunea unui proces politic menit sa le întunece nimbul de cetăţeni loiali.

Cultura nafională. (V.) Orice cultură fie cât de primitivă îşi are

începutul în familie. Cultura o câştigăm prin limbă Limba prin care r untem desmerdaţi de mamele noastre încă în leagăn rămâne cel mai preţios tesaur pentra toată vieaţa noastră. In ea ne cultivăm mai uşor şi o iubim mai malt. In ea cugetăm, în ea concepem şi când voim ai scriem ceva în vre-o limbă străină. De ea nu ne putem despărţi numai morţi.

Alipirei acesteia de limba maternă, ia dat ei-presiune nemuritorul poet prin cuvintele:

„Acnm să încearcă cruzii In oarba lor trufie, Să ne răpească limba, Dar morţi numai o dăm."

Nici nu avem ce să ne temem că românii, pe cari mamele lor iau desmerdat cu cântece şi doine dalei româneşti, se vor desnaţionaliza când­va, învăţând mai târziu şi zeci de limbi străine.

Avem să-i plângem însă pe acei fraţi ai no­ştri, cari având părinţi români, mame române, încă In leagăn îi adorm cu doine şi cântece străine.

Aceştia sunt rupţi pentru vecie delà sânul „sfintei maice naţiune". Iar părinţii lor ar trebui să-şi pană şacal ca cenuşă pe cap, să se retragă din societatea românească şi să lase rolul de conducători politici, bisericeşti şi scolastici pe sama acelora, cari şi-au făcut datorinţele de pă­rinţi români în familiile lor.

Femeea asta îmi erà odioasă pentru acelaşi motiv pentru care şi eu îi eram odios... P icepi că î tre Montaingui şi Capuleţi nu există indi­ferenţă, iar imobilitatea pe care adesea ori mânia ne o încrustează pe figură nu-i de cât o mască... Eu eram idealul... Ea erà positivul... Eu eram aspiraţiunea, imaginaţiunea arzătoare, rătăcitoare, pornită spre stele...

Ea erà aşa zisul bunul simţ, atât de practic, când este vorba de prejudiţiile strimte, ea erà o gură plină cu pământ, ea erà î i fine prostia eternă contra căreia, noi poeţii nu putem lupta fiindcă suntem totdeauna învinşi... Era prostia vecinie triumfală, importantă şi impozantă... puternică din cauza greutâţei enorme a imensităţei ei şi infi­nită ca şi lumle. . Eu nu sunt nici un nebun nici un nevropat cum mă crede lumea... Cre-de-mă că n'am făcut nimic mai mult decât să mă răsbun, să te răsbun, să ne r ă s b u n ă m — iată... !

Din timp în timp, este necesar ca unul mai slab să se revolte şi să strângă de gât pe un ál­tal, îmbâcsit de viaţă, pe câte un nepăsător de cei care suferă... Acest om slab am fost eu, omul care suferă... A trebuit deci să strâng de gât pe cineva... Ai mei o să mă înţeleagă... şi îmi este de-ajuns... Restai nu mă importa !..."

Claudius se ridicase după scaun. Sudoarea îi picura dapă fruntea sa palidă.

— Claudius, încercai ea să-1 desmeticeac cu o voce imperioasă şi totuşi rugătoare.

Prietenul meu tresări, îmi luă manile mele din nou într'ale sale, şi apoi continuă.

— „această femee mi-a fost bestia neagră a vieţei mele. Ea era incarnaţi» acestui spirit de provincie, din cauza căruia am suferit şi eu şi toţi ai noştrii... Bogată şi frumoasă, femeea asta cu figara aproape de maimuţă cu nasul ascuţit şi obraznic, ca gara vecinie strânsă şt satisfăcută ca părul lins şi lucios şi cu obrajii făra de pu­dră sau de alte ape de toaletă, odioasă, îmi a-pasă pe anii mei de copilărie şi tinereţe întoc­mai ca un vis înspăimântător şi grotesc care în timpul somnului te irită iar ia deşteptare te ru­şinează. Aceasta fată de şef de atelier devenit milionar, această nevastă de primar şi de depu­tat a tot puternic, această parvenită a gologanu­lui legat cu douăzeci de noduri, acest oracol îm­brăcat în rochii a 80 de lei metrul, această re­prezentantă triumfătoare a prostiei şi averei, a-ceastă obrăznicie şi acest dispreţ, de douăzeci de ani îmi întrista vederea cu vecinicia ştersei sale personalităţi... De douăzeci şi cinci de ani îmi exaspera ochii cu lipsa de gast а toaletelor, şi cu înţepeneala saluturilor ei... Mi-era imposibil

s'o văd. Gândul că aşi putea s-o mai văd mă înfaria... Ca toate acestea Damnezeu îmi este martor că nu voiam s o omor... Voiam numai ca cu talentul pe care ţi-1 insuflă ura, să o gravez pentra totdeauna într 'aa studia... într'o satiră e-ternă. Mai înainte însă îmi trebuia s-o mai văd odată, să mă apropii de ea, s-o surprind în ca­drul ei obişnuit, în interiorul ei sufletesc, îa faţa propriei sale vieţi trăite... Numai in felul acesta aşi fi pătat găsi amănuntele preţioase şi rare care iar fi complectat caracterul... Dar covoarele ei vestite în tot oraşul, acele covoare din care ea, răbdătoare, şireată şi economică, reuşise să înjghebeze un întreg mobilier de care se dusese faima în toate împrejurimile !... Pe când trăia mama, avasesem ocazia să-i fac doaă, trei vi­zite

Ieri deci, mă dusei din nou în strada Episco­piei.

Vederea servitoarei, care venise să-mi des-chiză uşa, mă exaspera. Eră una din acele ser­vitoare bătrâne, cu figara resemnată ca şi-a unei servitoare îmbătrânită de respectai absurd pe care trebue să-1 poarte unor stăpâni imbecili. Doamna Herbaud eră acasă. Dapăce se închise poarta urmării servitoarea dealangal gradinei pe care o cunoşti. Salonul d-nei Herbaud se găseşte în aripa veche a caselor. Ferestrele dau în grădină. In-

ftei diatai atelier de piatra юоюиіяиеаЫе aranjat ca potage «leetrie*.

Gerstenbrein Tamás ésT-sauy&ffï Flirtat pretfíf i l ІІГШІГІ, imit, seyait, Urata lté., din pietre de mor­mânt magazine ie află !n Kolosává?, Parancs Jdsaaf-at 85.

Ж о і о м ж і г , D Í Z S B M L or. 21. ™шгт. Fluni« : gafyrárad, Hagyásban, Déva şi Băayatak.

Page 3: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

9 Sept n. 1908 » T R I B U N A c

CD multă redomerire şi îngrijorare trebne să observăm Insă, că părinţii aceştia nenorociţi, cari io isprăvit cn cnltnra românească în familiile lor aa obraznl să păşească în publicitate ici ca redactori la un ziar românesc, redactat în spirit patriotic unguresc, colo ca membrii in curatora-

j tele bisericilor româneşti. Ii vedem inspectori de şcoli confesionale deci

romaneşti, apoi ca membrii în direcţiunile băn­cilor româneşti, unde adeseori vin chestiuni cul­turale româneşti In discuţie. Mai avem nesoco­tinţa românească de-i alegem în corporaţiunile DOS stre bisericeşti şi scolastice de frunte ca dă­tători de ton, cum e d. e. fundaţiunea Şuluţană etc., etc.

Starea aceasta nenaturală şi abnormală numai la noi românii din Ungaria să poate afla.

Mi-ar plăcea să văd ce cinste i s'ar face în societatea ungurească unui cap de familie ungur care şi a crescut familia în spirit şi direcţiune românească? aşa că următorii lui — fii şi fiice — nu numai să nn ştie vorbi limba tatălui lor de loc, dar să se şi ruşineze de originea lor un gtrrească ?

Oare cutezare-ar un astfel de părinte să-şi creeze în societatea ungurească un rol de con­ducător politic ori social bisericesc şi scolastic, cam cutează la noi să fie redactor la un ziar pretins naţional Moldováo Gergely, a cărui fa­milie nici nu vrea să audă, că în lume mai sunt şi români ; sau nn dezméri Nesztor János, care aşa şi-a crescut familia, ca ficior de popă româ­nesc ce este, încât, dacă ar cuteza cineva să le spuie fiifor lui că sunt români, s'ar expune as­cuţişului săbiei, căci o astfel de îndrăzneală ar fi socotită vătămare de onoare. Pe dânsul însă românii — şi încă cei pretinşi mari naţionalişti — îl tămâiază ca pe nn luceafăr al românilor. Biăjenii îl aleg în corporaţtun a — direcţiunea fnndaţiunei celui mai mare şi mai verde ro­mân. — O bancă românească îl pune de v.-pre­şedintele său. In biserică îl aleg de curator primar şi inspector de şcoală confesional, ca să aibă o-caziune de a creşte şi băieţii „naţiei ceki proa­ste" în direcţiune în care şi-a crescut fii săi.

Am putea aduce snta de cazuri pentru a ilu­stra, că coi românii foarte puţin ne batem capul de cum îşi cresc unii cărturari familiile lor. De obiceiu iertăm slăbiciunile multor capi de fami­lie din motivul, că fiind ei funcţionari de stat nu sunt în situaţie de a lua parte la mişcările noa­stre naţionale şi culturale. Iar ei cu scuz* acea­sta uşor dată şi accept&tă de societatea româ­nească scapă frumoşel şi delà datorinţa cea mai elementară a unui tată de familie român, de a şi învăţa fii şi fiicele să vorbească bine române-

Pag. 3

şte, încă din leagăn, şi de a prennmera vre o ga­zetă româneasca, dacă nu politică cel puţin, cul­turală, fie şi cnrat bisericească, pentruca familia lui să aibă ocaziune de a vedeà şi tipărituri ro­mâneşti în casă.

Vorbim noi cărturarii cu predilecţiane de cul­tură românească şi primim bucuroşi posturi de onoare şi încredere delà români, împrennate şi ca venite frumoase, în schimb nu ne simţim în­datoraţi să ne facem cel puţin membri la cea mai inofensivă societate culturală, cum este de pildă „Aslra". Mi-ar plăcea să-mi spână cineva în care catalog al „Astrei" se află an dezméri Nesztor János şi Moldován Gergely, şi câte ziare româneşti vin pe adresa lor şi a altora de cali­brul ior, cum este Ladislaa Pop de Leményi, а cărai familie e ungurită pe deplin.

Fiecare naţiune este un codru verde, în care sunt tot soiul de lemne: stejari, plopi, carpini, brazi, ulmi ji mesteacăni a căror fire este, că uşor se învânjesc.

Din astfel de lemne e codrul naţiunii noastre. Are stejari şi brazi înalţi, pe cari îi bate vijelia vremilor — dar are şi mesteacăni, cari se învân-joae, — să mai fac şi uscături din vreme în vreme.

Oare nu ar fi bine şi nu a sosit timpul, ca să curăţim codrul de mesteacăni şi de uscăturile timpului şi apoi să vorbim de cultură naţională şi să o pretindem fără nici o considerare delà fiecare familie românească, dacă doreşte să fie considerată ca aparţinătoare codrului românesc. In privinţa aceasta trebue să fim şovinişti neîn-duraţi.

Din Homânia» Sănătatea M. Sa le Rege lu i . Iată ce

a spus unui ziarist doctorul Holzknecht din Viena asupra sănătăţii M. Sale regelui.

Cu toate durerile ce a suferit şi deşi greutatea i-a scăzut puţin totuşi M. S. Re­gele Carol nu-i serios bolnav.

Examenul cu razele ^Roentgen mi-a dat convingerea că nu-i nici o probab litate des­pre existenţa vreunei tumori primejdioase. Şi nici nu poate fi vorba despre o schim­bare hystoiogică a ventriculul'.

Boala actuală nu-i decât un catar al sto­macului, după cum constatase dl dr. Noor den. In urmă o hyperestesie a venit să se adaoge acestui catar, ceeace a produs ma­

rile dureri de cari a suferit Augustul bol­nav.

Examenul Ia razele Roentgen a fost su­portat cu răbdare de M. S.

D . Sturdza la S inaia . Ieri Luni 25 dl Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, a sosit la Sinaia.

Cu o zi înainte toţi dnii miniştri au so­sit din capitală la Sinaia pentru a întimpina pe dl Sturdza Ia gară.

In aceiaşi zi s'a ţinut un consiliu de mi­niştri la Castelul Peleş sub preşedenţia M. S. Regelui.

D. I. Brătianu, ministrul de interne, după ce va lua parte la consiliul de miniştri care se ţine la Sinaia, va pleca în concediu, în străinătate.

Şcoalele româneşti din Lipova. In orăşelul Lipova biserica românească orto­

doxă întreţine trei scoale. Una din ele care cu­prinde copiii între 6—7 ani e mixtă. Ceilalţi copii mai mari sunt împărţiţi după sex în douăşc:aie , una de băieţi şi alta de fete.

Comitetul parohial însă a hotărît ca de aici în-nainte toate trei şcoalele să fie mixte, desfiinţând în felul acesta învăţământul deosebit al fetiţelor. Consistorul din Arad a aprobat hotărîrea aceasta.

In contra scestei hotărîri di loan Tuducescu, învăţător în retragere, a anunţat un vot separat pe care l a înaintat în scris consistoruîui moti-vându-1 pe larg şi temeinic.

Conform acestei motivări, pentru anul şcolar 1908/1909 în Lipova sunt 325 copii de şcoală de ambe sexe şi anume 164 de băieţi şi 161 de fete.

Dintre aceştia, frecventează scoale străine 87 băieţi şi fete, şi anume :

Dda 6— 7 ani, din totalul de 92 . — 6— 8 » » 61 . '. 6 8 - 9 » » > » 61 . . 15 9—10 » « » » 39 . . 15

10—11 » > •> :> 37 . . 22 11 — 12 > » » 35 . . 28

325 87 Prin urmare ni-ar mai rămânea 241 băieţi şi

fete.

trfgul armonios al peluselor se încadra în ta­blourile verzi şi diverse, care se continuau prin ferestrele şi uşile cu geamuri. Doamna Herbaut trebue să mă fi văzut pe când traversam grădina. Totuşi ea continuă să lucreze nepă c ătoare ca şi cum nimeni n'ar fi întrat în odae. Mă aşezai dar pe un scaun şi începui să examinez odaia. Eră nn salon în formă de galerie cu pereţii vopsiţi în gri ornamentaţi în stilul Louis XVI, şi împodo­biţi cu câteva tablouri din şcoala franceză, care nu prezentau însă nici un interes şi nici o va­loare. Deasupra marmorei delà sobă, o oglindă mare încadra aleea castanilor din grădină care se lungea la infinit... Scaunele erau din lemn vopsit în alb şi îmbrăcate într'o stofă cu dungi lilas şi galbene. Perdelele erau dintr'o stofă la fel... Armonia salonului însă eră ceva neutru care mă enerva.

Doamna Herbaut continua să lucreze tăcntă şi atentă. Rochia ei de tafta verde deschis o făeeă să pară mai tînără, mai uscată, mai înăcrită. Pro­filul său ascuţit se desemna pe peretele gri ca şi o siluetă tăiată cu precisie într'un carton de cu­tie de pălării... Ochii ei ascunşi sub pleoapele lă­ute in jos, mi-se păreau că râd... De ce râdeau ваіе ochii e i? De mine?.. . De stângăcia mea?.. Nu cumva mă ghâciseră şi îşi bateau joc de mine ?

La un moment dat, d na Herbaut se plecă ieste coşuleţul său de lucru, luă un ac dintr'un ;hem verde deschis, şi în momentul acela privi­rile mele întâlniră pe ale sale... Ochii ei păreau

indiferenţi şi foarte calmi — par'că nici n'aş fi fost de faţă... par'că niciodată n'aş fi pus picto­rul în salonul ei.

De ce mă urăşte în aşa fel?... mă gândeam eu. Eram oare aşa de jos în ochii ei?... Cu ce indiferenţă şi cu câtă seninătate m'ar fi urcat pe rug ca pe un calvinist sau un creştin din seco­lele trecute !...

O, sălbatică, încăpăţânată, veşnică inamică, pentru tine nu sunt nimic... nimic... mai puţin decât nimic !...

Ochii mei se fixară pe oglinda fără lustru şi în această oglindă aburită de umbra aleei, că­reia desimea castanilor îi da oare care strălucire, mă văzui palid, cu ochii extraordinari, cu figura exaltată, extravagantă, bizară chiar... Atunci, în mediul acesta calm, liniştit, stins, şi lângă această femee nepăsătoare, nesimţitoare şi despreţuitoare, mi-se păru că sunt nebun, un nebun grotesc, în­furiat contra lui însuşi... Nebun... Simţeam în ceafă o senzaţie dureroasă şi persistentă... Deo­dată însă, o înţepătură rece mă rechemă la rea­litate.

Doamna Herbaut, aplecată pe broderia sa, pă­rea foarte ocupată, cu o mână să împungă şi cu alta să scoată acul din gherghef.

Mişcarea regulată a manilor sale suià şi sco-borà cadenţată de fâşiitura uşoară a broderiei. Era un fel de frecare invizibilă, o hârjiitură, un era, era... ritmat, măsurat şi prevăzut, care îmi

producea oribila senzaţie a unor înţepături drept în inimă.

înlemnit par'că, pândeam această mână bă­nuită, ale cărei mişcări se repercutau în fiinţa mea, şi la un moment dat, văzui... da, văzni în­cremenit, că acul care aveà 5n el un fir de lână verde, din verde ce erà devenise roşin, un roşu ca sângele meu...

Asta erà prea mult. . Mă ridicai după scana, mă apropiai de dânsa şi apucând-o de cap, o aplecai spre gherghef unde sângera ia coloarea roşie a lânei, oribilul desen ai unei inimi... Ca toate sgârieturiîe ei, cn toate înţepăturile de foarfeci care îmi rupeau carnea, o sugrumai încet, cu bucurie, rece ca un călău, fericit ca nn răzbunător !

Claudius tăcu. Amândoi ne privirăm câteva clipe — ei serios şi calm, eu nem şcat şi sdrobit de o nedesluşită oroare..

Deodati, o bucurie îmi trecu prin suflet — din depărtare, pe deasupra capetelor noastre trecea parcă tremurul clopotelor delà Episcopie, care sunau de vecernie.

Eram în luna Mai, în plină lună a fecioarei Maria, ale cărei sărbători sunt ţinute cu sfinţe­nie în toată Normandia şi mai ales în orăşelele după coastă.

La orizont, cerul roşu sângera în albastrul mărei... Vertical şi drept ca un zid, deasupra a-coperişurilor caselor şi catargurilor din port, su-

Dacă târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, v ă rugăm ca Ja comandă = să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. =

Page 4: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

Ptg. 4 »T RI B U N A « 9 Sept п. 1908

Aceşti 241 băie(1 şi fete, împărţiţi la 3 Învăţă­tori şi împărţiţi în 3 şcoli s'ar veni : La şcoala 1 mixtă băieţi şl fete, dela 6— 7 ani 92 > » II numai băiet/i dela 7—12 ? 75

» III » fete » 7—12 » 74 241

In baza acestor cifre şi în baza experienţelor culese în timpul celor 30 de ani de activitate ca învăţător, dl Tuducescu cere menţinerea şcoalei de fete, înzestrându-o cu o învăţătoare de lucru de mână. Spiritul timpului şi toate principiile peda­gogiei moderne cer lucrul acesta.

Dar dl Tuducescu mai are şi un alt argument hotărîtor. Iată ce spune :

In Lipova, toată biserica cântă până şi femeile. De unde aceasta ? Sigur de acolo, că de când există şcoala de fete, din 1857, până ce a trăit protopopul de pie memorie Ioan Ţeran şi preoţii cei bătrâni, la sărbătorile Născătoarei ; a 2 a zi de Crăciun, a 2 a zi de Botez, a 2-a zi de Paşti, a 2-a zi de Rusalii, — Troparele, Condacele, Ir-moasele, Apostolul şi toate cântările sftei Liturghii, le-a cântat „Corul fetiţelor'*, emulând cu băieţii şi aşa s'a cultivat şi crescut în spirit naţional şi religios sexul femeiesc.

Durere însă, că de 10 ani încoaci, acest uz, din nepăsarea organelor locale, a început să tân­jească.

Apoi, dacă noi vom abandonă şcoala de fete, şi nu o vom ridica, la acel avânt, ce l reclamă pe­dagogia modernă şi spiritul timpului, asigurez pe ven. Consistor, că nu vor trece nici cinci ani până când fetele noastre, vor părăsi şcoala noastră — începând cu ovoda, — vor urmă şcoala la călu­găriţe, o şcoală străină, unde nu se ţine seamă, de religia noastră, de limbă şi interesele noastre, şi aşa succesiv vom ajunge, la un dezastru, la o ruină naţională, care nu se va mai puteà re­para.

Din străinătate. Fiul Sultanului la Salonic Cel mai

mare fiu al Sultanului, principele Selim-Effendi se va duce în ziua de 2 Septem­vrie la Salonic cu un tren de plăcere. Că­lătoria aceasta a fost dorită de Sultan şi se zice că e prevestirea unei călătorii a Sultanului însuşi la Salonic.

fletul florii r de liliac din ce în ce mai parfumat şi mai forte, întră pe fereastră...

Sosise ora desparţirei, ora lungilor adio... ale celor din urmă poate.

Copleşit de o tristeţe greoaie, priveam enervat şi Înduioşat la acest nebun glorios, la acest fost prieten al meu, când deodată, deschizând cartea la o pagină însemnată mai dinainte, Claudius îmi zise cu vocea gravă:

— Armand... Ştiu că ai o voce clară şi muş­cătoare... In lipsa Evangheliei, citeşte mi te rog versurile acestea.

Luai cartea în mână, şi cu ochii umezi de la­crămi citii cu voce rară sonetul lui Baudelaire:

»O, durere a mea, fii înţeleaptă şi ţine-te liniş­tită... Ţi-era dor de seară — iat-o, coboară... O atmosferă obscură învălue oraşul, aducând unora bucurie iar altora griji.

In timp ce mulţimea scârboasă a muritorii r r — împinsă de biciul plăcerei, acest călău nesăţios — va culege remuşcări din sărbătorile josnice; Durerea mea, dă-mi mâna şi vino pe aci cât mai departe de ei... Priveşte cum anii trecuţi îmbrăcaţi în rochii demodate se apleacă pe balcoanele ce­rului şi cum regretul vesel răsare d n fundul a-pelor... P/iveşte cum soarele în agonie adoarme sub un arc de pod, şi ascultă scumpa mea, as­cultă binecuvântata noapte care păşeşte încet ca şi un lung linţoliu, ce se târăşte spre Orient !...«

Toate damele se facideal de frumoase prin efectul bun al

CREMEI MAKOI- IDEAL care adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită.

P a c e s ä d i s p a r ă r o ş a ţ a f o t e i , pietruite, pete le d e ficat şi toate necurăţeniile pielei.

Liberarea miniştrilor şi demnitari­lor arestaţi. Ziarele turceşti confirmă că toţi miniştri îşi demnitarii arestaţi, împreună cu Nechib Paşa Melhame, au fost puşi în libertate, în urma unei hotărâri a consiliu­lui de miniştri sancţionată de către Sultan.

*

Acordul franco-spanlol în chestia Maro­cului. Ziarul » L'Echo de Paris« primeşte o de­peşă a reporterului său din Saint-Sébastien, care a întrebat pe primul ministru spaniol despre pă­rerea sa în ce priveşte chestiunea marocană. D. Maura crede, că această chestiune este pe calea cea bună : în orice caz. Franţa şi Spania sunt perfect de acord.

Dintr'un izv r autorizat se precizează în modul următor punctele de vedere ale Rusiei în ce pri­veşte chestiunea marocană :

Rusia nefiind direct inte esată nu va face nici o dificultate ca să recunoască pe Hafid ca Sultan, dar va cere ca înainte de recunoaştere, Hafid să dea garanţii pentru executarea actului dela Alge­siras, ca şî pentru respectarea mandatelor spe­ciale date Franţiei şi Spaniei.

Rusia este convinsa că toate puterile vor cădea încurând de acord; cabinetul din Petersburg, ca şi cel din Berlin doreşte o soluţie grabnică şi satisfăcătoare.

*

Constituţia în China. O telegramă venită din Peking anunţă că un edict im­perial promulgat eri, dă în linii generale proectul unei constituţiuni şi anunţă întru­nirea ulterioară a parlamentului.

* Din Persla. »Gazeta din Francfurtt află

din Teheran că Şahul Persiei suferă de o boală de stomac şi de intestine.

Acelaş ziar a primit din Constantinopole o depeşă spunând că doi criminali amnistiaţi în ultimul timp, au atacat la Brusa pe directorul băncii otomane Liautaud, pe fratele consulului francez, Bay, şi pe fiica sa. Urmă o luptă foarte vie după care unul dintre agresori a f js t împuşcat; Liataud şi Bay sunt uşor răniţi.

P. S. Sa episcopul Hossu la Sân-Miclăuş. Privitor la primirea P. Sale episcopului

Hossu la Sân-Miclăuşul-mare, primim o co­respondenţă mai lungă din care extragem următoarele :

Acel ce a avut amabilitatea a Vă face acel serviciu bun, ca să Vă comunice ştirile pe baza cărora V'aţi formulat acuzele, trebue să aibă cu­noştinţă şi despre aceea, că afară de arcul trium­fal cu „Isten hozott" şi steaguri ungureşti ridicat de unguri, a mai fost unul ridicat de românii gr.-catolici la gura străzii de lângă biserică cu inscripţia „Intru mulţi ani stăpâne" şi fără de nici un steag unguresc. S'a pus în urmă un steag — dupăce s'a făcut primirea, — la mandatul pretorelui, concrezându-1 deosebitei atenţiuni a doi poliţişti, cari l-au păzit ziua şi noaptea.

Despre ceeace a făcut administraţia în cercul ei de activitate, credincioşii gr.-cat. nu sunt res­ponsabili, dânşii s'au achitat de datorinţa, ce li-se impunea, şi Încă în mod destul de demn.

Stăpânitorii puterii de stat însă au cercat să-şi împlinească datorinţele de bună cuviinţă şi curtua-sie faţă de un oaspe înalt, în senz patriotic. (V ? N. R.). Au salutat pe P. S. Sa la gară în limba statului, i-au ridicat poartă triumfală, da, cu „Isten hozott", şi cu steaguri ungureşti întocmai precum s'a făcut şi episcopului de Arad, P. S. Sale I. I. Papp înainte cu câţi-va ani, cftnd a călcat aceste locuri.

P. S. Sa Ioan I. Papp încă şi-a făcut intrarea în oraş prin o poartă triumfală Împodobită cu

Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o f a ţ ă c u r a t ă , f r a g e d ă , c a t i f e l a t a , ş i f i n ă ! De aceea vă rugăm ca Ia comandă să ne scrieţi precis dacă faţa e grasă sau uscată.

Secapătă numai la însuşi fabricantul:

KUDAR LAJOS ^ А Я Й Г ^

inscripţie ungurească şi steaguri ungureşti. Â fost salutat In limba statului de un primar român şi i-s'a răspuns tot ungureşte. (Dacă-i adevărat ѳ foarte regretabil. — N. R.) Poartă triumfală Inat Îmbrăcată ca treicoloral naţional românesc ca aceea ocaziune In Săn-Miclăuş na cred că a rá­zat ochiu de om, pentruca numai pe îmbrăcă­mintea călăreţilor s'a văzut acel treicolor.

Că P. S Sa Vasile Hossu a fost întimpin&t, la arcul triumfal ridicat de oraş, din partea pom­pierilor ca muzica, încă na e vina credincioşilor gr.-cat. deoarece cunoştinţă despre planul lor n'a avut nici ceice an stat în fruntea comitetului aranjator, şi sunt convins că şi P. S. Sa mai bu­curos îşi făcea Intrarea In oraş fără aceasta pa­radă sgomotoasă.

Trăim Intre atari Împrejurări şi suntem atât da susceptibili, încât ca astfel de ocaziuui, îndată ce se rosteşte din partea vreunui Arhiereu an cu­vânt, care ar atinge cât de puţin predispoziţia noastră de a ne manifesta sentimentele de ro­mâni adevăraţi, sărim ca muşcaţi de şarpe, ex-primâadu-ne indignarea pentru atentatul comia.

Aşa suntem noi, iar de altă parte patrioţii pândesc tot momentul, ca să prindă vre-o vorbi care ar atinge coarda patriotismului cât de cat, şi îndată ѳ gata bacuri a şi însufleţirea.

Gazetele ungureşti nu află destule cuvinte de preamărire, că s'a aflat un «episcop patriot bune iar cele româneşti la acest alarm, inventează toate acuzele şi-ar aplica cele mai aspre pedepse. Astfel s'a purces şi 'n cazul de faţă, cu toate ci n'au avut drept nici unele nici altele. Am fost atent la vorbirile P. S. Sale, dar cuvintele aceste, că adecă să ne împlinim datorinţele faţă de stat „din punct de vedere naţional unguresc" nu le-am auzit.

Chiar dorinţa expresă a P. S. Sale a fost, ca să nu se rostească nici un toast. Şi nu s'ar fi rostit nici unul. La banchet însă un bătrân pe la sfârşitul mesei a rupt firul încordat al tăcerii şi a vorbit, rău de tot şi prost. Nu i s'a dat nid o atenţiune.

Patrioţii doreau să audă pe P. S. Sa. Le-a vorbit deci, mnlţumlndule pentru concursul lor la primirea ce 1 s'a făcut. Atâta a fost tot, ceea ce a agitat spiritele şi a dat naştere unor con­vingeri greşite şi dintr'o parte şi din cealaltă. Sper, că în urma celor comunicate aici veţ-i bi­nevoi a schimba judecata adusă şi veţi Interpreta în mod fidel ţinuta şi convigeiea noastră în a-ceasta afacere. cu toată stima

Sân-Miclăuşul mare. Victor Deciu.

Din desminţirile cu cari am fost asaltaţi în pu­blic şi In particular în aceasta afacere publicăm în sfârşit „desminţirea" asta anume pentru a arăta că primirea P. Sale episcopului Hossu a avut orice caracter, numai cel naţional na. Cat de mult s'au ferit de asta na P S . Sa numai ci şi credincioşii săi se arată chiar prin cu­vintele corespondentului „Unirei" spunând ci „comunitatea bisericească gr.-cat. a abandonat modalitatea comunei gr.-or. Ca ocazianea so-sirei arhiereului din Arad a fost mai malt o manifestaţiune a simţământului naţional, iar sco­pul nostra а fost sfinţirea bisericii, iar na de-monstraţianea."

Pentru ce credincioşii gr.-catolici din Sân-Mi­clăuş au ţinut să facă o primire Incoloră, lipsită de orice caracter naţional, episcopului lor ? Pen­tru ce P. S. Sa episcopul Hossa s'a ferit, ca şi credincioşii săi de orice manifestaţie românească, de orice discurs românesc ? Oare na era datoria lor de-a sublinia caracternl românesc al serbării, tocmai pentru a paraliza caracterul pur patriotic pe care autorităţile voiau să-1 întipărească ser­bării? Na este ceva patriotic chiar şi în faptul negativ de-a tolera steaguri, discursuri şi muzici ungurească, fără a căata să le contracarezi?

= 1 borcan de cramă Ideal 1 cor. =»

Pudra Ideal 1 cor. SApun Ideal 9 0 Ш.

Comandele prin postă se satisfac repede şi punctual. Preparatei! miditali ţi chimici ia foit pnmitti ii upcziţii kt»

giuiet iitiriiţioiill dit 1879 и medalia di tur, ta imn di nUl trucul ţi ca diploma di distincţii.

Page 5: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

9 Sept. n. 1908 .TRIBUNA« Pag. 5

!Nu este ceva paUioîic chiar şi în faptul că to-jere i ca toate ziarele ungureşti să prezinte pri­mirea asta în lumină curat patriotică, atribuin-ai-ţi declaraţii de patriotism pe cari nu le-ai Aut, fără a-le asalta cu desminţiri, fără a pro-ITESTÀ şi fără a l e acuza de »confesionalism«, iar dnd un ziar românesc scrie exact aceleaşi lu­mi, să 1 insulţi cu violenţă şi să 1 acuzi de «înlesionalism ?

Este ciudat lucru cu acuza asta a confesiona-fanului. De câte ori acuzi pe cineva pentru iiiudinea sa neromânească, pentru lipsă de na-fonalism, în loc de-a-ţi infirma acuza, în loc de-a-ţi rispunde direct în chestiune, ţi-se aruncă acuza itftenă a confesionalismului. Domnii aceştia işi reclamă în felul acesta privilegiul de-a co­mite orice faptă antinaţiona ă, pentru a aveà un singur răspuns celor ce-i condarmă: confesi J-nalismul. Dar oare pentru ce nu le-a trecut pria mintea acestor domni uniţi să ne arunce acuza confesionalismului atunci, când dăunăzi, am atacat pîun arhiereu ortodox pentru o cwântare un-jurească ?

Cât pentru nesăratele jocuri de cuvinte pe care confraţii delà »Unirea« au găsit de bine s í le găzduiască la adresa noastră, ele nu pot carac­teriza decât prostul gust, nu al celui ce le-a co­dă, ci al celui ce le poate da sancţiunea ţipa­tului, mâ >jindu-şi ziarul cu ele.

N O U T Ă Ţ I . A R A D , 8 Septemvrie n. 1908.

- împăratu l la B u d a p e s t a . Maiesta­tea Sa împăratul a sosit ieri după amiazi la Budapesta, însoţit de o strălucită suită, la gară i-s'a făcut o f rumoasă pr imire . Ma gară şi până la palatul din Buda tra­sară împărătească a pa rcurs stradele între miele însufleţite ale mulţimei. De pe toate palatele fâlfăiau steaguri. La intrarea în Buda Maiestatea Sa a fost înt impinat de glasurile argintii a 3 0 mii băeţi de şcoală. Maiestatea Sa părea bine dispus , în tot parcursul p â n ă la palat a salutat milită-reşte , cu faţa radoasă de-un zimbet părin­tesc , iertător...

Maiestatea Sa se bucu ră de-o sănătate excelentă ţ i va petrece în Ungaria o lună întreagă. In 1 5 Septemvrie M. Sa va pleca la Vesprim, u n d e va inspecţ iona manevre le , cari vor fi comanda te de moşteni torul de tron, Francise Ferdinand. După manevre M. Sa va întoarce la Budapesta , de u n d e va merge apoi la G ö d ö l l ő .

— Călugăren i . Azi Marţi 26 August •(8 Sept. n.) să împlinesc 3 1 3 ani delà lupta Ma Călugăreni. Ia anul 1 5 9 5 Mihai Vitea­zul săvârşi cea mai strălucita din străluci­tele sale vitejii, bă t ând cu o m â n ă de oştire m i c ă dar dîrză mulţ imea de 200.000 de turci a teribilului Sinan-paşa. Aici, în s tr îm-toarea delà Călugăreni (judeţul Vlaşca) Mi­hai lovi pe Sinan cu o furie năprasn ică şi-1 p î în fugă n e b u n ă şi dezordonată pes te Dunăre până pe câmpiile Bulgariei. Voevo-Ы însuşi a săvârşi t minun i de vitejie per­sonală şi şi-a întemeiat aici faima de mai târ­ziu încât numele lui a junse o spaimă pen­tra necredincioşi.

Numai după izbânda asta, după ce înlă­turase primejdia turcească din spate, Mihai s i putu î adrep tà împotr iva Ardealului, sp re i realiza pentru o clipă aceiace n imeni îna­

inte şi nici după el nu a mai realizat: uni­rea tuturor ţărilor româneşti a Munteniei, a Moldovei şi a Ardealului supt un singur domn şi supt un singur schiptru românesc.

— Pentru Gh. Novacovlcl. Un număr de studenţi români din Budapesta, prieteni ai lui Gh. Novacovid au adresat, îndureraţilor lui pă­rinţi următoarea telegramă :

Sărmanul Qheorge, cedrul generaţiei de mâne a dispărut din mijlocul nostru.

Cu inimele cernite, cu durere nemărginită în süßet ne alăturăm şi noi la jalea adânca ce a cu­prins sufletul fiecărui român.

Doarmă în pace luptătorul, el a dispărut din mijlocul nostru, dar idealul vieţii sale va trăi şi mai departe...

Studenţimea univ. română din Pesta aderenţii ideilor lui Gheorghe Novacovid.

— Dare d e s e a m ă opri tă . De data aceasta e vorba de Croaţia, unde la po­runca slugarnicului ban, Rauch, — care a ţinut să dea şi el o dovadă de energie, — autorităţile au oprit darea de seamă a de­putatului Vladimir Nicolici, anunţată pe Du­minecă la Ogulin.

Daca alte mijloace nu duc la ţintă, cel puţin prin generalizarea sistemului de baş-bozucie din Ungaria să se întărească apa­renţa unităţii teritoriale...

— La înmormântarea m u l t regretatului Iosif R o m a n , care s'a săvârşit azi săptămână, serviciul fuaebru — scrie „Gaz. Tr." — l-a ce­lebrat P. S Sa episcopul unit al Orăzii-mari, Dr. Demetriu Radu, azistat de prepositul şi ca­nonicii capitulări din Oradea şi de doi diaconi. Episcopul Dr. Radu şi a amânat plecarea sa la Budapesta, numai ca să poată să ia parte la în­mormântare. Au azistat ia ceremonia funebrală în număr mare fruntaşi din Oradea, amici şi cu­noscuţi ai răposatului, precum şi mai mulţi r e ­prezentanţi de altă naţionalitate, cari printr'asta au voit să arote, că răposatul s'a bucurat de mare stimă şi între neromâni.

— Incidentul din Braşov. Sub titlul acesta »Universul descrie incidentul dlui ministru al domeniilor Carp în modul următor:

Acum câteva zile dl Carp, ministrul domeniilor şl familia d-sale, însoţiţi de dl inginer Vasilescu, au plecat din Rucăr în două automobile spre a se duce la Sinaia trecând prin Braşov. Excursio­niştii ajunseră fără nici un incident seara târziu la Braşov, unde se opriră la o cafenea spre a luă răcoritoare.

D'abia se coborîseră, când doi agenţi secreţi veniră să noteze numerile celor două automobile ; după aceea veni un agent poliţienesc, care învită pe excursionişti la comisariat. Dl Carp spuse comisarului, că este ministru român, arătând şi un bilet de liberă trecere a graniţiei semnat de dl conte de Szapáry, însărcinat de afaceri al le-gaţiunei austro-ungare din Bucureşti. Toate aceste dovezi nu fură totuşi deajuns comisarului din Bra­şov, care se purtă foarte necuviincios. El stà pe scaun cu ţigara în gură, ţinând pe ministru ro­mân o jumătat de oră in picioare.

La început comisarul pretinse, că automobilul dlui Anton Carp omorîse un copii, apoi, fiindcă lucrul acesta erà o scornitură, pretextă iuţeala prea mare, ceiace erà iarăşi imposibil, fiind atunci zi de târg şi întreaga şosea plină de căruţe. La urmă, comisarul, spre a-şi justifica purtarea, de­clară că are dreptul să aresteze pe orice auto­mobilist ca simplă măsură preventivă. Dl Carp putù pleca abia după un ceas.

Cum ajunse la Sinaia, d-sa a comunicat inci­dentul din Braşov dini conte de Szapáry, care, dupăce i-a cerut scuze, a depeşat imediat dlui Aerenthal, ministrul de externe al Austro-Unga­riei, ca să dea completă satisfacţie dlui Anton Carp.

— Anexarea Bosniei şi puterile. Ziarul „Times" din Londra In numărul său din urmă scrie un lung articol despre schimbările provo­cate In interiorul imperiului otoman de revoluţia

tinerilor turci. După informaţiile acestui ziar gu­vernul priveşte cu multă bunăvoinţă noua stare de lucruri. Tot astfel şi guvernul Rusiei, dovadă primirea neobişnuit de amicală ce i-s'a făcut Ia Petersburg Paşei Türkhan, noul ambasador turc. Pentru menţinerea atitudinei armonice a puteri­lor în aceasta chestiune, „Times" dovedeşte ca Viena să nu stârnească noui complicaţii cu pla­nul anexării Bosniei. Principele Furstenberg, con­ducătorul afacerilor ambasadei austro-ungare la Petersburg, a declarat oficios la curtea rusească, că părerea Austro-Ungariei cu privirea ia Bosnia e menţinerea statului quo şi că cercurile com­petente nu se ocupă de prezent cu planuri de anexare.

— U n r ă s p u n s d e m n . Societatea m e ­seriaşilor român i din Blaj a primit a c u m câteva săp tămâni delà autorităţi o scrisoare a d r e ­sată > Societăţii meseriaşilor valahi * din Blaj (Az oláh iparosok egylete). Preşedinte le societăţii a refuzat scrisoarea cu mot iva rea că n u cunoaş te o astfel de societate, d e oarece statutele ei aprobate de guvern , în con-glăsuire cu textul legilor n u vorbesc de va­lahi ci de români . Iată u n r ă s p u n s potrivit şi d e m n .

— C u m erà să fie prins Nessi. Vă amin­tiţi de marele patriot Nessi Pál, deputat ungur, mare obstrucţionist şi iubitor al argintului altora. Nu mai repetăm povestea lui, căci ea s'a repe­tat foarte des la noi în ţară şi a ajuns banală şi sfârşitul ei e ştiut: marele declamator de pa­triotism unguresc, eroul incintei parlamentare, azi face excelente servicii de chelner în vre-unul din restaurantele high-life ale New-Yorkalui.

Dar jandarmii noştri sunt flăcăi straşnici. In Boroşineu ei au arestat pe un individ, agent, cu numele Nyesti Pál. Zadarnic bietul om îşi afirma nevinovăţia, zadarnic spunea cà nu a furat, na а ucis, jandarmii îl ţinură arestat timp de o zi. confundându-I cu patriotul patrihoţ Nessi Pál. După 24 de ore însă ei au fost nevoiţi, în sen-zul legii, să-I libereze căci nu i-s'a putut dovedi nici o faptă compromiţătoare în trecut, nici mă­car aceea de-a fi fost deputat coaliţionist, şi bietul Nyesti a fost pus în libertate, iar jandarmii se aleseră cu o nouă ispravă.

— Serviciul poştal în Ungaria. Citim în „Revista Economică" : » Vissza, tessék magyarul сгіте\піл! („înapoi, scrieţi adresa ungureşte" !) sunt cuvintele, scrise cu roşu, cu cari i-s'a înapoiat de curând unui institut de bani de al nostru o scri­soare, pe care titlul, numele şi caracterul adre­satului erau scrise româneşte, locul destinaţiei însă erà indicat cu numirea sa oficială. Un semn roşu, de aceeaş provinienţă ca şi avertismentul de sus, pus sub firma trimiţătorului, tipărită ro­mâneşte pe cuvertă, da oarecumva a înţelege, că nici inscripţia aceasta nu este pe placul retrimi-ţătorului.

Să fi ajuns deja atât de departe în ţara aceasta, încât o nevinovată adresă şi inscripţie nemaghiară să fie în stare a împiedeca funcţionarea regulată a serviciului poştal ?

Cercetarea, ce probabil se va porni din partea direcţiunii poştei şi telegrafului, cărei s'a denun­ţat cazul, trimiţându-i se şi „Corpus delicti", este chemată a constata dacă neînmanuare scri-soarei la destinatar şi retrimiterea ei este opera vre-unui funcţionar hiperzelos în şovinism sau avertizmentul provine delà adresatul, din întâm­plare un Român, dar funcţionar de stat, care caz refuzul nu este mai puţin caracteristic pentra stările delà noi.

— Ciocnire de trenuri. Pe linia Braşov-Breţcu s'a întâmplat ieri o ciocnire. La staţiunea Prejmer trenul de marfă care întră în staţiune dimineaţa la orele 5.50 m. ajunse din urmă trenul de per­soane care părăsea staţiunea. Patru vagoane fură sdrobiie, iar 10 călători primiră contusiuni mai mult sau mai puţin grave. Conductorul locomo­tivei trenului de marfă este vinovatul, căci a in­trat cu o iuţeală excesivă în staţiune. El şi alte două persoane vinovate fură suspendate.

I

Page 6: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

Pag. 6 » T R I B U N Ac 9 Sept. D. 1908

— Din Arhidleceza Blajului. An fost de­numiţi de parohi Vasile Micu la Şermăşel (tr. Cătinei), Ioan Alexandru Sondor la Silvaşul ro­mân (tr. Mnrâş Uioara). Aurel Hăţegan adm. parohial din Corpade a fost dispus de coopera­tor parohial al doilea la Cluj.

— Jertfele examenului . Tînărul candidat de advocat Jókai Elek din Bistriţa s'a prezintat Dumineca trecută la examenul de advocat în Tîr-gul-Murăşuluî. Examenul a mers bine la tcate obiectele dar la dreptul penal advocatul Bodola, cunoscut ca examinator riguros, a căutat să-l zăpăcească cu tot preţul şi după un şir întreg de răspunsuri bune, răuşî să i surprindă o slă­biciune şi-l trânt». Tînărul Jókay, a cărui logod nică aştepta telegrama despre trecerea examenu­lui, merse în camera sa delà otel şi se sinucise cu un revolver. Tatăl său piimind telegrama despre moartea fiului său, fu atins de un acces de apoplexie şi este în agonie. Dar dnul Bo­dola poate fi mulţumit de rigoarea sa, ca'e are două victime şi nenoroceşte cLuă familii.

— Meseriaşii recunoscători . In şedinţa de Joi (4 Septem, n. c ) , comitetul „Reuniunei so-dalilor români din Sibiiu", luând act de mulţu­mită conzistornlui diecezan din Caransebeş pen­tru condoleanţele adresate de meseriaşii din Si­biiu din prilejul morţii banului arhiereu Niçoise Popea, comitetul cu considerare la faptul, cà P. S. Sa şi-a testat o mare parte a averii pentru clasa meseriaşilor şi cu considerare là împreju­rarea, ca P . S. Sa a fost naşul steagului Reu­niunei şi unul din cei mai caizi sprijinitori ai ei, hotărîre a luat ca „fondul masa învăţăceilor me­seriaşi" sâ poarte pe veci numele „Fondul epi­scopul Nicolae Popea pentru masa învăţăcei/or". Tot în aceea şedinţa comitetul a luat act cu mulţumită de darul de 20 cor. făcut acestui fond de Preacnvioşia Sa dl vicar Vasile Mangra din Oradea-mare în loc de cunună peritoare pe cos­ciugul blândului episcop Nicolae Popea.

— Teatrul na ţ iona l -bu lgăresc în Mace­donia . Guvernul Bulgăresc a hotărât să trimeatâ pe cheltuiala sa tot ansamblu teatrului naţional bulgare; c între bulgarii din Macedonia unde va da o serie de reprezentaţii. Repertorul să aică-ti eşte din pieţe patriotice şi din bucăţile mai multor autori ruşi. lată o ideie nimerită pentru propagarea culturii a spiritului naţ onal.

— La fondul Victor şi Eugenia Tordă-ş lanu pentru înzestrarea fetelor sărace au mai dăruit: Stefan Moga, maestru franzelar, soţia sa Ana şi copii lor Eugenia, Aurelia, Stefan, Lu-creţia, Remus şi Livins, delà toţi 2 cor. ; Dr. N. Regman, prof. preparandiei, Caransebeş, 20 bani; Torna Giurgiu, par. în Purcâreni, 1 cor. ; d-na Livia Dr. Crâciunesco, 30 bani ; Gligorie Boldea, locot. Cluj, 50 bani ; Ana Moldovan, în amintirea răposatei sale mătuşe Elena Muntean n Moldo­van 1 cor. şi neconsolatul Ioan Mircea, paroh în Richişdorf, în amintirea soţiei sale Sofia n. Ren-ghea, 5 cor.

— Groaznic Incendiu şi f oamete Într'un oraş . După o telegramă primită din provincia Nevada, oraşul minier Rs wk.de ar fi fost în parte distrus de incendiu 3000 de onmeni sunt fără adăpost număroase persoane au fost rănite în urma incendiului ; foametea domneşte în acest oraş.

— O n o u ă c a p i t a l ă a Braziliei. O asocia­ţie franceză de capitalişti a făcut camerei depu­taţilor propunerea de a crea o ncuâ capitala a Braziliei în Goyaz unde clima e minunată.

Ei se oferă să construiască clădiri după pla­nurile cele mai moderne, să facă pavage, lumină electrică, tramvaie, plantaţii şi canalizări în mod absolut gratuit, în schimb să li-se dea concesia pentru linii ferate, tramvaie şi alte întreprinderi pe timp de 90 de a. i, fără să fie obligaţi să plătească vre-o dare sau impozit.

— Prin efectul miraculos al cremei „Aranka dt M Intsenek", orice damă se face frumoasă ca 'n basme. Creţul unul borcan 1 coroana, borcan mai mare în co loare roza 2 coroane. Săpun « A r a n k a » 70 fileri apă de spălat «Aranka» 1 cor., pudră « Aranka > 1 cor., шаге 2 cor. O n e doreşte să aibă un păr frumos blond să folosească apa de pâr «Aranka». 1 sticlă 1 cor-, una mart 2 cor. Cui îi încărunţeşte părul să folosească regenera torul de păr 1 sticlă 2 cor. Se pot căpăta numai la fabri­catorul: laboratorul! chemic M i n t s e k Oé2a. Кесь leméit.

— Aviz ! Abonentii cari au primit cartea >Iobăgia* de Ioan Russu-Şirianu şi n'au trimis încă preţul ei sunt rugaţi prin aceasta a trimite suma de 3 cor. 30 fileri.

Economie. Budapesta, 8 Septemvrie 1908.

ÎNCHEIEREA la 1 ORÀ şi jum. : Grâu pe Oct. 1908 (100 klg.) 22-46 22-48 Săcară pe Oct. 1866 1868 Cucuruz pe Maiu t4-58 14-60 Ovăs pe Oct. !5-06 !5 08

Preţul cerealelor după 100 klg. a fost următorul Orâu nou

De Tisa 22 K. 40-- 2 3 K. 55 Din comitatul Albei — 22 > 20--23 I • 25 De Pesta 22 > 20--23 J . 45 Bănăţenesc 22 » 3 0 --23 1 • 35 De Bacica 22 > 2 0 --23 1 85 Săcară — 18 » 70--18 1 » 65 Orzul de nutreţ, cvalit. 1. 15 > 7 0 --15 3 60

» de cvalitatea 11. 15 > 35--15 1 > 80 Ovăs de > 1. 16 > 4 0 --16 1 • 35

. > > 11. 16 > -16 : • 30 Cucuruz vechiu 16 > 15--16 1 > 30

» nou >

Felurimi. — Un ziar feminist în Peking. Chinezii

nu mai au de ce sà oe invidieze. Au, ca şi noi, căi ferate, telefoane şi baloane, ba şi ziare fe­ministe. Ziarul feminist din Peking e întitulat „Nupao", sau ziarul femeilor. Toate articolele sunt scrise de femei. Directoarea lui e o soră a prinţului Su. „Nnpao" e ziar progresist şi luptă cu mult zel pentru neatârnarea femeei. Scrie de­spre frizuri, despre mode, bonton, vizite, prân­zuri, etc. Foiletonul pe care 1 publica „Nupao" e istoria unei fete moderne, care studiază cu sârguinţă şi »junge să-şi poată susţine părinţii din leafa câştigată de ea. Cum se vede, un fe­minism foarte inocent.

*

Arnold Boeckl ln aviator. Nu ştim dacă în cursul acestui secol vor mai aveà loc şi alte evenimente însemnate, afară de acela care per­mite omului să se înalţe în aer şi să plutească după voe ca orice pasăre.

Deocamdată însă, fiindcă ne găsim în secolul oamenilor sburători, este natural ca în urma suc­ceselor lui Wright, toată lumea să nu vorbească decât de maşinele de sburat, iar amatorii de cu-riosităţi, în lipsă de altceva, să răscolească bi­bliotecile, şi din vechile manuscrise sau volume, sâ scoată la iveală când anecdote, când întâm­plări adevărate de-ale aviatorilor de altădată.

Ei bine, un lucru curios, care desigur nu va fi crezut de mulţi inşi, esle şi acesta: că marele pictor german Arnold Boeckiin, toată viaţa sa a fost obsedat de ideia de a se ridica în aer

Amănunte interesante în această privinţă ne furnisează dl de Prziban, un prieten intim al pictorului, care publică un articol extrem de in­teresant în „Deutsche Revue".

In acest articol se povesteşte cum că Boeckiin încă de mie copil îşi construise o macină de sbu­rat cu ajalorul unor cartoane şi a unor fiare de umbrelă.

Prima experienţă îi fuse fatală. Micul aeronaut căzu şi îşi rupsese o coastă, din care cauză avù să sufere aproape toată viaţa.

A doua experienţă, iarăşi fără succes, o făcu la Zurich, în 1894, în tovărăşia inginerului Waldner.

Fără să se descurajeze un singur moment, Boeckiin se duce la Berlin, unde întră în trata­tive cu celebrul Helmholtz, pentru construirea unei maşini de sburat mai complicate Acesta la început nu dădu nici o atenţie fanteziilor mare­lui pictor.

Cu timpul însă se convinse de sinceritatea şi posibilitatea lor, şi declară chiar unui prieten, că a rămas surprins de minuozitatea matematică cu care Boeckiin, care nu era de loc matematic, i a explicat tot sistemul maşinei proectate.

Cu toate acestea Helmholtz, refuzând s'o con­struiască şi Boeckiin nefiind destul de bogat pen­tru a Întreprinde o asemenea afacere, maşini rămase numai în formă de proiect.

Scrisoarea prin care Boeckiin face cunoscut d-lui de Prziban hotărlrea sa, este plina de me­lancolia ce nu o poate avea decât un om ta-tr'adevăr superior.

lat o : „Soluţiunea problemei navigaţiunei aeriene am

amânat-o pentru vremuri mai bune. Cine ştie? Poate voi coborî în mormânt şi eu ca şi altji cu acea şi dorinţă neîmplinită. Numai acolo, suflete meu, veşnic nesăturat, stupid şi plângător, îşi vai găsi în fine repaosul..."

Dacă Boeckiin ar fi trăit numai 10 anima mult, s'ar fi coborît în groapă mulţumit ea visu­rile sale ar fi fost realizate, — dacă nu de el însuşi — cel putfn de alţii cu mai multă price­pere şi cu mai mulţi... bani!...

BIBLIOGRAFIE. Cartea stuparilor săteni . Vânzându-se edi­

ţia primă a broşurei „Cartea stuparilor b&teni* de R. Simu, edată de „Reuniunea română agri­colă Sibiiană", comitetul a scos-o acum în au-a ediţie. Ediţia a 2 a e tipărită în tipografia arhi-diecezană din Sibiiu. Prfţal ei e 70 bani, ci portul postai 80 bani şi se poate procura delà Reuniunea agricolă şi delà toate librăriile noa­stre. Iată »Prefata la ediţia a 11-a" :

Cum era de prevăzut ediţia I a acestei cărti­cele a găsit „răsunetul dorit", fiind bine primiţi de poblicul nostru cetitor. Semn că trebuinţa ei a fost simţită şi că ea a umplut un gol în lite­ratura noastră economica peatru popor.

„Cartea stuparilor săteni" este şi azi, ca şi a-cmn zece ani, unica scriere întocmită anume, ca să fie înţeleasă pe depun şi de plugarii noştri, mai puţin îndemânatici în meşteşugul cetitalui, ;i ca totodată să fie cetită cu folos şi de cărturari.

Cerându-ni-se mereu exemplare şi acnm du­păce ediţ a I s'a trecut, credem că facem lncra bun, scoţând aceas'ă carte în a dona ediţie,con­tribuind in chipnl acesta şi pe viitor la răspân­direa cunoştinţelor despre stupărit, spre cari scop reuniunea noastră stărue de un şir înde­lungat de ani şi prin prelegeri ţinute de autorul acestei cărticele, cum si prin împărţirea de roi„ coşniţe mobile şi reenizite de stupărit.

Dorind ca jertfele reuniunei noastre pentru răspândirea stnpâritului să fie încununate de iz­bândă, ne sim im plăcut îndatoraţi a mulţumi firmei „Krainer Handelsbienenstand Bar. Roth-schütz" din Weixelburg, care ne a dat clişenrile în folosire pentru aceasta ediţie.

Sibiiu, Angust 1908. — Comitetul central el ^Reuniunei române de agricultură din comitM Sibiiuluu.

Redactor responzabil C o n s t a n t i n Savu. Editor proprietar G e o r g e Nichln.

On candidat de advocat r o m â n , cu praxă

poate căpăta numai decât aplicare în can­celaria advocatului MI HAI VELICIU din C h i ş i n e u . — Reflectanţii sä se adreseze

numitulu i advocat de-adreptul.

„Wällischhof" s a n a t o r i u

aranjat după s is temul dr. Lahman, ca toati întocmir i le m o d e r n e a le theraplei flsicali şl dietlt lce, jumătate oră depărtare deli Viena în regiutie romantica şi m-

nălousă. Posta şi telegraf: Maria Enzensdorf (bei Wien)

Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie dl< recţiunea şl medicul şef al stabilimentului

Dr. Marin» Stürza,

Page 7: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

Hr. 190 - 1908. . T R I B U N A * P** 7.

lăută. Un scriitor p r a x ă i cancelaria advocatului Dr. GEORGE

OPA, Buttyin. Reflentanţii să se adre­

seze lui.

m

lEICZER FERENCZ croitor de haine civile preoţeşti şi uniforme,

ijyvárad, strada Körös nr. 22. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor.

ireoţi că rai-au sosit pentru sezonul de «mă şi iarnă postavurile negre, cari îşi istrează culoarea şi le ţin in magazinul

meu bine asortat, pentru comandele din provincie ajunge o reverenda de model, sau o haină, la dorinţă mà duc ori unde cu plăcere pe cheltuiala mea proprie.

Tot asemenea ţin în magazin postavurile cele mai noui şi moderne din patrie, franceze şi engleze pentru tot felul de par-desiuri şi paltoane de iarnă foarte bune. *********

Aviz! Am onoare a aduce la cu­noştinţa publicului româ­nesc că cu începere delà 1 Septemvrie st. nou mi-am deschis în Arad (str. Iozseffőherceg nr. 20)

cancelarie advocaţială Dr. Romul Vel ic iu

< a d \ o c a t .

Se caută

o bună ménagera (vârsta între 25—30 ani) la un domn singur, care locueşte la

moşia sa în Eomânia. Gonuiţiimi favorabile, iar pentru desluşiri a se adresa la administraţia ziarului » Telegraful Roman«, Sibiiu, Str. măcelarilor45.

Hegyi János ate l ier d e lăcătuşer ie şi reparaţii : d e m a ş i n i în N a g y e n y e d . :

PvOlMltă o r i c e l u c r à r i de lăcătuşerie artistică, la construcţii C A C U U I U de clădiri şi la maşini, precum zăbrele de fer, uşi de fer, ferării la constracţii^poi instalaţii de sonerii electrice, de telefoane şi de paratrăsnete, execută orice reparaţii la

maşin i d e c u s u t şi la b ic ic le te şi le furni-: z e a z ă în preţuri le o r i g i n a l e a l e fabricei , :

ÎD sfârşit orice feluri de trlerătoare cu aburi, motoare, pumpe şl fântâni cu pumpe, atât reparaţii exacte cât şl furnituri de maşini şl unelte agricole cu preţuri originale.

Recomand publicului agricultor plugurile mele cn cap de oţel şi grapele mele de fer executate în atelierul meu propriu. Servesc gratis devizuri (proiecte de cheltuieli^, atingătoare de branşa mea. R c g preţiosul sprîgln al onoratului public.

» I I I I »

\ I

I » I

Am onoare a aduce la plăcuta cunoştinţă a damelor din loc şi jur, că fostul

magazin de pălării a văduvei Kábdebó Miklós-né aflător în edificiul teatrului orăşenesc

existent de 45 ani în Arad

l - a m p r e l u a t şi l-am proYăzttt cu cele mai moderne pălării pentru dame.

Rog deci p. st. public ca cu încredere avută în înaintaşa mea sä mă onoreze şi pe mine, deoarece sunt de principiul să servesc p. st. muşterii marfă bună — cu praf ieftin.

Rugându-mă pentru binevoitorul sprigin şi pentru cercetarea magazinului meu de pălării, rămân cu toata stima

urm. văd. Kábdebo M.

O rugare modestă, care na vă costă nici o oboseală, dar administraţiei ziarului nostru poate fi de mare folos.

Ziarul nostru roagă pe onorat public că le cererea pretorilor curente san la ori ce cerere an comparare să se provace că adresa firmei s* cetit-o în Tribuna.

A n d r e a s Gnano f sky pietrar şi senlptor de plăci de marmoră.

TIMIŞOARA, Gyárváros, Andrássy ut Nr. 8. îşi recomandă magazinul să bogat asortat de monumente, monumente de cripte,

pietre de criptă etc. — din marmoră, granit, Syenit şi labrador. —

Liferant de figuri de piatră executate artistic, m o n u m e n t e ş i r e l i e f u r i

în mărime naturală după fotografie şi diferite obi ecte sculpturale de pietră.

Serviciu prompt. Preturi eftine.

OpawsHi József prima favrică de trăsuri de copii

în Ungaria de sud.

TIMIŞOARA. — Józsefváros. Misits utca 2 sz. Hunyadi utca sarok.

Ţine în deposit t r â s u i - i d e c o p i i

fabricaţiune proprie, delà cele mai simple până Ia cele mai împo­dobite cu preţuri favorabile.

Tot aşa primeşte tot felul de reparaturi în branşa aceasta.

Cea mai bună fabricaţie şî cel mai ieftin izvor de a-şi procura cineva instrumente mu-: : zicale de tambură

^ V i T c l i ' i ) ÎI C a r R o z i m ul 1. ZAGREB Vlaska ul 22.

îşi recomandă tamburele fabricaţie excelentă delà cele mal simple până la cele mal complicate cu preţ moderat

F*reţ; curent trimit gratuit porto franco.

Page 8: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

P*g. 8 T R I B U N A * Nr. 190. 1908Л

M a g a z i e d e a r t i c l i i p e n t r u b i s e r i c i ş i p r e o ţ i .

c E

"E. E <—

* 5 L <e u O

G e o r g e l a n c o v i c i ARAD, FORRAY UTCA 2 SZ.

Câştig puţin, circulaţie mare. Au sosit noutăţile de toamnă!

A d u c la c u n o ş t i n ţ a p. st. p u b l i c că în prăvăl ia m e a s po t v e d e a următor i i ar-ticlii d e curând sos i ţ i :

C u m p ă r ă r i nu sunt o b l i g a t e .

Postavuri de costumuri en­glezeşti colorate, flaneturi de halaturi de lână şi de erme-

lin, barcheturi, tenisuri.

M ă t ă s u r i pentru bluze la

modă, asortiment bogat.

Albituri femeieşti gata, pânzi de aţă şi pamut, şifoane. Co voare, perdele, feţe de pat ş de masă. şi mulţi alţi arti( cari nu se pot toate înşira!

Postavuri de reverenzi so site acum, brâuri preoţeşti de culorile roşu, vânăt şi

negru.

S I B i i u

E PURECE N e g y s z e b e n

Recomandă fabricaţiile saie proprii de

casse debani de orice mărime şi c o n struite din mtsterlainl cel mai bun şl mai trainic.

Fahriră « d u l a P u r i F a n -I Q U I i U Q i ee ra ' e , ss fe-de-posi te , încu ic to r i - sa ie p e n ­t ru casse de econmi i , du­lapur i de bani şi docu-m r n t e totfclul de articlii cc se ţin de branşa asta.

Recomandă de-asemenea practicele (maşini)

• cup toa re de f e r t • în toate versaţiile de là execuţ ia cea mai

s implă până la cea mal e legantă. Atrage atenţiunea on. public din localitate şi

din împrejurime asupra atelierului său de ф lăcătuşerîe, şi construcţie # care-i cel mai mare din tot Sibiiu! şi pe care l-am instalat conform cerinţelor moderne şi l-am înzestrat cu puteri excelente de munca ! Primesc ori-ce-fel de construcţii

atingătoare de această branşe, precum : lucrări d e la clădiri , porta lur i , s c h e l e şi gratii d e fer, î n ­grădir i d e fer la c o r i d o a r e ş i b a l c o a n e , g e a m l â c u r i , uşi d e fer, îngrădir i d e fer, la m o r m â n t u r i , c i ş m e l e şl or i ce £& lucrări d e fer şi lucrări d e bas-rel ief . $jţ

Trimit gratis şi franca deci z luni (proiecte d e cheltueli) pentru casse de bani, maşini

de fert (şparchert) etc.

Sibiiu (Nagyszeben) R o s e n a n g e r g a s s e Nrul 9.

1 F e r d i n a n d S a l l e r i s t a b i l i m e n t de maş in i , m o t o a r e şi a u t o m o b i l e . SIBIIU—NAGYSZEBEN Franziskanergasse 6.

Se execută or ice reparaţii de motoa re cu benz ină sau cu ule i . G a r a n t e z î n t r e b u i n ţ a r e a m i n i m a l ă de mate r ia l şi p re ­staţie m a x i m a l ă . — Cons t ruesc m o t o a r e n o u ă de benzină deta 2 la 6 HP pu t e rea cea m a i ieftină p e n t r u indus t r i e şi ag r icu l tu ra , s tabi le sau t r a n s p o r t a b i l e . — Toate r epara ţ i i l e a t in­

gă toare de r a m u r a maş i -ne lo r să execu tă în m o d special şi ieftin.

Cele mai bune referente. P r e ţ u r i l e i e f t i n e .

Serviciu so l id . Fac reparaţii de automo- £t

bile şi de biciclete. Ж

Grosz Nagy Ferencz farma­c i s t : Debreczen : farmacia :

'Arany EGYSZANRU'

MUSTAŢA E FRUMOASĂ dacă ïntrebuinjezi

POMĂDA HAJDÚSÁG cea Boai bană pentru creşterea ?l potrivirea mwsteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. E f e c ­t u l se v e d e , o a r t e i u t e şi cu s i g u r a n ţ ă. Scutit prin lege. Un borcan S O fil. Prm possă se trimit numai 3 borcane cu

Cor. Cu rambursa gratuit.

• • M E D I C A M E N T • - . -PENTRU V O P S I R E A P Ă R U L U I ia culori blond, brunet sau negru. Efect Ia moment. O singură vopsire e de ajuue, ca părul sau musta­ţa o 1 u n ă să aibă culoarea ce o doreşte. Nu înă­spreşte părul. O sticlă cu medicament pentru ori şi ce culoare A- cor.

• 1

re

RM & Cour A T E L I E R D E G H E T E .

= NIEDIAŞ. = C e a mai b u n ă pro-d u c ţ i u n e de tot felul d e g h e t e şi panto-:: fărie. ::

Lucru de mână garantat.

TIPOGRAFIA GEORGE NICH1N, ARAD 1908 .

Page 9: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

Nr 1 9 0 - 1 9 0 8 . » T R I B U N A « Pa* 9

S o n i a g M a r t o n fabrica de s o m i e r e de sârmă, zlţuri pentra

trăsuri si de s i te Kassa. Str. S z e r e c s e n Nr. 1.

Fac tot felul de grilage de sârmà, delà cele mai simple pânâ la cele- mai împodobite. Fac reţele de sârmă pentru îngrădirea

iia,i»> e»wiw)''fli'ifi'ttt|| .fluni« rViiifr'i'i'i

curţi lor d e fazan, păduri, vîf, grădini de p o a m e , curţi, parcuri şi curţi de gallţe,

ciururi de pământ şi nisip ş tergătoare d e p i c i o a r e d in s â r m ă

ca un cuvânt tot felul de obiecte de sâ rmă somieri*? elastice de sârrhă şi zaţuri elastic?» de sârmă de oţel. Grilagiurile făcute după model sunt ieftine şi întrece toate grilagiarile prin t ră i ­nic ie şi pract ic i ta te .

K A R L H O R E D T m a g a z i n d e mobile.

N a g y s z e b e n , Salzgasse Nr. 3 3 .

Magazin d e d u l a p u r i , mese, s c a u n e , s c a u n e d e cop i i , p a t u r i , d i v a n e r r e d e n ţ e , p a t u r i d e b u c ă t ă r i e , s p ă l ă t o r şi t o t f j u l d e m e s e ,

scaune din lemn încovoiat, scaune cu leagăn foteluri d e b i u r o u , t a l o r e t c u ş u r u p , m e s e d e cea i ş . a. Sunt t o t d e a u n a în d e p o z i t .

Mare atelier special pentru reparat ciasornice.

C L U J ( 1 4 . 0 L O / S Ѵ У * hZ) S z é c h e n y i t e r » # 5 s z .

Se repară în mod special tot felul de •ciasornice de buzunar, cu pendulă şi cia­sornice cromometrice C U P R E Ţ U R I L E C E L E M A I F A V O R A B I L E

.pe lângă garanţie. Solicitând binevoitoarea încredere rămân

Cu distinsă stimă ;

B l á z s i S á n d o r c ia sorn icar s p e c i a l i s t

3IC

La reparaţii, adoptări etc. na vă uitaţi de

G e a m u r i l e duble de reforma ale loi M a y r , Brevet unguresc nr. 37857, foarte potrivite şi încercate de toată lumea. Su nt cele mai simple, bune şi ieftine (A nu să confunda cu ghişeurile !) şi sunt brevetate în toate în statele m»ri. Lucrări de construcţie de tot felul. Instalaţii şi aran-geauiente de localuri, magazinuri, şcoli şi biserici — —

Siugurul pro-

APĂ MINERALĂ P H Ö N I X

- ducitor al geamurilor -duble de re- ' : :: formă. Brevet unguresc numărul 37857. :: ::

- VICTOR KREMER -tâTOijift ,'M :u u b tr> i-i

S I B 11 U (Hermanstadt , Nagyszeben) .

BUZIf iS Егестошл PENTRU BOALELE DE R I N I C H I $1 B Ă Ş I C Ă

• - Î N T R E C E T O A T E A P E L E . -

La gust e plăcută, puţin acrie, nu e ferunrinoasa şi abundează în accid carbonic.

Apă de masă neobişnuit de răcor i toare . Întrebuinţată pentru cură de beut , pentru boale de rinichi şi băşică, pentru formaţiunea petrii de băşică şi înisipare, pentru catarul organelor de respiraţie şi de secreţiune s'a dovedit de — ~ un efect eminent. .. = = = = = = PROSPECTE trimite gratuit admistraţia izvorului : = = = = = Direc ţ iunea staţi unei b a l n e a r e M u s c b o n g ~- în B u z i á s . Depozit general: STAUDT MIKLÓS. Arad, Boross-Bénitèr 22. Telefon Nr. 654.

Se poate căpăta la toate prăvăli i le de co lon ia le .

J 3

E o o "5 -*-» 3 <л

O ac

Recomandat de ministerul de culte şl instructi Multe recunoştinţe -

Z W Ö R N E R B . P R E P A R A T O R U L D E Î M P Ă I A T A N I M A L E

m KOLOZSVÁR, Rozsa-u. 7 sz. | ~ Animalele sà se trimită cât se poate de proaspete şi nebelite. Trebuie indicat în ce formă să se întâmple prepararea; mamiferelor mai mari să li-se scoată intestinele. — Pen­tru împachetare socotesc numai chel-

— — tuielile mele. — — Preparaţie îngrijită, artistică, în formă — naturală, lucru trainic, preţuri —

— — moderate! — —

*

atelier pentru repararea instr. t echn ice .

Szeged, Takaréktár-u, 8 „ Bitó-ház, Reparaţiuni de biciclete,

maşini de cusut maşini de scris, măsură'oare de spirt, instrumente pentru ingineri, instrumente pentru dentişti, sonerii electrice telefoane, gramofoane şi pnşti. Părţi de maşini de cusut şi de bicic­lete, lămpi cari desvoaltă gaz

luminat -Maşin i d e c u s u t m ă n u ş i şi blănăr i i . Stărpitor de troscoţel, economisator de cărbuni. Repararea i n s t r u m e n t e l o r d e d e s e m n .

N i c o l a e N i k e l s z ^~ = m e c a n i c . =

C h i c h i n d a - I I I A R E M a r e magazin de maş in i d e c u s u t şi bicic lete , p r e c u m şi totfel de păr ţ i con­stitutive, fabricaţia cea mai excelentă şi

de-o calitate eminen tă . Efeptueşte tot ,

felul de reparaturi

la maşini de cusul, biciclete şi g r a m o f o a n e pe lângă preţurile cele mai favorabile şi ehizăşîe. Condiţii favorabile pentru plătire In rate lunare

ari săptămânale.

TORMA JANOS ŞI SOŢUL fabricant de i n s t r u m e n t e m u z i c a l e .

Z OM BOR, Király utca 2 sz. Mare depoz i t de ins trumente cu coardă d e a lamă şi d e leton precum tambure şt h a r m o n î c e .

Tot felul de reparaturi în branşa aceasta se săvârşesc in mod : special şi cu preţuri eftine. :

Coardele quintiste din străinătate şi dîn ţară în m a r e a -

— sort iment —

S e r v i c i u jaro^xipt. Preţuri favorabile!

Page 10: Nu e ură. - CORE · treaga fiinţa când vedem, cum din roadele ... Doamna Herbaud. ... partea de vest a Ungariei vor fi comandate

Pag. 10 . T R I B U N A * Nr. 190. 1908

Cea mai mare fabrică de ceasuri de turn din ungaria aranjată cu putere de aburi,

B O D E S S Á r o O E , turnătorie de clopote şi ceasornice de turn

B A J A ( B A C I CA). R e c o m a n d ă î n d e o s e b i ce le mai perfecte

S CEASURI DE TURN S pentru biserici, primării castele, scoli şi fabrici, cari cu construcţie perfectă şi noua de tot şt îa prelucrare solida. — Afara de aceia atrage lua­rea aminte a onoraţilor preoţi şi a onoratelor comitetei bisericeşti asupra

MAREI TURNĂTORII DE CLOPOTE. Pregâîeşte clopote în toate mărimile după acor­duri recerute. Se reinoiesc şi repară clopote vechi ; afara de aceasta se repară ciasurile de torn pe lângă chezăşie. — Onoratele comitete şi pleba-nile precum şi curatorii primesc avantajul de a platl în rate. Servesc, la dorinţă, cu budget, gratis.

S e a f l à d e v i n d u t i n d e p

2 eazanuri de fert cu ţiavă suprafaţa de temperatură. 1 maşină de aburi (25 HP). 2 maşini de tăiat paie. 2 ma­şină de treerat Sirok. 1 maşină pentru funii de paie. 1 pumpă centifugală. 2 pumpe cu canat. 4 pumpe de fringhii. 1 pumpe stabilă de vin. 1 pompă de perete de mânat cu forţe motorică şi cu mâna. 3 motoare electrice cu 10, 3'/2 şi 11/2 HP. 1 sfăr-mător de cucuruz (porumb). 2 maşini cu perie arcuită pentru

cernut, Bartzer patent. 1 cântar de animale (1500 kg. forţă de greutate). 1 maşina pentru astupuşe. 1 râşniţă de mână. 1 ma­şină pentru lucrări de lemn. 2 maşini de sfredelit zidul. 2 re­zervoare conţinut 20—25 Hctl. 1 maşină de mână pentru iarbă. 1 pumpă de foc nouă pentru edifici de ţară.

Mai de aproape la dl :

Bartzer István ELISABETSTADT. Emausgasse Nr. 2.

A t e n ţ i u n e !

Dacă aveţi atenţiunea a cumpăra

rolete pentru ferestre atuuci cereţi modele şi preţ curent,

care se va trimite porto-franco. Când veţi cere acestea, vă rugăm

să daţi lăţimea şi înălţimea ferestrei şi totodată să spuneţi dacă roleta tre­bue să fie de scândură de pânză sau stofă. Ca stimă :

N E T T E L L . f a b r i c A t l e r o l e t e .

PÉCS, I n d ó h á z utca 23 .

I

TRLSKA J . Primul depozit de piane

din tot Ardealul . K o l o z s v á r - ( C l u j )

S é t a t é r u t c z a Nrul 10 R e c o m a n d a planurile şl

p ian ine le sale provenite din fabrlcele ce lebre din ţară şi din străinătate precu n si atelierul său de reparat instalat din nou, în care planu­rile vechi şi stricate să re­pară repede, promt şi eftin cu mijloace moderne.

Pianuri cu chirii ieftine.

Z i i i ü J á n o s atelier de pictură de sticlă

B U D A P E S T A IV. Ülői ut 79 Imi iau îndrăsneala a atrage atenţiunea on. pu­blic asupra atelierului meu de pictură de sticlă.

Ca specialist fac giamuri de biserici, pictura de lux - - pe sticlă pentru saloane, verande şi sufragerii. - -

Mai departe p l u m b u i t de artă, gravuri pe st iclă şi rame d e a r a m ă precum şi alte ob iec te în branşa aceas ta .

Prima fabrica de maşini agricole £ şi întreprindere de săpat fântâni adânci din Sătmar. «*#

S Z , \ ГХ1A Ьг s t rada T e l e k y 8. ф

rZ PROBST MÁTYÁS j P r i m e ş t e : S

instalări de mori de aburi şi motoare cu ulei, 5 sfredelirea de fâmâni arteriane, conducturi d e apă şi p u m p e de apă de orice s istem, aporate pentru uscatul nutreţului, repa­raţii de automobi l e şi de mo­toare cu benz ină şi or ice lucrări atingătoare d e această branşă

cu preţuri avantajoase . Depozit permanent de maşini cu

aburi şi de pumpe. %


Recommended