9
CU m si te descurci ca perinte $ngur
CU m si te descurci
ca perinte$ngur
I
Cuprins
lntroducere g
ATELTERUL ninrrulllonOrganizarea cotidian5 1 7
Cre;terea alSturi de alte figuri de referinlS ?n afarS de pirinte 25
iNrnrstrnr ADRESATE ExpEnlLoR so
CEEATELTERUL pARINTILOR
Relaliile fuzionale 32
Rutine gi rituaturi 41
Desp5rlirile ;i regisirile din weekend 47Slrbbtori petrecute?n familie 53
iNrngslnr ADRESATE ExPERTILoR sB
ATELTERUL pARINTILOR
Luarea deciziilorin farnilie 65Cestionarea cu diplomalie a monnentelor dificile 71
Facilitarea reugitei gcolare 77
INrnrslnr ADRESATE ExpERTtLoR 82
ffi*6.Mici idei ,,stimulative", liste pentru a simplifica via1a, note de
reamintire pentru a comunica mai bineintre parteneri separali,exercilii pentru a fi mai atenli la copiii lor...
Orgacotid
A ru pAnn{
zila vitrici prime*i dcopilul este tla serviciu, ilmese de prqmici, de mulurgenfi, ui Irenuntafi. qsi vi bucur{organizind (Un stil de rdavea intotfu
..irecrproc $l st
v A '
o pauza, m qsf, vi bucur{
0rgamfrzarffifficotidiartffi
Q A ru pARrNrE uNrc insearnni si triiegti zi delf zila vitezi maximi, si gtii ce si faci in cazci primegti de la gridinifi telefon deoarececopilul este bolnav, si-[i asumi presiunea dela serviciu, inseamni cilitorii, cumpirituri,mese de pregitit... Acumularea unor sarcinimici, de multe ori de ficut in situafii deurgenfi, vi poate face uneori si vrefi sirenunfafi. Cu excepfia cazului cind alegefisi vi bucurafi de libertatea de pirinte singur
.Atorganizind o via{i de familie aqa cum dorifi.Un stil de viafi in care joaca cu copilul vaavea intotdeauna prioritate, in care aiutorulreciproc ai solidaritatea v5 vor permite si lualio pauzi, in care vefi gti din ce in ce mai binesi vi bucurafi de partea plini a paharului!
* Ma*u Emmanuellel tnvtrct6 de 15 luni, pe
care o cregte singuri de c&nd s-a ndscut, are toatA
admiralia prietenilor sdi, al clror modet de familie
este mai tradilional. Ei par tntotdeauna sI fiecontra cronometru gi nu reuqesc si aib6 grijd de
copiiilor!
O La Err"nuelle este exact invers. Pentru a avea
timp si se ocupe de fiica ei, mama ei face o listl de
activiteli zilnice, clasificate?n ordinea prioritSlii.
in fiecare zi include: un lucru de fScut neapdrat (de
exemplu, cumpErituri pe internet); un altul mai
pulin important (s5-gi sune mama) 9i un altreilea
oplional (cllcatul rufelor). lar cdnd Emmanuelle are
nevoie in mod special de imbrSli95ri la intoarcerea
de la cre95, mama eitaie de pe listd a treia sarcinS.
Ea va opta pentru pulover;i e;arfdin loc de bluza
bine cdlcatb pentru int6lnirea de a doua zi!
Strictul necesar, nimic altceva !O Cum si
1
PESTE IUMATATEDIN ACTIVITATILECOTIDIENEsunt inutile sau
prost gestionate.
Sistemul listeloreconomisegte timp,eviti aglomerareatreburilor casnice gi
este 100o/o eficace.
Timpul ,,in plus"dedicat copiluluiil va impiedica sIse simti lipsit'deprezenla plrintelui.
ORGANIZAREACOTIDIANA ATELIERUL PARINTILOR
Mama vine tdrziu acasiO Revederile dificile
f Cend mama ei are prea rnrlt de lucru, Am6lie, tnv&rstE de 2 ani ;i jumEtate, r6m&ne pu.tin mai multdec&t de obiceitn cregi. Apoi devine insuportabild:pl&nge tot drumul spre casd, ciugulegte dinfarfurie,tt trebuie ore tntregi sd adoarm6...
O Mama ei nu doregte s5-9i neglijeze nicislujba, nici
copilul, a9a cd va incerca si schimbe ritmul acelorseri ,,speciale", ?n care ea gi fiica ei sunt stresate.
in pfogram: muzicd clasic5 in magin6, masaj 9i baieinspumati impreunS imediat ce ajung acas5, tartinede picnic cu guncd ;i brdnzS, st6nd relaxate in pijamalepe canapea 9i uitAndu-se la c5rli cu poze, apoi la
culcare! Serile speciale cu ritual'ul lor dulce au devenitmomente ale vielii de familie.
CALITATEA ESTE
ADESEA MAIBUNA DECATCANTITATEA, maiales atunci cAnd nuputeti face altfellO dozl concentrat5de dragoste cdndil leginafi, ilimbrilipali sauil masafi face sidispari tot stresulzilei. Aceasti dozipermite regisireacu tatil sau cumama inclrcalide tandrele, care
este esenlialiintr-o relalie de
ata$ament.
roqtat st
56r@r Si nu aitimp, sd gestionezineprevizutul sunt lucruriobignuite pentru un PSrintesingur. Amintili-v5 sE aveliintotdeauna,,trusa de Primajutor": rucsacul pregStitcu paracetamol, schimb dehaine, p5turic5, jucErii etc.,daci trebuie si duceliintr-odiminealS miculul bolnav la
bunica in regim de urgen15.
$i, in dulap, o linutb pregdtitipentru ziua in care copiluligi vagterge mustala de ciocolatS Pehainele tale chiarinainte de apleca spre creg5.
r Planificali-v5 activitSlile la
momentul potrivit: strSngereajucbriilor este mai u;or de fScutdimineala ?n cinci minute,c6nd sunteli odihnit, decdtnoaptea, dupi o zi obositoare.Pe de altd parte, putelifoarte linigtili s5 cllcali9i si impachetali rufelecurate instalali seara in falatelevizorului.
r Nu l5sa1i s5 disparS z6mbetulvostru c6nd copilulfuge la
celSlalt capit al cregei?n locs5 vE sar5 in brale in zilelec6nd TntArziali. Se int6mPlSfrecvent, este dureros, darpentru cei micieste un modde a gestiona emoliile Preaputernice: acele regbsiri ?n
momentulin care el nu le maiagtepta!
r Acasd veli avea mereuceva de fdcut, dar nu sunteliconstr6ngi de nimeni! Facelialegerea potrivit5 intre rufelede cSlcat, care pot agtePta P6n5a doua zi, gi nevoile emolionaleale copilului, pentru care esteimportant ca povestea gi
m6ng6ierile serii sd nu fie ficutela repezealS.
: Emoliile negative suntcontagioase. C6nd v5 simlilicople;i1i, face!i gimnasticS derelaxare, puneli muzicd clasicS,respirali profund in doi. Cinciminute sunt suficiente pentruca familia si z6mbeascd dinnou !
An. %aiz-71n0 tto Jattry, erdteaihiabLEste important sI vorbim copilului.d.esprecelSlalt'p5rinte, degi nu^l-a vlzut niciodati sinu-l va vedea niciodat5?
i
l
I
Da, este foarte important si-i spunem copilului c6t mai
cur6nd posibil cd a fost nevoie de doi, un bdrbat 9i o femeie,nu din aceeagifamilie, s5-l facS' Dezv5luirea identitSliiceluilalt pirinte este de dorit (dar nu este intotdeaunaposibilS, ca in cazul inseminSrii artificiale cu donator). Chiar
daci evocarea celuilalt este dureroasb pentru tine, faptulcd recunoa;te1i cd a1i primit de la el un dar magnif ic, el,
copilul, este reconfortant pentru miculul care vi ascult6' Mai
tdrziu,cdnd copilul este mai mare, putelivorbigide calitSlilepirinteluiabsent sau necunoscut pe care le poate prelua sau
de defectele sale, pentru ca el si incerce sb se descurce mai
bine.
Cum evit6m capcana supraprotecfiei?
Supraproteclia este tentante in familiile cu un singurpdrinte. Dar este departe de a fi mereu regula. Aceastase produce in principal la pSrintele deprimat, indoliat,-abandonat... Se simte uneori ca o lupti Tmpotriva unei
respingeri incongtiente a copilului resimlit ca o povarS.Cu c6t un pirinte singur se comporti mai bine 9i?9i asumSsitualia, cu at6t mai pulin igiva supiaproteja copilului. Elva tti atunci - gi este un Iucru esenlial - s5-l iubeascS, s5-lrespecte gi s5-l protejeze.
Ce sd rbspund copilului meu care maintreabd de ce el nu are tatS?
Si spuneli ceva adevirat, cu cuvinte alese, pentru c5 aceastaii trebuie copilului care pune aceaste intrebare. Minciunilede genul ,,%t5ltiu este mort" sunt neapbrat de evitat...Puteli spune copilului care nu gtie cine este tat6l sbu cE afost o relalie foarte trec5toare cu cineva pe care nu I-a1imai revizut sau ci nu l-a!i cunoscut prea bine, de exemplu.Puteli specifica faptul cd nu sunt informalii pe care le poateda oricui, deoarece povegtile despre fabricarea copiilorsunt personale. Uneori, informaliile vor fi mai simple: ,,Tatiltiu are o alti via15 gi nu este disponibil pentru noi". Putemspune, de asemenea, cb atunci c6nd a fost conceput copilultatil avea o via15 pulin mai complicatS, care nu ?i permites5-l educe. Trebuie, daci este posibil, sE spuneliadevirul,chiar dacd este dificil, fSri amErSciune sau agresivitatefa15 de pdrintele absent. in cele din urmi, este importantsd asiguralicopilul de propria sa valoare, de dragostea;isolidaritatea pErintelui care i-a rHmas.
1,,
