Luule Vilma - Progresezi Sau Stagnezi

8/13/2019 Luule Vilma - Progresezi Sau Stagnezi

http://slidepdf.com/reader/full/luule-vilma-progresezi-sau-stagnezi 1/149

Luule Viilma a sistematizat învăţătura sa în şapte volume. Acesta este volumul 2 - parteal-a

SĂ STAGN !"Volumull Volumul 2 - partea # Volumul 2 - partea 2 Lumina su$letului Să sta%nezi sau sevoluezi Alun%ă răul &in tine 'n pre%ătire( Volumul ) - partea # Volumul ) - partea 2Volumul * Volumul + - partea # Volumul + - partea 2 ,ăl&ura speranţei "zvorul luminos iu irii urerea este în su$letul tău 'n armonie eu tine însuţi "ertarea a&evărată şi iertarea

mimată 'nvăţătură &espre supravieţuire 'n volumul # - /Lumina su$letului/ s-a strecurat o%reşeală( La pa%ina 01 în loc &e( /partea st3n%ă a corpului - purtătoarea ener%iei$eminine/ şi /partea &reaptă a corpului purtătoarea ener%iei masculine/ &upă cum ţine precizeze autoarea şi în volumele următoare ar $i tre uit să scriem /partea st3n%ă acorpului - purtătoarea ener%iei masculine/ şi /partea &reaptă a corpului - purtătoareaener%iei $eminine/. Ne cerem scuze noi am interpretat-o ca $iin& o %reşeală &e tra&uTra&ucere &e Geor%eta Timeu

SA4 SĂ V5L4 !"Luule Viilma

&itura 6atana 7ucureşti

2889



":$rans$ation ,op;ri%nt < 288= , &itura >?(@ BC.D?:l(N@t l:?oate &repturiEe asupra v în lim=a rom3nă aparţin , &iturii F H? @t,I?:lJN@t. ,lD$pro&ucerea inte%ra$ă sau parţte(FţuEui sau a iEustraţii$or &in această carte este posi=i$ă numai cu acor&uE , &iturii ,I?:lJN@#...

p.&itura FBHlîarana ,l)ucuresti Str. S$anta K.caterina nr.#+ sect. * 5.K. +) creE 82#-))02*2* e-maiE e&itura %maiEcom

escrierea ,"K a 7i liotecii Naţionale a Iom3nieiL44L V""LMASă sta%nezi sau să evoluezi Viilma Luule O tra&.( Geor%eta Timeu. - 7ucureşti ( 6ara2889 "S7N 109-10)-910+-#2-+



"ertarea înseamnă &orinta &e a comunica &orinta &e a iu i necon&itionat &orinţa&e .a contopi într-o unitate per$ectă spiritul şi trupul. "ertarea este puritate su$letească.Krimeşte a&evărul lui umnezeu - iertarea -şi vei ve&ea cum su$letul şi spiritul tău seatin%. Aceasta este lumina su$letului.

G3n&ul este ener%ie. ner%ia are conştiinţă. ,ine are conştiinţă cu acela poţi comunica.G3n&ul ne%ativ este ca un învăţător. acă elevul înţele%e ce îl învaţă învăţătorul său va&eveni mai înţelept. acă învăţătorul ve&e că elevul său Bu&ecă mai ine înseamnă că e

şi-a terminat trea a şi se &ă la o parte. Tot aşa se eli erează şi %3n&irea ne%ativă. Pi va&ispărea şi oala ea ne$iin& &ec3t suma %3n&urilor ne%ative. Kriceperea &e a-ţi ascupropriile %3n&uri te va aButa să treci cu ine c6iar şi peste unele situaţii &e viaţă $oartecomplicate şi $oarte periculoase.



"ată că ne-am înt3lnit. A $ace cunoştinţă prin interme&iul unei cărţi este una &intreposi ilităţile &e a comunica. Sper că tra&ucerea într-o altă lim ă nu va mo&i$ica sensulteQtului. oresc să vă transmit cunoştinţele mele &espre su$letul omenesc cunoştinţe pecare le-am &o 3n&it prin c#arviziune o serv3n& lumea lăuntrică a omului. Am str3nsaceste cunoştinţe şi le-am sistematizat. le i-au aButat pe mulţi olnavi să se vin&ece peei înşişi şi pe copiii lor. Numărul acestor norocoşi creşte şi asta îmi con$irmă $aptul că ma$lu pe &rumul cel un. Am scris p3nă acum trei cărţi. Krima a $ost &eBa tra&usă în mamulte lim i inclusiv în lim a rusă. Aveţi acum în $aţă prima parte a celei &e-a &oua cărţ

Noţiunea &e sănătate inclu&e mai multe aspecte care pot să varieze &atorită $aptului că&ezvoltarea umanităţii presupune o a or&are mai pro$un&ă a vieţii. u sunt &octormamoş-%inecolo%-c6irur% cu o vec6ime în muncă &e 2) &e ani şi &e aceea ştiu c3t &compleQă a &evenit me&icina. Simţăm3ntul că nu pot să lecuiesc un olnav rară spriBinacestuia m-a o li%at să caut o cale &e ieşire. ,6iar &e la început &e c3n& practicme&icina am înţeles că noţiunile $oarte complicate pot şiR tre uie să $ie tra&useîntr-unlim aB simplu pe care olnavul să-" poată înţele%e. 5rice om pricepe acest lim aB c6iar$ără cuvinte pentru că acesta este lim aBul simplu al su$letului. u îi învăţ pe olnavi şipe aceia care nu vor să se îm olnă-

vească să-şi înţelea%ă %reşelile &e %3n&ir(. Joate olile sunt rezultatul unei %3n&iri%reşite. acă ţ"-ai recunoscut %reşelile înseamnă că ţi-ai tratat oala. "u ite prietene .... 'ti &oresc succes pe calea cunoaştem &e sme. A0 &on ca e perienţa ta şi toate celelaltecunoştinţe &o &" e $i.e prin şcoală prin ştii.nţă sau reli%ie ă nu te $ ca sa ai r ţ neri.Tot ce scriu eu este &oar una &mtre m(L#t" lelepos" "( lităţi &e a înţele%e viaţa şi &e a îm unătăţ" cal"tatea. aca eşti receptiv te va aButa. 'ţi &oresc $ericireJ



in ieri prin azi +pl/em3ine,re& că o sinteză a primei mele cărţi /Lumina su$letului/ le va $i &e $olos celor care vose per$ecţioneze spiritual. 5 nouă înţele%ere a unoştinţelor acumulate este ene$ică.,6iar şi pentru mine recapitularea este eQtrem &e necesară pentru a-mi consoli&acunoştinţeie. 5mul este un spirit care are su$let şi corp. ,lari$icarea su$erinţelor su$leteştşi trupeşti te aBută să pro%resezi pe calea spirituală. 5mul nu se cunoaşte însă pe sine$iin&că nu-şi urmăreşte %3n&urile şi nu se întrea ă nicio&ată( / e ce mi-a venit în minteacest %3n&D ,e vrea să-mi spunăD/ Totul are o semni$icaţie nimic nu se înt3mplă $ără

cauză şi nimic nu răm3ne $ără e$ect. 5 viaţă aparent $ericită şi rară %riBi poate să sepră uşească rusc &acă omul nu are o iceiul şi nu simte nevoia să %3n&ească. 5mul nutre uie să uite că este o $iinţă %3n&itoare şi că viaţa mer%e înainte %raţie %3n&urilor sacă omul nu %3n&eşte viaţa se va urzului la el şi îl va o li%a să înceapă să%3n&ească. Natura i-a &ăruit omului toate posi ilităţile &e a trăi corect. epin&e &e no$iecare în parte şi &e toţi împreună cum vom ale%e. acă cineva spune că nu ştie săalea%ă are posi ilitatea să alea%ă să înveţe cu alte cuvinte să se cunoască pe sine. A $iom înseamnă a ale%e. ,on&iţia &e om ne o li%ă să ne mişcăm corect astăzi însă esteimposi il să avansăm &acă nu corectăm %reşelile omenirii care se a$lă pe mar%ineaprăpastiei. ,ine nu cre&e acest lucru va $i aspru pe&epsit. Tre uie să salvăm Kă-

acă cel care a păşit pe calea spiritului vrea să o tină un succes real nu unul ima%inaratunci $iece minut &in viaţa lui viitoare $iece trea ă &e zi cu zi $iece %3n& iscat $ie&orinţă şi impuls raţional tre uie să $ie su or&onate actiunii care îi va &iriBa ţelul în via%3n&irii : ,ine vrea să culea%ă roa&ele ce cresc în %ră&ina păm3ntească a învătăturiiacela tre uie ca întrea%a lui vi ţă : să o trans$orme într-un necontenit eQerciţiu.



Luule Vii ma m3ntul. 5menirea nu are viaţă $ără Kăm3nt şi Kăm3ntul nu are viaţă rarăomenire. Tre uie să învăţăm nu numai &in propriile %reşeli ci şi &in %reşelile omeniriiTră%3n& o concluzie &in %reşelile omenirii vom putea evita propriile %reşeli. Nimic înt3mplător pe lume eQistă &oar le%ea cauză-e$ect. ,ontinuitatea vieţii este &etermina&e $aptul că orice cauză &evine e$ect în următorul moment. Suntem implicaţi cu toţii îneste un şi rău pe Kăm3nt. Le%ile cosmice ale naturii sunt veşnice şi &repte. 'n ele nueQistă loc pentru eQcepţii şi privile%ii. Nu ne sunt &e $olos nici o%ăţia nici %loria niconsi&eraţia nici meritele. Ne-am o işnuit cu ele în viaţa &e zi cu zi şi ni se par $oarte

importante. ste o li%atoriu să su liniem următorul $apt( tot ce $ace omul $ace pentru el însuşi. Tot ce $ace omenirea se întoarce ca un umeran% iar pentru a înţele%e acestlucru tre uie să începem să %3n&im tre uie să me&ităm asupra %3n&urilor noastre săpătrun&em sensul vieţii şi ast$el %reşelile se vor trans$orma în înţelepciune. Mulţi oamse întrea ă cu m36nire( /N-am $ăcut nimic rău &e ce mi-a căzut pe cap necazul ăstaD/acă stăm să ne %3n&im &eşi n-au $ăcut rău nici ine n-au $ăcut ei nu şi-au corectat%reşelile &in această viaţă şi &in vieţile anterioare. Kur şi simplu pa6arul ră &ării omes-a umplut şi a &at pe &ina$ară. La $iecare pas el ne &ă &e înţeles că $iecăruia &intre na rămas ne$ăcut ceva $oarte important. eseori oamenii se ciocnesc &e %reşelilesăv3rşite &e ei într-o viaţă anterioară %reşeli rămase neispăşite şi care

Să sta%nezi sau să evoluezi apar &in nou. i le ie stemă &in tot su$letul şi nu înţele% căse lestemă pe ei înşişi şi $aptele lor şi în $elul acesta le ampli$ică şi mai mult. Kro a il$iecare &intre noi a simţit loviturile &estinului ca un $ul%er pe cerul senin. Te surprin&ceva ce ai crezut că nu eQistă. ,ine spune că nu are pro leme şi cre&e sincer şi or eştecă este aşa $ără să se %3n&ească la posi ilitatea contrariului este cum se spune prostşi îşi cultivă a$irmaţia în spatele ne%aţiei. Pi aşa se $ace că în ceva ce este $oarte un seascun&e ceva $oarte rău. ,ine trans$ormă în permanenţă acest ră.uîn ine nu este &elocun naiv un om rupt &e viaţă :,i este un om &e acţiune care mişcă viaţa înainte. 4nii mă întrea ă s$i&ător( / e un&e era să ştiu că este .rău &acă &in punctul meu &e ve&ere euam $ăcut o $aptă unăD/. 'nsuşi tonul între ării :1$eră răspunsuL Măsura inelui şi a răuluse a$lă in su$letul $iecăruia. ra%ii mei încercaţi să înţele%eţi că uneori ceeace cre&eţi este ine în esenţă este rău. e eQemplu &e multe ori rostim cu seninătate cuvintepoliticoase c3n& &e $apt am vrea să stri%ăm( /Treziţi-vă oameni uni nu vă ascun&ecapul în nisip ca struţul &in &orinţa &e a părea uniJ Spuneţi-vă părerea &ar $aceţi-o înaşa $el înc3t să nu-i răniţi pe ceilalţi. / A&eseori un cuv3nt &ur poate să creeze inele - s în&rume( &e eQemplu o inter&icţie tăioasă poate să salveze &e la moarte. G3n&iţi-vătot ce străluceşte este aurJ Toto&ată aceleaşi cuvinte &ar care pornesc &intr-o inimă&uşmănoasă pot să Bi%nească să calce în picioare sau să uci&ă. Nu cuv3ntul în sineuci&e ci %3n&uL Multă lume îşi in&uce %3n&ul că totul este ine &ar nu este aşa - esautoamă%ire. enumesc răul cu alte cu-



Să sta%nezi sau să evoluezi Luule Vii ma vinte oricare şi mă o li% să uit. ar la ce $olosste tot o autoamă%ire. Ne apropiem &e clipa $atală şi tre uie să conştientizăm răul &innoi pentru ca apoi să ne eli erăm &e el cu aButorul iertării. Mulţi oameni simt corect eisunt cei mai a&evăraţi clarvăzători &ar nu au încre&ere în simţurile lor. i $ac totul înciu&a simţurilor lor pentru a $i pe placul celorlalţi. Aceşti oameni $oarte uni alear%ă c&isperare &upă iu irea cole%ilor &e serviciu rară să înţelea%ă că îşi $ac rău. Pi cum conu l-au iu it p3nă acum nu-l vor iu i nici &e-acum înainte -sunt mult prea &i$eriţi. i vorinele &ar primesc răul. 7inele îl $ac nu pentru ei ci pentru a $i pe placul celorlalţi şi ac

lucru înseamnă captivitate su$letească. Lor le este %reu c6iar şi în propria casă. Nututuror celor &in $amilie le este pe plac unătatea vre&nicia %riBa lor - toate eQa%eraste o $ormă sui-%eneris &e presiune care nu le permite mem rilor $amiliei să acumulezpropria eQperienţă &e viaţă. 5mul atra%e at3t inele c3t şi răul. acă cineva vine la minela ca inet cu &orinţa &e a se vin&eca &ar nu cre&e în meto&ele mele şi nu l-au interesnicio&ată eu tre uie să-i &au posi ilitatea să nu crea&ă cu alte cuvinte să nu sevin&ece. acă altul vine cu un aer &e superioritate - să ve&em ce eşti in stare să $aci -atra%e aceeaşi atitu&ine. l nu ştie că tămă&uirea spirituală nu se $ace cu $orţa &oar catămă&uitorul să-şi &emonstreze capacităţile. acă tămă&uitorul este un om care ve&e polnav el nu va atra%e ne%ativismul pacientului şi nu-i va răspun&e cu aceeaşi mone&acă nu este vin&ecat pacientul va avea motiv să $ie &ecepţionat şi să se înrăiască.

Ast$el &e cazuri au $ost şi pentru mine o lecţie ună - şi eQistă ast$el &e oameni cărora poţi să le $aci ine cu $orţa ei tre uie să înveţe prin su$erinţă. acă omul vine la mine casă-şi ne%e %reşelile mai ine să nu vină. Nu sunt procuror ca să-" învinuiesc eu &orescsincer să-" aBut &ar pentru asta tre uie să ai ă o atitu&ine corectă $aţă &e scopul meu. 'caz contrar am3n&oi . vom pier&e timpul în za&ar. 'n primul r3n& .aUO(e t5lu nu va lucu el însuşi şi nu-şi va %ăsi timp să se ocupe &e iertare pentru a se vin&eca at3ta timpc3t eQistă o solutie &e rezervă - me&icina. l loc6ează continuu orice &orinţă avin&ecătorului &e a-l ţB uta. ,um să se vin&ece un ast$el &e omD Vin&ecătorul nu are&reptul să-" aBute cu $orţa &acă olnavul nu &oreşte. l aptul că a venit la consultaţie nu înseamnă că este pre%ătit să accepte aButorul o$erit. Qistă şi oameni care vin la ca inetpentru $leacuri oameni -cărora le este lene să %3n&ească şi sunt $oarte aro%anţi( ,u un%est plin &e &istincţie ei spun( / vi&ent că vă cre&.. &ar sunt at3t &e leneş şi &e prosinc3t nu voi$ace$aţă la ceea ce imi cereţi să$ac. Voi apela la &octori poate mă va aButacareva/. Gestul lor &e aristocrat în$umurat nu este altceva &ec3t un &e%et avertizator asoartei. "ar cuvintele leneş şi prost aruncate cu superioritate &evin la nivelul a&evăruluvieţii un a&evăr amar în lumina căruia &in $an&oselile lor pre$ăcute nu va răm3ne nim4n prost &eştept învaţă tot&eauna un &eştept prost - nicio&ată. 5mul contemporan%3n&eşte înţele%e şi $ace totul contrar a&evăratelor necesităţi c6iar şi atunci c3n& arcele



Luule Vii ma mai une intenţii. ,orpul reacţionează la o $aptă %reşită prin oalăin$orm3n&u-ne ast$el că tre uie să ne corectăm %reşeala. Iepetarea &ezvoltă capacitate&e a %3n&i &e aceea veţi înt3lni multe repetări în această carte. Mo&ul meu &e a or&a stresurilor şi a iertării are multe variante pentru ca în $uncţie &e conteQt $iecare săalea%ă. l este &eter. minat &e practica mea cu olnavii. ,3n& citim pe în&elete seactivează %3n&ire a lo%ică naturală. 5amenii care simt nevoia &e a reciti prima mea c/,um să te &epăşeşti pe tine însuţi/ simt &e $iecare &ată ener%ia ei vin&ecătoare şiacumulează şi mai multe cunoştinţe pentru a se aButa sin%uri. Acest lucru mă ucură cel

mai mult. ,ine &oreşte scormoneşte p3nă c3n& a$lă cauza olilor sale. ,ine citeştecărţile &e înţelepciune spirituală cu uşurinţa cu care se în%6it romanele poliţisteacumulează cunoştinţe super$iciale.

Să sta%nezi sau să evaluezi &ata asta nu l-am între at eu ci a răspuns el sin%ur. steo işnuit să răspun&ă a$irmativ la între ări. Am a&us aceste eQemple intenţionat cacititorul să se %3n&ească &e ce nu înţele%e. Wie că este locat &e $i:ică şi în acest mom îi este %reu să pătrun&ă în esenţă $ie că la nivelul actual al cunoştinţelor sale nu esteposi il să $ie aButat prin această meto&ă şi este nevoie să mai înveţe $ie că se consi&erpeste măsură &e &eştept şi nu şt"e că tot ce este în eQces se trans$ormă în clipaurmătoare în propriul contrariu. A$laţi că eu sunt un &octor care pătrun&e cu ve&erea îcorpul &umneavoastră şi prin urmare pot să vă &escriu oala $izică rară aButorulaparatelorO sunt un &octor care vă citeşte %3n&urile vă ve&e vieţile anterioare şi viaţaactuală &in momentul conceperii şi al naşterii p3nă în clipa &e $aţă vă ve&e părinţiiunicii etc. Toto&ată scopul meu este să vă eQplic cauza olilor ca apoi să vă vin&ecaţisin%uri in păcate nu vă& c6iar totul şi nici nu pot să mă lau& că sunt in$aili ilă. Amenumerat aceste capacităţi nu pentru a-mi &a mie o satis$acţie &eşartă nu pentrupu licitate ci ca să vă clari$ic unele lucruri şi pentru a evita con$uziile. Am vrut &oar săro% cu mo&estie să vă purtaţi cu mine aşa cum aţi &ori să mă port eu cu &umneavoasu mă ocup cu lucruri mult prea serioase cu care nu e &e %lumit. Iealitatea nevăzutăcapătă contururi tot mai vizi ile c6iar şi pentru cei care nu cre&. 4n om ocupat zi &e zi co muncă ce îl a rutizează care nu mani$estă interes pentru nici un $el &e cunoştinţe carnu ştie nimic &espre lume nu va $i receptiv la vin&ecarea spirituală. 'l poate aButa &oame&icina tra&iţională. 4n altul care c6iar &acă are mai puţine stu&ii &ar se stră-

e eQemplu vine la mine la ca inet un om care a citit în manuscris acelaşi capitol pecare-l citiţi &umneavoastră acum &ar nu l-a citit p3nă la capăt pentru că nu înţele%ea.,um poate $i învăţat spiritual - prin cuv3nt - un asemenea omD Sau vine un altul care acitit acelaşi capitol şi spune că a înţeles. u însă vă& că n-a înţeles $iin&că spiritul lui es$oarte înc6istat. ,3n& i-am spus că vă& că n-a înteles s-a supărat $iin&că &upăpărerea lui aşa ceva este imposi il &e văzut. ar eu vă&. Am încercat să-i eQplic c3t maisimplu iar ei se uita la mine şi îmi spunea( /Nu înţele%/. Mai înt3i a spus că a înţelesacum spune contrariul. e



Luule Vii ma &uieşte să %3n&ească paralel cu mine va percepe totul. Sunt eQtraor&in&e receptivi oamenii sensi ili inevoitori. acă sunteţi &ezorientaţi &e $aptul că nu înţele%eţi &e ce în viaţa &umneavoastră se înt3mplă un anumit lucru şi nu altul puteţi sveniţi la mine. Vom încerca împreună să simpli$icăm lucrurile complicate. u vă voieQplica cu ucurie toate situaţiile &in perspectiva su$letului şi a spiritu- . lui. ar mai înteste nevoie ca &orinţa &e a şti să vă trezească în su$let o stare &e nelinişte şi &e căutarTre uie să vă spun însă că nu tre uie să mă consi&eraţi o atotştiutoare că nu sunt unacare ol oroseşte ceva timp &e o oră şi apoi vă pune pe tavă cauzele olilor poate mai

vec6i &e o sută &e ani. 4n om o işnuit nu rezistă la o şe&inţă mai lun%ă &e o oră -ener%ia pe care o primeşte îi năuceşte capul. # se poate $ace rău. Pi $ireşte omul vatra%e concluzia că i s-a pricinuit un rău. 'ntre un ine eQcesiv şi un rău eQcesiv se poatepune semnul e%alităţii - şi unul şi celălalt este %reu &e suportat &acăn %ră im cuevaluarea $ără să pătrun&em în esenţa lucrurilor. Koate evalua corect cel care nu se%ră eşte să tra%ă concluzii. Tre uie mai înt3i să %3n&ească. ar cum se vin&ecă copiiiDi &oar nu ştiu să citească. ,u copiii nu sunt niciun $el &e pro leme. Spiritul lor este at3t&e pur şi &e sincer înc3t înţele% totul &intr-o Bumătate &e cuv3nt. 4n a&ult care să înţelea%ă aşa cum înţele%e un copil &e )-* ani este o raritate. 'ntruc3t olile copiilor sunurmarea unui mo& %reşit &e %3n&ire a părinţilor impe&imentul sunt &oar părinţii catem p3nă la a intra în panică că vor $i %ăsiţi vinovaţi. i nu înţele% că eu nu mă

Să sta%nezi sau să evoluezi ocup &e căutarea vinovaţilor. Mai &e%ra ă ei înşişi vor începe atacul asupra prezumtivului vinovat. e eQemplu enurezisul apare atunci c3n&copilului îi este $rică &e tatăl său. 'n realitate este vor a &e $rica mamei care se intensi$ în su conştientul copilului. u îl învăţ pe copil să-şi spună necazurile şi să se eli ereze &e$rică &ar mama sau tatăl lui se supără pe mine c6ipurile eu i-aş învinui pe ei &e oalacopilului. 7oala nu numai că nu se vin&ecă ea se acutizează $iin&că părinţii nea%ă cauolii şi se în$urie mai tare &ec3t la început. ,opilului îi este $rică tocmai &e răutateapărinţilor. 'ntruc3t rinic6ii sunt ţesut moale a&ică se a$lă su in$luenţa ener%etică amamei mama tre uie să-şi amintească şi să se eli ereze &e toate spaimele şi &e toatărăutatea ce ţin &e tatăl copilului pe care ea le-a suportat încă &e la începutul sarcinii. Piatunci teama copilului că se va înt3mpla ceva cu tatăl său va &ispărea. . ezvoltarea vieţicopilului nu se limitează la părinţi a&ică ere&itar şi totuşi el îşi însuşeşte &e $iecare &&oar lectiile concrete ale vietii lui. Wiecare viată are pro%ramul ei la $el ca la şcoalKentru $iecare copil acest pro%ram sunt părinţii. X ste timpul să-i învăţăm pe copii în ă&in copilărie. i învaţă cu rapi&itate să &evină înţelepţi .. "nvăţ3n&u-i să ai ă încre&eresimţurile lor şi să-şi ierte spaimele vor creşte puternici şi &eştepţi. Pi ar $i mult mai inenoi să &evenim mai &eştepţi învăţ3n& &e la mintea &esc6isă a copiilor.

5amenii nu pot $i vin&ecaţi &acă nu-şi sc6im ă mo&ul &e %3n&ire şi &e reprezentarenu pot &ec3t să &au s$a-



Luule Vii ma turi. Wiecare tre uie să acţioneze sin%ur. ,ine s-a o işnuit să trăiască lu3n&totul &e-a %ata n-are &ec3t să aştepte vin&ecarea. acă omul cre&e că are prea puţintimp &e pier&ut pentru a sta să me&iteze va su$eri p3nă va înţele%e că este maiimportantă o %3n&ire corectă şi lo%ică &upă care să urmeze o acţiune raţională care îieconomisi $ortele sau se va ălăci rară sens &upă care îşi va &a seama că nu şi-arealizat scopurile şi că sănătatea îi este at3t &e z&runcinată înc3t n-o mai poate lua &e lcapăt. Viaţa înseamnă a învăţa. 'nvăţătorul este răul. ,ine nu-şi învaţă lecţia se îm olnăveşte. 7oala este timpul ce ţi se o$eră pentru a putea tra%e concluzii. ,u c3t omul

îşi va înţele%e mai repe&e %reşelile cu at3t mai repe&e se va vin&eca. Kentru a înţeletre uie să %3n&ească. Kentru a %3n&i are nevoie &e linişte şiR &e a $i sin%ur cu el în 'n realitate lucrurile stau însă cu totul alt$el. Iareori olnavul îi va con&uce spre ieşire pcei ce îl o osesc cu compătimirea lor s3c3itoare. Tre uie să înţele%em că olnavul arenevoie &e linişte în cazuri eQtreme - &e un $on& muzical liniştitor sau &e Slmete &innatură. ,u c3t oala este mai %ravă cu at3t olnavul suportă mai %reu televizorul ra&iousau &iscuţiile cu vizitatorii. 5amenii nu $ac &eose ire între ine şi rău con$un&ă noţiuni&e /necesar/ şi /eQcesiv/ şi nu înţele% &e ce olnavul nu se vin&ecă &e ce este at3t &eirasci il. e ce oare c3n& se ucură &e o în%riBire eQcepţională şi &e con$ortD 'n mintlor aButorul me&ical ec6ivalează cu con$ortul o$eritR &e spital. Nu toţi înţele% vai cvin&ecă cel mai ine căl&ura su$lete ascăa celor care îl înconBoară pe olnav şi %3n&irlui corectă.

Să sta%nezi sau să evoluezi 5 altă cate%orie &e oameni sunt cei la care $rica nimeni numă iu eşte este $oarte puternică. şi nici nu le trece prin cap să-şi clari$ice cauza îm olnăvirii. i ştiu încă &in copilărie că olnavul se a$lă în centrul atenţiei că este în%riBit că este răs$ăţat că i se permite ceea ce este interzis etc. La început seautocompătimesc cu timpul &evin pl3n%ăreţi. Le este at3t &e $rică să se însănătoşeasc&e$initiv înc3t încep să crea&ă că sunt olnăvicioşi. i nu vor să se însănătoşească şi &eaceea pentru ca ei să supravieţuiască tre uie să-şi sc6im e mo&ul &e %3n&ire cei caresu$eră &in cauza lor. e re%ulă aceştia sunt mem rii $amiliei.

înainte &e toate să.inllătă-m La aza tuturor lucrurilor se a$lă %3n&ul apoi urmează $apta pe măsura %3n&ului. upun %3n& corect urmează o $aptă corectă. 4n om olnav este cel care a %3n&it %reşit şi trăit incorect. acă el va învăţa să %3n&ească corect se va însănătoşi. Necesitatea &eprim or&in a vieţii actuale este &e a sc6im a viaţa însăşi. acă vreţi să mă contraziceţi -că c6ipurile p3nă acum viaţa şi sănătatea &umneavoastră au $ost în or&ine a$laţi căacest &ar al naturii - sănătatea - pe care o numim $ericire şi care p3nă &eRcur3n& vă&ă&ea posi ilitatea să vă ateţi Boc &e ea pur şi simplu a secat. Aveţi %riBă cum trăiţi



Luule Vii ma

Să sta%nezi sau să evaluezi

în continuare. Ar $i $ost mult mai ine să vă $i corectat 'nainte %reşelile. u vă învăţ să$aceţi acest lucru cu aButorul iertării pentru că iertarea este o $orţă eli eratoare uriaşă."ertarea este şi cea mai simplă meto&ă &e a ne eli era &e rău. Suntem oameni &e peplaneta Kăm3nt. ,ivilizaţia contemporană se a$lă la răscrucea secolelor şi mileniilor şi

criza în care ne a$lăm este un in&iciu clar că va urma o cotitură ra&icală. Iăul pe care l-am acumulat tre uie să se trans$orme în ine. Kentru aceasta e nevoie ca răul să-şi rupăşira spinării. ,oloana verte rală sim olizează mo&ul &e or%anizare a vieţii. Wiecare esteli er să &eci&ă cum va supravieţui. Ne putem ascun&e capul în nisip şi să spunem căiarăşi ne-am prostit şi că nu se va sc6im a nimic. Totuşi sc6im ările &in natură şisocietate nu numai că sunt evi&ente &ar sunt şi palpa ile iar sănătatea tot mai precară aoamenilor este o &ova&ă în acest sens. Nu este oare straniu că &acă un om simpluspune un mare a&evăr &e viaţă el este consi&erat prost iar &acă în &ecursul vremiiacest a&evăr va încolţi pe o%orul su$erinţelor umane şi un oarecare tip învăţat îl va punrepeBor pe 63rtie su $orma unei teze &e &octorat el va $i consi&erat &eşteptD Nu estine oare ca $iecare &intre noi să &escoperim inele cu inima noastră şi să nu aşteptămca această mare înţelepciune să $ie impusă $orţat în şcoală şi &in cauza constr3n%erii esă &evină &in nou o a sur&itate pentru copiiD Nicio constr3n%ere nu este ună. acă mise spune(/ce să-i $aci copilul nu învaţă &ec3t &acă este o li%al/

s$atul meu este următorul- analizaţi-vă pe &umneavoastră

înşivă şi veţi ve&ea &e ce copilul nu este ascultător. ac veti constata că el nu seamănăcu părinţii atunci înc6i&eţ" oc6ii la %reşelile lui. Va tre ui să începeţi prin a corectapropriile %reşeli şi ime&iat se va sc6im a şi copilul. . Ke pro$esorii care vă& în copii nunişte tur ulenţ" care le pertur ă liniştea personală şi sunt $oarteeQi%enţi cu ei eu i-aşs$ătui să stea &e vor ă cu col %ii lor care au $os la mine la consultaţie. upă ce şi-aulămurit pro lemele el au în$lorit asemeni unor tran&a$iri care îşi &esc6i& petalelerecunosc3n& cu ucurie că toate acestea pot $i aplicate şi la şcoală. ,e $ericireJ Kro$esorau &escoperit rusc c6eia potrivită pentru pro lemele elevilor lor recalcitranţi. ,e îm ucurător este să-" aBuţi pe copilul care a $ost o povară apăsătoare pentru toţi şi pecare nu l-au înţeles nici măcar mem rii $amiliei. 'n rătăcirile şi necre&inţa eJ în ineomenirea a trans$ormat Kăm3ntul într-o planetă a su$erinţelor su$leteşti. Pi totuşi ne întoarcem aici iarăşi şi iarăşi. e ceD 5mul se naşte iarăşi şi iarăşi ca să înveţe. Pi învaţăprin rău. 'nsuşin&u-ne lecţiile răului &evenim mai înţelepţi evoluăm pe spirala &ezvolt Acesta este mo&elul cosmic al &ezvoltării. ,a tot ce eQistă pe lume cunoaşterea are&ouă părţi( prin învăţare - prin su$erinţe. Cristos a venit să ne înveţe iertarea să eli erezrăul pentru a &esc6i&e calea inelui. ar oamenii nu erau pre%ătiţi spiritual - li se o$ereprea &evreme ineleJ ,ea mai mare parte a omenirii a ales calea su$erinţelor. Ale%erea$ăcută &e om este li eră şi srnntă &ar $iecare tre uie să ştie că &upă $aptă vine şirăsplata. Nici corpul nici societatea nu mai pot să se vin&ece la nivel $izic aşa



Luule Vii ma cum ne-am o işnuit. Me&icamentele nu-şi mai $ac e$ectul şi maBoritateaolilor &evin cronice. Ke cel căruia îi este lene să %3n&ească $oarte cur3n& nu-l vor mtine nici propriile picioare. : ,elui care nu-şi va sc6im a principiile i se va rupe coloana.verte rală căci coloana verte rală a materialismului a &evenit $ra%ilă. 5menirea se a$lă răscruce - oile şi caprele tre uie să mear%ă $iecare pe &rumul lor. Toate sunt li ere săalea%ă - să mear%ă mai &eparte sau să răm3nă pe loc. Kentru ca noi oamenii să putemmer%e cu rost mai &eparte tre uie să ne &escoperim capacitatea &e a %3n&i. 4n aButoneînlocuit şi $oarte puternic pe această cale este ratiunea care p3nă acum a $olosit

oamenilor &oar pentru a-i & ce în ispită. "ertarea este calea minunată pentru a ne&escoperi capacitatea &e a %3n&i. acă p3nă acum #8 ani omul putea să se .a&resezeunui umnezeu ne&e$init pe care şi-l ima%ina 6a" să spunem ca pe un ătr3n căruntaşezat pe un nor care interzice or&onă şi pe&epseşte acum a apărut necesitatea &e a-l înţele%e cu a&evărat. ste timpul să o $acem.

Să sta%nezi sau să evoluezi nizate într-un mare sistem în continuă mişcare şi sc6im are.umnezeu nu poate $i eQprimat pe 63rtie el este tot ce eQistă( el poate $i prezentat ca olumină care se &uce spre in$init. Wiecare îl percepe pe umnezeu în $elul său. ,ine-lpercepe corect va avea sănătatea şi viaţa în or&ine. 4MN ! 4 este V"AYA.umnezeu este ener%ia care tre uie să se a$le în mişcare. Tot ce sta%nează &ispare. ,e$el &e ener%ie este aceastaD La şcoală am învăţat &espre ener%ia electrică ma%neticăatomică etc. ,e este ener%ia &ivinăD

Toate ener%iile care au &i$erite &enumiri sunt structuri &istincte $ormate la r3n&ul lparticulele primare ale ener%iei iu irii. 5 iectele $izice tari la pipăit sunt $ormate şi ele &ener%ia iu irii iar starea lor statică este iluzone .. Pi omul şi sănătatea lui sunt ener%iaiu irii sau pe scurt "u ire.

umnezeu este 4nitatea a tot ce eQistă,a orice între% umnezeu este alcătuit &in părticele mici. Pi $iecare părticică este$ormată &in altele şi mai mici. umnezeu este între%ul alcătuit &in părticele mici şi or%

ner%ia iu irii este pretutin&eni şi este su$icient &e multă. Iăul &ecur%e &in prea puţin"u ire ... Astăzi rău eQistă $oarte mult. oar acea ener%ie care poate să cur%ă li er esteener%ia iu irii. a tre uie să cur%ă să $ie în mişcare ca omul să se simtă iu it şi săiu ească şi el ast$el înc3t să simtă şi alţii iu irea sa. Au& &eseori spun3n&u-se( / uiu esc &ar nu sunt iu it/. Această &urere su$letească este speci$ică tuturor $e-



Luule Vii ma

meilor ăr aţilor copiilor. ,u c3t omul care rosteşte aceste cuvinte este mai t3năr cuat3t este mai puternic acest sentiment apărut c6iar &e la naşterea sa şi cu at3t mai rapi&el se va acumula pe parcursul vieţii. Senzaţia că nu eQistă iu ire pare corectă în principiunu pentru că nu suntem iu iţi ci $iin&că nu permitem ener%iei iu irii să iasă &in noi. Nutrece prin cap să ne &escotorosim &e $ricile care $ormează în Burul nostru un zi& prin iu irea nu poate trece ca nouă să ne $ie ine. ste un sentiment în%rozitor care lasă

totuşi loc unei oarecari speranţe. ,el mai înspăim3ntător este sentimentul că nimeni nuare nevoie &e iu irea mea. l ne $ace viaţa rară sens. Să ştiţi - cine trăieşte este iu it &eviaţă iar viaţa este umnezeu. 'n caz contrar nu ati mai $i în viată. Sentimentul că /nimeni nu mă iu eşte/ este reprezentarea &umneavoastră reprezentare $alsă provocată&e neînţele%erea vieţii şi a celorlalţi oameni. Acelaşi lucru se poate spune &espresentimentul /nimeni nu are nevoie &e iu irea mea/. acă cineva spune că nu îi esteteamă că nu este iu it sau că nu are nevoie &e iu ire că se &escurcă în viaţă şi $ără ea înţele%e iu irea &oar ca o relaţie intimă. A &isplme &e corpul $izic al partenerului esteplăcut &ar este şi iluzoriu. Mai ales &acă este un corp t3năr elastic şi $rumos. 5&ată cupier&erea acestor calităţi se pier&e şi ceea ce era numit p3nă atunci iu ire. Noi nu înţele%em că eQistenţa noastră este &eterminată &e realitatea nevăzută că realitateamaterială este &oar o $oarte mică părticică a 4nităţii supreme care se numeşteumnezeu. Pi nici că actuala criză are &rept cauză ne%area lui umnezeu ne%area"u irii materializarea "u irii.

umnezeu este ener%ia "u irii. ste eQtrem &e important să înţele%em acest lucru ,ine-lnea%ă pe umnezeu nea%ă "u irea iar $ără iu ire tot ce $iinţează moare. Ne%aţia este în$elul acesta ne$iintă. :5mul care se nea%ă pe sine însuşi nu eQistă. ,um poate inele săvină la el &acă el este &oar un loc %olD 7inele este &oar ener%ia iu irii în multi&iverssa. Tot ce eQistă material sau imaterial sunt structuri &i$erite alcătuite &in particuleprimare ale ener%iei iu irii. . Ne%3n&u-l pe umnezeu omul se nea% pe sl e( $iin&că şcorpul uman este una &intre structunl en r%lel iu irii. 'nvătaţi cu mo&estia îi învăţăm şipe ce"lalţ" acela i lucru. Auzim mereu - / i l:@aJ u n-am neZ?ie &e nimicJ/ Aceasta estene%are &e sine. 5amenii or iti &e setea &e c3şti% şi trăin& în spiritul ateismului &u vose sc6im e şi continuă cu o stinaţie să trans$o(me lumea &upă unul lor plac.,onsi&er3n& că omul este atotputernic ei îl urăsc pe umnezeu. i cauza urii corpullor este nevoit să su$ere $oarte mult. "n $elul acesta corpul îi o$eră omului posi ilitatea înceapă să înţelea%ă corect viaţa. Aceşti oameni se roa%ă să m ară pentru ca c6inurilelor să înceteze &ar oartea n -# va aButa. Moartea este acelaşi umnezeu pnn care raulse trans$ormă în ine. ste o $ericire c3n& oamenii in&i$erent &in ce motiv încep să seintereseze &e umnezeu. ste toto&ată re%reta il că o mare parte &intre aceşti oamenise a$lă într-o criză su$letească pro$un&ă şi &oresc să-şi eQtin&ă &oar pro le-



Luule Vii ma mele lor personale. Multi &intre ei sunt 6ărăziti să $ie cle cepţionaţi $iincu umnezeu nu poţi să te t3r%ui eşti. ,reierul ameţit &e tranc6ilizante îşi pier&e voinţanu poate să %3n&ească şi nici nu se învre&niceşte să $acă ceva. Iepet( umnezeu esteiu ire. "u irea este ener%ie. ner%ia are conştiinţă şi &e aceea putem să comunicăm cuea. ,omunic3n& corect cu un prieten sau cu un &uşman putem să aBun%em la o înţele%ere pozitivă. La $el este şi cu ener%ia %3n&urilor. Kutem să vor im cu ea şi s-o se trans$ormă în eli erăm &in corp. li er3n&u-se ine. Vă amintiţi cum se &istri uietipurile &e ener%ie în corpD Ar $i tre uit să învăţaţi pe &e rost aceste &ate.

Să sta%nezi sau să evoluezi această între are mi-au răspuns( /Acesta este nivelulsuperior. e ce nu te uiţi tu sin%urăD Asta-i tot/. Me&iumul Cilia a între at &e ce eu vă&amplasarea ener%iei alt$el &ec3t ceilalţi. "ată ce i s-a răspuns( /'n copia corpului $izicener%ia masculină este situată în &reapta iar cea $eminină în st3n%a. Aceasta este $ormener%iei în ansam lu al cărei nivel &eBa poate $i &epăşit &e om. Mai mult omenirea anevoie &e această &epăşire. Kentru Luule $orma &e ener%ie care i s-a revelat constitutreapta superioară pentru om $ără &e care omul $izic nu poate eQista. Aceasta esteproiecţia omului ca un tot unitar la nivelul materiei su tile tot unitar care nu &isparenicio&ată ci se întrupează iarăşi şi iarăşi &acă aşa este &ispoziţia Ie%istrului ,osmic.Ma%netismul este o $ormă &e spiritualitate a $iecărei unităţi însu$leţite şi neînsu$leţite&etermină trăinicia %reu &e în&urat a unităţii $izice. Pi el se întin&e &eBa p3nă la nivpolilor %ravitaţionali. senţa ener%iei ma%netice &evine vizi ilă prin iertare. Wolosireama%netismului în scopuri curative va &a omenirii posi ilitatea &e a supravieţui. / Kartein$erioară a corpului - ener%ia ce ţine &e trecutO cu c3t este mai Bos cu at3t mai în&epeste trecutul. ,u c3t este mai aproape &e păm3nt cu at3t pro lema este mai materială.Kartea superioară a corpului - ener%ia ce ţine &e viitor. Kartea &in $aţă a corpului - enesentimentelor ce se acumulează în c6a[re sau în centrii ener%etici( - c6a[ra # - ener%ia$orţei vitaleO este situată pe supra$aţa interioară a coccisuluiO

istri uirea ener%iilor in corpul uman 'n sc6ema &e mai Bos puteţi %ăsi &acă %3n&iţi cauza aproQimativă a olilor corpului&umneavoastră. Kartea st3n%ă a corpului - ener%ia masculină sau tot ce ţine &e tată so$iu seQul masculin. Kartea &reaptă a corpului - ener%ia $eminină sau tot ce ţine &e masoţie $iică seQul $eminin. Nota 7eneJ Wilozo$ia orientală ne învată invers eu ştiu aclucru. e aceea mi-am veri$icat cunoştinţele. vi&ent m-am a&resat mentorilor meisuperiori. Numai în cazuri eQcepţionale mi se &ă un răspuns ver al scurt. e o icei mi sespune( /Ptii şi tu sin%urăJ Asta-i totJ/ La



Luule Viilma

Să sta%nezi sau să evaluezi tul începe să mear%ă pe &os. acă $luQul &e ener%ie a iu ise întrerupe omul moare şi nu-l mai poate aButa nici cel mai per$ormant aparat &ereanimare şi nici cel mai un &octor. Aş vrea să-i liniştesc pe unii &intre olnavii &escleroză cărora le este $rică să utilizeze coaBa &e ou în scopuri terapeutice. ,alciul nuampli$ică ci &iminuează scleroza.

- c6a[ra "" - seQualitatea situată la nivelul osuluipu ianO

- c6a[ a """ - putere şi &ominare aşa numitul pleQ solarO este s"tuată la nivelulom ilicului: - c6a[ra "V - iu irea situată la nivelul inimiiO - c6a[ra V - comunicareasituată la nivelul larin%eluiO %3tului. - c6a[ra V" - speranţa sau ec6ili rul &in lumeasentimentelor aşa-numitul al treilea oc6iO este situată la nivelul $runţiiO etal.

,3n& se întăreşte sc6eletul se întăreşte partea masculină &in om. Scleroza înseamnă oatitu&ine ri%i&ă în&ărătnică. ,onsum3n& coaBă &e ou vă &iminuaţi răutatea$aţă &e seQul masculin ca principalul vinovat &e eşecul economic al lumii. Aceasta se înt3mplă c6iar şi atunci c3n& nu vreţi să-i iertaţi pe ăr aţi şi nu ştiţi să vă eli eraţi &ei&eile &umneavoastră preconcepute. ,orpul vă va aButa să $aceţi acest lucru.

- c6a[ra V"" - cre&inţa situată la nivelul osului pari-

N7J acă omul are cre&inţă speranţă şi iu ire are viitor.

Kartea &in spate a corpului - ener%ia vointei sau $orta vointei. : Atunci c3n& $rica atrăul răutatea începe să &istru%ă corpul. ,ivilizaţia contemporană a acumulat stresuri peparcursul multor vieţi şi %eneraţii. ,ărţile &e popularizare consi&eră stresul ca o staretensionată a or%anismului un $el &e reacţie &e apărare la $actorii ne%ativi. 'n realitatestresul este le%ătura ener%etică invizi ilă cu răul.

Ke partea &orsală a corpului &e a$lă coloana verte ra"ă. " interiorul c.olo nei se $lăcanalul ener%etic principal &m care ener%ia patrun&e m canalele laterale iar &e acolo m or%ane ţesutu$l etc. ,oloana verte rală Boacă l" rol 6otăr tor în $uncţ onarea şicapacitatea &e muncă a corpului $i!",.La o anal"ză atentă cu al treilea oc6i &oar acoloanei verte .rale pot $i &eterminate toate olile corpului. .m $iecar verte ră printr-un canal ener%etic circulă ener%"a care a?un%e:într-un anumit or%an. ,3n& o verte răeste l z tă or%anul corespunzător ei se îm olnăveşte. N","5 verte ră nu este lezatărară să eQiste o cauză. ,auza oricărei oli este locarea ener%iei provocată &e un stres.acă $luQul &e ener%ie a iu irii este lent în viaţă to-

Tot ce este rău pentru un anumit om constituie pentru el un stres în timp ce pentru unaltul nu este o li%atoriu să $ie un stres.Me&icina percepe stresul &oar la nivelul $izic - oala provocată şi cauza ei pro a ilă. At3me&icina c3t şi oamenii percep stresul ca o presiune psi6ică urmată &e oală.



Luule Vii ma 'n realitate acumularea ener%iei ne%ative are loc cu mult înainte &e apariolii $izice. Aţi avut ocazia să ve&eţi $i%uri cu ima%inea ioc3mpurilor ener%etice aleomului. ste o cunună &e raze care lea%ă omul &e evenimentele &in viata actuală &arşi &in vieţile anterioare. Iazele pozitive sunt al e şi se unesc cu evenimentele pozitiverazele ne%ative sunt ne%re şi &uc către evenimentele ne%ative rămase necorectate. Totpoate $i corectat prin iertare in&i$erent &e timpul c3n& a $ost săv3rşită $apta. oar ierteste $orta miraculoasă care eli erează răul. : Tot ce este un pentru om este răul pe careel l-a învăţat &in vieţile anterioare. Tot ce este rău tre uie învăţat în viaţa aceasta. acă

nu vom $ace acest lucru va răm3ne ca o &atorie [armică şi va $i şi mai %reu &e ispăşit viaţa viitoare. Ne%ativitatea îşi $ace continuu trea a. Locul spre care &uce raza nea%răpier&e continuu &in pozitivitate şi treptat se îm olnăveşte. Wiecare %3n& incorect atrane%rul. acă &orim să avem o viaţă ună şi o sănătate ună tre uie să rupem le%ăturanea%ră sau stresul.

Să sta%nezi sau să evaluezi răşi şi iarăşi ceva asemănător p3nă c3n& omul va avea omare su$erinţă şi va înţele%e care este cauza olii sale. Aceasta este una &in mo&alităţil&e a căpăta înţelepciune. A &oua posi ilitate este prin învăţare. ,ine îşi însuşeşte înţelepciunea prin învăţare c6iar &e la primul semnal al corpului va proce&a corect - seli erează &e rău prin iertare şi nu mai este nevoit să su$ere. ,orpul înţele%e că omul s-a&eşteptat. . ,ine are $rica în su$let pe acela îl va speria cu si%uranţă cineva. ,ine are îninimă sentimentul &e vinovăţie acela aşteaptă pe cineva care să-" învinuiască. Ke cel ceeste rău va veni cineva să-" în$urie - căci el are nevoie &e acest lucru are $oarte marenevoieJ ,el care stri%ă cu &isperare:( / ar eu nu vreauJ / tre uie să-i &ove&eascăcorpului &orinţa sa prin eli erare &e stres întruc3t corpul nu înţele%e alt lim aB. ,orpul întrea ă &e ce omul nu ştie şi cine nu l-a învăţat el se apucă ime&iat să-" înveţe şi o $accu sinceritate simplu şi aspru. intre stresuri cea mai z&ro itoare in$luenţă o are $rica.Wrica acţionează asupra rinic6ilor şi suprarenalelor loc3n&u-"e activitatea. 5r%anul pecare se #8calizează $rica se $ace %6em ca să se apere. Tul urările pot aBun%e p3nă laconvulsie spasm sau &e$ormare. Wrica pătrun&e tot&eauna în suprarenale şi în rinic6iav3n& ca rezultat un spasm. 4n ţesut în stare spasmo&ică nu permite circulaţia s3n%eluprin el or%anul nu primeşte. 6rană şi nu îşi poate în&eplini $uncţiile. Cormoniisuprarenalelor au o importanţă vitală încetarea activităţii lor con&uce la o moarte rapi&5mului a$lat în moarte clinică i se $ace tot&eauna

le%ea &ivină.- similarul atra%e similarul,orpul omului îşi cunoaşte în&atoririle prin el spiritul tre uie să capete înţelepciune.,orpul ştie că &acă în el a pătruns un stres atunci această lecţie &e viaţă a rămasneînvăţată şi ca atare corpul tre uie să atra%ă către sine ia-



L4llie Vii ma

Să sta%nezi sau să evaluezi litate %reşelile tre uie să trăiască $ricaO ea ne ută să&evenim mai înţelepţi. Wrica N"M N" N4 MĂ "47 PT $ormează un !" LA L"M"TA7"5,\MK4L4" care poate $i străpuns &om/$izic. Străpun%erea $izică a zi&ului $riciiprovoacă o senzaţie &e constr3n%ere &upă care urmează o stare ineQplica ilă &enelinişte irasci ilitate o senzaţie &e pustiire şi &orinţa &e a în&epărta o stacolul. oriţi svă apropiaţi &e omul &ra% cu speranţă în su$let şi simţiţi ceva ce vă opreşte rusc -

răceală lipsă &e înţele%ere. ecepţionaţi $ie că vă veţi apleca precum o cren%uţă &emimoză $ie invers cu o privire arz3n& &e m3nie vă veţiînv3rtoşa tot corpul- aţi $ost rşi reacţionaţi în $uncţie &e starea su$letească. Aţi simţit cum s-au unit cele &ouă zi&uri$ricii - al &umneavoastră şi al celuilalt - şi ener%ia ne%ativă apărută poate $i at3t &eputernică înc3t instantaneu se va însuma în răutate. Pi în loc &e m3n%3iere se încin%cearta. A&evărul amar - nimeni nu mă iu eşte - se con$irmă &in nou. "n&i$erent că estevor a &espre seQul opus &espre părinţi sau &espre copii oricum &in $ricile însumateapare răutatea. Am ele părţi simt &urerea &ar &umneavoastră o simţiţi &oar pe ceaproprie şi tra%eţi concluzia - nimeni nu mă iu eşte. 7ăr atul nu poate trăi $ără iu irea$emeii. acă nu se va eli era &e $rică ăr atul care ve&e în soţie unicul o iect al iu irii&evine 6iperseQual. ,u c3t relaţiile intime sunt mai &ese şi mai anale cu at3t maiputernică va &eveni $rica &e a o pier&e. 'n loc &e satis$acţie se va simţi alarmat. Wără&ea seama se va enerva şi va intra în panică. .

inBecţie cu 6ormoni s:uprarenali rea&uc3n&u-l ast$el la viaţă. 'n loc să ne tratăm cume&icamente scumpe şi în $elul acesta să aBun%em la sta&iul în care este necesar untransplant &e rinic6i aşa numiţii olnavi &e rinic6i care nu mai au nici o speranţă ar tre usă se eli ereze prin iertare &e $ricile lor cronice care provoacă spasmul cronic al rinic6ilo Atunci omul nu va mai tre ui să aştepte momiea unui &onator pentru ca săsupravieţuiască el. Wricile apar &in sentimentul &e vinovăţie.

Ai at3ta iu ire c3tă meriti ,ea mai mare $rică a omenirii este $rica N"M N" N4 MĂ "47 PT . e ceD Moarteacorpului înseamnă pentru spirit &oar că s-a înc6eiat o lecţie &e viaţă. ar c3n& moareiu irea moare şi spiritul şi el se teme &e acest lucru. e aceea el este un no& &e ener%iea iu irii. "u irea nu poate $i recreată. Kartea ună a ne%ativităţii constă în $aptul că ea îl învaţă pe om. 4n om care nu ştie ce este $rica ar muri instantaneu. Wrica îl învaţă să ai ă%riBă &e viaţa lui să o preţuiască şi să o $acă să continue. ,ine a $ăcut o %reşeală &ar corectat-o şi &eci nu a înţeles-o atra%e în el $rica. 5menirea a încălcat %rav le%ile 'mpărăţiei ivine şi p3nă c3n& nu îşi va ispăşi în tota-



Luule Viilma !i&ul $ricii începe să crească provoc3n&u-i o &urere tot mai mare iarăr atul simte că nu e cum ar tre ui să $ie. Simţin&u-se &in ce în ce mai pustiit su$leteşte

începe să &evină %elos - un&e s-o $i &us cu alţi ăr aţi ineînţelesJD 4n ast$el &e ăr anu înţele%e că pro lema este în el însuşi. Graţie acestei $ricis-a &ezvoltat seQolo%iacontemporană care nu poate $i alimentată cu iu ire su$letească. "u irea $izică este &oar mică parte a iu irii su$leteşti. Kentru $emeie seQul &e acest %en este un c6inO el poate &istru%ă pentru tot&eauna $eminitatea &in ea. 5&ată o $emeie respectată &e toată lum$rumoasă şi &ivorţată care s-a &e&icat în totalitate muncii mi-a spus cu o ironie amară

/Am avut un soţ at3t &e un înc3t trăin& cu amintirea lui nu-mi mai tre uie altul/.Iăutatea apărută în urma acumulării am elor $rici a lui şi a ei le-a &istrus viaţa. Soţul a&evenit un alcoolic cronic. 5 soţie %eloasă îşi eQtenuează şi ea soţul şi continuă să culti%elozia în loc să se eli ereze &e ea.

Să sta%nezi sau să evoluezi tăr3t să se răz une. Greşeala aparţine am elor părţi."n&i$erent &e seQ starea &e umilinţă răm3ne o stare &e ne%ativitate. li erarea &e ea eli era pe om &e umilinţă. 5amenii uni şi inimoşi se umilesc în $aţa partenerului lor &eviaţă a copiilor prietenilor ru&elor. in nevoia uriaşă &e a $ace ine ei &evin slu%isclavi servili A$lat într-o ast$el &e situaţie un om cu simţul propriei &emnităţi se va mva încerca să o oprească :pe slu%a care se tot umileşte. Ar putea să $acă un %est &e&ezapro are &ar iritarea provocată &e acest %en &e servilism răm3ne. 'n acelaşi timpsclavul iu irii va că&ea în &isperare şi îl va învinui pe celălalt că nu are nevoie &e iu irelui $iin&că nu i-o acceptă. 'n cazul lui va apărea un amal%am &e %3n&uri va &escopeste ur3t că este sla că nu e &emn &e a $i un partener că e ătr3n prost şi alte o mie&e %3n&uri care îi umilesc &emnitaţea. Va încerca &in toate puterile să se în&repte va începe să-şi o$ere cu în$lăcărare serviciile şi nu va ve&ea că celălalt a luat o poziţie &eapărare - cine are nevoie &e un ast$el &e ineD 4rmează reproşurile sclavului ale căruie$orturi &upă părerea lui nu au &at roa&e. Wemeile îşi mani$estă ne$ericirea într-un maparte întruc3t $emeia iu eşte cu urec6ile şi ea vrea să au&ă că este apreciată. 7ăr aţiiiu esc mai mult cu oc6ii şi &e aceea aBun% mai t3rziu la punctul critic al stresului lor.Wemeia mo&ernă acor&ă FH importanţă $oarte mare aspectului său eQterior ea satis$anevoia ăr atului &e iu ire cu o iu ire la nivel $izic şi a ia la ătr3neţe ăr aţii recunosccă au $ost amă%iţi. 7ăr atul mo&ern îşi provoacă el sin%ur această amă%ire preamărin&iu irea $izică. ,u c3t este mai intensă &orinţa lui &e a părea un intelectual cu at3t eQistămai multă spoială eQterioară şi mai puţină ome-

Wrica nimeni nu mă iu eşte atra%e pentru cel care o are su$erinţe menite să-i&emonstreze că nu este iu it. ,um alt$el ar putea să simtă că nu este iu itD Wrica nimeninu mă iu eşte îl $ace pe om să cerşească umil iu irea in&i$erent a cui şi in&i$erent cuml se supune celor mai necruţătoare înBosiri. "storia este plină &e cazuri &e înBosire a$emeii. Weministele contemporane au 6o-



Luule Vii ma nie &isimulată şi ea seQualitatea $iin& o parte inte%rantă. 4n om naturala&evărat nu are nevoie &e seQolo%ie. oar intelectualul simte nevoia să rume%e arti$icaceastă înţelepciune naturală. in păcate înlocuitorul este tot&eauna $rumos pe &ina$ară&ar este lipsit &e viaţă. Wrica nimeni nu mă iu eşte îl împie&ică pe om să o$ere a&evăriu ire şi să primească a&evărata iu ire. K3nă c3n& am ele părţi nu vor înţele%e acestlucru relaţiile seQuale vor răm3ne lipsite &e spiritualitate.

Să sta%nezi sau să evoluezi Wrica nimeni nu mă iu eşte ne o$eră &i$erite lecţii &e viaţă

e eQemplu soţul se %ră eşte să aBun%ă acasă să-i spună alesei inimii lui că o iu eşte&ar în pra%ul casei simte cum i se opresc cuvintele în %3t sau c6iar &acă le-a spus elenu mai au nici urmă &e tan&reţe şi $orţa iu irii a &ispărut. ,el mai a&esea cel care vineeste ăr atul cel care aşteaptă - este $emeia. . Soţul a uitat că p3nă mai ieri se %ră easă plece &e acasă $iin&că atmos$era &in $amilie îl apăsa îl copleşea îl eQaspera îiprovoca &epresie. Acum are nevoie &e iu ire şi &e aceea vine iarăşi şi iarăşi &upă ea. lvrea ca so.ţiei să-i $ie ine $iin&că atunci îi va $i ine şi lui &ar nici acest lucru nu ştie s înţelea%ă. Nici el nici ea nu sunt capa ili să se eli ereze &e $rică. 'n cel mai un caz el o&oBeneşte pe ea spun3n&u-i( tu nu te menaBezi &e ce te eQtenuezi se poate trăi şi altş.a.m.&. Sau ea .îi spune lui acelaşi lucru. Aceste cuvinte presupun ei sunt o &ova&ă &tan&reţe şi &eci &e iu ire. Pi oricum ai &a-o nu este aşa - $emeia.( mo&ernă aşteaptăcuvinte mari şi $rumoase &ar (intuieşte ime&iat nesinceritatea. ,uvintele care nu-şi atin%scopul &evin $alse şi atunci nici cel care le spune nici cel care le au&e nu se simte înlar%ul lui. 5 stacolul în calea %3n&urilor une cuvintelor şi $aptelor îl constituie zi&ul ,el care le spune îşi simte neputinţa iar cel care ascultă - inutilitatea. 'n consecinţăapare $rica &e a se eQprima prin cuvinte. Apoi apare o nouă $rică &e neînvins - mai innu &esc6i& %ura oricum o să tr3ntesc ce nu tre uie. "u irea este rănită &ar încă mairăm3ne. Se în%rozeşte la %3n&ul că ar putea să o piar&ă şi m3na i se &uce spre sticla &ăutură. ste calea spre auto&istru%ere. acă nici sticla nu-l aBută şi cur3n& n-o să-" maaBute să-şi înă uşe &urerea su$letească atunci recur%e la calmante sau c6iar la &ro%ur

Wără iu ire viaţa îşi pier&e sensul. Lipsa &e sens te împin%e spre pa6ar. Aşa se îneacă&urerea su$letească provocată &e lipsa iu irii $iin&că oamenii nu ştiu să se eli ereze &eea şi &acă se înt3mplă este &eBa prea t3rziu nimic nu ma" are sens. Alcoolul estemiBlocul cel mai accesi il pentru înă uşirea &urerii su$leteşti. 5amenii care îşi îneacăsu$erinţa în alcool nu înţele% că îşi &istru% &emnitatea. 7eţia este $rica şi re$uzul &e ave&ea în Bur $rumosul $iin&că pentru cel care ea totulR este rău. imineaţa &upă o ecruntă &emnitatea lui lezată îl împin%e să se ametească în asemenea 6al înc3t să uite &umilinţă şi &e cei c re l-au umilit. ,orpul îl aBută să atin%ă acest scop prin &istru%ereacelulelor creierului. Pi ast$el &e $rică apare pe nesimţite răutatea $aţă &e sine şi $aţă &ceilalţi.



Luule Viilma Ast$el &e oameni spun că trăiesc pentru ceilalţi &ar nu vă& că &istru%3se pe ei provoacă celorlalti &urere su$lete scă. Pi &acă le spui te vor să%eta cu o privircruntă &e raz unare. Alcoolul le &ă posi ilitatea să verse &in ei &esc6is $ără nicio ruşitot ce simt şi să mai şi insiste c prostiile lor &e om eat. La &rept vor in& e ine că omua putut să spun ce are &e spus. 'n &iscuţii eţivul rosteşte a&evărul lui. "n $elul acestael. îşi învin%e $rica /nu mă place lumea c3n& sunt cinstit./ Wrica nimeni nu mă iu eşte î împie&ică pe om să $ie sincer. . ,ine a reuşit. să învin%ă această $ormă &e auto amă%irpnn alcooJ sau cme a trecut prin coşmarul a6ic se în%rozeşte &evme &e la început

sclavul iu irii. 4n ast$el &e om se .tem/e să nu e auto &istru%ă. 'n &orinţa &e a $i peplacul ,4"va mcepe sa se ploconească să $ie %riBuliu să $ie slu%arnic. 4nul autoritar vprivi cu un z3m et superior la toată această a%itaţie şi se va lăsa slu%ărit rară să &eavreun semn &e recunoştinţă. 'i place slu%ărnicia sclavului îi plac să-" m3n%3ie pe capcon&escen&enţă c3n& are c6e$ P" cu toate astea va simţi că îl &ispreţuieşte. Nici el nu întele%e că prin asta $ace rău. Ar putea el să-şi în&repte %reş ala &acă celălalt nu. sepricepe &ar nu ştie cum s-o $acă. 'n realitate el &ispreţuieşte pe omul însuşi nu situatiacare se a$lă acela - care este nenaturalăO &ispreţul lui :este a&resat celui care se umileşWără să-şi &ea seama stăp3nul vrea să iasă. &in această situaţie care îl umileşte şi peel $iin&că îl $ace sla &ar o $ace călc3n& în picioare. &emnitatea sclavului. ,um o va$ace în %3n& prin vor e sau $izic - &epin&e &e împreBurare. K3nă c3n& stresurile nueli erate rezultatul va $i cate%oric contrar celui aşteptat.

Să sta%nezi sau să evoluezi ste imposi il să-i &ai sclavului iu irii $ie el $emeie sauăr at at3ta iu ire c3tă îi tre uie $iin&că el tre uie să simtă că nu este iu it. "u irea

înseamnă li ertate nu posesiune. "u irea este inecuv3ntare şi nu sclavie. "n&i$erent &e%ra&ul &e sclavie c3n& $rica servilă că nimeni nu mă iu eşte creşte omul se înverşunează şi &evine capricios. 5rice $rază ar spune ea sună teatral şi umil şi provoacenervare. acă te roa%ă( / ă-mi să eau/ îţi vine să-i răspunzi( /Nu-ţi &au /. La un ast$el&e comportament celălalt începe să tune şi să $ul%ere întruc3t un om care nu suportă înBosirea şi pe cei care se înBosesc nu este în stare să se stăp3nească întro ataresituaţie. Sau &e eQemplu &acă îi o$eri &in toată inima o m3ncare %ustoasă unui s,lavcapricios el va lua o rar3mitură căzută pe masă vr3n& să spună prin toată atitu&inea lu/ i crezi că mie îmi tre uie aşa multD/ "n&i$erent &acă aceste cuvinte le spune cu vocetare sau nu ele vor avea e$ect şi celuilalt i se va strica &ispoziţia. Tensiunea va continuasă crească. Tot&eauna un om capricios poate să spună( / u n-am spus nimic rău iar elvezi s-a supărat. u nu mai am &reptul nici măcar să spun un cuv3nt sau să $ac cevaJ/ Ast$el încetul cu încetul $rica nimeni nu mă iu eşte se trans$ormă într-o armă. Iăutateape auto umilinţă $iin&că nu a realizat nimic cu aButorul ei îl &etermină acum să se înBosească şi să mear%ă să se milo%ească cu spinarea în&oită. e unul sin%ur nu oscoateţi la capăt. 'nBosin&u-vă aţi &istrus relaţiile umane normale şi l-aţi enervat pecelălalt. Acum tre uie să



Luule Vii ma îi cereti aButorul. Ar $i $ost însă mai ine să cereti iertare %reşeliior RvoasIecent la o con$erinţă un ăr at m-a între at cu un z3m et ironic( /,e mai e şi asta-$ricăD/ 'ntre%ul au&itoriu a tre uit să a$le că eQistă pe lume un om care nu cunoaşte acsentiment. e $apt el şi-a &at la iveală $rica lui că cineva se în&oieşte &e curaBul meu.Superioritatea lui &ispreţuitoare a vor it &e la sine. ,u un ast$el &e om să nu pleci la&rum. 7ravura &e $ata&ă este întot&eauna sustinută &e alcool. Pi acest ăr at n era nicel o eQcepţie. : 4n ăr at rău este un ăr at sla . Lui nu tre uie să-i încre&inţezi o trea ăimportantă. ste posi il &e eQemplu ca în cel mai critic moment el să moară &e răutate

şi trea a importantă să răm3nă neterminată. Acest a&evăr se re$eră şi la $emeile rele.ra%i sclavi ai iu iriiJ "ertaţi-vă spaima că nimeni nu vă iu eşte şi atunci ea vă va părăsi.Voi înşivă aţi cultivato p3nă la nivelul &e răutate şi ea nu se simte ine &acă o ţineţi încaptivitate. acă nu eQistă $rica nimeni nu mă iu eşte nu eQistă nici $rica iu irea mea nueste acceptată.

invatati sa iertati corect "ertarea este unica $orţă eli eratoare &in 4nivers. "ertarea a&evăratei cauze îl eli ereazăpe om &e oli &e %reutăţile vieţii şi &e alte lucruri rele. ,um să iertămD ste mai %reu&ec3t aţi presupusD Nu-i nimic vom învăţaJ

#. acă cineva mi-a $ăcut un rău îl iert că a $ăcut acest lucru şi mă iert şi pe mine că amatras în mine acest rău. 2. acă eu i-am tacut cuiva vreun rău îl ro% să mă ierte şi mă iertşi pe mine că am (ţăcut acest rău. ). 'ntruc3t i-am provocat su$erinţe corpului meu$ăc3n&u-i eu r u altuia sau permiţ3n&u-i altuia să-mi $acă mie rău în oricare &intre cazcer tot&eauna iertare corpului meu pentru că. prin asta i-am &ăunat.

Toate acestea pot $i rostite sau spuse în %3n&. "mportant este să $ie &in su$let. Aceastaeste cea mai simplă iertare. e o icei oamenii o înţele% $ără prea mari e$orturi &eşipentru unii a-ţi cere ţie iertare este un o stacol %reu &e învins. A cere iertare unei părţiconcrete a corpului &e eQemplu m3inii tale pare un lucru ciu&at. / ste trea a mea &acămi-am provocat un rău sau nu/ - spun unii &eşi au în corpul lor un $ocar &e oală. *)



Luule Vii ma acă vi se pare accepta il &oar să iertaţi pe cineva şi să vă cereţi iertare &ela cineva atunci între aţi-vă( ,ine sunt eu şi cine este elD / u îmi aparţin mie &ar îne%ală măsură aparţin 4nităţii ivine. La $el ca oricare alt om. Krin aceasta corpul meueste concomitent al meu şi al 4nităţii ivine. u nu am &reptul să-" &istru%. eşi corpulmeu este al meu eu nu sunt proprietarul $ui. Stră&uiţi-vă să vă eli eraţi spiritul &e %3n&a materialistă. Kentru aceasta cereţi-i iertare %3n&irii &umneavoastră că $ace colecţie &&o%me. 4neori este $oarte %reu să ierţi pe cineva alteori c6iar imposi il $iin&că v-aprovocat multă &urere. eşi învăţătura lui Cristos &espre m3ntuire nu este nouă este

totuşi nou înţelesul său pro$un& şi &e aceea este nevoie &e o eQplicaţie suplimentară. 'nvăţătura &espre iertare poate $i a or&ată &upă următoarele principii( .

] Tot ceea ce îmi provoacă mie rău se a$lă în le%ătură &irectă cu mine printr-o le%ăturăener%etică invizi ilă. acă vreau să mă eli erez &e rău tre uie să eli erez am elecapete ale le%ăturii. Aceasta se $ace prin iertare. ] 5mul atra%e ceea ce are &eBa în el. ]acă are în el inele tre uie să apară cineva care să-i $acă ine. acă are în el răultre uie să apară cineva care să-i $acă rău. ] ,el care vine îmi &ă o lecţie &e viaţă. l esteun $el &e eQecutant al lucrării la coman&a mea. u^vreau şi el va veni. ] Toatăne%ativitatea care se a$lă în om şi pe care el n-a ştiut s-o eli ereze cu inteli%enţă - cuaButorul iertării este o lecţie &e viaţă care a rămas neînvăţată. Krin urmare ea va tre ui învăţată prin su$erinţe. Kentru aceasta tre uie să apară persoana sau situaţia care să-iprovoace su$erinţe. ] "ertarea este însoţită &e conştientizare. ,onştientizarea înseamnă înţelepciune. ] 5mul răm3ne un i%norant at3ta vreme c3t ve&e cauza răului în alţii.



Să sta%nezi sau să evaluezi Ke scurt în $ormă sc6ematică $ormula iertării esteurmătoarea( mai ine ca învăţarea ei să $ie mai puţin &ureroasă. Materialismul a vrut săne $acă mai înţelepţi el a &ove&it clar că înţelepciunea ca ansam lu este un lucru un&ar creierul uman nu este în stare să întreacă le%ile ivine ale naturii. 5mul nu poate şinu i-a $ost &at să-L &omine pe umnezeu. Nimeni nu are &reptul să &omine pe nimeniLe%ăturile &intre soţi/nu tre uie să $ie nişte lanţuri înro itoare. Pi &acă sunt lanţuri atunele provoacă tot&eauna revoltă a&ică răutate. Numai li ertatea îi o$eră omuluiposi ilitatea să $ie el însuşi. 4n om li er este un om un. 5mul contemporan este

prizonierul propriilor sale stresuri &ar el se consi&eră prizonierul altor oameni situaţiicon&iţii etc. l caută vinovaţi îi %ăseşte şi îi învinovăţeşte şi totuşi viaţa &evine &in ce ce mai %rea. ,on$orm voinţei lui umnezeu ăr atul este capul iar $emeia %3tu". Am3n&oi au &repturi şi în&atoriri minunate &e care ar $i tre uit să se ucure. Pi mai alesă înţelea%ă că locul lor este eQact acolo un&e este. Pi că pentru a ne însuşi lecţiile &eviaţă noi înşine ne-am ales acest corp împotriva căruia ne revoltămacum. Supremaţia$izică a ăr atului asupra $emeii este o mare %reşeală &ar o şi mai mare %reşeală acivilizaţiei mo&erne o constituie &ominaţia spirituală a $emeii asupra ăr atului. Kutereapoate $i învinsă numai prin supremaţia $orţei a&ică prin constr3n%ere. Simţin& oameninţare li propria lui si%uranţă ăr atul recur%e la violenţă c6iar înainte &e a apăreun pericol real. ,auza constr3n%erii caracteristică astăzi seQului masculin o constituiematerialismul.

#. u te iert %3n&ule rău că ai pătruns în mîne. 2. "artă-mă %3n&ule rău că n-am înţecă tu ai venit să mă înveti să &evin mai înţelept şi nu m-am %3n&it că tre uie să teeli erez. Te-am $ăcut prizonierul meu şi team cultivat. ). "artă-mă corpule că ţi-ampricinuit un rău cultiv3n&%3n&ul rău.

Naşterea $riciie un&e începe $rica omului acestei civilizaţiiD ,3n&va în trecut la o stră unică a apărut&orinţa &e a-şi &omina ăr atul. Acela a $ost începutul materialismului începutulsupremaţiei $emeii care a $ăcut &in om un o iect. Soarta omenirii este pre&eterminată &umnezeu. Materialismul este o lecţie necesară numai că ar $i $ost



Luule Vii ma 5menirea contemporană are &e însuşit următoarea lecţie( / ce-ar $i &acă%3tu" ar $i &easupra capuluiD/ ,3n& %3tu" vrea să se situeze mai sus &ec3t capul unast$el &e corp &eBa nu mai este sănătos. ,orpul _ $amilie _ omenire este acelaşi corp caa $ost creat &upă le%ile ivine sim olic vor in&. acă însă ne supunem le%ilor create &eom acestea $iin& contrarii celor ivine corpul se &istru%e. ar aşa a vrut $emeia. ,utimpul această &orinţă/ a crescut şi &evine &in ce în ce mai puternică.

Să sta%nezi sau să evoluezi acest lucru va $i o %aranţie pentru corectitu&inea vieţii sale

pentru a celorlalţi care nu au încre&ere. 4nii oameni se tem că $iecare cuv3nt al meu vasuna ca o învinovătire. Altii se revoltă în mo& a sur& sau o iau la $u%ă presupun3n&: &iscuţia ar putea să se înc6eie neplăcut. Marea maBoritate a oamenilor se stră&uieşte sărăm3nă &in politeţe p3nă la s$3rşitul consultaţiei şi se c6inuie p3nă &escoperă custupoare că în $aţa lor nu se a$lă nici&ecum un procuror ci un om care vrea să-i aBute."ată însă că acest aButor se &eose eşte &e cel o işnuit întruc3t prin aButor se su înţele%&e o icei un serviciu concret palpa il. 'n &iversele noastre vieţi noi suntem at3t ăr aţic3t şi $emei. 'n $elul acesta materialismul constituie o lecţie &e viaţă pentru întrea%aomenire. Noi am vrut să a$l ce va $i &acă încă#căm le%ile naturii şi ne lăsăm con&uş"lucrur". orinta &e a &omina &e a $i mai presus &ec3t alţii te lipseşte & raţiune şi îm olnăveşte trupul. Acest lucruRR se re$eră şi la cel care &omină şi la cel care permite $ie &ominat. 5riun&e s-ar înt3mpla acest lucru - acasă la şcoală la serviciu în cercul &prieteni sau la competiţiile sportive nemaivor in& &e &uşmani - întot&eauna su$erăam ele părţi. Su$eră însă &e &ouă ori mai mult cel care îi &omină pe ceilalţi.

MaBoritatea $emeilor c3t şi a ăr aţilor este $erm convinsă că vinovată este parteaa&versă. Kentru a ar%umenta convin%ător &reptatea proprie se a&uc mii &e eQempleviaţă şi mare este &ezamă%irea ne$ericitei victime c3n& nimeni nu-şi %ăseşte o clipă &ră%az pentru a o asculta. ,ine &oreşte cu orice c6ip să &omine se în$urie &acă i sespune( /Nu eQistă nici rău nici ine. 'n orice rău eQistă un ine şi în orice ine eQistă unrău. Tre uie &oar să-" căutaţi. Tot ceea ce îi pricinuieşte omului su$erinţă este atras &e e însuşi printr-o %3n&ire eronată. ,orectaţi-vă %3n&irea eli eraţi-vă &e răutate şi tovarăş&e viaţă se va sc6im a. Se va sc6im a cu si%uranţă/. MaBoritatea celor care se îmăiescnu pot să crea&ă acest lucru căci ei s-au o işnuit să o ţină totul prin $orţă. Mulţi &intre esunt în aparenţă $ormi&a ili compătimesc pe toată lumea militează mereu pentru&reptate şi totuşi nu pot nicicum să-şi pună or&ine în viaţă. 4n om care %3n&eşte corecnu $ace eQperimente pe alţii el îşi va or%aniza în primul r3n& propria viaţă - şi



Să sta%nezi sau să evaluezi atare mama contemporană tre uie să $acă totul P" maiconştient. Ke parcursul între%ii perioa&e &e sarcină mama &in ziua &e azi $ace o%reşeală ne înţele%3n& $aptul că alături &e ea se a$lă un mare spirit care au&e tot vetot înţele%e tot. Pi vrea să învete lectiile acestei vieti $izice. l va $i nevoit să o $acă &inou prin su$erinţe &eşi ar $i tre uit s $acă prin învăţare - venise vremea. .

Kier&erea instinctului matern primor&ialin momentul în care stră unic a a &orit să &omine ăr atul ea şi-a pier&ut instinctul

matern. ,e înseamnă acest lucruD , & stră unic a s-a culcat cu soţul ei ea a conceput ,5p"l.Ac st lu ru a avut loc la nivelul instinctual şi cop" ul care slm o6c a trecut pra%ulvieţii sale a $ost prim"t cu &ra%oste. upă cum se ştie spiritul este /e%o/. / %o/-ul are&ouă laturi - sentimentul propriei &emnităti şi e%oismul. Wiecare spirit are nevoie să $iu it şi &eci Oă $ie înt3mpinat să $ie invitat să trăiască. 5&ată cu pier&erea instinctulumatern &e către stră un că a apărut seQ l şi mama care practică seQul nu ştie c &concepe coptlul. Acesta trec3n& pra%ul vieţii sale pnmeşte toate pro lemele &e viaţăcare s-au acumulat la ărinţi p3nă. în. ace.l moment întruc3t $orţa emoţiilor ne%ative oconst"tu"e V"teza lor. Iăul este întot&eauna mai iute &e picior. pJri copilul i steesenţa iu irii -sinceră curată şi veşmca. Wun& t5tuP"%m%aş şi uşor &e rănit el începeime&iat să simtă că nu este iu it întruc3t nimeni nu-i spune( / Te iu esc. Vino să creştispre ucuria vieţii/. MaBoritatea oamenilor a&uc cu ei &intr-o viaţă anterioară $rica nimnu mă iu eşte. ,ine a luat-o cu el a venit să o eli ereze în această viaţă. ,ui i s-a &atmai mult &e la acela se şi cere mai mult. La stră uni că raţiunea era &ezvoltată mai puţila mama contemporană ea s-a &ezvoltat consi&era il mai mult şi ca

..

.

atoria $iecărui învăţător în $aţa lui umnezeu este &e a-i 'nvăţa pe alţii a&evărata înţelepciune. 5mul contemporan materialist este lipsit &e a&evărata înţelepciune şi &eaceea munca &e învăţător este $oarte %rea. . Spiritul su$letul şi corpul trăiesc &upă le%naturii. acă raţiunea noastră înţele%e %reşit viaţa su$eră corpul. ,ine învaţă %reşit tra% în el sentimentul vinovăţiei care provoacă nervozitate lipsa &e încre&ere ten&inta &e căuta %reşelile la alţii. 'n $inal ca întot&eauna orice stres se acumulează şi se trans$orm în răutate. 'n calitatea sa &e învăţător mama tre uie să ai ă priceperea e a învăţacorect în numele său şi al %eneraţiilor viitoare. "n numele vieţilor sale viitoare şi alecopiilor săi. G3n&ul $iecărui om are putere iar %3n&ul mamei este cel mai puternic.Le%ătura invizi ilă cu mama - om ilicul eteric - va eQista veşnic. e aceea tot ce provine&e la mamă se transmite instantaneu copilului şi răm3ne în el at3ta timp c3t mama este îviaţă. acă mama îşi va pune în or&ine viaţa ei su$letească copilului nu tre uie să-i ceară



Luule Vii ma nimic su$letul lui este liniştit. Acest copil îşi trăieşte viaţa corect şi ro&nic

Să sta%nezi sau să evoluezi te se aşează în inima mamei su $orma unui ineQplica ilsentiment &e vinovăţie. - Wiecare mamă tre uie să-şi ceară iertare corpului său pentrurăul pe care i l-a provocat prin aceste %reşeli. - Wiecare mamă tre uie să ceară iertarecopilului său pentru $aptul cănu a ştiut să-i lămurească cele mai importante a&evăruri( ]Wiecare între% constă &in ine şi &in rău. in cauza răului am venit pe această lume întruc3t numai prin rău învăţăm. 7inele &oar ec6ili rează răul şi inele este răul pe care

ni l-am însuşit în vieţile anterioare. 7inele ne $ace mai puternici iar răul ne poate $ace m 'nţelepţi ] Kentru ine omul are su$letul iar pentru rău raţiunea. ] ,el care primeşte ineleci" inima acela are $orţă. ] ,el care primeşte răul cu raţiunea acela are minte. "ertati-vămama că nu v-a învătat aceste lucruri şi în suşiţi-vă aceste a&evăruri importante. "ertaţvă mama pentru nepriceperea ei. Noi toţi am venit să 'nvătăm cum să 'nvătăm. Neştiinţa nu este un păcat. Kăcatul este incapacitatea &e a ierta..

- Wiecare mamă tre uie să ceară iertare copilului său pentru că( #. 'n momentulconceperii nu l-a c6emat cu iu ire la viaţă. N-a văzut în spiritul copilului un e%al al săucăruia să-i spună cu tan&reţe că îl iu eşte. ,3n& a simţit că este însărcinată nu şi-acorectat %reşelile nu s-a priceput nici atunci să va&ă copilul şi să comunice cu el. A&esea mama mo&ernă naşte copiii pentru cineva F&e eQemplu pentru soţH sau &e &unui scop F&e eQemplu &e &ra%ul presti%iuluiH copilul însă nu este un o iect şi nicmiBloc. ,ea care naşte copilul ca un miBloc pentru a-şi realiza un scop şi ea însăşi îşicultivă %3n&uri nepro&uctive va avea parte &e un miBloc nepro&uctiv c6iar &e la na2. 'n timpul %ravi&ităţii nu i-a eQplicat copilului %3n&urile cuvintele sau $aptele ne%nu şi-a cerut iertare. ). Nu înţele%e că pruncul se naşte sin%ur az3n&u-se pe $orţeletatălui şi aşteaptă &e la mamă &oar să-" c6eme cu iu ire şi să $ie pre%ătită să-şi &esc6i&căile $acerii. ,opilul aşteaptă &e la mamă &oar( /Te iu escJ Te aşteptJ/ Pi el vine $iin&cnu poate să nu răspun&ă la c6emarea plină &e iu ire a mamei. *. La naştere în loc &eiu ire i-a transmis copilului stresurile sale şi în el s-a $iQat &eBa $rica nimeni nu mă iu e- Wiecare mamă tre uie să se ierte că n-a ştiut toate aceste lucruri şi că nu le-a $ăcut.Toate %reşelile necorecta-

,opilul este o%lin&a $amiliei vor sau nu vor părinţii. Pi $iecare copil &e astăzi ar tre ui ierte toate astea mamei lui. Pi atunci nu va mai $i &isperat că părinţii nu-l iu esc. Nu esteo simplă pl3n%ere &e copil este o &urere su$letească a&evărată. Atunci c3n& părinţii iu esc pentru că eşti al lor asta te &oare tot&eauna. e aici vine ostilita-



Luule Vii ma tea automată a mamei ostilitate împinsă p3nă într-acolo înc3t se miră şicopilul. Multe mame îmi răspun& $oarte &ur( / u am aşteptat copilul şi l-am iu it. Să numă Bi%niţiJ u ştiu ce $ac. 'mi cunosc mai ine &ec3t &umneavoastră sentimenteleJ Amsu$erit at3t &e mult la naşterea luiJ/ 4nor ast$el &e mame şi mai rar taţilor nu-mi răm3&ec3t să le răspun& ast$el( /Scuzaţi aţi %reşit a&resaO se pare că vor im $iecare pe limlui. / Asemenea părinţi s-au o işnuit să primească tot ce &oresc. ,opilul lor nu poate $iaButat înainte ca ei să se &eştepte. Wiecare părinte tre uie să ştie că i-a &at copilului viaşi că olile copilului provin &in cauza %reşelilor lui. Kentru copilul contemporan este tip

următoarea $rază( /ştiu că părinţii mă iu esc &ar nu simt acest lucru simt eQact pe &oscă nu mă iu esc. Mă a%ă în seamă &oar atunci c3n& tre uie să &ea vina pe cineva.Kentru mine eQistă &oar inter&icţii or&ine pretenţii şi asta mă &oare $oarte tare. / acă învaţă să $ie &esc6is şi sincer cu o mamă &esc6isă şi sinceră nu se va teme să răm3năla $el în $aţa între%ii lumi şi este nevoie să $ie învăţat în mo& special să se respecte pesine însuşi. ,6a[ra &esc6isă a comunicării este puntea &e le%ătură 'ntre iu ire şicapacitatea &e a raţiona. Nivelul raţiunii este nivelul $izic. Nimeni nu iu eşte la or&in. Tpărinţii ştiu să ceară unii &e la alţii şi &e la copii să $ie iu iţi &ar nu înţele% că propria iu ire nu încălzeşte inima nimănui. "ma%inaţi-vă o mamă căreia îi este teamă că /nimeninu mă iu eşte/. a se %ăseşte în spatele

Să sta%nezi sau să evoluezi zi&ului propriei $rici - iu eşte se c6inuie &eznă&ăB&uieşt întruc3t simte că totul se înt3mplă alt$el &ec3t ar $i &orit &ar toate unele ei intenţii selovesc &e un zi&. 5 ast$el &e iu ire nu 6răneşte nici su$letul nici corpul $iin&că ea nu&eloc iu ire. ,3n& copilul ve&e că tot timpul mama se supără şi se enervează lacea maimică neplăcere el îşi va lua Bu ăria şi . se va &uce la o altă %roapă &e nisip $iin&că a $ Bi%nit. l se învaţă să va&ă Bi%nirea în oameni şi nu în o$ensa însăşi. ,3n& pe copil îlnecăBesc cei &e v3rsta lui &e $apt viaţa încearcă să-" învete să se &escurce. acă mamase amestecă într-o ast$el &e cenă &orin& cu în$ocare să-i pe&epsească pe cei care l-au Bi%nit atunci un ast$el &e copil &evine o $iinţă plăp3n&ă căruia viaţa îi va provoca mneaBunsuri. ,el mai mare apărător al copilului este &e o icei mama care prin mo&ul einecoresp:J$$izător &e a-l e&uca îi $ace mai mult rău. Nici unul &in ei nu ştie să înţeleacorect viata &ar copilul este nevoit să su$ere mai mult întru c3t viata continuă. 'n ătătura mamei constituie cea mai importantă învăţătură &i viaţă. Mama $ormeazăcaracterul copilului.



Să sta%nezi sau să evaluezi ea este &oar o $emeie. 'n $aţa $eminităţii ei oamenii se vor înclina cu respect şi îi vor ierta &ezor&inea &in casă. acă $emeii nu i-ar $i $rică ea nu eQa%era cu %riBa ei nu i-ar s3c3i pe soţ şi pe copii nu s-ar irosi în van. 7ăr atuJ nici nuo servă casa strălucin& &e curăţenie &acă soţ"a istovită şi pl3nsă îl aşteaptă în pra% creproşuri. 5 casă sterilizată &e o curăţ nie eQemplară creează în casă ca orice altăeQa%erare &oar tensiune. Kriviti reclamele în care apare o $emeie $rumoasă careprin$ru useţea ei în$rumuseţează &ezor&inea &in Bur. ,6ipul ei ra&ios ar vrea parcă săspună( /5 să str3n% totul ime&iat. Am vrut mai înt3i să te vă& şi să-ţi spun că te iu esc/.

acă $emeia nu s-ar teme că nu este iu ită atunci ea ar $i iu ită şi viaţa ar iu i-o şi ea&eoarece o altă posi ilitate pur şi simplu nu ar eQistaJ "-ar &ispărea nevoia să-i $ie teamcă nu este iu ită nu iar mai $i $rică nu i-ar mai tre ui să înveţe prin su$erinţe - căci ea şi-iertat $rica şi prin aceasta a &evenit mai înţeleaptă. 7ăr atul prin natura lui este parteacare primeşte. acă omenirea ar $i înţeles corect acest lucru ar $i încetat să maimani$este nevoi iraţionale şi za&arnice. acă pretin&em sentimente &e la un ăr at asta înseamnă &ominare şi orice mani$estare a puterii îşi arată partea ne%ativă careprovoacă cel puţin un re$uz. e un&e nu este nimic nici nu ai ce lua. "n esenţa sa iu ireaăr atului este $orţa care i se o$eră iu itei. 7ăr atul îşi o$eră $orţa &ar se înc6i&e în el&acă $emeia începe să ai ă pretenţii. Nu tre uie învinovăţit pentru asta - se petreceinconştient. e aceea este nevoie ca oamenii - at3t $emeia c3t şi ăr atul pe c3t posi ilsă se cunoască pro$un& at3t pe sine c3t şi seQul opus. A

espre izvorul secat

Su$letul $emeii este izvorul iu irii su$letul ăr atului nu are acest izvor. 7ăr atul esteizvorul $orţei. Wemeia este principiul care &ăinuieşte. a simte nevoia să poată &ăruimăcar pe ea însăşi in&i$erent cum îi spunem &ăruire &e sine sacri$iciu &e sine pier&sterilă &e $orţe sau oricum alt$el. 'n orice caz &acă nu este capa ilă să o$ere ener%ia ese va concentra într-un nor ne%ru ameninţător &e $urtună. acă ar şti să-şi înţelea%ăesenţa neliniştii ei interioare şiR să se eli ereze &e $rica /nimeni nu mă iu eşte/Fînverşunarea că nu este remarcată sau că &upă părerea ei nu este înţeleasă proteBatăiu ită respectată preţuită pentru &evotamentul şi spiritul ei &e sacri$iciu etc. - şi toate &$rica /nimeni nu mă iu eşte/H nu s-ar mai auto umili. Wemeia care umilin&u-se speră csoţul va începe să o iu ească ar tre ui să ştie că autoumilirea atra%e umilinţa şi va $iumilită şi în continuare c6iar &acă acest comportament nu este caracteristic pentruăr aţi. a nu pune la socoteală umilinţa şi acesta este stresul ei. a n-ar tre ui să $acă&in ea o prostuţă smerită c6iar &acă este su$icient &e &eşteaptă ca să ştie că ăr aţilor lplac $emeile sla e Fca temperamentH acă $ace aşa să $ie pre%ătită pentru urmările uneast$el &e înşelăciuni. Wemeiacare iu eşte cu curaB nu încearcă să se poarte cu osuperioritate &e ăr at $aţă &e pro lemele esenţiale -

"



Luule Vii ma

Să sta%nezi sau să evoluezi

acă ăr atul şi-ar ierta teama că nu este iu it atunci su conştientul lui sau capacitatea&e a raţiona s-ar &esc6i&e. l şi-ar putea privi cu înţele%ere soţia atunci c3n& ea arpretin&e ceva &upă părerea lui lipsit &e sens sau imposi ilO el nu s-ar mai simţi vinovanu s-ar mai înrăi. Atunci ăr atul ar înceta să se salveze $u%in& &e propria soţie şi .

ale%3n& calea auto&istru%erii. ,laritatea minţii &e ăr at i-ar o$eri c6iar lui posi ilitateamear%ă primul înainte aşa cum a $ost pre&eterminat &e către natură. 'n $elul acestaăr atul şi-ar resta ili partea lui &e &ivinitate $orţa lui primară atot iruitoare. ste acea$orţă la care visează at3t ăr aţii c3t şi $emeile. 5menirea se z uciumă să caute această$orţă rară să înţelea%ă că ea nu este o utopie că nu este trecutul pe care l-a pier&ut &emult este pur şi simplu $orţa pe care ea o ţine captivă. ner%ia tinută în captivitate estetot&eauna ne%ativă pentru că ea nu circulă Wemeia este su iectul care &ă. 7ăr atul estesu iectul care ia. 'n lim a estoniană eQistă eQpresia( ăr atul /ia &e nevastă/ $emeia /se&uce &upă ăr at/ 7ăr atul ia atunci c3n& $emeia este pre%ătită să &ea. Numai cuaceastă con&iţie poate începe o viaţă în comunO acest a&evăr &e viaţă nu este însă înţeles. "zvorul presta ileşte totul. acă cel care vine la izvor nu ştie să-i păstrezepuritatea şi intră $ără Benă cu picioarele în apă apa se va tul ura şi nu va mai $i ună &eăuL ,3n& vine a &oua oară izvorul poate să-i o$ere &oar m3lul &e pe $un& şi el tre uisă alea%ă - $ie să moară &e sete $ie să caute un alt izvor. ar prin simplul $apt că eleQistă izvorul a atras &eBa pe cel însetat căci nu înt3mplător omul şi-a $ăcut potecă spel.

Natura &ăruieşte iertare. Acest re%e tru$aş al naturii care a intrat cu picioarele în izvormoare acum &e sete. l ve&e că şi-a $ăcut rău lui însuşi. Acum se înarmează cu ră &areşi aşteaptă ca apa să se limpezească. ,3n& se apleacă să ea apă şi îşi priveşte c6ipulre$lectat pe o%lin&a apei c3n& au&e murmurul care îi învi%orează su$letul 'nţele%e va mai uita nicio&ată. cest izvor i-a &at altceva mai mult &ec3t apă. Wemeia care nu şsau nu vrea să-i &ea celui însetat să ea p3nă c3n& îşi potoleşte setea nu va &eveninicio&ată izvorul vieţii veşnice. 7ăr atul care vine în %ra ă &oar să ea nu va priminicio&ată apă curată. acă &in izvorul $eminin şi matern cur%e o iu ire care nu &ucenicăieri izvorul se va în$up&a şi în spatele zi&ului &e $rică iu irea se va trans$orma cutimpul 'ntr-un vulcan $urios care ameninţă să erupă în cur3n&. ,a orice ne%ativitaterăutatea pose&ă o $orţă nimicitoare şi străpun%e orice zi&. Soţul şi copiii av3n& nevoiiu ire sunt nevoiţi mereu să treacă prin zi& provoc3n&u-şi &urere lor şi nu numai lor ştotuşi nu o ţin iu irea care i-ar 6răni necontenit. Senzaţia &e iu ire apare atunci c3n&oamenii se îm răţişează a&ică se a$lă unul în ioc3mpul celuilalt. ar întruc3t acest lucrunu se înt3mplă mereu &ezamă%irea se ampli$ică. 7ăr aţii Fşi $iiiH intră în stare &e crizcaută o ieşire. - se &au la o parte &ezamă%iţi şi &eBa nu mai vin cu o privire strălucitoasă m3n%3ie şi să $ie m3n%3iaţi



L4lile Vii ma - se înc6i& în ei şi sunt acuzaţi că nu iu esc că nu sunt %riBulii că suntnepricepuţi etc. - pleacă să-şi înece amaru" în alcool &ar &e $iecare &ată criza su$letea&oar se a&3nceşteO - încearcăR să sc6im e situaţia prin $apte une &upă părerea lor &anu primesc răspunsO - &evin narcomani ca să-şi &istru%ă în totalitate capacităţilementaleO . - se a&resează psi6iatrilor şi îşi înă uşă c6inurile su$leteşti cu me&icamenteOce&ează îşi pier& orice curaB şi receptivitate a $aţă &e me&iul înconBurătorO - se a$uactivităti in$ractionale întruc3t $rica nimeni nu mă iu eşte - s-a trans$ormat în răutate înverşunatăO - vin să-şi ia ce este al lor prin rutalitateO - se &uc să caute l" nou izvor &

iu ire &ar nu îl %ăsesc întruc3t cauza iu irii neîmpărtăşite rezi&ă în ei înşişi şi nimenialtcineva nu poate să o în&epărteze. ,u timpul acest sentiment se accentuează apoi seatenuează &evenin& tristeţe neputincioasă amărăciune răutate. Kentru a ieşi &inaceastă criză $iecare ăr at are propria sa cale &ar $ără eli erarea stresului nu va o ţineliniştea su$letească. Ar putea să se pre$acă să a$işeze o stare ună &eşi Bocul nu esteun &ar corpul lui nu va suporta mult timp acest lucru. 7ăr aţilor nu le plac spectacoleleproaste.

espre cel care &ă şi cel care iaWără iu irea $emeii ăr atul nu poate trăi. Wără iu ire nu eQistă viaţă. Aceasta este o le%a naturii şi aici restricţiile $eminine sunt neputincioase. $emeie &ezamă%ită caută vino în primul r3n& în altcineva. 4n ăr at &ezamă%it caută vinovatul în primul r3n& în el însuşi. ,u c3t se a&ună mai multe stresuri cu at3t situaţia se sc6im ă în &irecţie opusă.4n ăr at rezervat în emoţii &evine emoţional ca o $emeie iar. $emeia copleşită &e emoţ&evine lipsită &e pasiune ca ăr atul. Qa%erarea a trans$ormat normalul în anormal. Aceasta &uce la pieire. La nivel $izic ăr atul &oreşte să se $olosească un timp &e$emeie iar $emeia - să &omine veşnic ăr atul. "nstinctul &e proprietate este l" in&icatoal esenţei $eminine. 'n plan spiritual ăr atul &oreşte să iu ească veşnic $emeia iar$emeia să $olosească ăr atul pentru o vreme întruc3t ea are nevoie &e emoţii. Pi îna$ară &e aceasta în concepţia omului mo&em acest lucru este moral. 'n principiu&i$erenţele &intre seQe au $ost aceleaşi în- tot&eauna &ar în etapa actuală ele au $os&use la eQtrem. 5rice eQtremă înseamnă pieire. Kieirea înseamnă naşterea noului.Morala este un ăţ cu &ouă capete. acă nu um lu alături cu &runml nimeni nu are&reptul să mă acuze &e imo-

o



Luule Vii ma


ralitate. Pi totuşi viaţa arată că şi o $emeie $oarte morală poate avea un copil $oarte imore ceD 5are nu şi-a învăţat ea copilul să-i calce pe urme şi oare măcar o &ată în viaţăn-a &at pe &e lăturiD Kro lema constă în $aptul că o ast$el &e mamă %reşeşte mereu însu$letul ei şi se c6inuie s caute sol ţii. Neştiin& să-şi iu ească soţul şi t3nBin& &upa un

sent"ment mare s-a culcat în înc6ipuirea ei cu ţi D r aţ şi aDevărul a ieşit la luminăprin copil.: Nu "nV"n4lţ" opl#ul ," cereţi-i iertare. c Wără să ne &ăm seama prin &urerprovocată &e su$erinţe căutăm calea pe care să mer%em înainte. Viitorul este nivelulsentimentelor a&ică al liniştii su$leteşti. ,ine va învăţa să mear%ă corect pe această calese va eli era &e stresuri. Pi atunci nu se va trans$orma în cel care ia ci va răm3ne celcare &ă. : ,3n& omul se va eli era &e setea &e a &omina atunci . : nu va mal percepe&ureros li ertatea celuilalt. 5mul materialist nu este capa il să înţelea%ă că o&ată cueli erarea &e stres vine şi &ezro irea su$letească. Ke cel care este li er su$leteşte nu-lmai &eranBează le%ătura socială realizată pr nrelaţii c Bu%ale. l nu vrea să rupă acesterelaţii şi să o ala %o naZpe t că u-l&o ină nimeni. Nu este propnetatea mman4lP"nu ## este $ncă &e căsătorie. Kentru el căs toria este o lecţie pe care i-o pre&ă epocamo&ernă lecţ"e care &acă este însuşită cu succes poate înălţa spiritul. Z G loziae te.un stres caracteristic at3t $emeilor c3t şi ar aţ"lor. Mal S"mplu el reprezintă o&uşmănie acuzatoare care provine &in $rica - nimeni r #ll mă iu eşte. Mai &evreme saumai t3rziu soţul celui %elos începe să pună în practică acuzaţiile ce i-au $ost a&use$iecare pe măsura

. motivaţiilor şi convin%erilor sale. Pi c6iar &acă tră&area a avut loc &oar în %3n&partenerul va a$la întot&eauna. Aici nu aBută nici autoBusti$icarea -eu aproape că nu ţireproşat nimic uite la alţii cum se ceartă. Ka6arul ră &ării partenerului &umneavoastrăera plin încă &inainte &in copilărie &e la certurile părinţilor şi &e aceea a ales săconvieţuiască cu un om care se ceartă mai puţin. S-a înşe/ lat însă. 5rice $emeie artre ui să ştie că ea poate să o ţină &e la soţ tot ce &oreşte c6iar &acă e &oar în %3n& şi&e aceea ea tre uie să-şi $ormuleze clar şi înţelept %3n&urile ei corecte. in păcatenec6i zuinţa este astăzi la mo&ă at3t în r3n&ul $emeilor c3t şi al ăr aţilor. 'n mo& i&eal $emeia care &ă este &e $apt cea care ia iar ăr atul care ia &e $apt &ă.

Pi totuşi în %3n&irea lor $iecare parte vrea să se va&ă &oar pe sine în rolul celui care acă $emeia în momentul în care &ă se %3n&eşte să primească atunci ea &evine ceacare ia. ar &e la cel care ia se ia şi $emeia care îşi &ă corpul pentru a primi ceva seprivează &e comoara cea mai &e preţ. acă ăr atul în momentul în care ia cre&e că&ă el nu va primi iu irea $emeii şi nu va mai avea nimic ce să &ea pe urmă. acă &reptrăspuns la o asemenea /&are/ ăr atul pretin&e să i se mulţumească în cel :Mai/ uncazva primi &e la soţie corpul ei o m3ncare săţioasă şi lenBerie curată &ar ceea ce îi este cmai necesar - iu irea ei nu va primi.



Luule Vii ma Wemeia &ă $orţa iu irii şi ia $orţa $"zică a ăr atului. 7ăr atul &ă $orţa /l!iia $orţa iu irii. şi Acesta este ec6ili rul creat &e natură aşa a $ost este şi va $i cel puţinp3nă la s$3rşitul acestei civilizaţii.

Să sta%nezi sau să evaluezi tatea. S-a ocupat &e iertare o zi &ouă apoi a simţit &orinţasă mear%ă la coa$or. S-a &us cu mare plăcere. Venin& acasă a %ăsit în $aţa uşii un coşcu mere a&us &e un om un. Tre uia să $acă %em &in ele ceea ce a şi $ăcut cu ucurie.5rice %ospo&ină ştie ce se înt3mplă în ucătărie c3n& %emul e pe $oc. St3n& l3n%ă

ara%az $emeia se %3n&ea ierta şi cerea şi ea iertare &e la %3n&urile ei &e la oamenla situaţii &e la tatăl şi mama ei &e la soţ şi &e la copii. Timpul a trecut pe neo servateOc3n& omul este ocupat cu curăţirea %3n&urilor în su$let se aşterne liniştea şi timpulz oară repe&e. eo&ată în ucătărie aR apărut soţul ei a str3ns-o în raţe aşa m3nBită cu%em cum era şi a spus cu patos( / ,e ine e să vii acasăJ/ 'n cuvintele lui a răz ătut cevamai mult &ec3t ar $i sperat ea vreo&ată. Tonul cu care au $ost pronunţate aceste cuvinte&estăinuia totul. Wemeia a înţeles că &intr-o persoană &ominatoare care ia el a &evenpe neo servate o $iinţă care iu eşte şi care &ă. Pi pentru asta i-au tre uit &oar vreo&ouăzeci &e aniJ

t emp u

&in viaţă

o $emeie &e +8 &e ani care se trata la mine &e %lan&ă tiroi&ă a venit să-mi împărtăşească o ucurie neaşteptată care în comparaţie cu însănătoşirea ei i se păreacă nu merită prea multă atenţie. e &ouăzeci &e ani soţul ei pleca o &ată pe lună în&ele%aţie în interes &e serviciu şi stătea o săptăm3nă. e $iecare &ată c3n& el pleca ese apuca să $acă curătenie în apartament. ,urăţa şi şter%ea $ier ea şi cocea şi tot visa laclipa în care soţul se va întoarce şi îi va spune în s$3rşit( / Te iu esc. şti aşa &e ună.şti $rumoasă şi &eşteaptă/. orul &upă aceste cuvinte a &evenit at3t &e insuporta il

înc3t $emeia a început să se roa%e la umnezeu .. ar ăr atul tot tăcea. stonianul nuaruncă cu vor ele în v3nt. Viaţa $amilială aparent eQemplară a început să se $isureze.Wemeia nu a înţeles că aşteptările ei erau pentru.soţ o constr3n%ere şi &in cauza asta elcontinua să se comporte ca şi p3nă atunci. e aceea simţin&u-se constr3ns nu putea săstoarcă &in el nici un cuv3nt ama il. Wemeia consi&era că este normal ca ăr atul să-şiiu ească 6arnica soţie şi el să $ie primul care să-şi eQprime primul iu irea. ar acest lucrunu s-a înt3mplat. A sosit vremea c3n& $emeia a $ost nevoită să se ocupe &e propria&esăv3rşire lăuntrică pentru a-şi în&repta sănă-

7ucuria şi &llr rea celui care &ă."u irea nu este &oar un sentiment ce eQistă între ăr aţi şi $emei. "u irea ne uneşte petoţi. Mama şi $iica sunt arn3?Ol&ouă $emei. le simt nevoia să &ea. acă iu irea lor nueste acceptată simt în su$let o mare &urere. 'n su$letul l-l4eimame înăsprită &e viaţă zaprea multă iu ire ce nu şi..a %ăsit rostul. "u irea $iicei ei i



:."JiilX" #

i


#:].( :#. :

#.((#

"": "

"" .R..

Luule Vii ma se pare a&esea o povară mult prea mare $iin&că $emeia simte în primul rnevoia să $ie iu ită &e ăr at. Pi cum surplusul &e ine şi surplusul &e rău sunt percepute întot&eauna ca rău mani$estarea $urtunoasă a iu irii $iicei ei se spar%e în ucăţi lovin&se &e zi&ul &e apărare ri&icat &e mamă. Am3n&ouă sunt crunt &ezamă%ite. Pi nu esnevoie &ec3t ca am3n&ouă să-şi ierte $rica nimeni nu mă iu eşte şi presupunerea că toţivor să-mi $acă rău. Să ceară iertare $ricii lor că au lăsat-o să crească p3nă la asemenea&imensiuni înc3t privin& &in spatele zi&ului &e $rică ele vă& în toţi nişte criminali. Sceară iertare copilului şi mamei sale că nu au ştiut să le înţelea%ă şi să le accepte iu irea.Pi atunci $iicele nu se vor mai în&epărta &e mama lor şi iu irea lor nu va mai $i p3n%ăr&e alţii. Nevoia $iicelor &e a merita iu irea mamei poate $i at3t &e puternică înc3t eleascultă întru totul &e mamele lor. Nu &e%ea a unii ăr aţi se pl3n% că s-au căsătorit cusoţiile lor &ar au &in ce în ce mai mult impresia că se culcă cu soacra nu cu soţia. 5ast$el &e $emeie se poate simţi mama propriului soţ. a sin%ură s-a apucat săcotco&ăcească şi să c#8ncăne în Burul lui şi tot ea este tristă că soţul este in&i$erent şiinsen si il. ra%i $emei puneţi-vă acum în locul soţului şi ima%inaţi-vă emoţiile luicon$uze &espre care aţi a$lat a ia acum. Wemeia tre uie să $ie totuşi o soţie pentruăr at. 5 $iica supusă care are un sentiment &e vinovăţie $aţă &e mama sa va re$uzac6iar să $acă copii &acă aşa vrea mama ei. Qistă şi ast$el &e oameni care în numeleunei %riBi prea mari $aţă &e soarta viitoare a părinţilor nu îşi întemeiază o $amilie şi atc3n& părinţii împovăraţi &e ani părăsesc

l: #/##

:#

# . .#X:/

""":

#/# ##

: #.: .. :# l:



i(

$ J"

:"l": "

iaceastă lume $iicei lor nu-i mai răm3n &ec3t lacrimile şi pustietatea. Supunerea şi&evotamentul ei - calităţi valoroase în sine - s-au &ove&it a $i $olosite în za&ar. Pi toataceastă cumplită tra%e&ie se tra%e &e la $aptul că omul nu poate trăi rară iu ire şi nu ştsă se eli ereze &e $rica ce îl loc6ează. Nu ştie ce este mai important şi ce este mai puţinimportant în viaţă. "zvorul iu irii se a$lă în su$letul mamei al $emeii. La $ormele in$erio&e viaţă - animale şi plante - iu irea se revarsă $ără să cunoască limite ele o$eră rară săceară nimic în sc6im . le nu se tem şi nu îl pe&epsesc pe vinovat priv3n&u-l &e iu ire.Tre uie &oar să ştiţi să primiţi. Atunci c3n& omul îşi iartă $rica nimeni nu mă iu eşte el &esc6i&e şi pentru a iu i natura şi atunci iu irea ivină se revarsă neîn%ră&ită în $iinţa linecuv3ntată. Pi eQistă &estulă iu ire pentru ca el să poată să trăiască să se linişteascăşi să înceapă să %3n&ească. Pi atunci va putea trăi mai &eparte printre oameni. ,ine&oreşte ca toată lumea să îl iu ească - şi sunt în%rozitor &e mulţi cei care nu semulţumesc cu mai p ţin tre uie ca mai înt3i el însuşi să-i iu ească pe toţi. Tre uie însăsă-i $ie clar că nu va avea &estulă $orţă $izică. Numai iu irea su$letească este capa ilă să îi cuprin&ă pe toţi şi pe toate rară nicio limită. acă omul vrea să $ie iu it atunci el tre uisă ştie că numai iu irea a&evărată atra%e iu irea altei persoane. Similarul atra%e &oarsimilarul.

:X

#

/ ""/## X

li erati-vă iu irea &in cătuşele $ricii şi atunci veţi putea $i iu it.

""ilX

X #

""

"



Luule Vii ma ASTĂ!" N4 `"STĂ K L4M 5M ,AI SĂN4 S"MTĂ SKA"MA ,Ă N4ST "47"T. ,4 ,\T N AGĂ MA" M4LT KI ! NYA A, ST4" STI S ,4 AT\TSTI S4L V"N MA" K4T IN",. AI W" ,AI AI I KT4L SĂ-P" N GKI5KI""L KI57L M P" SĂ 'NV T KI"N S4W I"NT AMAI : . La cei tinericomunicarea se $ace %reu &acă ei au i&ei preconcepute. Wrica -nimeni nu mă iu eşte -loc6ează comunicarea şi ime&iat t3nărul este catalo%at &rept neisprăvit plicticos prosnecioplit etc. ,a rezultat &ezamă%irile se acumulează şi el se în&3rBeşte şi mai tare. 'ncearcă să-şi corecteze &e$ectele şi totuşi &in %ura lui ies nişte vor e &e care se va

ruşina ulterior. Apare înstrăinarea &e prieteni izolarea. ,u c3t copilul se Benează mai mu&e altii a&ică îi este $rică cu at3t mai mult aceştia îl vor sp ri . Apare un cerc vicios.,opilul poate $i mutat într-o altă şcoală &ar cur3n& totul se va repeta întruc3t $rica luieste aceea care atra%e a%resivitatea celorlalti.

Să sta%nezi sau să evoluezi ma%net pe cei care te Bi%nesc. La &orinţa ta neeQprimatăprin cuvinte ei te învaţă să &evii mai curaBos. "artă-ţi $rica ce a pătruns în tine şi spunecă acum tu ai &evenit mai &eştept şi mai curaBos. ,ere-i iertare corpului tău că l-ai $ăcuat3ta timp să su$ere. "artă-i pe cei care te-au Bi%nit pentru că n-au ştiut să te înveţe alt$să$ii curaBos/. Keste o lună c3n& a venit &in nou la mine am constatat că uitase &e ătşi nu mai rămăsese nici urmă &e nevrozăO acum ăiatul mi-a arătat cu m3n&rie c3tevamişcări &e [arate spun3n&u-mi( /"-am mai înt3lnit o &ată pe 6uli%anii ăia. Le-am spusime&iat( / Vă iert &inainte &acă v-aţi a&unat iarăşi să mă ateţi. Pi nu m-au mai ătut. / Acest copil a simţit puterea %3n&ului. Wrica nimeni nu mă iu eşte loc6ează capul cea$umerii omoplaţii m3inile şi spatele p3nă la a treia verte ră &orsală şi provoacă( . #.Toate olile $izice &in această zonăO 2. Toate olile psi6iceO ). Toate &evierile psi6ice(&ezec6ili ru Fpsi6ic şi su$letescHO comportament necontrolat ne%area oricăror normemorală şi &e comportamentO &ere%larea memoriei Fat3t la tineri c3t şi la ătr3niHOcapacitate &e asimilare scăzută la copiii cu o &ezvoltare mentală înt3rziată sau sclerozăla oamenii în v3rstăO in&i$erenţă şi ne%liBenţă $aţă &e sine şi $aţă &e alţiiO senzaţie impas &e inutilitate apatieO încăpăţ3nareO

, ?Fe

m p u tiin

V

ia ţ ă

4n / ăiat &e #8 ani era ătut în $iecare zi în &rum spre şcoală. "i era $rică &e ătaie $iin&o&ată su oc6ii lui un alt ăiat $usese ătut. Aşa numita lui nevroză era at3t &e %ravă înc3t atunci c3n& am încercat să-i aranBez retonul a iz ucnit în 6o6ote &e pl3ns.Mişcarea m3inii mele i-a a&us aminte &e %estul cu care începe ătaia. A $ost $oartesimplu să-i eQplic acestui ăiat $oarte &eştept următoarele( / ra%ul meu $rica ta atra%eun



Luule Vii ma

va.

neîncre&ereO eQi%enţă eQcesivă severitate eQcesivă: ne%area totală a %reşelilor proetc. - o in$initate &e &evieri psi6ice care se acumulează şi se trans$ormă în oală. 4na emen.eaom nu înţele%e ce este în realitate ine şi ce este rau. "alo%ul cu el setrans$ormă într-o &iscutie unilaterală &espicarea $irului în patru ar%umentare Busti$i

etc. Nu are însă sens - nu te însănătoşeşti cu aşa ce-Să sta%nezi sau să evaluezi

/ Qi tă şi oameni acare cu c3t sunt mai cunoscuţi cu aJat mal acut apare $nca nimeninu mă iu eşte. Wrica &e a "er&e %loria îi $ace să se %ră ească să se a%ite să ceară să se o$e e totul &intr(o &ată s-o ţină pe-a lor. ,u c3t primesc mal mult cu atat e%oullorcreşte mai mult. Sin%urul enu permite să/ ea uze e &e ei este corpul lor. ,orpul "l "nvaţape om "l consol"&ează cunoştinţele spirituale. ,Drpul pune capăt a%itaţiei omului prinoală care va &ura pană c3n& omul se va sc6im a. celaşi lucru se înt3mplă cu cel care

îşi &oreşte %loria c u n e pr ţ. La c5Diii cele rităţilor sau la cei ai căror părmţ" V"seazala%lone această trăsătură &e caracter este &e o icei ampli$icată. ,opiii care au $ost nevoisă su$ere &in cauza cele rităţii părinţilor încearcă să se $erească &e %l rie.. 5am nii &e%enul acesta sunt neliniştiţi neră &ăton Q" e ţ" au părere eQcelentă &espre ei înşişi şsunt convmş" ca totul ## se cuvine. Gra a caracteristică pentru omul neră &ător şi carenea%ă lo%ica evoluţiei vieţii îl $ace să $ie &eceptionat &e tot ce nu o ţine ime&iat $iesănătatea pe c re eu vă î văJ să v-o e&o iţi rin iertare. 5 &ecepţie atra%e &upasme o alta &ecepţ"e P" oala se ampli$ică. La un ast$el

(a(

&e om oala ar tre ui să aBun%ă la un sta&iu at3t &e %rav înc3t me&icina să nu-l maipoată aButa şi a ia atunci atitu&inea lui &e consumator &e viaţă s-ar putea pro a ilsc6im a. in păcate maBoritatea z&ro itoare a oamenilor cu un e%o supra&imensionatam3nă pentru următoarea viaţă lucrul cu sine însuşi. A căpăta înţelepciunea vieţii este unlu ru eQtrem &e %reu. La înţelepciunea &o 3n&ită în viaţa anterioară tre uie a&ău%atăaltă înţelepciune nouă. ,ea &in viaţa anterioară este înţelepciunea &in su conştient sau înţelepciune intuitivă la care se a&au%ă înţelepciunea eQtrasă &in eQperienţa vieţiiactuale. La s$3rşitul vieţii suntem tot&eauna mai &eştepţi &ec3t la începutul ei c6iar şiatunci c3n& nu u uim &e &eşteptăciune. Viitoarea viaţă începe &e la un nivel mai ri&işi toate celelalte vieţi anterioare &evin &in nou înţelepciune su conştientă la care î. cepesă se a&au%e o alta nouă. ,e este aceea înţelepciune să &eci&ă $iecare înparte. ,orpul omului urmează înţelepciunea vieţilor anterioare şi semnalizează &ur c3n&e vor a &e %reşeli c6iar &acă proprietarullui este o somitate.

espre peripeţiile vieţii su$leteştiVine la mine c3te unul şi mi se pl3n%e( /Wac tot ce maţi învăţat &ar &e ce nu mă vin&upă muncă şi răsplată. "a uitaţi-vă la cel care a ieşit mai înainte &e la mine era mult maolnav ca &umneavoastră şi acum este sănă-



Să sta%nezi sa4 să evoluezi Luule Vii ma tos &eşi acum &ouă luni nu se mai putea ţinepe picioare. S-a ocupat &in tot su$letul &e iertare $ără să se o li%e cum $aceţi&umneavoastră( / 7ine- ine te iert pentru că vreau să mă $ac sănătos &ar să ştii că tottu eşti vinovat &e oala meaJ/ Aici e &i$erenţa. umneavoastră pur şi simplu nu v-aţi înţeles %reşelile şi continuaţi să căutaţi vinovaţii. Mă uit uneori şi mă minunez c3t &e %este pentru unii să ierte P" cum nu înţele% ei ce înseamnă iertarea. Se sucesc se înv3rtesc &oar-&oar mi-or &emonstra că altcineva este vinovat. Mulţi vin la mine şi înc&in pra% îmi &eclară că ştiu &espre ce este vor a şi că întot&eauna au trăit &upă aceste

principii. A6 c3t îmi este &e %reu să le eQplic - &ra%ii mei nici măcar nu ştiţi ce esteiertarea. Nu ştiţi să vă împăcaţi cu cineva şi îl ur3ţi cum puteţi spune că vă cunoaşteţiJDNu-i nevoie să-mi &emonstraţi nimic eu vă& prin voi. Nu vă puteţi păcăli corpul. ,ine nşi poate înc6ipui ce înseamnă a ve&ea prin se simte Bi%nit p3nă în a&3ncul su$letului.ste convins că a $ăcut tot&eauna numai ine şi că a iertat cu mărinimie pe cei care l-ausupărat. 5ameni care mă uimesc &ar în sensul un &e această &ată sunt şi ei &estui.,ăl&ura lor su$letească este at3t &e mare înc3t eu tre uie &oar să le su%erez pe cine săierte şi cui să ceară iertare că ei se şi apucă &e trea ă şi o $ac &in tot su$letul şi e$ectuliertării apare ime&iat. Aceşti oameni nu-şi nea%ă %reşelile ci le este ruşine &e ele şiprinUOlcuraB c3n& le spun că asta este lecţia lor &e viaţă şi că &eBa au început să-şi în&repte %reşeala şi încă cumJ - vizi il şi palpa il. Acest lucru nu &ispare. Vă vor ierta pe &umneavoastră cu si%uranţă. Am ocazia să au& şi aşa ceva( /Acest om nu iartănimănui nimic in&i$erent c3t &e mare sau &e mică este vina/. 4nor ast$el &e oameni leQplic &e $iecare &ată( / Staţi 4ni tit. pro lema lui. acă o să vă cereţi &i toată ini(maPiertare o să vă simţiţi liniştit s(i$le e te Pl n- sa v mai intereseze. Nici n-o să-i maia%aţl zn seama pe ce N o să-i mai atra%e ti spre &umneavoascare va supara. tră/Wiecare tre uie să ştie că unicul p c t pe lume este acela c3n& omul nu iartă şi căpăcătos.u"4l " se va &a ce merită. . O # :t: 5amenu mral " care a$irmă că n4-"lartii pe cecare .: au supărat se îm :olnăvesc. ,u c3t răutatea este ma" mare cu at3t o la ce li sepre%ăteşte este m rea. 7o la sO.u tn $ericirea nu se lasă aşteptate. acă v-aţ" uc t"me "a că $aptul că omul rău va $i în orice caz pe&epS"t( mseamn în &umneavoastrăeQistă setea &e răz unare P"nu sunteţ" cu nimic mai un &ec3t el. . ,ine &oreşteinele&uşrnan.ului său v(a rasplat"t î u ine. ,ine îşi urăşte &uşmanul va $i neV5"t sa%uste el ]] A

suşi &in această ură.

, ?Femp,u

&in viaţă

5 &oamnă &ia% osticată cu cancer la s3n l st3n% avea &ureri eQtrem &e mari şi nici une me l amente nu t ,3n& am s$ătuit-o să-" ceara "ertare soţumal aveau e.lec . & # .t/lui pentru ura cumplită pe care o nutrea $aţă ee a ra,n" .] .ţ/

Mai ine morJ/ . Keste c3teva zile cancerul s-a răsp3n&it m cut a torac"că. 5 &urere%roaznică i-a în($r3nt încăDăţ3nare ş m-a ru%at să o învăţ să-şi ceară iertare. urenle s-au &l$$imuat. A ] ]



Luule Vii ma ,ine îşi nea%ă principalele sale stresuri acela se eQclu&e sin%ur &in rasaumană. ,ine nu se teme că nu este iu it acela este iu it. ste înţeles şi îi înţele%e şi elpe ceilalţi. Are sentimentul propriei &emnităţi şi îi respectă pe ceilalti. ABută cu ucurie oamenii vin la el &upă aButor. : seori cei care au trecut în lumea &e &incolo cer aButoprin cei a$laţi în viaţăO ceva $oarte important lea rămas neterminat şi nu-şi vor %ăsi linisu$letească p3nă c3n& răul nu va $i în&reptat. D ul car .are & mnitate se respectă pesine şi îi respecta P" pe alţll. Se ţme &e cuv3nt şi nu se teme să spună A sau .N4. eeQemplu &acă s-a pro%ramat la &octor vme la t"mpO &acă nu se prezintă %reşeşte -

me&icul este nevo t să piar&ă timpul în za&ar iar un alt pacient care are neV5"e&econsultaţie nu poate aBun%e la el. Nu este eQclus ca &in (auza lui cineva să-şi piar&ăviaţa. ste posi il ca acesta sa $ie un olnav &e cancer care nu mai are timp să aştepteca să aBun%ă la me&ic. ,el care a %reşit atra%e asupra sa un e$ect ne%ativ - pe&eapsaoar viata va 6otărî c3n& se va înt3mpla. La $el stau lucrurile în t ate cazurile c3n& omunu se ţine &e cuv3nt. Să nu se re u a t$el &e om &acă altcineva se va purt la $el ca elP"va ramane sur& la ru%ăminţile lui şi nu:-l va aButa. Tot ce $ace omul i se întoarce înacă nu vom înţele%e acest lucru şi nu vom şti să $acem ime&iat coneQiuni cum se $ cepentru prin&erea unui criminal &e &rept penal ,5rp4l4"nostru nu-i va păsa. Greşelilepentru asta unt &ate să se înveţe &in ele. Pi &acă lecţia se trans$onnă mtr-o pe&eapsăcruntă înseamnă că noi sin%uri ne-am atras-o.

Să sta%nezi sau să evoluezi Nu trăim sin%uri pe lume. acă aButăm &ezinteresat peceilalţi atunci şi alţii ne vor sări în aButor la necaz. Tre uie să ştim cum să acor&ămaButorul. acă cineva ca&e într-o %roapă îl scoatem $ără să stăm la &iscuţii &ar pentruviitor tre uie întot&eauna să ne %3n&im &acă acesta este sau nu un aButor sau în $elulacesta îl împin%em &in nou în %Joapă. AButorul a&evărat este să-" înveţi &ar să-" înv înainte &e a că&ea în %roapă sau &upă ce a ieşit &in prima %roapă şi să-" înveţi numacel care vrea acest lucru. 'nvăţătura cu &e-a sila este tot o constr3n%ere. # se &ă numaiacelui care &ă. ,elui care ia i se va lua. ,elui care se eli erează &e-$rica nimeni nu măiu eşte i se &esc6i&e spiritul. 5&ată cu iertarea omul parcă şi-ar scoate căciula &e pecap şi este pre%ătit să primească înţelepciunea &ivină. 5mul care nu este locat &e $ricanu mă iu eşte nimeni începe să va&ă viaţa reală. 'ncepe să va&ă inele şi răul îna&evărata lor interacţiune. Viaţa & vine inteli%i ilă şi îi &ăruieşte liniştea su$letească. "viaţa unui ast$el &e-om se va concentra "47"I A.



Să sta%nezi sau să evoluezi %ulatorul &e ritm car&iac - no&ul sinuso-auricular. acăener%ia acestuia este locată se pro&uc aritmii. 2. Wrica b sentimentul &e iu ire bsentimentul &e vinovătie - actionează asupra spatelui la nivelul verte relor &or ale "V Viar pe partea anterioară - asupra părţii centrale a inimii asupra plăm3nilor şi s3nilor. Wrisunt învinuit că nu iu esc provoacă olile &e inimă( a$ectarea valvelor in$arctul isc6em 'n prezent su$eră &e aceste oli mai ales ăr aţii tineri Fmai rar $emeileH care au $ost învinuiţi în copilărie &e către părinţii lor şi le este $rică iar acum su t ne oiţi (ă u&ăacelaşi lucru &in %ura soţiei. Nu este o l"%atonu ca m./:l u irea să se $acă prin cuvinte

acelaşi e$ect poate să-" al a P" $ata tristă a soţiei lacrimile o$taturile încruntareas r3nce:nelor mai ales &acă nu eQistă nici un motiv. ,el care are sentimentul &evinovăţie este $oarte sensi il ve&e o acuzatie c6iar acolo un&e nu e. : Aceeaşi oală îlva &istru%e şi pe soţul %elos. in acelaşi motiv o acţiune similară o are auto învinovăţir- &upă &ivorţ sau &upă moartea soţului FsoţieiH $oarte ulţi î cep să se căiască şi să se învinovăţească şi apare lsc6emla car&iacă ce &uce la in$arct. ,e se înt3mplă c3n& cinevacuză pe altul că acela nul iu eşteD acă $emeia se înconBoară cu un zi& &e spaimă şi neste conştientă că ea însăşi nu transmite către soţ iu irea ei şi nu-i primeşte iu ireaacestuia ci &oar 3z3ie se pre$ace şi &evine rea &in cauza %eloziei îi va apărea o oalla s3ni. 5 tumoare eni%nă se poate trans$orma în cancer &e s3n. ,ancerul este provocat&e răutatea &uşmănoasă. Iăutatea este provocată &e acumularea &e stresuri. Wrica/cineva învinuieşte pe altcineva că nu-l iu eşte. / e o icei aceasta e o pro lemă pentrucopii &eoarece

Wrica este prizonierul omului Iăutatea este cea care &ăr3mă temniţaSă sistematizăm &iscuţia &espre stresuri. Wrica acţionează asupra suprarenalelor şirinic6ilor. a loc6ează canalele ener%etice ceea ce la nivelul $izic se eQprimă prinspasme convulsii stare &e tensiune.

i(

"": :"## #( ( ":# :

Spatele sim olizează voinţa. Natura $ricii &eterm nă zona spatelui şi a coloaneiverte rale a$ectată &e oală. "ntruc3t în coloana verte rală se a$lă canalul ener%eticprincipal &in care pleacă canale mai mici $rica are o in$luenţă ne%ativă asupra or%ane&in zona respectivă. 'n $uncţie &e $elul $ricii canalul se înc6i&e mai sus sau mai Bos ş îm olnăvesc or%anele respective. ,u c3t sunt mai multe stresuri cu at3t mai mult se înc6i& canalele ener%etice.

:#

#:##

J"

"" :""

#. Wrica nimeni nu mă iu eşte a$ectează capul cea$a umerii m3inile şi spatele p3nă la treia verte ră &orsală. 'n plus la copii această spaimă provoacă insu$icienţă car&iacăcon%enitală - ori$iciul oval răm3ne &esc6is. S-a constatat la 2+ &intre nounăscuţiF con$orm statisticii o$icialeH. 'n realitate acest procent este cu mult mai mare. 'n



spatele acestei oli se a$lă îm olnăvirile $recvente ale căilor respiratorii astmulreumatismul olile &e piele inclusiv aler%ia. 'n partea superioară &reaptă a inimii se a$re-



L4lite

Vii ma

Să sta%nezi sau să evaluezi %ospo&ăresc nu sunt un ca ăr at / etc. atra%e &upă sineimpotenta şi alte îm olnăviri ale or%anelDr se uale Acelaşi $ect se o ţine şi &acăpersoana se automv" "eşte acă $emeia nu ştie să con&ucă la mo&ul $e "nm tre urileeconomice atunci îi vor apărea aşa num(teJe Do6 $iemeleş t:#. ,anA $emeia se

amestecă autontar R -m?osltor . & l: al t A"n ătaie &e ?:oc etc în tre ur"le . ar atu 4l A/ ": -A arman aceasta înseamnă neîncre&ere în soţ m?5slrea 4l aca n virtute a împreBurărilor Fcum se spune aşa e vzaţaH $e e a :& - "n. se conS" era A$(am":"":eputernică _ ?:umătatea econom"ca . în acea $amilie totul mer%e anapo&aWemeia $emmma nu su$eră &e oli $emeieşti. Wemeile care se ocupă &e parteaeconom"ca esea nu au copii. Atunci c3n& $emeia ia asupra ei în&atonn &e .serviciuprea mari acest lucru va $i peric.ulos p ent azmuJ ei şi pentru partea in$eri ar a ,Drp4 4l ,Dp"lul m eamna iu ire şi el atra%e numai m ue "ar %an&ur"le. matenale alemamei îl sperie +. Wrica b pro lemele economi e a(ţ" eaz asupra părtii in$erioare acorpului &e la ,5,,"S na "n va($ul &ep %et lor &e la picioare( ,occisul este ener%"aseQuala _ pasiune & $r:R - c. , & o 5mul a cărui pasiune este locată e "ca la a prlemele economice sau alt$el spus cel care este tot t"mpul în%riBorat &e porto$el se cu

în pat pentru a tra%e somn un şi nu pentru a $ace seQ Pi ac t5tuP" $ace P" &acă îşistimulează pasiunea în mo& artl$ic"aJ nu va $i p tent pentru mult timp Statistica ara că în ran& l oamemlor &e a$aceri tineri su$erinţa cea mal %rea este " po te ţ ,u c3ţiva ani în urmă această pro lem era sDecl$i a ţanlor &ezvoltate &in 5cci&ent acum ea a aBunsP"la no".

copilul este nevoit să o serve viaţa părinţilor privin& &ina$ară 5 ceartă cumplită în casăşi copilul $ace pneumonie Wrecuşuri permanente între părinţi in&i$erent &in ce motivcopilul $ace tu erculoză e la acest stres se îm olnăvesc şi a&ulţii şi tot &e aceleaşi olinumai că la ei începutul olii este mai ascuns aşa cum este şi maturul. Tu erculoza es eoala cicălelilor. Ne-am o işnuit să consi&erăm tu erculoza o oală &e plăm3ni &ar ease poate aşeza în orice alt or%an Lăsaţi cicălelile şi tu erculoza va &ispărea ). Wrica bsentimentul &e vinovătie in$luentează verte rele &orsale V"-`"" în $aţă - v3r$u inimiip rtea in$erioară a cutiei toracice şi partea superioară a a &omenului. Wrica &e a $i vinosau spaima c3n& învinovătesc eu însumi îm olnăveşte miocar&ul pleur$l pulmonar:ă&ia$ra%mele $"catul stomacul şi splina "ntruc3t în această zonă se a$lă pleQul solar crezerva lui & ener%ie a puterii şi &ominaţiei Fşi puterea este tot&eauna ne%ativăH aiapare cel mai rapi& răutatea şi terenul propice pentru &ezvoltarea cancerului. 5rice omştie &in instinct că &ominarea cu răutate este con&amnată c6iar &e societate şi &e aceescopurile cu ătaie lun%ă sunt ascunse şi mascate p3nă la ultima posi ilitate şi cancerulse va &ezvolta con$orm lucrului &orit - insi&ios şi pro$un&. *. Wrica b sentimentul &evinovăţie b pro lemele economice in$luenţează verte rele lom are Verte rele lom are """şi "V controlează or%anele %enitale Verte ra #8m ară V controlează vezica urinarăNatura a sta ilit că partea economică este $ie$ul ăr atului Wemeia este purtătoareacăl&urii şi iu irii în cămin ,ine încalcă le%ile naturii va tre i să plătească Wrica /sunt învinuit &e $aptul că nu pot să-mi 6rănesc $amilia nu mă &escurc la serviciu nu sunt înstare să mă



Luule Vii ma ,ui îi este $rică &e pro lemele $inanciare nu va putea să le rezolve şi îşi vamai a&ău%a şi impotenţa. Toate olile părţii in$erioare a corpului $ie că este vor a &e&e$ormarea a"#iculaţiiior coQo$emurale $racturi ale oaselor îm olnăviri"e venelorcan%renă sau &e papucii &e casă sc3lciaţi - ele provin &e la %riBile economice. ,u c3toala se situează mai Bos mai aproape &e &e%etele &e la picioare - cu at3t pro lema esmai vec6e. . ste &eose it &e %reu &e înţeles cum tre uie re%lementate pro lemele cucaracter economic. Kro lemele economice şi iu irea nu încap în aceeaşi teacă. Su liniez încă o &ată - pe lume eQistă &oar o sin%ură ener%ie şi aceasta este iu irea. Toate $orm

&e mani$estare a vieţii provin &in ener%ia iu irii inclusiv pro lemele economice. Lucrumateriale au &oar o structură mai &ensă a ener%iei. acă omul nu se eli erează &e $rică$aţă &e pro lemele economice va tre ui să apară &ezor&ine a economică. 'ntruc3tmaBoritatea contemporanilor încă nu şi-a însuşit înţelepciunea iertării este lo%ic căpro lemele economice tre uie să se a$le într-o stare &e criză. Se pare că vreţi să vă $ie$rică. acă aşteaptă ca pro lemele economice să se rezolve &e la sine sau &oriţi să vi lerezolve alţii ca să puteţi respira uşuraţi &upă ce totul va $i în re%ulă vă înşelaţi. Kerioa&aparentei unăstări va trece repe&e şi vor apărea &in nou pro leme şi mai serioase. Pitoate acestea pentru că încă nu v-aţi însuşit înţelepciunea vieţii. $ectul nu &ispare at3tatimp c3t eQistă cauza.

. Wrica /nimeni nu mă i4 ePte: .spaima ,ă tei &ra%i mie

nu sunt iu iţi. sentimentul că nu eQiStă "u ire.

ill eSc.R stresez pe altcinevainviltuln&u-l că nu lu tlşte. Wri,a &e li $i Vinovat sau eu sperii pe altcineva şi sunt eusperiat că vol $i invinuit spaima că voi $i inviltult ,ă ştiu să mă %ospo&ăresc că nu $ae ia serviciu.

Wri,a :voi $i invinuit ,ă nu

sau "nVinuiesc eu.Wrica in $ata pro lemelor eeonomlc tli lnt(illl$&epe alţii cu pro lemele .Atltu&in i

%reşită $aţă &e

pro lemele economice.

, ?Fe

m p u c"i n

V

ia ţ ă

Nu &emult s-a prezentat la ca inet un materialist principial. ,3n& i-am spus că mai înt3itre uie să-şi corecteze %3n&uri le ca să-" pot aButa să-şi &escătuşeze spiritul s-a în-



Luule Vii ma roşit &e răutate şi m-a mitraliat cu următoarele cuvinte( / emonstraţi-mi căspiritul meu este încătuşatJ/ A venit la ca inet şi a &oua oarăJ JJ e ceD eoarece aconsi&erat că eu i-am a&us cea mai mare o$ensă posi ilă spun3n&u-i că nu arespiritualitate. Nu m-am aşteptat ca el să &orească cu at3ta tărie să $ie consi&erat un omspiritualizat &eşi avea un locaB total la acest nivel. Venise. să mă convin%ă să-mieQplice să $acă &ema%o%ie şi să ceară să i se $acă &reptate că vezi oamne nicăieri nsunt sta ilite pe 63rtie criteriile &e spiritualitate. ,ă &e &ouăzeci şi cinci &e ani stă la ma&e lucruJ Fca şi c3n& munca $izică ar încuia spiritul.H l consi&era că munca cu capul

înseamnă spiritualitate şi nu avea nici cea mai mică &orinţă &e a-şi sc6im a mo&ul &e%3n&ire. N-am %ăsit alt ar%ument &ec3t să-i spun( 8 &ova&ă că spiritul &umneavoeste încuiat este $aptul că vă miroase %ura ur3t şi motivul este răutatea &umneavoastrăcare s-a simţit Bi%nită şi pe care aţi crescut-o ani &e zile $iin&că v-aţi temut că nici&umneavoastră nici munca &umneavoastră nu sunt respectate. in cauza asta şi pentrucă vă încăpăţ3naţi să-i acuzaţi pe alţii v-aţi supărat rău &e tot pe lumea întrea%ă./vi&ent cuvintele mele nu i-au &at satis$actie. upă &ouă iuni a venit iarăşi. 'mi apăruse

în pra% acelaşi om &ar total &e nerecunoscut. Nu mai rămăsese nici urmă &ina%resivitatea lui. "mpotenţa &e care su$erea îl salvase pe acest ăr at &e la &istru%eretotală. /Acum era copt pentru a recepta înţelepciunea spirituală. "n tot răul este un ine.

o&ată ,4 lertarea spiritul se &esc6i&e şi toate pro lemele se rezolvăIeacţia o işnuită este următoarea( 6e nu e totul aşa &e simplu cum spuneţi/. Vă ro%să mă cre&eţi că vă va $i mai uşor şi veţi începe să trăiţi mult mai ine c6iar şi &in punc&e ve&ere material &acă în loc să treceţi ca ul&ozerul peste %reutăţile vieţii vă veţieli era &e stresuri. 5mul mo&em îşi c3şti%ă iu irea onoarea şi curaBul prin a%onisirea averi prin opere &e ine$acere prin &ăruire şi sacri$icii ipocrite prin simpla etalare aunăstării lui. Krin asta nu se va eli era însă &e stresuri şi nu va $i mai sănătos şi mai$ericit. ste ca şi c3n& ai mer%e contra v3ntului şi ai lua-o &e la capătul rău. acă se va începe cu o %3n&ire corectă cu iertarea stresurilor a&evărata rezolvare a pro lemeloreconomice va veni &e la sine. Pi numai atunci voi &a cu tot su$letul şi nu voi aştepta caceilalţi să a%e &e seamă ce $aptă ună am $ăcut eu. ,ine $ace ine nu va aştepta nicipic &e recunoştinţă nici măcar ca cineva să-şi a&ucă aminte &e $apta lui ună şi s-ospună prin cuvinte. Să presupunem &e eQemplu că mă întorc acasă într-o noapte al ă&e vară şi vă& un teren &e %ol$ lăsat &e iz elişte. Arată &e parcă ar aştepta să $ac cevsă mă între &e ce eu să $acD Kăi alt$el &e ce ar $i apărut pe calea meaDJ ,6iar &acăeste t3rziu în noapte şi mai sunt şi alte lucruri care mă împie&ică îmi su$lec m3necile şimă apuc &e trea ă. Nopţile &e vară sunt lun%i şi se pot $ace multe. Spre &imineaţă tereeste curat &e ţi-e mai mare &ra%ul. ?umătate &e oraş s-a a&unat să a&mire ce-am $ăcu îl



L4ltle Viilma a&mir şi eu ca şi c3n& l-aş ve&ea pentru prima oară. Pi o $ac sincer. Pi &cineva &in mulţime ar vrea să a$le cine a $ăcut acest lucru o să încerc şi eu să a$lu uit3că eli lam $ăcut. Pi &acă îmi voi &a seama ime&iat că am $ăcut o $aptă ună nu voi sim&eloc nevoia să spun că eu am $ăcut-o. Asta înseamnă o $aptă ună. Lecţiamaterialismului a pus în $aţa omenirii pro lemele economice. . ,ine nu. se va eli era &e$rică în $aţa pro lemelor economice va $i sortit să ai ă pro leme economice. ,ine nu seva eli era &e răutatea pe care i-o provoacă pro lemele economice va $i &istrus &eacestea. Acest lucru se va înt3mpla în $uncţie &e c3t &e mare este $rica şi răutatea

$iecăruia.Să sta%nezi sau să evoluezi Sentimentul &e vinovăţie $aţă &e mama lui primit c6iar &naştere apoi sentimentul &e vinovăţie că $aptele lui nu sunt aşa &e une Fşi copilului îi mer%e totul pe &osH vor provoca o acumulare critică a sentimentului &e vinovăţie.Sentimentul &e vinovăţie se va trans$orma în $rică - ce mi se va înt3mplaO &acă am $ăun lucru răuD Wrica atra%e aite $rici. "n&i$erent &e v3rstă &acă $rica se acumulează răutatea. Wiecare copil &evine matur. La omul matul pon&erea stresurilor creşteproporţional cu %reutatea şi cu v3rsta &acă nu va învăţa să %3n&ească corect.

Iăutatea $aţă. &e &uşmănie,opilul trăieşte printre stresurile părinţilor. La acestea se a&au%ă propriile lui stresuri. inacest motiv este a&evărat ce se spune - că $iecare %eneraţie este mai olnavă &ec3t cea&e &inainte. Născ3n&u-ne pe lume a&ucem cu noi %reşelile %eneraţiilor anterioare e$iin& &i$icultăţi pe carele putem &epăşi întruc3t-spiritul nostru ştie &e ce suntem capaWrica la %3n&ul că nimeni nu mă iu eşte provoacă un lanţ &e stresuri copilului.

Iăutatea are mai multe sta&ii &e &ezvoltare( #. Iăutate care te $ace să intri în panicăMo&ul cum acţionează ea se o servă cu uşurinţă la copiii &e astăzi care sunt martoriirăutăţii părinţilor lor insatis$acţiei acestora certurilor ătăilor etc. Văz3n& cum se&istru%e cea mai mare valoare eQistentă în natură - iu irea copiii încearcă să salveze cese mai poate salva. i &evin neliniştiţi nervoşi şi încearcă să străpun%ă zi&ul $ricii pentca iu irea să poată cur%e &ar nu sunt înţeleşi. Pi se îm olnăvesc &e &i$erite oli aler%ic"n&i$erent ce &ia%nostic vor pune me&icii oricum mai t3rziu se va &eclanşa o oală &piele care nu va putea $i tratată înainte ca răutatea ce provoacă panică să $ie eli erată. Aler%ia este o $ormă &e protest. Atunci c3n& copilului îi este $oarte $rică la %3n&ul cnimeni nu-l iu eşte amuţeşte nu se mai revoltă Fun ăieţel



Luule Vii ma cuminte este mai iu itH şi capătă oala $ricii înă uşite - astmul

Să sta%nezi sau să evaluezi 5menirea a cărei capacitate &e a raţiona este locată &e$rică nu va înţele%e în nici un $el ce este acela inele şi ce este răul. Iăutatea care te împin%e la &uşmănie la ură nu se mulţumeşte cu răz unarea. ,6iar şi atunci c3n&s3n%erosul &uşman a su$erit &in cale a$ară &e mult tot ţi se pare că n-a su$erit &estuom care nu este inevoitor va simţi întot&eauna că a $ost mult prea l3n& cu cei care l-asupărat. ,el care-şi eQprimă nemulţumirea prin z ierete va $i pe&epsit &e viaţă &oar &in

cauza mo&ului ne inteli%ent în care a $ăcut -o. Se îmnulţesc cazurile &e cancer la copii,opiii olnavi &e cancer sunt cei care s-au maturizat prea &evreme. ,u alte cuvintesuma totală a stresurilor lor care în mo& natural se acumulează cu timpul pa6arulră &ării lor s-a umplut %raţie părinţilor şi a început să &ea pe &ina$ară.

2. Iăutate care te înverşuneazăMo&ul cum acţionează ea îl avem acum în $aţa oc6ilor - toată lumea înBură pe toată lumin&i$erent &e loc &e timp sau &e propria &emnitate. Toată lumea caută răul şi îl %ăse,ine îl %ăseşte $ace pietre la vezica iliară. Aşa se mani$estă răutatea $i!"că acută înverşunată însoţită şi &e sete &e răz unare. Numărul pietrelor corespun&e cu numărul&uşmanilor &e moarte. Te6nica operaţională tot mai avansată şi aparatura tot maiper$ormantă i-ar putea aButa pe c6irur%i să în&epărteze pietrele la întrea%a omenire &răutatea tot va răm3ne ... ,3n& omului îi este $oarte $rică la %3n&ul că nimeni nu măiu eşte îşi str3n%e uzele poartă în su$letul lui o răutate ascunsă şi $ace pietre la vezicaurinară - o oală mult mai %ravă.

). Iăutate care te &uce la &uşmănie la ură,3n& omul insultă şi îl împroaşcă cu înBurături şi cu lesteme pe &uşmanul lui &e moartapare cearta. ,earta este un lucru rău &ar are şi o parte ună( iese la lumină a&evărul şiapare şi soluţia. ,el care spume%ă &e $urie va $ace $orme &e cancer cu evoluţie lentă cpot $i &escoperite cu uşurinţă. ,3n& omul este cuprins &e o $urie puternică la %3n&ul nimeni nu mă iu eşte se înc6i&e în el şi poartă în tăcere răutatea cu el stră&uin&u-se să$acă ine tuturor. l poate să-şi ascun&ă în su$let o răutate $oarte Busti$icată &in punctu&e ve&ere &ar corpul lui nu are nevoie &e Busti$icări. ,3n& moare toţi ceilalţi spun( /ne&reaptă este viaţaJ 5mul rău trăieşte şi în$loreşte iar omul un este nevoit săpărăsească această lume în c6inuri cumplite /

, ( emp$u

&in viaţă

5&ată am aButat-o să părăsească această lume pe o t3nără olnavă &e cancer laplăm3ni care în trei ore &upă ce a recunoscut în $aţa mea că acum vrea să-i spunăsoţului ei ce un e a putut să moară $ără &ureri ca &e o moarte su ită. Timp &ecincisprezece ani c3t a &urat căsătoria n-a simţit nevoia să-i spună. Ascunz3n&u-şi încr3ncenarea şi acuzaţiile su o mască z3m itoare a lăsat ca aceste stresuri să creascăp3nă c3n& s-au trans$ormat în &uşmănie în ură. Toată lumea tre uia să va&ă ce căsnicimo&el au ei. Lucr3n& în s$era a$acerilor ea avea o viaţă activă ştia că



Luule Viilma este un un specialist era respectată şi a&mirată. Avea tot ce şi-a &orit. arcorpul ei a consi&erat că lucrurile stau alt$el. Soarta este &eterminată &e le%ile naturii.Wemeia n-a putut să primească iu irea ăr atului ei pe care voia să-" &omine întruc3taştepta ca ăr atul să $ie cel care &ă. 'ncr3ncenarea reciprocă a $ost împinsă a&3nc îninterior în numele $amiliei. 7ăr atul şi-a %ăsit un su$let perec6e &ar ea n-a putut suporumilinţa. Pi ăr atul şi $emeia erau unul pentru celălalt un $el &e o iect &e care nu ai voisă te atin%i un ta u. La am3n&oi izolarea în interiorul $amiliei începuse încă &in copilc3n& părinţii lor trăiau &e asemenea pentru societate. Toate i&ealurile lor măreţe s-au

pră uşit &eoarece lipsea iu irea. T3năra a muncit mult cu ea însăşi. Ar $i învins moartea&acă $amilia ar $i aButat-o. ar vai acest lucru nu s-a înt3mplat. S$3rşitul ei m-a învăţavă& ce monstruozitate - la care nu poţi nici măcar să te uiţi - se poate ascun&e în spateleunei vieţi $rumoase. Krin interme&iul spiritului ea m-a aButat ca împreună eu şi ea sa$acem un uc6et &e $lori ceea ce am şi $ăcut. ra un uc6et care nu mai este acum lamo&ă - romaniţe al ăstrele şi maci mari roşii pe $un&alul unei nopţi al astre-ne%re. K3atunci ea îşi ne%ase nevoile su$leteşti. ,ine se va eli era &e $rică la %3n&ul că nimeni nmă iu eşte va &escoperi lucruri uimitoare. S-ar părea că răul nu mai este c6iar at3t &erău iar inele nu mai este c6iar at3t &e ine. ,ă nimeni n-ar mai vrea să mă învinovăţească &e ceva. Acela sau ă"ălait nu mai sunt at3t &e răi cum mi se părea mie.Kur şi simplu totul eQistă cu inele şi cu ră-

Să sta%nezi sau să evaluezi ul său - este clar simplu şi lo%ic. ,a urmare vine şi linişteasu$letească ucuria &e a trăi şi evi&ent sănătatea. ,u c3t un stres oricare ar $i el stămai mult în or%anism cu at3t mai pro a il el se va trans$orma în răutate. e eQemplucineva este trist $iin&că simte că nimeni nu-l a%ă în seamă şi că nimeni nu are nevoie el. Acest stres este $rica nimeni nu mă iu eşte. ,u timpul el se va trans$orma în %roazăceea ce este mai rău întruc3t nimeni nu vrea să $ie sin%ur. Pi c3n&va acest om se vasupăra $iin&că nu este iu it se va supăra că nu este respectat şi aşa mai &eparte. Toateacestea &uc la răutate. Iăutatea $aţă &e &uşmănie înrăieşte.

7ucuria &e a invaţa sa ispăşim. raul5mul se naşte pe /lume pentru a învăţa. Spiritul omului nu are un alt scop. Spiritul ştie toce a învăţat în vieţile anterioare şi îşi preve&e viaţa viitoare. l ştie ce mai are &e învăţat 'nvăţarea se $ace şi prin interme&iul răului - aşa îl numim noi. 'n $uncţie &e scopul vieţisale spiritul îşi ale%e părinţii cu mare iu ire. l îşi ale%e tocmai pe acei părinţi care să-io$ere acel rău prin care el să &evină mai înţelept. "ma%inaţi-vă că unui a&ult i se o$erăposi ilitatea ca &intr-un mare număr &e copii să-şi alea%ă unul. Pi-ar ale%e pe cel careeste mai răuD umneavoastră l-aţi ale%eD ,opi-



Luule Viilma lu" este cel care îşi ale%e părinţii &in cauza răului ca să-i iu ească şi să înceapă să înţelea%ă acest rău. ,3t &e mare şi &e pură tre uie să $ie această iu ireJ Noitoţi ne-am ales părinţii în acest $el. Noi apărem pe această lume ca să corectăm răul $ăcu&e părinţi şi să &evenim mai uni. acă reuşim lecţia &e viaţă este completă - spiritul a învăţat înţelepciunea. Tocmai &e aceea nimeni riu are &reptul să-i ia cuiva acest rău.5ameni &ra%iJ 'nţele%eţi voi oare că înainte &e a vă naşte veniţi pe lume ca să vă iupărinţii(&in cauza acestui răuD Pi numai &in cauza răuluiJ ,ăci numai prin acest rău vin înţelepciunea. ,opilul vine pe lume pentru a în&repta ce au %reşit părinţii lor. Kărinţii vo

ca el să nu le repete %reşelile ce $ace - să $acă corect. 'n $elul acesta copiii şi părinţii aa solut acelaşi scop. acă am ele părţi ar conştientiza ar înţele%e acest lucru părinţii nul-ar mai o li%a pe copil să $acă ceea ce el oricum $ace. ,onstr3n%erea provoacă revoltă minunatul scop se trans$ormă în contrariul său. 'ncepe lupta &intre părinţi şi copii. ,auzaeste locarea raţiunii &e spaima că nimeni nu mă iu eşte. ,opilul nu conştientizează căcu c3t părinţii pe care el şi i-a ales sunt mai răi cu at3t a scontat că va învăţa mai mult&e la viaţă. Kentru el părinţii nu sunt răi sunt cei mai uni. ,u c3t ne%ativitatea corectată&e către spirit este mai mare cu at3t spiritul &evine mai înţelept. acă în momentulacesta 6otăr3ţi că este mai ine să nu mai învăţaţi v-aţi semnat con&amnarea la moarte.,3n& totul a $ost învăţat vine moartea. Pi &acă spiritul ve&e via-

Să sta%nezi sau să evoluezi ţa alt$el &ec3t conştiinţa voastră conştiinţa va avea mult &su$erit. ,ereţi iertare %reşelii şi a$laţi că spiritul nu este leneş.

,opilul este suma &intre tată şi mamăNici un copil nu are la naştere mai puţin sau mai mult &ec3t au mama sa şi tatăl său. l începe să atra%ă tot ce este în el. 'n $elul acesta începe să-şi înveţe p3nă la capătpropriile lecţii &e viaţă. K3nă nu vom înţele%e acest lucru nu vom putea să ne înţele%enici părinţii nici pe noi înşine. in acest motiv copilul nu-şi cunoaşte cu a&evărat părinţie alt$el nu se cunoaşte nici pe el însuşi. Sim olic tatăl este sc6eletul copilului. ,umeste su$letul tatălui aşa este şi sc6eletul meu. Tata este suportul lumii mele $izice.Sc6eletul este carcasa pe care se spriBină totul. acă tatăl este sla este sla şisc6eletul. acă tata este $ra%il oasele copilului se rup sau consistenţa lor este su minată&e o oală. acă tatăl este sla interior &ar vrea să-i în$r3n%ă voinţa copilului prin $orţăapar &ouă p3r%6ii &e $orţă care se contracarează şi sc6eletul copilului se &e$ormeazăSpiritul copilului nu şi-a ales însă un tată ca săşi rupă oasele. Tata tre uie să-i &earezistenţă $orţă raţiune ener%ie pentru a putea să mear%ă înainte cu &eterminare. Tataeste aza lumii mele materiale.



Luule Viilma Tatăl poate $i un pitic cu sc6eletul &e$ormat &ar &acă copilul îl iu eşte îrespectă şi toată viaţa îi va iu i acele calităţi care îi &au $orţă iar pe cele care îl $ac sla lva conştientiza le va înţele%e şi va începe să le iu ească şi pe ele atunci sc6eletulacestui copil şi viata lui materială vor $i în re%ulă. Acest copil îşi iu eşte tatăl :aşa cumeste. 'l iu eşte nu &oar pentru ce are un. Kentru ca oasele să se vin&ece tre uieresta ilită autoritatea tatălui. Ar $i ine &acă ar $ace-o c6iar el. Kentru aceasta el va tre umai înt3i să-şi ierte mama şi soţia pentru că ele nu înţele% seQul masculin şi îl &istru%răutatea lor. ,opiii cu oasele &e$ormate pot $i aButaţi &e părinţi. acă tatăl vrea să

&emonstreze că el este eQcepţia care nu are nicio le%ătură cu le%ile naturii asta nu înseamnă aButor. Sc6eletul copilului spune a&evărul şi atunci c3n& copilul consi&eră ctatăl său este cel mai un &in lume şi o spune prin cuvinte. ,orpul lui nu întrea ă &e ceomul nu are curaBul să recunoască a&evărul. ,uvintele pot să înşele şi prin puterea lor &convin%ere pot să amă%ească raţiunea &ar corpul copilului nu ţine cont &e acest lucruacă nu se înz&răveneşte tre uie căutată cauza şi tre uie %ăsit un ec6ili ru cinstit în

înţele%erea reciprocă &intre tată şi copil. Kot să-mi în&rept situaţia în $elul următor( ,opoate să-şi corecteze %reşelile în $elul următor( #. îi iert pe toţi cei care mi-au umilit tatăprezenţa mea şi în inima mea mai ales pe mama care purt3n&u-mă în p3ntece apoie&uc3n&u-mă îl umilea pe tatăl meu $iin&că nu înţele%ea su$letul ăr atului. Aceastaeste o pe&eapsă pentru seQul $eminin &e astăzi pentru setea lui &e putere. 5 mamă carare nevoie &e ăr at &oar pen-

Să sta%nezi sau să evaluezi tru a concepe un copil întruc3t părerea ei &espre seQulmasculin este &intr-un motiv sau altul mai &e%ra ă ne%ativă va naşte un copil olnav.mamă sin%ură care nu este intolerantă $aţă &e seQul masculin va naşte un copil sănătos2. Mă iert pe mine că am a&mis toate astea şi am tras în mine o ima%ine &e$ormată atatălui meu. Mă iert că $ără să-" $i cunoscut cu a&evărat pe tatăl meu ştiin&u-l şiapreciin&u-l aşa cum îl vă& alţii nu am văzut în el un om o işnuit cu părţile lui une şirele. ). îi cer iertare corpului meu $iin&că i-am pricinuit un rău sistemului meu osos. ,ualte cuvinte am învătat prin su$erinţă. : *. îl iert pe tata $iin&că nu şi-a recăpătatautoritatea că nu s-a cunoscut nici măcar pe el însuşi şi nu s-a eli erat &e ne%ativismulvieţii lipsin&u-mă &e un tată a&evărat. +. îi cer iertare tatei &eoarece i-am provocatsu$erinţă şi neînţele%3n& a&evăratul scop al vieţii lui l-am umilit pentru că n-am văzuel un om cu părţi pozitive şi ne%ative. Kentru că n-am ştiut să înţele% cu inima partea luună şi cu raţiunea partea lui rea. Waceţi acest lucru c6iar atunci c3n& tatăl&umneavoastră nu mai este printre cei vii sau nu l-aţi văzut nicio&ată $iin&că tata estemereu prezent în &umneavoastră su $ormă &e spirit şi nu puteţi să vă eli erati &e elc6iar &acă &oriti acest lucru. Aveti nevoie &e ac st tată şi &e răul &in elJ :Spiritul tatălumoOt se va eli era c3n& îl veţi ierta şi prin aceasta viaţa &umneavoastră materială vaprin&e aripi. ,u c3t veţi ierta mai mult cu at3t veţi înţele%e mai ine ce vreau să vă spun7oala sistemului osos spune un



Luule Viilma


sin%ur lucru. - loc3n&u-vă raţiunea vă locaţi spiritulO corpul &umneavoastră vă &ăinsistent &e ştire. A&esea o ima%ine nea&evărată provine &in atitu&inea mamei &in&ezamă%irile ei şi ce să ne mai ascun&em &in am iţiile ei şi &in aparenţa înşelătoare vieţii ei su$leteşti. Toate astea îi înrăiesc pe toţi. Mama care prin aerul ei &e om Bi%nit

F/vai ce ne$ericită suntJ/H caută compătimire &enaturează at3t &e mult a&evărul înc3 începe să crea&ă p3nă şi ea. "n$luenţa ne%ativă asupra ăr atului a $emeii mo&erne car&oreşte supremaţia este $oarte mare şi &ăunătoare. Stră&uiţi-vă să vă înţele%eţi tatăl şnu să-" Bu&ecaţi. l are un su$let vulnera il. Pi cum nu ştiu mamele să-" ocroteascăJ ,3n&vine la mine la ca inet o persoană cu oasele &e$ormate şi cu ţesutul osos &eca#ci$iatlamaQimum şi spune că are cel mai un tată &in lume asta înseamnă că el ori nea%ă răulori se teme să-" recunoască. Iăul &in tată şi anume slă iciunea Ftoţi aşteaptă $orţă &e latatăH este ri&icat la ran%ul &e virtute. 4n om un ne$ericit căruia toţi iau $ăcut rău maales mamaJ ar &acă mama nu-l umilea &e%ea aD acă era un om sla şi a moştenit şiel acest lucru &e la strămoşiD A&esea unele secrete ine ascunse &e părinţi c6iar nusunt cunoscute &e către copii şi le provoacă oli. Asemenea copii şi ei secretoşi au venipe lume să înveţe lecţia tăinuirii şi a minciunii. ,u alte cuvinte au apărut pe lume ca să înveţe lecţiile tipice ale civilizaţiei. Su liniez - cine atra%e răul Falt$el răul nici nu puteaveniH are un mo& ne%ativ &e %3n&ire şi &acă vă veţi ierta tatăl prin asta nu l-aţi $ăcci &impotrivă i-aţi uşurat su$letul. Aţi $ăcut ce n-a $ăcut el pentru &umneavoastră

$iin&că nu a ştiut şi &e aceea su$letul lui s-a c6inuit p3nă acum. 5rice copil are nevoie &un tată puternic &in punct &e ve&ere spiritual. Lui tre uie să i se ierte slă iciunea. a esteo lecţie pentru copil el învaţă să $ie puternic. 4n om sla &in punct &e ve&ere spiritual&evine pe măsură ce se acumulează stresurile şi neînţele%erile $oarte rău. 4n omputernic nu se va înrăF nicio&ată - nu are nevoie să ameninţe pe cineva &e el nu selipeşte răul. acă spiritual tatăl este sla spiritualiceşte cauza iniţială este mama şiaceastă cauză se va ampli$ica în el în cursul vieţii lui împreună cu soţia. 5rice tată esteat3t &e puternic pe c3t îl iu eşte soţia lui. 4n om sla vine pe lumea asta să înveţe să&evină puternic. ,el puternic vine să înveţe să-" înţelea%ă pe cel sla să-" susţină să-"aBute să-" în&rume. Viaţa mer%e înainte %raţie celor puternici. ,u c3t eQista mai mulţioameni puternici care %3n&esc corect cu at3t omenirea va avea mai multă vitalitate. acu c3t vor $i mai mulţi oameni puternici care nu %3n&esc însă corect cu at3t mai rapi&omenirea va plen.Sim olic mama reprezintă ţesuturile moi ale copilului

Aşa cum este $elul &e a $i al mamei la $el sunt ţesuturile moi ale copilului. G3n&iţi-vă%ăsiţi analo%iile care eQistă între caracterul mamei şi ţesuturile a&ipoase muşc6ii şior%anele &umneavoastră şi analo%iile &intre caracterul ei şi emoţiile &e &iverse tipur"ertaţi-o pe mama &umneavoastră şi pro lemele ei la $el şi pe tată.



Să sta%nezi sau să evaluezi "ertarea mamelor este un lucru $oarte %reu este însă omuncă inecuv3ntată. Vom mai reveni la această pro lemă. nevoie pentru a-mi învăţalecţiile &e viată. l mi-a $ormat şi olta mea cerească FspiritualitateaH $ie că este înaltăuşoară şi aurită $ie că este Boasă %rea şi întunecoasă. am vrut aşa. ,u c3t ăr atulsau spiritul este mai în v3rstă cu at3t mer%e mai liniştit întruc3t ve&e viata în unitate a&intre ine şi rău. Kentru el totul este clar. , nosc3n&u-se pe sine mer%e înainte înmulţin& înţelepciunea. Su$letul meu este ca $emeia care mer%e în urma ăr atului. Aceasta este mama mea. Su$letul omului mo&ern este &e o icei neliniştit. Aceasta este

natura $emeii contemporane. ,orpul este copilul care tre uie să mear%ă mai &eparte pe&rumul său. ,ine nu se mişcă acela piere. Stavilă în calea mişcării poate $i at3t su$letulc3t şi spiritul. 'n principiu este totuşi su$letul. Su$letul este acela care $ace ca lecţiile &eviaţă să $ie &eose it &e %r le şi să $ie ţinute minte. Tatăl este capul mama - %3tu" cop- corpul. K( le a principală a omului mo&ern constă în $aptul ca .spmtul P" corpul sunt&espărţite. Wiecare &intre noi tre 4"e să aBun%ă ca %3tu" să unească ine capul &e corpentru ca su$letul să nu &espartă spiritul &e corp. Kentru ca mama să nu $ie un zi& întrtată şi copil. 7olile corpului sunt provocate &e &ezec6ili rul &intre spiri şi su$let. Toateneînţele%erile posi ile &intre părinţi & z lllarea cearta l"psa &e respect umilire a&uşmăni a &".vo?@4letc. e provoacă în corp emoţii ne%ative contr" 4"e la apar"ţ"a lcopil a aceloraşi %reutăti în mersul său. Ni i .$u%a e .acasă c3n& este Busti$icată prino li%aţii &e serv","4 nu "P" are rostul. Taţi care mer%eti &es în &ele aţi J Iev zuiţi-vă%3n&urile mai ales &acă in timp ce aţi l"K "t cop"i.ul vostru şi-a rupt oasele. Aceste orupte o%l"n&esc v"aţa voastră su$letească.

Tatăl este spiritul copilului mama este su$letul copiluluiWiecare om are un spirit şi un su$let. le sunt umnezeieşti primor&iale şi veşnice.Spiritul &oreşte să &o 3n&ească înţelepciune şi &e aceea el tre uie să se întrupeze într-un corp $izic pentru a-şi învăţa lecţiile rămase neînvăţate. Su$letul uneşte spiritul şi corp Apar pe această lume prin părinţi care îşi &au &in ener%ia lor spiritului şi su$letuluicopilului - ele eQist3n& &e la începutul lumii. Mai corect ar $i să spun că spiritul copilueste suma &intre ener%ia primor&ială a spiritului şi ener%iile vieţilor anterioare ale tatăsu$letul.copilului este suma &intre ener%ia primor&ială a su$letului şi ener%iile vieţiloanterioare ale mamelor. Wiecare viaţă nouă a&au%ă spiritului şi su$letului o nouă înţelepciune. Sarcina vieţii noastre actuale este să ne cunoaştem spiritul şi su$letul înaceastă viaţă pentru a a&ău%a această înţelepciune la cea &eBa eQistentă. 'nc6ipuiţi-vă&rum pe care mer% unul &upă altul trei călători - ăr atul $emeia şi copilul. Aceştia sunspiritul su$letul şi corpul meu. ,ălătorul ăr at este tatăl meu. l a ales calea vieţii meleşi mi-o pietruieşte în plan material aşa cum am eu



Luule ViilmaMi-e milă &e copiii care ascultă cu un sur3s trist monolo%urile părinţilor prin care ei s Busti$ică. i ştiu că oricum părintele va prezenta ne%rul ca $iin& al c6iar &acă prinaceasta îi $ace rău omului care îi este cel mai &ra%. ,opilul şi-a ales sin%ur părinţii şi laminciună reacţionează corespunzător. Koate să re$uze să mear%ă mai &eparte pe &rumsău să se sacri$ice &e &ra%ul părinţilor săi $ie ciu&ă sau să $ie rău cu eiO să $ie tristpl3n%ăreţ în&3rBit neaButorat &ornic &e răz unare să se &ezică &e ei etc. Toate acestresuri aşteaptă să $ie eli erate. IAG" KĂ(I"NYK K4T T" SA AIATAT" K

"NAWAIA ,4M 5I"T" K4T T" SĂ W"T" 'N 5:,C"" .... L4M"" 75GAT" K4T Y" .].]: SĂ AV T" 5 A4I 5LĂ SLAVA ,A," 5M N"I A AI N V5" P" " 5L" AI 'N WAYA ,5K""L5I V5PTI" S4NT Y" 'NT5T A4NA G5" ,A 'N WATA L4"4MN ! 4. : A,Ă 5I"T" S"N, I SĂ V N"T" 74N" 4" :/ TAY"-VĂ LA ,5K"""V5PTI" P" TIĂ"Y" ASTW L "N,\T " SĂ W" SĂNĂT5P". SĂNĂTAT A ST"MAG"N A 'N 5GL"N Ă A V" Y"". A,Ă ,5K"L4L ST 75LNAV 'NS AMNĂ ,ĂKĂI"NY"" N4 TIĂ" S, ,4M TI 74" . 5mul mo&em se amă%eşte şi pe el îi amă%eşteşi pe alţii. ul său lăuntric se ascun&e în spatele unei unătăţi aparente şi omul începe săcrea&ă el însuşi că este un. Se inventează tot $elul &e campanii pu licitare $rumoase&ar în esenţă ele sunt nocive şi ne$olositoare. Se &i$uzează &e pil&ă un clip( /Să nu acopilul/ &ar scopul lui este unul &e compromis te revoltă. Ar tre ui să se spună( /Nu &

Să sta%nezi sau să evaluezitru%e su$letul copiluluiJ/ şi atunci trupul copilului nu ar mai $i ameninţat. ,opilul îşi vaaminti cu recunoştinţă măcar o &ată &e ătaia primită &e la părintele său iu itor. aratunci c3n& un părinte mincinos şi plin &e ură îşi întoarce cu in&i$erenţă sau cu &ispre$aţa &e la copil prin aceasta îi rupe inima în mii &e ucăţi. Kărintele care în culmeasupărării îi stri%ă copilului( /Nu mai eşti copilul meuJ ,ară-te &e aiciJ Nu mai ai părinţiJomoară pe copil. ,3n& îşi aminteşte &e cele înt3mplate c6iar în %lumă şi în ze$lemeacopilul va simţi &in nou acea &urere. lronizarea lucrurilor petrecute nu corectează ci îiprovoacă o nouă &urere copilului. Wiecare spirit are &rumul lui care îl poartă către soarKe acest &rum mer% ăr atul $emeia şi copilul. Tatăl $iin& spiritul ale%e &rumul. ac&rumul meu este luminos asta i se &atorează tatălui meu. acă &rumul este întunecattot tatălui meu i se &atorează. ar şi acest lucru constituie o lecţie &e viaţă pe care eu însumi am &orit-o. ,opilul ve&e ine um rele lăsate &e cei care mer% înainte. ,u c3tsoarele străluceşte mai tare cu at3t um rele sunt mai intense. 4m ra este ne%ativitateapărinţilor. ,opilul apare ca să iu ească această ne%ativitate ca să &evină înţelept. 5poate $ace prin iertare. Krin iertare el poate să înceapă să-şi înţelea%ă părinţii. Iăultatălui sau mamei se trans$ormă în opusul său - inele a&ică aceasta este lectia &e viaţăa copilului. : 4m rele &ispar şi cei &oi - $emeia şi ăr atul - încep să mear%ă unul l3n%ăaltul pe calea vieţii. ste mai si%ur şi mai uşor să mear%ă ast$el. 'ntre ei poate să vină şicopilul şi să-i ia &e m3nă ca să mear%ă mai &eparte p3nă c3n& el va creşte şi &rumul$i prea în%ust pentru toţi trei. Atunci el o va lua înainte "ăs3n&u-şi părinţii în urmă.4rmătoarea



Luule Vii ma %eneraţie tre uie întot&eauna să o ia înainte. 'n această situaţie $iecare spieste însetat să-şi înveţe lecţiile &e viaţă. Acest lucru ar $i $ost posi il &acă omul ar $i învăţat să %3n&ească corect. Ast$el copilul îşi sintetizează &in părinţi propriul său eu. Acest trio mer%e pe cărarea vieţii. Wiecare &intre ei este un între% in&epen&ent care atre ui să-şi asi%ure el însuşi li ertatea. ar &e o icei ei nu $ac acest lucru ci &impotrivăse încurcă unul pe celălalt. 5mul n ? ştie să $ie li er el nici măcar nu ştie ce înseamnăli ertatea. Li ertatea $izică nu con$eră li ertate su$letului iar ro ia $izică nu limiteazăli ertatea su$letului. 'n mo& sim olic corpul ar $i putut să ocolească stavilele at3t pe cel

&in partea &reaptă Fţin3n&u-se &e tatăH c3t şi pe cele &in st3n%a Fţin3n&u-se &e mc6iar pe &e&esu t săp3n& un tunel sau pe sus - &acă ar $i ştiut. ,el care mer%e pe&e&esu t se înBoseşte şi n-are &ec3t să-şi ierte această autoînBosire şi atunci va $i posisă-şi ierte părinţii că l-au înBosit. ,el care ocoleşte stavilele $ăc3n& un ocol mare acelava $i nevoit să alea%ă în viaţă căi necinstite şi să recur%ă la înşelătorie. 4n ast$el &e omtre uie ca în numele propriei unăstări să-şi întoarcă $aţa &e la situaţia ne&orită pe carear $i vrut $oarte mult s-o evite întruc3t copilul nu îi poate învăţa pe părinţi. eşi acestlucru ar $i normal să te înveţe cel care este mai înţelept c6iar &acă este ultimul - copilu Acela care nu este &e-a &reptul receptiv la învăţăturile &ate &e copil va $i silit să înveţprin oli. Sunt puţini cei care încearcă să iruiască în mo& corect răul şi pentru că nu potsă o $acă iruinţa este %rea şi este însoţită &e stresuri. e re%ulă răul este iruit prin ne-

Să sta%nezi sau să evoluezi %area lui prin i%norarea lui prin &orinţa &e a ve&ea numinele ca şi c3n& răul nu ar eQista. Ar $i ine &acă copilul ar mer%e &rept şi cu curaB pcalea vieţii sale iert3n& pie&icile pe care i le-au pus în cale părinţii. Ast$el &rumul securăţă &e ne%ativitate şi copilul în&reaptă el sin%ur acest rău. Aşa se naşte &emnitateaaşa se înmulţeşte înţelepciunea. e o icei oamenii nu au: cunoştinţe pentru a $ace. acestlucru. Se înt3mplă &e multe ori ca cineva să a$le &e la mine la consultaţie &esprea$acerile tene roase aie părinţilor lui care i-au provocat oala. K3nă atunci nu a ştiutnimic. ,orpul copilului nu întrea ă &acă părinţii sunt cinstiţi sau nu el învaţă în mo&coerent. Tre uie să înţele%eţi că în $iecare unitate eQistă inele şi răul. ,ine nu ve&e răulnu are ve&erea ună. Iăul tre uie înţeles cu raţiune a şi atunci răul pare a nu mai $i răuci un învăţător &e la care ne vine priceperea &e a aprecia corect viaţa. ,opilul c6iar arenevoie &e răul părintesc căci pentru aceasta a venit pe lume.

Moştenirea stra-moşilor Strămoşii îi &au părinţilor copilului spirit şi su$let. ,u si%uranţă vă este cunoscutstrăvec6iul a&evăr care spune că păcatele părinţilor îi urmăresc pe urmaşi p3nă Rla a tre%eneraţie. Kărinţii părinţilor sunt acei /păcătoşi/ pentru %reşelile cărora sunt pe&epsiţinepoţii. Toate unici-



Luule Vii ma le şi toţi unicii care au trăit precum c3inele şi pisica pot să-şi /a&mire/nepoţii şi să nu caute vinovaţi ineQistenţi la şcoală şi pe stra&ă. 5mului i-a $ost &ăruită către natură o viaţă at3t &e lun%ă pentru ca el să poată ve&ea ce a creat cu propriile salm3ini - pe nepoţii săi - at3t în ine c3t şi în rău şi săşi poată corecta sin%ur %reşelile. ,ecare o $ace ve&e că nepoţii &evin uni şi iertători $ără să $ie o li%aţi. . "ert3n&u-i pe upentru &urerea su$letească pe care au pricinuit-o părinţilor mei eu mă eli erez &e lanţul&e stresuri ale părinţilor mei şi simt eu însumi cum vine liniştea su$letească. ste o muncimensă şi ine$ăcătoare. Nu uitaţi că pentru voi părinţii voştri sunt spiritul şi su$letul ce

trăiesc veşnic. Su$letul şi spiritul celui căruia îi trăiesc părinţii $iQează în orice momenteQistenţa lor. 7oala mea su$letească este în acelaşi timp şi oala mamei mele sănătateamamei mele este şi sănătatea mea etc. Tăria spiritului meu este tăria tatălui meu. 7oalasu$letească vine &e la &urerea su$letească a tatălui. ,3n& părinţii părăsesc această lumetrecătoare omul nu mai este sc6im ător în su$letul lui se linişteşte şi asta se eQplică prin$aptul că nu mai este în%riBorat &in cauza părinţilor. Pi este a&evărat însă numai &in &e ve&ere al vieţii $izice. e re%ulă acum începe să ai ă un ineQplica il sentiment &evinovăţie şi oric3t ar încerca să se .liniştească - nu mai e nimic &e $ăcut sentimentul &evinovăţie $aţă &e părinţi nu &ispare. ,ine nu ştie sau nu vrea să-şi ierte părinţii principasarcină a vieţii lui va răm3ne neîn&eplinită. 'n su$letul lui va răm3ne pentru tot&eaunasentimentul &e vinovăţie. Pi

Să sta%nezi sau să evaluezi acest sentiment &uce la îm olnăvirea inimii. ,3n& inima nueste continuu alimentată cu s3n%e su$eră tot corpul. Kentru maBoritatea oameniloraprecierea corectă a inelui şi a răului este un lucru &i$icil. mai uşor să recunoşti răul. îţi sare în oc6i şi îţi spar%e urec6ea. 7unătatea $alsă vicleană poate să-i înşele pe toţic6iar şi pe victimă. Luaţi-vă ca aButor simţurile voastre urmăriţi oc6ii oamenilor - privirlor spune a&evărul. 4n om sincer se uită în oc6ii celuilalt cuvintele şi eQpresia oc6ilorvor esc aceeaşi lim ă. Pi c6iar &acă nu vă spun nimic puteţi concluziona în mo& lo%ic acela ascun&e ceva rău. "ertaţi-l pe cel care vă minte ca să-i &aţi curaB. "ertaţi-i pe toţiiertaţi tot ce vă nelinişteşte. acă veţi evita să priviţi în oc6ii cuiva între aţi-vă - &e ceoareD - şi cereţi iertare stresurilor. ,onsecinţele micilor noastre %reşeli se 'ntorc împotrivnoastră. ,onsecinţele %reşelilor noastre mari se întorc şi împotriva copiilor noştri pentruca lecţia să $ie mai aspră. ,onsecinţele %reşelilor $oarte mari ca& şi asupra nepoţilorpentru ca lecţia să $ie 'nvăţată &ureros. Iepet iarăşi şi iarăşi - nu căutaţi cauza olilor îna$ară ci în &umneavoastră înşivă. u însumi poate însemna şi cei care mi-au &at viaţăFpărinţiiH sau in&irect stră unii. e eQemplu o cauză tot mai $recventă a &ia etuluiza6arat o constituie căsătoria $ără iu ire. ,opilul născut &intr-o ast$el &e căsătorie este u&ia etic latent sau ascunsO pentru el lipsa &e iu ire a aBl" s &eBa la un punct critic. acăomul va încerca să-şi aranBeze viaţa $amilială &oar prin



Luule Vii ma muncă sentimentul lui &e iu ire va $i şi mai $ra%il. Wără nici un motiv vicopilul lui poate să $acă &ia et şi nimănui nu-i va trece prin cap că o ceartă anală în$amilie poate însemna mult mai mult &ec3t at3t. Kentru copil însă cearta &intre părinţiec6ivalează cu &istru%erea iu irii. 5 mică ceartă poate însemna ultima picătură careumple pa6arul şi provoacă &ia etul. Acolo 4n&e se consi&eră că aza $amiliei este %oa&upă avere în cazul unui insucces apare cu uşurinţă răutatea. Iăutatea uci%ătoare $aţă&e un insucces se întoarce c6iar împotriva soţului prin învinuiri şi începe să-i &istru%ăpancreasul. Soţul care şi aşa se stră&uise să $acă imposi ilul va răspun&e acum cu

învinuiri umilitoare la a&resa soţiei. Aşa apare ura $aţă &e m3n%3ierile reciproce $aţătan&reţe $aţă &e visuri. 'n ast$el &e momente viaţa nu mai are niciun sens întruc3t parta&versă a rănit pro$un& unăvoinţa celuilalt cu a&evărat tan&ră şi intimă. Kancreasul a$lă în Bumătatea st3n%ă a corpului în Bumătatea masculină. Wiin& ţesut moale el est$emeia 4n pancreas olnav este ca o $emeie care se amestecă cu a%resivitate în zonaun&e &omină ăr atul. ia etul este răutatea &istru%ătoare a $emeii contra ăr atului şi -ca răspuns - răutatea uci%ătoare a ăr atului contra $emeii. senţa răutăţii constă în$aptul că / celălalt mi-a &istrus $ericirea şi $rumuseţea vieţii/. ia etul este oala urii pe$aţă sau a urii tăinuite m3rşave mizera ile ticăloase. a apare acolo un&e visele ca &epoveste s-au năruit. Kancreasul este situat în zona un&e se a$lă sentimentul &e vinovăţiia etul za6arat înseamnă &istru%erea insu. lelor La%er6anz &in pancreas. oar răutatea&istru%e. ia etul za6arat în sine este le%at &e învinuiri. 'nvinuieşte cel

Să sta%nezi sau să evaluezi care vrea să $ie mai presus &ec3t celălalt. ,ine iu eşte nusimte &orinţa şi nevoia &e a $i superior. ia etul apărut la ătr3neţe arată că omul&epen&ent &e muncă începe o&ată cu v3rsta să-şi urască tot mai mult partenerul&eoarece munca eQcesivă i-a ă%at în păm3nt iu irea. Nici nu-şi mai a&uce aminte &e a venit pe lume. A uitat că munca este $ăcută pentru om şi nu omul pentru muncă. l îi înV"nuieşte şi îi sti%matizează pe alţii &istru%3n&u-se pe sine în&oit. La persoanele îv3rstă &ia etul za6arat este tipic pentru $emei. Pi totul numai pentru că le place să caute&e$ectele la alţii mai ales la ăr aţi ca să-şi mai în&ulcească viaţa. ,orpul unui &ia etic în v3rstă arată că părinţii săi nu sau iu it. 5rice altceva avea importanţă pentru ei şi se învinuiau reciproc pentru tot. Iăutatea lor le-a $ăcut viaţa at3t &e amară înc3t sunt nevoca prin corpul copilului să tra%ă învăţăminte &in $aptul că n-au ştiut să-şi în&ulceascăviaţa aşa cum ar $i tre uit. ia etul za6arat este încercarea corpului uman &e a-şi $aceviaţa mai &ulce. ,orpul unui &ia etic care s-a îm olnăvit &in copilărie arată că unicii şiunicile lui nu s-au iu it şi nu i-au învăţat nici pe părinţii lui să se iu ească. Se ve&etrea a că aveau altceva mai un &e $ăcut. ,3n& am ele perec6i &e unici se urăsc&ia etul in$antil are o $ormă &eose it &e %ravă. 'ntruc3t pancreasul este un ţesut moalecauza primară se a$lă la părinţi pe linie maternă. ,3n& copilul &ia etic are osaturaa$ectată pro lema se re$eră la părinţi pe linie paternă. 'n %eneral &ia etul este o oalăimunitară. "munitatea este &ată &e %lan&a tiroi&ă. Această %lan&ă se a$lă în st3n-



Luule Vii ma %a şi în &reapta tra6eii în zona controlată &e $rica /nimeni nu mă iu eşte ia etul este o oală ere&itară. re&itatea este pe scurt o le%e a naturii care spune căsimilarul atra%e similaru". Noi moştenim caracterul părinţilor noştri c6iar atunci c3n& avem ce moşteni şi în asta constă valoarea supremă a vieţii întruc3t &e aici izvorăşte înţ lepciunea veşnică a spiritelor. ,ine îşi iartă părinţii şi pe părinţii părinţilor lui lesalvează su$letele &e povara vinovăţiei şi 'n acelaşi timp 'i uşurează &ar 'şi uşurează şi su$letul pentru vieţile viitoare. Wiecare părinte care a clă&it %reşit viaţa copilului săupoartă 'n su$let povara vinovăţiei pe care nu şi-o poate eQplica - %reşeala care nu a $os

'n&reptată. Wiecare copil care vine pe lume să ispăşească răul părinţilor lui pentru acăpăta 'nţelepciune &ar care nu şi-a iertat părinţii şi prin asta nu a 'nvăţat ce tre uia va $apăsat şi el &e un sentiment &e vinovăţie pe care nu şi-l poate eQplica. "ertarea are o $omai mare &ec3t ne ima%inăm.

Să sta%nezi sau să evoluezi lumina ca spre s$3rşitul consultaţiei să %3n&ească mairaţional &ec3t oricare alt om cu o %3n&ire aşa-zis normală. Sinceritatea cor&ialitatea erespira căl&ură şi &orinţă &e a înţele%e &ar &in cauza spaimelor arăta ca o $iară 6ăit A amuţit &e $ericire c3n& a înţeles c6inurile su$leteşti ale mamei ei o $emeie uşuraticăimorală care au o li%at-o să-şi a an&oneze copiii. Su$erinţele unui copil a an&onat &emama sa n-au înrăit-o $iin&că ea spera să a$le c3n&va că mama ei nu era &eloc o mamrea. Wrica /nimeni nu mă iu eşte/ moştenită &e "a mamă a trans$ormat-o într-o olnavăpsi6ic &ar nu a împins-o "a ură. Ar $i vrut tare mult să a$le &e ce mama ei era aşa tre usă $i avut ea un motiv. Motivul era unica ei care îşi &istrusese soţul prin &orinţa ei &e &omina. Wetei îi era &ra% &e tatăl ei &ar nu-i plăcea în$ăţişarea lui şi $elul în care se Se temea şi &e mama ei şi &e el şi plecase &e acasă 6ă"ă&uin& prin lume în căutareaiu irii. Wrica şi nepriceperea &e a iu i atră%eau spre ea ăr aţi la $el ca ea. 'n voluptateaiu irii concepeau copii pe care apoi îi a an&onau. Mai t3rziu sentimentul &e vinovăţie$aţă &e copii a crescut at3t &e mult înc3t a început să pre$ere anturaBul unor persoanenecunoscute care nu o ştiau şi nu o arătau cu &e%etul. Wemeia a ascultat cu înţele%erepovestirea mea.'ncetişor privirea i s-a luminat şi neliniştea a &ispărut. Nu a urmat nici u$el &e t3n%uială sau &e văicăreală - stătea şi se %3n&ea. Mi-a povestit apoi că şi ea şi-lăsat copiii şi că $iica ei n-o va ierta cu nici un c6ip. Această $emeie a conştientizatasemănarea ei cu mama sa şi a a&ău%at o$t3n& că $iica ei nu va recunoaşte că seamăncu ea şi n-o va ierta. /,ereţi-i iertare pentru %reşelile &umneavoastră în %3n& şi prin$apte. Aţi înţeles sper că %eneraţie &upă %eneraţie

p.( emp$u

&in

viaţă

S-a prezentat la ca inet o $emeie olnavă psi6ic care se scr3ntise &in cauza spaimelor şicare nu ascun&ea $aptul că are o viaţă &ezor%anizată şi nici că are pro leme psi6ice. Kemăsură ce eu îi povesteam mai multe &espre pro lemele ei moştenite &e la părinţi - pecare ea &in proprie voinţă venise pe lume să le rezolve - conştientul ei se



Luule Viilma aţi ampli$icat aceste %reşeli. umneavoastră sunteţi $i%ura centrală a trei%eneraţii şi sunteţi cea care tre uie să în&reptaţi %reşeala/ - o &ăscăleam eu. /Acum am înţeles. Wiul meu care a venit la &umneavoastră mi-a pus să ascult caseta în care îieQplicaţi tot aşa pe înţeles soarta părinţilor şi unicilor lui. u sunt la $el ca ei numai cămult mai rea. N-aţi vrut să-" $aceţi să su$ere şi nu i-aţi spus tot. 7ăiatul m-a iertat simtacest lucru .. ar $ata nu mă va ierta. / Nu-şi învinovăţea $ata era %ata să-şi în&repte%reşeala &eşi era o muncă %rea &e tot. 'nainte &e a veni ea a venit $iica ei împreună ccopilu". ra o t3nără o raznică un specimen %ata să sară în sus şi să-ţi tr3ntească uşa în

nas la auzul a ceva ce nu-i este pe plac. /,um a&ică să iu eşti o asemenea mamă şi să oierţiD Nicio&atăJ a mai şi cre&e că tot ce a $ăcut în viaţa ei a $ost numai ine. N-aş vresă am o asemenea mamă pentru nimic în lume. /Nu putea să înţelea%ă sensulurmătoarei $raze( suntem &atori să lămurim totul pe această lume $ie ca proştii - să ne$acem v3nătăi şi cucuie $ie ca &eştepţii - să învăţăm &in %reşelile altora. Aceasta erapro lema ei personală pe care ea însăşi tre uia să şi-o înţelea%ă. ste trist să vezi oast$el &e t3nără care re$uză să se sc6im e &acă nu primeşte ceva în sc6im . Să înceapă&intr-o &ată 6o&oronc-tronc să %3n&ească într-un mo& nou era în%rozitor &e %reuea. ,3n& i-am spus că o roa&e lăcomia a protestat ve6ement. ,ică &impotrivă ea arămas rară soţ. ,ei care au e&ucat acest specimen au să&it în ea o concepţie &e viaţătotal răsturnată - să nu cruţi pe nimeni care ar avea vreo vină. ra imposi il să o clinteşti&e pe această poziţie. Se consi&era eQcepţională şi &eclara că îl iu eşte mai presus &eorice pe tatăl ei şi prin

Să sta%nezi sau să evoluezi urmare $aptul că nu are %riBă &e soţ nu înseamnă că esteincapa ilă să iu ească ăr atul. Nu era în stare să întelea%ă că iu irea pentru tatăl ei eramai &e%ra ă o provoc e la a&resa mamei ei care îşi a an&onase copilul. ra &e $apt oiu ire prin reciprocitate - te iu esc pentru că mă iu eşti şi tu. Aşa ne amă%im aşaamă%im şi pe alţii. Pi în $elul acesta partea vizi ilă a vieţii este &ată &rept sin%uraa&evărată. . T3năra aceasta era ca o mucenită. Teluri $rumoase / / no ile înţele%ereraţio?Olală a propriilor %reşeli &orinţa &e a-l proteBa pe celălalt totul era &oar o pozămucenităm-au $ăcut să su$ăr şi asta nu pot să iert. Kentru ac ste cuvinte va $i sortită lanoi su$erinţe. Wiin& t3nără nu a avut încă parte &e crize mari. ,ă într-una &in vietile eianterioare şi-a a an&onat şi ea copiii - asta nu-şi m i a&ucea aminte. /

"ată un eQemplu &e &ezec6ili ru al spiritului su$letului şi corpului care a &us la oală. $emeie &e ++ &e ani a $ost operată la şol&ul st3n% i s-a pus o articulaţie arti$icială &mai putea să mear%ă. A $ost supusă la cinci operaţii &ar cu acelaşi rezultat - piciorul nurezista. Articulaţia arti$icială era respinsă &e către os olnava era &isperată şi se %3n&că în cazul ei este vor a &espre un eşec me&ical. Me&icii înşişi prin %lume &eplasatenu $ăceau &ec3t să îi ampli$ice această %roază. 4n om speriat nu are c6e$ &e %lume nnu le înţele%e. Spiritul ei Fa&ică tataH era ca un ătr3n $oarte activ $ără ast3mpăr &or&e veselie şi &e înţele%ere care nu era &eloc înţeles &e un su$let $oarte autoritar şieQi%ent Fa&ică



Luule Vii ma &e mamaH. Să muncim nu să ne &istrămJ in acest motiv spiritul o ia pe &rum. Su$letul continua să mear%ă str3n%3n& &in &inţi interzic3n&u-şi orice ucurieacelaşi timp splm3n&u-şi că are tot ce-i tre uie. ,orpul se &eplasează cu o %reutate peinimă piciorul st3n% FBumătatea paternăH este parcă &esprins şi &epărtat &e trunc6iFpiciorul sim olizează mişcarea spre înainteH. ,orpul ştie c3t &e %reu îi este su$letuluic3n& spiritul se &uce mult în $aţă. l se simte vinovat că nu-i poate &a aButor su$letuluFMamei nici prin cap nu-i trecea că spriBinul su$letesc al copilului ar $i $ost şi pentru esuport &in toate punctele &e ve&ere. ,e poate inţele%e un copil &in ce $ac ăia mariD -

aceasta este opinia %eneralăH. ,orpul ar vrea tare mult să mear%ă împreună cu spiritul.Wiin&că spiritul uman mer%e şi tre uie să mear%ă înainte. Spiritul şi su$letul ei _ unicunica pe linie maternă erau aşa( spiritul moale prin natura sa era un visător care sestră&uia să înţelea%ă ce e în Burul luiO ar ti aBuns $oarte &eparte &acă nu l-ar $i îm omereu su$letul şi &acă &in cauza asta n-ar $i o osit rău &e tot. Su$letul ar $i / /vrut multsă le ai ă repe&e aşa cum şi-a pus în %3n&. "i m3na pe toţi &e la spate $ără milă înnumele unui scop un - mari realizări materiale. ,u c3t mer%eau mai &eparte cu at3tsu$letul se înrăia şi el iar spiritul o osea şi mai tare. ,orpul ve&ea că &intre ei mai iuteera su$letul îi plăcea mai mult &e el &ec3t &e spiritul care se t3r3ia în%3n&urat. e aicpărerea că cine nu munceşte p3nă uită &e el nu trăieşte cum tre uie. Stresurilecontra&ictorii care s-au împletit în corp l-au tensionat ca un arc. Spiritul tatălui ei _unicul pe linie paternă - era un călător "ară ast3mpăr căruia îi plăcea viaţa. ,3n&o osea

Să sta%nezi sau să evaluezi se întorcea la su$letul său _ soţia sa şi &e $iecare &ată ouimea în mo& plăcut căci un su$let iu itor vrea tot&eauna să-" spriBine pe spirit prin iuWormau o perec6e veselă pozitivă care se susţine reciproc. Mer%3n& cu ucurie pecalea lui corpul lor ştia că totuşi &in c3n& în c3n& este nevoie &e ceva important carsă le impulsioneze ucuria. Se temea &e tristeţe. Acum Bu&ecaţi şi &umneavoastră lo%Mama acestei $emei era un om care ve&ea sensul vieţii eQclusiv în muncă restul erasocotit a $i rău. Tatăl $emeii era un om plin &e viaţă &ar îi era $rică &e oamenii supăraSe înt3lniseră &ouă eQtreme. in punct &e ve&ere al naturii stresurilor lor erau atraşi un&e celălalt &ar nu-şi învăţaseră lectiile &e viată - nu învătaseră să se ec6ili reze reci proc să se înţelea%ă. 4rmarea a $ost oala copilului lor. acă această $emeie ar $i $ostc6iar &in tinereţe rea &ecepţionată &e viaţă o persoană care acuză pe toată lumeaoala i s-ar $i &eclanşat atunciO în cazul ei s-a înt3mplat la o v3rstă mai înaintată. Wemecu piciorul olnava apărut pe lume tocmai ca să înveţe să ec6ili reze eQtremele &ar &inpăcate a $ăcuto prin su$erinţă. A reieşit &in &iscuţii că într-a&evăr tatăl ei era un om &e viaţă un om &e ispravă care s-a în&ră%ostit &e altă $emeie şi şi-a întemeiat o nouă$amilie. K3nă la s$3rşitul vieţii a continuat să ai ă le%ături str3nse cu $iica lui. Wiica îlrespecta $oarte mult şi &e aceea la început ne%a că el i-ar $i pro&us vreo &ureresu$letească. Se stră&uia prin raţiune să $ie mai presus &e aceste lucruri şi orice cuv3ntrău spus &espre tatăl ei ar $i $ost consi&erat o p3n%ărire a unui lucru s$3nt. Pi cu toateastea în a&3ncul su$letului ei ascun&ea o înverşunare $aţă &e mo&ul în care el s-acomportat.



Luule Vii ma Mama ei era o $emeie voinică vre&nică &e toată stima. atorită ei $amiliatrăia ine şi copilul căpătase une &eprin&eri &e muncă. 'n a$ară &e muncă nu &iscutaaltceva cu mama ei. Wiica îşi iu ea $oarte mult mama &eşi între ele eQista o anumitătensiune pe care nu şi-o puteau eQplica. Wiica însăşi era o &oamnă corpolentă veselăcare &orea să va&ă &in orice &oar partea ună. Kartea rea o în%6iţea pe nerăsu$late şi în%răşa. 'n viaţă ren.unţase la multe lucruri care i-ar $i $ăcut plăcere şi care i-ar $i tre uise su apreciase &eşi nu-şi recunoştea c6inurile. Sunt totuşi o optimistă - aceasta eraconvin%erea ei sinceră. Nu înţele%ea că se Buca cu ea însăşi &e-a şoarecele şi pisica. S

măritase cu un om un căruia îi plăcea viaţa şi &eo&ată 6op eşecul - soţul o înşela. Aurmat &ivorţul &upă care soţul a solut sănătos moare su it. Wemeii îi era &or &e tatăl îşi iu ea soţul &ar su$letul ei ştiuse să-şi c3şti%e iu irea &oar &in muncă. Socotea că iaiertat pe toţi &ar nu ştiuse să ierte. Wrica nimeni nu mă iu eşte care i se ascunsese însu$let atră%ea ceva asemănător &ar ea îşi înă uşea spaimele prin su&oarea muncii.Soţul o iu ise o a&mirase numai că ea a a$lat acest lucru a ia la parastas. 'n a$ară &eea soţul ei nu ve&ea pe nimeni - at3t &e mare era nevoia lui &e iu ire &ar nu ştiuseră scomunice. Soţul aşteptase ca măcar o &ată să se &esc6i&ă şi ea şi să-i &ăruiascăiu irea cu %enerozitate rară nici o nuanţă &e o li%aţie conBu%ală &ar ea nu înţelesese$iin& locată &e $rică. Soţul a început săR caute iu irea în altă parte &ar şi el avea $ricanimeni nu mă iu eşte şi nu şi-a %ăsitnici un $el &e satis$acţii. 'nţelesese că este vinovat că nu-i vor $i iertate %reşelile. 'şi imputa că i-a &istrus ei iu irea şi inima

Să sta%nezi sau să evoluezi lui nu a mai rezistat. A părăsit lumea $izică &ar în su$letcontinua să stea alături &e soţia sa $iin&că acum înţelese se totul. SentimentulineQplica il &e vinovăţie o $ăcea pe soţie să se învinovăţească şi talia ei continua să se în%roaşe. 'ncerca să se auto convin%ă că nu are nicio vină - el era acela care plecase laalta. Su$letul ei ştia însă a&evărul şi nu-i &ă&ea linişte. Acum a aBuns şi spiritul la acea&evăr. . Wemeia a înţeles totul corect şi a încetat să-şi mai ne%e stresurile. Kiciorul a început să se înz&răvenească. 'n &ouă săptăm3ni şol&ul st3n% s-a în&reptat &urerile a&ispărut. Yesutul osos a început să se întărească. Sănătatea i s-a normalizat. e acumzi &e zi îşi simţea soţul alături. 'i ceruse iertare pentru tot. ra $ericită. Ielaţiile ei cu soţu$useseră e$ectul. Ielaţiile cu părinţii şi neînţele%erile &intre ei $useseră cauza. A iertatcauza şi e$ectul a &ispărut. acă şi în continuare va căuta să-şi corecteze %3n&urile vacontinua şi procesul &e însănătoşire. Iepet încă o &ată - noiR înşine ne ale%em părinţii cauza răului. ,opilul care în su$letul lui îşi respectă părinţii c6iar &acă au $ost răi pentrel va avea o viaţă ună şi o sănătate ună. Iespectul este ener%ia iu irii. ar respectulşi iu irea nu tre uie să $ie oar e. ,u c3t vă veţi eli era mai mult &e stresuri cu at3t măveţi înţele%e mai ine.



Să sta%nezi sau să evaluezi - cine are o răutate va ($i scos &in sărite &e către alţiiO se v în$uria şi va începe el însuşi să urască - este &eBa răutate concentrată care se vatrans$orma în a &ori răul cuiva sau în răutate cu rea-intenţie în &uşmănie &istru%ătoar 'n cele enumerate mai sus se ascun&e mo&ul sistemic &e actionare a stresurilor. ...dlD

e.prezenta sc6ematic acest lucru(WricaRnu mă

Trei paşi p3nă la rautateStresurile actionează ca un sistem provoc3n& anumite oli. Toate olil încep &e lastresuri. Toate stresurile încep &e la $rica nimeni nu m t iu eşte. Krincipalele stresuri sunsentimentul &e vinovăţie $rica şi răutatea. Toate celelalte sunt variaţii sau com inaţiiin($inite ale stresurilor principale. Similarul atra%e similarul această le%e a naturii esteaza creşterii stresurilor şi trans$ormării lor în oli( A. Stresul care se a$lă în mine începe7. să atra%ă spre mine stresuri asemănătoare care ,. ţ3şnesc &in mine c3n& &evin preamulte. ,3n& se acumulează prea multe stresuri se va trans$orma în alt stres( un stres

iu eştenimeni

S NT"M NT

/

,ineareacest

acelava

$i

sentiment

învinovăţit

#. Sentimentul &e vinovăţie creşte şi &evine $rică. 2. Wrica creşte şi &evine răutate. ).Iăutatea îl &istru%e pe om. 'n $inal orice stres creşte şi &evine răutate( - cine se simtevinovat va ($i el învinovăţit &e alţii şi va începe să se învinovăţească el însuşi - este &eo răutateO - cui îi este $rică va ($isperiat &e alţii şi va începe şi el să sperie pe alţii - esteo răutate.

,el căruia 'i este $rică

va $isperiat&e alţii

şi 'ncepe şi el să sperie

pe alţii



,el 'n careeQistă

va $i înr&it&e către

o răutate

alţiişi începe să urască

/ -



Luule Vii ma 'n $iecare r3n& şi în $iecare coloană în matricele stresurilor &omină olileun anumit tip( # Sentimentul &e vinovăţie provoacă oli &e inimă şi &e plăm3ni. 2 Wricprovoacă oli LA rinic6i şi suprarenale. ) Iăutatea provoacă oli &e $icat care la r3n&ullor se mani$estă su $ormă &e oli &e piele pentru ca răutatea să $ie văzută şi la supra$aP" să-i arate omului că tre uie ur%ent să înceapă să se eli ereze &e răutate alt$el ea îl va&istru%e. 4n sentiment &e vinovăţie mic o $rică mică şi A o răutate mică provoacă &epsi6ice. 7 ,3n& omul este învinovăţit speriat şi înrăit &e către alţii apar oli psi6iatrice. ,3n& omul acumulează în el o mare răutate contra altora şi contra lui însuşi se &ezvoltă

oli care a$ectează ţesuturile. ,u c3t răutatea este mai puternică cu at3t olile sunt mai%rave( - oală cu secreţii serice b purulente - &e la un simplu %uturai p3nă la un $ocar &in$ecţie şi septicemie %eneralăO a$ectarea inte%rităţii ţesuturilor moi - &e la mici z%p3nă la răni mariO a$ectarea inte%rităţii oaselor. - &e la $isuri p3nă la $racturiO e&e&i$erenţiate în $uncţie &e localizare şi &e natura lor - &e la tumori mali%ne la cancerOin$ecţioase noi şi puţin cunoscute cu $inal letal rapi& - &e la S" A p3nă la oli care încăau o &enumire. ,alea cea mai scurtă &e la $rica nimeni nu mă iu eşte p3nă la moartemer%e pe &ia%onala matricei şi este &esc6isă pentru olile meta olice şi imuno-&e$icit

Să sta%nezi sau să evaluezi "munitatea este asi%urată &e tiroi&ă. a ar tre ui săai ă&imensiunile unei palme. La a&ulţii &e azi ea este ca un ru&iment este c3t v3r$ul&e%etului mare şi nu este capa ilă să-şi în&eplinească $uncţiile. Această mo&i$icare esprovocată &e $rica nimeni nu mă iu eşte. La copii tiroi&a este a&esea at3t &e mărită în în ea apar tumori. ,opilul care a atras în el răutatea ascunsă a părinţilor şi care încă &emic este încăpăţ3nat capricios neascultător autoritar răuvoitor este ameninţat &ecreşterea tumorală a tiroi&ei. acă $rica nimeni nu mă iu eşte creşte şi se trans$ormă în înverşunare cruzime şi în răutate că nimeni nu mă iu eşte şi &acă acest sentiment setrans$ormă în o tuzitate şi în in&i$erenţă $aţă &e toţi şi &e sine însuşi sau în &orinţa &ecuceri in&i$erent cum iu irea cuiva iar locaBul este at3t &e mare înc3t iu irea nu maieste recunoscută sau &orinţa a &evenit ireal &e mare a s:osit timpul pentru S" A. Acolun&e a început S" A s-a terminat şi nevoia &e iu ire spirituală. ,3n& iu irea setrans$ormă într-un o iect oamenii încep să preţuiască averea. Apare ast$el &ominaţiamaterialismului eQtrem care îi satis$ace pe oameni p3nă c3n& spiritul se opreşte &in&ezvoltare &eoarece el se mişcă numai în virtutea iu irii. "n&i$erent cum este i&olatrizo%ăţia &oar în %3n& sau c6iar în $apte un lucru este clar( acest spirit nu mai aresu$icientă 6rană pentru su$let - nu mai are iu ire. S" A este un sin&rom imuno&e$icitar.Sim olic( - imunitatea este iu ire su$letească - su$letul este mama - sin&romul estetotalitatea caracteristicilor



Luule Viilma


S" A este totalitatea simptomelor ce caracterizează a senţa iu irii mateme. Acolo un&elocul mamei a $ost luat &e porto$el un&e s-a înră&ăcinat opinia că se poate o ţine oriccu ani inclusiv iu ire acolo terenul este propice pentru apariţia S" A. 4n olnav &eS" A poate să simtă cu amărăciune că îi lipseşte acel ceva ce ar putea să-i &ea $orţă

vitală - iu irea matemă. acă va putea să-şi ierte mama pentru %reşelile ei oala vatrece. ste o muncă $oarte %rea pentru cei care venerează o%ăţia. 4n om pustiitsu$leteşte caută iu irea. Numărul contactelor seQuale în continuă creştere &evine un $e&e c6estiune &e onoare &ar &in păcate creşte corespunzător şi pustiirea su$letească.CiperseQualitatea este un semn &e pustiire su$letească. 'n momentul critic ea $ace o întoarcere &e #98 &e %ra&e şi &escoperă că seQul opus nu-i mai poate o$eri linişteasu$letească şi atunci se trece la 6omoseQualitate aceasta $iin& &oar o &ulce amă%ire. ce în ce mai tare su$letul imploră iu ire &ar $ace totul pentru a merita $rica nimeni nu miu eşte şi &in acest motiv $rica nu se eli erează. Krea sunt materialiste reprezentările &inlumea actuală a anului. Iăm3ne o sin%ură posi ilitate - să &evii cunoscut să aBun%icele ru. Să $ii venerat să ai %lorie să $ii a&mirat să $ii a&orat... Se poate &acă &evii star sau &acă intri în cartea recor&urilor &ar %olul su$letesc tot nu va $i umplut. S" Aapare acolo un&e sunt ne%ate valoarea $amiliei şi importanţa unor relaţii une între părişi copii ca ază a eQistenţei $izice actuale. S" A este oala lipsei &e iu ire senzaţiei &e%ol su$letesc total. Acţiuni z%omotoase &e $aţa&ă opere &e il#e$acere în aButorultovarăşilor &e su-

$erinţă rava&ă &emonstrativă şi tonică pentru unii - toate sunt &e oc6ii lumii.

Wie ea $amilia cum o $i &ar eQistenţa ei poate să în&repte răul. ,3n& nu mai eQistă $ac3n& nu mai eQistă părinţi pe care să-i poţi consi&era ai tăi sau atunci c3n& nu mai ai îsu$let c6ipurile lor sau c3n& părinţii sunt nişte



Luule Vii ma străini in&i$erenţi c3n& copilul răm3ne sin%ur pe lume $ără să ai ă măcamintire &espre părinţii lui sau o moviliţă &e păm3nt la care să se &ucă să le cinsteascăcu s$inţenie memoria atunci salvarea poate $i S" A să-i &ucă acolo un&e vor $i iu iţi.

Să sta%nezi sau să evoluezi realiza un ine mare în timp ce acest mare ine căzut pecapul nostru rară să-" merităm ne în%roapă şi ne uci&e prin inele său. Nu ştim oriconsi&erăm că nu este nevoie să neec6ili răm viaţa su$letească $iin&că nu ştim căspiritul se mişcă prin $orţa ce i-o &ă su$letul. 'n sc6im ştim să ne amă%im prin &iverse

miBloace. 'ncă o &ată &espre principalele stresuri. N ne Benăm să ne recunoaştemsentimentul &e vinovăţie. "n su conştient acest sentiment naşte simţul &atoriei. Simţul&atoriei &uce lumea înainte. Wără el nu ar mai $i mişcare în viitor. ar &acă sentiment&e vinovăţie &epăşeşte limita apare $rica &in cauza căreia mişcarea &evine anormal &tensionată. 5 $rică mo&erată îl $ace pe om să aler%e pentru a-şi realiza scopurile în timce $rica &incolo &e limită îl $ace să o ia la %oană sau să o ia pe alt &rum. 'n $inal aparrăutatea. Aler%ăm &eoarece ali$el nu: reuşim să $acem pentru alţii at3ta ine c3t ar tre Aşa se spune şi nu ne Benăm să spunem şi noi la $el întruc3t $aptele une ne $ac cinsteIeuşim tot mai puţin să ascun&em $rica &evenită răutate $iin&că vrem să arătăm căsuntem persoane e&ucate. ,u c3t omul este mai sincer cu at3t este mai &ispus sărecunoască $aptul că tot ce $ace pentru ceilalţi $ace &e $apt pentru el. ,u c3t omul estemai intelectual cu at3t mai mult se teme să-şi arate răutatea. ,u c3t societatea este maicivilizată cu at3t sunt mai mulţi cei care îşi ascun& în ei răutatea se pre$ac că nu vă& Bocurile ur3te şi &in cauza aparentei lor super$icialităţi se &istru% pe ei îşi &istru% c&istru% omenirea. Stri%ătul su$letului care imploră iu ire nu se mai au&e &in cauza an,re&inţa în puterea anului îl omoară încetul cu încetul puţin c3te puţin pe $e-

7ucuria &e a recunoaşte răutatea A&evărata valoare a omului constă în înţelepciunea spiritului său. 'nţelepciunea vine prispini. Micile.înţelepciuni ale unui om mic vin prin cunoaşterea unor %reutăţi $izice. Ma înţelepciuni ale unui om mare vin prin cunoaşterea %reutăţilor spirituale. evine &in ce îce mai înţelept cel ce învaţă să învin%ă %reutăţile $izice prin e$orturi spirituale. ,el mai înţelept este acela care învaţă să trans$orme materia cu aButorul %3n&ului. ,u c3t o $acmai rapi& cu at3t este mai capa il ca elev. Viaţa omului.tre uie să evolueze &e la simplula compleQ şi aceastărilişcare nu se va opri nicio&ată. 5menirea &e:azi noi toţi îicomplicăm &ezvoltarea &eoarece am &at uitării le%ile naturii. Ne înc6ipuim că &acăspunem că ne%rul e al totul va $i în or&ine. Nu ştim că orice rău mic este o $orţă carepune înmişcare şi invers că un rău mare este uci%ător. Nu ştim să înţele%em lo%ic că uine mic ne $ace să ne a%ităm pentru a



Luule Viilma ricitul ale cărui nevoi se limitează numai la cele $izice şi la $ericirea proprS" A încearcă să-i &esc6i&ă omului oc6ii asupra inte%rităţii lumii. voluţia relativ lentă acestei oli îi spune( /'ncă mai ai &estul timp să-ţi în&repţi %reşelile. Wrica şi răutatea tanimeni nu te iu eşte că iu irea nu are o valoare specială se a$lă în tine. le sunt în starelatentă şi se vor trezi. N-ai ştiut nicio&ată să iu eşti cu su$letul acum e timpul să înveţi s$aci. ,orpul tău piere $iin&că nu e iu ire su$letească. / 'n $elul acesta încearcă oala să-"aBute pe cel olnav. Va veni pro a il şi vremea c3n& îl va învăţa să pună $amilia la loc&e cinste. Nivelul la care se a$lă noţiunile şi reprezentările omului &etermină mărimea

eQperienţei lui &e viaţă. 5mul poate să-şi ri&ice el însuşi acest nivel. ,opilul învaţă mai înt3i să mear%ă apoi să vor ească şi a ia pe urmă să %3n&ească. ezvoltarea începe&e la c6a[ra înt3ia în linie ascen&entă. 'n plan sim olic nivelurile &e &ezvoltare aleomenirii sunt aceleaşi. 4n om se &ezvoltă în principal p3nă la nivelul c6a[rei înt3i altumai sus altul- şi mai sus ş.a.m.&. Iăul şi inele o$erit &e viaţă este perceput &e către$iecare om în $uncţie &e nivelul lui &e &ezvoltare. 4nul va răm3ne in$antil toată viaţaeste ătr3n şi raţional încă &e la naştere. Mo&ul lor &e a percepe lumea este &i$erit.

Su$letul copilului se uită la picioare şi vrea ca &rumul să-i $ie nete&. l pretin&e răspunşi &acă nu o ţine ce &oreşte începe să ată &in picior şi să ri&ice pumnul. 4nul care s-a în&opat la şcoală cu mari $ilozo$eli $ace el însuşi &ar pretin&e mult mai mult &e la cpentru că &upă părerea lui are &reptul să pretin&ă - &oar el ştie cum şi ce tre uie $ăcu,el care a c3şti%at înţelepciune prin eQperienţa lui &e viaţă îşi croieşte el însuşi caleapentru un &rum lun%. Aşa ti va $i mai uşor să mear%ă. ,apacitatea &e a raţiona &e-



Luule Viilma monstrează creşterea în lăţime şi în a&3ncime a posi ilitătilor lui. Kentru uom spiritualizat pon&erea nivelului $i ic &evine &in ce în ce mai mică. Ke &e altă partpoate $i i%norat nici corpul şi nici minimalizată importanţa lui. ,orpul are nevoie să se&ezvolte să se întărească să se antreneze are nevoie &e a%ilitate şi &e rezistenţă. oar în $elul acesta îi arătăm corpului că îl iu im. ,elui care nu ştie acest lucru îi va şi apăreao pie&ică în cale şi :va că&ea. Krin aceasta nivelul $izic îţi a&uce aminte că el eQistă şarată c3t &e important este să înţele%i între%ul. acă un &eştept îl înţele%e pe un prost înseamnă că este &eştept. Krostul însă nu poate să-" înţelea%ă pe un &eştept şi &e

aceea este nevoie ca mai înt3i să se &eştepte el. 5mul mo&ern $ace totul ca să capete înţelepciune pe căi c3t mai complicate. Pi &eşi în $inal aBun%e la o mare înţelepciunepier&ut prea mult timp şi prea multe vieţi pentru asta. Acum viaţa ne %oneşte &in urmăprea am irosit-o în za&ar. ,el care se teme să pară rău este rău. Pi-a ascuns preamultrăul se teme să-" arate altora şi se teme să recunoască că are răul în el. Mo&ul &eraportare al unui om $ată &e ceilalti este &iametral opus mo&ului lui &e raportare iaţă &propria ne%ativitate. ,ine ve&e paiul &in oc6ii altuia nu ve&e 3rna &in oc6ii lui. Iăutaproprie este cea care atra%e răutatea celorlalţi. ,ine îşi sta ileşte poziţia în raport curăutatea altuia &e $apt îşi sta ileşte poziţia în raport cu el însuşi. Se pot &eose i şapteniveluri &e răutate proprie Fşi $ricăH corespunzător cărora avem şapte mo&uri &i$eriteraportare la ele şi şapte mo&uri &e comportare $aţă &e ele. 4n om care nu ascun&e căeste rău îşi recunoaşte răutatea şi îi este uşor să scape &e ea. 4nul care văzut &in a$a-

Să sta%nezi sau să evoluezi ră pare ec6ili rat nu înţele%e &e ce tre uie să se sc6im ecă &oar este şi aşa ec6ili rat. ,el care îşi ascun&e răutatea se revoltă - c6ipurile el esteun om un care nu $ace rău nimănui. l are nevoie ca răutatea lui să crească mare caprin ea să 'nvete o lectie mare. Atitu&inea $aţă &e Nivelul &e răutate răutatearespectivă Iăutate $izică Tre uie să #. activă te &istru%J Tre uie să Iăutate $izică Iăutateca2. te &isprepasivă re nu este tuiescJ ascunsă Tre uie să Iăutate &o). te $orţez săminatoare $ii ca altiiJ Iăutate reţiIăutate Nu te iu*. nută ec6ili rată escJ +. Iăutaterespinsă Iăutate care &ormitează Iăutate a&ormită Iăutate ascunsă Nu &iscut cu tineJ .Nu mă %3n&esc la tineJ Nu eQişti pentru mineJ Mo& &e comportare în raport cu aceasrăutate. Wac eu or&ine cu pumnii. 5 să te insult sau o să-ţi spun ce cre& &espre tine. 5 ste sperii şi în $elul acesta o să te oun la colt. N-am nevoie &e iu irea ta. Nu stau &e vor ăcu tine ca să vezi că sunt mai unFăH &ec3t tine. Nu vreau să mă %3n&esc la tine vreaulinişte. Kentru mine nu eQistă răl ? eu o ţin tot&eauna ce vreau.

=.

0.



Luule Vii ma Treziti răutatea a&ormită &in &umneavoastră şi veţi ve&ea că : peneo servate ea îşi va a&una $orţele şi.c3n& s.e va trezi s-ar putea să constataţi că cevav-a scăpat l$eme&la ilJ Ne%area răutăţii înseamnă să spui că r.ăutatea nu eQis tă. arrăutatea a venit să vă înveţe ceva Pl nu se va poto6 p3nă nu vă va &a o lecţie in&i$erenc3t &e mult aţi ne%a-o. Ne$ericirea celui care nea%ă constă 'n $aptul că nu înţele% cenea%ă $ie că e naiv ca un copil $ie că îşi menţine co ştient părerea. ,el care nea%ă va$i nevoit să u ere eşl &upă părerea lui tot ce $ace este corect. l e s r cunoaşteţică ce ve&eţi la altul eQistă o 6%atonu Pl m &umneavoastră ,ăutaţi-# şi eli eraţi-vă &e el

Ne%ativiştii mă $ac să z3m esc. Krin &iscursur le lor contra&ictorii ei simt nevoia să-şiar%umenteze propnullor a&evăr. Wără să me&iteze la sensul vor elor mele ne%ativistumă mitraliază cu ceva &e %enul acesta( /Nu nu insist cu a&evărul meu şi totuşi eu am&reptate. / ,3n& încerc să-" $ac să %3n&ească se simte Bi%nit &evine irasci il se supăar nea%ă şi acest lucru. e aceea cam &esişor le spun( / uşor să ai &e-a $ace cuoameni răi cu cei uni este o a&evărată ătaie &e cap. / orinţa &e a te opune răutăţii îl&istru%e pe om. "nvătati să "ăsati răutatea să treacă prin &umneavoastră &ar să selipe scă. ,3n& sesizaţi care este locul prin care trece - acolo aveţi cele mai maripro leme. acă la început nu reuşiţi sau vă este %reu să sesizaţi sau în cel oc apărut răul pe care l-aţi simţit eli eraţi-vă &e $ncă Pl contmuati să lucrati cu ima%inaţia.i ăcia &e a lăsa răutatea să c %ă prin tine ast$el înc3t să-ţi $ie ine constituie un aButornepreţuit pe care ţi-l acorzi tu însuţi.

Qel4ple &in viaţăKentru ca să înţele%eţi cum o %eneraţie &upă alta îşi transmite caracteristicile următoar%eneraţii vă voi &a un eQţmplu mai amplu care vă o$eră 6rană pentru a me&ita(Mulţumesc mult acelei &oamne care a $ost &e acor& să-şi $acă pu lică viaţa pentru a aBpe alţii - &e &ra%ul învăţăturii. Nu i-a $ost uşor. /,a cel puţin alţii să înveţe &in prostiamea/ îmi spunea ea încerc3n& să nu pl3n%ă. 4n ast$el &e om se va vin&eca rară&iscuţie &e orice oală. Această &oamnă era un luptător un om puternic prin părţile luiune şi prin cele rele. ABunsese cu %reu la înţelepciunea &e a ierta $iin& însă tenace a

învăţat. Wiul &oamnei a venit la mine să se vin&ece &e alcoolism. Mama lui Faceastă&oamnăH se a$la într-o criză. ra într-o perioa&ă &e căutări spirituale mer%ea &rept laţintă &eşi i se puneau eţe în roate. Această &oamnă - mama $iului -ura ăr aţii &ar înacelaşi timp $lăm3nzea &upă &ra%ostea unui ăr at. ra%ostea şi ura coeQistă în oriceom &ar atunci c3n& ura creşte peste măsură ea &istru%e &ra%ostea. Viaţa omului est%rea şi eQtenuantă tocmai pentru ca valorile o ţinute să $ie preţuite mai mult. 5mul este&ator să-şi păzească conştient iu irea şi să o crească. oamna nu mă contrazicea &arnici nu voia să ierte. Ne&reptatea pe care i-o $ăcuseră $iul ei şi soţul părea a $i mult premare. Am simţit pericolul ce se apropia am avertizat-o &ar ea nu m-a înţeles. Au trecuttrei săptăm3ni. oamna s-a trezit cu o oală $oarte %ravă - %laucom. Avusese ocazia săva&ă multă mizerie în viaţa ei înc3t oc6iul a 6otăr3t să o aBute să nu mai

n.(m



Luule Viilma va&ă pentru că ea nu ştia să o $acă în alt mo& mai &eştept. Acum arecunoscut că are în ea o răutate contra seQului masculin. 5mul trăieşte pentru el.oamna aceasta nu era &e acor& cu mine - ea trăieşte pentru copii. Aşa spun toate şi&acă încerci să le &emonstrezi contrariul se supără. Acum şi-a a&us aminte &e vor elemele pe care înainte nu voia să le înţelea%ă. u spusesem a&evărul. 5mul $ace inealtuia $iin&că aşa este mai ine pentru el. Kărinţii &oamnei( Tatăl &oamnei îşi alesese ocale relativ luminoasă &ar nu însorită. rumul era în sine înşelător vremea &e a$arăr3&ea cu ironie. 7ăr atul a ar $i vrut a n-ar $i vrut să mear%ă pe această cale. Avea în

el o răutate ze$lemitoare. N-a iertat nicio&ată nimic şi pe nimeni. Nu era conştient călu3n& totul în ze$lemea era în permanenţă a%resiv şi ve&ea peste tot numai pericole.Tensiunea creată &e această stare a lui &e autoapărare îl împie&ica să-şi urmeze calea.Nu ştia că un spirit care nu se mişcă piere. Ar $i vrut ca în acelaşi timp să şi mear%ă înainte să se şi întoarcă $iin&că nu ştia &e un&e ar putea să vină lovitura. Văz3n& în tonumai rău nu o serva că prin asta atra%e răul. 4n ast$el &e ăr at nu poate să nu atra%ăura. Are nevoie să $ie ur3t. Krovoacă violenţă ca apoi să lupte contra ei. ra un om cu oatitu&ine eQtrem &e ne%ativă $aţă &e orice. Mama &oamnei mer%ea pe &rumul ei &scăpa soţul &in oc6i. 'n aparenţă era o $emeie curaBoasă şi puter. nică &ar în su$letul ese aştepta ca soţul să-i $acă o ticăloşenie. Ptia că nu este pre%ătită să $acă $aţă la aşaceva. Wus:ese nevoită să trăiască tot timpul în tensiune era o osită şi se umilea şi totuşiau mers mai &eparte şi au început să

Să sta%nezi sau să evaluezi se urască &in ce în ce mai mult pentru că nu-i aşaD el nusuporta $emeile timi&e şi supuse. ,opilul lor a&ică &oamna însăşi mer%ea pe acest &rca un om &ecepţionat care nu mai are nici o speranţă şi care ve&e că nu se poate izuipe niciunul &intre părinţi. Mama ar $i $ost mai pe placul ei &ar nu-i plăcea că e moale.vrut ca ea să în$r3n%ă cer icia soţului ei ar $i vrut ca ea să lic6i&eze răul. Nu întele%ea în $elul acesta răul ar $i $ost şi mai mare. 'l &ispreţuia pe tatăl ei.R Mer%ea în viaţă&ispreţuin& şi ur3n& ăr aţii. Kărinţii tatălui &oamnei ai acestui om eQtrem &e ne%atiF unicii pe linie paternăH 7unicul pe linie paternă mer%ea pe o cale luminoasă &ar era$oarte moale şi nu avea &emnitate. Acest ăr at meşterea toată ziua voia să simtăucuria lucrului ieşit &in m3na lui. 'i plăcea ca soţia să-" împin%ă &e la spate să-" o li%să $acă ceva. Nu putea să $ie in&epen&ent să mear%ă pe &rumul lui. 7unica pe liniepaternă soţia lui era o $emeie am iţioasă a6tiată &upă onoruri. ,erea să $ie apro ată şirespectată &e către ceilalţi. Nu înţele%ea că &orinţa ei &e a ieşi în evi&enţă se &atoranerealizării personalităţii ei. Nu era un om rău &ar o înrăiseră visele ei neîmplinite. ,opilor tatăl &oamnei ştia că în viaţă tre uie să con&ucă ăr atul nu $emeia. A apărut în elrepulsia $aţă &e $emeia care îşi m3nă &e la spate ăr atul şi în acelaşi timp un $el &e ur$aţă &e ăr aţii moi &in $ire. Ptia că nu va &eveni nicio&ată un ast$el &e ăr at. ispreţului a crescut şi s-a trans$ormat în ostilitate $ată &e cei care stau la locul lor. l a &evenieQact opusul tatălui său întruc3t



Luule Viilma tatăl său era un ăr at cu o structură su$letească eQtrem &e moale. Kărinţiisoţiei acestui ăr at eQtrem &e ne%ativ F unicii pe linie maternăH 7unicul pe linie materera un om $oarte calm şi liniştit( totul se rezolvă. Lăsa viaţa să cur%ă şi ea cur%ea şi totse arapBa parcă &e la sine. Se culca rară să ştie ce e aia tristeţe şi viaţa se aranBa &e ?asine. Pi &acă nu ieşea nimic nu era nicio nenorocire. "nainta pe calea vieţii ca într-opoveste $eerică. ra cam leneş îi plăcea como&itatea &ar nu era un om ne%liBent. ,3n&se apuca &e un lucru îl $ăcea cu %riBă. Avea un &ar &eose it( îi plăcea să me&iteze. ,3se culca &ormea şi nu &ormea - me&ita. 'n asta consta ştiinţa lui &eose ită &e a trăi.

,erul şi păm3ntul erau pentru el un între% unitar. Simţea viaţa în toată plinătatea ei%3n&ea totul p3nă la cele mai mici $ineţuri şi nu $ăcea nicio&ată mişcări în plus. Soţiaunica pe linie maternă era o $emeie care nu stătea locului &ar era neaButorată. in tot cplănuia nu ieşea nimic. " se părea că &acă soţul ei ar $i $ost un aler%ător mai sprinten ts-ar $i aranBat. ra ca o a ă-cloanţă cu toia%ul în m3nă care um lă &e colo-coloocărăşte şi &ă or&ine &ar care nu ve&e că &in aler%ătura ei nu iese nimic. Kărea o $erea &ar era inevoitoare ca $ire şi ocările ei nu-l a$ectau &eloc pe soţ. Aşa ştia ea să arasatului că are %riBă &e viaţa $amiliei ei. ,opilul lor mama &oamnei se înrăise văz3n&această viaţă. Văzuse că toia%ul mamei ei nu speria pe nimeni. Văzuse pozitivitateatatălui ei. Viaţa părinţilor ei i se părea un spectacol $als plăsmuit pentru alţii. a aveanevoie &e sinceritate totală ceea ce era corect şi &e înţeles. Acestea au $ost nişte sc6iţe&e portret &in %enealo%ia &oamnei. Mai avem acum spiritul $iului ei sau tatăl lui Fso&oamneiH su$letul $iului sau &oamna însăşi şi el $iul cu atracţia lui pentru alcool. So&oamnei - tatăl ăiatului - alesese pentru copilui lui cale poleită cu aur or itoare pecare însă el însuşi a vrut să o părăsească. Simţea că este un om prea &e r3n& ca săpoată să apuce pe acest &rum - omul este înclinat să se su aprecieze. Ar $i vrut să $acăviaţa $oarte ună. Mer%ea pe mar%inea &rumului nu pentru că îi era ruşine &e el însuşpentru ca să nu-l st3nBenească pe $iul lui. Acest om îşi simţea într-a&evăr ne%ativitateanu voia ca ea să-i in$luenţeze şi pe alţii. Yinuturile prin care trecea &rumul lui erau şi el&e r3n& cu oameni &e Bos. ra înconBurat &e ne%ativitate &ar pe-a lui nu şi-o lăsase&rum. ra un om capa il &e luptă un om care curăţase &rumul vieţii pentru copilul lui.Sotia lui mama ăiatului sau personaBul principal al acestui eQemplu era or ită &elumina strălucitoare ce venea &e la omul care mer%ea înaintea ei &e la soţul ei &arsimtea o nemultumire. 'n su$letul ei era ascunsă &uşmăni a $aţă: &e tatăl să şi acum naşi soarele acesta or itorJ in această cauză nici nu putea să $acă lucrul pentru carevenise pe lume - o împie&ica pozitivitatea soţului ei. a apăruse ca să se răz une &ar numai putea să va&ă ine şi ar $i vrut să se răz une c6iar şi pe asta. u înţele%ea răul şiinele. Nu ştia să va&ă ce e în $aţa ei pe &rum ve&ea ce este alături &e &rum a&ică$aptele soţului. Nu înţele%ea nici măcar împotriva cui luptă. Acesta era spiritul in$leQitatălui ei.



Luule Vii ma Wiul copilul lor ar $i vrutca tot ce este pe lume să $ie at3t &e mare înc3t să poată să stea cu picioarele pe păm3nt şi cu capul în nori( să $ie înalt şi să va&ă totul co salcie un&uitoare care îşi apleacă cren%ile la păm3nt. Ar $i vrut ca &e sus &inspresoare să se aplece şi să-i privească în $aţă pe aceşti &oi oameni. in păcate omuluiR nu îi este &at să $ie at3t &e înalt ca să va&ă viaţa &e sus. 7ăiatul nu cre&e ce ve&e în spaNu vrea să crea&ă în răul părinţilor lui şi cu toate acestea ve&e că relaţiile &intre părinţsunt ineQpJica il &e incorecte. 'ntre ei se a&ună nori %rei &e $urtună. "n su$letul luisentimentele sunt amestecate şi îl apasă. 'n $ine unicii $iului pe linie paternă care şi-au

ales calea aurită. 7unica &upă tată este o $emeie care &epl3n%e pier&erea soţului ei şi nve&e în $iul ei un ăr at capa il să o $erească &e necazuri. Viaţa ei înseamnă Belireasoţului &us şi nu a%ă &e seamă că $iul ei aşteaptă ca ea să-" accepte ca spriBin. Wiul asenzaţia că $emeile nu îl înţele% şi că el ar tre ui să le &emonstreze ceva care săcontrasteze ceva ce să le sară în oc6i ca în $elul acesta să $ie remarcat &e către mamalui. Aspirase în el esenţa i&ealizatoare aurie a tatălui său şi %reutăţile vieţii acestuia canişte cripte sum re ne%re &e pe mar%inea &rumului. Pi iată că acum vine în auriu şine%ru să c3şti%e atenţia $emeilor &ar $iin&că nu avea învăţătură &e la tatăl lui $izicteme şi nu ştie să se poarte cu ele. Ptie să comunice &oar cu ăr aţii. Pi aşa s-a şi înt3mplat - soţia lui nu l-a înţeles nici p3nă în ziua &e azi. . 7unicul &upă mamă este soţcare a murit &e timpur"4.

Să sta%nezi sau să evoluezi acă aţi citit cu atenţie aţi văzut cum oamenii atra% asupralor lecţiile &e viaţă şi cum în loc să le înveţe repe&e şi cu cap încep să şi le însuşeascăprin su$erinţe acumul3n& stresuri. acă ne cunoaştemR %enealo%ia ne putem aButa înmulte. privinţe. Kentru cine nu şi-o cunoaşte este ma" %reu. ,itin& cele &e mai sus o sămi ripostaţi că în con&iţiile acestea toţi copiii &intr-o $amilie ar tre ui să $ie la $eL Wicopil vine &in viaţa lui anterioară în care a căpătat o eQperienţă &e viaţă total &i$erită. la p:l3nţii actuali să învete ce are nevoie.Kărintii însă nu au numai acele trăsături &ecaracter prin care c&pilul ar $i vrut să învete anterior. Pi nici copiii nu se nasc simultan. ,a să vă $ie mai clar mă voi opri la esenţa spiritului $iicei acestei &oamne care şi-a alescalea aurită a ăr atului şi Rla esenţa su$letului ei - mama ei. Wiica - copilul - ve&e unta lou i&ealizat cu un ăr at &e aur soţul &oamnei care pleacă. a ve&e acelaşi lucruca $ratele ei. a urmăreşte cu spaimă Fspaima creşte &in ce în ce mai multH şi cu tristeţecum pleacă tatăl ei. 'n situaţia creată ea începe să $acă istericale să &istru%ă %ata-%atsă se sc6ilo&ească &ar n-avea cum să se t3rască p3nă la el şi să nu-l lase să plece.Ve&e că sin%ura persoană care ar putea să-" retină este mama ei &ar mama stă ca ostatuie cu un c6ip i &i$erent. ,opilul nu este în stare să înţelea%ă. ,opilul - $iica - ştie că&acă ăr atul va &ispărea &e la orizont păm3ntul &e su statuie se va pră uşi. Wricane ună &e a-şi pier&e tatăl - ăr atul - creşte şi se trans$ormă în %roaza &e a-şi pier&e şmama. Wiica va creşte şi va &eveni o isterică &in ce în ce mai rea care se stră&uieşte îacest mo& să în&repte situaţia. Nu înţele%e că $iin&u-i at3t &e $rică $ace să se aprop&ezmem rarea $amiliei. "ntrată



Luule Vii ma în panică &in răutate ea nu ve&e că &istru%e totul c6iar pe propriii copii&eoarece %roaza &e a răm3ne $ără ăr at a &epăşit limitele ei &e înţele%ere. Pi totuşi$amilia $iicei s-a &estrămat pe neaşteptate şi cu mare scan&al. Wemeile nu ştiu că ăr ase simt umiliţi şi se ener(vează c3n& sunt nevoiţi să cerşească un pic &e iu ire. Amărăciunea ăr atului se trans$ormă în răutate care: se transmite &e la o %eneraţie laalta &e la tată la $iu. ,u un ast$el &e soţ viaţa nu este prea &ulce - şi pe ună &reptate -&eoarece pe $emeie au $ormat-o $an&oselile şi spaimele mamei ei sau unicii ei. acă$iecare at3t $emeia c3t şi ăr atul s-ar eli era &e stresuri tortura reciprocă ar înceta.

acă soţul şi soţia şi-ar %ăsi timp să se privească în oc6i şi s-o $acă ast$el înc3t să simtă în clipa aceea că sunt sinceri să simtă cum su$letulli se umple &e căl&ura înţele%erii a înţele%e că o că-: sătorie nu înseamnă a pretin&e ci a &a iar cel care &ă va $i $ericit. P&acă &in c3n& în c3n& %3n&urile şi sentimentele lor ar mai $i întărite şi prin cuvinte$amilia ar $i soli&ă. Atunci n-ar mai $i nevoie să-şi spună unul altuia( / ove&eşte-mi şiatunci o să te cre&. / 'n acest maraton c3n& lucrurile &in plan su$letesc sunt &emonstramaterialiceşte omenirea a şi aBuns pe mar%inea prăpastiei. Mai eQistă &ouă posi ilităţicine este sus mer%e spre spiritualitate cine este în prăpastie - mer%e spre pieire. ,elRcare caută în el %reşeala va înţele%e comportarea celuilalt şi în $amilie se va reinstaupacea. Pi su$letul copiilor va răm3ne şi el sănătos. oamna &in eQemplul nostru a avut & în&urat &estule încercări( $iul ei - alcoolicul care trec3n& peste &e$ectul lui era un oun şi părea iu itor a început acum să-şi

Să sta%nezi sau să evoluezi învinovăţească mama. eşi ştia &espre ce e vor a celulelecreierului lui erau &istruse &e alcool şi nu mai erau capa ile să se re$acă într-un timp at3&e scurt. ,omportamentul $iului îi provocase ei o &epresie. Aro%anţa ei &e altă&ată îi&istru%ea acum spiritul printr-o cu totul altă lectie. 'n $elul acesta te pe&epseşte viaţa. Această lovitură pri ripostă i-a învăţat pe am3n&oi şi nu va $i ultima. Neştiinţa &e a neima%ina alt$el corpul nostru ne $ace să purtam. în noi %reutatea stresurilor. ,3n& neeli erăm &e stres corpul &evine mai uşor el se înalţă apare ucuria &es 6i&erii. A iaatunci omul va înţele%e ce am încercat eu să-i eQplic şi nu va mai re$uza să ierte. Multălume se miră &e ce corpul lor c3ntăreşte at3t &e mult în timp ce alţii &e aceeaşi staturăcare poartă acelaşi număr la îm răcăminte se simt mult mai uşori. Pi &e ce la ei olile&urează at3t &e mult şi sunt at3t &e %releD acă am lua &e eQemplu %ripa( la unii apacomplicaţii la alţii trece într-o săptăm3nă. ,u c3t $rica nimeni nu mă iu eşte este maimare cu at3t în omul respectiv se acumulează tot $elul &e stresuri posi ile pe care el leascun&e şi nu se 6otărăşte să-şi privească viaţa în $aţă. Wiin& un om un îţi spui( /Altorle e şi mai %reu/. Te uiţi şi pentru o vreme inima ţi se linişteşte. ste o auto amă%ire carroa&e ca un vierme. 4nii spun( /Ptiu că aşa tre uie să $ie. Totuşi nu-mi pot permite oriceVreţi să spuneţi că e răuD ar eu sunt a solut liniştit. M-am lămurit. / Nu nu e rău rău ece se ascun&e în spatele cuvintelor alt$el nu aţi $i acum olnav. Tre uie să vărecunoaşteţi a&evăratele %3n&uri şi a&evăratele aspiraţii şi nu să $aceţi &in ne%ru al .



Luule Vii ma 4n ast$el &e om Fşi sunt mulţi ca elH acumulează în el stresuri le nea%ăprezenţa şi caută o Busti$icare raţională ca să se liniştească. l vrea să $ie. un - reţinutpoliticos nepretenţios &ar $aptele lui arată că nu are su$letul uşor că nu .se ucură cănu este mulţumit. ste &oar renunţare şi o li%aţie. l este omul normal al timpurilornoastre. 'l vă& c3t e &e încăpăţ3nat c3n& încerc să-i eQplic că are multe stresuri &e catre uie să scape. . 5mul nici nu-şi poat . în 6ipui c3te stresuripot să încapă în el. acăcineva ar şti să le spună numărul ar $i eQtraor&inarJ l are însă convin%erea $ermă că -am aceste stresuri sau nu le mai am. Wiecare om încearcă în $elul lui să-şi liniştească

su$letul &ar nu ştie să se eli ereze &e stresuri. Se compară cu unul care este ur3t o%atşi rău &ar nu se compară cu unul care este sărac şi care este şi mai rău. Krimului îi esteteamă că se va ruina &acă nu va investi în continuare şi această teamă creşte şi &evinerăutate. Al &oilea se în$urie că cei o%aţi nu împart o%ăţia cu el. Să le moară şi lor capIăutatea acestuia aşteaptă să $ie eli erată. K3n&eşte şi a&ună $orţe. 5mul acesta şi-a însuşit unilateral a&evărul că( - anul este ră&ăcina răuluiO - o%ăţia este un lucru cumpcare mai &evreme sau mai t3rziu îl va nenoroci pe cel care o areO - a $i cineva e tot răusu$eri în su$letul tău $ie şi pentru că nu ai reuşit să te a$irmi şi asta îţi toacă nervii şi îţitrezeşte $rica nimeni nu mă iu eşte. Pi-a ales în viaţă calea &e miBloc ca să nu $ie un omrău. Nu poate să &evină conştient că acest lucru se înt3mplă &in cauza $ricii nimeni nu iu eşte. ar cel care nu

Să sta%nezi sau să evoluezi are poate să $ie iu it şi &e o%aţi şi &e săraci. 'i este ruşinesă ai ă acest stres şi atunci zice( /Nu cre& că este aşaJ/ ra%ul meu oala &in parteain$erioară a corpului tău îmi spune că e pe &os. Koţi să nu te mai %3n&eşti &eloc &arstresurile vor continua să-şi $acă trea a. Totuşi omul are creier ca să mai şi %3n&ească.5rice stres care s-a acumulat la maQimum provoacă în $inal răutate oric3t ne-amascun&e şi oric3t am ne%a. ,6iar &acă Vrei nu te poţi amă%i.

istru%e in&i$erent cum şi in&i$erent în ce parte a corpului - $ie că este o rană care s-acicatrizat ur3t secretii purulente Ftuse %uturai $urunculH $racturi la oase &ecalci$ireumatism ruperi &e vase &e s3n%e Fs3n%erări pe supra$aţa corpului sau 6emora%iiinterne con%estii cere rale in$arctH $ie că e cancer. Variaţii sunt multe principiul esteunul sin%ur - răutatea &istru%e. 4n ăr at &e *+ ani se pl3n%ea că are &ureri şi că i sauanc 6ilozat articulaţiile m3inii &repte la înc6eietura cotului. "şi pusese comprese seunsese cu &iverse &urerea nu-i trecea a &impotrivă se intensi$ica. Qplicaţia pe care o &ă&ea el era că la serviciu $ăcea lucrări &e construcţie mai complicate care implicaue$orturi $izice pentru str3n%erea uloanelor. acă ar $i $ost aşa suprasolicitarea muşc6ilşi a ten&oanelor ar $i trecut într-o săptăm3nă. au eu eQplicaţia( m3na b partea &reaptă corpului _ $rica nimeni nu mă iu eşte le%ată &e seQul $eminin care te o li%ă să muncemai mult ca să meriti iu irea. M3na lui s-a împotrivit unei ast$el &e munci. a ar $i lucramai cu plăcere &acă ăr atul s-ar $i eli erat &e stres &ar el s-a în-



Luule Vii ma căpăţ3nat - &acă nu mă pl3n% &e stresul acesta înseamnă că el nu eQistăN-am &e %3n& să intru într-o polemică. Nu vrea să $ie sănătosJ 5rice om are &reptul s$ie sănătos sau olnav numai că cel olnav ar tre ui să ştie că el ira&iază o ener%iene%ativă spre cei &in Burul său şi în primul r3n& spre $amilia lui. Mai &evreme sau mt3rziu acest lucru va &uce la con$licte $amiliale. e ec6ili rul &in $amilie &epin&esănătatea sistemului osos al copiilor aşa că ar $i mai ine să înceapă să %3n&ească.7azinul ăr atului era mai lăsat în st3n%a şi spre spate. Nici nu-şi putea ima%ina c&iscon$ortul la %enunc6i pe care îl simţise încă &in copilărie s-ar $i putut tra%e şi &e

'n casa lor era stăp3nă mama tatăl era &ominat &e ea şi stătea în um ra ei. Nupro%resau &orinţele lor at3t ale mamei c3t şi ale tatălui erau mai mari &ec3t posi ilităpe care le aveau. Wrica tatălui nimeni nu mă iu eşte creştea şi aBuns un om în v3rstă îiuimea pe toţi şi pe el însuşi cu accesele lui &e $urie şi &e răutate. Wiul era revoltat însinea lui &ar &e $rica nimeni nu mă iu eşte nu &esc6i&ea %ura. Su$erise toată viata întăcere. Lectia aceasta nu-l învătase nimic în&3rBirea $aţă &e mama sa F$aţă &e seQ$emininH creştea el continua să $acă în aşa $el înc3t să merite iu irea şi ast$el se aBunsla situaţia c3n& corpul lui re$uza să se mai lase constr3ns. ,ă orice constr3n%ere este orăutate asta nu ştia. Ievolta este o răutate c6iar &acă nu este eQprimată prin cuvintesau $apte. ,orpul lui avea nevoie ca el să-şi ierte răutatea şi în&3rBirea provocate &e&ominaţia $emeilor. Avea nevoie să ierte 6e%emonia $emeilor şi să-şi ierte $rica lui cănimeni

Să sta%nezi sau să evoluezi nu mă iu eşte. Ieacţia ăr atului nu s-a lăsat aşteptată( /,e rost are &acă &e $iecare &ată c3n& vin la mama se înt3mplă c3te ceva. e $iecare&ată ceva nu este în or&ine sau ceva s-a stricatJ e $iecare &ată 4 tre uie să repar. Pitot aşa şi tot aşa ... / Nu consi&era că eQa%erează. Wrica oricum va $i nevoit să $acă cecontra vointei lui creează situaţii în care ceilalţi c6iar îl $ac să-i $ie $ri ă. Să ne reamintimosatura este tata azinul este $amilia. Sc6eletul corpului uman este cel mai simplu sistem&e p3r%6ii. 5 p3r%6ie ec6ili rată $unctionează c mecanismul unui ceasO &e re%ulă cla o î cor&are $oarte puternică muşc6ii nu tre uie să &oară. ar atunci c3n& azinul estestr3m coloana verte rală nu mai poate sta &reaptă - $ie se &e$ormează $ie se încor&ează ca un arc şi &ezec6ili rează şi omoplaţii. La r3n&ul său aceştia a$ectează$unctiile motorii ale raţelor. Muşc6ii şi ten&oanele nu pot rezista mult timp într-o stare suprasolicitare neec6ili rată. acă osatura nu este rea&usă în ec6ili ru acestea nu sepot re$ace în totalitate. e re%ulă un ăr at îşi ale%e o soţie care să semene cu mamalui. Nici el nu era o eQcepţie. ,6iar &acă soţia nu este aşa oricum părerea ăr atului este&eBa $ormată. 7ăr atului acestuia care în s$3rşit la *+ &e ani reuşise să se strecoareprintre tre urile mamei şi să se ocupe şi &e tre urile lui ca să merite iu irea soţiei îi era$rică acum că mama lui va pretin&e şi mai mult &e la el. ,um ai &a-o nu mai avea nici$orţe nici timp. 5ricum n-o să ţină nimeni cont &e el. Aşa s-a şi înt3mplat - &acă ar $i $alt$el ar $i $ost contra le%ilor naturii. Krincipala lui unealtă &e lucru - m3na - n-a mai mear%ă. "-a sărit în aButor corpul pen-



Luule Viilma tru ca el să se poată Busti$ica( /mă &oare m3na nu pot să $ac ce-mi ceriJ/7ăr atul era un om un 6arnic &ar cu toate stră&aniile lui rezultatul nu era cel aşteptat.Simţin&u-se vinovat îi era tot timpul $rică &e $aptul că toţi sunt nemulţumiţi şi începusc6iar el să $ie nemulţumit &e el însuşi şi &e ceilalţi. Spaima că o să i se ceară că s-arputea sc6ilo&i că n-o să reuşească atră%ea eQact lucrurile &e care îi era $rică. Nu ştiaacea le%e a naturii care spune că similaml atra%e similaml. nervarea re%retul şi m3niaampli$icau &epresia. 'n $icat se concentrează răutatea şi $uria. "cterul apărut în copilărie&in $rica $aţă &e răutate începea să &ea semne &ar el îşi eQplica această in&ispoziţie

$aptul că nu măn3ncă ce tre uie &eşi nu putea să nu a&mită că atunci c3n& seenervează mai mult &ec3t ar $i cazul începea să-" z%3n&ărească $icatul. 'ncăpăţ3nare caracteristică pentru estonieni nu i-a permis să-şi &ea seama &e la un început care esteesenţa olii lui. 'ncăpăţ3narea acţionează asupra %3tului. La un om încăpăţ3nat zonacervicală a coloanei verte rale iese &in ec6ili ru lezează nervii iar &in cauza &urerii %3&evine imo il. ,ă i se spune ra&iculită cervicală sau nevral%ie care este &i$erentaD ,auzacestei su$erinte o constituie $rica nimeni nu mă iu eşte b răutatea că nu sunt iu itFa&ică nu sunt înţeles nimeni nu are %riBă &e mine toţi mă şicanează etc.H ceea ce-lpe cel încăpăţ3nat să se încovoaie.

MAMAS4WL T ţesuturi moi

su$letul casei sentimenteiu ire

TATA SK"I"T ţesutul osos structura &e rezistenţă a caseiinteli%enţă $orţă

Wamilie ec6ili rată 7azin ec6ili rat Sc6elet ec6ili rat Spirit şi su$let ec6ili rate



Luule Vii ma Sentimentul &e vinovăţie a crescut şi a provocat răutatea care a continuatsă se acumuleze &in cauza &orinţei omului &e a $i un. 'n $inal nici el nu-şi mai &ă&eseama că permanent creează tensiune prin $aptul că-i învinovăţeşte pe alţii. upă cum seştie cea mai ună apărare este atacul. Ptiin& că are un su$let uşor &e rănit cei &in $ami îi iertau totul &ar $rica lor că el va începe &in nou să acuze atră%ea acuze le lui. ,ercuse: înc6i&ea. ner%ia tuturor se irosea în v3nt iar c3n& era vor a &e trea ă se iroseau şimai multe $orţe. 'n loc să comunice normal sau măcar să tra%ă o ceartă &ecentă ei toţi$iin& oameni uni se cruţau unul pe celălalt şi încercau să se înţelea%ă unii pe alţii $ără

să ănuiască $aptul că ioc3mpul plin &e nervozitate înrăutăţeşte şi mai mult situaţia.,omunicarea este o ştiinţă importantă necesară pentru om &ar omul înlănţuit &e $ricanimeni nu mă iu eşte se teme să nu spună ceva ce nu ar tre ui să spună şi atuncipre$eră să tacă. 7unătatea acestui om a $ost strivită &e %reutatea stresurilor. l n-a ştiutsă-şi proteBeze iu irea a ţinut-o înc6isă şi a sperat că alţii or s-o proteBeze. N-a înţelesesenţa iu irii şi viaţa i-a &at o lecţie prin su$erinţe. 4n om un învaţă &in orice c6iar &aceste niţel încăpăţ3nat. Aşa s-a şi înt3mplat. N-a trecut mult timp şi a început el să-i înveţpe alţii ce este iu irea. ,onvin%erea cu care o $ăcea era ăr ătească raţională şi lo%ică.eşi acest eQemplu se re$erea la un ăr at care vroia să $ie un în viaţă sunt mult maireprezentativi mai tipici ăr aţii care nu vor să $ie răi. Aceştia nu înţele% că $rica lor &erău îi şi $ace răi. 4n ăr at &e $elul acesta va &eveni repe&e un om con$lictual ironic $a&e %reşelile altora un tiran caustic sau

Să sta%nezi sau să evoluezi un elev &i$icil care nu ve&e mai &eparte &e lun%ul nasuluWemeia care se mărită cu un ast$el &e ărl(^ t a venit pe lu.mea asta să înt3mpine mari%reutăţi şi să înveţe să învin%ă mari o stacole. Tre uie să spun că ăr atul &evine răuatunci c3n& nu poate să avanseze pe &rumul vieţii. Mersul lui este împie&icat &e lipsaiu irii iar izvorul iu irii se a$lă în inima $emeii. 7ăr atul tre uie să lase iu "rea să pătrun& în el. acă nu înţele%e că îl împie&ică propriile stresuri va începe să caute un &uşman ccare să se lupte. e re%ulă un ast$el &e ăr at c6iar se lau&ă cu spiritul său răz oinic.acă $ără să vrea îşi rupe oasele iar înt3mplare a este simplă şi anală el o va

în$rumuseţa aBun%3n& p3nă acolo înc3t să o prezinte ca o $aptă eroică. Nici nu vrea sau&ă că ar avea în el $rica/ nu voi mai $i iu it &acă nu voi &ove&i c3t . am $ost &e vite,u c3t el va $i mai viteaz cu at3t $rica lui.va $i mai mare. 4n ast$el &e ăr at se teme &erău şi este înpermanenţă %ata &e atac &eoarece tot ce porneşte &e la alţii consi&eră căeste ne%ativ pentru el. A&esea într-o viată anterioară un ast$el &e ăr at ori a $ost ovictimă care a su$erit eQtrem &e mult şi a venit acum să se răz une ori el a provocataltora su$erinţe şi acum în această viaţă poartă ura în su$let şi ve&e în oricine un&uşman. 'n viaţa anterioară pa6arul su$erinţelor încă nu se umpluse. acă i se va spunecă /`/ este un om un va începe să conteste ve6ement. Are &ova&a că acela este un omrău. ar &acă i se va spune &espre /`/ că este un om rău se va in$uria &e la primelecuvinte. Va ri&ica pumnul ca să &emonstreze că /`/ este un. Pi i-ar $i mai uşor &acăoponentul ar $i &e talia lui - meşter la vor e şi iute la m3nie. 4n om înrăit &e $rică nu meste capa il să %3n&ească iar



Luule Vii ma cineva calm şi raţional nu poate avea &e-a $ace cu el. Vor esc în lim i&i$erite. 5are &e ce ast$el &e ăr aţi sunt împinşi &e la spate &e către soţiile lor să vinăcon$erinţele mele şi &e ce îmi pun &e re%ulă următoarea între are( /Iăz oaie au $ostmereu. e ce spuneţi &umneavoastră că &oar acum lumea a &evenit reaD/ Wuria lorreţinută nu-i lasă să eQtra%ă şi al tceva &in conversaţia noastră. 5 ast$el &e între are opune un om pe care-l supără $aptul că s-a %ăsit unul care vrea să $ie mai &eştept &ec3ttoţi. Mă are în ve&ere pe mine &ar nu înţele%e că revolta &in su$letul său îi întunecăraţiunea. ,re&e că slmt &eşteaptă &ar îl supără $aptul că sunt $emeie. Nu-şi &ă seama c

şi acesta este un stres. Neştiin& să se eli ereze &e spaime a trăit prea mult su&ominaţia $emeilor şi acum este %ata să o atace pe oricare &intre ele. Ca ar nu are căeste pe cale să $acă o con%estie cere rală sau un in$arct şi atunci va $i nevoit să nu maicr3cnească $iin&că nu va putea să-şi poarte sin%ur &e %riBă. &estul să-i crape un vass3n%e şi aro%anţa lui va &ispărea ca şi cum n-ar $i $ost nicio&ată. Pi rusc viaţa vacăpăta o mare valoare. . ar vai aşa e viaţa. Krostul învaţă pe propria-i piele şi nu ve&ecă alţii ştiu să înveţe şi alt$el. Pi mai vrea să-i în- : veţe el pe alţiiJ ,ine se teme &ecertăreţi va tre ui să ai ă urec6i să le au&ă stri%ătulJ ,ine urăşte un anumit stil &e viaţăva tre ui să-" poată cunoaşte at3t cu su$letul c3t şi prin &urere $izică. i înşişi vor învăţacel mai a&esea prin su$erinţă şi aceasta nu va $i mică $iin&că în viaţa lor ei tin& numaspre eQtreme.

Să sta%nezi sau să evoluezi Lecţia pentru civilizaţia noastră este materialismul.Mat rialismul este lecţia setei &e a c3şti%a. "n epoca primitivă omul uci&ea ca să $acă r&e 6rană. Mai t3rziu - pentru a $ace rost &e 6aine să a&une avere etc. Volanul a $ostscăpat &in m3nă şi maşina nu se mai poate opri.: S-au &us vremurile c3n& oamenii seăteau pentru o ucată &e p3ine. ,u timpul răz oaiele au început să se poarte tot maipuţin pentru propria supravieţuire şi tot mai mult pentru a-i &istru%e pe alţii şi a le luaunurile c6iar &acă nu mai aveau un&e să le &epoziteze. Iăutatea omenirii creşteproporţional cu creşterea o%ăţiei. Pi atunci cum putem a$irma că oamenii nu sunt mairăiD Sunt răi şi au &evenit şi mai răi. Viaţa este ast$el r3n&uită înc3t cu c3t răul este mmare cu at3t şi inele este mai mare c6iar &acă el nu este vizi il. La creştereaeQtremelor apare punctul critic c3n& totul se. trans$ormă în contrariul său Iăul prin&istru%ere naşte mele. Kier în timpul unei crize cei care nu ştiu să %3n&ească corectcare se iau la tr3ntă cu viata. ,el care cunoaşte le%ile naturii şi le aplică con$ormnec sitătilor sale acela va &ăinui veşnic. : S-a prezentat la mine o perec6e &e tineri cucopilaşul lor . care se născuse &upă ce soţii învăţaseră să ierte şi îşi sc6un aseră mo&ul&e %3n&ire. Iezultatul tratamentului &acă se poate vor i &e aşa ceva la un copil $oarteun şi eQtraor&inar &e liniştit a $ost uluitor. 'n Bumătatea &e oră cat m-am ocupat

împreună cu părinţii lui să &o 3n&im înţelepciune pe calea iertării aplic3n& cunoştinţenoi pe care eu le acumulasem acest omuleţ raţional nu ne-a &eranBat nici o &ată. Aşezape %enunc6ii mamei lui a reuşit să treacă în revistă toate planşele ener%etice &e pepereţi



Luule Viilma lu3n&-le la r3n& pe în&elete c6iar şi atunci c3n& era nevoit să se uite înspate. ,el puţin zece minute a urmărit $oarte %3n&itor $lacăra lum3nării şî alte zeceminute - m3na mea care transmite a ener%ie. 5muleţul avea trei luniJ Mama lui care îlpurtase în p3ntec comunicase corect cu el şi îl născuse normal. ,opilul acesta tre uia săse $i născut perspicace. Mama copilului avea unele spaime care îi $useseră insu$late peparcursul &ucării copilului şi ne-am apucat să le clari$icăm. Am 6otăr3t să începem cuspiritul şi su$letul mamei &eoarece nu o $ăcusem p3nă acum. "-am spus cam aşa(/Spiritul &umneavoastră - tatălparcă $u%e &e cineva se teme să nu $ie prins şi nu mai a

putere. Wace o ultimă încercare şi se smul%e printr-un e$ort inima%ina il. Kentru el nu toană e o necesitate vitală. Se în&epărtează. / - Kărintii mei au &ivortat/ - mi-a răspunst3năra. :/ - /Su$letul &umneavoastră - mama - este neliniştită se mişcă &e parcă ar $i u&resor &e cai săl atici aşezat în şa &ar care nu a o servat că nu mai are calul su el. Are o $orţă ne unească şi o &orinţă pătimaşă &e a îm t3nzi pe acel cineva aşa cumcre&e ea. 'l iciuie pe am ele părţi cu at3ta $orţă înc3t îi clănţănesc &inţii &in %urăO e &neînţeles cum &e nu i-au z urat. / - /"-au şi z urat o să ve&eţi acum - este în sala &eaşteptare/ - mi-a spus t3năra z3m in&. - / ,orpul &umneavoastră - parcă ar $i cinevarezemat &e un %ar& care priveşte şi nu-i place ce se înt3mplă. in cauză că mama&umneavoastră este eQtrem &e autoritară &umneavoastră - opusul ei total - sunteţi o $l3n&ă &ar sunteţi speriată şi vă urmăriţi soţul în permanenţă $iin&că nu aveţi încre&erel. 'ntruc3t tatăl &umnea-

Sa sta%nezi sau sa evaluezi voastra era înclinat spre eQtreme v-aţi ales un s5? cu FH$ir$oarte moale. li eraţi-vă &e aceasta $rică alţ$el ea îl va secătui pe soţul &umneavoastrăVa începe să simtă că nu aveţi încre&ere în el/. La aceste cuvinte soţul a &at apro ator&in cap $iin&că într-a&evăr $rica lui nu este iu it &evenise $oarte mare. ,3n& a intratca inet mama tinerei şi a &esc6is %ura am $ost nevoită să recunosc că &inţii acestei$emei &e +) &e ani îi z uraseră într-a&evăr în &3rzu? ei %alop prin viaţă. Pi c3n& mi spl3ns că are aritmii &in cauza cărora &in c3n& în c3n& inima ei porneşte să ată în%alop ta loul a &evenit complet. Nu avea &orinţa &e a-şi în&repta %reşelile şi inima îspunea cuv3ntul. "ertarea vin&ecă at3t rănile su$leteşti c3t şi pe cele trupeşti. 'ncercaţi s începeţi prin a vă ierta părinţii şi &acă nu reuşiţi începeţi să vă iertaţi stresurile.

ca

. A venit la ca inet o $emeie cu un Ucopilcare nu tăcuse un anişor şi care avea o oalăcon%enitală &e inimă. ra vor a -&espre un &e$ect rar înt3lnit - un $el &e rană 'ntreventricule ca o rană &e cuţit. esc6i&erea ori$iciului o;al semăna R ca $ormă cu seceraluniiO pe mama copilului au revoltat-o însă cuvintele mele &eoarece &octorii nu pusesun ast$el &e &ia%nostic. 'ntr-o viaţă anterioară acest copil $usese căpetenia unei an&e t3l6ari şi încercase să ascun&ă o comoară lucru . pentru :care ai lui i-au aplicat o lovitur&e cuţit. 'n această viaţă el venise să se răz une. ste tot numai ură. "eşirile lui - urlete şi&istru%ereaBucăriilor - poate $i consi&erat un avertisment cumplit.t 7oala &e inimă essituaţie pozitivă -îl va împie&ica să &evină criminal. Ar putea ti vin&e-



Luule Vii ma catD Ar putea &ar respect3n&u-se anumite con&iţii con&iţii le%ate &e plui. Mama o a&usese cuR ea şi pe $iica ei - o a&olescentă slă uţă cu umerii str3nşi &incauza $ricii cu oc6elari cu multe &ioptrii. ,3n& au intrat în ca inet s-a mcut răcoare &eparcă ar $i $ost un ais er% - at3t &e puternică era ener%ia ne%ativă a mamei. Mama avspaime &ar acestea erau cu mult &e/păşlte &e a%resivitate şi &e caracterul ei autoritar.4n autoritarism care pretin&e totul &e la toţi. 4n autoritarism care ve&e %reşelile altoramult eQa%erate &ar este or la propriile %reşeli. acă nu ar $i $ost copilul ei acuzaţiile a&resa lui ar $i $ost pe primul plan. ,apul acestei $emei era at3t &e locat înc3t nu mă

putea asculta şi mă întrerupea la tiecare cuv3nt. G3n&ul meu nu putea să aBun%ă la ea.,u o asemenea persoană se poate $ace &oar un &uel ver aL a solut inutil. 5amenii carese apără cu $urie au tot&eauna un puternic sentiment &e vinovăţie şi nici nu vă& cănimeni nu-i învinovăţeşte. Tot ce omul nu $ace ine se &epune în su$letul lui într-unineQplica il sentiment &e vinovăţie care &ispare numai atunci c3n& vina este ispăşităc3n& %reşeala este în&reptată. ,resc3 n& sentimentul &e vinovăţie creşte şi răutatea şiomul respectiv se aruncă c6iar asupra celui care vine să-" aBute. Aşa s-a înt3mplat şi aic Această mamă nu şi-a înţeles %reşelile nici măcar nu vroia să au&ă. &e ele. ,6ipurile eeste un om un în $on& şi &oreşte însănătoşirea copilului ei. Koate o să înceapă. să%3n&ească şi atunci poate va $i posi il să $ie aButată. Similarul atra%e similarul - un cocu o asemenea [armă nici nu putea să se nască la o altă mamă.

Să sta%nezi sau să evoluezi Wiica ei era ca un şoricel speriat. 'i era $rică &e severitatea autoritarismul mamei ei in&i$erent cum se mani$esta el îi era $rică &e orice z%omot &orice ţipăt şi în perioa&a aceea - c6iar &e orice cuv3nt mai aspru. ,6iar înainte &e amer%e la şcoală oc6ii ei nu vroiau să va&ă răul &in casă. Mama ei îi învinuia pe me&inu i-au veri$icat ve&erea ca şi c3n& o veri$icare i-ar $i însănătoşit oc6ii şi ca şi c3n&&octorii tre uie să aler%e &e colo-colo şi să veri$ice tot timpul c3te ceva. ,opilul îşialesese mama pentru ca ea să-şi $acă timp şi pentru oc6ii lui. La şcoală ve&erea i s-a înrăutăţit R &eoarece ea pur şi simplu atră%ea $uria pro$esorilor eQi%enţi. Atitu&inea $aţă &e pro$esori nu mcea &ec3t să ampli$ice lucrurile. acă lucrurile nu se vor sc6im aacest copil îşi va pier&e şi auzul. 'ntr-o viaţă anterioară $iica însăşi a proce&at ai&omacopiilor săi şi acum îi venise r3n&ul să su$ere. Aceasta este esenţa lecţiilor &e viaţă.Mama ei $usese într-o viaţă anterioară eQtrem &e ostilă ener%ia ei puternică nu-şiatinsese nicio&ată scopul. 'n viaţa &e acum $irea ei &e răzvrătită îi &e$ormase ostilitat Acestea sunt acele su$erinţe pe care le nea%ă cei care se revoltă. i sunt $oartenemultumiti - &e ce omul este o li%at să su$ereD e ce viaţa nu poate $i şi unăD e cepropovă&uitorii ăştia &in secta NeZA%e îi at pe oameni la cap şi nu-i lasă să trăiascăliniştiţiD Aţi avut pro a il ocazia să auziţi ast$el &e $raze. Wiinţe speriate supărate şiiraţionale au $ost &intot&eauna şi înainte &e a apărea secta NeZ A%e. ar c3te suntacum cate%oric n-au $ost &emult. ar &acă oamenii ar vrea măcar să tra%ă cu urec6eala ce e ine ... acă ar înţele%e că răul pe care ei îl vă& este &oar partea vizi ilă a unui între% uriaşJ 7inele cel mare răm3ne în um ră. acă ar înţele%e



Luule Vii ma că atunci c3n& ei vă& inele în realitate în um ră se a$lă răul cel mare .. Acesta este a&evărul vieţii. 'n ceea ce o priveşte pe această $emeie $on&ul pro lemei ei rămas "ară eQplicaţii. Am $ost nevoită să o trimit acasă să ai ă ră%az să se %3n&ească$iin&că nu înţele%ea că nu poţi vin&eca e$ectul &acă nu a $ost eliminată cauza.


Pcoala su$erinţelor .5mul îi Bu&ecă pe alţii în $uncţie &e caracterul său şi &e convin%erile sale. ,eea cespunem &espre altul ne arată clar care este esenţa noastră. ,aracterul este totaluleQperienţei &e viaţă care inclu&e eQperienţa vieţilor anterioare şi eQperienţa &in viaţaactuală. Toate emoţiile încep3n& cu cea mai mică pleacă &in trecut şi se repetă înpermanenţă p3nă c3n& omul îşi învaţă lecţia acestei vieţi concrete. e re%ulă numai osu$erinţă $oarte mare îţi &ă o înţelepciune si%ură &e viaţă care se $iQează pentrutot&eauna în spiritul tău. Aceasta este acea înţelepciune care îţi &ă linişte su$letească. Această pro lemă nu-i va provoca nicio&ată su$erinte unui om. 'n $elul acesta trecutultrăieşte în prezent şi va trăi şi în viitor. Nimeni nu &ispare nicăieri. Ptim cu toţii că oric%reutate &in viaţa &e zi cu zi se repetă $oarte &es. Asta înseamnă că nu aţi tras concluznecesare şi nu v-aţi în&reptat %reşeala. Greutatea apare iarăşi şi iarăşi ca să vă înveţe.Nu aţi înţeles că iminenţa vie. ţii este acea li ertate &e a învăţa şi &e a ispăşi răul. ,3n&

vă a$laţi într-o situaţie %rea puneţi-vă între area( / e ce am parte &e această încercarece vrea să mă înveţeD/ şi veţi simţi pro a il răspunsul pe care vi-l &ă corpul. in $ericiream aBuns în acel sta&iu &e &ezvoltare a omenirii c3n& nu mai este nevoie să învăţămmari su$erinţe acum putem să învăţăm să ne eli erărn tie rău prin sc6im area mo&ului&e %3n&ire. ,ine învaţă prin su$erinţe acela eQtra%e &in $iecare su$erinţă o eQperienviaţă. Qperienţa este ca o lecţie pe care o învăţăm la şcoală şi pe care o apro$un&ăm înclasele următoare p3nă c3n& în $inal atin%em per$ecţiunea. Am învăţat at3t &e mult această materie înc3t în viata următoare ea va $i o învătătu ră vie pe care o vom puteautiliza &acă va $i cazul $ără să ne mai uităm în manual. ,ine nu şi-a asimilat înţelepciunea vieţii va $i mereu lovit &e viaţă. Similarul va atra%e similarul p3nă vomcăpăta înţelepciune. Sunt a&esea între ată( /,e este su$erinţaD/ Am $ost învăţaţi săsu$erim şi mai suntem şi astăzi. Iăspun&( /Su$erinţp este o lecţie pentru proşti. / ,inevrea să $ie &eştept tre uie să înveţe să %3n&ească şi atunci va $i scutit &e lecţiile &esu$erinţă. Nu va mai $i nevoie să i se poruncească să $ie &ă&ăcit să i se interzică nu vmai $i necesar să $ie pe&epsit sau ameninţat. 4n om li er $ace totul aşa cum tre uiecorect. Are $orţă are voinţă şi are &orinţă. Am văzut cum :unii oameni învaţă aceeaşi înţelepciune &e-lun%ul mai multor vieţi. ,ineva tre uie să înveţe &e eQemplu cum să spoarte cu &emnitate. 'ntr .una &in vieţi a $ost om o%at în alta sărac în a treia a trăit lamunte în a patra - la şes. A $ost şi $emeie şi ăr at cu stu&ii şi rară stu&ii. ar s-a umilittot&eauna în $aţa celorlalţi şi nu a înţeles &e ce şi ceilalţi l-au umilit. 'i este %roază şi assă ai ă sentimentul propriei &emnităţi întruc3t îl receptează



Luule Viilma ca $iin& s$i&are şi e%oism. Acum acest stres a crescut at3t &e mult înc3ameninţă să-" &istru%ă. Venin& pe această lume şi-a %ăsit părinţi care să-i semenepentru ca prin aşa-numitele oli ere&itare să umple pa6arul su$erinţelor şi să-şi terminelecţia. 5amenii au totuşi at3ta minte înc3t să nu vor ească &espre %reutăţile vieţii ca şic3n& ar $i %reutăţi moştenite. Sănătatea este însă re$lecţia în o%lin&ă a %reutăţilor vie Atunci c3n& omul caută o soluţie mentorii lui spirituali îl în&reaptă spre un învăţător casă-" tnveţe înţelepciunea iertării. Pi &acă acest învăţător sunt eu eu îl învăţ săşi ierte $ricnimeni nu mă iu eşte întruc3t acest stres este sursa altor stresuriO îl învăţ să(-şi ierte $ric

&e a $i e%oist să-şi ierte $rica nu sunt înţeles cum tre uie &ispariţia interesului $aţă &eviaţă sentimentul &e nonsens compleQul &e in$erioritate $rica oricum nu mai pot repanimic etc. Multi oameni o$tează( / e ce nu mi-a spus nimeni p3nă acum: &e toate înţelepciunile asteaJ/ 'n primul r3n& pentru că omenirea nu era pre%ătită să le accepte. al &oilea r3n& pentru că &umneavoastră înşivă n-aţi $ăcut nimic ca să vă apropiaţi &e Pi ca să &ai o li%3n& c6iar &acă &upă părerea celui care &ă se &ă lucrul cel mai unlume este tot un uz &e $orţă care va $i respins. acă în momentul acesta aţi o$tat înseamnă că sunteţi pre%ătit pentru a primi aceste înţelepciuni. P iţ.iînsă că $oarte multi&intre &umneavoastră nu sunt pre%ăt#ţ". acă veti încep acum să vă corectaţi mo&ul &%3n&ire îi / veţi aButa pe cei care au rămas în urmă. Wăc3n& un ine pentru tine $ăptuun ine pentru întrea%a omenire.

Să sta%nezi sau să evaluezi Ast$el în $uncţie &e eQperienţa &in vieţile anterioare pent&o 3n&i înţelepciunea &eplină avem nevoie &e şi mai multă eQperienţă şi &e aceea necăutăm şi ne %ăsim părinţii care să ne pună la &ispoziţie aceste încercări. Tot aşa şi soţuFsoţiaH prietenii evenimentele vieţii. Noi nu ştim să conştientizăm nevoile spiritului noşi nu ne cunoaştem nici pe noi înşine. Spiritul nostru este . un $ascicul &e ener%ie careseRîn&reaptă spre înţelepciunea &esăv3rşită. Spiritul are nevoie să &evină &esăv3rşit &esăv3rşirea nu este numai inele. a este o mişcare care se intersectează înpermanenţă cu inele şi răul &e pe sinusoi&a vieţii. Spiritul vrea să capete acelecunoştinţe rămase neasimilate în vieţile anterioare şi în aceasta constă necesitateaireprima ilă a oricărui spirit. Să nu între aţi( / e ce tre uie să su$ăr at3taD /umneavoastră înşivă a&ică spiritul &umneavoastră a ales această lecţie numai căraţiune a a uitat. 'n loc să o$taţi învăţaţi lecţia iertării. Să nu între ati / e ce viata altuia emai unăD/. Ace la şi-a ales-o aşa el şi-a cultivat păm3ntul primit &e la părinţi şi acrescut el însuşi ca o plantă vi%uroasă. l a sta ilit aşa pentru că a avut nevoie &e oast$el &e viaţă. Viaţa lui are şi ea o latură ne%ativă &ar &umneavoastră n-o ve&eţi sauputeţi s-o întrezăriţi &in cauza lacrimi lor care vă cur% şiroi. ,6iar şi în $amilie unulo servă că ceilalţi o &uc ine ceea ce îl enervează &acă lui îi mer%e prost. 5mul enervanu me&itează asupra propriilor %3n&uri îl ve&e &oar pe cel &e alături. e eQemplu sopune o între are anală( /,e să-ţipre%ătesc la pr&nzD/. Soţul a rutizat &e pro lemele luimateriale nu ve&e &ec3t $aţa ei. preocupată pe care o ia &rept reproş şi începe să ţipe/ e ce mă între iD FAşa



Luule Viilma ar vrea să ţipe la un su alternH Nu vezi că şi aşa am &estule pe capD Niminu pricepi &in viaţa asta Fcineva l-a o$ensat pe el în acest mo&H nu ştii să spui &ec3t ami iar eu tre uie să le $ac pe toateJ/ Pi aşa mai &eparteJ Stri%ătul caracteristic pentruor irea totală continuă mult timp. 'n $elul acesta îşi rezolvă acest om ne%ativitatea care a acumulat în el. e rezolvat n-o rezolvă $iin&că îşi varsă răutatea neconştientizată acoloun&e nu tre uie. ,el care îşi a&uce la serviciu pro lemele &e $amilie şi îşi varsă toatenecazurile în $aţa cole%ilor sau cel care a&uce acasă pro lemele &e serviciu nu $ace&ec3t să-şi c6inuie $amilia mai ales copiii şi nu se va eli era &e tensiune. impotrivă îş

va ampli$ica %reşelile. /Linişteşte-te &ra%ul meu - ar tre ui să spună soţia sentimentul t&e vinovăţie a atins limita critică. 'n între area mea n-ai văzut &orinţa &e a-ţi pre%ăti ce%ustos ca să mai uiţi &e %3n&urile ce te $răm3ntă. Lasă sentimentul acesta &e vinovăţl a venit să te înveţe că nu eQistă vină ci %reşeli. Yi-ai asumat o sarcină prea mare orăspun&ere prea mare. ste cumplit să te simţi vinovat &acă ceva nu-ţi reuşeşte. 'n $elulacesta poţi ce&a $oarte repe&e. Te iert că te-ai aruncat asupra mea învinovăţin&u-mă."artă-mă şi tu pe mine că am vrut prea multe lucruri că am eQa%erat. Mă iert şi eu că amatras învinuirile tale. u şi aşa eQa%eram cu %3n&urile mele alarmante cu o li%aţiile mcu simţul meu &e responsa ilitate - ceea ce .înseamnă $rică şi sentiment &e vinovăţie. leatra% învinuirile tale. Krivirea mea .t3nBea &upă sclipirea aurului. "artă-mă.

Să sta%nezi sau să evoluezi Sentiment &e vinovăţie învinuireJ Vă mulţumesc că maţi$ăcut să mă %3n&esc la timp înainte ca am3n&oi să $acem in$arct. / Aşa ar tre ui &aroamenii nu ştiu să %3n&ească aşa. 4n con$lict se înc6eie cu insulte &upă care urmeazălaO. crimi &in partea unuia şi scr3şnet &in &inţi &in partea celuilalt. Sau iz ucneşte o c&uşmănoasă rară rost c3n& se a&uc acuzaţii &ureroase &upă care sentimentul &evinovăţie &evine şi mai mare. ,are &intre ei va $i primul care $ace .in$arct continu3n&trăiască în $elul acesta &epin&e &e al cui pa6ar se va umple primul. A ia atunci parteaa&versă va începe să se căiască Fsă se învinovăţeascăH că a %reşit în multe privinţe.,6iar şi atunci unii vor întoarce capul cu in&i$erenţă îl vor lăsa în voia sorţii pe cel caresu$eră şi vor căuta noi victime. Aşa proce&ează cei pentru care o%ăţia at3rnă mai %reu&ec3t su$letul omului. Kentru cel care în viaţă caută &oar plăcerea pe&eapsa va venic3n&va - prin ceea ce el consi&eră a $i valoarea supremă - prin o%ăţie. /Iăsplata/ vaveni cate%oric. ,ine consi&eră că este ruşinos şi umilitor să ceri iertare acela încă nu ştică iertarea îl înno ilează pe om. Astă înseamnă că cel care iartă îşi înalţă &emnitateaprin iertare. Spiritul a primit o lecţie &ar iertarea este necesară pentru a înţele%e situaţiaaşa cum tre uie pentru ca omul să răm3nă

om.Scuza super$icială este sora mai mică a iertării $ăcută cu seriozitate. ar şi scuzaconştientizată care pleacă &in su$let poate însemna conştientizarea %reşelii şi în acestcaz ea acţionează eli erator. Am $ost învăţaţi încă &e c3n& eram mici să cerem iertare şio $acem cu uşurinţă automat rară să simţim nici o



o li%aţie. "ertarea însă este o muncă importantă cu %reutate şi: serioasă în care eQistăs$inţenia pe care o simte $iecare &intre noi la nivelul su conştientului. ,u c3t omulrespectă viaţa mai pro$un& cu at3t mai serioasă va $i atitu&inea lui $aţă &e iertare. "ereste un lucru s$3nt. Se înt3mplă $recvent ca un om politicos să arunce cu scuze în st3n%şi în &reapta &ar să $ie împotriva iertării. Această împotrivire poate $i at3t &e mare în&e eQemplu un olnav care are într-a&evăr nevoie &e aButor &upă ce şi-a pro%ramat şi ceară iertare renunţă şi pre$eră să $ie olnav &ec3t să-şi în&repte %reşeala prin iertaScuza şi iertarea acţionează ca un me&icament asupra rănilor su$leteşti. ar a cere

iertare c3n& eşti o li%at &e altul sau c6iar c3n& te o li%i tu însuţi înseamnă uz &e $orţel provoacă şi mai multă răutate ce poate să crească şi să se trans$orme în răz unare.acă simţiţi că nu sunteţi pre%ătiţi să iertaţi a$laţi că veţi $i nevoiţi să su$eriţi în continu&eoarece în $elul acesta veţi învăţa. Stră&uiţi-vă să vă purtaţi $aţă &e iertare aşa cum vpurta cu mentorul &umneavoastră care vă învaţă at3t c3t îi &aţi voie să vă înveţe. ,3n&vă veţi lămuri asupra cauzei necazului &umneavoastră vă veţi &esc6i&e şi pentru iertar

Sirn.6llrealitătii Tot ce eQistă este realitate. Asta înseamnă că umnezeu este real pentru cel care-L înţele%e şi-L simte. Mulţi consi&eră că parcă ar. simţi &ar &e $apt ei a ia îşi caută &ru,unoaşterea 4nităţii Supreme este un proces $ără &e s$3rşit care mer%e în pro$unzime.Nimănui nu-i este &at să-" cunoască pe umnezeu c6iar şi cel mai ştiutor &intre oamenimai are mult &e învăţat. At3ta timp c3t omul a$l3n&u-se în corpul lui $izic simte &oarrealitatea $izică - o ve&e o au&e o pipăie o miroase şi uit3n&u-se la ceas îl întoarce sarate timpul el percepe ca $iin& realitate ceea ce a cunoscut. 'n acelaşi timp &e c3n&lumea omul o işnuit a vor it &espre sentimente viaţă su$letească spiritualitate emoţii$ără să le înţelea%ă semni$icaţia $iin&că este vor a &e lucruri pe care el nu le ve&e. / Tiu esc mai mult &ec3t mă iu eşti tu. / - 4n reproş pe care îl ştim cu toţii. ar cum aţimăsurat şi aţi c3ntăritD ,ineva &eştept $oc &upă ce a citit prima mea carte mia spus(/Numai cine nu pricepe nimic &in iu ire poa6. să vor ească aşa &espre eaJ/ A sunat ca osentinţă $inal ( şi nu m-am stră&uit să-i &emonstrez contrariul. 'i va &ove lB viaţa &acăa$irmaţi a lui a $ost sau nu a&evărată. Kentru mine pro lema aceasta este &eBa clară &imulte puncte &e ve&ere. K3nă nu &emult ratiune a mea reactiona la $el. Auzin& o servaţia unui $iloso$ că c6ipurile civilizaţia noastră nar şti ce este iu irea am %3n&itiritată( /,um &e-şi permiteD ,um poţi să spui aşa cevaJ/ Spre &eose ire &e criticul ne..



Luule Vii ma %ativist menţionat m-am simţit inconştient o li%ată să sap p3nă aBun% la&e&esu turile acestei a$irmaţii. Mi-am pus între area( . ,e su înţele%e el prin astaD/ Apoi am înţeles. 'ncercaţi şi &umneavoastră ca &e $iecare &ată c3n& aţi vrea să spuneţun /Nul/ 6otăr3t să vă %3n&iţi ce se ascun&e în spatele lui şi atunci veţi &eveni mai înţelepţi. ,ine acţionează cu cap reuşeşte. Asta nu înseamnă că un om &eştept are oviaţă mai uşoară. impotrivă. Viaţa are cerinţe mai mari &e la cel &eştept. 5&ată cu&ezvoltarea raţiunii creşte şi înţelepciunea spiritului. Kentru un om spiritualizat lumeanevăzută este reală poate $i văzută simţită şi înţeleasă. ,u c3t spiritul se &escătuşează

mai mult cu at3t mai mare este posi ilitate a &e a conştientiza cu calm şi imparţialinele şi răul &in această lume rară a $i nevoie să arăţi cu &e%etul spre cineva. Kentru arealiza acest lucru tre uie să ne eli erăm &e stresuri - ele ne împie&ică să ve&em lumea.Noi eQistăm numai su $orma corpului $izic şi &eocam&ată maBoritatea oameniloror ecăie în întunericul spiritual. Lumile superioare trimise &e umnezeu ne aBută să ne înălţăm în &u6 &ar tre uie să ne &ăm seama că &eocam&ată pentru aranBarea tre urilmateriale ne sunt necesare miBloace materiale sau miBlocitorul lor - anii. ,el care seraportează în mo& naiv la una &in componentele între%ului ca $iin& un lucru inutil acnu-şi va învăţa p3nă la capăt lecţia materialismului. Waţă &e ani tre uie să avem oatitu&ine ec6ili rată ei nu tre uie ne%aţi. ,ine-i nea%ă va $i nevoit să trăiască rară ei - c&oar &e aia îi nea%ă. "a încercaţi să trăiţi $ără eiJ 'n $iecare zi am ocazia să au& cumcineva $ără simţ practic a$lat într-o criză su$letească şi &e aceea %rav olnav îmi &esccu patos care va $i viitorul lui - totul va $i??

Să sta%nezi sau să evoluezi minunat. 7anii - nu sunt o pro lemă ton &eclarativ.?? -

îmi spune pe un

/ ra%ul meu păi &in cauza anilor te-ai îm olnăvit. esc6i&e oc6iiJ "a uite acum toatăomenirea inclusiv tu termină &e învăţat o lecţie pe care pe scurt am putea-o numi(in$luenţa ne$astă a anilor asupra celor săraci cu &u6ul. acă ne-am născut să o învăţăm apucă-te şi învaţă. Ma%ia anilor este măsura puterii &u6ului. ,ine ştie să seraporteze la ei corect - să-i c3şti%e %3n&in& corect şi muncin& ine şi să-i c6eltuie cu uscop corect acela a răscumpărat răul şi a căpătat înţelepciune. ,3ţi or $i &intrăştia e oaltă pro lemă/. Nu tre uie să $acem o pro lemă &in ani a&ică anii nu tre uie să &evinăumnezeu &ar nici nu tre uie ne%aţi. Kro lema ne %ării anului este marea piatră &e

încercare pentru cei care mer% înainte întru &u6. ,ine nea%ă o elea o va ne%a şi pe a&oua şi pe a treia. orinţa &e a $i un om i&eaJ te $ace să-ţi pierzi simţul realităţii. "n4nitatea ivină totul îşi are locul său. e la %3n& începe acţiunea. ,ine &oreşte săaranBeze aceste noţiuni &upă %ra&ul lor &e importanţă va avea pro leme cu cea &e a&oua. Aşa începe lupta. ,ine cre&e în mo& naiv că astăzi poţi construi o casă rară aniva tre ui să trăiască su un copac p3nă va înţele%e &acă este sau nu este posi il. ,ineare raţiune stă acolo şi me&itează la ce anume îl împie&ică să-şi $acă rost &e un acope&easupra capului. 'nainte &e toate îşi iartă toate %3n&urile ne%ative şi atunci spiritul i&esc6i&e şi îi spune c3n& să se ri&ice şi încotro s-o apuce. Spiritul ştie că omul are nev&e o casă. Miopului îi este teamă să privească în &epărtare. Viitorul îl sperie şi aceasta îenervează şi-l înrăieşte. ,el



Luule Viilma mai a&esea acest lucru se înt3mplă cu tinerii. li eraţi-vă &e $rică şi veţireuşi să preve&eţi să intuiţi viitorul. . Krez it este cel care a eQa%erat cu intenţiile saleune. l &oreşte să va&ă &eparte cu alte cuvinte vrea să primească mult şi &intr-o&atănu vrea să va&ă &oar puţin. 'n viaţă tre uie să înveţi să te ucuri în primul r3n& &elucrurile mărunte şi atunci viaţa îţi va o$eri şi lucruri mari. acă omul cere &e la alţii :respectiv &e la societate să-i asi%ure viitorul ve&erea i se va înrăutăţi întruc3t nu ve&că $iecare tre uie să-şi or3n&uiască sin%ur propria viaţă. Totul începe &e la mo&ul &e%3n&ire &upă aceea tre uie să priveşti în Bos şi a ia &upă aceea să ri&ici privirea să te

uiţi în &epărtare. Tre uie să te eli erezi &e $rică şi &e nemulţumire în le%ătură cu viitorpentru ca el să se poată apropia. 'ntot&eauna tre uie să începi cu tine - at3t spiri tualc3t şi $izic - pentru ca apoi să mer%i mai &eparte. ,ine a învăţat să-şi analizezecomportamentul şi să se eli ereze &e %3n&urile rele va o ţine ce &oreşte şi în acelaşitimp îşi va recăpăta şi ve&erea. ,3t &espre $aptul că acest lucru este %reu &e realizat -vezi numărul tot mai mare &e oc6elarişti şi &e or i &in întrea%a lume. Kier&erea ve&e&atorată v3rstei este le%ată &e $aptul că nu &orim să ve&em lucrurile mărunte enervaale vietii. 'm ătr3nin& omul &oreşte să va&ă acel ceva mare pe are l-a $ăcut sau l-arealizat în viaţă. acă nu înţele%e că viaţa începe &e la lucruri mărunte care sunt la $el &importante ca şi cele mari întruc3t unele rară altele nu pot eQista şi începe să le urascăpe cele mărunte atunci ele vor începe să-" s3c3ie &in ce în ce mai mult. eşi ve&erea ise înrăutăţeşte ca să nu mai va&ă lucrurile mărunte aşa cum îşi &oreşte totuşi acestlucru nu-i place. Nu vrea să va&ă lucrurile mărunte şi totuşi îşi pune oc6elari ca să le

Să sta%nezi sau să evoluezi va&ă. M3nia $avorizează slă irea ve&erii. ,ine nu-şi va maiirosi $orţele pe $leacuri apreciin& timpul la ătr3neţe va putea să poarte zeci &e anioc6elari cu aceleaşi &ioptriL Pi &acă un ătr3n încetează să mai acor&e atenţie $leacurivieţii întruc3t simte că nu mai au importanţă pentru el atunci ve&erea lui va începe să s îm unătăţească. ,e este acela un $leacD ste tot ce nu este important.

K emp u

&in viaţă

Am tratat un t3năr &e 2+ &e ani care la v3rsta &e şapte ani şi-a pier&ut ve&erea în urmin$lamării mucoasei oc6iului. La început mi-a lăsat impresia unui om înţelept. Sursa lui in$ormaţii era ra&ioul. 'nvăţătura &espre iertare el a receptat-o în mo& pozitiv ştia ceva&espre structura $iloso$ică a mintii. $ectul tratamentului a $ost rapi&. A început să &islumina apoi um rele apoi siluetele şi &upă mo&ul &e mişcare c6iar $emeile şi ăr aţii. Apoi s-a &us la serviciu. ar &upă scurt timp pro%resul a &evenit mai lent. Am încercape c3t mi-a $ost posi il să-i eQplic mai clar care sunt %reşelile lui &e %3n&ire &ar spsurprin&erea mea m-am lovit &e o împotrivire totală. l nu mai vroia să va&ăJ 'i era teasă va&ă răul îi era teamă că atunci c3n& va începe să va&ă va tre ui să-şi poarte sin%u&e %riBă în timp ce p3nă acum o $ăcuseră alţii. rau o li%aţi să o $acă. Waptul că sora mmică s-a sacri$icat pentru el nu i-a înmuiat &eloc su$letuL Tatăl lui era pensionar şialcoolic mama murise. 7oala era pentru el un $el &e salvare &e la răul &in lume.



Luule Viilma ,u lo%ica mea &e om văzător nu am putut să cre& ce ve&eam şi i-am spu/ acă nu &oriţi să începeţi să vă eli eraţi &e %3n&urile &umneavoastră ne%a(-ive să num i veniti la mine/. Pi nu a mai venit. Ve&ea &eBa &estul &e "ne. Iestul tre uia să-" $acceilalţi pentru el. At3t &e mult l-a înăsprit mo&ul &e convieţuire al părinţilor săi Acela înt3lnin& răul îşi va pune :între area( /,e vrea să mă înveţeD/ - nu-şi va pier&e nicio&ave&erea. Kentru cel căruia îi place %luma şi ştie să $acă 6az &e el însuşi pentru el răul $i întot&eauna mai un. . ,ine ve&e în lume numai răul şi u&ă totul în ?ur cu lacrimile sa&orin&u-şi să nu va&ă această viaţ cumplită acela va tre ui să or ească .c n&va

pentru c.a a &orit acest lucru. e aceea nu nesocotiţ" vor ele pro$etice - &e la o vor ă în&o&ii p3nă la &eoc6i este &oar un pas. "nteresul &e ază al omenirii este creştereaunăstării materiale. ,riza s$3rşitului &e secol îi sc6im ă însă pe oameni &eoareceo ţinerea rezultatelor &orite nu este posi ilă rară &ezvoltarea unui mo& &e %3n&ire$iloso$ic. e eQemplu un copil care a crescut într-o $amilie. săracă se stră&uieşte &in toputerile să iasă &in sără,"e. : l este stimulat &e $rica &e a răm3ne sărac şi &e &orinţa &a se îm o%ăţi. ar stresul &e a răm3ne sărac continuă s.ăr 3nă în el şi se trans$ormătreptat în ură $aţă &e sără,"e. Slm- . te că nu mai vrea să-şi repare îm răcămintea şip3nă şi coaserea unui nasture îl a%asează şi atunci apelează la serviciile cu plată sauaruncă 6ainele &ar nu o servă că înc tul cu încetul se în&epărtează &e o%ăţie. Apareast$el atltu&inea &e &ispreţ $aţă &e sărăcie. e aici p3nă la lăcomie este &oar un sin%upas. K3nă aici l-a a&us z%3rcenia. "z-

Să sta%nezi sau să evaluezi 3nzile încep să se rărească. Pi într-o ună zi vine şi$alimentul. Wrica &e sărăcie şi-a $ăcut trea a cu cinste. Acolo un&e o%ăţia este socotitaza vieţii lecţia &e viaţă va veni tocmai prin o%ăţie.

incotro te %ră eşti onluleD 'n con$ormitate cu le%ile &e & zvoltare ale 4nităţii Supreme ne &ezvoltăm în sensul&ezro irii spirituale. Wiecare &intre noi are &reptul şi posi ilitatea să mear%ă mai repe&&ec3t ceilalţi. Ke acest &rum nu eQistă oprelişti aşa cum eQistă în lumea materială un&suntem &epen&enţi unul &e celălalt. Toto&ată maBoritatea celor care se repe& înaintesunt nemulţumiţi. Nu înţele% că %ra a lor este &eterminată &e $rica &e a nu înt3rzia. ,ise %ră eşte inutil va &eveni super$icial şi va începe să %reşească. Wrica întunecăraţiunea. Tre uie ştiut că a critica pe cel rămas în urmă este o răutate. Iăutate $aţă &e ceicare nu acceptă cre&inţa mea / ună/ şi care nu mă urmează or eşte. ,u c3t cel care areacest stres încearcă mai mult să-i atra%ă la cre&inţa lui Fsau la i&eile luiH cu at3trezistenţa pe care i-o vor opune va $i mai mare. ,6iar şi atunci c3n& mi se cere aButorul eu mă stră&uiesc cu unăvoinţă şi cu mare entuziasm să-" în&rum pe om pe &rumul celun pot să $iu &ecepţionată întruc3t



Luule Vii ma omul re$uză să mă urmeze. l nu este pre%ătit să se înalţe spiritual. 5amenaceştia îmi &au o mare ătaie &e cap. acă nu ar veni să ceară aButor nu ar $i niciopro lemă &ar ei vin. 'n $uncţie &e %ra&ul &e e&ucaţie şi &e elocvenţă ei încep să ne%să se în&oiască să recur%ă la şiretlicuri să Bu&ece să $acă &ema%o%ie etc. Nu sunt îstare să-şi sc6im e concepţia aşa &e repe&e &ar nici nu vor să recunoască acest lucru întruc3t nu seR ştie ce aş putea eu să cre& &espre ei... ar &acă aceşti oameni îşi vor%ăsi timp să me&iteze asupra cuvintelor mele atunci pe viitor nu-mi răm3ne &ec3t să mmir şi să mă ucur &e reuşită împreunăcu ei. Aşa că mai %3n&iţi-vă &ra%i %ră iţi in&i

&in ce sectă sau cre&inţă $aci parte. acă vă veţi eli era &e răutatea $aţă &e necre&incioF$aşă &e proşti ca să mă eQprim mai &urH atunci cel care are nevoie &e apropiere şi & înţelepciunea voastră o va $ace &e unăvoie. acă spuneţi că nu aveţi o asemenearăutate atunci &e ce îi siliţi pe alţiiD Worţarea răm3ne $orţare c6iar şi atunci c3n& se în$ăptuieşte în %3n&. Totul începe &e la %3n&uri. Mă urmăresc pe mine şi urmăresc şalţii careîn cearcă să transmită o învăţătură ună. Nu este un lucru uşor. ar &acă-ţi &aititlul no il &e mentor tre uie să transmiţi corect învăţătura pentru că &e mo&ul cum o $&epin&e receptarea ei. acă este transmisă incorect răul provocat va $i imens. Kro$esia&e învăţător este prima şi cea mai importantă &intre toate. Krover ele ne arată $oarteine cum tre uie învăţat. 5 învăţătură corectă înseamnă să împărtăşeşti &in

înţelepciunea ta celui care &oreşte şi care are nevoie &e ea şi tu însuţi să munceşti multca să o capeţi. 'n literatura $iloso-

Să sta%nezi sau să evoluezi $ică &upă $iecare cuv3nt urmează un alt cuv3nt şi &upă$iecare propoziţie urmează o i&ee. ,ine îşi va $ace timp să c6i zuiască va %ăsi ocomoară - este comoara veşnică înţelepciunea vieţii. Pi c6iar &acă nu va şti să o&escopere st3n& &e vor ă cu un înţelept va răm3ne cu un sentiment plăcut şiineQplica il &e tul urător. 'mi a&uc aminte &e anii &e şcoală c3n& pro$esorii universitaum lau prin şcoli şi îi învăţau pe copii înţelepciunea vieţii. Au $ost ast$el &e timpuri. rao li%aţi să-i ascultăm &eşi v3rsta nu.ne permite a să înţele%em cuv3ntările lor înţeleptear mi-a rămas p3nă astăzi acea senzaţie &e ma%netism. ra senzaţia &e a &es coperice înseamnă înţelepciunea. Ne vor eau cu însu$leţire $ără să /&rea%ă/ cuv3ntarea cu&etalii care nu-şi aveau locul. Nu critic au circumstanţele şi oamenii ci îşi &ezvoltau i&ast$el înc3t cine &orea şi putea urmărea mo&ul &e &es$ăşurare. 'n conversaţii puneau părticică &in su$letul lor şi se &ăruiau. e atunci s-a trezit în mine un interes care m-auimit. Acum aş putea să" &e$inesc - era interesul pentru eQistenţă. Valoarea învăţăturiieste &etermină &e meto&a &e pre&are. epin&e &e structura su$letească a învăţătorulu$ie el învăţător &e şcoală sau mentor spiritual. 4n învăţător %ră it pretin&e or&onă &ăcali$icative &ar pentru căpătarea &e cunoştinţe nu este su$icient. e eQemplu &acăcineva ţine o con$erinţă &espre alimentaţia ve%etariană vor eşte $avora il &esprele%ume &espre proprietăţile lor &espre unitatea lor cu toate celelalte inclusiv cu omulvor eşte &espre posi ilităţile in&ivi&uale &e a le ale%e &espre ucuria &e a alcătuimeniuri &e o varietate in$inită ascultătorii vor $i captiV-aţi&e învăţătura lui şi m3ncare$i %ustoasă.



Luule Vii ma ar &acă acel con$erenţiar impune cerinţe stricte pretin&e ca le%umele să$ie tăiate într-un anume $el şi nu alt$el el va ri&ica un zi& între el şi ascultător. Pi &acăa&au%ă şi con&iţiile vitre%e lipsa &e unăvoinţă a oamenilorO cri.za economică şipro lemele politice - toţi aceşti $acton e`lSt3n& - reţetele lui eQcelente în sine nu vor $une &e $olosit. . arul i&eal al naturii - 6rana ve%etală - îşi va pier&e esenţainecuv3ntată &acă m3ncarea este con&imentată cu %3n&uri rele. Le%umele nu mai anici un %ust Kuterea lor ener%etică îşi pier&e capacitatea &e a sătura. 5&ată cu l %umeintră în mine si răutatea şi insatis$acţia ucătar " . Acum c3ţiva ani $iin& la o recepţie

am avut posl l6tatea să urmăresc $elurile &e m3ncare şi mo&urile &e preparare.M3ncarea a $ost aproape în eQclusivitate ve%etariană &ar nimeni n-a rămas $#ăm3n&.am urmărit pe ucăta$ii: şe$i şi mo&ul lor &e comportare $aţă &e personal alimente şiconsumatori. 'n ziua aceea era &e serviciu un ucătar-şe$ sever şi corect. Kersonalullucra în tăcere şi conştiincios. Totul mer%ea normal. M3ncarea a $ost ună &ar cevalipsea %ustul. A &oua zi a venit alt ucătar-şe$. Avea o $aţă luminoasă ca o lună plină. r înc3ntat &e ce $ăcea &e munca lui şi se ucura că poate să &ea o părticică &in el pentrtoată lumea &e acolo. Nu şi-a cerut scuze pentru lipsa &e con&itii lipsa &e ani şi alte mie &e lucruri cum se înt3mplă . ... ..... &e o icei. A stat în permanenţă cu nm nu ne-asacalt cu unăvoinţa lui ci s-a comportat ca o mamă care urmăreşte cu un z3m et senincum măn3ncă copilul ei şi %3n&eşte( /Măn3ncă c3t vrei puiule şi să-ţi &ea umnezeu$ericireJ/

Să sta%nezi sau să evoluezi "u irea ce emana &in el ni s-a transmis şi nouă prin m3ncarera eQcepţională. 'n zilele c3n& era &e serviciu acest ucătar coa&a &e la intrarea înrestaurant se mişca mai încet. Pi nu pentru că toţi stăteau liniştiţi la masă şi mestecaumai încet m3ncarea. Wără să-şi &ea seama oamenii se &electau cu m3ncarea le plăceacompania se plăceau pe ei înşişi şi &eveneau visători. ,ei care aşteptau să le vinăr3n&ul să ocupe o masă nu se %ră eau să iasă a$ară la soare intrau în conversaţiianimate unii cu alţii. Totul se înt3mpla &atorită iu irii ucătarului. 7ucătarul un om &ev3rstă me&ie plinuţ arăta şi seara la $el &e ra&ios ca în timpul zilei &oar picioarele zel parcă au cam o osit. 5mul mo&ern se %ră eşte să o ţină c3t mai mult şi c3t mairepe&e. Viaţa s-a trans$ormat într-o %oană in&i$erent cu cine şi cu ce. ,el care se%ră eşte nu înţele%e &e ce nu o ţine ce &oreşte. Nemulţumirea îşi $ace trea a rapi&.Setea &e c3şti% &istru%e at3t &emnitatea c3t şi valorile. Gra a se petrece &in $rică. W&e a 'nt3rzia te o li%ă să aler%i şi cu toate astea omul înt3rzie. Wrica &e a nu $i păcălit o li%ă să &ai &in coate cu toate astea omul răm3ne păcălit. "ar $rica &e a scăpa cevaimportant &in cauza somnului te &uce la insomnie. 'n $inal c6iar &acă răm3ne treazoricum scapă ceva important. Asta e $ricaJ li eraţi-vă &e $rică şi &e setea &e a c3şti%aeli eraţivă &e lăcomie &e invi&ie &e insatis$acţie &e ne ştiinţa &e a vă ucura şi &eteama că nu sunteţi în stare. 'narmaţi-vă cu tenacitate şi &eterminare.



Valorile vietii tre uie cautate 5rice între% are inele şi răul său. A $ace o apreciere unilaterală este o prostie. Krostul învaţă prin su$erinţe. ,ine apreciază pe alţii cine pune într(-a&evăr preţ pe realizareaaltcuiva &ar nici nu înc6i&e oc6ii la &e$ectele lui acela îşi înalţă &emnitatea căci cine înalţă pe altul se înalţă pe sine. ,el care nu apreciază pe alţii se co oară pe el însuşi. Aici se ascun&e nerealizarea ca personalitate spaima că cineva este mai un &ec3tmine. Nu con$un&aţi vă ro% a&evărul cu minciuna. Lumea e plină &e palavra%ii carelau&ă între ei. Pi cei care se supraapreciază sunt &in ce în ce mai mulţi. A&evărata

valoare nu are nevoie &e reclamă. ,erinţa &in lumea $izică - &e a $i mai un - nu are nicvaloare în lumea spiritului. Acolo nu eQistă lupta pentru înt3ietate. Acolo $iecare are&rumul lui necesar lui însuşi şi în acelaşi timp tuturor. La $el se înt3mplă şi în lumea$izică &ar noi nu înţele%em. 5ricum eu sunt mai un &ec3t el. Apoi apare altul şi mai uşi lupta continuă. 7inele şi răul $ormează o unitate în toate. e eQemplu cărţile &in&omeniul spiritual sunt $oarte accesi ile şi asta este rău &eoarece citin& prea multecapacitatea &e a %3n&i se poate loca. Mai ales atunci c3n& cititorul consi&eră că unautor are mai multă &reptate &ec3t altul rară să ştie să selecteze ce îi este necesm(.Wiecare carte îţi &ă c3te ceva &acă o treci prin su$letul tău ca să %ăseşti săm3nţa pusăacolo pentru tine. Kentru asta e nevoie să %3n&eşti. 'nvăţarea pe &e rost &o%matică acunoştinţelor reli%ioase este un nonsens. 4nii se pot supăra &acă cineva îi roa%ă să-ieQplice ceva. ,onsi&eră că e lipsă &e cre&inţă şi cu un necre&incios tre uie să $ii $oartesever. "storia răz oaielor reli%ioase ar $i tre uit să ne înveţe multe lucruri &ar încă n-am învăţat. ,ine se consi&eră mai înţelept &ec3t ceilalţi este or şi esenţa lucrurilor tot n-a%ăsit-o. "ertaţi-l şi nu vă veţi mai simţi iritat. ,ineva care citează &in operele unor autorirenumiţi poate să lase impresia că este un om inteli%ent &ar nu-i serveşte la nimic. acăcineva citează &in 7i lie nu înseamnă că &eBa este un om cre&incios. 'i între c3teo&atpe olnavi( /,um se împacă soţul FsoţiaH cu mama &umneavoastrăD / - /7ine $iin&cămama este cre&incioasă./ -mi se răspun&e ca şi cum cu asta mia spus totul.Trans$orm3n& cre&inţa într-un scut $iul sau $iica înc6i& oc6ii la %reşelile mamei şi npermit ca $amilia lor .lipsită &e apărare să $ie &esconsi&erată. ,el mai mult su$eră copKentru timpurile noastre este tipică şi situaţia inversă c3n& copiii unor părinţi atei însperanţa că vor $i apăraţi se lasă atraşi &e &iverse secte reli%ioase şi este $oarte %reu smai $ie scoşi &in %6earele &o%mei. 5mul căruia i-au $ost insu$late i&ei &o%matice un om cru& care se comportă necruţător cu cei &e altă cre&inţă. Ar tre ui să ştie că nu&in iserică porneşte cre&inţa ci &in inima $iecăruia. ,re&inciosul care &upă sluB ă înpe să 3r$ească sau se ia la ătaie n-a priceput nimic nici &in cre&inţă nici &in el însuşi

l:

li



Luule Viilma


A&evăratele valori ale vieţii nu sunt la ve&ere. ,ine şia creat o aureolă &e om $ără păcaimpune şi celorlalţi înţelepciunea lui a&ău%3n&u-şi şi titluri si%ur va păcătui c3n&va A&evărata esenţă a vieţii poate $i &escoperită prin eli erarea &e rău. e aceea nuspuneţi că răul care vă este propriu şi &umneavoastră şi celor &ra%i nu eQistă învăţ ţi

înţele%eţi valoarea lui e&ucativă şi eli eraţi-vă &e el prm iertare. upă ce vă veţi $ieli erat răul va străluci ca o piatră preţioasă.

4n om pro$un& poate să nici nu ştie că este pro$un& &ar tot ce întreprin&e &uce p3năcapăt. Pi &acă $ace ceva în $u%ă şi nu-i reuşeşte va încerca p3nă va reuşi. Nu se vaprecipita ime&iat să caute alte posi ilităţi. l ştie că &oar prin perseverenţă îţi atin%iscopul.4n om super$icial trece &e la o i&ee la alta. Nu ştie să-şi asculte conlocutorul în sc6imştie să vor ească. Vrea să va&ă rezultatul înainte &e a începe. Nu ştie săşi ascultesimţurile şi &e aici nesi%uranţa în rezultatele muncii lui. Nu este capa il să-şi &ezvoltelo%ic o i&ee nu-i stă în $ire să cu%ete $iin&că îşi recunoaşte &oar pozitivismul şi îşi nne%ativismul. Ve&e %reşelile altora &ar la ale lui nici nu vrea să se %3n&ească - că &este un om un.

Kro$unzitne şi super$icialitateeseori sunt nevoită să-i supăr pe oameni c3n& le spun că atotştiutorii sunt &e re%ulăsuper$iciali. MaBoritatea lor îşi cunosc propriul caracter şi în viaţa &e zi cu zi se consi&persoane cu un cerc lar% &e interese. Le este %reu să-şi corecteze viaţa şi sănătatea priniertare $iin&că nu au &estulă ră &are să $acă ceva temeinic. / nevoie şi &e oameni camine/ - se Busti$ică ei. Aşa este numai că rezultatul este pe măsura muncii pe care au&epus-o. Aş &ori $oarte mult &ar pro a il n-o să pot@@ - îmi spune cineva care esteom un &ar care caută să nu arate că este enervat. acă vă cunoaşteţi ine veţi putea&ar tre uie să eQersaţi. Viaţa este şi ea o şcoală şi la şcoală &acă nu ştii ei o notăproastă şi nu reuşeşti p3nă nu înveţi.

Aceste &e$ecte constituie principalele stresuri ale oamenilor super$iciali stresuri ceaşteaptă să $ie eli erate. Pi atunci nu veti mai $i nevoiti să vă în&oiti &e $orta iertării. Super$icialitatea este o trăsătură $eminină caracteristică persoanelor emoţionale carecaută în viaţă calea cea mai uşoară. 'ntruc3t în cartea mea v-am relatat nu numai &esprelo%ica vieţii spirituale a omului &ar şi &espre 'nvăţătura lui Cristos &espre "ertare aveve&ere următorul lucru(cunoaşterea este corectă atunci c3n& ea acţionează în practică. "ar în practică eaacţionează numai la cei care au

înţeles. 'nţele%e numai acela care nu are raţiunea locată. Iaţiunea este locată &e $ricacă nimeni nu mă iu eşte. "u irea nu tre uie con$un&ată cu seQul. ,ine nu are această$rică înseamnă că $rica lui a crescut şi s-a trans$ormat în răutatea că /nimic nu e cum aşvrea eu/.



Luule Vii ma Krin iertare se acumulează eQperienţă &e viaţă sau înţelepciune &acă omtrece totul prin su$letul lui. Munca spirituală tre uie $ăcută &in toată inima. acă ea va $icută conştiincios izuin&u-te &oar pe raţiune corpul tău nu va $i pătruns &e aceaener%ie a iertării care se simte la mo&ul $izic nu va apărea eli erarea uşurarea şiameliorarea sănătăţii. /,re&inţa tre uie să plece &in inimă nu &in raţiune atunci estecre&inţă şi numai atunci este e$icientă/ - i-am spus o&ată &emult unui străin care vor etot timpul &espre cre&inţa şi spiritualitatea lui în timp ce e era olnav &e cancer. ramatunci la începutul &rumul4" meu şi ar%umentele lui m-au pus în încurcătură eu ne$iin

si%ură pe mine. Am rostit acest scurt a&evăr şi am înţeles ime&iat mă aButaseră mentmei spirituali. Acest om nu a înţeles a&evărul meu care era simplu &ar nici nu mai avetimp să aştepte. Ar $i meritat să $ie aButat rapi& în această viaţă. ra un om oarte cititase tot $elul &e cursuri pentru a-şi per$ecţ#8na cunoştmţele &ar oric3t &e compleQe a$ost ele nu se înscriau în structura simplă a corpului omenesc şi a vieţii. M-a privit în&elun% $iQ în oc6i şi oc6ii i s-au umplut &e lacrimi. N-a scos nici o vor ă s-a %6emscaun a stat pe %3n&uri apoi &intr-o &ată şi-a în&reptat spinarea şi mi-a spus scurt( A&reptate/. Nu i se spusese un luc at3t &e simplu. ar un om &eştept este tot&eaunarecept"v la ceva nou c6iar şi atunci c3n& este spus &e cineva mai prost ca el. Iatiuneaeste proprietatea creierului $izic. 'nţele%3n& esenţa :cre&inţei ea ri&ică esenţa umană un nivel nou mult mai înalt.

espre iertare cea corectă şi cea incorectăMi se pune între area( /,e ziceţi e ine cum iertD/ Sunt nevoită să răspun&( /Nu e ine.V:-aţi iertat mama şi tatăl ca să vă însănătoşi ţi &umneavoastră. ,3n& o să-i iertaţi pentruca lor să le $ie ine atunci va $i cum tre uie. Pi atunci o să vă $aceţi şi &umneavoastrăine. / Aşa este în viaţă i se &ă celui care &ă cel care ia răm3ne cu m3na %oală. Aţiapărut pe această lume ca să ispăşiţi răul părinţilor. "ert3n&u-vă părinţii scăpaţi &epropriile neaBunsuri le $aceţi lor un ine şi veţi primi şi &umneavoastră însutit. La $eltre uie iertate şi stresurile mai ine zis să le cereţi iertare că le ţineţi captive şi atunci elese vor &escătuşa. acă unui %3n& rău îi veţi spune &rum un el o va lua pe &rumul celun. ar &acă vă veţi o li%a să-i cereţi iertare str3n%3n& &in &inţi nu veţi avea niciunrezultat. 7una &umneavoastră intenţie nu este su$icientă. Tre uie înţeles că noi venim peaceastă lume ca să învătăm. A 'nvăta înseamnă a conştientiza o stacolul şi a-l eli era.5mul care năzuieşte să ai ă o viaţă uşoară în realital e nu ştie ce vrea. Aşa-numita viaţăuşoară este un &rum $ără oprelişti. 5 viaţă plină &e ucurii o viaţă rară nicio pie&ică o a&oar i&iotii. oriti o asemenea viatăD / ,u c3t omul &oreşte mai mult o viaţă uşoară cuat3t atra%e mai mult ceea ce &oreşte R p3nă c3n& raţiunea se &e%ra&ează aBun%3n&nivelul unui i&iot. Kriviţi $emeile în v3rstă care su$eră &e tul urări &e memorie &e



Luule Vii ma


ateroscleroza creierului şi în cele &in urmă &e aşanumitul marasm senil - ele au primit şi-au &orit. Viaţa le 6ărăzise multe o stacole ca să înveţe să simtă ucurie &e pe urma$aptelor şi realizărilor lor iar ele o$tează &upă &rumul &e aur al vieţii lor p3nă c3n& cle va o$eri acel ceva &upă care au t3nBit. Acum nu mai au necazuri pentru că nu mai au

memorie pe care noi o numim raţiune. La ăr aţi acest lucru se înt3mplă mai rar. . ,ineaşteaptă ziua &e m3ine $ără să ţină cont &e %reutăţile ei ci mai ales pentru %reutăţile eacela îşi va păstra mintea limpe&e p3nă la a&3nci ătr3neţi. Nu tre uie să ne $erim &e%reutăţi nici pe noi nici pe alţii. Iostul lor este să ne pună la încercare şi să ne $acă mai înţelepţi. ,ine vrea să $ie un pentru alţii $ace totul pentru ei şi nu-i lasă şi pe ei să $acăe$orturi le $ace rău $iin&că îi privează &e eQperienţa vieţii. Nimeni nu-i va spunemulţumesc. Sau &e eQemplu &acă un copil vrea să-şi &ezvolte inteli%enţa %riBa eQa mamei lui sau a tatălui îl enervează $iin&că el nu vrea să aBun%ă un i&iot. Kărinţii trsă-" înţelea%ă şi să nu-l consi&ere un in%rat. vi&ent că eQistă şi oameni leneşi cărora place con$ortul care cu mare plăcere îi lasă pe alţii să îi servească şi care nu se în%riBorează &eloc &e $aptul că îşi încetinesc &ezvoltarea raţiunii. ,ei care su mascaunătăţii contri uie la o ast$el &e în&o itocire vor $i pe&epsiţi &e viaţă căci viaţa estelocul în care se sporeşte înţelepciunea. a nu te întrea ă &acă ştii ce este ine şi ce esterău ea te învaţă. Qistă şi oameni 6iperactivi care sunt %ata să $acă orice pentru a mer% înainte în viaţă. Mă uit la ei îi ascult şi mă minunez &e mo&ul în care se ocupă ei &eiertare. "ertarea tre uie să $ie s$3ntă aşa cum este şi viaţa nu poţi s-o

. înveţi la repezeală. "ertarea $ăcută în $u%ă seamănă cu o promisiune politicoasă pe caro uiţi ime&iat o $aci &oar c.asă arăţi ce caracter $rumos ai. "ertarea $ăcută cu superior"arţă%oasă c3t o$i ea &e s$3ntă se &uce în patru v3nturi. umnezeu ve&e că &e $aptomul nu vrea să se sc6im e. La ce un linişte su$letească &acă el omul simte nevoia să$ie materialist să intre în cursa cu o stacoleJ l vrea să îşi arate puterea vrea săstrălucească să primească onoruri şi în acelaşi timp vor eşte at3t &e ine cu at3taevlavie &espre iu ire şi &espre iertare înc3t îl priveşti cu a&miraţie ca în clipa următoasă înceapă să-" îrţBure pe el car nu l-a înţeles sau nu a avut c6e$ să-i înţelea%ă or&mulW"e că este vor a &espre un copil sau un su alter - ei nu pot să acţioneze corect&eoarece în caz contrar a6t"atul &upă putere nu ar mai putea să urle la ei. Koţi săstăp3neşti în mai multe $eluri şi în ce te priveşte pe tine însuţi şi pe alţii. .

K.?Femp$u

&in viaţă

Acum c3ţiva ani l-am aButat să se vin&ece pe un ăr at u insu cienţă renală carevor ea $oarte $rumos &espre "ertare P"spunea că sănătatea i s-a ameliorat %raţie iertării în corpul lui se pro&useseră sc6im ări mari în special în $icat &ar nu erau su$icientepentru ameliorarea su stanţială a sănătăţii. . "-am spus că încre&erea lui în putereaiertării este încă sla ă şi super$icială &ar n-a $ost &e acor& $iin&că &upă părerea luiaceastă teorie este $oarte corectă şi acum el înţele%e alt$el viaţa. ra un om unpoliticos. 'n clipa următoare însă vor ea &espre implant &e rinic6i. N-am reuşit#0+



Luule Vii ma să-" convin% că rinic6ii s-ar vin&eca &acă el şi-ar a&uce aminte şi s-areli era &e stresurile pe care &orea să le &epăşească prin răuţate şi &acă prin iertare s-aeli era &e lupta &ură cu viaţa. l n-a înţeles că pentru a $i mai presus &e rău tre uie să-ţi$ie şi mai rău iar pentru a $i mai presus &e $rică tre uie să &evii rău. La orice ne&reptareacţiona ca un utoi cu pul ere. A venit o&ată la mine cuR $iul său &e zece ani. ,opilul ]stătea cuminte $oarte liniştit şi asculta ce îi spuneam tatălui său. ra un copil speriat &emuştruluiala părinţilor. Apropo copiii se tem cel mai mult &e moartea părinţilor. Am văc3t &e. super$icial îmi asculta tatăl s$aturile pe care eu i le &ă&eam pentru a se putea

vin&eca şi am înţeles că stră&aniile mele sunt za&amice. eo&ată ăr atul a urlat în$iorător( /7ăiete ascultă ce spun oamenii &eştepţi şi învaţă ca să nu aci în viaţăaceleaşi %reşeli/. l n-a înţeles că în aceeaşi clipă raţiunea $iului s-a locat - tonul rutal l-a speriat şi l-a în$uriat pe copilO el nu putea să mai primească s$atul un al tatălui său. 'le&ucaseră într-o atmos$eră &e permanentă tensiune. 7ăr atul înţele%ea că oala sa &erinic6i era rezultatul spaimelor trăite &e el în copilărie. ar nu înţele%ea că îşi eQtenueazcopilul la $el cum se proce&ase cu el nu înţele%ea că vin&ecarea lui ar $i $ost pentru ccea mai ună lecţie &e înţelepciune. 'i or&ona $iului să înveţe &in vor e şi nu &in $apte nu înţele%ea că rezultatul o ţinut era opus celui &orit. 'şiiu ea copilul &ar nu se iu ea peel. ,ine nu ştie să se iu ească şi să se respecte pe sine nu ştie nici să-i iu ească pe alţii.

Să sta%nezi sau să evoluezi Viaţa tre uie să $ie o mişcare în linie &reaptă. Krincipiile &viaţă tre uie să $ie clare curate oneste sincere şi $ără %3n&uri ascunse. 5 coloanăverte rală &reaptă arată concepţia &e viaţă a omului care la r3n&ul ei îşi are începutul în tată. Wiecare om reacţionează în $elul său la o stacolele vie"ma%inaţi-vă că nişteoameni mer% pe &rum şi în $aţa lor apare ca &in senin un munte. Ieacţia va $i in&ivi&şi caracterizează convin%erile $iecăruia. Krimul se sperie în%6eaţă pe loc îl apucă&isperarea şi îi este $rică să înainteze. Viaţa lui se opreşte. Mai &evreme sau mai t3rziu va pieri $iin&că ener%ia vieţii tre uie să se a$le în mişcare. Sta%nare a înseamnă pieireSpaima a stins lum3nare a vieţii. Al &oilea nu stă mult pe %3n&uri şi ia cu asalt o staco A&un3n&u-şi $orţele el urcă pe v3r$ul muntelui apoi co oară ca să-şi continue &rumuvieţii. acă acest om îşi va analiza realizările şi va o serva că &istanţa parcursă nu estee%ală cu $orţele irosite putem spera că el va răm3ne pe %3n&uri. Al treilea ve&e îno stacol un &uşman. Se av3ntă în luptă ca să-"lic6i&eze &ar nu înţele%e &e ce muntele&evine şi mai mare $iin&că nu ştie că el însuşi îşi cultivă răutatea. S-ar putea să &istru%o stacolul &ar se va &istru%e şi mai mult pe sine. Nu este o li%atoriu ca propria pieire se va&ă ime&iat. Al patrulea se cre&e mai &eştept şi mai inventiv sau mai ne$ericit şi mneaButorat &ec3t alţii. Acesta încearcă să ocolească o stacolul şi se %ră eşte să-şi reia&rumul. ar ime&iat &escoperă un nou o stacol şi acum este nevoit să caute o altă cale&e ieşire. 'ncepe să aler%e în Burul



Luule Vii ma o stacolului şi n-are timp să privească în urmă ca să tra%ă o concluzie &ince a realizat. Kentru el %ra a este un $el &e onoare şi o m3n&rie şi nu o servă că înaintează încet pe &rumul vieţii. Kentru a mări viteza şi a i &epăşi pe alţii începe să $actot $elul &e com inaţii să alea%ă căi %reşite şi începe să se clatine pe &rumul vieţii îşiiroseşte în za&ar o cantitate mare &e ener%ie şi str3m area coloanei lui verte ralere$lectă principiile lui &e viaţă. Al cincilea &epăşeşte o stacolul şi îşi spune( / i po$ timJ Ăsta e semnul prostiei mele. Am $ăcut ca lecţia mea &e viaţă să $ie at3t &e mare înc3t mam în%ră&it eu însumi &rumul. Tre uie să-mi corectez sin%ur %reşelile. / l îi spune

o stacolului( / ra%ă învăţătorule in&i$erent cum ţi se spune şi &e un&e ai apărut - &insentimentul &e vinovăţie &in $rică sau &in răutate te iert că ai apărut în calea mea. 'nţele% că ai apărut să mă înveţi. ra%ă învăţătorule iartă-mă că nu am învăţat p3năacum lecţia pe care mi-ai &at-o. 'n loc să învăţ şi să &evin mai &eştept team trans$orma în prizonierul meu şi ăsta sunt eu te-am crescut p3nă c3n& tu mi-ai &at un semnal&espre %reşelile mele su $ormă &e oală. rai ca un $ir &e nisip iar eu am a&unat cum3na mea noi şi noi $ire şi te-am trans$ormat într-un munte. "artă-mă că a ia acum mi-a&at seama &e %reşeala mea. ra%ul meu corpJ "artă-mă că te-am $ăcut să su$eri &incauza ne%liBenţei mele/. Aşa se eli erează stresul şi se vin&ecă oala. Muntele &in $aţa&ispare. Se poate mer%e mai &eparte. Acest om mer%e pe calea lui încet &ar liniştit şiraţional. Se opreşte c3n& tre uie să se %3n&ească la ceva important $iin&că ştie să apli în practică înţelepciunea vieţii. 'n oc6ii unuia %ră it şi a%itat el trece &rept un leneş $ericare are tot&eauna noroc. Pi asta îl supără pe %ră it.

Să sta%nezi sau să evoluezi Toto&ată $iecare om este li er să alea%ă cum să se mişte pe&rumul vieţii şi &e asemenea este capa il să simtă puterea iertării sale. a poate $iincre&i il &e mare. Voi &a &ouă eQemple care pot $i instructive c6iar şi pentru cei maimaterialişti oameni. 5&ată &upă o con$erinţă o $emeie s-a apropiat &e mine mi-a arăto piatră. La prima ve&ere nu mi-am &at seama că este un calcul iliar şi ea m-a între at(/,e $el &e răutate este astaD/ Am privit-o cu mimica unui om o osit şi ea şi-a &at seamacă nu am recunoscut piatra. A venit mai t3rziu la clinică &upă operaţia &e vezică iliarăşi a început să se ocupe &e eli erarea &e stresuri aşa cum o învăţasem eu. Keste c3tevasăptăm3ni a &esc6is cutiuţa în care îşi păstra /preţioasele/ ei pietre şi a constatat custupoare că pietrele s-au măcinat. Iămăsese întrea%ă &oar cea mai mică. Wemeia a&e&us ime&iat că se măcina seră pentru că ea îşi iertase răutăţile. 5 cuprinsese o&orinţă în$ocată &e a se eli era şi &e ultima răutate tare ca piatra - simţise în ea puterea$orţei iertării. ,3n& a auzit cum se numeşte această răutate a eQclamat( / ,um &e numiam &at seamaJ 'mi a&uc aminte $oarte ineJ/ 5 săptăm3nă mai t3rziu a venit o altă$emeie cu vezica iliară per$orată &in cauza calculilor. Wăcuse complicatii şi $useseoperată &e &ouă ori. in cauza vomei slă i e $oarte tare şi a ia se ţinea pe picioare. raşi &upă &ouă intervenţii c6irur%icale. A învăţat $oarte repe&e să ierte. Keste o săptămc3n& a venit iarăşi la mine i-am povestit int3mplarea cu prima $emeie. Mi-a spus( A6a&e aceea piatra mea cea mare s-a s$ăr3mat în aceste ciu&ate pietricele rotunBite/.Văzusem piatra cea mare cu un &iametru &e 2 - ) cm - era tare $oarte tareO ca să ospar%i ţi-ar $i tre-



Luule Vii ma uit un ciocan mare. Wemeia asta auzise multe lucruri &espre iertare şi seaButa &ar &in păcate o $ăcea numai ca să-şi continue şi mai necruţător lupta ei cu viaţKiatra &e încercare pentru ea era autoritatea eQcesivă a mamei ei care se purta rece şieQi%ent $aţă &e necazurile altora inclusiv ale $iicei sale. Lupta comună a acestor &ouăpietre tari le-a a&us pe am ele $emei într-o situaţie $oarte %ravă.

Să sta%nezi sau să evaluezi Ieţineţi că unicul păcat pe lumea aceasta îl constituie re$uzu&e a iertaJ Apare &in ce în ce mai &es situaţia c3n& nu-ţi %ăseşti cuvintele iar intonaţ

este înţeleasă. A-i spune ver&e-n $aţă unui ast$el &e om nu se poate - se supără. "ar el nconsi&eră supărarea ca $iin& o răutate. Teama lui că cineva îi v3nează %reşelile setrans$ormă în răutate &ar şi acest lucru îl nea%ă. Stă încăpăţ3nat în spatele zi&ului săul##iBin& oc6ii cu răutate şi nu este în stare să recunoască că el sin%ur a venit la mine &cauza olii şi că nu l-am c6emat eu. Nu vor esc &espre materiali ştii care încă nu auaBuns la înţelepciunea spiritului ci &espre oamenii care se autointitulează spiritualizaţi.Sunt spiritualizaţi în sensul că şiau &at seama care este &irecţia &ar tre uie să scape &e&e. $ectele &e ve&ere spirituală în caz contrar în cur3ncl nu vor mai putea &istin%e.&irecţia. Mă nelinişteşte serios acea eu$orie cu care tineretul se mişcă pe &rumulspiritualităţii. 'ntruc3t cei v3rstnici îi consi&eră întot&eauna ca o %eneraţie pier&ută tinau avut &intot&eauna &orinţa &e a &ove&i contrariul. Pi întruc3t v3rstnicii se consi&einvaria il mai înţelepţi nu-şi %ăsesc ră%azul să-şi reconsi&ere în mo& critic 6otăr3rea. Acţiunile tinerilor se trans$ormă într-o %oană rapi&ă &upă propriul ţel asemeni unor c%alopează cu oc6elari la oc6i şi emoţiile îi or esc în%ust3n&u-"e şi mai mult c3mpul vişi aşa re&us. Pi &acă pe mar%inea &rumului spiritual se iveşte un om în v3rstă care le&oreşte cu a&evărat inele şi care încearcă să mai încetinească năzuinţa super$icială atinerilor atunci în cel mai un caz este pur şi simplu luat în &er3&ere sau în cel mai răucaz i se pune pie&ică.

espre oam.enii m.inune $ara cusur Mi se înt3mplă $oarte &es să am lun%i &iscuţii lămuritoare - care o$eră şi posi ilitatea &opta - cu unii olnavi care sunt i&eali. Ke cine numesc aşa şi &e ceD ste vor a &espreomul care stă în spatele zi&ului său ener%etic ca şi c3n& ar aştepta să $ie atacat nu-miurmăreşte %3n&urile ci &impotrivă aşteaptă s$3rşitul &iscursului meu ca să spună irit/ u nu am ast$el &e stresuriJ u nu învinuiesc nicio&ată pe nimeni şi nu mă supărnicio&ată. "ar părinţii mei nu au nimic &e-a $ace cu asta eu nu lam mai văzut &emult.upă c3te îmi amintesc mama mea a $ost tot&eauna ună/. 5 a$irmaţie at3t &ecate%orică care nu a&mite nici o replică este o lipsă &e &orinţă &e a-ţi recunoaştepropriile %reşeli. Aceasta este a &oua $aţă a re$uzului &e a ierta. acă eu nu am $ăcut%reşeli atunci nici nu am &e ce să iertJ



Luule Vii ma acă t3năru" nu vrea să recunoască $aptul că eQperienţa lui &e viaţăconstituie o valoare şi $ace pe &eşteptul atunci atra%e asupra sa lecţia su$erinţelor. inpăcate numai un înţelept ştie că &in $iecare prostie are ce învăţa. "mpetuozitatea nu esteo caracteristică a tinerilor. "mpetuozitatea este $rica &e a nu înt3rzia &e a nu răm3ne cuuzele um$late. 5ameni impetuoşi se înt3lnesc peste tot în &rumul vieţii şi în mişcareaspirituală şi ei pot $i recunoscuţi &upă $aptul că sunt $als patetici nemulţumiţi veşnic%ră iţi eQa%eraţi lău&ăroşi şi 6iperemoţionali. 4nii păşesc at3t &e eu$orici pe caleaspiritualităţii păr3n&u-li-se că vă& succesul înc3t încep să %onească înainte cu viteză ş

acest lucru nu le permite să înţelea%ă că .&emult s-au a ătut &e la &rumul &rept şi acumse a$lă pe o cale %reşită. ,el care îşi înc6ipuie că prin el ar cur%e ne%ativitatea altoramer%e pe o cale %reşită p3nă va înţele%e că el însuşi prin %3n&urile sale rele atra%eQtazierea în $aţa propriei persoane este un lucru periculos &e aici creşte invi&ia pe ceimai norocoşi nemulţumirea $aţă &e cei care nu-i apreciază calităţile sale eQcepţionale şsetea &e răz unare care nu are un &estinatar concret. ,ineva tre uie să $ie vinovatJ 'ncaruselul vieţii alţii se &ove&esc a $i at3t &e prinşi &e ener%ia lor nepotolită. înc3t nueQistă lucru &espre care ei să nu ai ă &e spus un cuv3nt cu %reutate. Slă iciuneaemoţională or eşte. 4nui ast$el &e om mersul uni$orm spre o cunoaştere pro$un&ă îi estnecunoscut. l nu stă o clipă să se lămurească ce e cu olile şi cu necazurile at3t ale luic3t şi ale celor &in $amilie ca prin interme&iul lor să capete înţelepciune. ,alul iute -su$letul - îl poartă pe calea alunecoasă a emoţiilor iar spiritul priveşte trist &e pe mar%işi aşteaptă.

Mişcarea este aza eQistenţei spiritului sta%narea înseamnă moarte.Mişcarea noastră pe &rumul vieţii este &eterminată &e scopul pe care îl are spiritul. eaceea este $oarte %reu să sc6im i convin%erile omului. Acest lucru nu-l potR $ace niciceilalţi oameni nici sc6im area or3n&uirii &e stat îl poate $ace &oar omul însuşi &acăcunoaşte pe sine şi &acă îşi cunoaşte locul în lume. Koţi să sc6im i &irecţia ca %iruetapoţi să-ţi ascunzi scopurile &e &ra%ul avantaBelor materiale &ar spiritul are scopul său înveţe şi &acă lecţia vieţii nu a $ost însuşită atunci c3n&va la momentul potrivit se va&esc6i&e &in nou uşa tainică a $ostelor convin%eri. Atunci se vor $ace auzite &iverseaprecieri. 4nii vor spune( / l a &evenit &eBa un om at3t &e un. A c3şti%at încre&ereatuturor/. Alţii vor spune( /'n s$3rşit a re&evenit un om normal. A $ost complet $als maisă $ie aşa cum este el &e $apt/. 'n prima cate%orie intră cei care se pretează la înşelătorişi îşi vor primi lecţia &e viaţă prin înşelătorii. A &oua cate%orie porneşte &e la realitateapreciază sinceritatea. Lor le va $i mai uşor să-şi însuşească înţelepciunea pe care ocaută. acăR vor %usta &in $ructele amare o$erite &e lecţia aspră a convin%erilor lor v&eveni eQact opusul şi vor $i $ermi în ale%erea &rumului. Ast$el &intr-un in$ractor pse nască un s$3nt &intr-un procuror sever- un învăţător l3n&. Krin puri$icare su$leteasaceşti oameni au trecut &e la nivelul emotiilor la cel al sentimentelor. i nu vor mai spun/,Oe& că ... /Vor spune( / u ştiu/.



Să sta%nezi sau să evoluezi esc &e ale noastre me&itaţia a $ost şi ea preluată şipercepută ca un $enomen misterios şi tentant. ,re& că eQperienţa cu%etării speci$ică$iecărei ţări şi $iecărui popor şi care s-a $ormat în &ecursul mileniilor tre uie să $ie maapropiată în spirit şi mai e$icientă. Noi am crescut ca şi plantele pe un anumit sol şinumai el ne poate aButa să $acem o oci mulţi şi să în$lorim. acă vom împrumuta $ărăsă %3n&im tot ce este străin nu vom învăţa. Pi a învăţa &oar pe Bumătate este un lucrunociv. S$3rşitul secolului al ``-lea are nevoie &e &escoperirea raţiunii şi valori$icareauriaşelor posi ilităţi ale creierului. 5mul &in Nor& trăieşte 'n $ri% 'ntuneric şi izolare.

Aceste con&iţii sunt $avora ile pentru &ezvoltarea raţiunii. . "ertarea este o soluţie lanivelul sentimentelor prin raţiune şi cu aButorul raţiunii. Sentimentul este liniştesu$letească iar me&itatia este &ezlănţuirea simţurilor. ste ca un val ri&icat &e n v3ntputernic. Sentimentul şi emoţia sunt cele &ouă laturi ale lumii simţurilor. 5menirea trăiela nivelul emoţiilor. Wără a $i conştienţi noi năzuim spre un nivel pro$un& al sentiment,3teo&ată însă &oar vor im &espre sentimente în realitate t3nBim &upă emoţii mari şi$rumoase. 4nii le &oresc cu în$ocare alţii se tem &e ele. Kentru unii un sentiment mare înseamnă emoţie pentru alţii emoţia este un sentiment. Sunt cei &oi poli opuşi aiaceluiaşi între%. ,el care a aBuns să $acă &eose irea &e principiu între ele se va înţele%ine pe el însuşi şi-i va înţele%e şi pe ce-

,e este e-moţia şi ce este senti-mentu#D/,e &i$erenţă este între eleD/ - vor între a cu uimire cei care ar vrea să se certe cu mineşi să &emonstreze că este acelaşi lucru. 5 iceiul &e a pune semnul e%alităţii între cele&ouă noţiuni previne &in $aptul că nu o işnuim să cu%etăm asupra %3n&urilor noastreNoi aşa numiţii oameni civilizaţi ai secolului al ``*ea ne-am &ezo işnuit să $acem acestlucru. upă părerea &umneavoastră ar $i putut să supravieţuiască strămoşii noştri rară săştie &e viaţa su$letească şi $ără să cu%ete asupra eiD i ne-au lăsat ca moştenire o înţelepciune nepieritoare iar noi nu vrem să o $olosim &eoarece c6ipurile noi i-am&epăşit. aţi-ne alta mai nouăJ ste o realitate că omenirea &evine tot mai matură &arnu mai înţeleaptă - noi nu $acem &ec3t să ne complicăm viaţa şi consi&erăm că asta est înţelepciune. ,on$un&ăm raţiunea cu înţelepciunea vieţii. in cauza pro%resului te6nicrapi& &ezvoltarea spirituală a $ost încetinită $iin&că am început să ne%ăm spiritul.,re&inţa s-a trans$ormat într-o mo&ă ce a cuprins mase mari &e oameni şi toată lumea sucură &e această iluzie. La $el şi iserica. ,are este $olosul unei cre&inţe lipsite &e sens,ăutăm în permanenţă ceva nou ceva care să ne atra%ă şi aruncăm la la&a &e %unoivec6ile înţelepciuni. Ni se pare că me&itaţia răsp3n&ită în Joată lumea pornin& &in ţăr&in 5rient este ceva nou. "n realitate însă me&itaţia este o &enumire străină şi înseamncu%etare. Nu este altceva &ec3t o noutate vec6e venită la noi &in 5rient. 'ntruc3t tra&işi o iceiurile &in ţările cal&e se &eose-



Luule Vii ma ilalti. 'n linii mari ca oameni suntem $oarte asemănători. La eQaminaremai atentă suntem însă $oarte &i$eriţi. eşi ne consi&erăm &eştepţi toţi mai tre uie să învăţăm. ,opilul spune( /Ptiu/. T3nărul spune( /Ptiu/. 7ătr3nul spune( /Ptiu/. ,el cu stu&iiprimare spune( /Ptiu/. ,el cu stu&ii superioare spune( /Ptiu/. 'nţeleptul spune( /Ptiu/.Savantul spune( /Ptiu/. ,el cu capacităţi eQtrasenzoriale spune( /Ptiu/. Pi pe c3te tonurise poate spuneJ 4nii îşi eQpun cunoştinţele cu at3ta claritate şi at3t &e prietenos înc3t teatra%. Alţii scot pe %ură c3te un porum el &e nu-ţi mai vine să mai spui nimic. 5mul caa &evenit mai înţelept &atorită eQperienţei lui &e viaţă a&ică omul spiritualizat nu spu

nimic - el ştie. Toată lumea ştie &ar cunoştinţele $iecăruia c6iar în acelaşi &omeniu vo&i$erite. 4n om cu a&evărat &eştept nu-şi va su linia &eşteptăciunea pentru că cel careve&e ve&e şi aşa iar ce ve&e un or - nu mai are importanţă. "ma%inaţi-vă o sală &econ$erinţe înţesată &e lume şi toţi îl urmăresc pe con$erenţiar. Niciunul nu-l va ve&ea lca celălalt $iecare ve&e în $elul său &e la nivelul său. Pi &acă ai cere părerea $iecăruia&eose irile ar $i şi mai $rapante întruc3t aprecierea este in$luenţată &e caracterul omulu&e eQperienţa lui &e viaţă &e emoţii şi sentimente. La $el şi cărţile. e eQemplu cea pecare o aveţi acum în m3nă. 4nul va r3&e altul va pl3n%e altul se va supăra altul se vaucura $iin&că şi-a %ăsit un suport ca să poată mer%e mai &eparte. 4nii vor $i &ispera&upă ce vor &es-

Să sta%nezi sau să evaluezi coperi c3te %reşeli au $ăcut în viaţă. Alţii vor $i revoltaţi$iin&că au reţinut &in carte că li s-a pus etic6eta &e om rău. "ar alţii mulţi nici nu vor pm3na pe ea. Pi-au $ormat &eBa o părere auzin& ce spun alţii. Ke $oarte mulţi &upă cecitit cartea i-a apucat $rica la %3n&ul că iertarea nu stă în puterea lor - încă mai con$ununele lucruri şi umnezeu ştie ce se poate înt3mpla ... Spaime :spaime spaimeJ Nici nuapuci să te pre%ăteşti mentDll pentru iertare şi ime&iat apare spaima şi &istru%e compltoată minunea. 4itaţi-vă c3te emoţiiJ Trăim la nivelul emoţiilor luptăm cu &uşmaniineQistenţi şi nu ne &ăm seama că noi i-am inventat. Mulţi îmi spun( /Mulţumesc pentrucarteJ Acum ştiu &e un&e vin necazurile mele. K3nă acum am ănuit &oar acum ştiu. 'nultima propoziţie se $ormulează clar ce ne caracterizează pe noi toţi - la nivelul simţurilosuntem înştiinţaţi su $orma unei ănuieli &ar nici p3nă azi oamenii nu cre& în ea./"me&iat &upă ce am citit cartea am şi crezut. / Lipsa cre&inţei este pro lema omuluicontemporan. ,el care şi-a însuşit $iloso$ia vieţii în şcoală are nevoie &e cunoştinţe soli&- aceasta este caracteristica vremurilor noastre. ,3n& cunoştinţele sunt $oarte concrete şipot $i $olosite ele vor $i asimilate ime&iat. Pi $ără să se aştepte omul cre&e în ine. upc3teva luni viaţa şi sănătatea lui se normalizează rapi&. # se întăreşte. tot mai multconvin%erea că aceste cunoştinţe îi &au posi ilitatea să se vin&ece cu aButorul %3n&ur??





Luule Vii ma la supra$aţă tot ce este temeinic se a$lă în pro$unzime. vi&ent eQistă şiniveluri interme&iare. V3ntul este %reutatea vieţii lecţia &e viaţă. oar v3ntul $ace &inemoţii un stres. Stresul apare numai &in emoţii. ,ine şi-a învins $rica a învăţat să înoate.,ine s-a eli erat &e $rică a.învăţat să se scu$un&e. Scu$un&ători sunt însă puţini ...Wun&ul mării este ca un vis. Nu oricine se încumetă să viseze mai &e%ra ă vor spune cnu -i interesează $un&ul mării că şi aşa au &estule %riBi pe uscat. 'ntre nivelul emoţiilonivelul sentimentelor se a$lă o arieră - $rica. ,ine se încumetă şi ştie să se scu$un&e nuva $i aBuns &e $urtună. ,u c3t se va scu$un&a mai a&3nc cu at3t nu-i va mai păsa &e

$urtună. Nici cel mai înalt val nu aBun%e nicio&ată la $un&. Supra$aţa mării este nivelemoţiilor care la $iecare pală &e v3nt răspun&e prin valuri. ,u c3t v3ntul este mai tare cat3t mai puternice sunt emoţiile şi acţiunea lor poate $i &istru%ătoare. ,u c3t înotătoruleste mai neştiutor cu at3t mai mult se teme pentru el şi pentru ceilalţi. 4n om speriat îşipier&e capacitatea &e a %3n&i îşi pier&e raţiunea. valu3n& totul &e pe poziţia lui vave&ea în orice scu$un&ător pe unul care se îneacă şi care tre uie salvat. Pi nu estecapa il să înţelea%ă &e ce cel care a $ost salvat se smul%e &in m3inile lui şi în $inal sesupără că a $ost salvat. La $el proce&ează şi cei care $ără să între e &acă este nevoie &aButorul lor se consi&eră uni $ără să-şi &ea seama că în realitate pe ei îi m3nă $rica &$i rău sau $rica nimeni nu mă iu eşte. Această $rică îţi cere să $ii un ceea ce n-ar $i

Să sta%nezi sau să evoluezi rău în sine &acă nu ar $i o $rică ce te striveşte. 'n acest cazunătatea este &oar o aparenţă un $als. Wun&ul mării constituie nivelul sentimentelor.,ine s-a eli erat &e $rică va $i capa il să se scu$un&e. ,u c3t îşi va per$ecţiona mai rapi&te6nica cu at3t va căpăta o mai mare în&em3nare. ,u c3t va &ori mai mult să eQplorezea&3ncurile cu at3t mai ră &ător va năzui spre ţelul său şi cu at3t succesul va $i mai mar Aşa se înt3mplă cu toate în viaţă. Acum stră&uiţi-vă să vă %ăsiţi locul în această mare. 'ncercaţi să vă lămuriţi &e ce sunteţi la acest nivel şi ce pro leme au apărut &in cauzaasta. Wiţi cinstiţi cu voi înşivă şi atunci îi veţi putea înţele%e şi pe alţii.

Weminitatea şi masculinitatea ca atu sau annaMaBoritatea $emeilor se a$lă la nivelul emoţiilor şi nu ştiu să-i înţelea%ă pe ăr aţi.MaBoritatea ăr aţilor se a$lă la nivelul sentimentelor şi nu ştiu să le înţelea%ă pe $emeiunii şi alţii au v3slit împreună acuz3n&u-se reciproc încerc3n& să-" $acă pe celălalt săsemene cu el. uc3n& &orul unor sentimente mari se t3răsc reciproc în valurile &ez ."ănţuite ale emoţiilor şi se &uc la moarte si%ură. Krimele care încep să acuze sunt $emele %ăsesc că soţul lor este insensi il 'ară inimă are o razul %ros este %rosolanneşle$uit nu iu eşte etc. Tonul la început %lumeţ &evine &in ce în ce mai tăios&eoarece c6iar &acă au $ost semnale soţul nu s-a corectat şi nu a început să o iu eascăaşa cum



Luule Viilma ar $i vrut ea. estul &e repe&e soţul %ăseşte cum să-i răspun&ă şi &e re%niciunul nu-şi &ă seama că celălalt rosteşte &oar înţelepciunea lui &e viaţă. Waptul că nam venit pe lume &oar pentru a învăţa unul &e la celălalt nu poate $i înţeles &e niciunapărţi. acă $emeile ar $i conştiente &e nivelul lor ar înţele%e că &in punct &e ve&erespiritual eleR sunt în urma ăr aţilor şi con$orm le%ilor vieţii cel care a rămas:în urmă vţ3şni mai repe&e în $aţă. Atunci ele ar învăţa cu r3vnă &in înţelepciunea &e viaţă aăr aţilor şi nu i-ar mai potopi cu învinuiri. ,omportamentul &eose it &e activ al $emeilormo&erne con$irmă această a$irmaţie. Să nu ne %ră im cu concluzia că $emeile ar $i lip

&e sentimente iar ăr aţii &e emoţii. 'n $iecare $emeie eQistă tatăl ei _ spiritul ei şi nivelsentimentelor. Pi în $iecare ăr at eQistă mama sa _ su$letul lui şi &eci nivelul emoţiiloGraţie spiritului său $iecare $emeie are scopuri ine &eterminate şi ve&e viaţa înpro$unzime. atorită su$letului său $iecare ăr at este neliniştit şi ve&e viaţa în amploareei. Natura ne-a &ăruit totul- &oar &acă am şti să înţele%em viaţaJ 7ăr atul o priveşte pe$emeie cum priveşte Boaca valurilor pe mare şi acest lucru îi pro&uce emoţii pozitive. 4ăr at &eştept ştie că nu eQista mare $ără valuri şi nu eQistă $emei $ără emoţii. 4n ăr at&eştept o învaţă pe $emeie să se ri&ice la nivelul sentimentelor şi $ace acest lucru în mointeli%ent $ără să o umilească $ără să o $orţeze $ără să o compare cu alte $emei rară si scoată în evi&enţă prostia într-un cuv3nt .rară să-i provoace &urere. acă prostul

Să sta%nezi sau să evaluezi provoacă &urere &eşteptul nu răspun&e cu aceeaşi mone&eşteptul are simţul propriei &emnităţi care nu-l lasă să str3n%ă răutate în su$let şi &eaceea comportamentul lui este înţelept. 7ăr atul care are sentimentul &e vinovăţie şiteama că nu va $i iu it &acă nu-i $ace $emeii pe plac îi o$eră ei posi ilitatea să se salvezşi ast$el el îşi loc6ează propria evoluţie pe calea vieţii. Acum ăr atul are &ouăposi ilităţi - să lupte sau să se pre&ea. Tipul &e luptător se îmăieşte repe&e &acă îi aparo pie&ică în cale. l nu ştie că răutatea apare numai la cel care nu este lăsat să înainteze. Iă u$nirile &e $urie ale ăr atului. mani$estate prin ătăi tortură atBocură nusunt altceva &ec3t un mo& &e a se eli era &e răutate pentru a răm3ne în viaţă. 'n acestecazuri $emeia are ocazia să au&ă cuvintele( /nu eşti $emeieJ/. Wrica reciprocă( /nu măiu eşte/ nu o lasă pe $emeie să iu ească şi nu-l lasă pe ăr at să primească iu irea. ,elcare se pre&ă se acumulează mai încet răutate &eoarece la început $emeia estemulţumită că soţul ei o ascultă iar soţul emoţional &evine ca o $emeie şi iu irea ei sestin%e. 4n soţ mult prea un nu va mai $i un a&evărat ăr at. ,3n& un soţ este supărat elmai este încă în stare să mear%ă înainte curăţ3n&u-şi &rumul prin $orţă &ar c3n& se asu papuc îi este sortit să piară şi în acelaşi timp el &istru%e şi soarta copiilor săi. 7olile sunt mult mai %rave şi mai periculoase &eoarece ele evoluează silenţios. AscultareaeQa%erată şi supunerea eQa%erată sunt periculoase mai ales pentru ăr aţi. 4n ast$el &eăr at va $i ca o maşină care $uncţionează ine în societate şi în $amilie p3nă se sc6im ăsituaţia. ,u noua situaţie nu este în stare să se o işnuiască şi atunci piere. Wrica lui căceilalţi



Luule Vii ma nu-l iu esc - &e vreme ce el nu le mai poate $ace 6at3rul îi loc6ează într-at3t raţiunea înc3t apare o &eviere psi6ică sau o oală. Pi atunci nimeni nu-i va maiputea &ove&i că are nevoie &e la el. acă omul este neclintit în convin%erea lui că iu ireeste &oar pro&ucţie şi consum &e unuri materiale la primul eşec su$letul lui se va spar în ucăţi. Kentru el viaţa îşi pier&e sensuL ,e este aceea iu ire - nu ştie. ,riza pro$un&ăa materialismului scoate nemilos în prim plan acest tip &e om. espre el se spune( J?Tot&eauna a avut un caracter $rumos şi un. Nu ar $i tre uit să i se înt3mple ceva rău. Na omor3t nici măcar o muscă. Tot&eauna a $ost în%riBit şi 6arnic. J?"ar eu le răspun&(

&ar starea lui vă în%riBorează &e mult timp. Ani între%i aţi încercat să-i însu$laţi viaţăvrut să $aceţi om &in el $iin&că el se oprise &in calea vieţîi lut./ Pi aşa şi este. 5 maşinăascultătoare como&ă se trans$ormă pe neo servate într-o um ră omenească $apt ce$ace ca $amilia să intre în panică văz3n&u-# clar c3t &e repe&e se stin%e. Koate $i at3$ra%il &oar cineva care are spaima că nu este iu it şi care cre&e că îşi c3şti%ă iu ireaprintr-o supunere &e ro . Aici tre uie su liniat $aptul că mentalitatea &e sclav nu are nicile%ătură cu or3n&uirea socială. Nici socialismul nici capitalismul nu sunt vinovate. ,ea$lăm acum este că mentalitate a &e sclav a eQistat şi în epoca socialistă şi eQistă şi încea capitalistă. ,el care în vieţile anterioare şi-a învăţat lecţia amară a supunerii nu vasta ca un ro smerit nici în $aţa uşii socialismului care s-a înc6is nici în $aţa pun%ii cuani a capitalismului care s-a &esc6is. "ertaţi-i $ra%ilitatea acestui om ea a $ost provoc&e spaima că /viaţa nu-l iu eşteJ? şi cereţi-i iertare că l-aţi $o-

Să sta%nezi sau să evoluezi losit rară să ştiţi ce $aceţi. o muncă imensăJ 4n lucru careşi aşa este $ra%il nu tre uie în&oit în toate &irecţiile şi &e mai multe ori pentru că se rue aceea nu-l tul ura cu scuzele tale mai ine cere-i iertare în inima ta. 5amenii &esacri$iciu vor să su$ere ei au nevoie să li se recunoască su$erinţele ele $iin& semnul&evotamentului lor. acă vaţi eli erat într-o măsură su$icient &e mare &e stresurile carevă supără la aproapele &umneavoastră &acă sunteţi capa ili să apreciaţi realist situaţia înseamnă că între timp aproapele &eBa s-a sc6im at. Acum puteţi să vor iţi &esc6is şisincer. l a &evenit $leQi il. Să ştiţi şi $aptul că &acă un asemenea om este &in $amilieatunci toţi aveţi nevoie &e o asemenea lecţie &e viaţă. G3n&iţi-vă la ceea ce vă învaţă eeli eraţi-vă &e stresuri şi corectaţi-vă %reşelile. Sacri$iciul in&i$erent &e seQ este întot&eauna ne%ativism. ,ine nu înţele%e acest lucru su$eră mai înt3i el însuşi apoi îi $şi pe alţii să su$ere. Pi cel care la început a &orit să-l supună pe cel ascultător să-"su or&oneze pe cel smerit îl va supune şi se va ucura &e succesele sale. Pi vai c3t &e&ureros va $i pe&epsit. l însă va cre&e că este o ne&reptate oarecare a vieţii. Spiritulnimănui nici c6iar al celui mai a%resiv om nu are nevoie ca cineva să se umilească în$aţa lui &eoarece prin comportamentul său cel care se umileşte automat îl umileşte şi pe celălalt. ,el care-i umileşte pe alţii nu se înţele%e pe el însuşi aşa cum nu se înţele%enici cel care se auto umileşte şi uite aşa oamenii se miră cum &e un om at3t &e un aputut să su$ere &in cauza altcuiva. ,a să mă eQprim mai clar - un sclav slu%arnic a călca în picioare &emnitatea stăp3nului şi a $ost pe&epsit pentru aceasta.



Luule Vii ma ,3n& $emeia va înţele%e că ăr aţii se a$lă la alt nivel la care ar vrea săaBun%ă şi ea a ia atunci eli er3n&u-se &e spaime va începe să se cu$un&e îna&evăratul univers al sentimentelor. Valoarea c3şti%ului constă în $aptul că ea cu proprei m3nă a înlăturat opreliştile. 7ăr atul care are i&ei preconcepute în le%ătură cu seQul$eminin va &ori &e re%ulă să $acă în aşa $el înc3t $emeia să-i semene. ste ca şi cum uscu$un&ător ieşin& &in a&3ncuri ar în6ăţa-o pe $emeia care înoată la supra$aţă ar trao &upă el la $un& şi pe urmă s-ar mira &e ce ea este aşa &e neemoţională &e ne$eminşi &e rece înc3t nu poate $i iu ită. 7ăr atul care $ace uz &e $orţă o &istru%e $izic pe $em

Nimicirea spirituală - aceasta este soarta $emeilor umilite c6iar &acă ele în virtuteao iceiurilor şi o işnuinţelor nu se consi&eră umilite. ,3n& sunt alături &e ăr aţii lor$oarte multe arată ca nişte păpuşi $rumoase care se stră&uiesc să le $ie pe plac in&i$er&e &ispoziţie şi &e %ust. Wemeia mo&ernă în pas cu mo&a a&uce cu un ăr at este în%riBită şi teatrală. Mo&a &istru%e omul &in ea. ,ui îi est pe plac o asemenea $emeieva mai putea &e $ericire. "n orice caz la început. .. 4n ăr at e$eminat şi o $emeiemasculinizată sunt la $el &e ne$ericiţi am3n&urora le va $i $oarte %reu să se pună învaloare. Noi înşine ne ale%em tovarăşul &e viaţă ca şi părinţii. Spiritul ale%e în $uncţice vrea să înveţe. ,3n& suntem în&ră%ostiţi ne sunt &ra%i p3nă şi %reşelile iu itului.Tre uie să treacă mult timp p3nă ne cunoaştem. 'n timpul acesta spiritul ne arată careeste înţelepciunea vieţii. a constă în $aptul că venim pe lume să iu im în celălalt acel răupe care &acă îl în&reptăm ne înălţăm spiritual. Spiritul ne mai &ă şi posi ilitatea să nesc6im ăm opţiunea &acă

Să sta%nezi sau să evoluezi raţiunea ne spune că avem nevoie &e o altă lecţie. Spiritulnostru nu %reşeşte. 5amenii %reşesc atunci c3n& sc6im ă iu irea cu avantaBelemateriale. ,6iar &e la începutul căsătoriei în viaţa &e toate zilele începe să neR con&ucraţiunea noastră locată &e spaime materiale şi unele %reşeli simpatice ale tovarăşului &viaţă care ar tre ui să ne $acă mai înţelepţi se trans$ormă &eo&ată în teri ile o stacole ş începe lupta în care niciunul nu-şi mai ale%e miBloacele. Viaţa este mişcare. ,ine îşi în&reaptă %reşelile mer%e mai &eparte. Numai acela care ştie să îşi c6eltuie $orţele în$uncţie &e %ra&ul &e &i$icultate al înt3mplărilor vieţii &ă &ova&ă că a învăţat să &ieste valoros şi va $i capa il să aprecieze şi ce au $ăcut ceilalţi. l va &eveni zi&itor şi nu&istru%ător. acă un. copil va $i lăsat să $acă o trea ă in&i$erent care $ără ca părinţii săse teamă că el va strica ceva Acopilu" va învăţa rapi& &in micile %reutăţi prin care trec"n $elul acesta va putea să-şi &ea seama mult mai ine care este %raniţa &intre ine şirău. Acel părinte care îmi va riposta că c6ipurile un copil nu tre uie lăsat să $acă unlucru &eoarece cate%oric va strica ceva a păţit şi el a solut la $el. ,u &i$erenţa că la coptrăsătura &e caracter a părintelui este mai accentuată. A&uceţi-vă aminte &e părinţii&umneavoastră şi &e %reşelile pe care le-au $ăcut şi în&reptaţi-vă rapi& propriile %reşSunt unele mame care consi&eră normal să-şi lase copilul &e 2 anişori să aşeze masa şisă spele vasele. ,umpără veselă mai ie$tină ca să nu le pară rău &acă se va spar%eceva. acă mama nu se teme copilul nu va spar%e nimic şi în viitor se va &escurca cutoate va $i în&em3natic pentru că părinţii au încre&ere în el.



Luule Vii ma


Altele tremură &e spaimă numai la %3n&ul că ar putea să-şi lase o&rasla &e zece ani săpună tac3murile pe masă. e un&e să capete acest copil &eprin&erile necesareD inpăcate ast$el &e mame se consi&eră a $i $oarte une şi îşi aro%ă &reptul &e a le criticacele care îşi lasă copiii să $acă trea ă. Qistă şi părinţi care îşi e&ucă copiii prin

ameninţări( / acă eşti rău o să mă supărJ/. ,ur3n& copilul îşi va încrunta spr3ncenele şirară să se Beneze va &eclara că el este un copil rău. Pi într-a&evăr aşa şi este. Nu sepoate ca un copil să $ie mai important sau mai puţin important &ec3t ceilalţi. ,opilultre uie să simtă că are &emnitate. Pi un om cu &emnitate ştie care sunt re%ulile şio iceiurile vieţii pentru că a $ost învăţat &e mic copil să $ie &emn. Qistă copii care suntcapa ili să $acă un ia& &in viaţa colectivităţii în care trăiesc şi nimeni nu în&răzneşte săcr3cnească să nu cumva să-i st3rnească. Qistă şi copii care &e la un an - &oi îşi %ăseslocul şi $ără să ceară o atenţie &eose ită &in partea celorlalţi se simt $oarte con$orta il îcolectivitate. 'şi %ăsesc un tovarăş &e Boacă sau un conlocutor &in r3n&ul celor maturiMerită să te înc#ini în $aţa părinţilor unor ast$el &e copii. intr-un ast$el &e copil va ieşom ec6ili rat. acă un copil este împie&icat să cunoască viaţa răul se intensi$ică într-at3t înc3t atra%e &upă sine o lecţie $oarte &ureroasă. acă părinţii nu-l lasă pe copil să$acă ceva sau îl ceartă pentru ce a $ăcut inele se va trans$orma în rău. acă $amilia luiva cultiva cearta &ez%ustul &ispreţul critica ve6ementă calculul avantaBelor ăneştisu linierea valorii propriei persoane şi aşa mai &eparte toate acestea îl

vor apăsa pe copil şi &acă el este un tip &e luptător va $i un revoltat. 'n sc6im cei carese supun vor pieri. eseori copiii care au părinţi cele ri opun rezistenţă pentru căsu conştient ei se tem că nu vor putea să-şi &epăşească părinţii nu au &estulă $orţă să-i întreacă. Pi asta pentru că $iecare spirit vine pe lume ca întrupat $iin& întro %eneraţienouă să mear%ă înainte. 'n mo& conştient ei se $orţează &ar su conştientul prevaleazăşi &acă în plus părinţii în numele viitorului lor îi vor o li%a ca în acelaşi timp să seocupe &e sport muzică şi pictură şi vor aştepta &e la ei să o ţină rezultate maQime înaceste &omenii copilul va claca. Wie prin eQtenuarea $orţei su$leteşti $ie printr-o oală$izică oricum într-un $el sau altul inele eQcesiv se va trans$orma în rău. ,3n& copiii srevoltă mamele îmi cer aButor. ,opilul uneia şi-a pier&ut auzul al alteia - ve&erea alalteia s-a t3mpit al alteia a $u%it &e acasă. Stau şi ascult avalanşa &e cuvinte rară cap şcoa&ă. Wiecare &intre ele este convinsă că are &reptate că intenţia ei a $ost ună.Spaima copilului în $ata unei ast$el &e mame îl epuizează $izic. 5r%anele lui nu mai p$uncţiona. ,el care nu vrea să or e scă să surzească sau să-şi piar&ă minţile $u%e &eacasă. "n lumea &e azi copiii se nasc &e la un început &eBa or i surzi şi muţi. ,ei careau părinţi eQtrem &e autoritari se nasc eQtrem &e &ocili. Nu au nici un motiv să $u%ăscumpii lor părinţi. Greaua lor &atorie [armică &in vieţile anterioare le cere acum săispăşească. Ievolta înseamnă răutate. La început apare ca o reacţie &e apărare mait3rziu &evine a%resivitate. Sunt mai revoltaţi în special acei ăieţi ale căror mame şi-auminimalizat soţii. 5 ast$el &e mamă nu înţele%e că şi $iul ei este ăr at şi nu-şi &ă seamacă e&uc3n&u-l în $elul ăsta pe



Luule Vii ma acest copil &i$icil c3n&va va $i nevoită să plătească pentru aceste umilin,opiii unui soţ umilit au spiritul şi raţiuneaBnc6ise. 4itaţi-vă la &inţii copiilor. ,opiii al cătată are un compleQ &e in$erioritate au &intii str3m i. intii &e sus eQprimă compleQ&e in$erioritate al tatălui le%at &e partea superioară a corpului său &e viitor şi &einteli%enţa lui. inţii &e Bos - compleQul &e in$erioritate le%at &e partea in$erioară a său &e potenţă &e trecut şi &e starea materială a $amiliei. acă &in cauza su$erinţelortatăl a $ost nevoit să str3n%ă &in &inţi la copil se o servă o călcătură &eviată a &anturinţii caracterizează partea cea mai puternică atatălui. Iăutatea mamei supărată pe

masculinitatea tatălui &istru%e &inţii copilului. acă şi copilul va susţine punctul &e ve&al mamei şi se va în$uria pe tatăl său va răm3ne &estul &e repe&e $ără &inţi. ,opiii &e%enul acesta nu ştiu să înţelea%ă seQul masculin vă& în ăr at ră&ăcina răului. i îiprovoacă pe ăr aţi la violenţă. Ieacţia în lanţ va continua &in %eneraţie în %eneraţiep3nă c3n& se va umple pa6arul su$erinţelor şi copilul va &esc6i&e oc6ii. Acesta va &emai înţelept. Wetiţa al cărei tată este %rosolan cu mama ei îi va urî pe ăr aţi &eoarece î Bu&ecă &upă aparenţe. 'n viaţa ei viitoare ea îi va lăsa rară iu ire at3t pe tată c3t şi pe so7ăr atul nu poate însă trăi rară iu ire. Su conştient nici $emeia nu poate trăi rară ăr at. 'n $elul acesta apare iu irea - ură care provoacă at3ta &urere. Mulţi părinţi se miră &ecaracterul copiilor lor. u nu pot &ec3t să le spun &in nou următoarele( ra%i părinţiJ,opilul este suma &intre tată şi mamă. Kriviţi-vă copilul şi vă veţi recunoaşte în el &acăaţi $ăcut-o p3nă acum. l a apărut pe lume să ispăşească răul

Să sta%nezi sau să evaluezi &umneavoastră &ar &umneavoastră vă ne%aţi acest rău. şi&oriţi să-" $eriţi pe copil &e acel rău prin $orţă. acă vreţi să vă aButaţi copilul recunoavă %reşelile şi n"l le mai repetaţi. upă muncă şi răsplată. Pi ţineţi minte - avem prea puţitimp ca să-" irosim $ără să %3n&im &ar avem &estul ca să ne învătăm lectiile &e viată,opilul a venit pe lume să înveţe ce este viaţa el o $ace prin &umneavoastră &ar&umneavoastră nu ati învătat nici măcar să vă înţele%eţi reciproc. in contră v aţi în ăpăţ3nat să-" asupriţi pe celălalt şi &ova&a relaţiilor proaste &intre voi este copilul. Aputea să &aţi vina pe alţii &ar în $elul acesta $aceţi lucrurile şi mai con$uze. Pi &acă al&oilea copil al &umneavoastră sau al treilea este mai un atunci ori el $ace parte &incate%oria oamenilor supuşi ori îşi ascun&e propriul rău în a&3ncul su$letului şi c3n&vmai t3rziu şi mult mai olnav vă va &ove&i acelaşi lucru. Momentul c3n& este concepucopilul constituie în esenţă ener%ia primară pentru viaţa lui $izică. 5rice copil se naşte timpul lui. A&uceţi-vă aminte cum s-a petrecut conceperea lui( în momentul acela văiu eati sau &in con tră vă uraţiD Koate v-aţi $ăcut &atoriaD Sau poate v-aţi&escărcat ... Am urmărit &e multe ori. cum un copil văz3n& relaţiile proaste &intre păr îşi pune la &ispoziţia lor toată ener%ia pe care o are. i nu înţele% acest lucru nu încearsă se sc6im e ci pur şi simplu se ucură &e acel ine al cărui preţ nu ştiu să-" aprecieze.Nu tra% nici o concluzie pentru că nu ştiu să o $acă. Le%ile vieţii sunt însă crunte - &acnu ştiu tre uie să înveţe şi atunci li se va naşte un copil olnav. ,u $iricelul lui &e iu irecopilul nu poate 6răni trei persoane. ,6iar &in p3ntecele mamei spiritul copilului şia însuşit un a&evăr &e ..viaţă şi anume că a te sacri$ica nu



Luule Vii ma


este ine că înainte &e a-i putea aButa pe alţii tre uie mai înt3i să &evii tu însuţi puternic A mai învăţat şi că este o %reşeală să $aci totul pentru alţii pentru asta va tre ui să &aisocoteală. Kărinţii care au un copil invali& tre uie să ai ă %riBă raţional şi &e propria l$ericire. Toate %reşelile tre uie conştientizate. Numai aşa prin iertare rănile pot $i lecui

acă părinţii îşi nea%ă %reşelile acest lucru ec6ivalează cu a $ace un rău. ,el caresc6im ă inele pe rău in&i$erent &e motiv sau &e scop sau mai simplu spus cine $acerău se mişcă în&ărăt. Pi se va mişca ast$el p3nă va primi o lecţie $oarte &ureroasă &incare va putea tra%e o concluzie. acă n-o va $ace în viaţa asta o va $ace în următoarea&ar prin su$erinţe mult mai mari. Pi în $elul acesta ispăşin& răul va învăţa înţelepciunevieţii.

A răs$ăţa copilul este un lucru periculoseose it &e rău stau lucrurile cu acei copii care primesc totul pe tavă pentru care uniilor părinţi $ac totul 'ară să ai ă 6a ar şi &e părţile ne%ative ale vieţii. Wără să ănuiascăceva rău ei mer% înainte ca or iţi &e soare şi nu a%ă &e seamă că pot să ca&ă înprăpastie. 'n $elul acesta li se &ă o lecţie &e viaţă în sensul că un ine eQcesiv esterău.

&oar pentru că el este miBlocul prin care părinţii îşi împlinesc visurile încetul cu încetuva pier&e &orinţa &e a se &ezvolta. ,e nevoie are el e cel mai un &intre totiJ 4n copilvolitiv pe care părinţii ?" pun tot&eauna în e trul atenţiei ar putea la un moment &at săse smul%ă rusc &in lanţurile imitaţiei &e iu ire a părinţilor lui provoc3n& su$erinţăam elor părţi. Ar $i tre uit să se eli ereze &in tot ce-l poate &istru%e. Situaţia &evinecomplicată atunci c3n& el se lasă or it &e strălucirea lau&elor venite &in partea părinţil5 ast$el &e ne$ericire poate că&ea pe capul copiilor $ăcuţi la ătr3neţe sau la cei ai căropărinţi s-au supus la r3n&ullor unor părinţi eQtrem &e am iţioşi. ,6iar &acă copilul îşiale%e sin%ur părinţii &atoria acestora este să-şi aBute în mo& corect copilul să stea pepropriile picioare. 'n caz contrar copilul va $i un neaButorat va $i &ispreţuit &e cei &e lui o $iinţă nea&aptată la viaţă care la primul o stacol se va pră uşi şi &in visele lui şi alpărinţilor se va ale%e pra$ul. ,opiii tre uie să se maturizeze să nu răm3nă veşnic copii.Pi să nu uităm că noi toţi învăţăm lecţia acestei epoci în care eQistă lipsă &e e&ucaţiesete &e c3şti% m3rşăvie necinste luptă pentru putere violenţă şi multe altele. ,elui carese $ereşte &e viaţă viaţa este nevoită să i se arate în toată ne%ativitatea ei.,opilul tre uie să cunoască răul ca să $ie si%ur pe el în $aţa acestui rău.

4n copil ri&icat în slava cerului al cărui spirit pur aşa cum au copiii este luat &rept o%enialitate nemaipomenită

Mulţi părinţi se con&uc &upă principiul( vreau ca puiul meu să nu su$ere c3t am su$eri Această &orinţă ună se trans$ormă pe neo servate în cocoloşire şi părinţii încep



Luule Vii ma să trăiască în locul copilului - pre%ătesc lecţiile pentru el îl aBută să se îm race să măn3nce să se spele str3n% &upă el etc. GriBa eQa%erată a acestor părinţipoate să capete $orme at3t &e ciu&ate înc3t viaţa copilului nu mai are sens. Pi atuncipărinţii se &uc la &octor şi se pl3n% &e copilul lor că este at3t &e neaButorat şi incapaia vreo 6otăr3re &e capul lui înc3t nicio&ată nu va ieşi om &in el. Alintatul eQcesiv estcare-l $ace un naiv şi un neaButorat. &uc3n&u-şi copilul cu cre&inţa în ine şi ne%3n&răul părinţii îl con&amnă la &istru%ere. ,opilului tre uie să i se eQplice care este esenţavieţii care este situaţia în acel moment să-" înveţe să se a&apteze în viaţă. Tre uie să $ie

învăţat să înţelea%ă sensul răului su liniin&u-i că răul este şi va $i întruc3t $ără rău nueQistă ine &ar că răul aşteaptă tot timpul ca elR să $ie în&reptat. ,opilul are nevoie &eoprelişti şi &e o stacole el tre uie să-şi încerce $orţele şi să se evalueze la Busta luivaloare. 'n caz contrar prima oprelişte apărută în cale va $i cea mai %ravă şi &e neînvinar &acă ştie că alţii au %riBă &e el şi o $ac ca la carte el nu se va învre&nici să ri&icemăcar un &e%et. Pi nici nu va ă%a &e seamă că altora le e %reu pentru că aşa a $ost învăţat acasă - alţii să $acă totul pentru el. Pi &acă cineva îi cere aButorul preteQtează colnav. 4n om $ără voinţă nu are timp nici să %3n&ească. Călă&uieşte prin lume c3t estepe picioare şi trăieşte &in mila altora. 'n cel mai un caz îi va învinovăţi pe alţii pentrunecazurile lui şi prin asta îşi va &istru%e şi mai mult corpul. upă acest mic ine urmeazărăul - l3ncezeală totală slă iciune &istru%ere. ,3n& am văzut prima oară o ast$el &esituaţie - nu miam crezut oc6ilor. ra un ăr at înalt $ost sportiv iar acum - un neaButora îmăit. Sportul $usese pentru el o po-

Să sta%nezi sau să evaluezi si ilitate &e a o ţine %lorie şi onoruri. ste mo&ul cel mairăsp3n&it &e a c3şti%a iu irea &ar &acă omul $ace sport cu $rică nu va aBun%e &epa într-o zi va $i învins &e $rica nu mă mai iu eşte lumea. Pi va simţi că totul este pier&ut.epresia îl va &istru%e. 4luitoarea lui voinţă nu $usese &ec3t un miBloc &e a învin%e $&ar nu-şi &ă&use seama &e acest lucru. ,3n& un sportiv îşi antrenează corpul cu iu ire pro&uce pu licului ucurie cariera lui este lun%ă şi cu realizări. ar &acă înainte &e a lustartul &evine nervos a&ică îi este $rică ener%ia lui se va loca şi rezultatul va $i pemăsură. Pi &acă în plus se va mai şi supăra pe el însuşi sau va începe să-i învinovăţească pe alţii %arantat se va ale%e cu o acci&entare sau cu o oală. Sportuleste o luptă pentru victorie în care $iecare vrea să $ie mai un &ec3t ceilalţi. ste puternicşi în continuă evoluţie acel sportiv care se antrenează pentru el însuşi luptă cu el însuşi îşi compară nivelul lui &e azi cu propriul nivel &e ieri şi îşi a&miră posi ilităţile propriucorp. Wăc3n& acest lucru pe aza unor principii corecte va atin%e nivelul maQim în carsa &e sportiv. ar sportivul care &oreşte răul a&versarului său &e eQemplu să seacci&enteze numai pentru ca să c3şti%e el va păţi ce a &orit el altuia. Se acci&enteazăcel care are su$let răutate. N-o să a$irm acum că toate acci&entări.: sportivilor se pro&u&in cauza ostilităţii $aţă &e a&versar. Acci&entările sau insuccesele &e tot $elul suntcaracterizate &e tipul &e răutate. Toate acuzaţiile răutăcioase la a&resa antrenoruluiposi ilităţilor con&iţiilor anilor primiţi ... Să-i lăsăm pe sportivi :să me&iteze. Aşa e $ăomul să se supere $ie şi în %3n& pe omul cel mai &ra% şi mai lipsit &e apăr3re c6iarpe copilaşul

ln



Luule Vii ma


&e la s3n &acă nu-l lasă să o ţină ceva ce lui îi tre uie măcar un minut &e o&i6nă. Pi nnu-i trece prin minte că în clipa următoare %3n&ul lui ar putea $i cauza unei nenorociri.4rmează su$erinţe comune şi căutarea vinovatului. 7oala tipică pentru această stare &enulitate este scleroza &isipată - sclerrosis multipleQ. Ke scurt aceasta este oala omului

&eznă&ăB&uit. a apare ca răspl" sla tristeţe pro$un&ă ascunsă şi la senzaţia &einutilitate. Suprasolicitarea $izică &e ani &e zile le%ată &e o ţinerea a ceva $oarte preţi&istru%e sensul vieţii. Se îm olnăvesc persoanele &epen&ente &e muncă cele care nu cruţă nici pe ele nici pe ceilalţi ci &oar &evin mai rele &acă planurile lor nu se realizeazSe îm olnăvesc acei sportivi cărora cu toate că sunt supraantrenaţi şi &e&icaţi în între%ime sportului succesul totuşi le scapă printre &e%ete. Această oală %ravă care npoate $i tratată &e me&icină apare &in cauza răutăţii şi a amărăciunii provocate &e în$r3n%eri atunci c3n& omul nu a o ţinut ce şi-a &orit. 5ric3t &e mult ar &ori să se aBsin%ur să-şi sc6im e mo&ul &e %3n&ire nu se va mai putea $ace ine. ,u c3t va continsă se pre$acă să r3&ă în $aţa unor situaţii &e viaţă şi prin aceasta să îşi ascun&ă răutate$aţă &e ne&reptăţile vieţii cu at3t muşc6ii lui se vor &istru%e şi mai mult şi situaţia va&eveni &isperată. ,ei care vor să întreprin&ă totuşi ceva ar $i posi il să reuşească.5amenii cei mai puternici &in punct &e ve&ere $izic sunt cei mai sla i su$leteşte.ezvoltarea $orţei $izice se $ace &e re%ulă prin cultivarea încă &in copilărie asentimentului &e responsa ilitate _ simţul &atoriei _ sentimentul &e vinovăţie. Apel3n&conştiinţa copilului acesta va începe să se stră&uiască &in toate puterile.

o

Autoconstr3n%erea &evine un o icei întruc3t scopul nu este atins. A $i într-o permanenstare &e suprasolicitare &e &ra%ul %loriei atenţiei o%ăţiei şi multor altor posi ile sco înseamnă &e $apt să c3şti%i iu irea. La $iecare eşec creşte pe $uriş $rica nu sunt iu it şla un moment &at apare senzaţia &e inutilitate. Sentimentul responsa ilităţii crescut pestmăsură &istru%e sensul vieţii - iu irea - şi or%anul ei central - iruma. Sca&e cantitatea &s3n%e ce alimentează ţesuturile inclusiv muşc6iul inimii. 5&ată cu scă&erea capacităţii&e $uncţionare a inimii ţesutul suprasolicitat - muşc6iul inimii începe să se su ţieze. "aromul $ost c3n&va stăp3nul &e neîn$r3nt al vieţii &evine neaButorat şi neputincios&eoarece scopul pentru care s-a solicitat at3t &e mult nu a $ost altul &ec3t o ţinerea unomari rezultate. Acesta este $inalul lo%ic atunci c3n& omul &ă numai pentru a primi. Vrsă vă reamintesc( ener%ia seQuală este pasiune. Kasiunea întăreşte muşc6ii. ,entrulener%iei seQuale se a$lă în osul sacru. 5sul sacru se a$lă în s$era &e in$luenţă apro lemelor. economice. 'n economie intră orice &omeniu al activităţii materiale inclusivsportul. Iăutatea &istru%e ţesutul muscular şi $uncţiile lui. Krin urmare cauza acestei oeste acumularea acestor stresuri în%rămă&ite în tine şi ţinute acolo. Su liniez( mai alesc3n& ele sunt ascunse $oarte pro$un& şi este ne%ată eQistenţa lor. ,3n& oala este într-usta&iu incipient oamenii &e %enul acesta nu cre& că nu pot $i vin&ecaţi. !3m etul un uimit &e pe $i%ura lor pare să spună( /nu mi se poate înt3mpla aşa ceva eu sunt un omun. / i nu înţele% inele şi răul contrastele le sunt necunoscute. Nu au &orinţa &e a

înţele%e viaţa.



Luule Vii ma Această oală îi a$ectează pe cei tineri. ,ei mai &isperaţi sunt ăr aţii$iin&că o&ată cu apariţia impotenţei ei nu mai %ăsesc sensul vieţii. e re%ulă înainte &se îm olnăvi ei au $ost nişte 6iperseQuali. Lipsa totală a voinţei &e a lupta in&i$erenţa &e ceilalţi pier&erea interesului $aţă &e viaţă îi în%rozesc pe cei plini &e viaţă. Pi c6ia&acă mai au un interes pentru viaţă acesta este unul nesănătos. upă mo&ul lor &e înţele%ere ei nu cre& că se înt3mplă ceva cu ei şi nu sunt interesaţi să a$le. ,el maia&esea sunt mai interesaţi &e însănătoşirea lor cei mai apropiaţi &eoarece şi $orţele losunt pe terminate. Iă &area celor care îi aBută aBun%e la capăt mai ales &acă aceştia

sunt nişte luptători. i nu pot să înţelea%ă cum un om nu-şi $ace timp măcar să%3n&ească $ără să mai vor im &e a acţiona în propriile interese. Nu-şi $ace timp pentrcă nu are acel miBloc miraculos care să-i &ea %6es su$erinţa. Su$erinţa este miBloculmiraculos care îţi trezeşte raţiunea. 5rice me&alie are &ouă $eţe. ste ine c3n& oameniisunt %ata să sară în aButor &ar atunci c3n& ei eQa%erează cu %riBa şi cu mila cel cărse &ă aButor &evine leneş. ,el care sare în aButor tre uie să ştie că &acă prin unătatealui sare peste cal $ace un .rău. e eQemplu se poate îm olnăvi c6iar el. ar şi %6inionulare o parte ună. acă cel care sare în aButor nu este prin preaBmă olnavul ruscsperiat poate să înceapă să-şi conştientizeze în mo& corect viitorul. upă ce a începutsă-şi evalueze viaţa la mo&ul inteli%ent el s-ar putea vin&eca. Am auzit cu toţii &evin&ecări miraculoase. ar &acă olnavul cocoloşit are o cale &e rezervă pentru a ieşi &situaţie - o asistentă me&icală pier&erea celei &e &inainte nu-l va în%riBora în mo&&eose it. Ke oamenii

Să sta%nezi sau să evaluezi aceştia îi caracterizează lipsa &e emoţionalitate care e încreştere. ,el mai mult persistă răutatea - să auzi pe alţii că nu le pasă &e ietul om caresu$eră să-i ameninţi cu moartea ta să-i ameninţi că vor plăti pe lumea cealaltă Fcurios cspun acest lucru cei care nu cre& în viaţa &e &incoloH să pretinzi să ţi se în&eplineasc&orinţă nerealistă etc. Ke scurt aceşti olnavi &evin &espoţi. "ar cei ai casei &in cauzasentimentului &e vinovăţie şi a spaimelor &evin neurastenici raţiune a lor nemai$iin& îstare să primească un s$at înţelept. istru%erea în mo&ul acesta a ţesutului muscular areloc mai ales la copiii unei mame $oarte răz oinice. Iăutatea ei &orinţa &e a-i întrece pealţii copleşeşte $amilia şi &istru%e muşc6ii copilului &ar în acelaşi timp ea îi %ăseştevinovaţi pe %inere sau pe noră. 'n loc să-şi unească $orţele să-" salveze pe olnav l3n%ăpatul lui &e su$erinţă încep scan&alurile. acă cel care sare în aButor ar în&răzni să-iprovoace olnavului o spaimă $oarte puternică şi o răutate rezultatul ar putea $i o însănătoşire rapi&ă &ar şi moartea. Nu este eQclus. acă cel care sare în aButor priniertare îşi &escătuşează spaima că olnavul ar putea muri &in cauza vor elor luiolnavul nu va muri c6iar în cazul unei traume $izice $oarte puternice şi este posi il ca c6iar să se însănătoşească. A&evărata esenţă a unor ast$el &e oameni care provoacă oast$el &e oală - răutatea - va ieşi a$ară &acă li se va cere imperativ să &epună şi eie$orturi. Suprasolicitarea su$letească şi $izică acasă la şcoală la serviciu $aţă &e careomul nu în&răzneşte să se revolte şi în tăcere str3n%e în el răutate i-ar &a acumposi ilitatea să nu mai $ie tensionat &in moment ce s-a îm olnăvit. Are în el o spaimăincon-



"uule Vii ma ştientă că s-ar putea însănătoşi şi că ar putea să îşi &escarce &urereasu$letească. A încercat să &emonstreze că merită &ar nimeni nu a ţinut cont &esu$erinţele lui. 4n t3năr care su$erea &e atro$iere musculară mi-a scris că a ia acum a înţeles c3t &e aro%ant a $ost $aţă &e ceilalţi. Se consi&era mai un &ec3t toţi şi era presă susţină cu orice preţ acest lucru. ispreţuia oamenii era însetat &e %lorie şi &e putere7oala a venit să îl aBute să nu trans$orme aro%anţa în violenţă. 'i era recunoscător olii şa păşit pe calea însănătoşirii. estul &e &es oala apare la om ca să-" împie&ice să $acă o%reşeală şi mai mare. Toate olile încep în $amilie. "u irea copilului pentru părinţii lui es

at3t &e mare înc3t nu le poate $ace nici un reproş. Pi c6iar &acă le $ace o $ace &upăprincipiul( una %3n&esc alta spun. Aceeaşi linie &e comportament le este caracteristicăpărinţilor unui ast$el &e olnav. 'n zilele noastre copiii învaţă să $ie politicoşi în acest m5 ast$el &e ne%aţie este caracteristică mai ales pentru tinerii ăr aţi ale căror mame autrăit &e &ra%ul copilului şi au $ăcut totul &e &ra%ul viitorului lui ascunz3n&u-şi în atimp în%riBorările &isperarea răutatea etc. acă mama nu înţele%e le%ile naturii nu-şi înţele%e nici copilul. Va $i nevoită să înveţe prin su$erinţe. Toţi am $ost învăţaţi să z3matunci c3n& suntem într-o postură ne%ativă ca să nu părem nepoliticoşi. 5 işnuinţa &e a înşela cu un z3m et politicos pe uze este ceva necesar $ără &e care p3nă nu &emult nune puteam &escurca în viaţă. ra o Busti$icare. Acum însă $acem acelaşi lucru într-omăsură mult mai mare pentru a $ace o impresie ună. Pi acum nu mai putem să punemacest lucru pe seama or3n&uirii &e stat. a c6iar nu este vinovată. Kuterea Să sta%nezisau să evoluezi anului şi strălucirea %loriei -: iată ce le suceşte mintea oamenilor. ,u c3tomul este mai $ranc cu at3t îi este mai %reu ca în acelaşi timp să şi înşele să şi răm3năcinstit. l simte tot mai mult nevoia să se lase pă%u aş şi să se pre&ea... Generaţia mait3nără moşteneşte stresurile părinţilor şi îi sare în aButor scleroza multiplă. Acum părinţau posi ilitatea să va&ă rezultatul mo&ului lor incorect &e %3n&ire şi să-şi ispăşească%reşelile proprii prin în%riBirea cu ră &are a olnavului. oar un om cu un mo& &e %3ncorect este cu a&evărat puternic. Viaţa ne învaţă că cei puternici au viitorul &e partea lo în timp ce cei resemnaţi tre uie să înveţe prin su$erinţe să &evină puternici. Acest lucrutre uie $ăcut ime&iat &ar &acă nu ne %ăsim timp să învăţăm în viaţa viitoare vom aveparte &e încercări şi mai aspre. Alintarea copiilor speci$ică pentru cei a căror mamă seteme ca nu ,4lnva copilul să păţească ceva - ea av3n& un puternic sentiment &evinovăţie $aţă &e al &oilea copil care este olnav - poate să &ureze şi să $ie tăinuită p3napare prima încercare. e eQemplu pro$esorul îi $ace copilului o servaţie că nu secomportă cum tre uie. La cea mai mică o servaţie în copilul alintat poate iz ucni setea&e răz unare şi el va începe să terorizezeR şcoala $amilia şi mai t3rziu societatea. La$etiţe setea &e răz unare se eQprimă prin &orinţa &e a-i umili pe ceilalţi. 7ăieţii îşi aratpumnii. Iăutatea ăieţilor se potoleşte c3n& celuilalt 'ncepe să-i cur%ă s3n%e &in nas.Iăutatea $etelor nu se potoleşte aşa uşor întruc3t nevoia lor &e a-i umili pe alţii este încreştere. ,u c3t copilul este mai inteli%ent a&ică cu c3t are note mai mari cu at3t seconsi&eră mai un &ec3t ceilalţi. Ke



Luule Vii ma măsură ce trec anii cu c3t o ţine mai multe privile%ii cu at3t îi va $i mai %să se eli ereze &e a%resivitate. A &a aButor este o li%aţia în primul r3n& a mamei &eşviaţa arată că mult mai multă %riBă o au pro$esorii. ra%i pro$esoriJ Alun%aţi toate %3ne%re re$eritoare la copiii &e $elul acesta şi la mamele?or şi atunci e$orturile&umneavoastră vor $i încununate&e succes. Pi să ştiţi că întot&eauna copilul repro&ucmai accentuat caracterul mamei lui &ar în acelaşi timp copilul este şi pentru&umneavoastră un învăţător. Krin el veţi învăţa să înţele%eţi oamenii &e acest tip şi cumsă vă comportaţi cu ei. acă veţi şti să îi iu iţi pentru %reşelile lor veţi învăţa această

lecţie. ,opilul care vrea să ai ă o viaţă $oarte ună &evine pretenţios. acă ceva numer%e se supără &eoarece pentru el acest lucru înseamnă că ceilalţi nu au %riBă &e elcă nu-l iu esc etc. l va lua eQemplu &e la cole%ii lui cno situaţie materială mai ună şi v&eveni in&i$erent $aţă &e valorile su$leteşti. e ce lor li se permite orice &e ce nu mi sşi mie eu nu sunt ca eiD 4n copil %enial prea lău&at &e părinţi &evine un tocilar şi îşipier&e capacitatea &e a %3n&i lo%ic întruc3t o ţin3n& note mari va $i iu it şi va căpăunuri materiale. 'n viaţă însă aza succesului este %3n&irea lo%ică &oar c3teva vor e

înţelepte &in cărţi nu $olosesc la nimic ele tre uie puse în practică. Mintea unui copileQcesiv &e pretenţios începe treptat să se tocească. ezamă%irile insuccesele îl $ac să&evină e%oist. ,a urmare $etele se aruncă în valurile vieţii vis3n& să $acă rost &e unăr at o%at &eştept $rumos cu poziţie socială un soţ &e succes. 7ăieţii îşi caută osoţie la $el şi &acă nu reuşesc încep să-şi aline &urerea su$letească cu ţi%ări alcool&ro%uri şi alte viteBii ăr ăteşti aBun%3n&

Să sta%nezi sau să evoluezi p3nă la crimă. Sau se vor Busti$ica spun3n& că sunt olnavcă tre uie să ia calmanteşi alte su stanţe psi6oterapeutice. Aceasta este tot narcomanie.ste $oarte o işnuită com inatia( mamă alcoolică - copil care ia tranc6ilizante şi invers( 'norice situaţie neurastenicul este cel care îl arată cu &e%etul pe alcoolic. 'ntr-un $el saualtul am ii îşi pier& minţile &in cauza răutăţii şi $ricii că nu e totul cum aş $i vrut eu. arpărinţii aşa zişi onora ili care &intr-o %riBă eQa%erată se stră&uiesc să nu-l $acă pe cosă su$ere ar putea să &escopere într-o ună zi că au crescut un copil ezitant capricios şipretenţios. i nu i-au inoculat sentimentele &e sinceritate cinste ştiinţa &e a ţine cont şi&e părerea celorlalti. ste a&evărat că au ă%at &e seamă c3t &e mincinos şm:ec6erinteresat ascuns este copilul lor au sperat însă că toate aceste &evieri sunt trecătoare.Kărinţii &e %enul acesta se tem p3nă şi să &esc6i&ă %ura şi să-şi a&monesteze copilul&eoarece conştient sau nu le e $rică să nu li se spună în $aţă c are le sunt &e$ectele.,ăci omul mo&ern vrea ca totul să arate $oarte ine. Testarea propriilor $orţe şi eroismulsunt consi&erate un anacronism nu mai sunt la mo&ă. A-ţi arăta propriile &e$ecte poatpă%u itor &e aceea e mai ine să trăim ca or ii. La cei care năzuiesc spre $oarte inespaima că nu sunt iu it că nimeni nu are nevoie &e iu irea mea este mai puternică&ec3t la cei care se mulţumesc cu puţin. "n numele unui scop $rumos $rumosul omR încarcerează natura încarcerează animalele şi se încarcerează şi pe el însuşi şi continuăsă crea&ă că rău$ăcători sunt &oar ceilalţi. Văz3n& eşecurile copiilor lor părinţii se îm olnăvesc &ar că ei sunt cauza acestor eşecuri nici nu le trece prin minte. ,ă &oar eişi-au crescut copiii cu mare &ra%osteJ ,opilul scoa-



Să sta%nezi sau să evoluezi Luule Vii ma te la "Znină %reşelile tăinuite ale părinţilor luiNoi toţi cre&em &oar ceea ce ve&em. ,el care a învăţat să-şi ascun&ă ne%ativitateaascunsă nu va încerca să pară un. şi rău îl $ace să su$ere pe cel care îi împarte peceilalţi în uni şi răi în $uncţie &e &ispoziţia lui &e moment. Mulţi &intre cei care au citcartea mea /,um să te iruieşti pe tine însuţi ... / nu sunt în stare nici măcar acum să înţelea%ă le%ea unităţii contrariilor. La începutul cărţii eu su liniam că cine nu a înţelessă mai citească încă o &ată. ar oare omul un are timp să recitească o carte c3n& eltre uie să &ea zor să $acă un ineD u su liniez în permanenţă că nu eQistă vină eQistă

%reşeli &in care învăţăm şi pentru asta am venit pe lume. ar vor esc la pereţi. e aceeasunt nevoită să repet aceleaşi lucruri. ,el mai complicat lucru este să-i vor eşti &espre$iloso$ia vieţii unui om care &ă sentinţe cate%orice şi &e$initive &e %enul acesta( / u sun om un. N-am $ăcut nicio&ată ceva rău şi n-am spus vreun cuv3nt &e rău. Tot&eaunam ră &at &eşi mi s-au $ăcut &estule necazuri/. u sunt un şi cu asta astaJ J J Cai&eţisă mai repetăm încă o &ată. Iepetiţia este mama învăţăturii. Nu eQistă ine nu eQistărău. Kur şi simplu totul cur%e cu inele şi cu răul său. 5rice lucru are &ouă laturi - unaună şi alta rea. oar aşa eQistă orice între% altă posi ilitate nu eQistă. ,ine nu se

împacă cu acest lucru este or &in punct &e ve&ere al vieţii şi va tre ui să înveţe prinsu$erinţe. 5mul este şi el un asemenea între%.

espre inele &in oameni,3t &e uni vrem să $im noi toţi şi &e ce nu înţele%em că şi aşa suntem &estul &e uniDSunt uni c6iar şi cei care au senzaţia că nimeni nu are nevoie &e ei şi care 'ntr-un 9,ces&e răutate se %ră esc să spună( / u c6iar vreau să $iu răuJ u c6iar vreau să $ac răuJ/,opiilor a%resivi eu le spun următoarele( / minunat că cel puţin ai in tine această $urie.Kentru asta ne-am şi născut să trans$ormăm răul în ine şi $aptul că tu stri%i &e-a &repaceste lucruri arată că eşti cinstit. Nu are importanţă că n-ai ştiut acest lucru important ecă vrei ca în$elul acesta să-ţi eQprimi revolta. /. ,a să trans$ormi răul în ine e nevoie&oar &e un pic &e cunoştinţe şi %ata %reşelile au $ost în&reptate. ar ce te $aci c3n&acest ine este înşelător ... orinţa &e a $i un pe care o înt3lnim la oamenii uni îi $acesă $ie or i. Am &eseori ocazia să $iu uimită &e $aptul că oamenii se %ră esc să spună&espre ei că sunt uni c6iar înainte &e a începe să &iscut cu ei pe această temă. Spaimacă voi $i consi&erat rău $ace parte &in cate%oria stresurilor care te $ac să intri în panicea impune ca inele să $ie scos în relie$. ,oncepţia tra&iţională &espre ine

'n orice om eQistă *1 rău şi +# ine. 'n toţi şi $ără eQcepţie alt$el nu am $i oameni.



Luule Vii ma La omul olnav a cărui viaţă este cate%oric îmăutăţită procentul &e răueste cu c3teva zecimi mai mare &eci procentul &e ine este mai mic cu aceleaşi zecimi.acă răul creşte p3nă la +8 survine moartea şi prin aceasta răul &evine ine. Kentruspirit moartea corpului înseamnă eli erare. Această &iscuţie poate părea pentru cei carese tem &e moarte o ze$lemea la a&resa s$inţeniei vieţii. Vă ro% să mă iertaţi şi vă ro% vă stră&uiţi să înţele%eţi mai ine esenţa vieţii. ,el care şi-a învăţat toate lecţiile acesteivieţi vrea să plece a&ică să moară. ,ei &in Bur nu vor $i în stare să înţelea%ă acest lucrp3nă nu vor aBun%e şi ei la acest moment .. Am avut noroc să asist la moartea c3torva

oameni &e %enul acesta( c3n& au simţit atin%erea morţii şi-au înc6eiat socotelile cu vşi au lăsat prin testament urmaşilor lor ruma &e avere a%onisită. 4nul &intre muri unzi între at c3t e ceasul a căzut pe %3n&uri c3teva minute şi a spus( / omnul mă c6eamă lael/. Pi-a pus m3inile pe piept şi a o$tat a&3nc. Se &usese. ,a un creştin a&evărat. Amasistat însă şi la moartea unui comunist a&evărat. 'nainte &e a muri se mai %3n&ea încăziua &e m3ine. Pi el cre&ea în ine cre&ea în $orţa iu irii. N-a spus-o &e-a &reptul &aultimul lui z3m et viclean şi c6inuit a $ost însoţit &e cuvintele( Nu plec eu pentrutot&eauna/. upă cinci minute nu mai era. ra tatăl meu. 'n zilele noastre maBoritateaoamenilor mor în c6inuri a&ică se &uc învăţ3n& prin su$erinţe p3nă în ultima clipă prisu$erinţe. Iăutatea &e care n-au scăpat îi $ace să treacă prin c6inurile ia&ului. ,ei care au învăţat să ierte vor trăi ştiin& p3nă în ultimul ceas care este a&evărata valoare a vieţii şise vor in-

Să sta%nezi sau să evaluezi teresa &e viitor întruc3t ştiu că cu $iecare su$lare rămasă îclă&esc &rumul spre viitoarele lor vieţi. Vor pleca inc3teva minute stră&uin&u-se să seeli ereze &e corpul lor $izic. Nu-ţi poţi &ori o moarte mai $rumoasă. ,ine îşi iartă $rica &moarte şi îi cere şi el ei iertare se va eli era &e $rică şi $rica se va eli era &e el. Noi şi $rca noastră suntem ca la înc6isoare noi suntem şi paznicul şi celula. Viaţa noastră esteacel Boc &e 2 procente &intre *1 şi +#. ,ine înţele%e re%ulile Bocului va avea un Boc $ericit. ,ine nu le ştie sau nu le $oloseşte va avea .o viaţă scurtă sau invers lun%ă &arplină &e su$erinţe. Ptiţi cu toţii că tot ce cur%e este ener%ia iu irii -e.a este veşnicăO totnu cur%e este ener%ie ne%ativă supusă &istru%erii. ,orpul nostru $izic este supus&istru%erii prin urmare el este o acumulare &e ener%ie ne%ativă. Lo%ica ne-ar spuneoamenii sla i au ne%ativitate . -: mal. puţma "ar cel. %raş". - mai. mu lt- DDD. a Aşa esNumai că la cei sla i şi pozitivitatea este mai mică iar la cei %raşi - mai mare. Iaportul *1la +# continuă să se menţină at3ta timp c3t trăim. Viaţa asta şi este mişcare pe &rumul în&reptării răului. 4nii se mişcă mai în-cet alţii - mai repe&e &ar c3tă vreme ne mişcămsuntem vii. Nemişcarea înseamnă moarte. Krin urmare toţi suntem la $el &eşi ne-amo işnuit săi numim pe unii uni iar pe alţii răi. Ne-am o işnuit să $acem aprecieri &upănişte criterii eQterioare. Ne amă%im pe noi înşine şi îi amă%im şi pe ceilalţi şi la urmăsu$erim. u împart omenirea în &ouă %rupe polarizate(



Să sta%nezi sau să evoluezi Luule Vii ma - uni răi _ $als uni - răi uni _ $als răi Iestulsunt mai mult sau mai puţin ec6ili raţi &ar numărul lor se re&uce continuu. 'n con&iţiila&3ncirii crizei Kăm3ntului creşte şi %ra&ul &e polarizare. ,u c3t vom continua săacumulăm mai multe unuri materiale m3n%3in&u-ne pe cap unul pe altul şi aştept3n&să $im lău&aţi cu at3t mai mare va $i $alsul ine. Numai prin creşterea rapi&ă a valorilospirituale şi aşezarea lor la loc &e cinste vom mai putea să $acem c3te ceva. Kentru aec6ili ra $alsul ine în lume eQistă $als răii care &e re%ulă sunt numiţi criminali &e cătrcei $als uni. rară să-" între e pe om &acă vrea şi să se simtă $ericit. Nici nu a%ă &e

seamă că acela se su$ocă şi că are o $i%ură c6inuită. 7ietul om se stră&uieşte &in toateputerile să în%6ită ca să-i $acă lui plăcereO cu si%uranţă însă sistemul lui %astrointesti%3n&eşte altceva. 5rice om care vrea să $ie un tre uie să ţină minte că inele meu nueste o li%atoriu să $ie pe %ustul sau pe placul altuia. 'n $elul acesta va evita&ezamă%irile. . e o icei ine$ăcătorul nu o servă că nu-i consi&eră oameni pe cei &in Burul lui. Ke cei aBunşi cele ri pe cei care şi-au $ăcut un nume şi pe ai lui - îi ve&e pe aşa-zis inutili &e care nu are nevoie - nu-i ve&e. ,u unii este $oarte %riBuliu pe alţii îi c în picioare şi încearcă să-i spui cevaJ. e re%ulă ine$ăcătorul se consi&eră pe el un iarpe alţii răi. acă ceilalţi tac $iin&că şi ei vor să $ie uni el nu va ănui că %reşeşte. acă însă îi spui a&evărul în $aţă ine$ăcătorul îşi pune mintea la contri uţie şi s-ar putea să&evină într-a&evăr un om un &eşi vai se va comporta ca un mitocan. ar &eBa astaeste o altă $aţă a me&aliei. 7ine$ăcătorul îşi va irosi în za&ar inele $ără să o ţină vreunrezultat. Nu se va consola nicio&ată cu $aptul că măcar ceva i-a reuşit. 7ine$ăcătorul est%ata să se rupă în ucăţi - &oar-&oar va o ţine totul. in păcate viaţa nu înseamnănumai ine. 'n su$letul lui se a&ună &eziluziile şi el se înrăieşte. e re%ulă nu-şi va arătarăutatea şi cu timpul nu-şi va arăta nici ucuria. 'şi va ascun&e at3t &e a&3nc răutatea înc3t p3nă şi cel mai iscusit provocator va $i &ezamă%it. orin& sincer să $acă ine el v&isperat &acă i se vor arăta %reşelile. Am avut ocazia să vă& cum răutatea unui ast$el om se mani$esta a ia la nepot $iin&că şi $iul său $usese învăţat să se a ţină &in toateputerile. Iăutatea

espre ine$ăcătoriIăii uni sau $alşii uni sunt acei oameni al căror ine este în&reptat spre a$ară. incate%oria acestora $ac parte aşa-zişii ine$ăcători care &e cele mai multe ori sunt $rumo&elicaţi politicoşi &ar &eseori sunt şi nelalocul lor inapţi pentru viaţă inaccepta iliplicticoşi s3c3itori enervanţi lipsiţi &e sens etc. e re%ulă aceşti oameni &oresc ineletuturor şi a între%ii lumi numai că nu înţele% că inele lor nu este ine şi pentru alţii.Koate în momentul respectiv cineva are nevoie nu &e ine ci &impotrivă &e rău pentrua-şi eQtra%e lecţia care îi tre uie eQact atunci. 4n ine$ăcător poate &e eQemplu $ără sse %3n&ească măcar că $ace ceva rău să în&ese tru$e pe %3tu" cuiva



Luule Viilma acumulată timp &e &ouă %eneraţii a ţ3şnit la supra$aţă la a treia %eneraţsu $ormă &e epilepsie. e re%ulă ine$ăcătorul îşi asumă responsa ilitatea &oreşte cuorice preţ să-şi atin%ă scopurile este patriot în cazul unui insucces îşi recunoaşte vina şse mo ilizează tot timpul în n4ţnele pro%resului .. upă aceste e$orturi eQa%erateurmează &e re%ulă &epresia $iin&că ceilalţi nu apreciază cum ar merita tot ce a $ăcut La &epresie omul este aButat &3n&u-i-se &e m3ncare şi &e ăut. La r3n&ullor caloriivor aButa să se &oteze cu armament %reu pentru următorul atac. 7inele $ăcut &e aceştioameniO c6iar atunci c3n& este mare se &uce pe pustii şi nu-şi atin%e scopul. A&evăr

ine este acela care este cerut. K3nă în momentul în care &oritorul &e a $ace ine pecare îl şi $ace nu va înceta să $acă inele cu &e-a sila inele lui se va pier&e rară sens şi$ără $olos. Kentru ec6ili rarea ineluiRirosit va începe să se acumuleze o masă &ea%resivitate care va creşte continuu mai ales su $ormă &e răutate. Iăutatea în%raşă.Iăutatea se acumulează 'n ţesuturile %rase. Ne%ativitatea creşte $ără ca omul săo serve. Lumea sa o işnuit să crea&ă că ine$ăcătorul $ace ine şi t3rziu &e tot o servărăul &in spatele acestui ine. Iăul îşi $ace trea a &istru%3n& încetul cu încetul şi în $mase mani$estă printrRo că&ere $izică şi spirituală. Pi atunci oamenii încep să se pl3n%ă csoarta este ne&reaptă întruc3t ei nu au $ăcut nimic rău. Pi totul se înt3mplă numai pentrucă ei nu sunt conştienţi că nu eQistă ine rară rău. "ar cel care va

.H:ă

sta%nezi sau să evoluezi

în$ele%t(( nu va mai spune &espre el că este un om un şi ntl va mai arăta cu &e%etul palţii. Sunt convinsă că &acă un ine. ăcător citin&. va aBun%e la această pa%ină o vaparcur%e în viteză $iin& convins că ce scriu eu nu se re$eră la el. Ieprezentanţi tipici aiacestei cate%orii sunt $emeile şi oamenii %raşi. ste lipsit &e sens ca pro lema în%răşărisă se rezolve cu me&icamente. ste a&evărat că cu preţul unor mari e$orturi prinautotortură şi prin scă&erea po$tei &e m3ncare se poate scăpa pentru un timp &e[ilo%rame le în plus &ar în cazul acesta omul &evine ro ul propriului corp. Scăp3n& &%răsime. omul scapă şi &e ruşinea &e a. ieşi în lume &ar celelalte stresuri răm3n inclucele care au &us la în%răşare. Mulţi oameni %raşi se tem să tolosească miBloace &eslă ire $iin&că în su conştient ei se tem că îşi pier& capacitatea &e a rezista. Iăutateaalimentează capacitatea &e L" lupta. ,el care îşi va învin%e $rica. prin $orţă şi &e &ra%a arăta ine se va purta a uziv cu corpul său $iin&că nu ştie să se eli ereze &e $itcă şi &erăutate va avea ocazia să se căiască mai t3rziu. in acest motiv &upă o cură &e slă ireoamenii se îm olnăvesc $recvent. re%retă şi ar $i &e acor& să $ie c". (ar mai %raşi cucon&iţia să nu mai $acă tot $elul &e oli c.:re nu-i lasă să trăiască. ar &upă o oală numai poti $i Vi nou. 'nainte erau capa ili să asclm&ă răul în ei să in%6ita şi să se ucurecă au putut $i uni pentru toată lumea in&i$erent c3t le-a $ost &e %reu. Acum însă &incauza olii. li se umezeşte privirea şi ucuria parcă n-ar $i $ost nicio&ată. acă înainte îşi .puteau RRîntreţineR$amilia puteau săR $acă ine pentm ţii acum viitorul îi sperie.



Luule Vi4ma Acum ener%ia ne%ativă acumulată în ţesuturile %rase tre uie să se concentreze un&evasă $ie şi mai &ensă. Aşa pot să apară &e pil&ă tumorile. ,el care îşi va înţele%e %reşelnu va mai învinovăţi me&icamentele şi pro&ucătorii lor ci pJin iertare se va &ezle%a &răutate şi tumora va &ispărea. "n practica l:tlea celmai repe&e - în mai puţin &e patrusăptăm3ni - a trecut o tun#FHare $oarte mare c3t capul unui nou născut. S-a înt3mp:$at$emeie care vea un c6ist la ovare şi care prin iertare a avut parte &e un mi- . raco". Săsta%nezi sau să evoluezi sentimentul lor &e vinovăţie in&i$erent &e ce şi &e cine este

le%at inclusiv &e propria persoană. 5 parte &in oameni au corpul complet &isproporţio- capul mic $aţa mică păr moale şi rar %3t su ţire iar &e la umeri în Bos - straturi &e%răsime imposi il &e micşorat. Mare mai este spaima acestor oameni că nu voi mai $iiu it &acă ... şi atunci ei încearcă să se apere &e ne%ativitatea vieţii printr-un zi& zi& :cnu va lăsa răul să treacă prin el ci îl va a sor i. ,orpolenţa este eQpresia mo&ului lor &e%3n&ire. Aşa arată multe &intre $emeile şe$e. Se în%raşă oamenii &e tip luptător cei ccaută cauza pentru care viaţa este rea a&ică tipul &e acuzator care însă este $oartesensi il atunci c3n& el este acuzat &e ceva. ,u c3t va în$iera mai mult pe alţii &e $rică snu $ie el vinovat şi va str3n%e în el această răutate cu at3t talia lui va &eveni mai %roaorinţa lui imperativă &e a ve&ea viaţa mai ună se va trans$orma pe neo servate înrăutate c6iar &acă el va continua să $ie activ şi îi va antrena şi pe ceilalţi pentru îm unătăţirea vieţii. 5 iceiul &e a &omina &e a or&ona &e a interzice este le%at &erăutate. 5amenii &e $elul acesta sunt pro$un& ne$ericiţi atunci c3n& cineva e&e ceva rla ei. ,u timpul vor începe să $acă or&ine şi acasă ceea ce îi va scoate &in sărite peceilalţi. orinţa maQimalistă &e a $ace ceva ca să le $ie mai ine celorlalţi nu se în&eplineşte. in &ezamă%ire vor apărea &iverse $eluri &e răutate( răutate ca nu ai $ăcceva răutate că nu ai &iscutat &espre ceva că nu ţi-ai în%6iţit lacrimile că nu te-ai cert5 ast$el &e răutate care te &emască şi pe tine şi pe ceilalţi va a&ău%a taliei tale sta il şimpercepti il [ilo%ram &upă [ilo%ram. acă cineva &e %enul acesta aBun%e şe$ şi îşisatis$ace &orinţa &e a &omina [ilo%ramele în plus vor &ispărea. Pi mai repe&e vor&ispărea în cazul

5 persoană plină c3n&va slă eşte întruna &ar me&icii nu &escoperă nimic. Acum &inca4za unei .presupuse tl:li ascunse apare spaima &e mo :te. ne $apt omul nu are nimic%rav &ar &acă ţinem cont &e laptLll că nu ştie să( % 6l/ &ească trea a c6iar poate să&evină %ravă şi poate apărea o oală psi6ică. Kro lema în%răşării nu este nici pe &eparo %lumă. Mulţi oameni minunaţi ca& în &epresie &in cauza ei &emnitatea lor av3n& &su$erit. 'n%răşarea poate avea loc în $oarte multe $eluri. ,ea$a umerii şi m3inile se um$cu %răsime la cei care au spaima că nimeni nu mă iu eşte că nimic nu-mi iese cumvreau eu lumea nu mă înţele%e mai pe scurt răutatea că totul este alt$el &ec3t vreau e-'n%răşarea în această zonă este mai rară. ste însoţită &e o icei &e în%răşarea între%ului corp. La cei care se în%raşă la trunc6i FtorsH în ţesutul lor %ras tre uiau să saşezeR toate învinuirile răută ioase şi



Luule Vii ma c3n& persoana respectivă tem3n&u-se &e concurenţă se va teme să nu-şipiar&ă $uncţia. 5amenii %raşi sunt ine$ăcători tipici întruc3t răutatea lor nu este în&reptaţă contra oamenilor ci împotriva vieţii a mo&ului &e or%anizare a ei şi ao stacolelor &in calea vieţii. 'i irită prostia lipsa &e sens risipa lenea preţurile mariţevile care cur% poluarea me&iului samavolnicia politicienilor re%resul economicsu ţierea propriului porto$el şi tot ce se a$lă în spatele acestui lucru. pn ine$ăcător nu vaspune nimănui ce necazuri are. ,ine ştie ce se va înt3mplaJ Vor $i nevoiţi să su$ere &ere%ulă mem rii $amiliei care nu au nicio vină. Mai ales copiii $iin&că ei nu au &reptu

o iecteze întruc3t trăiesc &in unăvoinţa părinţilor. 5căr3n&u-ne copilul vrem să $acem&in el un lucruşor insensi il şi uşor &e manipulat. 'n acelaşi timp nu înţele%em că el va&eveni o maşină eQpusă uzurii. ,3n& copilul începe să pl3n%ă părintele se supără - înseamnă că sentimentullui &e vinovăţie i-a &at un semnal. ar el nu vrea să $ie vinovatatunci &evine şi mai rău. Pi copilul şi mama vor lua în %reutate.

Să sta%nezi sau să evaluezi acă răutatea &e acelaşi tip concentrată într-un anumitor%an &uce la îm olnăvire a acestuia răutatea omului %ras provocată &e lupta cu viaţanu are limită ca şi viaţa şi ea se va acumula încetul cu încetul în între%ul or%anism p3nva eQplo&a într-unul &in or%ane. acă %răsimea se &epune în partea in$erioară a corp înseamnă că răutatea este le%ată &e tre urile %ospo&ăreşti &e serviciu &e pro lemele$inanciare în %eneral. Kartea in$erioară a corpului se corelează cu trecutul. ,el care nu sa eli erat &e răutatea le%ată &e trecut seva în%răşa cate%oric în partea &e Bos a corpu Aici se concentrează răutatea le%ată &e copilărie şi &e tinereţe. Aici se a$lă supărareamamei pe soţul care nu $ace ce vrea ea şi răutatea $emeilor pe seQul masculin în %eneraKartea superioară a corpului semni$ică viitorul. ,el care se %3n&eşte la viitor cu răutateva avea partea superioară impunătoare. 'n ciu&a tuturor pie&icilor el vrea să mear%ă înviitor. !ona r3ului se corelează cu prezentul cu azi. Kentru cel care nu se rupe &etrecut viitorul înseamnă o luptă şi va avea o talie %roasă. ,el care uită cu uşurinţăneplăcerile zilei &e ieri va avea o talie su ţire c6iar atunci c3n& partea &e Bos a corpuleste voluminoasă. Kersoana care &oreşte să arate şi să &emonstreze celorlalţi ce scopur"ău&a ile are a&ică să arate în mo& &emonstrativ că este un om corect va $i %rasă. S-putea să se ruşineze şi să se simtă peni il c3n& se uită lumea la ea &ar impulsul interioreste mai puternic. e o icei ast$el &e oameni nu-şi &au seama că au în ei răutate$iin&că în mo& sincer nu ştiu ce este aceea. ,ă altii îl a&uc în stare încă mai e &e înţeles. i pot c6iar să simtă o răutate $aţă &e cei răi. Acest mo& sui-%eneris &e a luptapentru ine este $oar-

Lumea se întrea ă a&esea &e ce copilul spune( /Mai ine să mă aţi &ec3t să măocărăşti/. Spiritul lui curat ştie că &urerea $izică nu are mare importanţă. A&evărata &ueste cea su$letească. ,3n& mama îşi ocărăşte copilul în su$letul ei se ampli$icăsentimentul &e vinovătie. a nu e conştientă &e acest?ucru &ar copilul ve&e şi nu &oreca mamei lui să-i $ie rău.



Luule Vii ma te răsp3n&it. Ast$el &e oameni se enervează c3n& cineva se pl3n%e îi ca%reşelile sau îl învinuieşte &e-a &reptul. /,e vă tot pl3n%eţi sc6im aţi ceva cu astaD Nusuport acuzaţiile şi pier&erea inutilă a timpului / - vor riposta ei enervaţi. ine c3n&această revoltă iese a$ară şi eli erează stresul cel puţin răutatea n-a $ost în za&ar. ar&in păcate aceşti oameni nu se %3n&esc &e o icei că aspiră în ei &ouă $eluri &e răutalamarea celorlalţi şi propria răutate. upă o vreme sănătatea lor se va înrăutăţi. Vorcre&e că &e vină este creşterea tensiunii arteriale le%ată &e cine ştie ce inci&ent stupi&vor începe să-şi reproşeze că s-au amestecat. "ar n-am ştiut să mă stăp3nescJ Acesta

este &eBa un reproş &irect la a&resa sa &ar nu este conştient &e acest lucru. Mai intervşi $rica &in cauza $aptului că nu se simte ine $iin&că nu ştie &e $apt &espre ce estevor a. Nu cumva mi-a sărit tensiuneaD /Nu pot să su$ăr pl3n%ăcioşii mă scot &in săriteSimt că plesnesc &e $urie ăştia pur şi simplu nu inţele% nimicJ 7at apa-n piuă şi au şioc6elari &e calJ/ a-&aJ Ve&eţi ăsta este stresul &umneavoastră. Krin el îi atra%eţi peast$el &e oameni şi ei vin ca să vă în$urie. acă n-ar veni n-aţi simţi această răutate. arse ve&e trea a că &oriţi acest lucruJ Atra%eţi situaţia în care aţi putea /plesni/ &e $urie. &acă acest stres încă nu-i su$icient ca să $aceţi un atac cere ral o 6emora%ie si%ur veţi$ace. Sau vă veţi lovi &e ceva şi veţi $ace v3nătăi. ,orpul &umneavoastră vă trimite în $acesta un semnal &espre starea pe care o aveţi în momentul acela. ,ei la care $ricanimeni nu mă iu eşte este mai mică sunt consi&erati in&i$erenti. i nu su$eră &in cauzvor e lor ce le-au ieşit pe %ură $iin&că socotesc că au spus a&e-

Să sta%nezi sau să evaluezi vărul. Nu au nici un stres &in cauza asta. vi&ent pon&ereaacestor oameni este mai mică. in punct &e ve&ere me&ical la persoanele %rasemeta olismul este încetinit şi aşa se şi eQplică creşterea stratului &e %răsime. "n&icatorclinici sunt &eterminaţi prin cercetarea capacităţii &e $uncţionare a %lan&ei tiroi&e. A6ai&eţi să %3n&im în mo& nou şi mai simplu cum încerc eu tot timpul să vă învăţ. Glatiroi&ă se a$lă în centrul celei &e-a V-a c6a[re care este le%ată &e comunicare. Krinurmare a $ost a$ectată comunicarea cu lumea a&ică cu oamenii cu animalele şi cunatura. 5mul poate să crea&ă că se înţele%e minunat cu ceilalţi oameni şi că a&orăanimalele &ar asta nu are importanţă. Glan&a tiroi&ă are o &is$unctie şi &eci comuniccu lumea este în%reunată el tre uie: să $acă e$orturi $oarte mari &ar nu mai are putereRacest lucru îi a&uce &oar &eziluzii .o senzaţie &e ză&ărni ie şi &e lipsă &e sens. Wricapermanentă &e a $i strivit &e viaţă &uce la &is$uncţii ale %lan&ei tiroi&e. Toate sunt sale luptei în&3rBite cu viaţa. ,ea &e-a V-a c6a[ră este situată în centrul s$erei &e in$luea $ricii nimeni nu mă iu eşte. easupra ei se a$lă capui cu toţi centrii vitali inclusiv centrmeta olismului. Wrica că nimeni nu mă iu eşte nimeni nu are nevoie &e mine nimic nu-mi iese cum tre uie &eşi mă stră&uiesc loc6ează comunicarea. ,omunicarea $iin&locată centrii nu mai pot ve&ea care este sarcina corpului. La cel care nu a $ost învăţatsau nu a învătat sin%ur cum să comunice capul nu ştie ce $ace corpul ia corpul nupoate înţele%e ce %3n&eşte cap lJ Ptiinţa &e a comunica uneşte în mo& corect toatepăr " ecorpului şi omul &evine un între%. Tot ea $ace ca $am"l"a colectivul în care lucrstatul omenirea să &evină un în-



Luule Vii ma


tre%. K3nă vom aBun%e să ne citim %3n&urile suntem nevoiţi să comunicăm prin cuvLipsa &e sinceritate va $i însă su conştient sesizată &e către om c6iar &acă nimeni nu l învăţat nicio&ată să comunice. ,opiii sunt învăţaţi &e mici cum să înt3mpine pe cinevacum să salute. La salutul ucuros al unui copil orice om răspun&e cu un z3m et

&eoarece copilul ra&iază o ucurie sinceră. ste iu irea curată care nu cere nimic însc6im . acă noi a&ulţii am păstra măcar acest minunat început &e comunicare &acăle-am răspun&e cu aceeaşi ucurie copiii cresc3n& n-ar mai mer%e cu capul în Bos şi &inţii str3nşi în semn &e protest împotriva a&ulţilor. 4n /7ună ziua/ cal& spus $ără $ricrăutate &esc6i&e inimile oamenilor. Cai&eţi să ne $acem timp să ne oprim o clipă în prsă salutăm şi să aşteptăm răspunsul. Vom simţi că începem să comunicăm. 4n salutautomat $ormal nu &uce la nimic. eşi nivelul &e &ezvoltare al intelectului său este &e&e mare omul permite $ricii nimeni nu mă iu eşte să-i mo&i$ice ra&ical noţiunile $iinnu-şi $ace timp să-şi înţelea%ă propriile sentimente. ,el care &e $rică pre$eră să $u%ăavea un nivel &e activitate $izică mai înalt şi va apărea o 6iper$uncţie a %lan&ei tiroi&Sau în loc să $u%ă caută o altă soluţie. Am ele căi &uc la aceeaşi răutate. ,u &i$erenţacă cel care $u%e slă eşte iar cel care-şi păstrează calmul şi nu se clinteşte &in loc se în%raşă. 'n%răşarea înseamnă că persoana respectivă vrea să primească &e la viaţă maimult &ec3t &ă. S"ă irea înseamnă că vrea să &ea vieţii mai mult. 4n corp ine $ăcutproporţionat arată că persoana respectivă &ă c3t primeşte.

ar ce să &ai şi ce să primeştiD La această între are tre uie să răspun&eţi $iecare întruc3t scopurile $iecăruia sunt &i$erite. 4nul vrea să se îm o%ăţească altul &eclarăpatetic că nu-l interesează anii. 4nul vrea linişte su$letească &ar nu-i lasă în pace nici osecun&ă pe ceilalţi. Altul ar vrea să va&ă lumea &ar spune că nu poate să o $acă pentrucă nu are ani iar c3n& îi are îi c6eltuie pe $leacuri. Altul vrea să stea liniştit acasă &arnici nu trece ine o oră că o şi z u%6eştea$ară &e parcă ar $i intrat &u6ul rău în el.Wiecare are scopul lui în viaţă. Aţi &a înapoi tot ce aţi primit &e la viaţăD Aţi $i atunci curaBos în le%ătură cu viitorulD Stratul &e %răsime este &epozitul în care vă a&unaţi lităţile &e luptător pentru ca să vă puteţi lupta cu viaţa şi să rezistaţi - şi acum şi m3ine Fc3t mai mult cu at3t mai ineH.RLo%ic %3n&iţi cam aşa( / e ce tre uie să &au ce este almeuD Wiecare tre uie să-şi r3n&uiască propria viaţăJ Pi aşa am &at mai mult &ec3t alţi Aţi str3ns multe pro-

vizii şi sunteţi si%uri pe &umneavoastră. La $el se simte şi stratul &e %răsime. Altul a pmai puţin &e la viaţă şi tre uie să &ea mai puţin. Aceasta este lo%ica vieţii. e la $iecare&upă capacitate. umneavoastră vi s-a &at mai mult ca să &aţi mai mult. ar ce &auceilalţi nu v-a $ost &at să ve&eţi. 4nul &ă un o iect oarecare şi consi&eră că a $ăcut o$aptă mare altul îşi &ă tot su$letul şi nu-i mai răm3ne nimic &ar ceilalţi nu vă&. 'n am ecazuri însă se $oloseşte aceeaşi unitate &e măsură. Lipsa &orinţei &e a renunţa la ce esal tău este un stres viclean. Sim olic %răsimea este tot ceva al tău pe care l-ai str3ns înlupta cu viaţa. li eraţi-vă &e acest stres şi stratul &e %răsime va începe să se topească.Vor iţi cu



Luule Vii ma acest strat vor iţi cu celula &e %răsime. Spuneţi-i c3tă teamă $aţă &e ziuam3ine aţi a&unat în ea. Pi c3tă răutate ăz oini J 4nii se &uc ei înşişi la luptă alţii îitrimit pe ce"lalţ". 4nu luptă cu cuv3ntul alţii luptă cu con&eiul. 4nii - prin acţiune alţii pi&ei. umneavoastră cum $acetiD G3n&iţi-vă şi eli eraţi-vă &e răutate şi &e lipsa &orin&e a renunţa la ce este al tău. # otce pare să ne aparţină vine &e la planeta Kăm3nt.K.laneta o stră nu îmi aparţine mie prin urmare o%ăţia el ma er al nu est a mea.Krin crearea acestei o%ăţii eu am pnm"t mţelepclune &e viaţă - sin%ura mea comoară cm însoţeşte &i tr-o viaţă în alta. Pi &acă voi mer%e &rept V5" avea tot mai multe o%ă

materiale prin care voi învăţa neîncetat. Tre uie să remarc că este &eose it &e plăcut săutilizez aceste /manuale/ şcolare. ar să nu uităm că ele sunt &oar nişte manuale. Nici sănu le consi&erăm ca $iin& ale noastre nici să nu le &istru%em întruc3t ele sunt De .laumnezeu. acă le &istru%em ne &istru%em pe noi mşme. $ ,ăutarea unei căi concrete$izice &e a scăpa &e z uciumul su$letesc te &uce tot&eauna în impas. ,a urmare 'ncepelupta pentru viaţă care nicio&ată nu : e &ă $ără ătălii a&ică $ără răutate. "ar răutatea&istru%e. ar şi cel care s pre&ă $ără luptă piere. Va învin%e numai cel ce %3n&eştecorect. . Qistă oameni %raşi mai ales $emei care n-au ri&icat D-icio&ată vocea la cineşi nu au căutat să-şi impună vomţa. ar nici $amilie nu au un&e să-şi poată arăta $orta.Krietenii îi iu esc în mo& &eose it. 5amenii aceştia şi- u ascuns în ei /toată răutatea şi îiuimesc pe :toţi cu rezistenta lor la stres. "i aBută şi $aptul că unăvoinţa lor este sinceOă că se stră&uiesc să-i înţelea%ă pe ceilalţi.

Să sta%nezi sau să evoluezi Nevoia nec6i zuită &e a părea &in ce în ce mai un setrans$ormă în autoreclamă. "n&i$erent cum se mani$estă prin lău&ăroşenie prin truc ureclamă sau prin &ominarea concurenţilor această nevoie măreşte ne%ativitateaascunsă. 4n om mo&est care simte că în &omeniul lui &e activitate $ace $aţă la $el &e ca ceilalţi care arată super şi are o capacitate &e comunicare &e invi&iat îşi va în%6iţilacrimile &e ciu&ă văz3n& că altuia îi mer% inea(racerile iar el nu are &e lucru. ,lienţiaceluia sunt oameni &e vază iar la el a ia &e vine cineva. 5mul mo&est nu ştie săcomunice sau este at3t &e sensi il $aţă &e pre$ăcătorie înc3t nu acceptă %3n&ul &e a smani$esta într-o manieră nenaturală. acă l3n%ă el se a$lă o personalitate strălucitoarese va înc6i&e în el at3t &e mult înc3t va $i el însuşi uluit &e propria-i %reşeală şi%rosolănie. 'ntr-o ast$el &e stare su$letească tre urile nu pot să mear%ă ine. ,a întot&eauna concluzia se tra%e &upă criterii eQterioare - are nişte maniere at3t &e în%rozitoare măcar &e-ar $ace $aţă la serviciu. Pi ăsta e a&evărul -nu mer%e trea a. Ma&resez acum acelora care nu se simt con$orta il într-un ast$el &e me&iu &e pre$ăcătoIăm3neţi aşa cum sunteţi - sinceri inimoşi şi %raşi. li eraţi-vă însă &e teama că nimeninu vă iu eşte şi &e celelalte stresuri care vă $ac să su$eriţi şi vă provoacă răutate şiatunci într-o ună zi va %ăsi calea spre &umneavoastră acel om plăcut şi curat la su$letpe care l-aţi aşteptat tot timpul. Pi omul acela care căuta şi el înţele%ere va simţi că îns$3rşit a %ăsit persoana &e care avea nevoie şi se va mira cum &e nu v-a remarcat p3nacum. acă vă &uceţi &e eQemplu la $rizerie şi ve&eţi că $rizerul nu este în apele lui sştiţi că are nevoie &e iu ire.



Luule Viilma 5ric3t &e a il şi-ar ascun&e in&ispoziţia veţi simţi că este a ătut şi veţi aveo stare &e &iscon$ort. li eraţi-vă &e lipsa &e &orinţă &e a intra în vor ă cu el c6iar &ael este prost &ispus sau &acă sunteţi nemulţumit &e lipsa lui &e e&ucaţie. li eraţi-vă şiacel stres care provine &in mo&ul &umneavoastră &e a trăi şi a vă comporta. Nu uitaţi &umneavoastră sunteţi cel care se &uce la el şi prin urmare în a$ară &e tunsoare maiaveţi nevoie şi să învăţaţi o lecţie importantă &e viaţă. S-ar putea ca lecţia să $ie eQtrem&e importantă &ar vă veţi &a seama a ia &upă un timp. li eraţi-vă şi &e stresul că$rizerul vă va tun&e în $imcţie &e starea lui &e spirit şi nu veţi mai avea ocazia să vă

supăraţi altă&ată &in acelaşi motiv. Luaţi &in inima &umneavoastră în %3n& un pummare &e iu ire cal&ă pentru că aveţi &estulă - şi tot în %3n& trimiteţi-o acolo un&e artre ui să $ie inima lui. acă &upă asta veţi avea o tunsoare uimitor &e $rumoasă să ştiţică s-a înt3mplat %raţie unătăţii &umneavoastră înţelepte. Pi c3n& veţi ieşi pe uşă $rizeva %3n&i( /,e om plăcut nu mai sunt aşa prost &ispus/. La $el vor sta lucrurile peste totpe un&e veţi mer%e. li eraţi-vă prin iertare &e stresuri şi vă va $i ine peste tot. Pi &acvă veţi a$la într-o ţară străină cu o iceiuri necunoscute atunci veţi putea să-i înţele%eţi poamenii &e acolo şi nu îi veţi consi&era( - nici mai răi &ec3t &umneavoastră - acest lucv-ar $ace să &eveniţi aro%ant ceea ce ar putea $i taQat în mo& &urerosO - nici mai un&ec3t &umneavoastră - v-ar $ace să &eveniţi umili şi în $elul aceasta atra%eţi umilinţa%3n&urile lor oamenii atra% asupra lor răul.

Să sta%nezi sau să evoluezi Ke acelaşi eQemplu să analizăm posi ilitate unui alt mo& &a or&are a situaţiei. Wiin& un om un c6"ar $oarte un vă apucaţi să-" între aţi pe $rizerVai &(a%ă ce?i a înt3mplatD Kot să te aBut cu cevaD Nu araţl prea .lne Ast$el &e între ări pot &impotrivă să-" enerveze $i"n&ca el se stră&uise să-şi ascun&ă starea. N&oreşte să vor ească &espre pro lema sa el tre ie să se eli ereze &e ea. 4n om poatesă-" aBute pe altul &acă el se eli erează e team că /o săi se pară că sunt rău şineomenos &aca nu o sa pun la su$let pro lema lui/. . 'n %eneral vor in& c3t &e mult încearcă om4O.lsa a?u e pe cineva a$lat la nevoieD Această între are (ste "n (se ţaretorică. sunt cuvinte %oale vor e aruncate "n vant "na"nte &e a primi răspunsuL are$lectă stilul mo&em ra$inat &e învătare a unelor maniere. Se va înşela cel care îl vaurma cu n:aivitateşi prin aceasta va tre ui să înveţe. ,ine vrea cu a&evărat să aBute nuvor eşte mult şi este serios. Se poate înt3mpla ca în unătatea lui( c el erul a(e văserveşte la masă să vor ească om ast"c P" a $ie .p s lo%. umneavoastră însă nusuportaţi eQa% r l#.e m," "n comunicare nici în ceea ce vi se o$eră. "ertaţ"-va "ntoleran- răutatea şi atunci nu vă va mai a$ecta nici stilul lui &e omportament s3c3itor şiplictisitor.



Să sta%nezi sau să evoluezi ună in&i$erent care. Să-i înţele%i pe ceilalţi este un lucruanevoios şi poţi să şi %reşeşti &ar eli er3n&u-ne &e stres &esc6i&em calea către aceline &e care avem nevoie noi înşine. e eQemplu &upă ce m-am eli erat &e răutatea( /oricum inele pe care eu pot să-" $ac nu este necesar nimănui/ voi ve&ea rusc în pra%ucasei un om care are nevoie tocmai &e acest ine. Stresul este stres at3ta timp c3t eleste $iQat în mine. acă eu îl eli erez prin iertare el se poate trans$orma în ener%ie aiu irii. Această sc6im are &in corpul meu o pot simţi su $orma unui sentiment carepentru mine se numeşte ine. Iăutatea ună este răutatea pe care o &au a$ară.

Iăutatea rea este răutatea pe care o ţin în mine. ,elui care privează pe cineva &eli ertate nu poate să-i $ie ine. intre stresurile ne%ative cea mai mare pon&ere o arerăutatea. ,ine are a &omenul um$lat în partea superioară acela vrea să avanseze curăutate. Autoconstr3n%erea &uce la um$larea corpului. A &omenul lui tre uie să răz atăprin viaţă precum prora unui spăr%ător &e %6eaţă. Nu mă las p3nă nu le &ove&esc că sunt cel mai un. Pi &acă &e &ata asta nu reuşesc o să mă îm ăt o să mă &eclar în$r3nt în $aţa tuturor Ftot e mai ine &ec3t să plesneascăH şi voi încerca &in nou. 'n numeleinelui scopul scuză miBloacele. Pi &acă şi "loua încercare eşuează răutatea va creşte şiva începe să-" &istru%ă. "ertaţi-vă răutatea cu care vă strecuraţi printre pie&ici şi atunciuşile vi se vor &esc6i&e. Pi inele va veni el spre &umneavoastră. Atunci va &ispărea şinecesitatea &e a avea un a &omen mare.

Iăutatea ună. şi răutatea reaIăutatea este un stres per$i&. e eQemplu răutatea $aţă &e un om concret este ine înţeleasă &e toată lumea. ar răutatea $aţă &e o situaţie o pro lemă un impe&imentcreează panică. acă eu spun că şi asta este tot răutate unii vor ă&ea pe %3n&uri. Nus-ar $i %3n&it nicio&ată la aşa ceva. "n cel mai un caz vor între a( / ,ui i-am $ăcut eu răcu această răutate &e vreme ce eu însumi sunt silit să su$ărD/ ,3n& le eQplic oameniloresenţa inelui pe care-l $acem altora le apare uneori un $el &eR paralizie a %3n&irii în&evine &estul &e primeB&ios să continui convor irea. / Ieiese că toată viaţa eu am $ăcutotul incorectJ posi il ca eu să $i $ăcut toată viaţa totul incorectD/ 'n aceste cuvinte sesimte at3ta &ezamă%ire înc3t &eBa nu mai poţi să-i eQplici că &in %reşeli se învaţă şiaşa a $ost &intot&eauna. 5 nouă paralizie a %3n&irii &uce &eBa la enervare - cineva în&răzneşte să-i spună că a %reşit. Pi atunci se poate înt3mpla ca un om eQtrem &e&epresiv şi resemnat să &evină rusc uimitor &e a%resiv( A6a &umneavoastră susţinecă eu aş $i trăit toată viaţa incorectJ/ l a $ost at3t &e ascultător şi &e &evotat statului şi %ăseşte cineva acum care să-i răstoarne toate principiile cu susul în Bos. Aşa ceva nu sepoate accepta. Mai ine să surar eu. Pi înainte reevaluarea lecţiilor &e viaţă a &at şi înainte naştere la răz oaie. Va $i mai corect &acă omul prin iertare se va eli era &estresuri şi nu va încerca să-i înţelea%ă pe alţii sacri$ic3n&u-se pe sine ca apoi să $acăpentru alţii o $aptă



Luule Vii ma 5 &orinţă ireală ce provoacă răutate prin $aptul că nu . poate $i în&eplinit&uce la 6emie. MaBoritatea &orinţelor ireale ţin &e s$era economică şi &e/ aceea 6emiapare cel mai &es în partea in$erioară a a &omenului şi pe cicatricele rănilor. Karteain$erioară a trupului corespun&e trecutului iar partea superioară - viitorului. acă setea&e c3şti% uşor a unui om &ezamă%it &e viaţă se trans$eră rusc în viitor &ia$ra%ma lva stran%ula. Mai simplu spus &acă omul s-a %3n&it să asalteze cu răutate viitorul( / oaş $ace tot nu reuşesc/ atunci corpul îi va limita respiraţia. "nsu$icienţă respiratorie sevenu-l va lăsa să $acă o %reşeală şi mai mare. ,ine va începe să accepte că viaţa are şi o

parte nevăzută şi îşi va conştientiza ne%ativitatea naturală va începe să piar&ă &in%reutate se va mişca mai uşor şi/îi va $i mai uşor să $acă acel ine p:rincare la timpulpotrivit îşi va realiza scopurile. ,e sens ar avea ca inele să $ie aruncat în v3ntD ,ine vaputea să nu mai impună altora propria lui voinţă va constata că stratul &e %răsime &e pspate s-a mi, . şorat. ,ine va şti să se eli ereze &e sentimentul că $ără mine nimic nu sepoate $ace &acă eu nu intervin oricum ei n-or să$acă nimic va ve&ea că încep să sere&ucă straturile &e %răsime &e pe a &omen şi &e pe piept. ,ine spune la supărare(/acum o să stau c3t po$tesc nu-mi tre uie nimic şi nici nu mă clintesc &e &ra%ul altol:aaceluia i se va "ăţi $un&ul. Acest stres era mai rar la ăr aţi &ar acum &evine &in ce în mai răsp3n&it. 7ăr ăţia este ten&inţa &e/ a mer%e înainte şi ăr atul vrea să mear%ăat3ta timp c3t îl ţin puterile. Aceluia care are în el răutatea că / nu pot să stau tolănit şi sămă ucur &e viaţă cum $ac alţii. Situaţia mea ma-

Să sta%nezi sau să evoluezi terială nu-mi permite acest lucru/ $un&ul i se va "ăţi şi matare. ,ine are în el răutatea că . tre uie să mă scol că $ără mine nu se vor &escurca/va avea talia %roaSă. Stratul &e %răsime eQce&entară se va ri&ica &e pe $un& în sus talie. 7ăr aţii care au acest stres vor avea o talie în%rozitor &e mare. /Wemeia care&oreşte să-" a&emenească cu sinceritate pe ăr at pentru a mer%e împreună pe caleavieţii va avea s3nii mari. acă însă îl iu eşte pe ăr at $ără %3n&uri ascunse va aveas3ni normali. acă $emeia este încăpăţ3nată şi aşteaptă ca ăr atul să $acă primul pass3nii ei vor răm3ne mici. acă însă va renunţa la încăpăţ3nare s3nii vor începe să-icrească in&i$erent &e v3rstă. acă omul %3n&eşte/ca un con&amnat( / 5rice-aş $ace tonu-mi voi realiza visele/ ţesutul &e %răsime &evine $lasc. 4n su$let $lasc înseamnă uncorp $lasc. / 5rice-aş $ace voi nu ve&eţi unătatea mea/ - şi talia &evine $lască. /Nu mersă $iu iu it/ - şi $aţa %3tu" s3nii &evin $lasce. /5ricum n-o să mă îm o%ăţesc/ - $esele şcoap O le &evin $lasce. acă spui cu răutate/ o să ve&eţi voi &e ce sunt eu (/n stare/-apare celulita. Atunci într-a&evăr totul se ve&e per$ect. 7azele se pun acolo un&erăutatea este cea mai arzătoare. ,el mai a&esea pe coapse şi pe $ese întruc3t pentruomul contemporan munca este un miBloc &e autoa$irmare. 5mul îşi &ove&eşte valoareprin muncă.




7unătatea poate $i măsurată şi c3ntărită prin rautateIăutatea este stresul care consumă cea mai multă ener%ie. Trupul are nevoie &e 6rană.e o icei oamenii nu ştiu &e ce s-au enervat. Tre uie să te %3n&eşti la ceea ce te-aenervat. Nu vor să-şi amintească şi se apucă să măn3nce. acă simţiţi că sunteţi sătul şitotuşi mai vreţi să mai m3ncaţi înseamnă că aveţi o răutate împotriva acelora care nu văacceptă unătatea. 'ncepeţi prin a vă ierta această răutate. "ertaţi-vă răutatea care vă

$ace să vă simţiţi mai presus &ec3t ei. "ertaţi-vă răutatea $aţă &e cei care vă consi&erăin$eriori numai pentru că sunteţi %ras. i nu vă pot &epăşi prin nimic altceva. ,u c3t văveţi eli era mai ener%ic &e aceste stresuri cu at3t mai repe&e vi se va &iminua po$ta &m3ncare. Stresuri"e &umneavoastră sunt cele care nu se satură nicio&ată. le au apărutsă vă înveţe că inele pe care îl puteţi o$eri va $i solicitat &oar atunci c3n& nu veţi mai vsă &ominaţi cu răutate. ,3n& vă veţi eli era &e ele totul se va aranBa &e la sine. Ar $i mine să vă eli eraţi în permanenţă &e stres şi nu &oar în cazuri eQtreme. Pi eu provin&intr-o $amilie &e %raşi pe linie $eminină. oar o mătuşă era puţin mai sla ă. Tot timpu$ăcea c3te ceva pe $u%ă zorită &e teama să nu cumva să $ie mai preBos &ec3t veciniialte cuvinte era stăp3nită &e $rica

/nu voi mai $i iu ită &acă voi $i mai preBos &ec3t alţii/.Toată lumea o consi&era un om $oarte un săritor %eneros şi plin &e viaţă. Neav3n&copii s-a ocupat &e copiii ru&elor

sale şi &e or$anii &e răz oi. 4lterior toţi s-au în&epărtat &e ea. Nt( i-a învinovăţit şi nu reproşat lipsa &e recunoştinţă. "şi $ăcea socoteli cum să $ie mai ună &ec3t alţii. Nevoia&e a $i apreciată şi &orinţa &e a se îm o%ăţi s-au &ove&it a $i at3t &e puternice înc3t&us-o în morm3nt la v3rsta &e +* &e ani &in cauza unui cancer la stomac. ?enată &e$aptul că ceilalţi o vă& că nu se mai potoleşte ea lucra noaptea c3n& tot satul &ormea.,ancerul &e stomac &acă mai ţineţi minte este o &uşmănie în&reptată împotriva propripersoane. senţa ei este următoarea( in&i$erent c3t aş munci nu pot să o ţin ce amnevoie. 'n $elul acesta inele eQa%erat s-a trans$ormat într-un rău eQa%erat. u aş vrea$oarte mult ca prin apariţia mea să ispăşesc păcatele F[armaH acestei linii &in neamulmeu. Nu &e%ea a am apărut pe această lume. 'n plus $aţă &e [arma neamului şi a$amiliei mele mi-am asumat şi stresurile personale. e eQemplu am simţit recent căpovara muncii mele este at3t &e %rea înc3t nu mai vreau să mai am &e-a $ace cu oamecare nu vor să înţelea%ă şi cu oameni care au str3ns în ei at3ta răutate înc3t nu vă& şinu au& nimic ci &oar o ţin pe-a lor. Ke măsură ce enervare a mea creştea atră%eam şimai mult spre mine %enul acesta &e oameni. Greutatea mea răm3ne a şi ea sta ilă. Am încercat să mă amă%esc muncin&. ,3n& munceşti toată ziua nu-ţi mai ar&e &e m3ncarPi eu munceam nu c3ntam c3t era ziulica &e mare. ar nici ne m3nc3n& nu am slă it.impotrivă c3n& aBun%eam seara acasă şi &e curiozitate mă c3ntăream constatam căiarăşi am luat în %reutate. Năucă &e o oseală şi încerc3n& să-mi înă uş nervozitate apentru a nu-mi tul ura $amilia mă prăvăleam pe un scaun şi într-un s$ert &e oră în%6iţetoată porţia pe o !".



Luule Vii ma Ptiu că m3ncare a nemestecată c3t tre uie $avorizează acumularea %răsimi,unosc şi $aptul că a$irmaţia tipică pentru oamenii %raşi - eu nu măn3nc mult - nu estea&evărată. Kersoanele %rase măn3ncă $oarte mult într-un timp scurt. Kot să stea şinem3ncaţi stratul &e %răsime le permite acest lucru &ar nu mult timp. ,orpul lorasimilează toate caloriile nu lasă nimic căci cum alt$el ar putea aceşti oameni să luptepentru un viitor luminosD upă în$ăţişare eu sunt un om un sunt liniştită inevoitoareaBut cu a ne%aţie pe cei a$laţi în su$erinţă. 5 povară eQcesivă îl înrăieşte pe orice om. Amunci în eQces în plan $izic nu înseamnă altceva &ec3t că vrei să $ii iu it &e ceilalţi. Nu

a aButat nici măcar $aptul că ştiam că răutatea în%raşă &eşi în $iecare zi mă eli eram &răutate. ,u c3t mă eli eram mai mult cu at3t povara pe care o luam asupra mea laserviciu era şi mai mare. Mă iciuia teama că nu voi mai $i iu ită &acă nu-i aBut pe toţi care au nevoie. ,3n& le arăt oamenilor că %3n&uri le lor nu sunt corecte ei îmirăspun&( N-am %3n&it aşa/. Nici eu n-am %3n&it şi n-am proce&at ine. Tre uie să te%3n&eşti la %3n&urile tale pentru ca nu cumva &intr-un %3n& $rumos să se nască o $ur3tă. 'ntr-o &imineaţă mă trezesc cu o &urere puternică în spate. Mă privesc şi vă& orăutate $aţă &e cei care nu &oresc să primească această minunată înţelepciune ivină alcărei interme&iar am $ericirea să $"u eu şi pe care o propovă&uiesc cu tot $ocul inimii. Acest lucru era ec6ivalent cu $aptul că ei nu mă înţele% nu mă iau în consi&erare &ecmă iu esc. orinţa &e a le întoarce spatele &e a nu-i mai v &ea &e a trece mai &eparte&e a $i mai presus ca ei numa" să mă lase în pace m-a trezit în acea &imineată ca să-mspună( / acă n-o să $aci ceva .astăzi vei ave& o zi

Să sta%nezi sau să evoluezi %rea. acă nu mă eli erezi atunci se va înt3mpla ceva mai în%rozitor &ec3t luarea în %reutate/. Am ştiut că aşa este. Am început să iert &in totsu$letul acest stres şi să-i cer şi eu lui iertare că l-am cultivat at3t &e mulţi ani. ,ăci eleQista în mine &in copilărie su $ormă &e $rică şi &ispreţ $aţă &e prostia omenească. ,utrecerea anilor el s-a complicat re$lect3n& speci$icul vremurilor însă esenţa a rămasaceeaşi. Aceeaşi răutate m-a inspirat să stu&iez tot ceea ce eQistă în lume -aceasta estepartea ei pozitivă. Timp &e o Bumătate &e oră am vor it cu stresul meu ca şi cum aş $ivor it cu cineva &e la care ai ce învăţa &e la care ai &e ce să-ţi ceri iertare şi care sunici o $ormă nu îmi vrea răul ci încearcă în măsura posi ilităţilor să mă aBute &ar alecărui semnale eu le-am i%norat. Krostia omenească este &emnă &e &ispreţ - aşaconsi&erăm cu totii. Sau nu sunteti &e acor& cu mineD Ar $i în %rozitor &acă prostiapusă la loc &e cinsteJ 'nainte şi eu %3n&eam la $el. ar acum nu mai %3n&esc aşa. acăcineva vrea să $ie prost are tot &reptul. u m-am eli erat prin iertare &e %3n&urile mele%reşite şi &urerea a &ispărut. Am văzut în $aţa mea răutatea care se %ăsea su $ormaunei linişti înţelepte şi no ile şi i-am mulţumit pentru $aptul că încă o &ată m-a $ăcut ma&eşteaptă. A urmat cea mai %rea zi &in toată istoria activităţii mele &e terapie alternatiNu mi se înt3mplase p3nă atunci ca într-o sin%ură zi să mă a$lu $aţă în $aţă cu un număat3t &e mare &e materialişti supăraţi &e olnavi apatici &e ni6ilişti a soluţi şi &e oamecare îl urau pe umnezeu şi îşi urau părinţii. Mi-am cu$un&at privirea în ei cu o atenţiecalmă şi nu m-a a$ectat &eloc $aptul că ei nu aveau intenţia să crea&ă



Luule Vii ma ceea ce le spun. Kur şi simplu ştiam că urma ca ei să mai înveţe prinsu$erinţă şi îmi părea rău să le-o spun cinstit. ra o a&unătură &e oameni nemulţumiţi acăror eQi%enţă $aţă &e lume îi îm olnăvise %rav iar acum se întorseseră automat împotriva mea &eoarece nu se vin&ecaseră ime&iat şi rară nici un $el &e con&iţii penca să poată să-şi în$ăptuiască răul lor şi în continuare. Ptiam ce nu le convenea totul erapro lema lor personală. Mulţumită liniştii mele su$leteşti spre s$3rşitul consultaţiei Bumătate &intre ei şi-au şi recăpătat capacitatea &e a raţiona şi o atitu&ine activă. G6ea$usese spartă. ram $ericită că toată ziua nu simtisem măcar o &ată / vreun pic &e

animozitate iar seara m-am simtit $oarte vioaie. ram înc3ntată &e $orţa stării mele &espirit &e noul meu mo& &e a $i. Seniaţia &e o oseală cruntă care se acumulase &e mulluni &ispăruse( Mă eli erasem &e răutatea $aţă &e proştii care nu vor să înveţe. in ziuaaceea mia &ispărut po$ta nestăp3nită &e m3ncare pe care o aveam seara. acă mă veţi între a acum &e ce mă supăr &in moment ce ştiu :ce se poate şi ce nu se poate vă spun în secret( totuşi sunt şi eu un om iată &e ce. Vrem sau nu vrem trăim într-un c3mpcomun: care ne in$luenţează pe toţi. li erarea &e ne%ativitate este o muncă imensă şiserioasă mai ales atunci c3n& omul şi-a înc6inat toată activitatea în sluB a ineluicelorlalţi. ,ine ştie să se eli ereze &e a solut toate stresurile şi prin aceasta &e toateemoţiile acela îşi pier&e corpul $izic. Pi aceasta nu va $i neapărat moartea. ar &espreaceastă temă vom vor i în altă carte.

Să sta%nezi sau să evoluezi 5mul nu este o li%at să $ie lipsit &e ne%ativitateOne%ativitatea şi pozitivitatea lui tre uie să se ec6ili reze ast$el înc3t să ai ă loc opermanentă trans$ormare a răului în ine. Nu tre uie să ne ruşinăm &e ne%ativitateanoastră &ar nici nu tre uie s-o $luturăm cu m3n&rie în $aţa între%ii lumi. Tre uie să orecunoaştem şi să o eli erăm întruc3t ea constituie lecţia noastră &e viaţă care in&i$erecă am trăit zeci &e vieţi anterioare a rămas încă neînvăţată. Vă reamintesc şi repet( oriceom este suma &intre tatăl şi mama lui. 'n%răşarea este o pro lemă a ţesuturilor moi. Se în%raşă uşor oamenii ai căror mame au acumulat în ele o mulţime &e stresuri şi care &uo luptă nemiloasă cu viaţa. ,on$orm le%ilor vieţii tot&eauna unul se &esprin&e şi o ia înainte iar altul răm3ne în urmă. ,el care răm3ne în urmă &oreşte cu ar&oare să aBun% în $aţă iată &e ce seQul $eminin se stră&uieşte &in toate puterile să ţ3şnească în $aţămătur3n&u-i &in &rum pe aceia care îi stau în cale. 'ntruc3t noi sin%uri ne ale%em mamnoi apărem pe această lume ca să învăţăm în a$ară &e multe alte pro leme şi cum săatin%em %reutMea normală. acă nu aţi învăţat încă atunci începeţi c6iar acum. 'nainte&e toate începeţi să vă eli eraţi prin iertare &e răutatea că /în viaţă nu este totul aşa cumvreau eu/. 4nui materialist îi va $i %reu să înţelea%ă cum se poate vin&eca prin %3n&u întruc3t acest lucru nu i s-a pre&at la şcoală. Noi toţi unii într-o măsură mai mare alţii într-una mai. mică suntem prizonierii materialismului. ar şi materialistul are o calitateremarca ilă - el învaţă pe &e rost tot ceea ce este raţional şi lo%ic &acă are un scop &eurmat. 4n sătean mi-a spus o&ată z3m in& ironic(



Luule Viilma / 7ună cărticică totul e scris ine o citeşti şi îţi place. Am citit cinci pa%iniam a&ormit. Su$letul se linişteşte sănătatea se îm unătăţeşte cu a&evărat &ar în ceea cepriveşte pro lemele economice nu eQistă să mi se umple uzunarul &acă eu mă eli erez&e iNca le%ată &e ani. e răutatea că nu pot să-mi cumpăr un tractor &in cauza că&eriieconomice a statului 6ai că aş putea să mă eli erez/. upă părerea lui nu are rost ca&oi oameni uni Fel şi euH să se certe cu at3t mai mult cu c3t o &iscuţie şi un sc6im &%3n&uri plăcute pot să in$luenţeze în ine sănătatea. 4n materialist în$ocat începe întot&eauna să %3n&eascăO el se în&oieşte &ar u nea%ă. Worţa voinţei &eterminare

sunt &e a&mirat. "ntruc3t sănătatea i s-a îm unătătit el a &ecis că nu ar $i rău să-şi îm unătăţească şi situaţia $inanciară. Se poate şi risca nu ştii nicio&ată &e un&e sareiepurele. Sănătatea iată s-a îm unătăţit aşa că ce-ar $i să ... ,um s-o $i &es$ăşuratlupta lui interioară cu el însuşi răm3ne taina lui. ata următoare el mi-a spus( / 4ite că nuaş $i crezut că un şoarece se poate ă%a el însuşi în la ele unei pisici care &oarme &aracum cre& "mportant este ca creierul pisicii să nu &oarmă/. upă ce s-a eli erat &e%3n&urile lui ne%ative omul a c3şti%at o sumă serioasă &e ani. Apropo în viaţă nimeste etern. Totul se sc6im ă - inele în rău răul în ine. ,ine a $ost înainte un marematerialist are acum posi ilitatea să &evină mare în spirit. ,ine se mişcă pe &rumul $izicacela se mişcă şi pe calea spirituală. "mportant este să ai ră &are să înveţi să me&iteziasupra. propriilor %3n&uri căci numai aşa este posi il să evoluezi.

Să sta%nezi sau să evoluezi e la cel care nu cre&e şi care s-a înrăit nu poţi aşteptanimic altceva &ec3t pieirea. Sunt nevoită în $iecare zi să su liniez că &acă vă eli e. . raţicu a&evărat &e stres o o$ertă avantaBoasă poate să se ivească c6iar şi atunci c3n&&ormiţi. 5amenii car s-a> eli erat &e un stres economic concret &e eQemplu $rica plurăutatea provocată &e $aptul că nu-şi pot permite să-şi cumpere ceva $oarte important p&escoperi rusc cu uimire că anii a&unaţi nu numai că le-au aBuns pentru procurareaacelui o iect mult &orit &ar le-a mai şi rămas ceva. Iecent eu însămi am $ăcut o marecumpărătură cu o re&ucere &e =8 întruc3t eu cre& în $orţa iertării cre& în spiritul meucare mă con&uce pe calea cea &reaptă. atunci c3n& îl &esc6i& prin iertare. Krin iertaremă &esc6i& pe mine pentru mine însămi. Spiritul meu care vrea în mo& constant să măaBute &ar pe . care eu îl încătuşez prin stresurile mele - sunt eu însămi.

espre cei care $ac rău7unii răi sau $als răi sunt oamenii al căror rău este în&reptat spre a$ară şi îl vă& toţi.Ieprezentanţii tipici ai acestei cate%orii sunt ăr aţii şi criminalii. i ine $iecăruia &intrenoi îi este cunoscută situaţia c3n& cineva care îşi eQprimă z%omotos revolta &evine marău &acă îi spui că este rău.



Luule Vii ma 5mul rău-intenţionat este acela a cărui $rică /nimeni nu mă iu eşte/ s-atrans$ormat în răutate. ,u c3t această $rică este mai puternică cu at3t mai apri%ă estelupta lui pentru eQistenţă şi cu at3t mai mare răutatea. Apropo aceşti oameni răi sunt totnăscuţi &e nişte mame. ,el mai a%resiv &evine cel mai timi&. 'ntruc3t oamenii nu ştiu c$rica cea mai mare este aceea că lumea nu mă iu eşte pe parcursul ătăliei ea setrans$ormă în auto apă- . "t rare răutăcioasă şi trec la atac ( /n-aveţi &ec3t să nu mă iu iţi Apare &orinţa &e răz unare. 'n momentele &e $urie &orinţa &e ră$uială poate sără u$nească cu o asemenea $orţă înc3t să nu mai eQiste nici un $el &e autocontrol.

4rmează apoi violenţa la a&resa persoanei care a $ost cauza răutăţii. Krin aceastarăutatea nu $ace altceva &ec3t să crească şi cu $iecare clipă care trece îi va $i tot mai uşsă se mani$este. Violenţa &evine &in ce în ce mai s3n%eroasă şi îl $ace pe om să comitcrima preme&itată. Ke un om &ezec6ili rat poate să-" în$urie o remarcă supărătoare oprivire &oBenitoare o lau&ă a unui om ăut sau o $aţă neaButorată şi pl3nsă. Totul &ep&e c3t &e mult a tre uit să su$ere omul respectiv în viaţă. 'n principiu totul începe &e la învinuire. 5mul care su$eră &in cauză că este învinuit &evine at3t &e sensi il înc3t nicie nevoie &e cuvinte şi $ără ele el îşi &ă seama &espre ce e vor a. in acest motiv $iecar&intre noi tre uie să-şi revizuiască propriile %3n&uri pentru a nu atra%e răul asupra sa. îi este $rică &e criminal pe acela criminalul tre uie să-" sperie. ,ine-l urăşte pe criminalacela tre uie să su$ere prin interme&iul lui.

Să sta%nezi sau să evoluezi acă un un rău ar înţele%e că cu c3t seamănă în Burul săumai mult rău cu at3t creşte inele lui ascuns atunci ar &o 3n&i sentimentul propriei sale&emnităţi şi ar şti să %ăsească o cale &e ieşire c6iar şi &intr-o situaţie eQtremă întruc3rezerva lui interioară &e ine este $oarte mare. upă cum se ştie &in t6riller un marecriminat: este &e o icei purtătorul unei mari iu iri. Ar $i &e aBuns ca cineva să-" iu easccu a&evăratJ in păcate societatea îşi aminteşte &e criminali &oar atunci c3n& îi convin în cazul unui pericol &eose it atunci c3n& îi este milă să sacri$ice viaţa unui om norma5 societate nemiloasă creşte ea însăşi criminalu" ca apoi să se comporte cu el ca şi c3n&ar $i un o iect. Mi se reproşează uneori că sunt c6ipurile în%ă&uitoare cu criminalii.Wiecare este li er să %3n&ească cum îi place. 'n realitate eu i-am aButat însă pe aceipărinţi care nu au $ost în stare să-şi înţelea%ă copiii să preînt3mpine trans$ormarea lor criminali. Krin interme&iul meu se poate pătrun&e în esenţa criminalităţii. Acei oamenicăror mem ri &e $amilie ru&e sau cunoştinţe au avut parte &e o asemenea nenorociremă înţele% mai ine &ec3t ceilalţi. Ar $i ine &acă persoanele interesate s-ar apuca să secorecteze în mo& conştient. Kentru un criminal ar $i în&eaBuns ca el să-şi &irecţionezeener%ia în &irecţia ună şi atunci &intr-un &istru%ător s-ar naşte un zi&itor. Kentru aceeste necesar ca el să ai ă unele cunoştinţe. Vreau să sper că cele eQpuse în aceastăcarte vor veni în aButorul celor pe care oamenii uni nu vor să-i înţelea%ă su nicio $ormacă criminalul şi-ar ierta răutatea că pe el nu-l iu eşte nimeni şi spaima că nimeni nu-liu eşte atunci ar atra%e iu irea a&evărată pentru care nu are însemnătate nici opiniapu lică şi nici con&amnarea %enerală. l ar %ăsi omul



Luule Vîilma pe care să-" iu ească şi care l-ar iu i pe el cel respins aşa cum este el.Wiecare om care se eli erează prin iertare &e $rica nimeni nu mă iu eşte va putea simţică este iu it. Koate să pară neverosimil &ar este a&evărat. Iecent nu puteam în nici un$el să-i eQplic această pro lemă a inelui şi a răului unui pacient &in cale-a$ară &e uncare su$erea &e o oală $oarte %rea şi m-a aButat un eQemplu simplu. acă eu aş $i căz într-o %roapă un&e nu ar putea aBun%e nici un utilaB ci &oar omul l-aş $i ru%at peumnezeu aşa( / ra%ă oamne te ro% trimite aici un criminal trimite pe cel mai cruntreci&ivistJ "n&i$erent c3t ar $i &e sum ru &e mur&ar şi &e în%rozitor. Numai el mă p

salva &e la moarte $iin&că numai el nu şi-a irosit în v3nt iu irea. Nu-mi trimite unine$ăcător eu vreau să trăiescJ/ Pi &acă el va apărea şi mă va scoate &in %roapă iar eunerecunoscătoare o să încep să sc3ncesc &in cauză că mi-am rupt roc6ia el să-mi tra%ăun pumn să mă &răcuie şi să plece. Pi ar proce&a corectJ acă eu nu am înţeles p3năacum &e ce am căzut în %roapă ar tre ui să înţele% &e ce acum am o v3nătaie su oc6i. Aşa învaţă criminalii lumea &ar lumea c6iar şi cu un picior în prăpastie $iin& nu poate înţele%e. ,u c3t sca&e mai mult numărul oamenilor ec6ili rati cu at3t va creşte numărucelor &ezec6ili raţi. ,u c3t inele vizi il este mai mare cu at3t este mai mare şi răulvizi il. Numărul oamenilor uni creşte mereu &ar situaţia pe Kăm3nt se îmăutăţeşte. Acuma sosit vremea ca cei răi să salveze Kăm3ntul. Numai unitate a contrariilor asi%urăec6ili rul.

Să sta%nezi sau să evoluezi ,riminalul &e care are nevoie lumea nu piere. 4n criminaleQtrem &e ne%ativ atra%e el însuşi asupra sa pieirea. Wie &e m3na le%ii $ie &e armacon$rate s$3rşitul tot şi-l va %ăsi. At3ta timp c3t criminalul este în viaţă viaţa îl iu eşte pe el în aceeaşi măsură în care ne iu eşte pe noi oamenii onora ili. atoria noastră estesă-i înţele%em măcar şi să me&ităm asupra %reşelilor noastreR care &esc6i& calea cătrcriminalitate.

4n ăr at &e nestăvilit în $uria lui este un om rău. Acest lucru este at3t &e evi&ent înc3tnimănui nu-i trece prin minte să &ove&ească contrariul. Meta$oric vor in& este un $el 63r&ău plin cu răutate aruncat în $aţa a&versarului. 'ntr-o asemenea situaţie nimeni nuve&e că victima celui în$uriat şi-a atras ea însăşi asupra sa această încercare. 5ameniinu înţele% că nu eQistă înt3mplare. Ati încercat vreo&ată să numărati &e c3te sute &e pe zi poate un om un să om ăne să o&o%ănească să reproşeze să $acă aprecierisă între e supărat( / Asta &e ce-i aşaD Asta &e ce-i pe &incoloD e ce nu ai $ăcut aşaD ce ăla nu a $ăcut pe &incoloD e ce asta e o prostieD e ce nu e ineD/ Pi aşa mai&eparte. 5 servaţi pe c3te tonuri pot $i puse aceste între ări. "n&i$erent cum sunt puse -cu răutate calm reven&icativ



Luule Viilma tăios alarma p 3n%.ăreţ ritat cu invi&ie smiorcăit posac i cu uracaustic l$omc - "n spatele tuturor acestor între ări se ascun&e o învinuire. Acestenenumărate învinuiri întocmai ca picăturile &e apă ca& şi se a&ună $orm3n& o:mare cinun&ă totul în Bur &ar acest lucru omul un nu-l ve&e. l ve&e &oar acel 63r&ău plinrăutate şi opinia lui nu poate $i z&runcinată. Sol&atul îşi omoară &uşmanul cu o armă &$oc. Moartea survine rapi& $ără c6inuri. ,el care învinuieşte îşi omoară apropiaţii prin învinuiri c6inuin&u-i zeci &e ani. Mai eQistă încă o cate%orie &e oameni uni FrăiH - c.are 6ol ează la lume cu neîncre&ere suspiciune şi spicr tlc( . " seamănă cu o apă

care se prelin%e încet pe o st ca P"? S $ormează un lac liniştit $rumos &ar periculos. lse cons"&eră oameni ec6ili raţiO &e alt$el aşa îi consi&eră şi ceilalţi şi totuşi în prezelor te simti oricum numai ine nu. Starea lor veşnic încor&ată ca u arc îi î olnă((reşte.a 3 pe/ei c3t şi pe cei &in Bur în special pe mem rn $am"l"e". ,an& anume se va umplepa6arul su$erintelor $iecăruia &intre ei aceasta este &eBa o altă pro lemă. : Kărerea lor&espre ei înşişi ca şi părerea celorlalti &espre ei este &e nez&runcinat ca o st3ncă.Wrecvent ceste persoane $ac tireotoQicoza - relaţia lor cu lumea &in care $ac parte şi eeste toQică sau mai simplu spus oOrăvitoare. ac aceas ă. răut te se ampli$ică nişteoc6i mari şi $rumoş" - part","panţ" la comunicarea vizuală - pot pe neo servate să&evină ul ucaţi. Acesta este un atac. 5 ast$el &e privire este %reu &e suportat. 4n %en&e învinuire îl constituie şi aprecierea. / ,e este rău în $aptul că mi-am spus părereaD/ -se miră oamenii. / u nu i-am vrut răulJ l FeaH tre uie să se sc6im e/. ,el care $aceaprecierea tre uie să înţelea%ă că ea este Să sta%nezi sau să evaluezi su iectivă şi nuo iectivă. 5 apreciere ne%ativă $ără un s$at constructiv este o învinuire vul%ară. eeQemplu atunci c3n& un pro$esor apreciază un elev pe aza cunoştinţelor lui aceastaeste o apreciere o iectivă. Woarte puţini &intre pro$esori sunt capa ili să-şi păstrezeo iectivitatea şi &e aceea şcoala &in ziua &e astăzi este %rea. A&esea pentru copii eaeste un o stacol %reu &e învins &eoarece ei au &evenit &eose it &e sensi ili. Kro lemanu este în pro%rama &e învăţăm3nt ci în ne&reptate. Acasă copiii se revoltă împotrivaşcolii iar la şcoală împotriva celor &e acasă. A spune a&evărul în $aţă este o pro lemăcomplicată şi în plus copilul este o $iinţă lipsită &e apărare. Wără pro$esori cum-necummai &escurci &ar ce $aci $ără părinţiD e aceea pro$esorii nici nu în&răznesc să &esc6%ura în apărarea copiilor( armata părinţilor este mai numeroasă şi pro$esorul va su$eri csi%uranţă o în$r3n%ere. Kărinţii în$ierează şcoala cu mare plăcere neînţele%3n& că $ăşcoală rară învăţătură copiii &evin în viaţă nişte nulităţi. Am ele părţi nu au &estulă înţele%ere şi comit &estule %reşeli. At3ta timp c3t eQistă &reptul celui mai mare şi maputernic cei care su$eră sunt cei mici. ar încetişor ei vor creşte şi într-o ună zi vor începe &irect sau in&irect să se răz une pe cei vinovaţi &e su$erinţele lor. ar pe care&intre eiD Viaţa &ove&eşte că elevii se răz ună mai rar pe pro$esori. eşi micile năz 3tiiale elevilor au &evenit azi mai cr3ncene în %eneral &espre şcoală se vor eşte ulterior îtermeni uni. 'n relaţiile cu părinţii se o servă o ten&inţă inversă.

n(

,auza olilor copiilor o constituie $amilia. Pcoala &oar le ampli$ică.



Să sta%nezi sau să evoluezi 46a &in cele mai &ureroase $orme &e apreciere o constituicomparaţia. :.: l este mai un &ec3t tineJ e ce el p5ate $i un iar tu mFpoţiD/ - i sespune copilului. upă asemenea cuvinte el $ie ca&e în &epresie $ie începe să se revolte.,el mai &es o ast$el &e comparaţie începe ime&iat &upă naşterea celui &e-al &oilea coNoul-născut este mai un &ec3t primulJ: 7ăiatul este mai un &ec3t $ataJ ,opilul soţuluiactual este mai un &ec3t copilul $ostului soţJ ,opiii în&ură &e la părinţi o ne&reptate şi înBosire monstruoase. i sunt o li%aţi să suporte acest lucru numai pentru că au venit pelume ca să-i iu ească pe aceşti părinţi şi să le corecteze %reşelile. Lăsarea copilului pe

planul &oi poate &eveni o sursă &e %elozie care ulterior va strica relaţiile &intre surori$raţi. ,opilul simte că aparţine unui seQ mai puţin :apreciat şi atitu&inea lui $aţă &e seQopus începe su in$luenţa răutăţii să capete o $ormă &enaturată. in el va creşte un omcare va înBosi seQul opus. ,opi6il respins caută &eseori moartea. Mi s-a înt3mplat ca laconsultaţie c6iar şi unii micuţi &e trei-patru ani să &ea &in cap a$irmativ c3n& le-am sp/tu &ra%ul meu vrei să mori pentru că simţi că nu eşti iu it pentru că ţi se spune că eştirău c6iar şi atunci c3n& &oreşti $oarte mult să le $aci ine celorlalţi &ar lor acest lucru le place/. ,opiii se consolează ima%in3n&u-şi scene în care se vă& culcaţi în morm3nt c în pl3nsul părinţilor să-şi %ăsească con$irmarea $aptului că aceştia îi iu esc. Atunci c3npe părinţi îi lea%ă iu irea o ast$el &e situaţie este eQclusă. Nu căutaţi &e$ectele la copicăutaţi-le în voi înşivă. Kuneţi-vă în locul copilului şi numai atunci să sp46eţi &acă lui îieste uşor. Kentru a Bu&eca nu ainevoie &e minte ci tre uie să încerci să înţele%i. NueQistă un sentiment mai în%rozitor &ec3t acela că nimeni nu are nevoie &e iu irea ta şi nimeni nu are nevoie &e tine. ,opiii tre uie să simtă iu irea la $iecare pas. Kărinţii ţinminte momentele c3n& ei au $ost tan&ri &ar nu ţin minte momentele c3n& l-au împins&at la o parte. A cere iertare &e la copil li se pare inutil c6iar înBositor. ,3n& se a$lă înstare &e stres c6iar şi cel mai un om nu se mai înţele%e nici el pe el şi nu-i mai înţele%nici pe ceilalti. Koate avea alături un tovarăş &e viaţă înţele%ător care %3n&eşte corecse eli erează &e stresuri &ar el $iin& stresat îşi cultivă intens sentimentul &e vinovăţie atin%erea punctului critic începe c6iar să-i $ie silă &e liniştea paşnicei sale Bumătăţi. a&orin& să-şi mani$este interesul şi %riBa plină &e iu ire consoarta îl întrea ă( / un&e te&uciD/ celălalt răspun&e( / Tre uie să-ţi &au ţie socotealaD/ Pi trec3n& la un ton răspicva enumera &emonstrativ toate tre urile şi planurile pe care le are. l înţele%e căprovoacă scan&al &ar în acelaşi timp &oreşte şi nu &oreşte să se certe. ,u un z3m et$orţat lasă să se înţelea%ă că ar vrea să mear%ă la o eQpoziţie &ar celălalt are &eBa o în lacrimi. in cauza sentimentului crescut &e vinovăţie primul ,Lltă un vinovat şi $iecarcuv3nt care i se spune consi&eră c . e o învinuire. La r3n&ul său celălalt &in cauzastresului :ă nu este iu it a &evenit at3t &e temător înc3t nu mai vrea să &ea oc6ii cu niun om care ar putea să îl învinuiască. Nici o parte nici cealaltă nu este în stare să înţelea%ă ce se înt3mplă şi zi&ul &intre ei &evine şi mai %ros. K3nă c3n& nu se eli eream3n&oi &e sentimentul &e vinovăţie am ii vor ($i circumspecţi. ,ircumspecţiAa este o$rică iar $rica atra%e acel ceva &e care ţi-e $rică. "n Emal



Luule Viilma su$letul va $i &e $iecare &ată rănit. Nişte cuvinte une pronunţate pe un.ton .& învi uire &evin învinuire. Scuzele şi o evaluare a s"tuaţ"e" pot &"minua &urereaapărută. acă acest lucru nu este $ăcut atunci apare un moment în care cel care a învinuit va cunoaşte pe propria piele ce înseamnă să $ii învinovăţit $ără motiv . . ,3n& lesp i sDţului şi soţiei că au $ăcut o %reşeală re cţ"a lor este &"$entă( Soţul %3n&eşte( / am BăcutD/ Soţ"a %an&eşte( /,e mi-aBăcutD/ acă soţul se va eli era &e sentimentul &evinovătie u v a .mai $i î nvinovăţit. l nu mai are nevoie :Să caute B s t"$icar" care sa setrans$orme în învinuiri. acă sotia se eli erează &e sentimentul &e vinovăţie natura ei &

învinuitoar v.a înce să mai caute cusururi soţului şi între%ii lum". " atunc" m. su$let lam3n&urora va &omni liniştea. ,an& omul S"mte ca celălalt este mereu nemultumit &e %riBa &uioşia şi tan&reţea lui se tocesc. l se simte viJl8vat că nu ştie să $acă lucrurile i-ar plăcea celuilalt. "n $inal apare reacţia &e apărare su $orma spiritului &e contra&icţ&e împotrivire &e a%resiune. A&eseori se spune( / u am$ost ună cu el iar el... / 'mi cescuze &ar aceasta este părerea &umneavoastră. Nu cumva ati $osO ună.cu el ca şi el să$ie la r3n&ullui un cu &umn avoastrăD Aţ" ne%at iu irea ca apoi să cereţi să $iti răsplăG3n&itivă şi corectaţi-vă %reşelile măcar pe tru &t4n:ueavoastră înşivă ca să văvin&ecaţi în mo& înţelept &e &urerea su$letească şi să nu vă azaţi numai pe $aptul cătimpul le vin&ecă pe toate. eşi prover ul spune că timpul vin&ecă rănile &acă ne %3n&la sensul acestor cuvinte atunci timpul e o$eră &o r timp. Timpul în sine nu poate $acenimic altceva. Kuteţ" să încercaţi să înă uşiţi &urerea su$letească o li%3n&u-

Să sta%nezi sau să evoluezi vă să nu vă mai %3n&iţi la ce a $ost &ar aceasta nu estevin&ecare ci autoînşelare.

Stresul- componentă a vieţiiTot ce eQistă pe lume are &ouă $eţe. Pi %3n&ul la $el. Sentimentul &e vinovăţie este uat3ta timp c3t nu &epăşeşte limitele sentimentului &e responsa ilitate care îl &etermină om să mear%ă înainte. Iăutatea este ună at3ta timp c3t &in ea izvorăşte $orţa &eapărare a vieţii. Le numim stresuri pozitive. Ne-am o işnuit să consi&erăm stres tot ceeste ne%ativ. Wrica /nimeni nu mă iu eşte/ loc6ează raţiunea. 5mul îşi pier&ecapacitatea &e a %3n&i şi se $ormează în el un lanţ &e stresuri cu e$ect &e avalanşă -sentimentul &e vinovăţie creşte şi se trans$ormă într-o &orinţă pătimaşă iar ea la r3n&ei se trans$ormă în răutate p3nă c3n& vine pieirea. Sentimentul &e vinovăţie îl $ace peom sla şi receptiv la rău. Wrica atra%e răul. Iăutatea &istru%e. Sentimentul &e vinovăţeste stresul inimii. acă cineva a $ăcut în viaţă ceva %reşit sau nu a $ăcut ce tre uia sau alăsat o %reşeală necorectată în su$letul lui apare un ineQplica il sentiment &e vinovăţieacă nu se va eli era



Luule Vii ma &e acest sentiment &e vinovăţie va atra%e asupra sa învinmrea. Mă &oasu$letul şi am o povară pe inimă simt că mă su$oc/ - spune un asemenea om. Aceasta înseamnă că sentimentul &e vinovăţie s-a aşezat ca o %reutate pe inimă şi circulaţias3n%elui se încetineşte. ,are este &estinaţia s3n%eluiD S3n%ele alimentează celulele şielimină rezi&uurile în or%anele &e evacuare. 5&ată cu încetinirea circulaţiei s3n%elui re&uce at3t procesul &e alimentare c3t şi cel &e puri$icare. Nemai$iin& alimentată cemoare şi tre uie scoasă &in corp. ,irculaţia s3n%elui $iin& încetinită acest proces este în%reunat. ,orpul începe să acumuleze tot mai multe rezi&uuri. Ne putem trata cu cele

mai une me&icamente &in lume cu cele mai une &etoQi$iante naturale putem să&evenim ve%etarieni &ar &acă sentimentul &e vinovăţie creşte nimic nu ne poate aBuKentru a $i mai clară voi &a un eQemplu anal - &acă mur&ăria cur%e cu viteză prin ţe&ecanalizare acestea răm3n curateO &acă ea cur%e încet ţevile se vor în$un&a. Acesteste simplul a&evăr &espre olile car&iovasculare iar numărul celor olnavi creşteverti%inos. Su presiunea vinovăţiei omul o oseşte repe&e îi sca&e capacitatea &e amunci &evine in&i$erent $ată &e muncă şi &e viaţă. 'i sca&e rezistenţa la suprasolicit$apare oala. ispare interesul $aţă &e viaţă viaţa îşi pier&e sensul şi apare &epresia.ste momentul cel mai potrivit pentru apariţia $ricii. Wrica este pentru om cel mai cunoscstres. a apare ca un prieten pentru a te avertiza( / Mai poţi să sc6im i ceva. 'ncă mai eposi il să te salvezi &e la pieire. /

Să sta%nezi sau să evaluezi acă şi acest avertisment este i%norat apare răutatea care începe să &istru%ă. Aşa cum am spus &eBa răutatea este stresul cel mai per$i&. MiBloprin care se realizează un scop în aparenţă un este răutatea pe care n-o numimrăutate. / 4răsc această viaţă nu-mi a&uce &ec3t su$erinţe. Sa ales pra$ul &e cele maiminunate planuri ale mele./ mi-a spus o $emeie eQtrem &e reţinută. a consi&era că are&reptul la tot ce &oreşte. Soţul ei om t3năr a murit su it &e in$arct. Acum îi murea &eleucemie copilul sin%urul ce-i mai amintea &e soţul ei copilul în care ea îşi pusese toasperanţele. acă omul vrea să primească mult &ar nu vrea să &ea nimic va pier&e tot.acă $emeia îşi învinuieşte soţul că nu este capa il săşi întreţină $amilia şi să o iu eascăcapul $amiliei va &ispărea împreună cu iu irea lui. acă &orim ca cineva numai să &ea va ieşi nimic - el pur şi simplu va părăsi $amilia şi a&esea şi viaţa. Acum consumatorulrămas sin%ur poate să înveţe &e la viaţă. Lupta permanentă pentru putere - necesitatea&e a $i mai presus &e alţii începe &e re%ulă &e la învinuire. upă cum aţi văzut oame învinuiesc c6iar viaţa rară să-şi &ea seama că acest lucru se petrece &in cauza 4nei%3n&iri incorecte. 5mul se învinuieşte tot mai mult pe sine însuşi. Auto$la%elarea &istţinta cel mai ine ca un lunetist $iin&că nimeni nu ştie mai ine care sunt punctelevulnera ile &ec3t persoana în cauză. Această pro lemă se re$eră în special la cei care auun compleQ &e in$erioritate ce nu le permite să se a$irme. 'nec3n&u-şi amaru" în alcoo&epăşesc măsura şi &orinţa lor &e a-şi apăra propria &emnita-



Luule Vii mat


te creşte şi se trans$ormă în e%oism. "n&i$erent c3tă avere au ei re&uc viaţa la unăstarmaterială. Aşa se $ace că st3n& la aceeaşi masă şi săracul şi o%atul îşi îneacă în votcăaceleaşi necazuri şi apoi rară să se vor ească se &uce $iecare la casa lui şi începe să

se le%e &e nevastă şi &e copii. ,ineva tre uie să $ie vinovatJ 'n $elul acesta acelaşi stres îi $ace să se comporte la $el c6iar &acă nu au acelaşi nivel &e e&ucaţie şi &e unăstare,u c3t poziţia socială ocupată anterior era mai înaltă cu at3t ca& mai mult. 'n stonia98 &intre sinuci%aşi sunt ăr aţi. Kentru ei rolul &e Bu&ecător este Bucat &eauto$la%elare. i se învinovăţesc că n-au ştiut să &ea vieţii ce le cerea ea. Setea &e c3ştile-a stins lum3narea vieţii. acă ar $i ştiut să se eli ereze &e sentimentul &e vinovăţietra%e&ia ar $i putut $i evitată. 'nvinuire este o armă tactică puternică venită &insu conştient. "i poate rezista cu calm şi rară &urere numai o persoană care s-a eli erat &esentimentul &e vinovăţie şi este liniştită su$leteşte. Numai o ast$el &e persoană poate pliniştită în oc6ii celui care o învinovăţeşte şi să-i urmărească %3n&urile. eseori oameni încearcă să mă convin%ă că nu pun la su$let învinuirile ce li se a&uc că nu au unsentiment &e vinovăţie &in moment ce ştiu că nu sunt vinovaţi. acă vă &au lacrimile&acă v-aţi supărat &acă m36nit $iin& aţi spus/ cum este posi il/ &acă aţi tremurat &e$rică sau aţi simţit &orinţa &e a lovi sau &e a plăti într-un $el în oricare &in aceste caz învinuirea şi-a atins scopul. Iecunoaşteţi acest lucru pentru ca să puteţi să vă iertaţi $ricaşi răutatea $aţă &e cei care v-au învinuit. umneavoastră înşivă le atra%eţi. "nima&umneavoastră vă cere

aButor. acă nu veţi recunoaşte veţi începe &eBa să vă învăţaţi lecţia prin su$erinţe. Nu ne%aţi stresurile. Nu spuneţi că sunteţi &estul &e sănătoşi şi &e puternici ca să rezistaţi $aţa tuturor %reutăţilor vieţii. S-ar putea ca inima &umneavoastră să-şi $i epuizat resursşi este su$icient un acces &e răutate pentru a . vă înt3lni cu strămoşii. ,ine învinuieşteconştient este asemenea unui lunetist care ţinteşte &irect în Jnimă şi se ucură văz3n&cum se pră uşeşte a&versarul. "nvinuirea $ără nici o ază are o actiune &istru%ătoare. a îl poate uci&e pe un om &e ună re&inţă inimos. 'n orice ceartă în $amilie învinuireaeste arma cea mai o işnuită pentru a uci&e. Tot&eauna cel care învinuieşte se simte el însuşi vinovat. ,el care învinuieşte cel mai mult acela se simte cel mai vinovat. Wrica &ea $i învinovăţit îl $ace să atace el. Nu ştie însă că pentru orice $aptă răsplata este &u lă.Sistemul Bu&iciar &e stat este şi el construit pe învinui- . re o învinuire ine %3n&ită şitemeinică. 5 persoană care a&uce cu ea &in vieţile anterioare un puternic sentiment &evinovăţie va $i $oarte uşor &e învinuit la tri unal c6iar şi atunci c3n& nu are nici o vină,ine este vinovat e această nenorocireD Victima a atras asupra sa Frară să şt"eH acestnecaz &in cauza sentimentului ei &e vinovăţie iar Bu&ecătorul Ftot rară să ştieH i-a pu&ispoziţie o lecţie &e viaţă. e aceea tre uie să vă eli eraţi &e acest sentiment &evinovătie şi atunci nu veţi mai $i învinuit şi nici &umneavoastră nu veţi mai învinui nicipe alţii. Nicio&ată şi nicăieri. La tri unal sarcina cea mai %rea o are acuzatorul. acăo iectivitatea lui se a$lă su imperiul emoţiilor procesul nu-şi va urma calea normală. Vasu$eri şi criminalul



Luule Vii ma


te creşte şi se trans$ormă în e%oism. "n&i$erent c3tă avere au ei re&uc viaţa la unăstarmaterială. Aşa se $ace că st3n& la aceeaşi masă şi săracul şi o%atul îşi îneacă în votcăaceleaşi necazuri şi apoi $ără să se vor ească se &uce $iecare la casa lui şi începe să sele%e &e nevastă şi &e copii. ,ineva tre uie să $ie vinovatJ 'n $elul acesta acelaşi stres îi

$ace să se comporte la $el c6iar &acă nu au acelaşi nivel &e e&ucaţie şi &e unăstare. ,c3t poziţia socială ocupată anterior era mai înaltă cu at3t ca& mai mult. 'n stonia 98&intre sinuci%aşi sunt ăr aţi. Kentru ei rolul &e Bu&ecător este Bucat &e auto$la%elase învinovăţesc că n-au ştiut să &ea vieţii ce le cerea ea. Setea &e c3şti% le-a stinslum3narea vieţii. acă ar $i ştiut să se eli ereze &e sentimentul &e vinovăţie tra%e&ia arputut $i evitată. 'nvinuirea este o armă tactică puternică venită &in su conştient. "i poatrezista cu calm şi $ără &urere numai o persoană care s-a eli erat &e sentimentul &evinovăţie şi este liniştită su$leteşte. Numai o ast$el &e persoană poate privi liniştită în ocelui care o învinovăţeşte şi să-i urmărească %3n&urile. eseori oamenii încearcă să măconvin%ă că nu pun la su$let învinuirile ce li se a&uc că nu au un sentiment &e vinovă&in moment ce ştiu că nu sunt vinovaţi. acă vă &au lacrimile &acă v-aţi supărat &acăm36nit $iin& aţi spus/ cum este posi il/ &acă aţi tremurat &e $rică sau aţi simţit &orina lovi sau &e a plăti într-un $el în oricare &in aceste cazuri învinuirea şi-a atins scopul.Iecunoaşteţi acest lucru pentru ca să puteţi să vă iertaţi $rica şi răutatea $aţă &e cei carev-au învinuit. umneavoastră înşivă le atra%eţi. "nima &umneavoastră vă cere

aButor. acă nu veţi recunoaşte veţi începe &eBa să vă învăţaţi lecţia prin su$erinţe. Nu ne%aţi stresurile. Nu spuneţi că sunteţi &estul &e sănătoşi şi &e puternici ca să rezistaţi $aţa tuturor %reutăţilor vieţii. S-ar putea ca i ma &umneavoastră să-şi $i epuizat resurseşi este su$icient un acces &e răutate pentru a vă înt3lni cu strămoşii. . ,ine învinuieşteconştient este asemenea unui lunetist care ţinteşte &irect în inimă şi se ucură văz3n&cum se pră uşeşte a&versarul. 'nvinuirea $ără nici o ază are o acţiune &istru%ătoare. a îl poate uci&e pe un om &e ună cre&inţă inimos. 'n orice ceartă în $amilie învinuireaeste arma cea mai o işnuită pentru a uci&e. Tot&eauna cel care învinuieşte se simte el însuşi vinovat. ,el care învinuieşte cel mai mult acela se simte cel mai vinovat. Wrica &ea $i învinovăţit îl $ace să atace el. Nu ştie însă că pentru orice $aptă răsplata este &u lă.Sistemul Bu&iciar &e stat este şi el construit pe învinui- . re o învinuire ine %3n&ită şitemeinică. 5 persoană care a&uce cu ea &in vieţile anterioare un puternic sentiment &evinovăţie va $i $oarte uşor &e învinuit la tri unal c6iar şi atunci c3n& nu are nici o vină,ine este vinovat e această nenorocireD Victima a atras asupra sa F$ără să şt"eH acestnecaz &in cauza sentimentului ei &e vinovăţie iar Bu&ecătorul Ftot "ară să ştieH i-a pu&ispoziţie o lecţie &e viaţă. e aceea tre uie să vă eli eraţi &e acest sentiment &evinovătie şi atunci nu veţi mai $i învinuit şi nici &umneavoastră nu veţi mai învinui nicipe alţii. Nicio&ată şi nicăieri. La tri unal sarcina cea mai %rea o are acuzatorul. acăo iectivitatea lui se a$lă su imperiul emoţiilor procesul nu-şi va urma calea normală. Vasu$eri şi criminalul

]



Luule Vii ma vor su$eri şi Bu&ecătorii. ,ine îşi recunoaşte %reşelile primeşte o pe&eapmai uşoară. ,ine răm3ne cinstit $aţă &e sine însuşi primeşte cea mai uşoară pe&eapsăpe care alţii s-ar putea să nici nu o o serve. Tre uie să înţele%em că noi trăim în primulr3n& pentru noi înşine. 'nvinuirea poate $i şi &e alt tip. e eQemplu cineva ca&e pe straşi se loveşte sau îl muşcă un c3ine. 7ietul om nu ştie că ast$el &e necazuri sunt atrase &răutate şi începe să se văicărească( /Vai &e mine uite ce-am păţitJ Kuteau şi ăştia sărepare &rumurile şi să ţină c3inii le%aţi. Nu-i pasă nimănui &e oamenii ătr3ni ... / Ast$&e văicăreli care pot să &ureze ore în şir nu înseamnă altceva &ec3t căutarea

vinovatilor. Toti sunt vinovati în a$ară &e cel / care a păţit-o. ,3tă vreme toţi suntvinovaţi va $i o armonie %enerală. ar ia să în&răznească un impru&ent să-i spună(/Kuteai şi tu să te$ereşti/ că ime&iat /victima/ ia $oc şi $ratemitatea &e p3nă atunci poa&e %enera în ceartă. acă nu. se aBun%e la un sc6im &e cuvinte tari cei &oi se vor acureciproc &e nerecunoştinţă &e lipsă &e înţele%ere sau &e cruzime. ,3n& omul esteenervat îl irită p3nă şi cel mai mic z%omot $oşnetul unei 63rtii 3z3itul &e muscă omelo&ie care nu-i place $aptul că un o iect stă acolo şi nu &incolo. Variaţiile sunt in$inStresurile au proprietatea &e a se acumula ca o avalanşă şi nimeni nu mai înţele%e nimi,e $olos &acă &upă o consultaţie compleQă me&icul &eci&e că persoana respectivă nuare nimic la inimă şi că este sănătos iar peste c3teva zile săptăm3ni sau luni el $ace unin$arctD 7oala a $ost atrasă &e $rica &e a $i vinovat. acă în a&3ncul su$letului său om începe să se Busti$ice să caute vinovaţi şi să-i acopere &e &ispreţ să caute speriat.

Să sta%nezi sau să evaluezi o cale &e ieşire sau să-şi ima%ineze scene &e coşmar le%a&e viitor toate acestea &uc la &istru%ere. 'ntr-un $el sau altul sentimentul &e vinovăţi&uce la îm olnăvire a inimii. La început este &oar o o oseală &orinta &e a se o&i6ni mmult &ar parcă îna&ins omul munce e şi mai multO se a&au%ă apoi o senzaţi &e %r u î & sc6"piept &ar nici acestui lucru nu i e &ă atenţ"e K5 " . &e %eamurile pentru aputea resp"ra aer curat P" &a vma pe poluarea atmos$erei. Se o işnuieşte cu senzaţia &(%r(uta e că &oar nu e &urere. Nimeni nu a%a &e seama ca &eBa inima $unctionează puţin e$icient. Genul cesta &e om nu mai poate $ace at3ta ine c3t ar $i &orit. nemulţumit &e el însuşi că nu este în stare să-şi servească pe &eplin $amilia şi societate. 'ncetul cu încetul se a&au%ă învinuirea care începe sa-l &ea motiv pentru a învinui şi pe alţii. Worţele continuă să i se topească. . . 'ncepe să-şi &ea %6es să se tom$ice sse a%"te sa s( %ră ească să muncească suplimentar. La mceput pare ca situatia s-asc6im at &ar este &oar o aparenţă. Scopul vieţii este &e a mer%e în viitor. ,ine se.teme&Ae viitor se stră&uieşte &in răsputeri ca acum să real"zeze cat mai ult şi c3t mai rapi&,reşte $rica /n-o să reuşesc/ &ar şi sentimentul &e vinovăţie că /n-o să reuşesc/şi întrunul &intre momentele critice apare autoapărarea încăpăt3narea împotrivirea răutateevi&ent eQprimată. 5amenii tre uie să înţelea%ă că nevoia &e a mer%e mainte este înprimul r3n& o nevoie a spiritului. Necesitate $izică este &oar o re$lectare a mişcăriispiritului. acă n5" înţele%3n& esenţa vieţii vom ţine seama &e necesităţ le $izice alecorpului nostru şi le vom satis$ace mo& raţl5n viaţa noastră va $i ec6ili rată şi mersul înamte va $i rap"&v A



Luule Vii ma

şi uşor. Iealizările se vor înmulţi şi vor &eveni optime. Pi atunci şi sănătatea noastră va $ună. acă însă în %oană &upă unăstare materială ne îm olnăvim înseamnă că amprimit un semnal &e la corpul nostru că nu proce&ăm ine. l nu ne ascultă eQplicaţiile &%enul( / alţii vor altora le tre uie alţii pretin& eu $ac &oar ine/. acă ne-am îm olnăvit înseamnă că am $ăcut rău. Noi nu ştim să %3n&im corect nu ştim să muncim corect nuştim să ne sta ilim corect scopurile nu ştim să trăim corect $iin&că nu ne cunoaştem pe

noi înşine. Wiecare spirit tru&eşte neîncetat pentru inele real &in lume. acă omul cu%3n&irea sa eronată nu ştie ce $ace spiritul nu ştie că eQistă un aButor permanent şi către uie &oar să te $oloseşti &e el atunci aspiră în el sentimentul &e vinovăţie care vacăuta o cale &e ieşire pentru a nu aBun%e să se trans$orme într-o luptă înrăită pentru in"ar spiritul aşteaptă şi propune cu unăvointă o rezolvare mai simplă. : ,ine învaţă să%3n&ească corect acela încetează să mai $ie &oar un păstor care %oneşte animalele cuiciul. 4n om înţelept este precum con&ucătorul care mer%e în capul turmei.

espre alimentaţie şi eQcesCrana compensează pier&erea ener%iei pozitive a corpului. a ec6ili rează ener%iane%ativă intrată în corp şi prin aceasta nu lasă corpul să piară. Să ne reamintim ener%iene%ativă înseamnă sentimentul &e vinovăţie $rica şi răutatea. Ko$ta &e a m3nca anum$eluri &e m3ncare şi anumite pro&use apare ca o ten&inţă su conştientă &e a compensalipsa &e ener%ie. . acă raţiunea &umneavoastră încă nu s-a &esc6is $iţi atenti lasemnalele pe care vi le &ă corpul şi învăţaţi cu aBut rullor să %3n&iţi şi să &eose iţistresurile. Ko$ta &e m3ncare este in$ormaţia &espre ceea ce se înt3mplă în or%anismul&umneavoastră. ste simplu. acă vă place să m3ncaţi acru înseamnă că sentimentul&umneavoastră &e vinovăţie mai cere încă o porţie. acă nu vă veţi eli era &e acestsentiment şi veţi continua să m3ncati acru va veni ziua c3n& el va căpăta &imensiuni :uriaşe va &eveni un pericol mortal şi &e &ata aceasta veţi &eveni cel care învinuieşte. Atunci n-o să vă mai placă acrul ci &ulcele. acă simtiti o &orintă irezisti ilă &e a m3nc&ulce înseamnă că ă este $o te $rică. Wrica cere şi mai mult &ulce. ,onsumul &e &ulceo$eră o stare plăcută &e linişte şi &e aceea pe neo servate el va &eveni un miBloc &eautocalmare. Marii amatori &e &ulciuri îşi cultivă $ricile. Wrica îl o li%ă pe om să se sa&e rău prin $u%ă. Wără să renunte la &ulciuri el se pune pe aler%at cu şi mai mare plă"n $elul acesta îşi ar&e caloriile. ,ine consi&eră că



Luule Vii ma aler%atul $ără rost este o pier&ere &e timp să se aşeze şi să se %3n&easc&acă ar putea tra%e vreun $olos &in e$ectele lui. 'ntre timp $rica &e un eventual eşec mprimeşte un supliment su $ormă &e prăBituri ca$ea ăuturi etc. e &ata asta $rica a $osine 6rănită planul &e activităţi a $ost ine %3n&it şi pus în practică. ,aloriileneconsumate pentru procesul &e %3n&ire sunt &irecţionate spre cămară stratul &e%răsime. Wrica p3nă atunci împieclicată creşte şi se trans$ormă în răutate iar caloriile eQces $avorizează în%răşarea. acă pre$eraţi m3ncărurile pe ază &e carne înseamnă căsunteţi un om înrăit şi răutatea poate $i 6rănită &oar cu carne. acă un om înrăit consumă

carne el &evine şi mai rău. 5 iceiul &e a consuma carne cultivă răutatea. ,u c3t un omeste mai rău cu at3t măn3ncă mai multă carne. ,u c3t răutatea este mai sărată maipiperată mai con&imentată cu at3t mai sărată mai piperată şi mai con&imentată tre uiesă $ie carnea consumată. acă un om înrăit va $i o li%at să măn3nce &oar 6ranăve%etală el se va potoli va slă i şi se va umaniza. ieteticienii şi ve%etarienii încearcăsu conştient să salveze omenirea însă &in această cauză omul rău &evine şi mai rău.e aceea carnivorii şi ve%etarienii nu ştiu şi nu vor să se înţelea%ă unii pe alţii ci $iecarevrea să impună celuilalt a&evărul lui. 'nvin%ătoare iese răutatea. Pi atunci ve%etarianul începe să măn3nce &in c3n& în c3n& carne $iin&că simte că alt$el nu va rezista. Wrica $i învins &e viaţă cere pre%ătire pentru luptă. Me&icina a &emonstrat c3t &e nociv econsumul eQcesiv &e carne şi totuşi materialistul înrăit va continua toată viaţa sămăn3nce carne. Kropa%an&a pentru 6rana ve%etală este un lucru remarca il &ar ar $i ine să se înceapă cu eli erarea &e rău-

Să sta%nezi sau să evoluezi tate $iin&că atunci în mo& automat va apărea o repulsie $a&e carne ceea ce ar $i o senzaţie naturală şi nu o autoimpunere. 5&ată cu eli erarea &e$rică &ispare şi po$ta eQcesivă &e &ulce. La r3n&ul ei eli erarea &e sentimentul &evinovăţie $ace să &ispară nevoia &e a m3nca acru. "nima este şi aşa puternică. Qistă&iete &e slă ire care interzic &ulciurile şi $ăinoasele. Le%ume şi carne se pot consuma $uncţie &e nevoile $iecăruia. 'ntruc3t caloriile necesare pentru munca $izică %rea se o ţmai uşor &in carne iar cantitate a &e le%ume care ar $i necesară nu ar mai încăpea înstomac omul se pune pe m3ncat carne şi îi ia în &er3&ere pe cei care spun că a uzul &ecarne în%raşă. 5amenii &e %enul acesta &evin tot mai curaBoşi. ,uraBul mer%e p3nă a înc3t ei încep să-i &ispreţuiască pe cei timizi apoi să-i &istru%ă $izic şi moral întruc3trăutatea lor i%nor3n& aver/ tismentul pe care li-l &ă $rica capătă &imensiuni $oarte m 'n cur3n& va începe auto&istru%erea omului. Viaţa arată &e $iecare &ată că tot ce este eQces este rău. Wiecare om visează la &esăv3rşire. ,ine începe masa cu acru va &oriapoi ceva &ulce iar &upă aceea o să vrea sărat. 5mul stresat măn3ncă întot&eauna maimult &ec3t îi tre uie. Măn3ncă la nimereală - a sărat a &ulce a acru etc. acăec6ili răm stresurile printr-o alimentaţie iraţională po$ta &e m3ncare nu va &ispărea cistomacul nu va mai primi. acă sentimentul &e vinovăţie $rica şi răutatea ră u$nesc cuaceeaşi $orţă omul respectiv tre uie să urmeze un re%im corect cu porţii corecte. Pi c6ia&acă va m3nca prea mult nu se va în%răşa. Kon&erea în or%anism a acestor trei tipuristres &etermină po$ta &in momentul respectiv. Se o işnuieşte să se spună că m3ncatullaore $iQe $avorizează



Luule Vii ma


o &i%estie ună şi o ună capacitate &e muncă. 'n realitate însă &acă %3n&irea estecorectă ora &e masă nu are nicio importanţă. Atunci c3n& stomacul $lăm3n& ne &ă unsemnal este su$icient ca noi să ne purtăm cu iu ire $aţă &e tractul nostru %astrointestinaşi $aţă &e m3ncare.. Aş putea să vă povestesc multe lucruri &espre relaţia &intre po$ta

m3ncare şi o oală concretă. La &e utul olii pot să spun ce o işnuieşte să măn3nceolnavul ce nu are voie să măn3nce şi ce tre uie să măn3nce ca să poată trăi &arscopul acestei cărţi nu este acesta. acă aţi înţeles principiul la restul %3n&iţi-vă&umneavoastră sin%uri. e eQemplu &acă sentimentul &e vinovăţie se ampli$icăpersoana care măn3ncă constant şi cu plăcere acru va simţi într-o ună zi că nu se maipoate atin%e &e ceva acru. urerea &in a &omen îi va spune că a $ăcut ulcer.Sentimentul &e vinovăţie a crescut şi s-a trans$ormat în învinuire. Acum persoana estenevoită să măn3nce mai &es carne şi lapte alt$el i se roa&e stomacul. Aci&itatea mărităapărută &in învinuire începe să atace cu răutate carnea rară să se între e &acă ea estecarnea proprie Fa stomaculuiH sau este una străină Fcea &in m3ncareH. La $el se compşi omul care are ulcer. ,3n& ulcerul începe să s3n%ereze răutatea a &evenit &eBa avi&&e s3n%e. 4n om cu o viaţă su$letească ec6ili rată nu $ace a uz &e m3ncare şi &econ&imente. Nu are nevoie &e &ietă. Spiritul nu are nevoie &e 6rană $izică. Trupul arenevoie &e ea. ar trup $ără spirit nu eQistă. Crana spirituală 6răneşte şi trupul. Wiecarestres are amplitu&inea lui &e variaţie şi $iecare pro&us alimentar sau $el &e m3ncare apropria amplitu&ine. ,3n& acestea se suprapun necesitatea corpului este satis$ăcută.

Să %3n&im acum împreună( Spunem(- Nu vreau acru. - Nu suport acreala.

Kutem spune acest lucru în mo& &i$erit - revoltaţi sau autoritar str3m 3n& &in nasspun3n& că m3ncarea nu este ună că este sc3r oasă. ,e înseamnă astaD 'nseamnăcă(- Nu vreau să $iu vinovat. - Nu suport să $iu vinovatJ

Vreti să evitati ca sentimentul &e vinovătie să se ampli$ice. "n mo& s conştient &oriţi sevitaţi: o situaţie în care să $iţi nevoiţi să învinuiţi pe cineva. Sentimentul &umneavoastr&e vinovăţie a atins punctul critic. acă nu vă eli eraţi &e sentimentul &e vinovăţie şicontinuaţi să m3ncaţi acru c6iar şi atunci c3n& n-aveţi încotro atunci vă veţi trans$orm în acuzator. Spunem(- Nu vreau &ulce. - Nu suport &ulcele. - Mor &acă măn3nc &ulce.

,e înseamnă astaD 'nseamnă că(- Nu vreau să-mi $ie $rică. - Nu mai suport $rica - 5 să mor &acă îmi va$i şi mai $rică.

5amenii încearcă în mo& su conştient să evite ampli$icarea $ricii pentru ca la r3n&ul losă nu sperie şi ei pe alţii. Spunem(- Nu vreau carne. - Nu suport carnea. - u sunt ve%etarian.



Luule Vii ma ,e înseamnă astaD 'nseamnă că( - Nu vreau să-mi crească răutatea. - Nusuport să-mi crească răutatea. - M-am eli erat &e răutate. N7J Ve%etarienii care număn3ncă &eloc carne sunt un $enomen rar. Supa &e carne este tot carne. ,orpul este oparte componentă a uneia &intre etapele &e evoluţie a omului. ,3n& vom învăţa cum săne purtăm cu lumea $izică cum să o inecuv3ntăm şi nu să o &istru%em cum am $ăcutp3nă acum atunci vom &eveni &emni să ne înălţăm spiritual. 'n acelaşi timp ne vomeli era acest corp $izic care vrea să măn3nce şi să su$ere. Kro a il că unii cititoriaşteaptă lămuriri în privinţa consumului &e lapte şi peşte. Nevoia &e a ea lapte

'nseamnă sim olic &orinţa şi convin%erea că cineva îi va or3n&ui viaţa. 4n consumeQa%erat &e lapte $avorizează o atitu&ine pasivă $aţă &e viaţă. - ,ui îi place laptele aceste înclinat să-şi ne%e %reşelile în sc6im o servă %reşelile altora. - ,ui nu-i placelaptele acela &oreşte să a$le a&evărul c6iar &acă acesta este în%rozitor. ste mai&e%ra ă &e acor& cu un a&evăr amar &ec3t cu o minciună &ulce. - ,ine nu suportălaptele acela nu suportă minciuna. - ,ine eQa%erează cu laptele să nu aştepţi &e la ela&evărul. ,ui îi place peştele acela aşteaptă o mimme pe care şi-o creează el sin%ur cumare plăcere. Atracţia către peşte înseamnă &orinţa ca totul să se aranBeze. ,onsumul &peşte înseamnă o căutare su conştientă a liniştii su$leteşti.

Să sta%nezi sau să evaluezi - ,ui îi place să pescuiască aceluia îi place linişteasu$letească şi în numele ei &epune toate e$orturile. - ,ui nu-i place peştele nu-i placenici apatia nici liniştea su$letească. Se teme &e pasivitate &e inactivitate &e lene. - ,inenu suportă peştele nu suportă in&i$erenţa lenea şi nici c6iar liniştea su$letească. l vreaca în Burul lui să clocotească viaţa. - ,ui îi place peştele proaspăt acela vrea să trăiascăliniştit ast$el înc3t nimeni să nu îl &eranBeze şi el însuşi să nu-i &eranBeze pe alţii. - ,uplace peştele sărat acela se ate cu pumnii în piept şi a$irmă( 4ite aici un om cu a&evăraunJ Sarea sporeşte 6otăr3re a încre&erea în sine. Qa%erarea &istru%e această calitate. espre ăutul apei( - acă omul ea puţină apă are acuitate în mo&ul &e a privi viaţa şio percepţie pătrunzătoare. - acă omul ea multă apă atunci lumea este pentru elcon$uză şi neclară el este însă inevoitor şi înclinat să $acă $apte une. 5 iceiul mo&ern&in ultimii ani venit &in 5cci&ent &e a ea c3ţiva litri &e apă pe zi slă eşte percepţia.".. te a&evărat că apa &iminuează a&ică &iluează a%resivitat. :a $ricile şi $răm3ntărisu$leteşti &ar at3ta timp c3t omt # caută rezolvarea pro lemelor numai la nivel $izic elenu se vor rezolva &e$initiv. Aşa cum tot ceea ce este $izic este supus &istru%erii la $el înt3mplă şi cu liniştea su$letească &o 3n&ită în acest $el. La $el se înt3mplă cu toate încercările su conştiente la nivel###$#0#t: care au &rept scop îm unătălirea vietii. ?# ?#



Luule Vii ma

Să continuăm &iscuţia &espre ener%etica unor pro&use alimentare. ,arne sla ă -răutatesinceră şi &esc6isă carne %rasă - răutate ascunsă şi mişeleascăO cereale -responsa ilitate $aţă &e lume secară - interes pentru &o 3n&irea unei înţelepciunipro$un&e a vieţii %r3u - interes pentru &o 3n&irea unei înţelepciuni super$iciale orezviziune ec6ili rată şi per$ectă asupra lumii porum - a o ţine cu uşurinţă totul &e la viaţăorz - în%3m$are ovăz - sete &e cunoaştere curiozitate carto$ - seriozitate morcov -

uşurinţă &e a r3&e varză - cor&ialitate nap - înclinare spre cunoaştere s$eclă -capacitatea &e a eQplica în mo& accesi il lucrurile complicate castravete - l3ncezealăvisare roşii - încre&ere în sine mazăre - %3n&ire lo%ică ceapă recunoaşterea propriil%reşeli usturoi - încăpăţ3nare măr - un simţ mărar - ră &are şi a ţinere lăm3ie mintecritică anană - super$icialitate stru%ure - satis$acţie. 5rice eQces con&uce la un rezultopus. La $el şi o m3ncare ună &evine &ăunătoare &acă se $ace a uz. Spre eQemplu o înseamnă ten&inţa spre &esăv3rşire. ,ine măn3ncă multe ouă &ar nu ştie să %3n&eascare o nevoie sporită &e a se &esăv3rşi. Pi întruc3t nimeni nu-i va pune pe o tavă &e aurviaţă per$ectă el se va înrăi. La nivel $izic aceasta se mani$estă printr-o creştere acolesterolului în s3n%e. Minunea naturii - mierea - o$eră o iu ire şi o căl&ură maternă&esăv3rşită ca îm răţişarea mamei. e aceea mierea vin&ecă toate olile. ,ine nu aavut parte nicio&ată &e o ast$el &e iu ire cui îi este teamă &e iu irea mamei sale pentrucă îl $ace să su$ere acela va urî mierea.

Aler%ia alimentară s-a răsp3n&it at3t &e mult înc3t cu %reu mai %ăseşti vreun pro&ualimentar care să nu provoace aler%ie. 'n ţările &ezvoltate s-au înmulţit cazurile &e oalceliacă - c3n& copilul nu suportă cerealele. Av3n& în permanenţă &iaree copilul elimin&in or%anism su stanţe &e importanţă vitală ceea ce îi pune în pericol at3t evoluţiaspi$ituală c3t şi cea $izică. Aceasta este o oală &e meta olism. Aler%ia este răutatearevoltei. Meta olismul înseamnă priceperea &e a te comporta în $avoarea le%ii vieţii a$l într-o continuă mişcare priceperea &e a-ţi or%aniza corect viaţa cu aButorul înţelepciunKe scurt sc6im ul &e su stanţe Fmeta olismulH constituie esenţa sc6im ului &e %3n&uNici un pro&us nu este în totalitate rău nici un %3n& nu este în totalitate rău. ,ine nusuportă secara &oreşte să răz ată uşor în viaţă urăşte %reutăţile. ,ine nu suportă %r3ulnu se mulţumeşte cu puţin este un maQimalist care urăşte sărăcia. ,ine nu suportă orzulnu suportă lipsa li ertăţii urăşte restricţiile &ure şi pre&eterminarea $ermă a vieţii. 'ntr-u$el sau altul oala celiacă înseamnă incapacitate &e a înţele%e le%ile vieţii. Kărinţii unoasemenea copii tre uie să se sc6im e ra&ical ei înşişi. Sc6im ul &e su stanţe aratămo&ul în care omul cumpără vin&e şi sc6im ă. acă el $ace aceste operaţiuni &upăre%ulile corecte ale comerţului atunci sc6im ul &e su stanţe va $i în or&ine. ar &acă elvrea să plătească cu ani pentru valorile &e ază ale vieţii - iu ire cinste şi principialitate- atunci meta olismul lui va avea &e su$erit. ,u c3t va %reşi mai mult cu at3t urmările v$i mai %rave şi mai &ureroase la copii şi la nepoţi. Toate or%anele care





Luule Vii ma înainte nu-i pro&uceau at3ta plăcere c3t îi $ac acum c6eltuin& aceiaşi an 'nainte oamenii i se simteau în&atorati acum ve&eau însă în ca&ourile ei omani$estare a iu irii . . !%3rcenia este stresul &e care te poţi eli erează cel mal uşor.

,uprinsin ieri prin azi spre m3ine 'nainte &e toate să învăţăm umnezeu este 4nitatea a tot ceeQistă istri uirea ener%iilor în corpul uman Le%ea &ivină - similarul atra%e similarul..at3ta iu ire c3tă meriţi Sclavia iu irii Qterminarea $ricii "nvăţaţi să iertaţi corect Naşterea

$ricii Kier&erea instinctului matern primor&iaL espre izvorul secat espre cel care &ă şcel care ia 7ucuria şi &urerea celui care &ă espre peripeţiile vieţii su$leteşti.. Wrica esteprizonierul omului Iăutatea este cea care &ăr3mă temniţa 5&ată cu "ertarea spiritul se&esc6i&e şi toate pro lemele se rezolvă Iăutatea $aţă &e &uşmănie 7ucuria &e a învăţasă ispăşim răul ,opilul este suma &intre tată şi mamă Tatăl este spiritul copilului mamaeste su$letul copilului.. Moştenirea stTămoşilor Trei paşi p3nă la răutate A

N oi venim &in ziua &e ieri şi ne în&reptăm către ziua &e m3ine. Să ne corectăm %reşeastăzi. Astăzi c3t mai este posi il. A ia atunci poate sosi ziua &e m3ine.

O

## 2# 2* 29 )2 )* )= )9 *) *= +5 += =# =+ 0# 0= 9) 9* 91 1# 1= 1= #8# ##*

-

##

20+



Luule Viilma 7ucuria &e a recunoaşte răutatea #28 Qemple &in viaţă #20 Pcoalasu$erinţelor #+8 Simţul realităţii #+0 'ncotro te %ră eşti omuleD #=) Valorile vieţii tre ucăutate #=9 Kro$unzime şi super$icialitate #08 espre iertare #0) cea corectă şi ceaincorectă espre oamenii minune $ără cusur #98 ,e este emoţia şi ce este sentimentulD#9* Weminitateaşi masculinitatea ca atu sau armă #1# A răs$ăţa copilul este un lucrupericulos .........].............. 282 espre inele &in oameni 2#* espre ine$ăcători 2#9Iăutatea ună şi răutatea rea 2)* 7unătatea poate $i măsurată şi c3ntărită prin răutate2)9 espre :cei care $ac Orău 2*+ -,e este :crimaD 2*1 Stresul- componentă a vieţii 2++

espre alimentaţie şi eQces 2=) Au apărut( "n colecţia/ otus #. /'n zarea nemuririi/ &e Krentice Mul$or& 2. ). /farma ;o%&e SZami Vive[anan&a /Ptiinţa respiraţiei 'n ;o%a/ &e do% Iamac6ara[a

AL/

*. / ner%ia psi6ică/ &e Ale[san&r flizovs[i +. /Tratamentul ocult/ &e do% Iamac6ara[a=. 0. 9. 1. /4panişa&ele/ &e SZami Kra66avanan&a / umnezeu eQistă/ &e SZamiSivanan&a /,e ar $ace ,on$uciusD/ &e . N. 7ert6ron% K6 /Me&ic &e trei corpuri &up&ouăzeci &e ani/ &e r. ?anine Wontaine #8. /'nvăţăturile lui ,on$ucius/ FAnalecteleH trTraian ,ălin 46a

'n seria/'nVată "

să te iertr &e Luu e5 iiEma"

#. /Lumina su$letului/ 2. /Să sta%nezi sau să evoluezi/ ). /Alun%ă răul &in tine/ Volumepoezie( /'n acte eşti viu/ &e Traian ,ălin 46a /Tina/ &e Traian ,ălin 46a /!orilorză ranic/ &e Venera Antonescu / vanescenţă/ &e Venera Antonescu / es$olieri/ &eVenera Antonescu )# Koezii/ ?ules La$or%ue - e&iţie 6ilin%vă - tr . Venera AntonescuKoezii alese &in lirica $ranceză/ - e&iţie ilin%vă - tr. Venera Antonescu



"#ti"#.

/Lumina SuB$etu ui/ Autor( Luule Viilma Nr. pa%( )8*

Teatru( /,3n& noi morţii vom învia/ &e Cenri[ " sen - tr. Venera Antonescu# 'n cur3n&( / li erarea &e materialismul spiritual/ &e ,6o%;am Trun%pa /,ăl&urasperanţei/ &e Luule Viilma /Me&ic

$":#" "

&e trei corpuri/ &e r. ?anine Wontaine

"S"ST M4L ,AIT KI"N K5PTĂKLATA IAM74IS Kuteţi coman&a oricare &incărţile apărute la &itura 6arana şi le veţi primi prin poştă în cel mai scurt timp. Klata oveţi $ace ram urs la primirea coletului. TaQele poştale vor $i plătite &e e&itură. Kentrucomenzi ce &epaşesc )8 lei ene$iciaţi &e o re&ucere &e #+ acă valoarea comenziieste mai mare &e +8 lei re&ucerea &e care ene$iciaţi este &e 28 Transmiteţi coman&aprin poştă tele$on sau e-mail. &itura 6arana 7ucureşti str. S$. caterina nr.#+ sect.)5K +) co&. 8*8#++ Tel. 82#.))0.2*.2* e-mail( e&itura %mail.com

] Aţi sperat vreo&ată să puteţi scăpa &e stresurile &umneavoastră şi nu aţi ştiut cum săproce&aţiD ] V-aţi &ori să corectaţi relaţiile &in $amilie şi cu alte persoaneD ] V-aţi îm olnăvitD e un&e a apărut oalaD ,um să scăpaţi &e eaD e c3te ori nu ne-am puscu totii aceste între ăriD Toate acestea se a$lă în puterile &umneavoastră. ,itiţi cartea /Lumina su$letului/ &eLuule Viilma. Krima carte în care sunt prezentate stresurile şi olile pe care acestea leprovoacă.

Această carte a$ost scrisă pentru ca oamenii să poată să-şi îm unătăţească sin%uripropria sănătate. Maniera &e prezentare a $ost în mo& &eli erat simpli$icată pentru caaButorul să$ie accesi il pentru $iecare. 'nvăţătura cu privire la iertare este simplă şiaccesi ilă pentru aceia care sunt %ata să-şi recunoască propriile %reşeli şi inaplica ilăpentru aceia care caută vinovaţi în a$ara propriei persoane.



?". un%ă rău 3m tine/ Autor( Luule Viilma Nrpa%( 299 Luule Viii ma ne propune pe aza propriei eQperienţeme&ic practician să învătăm să ne &ezvoltăm . spiritual ceea ce ne va aButa nu numasă ne vin&ecăm &e o oală concretă &ar şi să ne resta ilim ec6ili rul su$letesc şi să nerecăpătăm liniştea interioară. o carte &espre posi ilităţile nelimitate &e a ierta şi &espreneîn%ră&irea iu irii &espre puritatea su$letească lumina su$letească căl&ura su$leteaşi inecuv3ntarea su$letească. Toată ne%ativitatea care se a$lă în om şi pe care el n-aştiut s-o eli ereze cu inteli%enţă - cu aButorul iertării este o lectie &e viată care a rămas

neînvătată. Krin urmare ea va / tre ui învăţată prin su$erinţe. Kentru aceasta tre uie săapară persoana sau situaţia care să-i provoace su$erinţe. "ertarea este însoţită &econştientizare. ,onştientizarea înseamnă înţelepciune. 5mul răm3ne un i%norant at3tatimp c3t ve&e cauza răului în alţii.

/Me&ic &e trei corpuri &upă &ouăzeci &e ani/ e r. ?anine Wontaine Nr. Ka%( )+2 ,u 2&e ani în urmă ?anine Wontaine anestezist şi me&ic &e spital urm3n&u-şi intuiţiaporneşte în călătoria ce. o va &uce &e la "nstitutul &e Me&icină &in Karis prin lumea p&e mister şi tămă&uiri miraculoase a vin&ecătorilor $ilipinezi şi ne aBută să &escoperme&icinile alternative. Krima sa carte /Me&ic &e trei corpuri/ istoria acesteitrans$ormări .ce i-a permis să &evină vin&ecător a ulversat viziunea materialistă &espcorp a acelei perioa&e. Astăzi ?anine Wontaine retrasează etapele &ecisive ale acestui&rum către o me&icină completă &emonstrează că recentele &escoperiri &in $izicacuantică îi susţin concepţia asupra celor trei corpuri şi eQplică rolul $un&amental alener%iei în tratarea su$erinţelor corpurilor. Această ri%uroasă eQplorare a ceea ce sunteo con&uce la a ne propune o verita ilă terapie &e sănătate c6ezăşie a inelui nostru $izicşi spiritual. /Ke tot parcursul acestei cărţi &oresc să &au in&icaţiile &e ază necesarepentru înţele%erea anatomiei $iziolo%iei şi patolo%iei acestui corp vi rator./

ste



/'n zarea nemuririi/ Autor( Krentice Mul$or& Nr pa%(2#= Le%ile vieţii eQpuse în lucra$aţă au eQistat numai că &intot&eauna Mul$or& le-a stu&iatO le-a o servat şi le-a valoLe%ea %ravitaţiei a eQistat şi înainte &e NeZton numai că p3nă la el nu o o servasenimeniJ Lucrarea &e $aţă tratează o mulţime &e mani$estări ale ener%iei psi6ice. S$atupractice eQpuse &e autor sunt &e nepreţuit iar cel ce va cu%eta asupra lor şi apoi le vaaplica va cule%e roa&e o%ate at3t în &omeniul ener%iei psi6ice c3t şi în ceea cepriveşte sănătatea $izică. 7unăstarea omului &epin&e &e aceşti $actori pe care Mul$or&eQpune cu at3ta claritate şi %enerozitate înc3t uimeşte $rapează şi în&eamnă la aplicar

Krentice Mul$or& e acela care ne &ă o c6eie &e aur cu care să putem &esc6i&e poarta$ericirii şi eu simt că mi-am $ăcut o &atorie s$3ntă tra&uc3n&u-i %3n&urile în lim a n

/,e ar $ace ,on$ucius/ e .N. 7ert6ron% K6 Nr. pa%( 22* /'ntr-o lume pro$un& marcată&e %ăsirea unui reper clar în sta ilirea relaţiilor interumane cartea lui . N 7ert6ron% se&ove&eşte unică. Kornin& &e la înţeglepciunea 'nvăţăturilor lui ,onBilcius 7ert6ron% o$eră un material incitant &espre &rumul către o viaţă plină şi mulţumitoare. acă &e 2+&e ani maestrul se &ove&eşte o sursă inepuiza ilă cu si%uranţă continuă să $ie şi astăz7ert6ron% o &emonstrează cu pricepere acurateţe şi o notă &e umor. / Mar; vel;nTuc[er pro$esor &e reli%ie la 4niversitate a 7uc[nell 'nvăţăturile lui ,on$ucius nu încetează să-şi menţină relevanţa &eoarece continuăm să $acem $aţă aceloraşi pro lemesociale economice şi politice cu care era şi el con$runtat. 'nţelepciunea sa nu poate săvin&ece nici una &in su$erinţele societăţii &ar ne va arăta cu si%uranţă cum interacţiunumane pot $i &iriBate ast$el înc3t toată lumea să ai ă &e c3şti%at. Kro$unzimea re$leccon$ucianiste asupra con&iţiei umane continuă să $ie acceptată şi practicată cu asi&uita&e &ouă milenii şi Bumătate &eoarece poate $i aplicată oricărei situaţii &e viaţă în orimoment.aH Al iii: liiiDii



/ 4panişa&ele/ e SZami Kra 6anan&a Nr. pa%( #=9 ,ele mai vec6i scripturi ale "n&iei şcele mai importante sunt Ve&ele. Ve&ele sunt patru la număr $iecare $iin& împărţită în&ouă părţi( Kractica şi ,unoaşterea. Aceasta &in urmă se ocupă &e cunoaşterea luiumnezeu aspectul superior al a&evărului reli%ios şi poartă numele &e 4panişa&e.

'nţelesul literal al upanişa&ei /a sta alături cu &evotament/ a&uce în mo& pitoresc înminte ima%inea unui &iscipol serios care învaţă &e la maestrul său. ,uv3ntul mai înseamnă şi /învăţătură secretă/ - secretă &esi%ur întruc3t o învăţătură se acor&ă numaacelora care sunt pre%ătiţi spiritual să o primească şi să pro$ite &e pe urma ei. 'n stu&iu

Ve&e lor con$orm unei un%i tra&iţii şi c6iar con$orm Ve&elor înseşi este nevoie &e maestru sau %uru( /A or&ează un învăţător/ citim noi în Ii[ /cu umilinţă şi cu &orinţa &a sluBi/O iar în 4panişa&eO Nu le este &at multora să au&ă &espre A, STA/ - însemn3umnezeu - /care să"ăşluieşte în eternitate. eşi au& &espre l mulţi nu-L înţele%.Minunat este acela care vor eşte &espre l. "nteli%ent este acela care a$lă &espre l.7inecuv3ntat este acela care învăţat &e un %uru este capa il să 'l înţelea%ă/ ...

Tratamentul ocult/ e do% ramac6ara[a N". pa%( #** Această carte Fprin ea însăşiH nureprezintă un tratat &espre oli. impotrivă noi a or&ăm în ca&rul ei c3t se poate &epuţin pro lematica olilor pre$er3n& să vor im &espre sănătate şi &espre meto&ele &eatin%ere ale acesteia. Aici se prezintă puţină teorie noi încercăm să eQplicăm /cumtre uie acţionat/ . Iecoman&ăm căl&uros tuturor celor ce stu&iază această pro lemă săse $amiliarizeze cu toate meto&ele eQpuse în /Tratamentul ocult/. Apoi ei con&uc3n&u&upă propria intuiţie pot ale%e meto&ele care le convin mai mult. Wie ca ei să ia puţin&intr-o meto&ă puţin &in alta şi să le unească pe acestea într-un sistem propriu. Nuconsi&eraţi că sunteţi o li%aţi să $iţi le%aţi &e """ sistem anume ce poartă /etic6eta/ sa/cătuşele/ anurrutei şcoli. Să vă $eriţi să puneţi etic6ete şi cătuşe pe su$letul&umneavoastră. Iăm3neţi cre&incioşi vouă înşivă. Me&icul nu tre uie să $ie &oarvin&ecător. l tre uie să înveţe şi să e&uce oamenii. Atunci c6emarea lui va &eveniumnezeiască şi s$3ntă şi el nu va mai $i numai c3rpaciul corpului.



/ ner%ia psi6ică/ e Ale[san&r flizovs[i Nr. pa%( 1= 4na &in proprietăţile cele maiuimitoare ale ener%iei psi6ice este $aptul că ea se suprapune în. spaţiu se &epune şiză oveşte pe toate o iectele ce-l înconBoară pe om. 5mul este nu numai un con&ensatorşi transmitător al ener%iilor cosmice &ar el este şi o puternică &inamomaşină carera&iază ener%ii &e &i$erite $eluri. e aceea cum este omul purtătorul &e ener%ie psi6aşa sunt şi lucrurile lui. le pot $i une a&ucătoare &e ine şi $olositoare &ar pot $i şi re&ăunătoare şi c6iar periculoase. esi%ur esenţa nu constă în o iect ci în acea structurăpsi6ică ce este strati$icată pe el. a nu este &istrusă şi nu este ştearsă nici &e veacuri

nici &e &istanţe. Kopoarele antice - atlanţii e%iptenii cal&eenii evreii şi altele care şt&espre această proprietate a ener%iei psi6ice se $oloseau &e ea în &i$erite scopuri. istrati$icau conştient pe o iecte uneori pre%ătite special pentru aceasta uneori luate la înt3mplare ener%ia psi6ică &e o calitate &eterminată care tre uia să pro&ucă asupraaltora o acţiune &orită. Ast$el &e o iecte se numeau tera$imi sau o iecte vrăBite pentru la strati$icarea ener%iei se pronunta o $ormulă &eterminată sau vraBă. 'n antic6itatetera$imii au

$ost $olosiţi în temple la sluB e &ar cu trecerea timpului ei au pier&ut rolul lor &estinainelui şi au început să $ie între uinţaţi &e oamenii e%oişti pentru $olosul lor şi &aunaaltora. "coanele $ăcătoare &e minuni ale creştinilor şi &e asemenea în$ăţişarea lui 7u&&la u&işti sunt aceeaşi tera$imi care în unele cazuri pro&uc vin&ecări &e oli şi alte$enomene $olositoare oamenilor pentru că pe ele este strati$icată ener%ia psi6icăene$ică pentru cei ce se roa%ă. / umnezeu eQistă/ e SZami Sivanan&a SluBeşte-i petoti văz3n&u-L pe umnezeu in toţi. 'n&eplineşte. toate acţiunile tale zilnice ca pe oveneraţie a lui umnezeu. Ienunţă la i&eea că tu eşti cel care realizezi acţiunile. Simtecă umnezeu este ,el care $ace tot şi că tu eşti &oar un instrument. Ienunţă laataşamentul $aţă &e acţiuni şi $ructele lor. Golmal( acă umnezeu este Atotmilostiv&acă l este un ocean &e milostivire &e ce tre uie să eQiste &urere şi oală în aceastălumeD Iam( urerea este într-un $el un lucru un în această lume. ste un &esc6izătoral oc6ilor. ste o inecuv3ntare &e%6izată. 'ţi in&uce mila în inimă şi îţi 'ntoarce minteacătre umnezeu. 'ţi &ezvoltă puterea voinţei şi puterea &e în&urare. Te $orţează să%ăseşti calea &e a scăpa &in %6earele Ma;ei sau &in sclavia materiei.





Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	corneliu-cretulescu
View:	264 times
Download:	8 times

Luule Vilma - Progresezi Sau Stagnezi

Documents