Lucrare Finala Corecta Psihologie

8/18/2019 Lucrare Finala Corecta Psihologie

1/89

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale EducaţieiSecţia Psihologie I.D.

LUCRARE DE LICENĂFACTORI PERTURBATORI AI INFORMĂRII ADOLESCENŢILOR (15-16 ani)

Ă


2/89

Ă

2008

CUPRINS

PREMISE TEORETICE

Argument

CAPITOLUL I:

ADOLESCENŢA JUVENILĂ (15-16 ani) - CARACTERIZAREI.1.Adolescena - particularităi biologice, psihice, psihosociale icultural - valorice......................................................................................….6I.2 Funciile adolescenei............................................................................14I.3 Identitatea la adolescenţi.......................................................................15

CAPITOLUL II:

Ă


3/89

PARTEA EXPERIMENTALĂ

CAPITOLUL IV Cercetare proprie privind factorii perturbatori aiinformării adolescenţilor (15-16 ani) privind viaţa sexualăIV.1 Scopul cercetării................................................................................49IV.2 Ipoteze de cercetare............................................................................49IV.3 Metodologia utilizată..........................................................................50IV.3.1. Metode şi instrumente de cercetare...............................................50

IV.3.2 Planul experimental......................................................................51IV.3.3 Lotul de subiecţi...........................................................................51IV.3.4 Desfăşurarea cercetării.................................................................52IV.4 Modalităţi de măsurare......................................................................52IV.4.1 Operaţionalizarea variabilelor.......................................................52IV.5 Rezultatele şi interpretarea psihologică..............................................55Ipoteza de cercetare 1................................................................................55

Ipoteza de cercetare 2................................................................................58Ipoteza de cercetare 3................................................................................60Ipoteza de cercetare 4................................................................................61Concluzii.....................................................................................................65

Bibliografie...................................................................................................

68


4/89

PREMISETEORETICE


5/89

mi)loc de trezire a curiozităii sexuale şi de ali părini ca un avanta)- o variantă comodă care îi

scuteşte de discuii şi între%ări st"n)enitoare.*olul educaiei sexuale este extrem de important mai ales în condiiile în care mass-media

a%undă în mesa)e de natură sexuală sporind curiozitatea adolescenilor. În cadrul educaiei sexuale

se pune accentul pe prevenia sarcinilor şi a apariiei infeciilor cu transmitere sexuală prin

utilizarea prezervativelor şi a altor metode +fidelitate reciprocă, a%stinenă. entru cei care şi-au

început viaa sexuală se va pune accentul pe efectuarea controalelor medicale periodice la medicispecialişti pentru urmarea unor tratamente cu anticoncepionale şi pentru depistarea precoce a

apariiei infeciilor cu transmitere sexuală. !e modul în care educaia sexuală este realizată va fi

influenat drumul pe care adolescenii acionează responsa%il sau nu în ceea ce priveşte viaa

sexuală.

Doresc să precizez că pe parcursurul ultimilor patru ani şcolari am desfăşurat săptămânal activităţi la clasele de la toate nivelele în calitate de referent la Autoritatea de Sănătate Publică

Vaslui, activităţi ce au avut ca scop fundamental promovarea sănătăţii %iectivele principale ale

acestor activităi au fost.

informarea-comunicare-educarea tinerilor privind' comportamentul sexual, metodele

i i f ii i l + 0 i ii di l + l i f ili l


6/89

o realitate, pe care dacă o acceptăm se poate constitui într-un punct de plecare în încercările de a

a)uta adolescenii să reziste tentaiilor şi să se respecte pe ei înşişi.În concluzie, adolescena este perioada din viaă cu cele mai multe transformări, at"t în plan

fizic c"t mai ales în plan psi$ic, afectiv. ste perioada în care începe să se contureze o concepie

despre viaă şi apar o serie de între%ări legate de formarea identităii de sine' !$ine sunt eu#! ! ste

perioada c"nd se face tranziia de la perioada copilăriei la perioada adultă, un moment al vieii în

care apare dorina de independenă, de desprindere faă de planul familial, încadrarea în grupurisociale care au aceleaşi concepii şi atitudini sau c"nd adolescenii pot începe viaa sexuală foarte

devreme fără a fi suficient informai, ci doar din dorina de a se simi integrai într-un anumit grup.

$ine poate %otări c"t este de bine sau c"t este de rău să&ţi începi viaţa sexuală la '( sau ')

ani # Sau la câţi ani ar trebui#


7/89

sine +ca percepie de sine mai înt"i, inclusiv sc$emă corporală, ca expresie a identităii egoului.

;odificările şi transformările ce condiionează ieşirea din conformismul infantil au loc în opoziie,încărcată de cerina de căutare a identităii.

În această perioadă are loc găsirea unei identităi vocaionale ce vizează autocunoaşterea şi

autodescoperirea de posi%ilităi sau incapacităi.

I.1. Adolescena - particularităi biologice, psihice, psihosocialei cultural- valorice

entru că tema lucrării vizează elevii-adolesceni cu v"rste cuprinse între 1 şi 1: ani voi

prezenta caracteristicile dominante ale adolescenţei de mi*loc, 1(-1< ani. 0pecific acestei perioade

sunt' nevoia de independenă, nemulumire legată de interferena părinilor cu propria independenă, perioade de tristee, care însoesc =pierderea psi$ologică> a părinilor, preocupări excesive în

legatură cu propriul corp, efort de sta%ilire a unor noi prietenii, accent sporit pe noul grup de

prieteni cu identitatea de grup definită prin selectivitate, superioritate şi competitivitate, implicarea

propriei persoane altern"nd între expectane nerealist de înalte şi un concept de sine rudimentar,

li lifi i % f i ) l i f i l i i l l


8/89

adulii tratează fetele care s-au maturizat mai rapid într-un mod mult mai restrictiv şi mai

dezapro%ator, comparativ cu restul fetelor de aceeaşi v"rstă. 7$iar şi celelalte adolescente o pot privi într-un mod stereotip, arunc"ndu-i pe umeri o cantitate de presiuni pe care adesea t"năra nu le

mai poate duce. 7$iar dacă diferena de nivel, at"t în raport cu %ăieii, c"t şi în raport cu celelalte

fete, o poate face pe t"nără să se simtă exclusă, s-ar părea că rodul unei asemenea experiene este

unul %enefic pe termen lung - a face faă unor astfel de pro%leme de timpuriu o poate a)uta să se

descurce mult mai %ine mai t"rziu. ricum, este greu de generalizat, deoarece efectele psi$ologice

ale momentului maturizării %iologice depind de felul în care şi adolescenta, şi cei din )urul său

valorizează acest eveniment. 6dulii pot minimaliza impactul %rutal pe care asemenea sc$im%ări

le-ar putea avea asupra tinerelor, pentru a le =uşura> trecerea prin aceşti ani. 7el mai dramatic semn

de maturizare sexuală a fetelor este menar$a - prima menstruaie. În medie, acest lucru se înt"mplă

în )urul v"rstei de 12 ani, cam la doi ani după ce s"nii au început să se dezvolte şi uterul a început să

crească. !eşi, în multe culturi acest moment este cele%rat ca moment al devenirii întru feminitate,

primele menstruaii nu sunt ovulatorii şi de o%icei tre%uie sa treacă aproximativ 12-1C luni p"nă

c"nd organismul fetei este +ata de concepţie- ;ulte tinere adolescente trăiesc acest moment ca

pe un adevărat prag al trecerii înspre maturitate. 5ansele de apariie a unei reacii negative sunt cu

at"t mai mari cu c"t menar$a se instalează prea devreme sau dimpotrivă prea t"rziu de asemenea,


9/89

În cazul %ăieilor, creşterea explozivă - mai înt"i în greutate, apoi în înălime şi în fine în

fora fizică - reprezintă primul semn evident al intrării în pu%ertate, c$iar dacă unele modificări$ormonale preced acest moment. e l"ngă explozia în creştere, un alt set de sc$im%ări vine să

marc$eze transformarea %ăieilor în tineri %ăr%ai' creşterea testiculelor, alungirea penisului, lărgirea

sacului scrotal duc, către sf"rşitul pu%ertătii, la maturizarea organelor sexuale masculine, astfel înc"t

reproducerea devine posi%ilă. &ndicatorul capacităii reproductive este e)acularea - descărcarea de

lic$id seminal care conine spermă, în )urul v"rstei de 13 ani. Ea aceste modificări se adaugă şi

caracterele sexuale masculine secundare. Fevoia şi dorina de a avea experiene sexuale este legată

de modificările $ormonale care apar în pu%ertate. !e o%icei, interesul %ăieilor pentru experiene

sexuale urmează momentului primei e)aculări, în timp ce la fete perioada de latenă este mai lungă.

!e aici apare şi pro%lema - cel mai adesea supralicitată şi prezentată exagerat - a fetelor care sunt

=$ăituite> în adolescenă de nevoile sexuale =fără ast"mpăr> ale %ăieilor. e de altă parte, prezena

dorinei sexuale face ca un procent foarte mare de %ăiei adolesceni +CGH să recurgă la

mastur%aie.

0c$im%ările fizice din pu%ertate au un impact puternic asupra funcionării psi$ologice a

adolescentului, a comportamentului său şi a relaiilor cu ceilali. !e fapt, un număr important din


10/89

Particularităţile psi%ice.

a/ atenţia - se dezvoltă şi se manifestă tot mai mult atenia voluntară şi sta%ilă, cu posi%ilităi realede concentrare sau distri%uie, după caz. 6ctivităile şcolare interesante, %ine documentate şi active,

însoite de unele aplicaii intelectuale sau practice - după caz - sunt de natură să menină

voluntariatul şi sta%ilitatea ateniei, cerute de o activitate mai îndelungată şi eficientă

% memoria - creşte ponderea memoriei logice, care permite predarea şi însuşirea de date a%stracte,

generale şi eseniale

c +ândirea & o%ine tot mai multă pondere g"ndirea logică, a%stractă, cu elemente de independenă,

flexi%ilitate, adapta%ilitate şi creativitate. Ea v"rsta adolescenei pe fondul g"ndirii logice, a%stracte,

se pot implementa elemente de g"ndire specializată ca urmare a influenelor pregătirii prosesionale,

transpun"ndu-se în g"ndire te$nică, economică, pedagogică, medicală sau artistică

d ima+inaţia & creşte în pondere imaginaia realist - ştiinifică, %azată pe însuşirea %azelor ştiinelor

şi a unor discipline de pregătire profesională se manifestă elemente de imaginaie fantastică,

realist - fantastică şi ştiinifico-fantastică

e operarea asupra posibilului - desc$iderea lumilor posi%ile +ceea ce este real nu reprezintă decât

un subset din ceea ce este posibil, ceea ce reprezinţi tu este doar o posibilitate desprinsă din tot


11/89

ipocriziei. ărinii sunt detronai, nemaifiind =%uni> şi atotcunoscători la modul a%solut, ci doar

simpli muritori. 7ontrastele percepute acut dintre ceea ce există în realitate şi ceea ce ar fi tre%uit să

fie, dintre ideal şi real, fac ca să se reverse foarte mult criticism împotriva =sistemului>, a

instituiilor şi a părinilor. 0anciunile sunt aplicate cu mult =spirit>, la modul satiric ironizarea

celorlali este o armă des utilizată, înelesurile du%le sunt speculate în conversaie, iar o voluptate

nouă este =gustată> prin a%ordarea su%iectelor interzise. !eziluzia provocată de realitate îi

motivează să îşi construiască propriile modele +ficionale despre cum ar tre%ui să funcioneze

lumea - viziune exagerat de optimistă şi idealistă

%/ e+ocentrismul - adolescentul presupune că toată lumea este preocupată de propriile g"nduri şi

comportamente aşa cum este el - de aici sentimentul că se află pe o scenă unde îi sunt expuse

sentimentele înaintea unei audiene imaginare. 7a urmare, apare o exagerată conştiină a propriei

persoane. 7a reacie de apărare în faa acestui fapt, muli adolesceni se retrag în sine, îşi ascundsentimentele şi preferă să fie singuri. ornind de la prezumia de =vinovăie> a tuturor celorlali,

consideră că toi ceilali sunt la fel de critici ca ei înşişi, şi le =permit> acestora să le scadă stima de

sine aproape instantaneu. 6dolescena este şi un timp al convingerii în propria =istorie>, sau

=poveste> personală. 7onvingerea în propria unicitate şi în caracterul =special> al propriei istorii

poate distorsiona sau c$iar nega realitatea. 7u alte cuvinte, nimeni nu le poate înelege sentimentele


12/89

unor eforturi intelectuale, fizice şi practice sporite şi de mai lungă durată şi astfel se pot asigura'

asimilarea unui %ogat orizont de cultură generală şi profesională, dezvoltarea unor valoroase

capacităi şi deprinderi intelectuale, profesionale şi moral-civice.

m afirmarea de sine & poate avea, în funcie de trăsăturile de manifestare, un caracter pozitiv sau

unul negativ' caracter pozitiv - manifestarea de iniiativă şi spirit de independenă, responsa%ilitate,

autodepăşire şi autonomie corect înelese, autocontrol, autoapreciere şi autoregla) +feed%acL

caracter ne+ativ - nonconformism, rezistenă şi opunere la normele de activitate şi disciplină,încăpă"nare, autoadmiraie, îng"mfare, %ravare, evadare, vaga%onda) etc., p"nă la delicvenă etc.

n aspiraţiile şi idealurile adolescenţilor & devin mai realiste şi mai sta%ile, at"t din punct de vedere

al nivelului lor intelectual, moral şi socio-profesional, al capacităilor de autocunoaştere şi

posi%ilităilor lor reale, c"t şi al posi%ilităilor şi ofertelor sociale prezente şi în perspectivă

o modele de urmat de către adolescenţi & aprecierea propriei valori a adolescenilor se face printr-oraportare şi comparare cu alte persoane, îndeose%i cu adulii, fiind preocupai de găsirea unor

modele c"t mai valoroase şi mai demne de urmat, dar adolescenii manifestă un spirit critic

intransigent faă de aduli, faă de deose%irile ce apar adesea dintre vor%ele şi faptele acestora.


13/89

îndeplinească aspiraiile intime este necesară o descoperire a vocaiei. falsă imagine a

adolescentului despre sine, în virtutea afirmării unui rol ce l-a ales drept model, influena climatului

familial şi social, respectarea voinei părinilor, îl pot face pe adolescent să aleagă o profesie care să

nu corespundă vocaiei sale. îndrumare vocaională adecvată conduce la realizarea personalităii,

presupune o %ună autocunoaştere şi o imagine de sine %ine conturată, precum şi o optimală integrare

a t"nărului în viaă. *eversul acesteia poate reprezenta un factor de generare a unor consecine

negative at"t pentru individ c"t şi pentru grupul social care îl include. Feîmplinirea vocaională

poate duce la neîmplinire sufletească, la nemulumire şi la sentimentul eşuării în viaă, ceea ce nu

poate genera o imagine pozitivă despre sine.

#n alt factor important ce intervine în descoperirea vieii interioare este propria cameră în

care adolescentul are ocazia să mediteze asupra sa.

roiectarea în viitor este alt factor în dezvoltarea identităii. ste interesul pentru profesia ce

o va îm%răişa. 6dolescentul se analizează pentru a-şi cunoaşte calităile, reaciile asupra propriei

persoane sunt foarte frecvente. !upă unii psi$ologi, preocuparea de propria persoană duce la

solitudine, motivele fiind diverse.

Particularităţi cultural& valorice


14/89

6dolescentul nu-şi poate forma singur o concepie morală. !e multe ori îi lipsesc criteriile

autentice pentru a deose%i moralul de imoral, %inele de rău. !e asemenea au nevoie să fie a)utai de

aduli pentru a pune de acord criteriile aprecierii morale. l simte nevoia să afle c$eia pătrunderii în

fondul care identifică %inele şi frumosul.

Întruc"t tendina adolescentului este de a fi considerat o fiină li%eră, independentă, care nu

acceptă să fie tutelată sau condusă în c$ip autoritar, se consideră că formarea conştiinei sale etice

tre%uie să urmărească scopul realizării sale reale, în cadrul vieii sociale. Ei%ertatea nu poate fi dec"t

o realizare a vieii sociale şi nu individuale, întruc"t el aparine societăii, iar interesele sale

personale tre%uie puse de acord cu interesele societăii.

xperienele do%"ndite pe parcurs, pot duce la reevaluarea şi reorganizarea conduitelor, de

aceea pro%lemelor de educaie în familie, în şcoală, etc., tre%uie să li se acorde o mare importană,

pentru a evita greşelile, îndeose%i cele două procedee extreme deopotrivă de periculoase' educaia

prea indulgentă, de răsfăare, lipsă de exigenă pe de-o parte, şi educaia prea severă, cu

constr"ngeri şi interdicii, care nu anga)ează voina şi personalitatea adolescentului, pe de altă

parte.


15/89

a/ conduita revoltei, concretizată în refuzul de a se supune unor norme, în tendina de a ieşi

din comun, în acte de indisciplină, în refuzul unor valori considerate tradiionale şi inaccepta%ile

pentru generaia sa, în exprimarea unei ,,originalităi4 ostentative, în lim%a), comportare,

vestimentaie, etc.

b/ conduita înc%iderii în sine, se concretizează prin retragerea din viaa socială, prin ocolirea

participării la viaa colectivă, prin meditaii şi reflecii asupra propriei sale lumi, cu intenia de a se

descoperi şi cunoaşte pe sine. /oate acestea sunt semne ale unei intense dezvoltări a conştiinei desine, a cristalizării sentimentului propriei valori.

0tudiind această pro%lemă, N. Mames consideră că, 4sineleOO include, de fapt, trei elemente'

sinele corporal 1fizic/, sinele social şi sinele spiritual . Sinele corporal se referă la corp şi la

trăsăturile fizice. Sinele social se exprimă în statusul pe care persoana îl ocupă într-o structură

psi$osocială, în recunoaşterea de către alii a valorii sale sociale, în reputaia do%"ndită şiconsideraia ce i se acordă. Sinele spiritual se exprimă prin conştiina propriilor aptitudini,

capacităi, dorine şi trăiri psi$ice

c/ conduita exaltării şi afirmării, concretizată prin confruntarea desc$isă cu alii, prin

etalarea propriilor opinii. +1J:J, pp.11C-1(:.


16/89

!atorită faptului că adolescenţa reprezintă o perioadă de tensiuni ce se manifestă între

sentimente de dependenă faă de trecut şi cele de independenă faă de viitor, între dorinele unui

individ ce se află într-un cerc al influenelor şi cel care încearcă să-şi controleze propriul 0ine, apare

firească nevoie pentru 23dentitate- !in punct de vedere psi$ologic, în această perioadă

adolescentul cunoaşte destul de %ine motivaia aciunilor sale, dar nu poate folosi rezultatele

acestora, ce-i sunt necesare c"ştigării unui sens matural propriului 0ine. 0e pot da o serie de

explicaii în acest sens, şi anume'

o în această perioadă, adolescentul , ca şi actor social, devine activ în cadrul procesului

propriei socializări, încerc"nd să )oace un rol mult mai activ dec"t în copilărie. 6re astfel şansa de

a-şi defini drepturile pe care le posedă, modalitatea în care vrea să fie tratat şi modul în care vrea

să se definească pe 0ine. Între%ări de genul' 47e profesie vrei să-i alegiP4 , 47e facultate vrei să

urmeziP4 , 47"t de serioasă este relaia ta cu această fatăP4 , 4#nde vrei să lucrezi c"nd terminiliceulP4 îşi capătă acum conturul

o adolescenţa nu este încă perioada responsa%ilităilor adulte. 6dolescentul poate să-şi

exploreze propriul 0ine, pentru a-şi descoperi propriile limite şi pentru a-şi afirma propria

identitate. !e aceea, răspunsul la între%area 47ine sunt uP4 nu tre%uie dat de un copil, pentru că


17/89

adolescenţa este perioada deciziilor ce implică propria personalitate, în special a deciziilor ce

privesc viitoarea viaă adultă a individului adolescenţa este marcată de un statut social foarte am%iguu societatea nu are încă clar

formulate expectaiile pe care le-ar putea aştepta de la un adolescent. Beed%acL-ul este formulat

am%iguu, fie în termenii specifici o%edienei din copilărie, fie în termenii standardului de

independenă şi încredere, specifici perioadei adulte.

ro%lema identităii are şi conotaii psi$ologice legate de aşa numita criză de identitate Baptulcă individul se află la v"rsta formării identităii, acest lucru nu înseamnă implicit că este necesară o

sc$im%are a imaginii de 0ine. /eoriile sociologice despre socializarea adolescentului, analizează la

un nivel 4metateoretic4 relaia dintre su%iectul uman ca şi construct al realităii sociale şi această

realitate care devine o%iectivă. rin acest proces, sociologul analizează procesele sociale ce

influenează individul, procesul interacionării în cadrul grupurilor sociale şi în cadrul contextelor situaionale, precum şi dinamica structurii %io-psi$o-sociale a individului care permite realizarea

unui feed%acL al tuturor acestor procese.

;omentul în care adolescentul porneşte în construcia propriei identităi este foarte ?discret> şi

este numit de către ricLson ?difuzia identităii>. În această fază, adolescentul nu se implică pe plan


18/89

CAPITOLUL II:

SURSE DE INFORMARE ALE ADOLESCENŢILORPRIVIND VIAŢA SEXUALĂ

II. 1 Părinţii/familia

Foiunea modernă de familie provine din latinescul familia 7onstituind cea mai vec$e

instituie creată de om, de-a lungul existenei sale social-istorice, familia reprezintă o formă de

comunitate umană ale cărei relaii între mem%rii săi +relaii de esenă natural-%iologică, spiritual

afectivă şi moral )uridică permit continuitatea speciei umane şi evoluia societăii. /ermenul de

=familie> nu are un coninut şi o sferă noională %ine circumscrise. !efiniiile de tip sintetic +Q.;urdocL, 7laude Eevi-0trauss, F. !amian, K. 0tănoiu şi ;. Koinea au doar valoare orientativă, ele

prezent"nd multiple limite. În toate definiiile prezentate apare termenul +rup social-. rin grup

social se înelege o pluritate de indivizi, asociai prin legături de tip normativ, comunicativ, afectiv

şi funcional. Qrupul social mic sau restr"ns este caracterizat prin dimensiunile sale reduse, +min.2,


19/89

IoRen, 1J


20/89

timp +constană, pentru a se asigura că respectivele cerine şi reguli au fost înelese de către copii

şi ştiu care sunt consecinele încălcării lor

comunicarea desc%isă presupune ascultarea activă a celor spuse de copil şi încercarea de a

înelege, din manifestările ver%ale şi nonver%ale, mesa)ul real pe care acesta doreşte să ni-l

transmită +sunt recomanda%ile luările de decizii prin consens şi nu prin ma)oritate, fiind importantă

în acelaşi timp şi argumentarea raionalităii deciziilor

fără pedepse fizice reprezintă un principiu, susin"ndu-se că prin aplicarea pedepselor fizice +cuat"t mai mult %ătaia, c$iar dacă se rezolvă un comportament nedorit pe termen scurt, costurile

psi$ologice pe termen mi)lociu şi lung sunt mai mari pentru copii +m"nie, resentimente, frică şi

ură, iar uneori şi pentru părini, ei simindu-se vinovai, confuzi, necă)ii, suferind alături de copii.

!incolo de varietatea comportamentului parental, categoriile de practici cel mai frecvent

analizate au fost' permisivitatea şi autoritarismul . 6naliz"nd stilurile educaionale parentale înfuncie de gradul de control şi de manifestările afective ale părinilor în relaia lor cu copilul, !iana

Iaumrind +1J


21/89

capacitatea de cooperare necesară în situaiile sociale. 7$iar dacă dispun de un nivel ridicat al stimei

de sine, de creativitate şi autonomie, aceşti copii au dificultăi în a-şi su%ordona, atunci cînd este

necesar, interesele personale celor ale grupului +!iana Iaumrind 1J


22/89

su%minate de celălalt. 6stfel, grania dintre sistemul executiv şi cel al copiilor poate fi serios

afectată. !e aceea este nevoie de o linie fermă de demarcaie între cele două su%grupuri în scopul

realizării eficiente a îndrumării părinteşti.

0. ;inuc$in +1J


23/89

d/ funcţia educativă4

7reşterea şi educarea copiilor reprezintă îndatoriri şi responsa%ilităi deose%it de importante alefamiliei, oricare ar fi dificultăile economice sau de altă natură. ;ediul educogen familial are

influene deose%it de puternice asupra formării personalităii copilului, a comportamentului lui, care

îşi menin fora educativă uneori toată viaa. !e aceea se acordă o importană deose%ită educaiei

celor 5 ani de acasă- !upă integrarea copiilor la grădiniă sau la şcoală, funcţia educativă a

familiei nu încetează, ci ea continuă să ai%ă aceeaşi importană, realiz"ndu-se însă într-o ipostazănouă, de interaciune a familiei cu instituiile de învăăm"nt. !ealtfel, funcia socio-educativă a

familiei nu încetează toată viaa, căci şi atunci c"nd au a)uns aduli şi şi-au întemeiat o familie,

părinii îi consideră tot copii lor şi nu pot să nu-i a)ute.

II.1.3. Comunicarea părinţi – adolescenţi; definiţie, forme, funcţii

$omunicarea este unul dintre aspectele cele mai importante ale'

vieţii familiale4

relaţiilor părinţi & copii4

dezvoltării psi%ice normale ale membrilor familiei


24/89

persoană +stimă de sine mai ridicată sau mai scăzută şi faă de persoana +persoanele cu care

comunică +simpatie, antipatie sau indiferenă.

6spectele diverse ale comunicării părini-copii +ver%al, nonver%al, paraver%al, coninut

relaional direct-indirect se pot întări reciproc sau se pot opune unul altuia +ver%alul şi paraver%alul

se desfăşoară întotdeauna simultan, pe c"nd comunicarea nonver%ală poate să le anticipeze,

succeadă, sa fie simultană sau să compenseze lipsa lor.

$omunicarea în cadrul relaiilor părini @ copii îndeplineşte următoarele funcţii'a/ asi+ură funcţionarea sistemului familial4

rin intermediul comunicării sunt definite'

- rolurile părinilor şi ale copiilor

- graniele dintre su%sistemul parental şi cel al copiilor

- structura puterii - strategiile educaionale şi de control folosite în familie.

/oate acestea vizează comportamentul aşteptat şi autoritatea atri%uită fiecărui mem%ru al

familiei.

b/ are funcţia de susţinere şi suport4

Î


25/89

f/ îndeplineşte şi funcţia de dezvoltare a copiilor4

Împărtăşirea semnificaiilor cuvintelor, faptelor, înt"mplărilor permite sc$im%area mediului familial,trecerea spre noi etape ale relaiilor părini-copii, ale unor relaii mai profunde. !ezvoltarea

relaiilor părini @ copii necesită ca regulile, expectanele comportamentale şi noile li%ertăi să fie

continuu re-negociate şi clarificate. /oate etapele'

- învăarea acceptării autorităii parentale,

- do%"ndirea succesului în perioada şcolară,

- modul de adaptare la relaiile egalitare,

- do%"ndirea unei mai mari autonomii,

- realizarea tranziiei spre v"rsta adultă, necesită un dialog constant între părini şi copii.

Comunicarea constructivă / distructivă

7omunicarea părini @ copii do%"ndeşte adevărata valoare, permi"nd %una funcionare şi

o%inerea satisfaciei familiale, atunci c"nd modalităile comunicării constructive devin preponderente în raport cu cele ale comunicării distructive

► Formele comunicării constructive sunt:

a/ -întoarcerea celuilalt obraz- @ tre%uie să implice o evaluare onestă a propriului comportament,

în scopul de a determina în ce grad a contri%uit la insatisfacia celorlali mem%ri


26/89

Kor%itorul se poate autoevalua ca fiind mai inteligent, mai informat cu privire la un su%iect ori la

viaă în general, sau poate încerca să-şi ascundă astfel sentimentele de inadecvare sau insecuritate.

+M. *. 0trong, 1JC3 M. *. Qi%%, 1J


27/89

de un moment fondator, anume acela al originii. 6ceastă poveste anga)ează mem%rii grupului să

acioneze în sensul valorilor pe care ea le ve$iculează.

;iturile tradiionale se transmit cu uşurină din generaie în generaie în cadrul nucleului

familial prin educaia informală transmisa de mem%rii familiei. /ransmiterea şi ve$icularea

miturilor tradiionale se realizează la nivel macrosocial, deci în cadrul comunităii , un alt mod de

transmitere a acestora realiz"ndu-se în afara familiei, direct între mem%rii comunităii +religie,

moravuri, folosirea timpului, politică, carieră, mediul profesional, rolurile sexuale, educaia

tinerilor, categoriile sociale, stilurile de viaă, modă, felul de a se îm%răca, a vor%i.

8iturile tradiţionale au anumite caracteristici.

în educarea copiilor muli părini apelează la pre)udecăi dec"t să se raporteze la fapte de

viaă

emit o părere eronată în legătură cu o anumită categorie de oameni +oameni care provindin alte regiuni a ării, orientări religioase diferite

apar atunci c"nd nu se )udecă un om după însuşirile şi faptele lui, ci în funcie de părerile

noastre despre grupul căruia îi aparine omul respectiv

ne împiedică să apreciem în modul propriu o persoană, un grup de persoane, o categorie


28/89

În dezvoltarea adolescenilor un rol foarte important îl )oacă relaţiile cu părinţii 7el mai

frecvent mit referitor la relaiile dintre părini şi copiii lor adolesceni, este că aceştia nu se pot

înţele+e În lipsa unei comunicări desc$ise, a acestor stări contradictorii, este firesc să apară

conflictele. entru evitarea A rezolvarea conflictelor acute sunt %enefice'

- exprimarea desc%isă a emoţiilor4

& evitarea etic%etelor şi a blamării4

& descoperirea împreună a unor strate+ii rezolutive eficiente în situaţiile conflictuale4

& conştientizarea faptului că orice relaţie implică şi apariţia unor conflicte4& considerarea adolescentului ca partener e+al în discuţii4

& prote*area adolescenţilor de erorile datorate lipsei de experienţă4

& discutarea oricăror teme care îi preocupă4

& ascultarea şi luarea în considerare a ar+umentelor lor4

& explicarea motivelor din spatele unei decizii referitoare la ei

II.2 Profesorii

6lături de familie, şcoala +principal izvor de cultură şi civilizaie influenează prin condiiile

concrete în care se desfăşoară procesul de învăăm"nt personalitatea elevului.


29/89

• su%iectul poate fi acoperit doar parial.

;odalităile de depăşire a acestor pro%leme pot include'• sta%ilirea unor relaii de parteneriat cu' lideri politici, .F.Q.-uri sau reprezentani ai

;inisterului 0ănătăii, ;inisterului ducaiei şi 7ercetării, alte instituii

• ela%orarea unui program extraşcolar, adaptat la circumstanele culturale locale

• ela%orarea de programe educaionale pentru elevi şi părini astfel înc"t aceştia să-şi

împărtăşească informaii şi să menină o cale desc$isă de comunicare în familiile lor.

II.2.1. Comunicarea educaională/didactică

7omunicarea educaională sau pedagogică este cea care mi)loceşte realizarea fenomenului

educaional în ansam%lul său, indiferent de coninuturile, nivelurile, formele sau partenerii

implicai. 6t"t comunicarea educaională c"t şi cea didactică, pot fi considerate ca fiind formespecializate ale fenomenului extrem de complex şi dinamic al comunicării umane.

Funcţiile comunicării

7omunicarea ca instrument social '

a facilitează realizarea sarcinii şi asigură ?locomoia> grupului către o%iectivul său


30/89

sociale4 prezentarea sinelui 1comportamentul care vizează influenţarea manierei în care suntem

văzuţi de ceilalţi- determină sta%ilirea unui anumit tip de comunicare.

II.2.2Relaia elevi/ adolesceni - profesor

0tilul educaional +. Qeissler, 1J


31/89

ultimelor momente frumoase ale copilăriei, deoarece şi perioada adolescenei este o v"rstă a

copilăriei, desigur a copilăriei mari, ce-i apropie de aduli +tineri.

6dolescena se caracterizează prin dezvoltarea, dar şi prin manifestarea parială a înclinaiilor şi

aptitudinilor, mai ales c"nd şcoala îi oferă şi o profesionalitate, dezvoltare şi manifestare cărora

tre%uie să li se acorde atenia corespunzătoare.

!acă se amplifică caracteristicile negative ale afirmării de sine, atunci adolescena este

considerată o v"rstă =critică>. În acest context, tre%uie să cunoaştem tendinele comportamentalenegative ale unor adolesceni pentru a le putea preveni +contracara. 6stfel, unii adolesceni sunt

atraşi de anumite acte ce pot denatura comportamentul ca' alcoolul, agresiunile, distrugerile de

%unuri, etc. 0unt foarte receptivi la =modă>, moda este un fenomen firesc, care poate aduce şi

elemente pozitive dar şi negative, comportamentul excentric, extravagant. !acă strategiile

educaionale nu vor fi descoperite şi aplicate cu măiestrie şi tact, nu se va reuşi prevenirea sauînlăturarea fenomenelor negative ale =afirmării de sine>. 6dolescena se poate caracteriza şi ca o

v"rstă =critică> cu consecinele ei negative în dezvoltarea adolescenilor. !acă strategiile sunt

aplicate în mod conştient, adolescenii pot fi antrenai ca parteneri loiali, ca su%ieci ai educaiei şi

vor fi prevenite sau înlăturate fenomenele negative ale =afirmării de sine>, iar v"rsta adolescenei va


32/89

d/ constrân+erea sau persuadarea unei persoane să acţioneze contrar conştiinţei sale este un motiv

în plus pentru a-şi leza stima de sine. 7oerciiile exterioare, supraeul psi$analitic, odată

interiorizate, acceptate, adoptate, devin propria instană morală, forul intim care veg$ează să ne

comportăm =corect>. #n om care acionează în acord cu conştiina sa, se preuieşte şi este ec$ili%rat

afectiv. rice încălcare a propriei conştiine, orice ignorare a =vocii interioare> nu numai că

determină indispoziia psi$ică, dar mai ales lezează stima de sine. mul se dispreuieşte pentru

slă%iciunea de a fi cedat şi devine ostil celui care l-a constr"ns sau l-a influenat în această direcie.

"erespectarea normelor, explicite sau implicite. Formele sunt standarde sau comportamente

comune, acceptate de mem%rii grupului şi aşteptate de ei. #nele norme sociale sunt explicite şi pot

fi afişate' =Bumatul interzis>, =În această mănăstire se intră numai cu capul acoperit>. 6ltele sunt

nerostite şi nescrise, dar şi ele influenează comportamentul.

xistă comportamente neadecvate, la modul a%solut sau relativ. 6ici putem sesiza c"teva genuridistincte'

a comportamente ne+ative poate c$iar antisociale, manifestate într-un climat normal şi care pe

%ună dreptate sunt respinse de celălalt, ceilali indivizi cu care interacionezi +un act de egoism, o

minciună


33/89

persoane care ar fi cele mai în măsură să-i pregătească pe copii sau adolesceni pentru viaa de

cuplu.

În realitate nu există, încă, în *om"nia suficieni profesori pregătii să discute pro%lemele

vieii sexuale cu elevii. rofesorii de %iologie, dincolo de cunoaşterea termenilor ştiinifici şi a

modului de desfăşurare a proceselor fiziologice, răm"n complet descoperii.

6l doilea lucru demn de semnalat este conştientizarea adevărului că fiecare copilA adolescent

îşi percepe într-un mod propriu sexualitatea, iar mediul şcolar nu prea poate oferi cadrul adecvatunor discuii intime, discrete între un consilier sexual şi elev.

&ar dacă inem seama de punctul de vedere al elevilor, ei vor ine întotdeauna cont de cele

spuse de persoana pe care o consideră cea mai demnă de încredere. !in categoria ?persoanelor de

încredere> fac parte prietenii lor +de aceeaşi v"rstă sau mai mari, părinii @ aceştia doar dacă

reuşesc, prin eforturi susinute, să-şi c"ştige acest titlu şi, uneori, modeleleA idolii.

II.3. Colegii

7lasa şcolară reprezintă un grup de elevi supuşi unor influene educative organizate şi


34/89

legi, ordine, decizii. 6re o structură formală reflectată în organizarea ierar$ică şi funcională a

grupului.

Particularităţile clasei şcolare ca +rup.

V îndeplineşte c"teva dintre motivele fundamentale ale condiiei umane' nevoia de afiliere, de

altul, nevoia de participare, nevoia de protecţie, de securitate. 6cest grup are o imensă influenă

asupra mem%rilor săi, alcătuind =creuzetul> în care se conturează personalitateaV este un +rup de muncă specific, format dintr-un număr de mem%ri egali între ei +elevii şi dintr-

un animator +profesorul, ale căror raporturi sunt reglementate oficial, de tipul sarcinii şi normele de

funcionare +Feculau, 1JC3, p.1G

V este un +rup formal , constituit pe %aza unor reglementări şcolare în funcie de anumite reguli şi

prin distri%uirea unor roluri diferite educatorilor şi educailor

V este un +rup mic prin numărul de mem%ri +2-3G

V este un +rup educaţional prin natura scopurilor

V este un +rup de formare, de modelare a unor capacităi şi trăsături de personalitate, de învăare a

unor comportamente, de însuşire a cunoştinelor şi a%ilităilor necesare


35/89

7ele mai importante funcii ale grupului, care asigură mem%rilor săi o serie de =servicii> sunt

considerate următoarele'

T de inte+rare şi de securitate' grupul oferă adolescentului posi%ilitatea sau şansa de a fi el însuşi,

lipsit de in$i%iii păgu%itoare şi stresante +în grup, adolescentul se simte prote)at, apărat prin şi de

simpla prezenă fizică a celorlali mem%rii grupului sunt suportul iniiativelor celor care fac parte

din grup, fie că acestea sunt pozitive +apărarea victimei, argumentarea unui punct de vedere care

nu-i aparine, fie că sunt negative +%ravadă, teri%ilism

T de re+lementare a relaţiilor interindividuale prin apro%are sau dezapro%are mutuală @ adolescentul

consimte să vină în relaii cu ceilali din interiorul grupului şi din perspectiva normelor grupului

+prezena în grup ec$ivalează cu acceptarea cerinelor altora, cu respectarea şi promovarea lor

T de re+lementare a relaţiilor intraindividuale @ făc"nd parte dintr-un grup, adolescentul descoperă

prin relaiile interpersonale pe care le sta%ileşte' propria imagine despre sine şi imaginea altoradespre el

T nevoia de participare la activităţile comune @ individul simte nevoia să fie acceptat, să fie admis

între ceilali.

6lături de grupul formal, adolescenii +marea ma)oritate aderă la diferite grupuri informale.


36/89

Eumii tuturor +o lume nesigură, de spectatori, a%stractă, ostilă sau percepută ca fiind ostilă,

căreia îi este indiferentă identitatea lui, adolescentul îi opune lumea grupului său'

lume care îl încura)ează şi îi respectă identitatea

lume concretă +pentru care ştie că face sau că poate face ceva

lume sigură

lume de actori.

În gaşcă, adolescenii sunt în centrul ateniei, se simt pe scenă +în spectacol, în rol, se întrec

să st"rnească r"sul, să şoc$eze, să surprindă. i aşteaptă reacia imediată a celorlali +care nu

înt"rzie să apară @ răspunsurile fiind imediate şi particularizate. 6dolescentul este foarte sensi%il la

reacia grupului, vrea să fie pe placul grupului.

6titudinile adolescenilor în grup sunt +uşor ironice la adresa celor monotoni şi uzai,

depăşii, ei folosind gluma nu numai pentru a crea %ună dispoziie dar şi pentru că se află la=)umătatea drumului> dintre o afirmaie şi o afirmaie a%solut gratuită, încerc"nd astfel să spună

indirect ce au de spus.

II.3.2 Mituri ale colegilor/ prietenilor ca sursă de informare privind viaa sexuală


37/89

oral se poate constitui într-un uimitor şi foarte eficient mi)loc de apropiere între parteneri, pe toată

durata actului sexual şi după.

II.4. Mass-media

V televiziuneaV internetul V literatura beletristică

V literatura interzisă-. erotică, porno+rafică

;ass-media este o denumire generală a tuturor mi)loacelor şi modalităilor te$nice moderne

de informare a maselor' presa scrisă, radioul, televiziunea, internetul şi alte mi)loace de stocare şi

transmitere a informaiei +discuri, casete audio şi video, 7!-uri.

;ass-media sau mi)loacele de comunicare în masă sunt o foră deose%ită, av"nd diferiteroluri'

V are un rol informativ - alimentează pu%licul cu ştiri sau informaii despre evenimentele sociale,

afaceri pu%lice şi viaa politică

V are un rol interpretativ - evenimentele sau faptele cotidiene difuzate de mass-media sunt


38/89

- 7e ştiri sunt selecionate pentru a fi trasmiseP + De cele mai multe ori ştirile de senzaţie.

- 7e este prezentat la ştiriP + "u se prezintă întotdeauna ceea ce este mai important .

- &nformaia este corectă şi ec$ili%ratăP +=neori, nu/

?n cazul televiziunii, ar tre%ui găsite răspunsurile la următoarele între%ări'

- xistă unele programe care tre%uie analizate, discutateP + Da, multe dintre ele.

- 7are sunt valorile persona)elor pe care le urmărimP +Valorile promovate sunt. libertina*ul,

frumuseţea fizică, banii, puterea, distracţia

- 7are sunt metodele folosite pentru a focaliza atenia asupra unor persona)eP + 8odalităţi te%nice

ca. iluminarea, un+%iul de filmare, costumele, mac%ia*ul

;ass-media este ?îm%i%ată4 de pu%licitate. u%licitatea are ca scop' informarea oamenilor

cu privire la calităile unor %unuri şi servicii - care pot fi reale sau nu - influenarea lor, astfel înc"t

ei să devină cumpărători sau consumatori ai acestor %unuri sau servicii. !ar dorinele de lucruri,

%ani, plăcere, distracia şi confortul inoculate prin pu%licitate, nu sunt la îndem"na oricui şi devin

astfel sursă de tensiune, făc"nd posi%ilă apariia comportamentelor de risc.

;ass-media în general, dar televiziunea în special, reprezintă o minune şi o extraordinară invenie a

omului, care a transformat lumea într-un sat glo%al, este o %ună sursă de cunoaştere, de educaie şi o


39/89

dispariia sentimentului de vinovăie asupra tinerilor care trăiesc împreună

stimularea simurilor prin prisma senzualului

tendina de a se întoarce la primitiv care se reflectă în comportament socio-sexual.

7artea-oglindă a evoluiei media din ultimii ani se numeşte sugestiv... !Sexul vinde-, carte

scrisă de *odger 0treitmatter. Eucrarea pune accentul pe !aventura mass&media de la reprimare la

obsesie! 6utorul su%liniază faptul că sexul a acaparat toate aspectele vieii pu%lice. !upă G de ani,

sexul este prezent peste tot, de la panourile pu%licitare cu fotomodele aproape goale, 0treitmatter

su%liniind procesul prin care mass-media a a)utat la propagarea *evoluiei 0exuale. !e asemenea,

autorul încearcă să puncteze şi aspectele pozitive ale acestui %oom de sexualitate. voluia media,

oferă părinilor şi educatorilor o cale de a a%orda su%iecte dificile precum 9&K-0&!6, identitatea

sexuală şi comportamentul sexual adecvat al tinerilor.

&nfluena negativă a televiziunii în viaa de familie contemporane se exercită su% mai multe

forme. Bora distructivă a televiziunii se manifestă at"t direct, prin' promovarea avortului, a

libertina*ului şi prin reducerea relaţiei de dra+oste la satisfacerea mecanică a plăcerii sexuale, c"t

şi indirect, prin' promovarea unei vieţi lipsite de +ri*i, comode, cu mult confort şi multă distracţie,

pentru care familia sau copii ar putea constitui un serios impediment


40/89

e &nternet şi în mass-media sunt prezentate tot felul de comportamente imorale, deviante şi

nesociale despre care adolescenii pot g"ndi că at"t timp c"t unii le practică sunt accepta%ile, fireşti

şi deci pot să şi le însuşească şi ei.

Între%area care apare este' îneleg adolescenii diferena între ficiune şi realitate sau tre%uie

să li se explice că ceea ce ei văd nu descrie întotdeauna viaa adevăratăP 7ă este o%ligatoriu să

analizeze cu un oc$i critic tot ceea ce vădP 7ă z"m%etele, zgomotele, aciunea sunt )ucate şi nu sunt

adevărateP 7ă actorii nu fac sex în direct, ci se prefacP


41/89

CAPITOLUL III:

SURSE AUTORIZATE PENTRU INFORMAREA

ADOLESCENILOR PRIVIND VIAA SEXUALĂ

III.1 Terminologie

!e-a lungul timpului sexolo+ia a fost definită în moduri diferite, în funcie de atitudinea pe

care societatea a avut-o faă de această pro%lemă. !e aceea se poate vor%i despre o dimensiune

?istorică> a modului de a interpreta şi defini sexualitatea şi sexolo+ia ;tiinţa sexualităţii are ca

o%iect, ansam%lul de fapte %iologice şi în special umane, în raport direct cu noiunea de 2sex-,

motiv pentru care tre%uie avute în vedere două aspecte şi anume'

a noţiunea de sex, ce desemnează o conformaie particulară a fiinelor vii, care îi asigură un

rol special în actul de procreaie, sau ansam%lul de caractere fizice, intelectuale sau morale

ce-i disting unul de altul, pe %ăr%at de femeie

% noţiunea de sexualitate, care desemnează ansam%lul de fapte %iologice în raport cu


42/89

imaginaia, influena imitativă între tineri şi spiritul de generaie. Qrupul de referină, de protecie,

reprezintă principala sursă de informare pe care adolescentul o ia în considerare, c$iar dacă multe

din ideile ve$iculate sunt eronate. *olul mediului familial se micşorează %rusc. &nfluena nefastă a

grupului poate determina debutul precoce în viaţa sexuală, înainte de deplina maturizare

%io-psi$ică, din simpla curiozitate de a experimenta ceva nou. !ecizia sexuală este psi$ologică,

morală, religioasă, socială.

Precocitatea în relaţiile sexuale sporeşte vulnera%ilitatea adolescentului gener"nd adesea

decepii, afectarea carierei, scăderea preocupării pentru performanele şcolare, scăderea

ataşamentului faă de valorile tradiionale şi familiale.

Definiri de concepte & sănătate sexuală, excitaie sexuală, mastur%are, pedofilie,

pornografie, planificare familială.

Sănătatea sexuală este integrarea somatică, emoională, intelectuală şi a aspectelor sociale

în existena sexuală pentru o dezvoltare pozitivă, acestea intensific"nd personalitatea, comunicarea

şi dragostea. +.;.0., 1J


43/89

;astur%area nu este un indiciu al unei tul%urări emoionale sau mintale, dar simăm"ntul vinovăiei

şi ruşinii poate apărea datorită educaiei sau îndoctrinării religioase şi poate duce la tul%urări

anxioase şi de comportament. Sentimentul vinovăţiei este mai periculos pentru sănătatea morală a

adolescentului dec"t mastur%aia. nanismul, considerat p"nă nu demult izvorul tuturor relelor,

cauza o%oselii, lenei, rezultatelor scăzute la învăătură, este astăzi apreciat ca fenomen normal, care

nu numai că nu dăunează, dar c$iar a)ută la descărcarea tensiunilor sexuale, cunoaşterea de sine

+anatomică şi funcională, iar la fete s-a dovedit util în inducerea şi recunoaşterea orgasmului.

III.2Instituii abilitate să ofere informaii adolescenilor privind

viaa sexuală

!ezvoltarea psi$osexuală este un proces de durată, dependent de factori genetici, $ormonali,

psi$oafectivi, educaionali, etnici, sociali.

În domeniul sexualităii, individul învaă prin o%servare, imitare şi identificare cu un model

etalon +parental, social, din experiena altora sau din date mediatizate +prin generalizare şi


44/89

În timp ce fetele sunt atrase de calităi afective sau sociale, impresionate fiind de indicatori

de clasă socială superioară' succes financiar sau putere, băieţii sunt fascinai iniial de detalii fizice.

oligamia masculină are determinism genetic, scopul fiind acelaşi, procreerea. Însetai de sex,

interesai de procurarea plăcerii, doritori de variaie, %ăr%aii se laudă cu numărul lor mare de

cuceriri, sexul fiind o modalitate de rezolvare a necesităilor fiziologice. ;ai puin interesai de

afectivitatea investită, mai mult su% impulsul medular al ereciei dec"t cere%ral al conştiinei, ei

sta%ilesc înt"i relaii sexuale şi apoi afective, consider"nd că de virilitatea lor depinde respectul de

sine.

3dealul sexual individual, imaginea înc$ipuită, ceea ce aşteaptă individul de la partener,

performanele dorite, pot fi neconcordante cu realitatea, conflictul dintre sperane +expectane şi

starea de fapt explică adesea insatisfaciile.

Ea adolescenţi erotismul este dezvoltat, dar ceva mai in$i%at şi stăpînit voluntar,

afectivitatea este în curs de maturizare, conduita sexuală este încă impregnată de nelinişte şi

anxietate. /înărul, fiziologic şi sexual matur, îşi organizează şi reglementează responsa%ilităi

privind viaa sexuală. $onduita sexuală devine complexă, căci poate să intervină intimitatea.

Sarcina se suprapune de multe ori cu perioada adolescenei, la fel de traumatizantă pentru

adolescente ca şi pentru familiile lor. 6%sena informaiei, teama de consultaie, necunoaşterea


45/89

• ste aceasta dorinţa mea, sau pot identifica presiuni care se fac asupra mea în această

direcţie#

• Vreau să impresionez sau să fac cuiva pe plac# & nu este un motiv bun

• ste acest comportament în concordanţă cu valorile şi credinţele mele personale#

• 8ai pot aştepta# Pot spune "u#

• ste o ale+ere despre care voi putea vorbi şi părinţilor mei#

• $e implică o astfel de %otărîre, există urmări şi care sunt acestea#

6 începe viaţa sexuală este un act ce solicită deplină maturitate. astfel de decizie este

corectă numai atunci c"nd se face în mod conştient, după o %ună analiză anterioară. 5i aici intervine

rolul colii prin intermediul tuturor factorilor posi%il a fi implicai în realizarea educaiei sexuale'

medici specialiti- !inecolo!i, reprezentani ai "inisterului Sănătăţii prin 6utorităile de 0ănătate

u%lică , #.$.G.-uri.

%ecizia de a avea o relaţie sexuală are consecine pentru sănătatea unei persoane'

sănătate fizică.

o 7orpul meu este pregătit pentru astaP

o 7e înseamnă pentru mine şi corpul meu o sarcinăP


46/89

o Koi avea mai mult succes aşaP

o 7"t contează pentru mine reputaia pe care o amP

o Koi aparine mai mult grupului de prieteni pe care într-adevăr îi admirP

o ;erită prietenul meu A grupul acest sacrificiuP

o Koi fi într-adevăr acceptat A exclus din grupP

III.3. Oportunitatea introducerii „Educaiei sexuale” ca disciplină de

învăământ opională/obligatorie

ducaţia sexuală face parte din viaa cotidiană a omului.

Dar ce este educaţia sexuală# ;i de cine poate fi predată#

'ducaţia sexuală este un termen larg, folosit pentru a descrie educaia, despre anatomia

sexuală umană, reproducerea sexuală, relaiile sexuale şi alte aspecte ale comportamentului sexual

uman. rincipalii transmiători ai educaiei sexuale sunt părinii, programele şcolare şi campaniile

de sănătate pu%lică. ducaia referitoare la reproducere descrie, în mod tipic, crearea şi dezvoltarea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C5%A3ie


47/89

minorităi sexuale, deviaii sexuale şi implicaiile medico-legale ale acestora

prevenirea infeciilor cu transmitere sexuală +&/0 @ inclusiv 9&K-0&!6

consultaia sexuală şi particularităile ei - teama ca părinii să nu afle de începerea activităii

sexuale şi de folosirea contraceptivelor, frica de controlul ginecologic

contracepie prin reeaua guvernamentală de plannin+ familial.

ducaţia sexuală include informaii multiple menite a facilita cunoaşterea de sine, sta%ilirea

de relaii, prietenia, dragostea şi valorile morale. 8esa*ele importante de transmis în cadrul educaiei sexuale'

• indivizii şi societatea au de c"ştigat cînd copiii pot discuta cu adulii despre sexualitate

• sexualitatea implică aspecte fizice, etice, spirituale, psi$ologice, emoionale

• fiecare persoană are demnitate şi tre%uie s-o respectăm

• toi copiii tre%uie să fie îngri)ii cu dragoste

• începerea prematură a vieii sexuale comportă riscuri

• a%stinena, reinerea de la contactul sexual este cea mai eficientă metodă pentru prevenirea

sarcinii şi infectării cu &/0, inclusiv 9&K-0&!6.


48/89

• dezvoltarea %iologică mai rapidă su% aspect sexual caracteristică ultimelor decenii +maturizarea

trupului înaintea maturizării psi$ice

• lipsa de suport afectiv în familiile dezorganizate, cu nivel educaional scăzut

• aspiraii modeste în relaie cu cariera profesională, nivel socio-economic precar

• atitudinea permisivă faă de sex a familiei şi societăii.

'ducaţia sexuală nu tre%uie să se marginalizeze doar la o amplă informare de nivel'

anatomic, igienic, fizic, logic, ci tre%uie corelată cu valori morale, sociale, educative. Ea educareasexuală tre%uie să participe următorii factori'

familia, care este prima sursă de informare +tre%uie să accentueze importana

sexualităii în viaa umană. ste important ca familia să nu utilizeze explicaii fanteziste

în educaie, ci să implice sinceritatea şi cunoaşterea.

şcoala, este cea care va continua educaia sexuală, sistematic incluzînd cunoştine

din domeniul fiziologic, psi$ologic, social. !ar şi aici se întîlnesc reineri din partea

pedagogilor.

mass&media, din care face parte televiziunea, ziarele, revistele. 6cestea au o mare

putere în educarea sexuală, care de multe ori, este prezentată în mod pervers. ste


49/89

PARTEA EXPERIMENTALĂ

CAPITOLUL IV Cercetare proprie privind factoriiperturbatori ai informării adolescenilor (15-16 ani)

privind viaa sexuală

IV.1 Scopul cercetării

7ercetarea de faă îşi propune să analizeze sursele de o%inere a informaiilor privind viaasexuală şi factorii distorsionării acestor informaii în cazul adolescenilor +elevi cu v"rsta cuprinsă

între 1- 1: ani.

Obiectivul general:

7unoaşterea surselor de informare a adolescenilor privind viaa sexuală şi identificarea


50/89

IV.3 Metodologia utilizată

IV.3.1. Metode şi instrumente de cercetare

;etodele pe care le-am folosit pentru realizarea acestei cercetări au fost' anc$eta

psi$o-socială + pe %ază de c$estionar şi metoda corelaională.

(nc&eta se defineşte ca o metodă de culegere a datelor despre entităile sociale cuprinse într-un

eşantion, de o%icei, pe %aza c$estionării orale sau scrise. rincipalele caracteristici ale anc$etei sunturmătoarele'

a standardizarea +anc$eta este un tip de cercetare care presupune utilizarea unor instrumente

de investigaie standardizate

% eşantionarea +anc$eta foloseşte eşantioane reprezentative, care permite ulterior estimarea

rezultatelor la nivelul întregii populaii din care s-a extras eşantionulc c%estionarea +anc$eta foloseşte, în general, două te$nici' c$estionarea şi interviul,

c$estionarul permi"nd o evaluare statistică de mai mare precizie

d amploarea şi elaborarea +anc$eta are în vedere un univers social mai larg comparativ cu alte

metode de cercetare şi se realizează în ec$ipe de cercetători, uz"nd de operatori şi un


51/89

IV.3.2Planul experimental

Variabilele cercetării. variabilele independente.

- mediul de rezidenăA provenienă

- genul %iologic.

"a#el 1 Plan experimental de tip E 1F +rupe independente

VARIABILA INDEPENDENTĂ

VI2

Genul biologic

Băiei Fete

VI1

Mediul derezidenă

Urban I II

Rural III IV

variabilele dependente.


52/89

mediul de rezidenţă şi +enul biolo+ic

0u%iecii testai sunt adolesceni, cu v"rste cuprinse între 1 şi 1: ani - elevi din toate clasele

a-&X-a şi a-X-a +Eiceu sau 0.6.;.- 5coală de 6rte şi ;eserii, de la Qrupul 5colar &ndustrial ?&on

;incu> din Kaslui.

"a#el 3 Gotul experimental

Grup I

(N = 30)

&mediul de rezidenţă' ur%an

- +enul biolo+ic' %ăiei

Grup II

(N = 30)

&mediul de rezidenţă' ur%an

- +enul biolo+ic' fete

Grup III

(N = 30)

&mediul de rezidenţă' rural

- +enul biolo+ic' %ăiei

Grup IV

(N = 30)

& mediul de rezidenţă' rural

- +enul biolo+ic' fete


53/89

7$estionarul %.&.%.'.&. +6nexa 1, a vizat identificarea surselor de informare aadolescenilor privind viaa sexuală. 7$estionarul cuprinde 2G de între%ăriA afirmaii - c"te

între%ări pentru fiecare sursă de informare şi anume'

1. părinţi,

2. (coală,

3. mass-media,

!. prieteni) cole*i.

6cest c$estionar a fost construit pornind de la o dimensiune psi$ologică vag definită, fără

informaii clare despre posi%ilii factori componeni. 6vanta)ul acestei modalităi de construire a

c$estionarului, a constat în faptul că mi-a permis să surprind factoriiA sursele de o%inere a

informaiilor privind viaa sexuală cu adevărat relevante în cazul elevilor @ adolesceni, cu v"rste

cuprinse între 1- 1: ani. !upă parcurgerea etapelor o%ligatorii în construcia acestui c$estionar,

+variantă de operaionalizare fără model teoretic existent am identificat ca factoriA surse de o%inere

a informaiilor despre viaa sexuală în cazul elevilor adolesceni +1-1: ani' părinii, şcoala,

mass-media şi prieteniiA colegii. 7$estionarul final are 2G de itemi, itemi care se referă la toate

sursele de informare şi o scală de evaluare a itemilor în 3 trepte. 7ei 2G itemi sunt afirmaii pe care

su%iecii le cotează în funcie informaiile lor pe care le dein, pe o scală cu trei trepte, de la'


54/89

implicaii sociale şi psi$ologice.

CHESTIONARUL A. M.(“Adevăr/mit”) - ANEXA 2

7$estionarul final are 3 de itemi, itemi care se referă la calitatea +distorsionarea informaiei

privind viaa sexuală cu o scală de evaluare a itemilor în ( trepte. 7ei 3G itemi sunt afirmaii pe care

su%iecii le cotează în funcie de informaiile lorA pe care le dein, pe o scală cu patru trepte astfel'

1 H niciodată, 2 Y rareori, 3 Y deseori şi ! Y întotdeauna

Factorii c$estionarului:

%. adevăr' calitatea informaiilor vizează veridicitatea,corectitudinea acestora funcie de temele prezentateanterior

%%. mit: vizează informaiile incomplete sau eronate funcie detemele prezentate anterior.

Scorare:0e face suma valorilor o%inute la fiecare dintre itemii factorilor de mai )os şi se împarte la 1'

%. adevăr: 1 3 ! / 0 1 13 1! 1 1 1 10 23 2 20


55/89

IV.5 Rezultatele şi interpretarea psihologică

poteza de cercetare 1

Bbiectiv. &dentificarea ierar$ieiA ponderii surselor de informare a adolescenilor +familie,

şcoală, colegiA prieteni, mass-media, funcie de genul %iologic şi mediul de rezidenă.

3poteza de cercetare. 0ursele de informare a adolescenilor privind viaa sexuală sunt

ierar$izate astfel' &. ărini, &&. 5coala, &&&. 7olegiA prieteni şi &K. ;ass-media, cînd în

realitate ierar%ia este. 3 8ass&media, 33 ;coala, 333 $ole+i9 prieteni şi 3V Părinţi

entru a verifica această ipoteză, am folosit F-N6Z-6FK6 pentru a evidenia influena

unui factor de variaie, în cazul acesta genul %iologic şi apoi mediul de rezidenă, asupra varia%ilei

dependente surse de informare.

0-au o%inut următoarele rezultate +'456' 3'a7 8enul #iolo*ic #7 ediul de re9idenţă

;edia pentru părini Y 1,3G ;edia pentru părini Y 1,3:(

B +1,11C Y1,CG B +1,11CY G,3J1

p Y G,211 ≥ G,GG1 p Y G,33 ≥ G,GG1


56/89

adolescenii încearcă să afle răspunsurile la între%ările lor din alte surse' mass-media. 5coala

încearcă să răspundă între%ărilor, dar nu într-o manierăA modalitate sistematică şi astfel se explică

locul && al şcolii în ierar$ia informaiilor.

!e aici apare ca necesară introducerea educaţiei sexuale ca disciplină o%ligatorie în şcoală.

În acest context o varia%ilă importantă o constituie modul cum reacionează persoanele

semnificative din viaa adolescentului' părinii şi grupul de prieteni.

Comentariu

erioada adolescenei este cea în care se dezvoltă interesul înspre tot ceea ce înseamnă

relaii între cele două sexe şi este necesară acordarea ateniei mesa)elor şi informaiilor pe care cei

aflai în această perioadă a dezvoltării le primesc şi le înregistrează în acelaşi timp.

6dulii vor să creadă că adolescenii sunt prea tineri să se g"ndeasca la sex şi atunci preferă

să păstreze o tăcere în ceea ce priveşte acest su%iect.

Eocul ultim al părinilor în ierar$ia surselor de informare a adolescenilor, indiferent de

genul %iologic sau mediul de rezidenă, se explică prin lipsa comunicării permanente a

adolescenilor cu părinii şi a întăririi pozitive din partea acestora. 7elor mai multi părini le este

ruşine să aducă în discuie su%iectul vieii sexuale şi preferă să tacă, presupun"nd că adolescenii

vor prinde din z%or nişte informaii privind acest su%iect, de la şcoală sau din mass-media. 6lii cred


57/89

u e c u e c e g en emnn


58/89

e e u ur an


59/89

0-au o%inut următoarele rezultate +'456' !'

; adevărY 2,C

; mitY 2,2

t +11J Y 2,: şi p Y G,G12 ≤ 0,05


60/89

poteza de cercetare

Bbiectiv. influena genului %iologic în ceea ce priveşte calitatea informaiilor

adolescenilor privind viaa sexuală.

3poteza de cercetare. Cetele sunt mai corect informate sexual dec"t băieţii , în sensul că

informaiile fetelor privind viaa sexuală sunt mai complete dec"t ale %ăieilor

+elevi- adolesceni.

entru a verifica această ipoteză am folosit F-N6Z-6FK6 pentru a evidenia influena

unui factor de variaie, în cazul acesta genul %iologic asupra varia%ilei dependente- calitatea

informaiilor + adevărA mit.

0-au o%inut următoarele rezultate +'456' '

B Y 1,33< p Y G,2G

Fi*ura ! Calitatea inormaţiilor adolescenţilor uncţie de *enul #iolo*ic

0!00


61/89

!in analiza rezultatelor o%inute se o%servă că ipoteza de cercetare nu se confirmă, în sensul că,elevii adolesceni %ăiei au informaii complete comparativ cu fetele. 6cest rezultat se poate explica

prin faptul că %ăieii - adolesceni analizează afirmaiile celorlali şi sunt mai puin dispuşi să

accepte fapte sau adevăruri a%solute.

Comentariu

/răirile şi simirile sufleteşti intense evidente în adolescenă, fac posi%ilă îm%inarea trăirilor sufleteşti cu raionalul, cu g"ndirea logică, oferind posi%ilitatea adolescenilor să-şi dezvolte şi să-şi

manifeste acte afective superioare su% formă de sentimente.

poteza de cercetare

Bbiectiv. influena mediului de rezidenă în ceea ce priveşte calitatea informaiilor adolescenilor privind viaa sexuală.

3poteza de nul. Fu există diferene între calitatea informaiilor adolescenilor privind viaa

sexuală indiferent de mediul de rezidenă.

3poteza de cercetare. &nformaia adolescenilor provenii din mediul ur%an este dominant


62/89

MediulurbanMediulrural0


63/89

Mediul urbanMediul rural

###$#$!#$0#%&#%$


64/89

$BIGAJ33

entru a sta%ili existena unei legături între adevăr şi mit +calitatea informaiei în ceea ce

priveşte informaiile adolescenilor privind viaa sexuală, am calculat coeficientul de corelaie

earson şi am o%inut următoarele rezultate +'456' /7' r + - ,1 , la un p + ,!.

Valoarea ne+ativă a coeficientului de corelaţie indică faptul că există o legătură invers

proporională între calitatea informaiei @ adevăr şi mit în cazul elevilor adolesceni, iar valoareaG,1CC indică că între cele două varia%ile există o legătură sla%ă. 6ceastă semnifică faptul că pentru

adolescenii există un permanent %alans în ceea ce priveşte calitatea informaiei sexuale.

Valoarea pra+ului de semnificaţie de G,G(G indică faptul că poate fi luată în considerare

existena unei relaii între cele două varia%ile.

Comentariu

xistă o legătură invers proporională +r Y -G,1CC între adevăr şi mit +calitatea informaiei,

în ceea ce priveşte informaia pe tema vieii sexuale, legătură ce poate fi explicată prin faptul că în

cazul adolescenilor o%inerea informaiei se face pe căi diverse, exist"nd situaii în care informaia

este transmisă de surse autorizate în cadrul unor campanii organizate de informare.


65/89

Concluzii

Biecare copil sau t"năr are un model intern despre ce e =normal> sau =corect> să i se

înt"mple odată cu venirea pu%ertăii şi despre momentul c"nd tre%uie să traverseze toate sc$im%ările

fizice pe care le presupune aceasta. 7u c"t este mai mare discrepana dintre ceea ce crede el că ar

tre%ui să i se întample şi ce i se înt"mplă în realitate, cu at"t impactul psi$ologic al acestor

sc$im%ări este mai mare. #nul din marile paradoxuri ale adolescenei, stă în faptul că există o luptă

continuă între dorina de a fi =tu însui A însăi>, de a-i afla propria identitate, şi dorina de a fi c"t

mai asemenea prietenilor tăi. rice ar putea să îl îndepărteze pe adolescent de grupul său, are efecte

negative şi din această cauză tinerii sunt adesea tul%urai de o maturizare sexuală prea rapidă sau

prea lentă, pe care o catalog$ează şi o resimt drept a%erantă.

6dolescena este v"rsta afirmării demnităii personale, a principiilor şi a )udecării severe a

celorlali. 6dolescentul simte nevoia să fie devotat unei cauze, are nevoie de o concepie despre

lume şi viaă.

0c$im%ările fizice din adolescenă au un impact puternic asupra funcionării psi$ologice a


66/89

Ea un număr mare de adolesceni, normele şi valorile societăii, responsa%ilităile, implicarea

imaginii de sine, acionează în sensul autocontrolului şi evaluării mature a situaiilor de viaă şi a

oamenilor, a consecinelor actelor acestora.

*ezultatele acestei cercetări arată că, indiferent din ce perspectivă am a%orda su%iectul,

informaiile adolescenilor privind viaa sexuală sunt dominant incomplete +parial corecte şi la

nivelul şcolii şi al celorlalte instituii a%ilitate pentru a face educaie sexuală se fac puine activităi,

ceea ce determină apariia sarcinilor nedorite, infeciilor cu transmitere sexuală şi comportamentelor

de risc, cu o frecvenă mărită faă de anii anteriori.

3poteza +enerală de la care am pornit a fost aceea că, informaiile elevilor adolesceni

+1-1: ani privind viaa sexuală sunt o%inute din surse diferite +părini, şcoală, mass-media, colegiA

prieteni şi sunt supuse influenei unor factori pertur%atori, ceea ce determină existena unor

informaii distorsionate. În acest sens, pentru aspectele investigate' ierar$ia surselor de informare a

adolescenilor privind viaa sexuală şi calitatea acestor informaii, rezultatele au fost concludente.

!in analiza rezultatelor se evideniază faptul că există diferene în ceea ce priveşte

clasificarea surselor de informare ale adolescenilor privind viaa sexuală, în sensul că

aceştia au ierar$izat aceste surse' &. ;ass-media, &&. 5coală, &&&. 7olegiA prieteni şi &K.

ărini deşi s-a plecat de la ideea că părinii ar tre%ui să fie prima sursă de informare


67/89

*eferitor la influenţa +enului biolo+ic în ceea ce priveşte calitatea informaţiilor

adolescenilor privind viaa sexuală, se infirmă ipoteza de cercetare conform căreia fetele

sunt mai corect informate sexual dec"t băieţii , în sensul că informaiile fetelor privind viaa

sexuală sunt mai complete dec"t ale %ăieilor +elevi- adolesceni. /răirile şi simirile

sufleteşti intense evidente la adolescenă, fac posi%ilă îm%inarea trăirilor sufleteşti cu

raionalul, cu g"ndirea logică, oferind posi%ilitatea adolescenilor să-şi dezvolte şi să-şi

manifeste acte afective superioare su% formă de sentimente.

În ceea ce priveşte influenţa mediului de rezidenţă aupra calităţii informaţiilor

adolescenilor privind viaa sexuală, se confirmă ipoteza de cercetare informaia

adolescenilor provenii din mediul ur%an este dominant adevărată, comparativ cu

informaia adolescenilor provenii din mediul rural, care este dominant falsăA mit. 6cest

rezultat se poate explica prin accesul elevilor adolesceni din mediul ur%an la o paletă mai

largă de surse de informare, aceştia %eneficiind şi de participarea la diferite campanii de

informare pe tema vieii sexuale derulate în şcoli.

0oluiile pot să vină din partea şcolii +dirigini şi psi$ologul şcolar, din partea %isericii +prin

intermediul profesorilor de religie din şcoli şi din partea comunităii prin înfiinarea unei reele de

servicii +centre educaionale pentru adolescenii care doresc să se informeze în acest domeniu.


68/89

;i#lio*raie

6l%u, Q. +1JJC. 23ntroducere într&o peda+o+ie a libertăţii-, ditura olirom, &aşi.

Iadea, lena +1JJ


69/89

Eungu, . +2GG2. 3nformatică& îndrumar practic +7urs tipărit, #niversitatea =6l. &. 7uza>,&aşi.

;oise, 7. +2GG2. Didactica +7urs tipărit, #niversitatea =6l. &. 7uza>, &aşi. ;uc$ielli, 6. +2GG. 2Arta de a comunica-, ditura olirom, &aşi.

"nişoară, &.. +2GG3. ?$omunicarea eficientă-, ditura olirom, &aşi.

escaru- Iăran, 6dina +2GG. ? Camilia azi B perspectivă sociopeda+o+ică>, ditura6ramis, Iucureşti.

escaru- Iăran, 6dina +2GG. ? Parteneriat în educaţie-, ditura 6ramis, Iucureşti.

*icman ;ara +1JJC. ?$opilăria, pubertatea, adolescenţa-, ditura ;edicală, Iucureşti.

0toica-7onstantin, 6na +2GG(. Psi%opeda+o+ia rezolvării conflictelor +7urs tipărit,#niversitatea =6l. &. 7uza>, &aşi.

0tan, 6. +2GG3. Statistică aplicată în psi%olo+ie +7urs tipărit, #niversitatea =6l. &. 7uza>,&aşi.

0tănciulescu, lisa%eta +1JJ:. 2@eorii sociolo+ice ale educaţiei-, ditura olirom , &aşi. 0tănciulescu, lisa%eta +2GG2. 2Sociolo+ia educaţiei familiale-, ditua olirom, &aşi.

5c$iopu, #rsula +1J, ditura !idactică şiedagogică, Iucureşti.

/urliuc, Ficoleta +2GG(. Psi%olo+ia cuplului şi a familiei +7urs tipărit, #niversitatea =6l. &.7uza>, &aşi.


70/89

ANEXA 1- CHESTIONAR I.S.I.A.S.

Vă rugăm să citiţi întrebările de mai jos şi să bifaţi răspunsul pe care îl consideraţicorect. Acest chestionar este anonim.


71/89

12. În grupul tău de prieteni, vorbiţi despre sexul oral, anal? DA NU NICIODATĂ13. Pentru prima dată ai primit informaţii despre viaţa sexuală

de la părinţi ?

DA NU NICIODATĂ

14. Urmăreşti cu interes emisiunile în care se discută despre viaţa sexuală la adolescenţi ?

DA NU NICIODATĂ

15. O adolescentă poate rămâne însărcinată cu ocaziaprimului contact sexual ?

DA NU NICIODATĂ

16. Despre folosirea metodelor contraceptive şi prevenirea uneisarcini ai aflat de la părinţi?

DA NU NICIODATĂ

17. Ca adolescentă, dacă rămîi insărcinată înseamnă că eştiîndrăgostită ? DA NU NICIODATĂ

18. Povestirile pornografice te pot influenţa în comportamentultău faţă de ceilalţi ?

DA NU NICIODATĂ

19. La ora de biologie ai aflat că în timpul pubertăţii,organismul adolescenţilor trece prin mai multe schimbări?

DA NU NICIODATĂ

20. De la prietenii tăi ai aflat că e mai bine să ai mai mulţiparteneri (re) sexuali pentru a căpăta experienţă ?

DA NU NICIODATĂ

Vârsta:Sexul:'M 'FDomiciliul: 'Urban 'Rural


72/89

12. Dacă îţi începi viaţa sexuală cât mai devreme înseamnă că eştimatur.

1 2 3 4

13. O igienă corectă, limitarea partenerilor sexuali contribuie lascăderea riscului de a contacta o infecţie cu transmitere sexuală. 1 2 3 414. Adolescentele nu pot rămâne însărcinate în timpulmenstruaţiei.

1 2 3 4

15. În timpul pubertăţii organismul (băieţilor şi fetelor) trece prinmai multe schimbări.

1 2 3 4

16. Adolescentele sunt mai atrase de calităţile afective şi socialeale băieţilor decât de relaţiile sexuale.

1 2 3 4

17. Un adolescent este cu atât mai viril cu cât are mai mult păr pecorp. 1 2 3 4

18. În adolescenţă îngroşarea vocii la băieţi este mai evidentădecât la fete.

1 2 3 4

19. Adolescentele nu pot să se angajeze în relaţii sexuale fără asimţi dragoste faţă de partener.

1 2 3 4

20. Dacă o adolescentă arată interes în a face dragoste, ea trebuiesă aibe o moralitate dubioasă.

1 2 3 4

21. Este dăunător pentru un adolescent să aibă erecţii fără săejaculeze. 1 2 3 4

22. Pilule contraceptive previn infecţiile cu transmitere sexuală. 1 2 3 423. Un adolescent se poate infecta cu HIV dacă are relaţii sexualeorale cu o adolescentă.

1 2 3 4

24. Dacă o adolescentă este violată, înseamnă că este doar vina ei. 1 2 3 425. Este normal ca băieţii să experimenteze cu mai multepartenere sexuale.

1 2 3 4

Ă Î


73/89

PRELUCRĂRI STATISTICE ALE DATELOR ÎN S.P.S.S.

ANEXA 3 - ANOVA- Influena VI-genul biologic asupra VD-surse de informare.Descriptives

( Mean Std# )eviation Std# *rror

&5+ onfidence nterval for Mean

Minimum Ma.imum/oer 1ound 2""er 1oundParinti Subiecti de gen masculin 60 #&333 !#0$%!6 #!4035 #655 !#!4 #00 4#00

Subiecti de gen feminin 60 !#000 !#333 #!5&0& #$$!% !#5!$3 #00 4#00

otal !0 !#066% !#!64$4 #!0634 #$56! !#%% #00 4#00

Scoala Subiecti de gen masculin 60 #%$33 #&03%0 #!!66% #54&& 3#0!6$ !#00 5#00

Subiecti de gen feminin 60 #4333 !#0&4&3 #!4!35 #!505 #%!6 #00 4#00

otal !0 #60$3 !#0!4&$ #0&65 #44& #%&!$ #00 5#00

Mass-media Subiecti de gen masculin 60 #$!6% !#!%34 #!4554 #554 3#!0%& #00 5#00

Subiecti de gen feminin 60 #3333 !#06$& #!3%& #05%4 #60&3 #00 4#00

otal !0 #5%50 !#!0!& #!06 #3%5 #%%%5 #00 5#00

Prieteni Subiecti de gen masculin 60 !#$000 !#460! #!60$6 !#4%$! #!!& #00 4#00

Subiecti de gen feminin 60 !#!333 !#!5666 #!4&3 #$345 !#43! #00 5#00otal !0 !#466% !#430 #!!34% !#40 !#6&!4 #00 5#00

ANOVA Influenavariabilei independente- mediul de rezidenă asupravariabilei dependente-surse de informare

Sum of Suares df Mean

Suare Sig#

Parinti 1eteen rou"s #!33 ! #!33 !#5$0 #!!

7it8in rou"s !5ō !!$ !#350

otal !6!#46% !!&

Scoala 1eteen rou"s 3#6%5 ! 3#6%5 3#64% #05&

7it8in rou"s !!$#&!% !!$ !#00$

otal !#5& !!&

Prieteni 1eteen rou"s !3#333 ! !3#333 6 #003

7it8in rou"s !%0#533 !!$ !#445

otal !$3#$6% !!&

Mass-media 1eteen rou"s %#00$ ! %#00$ 5#$!! #0!%

7it8in rou"s !4#3!% !!$ !#06


74/89


75/89

Subiecti deenfeininSubiecti deenmasculin

##!#!0!#05!#000#&50#&0


76/89


###%0#60#50#40#30


77/89


###!#50!#40!#30!#0!#!0


78/89

ANOVA Influenţa VI-mediului de rezidenţăasupra VD- surse de informare

Descriptives


&5+ onfidence nterval for

Mean

Minimum Ma.imum/oer 1ound 2""er 1ound

Parinti Mediul rural 60 !#!333 !#!!!$3 #!4354 #$46! !#405 #00 4#00

Mediul urban 60 !#0000 !#!$ #!5%6% #6$45 !#3!55 #00 4#00

otal !0 !#066% !#!64$4 #!0634 #$56! !#%% #00 4#00

Scoala Mediul rural 60 #%000 #&&660 #!$66 #445 #&5%5 !#00 5#00

Mediul urban 60 #5!6% !#033! #!333& #4&$ #%$36 #00 4#00

otal !0 #60$3 !#0!4&$ #0&65 #44& #%&!$ #00 5#00

Mass-media Mediul rural 60 #6500 !#054$5 #!36!$ #3%%5 #&5 #00 5#00

Mediul urban 60 #5000 !#!$60$ #!53! #!&36 #$064 #00 5#00

otal !0 #5%50 !#!0!& #!06 #3%5 #%%%5 #00 5#00

Prieteni Mediul rural 60 !#4333 !#6%!4 #!635& !#!060 !#%60% #00 5#00

Mediul urban 60 !#5000 !#$0 #!5$56 !#!$% !#$!%3 #00 4#00

otal !0 !#466% !#430 #!!34% !#40 !#6&!4 #00 5#00

ANOVA

Sum of Suares df

MeanSuare Sig#

Parinti 1eteen rou"s #533 ! #533 #3&! #533

7it8in rou"s !60#&33 !!$ !#364

otal !6!#46% !!&

Scoala 1eteen rou"s !#00$ ! !#00$ #&%& #35

7it8in rou"s !!#5$3 !!$ !#030

otal !#5& !!&

Prieteni 1eteen rou"s #!33 ! #!33 #0$6 #%%0

7it8in rou"s !$3#%33 !!$ !#55%

otal !$3#$6% !!&

Mass-media 1eteen rou"s #6%5 ! #6%5 #536 #466


79/89

otal !45 !!&


80/89


##!#0%5!#05!#05!#00

CG


81/89


###60#55#50

C1


82/89


###5$#55#5

C2


83/89


###!#4%!#46!#45!#44!#43

C3


84/89

ANEXA 4- Influenţa VI-genul biologic asupra VD-calitatea informaţiilor (adevăr/mit)

INDEPENDENT SAMPLES TEST- calitatea informaţiei (adevăr/mit)

Group Statistics

enul biologic ( Mean Std# )eviationStd# *rror

Mean

Adevar Subiecti de gen masculin 60 #$500 #3600$ #0464&

Subiecti de gen feminin 60 #%66% #465 #05506

Mit Subiecti de gen masculin 60 #0500 #!&%$ #0$3%

Subiecti de gen feminin 60 #4500 3#$!& #4!6%6

Independent Samples est

/evene9s est for *ualit: of ;ariances t-test for *ualit: of Means

Sig# t df Sig#


85/89

ANEXA 5- ANOVADescriptives

Adevar


&5+ onfidence nterval for Mean

Minimum Ma.imum/oer 1ound 2""er 1ound

Subiecti de gen masculin 60 #$500 #3600$ #0464& #%5%0 #&430 #00 3#00

Subiecti de gen feminin 60 #%66% #465 #05506 #6565 #$%6$ #00 3#00

otal !0 #$0$3 #3&56 #0360$ #%36& #$%&$ #00 3#00

ANOVA

Adevar

Sum of Suares df Mean Suare Sig#

1eteen rou"s #0$ ! #0$ !#33% #50

7it8in rou"s !$#3$3 !!$ #!56

otal !$#5& !!&

C

$5


86/89

Subiecti degenfeininSubiecti degenmasculin

##$5#$0#%%5C:


87/89

ANEXA 6- Influenţa VI-mediul de rezidenţă asupra VD-calitatea informaţiei (adevăr/mit)

INDEPENDENT SAMPLES TEST-

Group Statistics

Mediul de "rovenienta ( Mean Std# )eviationStd# *rror

Mean

Adevar Mediul rural 60 #%$33 #4!545 #05363

Mediul urban 60 #$333 #3%5$ #04$5

Independent Samples est

/evene9s est for *ualit: of ;ariances t-test for *ualit: of Means

Sig# t df Sig#


88/89

ANEXA 7- Corelaţia Pearson pentrru calitatea informaţieiadevăr-mitCorrelations

Mit Adevar

Mit Pearson orrelation ! -#!$$=

Sig#


89/89

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mihaela-cristina-corduneanu
View:	261 times
Download:	2 times

Lucrare Finala Corecta Psihologie

Documents