Lucrare de Verificare Notata_contabilitate_fiscalitate

7/24/2019 Lucrare de Verificare Notata_contabilitate_fiscalitate

1/28

Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP - LVN MAI 201

L!crare "e #eri$icare notat%

N!&ele si pren!&ele'

Banca Cooperatist% CAPITAL (!cea#a Nr) pa*ini LVN: 28

Mai 2015

1


2/28


(+BIECT+L 1

S se defineasc i s se explice, pe scurt, urmtoarele concepte :

a) Profit impozabil f) Venituri neimpozabile

b) Impozit pe profit g) lemente similare de c!eltuieli

c) "!eltuieli deductibile integral !) lemente similare de #enituri

d) "!eltuieli cu deductibilitate limitat i) $iltre pruden%iale

e) "!eltuieli nedeductibile &) Valoarea fiscala

Rasp!ns'

a) Profitul impozabil dintr'un an fiscal se calculeaza ca diferenta dintre totalul

#eniturilor realizate din orice sursa ( la care se adauga elementele similare de#enituri ) si totalul c!eltuielilor efectuate in scopul realizarii de #enituri ( inclusi#elementele similare de c!eltuieli ), din care se scad #eniturile neimpozabile si la

care se adauga c!eltuielile nedeductibile

Profitul impozabil * total #enituri ' total c!eltuieli + elemente similare de #enituri elemente similare de c!eltuieli #enituri neimpozabile + c!eltuieli nedeductibile

b) Impozitul pe profit rezulta din aplicarea procentului de -./ asupra profituluiimpozabil

c) "onform "odului $iscal, sunt considerate c!eltuieli deductibile integral doaracele c!eltuieli efectuate in scopul realizarii de #enituri impozabile

d) Pe langa c!eltuielile efectuate in scopul realizarii de #enituri impozabile, care

sunt integral deductibile, exista si o serie de alte tipuri de c!eltuieli efectuate debanca cooperatista care nu se incadreaza in totalitate in aceasta categorie si care pot

fi deduse doar in anumite limite, strict pre#azute de lege

0in categoria c!eltuielilor cu deductibilitate limitata fac parte:

c!eltuielile de protocol, deductibile in limita a 2/ aplicata asupra diferentei

dintre totalul #eniturilor impozabile si totalul c!eltuielilor aferente#eniturilor impozabile, din care se scad c!eltuielile de protocol si c!eltuielile

cu impozitul pe profit, adica: c!eltuielile de protocol deductibile * 2/1 ( total #enituri #enituri impozabile ) ' ( total c!eltuieli c!eltuielile de

protocol c!eltuielile aferente #eniturilor neimpozabile )

c!eltuielile sociale ( a&utoare pentru nastere, inmormantare, boli gra#e,

incurabile, proteze, ser#icii de sanatate acordate in cazul bolilor

2


3/28


profesionale, alte c!eltuieli efectuate in baza contractului colecti# de munca,

cadouri in bani si in natura acordate salariatilor ) sunt deductibile in limita a2/ aplicata asupra c!eltuielilor cu salariile personalului

c!eltuielile cu tic!etele de masa sunt deductibile, in limita zilelor lucrate de

salariat si al ni#elului aprobat al tic!etului de masa contra#aloarea a 34/ din c!eltuielile aferente mi&loacelor de transport

( combustibil, intretinere si reparatii, piese de sc!imb, impozite locale,asigurari obligatorii si facultati#e, ro#inieta etc ) care nu indeplinesc

conditiile de deductibilitate integrala ( adica acele c!eltuieli efectuate carenu sunt &ustificate cu documente legale: obiect de acti#itate, fisa de post a

soferului, decizii pentru utilizarea mi&locului de transport, foi de parcurs

incomplet sau incorect completate )

c!eltuielile de functionare , intretinere si reparatii aferente mi&loacelor de

transport folosite de persoane cu functii de conducere, sunt deductibile in

proportie de 34/ pentru cel mult un autoturism aferent fiecarei persoane cu

atributii de conducere

c!eltuielile efectuate de unitate pentru pensii facultati#e sunt deductibile in

limita unei sume reprezentand ec!i#alentul in lei a 544 euro intr'un an fiscal,

pentru fiecare salariat

c!eltuielile cu primele facultati#e de sanatate sunt deductibile in limita

sumei reprezentand ec!i#alentul a 234 euro intr'un an fiscal, pentru fiecare

salariat

c!eltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de

ser#iciu sunt deductibile in limita suprafetelor construite pre#azute de 6egealocuintei, care se ma&oreaza din punct de #edere fiscal cu -4/

rezer#a legala este deductibila in limita unei cote de 3/ aplicata asupra

profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se

scad #eniturile impozabile si se adauga c!eltuielile aferente acestor #eniturineimpozabile7 baza de calcul pentru calculul rezer#ei legale este profitul net,

la care se adauga c!eltuielile cu impozitul pe profitul curent si amanat si se

scade #enitul din impozitul pe profit amanat7 rezer#a legala se calculeazacumulat de la inceputul anului, este deductibila la calculul profitului

impozabil trimestrial si este egala cu: 3/ ( sold cont 3- + rula& debitor cont.- + rula& debitor cont .2 rula& creditor cont 9- )7 se completeaza sause diminueaza in functie de ni#elul profitului contabil din perioada de calcul7

din punct de #edere fiscal, rezer#a legala se deduce in limita a 24/ dincapitalul social7 in cazul diminuarii capitalului social, iar rezer#a legala

depaseste 24/ din capitalul social, diminuarea la ni#elul pre#azut de lege nu

este obligatorie7 in acest caz, diferenta dintre ni#elul rezer#ei legale

3


4/28


inregistrata in contabilitate si 24/ din capitalul social se impoziteaza ( nu se

deduce ) la calculul impozitului pe profit in trimestrul in care are locdiminuarea capitalului social ( fiind tratata ca element similar de #enituri )7

daca rezer#a legala se utilizeaza ( conform dispozitiilor legale ),

reconstituirea ulterioara nu mai este deductibila la calculul impozitului peprofit

c!eltuielile cu pro#izioanele, mai exact a&ustarile pentru depreciere ( I$S )

sunt deductibile doar pentru acti#ele pentru care banca determina a&ustariprudentiale de #aloare

conform reglementarilor ;luna, mai putin pentru cele utilizateexclusi# in interes economic

referitor la amortizarea fiscala la cladirile ree#aluate, pot exista doua cazuri:

- cand #aloarea &usta ( rezultata in urma e#aluarii ) este mai mica decat

costul istoric, #aloarea fiscala nu se modifica7 c!i?r daca amortizarea contabila s'amicsorat ( deoarece #aloarea contabila neta ree#aluata se imparte la durata ramasa

de amortizat ), amortizarea fiscala ramane acceeasi si , ca atare, #or exista diferenteintre amortizarea contabila ( mai mica ) si amortizarea fiscala ( mai mare )2 cand #aloarea rezultata din ree#aluare este mai mare decat #aloarea

contabila neta, o data cu deducerea fiscala lunara a amortizarii

calculata pe baza #alorii contabile ree#aluate, se impoziteaza lunar#aloarea surplusului realizat, inregistrata lunar in creditul contului

38-. @rezultatul reportat surplus din ree#aluare ( si care reprezinta

4


5/28


diferenta intre amortizarea calculata pe baza #alorii contabile

ree#aluata si #aloarea amortizarii calculata pe baza costului initial ),fiind considerat element de natura #eniturilor la calculul impozitului

pe profit

e) "!eltuielile nedeductibile sunt acele c!eltuieli care, potri#it dispozitiilor legale,nu indeplinesc conditiile cerute de lege pentru a fi deductibile integral sau partial

0in categoria c!eltuielilor nedeductibile fac parte:

c!eltuielile aferente #eniturilor neimpozabile

c!eltuielile cu contributiile platite peste limitele legale

c!eltuieli cu primele de asigurare, alte c!eltuieli salariale si asimilate platite

de anga&ator, in numele anga&atului, care nu sunt impozitate la anga&at

c!eltuielile de sponsorizare7 bancile cooperatiste care efectueaza

sponsorizari sau care acorda burse pri#ate, potri#it legii, scad din impozitul

pe profit datorat c!eltuiala cu sponsorizarea si anume suma cea mai mica

rezultata din compararea a doi indicatori: = la mie din cifra de afaceri sau24/ din impozitul pe profit

c!eltuielile reprezentand #aloarea deprecierilor la cladiri si terenuri, cand, ca

urmare a ree#aluarii, se constata o descrestere a #alorilor

c!eltuielile pri#ind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate,

neimputabile

c!eltuielile cu impozitul pe profit datorat si cu impozitul pe profit amanat

amenzi, penalitati datorate catre autoritatile romane

c!eltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document

&ustificati#

orice alte c!eltuieli effectuate,daca acestea nu pot &ustifica necesitatea

efectuarii lor in scopul asigurarii acti#itatilor desfasurate

f) Veniturile neimpozabile sunt acele #enituri rezultate din reducerea, anularea sau

recuperarea c!eltuielilor pentru care nu s'a acordat deducere

g) Sunt considerate elemente similare de c!eltuieli:

' partea deductibila a filtrului prudential deoarece,incepand cu noiembrie 24-5,

filtrele prudentiale reprezinta diferentele poziti#e dintre a&ustarile prudentiale de#aloare>pierderi asteptate ( a&ustari ;


6/28


sumele care reprezinta elemente de natura c!eltuielilor inregistrate

suplimentar, reprezentand sumele inregistrate in rezultatul reportat pro#enitdin ale a&ustari, ca urmare a implementarii I$S ca baza a contabilitatii, doar

daca sunt deductibile, in conformitate cu pre#ederile "odului $iscal

!) lemente similare de #enituri sunt considerate sumele pro#enite din:

' reluarea filtrelor prudentiale deductibile ' reducerea sau anularea oricaruipro#izion sau rezer#a, care a fost anterior dedusa

' rezer#ele din ree#aluarea mi&loacelor fixe,care sunt deduse prin intermediul

amortizarii fiscal sau al c!eltuielilor pri#ind acti#ele cedate>casate ' sumele inregistrate in rezultatul reportat pro#enit din alte a&ustari, cum ar fi:

sumele care pro#in din anularea unor c!eltuieli pentru care s'a acordat deducere

sau sumele care reprezinta elemente de natura #eniturilor, inregistrate suplimentar

deoarece rezer#a legala se deduce in limita a 24/ din capitalul social,iar

diminuarea rezer#ei legale la ni#elul pre#azut de lege nu este obligatorie, diferenta

dintre ni#elul rezer#ei legale si 24/ din capitalul social se impoziteaza, fiind

tratata ca element similar de #enituri

i) Potri#it Ardinului ;24-5 pentru modificarea si completarea

eglementarilor contabile conforme cu Standardele Internationale de aportare$inanciara, aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ardinul ;24-4,

contul sintetic de gradul I @filtre prudentialeB reprezinta diferentele positi#e

dintre a&ustarile prudentiale de #aloare>pierderile asteptate determinate pe bazametodologiilor aplicabile incepand cu exercitiul financiar al anului 24-2 si

a&ustarile pentru depreciere determinate potri#it I$S, corespunzatoare acti#elorfinanciare care intra sub incidenta respecti#elor metodologii, in limite in care se

deduc din fondurile proprii, potri#it reglementarilor prudentiale aplicabile, astfel:

.4/ in anul 24-3, 54/ in anul 24-. si 24/ in anul 24-9

&) Valoarea fiscala reprezinta #aloarea impozabila sau #aloarea determinata pentru

impozitare, conform legii, astfel:' pentru acti#e si pasi#e, #aloarea de inregistrare in patrimoniu

' pentru titlurile de participare sau titlurile de #aloare, #aloarea de ac!izitie sau deaport' pentru pro#izioane si reser#e, #aloarea deductibila la calculul profitului impozabil

' pentru mi&loace fixe amortizabile si terenuri, costul de ac!izitie, de productie sau

#aloarea de piata a mi&loacelor fixe dobandite cu titlu gratuit sau constituite caaport, la data intrarii in patrimoniu7 in #aloarea fiscal se include si ree#aluarile

6


7/28


contabile, efectuate potri#it legii7 daca in urma ree#aluarii se constata ca #aloarea

&usta ( rezultata din ree#aluare ) este mai mica decat costul de ac!izitie, deproductie sau #aloarea de piata ( dupa caz ), #aloarea fiscal ramasa neamortizata se

recalculeaza pana la ni#elul celei stabilite pe baza costului de ac!izitie, de

productie sau a #alorii de piata ( dupa caz )

(+BIECT+L 2

Prezenta i condi iile pre#azute Cn actele normati#e Cn #igoare pentru acordarea diurnei interne i externe pe perioada deplasrii, indicDnd tratamentul fiscal alsumelor platite in conformitate cu pre#ederile "odului $iscal

Rasp!ns'

0iurna interna pe care o poate primi un salariat si care nu se considera #enit de

natura salariala este de 2,3 ori ni#elul stabilit pentru institutiile publie In acest

sens, un salariat poate primi o diurna neimpozabila pentru delegatie in tara de -9lei E 2,3 * 52,3 lei>zi Valoarea diurnei ce depaseste aceasta suma este considerata

#enit de natura salariala si este supusa impozitului pe #enitul din salarii si

asigurarilor sociale obligatorii Se considera salariat in delegatie, persoana care trebuie sa indeplineasca sarcini

de ser#iciu in localitati situate la distante mai mari de 3 Fm de localitatea unde seafla locul permanent de munca Pentru delegarea cu o durata de o zi, diurna se

poate acorda doar daca durata deplasarii este de cel putin -2 ore, iar pentru

deplasari cu o durata de mai multe zile calendaristice, delegarea se calculeaza de ladata si ora plecarii si pana la data si ora sosirii mi&locului de transport din>in

localitatea unde salariatul are locul permanent de munca 0aca nu se asigura

cazare, c!eltuielile de cazare se compenseaza cu 53 lei>noapte Valoarea diurnei pentru deplasarile externe si care nu se considera #enit de natura

salariala este de 89,3 euro>zi ( de 2,3 ori ni#elul stabilit pentru institutiile publice,

care este de =3 euro>zi ) 0aca nu se asigura cazare, salariatul are dreptul la inca

-34,49 euro>noapte

(+BIECT+L ,

7


8/28


Prezenta i condi iile pre#azute Cn actele normati#e Cn #igoare pentru acordarea tic!etelor de mas i tic!etelor cadou, indicDnd tratamentul fiscal al acestora inconformitate cu pre#ederile "odului $iscal

Precizati ce trebuie sa aib in #edere banca pentru ca c!eltuielile cu tic!etele de

mas si tic!etele cadou s se deduc integral la calculul impozitului pe profit si snu se impoziteze la salariat

Rasp!ns'

Gltimele reglementari referitoare la


9/28


in cazul cumulului de functii, tic!etele de masa pot fi acordate numai de

catre anga&atorul unde salariatul isi are functia de baza

salariatul are obligatia restituirii tic!etelor de masa necu#enite sau a

contra#alorii acestora

costul imprimatelor in cazul tic!etelor de masa pe suport !artie se suporta decatre anga&ator din c!eltuielile proprii

anga&atorul este obligat sa tina o e#identa proprie a tic!etelor de masa pe

suport !artie

gestionarea tic!etelor de masa pe suport !artie se efectueaza de persoane

imputernicite in scris de catre conducerea unitatii

0in punct de #edere fiscal, c!eltuielile reprezentand tic!etele de masa acordate,

sunt c!eltuieli cu deductibilitate limitata, ele fiind deductibile in limita zilelorlucrate de salariat si a ni#elului aprobat ( #aloarea nominala ) al tic!etului de masa,

potri#it legii

"!eltuielile cu tic!etele cadou intra in categoria c!eltuielilor sociale, fiind

deductibile in limita a 2/ din c!eltuielile cu salariile si scutite de impozitul pe

salarii si contributii sociale, daca indeplinesc urmatoarele conditii:

acordarea tic!etelor cadou este pre#azuta in contractul indi#idual sau

colecti# de munca

acordarea lor se efectueaza in beneficiul copiilor minori ai anga&atilor, cu

ocazia unor zile speciale ( Paste, "raciun, ziua copilului ) sau in beneficiulsalariatelor cu ocazia zilei de 8 artie

#alorea lor nu depaseste -34 lei>persoana

(+BIECT+L

S se defineasc termenii si expresiile folosite in cuprinsul raportarilor pri#ind

fondurile proprii i cerinele de fonduri proprii

a) xpunere !) GnJinding

b) ?cti#e problema Portofoliu problematic i) Ke!nica de diminuare a riscului de

creditc) ?&ustari specifice identificate la ni#elindi#idual

&) Protec ie finan at a creditului

d) "rean e le Cn stare de nerambursare F) Protec ie nefinan at a creditului

e) ?&ustari colecti#e pentru pierderi generate dar

neindentificate

l) "rean e pri#ind impozitul amDnatcare se bazeaz pe profitabilitatea

9


10/28


#iitoare

f)?&ustarile tranzitorii aferente fondurilor

proprii de ni#el - si fondurilor proprii de ni#el -suplimentar

m)0atorii pri#ind impozitul amDnat

care se bazeaz pe profitabilitatea#iitoare

g) ?&ustari prudentiale n) Lrup de clienti aflati in legatura

Rasp!ns'

a) E.p!nereareprezinta orice acti# sau element din afara bilantului care intra in

calculul cerintei de capital pentru riscul de credit, potri#it abordarii standard

( metoda utilizata de organizatiile cooperatiste de credit ), fara aplicarea ponderilorde risc sau gradelor de risc xpunerea se compune din:

principal

creanta atasata ( dobanda calculata si inregistrata, dar neincasata )

+ sau sume de amortizat aferente creditelor acordate

b) Acti#ele - pro/le&asunt acele acti#e financiare sau grup de acti#e financiare acaror situatie nu poate fi considerata normala, in sensul ca sunt depreciate, la ni#el

indi#idual sau la ni#el de portofoliu pentru acti#ele cu caracteristici similareArganizatiile cooperatiste #or incadra un acti# in categoria acti#elor problema

( depreciate ), daca acti#ul respecti# se regaseste cel putin in urmatoarele situatii:

&o"i$icarea sit!atiei $inanciare a "e/itorilor ( inregistrarea unui ser#iciu al

datoriei mai mare de 4 zile, incadrarea clientului intr'o categorie de performantaslaba, dificultati financiare ale clientului, clientul inregistreaza restante fata de

alte banci mai mari de -4/ din expunerea de la alte banci, a fost infiintata poprirepe contul curent al clientului desc!is la organizatia cooperatista, gradul de

acoperire cu garantii a fost diminuat sub limita pre#azute de normele interne ale

bancii, s'a initiat procedura de executare silita, s'a decis lic!idarea in cadrulprocesului de insol#enta, au fost identificate suspiciuni de frauda ), con"itii

econo&ice la ni#el national sa! local (cresterea ratei soma&ului, restructurari sau

reorganizari ale unor societati economice de importanta strategica, scaderea

#eniturilor salariale cu mai mult de -3/ fata de #eniturile realizate la momentulacordarii creditului ), e#eni&ente $a&iliale "eose/ite ale client!l!i sa! con"itii"e cala&itate nat!rale)

c) A!starile speci$ice i"enti$icate la ni#el in"i#i"!al sunt determinate de

#aloarea pierderilor din depreciere aferente creditelor si creantelor din operatiunicu clientela, care sunt depreciate si, ca atare, fac parte din portofoliul problematic

si care nu pot fi abordate si calculate decat la ni#el indi#idual

10


11/28


d) Creantele in stare "e nera&/!rsaresunt creantele care:' au ser#iciul datoriei M 4 zile

' in cazul carora s'a initiat procedura de executare silita

' s'a decis lic!idarea in cadrul procesului de insol#enta' au fost identificate suspiciuni de frauda

e) A!starile colecti#e pentr! pier"eri *enerate "ar nei"enti$icate sunt #alorile

pierderilor din depreciere, determinate ca urmare a procesului de e#aluare colecti#a

a deprecierii creditelor si creantelor pentru care nu s'au inregistrat a&ustari specificede depreciere la ni#el indi#idual7 altfel spus, sunt a&ustarile calculate pentru

expunerile aflate in portofoliul Hin bonisB, care nu pot fi decat a&ustari de tip

colecti#

f) A!starile tranitorii a$erente $on"!rilor proprii "e ni#el 1 s!pli&entarpentru anul 24-3 sunt:- 34/ din .4/ ( deducere aferenta anului 24-3,conform pre#ederilor ;plasamentelor (a&ustari ;plasamentein scopul stabilirii #alorii la care acestea urmeaza a fi luate in calcul in #ederea

determinarii indicatorilor de prudentialitate ai bancii (deoarece la calculul acestorindicatori se utilizeaza #aloarea neta a acestor expuneri) si in functie de care sestabileste suma ce urmeaza a fi dedusa din fondurile proprii

!) +n5in"in* este termenul folosit pentru definirea #alorii a&ustarilor pentru

depreciere pentru dobanzi, aferente acti#elor financiare depreciate, calculate

11


12/28


ulterior deprecierii ( se inregistreaza in contul 29 a&ustari pentru depreciere

aferente creditelor depreciate )

i) Te6nicile "e "i&in!are a risc!l!i "e cre"it reprezinta te!nicile utilizate de

organizatiile cooperatiste pentru reducerea riscului de credit aferent uneia sau maimultor expuneri, cum ar fi: protectia finantata a creditului si protectia nefinantata a

creditului

&) Protectia $inantata a cre"it!l!i reprezinta te!nica de diminuare a riscului de

credit prin care reducerea riscului de credit rezulta din dreptul bancii de a lic!idasau de a obtine transferul unor acti#e, in #ederea reducerii #alorii expunerii

7 e.e&pl!' *arantii constan" in "epoite colaterale8 ipoteci i&o/ilare 9

F) Protectia ne$inantata a cre"it!l!ireprezinta te!nica de diminuare a riscului de

credit prin care reducerea riscului de credit rezulta din obligatia unei terte persoane7 *irant 9 de a plati o suma in cazul in care debitorul nu isi ac!ita obligatiileconform contractului

l) Creantele pri#in" i&poit!l pe pro$it!l a&anat care se /aeaa pe

pro$ita/ilitatea #iitoare sunt acele creante pri#ind impozitul amanat a caror

#aloare #iitoare poate fi realizata numai daca banca genereaza profit impozabil in#iitor

n) "onstituie *r!p "e client a$lati in le*at!ra:

' doua sau mai multe persoane fizice sau &uridice care constituie un

singur risc deoarece una dintre ele detine, direct sau indirect, controlulasupra celeilalte>celorlalte

' douasau mai multe persoane fizice sau &uridice intre care nu exista o

relatie de control, dar care trebuie considerate ca reprezentand un singurrisc, deoarece intre ele exista o asemenea legatura incat, daca una dintre

ele se confrunta cu problem financiare, cealalta sau toate celelalte s'ar

confrunta cu dificultati la rambursarea datoriilor

(+BIECT+L

a) Prezentati componenta si modul de calcul in anul 24-3 al fondurilor

proprii la ni#elul bancilor cooperatiste

12


13/28


b) Precizati a&ustarile tranzitorii aferente fondurilor proprii de ni#el - si

fondurilor proprii de ni#el - suplimentar si explicati modul de raportare aacestora in $ormularul "4- si "434-

Rasp!ns'

a) $ondurile proprii ale retelei "0IK"AAP sunt formate din fonduri proprii de

ni#el - ( formate, la randul lor, din fonduri proprii de ni#el - de baza si fonduriproprii de ni#el - suplimentar ) si fonduri proprii de ni#el 2

6a ni#elul bancilor cooperatiste, fondurile proprii de ni#el - de baza se compun

din:1) partile sociale s!/scrise si #arsate "e &e&/rii cooperatori ( cont 34-2 ), la

care se adauga a&ustarile capitalului social ( cont 345 )7 aceste #alori se regasesc in

raportarea fondurilor proprii sub denumirea de Hinstrumente de capital B 7 deoarecetrebuie a#ut in #edere doar capitalul reglementat, la aceasta pozititie se #a trece

minimul dintre soldul (34-2+ 345) si soldul contului 8, in care se aflainregistrat capitalul social aprobat de ;


14/28


- alte rezer#e determinate inainte de deducerea impozitului pe profit ( cont

3-444 )Koate aceste sume se a&usteaza cu impozitul pe profit aferente acestora, deoarece

rezer#ele trebuie sa fie nete de orice obligatie fiscal

) reer#e constit!ite "!pa "e"!cerea i&poit!l!i pe pro$it'

' rezer#e legale din profitul determinat dupa deducerea impozitului pe profit( cont 3-22 )

' rezer#a generala pentru riscul de credit din profitul determinat dupa deducerea

impozitului pe profit (cont 3-52 ) ' rezer#a de intra&utorare ( cont 3-9- )

' alte rezer#e din profitul net ( cont 3-4445 )

) alte ele&ente ale re!ltat!l!i *lo/al "e e.ploatare, reprezentand rezer#ele din

ree#aluarea imobilizarilor corporale: terenuri si constructii ( 3-.244- si 3-.2442),nete de obligatii fiscal ( diminuate cu impozitul pe profit amanat: soldul debitor alcontului 3252 )

Pentru determinarea fondurilor proprii de ni#el - de baza se deduc urmatoareleelemente:

' participatiile bancilor cooperatiste la ;anca "entrala "ooperatista "0IK"AAP( cont 5--2 )

' pierderea perioadei curente inregistrata pana la data determinarii fondurilor

proprii ( soldul debitor alcontului 3- )' sumele reprezentand contra#aloarea partilor sociale care urmeaza sa fie restituite

de bancile cooperatiste, in cazurile de incetare a a calitatii de membru cooperator

( soldul creditor al contului 8-44- )' #aloarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale ( sold

debitor cont 5=- + sold debitor cont 55- sold creditor cont 5.-- )

' filtrele prudentiale la #aloare neta, in proportie de 34/ din limitele aprobatepentru deducerea lor din fondurile proprii ( .4/ in 24-3, 54/ in 24-., 24/ in

24-9 )

0in fondurile proprii de ni#el 2 se deduc 34/ din filtrele prudentiale la #aloare

neta din limitele aprobate de ;


15/28


' se scade #aloarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de ni#el 2 care

excede fondurile proprii de ni#el 2, adica 34/ din filtrele prudentiale la #aloareneta ( 34/ din soldul creditor al contului 3444", diminuat cu -./ din contul

=3=-24-")

' se deduce #aloarea a&ustarilor tranzitorii aferente fondurilor proprii de ni#el -suplimentar si anume: 34/ din filtrele prudentiale la #aloare neta si .4/ din

#aloarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale' se adauga #aloarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de ni#el -

suplimentar care excede fondurile proprii de ni#el - suplimentar si care se deduc

din fondurile proprii de ni#el - de baza si anume: 34/ din filtrele prudentiale netesi a&ustarile tranzitorii (34/ din filtrele prudentiale nete si .4/ din #aloarea de

inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale

Prin urmare, fondurile proprii de ni#el - suplimentar sunt egale cu zero, decifondurile proprii de ni#el - de baza sunt egale cu fondurile proprii de ni#el -,

respecti#e fondurile proprii totale sunt egale cu fondurile proprii de ni#el - debaza $ondurile proprii de ni#el - de baza se #or diminua cu #aloarea deducerilor din

elementele de fonduri proprii de ni#el - suplimentar ce excede fondurile fondurile

proprii de ni#el - suplimentar 0e asemenea, pentru calculul fondurilor proprii de ni#el - de baza, se au in

#edere si a&ustarile tranzitorii aferente fondurilor proprii de ni#el - de baza, astfel:pentru anul 24-3 intra in calculul fondurilor proprii 54/ din rezer#ele din

ree#aluarea imobilizarilor corporale nete de obligatii fiscal, de aceea la rubrica

@alte a&ustari tranzitorii aferente fondurilor proprii de ni#el - de bazaB se scade.4/ ( 3-.244-" + 3-.2442" + 3-444=" 32520 -./ din 3-444=" ) Kot

pentru anul 24-3, fondurile proprii de ni#el - de baza se deduc cu 54/ din

#aloarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale7 deoarece aufost deduse in proportie de -44/ ( la rubrica @alte imobilizari necorporaleB ), fac

obiectul a&ustarilor tranzitorii aferente fondurilor proprii de ni#el - de baza, in

procent de .4/ din #aloarea de inregistrare in contabilitate, cu semnul @+B

b) A!starile tranitorii a$erente $on"!rilor proprii "e ni#el 1 s!pli&entar se

compun din:

34/ din filtrele prudentiale nete ( 34444" =3=-24-" ), deoarece 34/ dinacestea se deduc din fondurile proprii de ni#el 2 si .4/ din #aloareade inregistrare

in contabilitate a imobilizarilor necorporale, deoarece pentru anul 24-3 se iau incalcul pentru determinarea fondurilor proprii doar 54/ din #aloarea lor

Se regasesc in formularul " 434- la @deduceriB ( cod -54, nr-=2, col424 ), suma preluata si la pozitia @alte a&ustari tranzitoriiB

(cod -44, nr-=, col 424 ) si la @total a&ustariB ( cod 4-4,nr-, col 424 )

15


16/28


In formularul " 4-44 o regasim la @alte a&ustari tranzitorii aferente fondurilor

proprii de ni#el - suplimentarB, cod 9=4, nr--2 ) Suma cu @+B a acestor a&ustari se regaseste in formularul " 434- ( cod -54,

nr-=2 ) la @deduceriB,intrand in calculul a&ustarilor tranzitorii aferente fondurilor

proprii de ni#el - de baza A!starile tranitorii a$erente $on"!rilor proprii "e ni#el 1 "e /aa se

compun din:- .4/ din rezer#ele din ree#aluarea imobilizarilor corporale ( 3-.244-" +

3-.2442" + 3-444=" 32520 -./ 3-444=" )

34.4/ din #aloarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale Suma reprezentand - .4/ din rezer#ele din ree#aluarea imobilizarilor

corporale se regaseste in formularul " 434- laBcastiguri si pierderi nerealizateB

( cod --4, nr-=-, col 4-4 ), iar 34.4/ din #aloarea de inregistrare incontabilitate a imobilizarilor necorporale se regaseste in " 434- la @deduceriB

( cod -54, nr-=2,col 4-4 ) ezultatul celor doua sume se preia in " 434- @altea&ustari tranzitoriiB ( cod -44,nr-=,col4-4 ), precum si in formularul " 4-44 la @alte a&ustari tranzitorii aferente

fondurilor proprii de ni#el - de baza, linia 324, nr---2.

(+BIECT+L :

a9 "erintele de fonduri proprii si modul lor de calcul)/9 "erintele de capital elemente memorandum

Rasp!ns'

a) "onform art2,=,5 din egulamentul G nr 393>24-=, institutiile de credit

trebuie sa indeplineasca in orice moment urmatoarele cerinte de fonduri proprii:

o rata a fondurilor proprii de ni#el - de baza de 5,3/

o rata a fondurilor proprii de ni#el - de ./

o rata a fondurilor proprii totale de 8/, rate exprimate ca procent din

#aloarea totala a expunerii la risc, unde #aloarea totala a expunerii la risc *

#aloarea expunerii ponderata la riscul de credit + -2,3 E cerinta de capitalpentru riscul operational ( rezultatele se regasesc in formularul " 4=44

ate ale fondurilor proprii si ni#eluri de fonduri proprii, formular care

include atat ratele cat si excedentul sau deficitul fondurilor proprii )

16


17/28


Pentru obtinerea #alorii expunerii ponderate la risc, se utilizeaza abordarea

standardizata xpunerile care intra in calculul expunerilor ponderate la risc se obtin din

expunerile diminuate doar cu a&ustarile pentru depreciere ( indi#iduale si

colecti#e ) si #aloarea unJinding'ului, fara a lua in calcul filtrele prudentiale( deoarece ;anca "entrala "ooperatista "0IK"AAP are aprobata de catre ;


18/28


cele pe deplin garantate cu proprietati imobiliare locati#e sau comerciale

eligibile si pondere de risc de -34/ pentru partea negarantata a oricaruielement in legatura cu care debitorul se afla in stare de nerambursare daca

a&ustarile de #aloare reprezinta cel putin 24/ din partea negarantata a

expunerii inainte de aplicarea acestora

alte elemente7 expuneri din conturi de regularizare pondere de risc -44/

alte elemente de acti#e7 imobilizari corporale pondere de risc -44/

Pentru determinarea cerintei de fonduri proprii pentru riscul operational se

utilizeaza abordarea indicatorului de baza "erinta de fonduri proprii pentru risculoperational este egala cu -3/ din media pe = ani a indicatorului care se obtine prin

insumarea urmatoarelor elemente ( cu @+B #eniturile si cu @'@ c!eltuielile ):

#enituri din dobanzi si #enituri assimilate

c!eltuieli cu dobanzile si c!eltuieli assimilate

#enituri din actiuni #enituri din taxe si comisioane

c!eltuieli cu taxele si comisioanele

profit net sau pierdere neta din operatiuni financiare

alte #enituri din exploatare

b) Cerintele "e capital ele&ente &e&oran"!& sunt e#identiate in formularul "4544 si reprezinta creantele pri#ind impozitul pe profit amanat care se bazeaza pe

profitabilitatea #iitoare, decurgand din diferentele temporare intre #aloareacontabila si suma atribuita in scopuri fiscale ( de mentionat ca suma raportata informularul " 4544 trebuie sa fie egala cu suma inregistrata in bilantul contabil )

Valoarea creantelor se diminueaza cu #aloarea datoriilor pri#ind impozitul pe profit

amanat nedeductibile din creantele pri#ind impozitul amanat care se bazeaza peprofitabilitatea #iitoare ( exemplu: impozitul pe profitul amanat participare la

profit si prime, care se regaseste in contul =3=-24.444 )

(+BIECT+L ;

S se defineasc i s se explice, pe scurt termenii si expresiile folosite incuprinsul raportarilor pri#ind $I


19/28


b) "redite si a#ansuri ' #aloare contabila F) ?cti#e financiare nerecuperabile'Jritte'of cumulat

c) xpuneri performante l) xpunere neperformant aferentclientelei #aloare contabil brut

d) ?cti#e financiare restante dar nedepreciate m) xpuneri performante aferentclientelei #aloare contabil brut

e) xpuneri neperformante n) ?&ustri pentru depreciereexpuneri performante

f)xpunerile extrabilan iere o) ?&ustri pentru depreciereexpuneri neperformante

g)xpuneri restructurate p) ?&ustri pentru depreciereexpuneri performante aferente

clientelei

!)Kotal a&ustri pentru depreciere r) ?&ustri pentru depreciere

expuneri neperformante aferenteclientelei

i) 0epozite atrase de la clientela nebancara s) "apital social rambursabil lacerere

Rasp!ns'

a) Cre"itele si a#ans!rile la #aloare conta/ila /r!tasunt acele acti#e ale banciicompuse din:

plasamente in creditele acordate ( credite curente, restante, creante atasate sisume de amortizat aferente acestora )

#eniturile de primit de la clientela

creante restante debitori c!eltuieli de urmarire

creante indoielnice

debitori di#ersi ( din a#ansuri spre decontare, debitori c!eltuieli de

urmarire )

depozitele la termen si depozitele colaterale la casa centrala si creantele

atasate aferente acestora

le se regasesc in cadrul situatiilor $I


20/28


pentru dobanzi aferente creditelor depreciate ) Se regasesc in cadrul situatiilor

$I


21/28


( care cumuleaza sumele din col 4-4, 424, 4=4, 454, 434, 4.4 unde se regasesc

restantele clasificate in functie de numarul de zile de intarziere )

e) E.p!nerile neper$or&ante sunt considerate cele in care debitorul inregistreaza

intarzieri de peste 4 zile la plata ratelor, sansele ca imprumutul sa fie rambursatsunt mici, iar recuperarea acestuia se #a putea face doar prin executarea garantiilor,

acolo unde aceste garantii exista, sau prin procedura de insol#enta7 suntconsiderate credite neperformante si cele care inregistreaza ser#iciul datoriei sub

4 zile, dar despre care banca are informatii ca plata este putin probabila Se

inregistreaza in conturile: 282 ( credite depreciate ), =82 ( creante indoielnice ) sise regasesc in cadrul situatiilor $I


22/28


xpunerile restructurate se pot afla in urmatoarele stari:

expuneri performante cu masuri de restructurare acele expuneri care au

fost restructurate si care indeplinesc conditiile de a iesi din categoria

creantelor neperformante, regasindu'se in cadrul situatiilor $I


23/28


bilantului pana la recuperare sau pana la stingerea totala a tuturor drepturilor

institutiei de credit Se regasesc in cadrul situatiilor $I


24/28


cu clientela, la ni#el indi#idual si care sunt depreciate ( portofoliul problematic )

Se regasesc in cadrul situatiilor $I


25/28


#aloarea maxima a expunerii unei banci cooperatiste fata de alta banca

cooperatista este de 23/ din capitalul eligibil

#aloarea maxima pe care o poate inregistra expunerea ;ancii "entrale

"ooperatiste "0IK"AAP fata de o institutie sau fata de un grup de clienti

aflati in legatura ( care include una sau mai multe institutii ) este de -44/din capitalul eligibil ( deoarece ;anca "entrala "ooperatista "0IK"AAP

este cea care asigura gestionarea resurselor disponibile din retea, conformpre#ederilor AGL >244. )

"onform egulamentului G 393>24-=, unele expuneri sunt excluse de laaplicarea limitelor mentionate, cum ar fi:

elemente de acti# reprezentand creante asupra administratiilor centrale sau

bancilor centrale carora, in cazul in care nu sunt garantate, li se aplica o

pondere de risc de 4/

elemente de acti# si alte expuneri garantate prin garantii reale reprezentate

de depozite in numerar, constituite la banca cooperatista unde se

inregistreaza expunerea, precum si cele garantate prin garantii reale

reprezentate de certificate de depozit emise de ;anca "entrala "ooperatista"0IK"AAP

partea din facilitatile de credit neutilizate, inregistrate in afara bilantului

( exemplu: partea neutilizata a unei linii de credit sau a unui plafon de creditpe documente in curs de incasare ), cu grad de risc scazut si daca exista un

acord inc!eiat cu clientul in baza caruia facilitatea poate fi utilizata doar

daca astfel nu se depaseste limita pre#azuta a expunerii

ai sunt exceptate de la respectarea limitelor mentionate si urmatoarele expuneri( mai exact, partea calculata ca diferenta intre #aloarea expunerii si rezultatul

inmultirii acesteia cu ponderea aferenta ):

elemente de acti# care constituie creante asupra bancilor centrale sub forma

de rezer#e minime obligatorii detinute la acele banci centrale pondere 4/

acti#e reprezentand creante asupra institutiilor a caror scadenta nu depaseste

ziua lucratoare urmatoare pondere 24/

(+BIECT+L =

odificarea potentiala a #alorii economice a institutiilor de credit ca urmare a

sc!imbarii ni#elurilor ratelor dabanzii ( definitii, mod de calcul, limite)

Rasp!ns'

25


26/28


Valoarea econo&ica a !nei or*aniatii cooperatiste "e cre"it reprezinta

#aloarea actuariala a fluxurilor nete de trezorerie pe care utilizarea acti#elor opoate genera7 #aloarea economica pune in e#identa capacitatea acti#elor detinute

de o organizatie cooperatista de credit de a genera #enituri, bazandu'se pe

anticiparea unor fluxuri de trezorerie

Variatia #alorii economice a capitalului reprezinta unitatea de masura a riscurilor

pe termen lung si se masoara prin aplicarea fluctuatiei nefa#orabile a #alorii

economice a capitalului cu procentul respecti# la total acti#e

etodologia de calcul pentru determinarea modificarii potentiale a #aloriieconomice ca urmare a sc!imbarii ni#elurilor ratelor dobanzii este cea

standardizata, astfel:

se compenseaza pozitiile lungi ( acti#ele si elementele din afara bilantului

care sunt sensiti#e la modificarea ratei dobanzii ) cu cele scurte ( pasi#ele si

elementele din afara bilantului sensiti#e la modificarea ratei dobanzii ),rezultand o singura pozitie lunga sau scurta in fiecare banda de scadenta

se pondereaza pozitiile lungi si scurte rezultate cu factorii de ponderare

pre#azuti in tabel si stabiliti de ;


27/28


(+BIECT+L 10

elatii afiliate (defini ii, componenta, detalii i noutati aduse de Procedura aprobata in sedinta de "? din aprilie 24-3)

Rasp!ns'

Sintagma>parti a$iliate or*aniatiei cooperatiste "e cre"it4 cuprinde membrii

organului de conducere ai organizatiei cooperatiste de credit, precum si persoanelecare detin functii c!eie in cadrul organizatiei, impreuna cu:

entitatile in care acestia au>prezinta interese directe si indirecte7 no!tatea

a"!sa "e Proce"!ra #ala/ila "in ,0)0)201 consta in $apt!l ca pentr!

/ancile cooperatiste > entitatile in care acestia a!?preinta interese

"irecte si in"irecte4 s!nt repreentate "e &e&/rii or*an!l!i "e

con"!cere si persoanele care "etin $!nctii c6eie in Banca Centrala

Cooperatista CREDITCOOP membrii apropiati ai familiei acestora ( partenerul de #iata si copiii

persoanei, copiii partenerului de #iata, dependenti ai persoanei sau aipartenerului de #iata )

6a ni#elul bancilor cooperatiste organul de conducere este reprezentat de consiliul

de administratie si directorul general ad&unct care nu face parte din "onsiliul de

administratie, iar in categoria persoanelor cu functii c!eie sunt inclusi: directorriigenerali ad&uncti care nu sunt membri ai "onsiliului de administratie, auditorul

intern, ofiterul de conformitate, administratorul de risc, contabilul sef, seful

compartimentului creditare, administratorul bazei de date, consilierul &uridic

Arice expunere fata de grupul persoanelor afiliate existent la ni#elul unei

organizatii cooperatiste de credit nu trebuie sa depaseasca, dupa luarea in

considerare a efectului diminuarii riscului de credit, limita de 23/ din capitaluleligibil al organizatiei cooperatiste de credit entionam ca se considera expunere

fata de grupul persoanelor afiliate, expunerea din credite, precum si expunerea care

rezulta din relatii comerciale cu banca ( contracte de ser#icii, ac!izitii si #anzari deacti#e, contracte de constructii etc )

Arice operatiune care conduce la inregistrarea unei expuneri fata de o persoana

afiliata, care depaseste pragul de ./ din capitalul eligibil ( dupa luarea inconsiderare a efectului diminuarii riscului de credit ), #a fi efectuata numai cu

aprobarea prealabila a "onsiliului de administratie al bancii cooperatiste

Pentru obtinerea unei raportari corecte a expunerii bancii fata de persoanele

afiliate, #or fi introduse in aplicatia informatica ( de catre contabilul sef )expunerile declarate de persoanele afiliate care rezulta din relatii comerciale cu

27


28/28


banca, pe baza unei note primite trimestrial de la persoanele responsabile cu

e#identa declaratiilor pri#ind conflictul de interese

6a ni#elul bancilor cooperatiste, relatiile cu persoanele afiliate prinse in

nomenclatorul SI;?

Date post:	24-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	zapototchiioan
View:	217 times
Download:	0 times

Lucrare de Verificare Notata_contabilitate_fiscalitate

Documents