Date post: | 18-Jan-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | daniela1103 |
View: | 51 times |
Download: | 0 times |
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 1
1. Firma Artic S.A. nemaiputând lucra la capacitate maximă şi-a pus problema
determinării pragului minim de rentabilitate, în condiţiile practicării aceluiaşi preţ
pe piaţă de 5 mil., menţinând constante cheltuielile variabile pe produs (2 mil.) şi
evaluând-şi pe termen scurt cheltuielile care nu depind de evoluţia producţiei la 1200
mil. De la ce nivel al producţiei firma rămâne rentabilă?
Pragul de rentabilitate reprezintă punctul “mort” al întreprinderii. Acesta indică
volumul de producţie sau cifra de afaceri de la care firma poate să obţină profit. În acest
punct, încasările totale (VT) ale firmei, obţinute prin vânzarea bunurilor respective, sunt
egale cu costurile totale (CT), iar profitul este nul. Pragul de rentabilitate poate fi exprimat
prin relaţia VT=CT, respectiv profit = 0
Px = RON 500
CV/x = RON 200
CF = RON 120.000
VT = CT
x*500 = x*200 + 120.000
x*300 = 120.000 => x =120.000/300 => x = 400 buc
Astfel, nivelul de producţie care asigură pragul de rentabilitatea este de 400 unităţi
produse. În condiţiile creşterii volumului de producţie (>400 unităţi produse) şi menţinerii
celorlalte valori constante, firma va obţine profit.
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 2
2. O firmă producătoare de îmbrăcăminte dispune de cinci maşini de cusut şi pe termen
scurt poate modifica producţia totală doar pe baza volumul factorului muncă, astfel:
Nr. de lucrători
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Producţie totală
0 15 34 44 48 50 51 51 47 40
Pe baza datelor din tabel:
a) calculaţi productivitatea medie şi productivitatea marginală a muncii;
Nr lucrători
Producţie totală
Productivitatea medie a muncii
Variaţia volumului producţiei
Variaţia factorului de
producţie muncă
Productivitatea marginală a
muncii
L Q WM = Q/L ΔQ ΔL Wmg = ΔQ/ΔL
0 0 0.00 0 0 0
1 15 15.00 15 1 15
2 34 17.00 19 1 19
3 44 14.67 10 1 10
4 48 12.00 4 1 4
5 50 10.00 2 1 2
6 51 8.50 1 1 1
7 51 7.29 0 1 0
8 47 5.88 -4 1 -4
9 40 4.44 -7 1 -7
b) trasaţi şi interpretaţi graficul mărimilor determinate anterior;
Atunci când producţia totală creşte cu o cotă din ce în ce mai mare, productivitatea
marginală a muncii se măreşte, iar atunci când producţia totală creşte însă cu o cotă din ce
în ce mai mică, productivitatea marginală scade. Cănd producţia totală descreşte (de la 51
la 47), productivitatea marginal cunoaşte valori negative.
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 3
Productivitatea medie a muncii urmează tendinţa productivităţii marginale.
Wmg
WM
19
15
10
4
2 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
L
-4
-7
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 4
c) identificaţi pe grafic zonele de acţiune ale producătorului;
În tabelul de la punctul a) este ilustrată relaţia dintre producţia totală, productivitatea
medie şi productivitatea marginală, determinate de factorul de producţie muncă în
condiţiile menţinerii celorlalţi factori de producţie constanţi.
Conform informaţiilor cuprinse, productivitatea marginală şi cea medie au valori maxime
atunci când numărul de angajaţi este în numă de 2. O dată crescut numărul de angajaţi de la
acest nivel, productivitatea medie şi productivitatea marginală cunosc un trend
descendent. Această situaţie ne poate duce la concluzia că numărul de angajaţi de care are
nevoie întreprinderea pentru obţinerea de rezultate favorabile este de 2.
d) determinaţi volumul de muncă la care apar randamente descrescătoare.
Randamentele descrescătoare apar atunci când creşterea unui factor de producţie
variabil conduce la o creştere a producţiei dar într-o pondere mai mică.
Astfel randamentele descrescătoare apar din momentul în care valoarea factorului de
produţie variabil (munca) are valoarea 3.
3. Funcţia costului total este: .
a) Arătaţi care sunt funcţiile costului variabil total, costului mediu, costului variabil mediu si costului marginal;
Costul total (CT) reprezintă cheltuiala totală necesară obţinerii unui anumit nivel
al produţiei. Acesta este alcătuit din costuri fixe şi costuri variabile.
Costul fix total (CF) este dat de acele cheltuieli care sunt independente de volumul
producţiei obţinute.
Costul variabil total (CV) este determinat de acele cheltuieli care variază în
acelaşi sens cu nivelul producţiei.
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 5
Costul total mediu (CTM) este alcătuit din cost variabil mediu (CVM) şi cost fix
mediu (CFM), în funcţie de acelaşi principiu care a stat la baza împărţirii costurilor.
Costul fix mediu (CFM) este obţinut prin împărţirea costurilor fixe (CF) la nivelul
producţiei obţinute (Q).
Costul variabil mediu (CVM) este obţinut prin împărţirea costurilor variabile (CV)
la nivelul producţiei obţinute (Q).
Costul marginal (Cmg) reprezintă costul suplimentar necesar creşterii cu o
unitate a volumului producţiei.
b) Determinaţi volumul productiei la nivelul costului variabil mediu minim;
CT = CF + CV
CF = 12
CV =
CVM =
=
c) Calculati marimea profitului pe unitatea produsă, considerând ca Px=10 u.m. Profit = VT – CT Profit = Q*10 – 12-20Q+8Q²+Q³ => Q 8Q²-2Q => Q²+8Q-2
4. Se consideră functia de producţie Y=16.25 , unde Y este producţia, K capitalul, iar L este forta de munca. Randamentele de scara care caracterizeaza procesul de productie definit prin aceasta funcţie de producţie sunt:
a) descrescătoare;
b) crescatoare;
c) constante;
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 6
O funcţie de producţie omogenă lineară des întălnită este funcţie Cobb – Douglas,
după numele celor care au folosit-o pentru analiza producţiei.
unde, A = constanta specific fiecărei economii naţionale; coef c enţ de elast c tate a producţ e în raport cu f ecare d n factor de producţ e ut l zaţ . Elast c tăț le parț ale ale producț e se c tesc d rect ca și la fel ca ș elast c tatea de
scală . Se apl că legea rate marg nale a subst tuț e tehn ce. Product v tăț le marg nale
descrescătoare apar atunc când .
Var antă aleasă: a descrescătoare.
5. Firma „Beta" produce din bunul X, 500 000 unităţi anual, pe care le vinde cu 10 RON bucata. Costurile explicite de producţie sunt de 3 000 000 RON, iar costurile implicite de 2 500 000 RON. Determinaţi, în aceste condiţii, profitul contabil şi profitul economic. Precizati daca firma Beta este in situatie de faliment.
Profit contabil = Venit total – Cost contabil (cost explicit)
Profit economic = Venit total -( Cost contabil (cost explicit) + Cost economic (cost implicit))
Profit contabil = 500.000*10 – 3.000.000 = 2.000.000 RON
Profit economic = 5.000.000-(3.000.000 + 2.500.000) = -500.000 RON
Nu, din punct de vedere contabil firma nu este în situaţia de faliment. Valoarea
negativă a profitului economic a fost determinată de valoarea mare a costurilor implicite.
Acestea reflectă acel consum de resurse ale agentului economic care nu sunt incluse în
costul plătit de către acesta.
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 7
6. În ce constă rolul pământului în activitatea economică? Cum poate fi compensat caracterul limitat al pamântului, în calitate de factor de producţie?
În rândul factorilor naturali un loc important îi revine pământului. El reprezintă o
însemnătate decisivă nu numai pentru agricultură şi sivicultură, ci şi pentru întreaga
activitate umană, căreia îi oferă suport de existenţă şi loc de desfăşurare. În sens restrâns,
pământul se identifică cu fondul funciar (terenuri arabile, păşuni, fâneţe, vii şi livezi,
terenuri forestiere, luciul apelor interioare etc).
Dat fiind caracterul său limitat, trebuie avută în vedere utilizarea raţională şi aplicarea unor
sisteme de exploatare care să permită practicarea unei agriculturi ecologice prin care să se
asigure necesarul de hrană pentru populaţie şi conservarea mediului înconjurător.
De asemenea, pentru compensarea caracterului limitat, un alt instrument îl constituie
combinarea factorilor de producţie, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ.
7. Explicaţi cum se modifică oferta de apartamente a unui constructor sub influenţa următorilor factori:
a) ieftinirea cimentului şi a fabricaţelor din beton;
b) creşterea semnificativă a salariilor lucrătorilor din construcţii. Analizaţi pe rând fiecare situaţie şi reprezentaţi grafic în acelaşi sistem de coordonate. Între cantitatea oferită şi costul de producţie există o relaţie negativă. Astfel, atunci
când costurile de producţie cresc, producătorul va produce mai puţin, iar atunci când
costurile de producţie scad producătorul va fi interesat să producă mai mult din acel bun al
cărui preţ nu s-a modificat.
Pornind de la aceste premise, în situaţia ieftinirii cimentului şi a fabricaţelor din beton
oferta constructorului va cunoaşte o creştere, iar în cel de-al II lea caz (creşterea
semnificativă a salariilor lucrătorilor din construcţii) oferta va cunoaşte o scădere. În
situaţia în care constructorul va continua menţinerea ofertei în condiţiile creşterii
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 8
semnificative a salariilor lucrătorilor din construcţii, preţurile de vânzare ale
apartamentelor vor cunoaşte o creştere proporţională.
P
O2
P"
O1
P'
0
Q"
Q' Q
P' - preţul cimentului şi fabricaţelor din beton Q' - numărul de apartamente rezultat în cazul diminuării preţului la materialele de construţie
P" - costurile cu salariile lucrătorilor din construcţii Q" - numărul de apartamente rezultat în cazul creşterii costurilor salarile
O - oferta de apartamente
8. De-a lungul ultimului an, producătorul de autoturisme Dacia s-a confruntat cu:
a) introducerea unei noi tehnologii de fabricaţie;
b) scumpirea tablei pentru caroserie;
c) diminuarea taxelor pentru autoturismele de import; cheltuielilor salariale din cauza mişcărilor greviste; scutiri de taxe pentru producţia destinată exportului.
Identificaţi factorii care au determinat creştere/scăderea ofertei de autoturisme de-a lungul ultimului an.
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 9
Factori care au condus la scăderea ofertei de autoturisme (în funcţie de importanţa lor):
- diminuarea taxelor pentru autoturismele de import a condus la scăderea ofertei de autotursme pe piaţa locală;
Factori care au condus la creşterea ofertei de autoturisme (în funcţie de importanţa lor):
- introducerea unei noi tehnologii de fabricaţie; - creşterea cheltuielilor salariale ca urmare a mişcărilor greviste a condus la creşterea
producţiei pentru ca acestea să poată fi acoperite; - scutiri de taxe pentru producţia destinată exportului a condus la creşterea ofertei pe
piaţa internaţională în detrimentul pieţei locale.
Identificaţi relaţia dintre modificarea volumului producţiei pe termen scurt şi costul variabil, precum şi implicaţiile asupra dinamicii costului variabil mediu.
La nivelul oricărei firme există trei categorii de costuri:
Costul total (CT) reprezintă cheltuiala totală necesară obţinerii unui anumit nivel
al produţiei. Acesta este alcătuit din costuri fixe şi costuri variabile.
Costul fix total (CF) este dat de acele cheltuieli care sunt independente de volumul
producţiei obţinute.
Costul variabil total (CV) este determinat de acele cheltuieli care variază în
acelaşi sens cu nivelul producţiei.
Astfel, la un nivel zero al producţiei costul variabil (CV) are valoarea zero. Pe măsura
creşterii producţiei, costul variabil creşte, însă la niveluri reduse ale producţiei, creşterea
acesteia fiind mai accentuată decât creşterea costului variabil.
Costul variabil mediu (CVM) este obţinut prin împărţirea costurilor variabile (CV)
la nivelul producţiei obţinute (Q).
Asemeni relaţiei dintre CF şi CV, costul variabil mediu (CVM) urmăreşte aceeaşi direcţie
cu cea a costului total mediu (CTM). Pe măsura creşterii producţiei, costul variabil scade,
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA
DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 10
după care creşte. Punctul de minim se atinge atunci când se realizează niveluri de producţie
mai scăzute decât cele pentru care se realizează minimul CTM (costului total mediu).
9. Precizati cinci căi de reducere a costurilor de producţie si explicaţi importanţa
reducerii costurilor pentru fiecare agent economic.
Activităţile firmelor sunt orientate spre obţinerea de profit, spre maximizarea
rezultatelor obţinute şi minimizarea costurilor implicate în acest sens. În vederea obţinerii
de rezultate favorabile, firmele vor fi interesate în mod continuu în identificarea de căi care
să faciliteze reducerea costurilor de producţie.
Cu privire la reducerea costurilor de producţie se pot identifica următoarele cinci căi:
I. introducerea de noi linii tehnologice de fabricaţie;
II. investirea în perfecţionarea capitalului uman (şcolarizare, pregătire la locul de
muncă etc);
III. cunoaşterea pieţei de produse sau servicii pe care acţionează (a competiţiei, a
nevoilor pe care le manifestă clienţii etc);
IV. perfecţionarea managementului întreprinderii care în luarea deciziilor
fundamentale să îmbine pragmatismul perseverent cu viziunea strategică;
V. combinarea cu eficienţă a factorilor de producţie direct implicaţi.