+ All Categories
Home > Documents > Lucrarea de Verificare III

Lucrarea de Verificare III

Date post: 18-Jan-2016
Category:
Upload: daniela1103
View: 51 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
MICROECONOMIE
10
LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 ANUL I MANAGEMENT ECONOMIC Page 1 1. Firma Artic S.A. nemaiputând lucra la capacitate maximă şi-a pus problema determinării pragului minim de rentabilitate, în condiţiile practicării aceluiaşi preţ pe piaţă de 5 mil., menţinând constante cheltuielile variabile pe produs (2 mil.) şi evaluând-şi pe termen scurt cheltuielile care nu depind de evoluţia producţiei la 1200 mil. De la ce nivel al producţiei firma rămâne rentabilă? Pragul de rentabilitate reprezintă punctul “mort” al întreprinderii. Acesta indică volumul de producţie sau cifra de afaceri de la care firma poate să obţină profit. În acest punct, încasările totale (VT) ale firmei, obţinute prin vânzarea bunurilor respective, sunt egale cu costurile totale (CT), iar profitul este nul. Pragul de rentabilitate poate fi exprimat prin relaţia VT=CT, respectiv profit = 0 Px = RON 500 CV/x = RON 200 CF = RON 120.000 VT = CT x*500 = x*200 + 120.000 x*300 = 120.000 => x =120.000/300 => x = 400 buc Astfel, nivelul de producţie care asigură pragul de rentabilitatea este de 400 unităţi produse. În condiţiile creşterii volumului de producţie (>400 unităţi produse) şi menţinerii celorlalte valori constante, firma va obţine profit.
Transcript
Page 1: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 1

1. Firma Artic S.A. nemaiputând lucra la capacitate maximă şi-a pus problema

determinării pragului minim de rentabilitate, în condiţiile practicării aceluiaşi preţ

pe piaţă de 5 mil., menţinând constante cheltuielile variabile pe produs (2 mil.) şi

evaluând-şi pe termen scurt cheltuielile care nu depind de evoluţia producţiei la 1200

mil. De la ce nivel al producţiei firma rămâne rentabilă?

Pragul de rentabilitate reprezintă punctul “mort” al întreprinderii. Acesta indică

volumul de producţie sau cifra de afaceri de la care firma poate să obţină profit. În acest

punct, încasările totale (VT) ale firmei, obţinute prin vânzarea bunurilor respective, sunt

egale cu costurile totale (CT), iar profitul este nul. Pragul de rentabilitate poate fi exprimat

prin relaţia VT=CT, respectiv profit = 0

Px = RON 500

CV/x = RON 200

CF = RON 120.000

VT = CT

x*500 = x*200 + 120.000

x*300 = 120.000 => x =120.000/300 => x = 400 buc

Astfel, nivelul de producţie care asigură pragul de rentabilitatea este de 400 unităţi

produse. În condiţiile creşterii volumului de producţie (>400 unităţi produse) şi menţinerii

celorlalte valori constante, firma va obţine profit.

Page 2: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 2

2. O firmă producătoare de îmbrăcăminte dispune de cinci maşini de cusut şi pe termen

scurt poate modifica producţia totală doar pe baza volumul factorului muncă, astfel:

Nr. de lucrători

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Producţie totală

0 15 34 44 48 50 51 51 47 40

Pe baza datelor din tabel:

a) calculaţi productivitatea medie şi productivitatea marginală a muncii;

Nr lucrători

Producţie totală

Productivitatea medie a muncii

Variaţia volumului producţiei

Variaţia factorului de

producţie muncă

Productivitatea marginală a

muncii

L Q WM = Q/L ΔQ ΔL Wmg = ΔQ/ΔL

0 0 0.00 0 0 0

1 15 15.00 15 1 15

2 34 17.00 19 1 19

3 44 14.67 10 1 10

4 48 12.00 4 1 4

5 50 10.00 2 1 2

6 51 8.50 1 1 1

7 51 7.29 0 1 0

8 47 5.88 -4 1 -4

9 40 4.44 -7 1 -7

b) trasaţi şi interpretaţi graficul mărimilor determinate anterior;

Atunci când producţia totală creşte cu o cotă din ce în ce mai mare, productivitatea

marginală a muncii se măreşte, iar atunci când producţia totală creşte însă cu o cotă din ce

în ce mai mică, productivitatea marginală scade. Cănd producţia totală descreşte (de la 51

la 47), productivitatea marginal cunoaşte valori negative.

Page 3: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 3

Productivitatea medie a muncii urmează tendinţa productivităţii marginale.

Wmg

WM

19

15

10

4

2 1

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

L

-4

-7

Page 4: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 4

c) identificaţi pe grafic zonele de acţiune ale producătorului;

În tabelul de la punctul a) este ilustrată relaţia dintre producţia totală, productivitatea

medie şi productivitatea marginală, determinate de factorul de producţie muncă în

condiţiile menţinerii celorlalţi factori de producţie constanţi.

Conform informaţiilor cuprinse, productivitatea marginală şi cea medie au valori maxime

atunci când numărul de angajaţi este în numă de 2. O dată crescut numărul de angajaţi de la

acest nivel, productivitatea medie şi productivitatea marginală cunosc un trend

descendent. Această situaţie ne poate duce la concluzia că numărul de angajaţi de care are

nevoie întreprinderea pentru obţinerea de rezultate favorabile este de 2.

d) determinaţi volumul de muncă la care apar randamente descrescătoare.

Randamentele descrescătoare apar atunci când creşterea unui factor de producţie

variabil conduce la o creştere a producţiei dar într-o pondere mai mică.

Astfel randamentele descrescătoare apar din momentul în care valoarea factorului de

produţie variabil (munca) are valoarea 3.

3. Funcţia costului total este: .

a) Arătaţi care sunt funcţiile costului variabil total, costului mediu, costului variabil mediu si costului marginal;

Costul total (CT) reprezintă cheltuiala totală necesară obţinerii unui anumit nivel

al produţiei. Acesta este alcătuit din costuri fixe şi costuri variabile.

Costul fix total (CF) este dat de acele cheltuieli care sunt independente de volumul

producţiei obţinute.

Costul variabil total (CV) este determinat de acele cheltuieli care variază în

acelaşi sens cu nivelul producţiei.

Page 5: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 5

Costul total mediu (CTM) este alcătuit din cost variabil mediu (CVM) şi cost fix

mediu (CFM), în funcţie de acelaşi principiu care a stat la baza împărţirii costurilor.

Costul fix mediu (CFM) este obţinut prin împărţirea costurilor fixe (CF) la nivelul

producţiei obţinute (Q).

Costul variabil mediu (CVM) este obţinut prin împărţirea costurilor variabile (CV)

la nivelul producţiei obţinute (Q).

Costul marginal (Cmg) reprezintă costul suplimentar necesar creşterii cu o

unitate a volumului producţiei.

b) Determinaţi volumul productiei la nivelul costului variabil mediu minim;

CT = CF + CV

CF = 12

CV =

CVM =

=

c) Calculati marimea profitului pe unitatea produsă, considerând ca Px=10 u.m. Profit = VT – CT Profit = Q*10 – 12-20Q+8Q²+Q³ => Q 8Q²-2Q => Q²+8Q-2

4. Se consideră functia de producţie Y=16.25 , unde Y este producţia, K capitalul, iar L este forta de munca. Randamentele de scara care caracterizeaza procesul de productie definit prin aceasta funcţie de producţie sunt:

a) descrescătoare;

b) crescatoare;

c) constante;

Page 6: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 6

O funcţie de producţie omogenă lineară des întălnită este funcţie Cobb – Douglas,

după numele celor care au folosit-o pentru analiza producţiei.

unde, A = constanta specific fiecărei economii naţionale; coef c enţ de elast c tate a producţ e în raport cu f ecare d n factor de producţ e ut l zaţ . Elast c tăț le parț ale ale producț e se c tesc d rect ca și la fel ca ș elast c tatea de

scală . Se apl că legea rate marg nale a subst tuț e tehn ce. Product v tăț le marg nale

descrescătoare apar atunc când .

Var antă aleasă: a descrescătoare.

5. Firma „Beta" produce din bunul X, 500 000 unităţi anual, pe care le vinde cu 10 RON bucata. Costurile explicite de producţie sunt de 3 000 000 RON, iar costurile implicite de 2 500 000 RON. Determinaţi, în aceste condiţii, profitul contabil şi profitul economic. Precizati daca firma Beta este in situatie de faliment.

Profit contabil = Venit total – Cost contabil (cost explicit)

Profit economic = Venit total -( Cost contabil (cost explicit) + Cost economic (cost implicit))

Profit contabil = 500.000*10 – 3.000.000 = 2.000.000 RON

Profit economic = 5.000.000-(3.000.000 + 2.500.000) = -500.000 RON

Nu, din punct de vedere contabil firma nu este în situaţia de faliment. Valoarea

negativă a profitului economic a fost determinată de valoarea mare a costurilor implicite.

Acestea reflectă acel consum de resurse ale agentului economic care nu sunt incluse în

costul plătit de către acesta.

Page 7: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 7

6. În ce constă rolul pământului în activitatea economică? Cum poate fi compensat caracterul limitat al pamântului, în calitate de factor de producţie?

În rândul factorilor naturali un loc important îi revine pământului. El reprezintă o

însemnătate decisivă nu numai pentru agricultură şi sivicultură, ci şi pentru întreaga

activitate umană, căreia îi oferă suport de existenţă şi loc de desfăşurare. În sens restrâns,

pământul se identifică cu fondul funciar (terenuri arabile, păşuni, fâneţe, vii şi livezi,

terenuri forestiere, luciul apelor interioare etc).

Dat fiind caracterul său limitat, trebuie avută în vedere utilizarea raţională şi aplicarea unor

sisteme de exploatare care să permită practicarea unei agriculturi ecologice prin care să se

asigure necesarul de hrană pentru populaţie şi conservarea mediului înconjurător.

De asemenea, pentru compensarea caracterului limitat, un alt instrument îl constituie

combinarea factorilor de producţie, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ.

7. Explicaţi cum se modifică oferta de apartamente a unui constructor sub influenţa următorilor factori:

a) ieftinirea cimentului şi a fabricaţelor din beton;

b) creşterea semnificativă a salariilor lucrătorilor din construcţii. Analizaţi pe rând fiecare situaţie şi reprezentaţi grafic în acelaşi sistem de coordonate. Între cantitatea oferită şi costul de producţie există o relaţie negativă. Astfel, atunci

când costurile de producţie cresc, producătorul va produce mai puţin, iar atunci când

costurile de producţie scad producătorul va fi interesat să producă mai mult din acel bun al

cărui preţ nu s-a modificat.

Pornind de la aceste premise, în situaţia ieftinirii cimentului şi a fabricaţelor din beton

oferta constructorului va cunoaşte o creştere, iar în cel de-al II lea caz (creşterea

semnificativă a salariilor lucrătorilor din construcţii) oferta va cunoaşte o scădere. În

situaţia în care constructorul va continua menţinerea ofertei în condiţiile creşterii

Page 8: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 8

semnificative a salariilor lucrătorilor din construcţii, preţurile de vânzare ale

apartamentelor vor cunoaşte o creştere proporţională.

P

O2

P"

O1

P'

0

Q"

Q' Q

P' - preţul cimentului şi fabricaţelor din beton Q' - numărul de apartamente rezultat în cazul diminuării preţului la materialele de construţie

P" - costurile cu salariile lucrătorilor din construcţii Q" - numărul de apartamente rezultat în cazul creşterii costurilor salarile

O - oferta de apartamente

8. De-a lungul ultimului an, producătorul de autoturisme Dacia s-a confruntat cu:

a) introducerea unei noi tehnologii de fabricaţie;

b) scumpirea tablei pentru caroserie;

c) diminuarea taxelor pentru autoturismele de import; cheltuielilor salariale din cauza mişcărilor greviste; scutiri de taxe pentru producţia destinată exportului.

Identificaţi factorii care au determinat creştere/scăderea ofertei de autoturisme de-a lungul ultimului an.

Page 9: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 9

Factori care au condus la scăderea ofertei de autoturisme (în funcţie de importanţa lor):

- diminuarea taxelor pentru autoturismele de import a condus la scăderea ofertei de autotursme pe piaţa locală;

Factori care au condus la creşterea ofertei de autoturisme (în funcţie de importanţa lor):

- introducerea unei noi tehnologii de fabricaţie; - creşterea cheltuielilor salariale ca urmare a mişcărilor greviste a condus la creşterea

producţiei pentru ca acestea să poată fi acoperite; - scutiri de taxe pentru producţia destinată exportului a condus la creşterea ofertei pe

piaţa internaţională în detrimentul pieţei locale.

Identificaţi relaţia dintre modificarea volumului producţiei pe termen scurt şi costul variabil, precum şi implicaţiile asupra dinamicii costului variabil mediu.

La nivelul oricărei firme există trei categorii de costuri:

Costul total (CT) reprezintă cheltuiala totală necesară obţinerii unui anumit nivel

al produţiei. Acesta este alcătuit din costuri fixe şi costuri variabile.

Costul fix total (CF) este dat de acele cheltuieli care sunt independente de volumul

producţiei obţinute.

Costul variabil total (CV) este determinat de acele cheltuieli care variază în

acelaşi sens cu nivelul producţiei.

Astfel, la un nivel zero al producţiei costul variabil (CV) are valoarea zero. Pe măsura

creşterii producţiei, costul variabil creşte, însă la niveluri reduse ale producţiei, creşterea

acesteia fiind mai accentuată decât creşterea costului variabil.

Costul variabil mediu (CVM) este obţinut prin împărţirea costurilor variabile (CV)

la nivelul producţiei obţinute (Q).

Asemeni relaţiei dintre CF şi CV, costul variabil mediu (CVM) urmăreşte aceeaşi direcţie

cu cea a costului total mediu (CTM). Pe măsura creşterii producţiei, costul variabil scade,

Page 10: Lucrarea de Verificare III

LUCRAREA DE VERIFICARE NUMĂRUL III – COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL PRODUCĂTORULUI. OFERTA

DRĂGAN DANIELA – GRUPA 208 – ANUL I – MANAGEMENT ECONOMIC Page 10

după care creşte. Punctul de minim se atinge atunci când se realizează niveluri de producţie

mai scăzute decât cele pentru care se realizează minimul CTM (costului total mediu).

9. Precizati cinci căi de reducere a costurilor de producţie si explicaţi importanţa

reducerii costurilor pentru fiecare agent economic.

Activităţile firmelor sunt orientate spre obţinerea de profit, spre maximizarea

rezultatelor obţinute şi minimizarea costurilor implicate în acest sens. În vederea obţinerii

de rezultate favorabile, firmele vor fi interesate în mod continuu în identificarea de căi care

să faciliteze reducerea costurilor de producţie.

Cu privire la reducerea costurilor de producţie se pot identifica următoarele cinci căi:

I. introducerea de noi linii tehnologice de fabricaţie;

II. investirea în perfecţionarea capitalului uman (şcolarizare, pregătire la locul de

muncă etc);

III. cunoaşterea pieţei de produse sau servicii pe care acţionează (a competiţiei, a

nevoilor pe care le manifestă clienţii etc);

IV. perfecţionarea managementului întreprinderii care în luarea deciziilor

fundamentale să îmbine pragmatismul perseverent cu viziunea strategică;

V. combinarea cu eficienţă a factorilor de producţie direct implicaţi.


Recommended