| Date post: | 25-Jul-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | giulia18us4293 |
| View: | 209 times |
| Download: | 1 times |
UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMNISTRAREA
AFACERILORSPECIALIZAREA - ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI
SERVICIILOR
LUCRARE DE LICENŢĂ
PROFESOR COORDONATOR,
CONF. DR., EMIL FERENŢ
ABSOLVENTĂ:
CONDURACHE DANIELA
IAŞI - 2010
TEMA LUCRĂRII DE LICENŢĂ:
RENTABILITATEA UNEI FIRME DE COMERŢ
cu referire la
S.C. BEAUTY MANIA S.R.L. IAŞI
2
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
RENTABILITATEA FIRMELOR DE COMERŢ – CONŢINUT,
CONCEPT FACTORI DE INFLUENŢĂ, FORME DE EXRIMARE............5
1.1.Conceptul de eficienţă economică în comerţ..............................................51.2. Rentabilitatea - mijloc important pentru caracterizarea eficienţei în comerţ.................61.3. Corelaţia eficienţă economică – rentabilitate...............................................................71.4. Forme de exprimare a rentabilităţii în firmele de comerţ............................................10
CAPITOLUL II
INDICATORI DE EXPRIMARE A RENTABILITĂŢII ŞI MODUL DE
CALCUL AL ACESTORA..................................................................................14
2.1. Indicatorii de exprimare a rentabilităţii.......................................................................14 2.1.1. Volumul adaosului comercial…………………………………………………………..17 2.1.2. Profitul brut şi profitul net al firmelor de comerţ………………………………………19 2.1.3. Rata rentabilităţii economice……………………………………………………..…….21 2.1.4. Rata rentabilităţii financiare……………………………………………..……………..22 2.1.5. Rata rentabilităţii de exploatare………………………………………………………...23 2.1.6. Rata rentabilităţii comerciale…………………………………………………………...24 2.1.7. Rata rentabilităţii cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor………………………………25
2.2. Pragul de rentabilitate – mijloc de management eficient în firmele de comerţ...........27CAPITOLUL III
CALCULUL INDICATORILOR DE RENTABILITATE LA S.C. BEAUTY
MANIA S.R.L........................................................................................................29
3.1. Profilul de activitate şi organizarea firmei S.C. „Beauty Mania” S.R.L.....................293.2. Indicatorii de exprimare ai rentabilitatii la S.C „Beauty Mania” S.R.L......................36
3.2.1. Profitul brut şi profitul net al societăţii S.C. "Beauty Mania" S.R.L…………………...36 3.2.2. Capitalul circulant al S.C."Beauty Mania" S.R.L………………………………………37 3.2.3. Nivelul ratei rentabilităţii activelor circulante………………………………………….40 3.2.4. Nivelul ratei rentabilităţii economice…………………………………………………...41 3.2.5. Nivelul ratei rentabilităţii financiare……………………………………………………42 3.2.6. Nivelul ratei rentabilităţii comerciale………………………………………………….. 43 3.2.7. Pragul de rentabilitate al firmei S.C. "Beauty Mania" S.R.L.…………………………..45 3.2.8. Cifra de afaceri a S.C. "Beauty Mania" S.R.L………………………………………….45 3.2.9. Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor totale la S.C. "Beauty Mania" S.R.L…………….46
CONCLUZII ŞI SUGESTII.................................................................................48
ANEXE…………………………………………………………………………...51
BIBLIOGRAFIE:.................................................................................................54
3
INTRODUCERE
Eficienţa economică este expresia cerinţelor unor legi obiective, şi în primul rând al legii
economice de timp, care dirijează raţionalitatea şi comportamentul agenţilor economici. Progresul
economic este un obiectiv condiţionat de economisirea muncii, respectiv a resurselor, în toate sferele
activităţii comerciale. Micşorarea costului distribuţiei prin perfecţionarea activităţii comerciale duce,
în primul rând, la sporirea randamentului capitalului comercial, prin rezultate superioare cu acelaşi
capital.
Rentabilitatea demonstrează capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit, ceea ce
înseamnă că îşi acoperă cheltuielile din veniturile proprii şi obţine totodată un venit net sub
forma profitului. Acesta din urmă este un indicator absolut al rentabilităţii şi constituie
premisa şi consecinţa unei “afaceri”.
Pornind de la aceste considerente, lucrarea de diplomă cu tema „RENTABILITATEA
UNEI FIRME DE COMERŢ”, abordează problematica rentabilităţii firmelor de comerţ cu
referire la societatea comercială „Beauty Mania” S.R.L.
Tema lucrării mele, s-a încadrat perfect pe exemplul firmei „Beauty Mania”, având în
vedere faptul că este o unitate comercială cu şase magazine ce au ca obiect de activitate
comerţul cu produse cosmetice şi de parfumerie.
Studiul efectiv pe care l-am efectuat la S.C.„Beauty Mania” S.R.L. a urmărit
rentabilitatea acestei firme din toate punctele de vedere, economică,financiară, comerciala,
asupra nivelului si dinamicii profitului, a cifrei de afaceri, a veniturilor si a cheltuielilor
totale.
Pentru o firmă este deosebit de importantă extinderea, această firmă având o evoluţie
interesantă in timp. În cei aproape 20 de ani de existenţă pe piaţa, firma a avut profit, dar şi
pierderi, dar a ajuns în prezent la un număr de 6 magazine deschise in diferite oraşe, toate cu
un vad comercial bun, trei dintre acestea fiind deschise in numai doi ani.
Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima recunoştinţa faţa de domnii profesori pentru
suportul acordat, întrucât pentru a reuşi în realizarea acestei lucrări s-a dovedit de o mare
importanţă baza teoretică.
4
CAPITOLUL I
RENTABILITATEA ÎN COMERŢ – CONŢINUT, CONCEPT,
FACTORI DE INFLUENŢĂ, FORME DE EXPRIMARE
1.1. Conceptul de eficienţă economică în comerţEficienţa economică este un concept abordat în diferite lucrări de specialitate cu
deosebire după anul 1900, deşi unele analize indirecte sunt întâlnite încă din secolul al XIX-
lea..
Deşi conceptul de eficienţă este întâlnit în praxeologie, majoritatea formelor pe care el
le îmbracă sunt exprimate ca o modalitate de reflectare a capacităţilor şi acţiunilor de a
produce efecte economice pozitive.
În sens practic, eficienţa economică a avut întotdeauna dimensiuni concrete. Astfel,
Adam Smith, fondatorul economiei politice moderne, abordează maximizarea rezultatelor
evidenţiind în acest fel numai o latură a eficienţei economice; Karl Marx fondatorul teoriei
valorii muncă, face o analiză detaliată a mecanismului de sporire a eficienţei capitalului la
nivel microeconomic, explicând-o prin obţinerea de către un întreprinzător a unui profit cât
mai mare pe unitatea de capital avansat. Cu toate acestea, bazele teoriei eficienţei economice
au fost puse odată cu formalizarea matematică a laturilor sale. Astfel, Vilfredo Pareto, şi-a
adus o contribuţie importantă la definirea conceptului de eficienţă economică maximă în
condiţiile de echilibru într-o economie concurenţială perfectă, între optimul consumat şi
optimul producţiei.1 Iată de ce se impune cu necesitate integrarea conceptului de eficienţă
economică într-un cadru mai larg, acela al eficienţei sociale mai ales în domeniul
comerţului.2
În analiza eficienţei sociale a comerţului trebuie avut în vedere faptul că „atât nivelul
eficienţei macro cât şi microeconomic, eficienţa sociala presupune procedee şi urmează
eficienţei economice”. Generalizând, se poate afirma că eficienţa socială vizează, ca obiectiv
central, maximizarea satisfacţiei sociale, adică a satisfacerii trebuinţelor sociale prin
compararea sistemului de indicatori ai calităţii vieţii cu sistemul indicatorilor efortului social.
Indiferent de nivelul sau de determinare, eficienţa socială se regăseşte atât la nivel
microeconomic cat si la nivel macroeconomic, prin acţiunile concentrate in modul simultan
ale cererii si ofertei globale.
În general, se poate afirma ca eficienţa este o măsura de realizare a unui scop, a unui
obiectiv propus. Dar, având in vedere ca orice fenomen şi proces economic este privit sub
dublu aspect, cantitativ cât şi calitativ s-a constatat că eficienţa economică este un raport între
laturile fenomenului economic supus analizei. Aceasta înseamnă de fapt că exprimarea
1) I. Batrancea, „Modelarea si eficienta economica”, Ed. ETA, Cluj-Napoca, 1993, p. 47. 2) I. Ghreasim, D. Zait.„Eficienta sistemelor de producţie”,Ed. Universitatii „Al.I.Cuza”,Iaşi, 1991, p. 12.
5
eficienţei economice se poate face printr-una dintre formele sale de măsurare cantitativa;
forma directa - efect/efort - si forma indirectă - efort/efect.
Precizări importante referitoare la conceptul de eficienta economică sunt făcute si de
alţi cercetători care consideră, intr-un sens mai larg, că eficienţa economică este „o însuşire a
unei activităţi productive sau neproductive, a resurselor şi a produselor consumate/utilizate;
de a asigura efecte utile într-o anumită cantitate, structura şi calitate prin folosirea raţională a
resurselor existente”.
Eficienţa economică este expresia cerinţelor unor legi economice obiective, în primul
rând a legii economice de timp, care dirijează raţionalitatea si comportamentul agenţilor
economici.
Interdependenta dintre comerţ si alte ramuri ale economiei determină o
intercondiţionare dintre eficienţa comerţului şi eficienţa acestora. Micşorarea consumului de
resurse in sfera comerţului determina deplasarea capitalului, disponibilizat relativ in raport cu
nevoile circulaţiei mărfurilor, spre ramuri care produc masa fizica a bunurilor, contribuind la
sporirea avuţiei naţionale, a produsului intern brut. Totodată prin accelerarea vitezei de
circulaţie a mărfurilor, prin reducerea timpului de realizare a acestora, se micşorează durata
reproducţiei economice cu urmări favorabile asupra dezvoltării economice, sociale de
ansamblu.
La rândul său, eficienţa economică a comerţului cât şi mărimea resurselor consumate,
sunt condiţionate de activitatea ramurilor economice cu care comerţul intra în relaţii. De
exemplu, procesele de prelucrare comerciala a mărfurilor, formele de distribuţie a produselor
către consumator, timpul de vânzare a mărfurilor, toate acestea sunt condiţionate de starea in
care sunt livrate de producători, de logistica comerciala, de rapiditatea cu care sunt realizate
tranzacţiile comerciale.
Aceasta interdependenţă impune ca acţiunile privind eficienta activităţii comerţului
criteriile de optimizare a diverselor aspecte ale circulaţiei mărfurilor, sa fie apreciate prin
prisma consecinţelor pe care le au asupra întregului circuit al distribuţiei mărfurilor. In
interiorul comerţului, unde la distribuţia mărfurilor participa mai mulţi intermediari, eficienţa
trebuie privită atât pentru fiecare firmă, cât şi pentru ansamblul comerţului. Determinarea şi
aprecierea eficienţei comerciale se face potrivit criteriilor generale specifice acestei ramuri.
1.2 Rentabilitatea - mijloc important pentru caracterizarea eficienţei în
comerţ
Rentabilitatea demonstrează capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit, ceea ce
înseamnă că îşi acoperă cheltuielile din veniturile proprii şi obţine totodată un venit net sub
forma profitului. Acesta din urmă este un indicator absolut al rentabilităţii şi constituie
premisa şi consecinţa unei “afaceri”.
Din punct de vedere managerial, rentabilitatea reprezintă un instrument de
fundamentare a tuturor deciziilor care privesc atât gestiunea internă a unităţilor economice,
6
cât şi relaţiile cu partenerii de afaceri, fiind, în acelaşi timp, un element determinant al
eficienţei economice.
Un alt punct de vedere care cercetează problema rentabilităţii, este cel al fluxurilor
contabile si patrimoniale. Marea diversitate a punctelor de vedere privind rentabilitatea se
explică prin sensul şi importanţa pe care ea o are pentru toate firmele de comerţ de toate
tipurile. Motivarea profitului comercial (ca de altfel şi a celorlalte forme de profit) , a acestui
excedent de încasări peste cheltuielile făcute, rezidă în remunerarea unuia din factorii
activităţii economice şi anume a capitalului. Investitorul – indiferent că este un mic
comerciant sau o societate pe acţiuni – aşteaptă profit din utilizarea capitalului, altfel
lipsindu-i motivaţia pentru a investi.
Alături de dorinţa investitorului de a obţine un câştig, profitul este motivat şi ca o
recompensă a riscului care însoţeşte investiţia, în economie, unde acţionează şi factorii
aleatori, iar piaţa nu recunoaşte utilitatea oricărei activităţi. Cu toate că managementul
cuprinde acţiuni de anticipare a evoluţiei economice şi există forme instituţionale de
asigurare a riscului, nu poate fi omisă prezenţa insuccesului sau a falimentului în activitatea
oricărei firme în comerţ, evitare lor având loc tocmai pe seama efortului fiecărei firme spre o
rentabilitate permanentă.3
Pe seama profitului se asigura autofinanţarea dezvoltării economice a firmelor,
stimularea personalului în îmbunătăţirea rezultatelor activităţii lor (a particularităţilor fizice
ale mărfurilor, a tipului circuitelor lor de distribuţie, etc.) a particularităţilor mediului
economic-social în care se desfăşoară activitatea fiecărei firme de comerţ şi a modului în care
ei îşi utilizează resursele.
În scopul acoperirii cheltuielilor de distribuţie a mărfurilor şi asigurarea profitului,
fiecare firmă de comerţ adaugă la valoarea mărfurilor cumpărate de la furnizor un adaos
comercial. De valoarea mărfurilor aprovizionate şi de mărimea adaosului comercial, de
raportul dintre cerere şi ofertă depinde, în mare măsură, preţul cu care firma de comerţ îşi
vinde produsele. Pe de altă parte, nivelul preţului de vânzare la firma de comerţ este supus
concurenţei, astfel că el tinde să se apropie de cele mai mici preţuri de producţie şi
cheltuielile de distribuţie, determinând astfel indirect, mărimea cotelor de adaos ce pot fi
practicate. Un adaos comercial relativ mare, poate să duca la preţuri mari de vânzare şi la
lipsa de competitivitate a produselor respective, ele devenind mai puţin accesibile
cumpărătorilor.
Fără a constitui un scop în sine, rentabilitatea are o însemnătate aparte pentru agentul
economic, date fiind funcţiile profitului: sursă de autofinanţare, pârghie de stimulare a
personalului angajat , izvor al formării capitalului necesar desfăşurării normale a activităţii.
3) Ferenţ Emil, - „Comerţul - Economie şi Management”,Ed. POLITEHNIUM ,Iaşi, 2004, p. 197;
7
1.3. Corelaţia eficienţă economică – rentabilitate
Eficienţa economică are o sferă mult mai largă decât noţiunea de rentabilitate, întrucât
se referă la toate aspectele economice, printr-un sistem adecvat de indicatori, grupat în
subsisteme, între care figurează şi subsistemul indicatorilor rentabilităţii . Aşadar, cele doua
noţiuni nu sunt disjuncte, existând un raport ca de la parte la întreg .Eficienţa este o noţiune
complexă şi exprimă rezultatele obţinute dintr-o activitate economică.
Ea se referă atât la nivel macroeconomic , cât şi la nivel microeconomic , ceea ce nu
este caracteristic rentabilităţii .Noţiunea de eficienţa reprezintă principalul factor calitativ al
creşterii economice şi are caracter de previziune , fiind importantă în luarea unor decizii.
Conceptul de eficienţă este asociat în teoria şi practica economică cu diverse forme de
manifestare a rezultatelor obţinute de agenţii economici, cum sunt: rentabilitatea, productivitatea
factorilor de producţie, eficacitatea capitalului, economisirea costurilor. Privit ca principiu de
organizare si conducere a activităţii în economia de piaţă, el are însă un conţinut mult mai bogat şi,
totodată, generalizator al tuturor rezultatelor favorabile obţinute de agenţii economici. Curentele de
gândire economică din epoca modernă situează eficienţa ca obiect definitoriu al ştiinţei economice.
Alegerea eficace în satisfacerea unor nevoi nelimitate cu resurse limitate sau maximizarea
satisfacerii nevoilor sub constrângerea resurselor sunt expresii prin care este situată în centrul teoriei
şi practicii economice.
„Prin eficienţa activităţii economice, în speţă a comerţului, se înţelege raportul dintre efortul
economic depus şi rezultatele obţinute de un agent economic şi de comerţ în ansamblul său, ori
raportul dintre rezultate şi efort”4). Efortul se măsoară prin consumul de resurse economice
(materiale, umane şi financiare), iar rezultatele, prin volumul vânzărilor sau alte efecte calitative ale
activităţii economice (creşterea profitului sau a productivităţii, reducerea nivelului relativ al
cheltuielilor de circulaţie, promovarea progresului tehnic).
Precizări importante referitoare la conceptul de eficienţa economică sunt făcute şi de alţi
cercetători care precizează, intr-un sens mai larg, că eficienţa este „o însuşire a unei activităţi
productive sau neproductive, a resurselor şi a produselor consumate/utilizate, de a asigura efectele
utile într-o anumită cantitate , structură şi calitate prin folosirea raţională a resurselor existente”.
Gradul de utilizare raţională, eficientă a resurselor se poate măsura, printr-o corelaţie de
raport direct între efecte şi cheltuieli, indicând câte efecte utile asigură o unitate de cheltuieli , fie
indirect evidenţiind câte cheltuieli sunt necesare pentru a obţine o unitate sau un leu efect.5
Eficienţa economică este expresia cerinţelor unor legi obiective, şi în primul rând al legii
economice de timp, care dirijează raţionalitatea şi comportamentul agenţilor economici. Progresul
economic este un obiectiv condiţionat de economisirea muncii, respectiv a resurselor, în toate sferele
activităţii comerciale. Micşorarea costului distribuţiei prin perfecţionarea activităţii comerciale duce,
în primul rând, la sporirea randamentului capitalului comercial, prin rezultate superioare cu acelaşi
capital. În acelaşi timp, micşorarea costului distribuţiei duce la reducerea preţului de vânzare cu
4) Patriche Dumitru - „ Bazele comerţului”,Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti , 2000 , p.2075) Idem, p. 224.
8
amănuntul, ceea ce permite o mai mare accesibilitate a produselor pe piaţă, la lărgirea pieţei şi în final
la creşterea economică şi la o mai puternică rentabilitate a firmei.
Interdependenţa dintre comerţ şi celelalte ramuri ale economiei naţionale, impune ca acţiunile
privind eficienţa activităţii comerciale, criteriile de optimizare a diferitelor aspecte ale circulaţiei
mărfurilor să fie apreciate prin prisma consecinţelor pe care ele le au asupra întregului circuit al
mişcărilor mărfurilor. De exemplu, modelele de optimizare a stocurilor au drept criteriu micşorarea
cheltuielilor pe seama unei reale accelerări a vitezei de circulaţie pe întregul parcurs producător -
consumator, şi nu o simplă deplasare a stocurilor din comerţ la industrie sau invers, cu consecinţe
asupra micşorării cheltuielilor de stocare numai la un singur partener.
Rentabilitatea reprezintă criteriul fundamental de apreciere a eficienţei activităţii
comerciale, în mărimea ei reflectându-se toate raporturile dintre eforturile depuse şi
rezultatele obţinute de societăţile comerciale. Tocmai acest conţinut de sinteză motivează
abordarea ei în finalul criteriilor de evaluare a eficienţei.
Pentru a demonstra că şi prin rentabilitatea absolută se exprimă eficienţa economică,
respectând principiul de bază al determinării eficienţei ca raport între efect şi raport , unii autori au
recurs la indicatorul „profit unitar” şi nu s-au limitat la profitul total care se obţine ca diferenţă între
sensul global şi efortul implicat. Profitul unitar, în această accepţiune, se obţine ca o diferenţă dintre
două rapoarte de eficienţă, astfel:
Prui = - = pi - cui
Prui – profitul unitar la sortimentul „i” comercializat;
Di – volumul unitar la sortimentul „i”;
Qi – volumul fizic al vânzărilor la sortimentul „i”considerat;
Dci – costul vânzărilor la sortimentul „i”(inclusiv valoarea mărfii aprovizionate la acest
sortiment);
Pi – preţul de vânzare al sortimentului;
Cui- costul sortimentului „i”( inclusiv valoarea mărfii aprovizionate la acest sortiment).
Capacitatea de reflectare de către rentabilitatea a eficienţei economice este pregnant
evidenţiată şi de rata rentabilităţii.
Contribuţia comerţului la crearea produsului intern brut constituie un criteriu general
de apreciere a eficienţei economice a acestei sfere de activităţi. Totuşi aplicarea acestui
criteriu de apreciere trebuie considerat în mod corespunzător urmare a faptului că activitatea
comerţului stă numai parţial productivă sau utilă. Comerţul participă la crearea de venit
naţional în proporţii mai reduse de cât alte ramuri economice şi acestea prin activităţile ce pot
fi considerate ca o continuare unor activităţi de producţie în sfera distribuţiei mărfurilor. Un
criteriu de apreciere a eficienţei activităţii comerţului îl constituie gradul de utilizare a
resurselor atrase de această ramură economică. Prezintă interes în aplicarea acestui criteriu,
determinarea nivelului în care se utilizează personalul din comerţ şi calcularea, în scopul
măsurării eficienţei, a indicatorilor specifici. Eficienţa măsurii de utilizare a personalului se
9
apreciază pe baza indicatorului muncii, a indicatorului productivitatea muncii, a cheltuielilor
cu personalul pe unitatea de volum de activitatea sau la profitul realizat.6)
1.4. Forme de exprimare a rentabilităţii în firmele de comerţ
Rentabilitatea este o categorie economică ce aparţine activităţii la nivel
microeconomic. Ea se exprima prin doi indicatori sintetici: - profitul – ca mărime absolută a
rentabilităţii ; - rata rentabilităţii - care reprezintă gradul în care capitalul şi celelalte resurse
ale înteprinderii aduc profit .De aceea, ratele de rentabilitate se identifică ca rate de eficienţă,
prin care se măsoară eficienţa resurselor materiale si financiare alocate activităţii unei
înteprinderii .În ansamblul indicatorilor economico-financiari, rata rentabilităţii se situează
printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii înteprinderii.
Indicatorii de eficienţă economică se clasifică după mai multe criterii, şi anume:
1.După sfera de cuprindere putem deosebi:
a) indicatori ce reflectă efectele economice: profitul, încasările, valoarea producţiei;
b) indicatori ce reflectă modificarea eforturilor: volumul investiţiilor, cheltuieli, număr
salariaţi;
c) indicatori referitori la perioada în care se desfăşoară activitatea analizată: mărimea vieţii
unui produs, timp de execuţie, durata utilajelor;
d) indicatori propriu-zişi de eficienţă economică: rata profitului, productivitatea muncii.
2. În funcţie de nivelul la care se face evaluarea economică se disting indicatori:
a ) macroeconomici;
b ) microeconomici;
Pentru analiza eficienţei economice a activităţii firmei, indicatorii de baza sunt: rata
rentabilităţii, productivitatea muncii.
În activitatea economică, profitul reprezintă sensul existenţei acesteia. Există mai
multe puncte de vedere în ceea ce priveşte conţinutul noţiunii de profit.
După Adam Smith, profitul este format din dobândă plus premiul de risc, dobândă
asupra capitalului formând circa o jumătate din ceea ce, în mod normal, este considerat profit
. Smith a scos în evidenţă faptul că profiturile nu trebuie confundate cu salariile de
conducere.
Pe de alta parte, David Ricardo lansează teoria potrivit căreia, “profiturile depind de
salariile înalte sau joase “ .
În teoria economică contemporană există o împărţire a opiniilor în ceea ce priveşte
definirea profitului, acesta reprezentând:
a) Avantajul rezultat sub formă băneasca dintr-o acţiune, operaţiune sau activitate economică.
6) Jica P. - „Cu privire la exprimarea eficienţei economice prin indicatorul rentabilităţii”,Revista „Finanţe şi Credit”, nr.11, 1992, p. 44;
10
Agenţii economici trebuie să dispună de informaţii privind mărimea şi dinamica
profitului pentru orientarea activităţilor, informaţii relevate prin cei doi indicatori esenţiali:
masa şi rata profitului.
Masa profitului reprezintă suma absolută obţinută ca diferenţă între venituri şi costuri
sau, la nivel de produs, diferenţa dintre preţul de vânzare şi cost .
Rata profitului semnifică raportul procentual între masa profitului şi cifra de afaceri în
funcţie de baza de comparaţie pe care o dorim .
Această rată reprezintă gradul de rentabilitate pe: produs, agent economic, ramura,
economie naţională şi este deosebit de importantă pentru orientarea structurii activităţii
economice de bunuri, ramuri şi subramuri:
b) Un element final sau rezidual al diferenţei dintre venit total şi costuri;
c) Profitul – remuneraţie “implicită “ a factorilor de producţie.
Aceasta concepţie se bazează pe întrebarea: “de unde provine şi în ce constă acest
profit?”. Astfel unii economişti au ajuns la concluzia că profitul este un venit rezultat din
aportul adus de unul sau mai mulţi factori de producţie;
Există diverse căi de maximizare a profitului:
minimizarea costurilor de producţie;
promovarea progresului tehnic, deci realizarea de produse de calitate, ceea ce se va
reflecta în preţuri;
organizarea şi eficientizarea muncii prin volum de munca, timp, structura
personalului;
Profitul se poate obţine şi pe căi independente de măsurile interne ale unităţii
economice:
amplasare a agentului economic lângă piaţa de desfacere asigură acestuia nivelul
scăzut al cheltuielilor de transport ;
conjunctura economică: inflaţie, taxe vamale ridicate reflectate în preţuri.
situaţia agentului economic pe poziţia de monopol, ceea ce îi oferă posibilitatea de a
practica preţuri de monopol .
Profitul ca diferenţa dintre venitul total şi cheltuieli este maxim atunci când
productivitatea marginală a fiecărui factor este egala cu preţul său. Deci ne aflăm în situaţia
în care producătorul va utiliza un factor de producţie în cantităţi tot mai mari, cât timp
veniturile obţinute din utilizarea suplimentara a factorului vor fi mai mari decât costul acelui
factor.
Cele două elemente determinante ale profitului - veniturile şi cheltuielile - definesc
starea de rentabilitate ca fiind expresia comportamentului raţional al agenţilor economici de
maximizare a rezultatelor în condiţiile folosirii unor resurse economice limitate. Profitul
creşte pe măsură ce sporesc veniturile, folosindu-se aceleaşi resurse sau resurse sporite într-o
proporţie mai mică decât creşterea activităţii economice.
11
Motivarea profitului comercial, ca de altfel şi a celorlalte forme de profit, rezidă în
remunerarea unuia dintre factorii de producţie, şi anume, a capitalului. Investitorul - indiferent că
este un mic comerciant sau o societate pe acţiuni - aşteaptă un beneficiu din utilizarea
capitalului, altfel lipsind motivaţia investirii lui. Alături de dorinţa investitorului de a obţine un
câştig, profitul este motivat şi ca o recompensă a riscului ce însoţeşte investiţia în economie,
unde acţionează şi factori aleatori, iar piaţa nu recunoaşte utilitatea oricărei activităţi. Cu toate că
managementul cuprinde acţiuni de anticipare a evoluţiei economice şi există forme
instituţionale de asigurare a riscului, nu poate fi omisă prezenţa insuccesului sau a
falimentului în activitatea oricărei societăţi economice, evitarea lor având loc tocmai pe seama
efortului fiecărei firme spre o rentabilitate permanentă. Pe seama profitului se asigură
autofinanţarea dezvoltării economice, cointeresarea salariaţilor în rezultatele activităţii lor şi, prin
mărimea dividendelor acordate acţionarilor, interesul publicului pentru cumpărarea de acţiuni şi,
deci, de creştere a capitalului unei firme.
Profitul comercial este, în cea mai mare parte, forma proprie de valorificare a
factorilor de producţie din interiorul comerţului. Anumite condiţii conjuncturale de piaţă,
rezultatele obţinute de alte unităţi economice, unde o societate comercială poate deţine acţiuni,
diverse măsuri de politică economică a statului pot influenţa însă mărimea profitului. Se disting
astfel trei tipuri de profit: profitul câştigat prin iniţiativa proprie a fiecărui întreprinzător, profitul
primit datorită unor împrejurări favorabile în activitatea acestuia şi profitul admis, stabilit
potrivit unor reglementări ale puterii publice
Gradul de rentabilitate este diferit pe societăţi comerciale şi pe ramuri de comerţ, datorită
specificului distribuţiei din fiecare ramură (a felului circuitelor de mişcare a mărfurilor), a
particularităţilor mediului economico-social în care îşi desfăşoară activitatea fiecare agent
economic şi a modului în care îşi gestionează resursele. Pentru acoperirea cheltuielilor de
circulaţie şi asigurarea profitului, fiecare întreprinzător comercial aplică la valoarea mărfurilor
cumpărate de la furnizori un adaos comercial, de mărimea căruia depinde preţul cu care îşi vinde
produsele. Nivelul preţurilor este însă supus concurenţei, astfel că, pentru o anumită ramură
de activitate el tinde să se apropie de cele mai mici costuri de producţie şi de circulaţie,
determinând astfel indirect mărimea cotelor de adaos ce pot fi practicate. O cotă de adaos
prea mare poate să ducă la lipsa de competitivitate a produselor datorită creşterii preţului de
vânzare.
Rentabilitatea se exprima prin doi indicatori: profitul şi rata profitului sau a
rentabilităţii.
La nivelul unei societăţi comerciale profitul se determină ca diferenţă între suma
veniturilor şi suma cheltuielilor efectuate activitatea economică, inclusiv taxa pe valoarea
adăugată şi accizele percepute la vânzarea mărfurilor.
Veniturile (încasările) obţinute din activitatea economică cuprind:
veniturile din vânzarea mărfurilor (cu ridicata sau cu amănuntul) la preţul care include
adaosul comercial;
12
veniturile din alte activităţi (producţie, prestări de servicii);
veniturile financiare (încasările din dobânzi pentru sumele din conturile
bancare, încasările de dividende pentru acţiunile deţinute la alte societăţi, diferenţa
de curs valutar);
veniturile excepţionale (valoarea bunurilor valorificate prin dezmembrarea unor
mijloace fixe casate, penalizări încasate, provizioane neutilizate).
Cheltuielile din activitatea economică includ:
costul mărfurilor vândute (costul plătit furnizorului);
cheltuielile pentru alte activităţi (costul produselor sau serviciilor realizate
complementar activităţii de bază);
cheltuielile de circulaţie a mărfurilor;
cheltuielile financiare (cu dobânzile bancare, pierderi din creanţe,
respectiv din participaţii sau împrumuturi acordate, diferenţa de curs valutar);
cheltuielile excepţionale (despăgubiri, amenzi, valoarea debitelor prescrise sau a
debitorilor insolvabili, pierderi din calamităţi).
Prin scăderea din venituri a cheltuielilor se obţine profitul brut sau impozabil. Asupra
acestuia se aplică impozitul pe profit sub forma unei cote procentuale reglementate prin lege,
obţinându-se profitul net. Acesta capătă destinaţiile prevăzute în statutul de funcţionare a
societăţii.
Rata rentabilităţii economice (R r) se determină ca raport procentual între
mărimea profitului (P) şi volumul activităţii comerciale (V):
unde:
Rr/D - Rata rentabilităţii economice;
Pr - suma profitului;
D – volumul vânzărilor de mărfuri.
Ea permite astfel o apreciere relativ exactă a efortului depus de o întreprindere
pentru a obţine profitul, volumul vânzărilor sintetizând în mod indirect consumul de resurse
sau efortul făcut.
Rata rentabilităţii se poate exprima şi ca raport între profit şi mărimea fiecărui factor de
producţie sau a diferitelor elemente care compun patrimoniul, obţinându-se, prin aceasta,
expresii semnificative ale eficienţei ca raport între efectele şi eforturile economice. Se
calculează astfel rata rentabilităţii în raport cu capitalul propriu sau cu totalul capitalului utilizat,
deci şi cu cel împrumutat, diferenţa dintre cele două mărimi reflectând contribuţia adusă la
creşterea rentabilităţii de resursele suplimentare de capital. Relaţia de mai sus arată că o
societate comercială poate avea o rată redusă a rentabilităţii în raport cu activitatea
economică, dar ridicată în raport cu capitalul, ca urmare a sporirii numărului de rotaţii ale
acestuia.
13
Rata rentabilităţii poate fi calculată şi în raport cu resursele umane folosite (fonduri de
salarii sau număr de personal), cu activul total al întreprinderii, cu investiţiile care le-au creat,
fiecare semnificând un aspect de eficienţă a utilizării resurselor economice.
Formarea veniturilor şi a cheltuielilor prezintă particularităţi în diferitele domenii de
activitate din comerţ, astfel că şi factorii de influenţă sunt specifici pentru fiecare dintre
acestea.
CAPITOLUL II
INDICATORI DE EXPRIMARE A RENTABILITĂŢII ŞI MODUL DE
CALCUL AL ACESTORA
Mărimea şi calitatea activităţii, precum şi modul de utilizare a resurselor economice de către
agenţii economici se concretizează într-un ansamblu de rezultate economico - financiare care
definesc activitatea comercială. Ea constituie principiul fundamental al existenţei şi prosperităţii
oricărei firme comerciale şi un plan mai larg, condiţia integrării comerciale în cerinţele unei
economii moderne.
2.1. Indicatorii de exprimare a rentabilităţii
În diagnosticarea activităţii unei întreprinderi un rol deosebit îl are sistemul de indicatori
folosiţi în acest sens. Un asemenea sistem trebuie să fie cuprinzător.
Un sistem al indicatorilor operaţionali în diagnoză poate fi reprezentat de următoarea
grupare:
a). Indicatori ai potenţialului tehnico-economic vizează:
capacitatea de producţie (fizici, valorici, pe utilaje şi produse);
imobilizările: corporale (terenuri, mijloace fixe); necorporale;
activele circulante (volum, structură);
potenţialul uman (număr, structură, vârstă, calificare);
capacitatea de cercetare.
b). Indicatorii potenţialului financiar cuprind:
capitalurile;
patrimoniul net (dimensiune, structură, surse deformare);
fondul de rulment (net, propriu, străin);
lichiditatea generală şi parţială;
trezoreria;
14
autonomia financiară;
Goodwill-ul ş.a.7).
c). Indicatori ai rezultatelor economico - financiare:
cifra de afaceri;
valoarea adăugată;
profitul din exploatare;
profitul curent;
profitul fiscal;
profitul net ş.a.
d). Indicatorii eficienţei utilizării potenţialului tehnico-economic şi financiar sunt următorii:
productivitatea muncii;
rata de eficienţă a cheltuielilor (cheltuieli totale sau pe grupări la
1000 lei venituri, respectiv cifra de afaceri);
rata rentabilităţii:
rata economică;
rata financiară;
rata resurselor consumate;
rata comercială;
rata capitalurilor ş.a.
In diagnosticul activităţii întreprinderii, de mare utilitate sunt corelaţiile şi, respectiv, ratele de
echilibru şi eficienţă.
Iată câteva corelaţii şi rate cu care se operează în analiză:
a) Corelaţia dintre indicele de creştere a producţiei exerciţiului şi indicele de creştere a valorii
adăugate:
IVa > IPex ,în care:
IVa - reprezintă indicele valorii adăugate;
IPex - indicele producţiei exerciţiului.
Inegalitatea anterioară reflectă o reducere a consumurilor intermediare, ceea ce înseamnă o
creştere a eficienţei acestora.
b) Corelaţia dintre indicele productivităţii muncii şi indicele (IW) salariului mediu (Ism)
Se pot întâlni următoarele situaţii:
7) Dumitru Mărgulescu (coordonator) - Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura "Tribuna Economică", Bucureşti, 1994, p. 47
15
Folosită în diagnosticare, corelaţia menţionată anterior permite evidenţierea
consecinţelor economico-financiare privind utilizarea factorului muncă:
Relaţia Iw > Ism înseamnă consecinţe favorabile pentru întreprindere, pe când relaţia Iw
< Ism semnifică consecinţe nefavorabile.
c) Rata capitalului permanent faţă de activele imobilizate:
< > l
Se foloseşte ca o corelaţie de echilibru. Inegalitatea existentă (demonstrează suficienţa
capitalului permanent pentru acoperirea financiară a activelor imobilizate şi posibilitatea de
formare a fondului de rulment, care reprezintă o sursă de acoperire a activelor circulante.
d) Rata capitalului propriu faţă de cel permanent, mai poartă denumirea şi de rata autonomiei
financiare.
Dacă această rată este mai mică decât unu (subunitară), înseamnă că întreprinderea are un
anumit grad de îndatorare. Dacă rata este egală cu unu, înseamnă că întreprinderea nu are datorii
pe termen mediu şi lung.
e) Rata activelor circulante faţă de datoriile pe termen scurt :
confirmă existenţa fondului de rulment
Ratele reprezintă un instrument foarte des folosit în analiza diagnostic, în principal, ele se
folosesc în diagnosticul financiar, rate de structură a activului, a pasivului: ponderea
imobilizărilor corporale în total activ sau ponderea capitalului propriu în total pasiv, rate de
sinteză sau de echilibru financiar, ale rentabilităţii, ale rotaţiei activelor şi pasivelor curente.
După cum se poate constata, analiza diagnostic are un rol esenţial în evaluarea, reglarea
şi ameliorarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii. De aceea, ea stă la baza
studiilor de fezabilitate şi a celor de evaluare economică a întreprinderilor
< l
În conformitate cu sistemul actual de planificare şi de evidenţă economico-financiară,
indicatorii rentabilităţii pot fi grupaţi astfel:
indicatori care reflectă rentabilitatea brută a unităţii economice, din care fac parte: profitul
brut, calculat ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale ale unităţii; rata
rentabilităţii brute, calculată ca raport între profitul brut şi diversele resurse luate în considerare;
indicatori care reflectă rentabilitatea netă a unităţii economice, din care fac parte: profitul net,
calculat ca diferenţă între profitul brut şi impozitul pe profit; rata rentabilităţii nete, calculată ca
raport între profitul net şi diversele resurse luate în considerare.
16
Mai există numeroase alte posibilităţi de a determina rentabilitatea, în funcţie de
interesele existente, deci, în funcţie de scopul analizei. Se poate opera cu indicatori care să
reflecte efectul sau efortul. Pe baza acestui sistem de indicatori, pot fi identificate domeniile de
activitate, structurile organizatorice şi produsele unde eventual s-a înregistrat o dinamică
nefavorabilă a rentabilităţii sau, deşi favorabilă, încă nu se ridică la nivelul de competitivitate
cerut.
Tot în sensul determinării rentabilităţii, este posibilă şi utilă efectuarea următoarelor
comparaţii de indici:
profit şi rata rentabilităţii;
profitul net din activitatea totală şi profitul brut din activitatea totală;
rata rentabilităţii nete din activitatea totală şi rata rentabilităţii brute din activitatea totală.
Rentabilitatea se exprimă prin doi indicatori : profitul şi rata profitului sau a
rentabilităţii.
La nivelul unei societăţi comerciale profitul determină ca diferenţă între suma
veniturilor şi suma cheltuielilor efectuate cu activitatea economică, inclusiv taxa pe valoarea
adăugată şi accizele percepute la vânzarea mărfurilor.
Veniturile obţinute din activitatea economică cuprind veniturile din vânzarea
mărfurilor; veniturile din alte activităţi; veniturile financiare; veniturile excepţionale.
Cheltuielile efectuate pentru activitatea economică includ: cheltuielile mărfurilor vândute
(costul plătit furnizorului); cheltuielile pentru alte activităţi (costul produselor sau
serviciilor realizate complementar activităţii de bază); cheltuielile de circulaţie; cheltuielile
financiare (cu dobânzile bancare, pierderi din creanţe, respectiv din participaţii sau
împrumuturi acordate, diferenţa de curs valutar); cheltuielile excepţionale (despăgubiri,
amenzi, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, pierderi din calamităţi).
Prin scăderea din venituri a cheltuielilor se obţine profitul brut sau impozabil. Asupra
acestuia se aplică impozitul pe profit sub forma unei cote procentuale reglementate prin lege,
obţinându-se profitul net. Acesta capătă destinaţiile prevăzute în statutul de funcţionare a
societăţii.
Rata rentabilităţii economice (Rr) se determină ca raport procentual între
mărimea profitului (P) şi volumul activităţii comerciale (V):
unde:
Rr/D - Rata rentabilităţii economice;
Pr - suma profitului;
D – volumul vânzărilor de mărfuri.
Ea permite astfel o apreciere mai exactă a efortului depus de o întreprindere pentru
a obţine profitul, volumul vânzărilor sintetizând în mod indirect consumul de resurse sau
efortul făcut. Rata rentabilităţii se poate exprima şi ca raport între profit şi mărimea fiecărui
17
factor de producţie sau a diferitelor elemente care compun patrimoniul, obţinându-se, prin
aceasta, expresii semnificative ale eficienţei ca raport între efectele şi eforturile economice. Se
calculează astfel rata rentabilităţii în raport cu capitalul propriu sau cu totalul capitalului utilizat,
deci şi cu cel împrumutat, diferenţa dintre cele două mărimi reflectând contribuţia adusă la
creşterea rentabilităţii de resursele suplimentare de capital. Profitul luat in calcul poate fi profitul
brut , profitul net sau profitul diminuat cu prelevările pentru diverse fonduri , rata rentabilităţii ,
in acest din urma caz având semnificaţie pentru mărimea dividendelor ce pot fi acordate
acţionarilor.
2.1.1. Volumul adaosului comercial
Nivelul rentabilităţii economice depinde de mărimea adaosului comercial cât si de
costul circulaţiei mărfurilor; primul factor determină o influenţă directă asupra rentabilităţii
în timp ce al doilea factor exercită o influenţă inversă.
Formarea veniturilor şi a cheltuielilor prezintă particularităţi în diferitele domenii de
activitate din comerţ, astfel că şi factorii de influenţă sunt specifici pentru fiecare dintre
acestea.
În domeniul circulaţiei mărfurilor, făcând abstracţie de costul produselor care este
cuprins în sumă egală atât la venituri cât şi la cheltuieli, ponderea hotărâtoare în venituri o
deţine adaosul comercial, iar în cheltuieli, cheltuielile de circulaţie.
Adaosul comercial, reprezentând venituri, are asupra profitului o influenţă pozitivă,
în timp ce cheltuielile de circulaţie au o influenţă negativă. Profitul va fi cu atât mai mare cu
cât va creşte adaosul comercial şi se vor micşora cheltuielile de circulaţie. La rândul lor, aceşti
doi indicatori depind funcţional de o serie de elemente constitutive, care sunt considerate
factori de influenţă mediaţi asupra profitului.
Volumul adaosului comercial, în mărime absolută, este egal cu volumul rabatului
comercial (VRC) la aceeaşi firmă sau unitate comercială pentru aceeaşi perioadă de gestiune:
VRC = VADC
Volumul rabatului comercial poate fi stabilit cu relaţia:
VRC = VADC = volumul rabatului, respectiv al adaosului comercial;
CRC% = cota medie de rabat comercial practicată la nivel de firmă sau de unitate comercială,
exprimat în procente;
D = volumul vânzărilor de mărfuri;
Volumul adaosului comercial, depinde de volumul si structura aprovizionărilor de la
furnizori şi de cotele de adaos comercial pe grupe de mărfuri, el fiind produsul celor două
elemente. Ambele sunt pentru întreprinzător mărimi variabile, influenţate de factori obiectivi şi
subiectivi. Volumul şi structura aprovizionărilor depind de volumul şi structura cererii
populaţiei respectiv a vânzărilor care la rândul lor sunt determinate de puterea de cumpărare a
18
populaţiei, fiecare întreprinzător „acoperind” o parte a acestora definită prin cota sa de piaţă.
Ea poate fi sporită însă pe seama concurenţilor, prin câştigarea unor noi segmente de
consumatori, prin promovarea unor produse noi pe piaţă sau prin schimbarea însăşi a structurii
cererii în favoarea produselor pe care o anumită firmă le comercializează. In condiţiile în care
cotele de adaos comercial rămân neschimbate, creşterea volumului aprovizionărilor duce la
mărimea volumului adaosului comercial.
Cotele de adaos comercial se diferenţiază pe grupe de mărfuri în funcţie de mărimea
cheltuielilor de circulaţie şi de prezenţa sau absenţa taxei pe valoare adăugată . Volumul global al
adaosului comercial creşte daca structura aprovizionărilor se schimbă în favoarea mărfurilor cu
adaos comercial mai mare.
Volumul veniturilor din adaosul comercial se poate stabili prin cotele respective şi în
raport cu volumul vânzărilor, situaţie în care cotele de adaos comercial (a) se transformă în cote
de rabat (r) şi se aplică asupra vânzărilor. Intre adaos comercial si rabat comercial nu este o
diferenţa de
suma doar ca o exprimare procentuala (cota). Firma comercială îşi calculează veniturile
pe baza cotelor de adaos practicate, în raport cu volumul vânzărilor prognozat , şi nu cel al
aprovizionărilor. Adaosul şi rabatul comercial se folosesc în analiza activităţii de vânzare a
mărfurilor.
Fig.1. Modelul de formare a profitului comercial8)
8) Ferenţ Emil – Lucrarea cit., p.194
19
Profitul commercial
Volumul adaosului comercial
Volumul (nivelul absolut al cheltuielilor de circulaţie)
Volumul şi structura asortimentului de mărfuri comercializat
Volumul şi structura asortimentului de mărfuri comercializat
Nivelul relativ al cheltuielilor de circulaţie pe grupe de mărfuri.
Volumul şi structura asortimentului de mărfuri aprovizionat
Fiind o diferenţă între venituri şi cheltuieli, profitul este influenţat de factori care
acţionează asupra acestor două mărimi, şi anume între volumul adaosului comercial şi în
domeniul circulaţiei mărfurilor.
2.1.2. Profitul brut şi profitul net al firmelor de comerţ
Dinamica profitului se analizează cu ajutorul indicilor. Creşterea sau scăderea
profitului este un „barometru” care oferă managerilor informaţii in legătura cu deciziile luate
pentru adaptarea activităţii la cerinţele pieţii. Exemplu, dacă o grupă de mărfuri, produse sau
servicii devin nerentabile pentru firmă este un semnal că va duce decizii de restrângere a
activităţii şi de reorientare a resurselor către alte direcţii care să asigure profitul scontat.
Sursa datelor o oferă evidenţa contabilă din contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ
şi bugetul de venituri şi cheltuieli. Documentele prezintă veniturile totale, cheltuielile totale
precum si structura acestora. Indicatorii profitabilităţii extraşi din bilanţul contabil al firmelor
sunt următorii:
1). Pe = Ebe + Reluări din provizioane – Amortizări şi provizioane calculate.
unde : Pe - Profitul din exploatare,
Ebe –Excedentul brut din exploatare.
2). Pb = Pe + Profit financiar + Profit excepţional.
unde: Pb – Profitul brut;
3). Pn = Pb – Impozitul pe profit.
unde:
Pn = Profitul net.
4). Rp =
Rp – Rata profitului, a rentabilităţii economice brute.
La nivelul unei societăţi comerciale profitul determină ca diferenţă
între suma veniturilor şi suma cheltuielilor efectuate cu activitatea economică,
inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi accizele percepute la vânzarea mărfurilor. Prin scăderea din
venituri a cheltuielilor se obţine profitul brut sau impozabil. Asupra acestuia se aplică impozitul
pe profit sub forma unei cote procentuale reglementate prin lege, obţinându-se profitul net.
Acesta capătă destinaţiile prevăzute în statutul de funcţionare a societăţii.
Următoarea schemă ne arată cum se formează rezultatul unui exerciţiu într-o unitate de
distribuţie:
Tabel nr.1 Formarea rezultatului unui exerciţiu într-o firmă de comerţ
Cifra de afaceri/ vânzări de mărfuri
Costul de cumpărare al mărfurilor vândute Marja costului de cumpărare
Cheltuieli de distribuţie Marja costului de
cumpărare şi distribuţie
Impozit Rezultatul
exerciţiului
20
Marja costului de cumpărare constituie premiza realizării venitului net, de aceea,
rezultatul exerciţiului poate fi determinat la întreprinderile din sfera distribuţiei şi pe baza
mecanismului sugerat de schema de mai jos:
Tabel nr.2 Factorii ce determină realizarea venitului net
Marja costului de cumpărare
Cheltuieli variabile Marja cheltuielilor variabile
Profitul luat in calcul poate fi profitul brut, profitul net sau profitul diminuat cu
prelevările pentru diverse fonduri, rata rentabilităţii, în acest din urma caz având semnificaţie
pentru mărimea dividendelor ce pot fi acordate acţionarilor. Pentru unele firme de comerţ sau
grupe de mărfuri, mărimea profitului poate rezulta şi din numite reglementări de preţuri sau din
negocierea preţurilor între producători şi distribuitori din reglementări de taxe vamale şi subvenţii
acordate de guvern , ele fiind doar parţial legat de efortul firmei de comerţ. Acesta este numit
profit admis şi face parte din pârghiile de acţiune ale statului în cadrul mecanismului pieţei
2.1.3. Rata rentabilităţii economice
Ratele de rentabilitate economică reflectă eficienţa utilizării resurselor materiale şi
financiare alocate în vederea desfăşurării activităţii întreprinderii. Acestea pot fi calculate pe
baza profitului de exploatare (Pe) sau pe baza excedentului brut de exploatare (Ebe).Este
indicatorul, exprimat în mărime relativă, care evidenţiază mărimea profitului, în raport cu
activitatea desfăşurată. Ea, permite astfel o apreciere mai exactă a efortului depus de o firmă
de comerţ pentru a obţine un anumit profit, volumul vânzărilor de bunuri şi servicii
sintetizând în mod indirect şi global, consumul de resurse:
Ebe = Venituri din exploatare – Cheltuieli pentru exploatare + Amortizări şi provizioane
calculate.
Pe = Ebe + Reluări asupra provizioanelor – Amortizări şi provizioane calculate.
Rata rentabilităţii economice poate fi calculată în două moduri, obţinându-se
indicatori ce caracterizează rentabilitatea netă şi rentabilitatea brută:
unde: Rr/D - Rata rentabilităţii economice;
Pr - suma profitului;
Cheltuieli fixe Impozite Rezultatul
exerciţiului
21
D – volumul vânzărilor de mărfuri;
rata rentabilităţii economice nete (Ren):
Ren =
rata rentabilităţii economice brute (Reb):
Reb =
22
Capitaluri investite(CI) = Active fixe brute + Disponibilităţi = Active fixe brute +
Stocuri + Creanţe + Disponibilităţi – Datorii din exploatare.
Nivelul ratei rentabilităţii economice se analizează ţinând seama şi de rata inflaţiei. Se
calculează în acest scop rata reală a rentabilităţii economice folosind relaţia ( formula lui
Fisher). Rata reală trebuie să asigure remunerarea capitalului investit la un nivel cel puţin
egal cu rata minimă de randament pe economie (rata dobânzii) şi să acopere riscul asumat de
întreprinzător. Comparaţiile pe baza acestei rate trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte:
- existenţa unor active care nu contribuie la realizarea profitului din exploatare, dar
care sunt incluse în capitalurile investite. Pentru concluzii corecte, valoarea acestora trebuie
scăzută;
- utilizarea în activitate a unor active care nu fac parte din capitalurile investite
dar contribuie la obţinerea profitului (mijloace închiriate, luate în leasing). Pentru a ajunge la
o valoare reală trebuie adăugată la o valoare reală a ratei rentabilităţii economice, valoarea
acestor bunuri trebuie adăugată la capitalurile investite. Rentabilitatea economică se poate
calcula şi ca produs între viteza de rotaţie a activului total şi rata rentabilităţii comerciale.
2.1.4. Rata rentabilităţii financiare
Rata rentabilităţii financiare, numită şi rata rentabilităţii capitalului reflectă eficienţa
sau profitabilitatea plasamentului capitalurilor proprii depuse de acţionari. Se calculează ca
raport între profitul net şi capitalurile proprii:
rf =
Rrcp(%) =
Rrcp(%) = rata rentabilităţii capitalului (%);
Pr = volumul profitului ;
Cp= capitalul social al firmei(sau total capital utilizat, atras).
Nivelul acestui indicator trebuie să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe
economie pentru a face atractivă plasarea de noi capitaluri în domeniul respectiv. Nivelul
indicatorului depinde, însă de efortul propriu al întreprinzătorului, cât şi de politica fiscală
decisă la nivelul macroeconomic (impozitarea profitului, stabilirea cheltuielilor deductibile şi
nedeductibile din punct de vedere fiscal). Între rata rentabilităţii capitalului şi rata
rentabilităţii economice există o relaţie strânsă aşa cum rezultă din relaţia de mai jos.
Relaţia arată că o firmă de comerţ poate avea o rată redusă a rentabilităţii în raport cu
activitatea economică, dar ridicat în raport cu capitalul, ca urmare a sporii numărului de
rotaţii ale acestuia.
23
În mod practic rata rentabilităţii financiare este mai mare decât rata de rentabilitate a
activelor totale, deoarece activele totale sunt formate din totalul pasivelor la care se adaugă
capitalul acţionarilor.
De asemenea, pentru a evidenţia modul de utilizare, eficienţa modului de utilizare,
eficienţa folosirii capitalului social al firmei se calculează rata rentabilităţii în funcţie de
mărimea acestuia, după formula:
Rrcp(%) =
unde:
Rrcp(%) = rata rentabilităţii capitalului firmei de comerţ(%);
Pr = volumul profitului;
Cp = capitalul firmei (fix şi circulant)
2.1.5. Rata rentabilităţii de exploatare
Rata rentabilităţii din exploatare reflectă eficienţa valorificării resurselor şi indirect
poziţia firmei faţă de concurenţă:
- rata rentabilităţii resurselor consumate:
rc =
rc– rata valorii adăugate reflectă ponderea plusului de valoare adăugată de
întreprindere la resursele achiziţionate din afară:
Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului + Marja comercială – Consumuri
externe (de la terţi).
- rentabilitatea brută de exploatare (RBE),
- RBE =
- rentabilitatea netă de exploatare(RBE)
- RNE =
- rentabilitatea netă finală de exploatare (RNF)
- RNF =
24
Aceşti indicatori reflectă, pe diferite trepte, aportul activităţii de exploatare la
remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea societăţii comerciale.
2.1.6. Rata rentabilităţii comercialeRata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politicii comerciale (a
procesului de aprovizionare, stocare, vânzare, etc.) şi mai ales a politicii de preţuri practicate
de firmele de comerţ. În concordanţă cu obiectivele analizei şi sfera de investigare, acest
indicator poate fi determinat prin implicarea în calitate de „efect” a rezultatului din activitatea
de bază, a rezultatului exploatării sau a rezultatului exerciţiului.
Rata rentabilităţii comerciale brute se calculează raportând profitul brut total la cifra
de afaceri, potrivit relaţiei:
în care Rcb reprezintă rata rentabilităţii comerciale brute.
Comparând acest indicator cu indicatorii similari ai întreprinderilor concurente se
poate aprecia în ce măsură întreprinderea a valorificat potenţialul pieţei şi schimbărilor
intervenite în cadrul acesteia şi eficienţa aplicării politicilor de piaţă şi de preţuri.
Rata rentabilităţii comerciale nete se calculează raportând profitul net, obţinut prin
scăderea din profitul brut al impozitului, la mărimea cifrei de afaceri, potrivit relaţiei:
în care:
RCn reprezintă rata rentabilităţii comerciale nete.
Analizând aceşti indicatori se pot desprinde anumite concluzii. Astfel, rata
rentabilităţii comerciale nete exprimă eficienţa activităţii desfăşurate de întreprinderi după ce
au fost scăzute din cifra de afaceri costul produselor, al lucrărilor diferitelor impozite şi taxe.
În cazul în care rata rentabilităţii comerciale brute scade rezultă că a crescut costul produselor
sau al lucrărilor, după cum rata rentabilităţii comerciale brute rămâne constantă în timp ce
rata rentabilităţii comerciale nete scade, înseamnă că au crescut diferitele impozite şi taxe
asupra profitului.
În mod corespunzător, cifra de afaceri implicată în calcul, vizează activitatea de bază,
de exploatare sau totală. Pentru a exprima proporţia profitului la 1000 de lei cheltuieli totale
se poate calcula rata rentabilităţii în raport cu volumul costurilor, potrivit relaţiei:
Rrc(%) =
25
Rre(%) = rata rentabilităţii la 1000 lei cheltuieli totale ale firmei de comerţ;
Pr = reprezintă totalul profitului firmei;
C = total cheltuielilor firmei de comerţ (inclusiv valoarea mărfurilor aprovizionate şi
vândute).
2.1.7. Rata rentabilităţii cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor Analiza ratei rentabilităţii cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor reprezintă o altă
formă de exprimare a rentabilităţii, mai analitică (a totalului cheltuielilor firmei, exclusiv
valoarea mărfii) ea reflectând eficienţa resurselor consumate de firma de comerţ pentru
obţinerea unui anumit profit calculabil cu relaţia:
Rrchc(%) =
unde :
Rrch(%) = rata rentabilităţii cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor;
Pr = reprezintă totalul profitului firmei;
Cchc = totalul cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor ale firmei de comerţ (exclusiv
valoarea mărfurilor aprovizionate).
Fig. nr.2. Legătura dintre rentabilitatea economică, comercială şi financiară 9)
2.2. Pragul de rentabilitate – mijloc de management eficient în firmele de comerţ
Eficienţa nu este un dar, o stare câştigată pentru totdeauna, ea trebuie susţinută
continuu şi mai ales la anumite momente de timp prin acţiuni novatoare. Realizarea unei stări 9) Ferenţ Emil, Lucrarea cit., p.195
26
Rata rentabilităţii economice
Rotaţia activului total
Rata rentabilităţii comerciale
Rotaţia diferitelor elemente de activ
Factori specifici
Rata rentabilităţii activităţii de bază
Factori specifici
Rata rentabilităţii altor activităţi
Factori specifici
Structura activului total
de eficienţă în general şi a celei de eficienţă economică în special, depistarea momentului în
care evoluţia unei firme economice din cadrul căreia trebuie revitalizată, impune găsirea
utilizării unui instrument de management pentru ţinerea sub control a evoluţiei activităţii
economice.
O metodă de evaluare şi control continuu a eficienţei şi mai exact a rentabilităţii
economice a firmelor de comerţ, a unităţilor lor operative are la bază pragul de rentabilitate al
activităţii comerciale a acesteia.
Spre deosebire de alte domenii de activitatea economică, unde activitatea economică
este structurată pe un nomenclator de produs relativ mai restrâns, în comerţ activitatea
firmelor este sensibil mai diversificată, ele operând cu un asortiment de mărfuri şi servicii
mult mai larg. În aceste condiţii, din necesităţi practice, se operează cu valori medii la nivel
de asortiment de mărfuri comercializat, de magazin, de firmă de comerţ.
În această accepţiune, pragul de rentabilitate este de acel volum al vânzărilor de
mărfuri şi servicii de la care activitatea magazinului, a firmei de comerţ este rentabilă. Pentru
stabilirea lui menţionăm că firmele de comerţ operează frecvent cu o serie de indicatori cum
sunt: volumul vânzărilor cu amănuntul;
volumul adaosului comercial;
cote de adaos comercial;
cheltuieli de circulaţie a mărfurilor;
vânzări de mărfuri.
Cheltuielile totale de circulaţie a mărfurilor într-o firmă de comerţ, într-un magazin
poate fi grupate în variabile şi convenţional-constante. Pe baza volumului vânzărilor şi a
cheltuielilor variabile ( acestea evoluând proporţional cu modificarea volumului vânzărilor)
se poate determina „nivelul mediu al cheltuielilor variabile la 100 lei vânzări”(N rcv/100)pe
baza următoarei relaţii de calcul:
unde:
Nrcv/100 = nivelul mediu al costurilor variabile de distribuţie a mărfurilor 100 lei
vânzări(%);
Cv = total cheltuieli variabile de circulaţie a mărfurilor ale unităţii comerciale sau ale
firmei, după cum calculul vizează pragul de rentabilitate al firmei sau al unui magazin al
acesteia, pe o anumită perioadă de gestiune ( an, lună, zi, rezultând pragul de rentabilitate,
anual, lunar, zilnic);
D = vânzări de mărfuri din perioada în care s-a înregistrat totalul cheltuielilor de
circulaţie a mărfurilor respective, (Cr). Grafic, pragul de rentabilitate se poate exprima ca în
figura care urmează:
VADC
27
V ADC
(+)profit CT
Costuri CV
V ADC pierderi(-)
CCC
=CT
Damin Da
Prag de rentabilitate Vânz. cu amănuntul
Fig. nr. 3. Pragul de rentabilitate economică în firmele de comerţ10
Limita minimă a eficienţei, a rentabilităţii, se află acolo unde volumul adaosului
comercial, (V ADC), încasat este egal sau depăşeşte totalul cheltuielilor mărfurilor (CT ),
efectuate de unitatea comercială, de firma de comerţ, după caz, în aceeaşi perioadă de
gestiune pentru obţinerea adaosului comercial, respectiv:
VADC = CT ,
Costurile totale pot fi determinate şi astfel:
CT = total cheltuieli de circulaţie a mărfurilor şi serviciilor pe o anumită perioadă de
gestiune considerată la nivel de firmă sau de magazin, după caz;
CCC = total cheltuieli convenţional – constante ale firmei sau magazinului din
perioada considerată (an, lună, zi);
= nivelul relativ al cheltuielilor variabile (%).
.
Pragul de rentabilitate economică a activităţii firmei de comerţ, a fiecărui magazin
poate fi determinat şi pentru intervale mici de activităţi, zi, lună. El permite sesizarea
operativă a apariţiei unor dificultăţi în activitatea firmei şi adoptarea unor decizii corective
pentru a nu avea surpriza unor pierderi mari la finele unor perioade de activitate comercială.
De asemenea, pe baza aceleiaşi metode se poate stabili şi volumul vânzărilor de
realizat pentru obţinerea unui anumit nivel de profit brut prin cuprinderea lui la numărătorul
relaţiei de calcul.
10) Idem, p. 207
28
Pragul de rentabilitate poate fi calculat şi pe intervale mai mici de timp (zi, oră) atunci
când evoluţia încasărilor este urmărită în continuu.
Cunoaşterea pragului de rentabilitate pune la dispoziţia managerilor firmelor de
comerţ un instrument de supervizare a „pulsului”11 activităţii economice pentru evitarea
surprizelor nefavorabile afacerii lor.
CAPITOLUL III
CALCULUL INDICATORILOR DE RENTABILITATE
LA S.C. "BEAUTY MANIA" S.R.L. IAŞI
3.1. Profilul de activitate şi organizarea firmei S.C. „BEAUTY MANIA” S.R.L.
Iaşi
Carte de vizită a S.C. "Beauty Mania" S.R.L. Iaşi
Sediul: sediul în str. Piaţa Unirii, numărul 12, Iaşi
Pagină web: www.beautymania.ro11) Ibidem,, p.207
29
Număr de înregistrare în Registrul Comerţului: J22/913/1991
Cod unic de înregistrare: 1956443
Cod clasa CAEN: 4775
Capital social: 58.100 Ron
Poziţia „Beauty Mania” în topul firmelor
Locul 1 în Top Profit România Întreprinderi Mici, judeţul Iaşi, domeniul
4775:Comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie, în magazine
specializate
Locul 1 în Top Afaceri România Întreprinderi Mici, judeţul Iaşi, domeniul
4775:Comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie, în magazine
specializate
Societatea Comercială „Beauty Mania” S.R.L IAŞI este o societate cu răspundere
limitată, având ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul de produse
cosmetice şi de parfumerie.
Evoluţia societăţii S.C. „Beauty Mania” S.R.L. IaşiPrimul magazin „Beauty Mania” a fost deschis în anul 1991 în centru Iaşului, fiind
multă vreme singurul magazin de parfumerie selectivă din oraş. În anul 2005 însă,
managementul societăţii a decis schimbarea poziţiei firmei pe piaţa de parfumerie şi
cosmetică prin lărgirea gamei de produse şi crearea de noi magazine Beauty Mania.
Astfel, în anul următor, în 2006 a fost deschis cel de-al doilea magazin la Oneşti, în
Victoria Shopping Center. În acelaşi an a fost deschis cel de-al treilea magazin Beauty
Mania la Roman.
În aprilie 2007 a fost deschis cel de-al patrulea magazin Beauty Mania în oraşul
Botoşani, iar la sfârşitul anului a fost inaugurat magazinul numărul cinci în Arena Mall din
Bacău.
Magazinul din Bacău iniţial a fost exclusiv cu lenjerie, oferta acestuia fiind diversă şi
completă. Branduri precum Calvin Klein, Triumph, Luna sau Piera satisfăceau gusturi şi
pretenţii dintre cele mai diverse.
În septembrie 2009 magazinul din Bacău a fost reamenajat la parterul Arena Mall
cuprinzând de aceasta dată şi partea de parfumerie, cosmetice şi produse pentru îngrijire.
Beauty Mania este distribuitor exclusiv al mărcilor Luna si Lovey, Luna fiind lider de
piaţa in Grecia. Tot în anul 2007 a început colaborarea directă cu Calvin Klein Underwear şi
cu Passionata.
La sfârşitul anului 2008 a fost deschis cel de-al şaselea magazin Beauty Mania la
Vaslui.
Anul 2008 a însemnat, de asemenea, colaborarea cu Body Farm Grecia pentru
produsele de îngrijire, cu mărcile CaMedici, Vitalcare, Natura Verde şi Dolce&Mania şi cu
Berryland pentru Blueberry.
30
Evoluţia cifrei de afaceri a S.C „Beauty Mania” S.R.L
Beauty Mania a avut o cifră de afaceri în creştere din anul 1999 până în anul 2008 cu
excepţia anului 2001 când aceasta a avut o valoare de 118.874 ron. Din 1999 până în 2008
cifra de afaceri a crescut cu 3.569.743 ron, adică cu 15.364, 31%.
Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 2008 - valoare de
3.592.977 Ron, iar cea mai mică valoare a fost realizată în anul1999 - valoare de 22.234 ron.
În ultimul bilanţ contabil (adică cel din anul 2008) cifra de afaceri a Beauty Mania
SRL a crescut cu 1.414.358 ron, adică cu 64,92%, faţă de anul precedent.
Fig. nr. 4. Evoluţia cifrei de afaceri la SC Beauty Mania SRL (ron)
Evoluţia veniturilor la S.C „Beauty Mania” S.R.L
Beauty Mania SRL a avut venituri în creştere din anul 1999 până în anul 2008, cu
excepţia anului 2001, când acestea au avut o valoare de 110.023 ron. Din 1999 până în 2008
veniturile au crescut cu 3.684.509 ron, adică 15.855,53%.
Cele mai mari venituri au fost obţinute în anul 2008, în valoare de 3.707.747 ron, iar cele mai
mici venituri, în anul 1999, în valoare de 23.238 ron.
În bilanţul din anul 2008 (ultimul bilanţ înregistrat) veniturile Beauty Mania au crescut cu
1.477.229 ron, adică cu 66,23% faţă de anul precedent.
31
Fig. nr. 5. Evoluţia veniturilor realizate la SC Beauty Mania SRL (ron)
Evoluţia cheltuielilor la S.C. „Beauty Mania” S.R.L.
Beauty Mania SRL a avut valoarea cheltuielilor în creştere din anul 1999 până în anul
2008, cu excepţia anului 2001 când acestea au avut o valoare de 122.737 ron. Din 1999 până
în 2008 cheltuielile au crescut cu 3.670.322 ron, adică cu 23.886 %.
Cele mai mari cheltuieli au fost realizate în anul 2008, în valoare de 3.685.688 ron, iar
cele mai mici cheltuieli au fost realizate în anul 1999, în valoare de 15.366 ron.
În bilanţul din anul 2008, cheltuielile Beauty Mania SRL au crescut cu 1.486.011 ron,
adică 67.56% faţa de anul precedent.
Fig. nr. 6. Evoluţia cheltuielilor realizate la SC Beauty Mania SRL (ron)
Evoluţia Profitului / Pierderii la S.C. „Beauty Mania” S.R.L
Beauty Mania SRL a realizat profit in anii 1999, 2000, 2004, 2005, 2006, 2007 si
2008.
Beauty Mania SRL a înregistrat pierderi in anii 2001, 2002 si 2003.
Fig. nr. 7. Evoluţia venituri/cheltuieli (profit/pierdere) la
SC Beauty Mania SRL (ron)
32
Evoluţia datoriilor la S.C. „Beauty Mania” S.R.L.
Beauty Mania SRL a avut datorii în creştere din anul 1999 până în anul 2008, cu
excepţia anului 2004, când acestea au avut o valoare de 14.243 ron. Din 1999 până în 2008
nivelul datoriilor au crescut cu 2.749.041 ron, adică cu 33.467,75%.
Cea mai mare sumă datorată a fost înregistrată în anul 2008, în valoare de 2.757.255
ron, iar cea mai mică sumă datorată s-a înregistrat în anul 1999, în valoare de 8.414 ron.
Conform ultimului bilanţ contabil (din anul 2008) datoriile Beauty Mania SRL au
crescut cu 1.432.666 ron, adică cu 108,16% faţă de anul precedent.
Fig. nr. 8. Evoluţia datoriilor la SC Beauty Mania SRL (ron)
Personalul S.C.”Beauty Mania” S.R.L.
Beauty Mania SRL a făcut angajări din anul 1999 până în anul 2008, cu excepţia
anului 2002 când numărul mediu de angajaţi a fost de 1. Din anul 1999 până în 2008 numărul
angajaţilor a crescut cu 26.
Cei mai mulţi angajaţi au fost în anul 2008 – cu un număr de persoane angajate de 26,
iar cei mai puţini angajaţi au fost în anul 2000 – cu un număr de persoane angajate 0.
Potrivit ultimului bilanţ contabil (din anul 2008) numărul angajaţilor a crescut cu 5
persoane, adică cu 23,81 % faţă de anul precedent.
33
Fig. nr. 9. Evoluţia angajaţilor la SC Beauty Mania SRL (persoane)
Situaţia actuală a S.C. BEAUTY MANIA S.R.L privind magazinele este
următoarea:
un magazin în Piaţa Unirii, numărul 12, Iaşi;
un magazin în Victoria Shopping Center, Oneşti
un magazin Beauty Mania in oraşul Roman
un magazin Beauty Mania in oraşul Botoşani
un magazin în incinta Arena Mall, Bacău
un magazin Beauty Mania in Vaslui.
Firma are astăzi şase magazine amenajate la cele mai înalte standarde. Designul
exterior, designul interior, amenajarea interioară (merchandising-ul) şi alte elemente sunt
asemănătoare magazinele având aceleaşi proceduri şi sisteme de operare, iar managementul
şi funcţiile de aprovizionare sunt centralizate .
Structura Societăţii Comerciale SC Beauty Mania SRL
În cadrul fiecărui magazin există un şef de magazin, ce organizează activitatea
financiar – contabilă, detaliază situaţiile vânzărilor şi a necesarului de mărfuri pentru
aprovizionări, care sunt transmise către sediul central.
Structura organizatorică a firmei este reprezentată în figura următoare:
34
Fig. nr. 10. Organigrama S.C „Beauty Mania” S.R.L
.
Compartimentul financiar coordonează şi activitatea compartimentului de aprovizio-
nare, marketing şi de personal. Exista de asemenea şi o componentă informatică în cadrul
căreia sunt centralizate toate activităţile firmei: vânzare, aprovizionare, distribuţie, personal,
etc. Salariaţii beneficiază pe lângă salarii şi de diurne, bonuri de masă, premii. Numărul
mediu de salariaţi este în prezent de 26. Plata salariilor se face la data stabilită, pe parcursul
funcţionării societăţii neîntâlnindu-se întârzieri de plată.
Directorul economic răspunde de activitatea biroului de contabilitate, dar şi
subordonaţilor acestuia din urmă. Directorul economic răspunde şi de asigurarea firmei cu
mijloacele financiare şi ia măsuri pentru folosirea raţională a acestora în conformitate cu
dispoziţiile legale. Totodată, organizează şi răspunde de întocmirea lucrărilor de planificare
bugetului de venituri şi cheltuieli a firmei, urmărind realizarea de profit prin creşterea
rentabilităţii şi a eficienţei economice a întregii activităţi.
Ca urmare a desfăşurării activităţii – de peste 15 ani - firma s-a impus pe piaţă datorită
calităţii deosebite a produselor comercializate şi diversităţii oferite. După înfiinţare firma a
avut multa vreme singurul magazin de parfumerie selectiva pe piaţa ieşeană, fapt ce
avantajează şi astăzi, firma devenind un punct de reper în materia de produse de
înfrumuseţare. Magazinele se deosebesc, prin igienă, ordine, o bună amplasare a produselor,
uşor accesibile, precum şi prin amabilitatea personalului instruit să dea cele mai bune sfaturi
în materie. Personalul este instruit chiar de un make-up artist, perfecţionarea şi stimularea
personalului fiind una din politicile firmei. Printre elementele de atracţie ale magazinelor
sunt diferite concursuri, tombole, reduceri de preţuri, precum şi celebrele şedinţele de make-
up gratuite realizate de profesionişti, pentru clientele fidele.
Printre obiectivele pe termen lung, obiective ce au devenit un adevărat motto în cadrul
firmei se disting asigurarea permanentă a calităţii produselor, diversificarea sortimentală
Manager General
Director Economic
Director Aprovizionare
Director Marketing
DirectorResurse Umane
Şefi de magazine Contabil
Lucrători comerciali
35
îmbunătăţirea permanentă a imaginii firmei precum şi a condiţiilor de muncă, asigurarea
profitului şi a unui nivel de rentabilitate satisfăcător.
Calitatea, orientarea pronunţată către clienţi, valoarea, originalitatea, respectarea
obligaţiilor către salariaţi, furnizori, distribuitorilor, partenerii de comerţ şi către comunitate,
sunt direcţiile pe care se menţine in mod continuu Beauty Mania.
Firma are în vedere în primul rând satisfacerea cerinţelor consumatorilor, fiind vorba
de un domeniu în care cumpărătorii sunt destul de pretenţioşi, atragerea lor nefiind un scop în
sine ci mai mult decât atât, o modalitate de supravieţuire si de profitabilitate a firmei.
Periodic firma realizează o analiză a cumpărătorilor săi având în vedere următoarele
aspecte:
o dinamica numărului de cumpărători,
o dinamica vânzărilor,
o cerinţele speciale şi a gradului de satisfacere a acestora,
o gradul de fidelitate,
o valoarea cumpărăturii.
Aceste analize sunt necesare în unitate pentru identificarea factorilor de comportament şi
pentru adaptarea la cerinţele fiecărui segment în parte. Pentru a realiza aceste analize, firma
dispune de o bază de date a clienţilor realizată în urma unui concurs pentru care s-au
completat chestionare.
În ceea ce priveşte menţinerea pe piaţă, societatea Beauty Mania adoptă tendinţa de
reducere de preţuri. Această strategie este pusă în practică mai ales în magazinele care
înregistrează vânzări mai mici, principalul obiectiv fiind supravieţuirea punctului de lucru,
pentru acoperirea costurilor. Micşorarea preţurilor nu este singura alternativă pentru a stimula
creşterea vânzărilor, fiind folosită alternativ cu alte metode de promovare a vânzărilor.
Promovarea vânzărilor la S.C. "Beauty Mania" S.R.L Iaşi se realizează prin
diferite modalităţi cum ar fi:
reduceri de preţuri: se ştie că majoritatea clienţilor sunt extrem de receptivi la preţul
produselor. Din acest motiv în fiecare magazin se realizează reduceri de preţuri pentru un
anumit produs dint-o anumită gamă, sau pentru mai multe produse în acelaşi timp. De
exemplu, la orice produs din gama Quartz, se oferă prin intermediul magazinelor Beauty
Mania un discount de 20%, in funcţie de stocul disponibil.
oferte speciale: acestea sunt realizate periodic sau cu diferite ocazii (sărbătorile de Paşti
sau Crăciun) şi constau în oferirea de pachete promoţionale, organizarea de tombole si alte
reduceri de preţ
Legat de volumul de activitate este şi cel privind cota de piaţă. Pentru a realiza o cotă
de piaţă cât mai mare, unitatea se adresează mai multor categorii de consumatori, principalul
criteriu de segmentare al pieţei fiind veniturile. Prin oferta largă de produse şi implicit de
preţuri firma reuşeşte sa răspundă cererii consumatorilor.
36
Firma urmăreşte un program de aprovizionare bine stabilit prin analiza situaţiilor
statistice ale vânzărilor, previziuni şi strategii de urmat, alegerea furnizorilor, elaborarea de
contracte şi comenzi urmate de achiziţia efectiv.
Selecţia furnizorilor se realizează după o anumită grilă stabilită de conducere, grilă în
care următorii factori sunt primordiali: calitatea produselor livrate, preţul, termenul de
onorare al comenzii, condiţiile de plată, serviciile post-vânzare, flexibilitate, creditul
comercial oferit, serviciile comerciale, sistemul de asigurare şi certificare al calităţii, distanţa
faţă de unitate şi nu în ultimul rând imaginea de marcă, notorietate.
3.2. Indicatorii de exprimare ai rentabilităţii la S.C „Beauty Mania” S.R.L. IaşiEficienţa utilizării mijloacelor economice depinde în cea mai mare mãsurã de dinamica
veniturilor din activitatea de bază şi de nivelul de gestionare raţionala a mijloacelor
economice utilizate. În cadrul activităţii economice, societăţile utilizează resurse umane şi
materiale în strânsã dependenţã cu profilul şi dimensiunea activităţii desfăşurate şi cu
strategia sa de piaţã. În cele ce urmează se va examina prin prisma unor indicatori modul de
utilizare a resurselor precum şi potenţialul de care dispune societatea.
3.2.1 Profitul brut şi profitul net al societăţii
Ca urmare a activităţii desfăşurate de societatea SC Beauty Mania SRL, rezultatul brut
realizat în anul 2008 a totalizat 22.059 ron faţã de 30841 în anul 2007, cu 8782 ron mai puţin
decât în anul precedent, adică cu 28,47%. Aceasta scădere se datorează investiţiilor realizate
pentru deschiderea celui de-al şaselea magazin la Vaslui.
Tabel nr.4. Volumul şi structura profitului realizat de S.C. „Beauty Mania” S.R.L. în perioada 2007- 2008 (ron).
Indicatori Anul 2007 2008
Profitul sau pierderea brut (a)
- profit 30.841 22.059
- pierdere - -
Profitul sau pierderea net(a)
- profit 24.323 12530
- pierdere - -
37
Fig. nr. 11. Evoluţia profitului brut şi a profitului net la SC Beauty Mania SRL
în perioada 2007-2008 (ron)
Profitul net realizat de firma în anul 2008 a fost de 12.530 ron, iar în anul 2007 de
24.323 ron. Se observă o diminuare a profitului net 11.793 ron în 2008, faţă de anul
precedent, adică cu 48.48%. Această diminuare poate fi pusă pe seama datoriilor care au
crescut de la 1.324.589 ron în 2007, la 2.757.255 ron în 2008; acestea s-au majorat cu 1.
432.666 ron, adică cu 51.95% în anul 2008, faţă de anul precedent.
3.2.2.Capitalul circulant al S.C „Beauty Mania” S.R.L
SC. Beauty Mania SRL a înregistrat la sfârşitul anului 2008 un volum al mijloacelor
circulante de 1.805.168 ron, fiind mai mare de 1,34 ori decât totalul activului circulant
înregistrat la finele anului 2007 şi de 3,25 ori mai mare faţă de anul 2006, în timp ce
volumul veniturilor totale a crescut în anul 2008, faţă de anul 2007 de 1,66 ori (de la
2.230.518 ron în 2007 la 3.707.747 ron în 2008 ) şi de 4,55 ori faţă de anul 2006 (când
veniturile totale înregistrate au fost de 814.321 ron)
Se observă, aşadar, că aproape întreaga creştere a activelor circulante se reflectă in
creşterea veniturilor totale în anul 2008, fapt care se apreciază pozitiv.
Analiza retrospectivă a evoluţiei structurii mijloacelor circulante pune în evidentă, de
regulă, o creştere continuă la majoritatea indicatorilor supuşi examinării în tabelul
următor, situaţie determinată de efectele inflaţioniste şi îndeosebi ale liberalizării
preturilor.
38
.Tabelul nr. 5 Valoarea mijloacelor circulante la S.C. Beauty Mania S.R.L.
în perioada 2006-2008
Anul (ron) Dinamica (%)
Mijloace circulante 2006 2007 2008 2008
2007
2008
2006
2007
2006
TOTAL, din care: 556.271 1.347.057 1.805.168 25,37 69,18 58,70
a) Stocuri 477.346 1.041.437 1.520.059 31,48 68,59 54,16
b) Creanţe 56.706 222.283 266.191 16,49 78,69 74,48
c) Disponibilitãţi bãneşti 18.580 76.182 11.446 -84,97 -38,39 75,61
- Structura (%) -
TOTAL, din care: 100,0 100,0 100,0
a) Stocuri 85,81 77,31 84,2
b) Creanţe 10,16 16,5 14,74
c) Disponibilităţi baneşti 4,03 6,19 1,06
Datele tabelului evidenţiazã urmãtoarele aspecte:
• Stocurile înregistrează o evoluţie oscilantă după cum urmează: o creştere cu
54,16% în anul 2007, faţă de anul 2006, o creştere cu 68,59% în anul 2008, faţă de
anul 2006 şi cu 31,48% în 2008, faţă de anul 2007. Observăm, de asemenea, că
ponderea cu care stocurile au crescut, s-a diminuat de la un an la altul: dacă în 2007
acestea crescuseră cu 54,16% faţă de 2006, în 2008 acestea vor fi crescut cu numai
31,48% faţă de 2007.
• În ceea ce priveşte creanţele şi acestea, ca şi stocurile, evoluează crescător: în anul
2007, faţă de 2006 cresc cu 74,48%, în anul 2008 cu 16,49% faţă de 2007 şi cu
78,69% faţă de 2006, cu observaţia că, de la un an la altul, proporţia în care acestea
cresc se diminuează. Dacă în anul 2007 acestea crescuseră cu 74,48% faţă de anul
precedent, în 2008, acestea vor creste din nou, dar intr-o proporţie mult mai mică,
de doar 16,49% faţă de 2007.
• Disponibilităţile băneşti evoluează astfel: în 2007 înregistrează o creştere de
75,61% fata de anul precedent, apoi în anul 2008 acestea scad cu 84,97%, aceeaşi
39
diminuare a disponibilităţilor fiind constatată şi dacă ne raportăm la anul 2006,
proporţia cu care acestea scad fiind de 38,39%.
Fig. nr. 12. Structura activelor circulante la SC “Beauty Mania” SRL în anul 2006
Fig. nr. 13. Structura activelor circulante la S.C. „Beauty Mania” SRL în anul 2007
Fig. nr. 14. Structura activelor circulante la SC “Beauty Mania” SRL în anul 2008
40
• Referitor la structura activelor circulante, se observă că ponderea cea mai mare o
ocupă stocurile, în proporţie de 85,81% în 2006, cu o diminuare la 77,31% în 2007,
apoi o creştere la 84,2% în 2008.
• Ponderea cea mai mică o înregistrează disponibilităţile băneşti, astfel: 4,03% în
anul 2006, cu o creştere la 6,19% în 2007, datorată diminuării stocurilor, urmând
apoi o reducere la doar 1,06%, datorată atât creşterii stocurilor, cât şi a creanţelor.
• Creanţele ocupă o pondere de 10,16% în structura activului circulant în anul 2006,
cu o creştere la 16,5% in 2007 şi o diminuare la 14,74% în 2008.
3.2.3. Nivelul ratei activelor circulante faţă de datoriile pe termen scurt se face raportând totalul
activelor circulante la datoriile pe termen scurt. Aceasta confirmă existenta fondului de rulment
daca mărimea ei este mai mare decât 0.
Pentru SC Beauty Mania SRL rata activelor circulante faţă de datoriile pe termen scurt înregistrează
următoarele valori:
Tabel nr.6. Valoarea ratei activelor circulante la SC Beauty Mania SRL în perioada 2006-
2008
Anul Rata activelor circulante
2006 1,12
2007 1,63
2008 1,02
Fig. nr. 15. Evoluţia valorii ratei activelor circulante la SC Beauty Mania SRL
în perioada 2006-2008
41
Înregistrarea acestor valori pozitive pentru aceasta rată arată faptul că firma deţine un fond de
rulment pozitiv, aşadar firma deţine resurse pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt.
3.2.4. Nivelul ratei rentabilităţii economice se face după următoarea relaţie:
unde: Rr/D - Rata rentabilităţii economice;
Pr - suma profitului;
D – volumul vânzărilor de mărfuri;
SC Beauty Mania SRL a înregistrat următoarele valori pentru rata rentabilităţii economice:
Tabel nr.6. Valoarea ratei rentabilităţii economice la SC Beauty Mania SRL
în perioada 2006-2008
Anul Rata rentabilităţii economice (%)
2006 16,63
2007 5,81
2008 3,11
Această rată reflectă eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în vederea
desfăşurării activităţii întreprinderii, în consecinţă, justificarea volumului profitului obţinut
prin prisma volumului vânzărilor de mărfuri.
Fig. nr. 16. Evoluţia valorii ratei rentabilităţii economice la SC Beauty Mania
SRL
în perioada 2006-2008
42
(%)
Pentru Beauty Mania obţinerea acestor valori se justifica astfel: în anul 2006 firma
obţine un profit brut de 85.572 ron şi venituri din vânzarea mărfurilor de 514.564 ron, aşadar
firma desfăşoară o activitate profitabilă. În anul următor, în 2007, nivelul ratei rentabilităţii
economice scade semnificativ, aceasta scădere fiind pusă pe seama reducerii profitului, care
va fi de 30.841 ron, cu toate că veniturile din vânzarea mărfurilor vor înregistra o uşoara
creştere, ajungând la valoarea de 530.518 ron. În anul 2008, veniturile din vânzările de
mărfuri vor continua sa crească, ajungând la valoarea de 709.292 ron, profitul însă va scădea
la 22.059 ron, rata rentabilităţii economice fiind de 3,11%, mult mai mică dacă ne raportăm
la anul 2006, dar firma se menţine însă rentabilă.
Aceasta diminuare a ratei rentabilităţii economice se explică prin diminuarea
profitului în 2007 şi 2008. Diminuarea profitului, la rândul ei, se explica prin majorarea
cheltuielilor în decursul celor doi ani (2007 si 2008), deoarece în aceşti doi ani s-au realizat
investiţii considerabile pentru deschiderea celui de-al patrulea magazin Beauty Mania în
Botoşani, celui de-al cincilea magazin în incinta Arena Mall din Bacău şi a celui de-al şaselea
magazin in Vaslui.
3.2.5. Nivelul ratei rentabilităţii financiare
Rata rentabilităţii financiare, numită şi rata rentabilităţii capitalului reflectă eficienţa
sau profitabilitatea plasamentului capitalurilor proprii depuse de acţionari. Se calculează ca
raport între profitul net şi capitalurile proprii:
rf =
Rrcp(%) =
Rrcp(%) = rata rentabilităţii capitalului (%);
Pr = volumul profitului ;
Cp= capitalul social al firmei(sau total capital utilizat, atras).
Valorile calculate ale ratei rentabilităţii financiare sunt următoarele:
Tabel nr.7. Valoarea ratei rentabilităţii financiare la SC Beauty Mania SRL
în perioada 2006-2008
Anul Rata rentabilităţii economice (%)
2006 73,64
2007 10,00
2008 3,90
Rentabilitatea financiară este cea mai importantă rată a unei întreprinderi, deoarece în
funcţie de mărimea acesteia, întreprinzătorul ia decizia de a investi în continuare sau nu. SC
43
Beauty Mania SRL a avut o rata a rentabilităţii financiare în anul 2006 de 73,64%. Acest
nivel al ratei a dus la decizia firmei de a investi în următorul an, în 2007, realizându-se
investiţii pentru deschiderea a încă două magazine, la Botoşani şi la Bacău.
Fig. nr. 17. Evoluţia ratei rentabilităţii financiare la SC Beauty Mania SRL
în perioada 2006-2008
În anul următor, în 2007, în urma investiţiilor realizate, profitul net s-a diminuat, rata
rentabilităţii financiare diminuându-se faţă de anul precedent la 10,00%, o valoare
satisfăcătoare pentru firmă, întrucât aceasta decide să investească din nou pentru deschiderea
unui nou magazin, la Vaslui. Astfel, şi în urma acestei investiţii, profitul net se diminuează
din nou, în anul 2008, rata rentabilităţii financiare atingând valoarea de 3,90%.
3.2.6. Nivelul ratei rentabilităţii comercialeRata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politicii comerciale (a
procesului de aprovizionare, stocare, vânzare, etc.) şi mai ales a politicii de preţuri practicate
de firmele de comerţ.
Rata rentabilităţii comerciale brute se calculează raportând profitul brut total la cifra
de afaceri, potrivit relaţiei:
în care:
Rcb reprezintă rata rentabilităţii comerciale brute.
Tabelul nr. 8. Valoarea profitului brut, a profitului net şi a cifrei de afaceri la SC Beauty Mania SRL în perioada 2006-2008
Anul / Indicator Profitul brut (ron) Profitul net (ron) Cifra de afaceri (ron)
2006 85.572 61.142 774.219
2007 30.841 24.323 2.178.619
2008 22.059 12.530 3.592.977
44
Rata rentabilităţii comerciale nete se calculează raportând profitul net, obţinut prin
scăderea din profitul brut al impozitului, la mărimea cifrei de afaceri, potrivit relaţiei:
Efectuând calculul ratei rentabilităţii comerciale brute, respectiv a celei nete, pe baza
valorilor din tabelul anterior, s-au obţinut următoarele valori ale acestor rate pentru SC
Beauty Mania SRL:
Tabelul nr. 9. Valoarea ratei rentabilităţii comerciale brute şi a rentabilităţii
comerciale nete la SC Beauty Mania SRL, în perioada 2006-2008
Anul Rata rentabilităţii
comerciale brute (%)
Rata rentabilităţii
comerciale nete (%)
2006 11,05 7,89
2007 1,41 1,11
2008 0,61 0,34
Analizând aceşti indicatori se pot desprinde anumite concluzii. În primul rând toţi indicatorii
au valori pozitive, putem considera aşadar că întreprinderea a valorificat potenţialul pieţei şi
a ţinut cont de schimbările intervenite în cadrul acesteia.
Fig. nr. 18. Evoluţia ratei rentabilităţii comerciale la SC Beauty Mania SRL
în perioada 2006-2008
Ambele rate ale rentabilităţii comerciale se diminuează de la un an la altul;
diminuarea ratei comerciale brute poate fi pusă pe seama creşterii costurilor şi a lucrărilor, în
timp ce diminuarea ratei comerciale nete se explica prin creşterea diferitelor taxe şi impozite
asupra profitului.
45
Prin valorile pozitive ale ratei comerciale nete, rezultă că întreprinderea, Beauty
Mania, continuă să fie eficienta şi după ce se scad din cifra de afaceri costul produselor, al
lucrărilor, al diferitelor taxe şi impozite.
3.2.7. Pragul de rentabilitate al firmei SC „Beauty Mania” SRL
O metodă de evaluare şi control continuu a eficienţei şi mai exact a rentabilităţii
economice a firmelor de comerţ, are la bază pragul de rentabilitate comercială a acesteia.
Pentru stabilirea lui firma de comerţ ia in calcul mai mulţi indicatori: volumul vânzărilor cu
amânuntul, volumul adaosului comercial, cote de adaos comercial, cheltuieli de circulaţie a
mărfurilor si veniturile din vânzările de mărfuri.
Cu alte cuvinte, o limită minimă a eficientei, a rentabilităţii, se află acolo unde
volumul adaosului comercial încasat este egal sau depăşeşte totalul cheltuielilor cu mărfurile,
efectuate de unitatea comercială.
Societatea comercială „Beauty Mania” foloseşte cote de adaos comercial cuprinse
între 20% şi 75% la produsele de cosmetică şi parfumerie. Aceste cote sunt relativ mari,
deoarece firma comercializează produse ale unor branduri renumite în acest domeniu (Max
Factor, Gucci, Triumph, etc.), suportând cheltuieli relativ ridicate cu achiziţionarea acestor
mărfuri.
Prin cota de adaos ridicată, prin faptul că sunt puţine magazine care comercializează
această gamă de produse, vadul comercial bun al tuturor celor şase magazine, toate acestea,
fac ca veniturile din vânzarea mărfurilor să fie pe măsură, cu volumul adaosului comercial
colectat reuşind să acopere cheltuielile cu mărfurile, depăşind, aşadar, nivelul minim al
pragului de rentabilitate, care se reflectă şi în profitul obţinut de firmă.
3.2.8. Cifra de afaceri a SC Beauty Mania SRL
Fig. nr. 19. Evoluţia cifrei de afaceri la SC Beauty Mania SRL în perioada 2006-2008 (ron)
Cifra de afaceri este esenţială pentru estimarea poziţiei întreprinderii pe piaţă, a
capacitaţii sale de a dezvolta activităţi profitabile în condiţii de concurenţă.
46
„Beauty Mania” a înregistrat în perioada 2006-2008 o evoluţie suprinzatoare a cifrei de
afaceri. Astfel în anul 2006 înregistra o valoare de 774.219 ron, pentru ca anul următor aceasta
să crească cu 64,46%, ajungând la valoarea de 2.178.619 ron.
Se ştie ca o mare parte a cifrei de afaceri se constituie din vânzări. Aceasta evoluţie a
cifrei de afaceri a SC Beauty Mania SRL în anul 2007 se datorează extinderii teritoriale a
întreprinderii (deschiderea în acest an, 2007, a magazinului din Botoşani şi a celui din Bacău),
dar şi a lărgirii gamei de produse (introducerea de produse de lenjerie în magazinul Beauty
Mania din Bacău).
În anul 2008, cifra de afaceri a crescut din nou, fata de anul precedent, de data aceasta
cu 39,36%, aceasta creştere fiind pusa tot pe seama creşterii vânzărilor prin deschiderea celui
de-al şaselea magazin Beauty Mania la Vaslui.
Dacă din anul 2006 până în anul 2008 numărul de magazine al firmei s-a dublat,
ajungând de la trei magazine, la şase, nu acelaşi lucru putem spune şi despre cifra de afaceri,
care din 2006 pana in 2008 a crescut de 4,64 ori (78,45%). Printr-o extindere atât de rapida,
două magazine intr-un singur an, în 2007, şi prin cifre impresionante, nu rezultă decât că SC
Beauty Mania SRL desfăşoară o activitate profitabilă, rentabilă, care îi permite în primul rând
să menţină o anumită poziţie pe piaţă (locul 1 Top Profit România Întreprinderi Mici si locul
1 Top Afaceri România Întreprinderi Mici), să se extindă şi să lărgească în permanenţă gama
de produse, încheind contracte cu diverse branduri renumite.
3.2.9. Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor totale la S.C. „Beauty Mania” S.R.L.
Valoarea veniturilor totale şi a cheltuielilor totale ale societăţii comerciale „Beauty Mania”,
între anii 2006-2008 sunt înregistrate în următorul tabel:
Tabel nr. 10. Valoarea veniturilor totale şi a cheltuielilor totale la SC Beauty Mania
SRL
în perioada 2006-2008 (ron)
Anul Venituri totale Cheltuieli totale
2006 814.321 728.749
2007 2.230.518 2.199.677
2008 3.707.747 3.685.688
Pe baza datelor extrase din bilanţurile anuale şi prezentate în tabelul de mai sus putem face
următoarele afirmaţii:
atât în anul 2006, cât şi în anii 2007 şi 2008, valoarea cheltuielilor totale a fost mai mică
decât valoarea veniturilor totale, asigurând aşadar profitul firmei în aceasta perioada;
atât cheltuielile totale ale firmei, cât si veniturile totale ale acesteia au avut o evoluţie
progresivă de-a lungul celor trei ani (2006,2007,2008)
47
cheltuielile au crescut într-o proporţie mare de la un an la altul, însă veniturile au crescut
şi ele reuşind să acopere în fiecare an cheltuielile, asigurând, astfel, profitul unităţii.
Fig. nr. 20. Evoluţia veniturilor totale şi a cheltuielilor totale la SC Beauty Mania SRL
în perioada 2006-2008 (%)
Analizând acest grafic, o prima concluzie pe care o putem trage este aceea că veniturile si
cheltuielile totale ale firmei evoluează aproximativ în aceeaşi proporţie.
Astfel, în 2007 cheltuielile totale cresc cu 66.87% faţă de anul 2006, iar pentru aceeaşi
perioada veniturile totale cresc cu 63.49%, într-o proporţie mai mică decât cheltuielile; acestea
însă reuşesc să acopere cheltuielile în anul 2007, întrucât în perioada de referinţă (anul 2006)
cheltuielile au fost mai mici decât veniturile.
În anul 2008, atât veniturile, cât şi cheltuielile vor continua să crească, însă într-o
proporţie mai mică decât perioada precedentă. Astfel, cheltuielile vor creşte cu 40,31%, iar
veniturile cu 39,84%.
Pe parcursul celor trei ani, dinamica veniturilor şi a cheltuielilor păstrează acelaşi sens,
cel crescător, astfel că raportând cheltuielile din anul 2008 la cele din anul 2006 se observă o
creştere a acestora cu 80,22% şi raportând veniturile totale ale firmei la aceeaşi perioada, acestea
înregistrează o creştere cu 78,03% din 2006 până în 2008.
Creşterea accelerată a cheltuielilor se datorează extinderii firmei, deschiderii celor două
magazine Beauty Mania în 2007 şi a ultimului magazin în 2008, la Vaslui. Investiţia s-a
dovedit a fi însă una profitabilă, activitatea firmei s-a menţinut rentabilă, nu au existat pierderi,
tocmai pentru că şi veniturile firmei în aceasta perioadă au crescut într-un ritm alert, ţinând
pasul cu cheltuielile, depăşindu-le chiar şi asigurând astfel profitul firmei.
CONCLUZII SI SUGESTII
48
Aminteam la începutul acestei lucrări că rentabilitatea demonstrează capacitatea unei
întreprinderi de a realiza profit, ceea ce înseamnă că îşi acoperă cheltuielile din veniturile
proprii şi obţine totodată un venit net sub forma profitului.
Studiul efectuat la S.C. BEAUTY MANIA S.R.L din Iaşi a urmărit rentabilitatea
acestei firme din toate punctele de vedere, economică, financiară, comercială, asupra nivelului
şi dinamicii profitului, asupra cifrei de afaceri si asupra nivelului cheltuielilor si veniturilor
totale.
Calculul indicatorilor de rentabilitate s-a efectuat prin utilizarea datelor din bilanţurile
contabile din anii 2006, 2007 si 2008, bilanţuri anexate la sfârşitul lucrării.
S.C. „Beauty Mania” S.R.L. este o societate cu răspundere limitată, având ca obiect de
activitate comerţul cu produse cosmetice si de parfumerie. Firma a deschis primul magazin in
anul 1991, extinzându-se in prezent până la un număr de şase magazine in Iaşi, Oneşti, Vaslui,
Botoşani, Bacău şi Roman.
Cifra de afaceri este esenţială pentru estimarea poziţiei întreprinderii pe piaţă, a
capacitaţii sale de a dezvolta activităţi profitabile în condiţii de concurenţă..
„Beauty Mania” a înregistrat în perioada 2006-2008 o evoluţie suprinzătoare a cifrei de
afaceri. Astfel in anul 2006 înregistra o valoare de 774.219 ron, pentru ca anul următor aceasta
sa crească cu 64,46%, ajungând la valoarea de 2.178.619 ron.
O mare parte a cifrei de afaceri se constituie din vânzări. Aceasta evoluţie a cifrei de
afaceri a SC Beauty Mania SRL in anul 2007 se datorează extinderii teritoriale a întreprinderii
(deschiderea în acest an, 2007, a magazinului din Botoşani şi a celui din Bacău), dar si a lărgirii
gamei de produse (introducerea de produse de lenjerie in magazinul Beauty Mania din Bacău).
În anul 2008, cifra de afaceri a crescut din nou, faţă de anul precedent, de data aceasta
cu 39,36%, aceasta creştere fiind pusa tot pe seama creşterii vânzărilor prin deschiderea celui
de-al şaselea magazin Beauty Mania la Vaslui.
Ca urmare a activităţii desfăşurate de societatea SC Beauty Mania SRL, rezultatul
brut realizat în anul 2008 a totalizat 22.059 ron faţã de 30841 în anul 2007, cu 8782 ron
mai puţin decât in anul precedent, adică cu 28,47%. Această scădere se datorează
investiţiilor realizate pentru deschiderea celui de-al şaselea magazin la Vaslui.
Profitul net realizat de firmă în anul 2008 a fost de 12.530 ron, iar in anul 2007 de
24.323 ron. Se observa o diminuare a profitului net 11.793 ron in 2008, fata de anul
precedent, adică cu 48.48%. Această diminuare poate fi pusă pe seama datoriilor care au
crescut de la 1.324.589 ron in 2007, la 2.757.255 ron în 2008; acestea s-au majorat cu 1.
432.666 ron, adică cu 51.95% in anul 2008, faţă de anul precedent.
Rata rentabilităţii economice eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în
vederea desfăşurării activităţii întreprinderii, în consecinţă, justificarea volumului profitului
obţinut prin prisma volumului vânzărilor de mărfuri.
49
S.C. „Beauty Mania” S.R.L. a înregistrat în anul 2006 un nivel al ratei rentabilităţii
economice de 16,63%, acesta s-a diminuat in anul următor, in 2007, la 5,81%, iar în anul
2008 a scăzut până la 3,11%.
Pentru Beauty Mania obţinerea acestor valori se justifica astfel: în anul 2006 firma
obţine un profit brut de 85.572 ron şi venituri din vânzarea mărfurilor de 514.564 ron, aşadar
firma desfăşoară o activitate profitabilă. În anul următor, în 2007, nivelul ratei rentabilităţii
economice scade semnificativ, această scădere fiind pusă pe seama reducerii profitului, care
va fi de 30.841 ron, cu toate ca veniturile din vânzarea mărfurilor vor înregistra o uşoara
creştere, ajungând la valoarea de 530.518 ron. În anul 2008, veniturile din vânzările de
mărfuri vor continua să crească, ajungând la valoarea de 709.292 ron, profitul însă va scădea
la 22.059 ron, rata rentabilităţii economice fiind de 3,11%, mult mai mică daca ne raportăm
la anul 2006, firma se menţine însă rentabila.
Această diminuare a ratei rentabilităţii economice se explica prin diminuarea
profitului în 2007 si 2008. Diminuarea profitului, la rândul ei, se explica prin majorarea
cheltuielilor in decursul celor doi ani (2007 si 2008), deoarece in aceşti doi ani s-au realizat
investiţii considerabile pentru deschiderea celui de-al patrulea magazin Beauty Mania in
Botoşani, celui de-al cincilea magazin in incinta Arena Mall din Bacău şi a celui de-al şaselea
magazin in Vaslui.
Rentabilitatea financiară este cea mai importanta rată a unei întreprinderi, deoarece în
funcţie de mărimea acesteia, întreprinzătorul ia decizia de a investi în continuare sau nu. SC
Beauty Mania SRL a avut o rata a rentabilităţii financiare in anul 2006 de 73,64%. Acest
nivel al ratei a dus la decizia firmei de a investi in următorul an, in 2007, realizându-se
investiţii pentru deschiderea a încă două magazine, la Botoşani şi la Bacău.
În anul următor, in 2007, în urma investiţiilor realizate, profitul net s-a diminuat, rata
rentabilităţii financiare diminuându-se faţă de anul precedent la 10,00%, o valoare
satisfăcătoare pentru firmă, întrucât aceasta decide să investească din nou pentru deschiderea
unui nou magazin, la Vaslui. Astfel, şi in urma acestei investiţii, profitul net se diminuează
din nou, în anul 2008, rata rentabilităţii financiare atingând valoarea de 3,90%.
Pe parcursul celor trei ani, dinamica veniturilor şi a cheltuielilor păstrează acelaşi sens,
cel crescător, astfel că raportând cheltuielile din anul 2008 la cele din anul 2006 se observa o
creştere a acestora cu 80,22% şi raportând veniturile totale ale firmei la aceeaşi perioada, acestea
înregistrează o creştere cu 78,03% din 2006 până în 2008.
Creşterea accelerată a cheltuielilor se datorează extinderii firmei, deschiderii celor două
magazine Beauty Mania în 2007 şi a ultimului magazin în 2008, la Vaslui. Investiţia s-a
dovedit a fi insă una profitabila, activitatea firmei s-a menţinut rentabilă, nu au existat pierderi,
tocmai pentru ca şi veniturile firmei în aceasta perioada au crescut intr-un ritm alert, ţinând
pasul cu cheltuielile, depăşindu-le chiar şi asigurând astfel profitul firmei.
S.C „Beauty Mania” S.R.L din Iaşi are avantajul de a ocupa poziţia de „cel mai vechi”
magazin de cosmetice şi parfumerie din Iaşi, magazinele sale au vaduri comerciale bune: în
50
Piaţa Unirii la Iaşi, la Victoria Shopping Center în Oneşti şi Arena Mall în Bacău. Un alt
avantaj îl constituie faptul că firma comercializează produse ale unor branduri renumite cum ar
fi: L’oreal, Lancome, Gucci, Luna, Triumph, MaxFactor şi mulţi alţii. Acest aspect duce la un
anumit grad, relativ ridicat, de dependenţă faţă de furnizori şi de vânzări în acelaşi timp.
Nivelul indicatorilor de rentabilitate calculaţi, nivelul profitului, a cifrei de afaceri, a
veniturilor indică faptul ca firma desfăşoară o activitate profitabilă, rentabilă din punct de
vedere economic, financiar şi comercial, existând oportunităţi de dezvoltare a magazinelor
existente, chiar de deschidere a unui nou magazin, de lărgire a gamei de produse cu noi mărci
exclusiviste, câştigând astfel noi segmente de piaţă. Intensificarea concurenţei şi condiţiile
actualei economii naţionale pot duce la perturbarea nivelului indicatorilor economico-
financiari, împiedicând oportunităţile de dezvoltare.
Tot aceşti indicatori ai rentabilităţii prin nivelul satisfăcător obţinut fac ca S.C „Beauty
Mania” S.R.L. să ocupe următoarele poziţii în topul firmelor: locul 1 în Top Profit România
Întreprinderi Mici, judeţul Iaşi, domeniul 4775:Comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice
şi de parfumerie, în magazine specializate şi locul 1 in Top Afaceri România Întreprinderi
Mici, judeţul Iaşi, domeniul 4775:Comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice şi de
parfumerie, în magazine specializate.
Printre obiectivele pe termen lung, obiective ce au devenit un adevărat motto în cadrul
firmei se disting asigurarea permanentă a calităţii produselor, diversificarea sortimentală
îmbunătăţirea permanentă a imaginii firmei precum şi a condiţiilor de muncă, asigurarea
profitului şi a unui nivel de rentabilitate satisfăcător.
Calitatea, orientarea pronunţată către clienţi, valoarea, originalitatea, respectarea
obligaţiilor către salariaţi, furnizori, distribuitorilor, partenerii de comerţ şi către comunitate,
sunt direcţiile pe care se menţine în mod continuu Beauty Mania
51
ANEXEAnexa nr.1.
Indicatori financiari conform bilanţului depus pe anul 2006 ai agentului economic cu
codul unic de identificare: 1956443 (S.C Beauty Mania S.R.L)
52
53
Tip situaţii financiare depuseBILANT SCURT CONFORM ORDINULUI
1752/2005
Indicatori din BILANT leiActive imobilizate TOTAL 53807
Active circulante TOTAL, din care 556271
Stocuri (materiale, producţie in curs de execuţie, semifabricate, produse finite, mărfuri etc.)
477346
Casa si conturi la bănci 18580
Creanţe 56706
Capitaluri – Total, din care 116194
Capital social subscris si vărsat 58100
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total 493884
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri 774219
Venituri totaleVenituri din vânzări
814321514564
Cheltuieli totale 728749
Profitul brut al exerciţiului 85572
Pierderea bruta a exerciţiului
Profitul net al exerciţiului 61142
Pierderea neta a exerciţiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Număr mediu de salariaţi 5
Tipul de activitate, conform clasificării CAENComerţ cu amănuntul al produselor cosmetice si
parfumerie
Anexa nr.2.
Indicatori financiari conform bilanţului depus pe anul 2007 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 1956443 (S.C. Beauty Mania S.R.L)
Tip situaţii financiare depuse
BILANT SCURT CONFORM
ORDINULUI 1752/2005
Indicatori din BILANT leiActive imobilizate TOTAL 286047
Active circulante TOTAL, din care 1347057
Stocuri (materiale, producţie in curs de execuţie, semifabricate, produse finite, mărfuri etc.) 1041437
Casa si conturi la bănci 76182
Creanţe 222283
Capitaluri - Total, din care 308515
Capital social subscris si vărsat 58100
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total 1324589
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri 2178619
Venituri totaleVenituri din vânzări
2230518530518
Cheltuieli totale 2199677
Profitul brut al exerciţiului 30841
Pierderea bruta a exerciţiului
Profitul net al exerciţiului 24323
Pierderea neta a exerciţiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Număr mediu de salariaţi 21
Tipul de activitate, conform clasificării CAENComerţ cu amănuntul al produselor cosmetice si
de parfumerie
54
Anexa nr.3.
Indicatori financiari conform bilanţului depus pe anul 2008 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 1956443 (S.C. Beauty Mania S.R.L)
Tip situaţii financiare depuse
BILANT SCURT CONFORM
ORDINULUI 1752/2005
Indicatori din BILANT leiACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 1239610
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 1805168
Stocuri (materiale, producţie in curs de execuţie, semifabricate, produse finite, mărfuri etc.) 1520059
Creanţe 266191
Casa si conturi la bănci 11446
CHELTUIELI IN AVANS 33522
DATORII - TOTAL 2757255
VENITURI IN AVANS
PROVIZIOANE
CAPITALURI - TOTAL, din care: 321045
Capital social subscris vărsat 58100
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 3592977
VENITURI TOTALEVENITURI DIN VANZARI
3707747709292
CHELTUIELI TOTALE 3685688
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 22059
-Pierdere
Profitul sau pierderea net(a) a exerciţiului financiar
-Profit 12530
55
-Pierdere
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Număr mediu de salariaţi 26
Tipul de activitate, conform clasificării CAEN
Comerţ cu amanuntul al produselor cosmetice si
de parfumerie, in magazine specializate
BIBLIOGRAFIE:
1. Cârdule Ion, „Analiza activităţii economice în comerţ”, Editura Economică, Bucureşti, 2001
2. Crăcana Cornel, „Rentabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii”, Editura „ASE”
Bucureşti, 2001
3. Cocriş Vasile, „Economia afacerilor”, Editura Ankarom, 1998.
4. Costa Carmen, „Comerţul en gros şi cu amănuntul”, Editura Economică, Bucureşti, 2002
5. Cucui Ion, „Managementul distribuţiei mărfurilor”, Editura Economică, Bucureşti, 2001
6. Ferenţ Emil, „Economia, gestiunea şi organizarea unităţilor comerciale şi de turism”, Note de
curs, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2000,
7. Ferenţ Emil, „Comerţul – Economie şi management”, Editura Univ. Tehnice „Gh. Asachi”,
Iaşi, 2003.
8. Jugănaru Maria, „Teorie şi practică în cercetarea de marketing”, Editura Expert, Bucureşti,
1998.
9. Kotler Phillip, „ Managementul marketingului”, Editura Teora, Bucureşti, 1998.
10. Lewinson Dale M., De Lozier M. Wayne, „Retailing”, Merrill publishing Company,
Melbourne, 1982.
11. Lisandru Adrian, „Management în comerţ”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
12. Maxim Emil, Gherasim Toader, „Marketing”, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
13. Mercioiu Vasile, „Management comercial”, Editura economică, Bucureşti, 1998.
14. Mărgulescu Dumitru, „Analiza economică-financiară a întreprinderii”, Editura „Tribuna
Economică”, Bucureşti, 1998.
15.Niţă Valentin, Corodeanu Daniela, „ Merchandising”, Editura Tehnopress, Iaşi, 2003.
16. Moller & Wilemon, „ Marketing channels – a system viewpoint”, Richard D.Irwin, INC,
1971.
17. Patriche Dumitru, „ Tratat de economia comerţului”, Editura Eficient, Bucureşti, 1998.
56
18. Patriche Dumitru, „ Bazele comerţului”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
19. Patriche Dumitru, „ Comerţ şi dezvoltare”, Editura „ASE”, Bucureşti, 1999.
20. Pistol Luminiţa, „ Comerţ, concepte, mecanisme şi politici”, Editura Teora, 2000
21. Purcărea Theodor, „ Management comercial”, Editura Expert, Bucureşti,1994.
22. Popescu Dumitru, „Analiza economică financiară a întreprinderii”, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2001.
23. Ristea A - l, C. Tudose, Purcărea Theodor., „ Distribuţia mărfurilor”, Editura Didactică, şi
Pedagogică, R. A., Bucureşti, 1995.
24. Tomescu Florin, „Managementul societăţilor comerciale”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998.
25. Stancu Ion „Gestiunea financiară a agenţilor economici”, Editura Economică, Bucureşti,
1997.
57
