1

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău

Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”

Conferința științifico-practică

„Muncă, Talent, Cutezanţă”, ediţia a LXIV – a

Secţia: Istoria Contemporană

Lucrare de cercetare cu titlul:

„Stereotipurile în relaţiile europene şi perspectiva integrării Republicii Moldovei în

Uniunea Europeană”

Autor:

Daniel Vodă, elev al clasei a XII-a „B”

al LT „Mihai Viteazul”

Profesor coordonator:

Vera Bucătaru, profesor istorie,

grad didactic I

Chişinău 2011

2

Cuprins

Cuprins ........................................................................................................................... 2

Introducere ..................................................................................................................... 3

Capitolul I: ..................................................................................................................... 6

§1.1. „Stereotipurile în relaţiile europene ca fenomen social şi curent politic” ..... 6

§1.2. Hărţile stereotipurilor naţionale în Europa ................................................... 10

§1.3. Managementul combaterii stereotipurilor negative şi crearea brandului

naţional în procesul integrării europene ................................................................. 16

Capitolul II. Procesul Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană ........ 19

§2.1 Percepţia moldovenilor asupra Uniunii Europene şi structurilor acesteia ... 19

§2.2 Percepţia UE asupra perspectivei integrării Republicii Moldova în Uniunea

Europeană ................................................................................................................ 22

§2.3 Studiul avantajelor şi dezavantajelor integrării .............................................. 24

Concluzii ...................................................................................................................... 25

Recenzia .................................................................................................................... 26

Bibliografia .................................................................................................................. 27

3

Introducere

Moto: „Integrarea Republicii Moldova în UE ar însemna întâi de toate modernizarea

acesteia, crearea locurilor de muncă, investiţii, circulaţie liberă dar mai cu seamă

penetrarea identităţii naţionale culturale în spaţiul valoric comun european”

(Din declaraţia prim-vicepremierului RM,

ministru de externe şi integrării europene, dl. Iurie Leancă,

la deschiderea Forumului miniştrilor de externe ai UE

în cadrul grupului de lucru „Prietenii Moldovei”, Luxemburg, aprilie 2011)

În prezenta lucrare de cercetare, personal în calitate de tânăr interesat de

politică externă şi procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană, am

intercalat două subiecte esenţiale pe parcursul studiului meu:

O1: Stereotipurile ca fenomen social în formarea politicilor externe

şi

O2: Procesul de integrare a Republicii Moldova în UE din prisma

backgroundului naţional;

Am rămas profund entuziasmat de combinaţia acestor două teme distincte

ca apartenenţă şi substrat, în primul rând prin actualitatea acestora, „integrarea

europeană a Moldovei” este subiectul tratat practic în fiecare ziar, buletin de

ştiri, dezbatere sau alt eveniment social sau politic în Republica Moldova iar

stereotipurile, în special cele naţionale sunt teme tabu, într-o Europă, care

trăieşte „Unitate prin diversitate”, mai interesant mi s-a părut împletirea celor

două într-o planşetă de studiu menit să identifice aspectele esenţiale.

Căci până la urmă în procesul socializării omul îşi formează anumite

reprezentări sau imagini despre alte culturi şi popoare. „Imaginea unui popor

reprezintă totalitatea trăsăturilor care-i vin în minte unei persoane atunci când se

gândeşte la acel popor.”, acest om poate fi deopotrivă un fermier, o casnică sau

un preşedinte de ţară. Aceste imagini pot fi foarte elaborate sau extrem de

simple, limitându-se la câteva trăsături. Asemenea imagini simplificate despre

4

anumite popoare, etnii, sau grupuri se numesc imagini stereotipe sau

stereotipuri. Toate aceste imagini, dorim sau nu, duc la o percepţie anumită şi a

Moldovei, în spaţiul European. Aşadar, stereotipul este o „formă de gândire

rigidă şi superficială, un clişeu cultural, o reprezentare despre ceilalţi după

categorii stabilite a priori.”

Am pornit studiul meu de la ideea că în orice cultură europeană există

numeroase stereotipuri despre alte naţiuni şi popoare, numite heterostereotipuri,

dar şi despre ea însăşi, numite autostereotipuri. „În plus, există reprezentări

stereotipe despre ce anume stereotipuri credem noi că au alte popoare despre

noi.”, căci bătrânul continent a cunoscut secole întregi de convieţuire, relaţii de

prieteni, duşmănie şi războaie între popoare.

Se pune întrebarea, în ce măsură stereotipurile se află într-un anumit

acord cu realitatea la care se referă, fiindcă, spre deosebire de prejudecăţi, ele au

forma logică a unui enunţ. Ele ţin, aşadar, de o anumită formă de cunoaştere,

trebui să conţină cel puţin „un sâmbure de adevăr”, în vreme ce alţii aduc

argumente în favoarea ideii că ele sunt construcţii mentale complet false sau pur

ficţionale, cert este că aceste au marcat nu doar viaţa cotidiană a europenilor dar

şi a politicienilor.

Mi-a sporit interesul faţă de acest subiect în special când am studiat

hărţile moderne ale stereotipurilor europene, create de artistul grafician bulgar

Yanţko Ţvetkov, care a realizat astfel modele ironice de percepţie a ţărilor

continentului european din prisma diferitor ţări, analiza cărora am inclus-o în

prezenta lucrare.

Cel de-al doilea fir narativ, ce include procesul integrării Republicii

Moldova în Uniunea Europeană, mi-a stârnit interesul în special după analiza

datelor Barometrului Percepţiei Ţărilor din Parteneriatul de Vecinătate supra

UE, care constată că un număr tot mai mare de moldoveni şi-au format o

5

imagine foarte bună sau suficient de pozitivă despre Uniunea Europeană, o

creştere cu 5% în şase luni. Aceste rezultate sunt furnizate de al treilea sondaj

de opinie dintr-o serie de sondaje desfăşurate la intervale de şase luni în

perioada decembrie 2009 - noiembrie 2010. Un aspect interesant îl constituie

faptul că deşi majoritatea covârșitoare a moldovenilor aspiră spre UE, mulţi nu

cunosc aspectele şi mai cu seamă mecanismele cu care lucrează Uniunea.

Un alt aspect important în acest studiu, stipulează că Moldova şi UE au Relaţii

bune, doi din trei respondenţi (66%) descriu relaţiile UE-Moldova ca fiind

foarte sau destul de bune, ceea ce este cu 2 % mai mult decât în iunie 2010, dar

cu 5% mai puţin comparativ cu luna decembrie 2009. Majoritatea

respondenţilor (58%) susţin faptul că ţara a beneficiat de politicile curente

ale UE, ceea ce constituie o creştere cu 4% din iunie 2010. Acest aspect a fost

un catalizator pentru a răspunde în prezenta lucrare la 3 întrebări cheie şi a

delimita următoarele 3 obiective cadru:

O3: Percepţia prin prisma analizei sondajului a moldovenilor asupra

Uniunii Europene;

O4: Percepţia europenilor asupra Republicii Moldova şi deschiderea

statelor UE în dezvoltarea relaţiilor cu ţara noastră;

O5: Crearea unui management de promovare a imaginii Moldovei în

arealul mediatic, informaţional, economic european.

În concluzie, studiul meu se cere a fi, o cercetare complexă asupra relaţiilor

socio-umane şi politice dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană,

precum şi relaţiile stereotipice formate între state, din prisma aspectelor

enunţate mai sus.

Imagini simbol: 1. Moldova Europeană 2. Prima imagine în internet dacă cauţi cuvântul „moldoveni”

6

Capitolul I:

§1.1. „Stereotipurile în relaţiile europene ca fenomen social şi curent

politic”

Nota bene:

Cum sunt reprezentate stereotipurile în relaţiile între state? De fapt la fel

cum sunt setate şi în minţile noastre!

La ce ne gândim când spunem „român”, „bărbat”, „elev”, sau „tineri”?

Ne gândim la atributele pe care trebuie să le aibă cineva pentru a aparţine uneia

dintre aceste categorii? Desigur că nu,în acelaşi timp ne apare în minte imaginea

unui individ anume, care stă pentru toată categoria? Iarăşi este un ferm nu.

Luăm câte ceva de la fiecare dintre membrii categoriei pe care îi

cunoaştem şi construim un model abstract, ideal? Sau este reprezentarea

noastră, asemenea imaginii formate pe cadranul unui ceas electronic, construită

din zeci de puncte care, luate separat, nu spun nimic, dar care, împreună,

formează un întreg?

„Stereotipul este o imagine-șablon care nu se bazează pe propria observaţie ci pe experienţa directă a unui individ, ci pe gândirea altora,

pe arbitrar şi pe opinii rutinate care nu mai reflectă realitatea despre persoanele sau grupurile evaluate. Stereotipul reprezintă gândirea

simplificată, o stare emoţională, dorinţa individului de a se integra fără efort în procesul socializării. În prezent, conceptele de “prejudecată” şi “stereotip” desemnează, în ştiinţele sociale, atitudini nefavorabile faţă

de grupuri minoritare. ”

(Dicţionarul Psihologic)

7

Mulţi cercetători ar fi în stare de orice pentru un răspuns bun la astfel de

întrebări, şi asta întrucât cel care înţelege aspectul psihologic fundamental al

reprezentării conceptelor va avea acces la aproape cam tot ce ţine de formarea,

funcţionarea şi schimbarea lor. Stereotipurile sunt percepute în general ca

structuri cognitive stocate în memorie care afectează percepţia şi

comportamentul la nivel grupal, comunitar, naţional sau chiar regional, un

exemplu concludent în acest sens este problema rromilor şi situaţia acestora în

Balcani, care se accentuează tot mai mult pe agenda europenilor, în timp ce

politicienii naţiunile din vest cheamă spre toleranţă, câştigând credit electoral,

pe polul opus, cei din Balcani, câştigă credit pe netolerarea acestei entităţi

minoritare, în concluzie, în mica intervenţie putem deduce că cursul „corabiei”

politice este ghidat, direct sau indirect de percepţia naţională asupra unei

chestiuni sau alteia.

Fenomenul stereotipului este uşor de pornit şi greu de oprit.

Acesta se poate forma foarte uşor, sub influenţa unor factori cognitivi,

motivaţionali şi sociali, dar mai cu seamă se poate dezvolta în timp, fiind

influenţat de factori catalizatori, un alt exemplu este „teama” acerbă a lumii

vestice faţă de pericolul monstruos din partea URSS în timpul războiului rece,

în care orice declaraţie a liderilor de opinie din ambele tabere au format clişee în

societate şi au contribuit la creştere şi invers, descreștere stării de teamă, alertă,

linişte sau calm.

Din punct de vedere cognitiv, pe de o parte, suntem tentaţi să

vedem legături între grupuri şi trăsături chiar şi atunci când acestea nu există în

realitate sau nu există aşa cum ni le imaginăm noi, iar pe de altă parte, simplul

act al categorizării ne determină să exagerăm diferenţele intergrupale şi să

atenuăm diferenţele dintre grupuri. Astfel de procese sunt mai evidente la

indivizii cu un nivel ridicat de autoritarism sau la cei cu o nevoie mai intensă de

claritate cognitivă, un exemplu concludent în lumea contemporană îl serveşte

8

diferenţa politică între socialism şi liberalism, accentuată mai cu seamă în

timpul existenţei lumii bipolare, când aderarea la o categorie era dictată de

desfăşurarea relaţiilor politice între state.

Din punct de vedere motivaţional, aderarea la stereotipuri se

poate face sub imperativul unor factori ca nevoia pentru o stimă de sine pozitivă

(care ne îndeamnă să favorizăm propriul grup în raport cu alte grupuri), nevoia

de justificare a sistemului (care ne îndeamnă să favorizăm out-grupurile cu

statut socio-economic superior), dominarea socială (care ne încurajează să

susţinem mituri legitime care susţin superioritatea in-grupului şi dominarea out-

grupurilor) sau frica de moarte (care ne motivează să susţinem concepţiile

prevalente în mediul nostru cultural, inclusiv stereotipurile), stereotipizarea

motivaţională se accentuează în timpul stărilor de urgenţă şi situaţiilor

excepţionale sau de război, un exemplu în acest sens serveşte situaţia evreilor în

timpul represiunilor celui de-al doilea război mondial, când sute de mii de etnici

evrei, îşi schimbau documentele pentru a-şi ascunde originea cu scopul de a nu

fi persecutaţi de autorităţi, fie nazişti sau comunişti.

Din punct de vedere social, formarea stereotipurilor depinde de

statutul grupurilor observate (percepem membrii grupurilor cu statut ridicat ca

eficienţi şi competenţi), de natura relaţiilor dintre ele (percepem membrii

grupurilor cu care ne aflăm în conflict ca nesociabili şi imorali), de rolurile

sociale pe care le joacă preponderent membrii grupurilor (rolurile feminine

conducând la stereotipuri comunale, iar cele masculine la stereotipuri agentice),

de proeminenţa lor conversională şi comunicabilitatea trăsăturilor care

constituie stereotipurile. Un exemplu în acest sens îl constituie, stereotipizarea

întregii naţiuni germane ca fiind organizată şi eficace, făcând abstracţie de

calităţile poporului german, care de altfel după părere mea este unul model (nu

că aş stereotipiza acum), dar etichetarea naţională reprezintă o impresie total

greşită a percepţiei şi nu reprezintă „situaţia la zi”.

9

În concluzie pot să afirm că odată stereotipurile formate, ele sunt

activate şi aplicate indivizilor aparținând grupurilor sociale, de multe ori într-un

mod automat (timpul necesar activării stereotipurilor este foarte scurt, de câteva

sutimi de secundă, puteţi să realizaţi un exerciţiu practic, imaginaţi-vă prost

îmbrăcat care doarme pe o bancă publică în parc, imediat în minte vin cuvinte

stereotipice de genul „beat”, „drogat”, „fără adăpost”, „sărac”). Ele ne afectează

atât impresiile, cât şi comportamentele (prin mecanismul ameninţării

stereotipice sau prin mecanismul legăturii directe percepţie-comportament ).

Astfel, precum că toţi lideri de opinie sunt întâi de toate oameni, stereotipurile

sunt parte componentă a relaţiilor internaţionale şi deşi politicienii doresc cu

orice scop să ascundă acest fapt, el este unul firesc.

Pentru ca aceste procese să nu fie automate, ar trebui să avem

suficiente resurse cognitive la dispoziţie, să fim suficient de motivaţi sau să

avem stereotipuri mai slabe, condiţii care nu sunt uşor de îndeplinit în viaţa de

zi cu zi. Iar în procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană, trebuie

să dăm dovadă de un talent de promovare a imaginii ţării noastre, pentru că

avantajul Republicii Moldova îl constituie aspectul că în lumea de vest, suntem

des etichetaţi ca „ţară necunoscută”, deci prin branding şi dezvoltarea resurselor

interne ale ţării putem crea din Republica Moldova o istorie de succes.

10

§1.2. Hărţile stereotipurilor naţionale în Europa

Un ilustrator bulgar a realizat hărţile stereotipurilor în care sunt încadraţi

europenii. Pentru descifrarea lor e nevoie de puţină autoironie.

Pe cât de vesele sunt aceste hărţi pe atât şi dureroase pentru mândria

naţională, adevărate sau nu, ele reflectă, precum am menţionat în paragraful I,

„un sâmbure de adevăr”.

Ce reprezintă Republica Moldova pentru vecinii europeni sau pentru

americani? Aparent, o ţară de necunoscuţi, imigranţi, striperi, cei mai mari

consumători de alcool sau, după caz, rude sărace din est. Cel puţin aşa cred

oamenii care au participat la sondaj „Stereotipuri europene şi mondiale”,

desfăşurat pe un eşantion de 5, 800 de persoane din Europa şi SUA, rezultatele

căruia Ţvetkov a desenat cu umor şi ironie pe şapte hărţi în care ilustrează

stereotipurile în care sunt încadraţi europenii.

Hărţile postate pe internet sunt un succes mondial şi au atras multe

milioane de vizitatori din lumea întreagă.

Mi-am propus să realizez o analiză a acestora, voi da startul Hărţilor

Politice ale Stereotipurilor cu Harta „Europa văzută de SUA”.

În harta denumită “Europa văzută de SUA”, situaţia e simplă şi fără multe

nuanţe. Ruşii, împreună cu fostele ţări URSS, unde ne includem şi noi, sunt

văzuţi drept “comunişti”, în vreme ce Polonia şi Ţările Baltice sunt “zona

tampon”, dintre Rusia şi Europa de Vest. România şi Bulgaria nu sunt distincte,

formează o singură regiune, cu o singură etichetă: „Dracula”.

În Italia trăiesc “naşii” mafioţi, în Franţa locuiesc “oameni urât

mirositori”, Germania e asociată cu producţiile porno, iar Spania şi Portugalia,

cu fostele lor colonii sud-americane – Mexic, respectiv Brazilia. Cât despre

ţările nordice, Ţvetkov crede că americanii capitalişti le văd ca pe o mare

“Uniune Socialistă”, de critica americanilor nu scapă nici fostele republici din

11

Iugoslavia care sunt numite „Răul”, Irlanda fiind numită Sărbătoarea Sfântul

Patrick, Olanda este Sodoma pe Pământ, Belgia e asociată cu ciocolată, Turcia

cu masa de Ziua Recunoştinţei, în mare parte pentru că denumirea în engleză a

Turciei este Turkey, ceea ce în engleză înseamnă „Curcan”, simbolul Zilei

Recunoştinţei în SUA iar Grecia primeşte un calificativ mai mult pozitiv fiind

apreciată ca Democraţia întruchipată. Mai jos găsiţi harta detailată, Europa în

viziunea americanilor.

Harta 1 Europa în viziunea americanilor

12

Bulgarii văd Republica Moldova ca ţara “Stripperilor”

Amuzante sunt şi stereotipurile prin care bulgarii îi văd pe ceilalţi europeni. În

harta desenată de Ţvetkov şi numită “Europa văzută de Bulgaria”, România este

“vecinul sărac”. Spania este “locul de muncă”, aluzie la migraţia masivă a

lucrătorilor bulgari către această ţară, iar Germania este “Republica

Volkswagen”, aluzie la maşina pe care bulgarii o iubesc atât de mult.

În Franţa, bulgarii găsesc doar “brânză şi alte parfumuri”, în vreme ce britanicii

sunt catalogaţi drept “proto-americani”. Belgia este Dumnezeu, fără îndoială,

datorită tuturor lucrurilor bune şi drepte care vin dinspre instituţiile europene de

la Brussel, Ucraina este văzută ca patria străveche în timp ce ruşii sunt „fraţii

cei mari”, Norvegia este catalogată ca ţărâm îndepărtat, Suedia este etichetată ca

ABBA iar Finlanda ca Nokia 1100, făcând aluzie la corporaţia Nokia care este

situată în această ţară.

Harta 2 Europa văzută de bulgari

13

Într-o altă hartă, “Europa văzută de Franţa”, noi suntem etichetaţi ca

rudele sărace iar românii sunt “fraţii săraci”, Turcia este considerată ca parte a

Asiei decât a Europei, făcându-se aluzia la veto-ul Franţei acordat Turciei în

calea spre integrarea europeană, Rusia este etichetată ca visul lui Napoleon,

spaniolii ca dansatorii de Flamenco iar germanii „cei mai buni prieteni”, în

“Europa văzută de Turcia”, noi suntem etichetaţi ca „Lumea a treia”, românii

sunt etichetaţi cu rromi, bulgarii sunt numiţi bipolari, datorită politici cu UE şi

Rusia, Germania este văzută ca Republica de Nord a Turciei, în parte datorită

numărului imens de imigranţi, Norvegia este numită Arabia Saudită a Nordului,

Finlanda, ţara blondelor adevărate, Islanda ca ţara gheizerelor iar Spania ca ţara

cu multă carne de porc.

Harta 3 Europa văzută de francezi

14

Nu a rămas fără replică nici Vaticanul, în cazul Sfântului Scaun, Moldova

este etichetată ca „ţară ciudată”, datorită prezenţei a două mitropolii şi

numeroaselor confesii religioase, în acelaşi timp ruşii, ucrainenii şi beloruşii

sunt numiţi prieteni vechi dar în opoziţie faţă de Vatican, românii sunt etichetaţi

ca unicii ortodocși latini, Letonia şi Lituania ca rămăşiţele ordinului teuton iar

Estonia „pierduţi” datorită faptului că mai mult de 58 % din estonieni se

declară atei iar spaniolii sunt catalogaţi ca Ţară sfântă sub ocupaţie gay, pe când

vecina Portugalia este catalogată ca „Ţară virgină”, bazându-se pe substratul

extrem de religios al acestora.

Harta 4 Europa văzută de turci

15

În concluzie, pot să afirm că deşi aceste caracteristici sunt foarte

subiective în esenţă, în profunzime aceste reflectă unele caractere generaliste pe

care le au băştinaşii faţă de noi sau ceilalţi europeni.

Personal, m-am confruntat cu situaţia că străinii etichetează Moldova cu

„ţară necunoscută”, „cei mai săraci din Europa”, „furnizori de femei”, „lumea a

treia” sau „ăştia nici măcar nu au propria limbă”.

Dureros sau, adevărat mai mult sau puţin, trebuie să înţelegem în

contextul unei Europe fără frontiere în care informaţia circulă liber, nu putem să

ascundem unele carenţe ale noastre sau situaţii de ordin social, economic sau

politic în care ne aflăm, ceea ce putem să facem este să învăţăm să distrugem

aceste stereotipuri prin argumente întâi de toate şi modele pozitive ale ţării

noastre, prin crearea unui management eficace de promovare începând cu

Harta 5 Europa în viziunea Sfântului Scaun

16

băncile şcolare şi finalizând cu cele universitare, un management bazat pe

realitate şi mai puţin pe propagandă.

§1.3. Managementul combaterii stereotipurilor negative şi crearea brandului

naţional în procesul integrării europene

Managementul combaterii stereotipurilor negativ şi creării brandului

naţionale este foarte simplu în esenţă, şi de fapt este acelaşi management al

produselor, al accentuării modelelor pozitive, căci într-un proces de integrare

europeană, Republica Moldova va intra pe o piaţă imensă de oferte în care

nimeni nu-ţi va procura produsul doar din cauza că aşa vrei tu sau pentru că

produsul tău e bun, e nevoie de dezvoltat o strategie care ar permite

identificarea unei nişe unice pe piaţa europeană.

O definiție mai recentă a managementului produselor este formulată de

Steven Haines: "Managementul produselor este un management holistic al

17

afacerilor referitoare la produse , din momentul în care acestea sunt concepute

ca idee până în momentul în care comercializarea produselor încetează și

acestea sunt retrase de pe piață.". Pentru aceasta este nevoie de efectuat:

Monitorizarea continuă a cerințelor pieței;

Elaborarea și stăpânirea planului de afaceri al produsului;

Manageriatul strategic al produsului/portofoliului de produse, de la concepție

la abandonarea produsului;

Managerierea procesului de creare a produselor;

Monitorizarea și controlul bugetelor de dezvoltare a produselor;

Dezvoltarea și susținerea politicilor de fixare a prețului produselor;

Planificarea și managerierea lansării produselor;

Dezvoltarea politicilor de suport post-vânzare pentru produse: lista pieselor

de schimb, echipamente de testare, programe de mentenanță etc.

Responsabilitățile managerului de produs includ următoarele:[7]

Definirea și planificarea liniilor de produse și ameliorării produselor;

Managementul contractelor și vânzărilor produselor;

Fixarea direcției strategice bazate pe necesitățile clienților și obiectivele

companiei;

Interpretarea obiectivelor strategice ca sarcini operaționale;

Îndeplinirea rolului de reprezentant pentru clienții interni și externi;

Evaluarea riscurilor;

Propunerea planurilor de contingență (evenimente neprevăzute);

Branding (crearea unui brand pentru un produs sau serviciu).

Cel din urmă element, evidenţiat în bold este esenţial în dezvoltarea

oricăror relaţii, fie ele personale între oameni fie statale, mai jos vă ofer o

schemă analiză între 2 descrieri ale Moldovei, ambele fiind veridice din punct

de vedere al conţinutului.

18

Cel dintâi tabel, cu elemente mai puţin plăcute, se autopromovează şi se

resimte la nivel psihologic de către societate şi comunitatea internaţională, dar

esenţial pentru noi este promovarea modelului 2, aspecte forte ale ţării, aceste

din urmă reprezintă unicitatea noastră pe continentul european. Moto-ul Uniunii

Europene este „Unitate prin diversitate”, un scop care poate fi atins doar prin

individualizarea fiecărei componente, inclusiv acelei care prezintă aspiraţii de

integrare

1. Cea mai săracă ţară dinEuropa;

2. Speranţa de viaţă - 65 ani;

3. Trafic de fiinţe umaneaccentuat;

4. Peste un milion de cetăţenilucrează în străinătate;

5. Conflictul Transnitrean;

6. Comerţ de contrabandă laposturi vamale;

7. Corupţie la toate nivelurilestatului;

8. Criză politică din 2009

Capitală: Chişinău

Limba oficială: română

Sistem politic: Republică

Ziua Independenţei:

27 august 1991

Suprafață: 33.843 km²

Populaţie: 3.938.579

1. Poarta economică între Vestşi Est;

2. Lider în producţieagroindustrială, în specialvinicolă;

3. Soluri favorabile pentru ecoagricultură;

4. Lider în promovareareformelor în cadrulparteneriatului Estic;

5. Tradiţii culturale bogate;

6. Forţa de lucru calificată;

7. Potenţial industrial ridicat;

8. Climat investiţional favorabil

Figură 2 Drapelele statelor membre ale Uniunii Europene

19

Capitolul II. Procesul Integrării Republicii Moldova în Uniunea

Europeană

Procesul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este unul

complex şi cu aspecte numeroase, începând cu sfera politică, economică, socială

şi finalizând cu cea culturală, înglobând în sine respectarea unor standarde de

calitate la toate capitolele enunţate mai sus.

Am continuat studiul meu pe linii de cercetare:

Percepţia moldovenilor asupra Uniunii Europene în ansamblu şi a

instituţiilor europene în particular;

Percepţia europenilor asupra Moldovenii şi credibilitatea acordată

în procesul de integrare a ţării noastre în UE

Analiza avantajelor integrării şi dezavantajele

§2.1 Percepţia moldovenilor asupra Uniunii Europene şi structurilor

acesteia

Recent s-a împlinit mai mult de doi ani de când la Chişinău a avut loc

instalarea unui nou regim politic (Alianţa pentru Integrare Europeană), cu o

opţiune deschis pro europeană, care militează pentru apropierea de România şi

integrarea Republicii Moldova în structurile Uniunii Europene.

Actualmente, idealul imediat declarat al clasei politice este aderarea la

U.E, în condiţiile în care suntem o ţară cu un caracter prioritar agricol al

economiei, dependentă aproape 100% de resursele energetice din import, care

vin în marea lor majoritate din Rusia. În mare parte entuziasmul politicienilor şi

cetăţenilor este împărţit de modele de succes ale altor state mici ale Europei,

foste componente ale U.R.S.S. (Estonia, Lituania, Letonia etc.) care au reuşit să

adere la U.E în doar câţiva ani. Rezultatele aderării acestora sunt de invidiat

după trei-patru ani. Volens-nolens, pentru Moldova U.E. reprezintă un colac de

salvare, o serie de privilegii, posibilităţi, oportunităţi de dezvoltare şi

modernizare, securitate şi protecţie. În urma ultimelor evenimente din

20

Republica Moldova, Uniunea Europeană este văzută de întreaga societate ca un

pilon, ca o garanţie a respectării drepturilor omului şi a valorilor democratice.

Acest substrat teoretic este confirmat de către un sondaj realizat Centrul ENPI

în cadrul Parteneriatului Estic UE, finanţat de Comisia Europeană şi desfăşurat

în țările Parteneriatului de Vecinătate. Sondajul, un studiu de referinţă a 103

formatori de opinie, urmat de un sondaj de opinie a 400 de persoane a

demonstrat o mare afinitate cu Uniunea Europeană în privinţa valorilor şi o

dorinţă imensă pentru o mai mare implicare a UE într-o serie de domenii.

21

Tinerii sunt cei mai sensibili la ideea valorilor democratice, ei sunt cei

care luptă pentru integrare, pentru modernizare şi dezvoltare în contextul

european. Conform Tratatului de la Lisabona, Titlul I, Articolul 2, ,,Uniunea se

întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei,

egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului,

inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt

comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism,

nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi

bărbaţi”.

În concluzie pot să afirm, că întreaga societate priveşte U.E. ca pe un vis,

ca o speranţă spre o viaţă mai bună, spre un trai decent, cu contexte de

dezvoltare a personalităţii, cu garanţii ale respectării principiilor democratice, a

circulaţiei libere, a dezvoltării economice şi a parteneriatului politic şi economic

cu membrii UE. Paradoxal, însăşi comunitatea rusă, destul de numeroasă în

cadrul populaţiei Republicii Moldova, aspiră la integrarea europeană a acestui

stat, în condiţiile în care acest fapt va produce o creştere a nivelului de trai şi o

liberă circulaţie în spaţiul european.

Figură 4 Imagine simbol, UE – speranţa moldovenilor

22

§2.2 Percepţia UE asupra perspectivei integrării Republicii Moldova în

Uniunea Europeană

La etapa actuală relaţiile Moldovei cu UE sunt centrate pe trei probleme

cheie: dezvoltarea politicii UE pentru "Europa lărgită - Vecinătatea";

demersurile Moldovei de a fi acceptata în Procesul de stabilizare şi Asociere şi

rolul UE în reglementarea transnistreană. Lucrurile pe care le poate face

Moldova pentru a se apropia de UE nu sunt tocmai evidente, iar opţiunile

politice relativ limitate. Brussels-ul vede la moment antrenarea Moldovei în

cadrul Parteneriatului de Vecinătate, pentru a crea o poveste de succes din

regiune, proiectul în sine nu include asimilarea în UE ci mai degrabă apropierea

de standardele europene. Pentru relaţiile Moldovei cu UE, "Europa lărgită"

înseamnă un pas înainte, dar nu constituie neapărat un pas în direcția integrării

în UE. Aspectele pozitive ale ofertei Comisiei sunt următoarele:

"exista posibilitatea pe termen lung ca vecinii să beneficieze de cele patru

libertăţi (libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi al persoanelor),

care stau la baza "pieţei unice". Astfel Comunicarea Comisiei menţiona că: "În

schimbul progreselor concrete care ar demonstra valori comune şi

implementarea efectivă a reformelor politice, economice şi instituţionale,

inclusiv în armonizarea legislaţiei cu acquis-ul, vecinătatea UE va putea

beneficia de perspectiva unei integrări economice mai strânse cu UE", în

declaraţie se continuă că "se preconizează extinderea mandatului Băncii

Europene de Investiţii asupra vecinilor UE, şi lansarea în 2007 al unui nou

instrument financiar "de vecinătate" care ar integra proiecte de cooperare

transfrontaliera realizate prin programele de finanţare ale UE -TACIS, PHARE,

MEDA, CARDS şi Interreg.

Perspectiva declara că UE se va implica mai activ în gestionarea crizei

transnistrene prin mediere, reconstrucţie post-conflict şi participarea la

aranjamentele de securitate interna. Astfel, Comunicarea privind "Europa

23

lărgită" menţiona că: "UE trebuie să îşi asume un rol mai activ în soluţionarea

conflictului transnistrean. O implicare mai activa a UE în gestionarea crizelor ar

demonstra dorinţa UE de a-şi asuma mai multe responsabilităţi în reglementarea

conflictelor din statele vecine, ceea ce UE realizează în această perioadă tot mai

activ.

În acelaşi timp, există presiuni accentuate din partea U.E. asupra

Moldovei în vederea impulsionării investiţiilor în infrastructura fizică, protecţia

mediului înconjurător, reformarea sectorului agricol. Totodată, modelul

competiţiei şi ajutorului de stat, promovat în Uniunea Europeană este prea puţin

compatibil cu formele de guvernare corporativă, care îşi face apariţia în ţară. În

plus, presiunea UE se manifestă în cerinţa implementării tuturor directivelor cu

mult înaintea accesiunii, în condiţiile în care nu există nici o garanţie că în

general accesiunea se va produce. În general, trebuie de menţionat că realizarea

tuturor acestor „recomandări” şi „sugestii” conduce la o dependenţa

covârşitoare a Republicii Moldova de asistenţa externă.

În concluzie pot să remarc că Uniunea Europeană în raport cu Republica

Moldova dezvoltă relaţii de parteneriat şi dezvoltare sustenabilă în cadrul

Parteneriatului Estic, cu accent proeminent pe 3 elemente: asistenţă materială,

reforme economice şi juridice şi problema transnistreană.

Figură 5 Imagine simbol: Cooperarea Moldova-UE

24

§2.3 Studiul avantajelor şi dezavantajelor integrării

Analizând acest aspect, vom realiza că integrarea europeană, popular

vorbind reprezintă „băţ cu două capete”, pe lângă numeroase beneficii,

integrarea Moldovei ar putea însemna plecarea masivă a cetăţenilor peste

hotare, ceea ce deja se atestă şi duce la schimbare în structura etnică a

Republicii Moldova, s-a diminuat semnificativ cota românilor în structura

populaţiei rămase. Obţinerea statutului de ţară membră a U.E. ar însemna

redobândirea de jure a cetăţeniei europene cu diverse consecinţe, în acelaşi timp

şi favorabile. Pentru cetăţenii deja aflaţi în vest (cca. 350-400 mii persoane,

conform diferitor sondaje/estimări), aceasta ar însemna o posibilă întoarcere

nestingherită acasă, respectiv, plecarea înapoi la locul de muncă provizorie în

oricare ţară UE, fără consecinţe nedorite (juridice, morale etc.) şi fără costuri

nelegale şi excesive. Pentru cei de acasă ar însemna libera circulaţie în cadrul

spaţiului european. Pentru cei peste 500 mii moldoveni din Rusia ar însemna o

posibilitate reală de a se întoarce (şi de a se integra real în UE) şi nu doar în

Moldova. În cadrul UE este permis fluxul liber de persoane, mărfuri şi servicii,

precum şi de capitaluri. Aderarea la U.E. ar însemna găsirea de soluţii pentru

conflictul transnistrean (respectiv prezenţa trupelor ruse şi existenţa regimului

separatist în spaţiul de la est de Nistru), consolidarea stabilităţii şi eficienţei

instituţiilor garante ale democraţiei şi statului de drept, libertatea presei şi a

cuvântului, consolidarea capacităţii administrative şi a sistemului judiciar,

cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale în vederea reducerii sărăciei,

consolidarea sectorului privat pentru asigurarea creşterii economice,

îmbunătăţirea climatului investiţional, lupta împotriva corupţiei, gestionarea

eficientă a problemelor de frontieră, mai ales în sectorul transnistrean,

asigurarea unui control efectiv al calităţii bunurilor produse în Republica

Moldova, combaterea crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane, controlul

fluxurilor migraţioniste, posibilitatea de a exporta fără plata taxelor vamale în

statele membre ale UE.

25

Concluzii

În cadrul studiului meu „Stereotipurile în relaţiile europene şi perspectiva

integrării Republicii Moldovei în Uniunea Europeană” , consider că am găsit

răspunsurile pentru care am pornit această temă de cercetare.

Cele două subiecte intercalate în procesul de studiu, care de altfel

reprezintă subiecte deosebit de actuale, „stereotipurile ca fenomen social în

formarea politicilor externe” şi „procesul de integrare a Republicii Moldova în

UE mi-au redescoperit entuziasmul pentru activităţi de cercetare.

Obiectivele asumate la începutul studiului au fost valorificate prin substrat

teoretic şi exemplificări practice, astfel, O1: Stereotipurile ca fenomen social în

formarea politicilor externe, a fost prezent ca studiu de caz pe baza Hărţilor

stereotipice şi exemplificării fenomenului „stereotip” în relaţii internaţionale,

O2: Procesul de integrare a Republicii Moldova în UE din prisma

backgroundului naţional a fost prezentat în contextul managementului

promovării brandului ţării noastre la nivel al UE.

De asemenea O3: Percepţia prin prisma analizei sondajului a moldovenilor

asupra Uniunii Europene a reprezentat o analiză complexă asupra sondajului

ENPI al Centrului de Informare în cadrul Politicii de vecinătate iar O4: Percepţia

europenilor asupra Republicii Moldova şi deschiderea statelor UE în

dezvoltarea relaţiilor cu ţara noastră, un studiu de caz asupra evoluţiei relaţiilor

între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. La final pot să conchid că O5:

Crearea unui management de promovare a imaginii Moldovei în arealul

mediatic, informaţional, economic european a fost argumentat şi susţinut pe

parcursul tezei mele de studiu, ca unul de bază, dat fiind faptul, că Europa unită

se caracterizează prin diversitatea componentelor ei.

În concluzie pot să mă declar un euro optimist desăvârşit, care consideră

că argumentele enunţate în cadrul paragrafelor de cercetare din ambele capitole

nu sunt doar o analiză de perspectivă pentru Moldova ci mai degrabă paşi

concreţi în istoria Integrării Republicii Moldova în cadrul familiei Europene,

care nu v-a întârzia să se întâmple în viitorul apropiat.

26

Recenzia

Vera Bucătaru, profesor de istorie

LT „Mihai Viteazul”

grad didactic I

27

Bibliografia Cernat, V., Psihologia stereotipurilor, ed. Polirom, Iaşi, 2005.

Hewstone, M., Rubin, M., Willis, H., Intergroup bias. Social prejudice, in Annual

Rewiev of Psychology.

Fiske, S. T., Cuddy, A., Glick, P, Xu, J., A model of stereotype content:Competence

and warmth respectively follow from perceived status and competition, in Journal of

Personality and Social Psychology, 82,2002.

Hiton, J. L., Von Hipel, W.,Stereotypes, in Annua Rrewiev of Psycology, 47,1996 p.

237-271

Barthes, R.,Roland Barthes par Roland Barthes, ed.Seuil, Paris, 1975.

Vareille, J.-C., L'homme masqué, le Justicier et le Détective, ed. Presses Universitaires

de Lyon, Lyon, 1989.

Escarpit, R., Sociologie de la litterature, ed. PUF, Paris, 1958

Communication from the Commission to the Council and the European Parliament:

"Wider Europe- Neighbourhood: A New Framework for Relations with our Eastern

and Southern Neighbours", Brussels, 11.3.2003, COM(2003) 104 final.

http://www.europa.eu.int/comm/external_relations/we/doc/com03_104_en.pdf

Communication from the Commission: "Paving the way for a New Neighbourhood

Instrument", Brussels, 1 July 2003, COM(2003) 393 final.

http://eurojournal.org/more.php?id=66_0_1_6_M7

Communication from the Commission: "Wider Europe- Neighbourhood…".

Aparent, Javier Solana sprijina includerea Caucazului de Sud in "Europa largita". A se

vedea Javier Solana: "A secure Europe in a better world", Council of the EU,

Brussels, 25 June 2003, 10881/03, COSEC 03. Pozitia este oarecum sustinuta si de

Consiliul UE. Vezi "Wider Europe - New Neighbourhood - Council conclusions", 17

June 2003, Brussels, 10447/03, LIMITE, NIS 78, COEST 47, PESC 342, MED 27.

Michael Emerson: "The shaping of a Policy Framework for the Wider Europe", CEPS

Policy Brief No.39, September 2003. http://www.ceps.be

Communication from the Commission: "Wider Europe- Neighbourhood"…

28

Emerson, Michael, Marius Vahl and Steven Woolcock, 2002: "Navigating by the

stars: Norway, the European Economic Area and the European Union", CEPS

Paperback Books, Brussels.

Michael Emerson: "The shaping of…"

Dov Lynch: "The New Eastern Dimension of the Enlarged EU", in Partners and

Neighbours: a CFSP for a Wider Europe, Chaillot Papers 64, EU Institute for Security

Studies, Paris, September 2003.

Javier Solana: "Europe must assume its responsibility for security", The Irish Times,

23 September 2003.

Prof. Ştefan Plugaru, „Percepţii moldovene asupra Uniunii Europene”

Oxana Vărzaru, Speranţa tinerilor basarabeni în Uniunea Europeană, articol publicat

în numărul 2, iulie 2009, al revistei „Maluri de Prut”, editată de filiala Huşi a

Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”.

Prof. dr. Nicolae Râmbu, Comunicare interculturală, Curs « Comunicare Publică »

Centrul de Informare IEVP al proiectului Regional de Informare şi de Comunicare al

Parteneriatului între UE și statele Vecine. Proiectul este gestionat de către Action

Global Communication.

Imaginile grafice, colajele şi fotografiile sunt din colecţia autorului