LUCRARE PRACTIC|

1

DIFUZIUNEA {I OSMOZA

A. Studiul inf luen]e i unor factor i f iz ic i asupra rate i d ifuz iuni i

A1. Definirea [i explicarea fenomenelor de agita]ie termic\, difuziune [i osmoz\

A2. Legile osmozei. Solu]ii false [i solu]ii adev\rate

A3. Osmolalitate [i osmolaritate. Calculul presiunii osmotice

A4. Aplica]ii medicale

B. Metoda ce lor dou\ micrometre pentru m\surarea dimens iuni lor ce lu lare

B1. Microscopul optic B2. Micrometrul ocular [i micrometrul

obiectiv

C. Evaluarea cant itat iv\ a fenomenului de osmoz\

C1. Osmoza la celulele vegetale C2. Osmoza la nivelul hematiei

D. Exerc i] i i [ i întreb\ri

La nivelul membranelor naturale se petrec schimburi de substan]\ f\r\ de care celulele vii nu ar putea supravie]ui. Acestea implic\ fenomene de transport ale solventului sau/[i ale solvi]ilor intra- [i extracelulari. Lucrarea de fa]\ v\ permite s\ observa]i [i s\ `n]elege]i fenomenul de transport membranar al solventului, osmoza, utilizând drept modele de studiu c e l u l a v e g e t a lc e l u l a v e g e t a lc e l u l a v e g e t a lc e l u l a v e g e t a l \\\\ [i h e m a t i ah e m a t i ah e m a t i ah e m a t i a , comparativ. Ca urmare a transportului transmembranar de ap\ (solventul uzual al solu]iilor biologice), celulele `[i modific\ dimensiunile. Pentru a observa aceste modific\ri de ordin microscopic vom utiliza m i c r o s c o p u l o p t i cm i c r o s c o p u l o p t i cm i c r o s c o p u l o p t i cm i c r o s c o p u l o p t i c , iar pentru a le evalua cantitativ, vom ata[a acestuia dou\ micrometre, utilizând m e t o d a c e l o r d o um e t o d a c e l o r d o um e t o d a c e l o r d o um e t o d a c e l o r d o u \\\\ m i c r om e t r em i c r om e t r em i c r om e t r em i c r om e t r e .

�1

LUCRARE PRACTIC|

2

Difuziunea poate fi influen]at\ de greutatea molecu-lar\ [i de concentra]ia moleculelor.

a ) a ) a ) a ) E f e c t u l g r e u tE f e c t u l g r e u tE f e c t u l g r e u tE f e c t u l g r e u t \\\\ ] i i m o l e c u l a r e] i i m o l e c u l a r e] i i m o l e c u l a r e] i i m o l e c u l a r e M o d d e l u c r u :

1.1.1.1. Lua]i trei eprubete con]inând deja o coloan\ de agar (10 ml gel polizaharidic, `n stare semifluid\).

2.2.2.2. Ad\uga]i 3 ml din solu]iile de aceea[i concentra]ie a

unor compu[i colora]i, cu masa molecular\ diferit\ (prezentate al\turat).

3.3.3.3. Nota]i nivelul la care se g\se[te limita de separa]ie a

celor dou\ medii, pentru fiecare eprubet\. 4.4.4.4. La sfâr[itul orelor de lucr\ri practice: nota]i nivelul la

care a ajuns solu]ia colorat\ [i m\sura]i distan]a pe care a difuzat.

Nota]i datele `n tabelul de rezultate.

b ) E f e c t u l g r a d i e n t ub ) E f e c t u l g r a d i e n t ub ) E f e c t u l g r a d i e n t ub ) E f e c t u l g r a d i e n t u l u i d e l u i d e l u i d e l u i d e c o n c e nc o n c e nc o n c e nc o n c e n ---- t r a ] i et r a ] i et r a ] i et r a ] i e

M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u : 1.1.1.1. Lua]i alte trei eprubete cu agar.

2.2.2.2. Ad\uga]i `n fiecare eprubet\ 3 ml din solu]ia aceluia[i

compus (metil orange) dar de concentra]ii diferite. 3.3.3.3. 3.3.3.3. Realiza]i acelea[i m\sur\tori ca [i la punctul a) a) a) a) [i

nota]i rezultatele `n tabelul de rezultate.

Substan]a Distan]a (timp: 2 ore)

Metil orange Bicromat de potasiu

Sulfat de cupru

Tabel de rezultateTabel de rezultateTabel de rezultateTabel de rezultate

sol. metil orange

Distan]a (timp: 2 ore)

1 mmol 5 mmol 10 mmol Tabel de rezultateTabel de rezultateTabel de rezultateTabel de rezultate

a) Materiale necesare a) Materiale necesare a) Materiale necesare a) Materiale necesare :::: ���� 3 eprubete cu agar ���� solu]ii 5 mM de : ���� metil orange ���� bicromat de potasiu ���� sulfat de cupru

b) Materiale necesare:b) Materiale necesare:b) Materiale necesare:b) Materiale necesare: ���� 3 eprubete cu agar ���� solu]ii de metil orange de

concentra]ii : 1 mmol, 5 mmol, 10 mmol

P

P

PARTEA PRACT IC| ☺

LUCRARE PRACTIC|

3

Participarea fenomenului de osmoz\ la schimbul de substan]\ dintre celul\ [i mediul `nconjur\tor poate fi observat\ prin experien]e simple, utilizând microscopul optic. D e s c r i e r e a m i c r o s c o p u l u i o p t i cD e s c r i e r e a m i c r o s c o p u l u i o p t i cD e s c r i e r e a m i c r o s c o p u l u i o p t i cD e s c r i e r e a m i c r o s c o p u l u i o p t i c Microscopul optic obi[nuit (fig. 4) este un sistem de lentile convergente astfel realizat `ncât s\ poat\ fi folosit pentru observarea unor structuri cu dimensiuni `n general de ordinul micrometrilor (10-6 m) format din:

Partea opticPartea opticPartea opticPartea optic\\\\, , , , care se compune dintr-un sistem de iluminare [i dou\ sisteme de lentile convergente: obiectivul cu distan]\ focal\ de câ]iva milimetri [i ocularul, cu distan]\ focal\ de ordinul centimetrilor.

Sistemul obiectivSistemul obiectivSistemul obiectivSistemul obiectiv este alc\tuit dintr-un sistem centrat de lentile a[ezate `ntr-o anumit\ ordine `ntr-un tub metalic montat direct sau prin intermediul sistemului revolver la partea inferioar\ a tubului microscopului. Obiectivele au notat\ puterea m\ritoare care variaz\ `ntre x10 [i x90.

Sistemul ocularSistemul ocularSistemul ocularSistemul ocular este alc\tuit dintr-un sistem de lentile situate la partea superioar\ a tubului microscopului. Puterea m\ritoare a ocularelor care variaz\ `ntre x5 [i x15. Exist\ microscoape monoculare [i binoculare (cu dou\ oculare).

B. Metoda celor dou\ micrometre pentru m\surarea dimens iuni lor ce lu lare �

surs\ de lumin\

lentil\ condensor

preparat

imagine

a) Mersul razelor de lumin\ la microscop

lentil\ obiectiv

lentil\ ocular

OcOcOcOc

RRRR

ObObObOb PlPlPlPl

MvMvMvMv mvmvmvmv

c, dc, dc, dc, d

llll

b) Este reprezentat\ schematic alc\tuirea [i formarea imaginii în microscop: OcOcOcOc = ocular; ObObObOb = obiective; RRRR = sistem revolver; MvMvMvMv = macroviza; mvmvmvmv = microviza; cccc = condensor; dddd = diafragm\; llll = surs\ de lumin\ (poate fi plasat\ [i la exterior, `n fa]a microscopului).

Fig. 4 Fig. 4 Fig. 4 Fig. 4 (a, b) Microscopul optic - schem\

LUCRARE PRACTIC|

4

Sistemul de iluminareSistemul de iluminareSistemul de iluminareSistemul de iluminare serve[te pentru a aduce la obiectul examinat lumina de la o surs\ natural\ sau ar-tificial\. Este situat sub platina microscopului [i se compune din surs\ de lumin\ (natural\ sau, de obicei, artificial\ - bec electric), oglind\, diafragm [i condensor. Unele microscoape au un sistem de iluminare cu bec situat `n piciorul microscopului [i oglinda deta[abil\.

Partea mecanic\ serve[te la sus]inerea p\r]ii optice [i a obiectului examinat. Ea se compune din picior, coloan\, platin\ [i un dispozitiv de punere la punct format din [urubul macrometric [i cel micrometric. Puterea mPuterea mPuterea mPuterea m\\\\ritoareritoareritoareritoare a microscopului este dat\ de produsul dintre puterea m\ritoare a obiectivului [i cea a ocularului. Microscoapele optice actuale ating o putere m\ritoare de x2000.

P r i n c i p a l e l e mP r i n c i p a l e l e mP r i n c i p a l e l e mP r i n c i p a l e l e m \\\\ r im i c a r a cr im i c a r a cr im i c a r a cr im i c a r a c t e r i st e r i st e r i st e r i s ----t i c e u n u i m i c r o s c o p o p t i c :t i c e u n u i m i c r o s c o p o p t i c :t i c e u n u i m i c r o s c o p o p t i c :t i c e u n u i m i c r o s c o p o p t i c :

Puterea Puterea Puterea Puterea de de de de rezolu]irezolu]irezolu]irezolu]ie e e e (sau separatoareseparatoareseparatoareseparatoare) reprezint\ calitatea cea mai important\ a unui microscop. Ea reprezint\ capacitatea unui sistem optic de a separa dou\ puncte apropiate (al\turate) astfel `ncât aceste puncte s\ fie percepute distinct la nivelul imaginii finale. Prin termenul general de rezolu]ie rezolu]ie rezolu]ie rezolu]ie se `n]elege abilitatea unui sistem optic de a detecta detaliile unui obiect. Puterea de rezolu]ie este invers propor]ionalPuterea de rezolu]ie este invers propor]ionalPuterea de rezolu]ie este invers propor]ionalPuterea de rezolu]ie este invers propor]ional\\\\ cu cu cu cu distan]a minimdistan]a minimdistan]a minimdistan]a minim\\\\ ( ( ( (εεεε) `ntre dou) `ntre dou) `ntre dou) `ntre dou\\\\ puncte luminoa puncte luminoa puncte luminoa puncte luminoase se se se ale obiectului, percepute separat.ale obiectului, percepute separat.ale obiectului, percepute separat.ale obiectului, percepute separat. Prin urmare, dac\ se noteaz\ puterea de rezolu]ie cu P, rezult\ c\

ε1=P . Cu cât ε este mai mic cu atât puterea de rezolu]ie

P este mai mare. Distan]a minim\ ε, denumit\ [i distan]distan]distan]distan]\\\\ minim minim minim minim\\\\ rezolutiv rezolutiv rezolutiv rezolutiv\\\\ sau minimumminimumminimumminimum separabilseparabilseparabilseparabil este dat\ de formula lui Abbéformula lui Abbéformula lui Abbéformula lui Abbé:

un sin2

22,1 λε =

unde: λλλλ = lungimea de und\ a luminii utilizate la microscop nnnn = indicele de refrac]ie al mediului (aer) prin care

trece lumina (dintre obiectiv [i lama din sticl\ pe care se afl\ preparatul care este observat la microscop)

c

obiectiv

lamel\

lam\

preparat

uuuu ?

mediu cuindice nnnn

Fig. 4 Fig. 4 Fig. 4 Fig. 4 (c) Microscopul optic — detaliu la nivelul obiectivului (d) Imagine de ansamblu

Puterea de rezolu]iePuterea de rezolu]iePuterea de rezolu]iePuterea de rezolu]ie a microscopului este limitat\ de distan]\ minim\ ε. Astfel, `n cazul microscopului optic ε este de 0,38 µm. La valori mai mici ale acestuia apar fenomene de difrac]ie [i, deci, nu mai este posibil\ formarea unei imagini clare.

LUCRARE PRACTIC|

5

uuuu = jum\tatea unghiului de deschidere a conului luminos ce cade pe obiectiv (v. fig. 4c).

Se observ\ c\ ε este cu atât mai mic (iar rezolu]ia este mai mare) cu cât n [i u sunt mai mari. M\rimea n X sinu se nume[te aperturaperturaperturapertur\\\\ nu nu nu numemememeriririricccc\\\\ [i poate fi m\rit\ `n dou\ moduri: 1. M\rind indicele de refrac]ie al mediului existent `ntre

obiectiv [i lama ce con]ine preparatul; astfel, obiectivele sunt de dou\ feluri: uscate [i umede (cu imersie), dup\ cum `ntre ele [i lamel\ exist\ aer (n = 1) sau un mediu cu indicele de refrac]ie mai mare decât 1 (ex: ulei de cedru, n = 1,52).

2. M\rind unghiul u, prin construc]ie (obiective cu distan]a focal\ foarte mic\, care s\ poat\ fi apropiate foarte mult de preparat).

Puterea separatoare a unui microscop optic este, deci, limitat\ de lungimea de und\ a radia]iei utilizate (vizibil, 390 — 720 nm), de indicele de refrac]ie al mediului (care nu poate dep\[i 1,5) [i de construc]ia obiectivului, care impune o valoare maxim\ a unghiului u. • Puterea de mPuterea de mPuterea de mPuterea de m\\\\rire (P)rire (P)rire (P)rire (P) este m\rimea numeric egal\ cu

raportul dintre unghiul u’ sub care se vede imaginea la microscop [i m\rimea obiectului AB.

AB'u

P =

Puterea de m\rire se exprim\ `n dioptrii [i este invers propor]ional\ cu distan]ele focale ale obiectivului [i ocularului. • Puterea de pPuterea de pPuterea de pPuterea de p\\\\trunderetrunderetrunderetrundere este o calitate ce apar]ine

obiectivelor cu putere de m\rire mic\. Datorit\ acestei calit\]i se poate vedea `n profunzimea obiectului examinat. Ea variaz\ `n raport invers cu m\rimea unghiului de deschidere a obiectivului.

Din formula lui Abbé se poate observa c\ puterea de rezolu]ie se poate m\ri prin utilizarea unei surse cu λ cât mai mic, ca `n cazul microscopului cu radia]ii ultraviolete [i, `ndeosebi, `n cazul microscopului electronic (v. [i curs).

~n condi]iile actuale, pentru examenul `n lumina alb\, jum\tatea unghiului de deschidere maxim al unui obiectiv neputând dep\[i 71˚, distan]a mini-m\ dintre dou\ puncte care pot fi v\zute separat este de 0,38 µm.

AAAA BBBB

rrrretinetinetinetin\\\\

Fig. 5 Fig. 5 Fig. 5 Fig. 5 Formarea imaginii la microscop

LUCRARE PRACTIC|

6

P r i n c i p i u l m e t o d e iP r i n c i p i u l m e t o d e iP r i n c i p i u l m e t o d e iP r i n c i p i u l m e t o d e i Se suprapune imaginea microscopic\ a obiectului de m\surat peste imaginea unei sc\ri gradate etalonat\ `n prealabil. Se utilizeaz\ dou\ tipuri de micrometre (fig. 6): ocular [i obiectiv. Micrometrul obiectivMicrometrul obiectivMicrometrul obiectivMicrometrul obiectiv este o lam\ de sticl\ pe care sunt marcate diviziuni echidistante cu valoare cunoscut\ de 10µµm. El serve[te la etalonarea mimimimicrocrocrocromemememetrutrutrutrului ocularlui ocularlui ocularlui ocular; acesta este un disc de sticl\ introdus `n sistemul ocular [i la rândul lui are marcate diviziuni echidistante (sub form\ de re]ea). Imaginea lui este dat\ numai de lentila ocular, `n timp ce micrometrul obiectiv este m\rit de `ntreaga putere m\ri-toare a microscopului. A etalonaA etalonaA etalonaA etalona micrometrul ocular `nseamn\ a stabili o coresponden]\ `ntre o diviziune a micrometrului ocular [i un anumit num\r de diviziuni ale micrometrului obiectiv. ~n acest fel, diviziunile micrometrului ocular pot fi exprimate `n unit\]i de lungime. Mo d d e l u c r u :Mo d d e l u c r u :Mo d d e l u c r u :Mo d d e l u c r u :

1)1)1)1) Se a[eaz\ pe platina microscopului lama micrometru obiectiv (cu scala `n sus). Aceasta se fixeaz\ cu ajutorul celor doi cavaleri. 2) 2) 2) 2) Realiza]i acum imaginea la microscop: se aduce `n axul microscopului obiectivul x10 prin rotirea sistemului revolver. Privind din lateral, se rote[te viza macrometric\ spre `nainte [i se coboar\ tubul micros-copic pân\ ce obiectivul se apropie de preparat. Viza macrometric\ se mişc\ foarte `ncet. Apoi, privind prin ocular, cu ajutorul aceluia[i [urub macrometric, rotit `n sens invers, se ridic\ `ncet tubul pân\ ce apare imaginea `n câmpul microscopului. ~n continuare se procedeaz\ la completarea punerii la punct a imaginii cu ajutorul [uru-bului micrometric care va fi mi[cat `n ambele sensuri. Se recomand\ ca `ntotdeauna când examina]i un preparat la microscop s\ ]ine]i permanent mâna pe [urubul micrometric. Folosind obiectivul x10 se formeaz\ imaginea diviziunilor micrometrului obiectiv.

Materiale necesareMateriale necesareMateriale necesareMateriale necesare: ���� micrometru ocular ���� micrometru obiectiv ���� microscop optic

Fig. 6 Fig. 6 Fig. 6 Fig. 6 Micrometrul ocular (cu p\trate) [i micrometrul obiectiv

10 20 30

☺ PARTEA PRACT I C|PARTEA PRACT I C|PARTEA PRACT I C|PARTEA PRACT I C|

Ansamblul metodelor cu ajutorul c\rora se pot m\sura

dimensiunile obiectelor microscopice se nume[te

mimimimicrocrocrocromemememetrie.trie.trie.trie.

c

P

LUCRARE PRACTIC|

7

a ) Osmo z a l a a l g a V a l l i s n e r i a s p i r a l i sO smo z a l a a l g a V a l l i s n e r i a s p i r a l i sO smo z a l a a l g a V a l l i s n e r i a s p i r a l i sO smo z a l a a l g a V a l l i s n e r i a s p i r a l i s Utilizând microscopul optic, ve]i observa

modific\rile unor celule vegetale ( alga Vallisneria spiralis) puse `n medii izoosmotice, hipoosmotice [i hiperosmotice.

Cele mai evidente modific\ri apar `n privin]a volumului [i formei celulare. Pentru a le observa ave]i nevoie de a m\sura dimensiunile unei celule prin metoda descris\ anterior, micrometria.

M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u :

1)1)1)1) Se pun `n cele 3 vase Petri respectiv cca 20 ml mediu hipoton, mediu izoton [i mediu hiperton [i `n fiecare câteva frunzuli]e de plant\. 2) 2) 2) 2) Se las\ astfel 20 minute dup\ care se examineaz\ la microscop câte o frunz\ din fiecare mediu. Pentru a fi examinat\ la microscop, frunza, a[ezat\ pe lama de sticl\, se sec]ioneaz\ `n grosime (tangen]ial, cu o lam\ de ras pentru a ob]ine un fragment cât mai transparent). Se a[eaz\ fragmentul de frunz\ pe lama de sticl\, apoi se a[eaz\ pe platina microscopului `n a[a fel `ncât frunza s\ se afle `n dreptul orificiului central al platinei. Se folose[te obiectivul x10. 3) 3) 3) 3) Se rote[te dispozitivul revolver [i se formeaz\ imaginea cu obiectivul x20, care a fost folosit [i pentru etalonarea micrometrului ocular. 4) 4) 4) 4) Se m\soar\ diametrul longitudinal [i transversal pentru un num\r de 10 celule; datele se trec în tabel,tabel,tabel,tabel, `n care:

I = mediu izo- osmotic; II = mediu hipoosmotic; III = mediu hiperosmotic; L = diametru longitudinal; T = diametru transversal mmmm = media aritmetic\

b ) Osmo z a l a h em a t i iO smo z a l a h em a t i iO smo z a l a h em a t i iO smo z a l a h em a t i i Pentru a pune `n eviden]\ fenomenul de osmoz\ la nivelul biomembranelor, se poate realiza un experiment asem\n\tor, dar de data aceasta utilizând eritrocitele;

Materiale necesare:Materiale necesare:Materiale necesare:Materiale necesare:

� microscop binocular � lame [i lamele de sticl\ � 3 vase Petri � solu]ii cu osmolarit\]i

diferite :

- NaCl 9 g/l (mediu "izoton")

- NaCl 20 g/l (mediu "hiperton")

- ap\ distilat\ (mediu "hipoton")

� pipete Pasteur � 3 frunze (segmente de 2-3

cm) de Valisneria spiralisValisneria spiralisValisneria spiralisValisneria spiralis

� lam\ pentru sec]ionarea frunzelor [i realizarea

preparatului microscopic

☺ PARTEA PRACT IC|

Fig. 10 Fig. 10 Fig. 10 Fig. 10 Celule vegetale `n mediul hiperton P

LUCRARE PRACTIC|

8

acestea reprezint\ un model de studiu deosebit de accesibil `n raport cu alte celule animale. ~n plus aceast\ alegere este dictat\ [i de frecventa varia]ie a volumului celular, ca urmare a varia]iei presiunii osmotice, intra sau extraeritrocitar, `n raport cu o larg\ categorie de st\ri, fiziologice sau patologice, ale organismului (de exemplu simpla manevr\ de injectare intravenoas\ a unor solu]ii hipo- sau hiperosmolare poate avea un astfel de efect).

M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u :M o d d e l u c r u :

Ve]i observa dimensiunea transversal\ ("diametrul")

celulelor. Se va lucra cu 5 recipiente: `n A ave]i o suspensie de eritrocite `n mediu izoosmotic lor (NaCl 9 g/l); `n B [i B1 ave]i solu]ii hipoosmotice de concentra]ii diferite (NaCl 3 g/l [i respectiv 6 g/l); `n C ave]i solu]ie izoosmotic\ (NaCl 9 g/l); `n D ave]i solu]ie hiperosmotic\ (NaCl 40 g/l). 1)1)1)1) Pune]i cu o pipeta Pasteur câte 1 ml suspensie din re-cipientul A `n fiecare dintre recipientele B, C, D. 2)2)2)2) ~n continuare, la anumite intervale de timp (precizate `n tabel), ve]i lua câte o pic\tur\ din con]inutul recipien-telor B, C [i D [i o ve]i examina la microscop. Ve]i remarca c\ celulele puse `n C (mediu izoosmotic) nu-[i modific\ dimensiunile. Celulele puse `n D (mediu hiper-osmotic) se ratatineaz\ (`[i mic[oreaz\ diametrele [i cap\t\ un aspect crenelat). Celulele puse `n B1 [i scoase dup\ primul interval de timp sunt turgescente (au diametrele m\rite) iar cele puse `n B sunt par]ial sau total distruse (fenomenul de hemoliz\).

pentru B 35 minute pentru B1 35 minute

pentru C 20 minute

pentru D 30 minute intervale de timp intervale de timp intervale de timp intervale de timp

IIII L T L T L T L T

IIIIIIII L TL TL TL T

IIIIIIIIIIII L TL TL TL T

1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

mmmm tabel de rezultate

Descrie]i ce observa]iDescrie]i ce observa]iDescrie]i ce observa]iDescrie]i ce observa]i....

P

LUCRARE PRACTIC|

9

t ~n organism, presiunea exercitat\ prin intermediul pistonului (`n fig.11) este `nlocuit\ de

presiunea creat\ de “pompa cardiac\” care men]ine o presiune hidrostatic\ superioar\ presiunii

oncotice (presiunea oncotic\ poate fi definit\ ca fiind presiunea osmotic\ determinat\ doar de

macromolecule, `n cazul `n care membrana este permeabil\ atât la ap\ cât [i la molecule mici) la

nivelul capilarelor glomerului renal. Aceasta determin\ un flux net de ap\ ([i microelemente) din

plasm\ spre exteriorul capilarului (spa]iul Bowman), fenomen de ultrafilatrare plasmatic\

(primul satdiu `n formarea urinii). Este u[or de `n]eles de ce, `n caz de hipotensiune arterial\

marcat\, presiunea hidrostatic\ din capilarele glomerulare devine inferioar\ presiunii oncotice [i

ultrafiltrarea renal\ se opre[te, clinic apãrând anuria.

Fig. 11Fig. 11Fig. 11Fig. 11 a) Fenomenul de osmoz\; b) Fenomenul de osmoz\ invers\

Explica]ii în text.

aaaa)))) b)b)b)b)

LUCRARE PRACTIC|

10

D. Exerc i] i i [ i întreb\ri :

1.1.1.1. Un subiect de 60 kg prezint\ urm\toarele caracteristici: - masa lichidelor extracelulare = 20 % din masa corpului - masa lichidelor intracelulare = 50 % din masa corpului Ionograma a permis evaluarea presiunii osmotice a plasmei: 280 mOsmoli/l. a. Aceste cifre sunt normale? b. Calcula]i presiunea osmotic\ în fiecare compartiment. c. S\ consider\m c\ subiectul prime[te o perfuzie de NaCl intravenoas\ de 36,27 g în 2 litri de ap\. În care sens se vor face deplas\rile de ap\ [i ce volum de ap\ va trece dintr-un compartiment în altul, presupunând c\ membrana care separ\ cele 2 compartimente este impermeabil\ la ioni [i c\ subiectul nu elimin\ nici o cantitate de ap\. Care va fi presiunea osmotic\ a plasmei la echilibru? ( Se dau : Na+ = 23; Cl- = 35.5) 2.2.2.2. Se utilizeaz\ un epiteliu simplu asimilabil unei membrane biologice pentru a realiza un osmometru. Presiunea limit\ de ruptur\ a acestei membrane este de 1,013 x 105 N/m

2. Ce se întâmpl\ dac\ una

dintre fe]ele membranei fiind în contact cu apa pur\, cealalt\ este introdus\ în: a. solu]ie de NaCl 4 g/l b. solu]ie de uree 10 g/l c. solu]ie de NaCl 1 g/l Se dau: T = 27 °C R = 8,32 joule/mol/Kelvin g = 9,8 m/s

2

3. Calcula]i puterea rezolutiv\ limit\ în cazul unei surse de lumin\ verde (λ = 520 nm) la un microscop cu imersie bun\ (apertura numeric\ = 1,6). Cum este rezolu]ia în compara]ie cu a unui microscop cu apertura numeric\ = 0,65 [i lumin\ alb\ (0,55 x 10 —6m)?

�

4. Lichidele fiziologice, din corpul uman, con]in mai mult\ sare decât apa dulce (din râuri) [i mai pu]in\ sare decât apa de mare. De ce în realitate nu se produce efectul din figura 10?

Fig. 12Fig. 12Fig. 12Fig. 12 a) Ap\ de mare, b) Ap\ dulce (râu)

a) b)