lnterfata A Tezeu, ofiit de intuneric, ' A urmtuit ghemul de ata ai Anadnei. Ctad tuiadha S-a oFit din tors, Toate u$ile duceau sW Minotaw. Mustafa Sharif I - Fii atent! in secunda de relaxarc datorata, in egala masua, he- cerii de la emoqie la alerti $i traversarii din zona sub- tropicala in cea subarctici se gindi cit de absurd era s4 anmce asdmenea vo$e unui orb. Dar Mustafa se obisnuise cu betegugul lui. Dupi cit tirnp? Cincisprezece, cincizeci de ani? Nu era un lucru despre care si se puna intrebari.
Transcript
lnterfata A
Tezeu,
ofiit de intuneric,' A urmtuit ghemul de ata ai Anadnei.
Ctad tuiadhaS-a oFit din tors,
Toate u$ile duceau sW Minotaw.
Mustafa Sharif
I
- Fii atent!
in secunda de relaxarc datorata, in egala masua, he-
cerii de la emoqie la alerti $i traversarii din zona sub-
tropicala in cea subarctici se gindi cit de absurd era s4
anmce asdmenea vo$e unui orb. Dar Mustafa se obisnuise
cu betegugul lui. Dupi cit tirnp? Cincisprezece, cincizeci
de ani? Nu era un lucru despre care si se puna intrebari.
JOIIN BRUNNER RETELELE INFINITULUI
Hans Dykstra intrA intr-o stare de alefla totala. i$iimagina uneori ca ar putea asdel sa opreasca realmente Fe-cerea timpului sau personal, rarninlnd in echilibru, la micadistanla de lumea cunoscuta oamenilor obignuili, in timpce el ar lua cit ar putea din aceasta.
Hans fu strabatut de un fior, in ciuda costumului sau
izotermic.
Apoi igi didu seama. Desigur! Pinze de paianjen!
Se stradui sa respire adinc. Teama ii ceda, pe masurace aerul inghefat i se stecura pdn masca. Nu exista nici olumina aici, in afara celei produse de iantema putemica pe
care o luase cu el, 9i cel dintii lucru pe care{ vazuse cindsosise fuseser6 lrele pline de scame cenugii ce barauieqirea din skelter.
Deqi era ilegal, circulau din cind in cind povegti despre
persoane care nu-$i puteau permite un privater $i inventaucapcane pentru calatori.-.
- Nu simt nici o prezen{tr, zise Mustafa cu o voce care
nu parea a expdma nemullumirea.
Motivatia lui n-avea nimic in comun cu aceea a
insolitorului sau - cel pulin nici una pe care acesta dinulma s-o poata accepta. Erau colaboratori, dar nu erau gi
nu puteau fi parteneri. Se putea spune: ,,Duqmanuldugmanului meu...", fara sa mai fie nevoie de vreo altaexplic agiie.
N-avea importania.
Hans rosti cuvintele neresare 5i, in raza lantemei, minalui Mustafa se ridica imedial, cafenie, dolofani, ca a unuicopil, la fel ca 5i fa;a lui, bijbiind lacomt dupa fragilazestre a paianjenului.
- Stai, a$teapta! il implora Hans, azvalind floarea
albasffi, $oPirlii4 pe care' bineinleles, o finuse in faF lui
in acelasi iimp o mina ca sa baleieze cu lantema po4iunea
vizibih a casei, in tirnp ce pe cealalti o finea pregadt.a se
formeze codul de urgenta, daca se dovedea cumva ca locul
acesta se afla deja in posesia altcuiva' O asemenea pre-
caufie era, foarte probabil, inutil6; o asiguare din partea
lui Mustafa facea cit o duzina de indicagii ale aparatelor'
.dar, inrucit nici contorul de mdi4ii, nici sistemul biotest
nu emiseserl vreun semnal, locul era ln mod evident
locuibil $i rrecuse multa weme de cind cineva pusese acolo
inftebari politicoase strainilor care aPareau neanunlali
inr-'un skeiter Particular.
- De ce sa mai a$tept? intreba Mustafa pe un ton
certarel Vezi tu vreun semnal de alarma?
Oftind, Hans isi abandona formulele mentale tnainte
se le rcrmine.
- Nu, rasptmse el morocanos' Fiindca o sa rupi pinzele
chd o sa le atingi si voiam mai intii sa le fotografiez'
igi scoase aparanrl 9i ut iza blitzul' pentru a inregistra
lesatura delicata, deterioratA de praful gros'
- Tine-d mina in afara cadrului, adauga el' cu ochiul
lipit de vizor. Vrei sa ti-o imoftalizez?
- N-or sa gaseasca pozele pina n-o sa le dai voie' adica
pina dupl moaftea ta Cel pulin a5a mi-ai promis la incepuc
- Poate ca eu voi fl mort, dar tu vei fi ln viatA' morma'i
Hans, incarctnd apamtul. Bun, doua sint de ajuns' Da-i
drumul!
JOHN BRUNNER ID'TELELE INITNITULUI
Revenise imediat Ia felul lui obignuit de a fi: rece,
l€ia'at, o ma$inA progamata sa ob$na $i sa analizeze cu3rentie maxima toate datele noi $i sa nu ezite in fatra niciunei situafii pentru care exista precedent. Era a noua oara
cind Hans gi el veneau impreunl la o casa pierduta Hansnu gtia de unde ob{inea tovariqul sd.u codurile de acces.
\ici nu iniengiona sa{ intrebe \Teodat "
de teama cA acesta
a fi rispuns cd se bazau mai degrabi pe vreo veche ,,cafti-cici de magie" decil pe furtul dint-o banca de date sau pe
mihlirea unui iehnician de la Autoritatea Skelter.. Ambul continua:'
- lmi cer scuze ca m-am gabit si ating pinzele. Daracum sint atit de rare! N-am mai atins una din copilarie.Aproape le uitasem. Ce ciudat! Te-ai fi agteptat ca paian-jeniisi fie rezistenli.
Da, pate, gindiHars. Aparuse insa infeclia din AmericaCentrala - o ciuperca sau vreun parazit microscopic - 5i
ceva se lntimplase cu ouale lot. Ei bine, ti-ai fi pututimagina ca gi omenirea se va doveli o da$ rczistenfi.
- Cred ca asta e cea mai grozavA descoperire de pinaacum, spuse el.
Simfindu-se bine in costumul lui, i$i dadu jos masca siinspiri cu o bucurie paradoxali aenrl aspru. Era neplicutpentru git, dar cu mult mai curat decit cel de mai inainte,infestat de duhoarea canalului colector al Mediteranei 9ide fetidele halene colective, din Valletta. Praful ii dideaaroma miosului intepator.
Lipsit de echipament, Mustafa o luase inainte, iesinddin raza lantemei. Acum sutea pe podea, hvirtindu-seincet, ca $i cum s-ar fi aflat pe o roaa a olamlui, absorbind
informatiile nevazute pe care i le fumiza casa. O dati sau
11
_
Degetele grasufe se mi$ca$ prin aer cu agerimea uneivulpi la vindtoare, localizara un fir de pfrraii-f urrr#icu precizia unui muzician, ftua sal rupa; gasira un an f Slapoi, le rupsera pe amindoua cu un gest precis, savurindsenzatia contactului. Hans il mai vazuseiacind asfel deminuni 9i inainte, dar aceasta era cea mai uimitoare. .g;im?idf, pe toati lungimea fuul de mdtase al pai_:"*f,ri]sa-l la$i inract pind in momentul in care e iroaratJsi]ifrlngi; asemenea aptinldjni il faceau uneori pe Mustafa s6pari inuman. Oameni care dau buznu u"olo *d" ;;;..:
Dar acum ftr mintea lui nu era loc pehtu *"Odti", "lnumai penhu reaclie. De data asta, fara indoiala, Mustafail facuse sa se sima mindru. Ghicise dupa form;
"J"hicumparat ca acesta era foarte vechi. lndraznise sa spere "aar putea fi din primul milion. Odata ajuns in teren, era go^a
sa creada ca localizasera unul dinte p.i_a" o .ota'1"mii... Asta presupunind cd se aflau in Scanainauia. gi totuiconducea spre aceasta concluzie. eeU era in moa sigurdesnrl de rece, iar in fala lui, in parea opusa a camerei dezi, se aflau nigte ferestre mari, complet negre, mafioritacuf ai nop;i.lor din nordul indepartal
- Oh, Doamne! spuse el in goapa.Expresia era arhaicA, dar engleza nu era limba lui
matema $i, in orice caz, dacA cinmai potrivitd o"nou "*o*."u";ffiffiffi1T:Tauzise inca de acesta Sub pmful ce esbmpa toate detaliile,podeaua parca a fi din parchet de lemn adeviral Drapat cupinze de paianjen, acela nu putea fi a""it on ."uun ffii"autentic. Nu cumva rafturile erau un Sistem Cado...?
de doua ori batu din palme cu zgomot, ddicindu-$i capul.
Schita asfel in memorie pozilia perefilor, usilor $i mobilei.
Adulmeca, inregistra noile mirosuri.
Putin mai incet $i simtindu-se innucitva invidios (Sii
invidiezi un om care a orbit! Sminfealal), Hans ie$i $i el
din skelter. Era incarcat un aparat de contol, camera, bliggeanta cu filme de rezerva, lantema, instrumente...
Aparatura sa legitimi, dar nelegitimi pencu modul ln care
o folosea el acum.
Era de meserie recuperator. Datoria lui era sd. impartiin lume resursele recuperate, celor care aveau mare nevoie
de ele sau puteau sa le exploateze pentru binele general.
Nu ispita locurilor necunoscute il ademenise sa se apuce
de acest hobby periculos 9i ilegal (era trimis in mod curentpe toate continentele, oriclnd $i oriunde un depozit secret
recuperabil era raportat Autoritafi Economice).
Nu il fascinau forma 9i tiparul unei epoci apuse, aflate
acum lntr-o existenfa suspendati, roasA atit de rapid de
timp. Daca nu exista cineva care sa le inregistreze - maiprecis decit o fdcea memoria supusa gregelii -, vestigiilevor trebui reconstituite orbe$te de catre arheologii viitoru-lui indeparEL
...Dac6 acegtia vor exista-
Acest skelter ciudat era intr-adevar unul dintre primele,
vechi de o jumahte de secol gi uimitor de voluminos, mare
cit un automobil- inlelesese cd, de fapt, unele piese de
maqini fusesera adaptate pentu pdmele skeitere, aga cum
Remington introdusese pa4l din maginile de cusut inprirnele magini de scris. Un model atit de vechi s-ar putea
sa aiba defecte. Obiectul ii fansportase aici in siguranlA,
:a ii va trimite si inapoi? Sau se va intimpla riul cel mai
il, ,t uu U*" O" Mustafa - acesta va pleca primul' ca de
;;"" "";n sa lui curiozitate satisfacutir - si apoi tl
ra izola Pe el, Pe Han's Dykstral
Vreme de o ctpa se vazu tirindu-si picioarele prin
"*,iJi. in"up"a* ale ' Chiar' ce Wa era asta? Suedia'
il'*"*i", *i*oa? Cel mai probabil' Suedia; exista o
"t^""ri v"f"" pe cutia de cristal a skelterului Era incon-
'iulJ l" sn"uta' aar fizibiltr' Un teritoriu aproape pustlu'
'oi"t t-"p"G" "nata
iama in Suedia era acum scazut'\
J*' i"tt sau trei mii de oameni' mapritatea solitari
.*."nt i"i. Slr cutreiere pe jos dupa ajutor' penEu a aJunge
i"t in ioti" pu*uu exista un milion de rezidenli temporan'
e"t "-pit Posomodt skelterul' Ca majoritatea oa-
rnenilor din^wemea lui - sau' mai degaba! ca majorita@a
celor privilegiali - era in stare sa asigure o intreFnere.d.e
-*a'" a*"""u"i sau' sa schimbe un cauciuc sau un robi-
,i* Jar no ttut" niciodati un model atit de vechi' Dacd
;;;;; * "ut't"
*^uul" tehnice despre skelterele
;;";;;*" din uz, probabil in aceeaqi "i 1t"lfinc$onar str:pid i-ar lua urma ca s'-l insebe ce nevole are
l" ^"rn"r,"u
dut"' Hans n-avea nici un chef sd se pome-
i"^* p", a "t*$e
Penfu inca'lcarea codului' Va febui
sa-$i incredinFze soarta standardului inalt al maiestriei
.l"i"r", ,a+i *u-" riscul de a fi dezintegnt in dmm' sau
,a r""i"a ti"*t "i"i p1na cind vara ii va da ocazia sa se
"1r".*"" "o trrurfit"u de vizitatori' la iegirea din vreun
skelter Public'N-ar fr imposibil s?r supraviepiasca un timp aici Ar
putea fi chiar amuzant' inf-un fel' O experienF inedita' in
JOIIN BRUNNER IETELELE INTINITULUI
orice caz. Niciodata nu mai faise ink-o solihrdine aidomacelei pe care acest singuratic linut nordic o promitea- Se
plimbase prin toatA camera de zi. Paqii lui pe parchenrl tare
ii oferiseri lui Mustafa semnalele sonore de cate acesta
avea nevoie ca sa consfuiasca hbloul sonor al mediuluiinconjuator $i sa localizez€ bucAtaria. in afara pachetelor
de mincare din congelator - evident, nu vor indrazni sa leatinga, fusesera hghe{ate $i dezghetate de nenumante od -mai exista $i o rez€rva uria$a de conserve. $i, daci indica-torul de pe perete era demn de incredere $i nu se infepenisepur Si simplu la o cifra falsa, se gaseau aproape o mie delitri de pefrol in rezervorul de incilzire.
Pe de alta parte, Dany o sa-l dea imediat disparul Vorincepe imediat sa intoarca pe toate pa4ile sistemul skel-terului, ca sd descopere vreo eroare care l-ar fi putut dis-fuge pe drum. Nu mai ramasesera atit de multe fiinleomenegti. Nu-$i puteau permite sA le lase sa dispara laintimplare. Se duseserd zilele cind cei mai mulli oamenipriveau un milion de mo4i doar ca pe o garnitura la miculdejun. Ultimul lucm pe care ll voia em sa atraga atenliaautoritadlor. Trebuia doar sA se roage ca skeherul sa maireziste inci o duzini de cicluri.
Ca masurA de srguranfa, recupere gopirlila 9i o puse
discret inh-un colf al maginii. Era un simbol eficace, bunde lasat. Numele ei facuse din micula floare albastrd celmai comun dinne simbolurile vielii, tocmai potrivit sa-I ieicu tine iintr-o calatorie.
Apoi, alungindu-qi din minte asemenea ginduri sum-bre, fotografie camera de zi, bucagria, sauna pe care odescoperise dincolo de aceasta. Fa,cu fotografrile in aga felincit sa evite urmele de pagi pe care el 9i Mustafa le
lasasera in praf- la fel de v2ibile precum cele de pe zdpada
proasPata.
Oadu apoi peste o camela de lucru, cu un birou deschis
pe care se afla o ma$ini de scris Halda' documente in'r"rt
e, on t"-" p.afuit de hfutie pentru corcspondenta' de
pe care Hans sufld ugor praful pina ce numele 5i adresa
devenira lizibile' Afld asdel cd proprietarii casei se numeau
Eriksson, ca se aflau lntr-adevar in Suedia' lingd un loc
numit Umel, pe care va trebui sa-l caute pe o harti cind se
ta intoar"e aiasa. Dar ceva il frapa, pirindu-ise literal-
dente incredibil.Codul skelterului lor era tiparit pe antet!
