LITERATURA ASERVITA IDEOLOGIEI COMUNISTE

Decembrie 1947 Decembrie 1989

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noțiuni: un anume sistem social, o ideologie care promovează acest sistem social, sau o

miscare politica care dorește să implementeze acest sistem

În primii ani ai regimului comunist impus în România(1944-1959) singuraliteratură acceptată oficial şi difuzată este cea de propagandă şi de agitaţie.Acest tip deliteratură avea menirea de a pregăti soldati ai partidului, adoratori fanatici ai idealuluicomunist. Unicul scop îl reprezenta transformarea temelor ideologice în sentimenteactive, schimbarea radicală a mentalităţii şi făurirea ,,omului nou”.Pentru atingereaacestui scop se recomanda reluarea neistovită, cu mici variaţiuni a câtorva teme şi

subiecte. Astfel li se insufla viitorilor soldaţi cultul sfinţilor martiri(soldatul sovietic-eroulcivilizator, comunistul care s-a jertfit pentru fericirea noastră), cultul apostolilor credinţei

(Lenin, Stalin, Gheorghiu-Dej), cultul bisericii ocrotitoare(Partidul), cultul regatuluiceresc (Uniunea Sovietică), cultul omului nou, exorcizat, izbăvit înfruntând trecutul

ruşinos şi revenind la beatitudinea, la fericirea promisă de raiul comunist.

NNoua scriere trebuia să ua scriere trebuia să îndeplinească câteva condiţii. În îndeplinească câteva condiţii. În

primprimul rând ea trebuia săl rând ea trebuia săfie accesibilă şi aceasta nu se fie accesibilă şi aceasta nu se

putea realiza decât prin putea realiza decât prin reîntoarcerea la formreîntoarcerea la formele simle simple.le.

AAstfel proza preia unele tfel proza preia unele elemelemente specifice basmnte specifice basmului lui îndeosebi lupta dintre bine şi îndeosebi lupta dintre bine şi

răurăucare se sfârşeşte cu victoria care se sfârşeşte cu victoria bunelui. Abunelui. Alte trăsături sunt te trăsături sunt sentimsentimentalismntalismul latent,l latent,

simsimplitatea vulgară şi tâmlitatea vulgară şi tâmpă, ă, instinctualisminstinctualismul şi l şi

antiintelectualitatea, aspectul antiintelectualitatea, aspectul rudimrudimentarntaral textelor al textelor

Jumătatea anilor 1950 reprezintă intrarea într-o nouă etapă cea a concesiilortactice, generată de schimbările produse la Moscova când vine la conducere

NikitaHriuşciov.În plan intern după o perioadă de derută conducerea stalinistă a ţării

în fruntecu Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a reconsiderat obiectivele, mijloacele şi stilul de

lucru. Seface apel la recosmetizare lăsând, însă, neatinsă structura şi fundamentele

staliniste aleregimului.Astfel, scriitorii erau îndrumaţi să abordeze tematica majoră a

prezentului( marile transformăr din industrie şi agricultură, munca fremătătoare de pe

şantiere) dezvăluind astfel mîreţia activităţii revoluţionare a organizaţiei de partid. Eroul

central devine comunistul-omul nou, muncitorul, ţăranul care a înţeles sensul vieţii noi şi

a păşit hotărât pe drumul luminos spre socialism. Proza este constrânsă să apeleze la

formulele preexistente, la realismul clasic, numit în epocă ,,realism critic”. Cei care dau

un exemplu negativ sunt scriitorii din vechea generaţie interbelică precum M.Sadoveanu

care scrie Păuna Mică (1948), Mitrea Cocor (1949), Aventură în lunca Dunării (1954),

Cella Serghi Cantemireştii (1954), Cezar Petrescu Oameni de azi, oameni de ieri, oameni

de mâine (1955). Alţi scriitori care ilustrează această perfecţionare a setului de cerinţe

oficiale şi imperative partinice au fost: Petru Dumitriu Drum fără pulbere (1951), Pasărea furtunii(1954), Zaharia Stancu Dulăii(1953), Florile pământului(1954), Rădăcinile sunt amare (1958), Ion Marin Sadoveanu De la potop încoace (1958)

etc

Marii poeţi interbelici au dispărut Marii poeţi interbelici au dispărut din viaţa literară, fiindu-le interzis din viaţa literară, fiindu-le interzis să publicesă publice, deoarece erau acuzaţi de , deoarece erau acuzaţi de

IDEALISM BURGHEZIDEALISM BURGHEZ

Tudor Arghezi - n-a fost publicat până în 1955. A fost publicat din nou după ce a scris un volum despre răscoala ţarănească din 1907.

Lucian Blaga - a fost dat afară din învăţământ, a fost dat afară din învăţământ, din Academia Română.din Academia Română.

Vasile Voiculescu - fost fost condamnat politic şi de-abia postum condamnat politic şi de-abia postum i s-a publicat volumuli s-a publicat volumul““Ultimele sonete închipuite ale lui Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu” .de V. Voiculescu” .

Ion Barbu, George BacoviaIon Barbu, George Bacovia şi şi Ion PillatIon Pillat dispar din viaţa dispar din viaţa literară, ei intrând foarte greu în atenţia publiculuiliterară, ei intrând foarte greu în atenţia publicului

Biblioteca lui Biblioteca lui Eugen Lovinescu a Eugen Lovinescu a fost confiscată şi fost confiscată şi arsă.arsă.

Din manuale au dispărut Din manuale au dispărut Maiorescu şi CălinescuMaiorescu şi Călinescu

Formula aceasta a ideologiei încorporate şi susţinute de un vesmânt realist îşi va schimba după o vreme ponderea elementelor constitutive. Vine vremea naraţiunilor realiste, cu adâncirea observaţiei dar care sfârşesc neaşteptat printr-o concesie ideologicăcum este cazul unor importanţi prozatori Eugen Barbu, Marin Preda.

În plin deceniu al realismului socialist, mai ales între moartea lui Stalin şi revoluţia ungară (1956) cenzura a permis totuşi aparţia unui număr foarte mic de cărţi ce nu stisfăceau nici tematica, nici imperativul actualităţii precum: Bietul Ioanide (1953) de G. Călinescu, Toate pânzele sus!(1954) de Radu Tudoran, Moromeţii (1955) de Marin Preda, Cronică de familie (3 vol.1957) de Petre Dumitriu, Groapa (1957) de Eugen Barbu .

Aceste cărţi sunt evidenţa faptului că prozatorii au învăţat că prezentul trebuie evitat pentru că nu putea fi descris până la capăt în lumina adevărului. Din păcate ceea ce s-a câştigat prin aceste 5-6 proze realiste va fi pierdut prin înăbuşirea revoluţiei din Ungaria care ne-a readus ideologic la anul 1952. Această breşă creată va oferi scriitorilor după 1964 posibilitatea diversificării extraordinare a paletei stilistice, a tematicii, a formulelor narative şi a tipurilor de expunere

După 1964 Georghiu-Dej iniţiază un proces de reorientare politică convigând-ul pe Nikita Hruşciov că regimul comunist din România este atât de sigur încât nu este nevoie de prezenţa trupelor sovietice.Plecarea din România a trupelor sovietice a constituit prilejul şi începutul unui proces de delimitare de indicaţiile Kremlinului.Între 1965-1971 a existat un răstimp în care în România s-ar fi putut publica orice dacă sertarele scriitorilor nu ar fi fost goale. Acum se ivesc condiţiile apariţiei unei specii de proză care poate fi întâlnită numai în regimurile totalitare şi anume proza de dezvăluire cu anumite accente justiţiare.. Scriitorul de după 1965 angajează o adevărată polemică-explicită sau subtextuală- cu tot ceea ce era inautentic, convenţional, schematic, idealizat.

Această schimbare de optică se înregistrează sensibil în proza de inspiraţie rurală. Un exemplu în acest sens este romanul Moromeţii II (1967) al lui Marin Preda care oferă o perspectivă nouă asupra lumii rurale din peroada cooperativizării, de o veridicitate fără precedent, surprinzând convulsiile unui organism social în plin proces dramatic, de restructurare.

După 1971 după faimoasele teze din iulie ale urmaşului lui Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu literatura îşi reia statutul său de servitoare a ideologiei de partid. La fiecare dintre scriitorii ce îşi consolidează cariera după 1964 (M. Preda, E.Barbu, Fănuş Neagu, N.Breban, D.R.Popescu. ŞT. Bănulescu) şi chiar la cei care îşi publică scrierile după 1971 se resimte dorinţa de revanşă, de înfruntare a urâtului anilor ’50.