0 1 FORMULAR DE SOLICITARE LINDE GAZ ROMANIA S.R.L. Amplasament: Municipiul Tȃrgovişte, Strada Găeşti, Nr. 16, Judeţul Dȃmboviţa ȋn vederea obţinerii Autorizaţiei integrate de mediu Intocmit Beneficiar Ing. Silvia Bojoi LINDE GAZ ROMANIA S.R.L. Elaborator studii pentru protecţia mediului: Manager Mediu RM, RIM, BM, RA, RS, poziţia nr. 31 în Ing. Minodora IACOB Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Manager ASU Tȃrgovişte Ing. Viorel BUCURA Martie 2021
Transcript
0
1
FORMULAR DE SOLICITARE
LINDE GAZ ROMANIA S.R.L.
Amplasament: Municipiul Tȃrgovişte, Strada Găeşti, Nr. 16, Judeţul Dȃmboviţa
ȋn vederea obţinerii Autorizaţiei integrate de mediu
Intocmit Beneficiar
Ing. Silvia Bojoi LINDE GAZ ROMANIA S.R.L.
Elaborator studii pentru protecţia mediului: Manager Mediu
RM, RIM, BM, RA, RS, poziţia nr. 31 în Ing. Minodora IACOB
C. Descriere proces tehnologic Instalaţia de obținere apă demineralizată
Etape de tratare primară şi secundară:
Pretratarea apei brute (filtrare, deferizare, dedurizare, stocare apă pretratată);
Purificare apă prin osmoza inversă;
Finisare (Electrodeionizare: RO-CEDI 600 SV);
Stocare şi pompare apă ȋn sistem;
Monitorizare şi control sistem PLC cu control la distanţă: SIEMENS S7-300;
Apa demineralizată este stocată în douӑ rezervoare, cu capacitatea de 3 mc fiecare.
Rezervoarele de stocare sunt interconectate şi acționează ca unul singur.
Pentru a împiedica creşterea conductivității produsului final prin contaminare cu CO2, prezent în aerul
atmosferic, rezervoarele sunt ținute sub pernă de azot. Apa demineralizată va fi aspirată cu o pompӑ şi refulată
către instalația de producere hidrogen.
Parametrii tehnologici: debit maxim: Q = 0,52m3/h; presiune: p = 2 - 4 bar g.
13
D. Descriere proces tehnologic instalaţie de răcire cu apă BAC
Din turnurile de răcire, apa iese cu o temperatură de + 280C şi este acumulată ȋntr-un rezervor metalic cu
capacitatea de 50 mc. Prin intermediul pompelor de circulație, apa rece este refulată către consumatori, printr-o
conductă cu Dn 400 mm.
Apa care se pierde prin evaporare este completată (apa de adaos).
Debitul de apă de adaos necesar este de 2,563 litri/ sec. (9,2 mc/h).
Gradul de recirculare al apei este de cca. 96 %.
Parametrii instalației de răcire sunt:
- Debitul nominal: Q = 1000 mc/h;
- Presiune după pompele de recirculare: max. 2,5 bar g
- Temperatura de intrare: +340C – apă de la consumatori;
- Temperatura de ieşire: + 280C – apă rece la consumatori pentru twb = +22
0C ;
Apa cu temperatura de intrare +340C de la consumatori este colectată şi dirijată printr-o
conductă cu Dn 400 mm spre turnurile de răcire.
Apa industrială este tratată cu substanţe chimice.
Prin tratarea apei în vederea recirculării se urmăreşte reducerea conţinutului de materii în suspensii şi
stabilizarea acesteia, pentru prevenirea depunerilor în instalaţiile de transport şi în duzele de pulverizare.
Substanţe chimice pentru tratarea apelor :
- Inhibitor de coroziune AQUATOP C-2126: 15 ppm raportat la apa de adaos;
- Biocid INWASAN C1: 15 ppm în şoc de 3 ori/ săptămână.
Necesarul de substanţe chimice - consum anual estimat:
- Inhibitor de coroziune AQUATOP C-2126: 800 kg/an;
- Biocid INWASAN C1: 90 kg/an;
Pentru menţinerea factorului de concentrare a sărurilor în apa industrială recirculată, un debit de cca 5
mc/h apă tehnologică de răcire se va evacua în reţeaua de canalizare tehnologică existentă.
Indicatorii de calitate ai apelor tehnologice de răcire evacuate în reţeaua de canalizare tehnologică
existentă se vor încadra în limitele maxime admise impuse de prevederile Autorizaţiei de Mediu şi ale Autorizaţiei
de Gospodărire a Apelor.
5. EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII
Emisii în aer
Fabricarea hidrogenului: din proces sunt evacuate gaze arse de la reformer (pulberi, CO, NOx, SO2), prin coş
de evacuare şi dispersie cu H = 10 m, diametru coş – 254 mm.
Instalaţia de producere oxigen, azot, argon: emisiile de gaze industriale eşapate în atmosferă (oxigen, azot
argon) nu reprezintă o sursă de poluare; oxigenul, azotul şi argonul sunt componente ale aerului atmosferic şi
sunt eşapate în atmosferă din considerente de siguranţă în funcţionarea instalaţiei de distilare fracţionată a
aerului atmosferic lichefiat.
Emisii în apă
Evacuarea apelor uzate menajere, industriale şi meteorice se realizează conform Contractului de furnizare
fluide energetice nr. 2 FFE/01.11.2012 ȋncheiat cu S.C. Mechel Târgovişte S.A.. (actual COS Târgovişte S.A.).
Apele uzate menajere sunt evacuate ȋn reţeaua de canalizare existentă; indicatorii de calitate s-au ȋncadrat ȋn
valorile limită impuse de prevederile Normativului NTPA 002/2002, aprobat prin HG nr.188/2002 şi ale HG nr.
351/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Apele tehnologice de răcire şi apele pluviale colectate de pe amplasament sunt evacuate ȋn reţeaua de canalizare
pluvială uzinală; indicatorii de calitate s-au ȋncadrat ȋn limitele maxime impuse de prevederile Normativului NTPA 001/2002 aprobat prin HG nr. 188/2002 şi ale HG nr. 351/2005 cu modificările şi completările ulterioare
Emisii în ape Subterane - Nu este cazul.
14
Tehnologii alternative studiate
Nu este cazul
6. MINIMIZAREA DEŞEURILOR
Minimizarea cantităţilor de deşeuri se realizează prin:
Selectarea echipamentelor şi a tehnologiilor de fabricare hidrogen astfel încât să se reducă la minimum
deşeurile provenite din procesul tehnologic;
Utilizarea de sisteme închise pentru stocarea şi manevrarea materiilor auxiliare (catalizatori);
Operarea corectă a echipamentelor tehnologice şi respectarea strictă a procesului de producţie, precum
şi aplicarea unui program de întreţinere preventivă a echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice în vederea
diminuării opririlor în caz de avarie.
Linde Gaz Romȃnia S.R.L. a dezvoltat, implementat şi menţine un sistem de gestiune a deşeurilor în
conformitate cu cerinţele legale aplicabile în acest domeniu.
Din activităţile desfăşurate sunt generate diferite categorii de deşeuri periculoase şi nepericuloase care
sunt colectate separat şi stocate temporar în spaţii special amenajate.
7. Energie
Procesul de fabricare al hidrogenului nu este un consumator mare de energie.
Alimentarea cu energie electrică se realizează conform Contractului de furnizarea energiei electrice nr. 1 FEE
din data 01.11.2012 ȋncheiat cu S.C. Mechel Târgovişte S.A.
Delimitarea instalaţiilor electrice ȋntre furnizor şi consumator:
Staţia SRA 5 - 6KV şi transformatoarele aferente (trafo nr. 3-25 MVA, trafo nr. 1-16MVA, trafo nr.2-16MVA
şi transformatoarele 1, 2, 3, 4, SI-1000-1600KVA) sunt ȋn exploatarea şi ȋntreţinerea S.C. COS Tȃrgovişte S.A.
- Secţia Electroenergetică.
LES-6KV ȋmpreună cu postul trafo cu cele 4 transformatoare de servicii interne sunt integral ȋn exploatarea şi
ȋntreţinerea S.C.COSTȃrgovişte S.A. - Secţia Electroenergetică, delimitarea făcȃndu-se la bornele de 0,4KV ale
transformatoarelor.
LES-6KV ȋmpreună cu staţia de 6 KV Oxigen Extindere, cȃt şi liniile de 6KV şi turbocompresorul 1 şi
compresoarele de oxigen alimentate din staţia de 6KV-SRA5 sunt integral ȋn exploatarea Linde Gaz Romȃnia
S.R.L., delimitarea făcȃndu-se la capetele terminale ale cablurilor de 6KV din Staţia SRA 5.
Sala de 0,4 KV de la SRA 5 este ȋn exploatarea şi ȋntreţinerea Linde Gaz Romȃnia S.R.L., delimitarea
făcȃndu-se la bornele de JT (joasă tensiune) ale transformatoarelor de servicii interne.
Denumirea instalaţiilor:
- SRA 5 - Staţia de racord adȃnc nr. 5 – 6KV (Oxigen); Alimentarea consumatorilor se face din reţeaua de
energie electrică existentă, de joasă tensiune: 0,4KV.
- SDT Oxigen Extindere - Staţia de distribuţie şi transformare Extindere Oxigen;
Conform Anexa nr. 2 la Contractul de furnizare a energiei electrice nr. 1 FEE/01.11.2012, energia
electrică şi puterea electrică pentru care s-a asigurat serviciul de furnizare pentru perioada de 01.11.2012 –
31.12.2013 la locul de consum: FOA COS au fost următoarele:
- energia electrică furnizată: 40.170 MWh/an;
- puterea medie contractată: 4500 kW;
- puterea medie contractată ȋn zilele lucrătoare: 4500 kW;
- puterea medie contractată ȋn zilele nelucrătoare: 4500 kW;
- puterea maximă contractată ȋn orele de vȃrf: 5000 kW;
- puterea maximă contractată ȋn afara orelor de vȃrf: 5000 kW;
- puterea minimă tehnologică: vara: 3800 kW; iarna 3900 kW;
Consumul anual de energie electricӑ fabricare hidrogen: 90 kWh x 8.560 ore/an = 770,4 MW/an
15
Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru fabricarea
hidrogenului nu indică limite privind consumurile specifice de energie pentru instalaţiile care produc 300 Nmc
hidrogen/h, ci numai necesarul de utilităţi pentru instalaţIa care generează 2600 Nmc hidrogen (210 kg) la tona
de materie primă.
Comparaţia cu instalaţia de producere hidrogen nu este concludentă, deoarece NU se pot compara două
instalaţii cu capacităţi diferite, ce diferă substanţial ca ordin de mărime.
Instalaţia prezentată în BAT funcţionează în mod integrat în cadrul unei rafinării, ale cărei utilităţi
energetice le foloseşte, fără a fi luate însă în calcul.
Consum specific de energie pentru producerea hidrogenului :
Pentru eficienţa energetică: pentru respectarea recomandărilor BAT privind utilizarea eficientă a
energiei, se au în vedere următoarele:
- cantitatea de energie consumată va fi urmărită periodic şi contorizată;
- minimalizarea consumului de apă şi închiderea sistemului de circulaţie a apei (recircularea apei);
- izolarea termică a conductelor de transport fluide energetice pentru evitarea pierderilor de căldură;
- evitarea funcţionării în gol a utilajelor tehnologice;
- iluminarea spaţiilor de lucru cu sisteme ce asigură consum mic de energie.
Anual societatea va întocmi un raport privind consumul de energie, va identifica şi aplica măsurile de
utilizare eficienţă a energiei
8. Accidentele şi consecinţele lor
Obiectivul Linde Gaz România S.R.L. - Punct de lucru Târgovişte NU se încadrează în prevederile Legii nr.
59/2016. In scopul asigurării managementului situaţiilor de urgenţă şi al intervenţiei rapide în astfel de situaţii
pentru Fabricarea hidrogenului, Linde Gaz România S.R.L. P.L. Târgovişte a elaborat următoarele planuri:
- Planul pentru situaţii de urgenţă internă;
- Planul de prevenire şi stingere a incendiilor;
- Planul de intervenţie pentru combaterea poluării accidentale;
9. Zgomot şi vibraţii
Conform măsurătorilor efectuate pentru determinarea nivelului de zgomot, la limita incintei acesta se
încadrează sub limita admisă conform STAS 10009/2017.
10.MONITORIZARE
Monitorizarea la nivelul societăţii s-a realizat în conformitate cu prevederile Autorizaţiei de Mediu.
11. DEZAFECTARE
La dezafectarea instalaţiilor se vor respecta obligaţiile de mediu stabilite în conformitate cu prevederile legale.
Societatea va lua toate măsurile necesare pentru protecţia factorilor de mediu şi va avea în vedere respectarea
tuturor normelor de protecţie cerute de tipul de materiale/substanţe vehiculate pe amplasament.
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA
Până în prezent nu au fost semnalate incidente de poluare sau reclamaţii privind activităţile societăţii.
16
13. LIMITELE DE EMISIE
Până în prezent, nu s-au semnalat depăşiri ale limitelor de emisie impuse prin Autorizaţia de Mediu pentru nici
un factor de mediu.
12.IMPACT
Evaluarea impactului
În condiţiile funcţionării normale a instalaţiei nu este indus un impact negativ asupra componentelor de mediu
din zona amplasamentului.
13. Managementul deşeurilor
Societatea a elaborat proceduri operaţionale de gestionare a deşeurilor, întocmite în conformitate cu normele
legislative specifice în vigoare.
14. Habitate
Amplasamentul instalaţiei este situat în zona industrială a Municipiului Târgovişte, în U.T.R. 36 - zonă unităţi
industriale, depozite şi transport.
Funcţionarea instalaţiei nu are impact asupra habitatelor din zonă.
15. PLANUL DE MASURI OBLIGATORII SI PROGRAMELE DE MODERNIZARE
Activitatea instalaţiei de producere hidrogen se înscrie în recomandările generale EIGA AISBL doc. ICG
155/09/E, cu precizarea că sunt aplicabile doar aspecte limitate, documentul se referă la instalaţii cu o producţie
de hidrogen >10000Nmc/h.
Similar se face raportarea la BAT (Mineral Oil and Gas Refineries, pct. 2.14 şi pct. 3.14 – Hydrogen
production).
Nu este generat un impact semnificativ asupra mediului.
17
2. TEHNICI DE MANAGEMENT
2.1. Sistemul de management
Tabelul 2-1 : Elemente generale privind sistemul de management de mediu al Companiei
Sunteţi certificaţi conform ISO 14001
sau înregistraţi conform EMAS (sau
ambele) – dacă da, indicaţi aici numerele
de certificare/înregistrare
Da. Societatea a implementat un Sistem de management integrat calitate -
mediu, sănătate şi securitate ocupaţională conform cerinţelor standardelor de
referinţă în domeniu:
Administrare, producţie, îmbuteliere, distribuţie şi vânzare gaze industriale,
gaze alimentare, gaze speciale şi gaze medicinale. Aplicaţii şi suport tehnic.
Instalare şi service echipamente, pentru sistemul de management, conform ISO
9001:2015; Certificat TUV Austria, Nr. de înregistrare al certificatului:
20100173001877, Anexă la Certificatul 20100173001877/17.02.2017, valabil
până la data de 16.02.2020;
Administrare, producţie, îmbuteliere, distribuţie şi vânzare gaze industriale,
gaze alimentare, gaze speciale şi gaze medicinale. Aplicaţii şi suport tehnic.
Instalare şi service echipamente, pentru sistemul de management, conform,
conform SR EN ISO 14001: 2015; Certificat TUV Austria, Nr. de înregistrare
al certificatului: 20104173001878, Anexă la Certificatul 20104173001878/
17.02.2017, valabil până la data de 16.02.2020;
Administrare, producţie, îmbuteliere, distribuţie şi vânzare gaze industriale,
gaze alimentare, gaze speciale şi gaze medicinale. AplIcaţii şi suport tehnic.
Instalare şi service echipamente. Pentru sistemul de management conform
OHSAS 18001:2007; Certificat TUV Austria, Nr. de înregistrare al
certificatului: 20116173001879, Anexă la Certificatul 20116173001879 /
17.02.2017, valabil până la data de 16.02.2020;
Pentru punctul de lucru din Municipiul Târgovişte sistemul nu este certificat,
dar este implementat.
Furnizaţi o organigramă de management
în documentaţia dumneavoastră de
solicitare (indicaţi posturi şi nu nume).
Faceţi aici referire la documentul pe care
îl veţi ataşa.
Organigrama este prezentată în Manualul Managementului Integrat Calitate -
Mediu şi corespunde cerinţelor standardelor SR EN ISO 9001: 2005 şi SR EN
ISO 14001:2005 implementate şi certificate de către TUV.
Dacă sunteţi sau nu certificat sau înregistrat aşa cum a fost prezentat mai sus, trebuie să completaţi căsuţele goale de
mai jos. În general există două opţiuni pentru modul în car puteţi răspunde la fiecare punct.
- Fie confirmaţi că aveţi în funcţiune un sistem de management atestat printr-un document şi faceţi referire la
documentaţia respectivă, astfel încât să poată fi ulterior inspectată/auditată pe amplasament.
- Sau dacă nu aveţi un sistem de management atestat printr-un document, descrieţi modul în care gestionaţi acest
aspect. Introduceţi ”a se vedea informaţii suplimentare” în coloana 4 şi faceţi descrierea într-o căsuţă sub tabel.
Dacă intenţionaţi să dobândiţi un sistem atestat print-un document, indicaţi în coloana 3 data de la care acesta va fi
valabil
Tabelul 2-2 : Descrierea sistemului de management de mediu al companiei
Nr.
crt. Cerinţa caracteristică BAT Da/Nu
Documentul de referinţă sau data pana la
care sistemele vor fi aplicate (valabile) Responsabilităţi
1 Aveţi o politică de mediu
recunoscută oficial? Da
Declaraţia Directorului General
Obiectivele şi ţintele de mediu Director General
2
Aveţi programe preventive de
întreţinere pentru instalaţiile şi
echipamentele relevante?
Da
Program preventiv de întreţinere pentru
echipamentele relevante: Conform
procedurilor de management al calităţii
(procedurilor de mentenanţă)
Departament tehnic;
Responsabil
mentenanţă
18
Nr.
crt. Cerinţa caracteristică BAT Da/Nu
Documentul de referinţă sau data pana la
care sistemele vor fi aplicate (valabile) Responsabilităţi
3
Aveţi o metodă de înregistrare
a necesităţilor de întreţinere şi
revizie?
Da
Inregistrări în Registrul de mentenanţă
Conform procedurilor de management al
calităţii (procedurilor de mentenanţă);
Departament tehnic;
Responsabil
mentenanţă
4 Performanţa / acurateţea de
monitorizare şi măsurare. Da
Procedura Cod LG-PL-01-10 ed.1.3.
Controlul dispozitivelor de măsurare şi
monitorizare ;
Departament tehnic;
Responsabil
protecţia mediului;
5
Aveţi un sistem prin care
identificaţi principalii indicatori
de performanţă în domeniul
mediului?
Da
Politica de mediu;
Proceduri de sistem stabilite de Linde
Gaz România S.R.L;
Cod LG-PL-09-14 Monitorizarea şi
măsurarea performanţei de Mediu;
Buletine de analiză emisii/ imisii/
deşeuri;
Director General
Manager HSEQ
(Director Mediu,
Calitate, SSM)
Manager de Mediu;
6
Aveţi un sistem prin care
stabiliţi şi menţineţi un program
de măsurare şi monitorizare a
indicatorilor care să permită
revizuirea şi îmbunătăţirea
performanţei?
Da
Lunar, în Comitetul managerial;
Semestrial, în Analiza comitetului
executiv
Director General;
Manager de
producţie
7
Aveţi un plan de prevenire şi
combatere a poluărilor
accidentale?
Da
Plan de alarmare şi intervenţie în caz de
pericol chimic şi explozie;
Plan de înştiinţare şi alarmare;
Plan de evacuare;
Plan de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale;
Plan de intervenţie PSI;
Director General;
Manager HSEQ
(Director Mediu,
Calitate, SSM)
Manager de
producţie;
Manager de Mediu;
8
Dacă răspunsul de mai sus este
DA listaţi indicatorii principali
folosiţi
Da
Regulament de funcţionare tehnologică:
puncte critice,
indicatori de calitate poluanţi,
măsuri de prevenire,
echipa de intervenţie,
dotări şi materiale pentru sistare poluări
accidentale,
responsabilităţi,
instruiri,
folosinţe în aval care pot fi afectate,
pericole şi nivelul de risc asociat,
comunicare şi
analiză evenimente;
Director General;
Manager HSEQ
(Director Calitate,
Mediu, SSM)
Manager de
producţie;
Manager de Mediu;
19
Nr.
crt. Cerinţa caracteristică BAT Da/Nu
Documentul de referinţă sau data pana la
care sistemele vor fi aplicate (valabile) Responsabilităţi
9
Instruire.
Confirmaţi ca sistemele de
instruire sunt aplicate (sau vor
fi aplicate si vor începe în
interval de 2 luni de la emiterea
autorizaţiei integrate de
mediu) pentru întreg personalul
relevant, inclusiv contractanţii
şi cei care achiziţionează
echipament şi materiale; şi care
cuprinde urmatoarele elemente:
- constientizarea implicaţiilor
reglementării dată de
Autorizaţia integrata de mediu
pentru activitatea companiei şi
pentru sarcinile de lucru;
- conştientizarea tuturor
efectelor potenţiale asupra
mediului rezultate din
funcţionarea în condiţii
normale
şi condiţii anormale;
- constientizarea necesităţii de a
raporta abaterea de la condiţiile
de autorizare integrată de
mediu;
- prevenirea emisiilor
accidentale şi luarea de măsuri
atunci când apar emisii
accidentale;
- constientizarea necesităţii de
implementare şi menţinere a
evidenţelor de instruire
Da
DA
Da
Da
Da
Da
Conform Manualului Sistemului de
Management Integrat şi a procedurilor
specifice de instruire a personalului
LG-PL-09-01 Controlul mediului;
LG-PL-09-03 Securitate şi sănătate în
muncă;
LG-PL-09-05 Echipamentul personalului
şi practici de igienă;
LG-PL-09-08 Control Operaţional;
LG-PL-09-09 Pregătirea pentru situaţii de
urgenţă;
LG-PL-09-10 Permise pentru lucrări
speciale;
LG-PL-09-11 Raportarea accidentelor;
LG-PL-09-12 Evaluarea conformării;
LG-PL-09-15 Investigarea accidentelor şi
incidentelor;
LG-PL-09-17 Managementul
contractorilor;
LG-PL-09-18 Verificarea centralelor de
detecţie, semnalizare şi avertizare la
incendiu;
LG-PL-09-18 Controlul energiilor,
blocare, etichetare;
LG-PS-01-05 Acţiuni preventive şi
corective;
LG-PS-01-06 Tratarea produsului
neconform;
LG-PS-01-07 Controale şi verificări;
LG-PS-01-13 Analiza datelor;
LG-PS-01-071 Controlul calităţii;
LG-PS-01-021 Procedura procedurilor;
LG-PS-01-022 Monitorizarea
schimbărilor
Director General;
Departament
Resurse Umane
Manager HSEQ
(Director Calitate,
Mediu, SSM)
Manager de
producţie;
Manager de Mediu;
10
Există o declaraţie clară a
calificărilor şi competenţelor
necesare pentru posturile cheie?
Da Fişa postului;
Evaluarea profesională a angajaţilor
Departament
Resurse Umane
Manager de
producţie
11
Care sunt standardele de
instruire pentru acest sector
industrial (dacă există) şi în ce
măsură vă conformaţi lor?
Nu există standarde specifice în domeniul
de instruire pentru protecţia mediului în
domeniul producerii gazelor industriale,
dar sunt incluse în procedurile de instruire
profesională pentru prevenirea şi
combaterea poluărilor accidentale
Departament
Resurse Umane
Manager de
producţie
20
Nr.
crt. Cerinţa caracteristică BAT Da/Nu
Documentul de referinţă sau data pana la
care sistemele vor fi aplicate (valabile) Responsabilităţi
12
Aveţi o procedură scrisă pentru
rezolvare, investigare,
comunicare şi raportare a
incidentelor / de neconformare
actuală sau potenţială,
incluzând luarea de măsuri
pentru reducerea oricărui
impact produs şi pentru
iniţierea şi aplicarea de măsuri
preventive şi corective?
Da
Proceduri:
Controlul mediului: cod LG-PL-09-01;
Identificarea pericolului, evaluarea şi
controlul riscului: cod LG-PL-09-02;
procedura conţine:
- Anexa 1-Lista pericolelor;
- Anexa 2-Scala de cotare a probabilităţii şi
gravităţii;
- Anexa 3-Grila de evaluare impacturi
asupra mediului;
- Anexa 4-Metoda de evaluare a riscurilor
SSO;
- Fişa de evaluare impacturi de mediu;
- Fişa de evaluare riscuri SSO;
Corecţii şi actiuni corective preventive
Acţiuni preventive şi propuneri de
îmbunătăţire
Manager HSEQ
(Director Calitate,
Mediu, SSM)
13
Aveţi o procedură scrisă pentru
evidenţa, investigarea,
comunicarea şi raportarea
sesizărilor privind protecţia
mediului incluzând luarea de
măsuri corective şi de prevenire
a repetării?
Da
Proceduri:
1. Comunicarea (Cap. Comunicare externă
cu privire la aspecte de mediu);
2. Neconformităţi, (cap. Tratarea
neconformităţlor de mediu şi Securitatea şi
Sănătatea muncii)
3. Procedura cod LG-PS-01-06 Tratarea
produsului neconform, Subcap. Controlul
şi prevenirea neconformităţilor, Tratarea
produselor potenţial nesigure/ neconforme/
supectate de neconformitate;
Manager HSEQ
(Director Mediu,
Calitate, SSM)
Manager de Mediu;
14
Aveţi în mod regulat audituri
independente (preferabil)
pentru a verifica dacă toate
activităţile sunt realizate în
conformitate cu cerinţele de
mai sus? (Denumiţi organismul
de auditare.)
Da
Auditurile de certificare, supraveghere,
recertificare: ISO 9001 Sistem de
management integrat de calitate - mediu -
sănătate şi securitate ocupaţională, ISO
14001 interne şi externe;
Manualul Sistemului de Management
Integrat: Cod LG-PS-01-01:
Responsabilitatea managementului;
Cod LG-PS-01-02: Controlul
documentelor şi al datelor;
Cod LG-PS-01-04 : Audituri interne;
Cod LG-PS-01-05: Acţiuni corective
preventive;
Organism de certificare;
Director General;
Manager HSEQ
(Director Calitate,
Mediu, SSM)
Manager de
producţie;
Manager de Mediu;
15 Frecvenţa acestora este de cel
puţin o data pe an? Da
Cu auditori interni/externi certificaţi anual
Audit supraveghere (1 pe an),
recertificare (la 3 ani)
Audituri interne (cel puţin 1 pe an) şi
inspecţii de mediu (lunar)
Manager HSEQ
(Director Mediu,
Calitate, SSM)
16
Revizuirea şi raportarea
performanţelor de mediu:
Este demonstrat în mod clar,
printr-un document, faptul că
managementul de vârf al
companiei analizează
Da
Conform Procedurilor comune referitoare
la analiza efectuată de management şi la
planul acţiunilor corective/preventive din
procedura specifică:
Analiza efectuată de comitetul managerial
Controlul deciziilor;
Director General
Director HSEQ
(Director Mediu,
Calitate, SSM)
Site Manager;
21
Nr.
crt. Cerinţa caracteristică BAT Da/Nu
Documentul de referinţă sau data pana la
care sistemele vor fi aplicate (valabile) Responsabilităţi
performanţa de mediu şi
asigură luarea măsurilor
corespunzătoare atunci când
este necesar să se garanteze că
sunt îndeplinite angajamentele
asumate prin politica de mediu
şi că această politică rămâne
relevantă?
Denumiţi postul cel mai
important care are în sarcină
analiza performanţei de mediu
Instrucţiunea: Monitorizarea şi măsurarea
performanţei de mediu
Săptămânal - Comitetul managerial
Anual, raportul pentru analiza de
management
17
Este demonstrat în mod clar,
printr-un document, faptul că
managementul de vârf
analizează progresul
programelor de îmbunătăţire a
calităţii mediului cel puţin o
dată pe an?
Da
Politica de mediu;
Analiza efectuată de management şi
ȋmbunătăţire: Raport anual de mediu
-
18 Există o evidentă demonstrabilă (de ex. proceduri scrise) că aspectele de mediu sunt incluse în următoarele
domenii, aşa cum sunt cerute de IPPC:
controlul schimbării
procesului în instalaţie; Da
Proceduri:
LG-PL-09-16: Procedura de mediu şi
SSM – Abateri de la regulamentele SSM,
Mediu, Situaţii de urgenţă şi tratarea
acestora ;
LG-PL-09-20 Managementul schimbării
procesului în instalaţie
Site Manager;
proiectarea şi retrospectiva
instalaţiilor noi, tehnologiei sau
altor proiecte importante;
Da
Divizia Tehnică Internaţională a grupului
include direcţia internaţională la elaborarea
proiectelor noi sau de modernizare
Site Manager;
aprobarea de capital; Da Deciziile se iau conform Hotărârii la
nivelul de vârf al Grupului Linde Gaz Director General
alocarea de resurse; Da Protecţia mediului primeşte anual un buget
de cheltuieli şi de investiţii
Director General
Site Manager
planificarea şi programarea; Da Plan de producţie
Director General
Manager de
producţie
includerea aspectelor de
mediu în procedurile curente de
funcţionare;
Da
Instrucţiuni de lucru:
Instalaţia de producere hidrogen
Mentenanţă (mecanic, electric, AMC);
Director HSEQ
Managementul
operaţional
politica de achiziţii; Da
Procedura LG-PL-09-17 Managementul
Contractorilor ;
Procedura cod LG-PL-09-02 Identificarea
pericolului, evaluarea şi controlul riscului ;
Procedura LG-IL-09-031 Instrucţiuni de
securitate pentru transportul intern;
Fiecare contract de achiziţii are o clauză
privind dezvoltarea responsabilă privind
protecţia mediului;
Departament
achiziţii
evidenţe contabile pentru
costurile de mediu comparativ
cu procesele implicate şi nu cu
cheltuielile (de regie).
Da
Raport de investiţii;
Cont separat pentru contabilizarea
costurilor de mediu;
Departamentul
Financiar Contabil
Controlul gestiunii
22
Nr.
crt. Cerinţa caracteristică BAT Da/Nu
Documentul de referinţă sau data pana la
care sistemele vor fi aplicate (valabile) Responsabilităţi
19 Face compania rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale
sau legate de ciclul de audit), pentru:
informaţii solicitate de
Autoritatea de Reglementare; Da
Rapoarte lunare;
Rapoarte trimestriale;
Rapoarte anuale
conform cerinţelor incluse în Autorizaţia
integrată de mediu
Manager Mediu
eficienţa sistemului de
management faţă de obiectivele
şi ţintele companiei şi
îmbunătăţirile viitoare
planificate.
Da
Raport anual HSEQ evidenţiază eficienţa
Sistemului de management al societăţii
Responsabilitatea managementului –
Manualul sistemului de management
integrat
LG-PS-01-01 Responsabilitatea
managementului ;
LG-PS-01-02: Controlul documentelor
Manager HSEQ
(Sistem de
management integrat
calitate-mediu)
20
Se fac raportări externe,
preferabil prin declaraţii
publice privind mediul?
Da
Rapoartele lunare, trimestriale şi anuale
sunt transmise autorităţilor şi sunt
disponibile pentru părţile interesate.
Pe site-ul grupului din România apar
trimestrial scurte informaţii despre
protecţia mediului înconjurător pe
amplasament
Manager de Mediu
23
Tabelul 2-3 : Managementul documentaţiilor şi înregistrărilor
Cerinţa caracteristică BAT Unde este păstrată Cum se identifică Cine este responsabil
Politici Directorul companiei
Director de fabrică
Responsabilitatea managemen-
tului Director de fabrică
Responsabilităţi Toate departamentele
Fise post
Manualul Calităţii şi Mediului
Proceduri
Director de fabrica
Director SHEQ
Director calitate
Ţinte
Director de fabrică
Departament SHEQ
Departament Calitate
Programe de management
Director companie
Director SHEQ
Director de fabrică
Evidenţele de întreţinere Toate departamentele Codificări specifice
Director producţie
Director de fabrică
Şefi tură
Proceduri Toate departamentele Cod/data
Directori
departamente
Director de fabrică
Registrele de monitorizare Departament Mediu
Director fabrică
Registru de evidenta a
proceselor
Calculator
Director Mediu
Director fabrică
Şefi tură
Rezultatele auditurilor Director SHEQ
Director fabrică
Rapoarte de audit
cod/data
Director SHEQ
Director Calitate
Director fabrică
Rezultatele revizuirilor Toate departamentele Documente revizuite Directori dep. SHEQ
Director Calitate
Evidenţele privind sesizările
şi incidentele
Dep. SHEQ
Dep. SSO
Dep. Mediu
Registru de reclamaţii şi
sesizări
Nr. inregistrare/Data
Directori dep. SHEQ
Director de fabrică
Serv.
Evidenţele privind instruirile
Dep. Resurse Umane
Dep. SHEQ
Director fabrică
PV de instruire
Director Resurse
Umane
Directori dep. SHEQ
Director fabrică
Şefi tură
24
3. INTRĂRI DE MATERII PRIME 3.1.Selectarea materiilor prime
Utilizaţi acest tabel pentru a furniza o listă a principalelor materii prime utilizate, precum şi a altora care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. De
asemenea arătaţi unde există materii prime alternative care au un impact mai mic asupra mediului şi dacă acestea sunt utilizate. Dacă nu sunt utilizate, explicaţi de ce.
Materii prime principale utilizate de LINDE GAZ ROMANIA S.R.L.
Nr.
crt.
Principalele
materii prime şi
auxiliare/ utilizări
Natura chimică /
compoziţie
(Fraze de risc, fraze de pericol)
Inventarul complet al
materialelor (calitativ şi
cantitativ)
Ponderea
% în produs
% în apa de suprafaţă
% în canalizare
% în deşeuri / pe sol
% în aer
Impactul asupra mediului
acolo unde este cunoscut (de
ex. degradabilitate,
bioacumulare potenţială, toxicitate pentru specii
relevante)
Există o alternativă adecvată
(pentru cele cu impact
potenţial semnificativ) şi va fi
aceasta utilizată (dacă nu, explicaţi de ce)?
Cum sunt stocate?
(A-D)2
Poate constitui materialul un risc
semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocată?
1) REGULAMENTUL (UE) 2015/830 AL COMISIEI din 28 mai 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului
privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) 2)
A - Există o zona de depozitare acoperită (i) sau complet îngradită (ii);
B - Există un sistem de evacuare a aerului;
C - Sunt incluse sisteme de drenare şi tratare a lichidelor înainte de evacuare;
D - Există protecţie împotriva inundaţiilor sau de pătrundere a apei de la stingerea incendiilor.
28
3.1.2. Instalaţia de producere gaze industriale (oxigen, azot, argon)
Nr.
crt.
Principalele
materii prime /utilizări
Natura chimică /
compoziţie (Fraze R)
1
Inventarul complet al
materialelor (calitativ şi cantitativ)
Ponderea
% în produs
% în apa de suprafaţă
% în canalizare % în deşeuri /
pe sol
% în aer
Impactul asupra mediului
acolo unde este cunoscut (de
ex. degradabilitate,
bioacumulare potenţială, toxicitate pentru specii
relevante)
Există o alternativă adecvată
(pentru cele cu impact potenţial
semnificativ) şi va fi aceasta utilizată (dacă nu, explicaţi de
ce)?
Cum sunt stocate?
(A-D)2
Poate constitui materialul un risc
semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea
stocată?
A se vedea Secţiunea 8
1. Aer atmosferic - -
Materie primă pentru
fabricarea oxigenului,
azotului şi argonului
Nu este cazul Nu este cazul Nu se stochează
2. Ulei de ungere
Ulei de ungere tip Mol turbine TK 32
Xi-iritant; N-periculos pentru mediu
Nu conţine PCB, PCT;
R43; R50/53;
2 to/an
Circuitul de ulei al
compresoarelor de aer -
100%
Persistentă, biodegrad. –nu
sunt date;
Potenţial de bioacumulare
– nu sunt date; Toxicitate: nu sunt date.
Nu este cazul
Recipiente din plastic de 35 kg;
aprovizionat la momentul
intervenţiei;
Ulei de ungere pentru, tip Mol turbine 46
Xi-iritant; N-periculos pentru mediu
Nu conţine PCB, PCT;
R36/37/38, N, R51/53
1,5 to/an
Circuitul de ulei al
compresoarele de gaze –
100%
Persistentă, biodegrad. –nu sunt date;
Potenţial de bioacumulare
– nu sunt date;
Toxicitate: nu sunt date.
Nu este cazul
Recipiente din plastic de 35 kg;
aprovizionat la momentul
intervenţiei;
3
Substanţe
chimice pentru
tratarea apei
de răcire în
circuit închis/
la turn de răcire
Inhibitor de coroziune
AQUATOP C-2126:
C – coroziv; Xi – iritant;
R36; H290; H319
800 kg/an;
Materie auxiliară la
tratarea apei de răcire
(turn de răcire) – 100%
Persistentă, biodegrad. –nu
sunt date;
Potenţial de bioacumulare
– nu sunt date;
Toxicitate: nu sunt date.
Nu este cazul Recipiente din plastic de 25 litri
în spaţii special amenajate;
Biocid INWASAN C1:
C – coroziv; Xi – iritant; N – periculos
pentru mediu - H271; H290; H302; H314; H318; H373; H400; EUH031;
EUH032;
90 kg/an
Materie auxiliară la
tratarea apei de răcire (turn de răcire) – 100%
Persistentă, biodegrad. –nu
sunt date;
Potenţial de bioacumulare – nu sunt date;
Toxicitate: nu sunt date.
Nu este cazul Recipiente din plastic de 25 litri în spaţii special amenajate;
Biocid Hipoclorit de sodiu sol. 12%Cl
H290; H302; H314; H318; H400;
EUH031;
800 kg/an
Materie auxiliară la
tratarea apei de răcire
(turn de răcire) – 100%
Persistentă, biodegrad. –nu
se aplică pentru substanţe
anorganice;
Potenţial de bioacumulare
– nu sunt date;
Toxicitate: foarte toxic
pentru mediul acvatic.
Nu este cazul Recipiente din plastic de 25 litri
în spaţii special amenajate;
Acid sulfuric conc. 96% pentru reglare
pH; H290; H314; H318; 400 kg/an
Materie auxiliară pentru
reglarea pH-ului – 100%
Persistentă, biodegrad. –nu se aplică pentru substanţe
anorganice;
Potenţial de bioacumulare
– nu sunt date;
Toxicitate: nu este
periculos pentru mediul
acvativ.
Nu este cazul. Recipiente din plastic de 25 litri
în spaţii special amenajate;
29
3.2. Cerinţele BAT
Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate:
Cerinţa caracteristică a BAT Răspuns
Responsabilitate. Indicaţi
persoana sau grupul de
persoane responsabil
pentru fiecare cerinţă.
Există studii pe termen lung, care sunt
necesar a fi realizate pentru a stabili emisiile
în mediu şi impactul materiilor prime şi
materialelor utilizate? Dacă da, faceţi o listă
a acestora şi indicaţi în cadrul programului
de modernizare data la care acestea vor fi
finalizate.
Nu sunt necesare studii. Emisiile de poluanţi
şi impactul asupra calităţii mediului sunt
determinate şi prezentate în capitolele 13 şi
14 din prezenta solicitare. Verificarea
conformării cu valorile limită la emisie şi cu
cele privind calitatea factorilor de mediu se
va efectua prin programul de monitorizare.
Listaţi orice substituţii identificate şi indicaţi
data la care acestea vor fi finalizate, în cadrul
programului de modernizare.
Nu este cazul
Confirmaţi faptul că veţi meţine un inventar
detaliat al materiilor prime utilizate pe
amplasament?
Da – fişe intrări –ieşiri magazie Manager producţie
Confirmaţi faptul că veţi meţine proceduri
pentru revizuirea sistematică în concordanţă
cu noile progrese referitoare la materiile
prime şi utilizarea unora mai adecvate, cu
impact mai redus asupra mediului?
Da.
Se are în vedere revizuirea
sistematică în concordanţă cu progresele
obţinute în domeniul materiilor auxiliare
utilizate, astfel încât, la apariţia unor materii
prime auxiliare adecvate, cu impact redus
asupra mediului să se realizeze înlocuirea
celor utilizate în prezent.
Manager de producţie
Serviciu Aprovizionare
Confirmaţi faptul că aveţi proceduri de
asigurare a calităţii pentru controlul
materiilor prime? Aceste proceduri includ
specificaţii pentru evaluarea oricăror
modificări referitoare la impactul asupra
mediului, cauzat de impurităţile conţinute de
materiile prime şi care modifică structura şi
nivelul emisiilor.
Da
Procedură aprovizionare
Proceduri de controlul al calităţii materiilor
prime; Procedurile includ specificaţii pentru
evaluarea oricăror modificari ale impactului
asupra mediului cauzate de mpuritaţile
conţinute de materiile prime si
care pot modifica structura si nivelul
emisiilor.
Fişe cu date de securitate
Departament Calitate
Serviciu Aprovizionare
Manager de producţie
Analiza gazelor naturale –
materie primă efectuată
de SNTGN TRANSGAZ
SA MEDIAS - Buletin de
analiză cromatografică nr.
288/16.07.2020.
3.3. Auditul privind minimizarea deşeurilor(minimizarea utilizării materiilor prime)
Monitorizarea şi măsurarea performanţei de mediu se realizează conform procedurii Controlul mediului (cod
LG-PL-09-01), subcap. Controlul şi monitorizarea aspectelor de mediu semnificative referitoare la deşeuri.
Minimizarea raportului reziduu/produs prin generarea unor cantităţi minime de deşeuri de catalizatori şi
adsorbanţi (cărbune activ, sită moleculară) şi la intervale mari de timp ( 3-15 ani) răspunde obiectivelor de
protecţie a mediului pentru factorul de mediu sol.
Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate:
Nr.
Crt. Cerinţa caracteristică a BAT Răspuns
Responsabilitate.
Indicaţi persoana sau
grupul de persoane
responsabil pentru
fiecare cerinţă.
1 A fost realizat un audit al minimizării
deşeurilor?
În cadrul auditurilor anuale de
conformare cu cerinţele standardelor de Manager mediu
30
Indicaţi data şi numărul de înregistrare al
documentului.
Notă: Referire la HG nr. 856/2002, Legea
nr. 211/2011
calitate;
2
Listaţi principalele recomandări ale
auditului şi data până la care ele vor fi
implementate. Anexaţi planul de acţiune
cu măsurile necesare pentru corectarea
neconformităţilor înregistrate în raportul
de audit.
Nu este cazul Manager de Mediu
3
Acolo unde un astfel de audit nu a fost
realizat, identificaţi principalele
oportunităţi de minimizare a deşeurilor şi
data până la care ele vor fi implementate.
Minimizarea cantităţilor de deşeuri a
fost luată în considerare în faza de
proiectare, prin selectarea
echipamentelor şi a tehnologiei de
fabricare. Este implementat un program
de management al deşeurilor care are în
vedere atât reducerea cantităţilor de
deşeuri generate, cât şi valorificarea
internă şi prin terţi a acestora.
Manager de Mediu
4 Îndicaţi data programată pentru realizarea
viitorului audit. Anul 2022 -
5
Confirmaţi faptul că veţi realiza un audit
privind minimizarea deşeurilor cel puţin o
dată la doi ani. Prezentaţi procedura de
audit şi rezultatele/recomandările
auditului precum şi modul de punere în
practică a acestora în termen de 2 luni de
la încheierea lui.
Da.
Procedura de audit intern. Auditul se
realizează în baza unui chestionar ce
cuprinde întrebări – criterii de audit (cu
referire şi la minimizarea deşeurilor)
specificate în Planul de audit
Manager de Mediu
3.4. Utilizarea apei
3.4.1. Consumul de apă – conform Autorizaţiei de Gospodărirea Apelor nr. 165/10.12.2019 emisă de
A.N.A.R. – A.B.A. Buzău-Ialomiţa
Sursa de
alimentare cu apă
Volum de apa captat
(m3/an)
Utilizări pe faze ale
procesului
% de recircularea apei
pe faze ale procesului
% apă
reintrodusă de
la staţia de
epurare în
proces
Apa în scop igienico-
sanitar este asigurată
prin racord la reţeaua
de alimentare cu apă a
S.C. COS
TÂRGOVIŞTE S.A.
Volume şi debite de apă
prelevate din sursă:
Vzilnic max = 2,19 mc;
Qmax. zilnic = 0,03 l/s;
Vanual = 0,780 mii mc
Vzilnic med = 1,69 mc;
Qmed. zilnic = 0,02 l/s;
Vanual = 0,602 mii mc
Vzilnic min = 1,35 mc;
Qmin. zilnic = 0,02 l/s;
Vanual = 0,481 mii mc
- igienico-sanitar
-
-
31
Alimentarea cu apă în
scop tehnologic este
asigurată din reţeaua
de apă a S.C. COS
TÂRGOVIŞTE S.A..
Linde Gaz România
S.R.L. preia apa
tehnologică de la
turnul de răcire al S.C.
COS TÂRGOVIŞTE
S.A..
Volume şi debite de apă
prelevate din sursă:
Vzilnic max = 2629,61 mc;
Qmax. zilnic = 30,44 l/s;
Vanual = 936,141 mii mc
Vzilnic med = 2022,78 mc;
Qmed. zilnic = 23,41 l/s;
Vanual = 720,11 mii mc
Vzilnic min = 1618,22 mc;
Qmin. zilnic = 18,73 l/s;
Vanual = 576,086 mii mc
Qorar maxim = 109,57 mc/zi;
Qorar maxim = 30,44 l/s
- apa tehnologică
(producţia
hidrogenului, răcire
compresoare,
preparare apă
demineralizată,
igienizari instalaţii şi
pavimente)
96 % (global)
sistemul de răcire
practicat este cu
recirculare totală a
apei – pierderile se
datorează
fenomenului de
evaporare
-
Alimentarea cu apă potabilă şi industrială se realizează conform Contractului de furnizare fluide
energetice nr. 2 FFE din data de 01.11.2012 încheiat cu S.C. Mechel Târgovişte S.A. (actual COS Târgovişte).
3.4.2. Compararea cu limitele existente
Norme de apă pentru fabricarea hidrogenului - .
3.4.3. Cerinţele BAT pentru utilizarea apei
Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate:
Cerinţa BAT Situaţia conformării /
Măsuri necesare
Responsabil
A fost realizat un studiu privind utilizarea
eficientă a apei? Indicaţi data şi numărul
documentului respectiv.
Documentaţia pentru obţinerea
autorizaţiei de gospodărire a
apelor
Director fabrica
Listaţi principalele recomandări ale acelui studiu
şi data până la care recomandările vor fi
implementate. Dacă este disponibil un Plan de
acţiune, este mai convenabil ca acesta să fie
anexat aici.
Să exploateze şi să întreţină
construcţiile şi instalaţiile de
aducţiune, folosire a apelor în
condiţii tehnice, precum şi
dispozitivele de măsurare a
debitelor şi volumelor de apă,
în conformitate cu prevederile
regulamentului de exploatare.
Să întreţină construcţiile şi
instalaţiile de folosire şi evacuare
a apelor uzate, în scopul
minimizării pierderilor de apă.
Director fabrica
Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului
de apă? Daca DA, descrieţi succint mai jos
principalele rezultate.
DA – se practică:
Este montat apometru pe
conducta de aducţiune pentru
verificarea debitelor de apă
recircularea apei de răcire
Director fabrica
Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat,
identificaţi principalele oportunităţi de
îmbunătăţire a utilizării eficiente a apei şi data
până la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.
Nu este cazul -
32
Cerinţa BAT Situaţia conformării /
Măsuri necesare
Responsabil
Indicaţi data până la care va fi realizat următorul
studiu.
- -
Confirmaţi faptul că veţi realiza un studiu privind
utilizarea apei şi că veţi prezenta metodologia
utilizată şi rezultatele recomandărilor auditului
într-un interval de 2 luni de la încheierea acestuia.
Da - în situaţia în care revizuirea
autorizaţiei integrate de mediu
implică modificări în
gospodărirea apelor
Director fabrica
Descrieti în căsuţele de mai jos poziţia actuală sau propusă cu privire la alte cerinţe caracteristice a BAT menţionate
în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie
prin justificarea abaterilor sau utilizarea măsurilor alternative, ca răspuns la întrebările de mai jos.
3.4.3.1. Sistemele de canalizare
Sistemele de canalizare trebuie proiectate astfel încât să se evite poluarea apei meteorice. Acolo unde este
posibil, aceasta trebuie reţinută pentru utilizare. Ceea ce nu poate fi utilizat, trebuie evacuat separat. Care este
practica pe amplasament?
Categoriile de ape uzate rezultate din activităţile desfăşurate pe amplasamentul Linde Gaz România S.R.L.
P.L. Târgovişte sunt:
- ape uzate menajere (sunt preluate în reţeaua canalizare ape menajere)
- ape de răcire (sunt recirculate în sistemul de răcire);
- condensat de proces (este evacuat în reţeaua de canalizare pluvială)
- ape uzate tehnologice (pentru menţinerea factorului de concentrare a sărurilor în apa industrială
recirculată, un debit de cca 5 mc/h apă tehnologică de răcire va fi evacuat în reţeaua de canalizare ape tehnologice
existentă pe platforma S.C. COS Tȃrgovişte S.A.
- ape pluviale (sunt captate prin rigole şi evacuate în reţeaua de canalizare pluvială)
Practici curente Cerinţe BAT Situaţia
conformării
Măsuri
necesare
Termene şi
responsabilităţi
Apele uzate menajere, tehnologice şi pluviale
sunt colectate şi deversate în reţeaua de
canalizare ape uzate conform Contractului de
furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare nr. 2 FFE/01.11.2012 încheiat
cu S.C. Mechel Târgovişte S.A. (actual COS
Târgovişte S.A.)
Evitarea poluării
apelor meteorice;
Unde este posibil,
reutilizarea în
proces
Da. Nu este
cazul
Responsabil
cu protecţia
mediului
Director
fabrică
3.4.3.2. Recircularea apei Apa trebuie recirculată în cadrul procesului din care rezultă, după epurarea sa prealabilă, dacă este necesar. Acolo
unde acest lucru nu este posibil, ea trebuie recirculată în altă parte a procesului care necesită o calitate inferioară a apei; să se
identifice posibilităţile de substituţie a apei cu sursele reciclate, trebuie identificate cerinţele de calitate a apei asociate
fiecărei utlizări. Fluxurile de apă mai puţin poluate, de ex. apele de răcire, trebuie păstrate separat acolo unde este necesară
reutilizarea apei, posibil după o anumită formă de tratare.
Toate categoriile de ape uzate tehnologice sunt recirculate în procesul de fabricaţie/răcire. Gradul de
recirculare al apei este 96% (AGA nr. 165/10.12.2019 emisă de ANAR ABA Buzău-Ialomiţa).
3.4.3.3. Alte tehnici de minimizare a consumului de apă
Sistemele de răcire cu circuit închis trebuie utilizate acolo unde este posibil; în final, apele uzate vor
necesita o formă de epurare. Totuşi, în multe solicitări, cea mai bună epurare convenţională a efluentului produce
o apă de bună calitate care poate fi utilizată în proces direct sau amestecată cu apă proaspătă. Atunci când calitatea
33
efluentului epurat poate varia, el poate fi reciclat în mod selectiv, atunci când calitatea este corespunzătoare, şi
condus spre evacuare atunci când calitatea scade sub nivelul pe care sistemul îl poate tolera.
Operatorul / titularul activităţii trebuie să identifice cazurile în care apa epurată din efluentul staţiei de
epurare poate fi folosită şi să justifice atunci când aceasta nu poate fi folosită. De exemplu, costul tehnologiei cu
membrane continuă să scadă. Ele pot fi aplicate fluxurilor proceselor individuale sau efluentului final de la staţia
de epurare. În final, ele vor putea înlocui complet staţia de epurare, ducând la reducerea semnificativă a volumului
efluentului.
Concentraţia efluentului rămâne totuşi însemnată, dar, acolo unde debitul este suficient de mic şi, în
particular, acolo unde căldura reziduală este disponibilă pentru epurare ulterioară prin evaporare, poate fi realizat
un sistem al cărui efluent poate fi redus la zero. Dacă este cazul, Operatorul trebuie să evalueze costurile şi
beneficiile utilizării acestui tip de epurare;
Nu este cazul aplicării altor tehnici de minimizare a consumului de apă deoarece procesul tehnologic de
producere a gazelor industriale (hidrogen) nu este mare consumator de apă de proces.
Sistemul de răcire cu apă este în circuit închis.
3.4.3.4.Apa utilizată la curăţenie/ spălare
Acolo unde apa este folosită pentru curăţire şi spălare, cantitatea utilizată trebuie minimizată prin:
aspirare, frecare sau ştergere mai degrabă decât prin spălare cu furtunul;
Nu se foloseşte apă pentru spălarea spaţiilor de producţie, deoarece în instalaţie sunt vehiculate gaze.
Practici curente Cerinţe BAT Situaţia conformării
Platformele sunt spălate
doar în caz de poluări
accidentale.
Aspirare, frecare sau ştergere mai degrabă decât
prin spălare cu furtunul;
Se aplică spălarea după curăţirea
uscată.
Evaluarea scopului reutilizării apei de spălare; Apele de spălare echipamente şi
pavimente nu se reutilizează.
Controale stricte ale tuturor furtunelor şi
echipamentelor de spălare.
Da, se aplică acest control la fiecare
loc de muncă, conform prevederilor
din instrucţiunile de lucru.
4. PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI
4.1. Inventarul proceselor
Numele procesului
Numărul
procesului
(dacă e cazul)
Descriere Capacitate maximă
1.Fabricare hidrogen 1
Etapele fluxului tehnologic sunt:
-tratare gaz natural;
-comprimarea gazului de alimentare;
-ȋncălzirea gazului de alimentare;
-hidrodesulfurare gaz natural;
-reformare catalitică;
-conversia catalitică a gazului de sinteză;
-răcirea gazului de proces;
-separare condensat de proces;
-sistemul de purificare a hidrogenului
-prin presiune oscilantă (PSA);
-recuperarea gazului rezidual
Debit: 300 Nmc/h;
Condiţii de livrare:
-puritate hidrogen:
99,9999%
-presiune: min.13,8 barg;
-temperatură: 380C.
34
2. Fabricare oxigen, azot,
argon 1
Etapele fluxului tehnologic sunt :
- aspirarea şi filtrarea aerului atmosferic;
-comprimarea aerului ȋn trepte;
-răcirea şi purificarea aerului în 4
regeneratori cu masă bazaltică;
-destinderea şi răcirea în turbodetendoare;
-răcirea şi lichefierea;
-fracţionarea ȋn componente;
-stocarea fracţiunilor ȋn rezervoare
criogenice;
-transportul gazelor industriale prin
conducte la comprimare;
-comprimarea gazelor industriale şi
transportul acestora prin conducte la
client
- oxigen: 4500 Nmc/h;
- azot: 5550 Nmc/h;
- argon: 90 Nmc/h;
3. Instalaţia de producere
apă demineralizată 1
Etapele fluxului tehnologic sunt :
-pretratarea apei brute (filtrare, deferizare,
dedurizare, stocare apă pretratată);
-purificare apă prin osmoza inversă;
-finisare (electrodeionizare): RO-CEDI
600 SV);
-stocare apă demi în 2 rezervoare x 3mc
-pompare apă ȋn sistem;
-monitorizare şi control sistem PLC cu
control la distanţă: SIEMENS S7-300;
debit: Q = 0,52 mc/h
p = 2-4 bar g
4. Instalaţia de răcire BAC 1
Etapele fluxului tehnologic:
- tratarea apei cu Inhibitor de coroziune
AQUATOP C-2126: (15 ppm raportat la
apa de adaos);
- tratarea apei cu Biocid INWASAN C1:
(15 ppm în şoc de 3 ori/ săptămână).
- stocare apă tratată ȋntr-un rezervor
metalic cu capacitatea de 50 mc.
- livrare apărece către consumatori,
printr-o conductă cu Dn 400 mm
- pentru menţinerea factorului de
concentrare a sărurilor în apa industrială
recirculată, un debit de cca 5 mc/h apă
tehnologică de răcire se va evacua în
reţeaua de canalizare tehnologică
existentă.
debit: Q = 1000 mc/h;
presiune după pompele de
recirculare: max. 2,5 barg
4. Centrala termică
încălzire birouri 1 Centrală termică murală Putere termică: 24 kW
5. Staţia de apă demi a
fabricii de hidrogen - Staţia este încălzită cu două aeroterme 2 x 23 kw
35
4.2. Descrierea proceselor
Prezentaţia diagrama/diagramele fluxului procesului tehnologic al activităţilor pentru a indica principalele faze ale
procesului şi pentru a identifica mijloacele prin care materialele sunt transferate de la o activitate la alta.
4.2.1. INSTALAŢIA DE FABRICARE HIDROGEN
Procesul tehnologic de fabricare a hidrogenului
Linde Gaz România S.R.L. fabrică gaze industriale (hidrogen, oxigen, azot, argon) necesar proceselor
tehnologice care se desfăşoară în S.C. Erdemir România S.R.L. şi S.C. Oţelinox S.A..
A. Tehnologia instalaţiei de producere a hidrogenului Hydro-Chem este reacţia de reformare abur-
metan (SRM). In această reacţie, un amestec de metan şi abur, la temperaturi ridicate şi ȋn prezenţa unui
catalizator reacţionează şi formează hidrogen şi monoxid de carbon. Sursa pentru metan este gazul natural.
Debitul de gaz bogat ȋn hidrogen care rezultă din aceste reacţii este purificat prin procesul de adsorbţie la presiune
oscilantă (PSA). Tehnologia PSA foloseşte alternativ cicluri de presiune joasă şi ȋnaltă pentru a adsorbi selectiv
impurităţile din hidrogen de la fluxul de gaz. Sistemul operează în cicluri repetate; procesul se desfăşoarӑ în două
cicluri, respectiv adsorbţie şi regenerare.
Se obţine hidrogen de puritate ȋnaltă care ȋndeplineşte cerinţele clientului.
Etapele procesului tehnologic de producere a hidrogenului gazos sunt următoarele:
tratare gaz natural;
comprimarea gazului de alimentare;
ȋncălzirea gazului de alimentare;
hidrodesulfurare gaz natural;
reformare catalitică;
conversia catalitică a gazului de sinteză;
răcirea gazului de proces;
separare condensat de proces;
sistemul de purificare a hidrogenului prin presiune oscilantă (PSA);
recuperarea gazului rezidual;
Tratare gaz natural
Gazul natural (materie primă pentru producerea hidrogenului şi combustibil pentru arzătoare) este filtrat
în filtru pentru reţinerea impurităţilor, după care se separă în două fluxuri: un flux este dirijat către colectorul din
care se alimentează arzătoarele reformerului (1101F01), iar al doilea flux este pentru alimentare, materie primă
pentru fabricarea hidrogenului.
Comprimarea gazului de alimentare
Gazul natural la presiune oscilantă este amestecat cu hidrogen recirculat şi apoi este comprimat în
compresorul de alimentare (1002C03). Capacitatea compresorului este controlatӑ de o conductă de recirculare,
care regleazӑ debitul de gaz recirculat, ȋn funcţie de presiunea de evacuare a compresorului. Amestecul de gaz
natural şi hidrogen iese din compresor cu presiunea de 17,7 barg (257 psig) şi 120 0C. După comprimare, gazul de
alimentare curge către ȋncӑlzitorul de gaz de alimentare (1003E01).
Incălzirea gazului de alimentare
Încălzitorul de gaz de alimentare este un schimbător cu tubulatură, cu gaz de alimentare ȋn manta şi gaz
de proces de la reactorul de conversie/convertorul catalitic ȋn prezenţa vaporilor de apă (11203R01) ȋn ţevi. In
ȋncălzitor, gazul de alimentare este ȋncălzit la temperatura de 3290C pe baza căldurii cedate de gazul de proces
care provine de la convertorul catalitic (1203R01) şi pătrunde ȋn încălzitorul de gaz de alimentare cu temperatura
de 4160C şi iese la temperatura de 3650C.
36
Hidrodesulfurare gaz natural
Gazul natural conţine compuşi cu sulf care reprezintă o „otravă” pentru catalizatorii din reformer
(1101F01) şi trebuie eliminaţi înainte de reformare. Gazul de alimentare ȋncălzit (gaz natural și hidrogen) de la
preȋncălzitorul de alimentare (1003E01), la aproximativ 3290C este trecut prin catalizatorul de ZnO din unitatea
de hidrotatare (1003R04). Catalizatorul realizează două procese: hidrotratare şi desulfurare. In procesul de
hidrotratare, catalizatorul transformӑ orice sulfuri organice ȋn hidrogen sulfurat şi transformă hidrocarburile
nesaturate ȋn hidrocarburi saturate.
Reacţiile chimice sunt următoarele :
CH3SH + H2 CH4 + H2S
CnH2n + H2 CnH2n+2 (pentru n 2)
In procesul de desulfurare, catalizatorul absoarbe hidrogenul sulfurat.
Are loc următoarea reacţie:
ZnO + H2S ZnS + H2O.
Reformare cataliticӑ
Gazul natural desulfurat este amestecat cu o cantitate controlatӑ de abur supraȋncălzit ȋnainte de a intra ȋn
tuburile de catalizatori din reformer (1101F01). Cele 12 tuburi catalitice din reformer sunt dispuse pe douӑ rânduri
lȃngă pereții izolați. Șase arzӑtoare sunt amplasate pe partea superioarӑ a sistemului de reformare, ȋntre fiecare
grup de câte douӑ tuburi. Arzӑtoarele asigurӑ energia termică necesară reacţiei din tuburile catalitice ale
reformerului (1101F01). Gazul de proces intrӑ și iese din fiecare tub al catalizatorului prin diferite porturi
localizate la partea superioarӑ.
Reformerul este componenta principală a instalației HYDROPRIME.
Un sistem integrat de schimb de cӑldurӑ ȋn cadrul fiecărui tub de catalizator, evaporă eficient apa și
supraȋncӑlzește amestecul de abur – hidrocarburi.
Reacţia dintre hidrocarbura gazoasă şi abur în prezenţa unui catalizator de nichel produce hidrogen,
monoxid de carbon și dioxid de carbon.
Reacţia de reformare abur-metan este reprezentată prin următoarele ecuaţii:
General: CnHm + nH2O = (m/2+n) H2 + nCO (1)
Metan: CH4 + H2O ↔ 3H2 + CO
Reacţia (1) este reformarea şi este puternic endotermă şi trebuie să aibe loc ȋn condiţii de ardere
controlate. In plus, faţă de reacţia de reformare, ȋn reformer are loc o reacţie catalitică cu apa:
CO + H2O = CO2 + H2
Pentru a obţine o conversie bună a hidrogenului, tuburile reformerului sunt încălzite astfel încât gazul de
proces din patul catalizatoruluieste la aproximativ 8300C (1,526
0F) la sfȃrşitul duratei de viaţă a reformerului
catalitic. Această temperatură de ieşire poate fi micşorată şi se poate obţine o conversie bună când catalizatorul
este nou. In urma transferului suplimentar de căldură, gazul de proces iese din reformer la 2250C.
Gazele arse părăsesc reformerul la 550 0C.
Conversia catalitică a gazului de sinteză
Gazul de proces fierbinte care iese din reformer curge la generatorul de abur din efluenţii de reformare
(1101E30), unde preia căldura reziduală din gazele de ardere existente ȋn cuptorul reformerului. O cantitate micӑ
de apӑ este amestecată cu gaz de proces pentru a atinge temperatura de intrare dorită pentru convertorul cataliticȋn
prezenţa vaporilor de apă, care este de aprox. 350 0C la sfȃrşitul duratei de viațӑ a catalizatorului convertorului
catalitic ȋn prezenţa vaporilor de apă. Gazul de proces intră ȋn convertorul catalitic ȋn prezenţa vaporilor de apă
(1203R01), unde, în prezenţa unui catalizator de oxid de fier, are loc reacţia de conversie a monoxidului de carbon
ȋn dioxid de carbon şi hidrogen, conform reacției:
CO + H2O = CO2 + H2 (2)
Reacţia (2) este conversia de schimb și este exotermӑ, deci va avea loc o creștere a temperaturii ȋn
convertorul catalitic ȋn prezenţa vaporilor de apă. Aceastӑ creștere a temperaturii va varia ȋn funcție de rata de
37
exploatare a instalației: la capacitate 100% aceasta va fi de aprox.660C. Având la bazӑ temperatura de intrare ȋn
convertorul catalitic ȋn prezenţa vaporilor de apă de 350 0C și o ȋncӑrcare a instalației de 100%, se estimează că
gazul de proces va ieşi din convertorul catalitic ȋn prezenţa vaporilor de apă la o temperatură de cu aprox. 416 0C
la sfȃrşitul duratei de viațӑ a catalizatorului.
Răcirea gazului de proces
De la convertorul catalitic ȋn prezenţa vaporilor de apă gazul de proces curge la ȋncălzitorul de gaz de
alimentare (1003E01) unde are loc schimbul de cӑldurӑ cu gazul de alimentare. Gazul de proces iese din
ȋncălzitorul de gaz de alimentare la 3650C. Apoi gazul de proces intrӑȋn răcitorul de proces (1202E04), unde este
rӑcit la 380C. Răcitorul de proces (1202E04) este de asemenea utilizat pentru a condensa orice abur ȋn exces care
nu este utilizat ȋn proces.
Separare condensat de proces
Gazul de sinteză și apa condensatӑ intrӑ apoi ȋn separatorul de condens rece (1202D01), unde condensul
este colectat, ȋnainte ca debitul de gaz de hidrogen brut sӑ fie trecut cӑtre sistemul de purificare prin presiune
oscilantă PSA (1801Y01). Condensul de proces de la separatorul de condens rece (1202D01) este saturat cu gaze
dizolvate. Pentru a evita efectul dăunător al acestor gaze dizolvate, condensul de proces este pus la dispoziţia
clientului la 14,3 barg (207 psig) şi 380C pentru deviere la drenaj (sau pentru recuperare).
Sistemul de purificare hidrogen prin presiune oscilantă (PSA)
Sistemul de purificare PSA (1801Y01) este un sistem format din 6 paturi care utilizează procesul de
adsorbţie pentru a produce hidrogen de puritate ridicată. Hidrogenul brut din separatorul de consens rece
(1202D01) curge printr-un vas adsorbant umplut cu adsorbant. Adsorbantul este un material granular care atrage
şi reţine (adsoarbe) impurităţile din hidrogenul brut permiţând prelevarea de hidrogen purificat din partea de sus a
recipientului. De ȋndată ce adsorbantul este saturat cu impurităţi, trebuie curăţat. Procesul de adsorbţie este
reversibil şi depresurizarea recipientului va determina adsorbantul să elibereze impurităţile. După purificare de
către PSA, hidrogenul de puritate ridicată este disponibil pentru client la presiunea de aprox. 13,8 barg (200psig).
Recuperarea gazului rezidual
Gazul rezidual produs cȃnd PSA este regenerat din etapele de purjare este colectat ȋn recipientul pentru
gaz rezidual (1801D01) și este utilizat drept combustibil primar pentru arzătoarele pentru reformare. Recipientul
pentru gaz rezidual (1801D01) este conceput pentru a reduce la minim fluctuaţiile presiunii gazului rezidual, cu
variaţia de presiune ȋn timpul funcţionării normale fiind de aproximativ 0.2 barg (2.9 psig) la 1.0 barg (14.5 psig).
In plus, compoziţia gazului rezidual de la PSA variază, recipientul pentru gaz rezidual (1801D01) realizează şi
amestecarea fuxului de gaz rezidual, utilizȃnd o conductă de distribuţie în interiorul recipientului, pentru a asigura
că gazul rezidual către arzătoarele de reformare este omogen și are o valoare de ȋncălzire uniformă. Gazul rezidual
de la recipientul de gaz rezidual (1801D01) este transferat la arzӑtoarele de reformare. In plus, presiunea ȋn
recipientul pentru gaz rezidual trebuie menţinută pe cȃt posibil pentru a asigura că PSA operează la eficienţă
maximă.
Arzătoare reformer
Sistemul de arzӑtoare este compus din 6 arzӑtoare localizate ȋn partea superioarӑ a reformerului. Acestea
sunt folosite pentru a furniza căldură la tuburile reformerului. Fiecare arzӑtor este capabil sӑ aprindӑ simultan gaz
natural și gaz rezidual bogat ȋn hidrogen de la PSA. Trei dintre arzătoare sunt capabile de aprindere dintre
modurile flacără sau FLOX. Aceste arzătoare sunt numite arzătoare „FF (Flacără şi FLOX)”. FLOX ȋnseamnă
oxidare fără flacără, care permite preȋncălzirea ridicată a aerului la emisii NOx scăzute şi o zonă de temperatură
omogenă ȋn camera de combustie. Ȋn timpul pornirii, arzătoarele FF utilizează un aprinzător electric pentru a
stabili o flacără vizibilă. Fiecare arzător FF este dotat cu aprinzătorul său propriu şi senzor de combustie flacără
pentru a detecta prezenţa unei flăcări.
Dacă vreunul dintre cele 3 arzătoare nu se aprinde cu succes (aşa cum a fost detectat de către senzor),
sistemul de control va ȋncerca să reaprindă arzătorul (arzătoarele), după cea de a doua ȋncercare (dacă este
38
necesar), va ȋncepe ȋncălzirea atȃta timp cȃt cel puţin unul din arzătoare este aprins. Inainte de atingerea
temperaturii de 8800C, creşterea ratei de temperatură va fi cotrolată utilizȃnd o secvenţă de aprindere pornit-oprit
a celor 3 arzătoare FF.
Arzătoarele vor porni şi opri, după cum va fi nevoie, pentru a menţine o ȋncălzire graduală a cuptorului.
Odată ce cuptorul reformerului atinge 8800C, arzătoarele FF continuă pe funcţionare FLOX şi arzătoarele cele 3
rămase activează aprinderea.In modulul FLOX, temperatura cuptorului este controlată de reglajul ventilului
gazului de alimentare. In timpul tuturor modurilor de operare reformerul este ţinut la o presiune uşor pozitivă de
20mbar. Aerul necesar combustiei este asigurat de o ventilatorul pentru aerul de combustie (1101C01).
Un sistem integrat de preȋncălzire aer ȋn cadrul arzătoarelor permite preȋncălzirea optimă a aerului prin
schimbul de căldură cu gazul fierbinte de ardere existent ȋn cuptorul reformerului.
In timpul pornirii, arzătoarele FF sunt aprinse doar pe combustibil gaz natural.
Arzătoarele FLOX sunt utilizate doar atunci cȃnd sistemul a depăşit 8800C. Nu este furnizat nici un
sistem de monitorizare al flăcării separat pentru arzătoarele FLOX din cauza lipsei unei flăcări vizibile.
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă demineralizată este asigurată de instalaţia de producere apă demineralizată. Inainte de
intrarea ȋn reformer (1101F01), apa de alimentare este preȋncălzită ȋn ȋncălzitorul de apă demineralizată
(8001E01) la 1300C folosind căldura reziduală captată de gazele de ardere existente ȋn cuptorul reformerului
Destinaţia produsului finit
Produsul rezultat, hidrogenul pur (puritate 99,999 %) este livrat clienţilor sub formă gazoasă pentru a fi
utilizat ȋn procesul tehnologic din cadrul SC ERDEMIR Romȃnia SRL şi SC OTELINOX SA Tȃrgovişte.
Condiţii de livrare: debit: 300 Nmc /h; presiune: min. 13,8 barg; temperatură: 380C.
Instalaţia de producere hidrogen gazos este automatizată şi nu necesită personal de operare propriu.
Instalaţia este operată prin control de la distanțӑ de la Centrul de operare de la distanțӑ al Linde Gaz din Brazi
(„Remote Control”). Instalația include toate caracteristicile și echipamentele necesare pentru controlul și
monitorizarea de la distanțӑ. O interfațӑ HMI este inclusӑ ȋn spațiul instalației, precum și pentru lucrӑrile de
ȋntreținere și punere ȋn funcțiune.
Alimentarea cu apӑ de răcire
Apă de răcire este recirculată în circuit închis şi este asigurată de un turn de răcire tip REF-A-042 DECSA
Italia, cu ventilatoare axiale.
Turnul de răcire se compune din urmӑtoarele secțiuni:
Secţiunea ventilatoarelor axiale
Aceasta secţiune este constituită dintr-o carcasă metalică zincată la cald etanşată împotriva scurgerilor de
apă, prevăzută cu guri de vizitare, două ventilatoare Decsafoil cu pale din aluminiu sau răşină echilibrate şi
antrenate direct de motoare electrice TEFC trifazate, IP 55.
Secţiunea bazin de apă
Bazinul de apă este realizat din panouri metalice zincate la cald şi etanşate pentru a reţine apa şi este
prevăzut cu grile de PVC pentru aspiraţie aer, preaplin, racord de scurgere completă şi racord apă de adaos
prevăzut cu ventil flotor.
Secţiunea schimbător de căldură
Secţiunea schimbătorului de căldură este formată din ţevi de răcire îndoite pentru a forma serpentine
individuale testate la o presiune hidraulică de 25 bar. Tevile de răcire complet asamblate sunt galvanizate la cald
prin imersia într-un recipient cu zinc topit. Carcasa de protecţie a schimbătorului de căldură este realizată din
panouri metalice îmbinate cu şuruburi şi etanşate corespunzător. Panourile metalice sunt zincate la cald. La partea
superioară sunt prevăzute pachete de plăci metalice profilate pentru reţinerea picăturilor de apă antrenate de fluxul
de aer aspirat de ventilatoarele axiale.
39
Sistemul apă de stropire
Sistemul de recirculare apă este format dintr-o pompă centrifugă din oţel inoxidabil antrenată direct de un
motor electric TEFC trifazat, IP55. Sistemul de dispersie este format din colectorul principal şi conductele de
distribuţie realizate din oţel şi duzele de stropire realizate din cauciuc. Pentru evitarea concentrării în săruri a apei
de stropire este prevăzut un ventil regulator de by-pass.
Caracteristici tehnice turn de rӑcire:
Capacitate de răcire : 558 KW;
Debit de apă: 26.18 l/sec;
Temperatura de intrare apă: 380C;
Temperatura de ieşire apă: 320C;
Temperatura termometru umed: 240C;
Agent de răcire ȋn circuit închis:apa+etilen glicol 50%;
Dimensiuni geometrice: 3680x1480x3795 mm;
Masa netă: 3698 kg;
Masa în exploatare: 6566 kg;
Diagrama fluxului tehnologic a fabricării hidrogenului este prezentată în continuare.
40
Diagrama fluxului tehnologic – Instalaţia de fabricare hidrogen gaz
Reformer
Apă demi
Q = 1,2 mc/h
Aer
Desufurare
Gaz natural
Q = 156,7Nmc/h
Deşeu de catalizator
(ZnO)
Gaz natural la arzătoare:
Q = 10,1 Nmc/h
Deşeu de catalizator
(Al2O3, NiO) Azot
Q = 150 Nmc/h
(pentru purjări)
S1 (emisii de gaze arse evacuate continuu la coş):
Q = 789 – 930 Nmc/h
Øcoş = 254 mm
H coş= 10 m Reactor de conversie
Deşeu de catalizator
(ZnO, NiO, FeO, CrO, Cr2O3)
Răcire gaz de proces
Purificare hidrogen prin
sistemul PSA (Adsorbţie prin
presiune alternantă)
Hidrogen
Puritate: 99,999% Q = 300 Nmc/h
T = 380 C
P = 13,8 barg
Deşeu absorbanţi
(cărbune activ, sită moleculară)
Condensat de proces la canalizarea pluvială
S.C. COS Târgovişte.S.A.
Recuperare gaz rezidual cu conţinut de hidrogen
S2 (eşapare gaz de sinteză) la oprirea instalaţiei) cca 36 ore/an:
Q = 273 - 330 Nmc/h Ø = 76,2 mm
H = 6,7 m
Gaz natural la reformer
Q = 131,4 Nmc/h
S.C. Erdemir România S.R.L.
S.C. Oţelinox S.A.
S3 (supapa de siguranţă) Q = 547 – 660 Nmc/h
Ø = 76,2 mm
H = 6,7 m
41
Emisii poluante / instalaţii si dotări pentru reducerea emisiilor de poluanţi
Din instalaţia de fabricare hidrogen rezultă următoarele emisii poluante :
- componenta de mediu aer
- emisii de gaze arse evacuate la coşul reformerului: gaze arse, cu conţinut de CO, NOx, SO2 şi pulberi.
-componenta de mediu apa
- ape uzate :
- apele uzate tehnologice – condensat de proces (evacuat la canalizarea pluvială)
- ape uzate menajere (generate numai în perioada de reparaţii – cca 200 ore/an)
- deşeuri adsorbanţi (cărbune activ, sită moleculară) din purificarea hidrogenului: cod 05.07.99; adsorbanţii din sistemul
PSA au o durată de viaţă egală cu durata de viaţă a instalaţiei (minim 15ani); cca 0,05mc/15ani;
uleiuri uzate sintetice (de motor, de transmisie şi de ungere) : cod 13.02.06*; cca 20 litri/an:
deșeuri de ambalaje:
- hârtie - carton: cod 15.01.01; cca 0,5 mc/lunӑ; cca 6 mc/an;
- plastic: cod 15.01.02; cca 0,5 mc/lunӑ; cca 6 mc/an;
deșeuri de ambalaje contaminate cu substanțe chimice periculoase (bidoane de la lichidul de răcire cu conţinut
de substanţe periculoase, inhibitori, biocid): cod 15.01.10*; cca 25 kg/an;
deşeuri metalice feroase: cod 16.01.17; cca 400 kg/an;
deşeuri metalice neferoase: cod 16.01.18; cca 10 kg/an;
lichid de răcire/antigel cu conţinut de substanţe periculoase: cod 16.01.14*; cca 100 litri/la 2 ani;
deşeuri din cauciuc (curele de distribuţie, curele de transmisie, bucşe, cuplaje elastice):cod 16.01.99; cca 15
kg/an;
deşeuri de echipamente electrice şi electronice (lămpi de semnalizare, siguranţe, becuri): cod 16.02; cca 1
kg/lună; cca 12 kg/an;
filtre de ulei uzat provenite de la ȋnlocuire la compresoare gaz natural şi aer instrumental, la termenele
specificate ȋn documentaţia tehnică): cod 16.01.07*; cca 5 kg/an;
materiale filtrante: cartuşe filtrante şi cărbune activ de la prefiltre staţia de apă demi, adsorbanţi:
cod 15.02.03; cca 50 kg/la 3 ani cărbune activ;
catalizatori uzaţi contaminaţi cu substanţe periculoase: cod 16.08.07*:
- catalizator Katalco 33-1 uzat rezultat din procesul de conversie (amestec de oxid de zinc, monoxid de nichel și
oxid de fier): cca 74 l / la 2 ani;
- catalizator Katalco 57-7 uzat rezultat din procesul de reformare a gazului natural (amestec oxid de aluminiu și
monoxid de nichel): cca 170 l/ la 3 ani;
- catalizator Katalco 71-5M uzat rezultat din procesul de conversie (trioxid de fier; oxid de crom; trioxid de
crom): cca 200 l/ la 5 ani;
- catalizator Katalco 71-6M uzat rezultat din procesul de conversie (trioxid de fier; oxid de crom; trioxid de
crom): cca 200 l/ la 5 ani;
- catalizator Katalco 542 rezultat din procesul de conversie (monoxid de nichel): cca 75 kg/an;
deşeuri municipale amestecate (numai ȋn perioada de reparaţii): cod 20.03.01; cca 0,5kg/zi/angajat
- zgomot:
- generat de utilajele în mişcare (pompe, compresoare, etc.) şi operaţiunile de încărcare/ descărcare,
materii prime, auxiliare şi deşeuri.
-miros : nu este cazul
4.2.2. Instalaţia de producere oxigen, azot, argon (nefuncţională în prezent)
Activitatea desfăşurată constă în producerea de gaze tehnice industriale (oxigen gaz, oxigen lichid, azot
lichid şi argon lichid) prin procese fizice de distilare a aerului lichid în componentele sale, stocarea/depozitarea în
rezervoare de construcţie specială şi comercializarea acestora.
Etapele fluxului tehnologic sunt:
aspirarea şi filtrarea aerului atmosferic;
comprimarea aerului ȋn trepte;
42
răcirea şi purificarea aerului în 4 regeneratori cu masă bazaltică;
destinderea şi răcirea în turbodetendoare;
răcirea şi lichefierea;
fracţionarea ȋn componente;
stocarea fracţiunilor ȋn rezervoare criogenice;
transportul gazelor industriale prin conducte la comprimare;
comprimarea gazelor industriale şi transportul acestora prin conducte la client.
Procedeul tehnologic de fabricare a gazelor industriale (oxigen, azot şi argon) din aerul atmosferic se
bazează pe procedeul temperaturilor joase, prin comprimarea, destinderea şi separarea gazelor ȋn coloana de
separare. Aerul se comprimă, se destinde şi se separă în coloana de separare.
Deoarece azotul are punct de fierbere - 1960C
şi oxigenul are
- 183
0C, iar greutatea specifică a azotului
este mai mică decât a oxigenului, prin rectificare cele două gaze (în formă lichidă), componente principale ale
aerului, se separă.
Materia primă, aerul atmosferic, trebuie să îndeplinească anumite condiţii: lipsa prafului, hidrocarburilor,
a umidităţii. Aerul de proces, filtrat de impurităţi mecanice, trece în atenuatorul de vibraţii şi intră în compresorul
de aer. După comprimări succesive, urmate de răcirea aerului, se face separarea umidităţii.
După o nouă răcire are loc purificarea aerului de impurităţi în absorbere.
La ieşirea din schimbătorul de căldură aerul suferă o nouă fază de comprimare. Răcirea aerului continuă
în coloana de separare unde are loc lichefierea şi separarea oxigenului.
Emisii poluante / instalaţii si dotări pentru reducerea emisiilor de poluanţi
Din instalaţia de fabricare gaze industriale (oxigen, azot, argom) rezultă următoarele emisii poluante :
- componenta de mediu aer
Sunt eşapate ȋn atmosferă gaze: oxigen, azot argon; acestea nu reprezintă o sursă de poluare; oxigenul,
azotul şi argonul sunt componente ale aerului atmosferic şi sunt eşapate în atmosferă din considerente de
siguranţă în funcţionarea instalaţiei de distilare fracţionată a aerului atmosferic lichefiat
- componenta de mediu apa
- ape uzate : ape uzate menajere; ape uzate tehnologice; ape pluviale
- deşeuri Deşeuri generate din activitatea de fabricare oxigen, argon, azot:
deşeuri de hȃrtie şi carton: cod 15.01.01; cantităţi reduse;
deşeuri de corpuri de iluminat (tuburi şi lămpi fluorescente): cod 16.01; cantităţi reduse;
ulei uzat: total 3,5 t/an, colectat selectiv astfel:
- ulei de ungere pentru compresoarele de aer, tip Mol Turbine 32: cca 2 t/an;
- ulei de ungere pentru compresoarele de gaze Mol Turbine 46: cca 1,5 t/an
silicagel epuizat şi zeoliţi, cantităţi neprecizate care se recuperează;
deşeuri municipale amestecate: cod 20.03.01; cca 0,075 t/an;
- zgomot:
- generat de utilajele în mişcare (pompe, compresoare, etc.) şi operaţiunile de încărcare/ descărcare,
materii prime, auxiliare şi deşeuri.
-miros : nu este cazul
4.2.3. INSTALAŢIA DE OBTINERE APA DEMINERALIZATĂ Etape de tratare primară şi secundară:
Pretratarea apei brute (filtrare, deferizare, dedurizare, stocare apă pretratată);
Purificare apă prin osmoza inversă;
Finisare (Electrodeionizare: RO-CEDI 600 SV);
Stocare şi pompare apă ȋn sistem;
Monitorizare şi control sistem PLC cu control la distanţă: SIEMENS S7-300;
Apa demineralizată este stocată în douӑ rezervoare, cu capacitatea de 3 mc fiecare.
43
Rezervoarele de stocare sunt interconectate şi acționează ca unul singur.
Pentru a împiedica creşterea conductivității produsului final prin contaminare cu CO2, prezent în aerul
atmosferic, rezervoarele sunt ținute sub pernă de azot. Apa demineralizată va fi aspirată cu o pompӑ şi refulată
către instalația de producere hidrogen.
Parametrii tehnologici: debit maxim: Q = 0,52m3/h; presiune: p = 2 - 4 bar g.
4.2.4. INSTALATIE DE RACIRE CU APA BAC
Din turnurile de răcire, apa iese cu o temperatură de + 280C şi este acumulată ȋntr-un rezervor metalic cu
capacitatea de 50 mc. Prin intermediul pompelor de circulație, apa rece este refulată către consumatori, printr-o
conductă cu Dn 400 mm.
Apa care se pierde prin evaporare este completată (apa de adaos).
Debitul de apă de adaos necesar este de 2,563 litri/ sec. (9,2 mc/h).
Gradul de recirculare al apei este de cca. 96 %.
Parametrii instalației de răcire sunt:
- Debitul nominal: Q = 1000 mc/h;
- Presiune după pompele de recirculare: max. 2,5 bar g
- Temperatura de intrare: +340C – apă de la consumatori;
- Temperatura de ieşire: + 280C – apă rece la consumatori pentru twb = +22
0C ;
Apa cu temperatura de intrare +340C de la consumatori este colectată şi dirijată printr-o conductă cu Dn
400 mm spre turnurile de răcire.
Apa industrială este tratată cu substanţe chimice.
Prin tratarea apei în vederea recirculării se urmăreşte reducerea conţinutului de materii în suspensii şi
stabilizarea acesteia, pentru prevenirea depunerilor în instalaţiile de transport şi în duzele de pulverizare.
Substanţe chimice pentru tratarea apelor :
- Inhibitor de coroziune AQUATOP C-2126: 15 ppm raportat la apa de adaos;
- Biocid INWASAN C1: 15 ppm în şoc de 3 ori/ săptămână.
Necesarul de substanţe chimice - consum anual estimat:
- Inhibitor de coroziune AQUATOP C-2126: 800 kg/an;
- Biocid INWASAN C1: 90 kg/an;
Pentru menţinerea factorului de concentrare a sărurilor în apa industrială recirculată, un debit de cca 5
mc/h apă tehnologică de răcire se va evacua în reţeaua de canalizare tehnologică existentă.
Indicatorii de calitate ai apelor tehnologice de răcire evacuate în reţeaua de canalizare tehnologică existentă se vor
încadra în limitele maxime admise impuse de prevederile Autorizaţiei de Mediu şi ale Autorizaţiei de Gospodărire
a Apelor.
4.2.5. ACTIVITATEA COD CAEN REV.2 - 4675 (COD CAEN REV.2 - 5155 ) COMERŢ CU
RIDICATA AL PRODUSELOR CHIMICE
Linde Gaz România S.R.L. furnizează gaze industriale în scopul asigurării funcţionării instalaţiilor
proprietarului (COS Tȃrgovişte S.A.), în termenii şi în condiţiile agreate în contract:
- Conform Contractului de exploatare unităţi de separare a aerului şi furnizare oxigen, azot, argon ȋncheiat
cu SC MECHEL SA, debitele maxime livrate de SC Linde Gaz Romȃnia SRL sunt următoarele:
din instalaţia AKAr.6: 4500Nmc/h-GOX; 90 Nmc/h-GAR; 5500 Nmc/h GAN, iar din sistemul de back up
2000Nmc/h - GOX; 90 Nmc/h - GAR; 2.800 Nmc/h GAN (pentru acoperire vârfuri de consum sau pentru cazul în
care instalaţia KAAr6 este scoasă din funcţiune).
- Pentru furnizare hidrogen SC Linde Gaz Romȃnia SRL a ȋncheiat Contractul nr. 8392/03.06.2013 cu
Oţelinox SA Tȃrgovişte şi Contractul nr. E031/1100/11.04.2013 ȋncheiat cu Erdemir Romȃnia SRL.
Pinst = 187.5 kW; Consum apă de răcire: Q = 12.6 mc/h la ∆ T = 140C;
- 2 compresoare cu piston de azot tip Atlas Copco tip 2DX2-45-7.5-50-N2/2, cu următoarele caracteristici tehnice:
Q = 456 Nmc/h; pasp = 6 barg; pref = 30 barg; Pcons = 36 kW; Pinst = 45 kW; Consum apă de răcire: Q = 2.19 mc/h la
∆ T = 150C;
- 1 compresor centrifugal de aer tip CENTAC 400-C60MX2, cu următoarele caracteristici tehnice: Q = 2430
Nmc/h; pasp = atmosferică ; pref = 5.5 bar g ; Pcons = 277.41 kW ; Pinst = 350 kW; Consum apă de răcire: Q = 21.9
mc/h la ∆ T = 140C.
- un compresor cu piston tip BURCKHARDT pentru oxigen, p = 30 bar, Q = 3000 Nmc/h;
Rezervoare
Back-up lichid:
- rezervor argon lichid, V = 30000 litri - 1 buc., p = 18 bar + 1 vaporizator x 598 Nmc/h + 1 vaporizator x
403Nmc/h;
- rezervor oxigen lichid, V = 49000 litri - 2 buc., p = 18 bar + 8 vaporizatoare x 920 Nmc/h;
- rezervor azot lichid, V = 49000 litri - 2 buc., p = 18 bar. + 2 vaporizatoare x 1936 Nmc/h + 2
vaporizatoare x 1600 Nmc/h + 2 vaporizatoare x 1000 Nmc/h; Back- up gazos:
- rezervor azot gaz 100 mc x 12 buc., p = 30 bar g;
- rezervor oxigen gaz 100 mc x 8 buc., p = 30 bar g;
C. Instalaţia de răcire cu apă BAC
Turn de răcire tip Baltimore tip S3E 1222-10P/H – 2 buc. cu ventilaţie forţată, poz. TR1/1,2;
- Capacitate maximă: 3976 kW/unitate;
- ti / t e = +340C / +28
0C; twb = +22
0C;
- P motor = 1 x 30kw;
- Greutate: 6251 kg;
- Greutatea max. expl. = 15,00 to;
Rezervor de apă rece, V = 50mc – 1 buc., poz. RA-1;
- Capacitate de stocare apă: 47,91 mc;
- Volumul de apă util = 25,57 mc;
- Greutatea max. expl. = 52,50 to;
Pompa orizontală de circulație apă rece KSB tip ETANORM RG 200-300 – 2 buc.; poz. PAR-1/1,2;
- Debit : 580 mc/h;
- Ȋnălțime de pompare: H = 25m C.A.;
- P motor = 75kw; n = 1491 rot/min.; 50Hz; 400V;
- Greutate = 1328 kg;
- Greutatea max. expl. = 2,00 to;
Filtru cu autocurățire SATI tip RM HP Y80-20 - 1buc.; poz. FA-1; Qmax = 80 mc/h; Greut. = 35 kg.
Filtru cu autocurățire SATI tip VTOM HP D2”/10A - 1buc.; poz. FA-2; Qmax. = 15 mc/h; Greut. = 24kg.
47
Echipament Inwatrol Light, de dozare automată a substanţelor chimice pentru tratarea apei de răcire,
compus din:
- două pompe de dozare reactivi cu lance de aspiraţie şi senzor de nivel;
- automatizarea pompelor în funcţie de pompele de recirculare a apei din circuit;
- electroventil automat;
- sonda inductivă conductivitate;
- circuit cupoane de coroziune – analiza gravimetrică a cupoanelor expuse la coroziune;
- apometru;
D. Instalaţii existente pe amplasament care nu sunt incluse ȋn fluxul tehnologic, nefuncţionale
- Instalaţii de separare a aerului AK 1,5 – 4 buc.;
- Compresoare de aer 4M10 40/70 – 3 buc.;
- Instalaţie de transport perlită;
- Compresoare de azot 3GP 20/8 – 8 buc.;
- Compresoare de oxigen 4M10 - 40/35 – 3 buc.;
- 2 compresoare de azot tip TV 3S3K 160/330 (an fabricație 1972 şi 1979) Sulzer Burkhard, p = 30 bar
- 1 compresor de aer tip K500 (an de fabricație 1979);
- Turn vechi de răcire şi staţie de pompe aferentă;
4.2.7. CENTRALA TERMICA Statia demi a fabricii de hidrogen este încălzită electric cu două aeroterme 2 x 23 KW). Halele de productie ASU nu sunt încălzite.
Anexa industriala (birouri) este încălzită cu o centrală murală, pe gaz, puterea termică de 24 KW.
Emisiile atmosferice rezultate din arderea gazului metan în centrala termică sunt gaze arse, cu conţinut de
CO, NOx, SO2 şi pulberi.
4.3. Inventarul ieşirilor
4.3.1. Descrierea proceselor
Intrări (materii prime/ utilităţi) Proces şi produs Rezultate (produs / deşeuri / emisii)
Materii prime: gaze naturale;
Materii auxiliare:
a. substanţe chimice pentru tratarea apei de
răcire:
- Agent de control al microorganismelor pe
bază de apă MSDS Spectrus NX 1164;
- inhibitor de coroziune MSDS Continuum
AT4505,
- sare (tablete)
- catalizatori;
- antigel;
b. ulei pentru compresor;
Utilităţi:
- apă, energie electrică;
- aer instrumental;
Instalaţia de producere
hidrogen
Produs finit: hidrogen
Emisii în aer:
- Pulberi;
- CO;
- NOx
- SO2
Emisii în apă: condensat de proces;
Deşeuri:
- deşeuri metalice;
- ulei uzat;
- deşeuri de ambalaje cu conţinut de
substanţe periculoase;
- deşeuri de catalizator’
- echipament de lucru uzat;
- absorbanţi (lavete);
- deşeuri menajere;
Materii prime: aer atmosferic;
Materii auxiliare:
a. substanţe chimice pentru tratarea apei de
răcire:
Instalaţia de fabricare
oxigen, azot şi argon
Produs finit: oxigen, azot şi argon
Emisii în aer:
- oxigen;
- azot;
48
- Inhibitor de coroziune Aquatop C-2126,
- Biocid INWASAN C1,
- Biocid Hipoclorit de sodiu, sol. 12% Cl,
- Acid sulfuric conc. 96% pentru reglarea
pH-ului
- antigel;
b. ulei de ungere
- pentru compresoarele de aer Mol Turbine
TK32;
- pentru compresoarele de gaze Mol
Turbine 46
Utilităţi:
- apă, energie electrică;
- aer instrumental;
- argon;
Emisii în apă: condensat de proces;
Deşeuri:
- deşeuri metalice;
- ulei uzat;
- deşeuri de ambalaje cu conţinut de
substanţe periculoase;
- echipament de lucru uzat;
- absorbanţi (lavete);
- deşeuri menajere;
4.3.2. Inventarul ieşirilor (produse)
Numele procesului Numele
produsului Utilizarea produsului Cantitatea de produs
4.5.Diagramele elementelor principale ale instalatiei
Diagramele elementelor principale ale instalatiei acolo unde sunt importante pentru protecţia mediului; de
ex.: instalaţie de reducere a emisiilor, înălţimea coşurilor.
Diagrama elementelor principale ale instalaţiei de producere hidrogen a fost prezentată în cap. 4.2.1..
Denumirea coşului sau a
evacuării de poluanţi în
atmosferă
Cod sursă SNAP Inălţime
coş
Diametru
coş
Parametri fizici ai gazelor evacuate
Debit
(Nmc/h)
Temperatură
(0C)
Viteza
(m/s)
Reformer 0404 Hidrogen 10 m 254 mm 930 349 8,5
2. Instalaţia de fabricare gaze industriale (oxigen, azot, argon) – din instalaţie nu rezultă emisii poluante
pentru componentele de mediu apa, sol, aer.
3. Instalaţia de producere apă demineralizată - din instalaţie nu rezultă emisii poluante pentru
componentele de mediu apă, sol, aer.
4. Instalaţia de răcire cu apă BAC - din instalaţie nu rezultă emisii poluante pentru componentele de mediu
apă, sol, aer.
5. Centrala termică
Statia demi a fabricii de hidrogen este incalzita electric cu doua aeroterme (2 x 23 KW).
Halele de productie ASU nu sunt incalzite.
Anexa industriala ( birouri ) este încălzită cu o centrala murala, pe gaz , cu puterea termică de 24 KW –
rezultă emisii dirijate de gaze arse cu conţinut de CO, NOx, SO2 şi pulberi.
4.6.Sistemul de exploatare
Tinand cont de informatiile de exploatare relevante din punct de vedere al mediului date în diagramele de
mai sus, în secţiunile referitoare la reducere şi în diagramele conductelor şi instrumentelor, furnizaţi orice alte
descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul în care sistemul de exploatare include informaţiile de
monitorizare a mediului.
52
Inventarul parametrilor de control – Instalaţia de fabricare a gazelor industriale
Parametrul de
control
Înregistrat
Da/Nu
Alarma
(N/L/R)
Ce acţiune a procesului rezultă din
feedback-ul acestui parametru?
Care este timpul de răspuns?
(secunde / minute / ore dacă nu
este cunoscut cu precizie)
Temperatura Da R
Pornirea automată a sistemului de
alimentare cu gaze naturale a
arzătoarelor reformerului, reglarea
parametrilor de lucru în vederea
operării în condiţii normale.
In cazul temperaturilor ridicate la
reformer, se reduce debitul gazului
de alimentare la arzător pentru
protejarea reformerului, menţinându-
se fluxul continuu de abur ;
In situaţia în care temperatura la
converter este prea mare, instalaţia
se închide şi se reduce debitul de
alimentare cu gaz la arzător ;
secunde
Presiune Da R
Reglare presiune gaz natural; In
cazul presiunii prea mari sau prea
mici a gazului natural, instalaţia
decuplează automat, cu excepţia
aburului de la reformer
secunde
Reglare presiune hidrogen
Abur Nu N
Arzător Da R
In cazul în care arzătorul pilot se
stinge şi dacă temperatura scade sub
7600C, instalaţia decuplează
automat ;
Compoziţie Da R
Debit gaze Da R secunde
Concentratie ulei Da R
Punct de rouă Da R
Presiune aer Da R
Concentratie ulei Da R *) N - Fără alarmă; L - Alarmă la nivel local; R - Alarmă dirijată de la distanţă (camera de control)
Nerespectarea parametrilor de lucru determină decuplarea automată a instalaţiei.
Informaţii suplimentare despre sistemul de exploatare:
Societatea monitorizează continuu parametrii tehnologici prin sisteme informatice specifice Distributed
Control System (DCS). Aceste sisteme furnizează informaţii despre consumuri, producţie, calitate şi mentenanţă
preventivă şi asigură maximă eficienţă prin reglaje/ dozări/ intervenţii automate sau manuale ale factorilor umani
la instalaţia de producţie
4.6.1 Conditii anormale Protecţia în timpul condiţiilor anormale de funcţionare, cum ar fi: pornirile, opririle şi întreruperile momentane.
Tinând cont de informaţiile din Secţiunea 10 privind monitorizarea în timpul pornirilor, opririlor şi întreruperilor momentane,
furnizaţi orice informatii suplimentare necesare pentru a explica modul în care este asigurată protecţia în timpul acestor faze.
Modul în care este asigurată protecţia în timpul condiţiilor anormale de funcţionare este specificat în
Regulamentele de funcţionare ale instalaţiilor, în Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi
53
în Planul de urgenţă internă.
Instalatia de fabricare hidrogen
În momentul atingerii unor condiţii anormale de funcţionare a instalaţiilor prin depăşirea parametrilor de
lucru, instalaţia se opreşte automat, în condiţii de siguranţă (prin calculatorul de proces). Instalaţia este
prevăzută cu dispozitive de siguranţă: opritoare de descompunere, membrane de siguranţă, supape de
siguranţă hidraulice, ventile de siguranţă, închizătoare hidraulice comandate de calculator în funcţie de
nivelul atins de parametrii procesului.
Operaţiile de oprire sau pornire decurg în sistem închis, fără generarea de emisii poluante.
Atingerea valorilor de minim sau maxim pentru o serie de parametrii tehnologici declanşează automat
sistemul de alarmare optic/acustic şi implicit a manevrelor pentru corecţie sau oprirea instalaţiei în condiţii
de siguranţă.
Instalaţia de producere oxigen, azot, argon
La atingerea unor condiţii anormale de lucru sunt luate măsurile prevăzute în procedurile specifice
fabricaţiilor.
4.7. Studii pe termen lung considerate a fi necesare
Identificaţi omisiunile din informaţiile de mai sus, pentru care operatorul/titularul activităţii crede că este nevoie de
studii pe termen mai lung pentru a le furniza. Includeti-le şi în Secţiunea 15.
Proiecte curente în derulare Rezumatul planului studiului
Nu este cazul
Studii propuse
Nu este cazul
4.8. Cerinţe caracteristice BAT Descrieţi poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT, demonstrând că
propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative.
Următoarele tehnici trebuie aplicate, acolo unde este cazul, tuturor instalaţiilor. În paragrafele specifice procesului,
prezentate mai jos, sunt identificate cerinţe suplimentare sau sunt accentuate cerinţe specifice.
Asigurarea functionării corespunzătoare prin:
4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului.
Pentru amplasamentul din Târgovişte, sistemul nu este certificat, dar este implementat.
4.8.2.Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi
management al situaţiilor de urgenţă
Obiectivul Linde Gaz România SRL P.L. Târgovişte NU se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016.
Societatea a elaborat
- Studiul Hazop
- Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale
- Planul de prevenire şi intervenţie în caz de incendiu
- Plan de stingere a incendiilor
- Planul de apărare împotriva dezastrelor
54
Planurile prezintă măsuri cheie de siguranţă luate pe amplasament. Măsurile includ mijloace de
comunicare, scheme de înştiinţare şi alarmare, descrierea măsurilor de prevenire a accidentelor, forţe de
intervenţie şi logistică aflate la dispoziţie, descrierea măsurilor de răspuns, exerciţii şi aplicaţii pentru
testarea planului. Personalul implicat în managementul pericolelor majore la toate nivelele societăţii, are
responsabilităţi stabilite în fişa postului, Planul de prevenire şi combatere a poluarii accidentale şi Planul
de prevenire şi stingere a incendiilor şi va interveni în conformitate cu prevederile acestora.
Prevede planul măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre situaţiile de urgenţă, responsabilii de punerea în practică a
acestor măsuri sunt instruiţi, se fac simulări şi exerciţii periodice?
Sunt prevăzute măsurile corespunzătoare fiecăreia dintre situaţiile de urgenţă, precum şi instruirea
responsabililor de punerea în practică a acestor măsuri. Planul prevede măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre
situaţiile de urgenţă identificate şi analizate de către Linde Gaz Romȃnia S.R.L. Responsabilii de punerea în
practică a măsurilor din planurile de urgenţă sunt instruiţi şi fac simulări şi exerciţii periodice cu angajaţii.
4.8.3. Cerinţe relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt identificate mai jos:
In cadrul instalaţiei de producere hidrogen sunt implementate sisteme eficiente de exploatare şi de
întreţinere referitoare a toate fazele procesului tehnologic:
- proceduri documentate pentru controlul fazelor procesului tehnologic, precum şi pentru operarea şi controlul
echipamentelor (Manualul Sistemului Integrat de Mediu);
- proceduri documentate pentru întreţinerea componentelor instalaţiei (Manualul Sistemului Integrat de Mediu -
proceduri pentru domeniul tehnic – mentenanţă);
- plan de întreţinere preventivă pentru întreaga instalaţie (inspecţii conducte, echipamente, etc.);
Da – prevederile sunt aplicate.
a) Transportul produselor în interiorul platformei industriale trebuie efectuat astfel încât să se ia precauţiile
necesare pentru a evita răsturnarea accidentală a unităţilor de ambalare.
Da – sistemul se aplică (suprafaţa terenului este betonată, operaţiile de descărcare/încărcare se realizează
conform procedurilor de lucru specifice).
5. EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII
5.1 Reducerea emisiilor din surse punctiforme în aer
Furnizati schemele simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica modul în care instalaţia
principală este legata de instalaţia de depoluare a aerului. Prezentaţi reducerea poluării şi monitorizarile relevante
din punct de vedere al mediului. Desenaţi o schema de flux a procesului tehnologic sau completaţi acest tabel
pentru a arăta activităţile din instalaţia dumneavoastra. Pentru alte tipuri de instalaţii furnizate o schemă similară.
5.1.1 Emisii si reducerea poluarii
Coşuri pentru dispersia poluanţilor la surse de emisie din procese tehnologice
Proces Intrări Ieşiri Monitorizare /
reducerea poluării Puncte de emisie
Fabricare hidrogen Gaz natural
(materie primă)
pulberi,
CO,
NOx,
SO2
Arzătoare cu NOx redus;
Coş de evacuare şi
dispersie de la Cuptor
reformer
55
Emisii de poluanţi evacuaţi în atmosferă în anul 2018
Instalaţia
Sursa / Punct de emisie
Indicatori analizaţi
VLE
asociate BAT
(mg/Nmc)
Valoare
rezultată Raport de
analize nr.
5200222-7 din 13.04.2018
(mg/Nmc)
Valoare
rezultată Raport de
analize nr.
5200222-13 din 29.06.2018
(mg/Nmc)
Valoare
rezultată Raport de
analize nr.
5200222-17 din 08.10.2018
(mg/Nmc)
Valoare
rezultată Raport de
analize nr.
5200222-37 din 21.01.2019
(mg/Nmc)
Instalaţia
de
producere hidrogen
Reformer Hcoş = 10 m
Øcoș = 254mm
SOx 35 < 2,62 < 3,33 <20 <20
NOx 100 – 140 27 34,9 125 63
CO 100 1,3 1,45 < 4 < 4
Pulberi 5 2,2 1,67 0,083 0,15
Emisii de poluanţi evacuaţi în atmosferă în anul 2019
Sursa /
Punct de emisie
Indicatori
analizaţi
VLE
asociate
BAT (mg/Nmc)
Valoare
rezultată
Raport de analize nr.
5200292-1 din
30.01.2019 (mg/Nmc)
Valoare
rezultată
Raport de analize nr.
5200292-18 din
05.07.2019 (mg/Nmc)
Valoare
rezultată
Raport de analize nr.
5200292-26 din
30.09.2019 (mg/Nmc)
Valoare
rezultată
Raport de analize nr.
5200292-41
din 27.11.2019 (mg/Nmc)
Instalaţia
de producere
hidrogen
Reformer
Hcoş = 10 m
Øcoș = 254mm
SOx 35 < 20 < 3,54 <2,95 < 3,53
NOx 100 – 140 60 40,5 35,3 39,7
CO 100 <4 1,54 <1,3 <1,55
Pulberi 5 0,125 <5 <5 <5
Emisii de poluanţi evacuaţi în atmosferă în anul 2020
Instalaţia
Sursa / Punct de emisie
Indicatori analizaţi
VLE
asociate BAT
(mg/Nmc)
Valoare
rezultată Raport de
analize nr.
5200399-7 din
30.03.2020
(mg/Nmc)
Valoare
rezultată Raport de
analize nr.
5200399-16 din
29.06.2020
(mg/Nmc)
Valoare
rezultată Raport de
analize nr.
5200399-28 din
14.10.2020
(mg/Nmc)
Valoare
rezultată Raport de
analize nr.
5200399-32
din 16.11.2020
(mg/Nmc)
Instalaţia
de producere
hidrogen
Reformer
Hcoş = 10 m
Øcoș = 254mm
SOx 35 < 3,43 < 3,61 <3,68 <3,80
NOx 100 – 140 30,26 37,8 38,9 41,8
CO 100 1,5 1,6 < 1,6 < 1,66
Pulberi 5 < 5 < 5 0,719 0,77
Coş pentru dispersia poluanţilor la centrala termica murală (încălzire birouri)
Proces Intrări Ieşire Monitorizare/
reducerea poluării Punct de emisie
Centrala termică Gaz natural
(CH4)
Gaze arse:
- NOx
- CO
- SO2
- Pulberi
Autorizaţia de mediu
nu a prevăzut
monitorizarea
emiilor de la
centrala termică
1 coş dispersie gaze
arse
5.1.2 Protectia muncii şi sănătatea publică Este necesară monitorizarea profesională / ocopaţională (cu tuburi Drager) ? sau monitorizarea ambientală (cu
tehnici automate/continue sau neautomate sau periodice)? / Nu
Descrieţi gradul de protecţie al echipamentelor care trebuie purtate în diferite zone ale amplasamentului.
56
Instalaţia de producere HIDROGEN Linde Gaz România S.R.L. - Punct de lucru Târgovişte îndeplineşte
toate cerinţele specificate în Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă..
Instalaţia de producere gaze industriale oxigen, azot, argon Linde Gaz România S.R.L. - Punct de lucru
Târgovişte îndeplineşte toate cerinţele de calitate solicitate de Normele specifice de securitatea muncii
pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi azotului emise de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale – Departamentul Protecţia Muncii.
Echipamentele de protecţie pentru personalul societăţii sunt specifice profilului de activitate şi locului de
muncă şi în conformitate cu prevederile din Legislatia de Securitate şi Sănătate în Muncă.
5.1.3 Echipamente de depoluare
Pentru fiecare fază relevantă a procesului/ punct de emisie şi pentru fiecare poluant, indicaţi
echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includeţi amplasarea sistemelor de ventilare şi supapele de
siguranţă sau rezervele. Unde nu există, mentionaţi că nu există.
*) Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile în industriile de producere a
hidrogenului nu se referă la emisiile de la centralele termice asociate instalaţiilor de producţie. Emisiile de la
aceste surse sunt reglementate prin legislaţia naţională.
Pentru fiecare tip de echipament de depoluare (filtru cu saci, arzătoare cu NOx redus), includeţi varianta
corespunzătoare din lista tehnologiilor de reducere a poluării şi completati detaliile solicitate.
5.1.4 Studii de referinţă
Există studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvată metoda de încadrare în limitele
de emisie stabilite în Secţiunea 13 a acestui formular? Daca da, enumeratile şi indicaţi data până la care
vor fi finalizate
Faza de proces/Sursa Echipament de depoluare Punctul de emisie Poluant
Arderea gazelor naturale
(inclusiv a gazului rezidual
bogat în hidrogen din sistemul
de purificare) în vederea
realizării temperaturii necesare
pentru reacția din tuburile
reformerului
- filtru pentru reținerea
pulberilor din gazele naturale
înainte de intrarea în
compresor ;
- filtru pentru reținerea
pulberilor din gazele naturale
înainte de intrarea în
reformer;
- Arzătoare cu NOx redus
Coş dispersie cu
dimensiunile:
H = 10 m şi
D = 0,254 m
(S1 )
CO,
NOx,
SO2
pulberi,
Eșapare gaz de sinteză la
oprirea instalației (cca 36 h/an) -
Coş dispersie cu
dimensiunile:
H = 6,7 m şi
D = 76,2mm
(S2 )
H2,
N2,
CO,
CO2,
CH4
Evacuare amestec gaze din
sistemul de purificare a
hidrogenului prin presiune
alternantă (PSA) prin
intermediul supapei de
siguranță
-
Coş dispersie cu
dimensiunile:
H = 6,7 m şi
D = 76,2 mm
(S3)
H2,
N2,
CO,
CO2,
CH4
Centrala termică murală
încălzire birouri*) - Coş de dispersie
NOx
CO
SO2
Pulberi
57
Studiu Data
Nu este cazul
5.1.5 COV Acolo unde există emisi de COV, identificaţi principalii constituenţi chimici ai emisiilor evaluate şi ce se întâmplă
cu aceste substanţe chimice în mediu.
Clasificarea bazată pe TA Luft (prevederile tehnice germane privind calitatea aerului) este furnizată in Indrumarul
“Determinarea valorilor Limită de Emisie pe bază BAT”
Componenta Punct de evacuare Destinaţie Masa/ unitate de
timp mg/m
3
Din instalaţiile de producere gaze industriale PL Târgovişte NU rezultă emisii dirijate de COV.
5.1.6 Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV
Există studii pe termen mai lung care necesită a fi efectuate pentru a stabili ce se întâmplă în mediu şi care
este impactul materiilor prime utilizate? Daca da, enumeraţi -le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate
Studiu Data
Nu este cazul. -
5.1.7 Eliminarea penei de abur
Prezentaţi emisiile vizibile şi fie justificati ca fiecare emisie este în conformitate cu cerinţele BAT sau
explicate măsurile de conformare pe care intentionaţi să le aplicaţi pentru a reduce pana vizibilă.
Pana de abur se formează în special în perioada anotimpului rece, datorită condensării vaporilor de abur
de la cazanele de abur şi turnurile de răcire a apei recirculate de pe platformă.
Pana de abur poate fi minimizată prin uscarea gazelor de ardere.
Pana vizibilă de abur există doar la turnurile de răcire.
Penele sunt vizibile numai în perioadele mai reci ale zilei, datorită condensării aburului.
5.2 Minimizarea emisiilor fugitive în aer
Oferiţi informaţii privind emisiile fugitive, după cum urmează:
Sursa Poluanţi Masa / unitatea de timp
unde este cunoscută
% estimat din evacuările
totale ale poluantului
respectiv din instalaţie
Rezervoare deschise (de ex. staţia de
epurare a apelor uzate, instalaţie de
tratare / acoperire a suprafeţelor);
-
Zone de depozitare (de ex. containere,
haldă, lagune, siloz cenuşa etc.); -
Încărcarea şi descărcarea containerelor
de transport ; -
Transferarea materialelor dintr-un
recipient în altul (de ex. reactoare,
silozuri; cisterne);
-
Sisteme de transport; de ex. benzi
transportoare ; -
58
Sisteme de conducte şi canale (de ex.
pompe, valve, flanşe, bazine de
decantare, drenuri, guri de vizitare etc.);
-
Deficienţe de etanşare / etanşare slabă; -
Posibilitatea de by-pass-are a
echipamentului de depoluare (în aer sau
în apă); Posibilitatea ca emisiile să evite
echipamentul de depoluare a aerului sau
a staţiei de epurare a apelor;
-
Pierderi accidentale ale conţinutului
instalaţiilor sau echipamentelor în caz de
avarie.
-
5.2.1 Studii
Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor
fugitive? Daca da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate pe durata acoperită de planul de
măsuri obligatorii.
Studiu Data
Nu este cazul
5.2.2 Pulberi şi fum Descrieti în următoarele căsute poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT
descrise în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea
conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative;
Următoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:
Acoperirea rezervoarelor şi vagoneţilor;
Toate rezervoarele cu produse finite sunt închise etanş şi poziţionate în conformitate cu
normativele în vigoare aplicabile
Evitarea depozitării exterioare sau neacoperite;
Materiile auxiliare sunt depozitate ȋn ambalajele originale omologate ale producătorilor,
amplasate ȋn spaţii special amenajate, pe platforme betonate
Acolo unde depozitarea exterioară este inevitabila, utilizaţi stropirea cu apă, material de fixare, tehnici de
management al depozitării, paravânturi etc.;
Nu este cazul
Curăţarea roţilor autovehiculelor şi curăţarea drumurilor (evită transferul poluării în apă şi împrăştierea de
către vânt);
Curăţirea roţilor autovehiculelor şi a drumurilor de acces se efectuează de câte ori este necesar
Benzile transportoare închise, transport pneumatic (notaţi necesităţile energetic mai mari);
Nu este cazul
59
Curăţenie sistematică;
Menţinerea stării de curăţenie pe amplasament este obligaţie permanentă pentru toţi angajaţii
Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces.
Din procesul tehnologic de fabricare a hidrogenului rezulta gaze reziduale (sunt recuperate şi
recirculate în sisteme închise).
5.2.3 COV
Oferiţi informaţii privind transferul COV dupa cum urmează:
De la Către Substanţe Tehnici utilizate pentru
minimizarea emisiilor
Nu este cazul.
5.2.4 Sisteme de ventilare
Oferiţi informaţii despre sistemele de ventilare, după cum urmează:
Indentificaţi fiecare
Sistem de ventilare Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor
Nu este cazul.
5.3 Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafaţă şi canalizare
5.3.1 Sursele de emisie
Descrieţi după cum urmează sistemele de epurare pentru fiecare sursă de apă uzată
Sursa de apă uzată Metode de minimizare a cantităţii
de apă consumată
Metode de
epurare Punctul de evacuare
Ape uzate menajere Utilizarea unui consum minim de
apă de spălare
Societatea nu
deţine separator
de grăsimi
Cămin de evacuare
final pentru ape uzate
menajere S.C. COS
Târgovişte S.A.
Ape de răcire compresoare Recirculare în sistemul de răcire - -
Ape uzate tehnologice:
ape uzate rezultate din procesul
de obţinere a hidrogenului:
condensat de proces;
ape în surplus rezultate din
procesul de osmoză, de la instalaţia
de demineralizare a apei;
purja de la turnul de răcire
Răcirea echipamentelor se
realizează în circuit închis.
Consumul de apă este minimizat
prin recircularea apei din turnurile
de răcire (în circuit închis).
Gradul de recirculare a apei
tehnologice este de 96%.
Consumul de apă în scop
tehnologic este limitat la
completarea apei de răcire în
circuit închis (compensare prin
pierderi prin evaporare) şi la apa
Linde Gaz nu
deţine staţie de
preepurare
Cămin de evacuare
final pentru ape
tehnologice şi pluviale,
care se descarcă în
canalizarea pluvială a
S.C. COS Târgovişte
S.A.
60
necesară obţinerii apei
demineralizate.
Ape pluviale - -
Canalizarea pluvială a
S.C. COS Târgovişte
S.A.
5.3.2 Minimizare Justificaţi cazurile în care consumul apei nu este minimizat sau apa uzată nu este reutalizabilă sau recirculată.
Nu este cazul – toate categoriile de ape uzate tehnologice (răcire) sunt recirculate în sistemele de apă
aferente.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate sunt evacuate în reţelele de canalizare existente ale S.C. COS Târgovişte S.A..
Categoria apei
Volum total evacuat
Receptori autorizaţi Zilnic (mc) Anual
maxim (mc) mediu (mc) mii mc/an
menajere 2,19 1,69 0,602 Reţeaua de canalizare menajeră a
S.C. COS Târgovişte S.A.
tehnologice 211,78 162,91 57,996 Reţeaua de canalizare pluvială a
S.C. COS Târgovişte S.A.
5.3.3. Separarea apei meteorice
Confirmaţi că, apele meteorice sunt colectate separate de apele uzate industriale şi identificaţi orice zonă în care
există un risc de contaminare a apelor de suprafaţă.
Apele pluviale sunt colectate şi dirijate printr-o rigolă în reţeaua de canalizare a S.C. COS Târgovişte
S.A., care se evacuează în reţeaua de canalizare ape pluviale.
5.3.4 Justificare
Acolo unde efluentul este evacuat neepurat, prezentaţi o justificare pentru faptul că efluentul nu este epurat la un
nivel la care acesta poate fi reutilizat ( de ex. prin ultrafiltrarea acolo un este adecvat).
Apele uzate NU sunt epurate pe amplasamentul Linde Gaz România S.R.L..
Linde Gaz România S.R.L. - P.L. Târgovişte NU deţine staţie de epurare.
Pentru Instalaţia de producere gaze industriale (hidrogen) consumurile de apă ȋn cadrul proceselor
tehnologice nu justifică astfel de investiţii.
5.3.4.1 Studii
Este necesar să se efectueze studii pentru stabilitea celei mai adecvate metode în vederea încadrarii în valorile limită
de emisie din Secţiunea 13? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate
Studiu data
Nu este cazul
61
5.3.5. Compoziţia efluentulului
Identificati principalii compuşi chimici ai eflentului general (inclusiv sub forma de CCO) şi ce se întampla cu ei în
mediu.
Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate înainte de deversare se vor încadra în prevederile
Contractului de furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 2 FFE/ 01.11.2012 încheiat cu
S.C. Mechel Târgovişte S.A. (actual COS Târgovişte S.A.), cu respectarea limitelor maxime admisibile ale
indicatorilor de calitate ape epurate aprobat prin HG nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Nr. crt. Indicator de calitate Efect asupra mediului Valori maxim
admisibile
1 Temperatură - 20 – 45 0C
2. pH
pH-ul acid sau alcalin al unei ape uzate poate constitui
o cauză a perturbării echilibrului biologic al emisarului,
împiedicând desfăşurarea normală a procesului de
autoepurare
Efecte de distrugere a florei şi faunei acvatice.
Împiedicarea folosirii apei pentru agrement.
8.56.5
3 Materii
în suspensie
Materiile în suspensie produc dezoxidarea apei ducând
la formarea de produşi toxici pentru flora şi fauna
acvatică.
Gazele rezultate ca urmare a descompunerilor
antrenează mâlul în masa apei deteriorându-i calitatea
350
4 CBO5
Valori mai mari ale CBO5 denotă prezenţa substanţelor
organice biodegradabile care, contribuie la reducerea
concentraţiei de oxigen dizolvat din apă cu efecte
negative asupra ecosistemelor acvatice.
300
5 CCOCr
Substanţele oxidabile din apă oferă indicii privind
conţinutul de substanţe organice al apei.
Creşterea cantităţii de substanţe organice din apă este
sinonimă cu poluarea apei cu germeni care însoţesc de
obicei substanţele organice.
Prezenţa în cantităţi mari a substanţelor organice reduce
cantitatea de oxigen dizolvat din apă, capacitatea de
autoepurare şi poate distruge fauna acvatică
500
6 Azot amoniacal
Influenţează conţinutul de oxigen din apă favorizând
fenomenul de eutrofizare.
În timp suferă un proces de transformare, parţial fiind
utilizat de microorganismele acvatice.
30
7 Fosfor total
Sărurile de azot şi fosfor anorganice în suspensie sau
dizolvate produc dezvoltarea rapidă a algelor la suprafaţa
apei
5
8 Detergenţi sintetici
Produc spumă ce se acumlează la suprafaţa apei
limitând schimbul de gaze dintre apă şi atmosferă,
contribuind la distrugerea bateriilor aerobe cu rol în
descompunerea deşeurilor organice.
Au efect letal asupra faunei acvatice.
Impiedică autoepurarea apei.
25
9 Sulfaţi
Sărurile anorganice în suspensie sau dizolvate duc la
mărirea salinităţii apei, unele determinând creşterea
durităţii apei
600
10 Fier total ionic Fierul are acţiune toxică asupra organismelor acvatic 5,0
11 Crom total Are acţiune toxică asupra organismelor acvatic; prin 1.5 (1.0)
62
bioacumulare inhibă procesele de autoepurare;
12 Substanţe
extractibile Influenţează activitatea microbiologică 20
13 Reziduu filtrat la
1050C
Conţinutul mineral al apelor naturale este strâns legat de
factorii meteorologici şi climatologici. 2000
14 Produse petroliere ale componentelor biotice şi abiotice din cadrul
ecosistemelor; efect toxic asupra peştilor; 5,0
Apele uzate menajere sunt evacuate ȋn reţeaua de canalizare existentă; indicatorii de calitate s-au
ȋncadrat ȋn valorile limită impuse de prevederile Normativului NTPA 002/2002, aprobat prin HG nr. 188/2002 şi
ale HG nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Anexăm în copie Raportele de analiză apă uzată menajeră prelevată din Canal apă uzată menajeră
perioada 2018 - 2020. Analizele au fost realizate în Laboratorul SGS ROMANIA S.A. Bucureşti, acreditat
RENAR, ISO 17025:2005 cu LI 713.
Nr. crt. Indicator de calitate UM
Valori
admise la
descărcare
Raport de analiză
nr. 5200222-5
din 12.04.2018
Raport de analiză
nr. 5200292-3
din 30.01.2019
Raport de analiză
nr. 5200292-6
din 26.03.2020
1. Substanţe extractibile
cu solvenţi organici mg/l 30 < 20 < 20 < 20
2. Consum chimic de
oxigen (CCO Cr) mg O2/l 500 230,56 < 30 112,32
3. Detergenţi sintetici
biodegradabili mg/l 25 < 0,036 < 0,15 0,238
4. Materii în suspensie mg/l 350 167 < 10 11.5
Apele tehnologice de răcire şi apele pluviale colectate de pe amplasament sunt evacuate ȋn reţeaua de
canalizare pluvială uzinală; indicatorii de calitate s-au ȋncadrat ȋn limitele maxime impuse de prevederile
Normativului NTPA 001/2002 aprobat prin HG nr. 188/2002 şi ale HG nr. 351/2005 cu modificările şi
completările ulterioare.
Anexăm în copie Rapoartele de analize apă uzată tehnologică + apă pluvială prelevate din punctul de
lucru Compresor apă răcire - Hala comprimare oxigen pentru perioada 2018 - 2020; analizele au fost realizate în
laboratorul SGS ROMANIA SA Bucureşti, acreditat RENAR, ISO 17025:2005 cu LI 713.
Nr. crt. Indicator de calitate UM Valori admise
la descărcare
Raport de analiză
nr. 5200222-6
din 12.04.2018
Raport de analiză
nr. 5200292-2 din
30.01.2019
Raport de analiză
nr. 5200399-5 din
26.03.2020
1. pH mg/l 6,5 - 8,5 8,3 8,0 8,1
2. Substanţe extractibile
cu solvenţi organici mg/l 20 < 20 < 20 < 20
3. Detergenţi sintetici
biodegradabili mg/l 0,5 < 0,036 < 0,15 0,252
4. Materii în suspensie mg/l 60 12 16 5,5
Monitorizarea calităţii apelor uzate evacuate s-a realizat cu o frecvenţă anuală.
Monitorizarea apelor uzate s-a realizat de către laborator specializat, acreditat.
Rezultatele obţinute la caracterizarea probelor de ape uzate evacuate din amplasamentul Linde Gaz
România S.R.L. PL Târgovişte nu au evidenţiat depăşiri ale valorilor limită impuse.
Monitorizarea realizată asupra apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare a evidenţiat faptul că
societatea nu induce un impact negativ.
63
5.3.5.1 Studii
Sunt necesare studii pe termen lung pentru a stabili destinaţia în mediu şi impactul acestor evacuări? Dacă
da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate
Studiu data
Nu este cazul
5.3.6 Toxicitate
Prezenţi lista poluanţilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat – Prezentaţi pe scurt rezultatele oricărei evaluări de
toxicitate sau propunerea de evaluare / diminuare a toxicităţii efluentului.
Nu este cazul
5.3.7 Reducere CBO
In ceea ce priveşte CBO, trebuie luată în considerare natura receptorului. Acolo unde evacuarea se realizează direct
în ape de suprafaţă, care sunt cele mai rentabile măsuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea
CBO. Dacă nu vă propuneţi să aplicaţi aceste măsuri, justificaţi.
Nu este cazul – evacuările de ape uzate din amplasament sunt reprezentate de apele menajere,
tehnologice şi pluviale, care sunt deversate/captate în reţeaua de canalizare COS TÂRGOVIŞTE S.A..
5.3.8 Eficienţa staţiei de epurare orăşeneşti
Dacă apele uzate sunt epurate în afara amplasamentului, într-o staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti,
demonstraţi că : epurarea realizată în această staţie este la fel de eficientă ca şi cea care ar fi fost realizată dacă apele uzate ar
fi fost epurate pe amplasament, bazată pe reducerea încărcării (şi nu concentraţiei) fiecărui poluant în apa epurată evacuată.
Parametru Modul în care aceştia vor fi epuraţi în staţia de epurare
Metale
Poluanţi organici persistenţi
Săruri şi alţi compuşi anorganici
CCO
CBO
Nu este cazul.
5.3.9 By - pass - area şi protecţia staţiei de epurare a apelor uzate
Demonstaţi că probabilitatea ocolirii staţiei de epurare a apelor uzate (în situaţii de viituri provocate de furtună sau
alte situaţii de urgenţă) sau a staţiilor intermediare de pompare din reţeaua de canalizare este acceptabilă de redusă (poate că
ar trebui sa discutaţi acest aspect cu operatorul sistemului de canalizare).
% din timp cât staţia este ocolită
O estimare a încărcării anuale crescute cu metale şi poluanţi persistenţi care vor
rezulta din by-pass-are.
Planuri de acţiune în caz de by-pass-are, cum ar fi cunoaşterea momentului în
care apare, replanificarea unor activităţi, cum ar fi curăţarea, sau chiar
închiderea atunci când se produce by-pass-area.
Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea afecta în mod negativ
staţia de epurare şi ce acţiuni (de ex. bazine de retenţie, monitorizare, descărcare
fracţionată etc.) sunt luate pentru a o preveni.
Valoarea debitului de asigurare la care staţia de epurare orăşenească va fi by-
pass-ată.
64
Nu deţinem date.
5.3.9.1 Rezervoare tampon
Demonstraţi că este asigurată o capacitate de stocare tampon sau arătaţi modul în care sunt rezolvate încărcările
maxime fără a supraîncărca capacitatea staţiei de epurare.
Societatea nu deţine rezervor tampon.
Apele uzate sunt evacuate în reţeaua S.C. COS Târgovişte S.A.
5.3.10 Epurarea pe amplasament
Daca efluentul este epurat pe amplasament, justificaţi alegerea şi performanţa staţiilor de epurare pe trepte, primară,
secundară şi terţiara (acolo unde este cazul).
Completaţi tabelul de mai jos:
65
Tehnici de epurare a efluentului - Staţii de preepurare ape uzate
Statia Obiective Tehnici
Parametrii principali
Parametri proiectati
Staţia de
epurare
analizată
Parametri de performanţă Eficienţa epurării
Epurare primara
Reducerea fluctuaţiilor de debit şi intensitate ale
efluentului
Egalizarea
debitului Capacitate
Debit mediu zilnic (mc/zi)
Debit maxim pe oră (mc/h)
Prevenirea deteriorării staţiei de epurare
Rezervoare de deviaţie
Capacitate Monitorizarea on-line a turbidităţii/ materiilor în suspensie
Îndepărtarea solidelor de
dimensiuni mari şi a unor
poluanţi precum grăsimi uleiuri şi lubrifianţi
Grătare
Capacitate
(Examinarea mărimii
particulelor în timpul proiectării de detaliu)
Materii în suspensie (mg/l) în
efluentul de la grătare
Îndepărtarea solidelor în suspensie / vopselelor
Centrifugare Materii în suspensie (mg/l)
Decantare Materii în suspensie (mg/l)
Flotare
pneumatică Materii în suspensie (mg/l)
Epurare secundară
Indepărtarea CBO
Epurare aerobă
Valorile încărcării cu CCO
Timpul de retenţie
hidraulică % de nămol activ
recirculat
CBO/CCO în influent
CBO/CCO în efluent
Soluţii mixte Solide în suspensie (mg/l)
Epurare anaerobă
Pre-epurare? Timpul de retenţie
hidraulică
Nutrienţi Încărcare
pH şi temperatură
Producţie de gaz Post epurare
CBO/CCO în influent CBO/CCO în efluent
Tratarea şi eliminarea
nămolului
Concentrare şi
deshidratare
Potenţial de îngroşare
Indicele de nămol Timpul de retenţie
Procent de solide uscate în influent
şi efluent
Epurare tertiara
Reciclarea apei
Macrofiltrare
Mărimea paturilor
filtrante
(Filtre de nisip?)
Materii totale în suspensie (mg/l) Turbiditate
Macrofiltrare Mărimea porilor conductivitate
Dezinfecţie
Transmisivitate (pentru UV)
Număr de coliformi Analiza agenţilor patogeni
Pot fi unele etape ocolite / evitate? Dacă da, cât de des se întâmplă asta şi care sunt măsurile luate
pentru reducerea emisiilor?
66
Nu este cazul. Linde Gaz România S.R.L. nu deţine staţie de epurare.
5.4 Pierderi şi scurgeri în apa de suprafaţă, canalizare şi apa subterană
5.4.1 Informaţii despre pierderi şi scurgeri după cum urmează:
Sursă Poluanţi Masa/unitatea de timp
unde este cunoscută
% estimate din evacuările totale
ale poluantului, respectiv
instalaţiei
Canalizare Ape uzate necuantificabil -
Neetanşeităţi reţele de transport Poluanţi specifici necuantificabil -
Rezervoare Poluanţi specifici necuantificabil -
Note:
Nu sunt posibile pierderi / scurgeri directe în apa de suprafaţă.
Suprafaţa ocupată de instalaţie este în cea mai mare parte betonată, iar instalaţiile tehnologice sunt
racordate la sistemul de canalizare al platformei S.C. COS Târgovişte S.A..
Recipientele de stocare substanţe lichide sunt amplasate în spaţii special amenajate, prevăzute cu
paviment betonat. Emisiile fugitive în apa subterană pot apare accidental, datorită unor fisuri ale reţelei de
canalizare, care este pozată parţial subterană sau în cazul unor ploi torenţiale care pot antrena poluanţi din sol,
puţin probabil, având în vedere că reţeaua de canalizare a fost înlocuită.
Având în vedere faptul că s-au utilizat materiale rezistente la coroziune pentru conductele de canalizare,
se estimează că nu vor exista pierderi în subteran datorate apariţiei de fisuri.
Descrieţi poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT care
demonstrează că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor (de la
recomandările BAT) sau a utilizarii măsurilor alternative.
Recirculările apelor tehnologice sunt recomandate prin BAT.
5.4.2. Structuri subterane
Cerinţe caracteristice BAT Conformare cu BAT
DA/NU Document de referinţă
Dacă nu vă
conformaţi
acum, data până
la care vă puteţi
conforma
Furnizaţi planul (planurile) de
amplasament care identifică traseul
tuturor drenurilor, conductelor şi
canaleleor şi al rezervoarelor de
depozitare subterane din instalaţie.
(Dacă acestea sunt deja
identificate în planul de închidere a
aplasamentului sau în planul
raportului de amplasament, faceţi o
simplă referire la acestea)
Da.
Structuri subterane:
- reţele de apă potabilă, reţele de apă
industrială, incendiu;
- reţea de apă recirculată, apă
de adaos;
- reţea de canalizare ape pluviale;
- reţea de canalizare apă menajeră
- colector general;
Planul cu reţelele de
canalizare este prezentat în
Anexa nr. 15 la Raportul de
amplasament.
Una din următoarele opţiuni trebuie să fie
implementată pentru toate conductele,
canalele şi rezervoarele de depozitare
izolaţie de siguranţă Da Procese verbale de inspecţie
verificate la 3 ani
detectare continuă a scurgerilor Da un program de inspecţie şi întreţinere,
(de ex. teste de presiune, teste de Da
Instrucţiuni specifice
Program de întreţinere utilaje
67
scurgeri, verificări ale grosimii
materialului sau verificare folosind
camera cu cablu TV - CCTV, care sunt
realizate pentru toate echipamentele de
acest fel (de ex. în ultimii 3 ani şi sunt
repetate cel puţin la fiecare 3 ani).
statice/dinamice
Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu necesită măsurile de mai
sus, acestea trebuie explicate aici:
Instalaţia de producere hidrogen (pusă în funcţiune în anul 2014), cât şi instalaţia de producere oxigen,
azot, argon, reglementate de A.P.M. Dâmboviţa sunt instalaţii tehnologice de ultimă generaţie, astfel încât riscul
ca din structurile existente să apară scurgeri de poluanţi în apa subterană este redus.
Nu se stochează hidrogen.
Rezervoarele de stocare oxigen, azot, argon sunt cilindrice verticale, cu pereţi dubli; spaţiul dintre
rezervor şi mantaua exterioară conţine material termoizolant (perlită).
Instalaţiile sunt amplasate pe platforme betonate.
Conductele tehnologice sunt pozate pe estacadă, respectiv în rigole betonate.
Recipientele de stocare a substanţelor necesare tratării apei sunt supraterane şi sunt amplasate în spaţii
special amenajare (magazie, în zona turnurilor de răcire).
5.4.3. Acoperiri izolante
Cerinţa BAT Da/Nu Dacă nu, data până la care va fi
Proiect de program pentru asigurarea calităţii, pentru
inspecţie şi întreţinere a suprafeţelor impermeabile şi a
bordurilor de protecţie care ia în considerare:
capacităţi;
grosime;
precipitaţii;
material;
permeabilitate;
stabilitate/consolidare;
rezistenţa la atac chimic;
proceduri de inspecţie şi întreţinere; şi asigurarea
calităţii construcţiei
Da.
Instrucţiuni specifice
Programe de inspecţie şi reparaţii –
întreţinere;
Program de reparaţii curente;
Program de reparaţii/ revizie anuală
utilaje statice/dinamice
Aplicarea practicilor de mai sus în toate zonele de acest fel. Da
5.4.4. Zone de poluare potenţiala
Pentru fiecare zonă, în care există posibilitatea ca activităţile să polueze apa subterană, confirmaţi că
structurile instalaţiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate şi că straturile
izolatoare corespund fiecăreia dintre cerinţele din tabelul de mai jos.
Acolo unde nu se conformeaza indicaţi data până la care se vor conforma. Introduceţi referinţele
corespunzătoare ale instalaţiei dumneavoastra şi extindeţi tabelul dacă este necesar.
Zone potenţiale de poluare
Nu sunt zone potenţiale de poluare.
Hidrogenul este livrat clienţilor prin conducte etanşe.
Din cauza volatilităţilor ridicate, oxigenul azotul argonul NU provoacă poluarea solului sau poluarea apei.
68
Situaţia existentă Cerinţe BAT Situaţia conformării
În zona rezervoarelor de produse
suprafaţa de contact
cu solul sau subsolul
este impermeabilă
Hidrogenul nu se depozitează.
Oxigenul lichid, azotul lichid şi argonul lichid sunt stocate în
rezervoare cilindrice verticale cu pereţi dubli, amplasate pe
platforme betonate impermeabilizate. Oxigenul gazos, azotul gazos sunt amplasate pe platformă
betonată impermeabilizată.
În zona de depozitare a
materialelor auxiliare
suprafaţa de contact
cu solul sau subsolul
este impermeabilă
Da
În zona rezervoarelor de produse îmbinări etanşe ale
construcţiei
Hidrogenul nu se stochează;
Oxigenul lichid, azotul lichid şi argonul lichid sunt stocate
rezervoare cilindrice verticale cu pereţi dubli; spaţiul dintre
rezervor şi mantaua exterioară conţine material termoizolant
(perlită). Oxigenul gazos, azotul gazos sunt stocate în rezervoare
de construcţie specială rezistente la presiune
În zona de stocare temporară a
deşeurilor
suprafaţa de contact
cu solul sau subsolul
este impermeabilă
Da
5.4.5. Cuve de retenţie
Pentru fiecare rezervor care conţine lichide ale căror pierderi prin scurgere pot fi periculoase pentru
mediu, confirmaţi faptul că există cuve de rentenţie şi că acestea respectă fiecare dintre cerinţele prezentate în
tabelul de mai jos. Dacă nu se conformează, indicaţi data până la care se va conforma. Introduceţi datele
corespunzătoare instalaţiei analizate şi repetaţi tabelul dacă este necesar.
Cerinţa Rezervoare de stocare
oxigen, azot, argon
Recipiente de stocare
acid sulfuric, hipoclorit de
sodiu, substanţe pentru
tratarea apei
Să fie impermeabile şi rezistente la materialele
depozitate.
Să nu aibă orificii de ieşire (adică drenuri sau
racorduri) şi să se scurgă/colecteze către un punct
de colectare un punct de colectare din interiorul
cuvei de retenţie
Da
Da
Da
Da
Să aibă traseele de conducte în interiorul cuvei de
retenţie şi să nu pătrundă în suprafeţele de
siguranţă
Da Da
Să fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la
rezervoare sau robinete Da Da
Să aibă o capacitate care să fie cu 110% mai mare
decât cel mai mare rezervor sau cu 25% din
capacitatea totală a rezervoarelor
Da Da
Să facă obiectul inspecţiei vizuale regulate şi orice
conţinuturi să fie pompate în afară sau îndepărtate
în alt mod, sub control manual, în caz de
contaminare
Da Da
Atunci când nu este inspectat în mod frecvent, să
fie prevăzut cu un senzor de ridicare a nivelului şi
cu o alarmă adecvată
Da Da
Să aibă puncte de umplere în interiorul cuvei de
retenţie, unde este posibil sau să aibă izolaţie
adecvată
Da Da
Să aibă un program sistematic de inspecţie a
cuvelor de retenţie, (în mod normal vizual, dar Da - vizual Da - vizual
69
care poate fi extins la teste cu apă acolo unde
integritatea structurală este incertă)
Daca exista motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu se impun măsurile de mai
sus, acestea trebuie explicate aici
5.4.6 Alte riscuri asupra solului
Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate în apa sau sol
Identificaţi orice alte structuri, activităţi, instalaţii,
conducte, care datorită scurgerilor, pierderilor, avariilor
ar putea duce la poluarea solului, a apelor subterane sau
a cursurilor de apă
Tehnici implementate sau produse pentru prevenirea
unei astfel de poluări
Conducte de canalizare Program inspecţie şi intervenţie, dacă este cazul
5.5. Emisii în ape subterane
5.5.1 Există emisii directe sau indirect de substanţe din Anexele 5 şi 6 ale Legii nr. 310/2004,
rezultate din instalaţie, în apa subterana? - Nu
Supravegherea- aceasta va varia de asemenea de la caz la caz, dar este obligatoriu efectuarea unui studiu
hidrogeologic care sa conţină monitorizarea calităţii apei subterane şi asigurarea luării măsurilor de precauţie
necesare prevenirii poluării apei subterane.
Nr.
crt. Denumire Substanţele monitorizate
Amplasamentul punctelor
de monitorizare Frecvenţa
1
Ce monitorizare a calităţii
apei subterane este/
va fi realizată
Nu este cazul
2
Ce măsuri de precauţie
sunt luate pentru
prevenirea poluării apei
subterane
- verificarea periodică a reţelelor de canalizare ape uzate (menajere)
- evitarea depozitării materiilor prime şi auxiliare, a deşeurilor de orice
natură în alte locuri decât cele destinate acestui scop.
5.5.2 Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare,
precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt depozitate
substanţe periculoase. este necesar să specificaţi:
- frecvenţa controlului şi personalul responsabil
- cum se face întreţinerea
- există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual al firmei?
Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de gospodărire a apelor şi a reţelelor de canalizare se asigură de
către personal specializat.
Controlul periodic al reţelelor de canalizare urmăreste asigurarea funcţionării normale a acestora şi constă
în verificarea tehnică la exterior şi la interior a reţelelor, a tuturor construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în vederea
stabilirii măsurilor de luat.
70
5.6. Miros
In general, nivelul de detaliere trebuie să corespundă riscului care determină neplacere receptorilor sensibili (şcoli,
spitale, sanatoriu, zone rezidenţiale, zone recreaţionale). Instalaţiile care nu utilizează substanţe urât mirositoare sau care nu
generează material urât mirositoare şi prin urmare prezintă un risc scăzut trebuie separate la început utilizând Tabelul 5.6.1.
Sursele nesemnificative dintr-o instalatie care are şi surse semnificative trebuie “separate” din punct de vedere
calitativ la inceputul tabelului 5.6.1 (trebuie făcută justificarea) şi nu mai trebuie furnizate informaţii detaliate în secţiunile
următoare.
In cazul în care receptorii se află la mare distanţă şi riscul asociat impactului asupra mediului este scăzut, informaţiile
referitoare la receptorii sensibili care trebuie oferite, vor fi minime. Informaţiile referitoare la sursele nesemnificative de
miros din Tabelul 5.6.3 vor fi totuşi cerute şi trebuie utilizate BAT-uri pentru reducerea mirosului atât cât va permite balanţa
costurilor şi beneficiilor.
Daca este cazul, trebuie furnizate hărţi şi planuri de amplasament pentru a indica localizarea receptorilor, surselor şi
a punctelor de monitorizare.
Nu este cazul.
5.6.1 Separarea instalaţiilor care nu generează miros
Activităţile care nu utilizează sau nu genereaza substanţe urât mirositoare trebuie menţionate aici. Trebuie furnizate
suficiente explicaţii în sprijinul acestei opţiuni pentru a permite Operatorului/ titularului activităţi să nu mai dea informaţii
suplimentare. In cazul în care sunt utilizate sau generate substanţe urât mirositoare, dar acestea sunt izolate şi controlate, nu
trebuie completat acest tabel, ci trebuie în schimb descrise în Tabelul 5.6.3.
Identificaţi şi descrieţi
zona afectată de
prezenţa mirosurilor
Au fost realizate
evaluări ale efectelor
mirosului asupra
mediului?
Se realizează o
monitorizare de rutină?
Prezentare generală a
sesizărilor primite
Au fost aplicate
limite sau alte
condiţii?
Nu este cazul.
5.6.2 Receptori (inclusiv informaţii referitoare la impactul asupra mediului şi al reglementărilor existene pentru monitorizarea
impactului asupra mediului)
In unele cazuri, delimitarea suprafeţei pe care se desfăşoară procesul sau perimetrul amplasamentului a fost poate
utilizat ca o localizare locţiitoare pentru evaluarea impactului (pentru instalaţii noi) şi evaluări de mediu (pentru instalaţiile
existente) asupra receptorilor sensibili, iar limitele sau condiţiile au fost stabilite poate, în funcţie de acest perimetru.
In acest caz ele trebuie incluse în tabelul de mai jos:
5.6.3 Surse / emisii nesemnificative
Faceţi o prezentare generală succintă a surselor cu impact nesemnificativ.
Sursele nesemnificative pot fi separate prin evaluarea imapctului de mediu sau prin utilizarea unei abordări calitative
reale atunci când nivelul scazut de risc este evident. Trebuie făcută o scurtă justificarea acestei alegeri. Nu trebuie furnizate
informaţii suplimentare în Tabelul 5.6.3.1 de mai jos pentru sursele care au fost descrise aici. Justificarea trebuie făcută
pentru a arăta că aceste surse nu se adaugă unei probleme. Vezi justificarea de la inceputul 5.6. De introdus un exemplu -
mirosuri indigene, tradiţionale, de exemplu industria prelucrătoare a produselor piscicole în Sulina. Nu este cazul
Identificaţi şi descrieţi
fiecare zonă afectată
de prezenţa
mirosurilor
Au fost realizate
evaluări ale efectelor
mirosului asupra
mediului?
Se realizează o
monitorizare de rutină?
Prezentarea generală a
sesizărilor primite
Au fost aplicate
limite sau alte
condiţii?
Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul
71
În cazul în care emanările au fost deja descrise ca „emisii în aer” în altă parte a solicitării DAR AU ŞI MIROS,
ele trebuie menţionate şi aici. Este suficient să precizaţi materialul şi/sau mirosul şi să faceţi referire la partea din
solicitare în care se găsesc detaliile.
Sursele potenţiale de mirosuri trebuie indicate, la fel şi cele reale. De exemplu, o staţie de epurare a apelor uzate
poate să nu fie detectabile dincolo de perimetrul instalaţiei în condiţii normale de funcţionare, dar dacă au loc procese
anaerobe, atunci ea poate deveni o sursă de mirosuri.
Unde apar
mirosurile şi
cum sunt ele
generate?
Descrieţi
sursele de
emisii
punctiforme
Descrieţi
emanările
fugitive sau
alte
posibilităţi
de emanare
ocazională
Ce materiale
mirositoare
sunt
utilizate sau
ce tip de
mirosuri
sunt
generate?
Se
realizează o
monitorizare
continuă sau
ocazională?
Există limite
pentru
emanările
de mirosuri
sau alte
condiţii
referitoare
la aceste
emanări?
Descrieţi
acţiunile
întreprinse
pentru
prevenirea
sau
minimizarea
emanărilor
Descrieţi măsurile
care trebuie luate
pentru respectarea
BAT-urilor şi a
termenelor
Nu este cazul. Datorită inflamabilităţii mari a hidrogenului, acesta se produce într-o instalaţie perfect etanşă
Orice alte informaţii relevante pot fi date sau se poate face referire la ele aici. De ex. orice surse care nu se află în instalaţie,
dar sunt pe acelaşi amplasament (de ex. care vor continua să fie reglementate de legislaţia referitoare la efecte neplăcute).
5.6.4. Declaraţie privind managementul mirosurilor
Puteţi identifica aici evenimente pe care nu le puteţi controla şi care pot duce la degajare de mirosuri (de ex.
condiţii meteorologice extreme sau întreruperi ale curentului electric pentru care BAT-ul nu prevede alimentare de
siguranţă).
Trebuie să descrieţi măsurile pe care le propuneţi pentru reducerea impactului unor astfel de evenimente (de
ex. oprire cât mai rapid posibil). Dacă sunt acceptate de Autoritatea competentă de protecţia mediului responsabilă
cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu, va trebui să menţineţi aceste măsuri drept condiţii de autorizare, dar, atât
timp cât luaţi măsuri, nu puteţi fi sancţionat pentru aceste evenimente rare.
Nu e cazul.
72
5.6.5. Managementul mirosurilor
Sursa/
punct de
emanare
Natura/cauza avariei
Ce măsuri au fost
implementate pentru
prevenirea sau
reducerea riscului de
producere a avariei?
Ce se întâmplă atunci
când se produce o
avarie?
Ce măsuri sunt luate
atunci când apare?
Cine este responsabil
pentru iniţierea
măsurilor?
Există alte cerinţe
specifice cerute de
autoritatea de
reglementare?
(i) (j) (k) (l) (m) (n)
Ca cele
menţionate în
coloana (a), (b)
sau (c) din
“Tabelul
surselor de
mirosuri”
Pentru fiecare sursă –
identificaţi dificultăţi
specifice care pot
afecta generarea,
reducerea sau
transportul /dispersia
mirosurilor în
atmosferă (elemente
specifice de
topografie pot juca
un rol important
aici).
Măsuri active de
prevenire sau
minimizare trebuie să
fi fost deja conturate în
“Tabelul surselor de
mirosuri” coloana (g).
In acest tabel trebuie
să fie luate în
considerare mai pe
larg scenarii de tip “ce
se întâmplă dacă”
pentru prevenirea
avariilor.
In cazul în care o
estimare este posibilă si
are sens, indicaţi cât de
des poate apărea
evenimentul descris, cât
de “mult” miros poate fi
emanat şi durata
probabilă a
evenimentului.
Nota: utilizarea
aprecierilor de tip
“mult”, “mediu” şi
“puţin” poate fi
folositoare dacă nu sunt
disponibile informaţii
mai detaliate.
Este posibil să primiţi
sesizări?
Ce măsuri sunt luate?
Descrieti măsurile
care au fost
implementate pentru
reducerea impactului
exercitat de
producerea unei
avarii.
Cine (ca post) este
responsabil de
iniţierea măsurilor
descrise în coloana
precedentă?
De exemplu – orice
cerinţă de a informa
Autoritatea de
Reglementare într-un
anumit interval de timp
de la apariţia
evenimentului sau măsuri
specifice care trebuie
luate sau cerinţe de ţinere
a evidenţei avariilor, etc.
Nu este cazul.
73
5.7.Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul analizei/ evaluării BAT
Descrieţi succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluanţi în
aer, apa sol şi pentru reducerea zgomotului. Prezentaţi concluziile acestor studii pentru a sprijini
selectarea BAT.
Rezultatele evaluării tehnicilor de reducere a emisiilor de poluanţi în aer, apă, sol şi zgomot, se
prezintă în continuare, pentru fiecare instalaţie pentru care există aceste menţiuni în BAT.
Sunt necesare unele măsuri de modernizare pentru creşterea nivelului tehnologic al instalaţiilor în
acord cu recomandările BAT.
Linde Gaz România S.R.L. Punct de lucru Târgovişte îndeplineşte toate cerinţele celor mai bune
tehnici disponibile referitoare în domeniu: Best available techniques for hydrogen production by steam
methane reforming, BAT EIGA AISBL, Document IGC 155/09/E.
BAT generale
Punerea în aplicare şi aderarea la un sistem de management de mediu;
Reducerea consumului specific de energie prin optimizarea proceselor, controlul parametrilor;
Efectuarea periodică a monitorizărilor emisiilor şi/sau ale altor parametrii relevanţi ai procesului;
Reducerea consumului de apă utilizând una dintre următoarele tehnici sau o combinaţie a acestora:
- reducerea scurgerilor şi a infiltraţiilor;
- recircularea apelor de răcire şi tratarea după purje;
- utilizarea unui sistem separat de apă în circuit închis în măsura în care acest lucru este fezabil din
punct de vedere tehnic şi economic;
- circuite de apă închise cu recirculare.
Reducerea distanţelor de pompare;
Reducerea producerii de deşeuri solide care trebuie eliminate;
Analiza valorilor limită pentru nivelul consumurilor de resursă şi nivelul concentraţiilor poluanţilor în
mediu arată că la o funcţionare normală, acestea se încadrează în limitele prevăzute de BAT.
Tehnologia de fabricare a hidrogenului va genera emisii de poluanţi în atmosferă, dar acestea se vor
încadra în valorile limită de emisie prevăzute de legislaţia în vigoare.
74
6. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR
6.1. Surse de deşeuri
Deşeu
1. Identificaţi sursele
de deşeuri (punctele
din cadrul procesului)
2. Codurile
deşeurilor
conform EWC
(Codul
European al
Deşeurilor)
3. Identificaţi
fluxurile de deşeuri
(ce deşeuri sunt
generate)
(periculoase,
nepericuloase, inerte)
4. Cuantificaţi
fluxurile de
deşeuri
(to/an
estimate)
5. Care sunt modalităţile actuale sau propuse de
manipulare a deşeurilor?
- deşeurile sunt colectate separat?
- traseul de eliminare este cat mai apropiat posibil
- Acte financiar contabile (facturi, bonuri de cântar, note
de predare/ primire);
Cantitate Da
Natura Da
Origine (acolo unde este relevant) Da
Destinaţie
(Obligaţia urmăririi – dacă sunt trimise în afara
amplasamentului)
Da
Frecvenţa de colectare Da
Modul de transport Da
Metoda de tratare Da
6.3. Zone de depozitare
Zona Deşeuri depozitate
Sunt ele identificate în
mod clar, inclusiv
capacitatea maximă şi
perioada maximă de
depozitare*
Proximitatea faţă de
zone de interes public
Amenajările
existente ale zonei
de depozitare
1 2 3 4 5
Incinta
instalaţiei
de
producere
gaze
industriale
menajer da/temporar 2 km faţă de zona locuită europubelă
ambalaje da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
ambalaje contaminate da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
catalizatori uzaţi cu
conţinut de substanţe
periculoase
da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
fluide antigel da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
filtre uzate da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
materiale filtrante da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
ulei uzat da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
deşeuri metalice da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
deşeuri de echipamente
electrice şi electronice da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
deşeuri de cauciuc da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
absorbanţi din
purificarea hidrogenului da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
echipament de lucru da/temporar 2 km faţă de zona locuită spaţii închise
Societatea nu deţine depozite definitive de deşeuri pe amplasament.
Există spaţii de depozitare temporară la nivelul fiecărei instalaţii generatoare de deşeuri,
amenajate şi identificate corespunzător, spaţii utilizate doar până la valorificare/eliminarea deşeului.
Aceste spaţii sunt impermeabilizate prin betonare.
79
6.4. Cerinţe speciale de depozitare
(de ex. pentru deşeuri inflamabile, deşeuri sensibile la căldură sau la lumina, separarea deşeurilor
incompatibile, deşeuri care se pot dizolva sau pot reacţiona cu apa (care trebuie depozitate în spaţii
acoperite). In acest sector, răspundeţi la următoarele puncte, mai ales unde este cazul.
Material Categoria
Este zona de
depozitare
acoperită (D/N)
sau imprejmuită
în intregime
Există un sistem
de evacuare a
biogazului (D/N)
Levigatul este
drenat şi tratat
înainte de
evacuare (D/N)
Există protecţie
împotriva inundaţiilor
sau pătrunderii apei de
la stingerea incendiilor
(D/N)
Uleiuri uzate AA Da, I Nu este cazul Nu este cazul Da
Catalizatori uzaţi AA Da, I Nu este cazul Nu este cazul Da
A Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii acoperite.
AA Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii împrejmuite.
B Aceste materiale este probabil să degaje pulberi şi să necesite captarea aerului şi direcţionarea lui
către o instalaţie de filtrare.
C Sunt posibile reacţii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile.
6.5. Recipienţi de depozitare (acolo unde sunt folosiţi)
Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da / Nu
Sunt recipienţii de depozitare:
prevăzuţi cu capace, valve etc. şi securizaţi;
inspectaţi în mod regulat şi înlocuiţi sau reparaţi când se deteriorează
(când sunt folosiţi, recipienţii de depozitare trebuie clar etichetaţi)
Da
Da
Este implementată o procedură bine documentată pentru cazurile recipienţilor
care s-au deteriorat sau curg? Nu este cazul
Identificaţi orice măsură de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, pulberi, COV şi mirosuri)
rezultate de la depozitarea sau manevrarea deşeurilor, care nu au fost deja acoperite în răspunsurile
dumneavoastră la Secţiunile 1.1 şi 5.6)
Nu este cazul
80
6.6.Recuperarea sau eliminarea deşeurilor
Sursa deşeurilor
Metale asociate /
prezenţa PCB sau
azbest
Deşeu Optiuni posibile
pentru tratarea lor
Detaliaţi opţiunile utilizate sau propuse
Reciclare,
Recuperare,
Eliminare
Specificaţi optiunea
Dacă opţiunea actuală este
“Eliminare”, precizaţi data până la care
veţi implementa reutilizarea sau
recuperarea sau justificaţi de ce acestea
sunt imposibil de realizat din punct de
vedere tehnic şi economic
Instalaţia de
producere
hidrogen
-
Uleiurile de motor
uzate (nu conţin
PCB)
Valorificare Reciclare
Valorificare prin firme
de profil, pe bază de
contracte
-
- Ambalaje
deteriorate
Valorificare/
Incinerare
Reciclare/
Eliminare
Reciclare pe plan intern
/ Ambalajele cu
conţinut de reziduuri de
substanţe chimice sunt
eliminate
-
Fe Deşeuri metalice Valorificare Reciclare
Valorificare prin firme
de profil, pe bază de
contracte
-
Al, Cu
Deşeuri
echipamente
electronice
Valorificare Recuperare
Valorificare prin firme
de profil, pe bază de
contracte
-
Pe amplasament nu
este prezent azbest - - - - -
Metale asociate :
Ni,
Cr,
Fe,
Zn,
Cu,
Mo,
Co
Catalizatori uzaţi
conţin oxizi de
metale:
monoxid de
nichel;
trioxid de fier;
oxid de crom;
oxid de cupru;
oxid de aluminiu
Nu Eliminare Eliminare Tehnica actuală şi cerinţa pieţii nu
justifică reutilizarea.
81
6.7. Deşeuri de ambalaje - Inventarul deşeurilor de ambalaje
Material
Valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie
Reciclare
material
Alte forme
de reciclare
Total
reciclare
Valorificare
energetică
Alte forme de
valorificare
Incinerate în
instalaţii de
incinerare cu
recuperare de
energie
Total valorificate sau
incinerate în instalaţii
de incinerare cu
recuperare de energie
Plastic Da - - -
Valorificare la
firme specializate
autorizate
- -
Hârtie – carton Da - - -
Valorificare la
firme specializate
autorizate
- -
Metale Nu este
cazul - - - - - -
Lemn Nu este
cazul - - - - - -
Altele - - - - - - -
Total
Notă:
1. Câmpurile albe: Furnizarea datelor este obligatorie. Pot fi folosite estimări, dar acestea trebuie să se bazeze pe date empirice şi trebuie explicate
în descrierea metodologiei.
2. Furnizarea datelor este obligatorie, dar sunt acceptate estimări brute. Aceste estimări trebuie explicate în descrierea metodologiei.
3. Câmpurile gri închis: Furnizarea datelor este voluntară.
4. Datele referitoare la reciclarea plasticului vor include toate materialele care au fost reciclate ca materiale plastice.
5. Coloana (c) include toate formele de reciclare, inclusiv reciclarea organica dar excluzând reciclarea materială.
6. Coloana (d) reprezintă suma coloanelor (b) si (c).
7. Coloana (f) include toate formele de valorificare excluzând reciclarea şi valorificarea energetică.
8. Coloana (h) reprezintă suma coloanelor (d) (e) (f) si (g).
9. Procentajul de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie: Coloana (h)/coloana (a).
10. Procentajul de reciclare: Coloana (d)/ coloana (a).
11. Datele pentru lemn nu se vor folosi pentru evaluarea obiectivului de reciclare de minimum 15% anterior anului 2011;
82
7. ENERGIE
7.1.1. Cerinţe energetice de bază
7.1.2. Consumul de energie
Consumul anual de energie al activităţilor este prezentat în tabelul următor, în funcţie de sursa de
energie.
Consumurile de energie pentru anul capacitatea instalaţiei sunt prezentate în tabelul următor.
Sursa de energie
Consum de energie
Furnizată
2018 Primară % din total
Electricitate din reteaua publică
40.170 MWh/an , din care:
770,4 MWh/an
(instalaţia hidrogen)
- 100
Electricitate din sursă proprie - - -
Abur/apa fierbinte achizitionată şi
nu generată pe amplasament (a)* - - -
Gaze - - -
Petrol (pacura) - Nu se aplică -
Carbune - Nu se aplică -
Energie termică din surse proprii - Nu se aplică -
* specificaţi sursa şi factorul de conversie de la energia furnizată la cea primară
(Observaţi că autorizaţia vă solicită ca informaţiile referitoare la consumul de energie să fie furnizate
anual)
Informaţiile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balanţe energetice, diagrame "Sankey")
care arată modul în care este consumată energia în activităţile din autorizaţie sunt descrise în continuare:
Tip de informaţii (tabel, diagramă, bilanţ energetic etc.) Numărul documentului respectiv
Nu este cazul
7.1.3. Intreţinere
Măsurile fundamentale pentru funcţionarea şi întreţinerea eficientă din punct de vedere energetic sunt
descrise în tabelul de mai jos.
Completaţi tabelul prin:
1) Confirmarea faptului ca aveţi implementat un sistem documentat şi faceti referire la acea
documentaţie, astfel încât el să poată fi inspectat pe amplasament de catre G.N.M./alte autoritaţi
competente responsabile, conform legislaţiei in vigoare; sau
2) Declararea intenţiei de a implementa un astfel de sistem documentat şi indicarea termenului până
la care veţi aplica un asemenea program, termen care trebuie să fie acoperit de perioada
prevăzută în Planul de măsuri obligatorii; sau
3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă /aplicabilă pentru activităţile
desfăşurate.
Există măsuri documentate de
funcţionare, ȋntreţinere şi gospodărire
a energiei pentru următoarele
componente ?
(acolo unde este relevant)
Da/Nu Nu este relevant
Informatii suplimentare
(documentele de referinţă, termenele la
care măasurile vor fi implementate sau
motivul pentru care nu sunt
relevante/aplicabile)
Aer condiţionat, proces de
refrigerare şi sisteme de răcire
(scurgeri, etanşări, controlul
Da Plan de întreţinere/reparaţii
83
temperaturii, ȋntreţinerea
evaporatorului/ condensatorului);
Funcţionarea motoarelor şi
mecanismelor de antrenare Da Plan de întreţinere/reparaţii
Sisteme de gaze comprimate
(scurgeri, proceduri de utilizare); x
Sisteme de distribuţie a aburului
(scurgeri, izolaţii); Nu Nu este relevant.
Sisteme de ȋncălzire a spaţiilor şi de
furnizare a apei calde; Nu x
Lubrifiere pentru evitarea
pierderilor prin frecare; Da Plan de întreţinere/reparaţii
Intreţinerea boilerelor de ex.
optimizare excesului de aer; Nu Nu este relevant. -
Alte forme de ȋntreţinere relevante
pentru activităţile din instalatie. - - -
7.2. Măsuri tehnice
Măsurile tehnice fundamentale pentru eficienţa energetică sunt descrise în tabelul de mai jos
Completaţi tabelul prin:
1) Confirmarea faptului ca va conformati cu fiecare cerinţă, sau
2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea termenului până la care o veti face în cadrul Planului de
măsuri obligatorii a activităţii analizate; sau
3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabila pentru activităţile desfăşurate.
Confirmaţi că următoarele măsuri
tehnice sunt implementate pentru
evitarea ȋncălzirii excesive sau a
pierderilor din procesul de răcire
pentru următoarele aspecte
(acolo unde este relevant)
Da/Nu Nu este relevant
Informatii suplimentare
(documentele de referinta, termenele la
care masurile vor fi implementate sau
motivul pentru care nu sunt
relevante/aplicabile)
Izolarea suficientă a sistemelor de
abur, a recipienţilor şi conductelor
ȋncălzite
Nu. Nu este relevant. Conductele sunt izolate corespunzător
pentru evitarea pierderilor de căldură
Prevederea de metode de etanşare şi
izolare pentru menţinerea
temperaturii
Da Conducte izolate termic.
Senzori şi ȋntrerupătoare temporizate
simple sunt prevăzute pentru a
preveni evacuările inutile de lichide
şi gaze ȋncălzite.
Da
Instalaţiile sunt prevăzute cu sisteme de
avertizare în cazul pierderilor
accidentale.
Alte măsuri adecvate Da Aplicare permanentă conform
procedurilor de lucru
7.2.1. Măsuri de service al clădirilor
Măsuri fundamentale pentru eficienţa energetică a service-ului clădirilor sunt descrise în tabelul de mai jos:
Completaţi tabelul prin:
1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau
2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea datei până la care o veţi face în cadrul programului
dumneavoastră de modernizare; sau
3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă pentru activităţile desfăşurate.
84
Confirmati că urmatoarele măsuri de
service al clădirilor sunt implementate
pentru următoarele aspecte (unde este
relevant):
Da/Nu
N
Nu este
relevant
Informaţii suplimentare
(documentele de referinţă, termenul de punere
în practică/aplicare a măsurilor sau motivul
pentru care nu sunt relevante)
Exista o iluminare artificială adecvată şi
eficientă din punct de vedere energetic Da
Iluminatul artificial în spaţiile de lucru ale
societăţii asigură condiţiile pentru
desfăşurarea procesului continuu de producţie
(în condiţii de eficienţă energetică).
Există sisteme de control al climatului
eficiente din punct de vedere energetic
pentru:
Incălzirea spaţiilor
Apa caldă
Controlul temperaturii
Ventilaţie
Controlul umidităţii
Da
Da
Da
Da
Da
7.3. Eficienţa Energetică
Un plan de utilizare eficienta a energiei este furnizat mai jos, care identifică şi evaluează toate tehnicile
care să conducă la utilizarea eficientă a energiei , aplicabile activităţilor reglementate prin autorizaţie
Măsura de utilizare
eficientă a energiei
Recuperări de CO2
(tone) Cost Anual
Echivalent
(CAE)
EUR
CAE/CO2
recuperat
EUR/tonă
Data de
implementare Anual
Pe durata de
funcţionare
Nu este cazul
Observaţii: Prezentaţi metoda de evaluare şi faceţi dovada că au fost utilizate cele mai bune criterii pentru rata de
actualizare, durata de viaţă şi cheltuieli (EUR/ tonă).
Deoarece din procesele tehnologice nu rezultă emisii de CO2, societatea nu intră sub incidenţa
HG nr. 780/2006 privind Stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de
seră. Societatea nu deţine Autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră.
7.3.1. Cerinţe suplimentare pentru eficienţa energetică
Informaţii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul de mai jos;
Completaţi tabelul prin:
1) Confirmarea faptului că măsura este implementată, sau
2) Declararea intenţiei de a implementa măsura şi indicarea termenului de aplicare a acesteia sau
3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile
desfăşurate
Concluzii BAT pentru principiile de
recuperare/economisire a energiei
Este aceasta tehnică
utilizată în mod curent în
instalaţie?
(D / N)
Daca NU explicaţi de ce
tehnica nu este adecvată sau
indicaţi termenul de
aplicare
Recuperarea căldurii din diferite părţi ale
proceselor D
Tehnici de deshidratare de mare eficienţă
pentru minimizarea energiei necesare uscării. N Nu este cazul
85
Minimizarea consumului de apă şi utilizarea
sistemelor ȋnchise de circulaţie a apei. D
Izolaţie bună (clădiri, conducte şi instalaţie). D
Amplasamentul instalaţiei pentru reducerea
distanţelor de pompare
D
Optimizarea fazelor motoarelor cu comandă
electronică. D
Utilizarea apelor de răcire reziduale (care au o
temperatură ridicată) pentru recuperarea
căldurii.
N
Procedeul nu este rentabil
din punct de vedere
economic.
Transportor cu benzi transportoare în locul
celui pneumatic (deşi acesta trebuie protejat
împotriva probabilităţii sporite de producere a
evacuărilor fugitive)
N Nu este cazul.
Măsuri optimizate de eficienţă pentru
instalaţiile de ardere, de ex. preincalzirea
aerului/ combustibilului, excesul de aer, etc.
D
Procesare continuă ȋn loc de procese
discontinue D
Valve automate
D.
Procesul tehnologic este
automatizat; valvele sunt
comandate prin bucle de
reglare şi de la tabloul de
comandă
Valve de returnare a condensului
D
Procesul tehnologic este
complet automatizat.
Altele -
7.4. Alternative de furnizare a energiei
Informaţii despre tehnicile de furnizare eficientă a energiei sunt date în tabelul de mai jos
Completaţi tabelul astfel:
1. Confirmati faptul că măsura este implementată, sau
2. Declaraţi intenţia de a implementa măsura şi indicaţi termenul de punere în practică; sau
3. Expuneţi motivul pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile
desfăşurate
Tehnici de furnizare a energiei
Este aceasta tehnică utilizată
în mod curent în instalaţie?
(D / N)
Daca NU explicaţi de ce tehnica nu
este adecvată sau indicaţi
termenul de aplicare
Utilizarea unităţilor de cogenerare; Nu este cazul Tehnica nu este specifică proceselor
aplicate
Recuperarea energiei din deşeuri Nu este cazul Tehnica nu este specifică proceselor
aplicate
Utilizarea de combustibili mai puţin
poluanţi.
Da.
Combustibilul utilizat, CH4, este
cel mai puţin poluant dintre
combustibilii frecvent utilizaţi
-
86
8.Accidentele şi consecinţele lor
8.1. Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt împlicate substanţe
periculoase – SEVESO
Se încadrează instalaţia în Directiva SEVESO? Da/Nu Da/Nu
Instalaţia se încadrează în categoria de risc major
conform prevederilor Legea nr. 59/2016 ce
transpune directiva SEVESO
Nu Dacă da, aţi depus raportul de securitate? -
Instalaţia se încadrează în categoria de risc minor
conform prevederilor Legea nr. 59/2016 ce
transpune directiva SEVESO
Nu Dacă da, aţi realizat Politica de Prevenire a
Accidentelor Majore -
1) amplasament de nivel superior - un amplasament în care substanţele periculoase sunt
prezente în cantităţi egale cu sau mai mari decât cantităţile prevăzute în coloana 3 din partea 1 ori în
coloana 3 din partea a 2-a din anexa nr. 1, acolo unde este necesar aplicându-se regula de însumare
stabilită în nota 4 din anexa nr. 1;
2 ) amplasament de nivel inferior - un amplasament în care substanţele periculoase sunt prezente
în cantităţi egale sau mai mari decât cantităţile prevăzute în coloana 2 din partea 1 sau în coloana 2 din
partea a 2-a din anexa nr. 1, dar mai mici decât cantităţile prevăzute în coloana 3 din partea 1 sau în
coloana 3 din partea a 2-a din anexa nr. 1, acolo unde este necesar aplicându-se regula de însumare
stabilită în nota 4 din anexa nr. 1; *)
amplasament existent - un amplasament care până la data intrării în vigoare a prezentei legi se
afla în domeniul de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de
accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, iar
de la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa prevederilor acesteia, fără a-şi modifica
clasificarea de amplasament de nivel inferior sau de amplasament de nivel superior (art. 3, alin. 6, Legea
nr. 59/2016).
Substanţele periculoase prezente pe amplasament se încadrează în Legea nr. 59/2016, Anexa 1,
Partea 2, Poziţia 15 (Hidrogen) şi Anexa 1, Partea 2, Poziţia 25 (Oxigen)
Denumire
subsranţă
Clasificare şi etichetare/ fraze
de risc
Capacitate de
stocare
(tone) q1
Cantitate
stocată
(tone) q2
Stare
fizică
Mod de
stocare
Legea nr. 59/2016
amplasament
nivel inferior
amplasament
nivel superior
Hidrogen
Foarte
inflamabil F+ / R12
H280; H220
nu se stochează nu se
stochează gaz
comprimat nu se
stochează
poziţia 15
5 to
q/Qi = -
pozitia 15
50 tone
q/Qs = -
Oxigen lichid O oxidant R8; H270;
H271;
81,364 81,364 gaz lichefiat
criogenic
2 rez x
46020 litri
poziţia 25 200 to
q/Qi = 0,4
poziţia 25 2000 to
q/Qs = 0,04
Oxigen gaz O/R8
H270, H271 35,44 35,44
gaz
comprimat
8 buc. 100
mc
poziţia 25
200 to q/Qi = 0,177
poziţia 25
2000 to q/Qs = 0,0177
De asemenea, societatea menţine un inventar al tuturor substanţelor şi preparatelor pe care le produce, le
utilizează, le stochează pe amplasament sau lista disponibilă pentru autorităţile teritoriale competente, ȋn
conformitate cu legislaţia specifică în vigoare.
Substanţele chimice prezente pe amplasamentul Linde Gaz Romȃnia S.R.L. sunt menţionate ȋn tabelul
următor:
87
Inventarul substanţelor chimice produse sau folosite
Nr
crt
Denumirea
substanţei
chimice
Număr CAS
Capacitate
totală de
stocare
Cantitate
maximă
depozitată pe
amplasament
Mod de stocare/
Echipamente
Stare
fizică
Condiţii de
stocare/livrare:
(debit; presiune;
temperatură)
Periculozitate
(Fraze de risc/Fraze de
pericol/fraze de precauţie
A.INSTALAŢIA DE PRODUCERE HIDROGEN
1. Hidrogen
gaz
01333-74-0
Nu se
stochează
6 mc;
0,54kg ȋn
conducte și
utilaje
Hidrogenul produs este
livrat clientului prin
conductӑ
Gaz
Q = 300Nmc/h;
P = 14 barg;
T = 380C;
F+; R12;
H220; H280;
P210; P377; P381; P403;
2. Gaz natural 74-82-8 Nu se
stochează
0,168 kg ȋn
conducte
Gazul natural este livrat din
rețeaua existentӑ COS
Tȃrgovişte
Gaz
Q = 141,5 Nmc/h;
P = 2 barg;
T = ambiantӑ
R12
H220;
3.
Agent de
control al
mico-
organismelor
SPECTRUS
NX1164
10377-60-3
55965-84-9 60 kg 60 kg
Recipiente de plastic;
V = 25litri; Lichid T = ambiantӑ
Oxidant, sol. 3%;
H272; H301; H310; H314; H317;
H318; H330; H400; H410; H411;
4.
Inhibitor de
coroziune
Continuum
AT4505
3794-83-0
1310-73-2 60 kg 60 kg
Recipiente de plastic;
V = 25litri; Lichid T = ambiantӑ
Xi ,Xn, C - coroziv;
R22; R34; R35; R36/38; R52/53;
H290; H302; H314; H315;
H318; H319; H412;
5. Catalizator
Katalco 57-7
1344-28-1
1313-99-1 200 kg 200 kg
Tuburi de catalizatori și
recipiente metalice Solid In condițiile de proces
Carc. Cat. 1; R49 T; R48/23; R43;
R53;
Carc. 1A, H350i STOT RE 1,
H372 *); H317; H372; H413
6. Catalizator
Katalco 33-1
1314-13-2
1313-99-1
1309-37-1
100 kg 100 kg Dehidrosulfurator și
recipiente metalice Solid In condițiile de proces
Carc. Cat. 1; R49; T-toxic;
N – periculos pentru mediu;
R43; R53; R50/53;
7.
Catalizator
Katalco 71-
5M
1309-37-1
1308-38-9
7440-44-0
1333-82-0
250 kg 250 kg Reactor de conversie și
recipiente metalice Solid In condițiile de proces
O; R9;
Carc. Cat. 1; R45;
Muta. Cat. 2; R46;
Repr. Cat. 3; R62;
T+; R26; T: R24/25; R48/23;
C; R35; R42/43;
N; R50/53; Xn; R52/53;
88
8.
Catalizator
Katalco 71-
6M
1309-37-1
1308-38-9
7440-44-0
7440-44-0
1333-82-0
250 kg 250 kg Reactor de conversie și
recipiente metalice Solid In condiţiile de proces
O; R9 Carc. Cat. 1; R45 Muta.
Cat. 2; R46 Repr. Cat. 3; R62 T+;
R26 T; R24/25, R48/23 C; R35
R42/43 N; R50/53
Acute Tox. 3, H301 Acute Tox. 2,
H310 Acute Tox. 2, H330 Skin
Corr. 1A, H314 Eye Dam. 1, H318
Resp. Sens. 1, H334 Skin Sens. 1,
H317 Muta. 1B, H340 Carc. 1A,
H350 Repr. 2, H361f STOT SE 3,
H335 STOT RE 1, H372 Aquatic
Acute 1, H400 Aquatic Chronic 1,
H410
9. Catalizator
Katalco 542 1313-99-1 75 kg 75 kg
Tuburi de catalizatori și
recipiente metalice Solid In condițiile de proces
Carc. Cat. 1; R49; T; R48/23;
Carc. 1A, H350i STOT RE 1,
H372 *); H317; H372; H413
10.
Ulei pentru
compresor
Kaeser Sigma
Fluid S-460
Ulei sintetic cu
inhibitor de
coroziune
34,4 kg 34,4 kg Circuitul de ulei al
compresorului Lichid In condițiile de proces Nu are fraze de risc;
de gaz natural); Lichid In condiţiile de proces Nu sunt date;
12.
Antigel /
Lichid de
răcire Alycol
cool
concentrat
107-21-1 80 kg 80 kg Circuit ȋnchis de răcire Lichid Ȋn condiţiile de proces
Xn - nociv;
R20/22; R22; R36; R37; R41;
R52; R52/53; R63
H302; H319; H332;H 335; H373;
H361d; H412;
B.INSTALAŢIA DE PRODUCERE OXIGEN, AZOT, ARGON
1. Oxigen lichid 07782-44-7 2 buc. x
46020 litri 81,364 tone
2 rezervoare cilindrice
verticale cu pereţi dubli;
spaţiul dintre rezervor şi
mantaua exterioară conţine
material termoizolant
(perlită) x 40682 litri
Lichid
P = 18 bar;
T = -1830C;
grad de umplere : 95%
O;
R8, R34,
H270; H281;
2. Oxigen gaz 07782-44-7 800.000 litri
(800 mc) 35,44 tone 8 rezervoare x 100 mc Gaz
P = 30 bar;
T = 250C;
O;
R8, R34,
H270; H281;
89
3. Azot lichid 07727-37-9 98000 litri 66 tone
2 rezervoare cilindrice
verticale cu pereţi dubli;
spaţiul dintre rezervor şi
mantaua exterioară conţine
material termoizolant
(perlită) x 49000 litri
Lichid
P = 18 bar
T = -1960C;
grad de umplere : 95%
Nu este clasificat în conformitate
cu Directiva 67/548/CEE sau
1999/45/CE amendata. Nu este
inflamabil. Nu este clasificat din
punct de vedere al toxicităţii acute.
H280; H281;
4. Azot gaz 07727-37-9 36000 Nmc 42 tone 12 rezervoare x 100 mc Gaz P = 30 bar;
T = 250C;
Nu este poluant pentru apă sau
aer. Nu este clasificat ca produs
periculos. Nu este clasificat ca
riscant pentru sănătate. H280
5. Argon lichid 07440-37-1 30.000 litri 34 tone
1 rezervor cilindric vertical
cu pereţi dubli; spaţiul
dintre rezervor şi mantaua
exterioară conţine material
termoizolant (perlită) x
30000 litri
Lichid
P = 18 bar
T = -1860C;
grad de umplere : 95%
Toxicitate: nu are efecte negative
asupra mediului
Nu este inflamabil;
Fraze de percol; H280
7.
Ulei de
ungere Mol
Turbine 46
94733-15-0
101316-72-7
101316-69-2
1,5 tone 1,5 tone Recipienţii de stocare
compresoare Lichid T = 250C;
Xi; N;
Nu conţine PCB, PCT;
R43; R50/53;
8.
Ulei de
ungere Mol
Turbine 32
101316-70-5
101316-72-7
90-30-2
2 tone 2 tone Recipienţii de stocare
compresoare Lichid T = 250C;
Xi; N;
Nu conţine PCB, PCT; R43;
R50/53;
9.
Inhibitor de
coroziune
Aquatop
C2126
37971-36-1 200 kg 200 kg Recipiente de plastic;
V = 25litri; Lichid T = ambiantӑ
C; Xi ; R36;
H290; H319
10. Biocid
Inwasan C1
7681-52-9
7758-19-2
1310-73-2
100 kg 100 kg Recipiente de plastic;
V = 25litri; Lichid T = ambiantӑ
C; Xi; N; H271; H290; H302;
H314; H318; H373; H400;
EUH031; EUH032
11
Biocid
Hipoclorit de
sodiu
sol.12%Cl
7681-52-9
1310-73-2 800 kg 800 kg
Recipiente de plastic;
V = 25litri; Lichid T = ambiantӑ
H290; H302; H314; H318; H400;
EUH031
12
Acid sulfuric
conc. 96% ptr
reglare pH
7664-93-9 400 kg 400 kg Recipiente de plastic;
V = 25litri; Lichid T = ambiantӑ
H290; H314; H318;
Notă:
Argonul lichid, azotul lichid, oxigen gaz, oxigen lichid sunt Listate în Anexa IV/V a Regulamentului 1907/2006/EC (REACH), exceptate de la
înregistrare
90
8.2. Plan de management al accidentelor
Utilizând recomandările prevăzute de BAT ca listă de de verificare, completaţi acest tabel pentru orice
eveniment care poate avea consecinţe semnificative asupra mediului sau ataşaţi planurile de urgenţă
(internă şi externă ) existente care să prezinte metodele prin care impactul accidentelor şi avariilor să fie
minimazat. În plus, demonstraţi implementarea unui sistem eficient de management de mediu.
Scenariu de accident
sau de evacuare
anormală
Probabilitate de
producere
Consecinţele
producerii
Măsuri luate sau propuse
pentru minimizarea
probabilităţii de
producere
Acţiuni planificate în
eventualitatea că un
astfel se eveniment se
produce
8.3. Tehnici
Explicaţi, pe scurt, modul în care sunt folosite următoarele tehnici, acolo unde este relevant.
Tehnici preventive Răspuns
Inventarul substanţelor A se vedea Secţiunea 3.1
Trebuie să existe proceduri pentru verificarea materiilor
prime şi deşeurilor pentru a ne asigura că ele nu vor
interacţiona contribuind la apariţia unui incident
Da. Controlul analitic al materiilor prime şi
produselor finite se efectuează conform procedurii
pentru verificarea calităţii (cod şi denumire
proceduri).
Depozitare adecvată A se vedea Secţiunile 5.4 şi Secţiunea 6.3.
Alarme proiectate în proces, mecanisme de decuplare şi
alte modalităţi de control
Da. Instalaţia de producere hidrogen este dotată cu
echipamente şi sisteme de control automat ale
parametrilor de proces pentru pornire/oprire -
decuplare (interblocare) pentru controlul procesului
(patametrii de proces) şi sisteme de alarmare
(optice şi acustice), decuplare în caz de avarie.
Izolarea clădirilor Da. Distanţele între instalaţii sunt conform
Normelor SSM şi PSI.
Asigurarea preaplinului rezervoarelor de depozitare (cu
lichide sau pulberi), de ex. Măsurarea nivelului, alarme
care să sesizeze nivelul ridicat, întrerupătoare de nivel
ridicat şi contorizarea încărcăturilor.
Nu este cazul. Instalaţia nu are unităţi de stocare
hidrogen.
Sisteme de securitate pentru prevenirea accesului
personalului neautorizat
Da. Există un sistem de securitate adecvat care
previne accesul neautorizat pe amplasament.
Accesul se face numai prin poarta de intrare, pe
baza actului de identitate şi înregistrarea într-un
registru de evidenţă al intrărilor persoanelor fizice,
autovehiculelor, pe baza unei legitimaţii de intrare.
Întrarea pe amplasament se face prin însoţirea
delegatului de o persoană din cadrul societăţii.
Unitatea este amplasată în incinta S.C. COS
Târgovişte S.A., paza obiectivului (24 din 24 ore),
precum şi supravegherea video este asigurată de
serviciul de pază S.C. COS Târgovişte S.A.
Registre pentru evidenţa tuturor incidentelor, eşecurilor,
schimbărilor de procedură, evenimentelor anormale şi
constatărilor inspecţiilor de întreţinere
Da. Evidenţele sunt înregistrate şi păstrate în
registru conform procedurilor Sistemului de
management al mediului şi calităţii, implementat,
91
în curs de certificare.
Trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a răspunde
şi a trage învăţăminte din aceste incidente;
Da. Societatea a stabilit proceduri conform
Sistemului de managemnt implementat, în curs de
certificare, conform Secţiunii 2.
Rolurile şi responsabilităţile personalului implicat în
managementul accidentelor Da.
Proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat
al comunicării insuficiente între angajaţi în cadrul
operaţiunilor de schimbare de tură, de întreţinere sau în
cadrul altor operaţiuni tehnice.
Da.
Compoziţia conţinutului din colectoarele de retenţie sau
din colectoarele conectate la un sistem de drenare este
verificată înainte de epurare sau eliminare
Da.
Canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarmă de nivel
ridicat sau cu senzor conectat la o pompă automată pentru
depozitare (nu pentru evacuare); trebuie să fie
implementat un sistem pentru a asigura că nivelurile
colectoarelor sunt mereu menţinute la o valoare minimă
Nu este cazul.
Alarmele care sesizează nivelul ridicat nu trebuie folosite
în mod obişnuit ca metodă primară de control al nivelului -
Acţiuni de minimizare a efectelor Răspuns
Îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare
scenariu de accident.
Da.
Studiu Hazop;
Planul de prevenire şi combatere a poluărilor
accidentale.
Planul de urgenţă internă;
Căile de comunicare trebuie stabilite cu autorităţile de
resort şi cu serviciile de urgenţă. Da.
Izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la
anumite componente ale instalaţiei şi a apei folosite
pentru stingerea incendiilor de apa pluvială, prin reţele
separate de canalizare
Da. Conform procedurilor specifice şi Planului de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
Alte tehnici specifice pentru sector Da. Secţiunea 4.
bariere şi reţinerea conţinutului Conform secţiunii 5.4.5.
cuve de retenţie şi bazine de decantare A se vedea secţiunea 5.4.5.
9. Zgomot si vibratii
Ca recomandare, nivelul de detaliere al informatiilor oferite trebuie să corespundă riscului de
producere a disconfortului la receptorii sensibili. In cazul în care receptorii se afă la mare distanţă şi
riscul este mai scăzut, informaţiile solicitate în Tabelul 9.1 nu vor fi detaliate, dar informaţiile referitoare
la sursele de zgomot din Tabelul 2.9. sunt necesare, iar BAT-urile trebuie folosite pentru reducerea
zgomotului, atât cât permite rezultatul analizei cost-beneficii.
Sursele nesemnificative trebuie „separate” calitativ (oferind explicatii) şi nu trebuie furnizate
informaţii detaliate. Trebuie oferite hărti şi planuri de amplasament dacă este cazul pentru a indica
localizarea receptorilor, surselor şi punctelor de monitorizare. Va fi utilă identificarea surselor aflate pe
amplasament, în afara instalaţiei, în cazul în care acestea sunt semnificative.
9.1. Receptori
(Inclusiv informaţii referitoare la impactul asupra mediului şi măsurile existente pentru
monitorizarea impactului)
92
Identificaţi şi
descrieţi fiecare
locaţie sensibilă la
zgomot, care este
afectată
Care este nivelul
de zgomot de
fond (sau
ambiental) la
fiecare receptor
identificat?
Există un punct de
monitorizare
specificat
care are legătură cu
receptorul?
Frecvenţa
monitorizării
Care este nivelul
zgomotului când
instalaţia
funcţionează
Au fost aplicate limite
pentru zgomot sau alte
condiţii ?
Zona de locuinţe
aflată la 2 km de
instalaţie
< 65 dB (A) Nu Anual max. 65 dB (A) Nivelul acustic stabilit
prin STAS 10009/2017
Conform Programului de monitorizare, societatea a realizat determinari ale nivelului de zgomot
anual la limita incintei – zona SUD Poarta de acces, zona SUD-EST.
Anexăm în copie
- Raportul de analize nr. 352/26.03.2014 efectuat de SC Lajedo SRL – Laborator analize mediu
- Raportul de analize nr. 5200122-34 din 09.01.2018 efectuat de Laboratorul SGS România,
acreditat RENAR cu Certificat nr. LI 1150.
La limita zonei funcţionale a amplasamentului , valoarea maximă a nivelului de zgomot a fost
de 64,3 dB (A) < 65 dB (A).
Monitorizare zomot în anul 2014
Punct de măsurare Indicator
Valoare
Raport de analize nr. 352/26.03.2014 Valori limită admisinile
Legq - dB (A) - Nivel măsurat
L min
dB(A)
Leq
dB(A) dB(A)
La limita zonei funcţionale
a amplasamentului
Nivel de
zgomot 49,2 54,3 64,3 65
La limita incintei – zona Sud Poarta acces, valoarea maximă a nivelului de zgomot a fost de 61,4
dB (A) < 65 dB (A). La limita incintei – zona SUD-EST, valoarea maximă a nivelului de zgomot a fost
de 60,8 dB (A) < 65 dB (A).
Montorizare zgomot în anul 2018
Punct de măsurare Indicator Nivel masurat - Leq, dB(A)
Raport de analize nr. 5200122-34/09.01.2018
Valori limită admisinile
Legq - dB (A) -
La limita de S a incintei
societăţii- Poarta acces Nivel de
zgomot
61,4 65
La limita de SE a incintei
societăţii 60,8 65
Rezultatele măsurătorilor de zgomot efectuate de Laboratorul specializat acreditat, în anul 2014 ,
respectiv 2018, prezentate centralizat în tabelele de mai sus nu au evidenţiat depăşiri ale valorii limită
impuse. Menţionăm că analizele de zgomot au fost efectuate la cererea autoritatilor, conform
Autorizatiei de Mediu, cap.III - Monitorizarea Mediului, nu se regasesc in fiecare an de la punerea în
funcţiune până în prezent. Zgomotul generat de utilajele instalaţiilor de fabricare a gazelor industriale
(oxigen, azot, argon, hidrogen) se încadrează în valorile C.M.A. conform STAS 10009/2017.
Societatea respectă prevederile HG nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Antifoanele interne sau
externe reduc zgomotul până la nivelul de 84 dB (A), astfel încât auzul să nu fie afectat.
Ca urmare a informatiilor prezentate referitoare la calitatea solului, apelor uzate evacuate din
amplasament, a emisiilor gazoase, zgomotului se apreciază că activitatea desfăşurată în condiţii
normale de funcţionare în amplasamentul societăţi nu generează un impact negativ asupra mediului.
93
In condiţiile modificărilor apărute în activităţile societăţii, tinand cont de faptul că acestea nu se
constituie ca surse de emisii poluante, programul de monitorizare aplicat în prezent rămâne valabil.
9.2. Surse de zgomot
(informaţii referitoare la sursele şi emisiile individuale)
Faceţi o prezentare generală, succintă a surselor al căror impact este nesemnificativ.
Aceasta poate fi realizată prin utilizarea informaţiilor din secţiunea referitoare la evaluările de
mediu după caz (impact sau/şi bilanţ de mediu) privind zgomotul şi vibraţiile sau prin folosirea unei
abordări calitative obişnuite, atunci când nivelul scăzut de risc este evident.
Identificaţi
fiecare sursă
semnificativă
de zgomot
şi/sau
vibraţii
Numărul de
referinţă al
sursei
Descrieţi natura
zgomotului sau
vibraţiei
Există un
punct de
monitorizare
specificat?
Care este
contribuţia la
emisia totală de
zgomot?
Descrieţi acţiunile
întreprinse pentru
prevenirea sau
minimizarea
emisiilor de
zgomot
Măsuri care
trebuie luate
pentru respectarea
BAT-urilor şi a
termenelor
stabilite în Planul
de măsuri
obligatorii
Nu este necesară furnizarea de informaţii suplimentare pentru sursele descrise aici. Sursa de
poluare fizică va fi zgomotul produs de utilajele dinamice din dotarea instalaţiei: compresoare, pompe şi
ventilatoare.
9.3. Studii privind măsurarea zgomotului în mediu
Furnizaţi detalii despre orice studii care au fost făcute.
Referinţa (Denumirea,
anul, etc) studiului
respectiv
Scop Locaţii luate în
considerare
Surse identificate sau
investigate
Rezultate, dB
(A)
- - . - -
Nu este cazul. Conform Rapoartelor de încercări, nivelul de zgomot generat de instalaţie este în
limite admisibile.
9.4. Întreţinere
Da Nu Dacă nu, indicaţi termenul de aplicare a
procedurilor/ măsurilor
Procedurile de întreţinere identifică în mod precis
cazurile în care este necesară întreţinerea pentru
minimizarea emisiilor de zgomot ?
Da - -
Procedurile de exploatare identifică în mod precis
acţiunile care sunt necesare pentru minimizarea
emisiilor de zgomot ?
Da - -
9.5. Limite
Din tabelul 9.1. rezumaţi impactul zgomotului referindu-vă la limite recunoscute.
94
Receptor sensibil Loc/ Perioada Limite
dB (A)
Nivelul zgomotului
când instalaţia
funcţionează
În cazul în care nivelul zgomotului
depăşeşte limitele fie justificaţi
situaţia, fie indicaţi măsurile şi
intervalele de timp propuse pentru
remedierea situaţiei ( acestea au fost
identificate in tabelul 9,1,)
Personalul
operator
Secţii de
producţie – zi 87 -
Întreţinere corespunzătoare şi ungere
echipamente
Termen: permanent
Populaţie din zona
de impact
Zona limitrofă
amplasament 61,4 < 65*)
În funcţionare
normală nu se
depăşeşte limita
admisă
*) Raport de analize nr. 5200122-34 din 09.01.2018 efectuat de Laboratorul SGS România, acreditat
RENAR cu Certificat nr. LI 1150; Nivel de zgomot la limita incintei – zona SUD Poarta acces.
9.6. Informaţii suplimentare cerute pentru instalaţiile complexe şi/sau cu risc ridicat
Aceasta este o cerinţă suplimentară care trebuie completată când este solicitată de Autoritatea responsabilă de
emiterea autorizaţiei integrate de mediu. Aceasta poate fi de asemenea utilă oricărui operator/ titular de activitate
care are probleme cu zgomotul sau este posibil să producă disconfort cauzat de zgomot şi/sau vibraţii pentru a
direcţiona sau ierarhiza activităţile.
Sursa
Scenarii de
avarie
posibile
Ce măsuri au fost
implementate pentru
prevenirea avariei sau pentru
reducerea impactului ?
Care este
impactul/rezultatul asupra
mediului dacă se producere
o avarie ?
Ce măsuri sunt luate
dacă apare şi cine
este responsabil ?
Nu este cazul.
10. MONITORIZARE
10.1. Monitorizare şi raportarea evacuărilor în atmosferă
10.1.1. Monitorizarea şi raportarea emisiilor dirijate în atmosferă.
Instalaţia de fabricare hidrogen generează emisii de gaze arse la coşul reformerului (lucrează în
circuit perfect etanş cu supraveghere prin sistem programabil de la Centrul de operare Brazi (R&RCC –
Reliability & Remote Control Centre).
În instrucţiunile de lucru şi Regulamentul de funcţionare al fiecărei instalaţii sunt precizate
manevrele de lucru pentru oprirea în condiţii de siguranţă a instalaţiei, etapele de pornire, etapele de
pornire după o oprire de scurtă sau lungă durată.
In cadrul procesului tehnologic, trei fluxuri de gaze sunt eşapate în atmosferă din considerente
de siguranţă în funcţionarea instalaţie:
- gaze de ardere evacuate continuu la coş (Ø = 254mm; H = 10 m); S1;
- eşapare gaz de sinteză la pornirea instalaţiei (Ø = 76,2mm; H = 6,7m); S2;
- gaze eşapate prin supapa de siguranţă (Ø = 76,2 mm; H = 6,7 m); S3;
Conform Autorizaţiei de Mediu nr. 9090 din 24.07.2013, revizuită la data de 28.07.2014 emisă
de APM Dâmboviţa, revizuită la data de 10.07.2017, monitorizarea emisiilor din surse punctiforme,
dirijate, se face conform tabelului de mai jos:
95
Parametru Punct de
emisie
Frecvenţa de
monitorizare
Metoda de
prelevare
Este
echipamentul
calibrat
Dacă nu:
Eroarea de
măsurare şi
eroarea
globală care
rezultă.
Metode şi
intervale de
corectare a
calibrării
Acreditarea
deţinută de
prelevatorii
de probe şi de
laboratoare
Emisii punctiforme,dirijate, Instalaţia de producere hidrogen
NOx
SO2
CO
Pulberi
Coş
dispersie trimestrial
SR ISO
10396/2008 -
Laborator
acreditat
Renar
Emisii punctiforme,dirijate, Centrala Termică murală
NOx
SO2
CO
Pulberi
Coş
dispersie nu este cazul - - -
Descrieţi orice programe/ măsuri diferite pentru perioadele de pornire şi oprire a instalaţiilor.
Observaţii.
Monitorizarea şi înregistrarea continuă este posibil să fie impuse în următoarele circumstanţe:
când emisia este redusă înainte de evacuarea în aer ( de ex. printr-un filtru, arzător sau scruber );
când sunt impuse alte măsuri de control pentru realizarea unui nivel satisfăcător al emisiilor (de ex.
selecţia şarjei );
fluxurile de gaz trebuie măsurate sau determinate în alt mod pentru a raporta concentraţiile la
evacuările în masă;
pentru a raporta măsurătorile la condiţiile de referinţă va fi necesar să se măsoare şi să se înregistreze
temperatura şi presiunea emisiei. Conţinutul de vapori de apă trebuie de asemenea măsurat dacă este
probabil să se depăşească 3% doar dacă tehnicile de măsurare utilizate pentru alţi poluanţi nu dau rezultate
în condiţii uscate.
Unde este cazul, trebuie efectuate evaluări periodice vizuale şi olfactive ale evacuărilor
pentru a se asigura faptul că evacuările finale în aer trebuie să fie incolore, fără aburi sau vapori
persistenţi şi fără picături de apă.
Numărul documentului respectiv pentru informaţii
suplimentare pentru monitorizarea şi raportarea
emisiilor în aer.
Conform procedurilor de control şi prevenire a neconformităţilor.
10.1.2. Monitorizarea emisiilor nedirijate ( difuze şi fugitive )
Nu este cazul. Autorizaţia de Mediu nr. 9090 din 24.07.2013, revizuită la data de 28.07.2014,
revizuită la data de 10.07.2017 emisă de A.P.M. Dâmboviţa nu prevede monitorizeaza emisiilor
nedirijate.
10.2. Monitorizarea emisiilor în apă
Descrieţi măsurile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzând orice monitorizare a mediului şi
frecvenţa, metodologia de măsurare şi procedura de evaluare propusă. Trebuie să folosiţi tabelele de mai jos şi să
prezentaţi referiri la informaţii suplimentare dintr-un document precizat, acolo unde este necesar.
Descrieţi orice măsuri speciale pentru perioadele de pornire şi oprire.
96
10.2.1. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apă
Parametru Punct
de
emisie
Denumirea
receptorului
Frecvenţa de
monitorizare
Metoda de monitoriza
re
Sunt echipamentele/
prelevatoarele
de probe/ laboratoarele
acreditate?
DACĂ NU
Eroarea de măsurare şi
eroarea globală care
rezultă
Metode şi intervale de
corectare a calibrării
echipamentelor
Acreditarea
deţinută de
prelevatorii de probe şi de
laboratoare sau detalii despre
personalul folosit
şi instruire/ competenţe
Nu este cazul. Apele uzate menajere, tehnologice şi pluviale provenite de pe amplasament sunt colectate şi
deversate în reţeaua de canalizare ape uzate, în condiţiile Contractului de furnizare a serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare nr. 2 FFE /01.11.2012 încheiat cu S.C. Mechel Târgovişte SA. (actual
COS Târgovişte S.A.). Linde Gaz România S.R.L. - P.L. Târgovişte nu evacuează ape uzate în receptori
naturali.
10.2.2. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în reţeaua de canalizare
Apele uzate menajere, tehnologice şi pluviale provenite de pe amplasament sunt colectate şi
deversate în reţeaua de canalizare ape uzate, conform Contractului de furnizare a serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare nr. 2 FFE/01.11.2012 încheiat cu S.C. Mechel Târgovişte SA.
Parametru Punctul de
emisie
Frecventa
de
monitorizare
Metoda de monitorizare
Este
echipamentul
calibrat ?
Daca nu
Eroarea de
măsurare şi eroarea
globală
care rezultă
Metode şi
intervale de
corectare a
calibrării
Acreditarea deţinută
de prelevatorii de probe şi de
laboratoare sau
detalii despre personalul folosit şi
instruire /
competenţe
Ape uzate menajere evacuate în reţeaua de canalizare menajeră existentă S.C. COS Târgovişte S.A.
Materii în
suspensie
Canalizare
apă uzată
menajeră
anuală
SR EN
872-05; Da
Laborator
acreditat Renar
CCOCr SR ISO
6060:1996 Da
Laborator
acreditat Renar
Substanţe
extractibile cu
solvenţi
organici;
SR 7587-96 Da Laborator
acreditat Renar
Detergenţi
sintetici
biodegradabili
SR EN
903/ 2003 Da
Laborator
acreditat Renar
Ape uzate tehnologice şi pluviale evacuate în reţeaua de canalizare pluvială existentă S.C. COS Târgovişte S.A.
pH
hala
comprimare
oxigen
anuală
SR EN ISO
10523:2012 Da
Laborator
acreditat Renar
Materii în
suspensie
SR EN
872-05; Da
Laborator
acreditat Renar
Substanţe
extractibile cu
solvenţi
organici;
SR 7587-96 Da Laborator
acreditat Renar
Detergenţi
sintetici
biodegradabili
SR EN
903/ 2003 Da
Laborator
acreditat Renar
97
Apele uzate menajere sunt evacuate ȋn reţeaua de canalizare existentă; indicatorii de calitate s-
au ȋncadrat ȋn valorile limită impuse de prevederile Normativului NTPA 002/2002, aprobat prin HG nr.
188/2002 şi ale HG nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Nr. crt. Indicator de calitate Valori admise la
descărcare
1. Substanţe extractibile cu solvenţi organici 30 mg/l
2. Consum chimic de oxigen (CCO Cr) 500 mg O2/l
3. Detergenţi sintetici biodegradabili 25 mg/l
4. Materii în suspensie 350 mg/l
Apele tehnologice de răcire şi apele pluviale colectate de pe amplasament sunt evacuate ȋn
reţeaua de canalizare pluvială uzinală; indicatorii de calitate s-au ȋncadrat ȋn limitele maxime impuse de
prevederile Normativului NTPA 001/2002 aprobat prin HG nr. 188/2002 şi ale HG nr. 351/2005 cu
modificările şi completările ulterioare.
Nr. crt. Indicator de calitate Valori admise la
descărcare
1. pH 6,5-8,5 unit. pH
2. Substanţe extractibile cu solvenţi organici 20 mg/l
3. Detergenţi sintetici biodegradabili 0,5 mg/l
4. Materii în suspensie 60 mg/l
Impactul consumului de resursă se înscrie într-un nivel redus datorită gradului înalt de
recirculare a apei (96%). Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate din instalaţia de producere a
hidrogen se vor încadra în limitele admisibile stabilite prin normele în vigoare
10.3. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apa subterană
Nu este cazul. Autorizaţia de mediu nr. 9090/24.07.2013 revizuită la data de 28.07.2014, revizuită la data
de 10.07.2017 emisă de APM Dâmboviţa nu prevede monitorizarea apei subterane.
10.4. Monitorizarea şi raportarea deşeurilor
Monitorizarea deşeurilor tehnologice generate de Linde Gaz România S.R.L. - P.L. Târgovişte Galaţi,
constă în :
ţinerea evidenţei deşeurilor produse, conform HG nr. 856/2002: tipul deşeului şi codul acestuia,
provenienţa – secţie/instalaţie, cantitatea produsă, modul de stocare, valorificare, transport şi eliminare;
colectarea selectivă a deşeurilor, evitarea formării de stocuri, predarea deşeurilor reciclabile la agenţi
economici autorizaţi pentru valorificare;
efectuarea transportului de deşeuri în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind
transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României;
caracterizarea deşeurilor destinate depozitării definitive în conformitate cu prevederile Ordinului nr.
95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la
depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri.
Contracte încheiate pentru valorificarea/eliminarea deşeurilor generate
Contract de prestare a serviciilor de colectare, transport şi depozitare deşeuri menajere şi asimilabile pentru
agenţi economici nr. 13/26.03.2019 ȋncheiat de Linde Gaz România S.R.L. cu S.C. Prescom S.A. Tȃrgovişte;
Contract de prestări de servicii nr. B 6229/03.02.2014 ȋncheiat cu S.C. Setcar S.A. Brăila; Anexa I la
Contractul de prestări de servicii; Act adiţional nr. 6/2019 la Contract de prestări de servicii;
Contract cadru de vȃnzare nr. 928 din 19.09.2018 ȋncheiat de Linde Gaz România S.R.L. cu Rematholding
Co S.R.L. Bucureşti pentru deșeuri metalice, nemetalice;
98
Protocol de colaborare nr. 87433 din 22.07.2008, respectiv nr. 198/25.07.2008 ȋncheiat de Linde Gaz
România S.R.L. cu RECOLAMP Bucureşti pentru deșeuri electrice și electronice; Act adițional nr. 1 din
20.05.2009 la Protocolul de colaborare nr. 87433 din 22.07.2008, respectiv nr. 198 din 25.07.2008; Act
adițional nr. 13 din 19.11.2012 la Protocolul de colaborare nr. 87433 din 22.07.2008, respectiv nr. 198 din
25.07.2008;
Contract de prestări de servicii nr. I-G-054-AV1 din data de 28.07.2015 ȋncheiat de Linde Gaz România
S.R.L. cu S.C. Indeco Grup S.R.L.şi Anexele acestuia: Anexa nr. 1 la contract;Anexa nr. 2 – Lista deşeurilor
care fac obiectul contractului;Act adiţional nr. 3 /26.07.2018 la Contract de prestări de servicii nr. I-G-054-
AV1 din data de 28.07.2015;
Contract de asociere în vederea preluării responsablităţilor legale ce revin producătorului cu privire la
gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice nr. C320/14.02.2017 încheiat de Linde Gaz
România S.R.L. cu Asociaţia Environ;
Parametru Unit. de
măsură Punct de emisie
Frecventa de
monitorizare
Metoda de
monitorizare
Cantitate eliminată tone/an Lunar cântărire
Monitorizarea deşeurilor este realizată de societate conform legislaţiei de mediu în vigoare, la
termenele şi limitele autorizate.
Observaţii:
Pentru generarea de deşeuri trebuie monitorizate şi înregistrate următoarele:
▪ compoziţia fizică şi chimică a deşeurilor;
▪ pericolul caracteristic:
▪ precauţii de manevrare şi substanţe cu care nu pot fi amestecate:
▪ în cazul în care deşeurile sunt eliminate direct pe sol, de exemplu împrăştierea nămolului sau un depozit de
deşeuri pe amplasament, trebuie stabilit un program de monitorizare care ia în considerare materialele, agenţii potenţiali
de contaminare, căile potenţiale de transmitere din sol în apa subterană, apa de suprafaţă sau în lanţul trofic.
Numărul documentului respectiv pentru informaţii
suplimentare pentru monitorizarea şi raportarea
generării de deşeuri.
După obţinerea Autorizaţiei integrate de mediu
societatea va elabora Raportul anual de mediu (RAM)
10.5. Monitorizarea calităţii solului
Autorizaţia de mediu nr. 9090/24.07.2013 revizuită la data de 28.07.2014, revizuită la data de
10.07.2017 emisă de A.P.M. Dâmboviţa prevede monitorizarea calităţii solului la solicitarea autorităţilor
de mediu. Monitorizarea calităţii solului se va realiza de către un laborator de specialitate acreditat
RENAR, conform prevederilor Autorizaţiei Integrate de Mediu ce va fi emisă de A.P.M. Dâmboviţa.
Parametru Frecvenţa de
monitorizare Metoda de măsurare
pH
2 ani Conform standardelor în
vigoare
Total hidrocarburi din petrol
Pb
Zn
Cu
Mn
Ni
Cr total
Prelevarea probelor se va realiza din 2 profile de sol pe adâncimi de 5cm şi 30 cm.:
coordonate: punct S1 – Limita instalaţiei de producere hidrogen.
99
Coordonate punct S1: Lat. 44.91074059; long. 25.44452135.
In perioada 2019-2020 s-au efectuat analize de sol – Limita instalaţiei de producere hidrogen.
Raportul de analiză nr. 5200292-31 din 10.10.2019 şi Raportul de analiză nr. 5200399-29 din 14.10.2020
pentru probele de sol prelevate la solicitarea autorizaţiei integrate de mediu se regăsesc în Anexa 13 la
Raport.
Probele de sol au fost prelevate conform prevederilor Ordinului MAPPM nr. 184/1997 privind
aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, la
suprafaţă la 5 cm şi la adâncime la 30 cm. Rapoartele de analiză au fost emise de SGA România SA.
Raportul de analiză nr. 5200292-31 din 10.10.2019
Indicatori
analizaţi
Unitate de
măsură
Punct de
monitorizare
Valori de referinţă
indicatori sol
Ordin MAPPM nr. 756/1997
folosinţă mai puţin sensibilă
(mg/kg s.u.)
5 cm 30 cm Prag de alertă Prag de intervenţie
pH unit. pH Punct S1 -
Limita
instalaţiei de
producere
hidrogen
Coordonate:
Lat.
44.91074059
Long.
25.44452135
6,9 6,8 - -
Total hidrocarburi
petroliere mg/kg s.u. 37 23 1000 2000
Pb mg/kg s.u. 39 27 250 1000
Zn mg/kg s.u. 110 90 700 1500
Cu mg/kg s.u. 36 35 200 500
Mn mg/kg s.u. 1400 1400 2000 4000
Ni mg/kg s.u. 52 50 200 500
Cr total mg/kg s.u. 63 59 300 600
Raportul de analiză nr. 5200399-29 din 14.10.2020
Indicatori
analizaţi
Unitate de
măsură
Punct de
monitorizare
Valori de referinţă
indicatori sol
Ordin MAPPM nr. 756/1997
folosinţă mai puţin sensibilă
(mg/kg s.u.)
5 cm 30 cm Prag de alertă Prag de intervenţie
pH unit. pH Punct S1 -
Limita
instalaţiei de
producere
hidrogen
Coordonate:
Lat.
44.91074059
Long.
25.44452135
7,12 7,21 - -
Total hidrocarburi
petroliere mg/kg s.u. <20 <20 1000 2000
Pb mg/kg s.u. 23,8 21 250 1000
Zn mg/kg s.u. 73,4 61,4 700 1500
Cu mg/kg s.u. 29,9 28,4 200 500
Mn mg/kg s.u. 1121 1223 2000 4000
Ni mg/kg s.u. 45,4 43,3 200 500
Cr total mg/kg s.u. 35,3 31,6 300 600
10.6. Montorizarea nivelului de zgomot
Nivelul de zgomot maxim admis în perimetrul uzinal este 87 dB(A) conform HG nr. 493/2006,
iar la limita incintei este 65 dB(A) conform STAS 10009 /2017.
Perimetru Frecvenţa de măsurare Metoda de măsurare
Limita amplasamentului
(ZONA SUD Poarta acces) 1 /an STAS 10009/2017
100
Limita amplasamentului
(ZONA SUD-EST) 1 /an STAS 10009/2017
Anexăm în copie Raportul de analize nr. 5200122-34 din 09.01.2018 efectuat de Laboratorul
SGS România, acreditat RENAR cu Certificat nr. LI 1150. La limita incintei – zona SUD Poarta acces,
valoarea maximă a nivelului de zgomot a fost de 61,4 dB (A) < 65 dB (A). La limita incintei – zona
SUD-EST, valoarea maximă a nivelului de zgomot a fost de 60,8 dB (A) < 65 dB (A).
10.7. Monitorizarea variabilelor de proces Descrieţi monitorizarea variabilelor de proces.
Următoarele sunt exemple de variabile de
proces care ar putea necesita monitorizare:
Descrieţi măsurile luate sau pe care
intenţionaţi să le aplicaţi
- materiile prime trebuie monitorizate din punctul de
vedere al poluanţilor, atunci când aceştia sunt probabili
şi informaţia provenită de la furnizor este
necorespunzătoare;
Selectarea materiei prime şi auxiliare în funcţie de
conţinut şi calitate
1) oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon şi
pulberi în emisiile de gaze;
Nu este cazul. Cuptorul reformerului este dotat cu
arzătoare cu un nivel redus al emisiilor de pulberi; CO,
NOx, SO2; frecvenţa de monitorizare: trimestrială, la
coşul de evacuare şi dispersie de la cuptor reformer;
2) eficienţa instalaţiei atunci când este importantă pentru
mediu; Controlul strict al procesului tehnologic.
3) consumul de energie în instalaţie şi la punctele
individuale de utilizare în conformitate cu planul
energetic (continuu şi înregistrat);
Consumul de energie este contorizat.
Calitatea fiecărei clase de deşeuri generate
Nu este necesară determinarea analitică a calităţii
deşeurilor (ȋn marea majoritate sunt valorificate/
eliminate prin societăţi specializate autorizate).
Listaţi alte variabile de proces care pot fi importante
pentru protecţia mediului. Nu este cazul
Descrieţi orice măsuri speciale propuse pentru perioada de punere în funcţiune, oprire sau alte condiţii
anormale. Includeţi orice monitorizare specială a emisiilor în aer, apă sau a variabilelor de proces cerută pentru a
minimiza riscul asupra mediului
Monitoringul tehnologic este o acţiune distinctă şi are ca scop verificarea periodică a stării şi
funcţionării instalaţiilor din cadrul societăţii.
Monitorizarea variabilelor de proces se face în conformitate cu prevederile procedurilor
operaţionale şi de sistem prin înregistrări pe calculatorul de proces (cu funcţie de reglare, indicare,
înregistrare, blocare).
Procesul tehnologic este condus prin calculatorul de proces care dă posibilitatea personalului care
exploatează instalaţia să ia măsurile necesare în cazul în care apar abateri de la parametrii prescrişi de
funcţionare şi să intervină pentru prevenirea unor evenimente nedorite.
10.8. Monitorizarea pe perioadele de funcţionare anormală Descrieţi orice măsuri speciale produse pentru perioada de punerea în funcţiune, oprire sau alte condiţii
anormale. Includeţi orice monitorizare specială a emisiilor în aer, apă sau a variabilelor de proces cerută pentru a
minimiza riscul asupra mediului.
Nu este cazul
Măsurile în situaţii de funcţionare anormală a instalaţiei de fabricare hidrogen sunt luate şi
supravegheate prin calculatorul de proces.
101
Instrucţiunile de lucru pentru condiţii anormale conţin toate informaţiile necesare pentru asigurarea
condiţiilor de protecţie pentru factorii de mediu şi factorul uman.
10.9. Monitoringul post – închidere
Monitoringul post – închidere va consta în derularea următoarele acţiuni:
- monitorizarea deşeurilor existente la momentul închiderii şi a celor generate de operaţiunile de sistare a
activităţilor – gestionare conform prevederilor normativelor în vigoare;
- monitorizarea calităţii componentei de mediu sol pe perioada prevăzută în documentaţiile de închidere.
10.10. Mirosuri
Nu este cazul.
10.11. Monitorizarea mediului
Este cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalaţiei ?
Nu este cazul
11. DEZAFECTARE
11.1.1. Măsuri de prevenire a poluării luate înca din faza de proiectare
(Pentru o instalaţie nouă) descrieţi modul ȋn care au fost luate ȋn considerare următoarele etape ȋn faza de
proiectare şi de execuţie a lucrărilor.
Utilizarea rezervoarelor şi conductelor subterane este evitată atunci cȃnd
este posibil (doar dacă nu sunt protejate de o izolaţie secundară sau
printr-un program adecvat de monitorizare);
Da.
Este prevăzută drenarea şi curăţarea rezervoarelor şi conductelor ȋnainte
de demontare; Da
Depozitele de deşeuri sunt concepute avȃnd ȋn vedere eventuala lor
golire şi ȋnchidere; Da
Izolaţia este concepută astfel ȋncȃt să fie impermeabilă, uşor de
demontat şi fără să producă praf şi pericol; Da
Materialele folosite sunt reciclabile (luȃnd ȋn considerare obiectivele
operaţionale sau alte obiective de mediu). Da
Notă: Pentru instalaţiile existente, aşa cum sunt specificate în OUG nr. 152/2002 privind
prevenirea, reducere şi controlul integrat al poluării, este necesar ca la prima autorizare integrată de
mediu, documentaţia să prezinte şi programul / măsurile prevăzute pentru dezafectare, astfel încât să
prevină poluarea mediului.
Programul / măsurile prevăzute pentru dezafectare, astfel încât să prevină poluarea mediului
In cazul încetării definitive a activităţii instalaţiei sau a unor părţi din instalaţie, Linde Gaz
România S.R.L. va acţiona în baza Planului de închidere agreat de autoritatea competentă pentru
protecţia mediului. Planul de închidere va identifica resursele necesare pentru punerea lui în practică şi
declararea mijloacelor de asigurare a disponibilităţii resurselor, indiferent de situaţia financiară a
societăţii.
Dezafectarea, demolarea instalaţiei şi construcţiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect de
dezafectare. Societatea va solicita şi obţine acordul de mediu pentru proiectele de dezafectare aferente
activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.
In cazul închiderii definitive a unei instalaţii, operatorul va prezenta autorităţii de mediu, un
dosar cu planul reactualizat al terenurilor aferente instalaţiei şi un memoriu asupra stării
amplasamentului.
102
11.2.Planul de închidere a instalatiei
Documentaţia pentru solicitarea autorizaţiei integrate a instalatiilor noi si a celor existente trebuie sa
conţină un Plan de închidere a instalaţiilor de pe amplasament.
Planul de închidere cuprinde următoarele:
A. Activităţi preliminare de elaborare a următoarelor documentaţii:
1. Proiecte tehnice de închidere şi dezafectare a instalaţiilor de pe platformă;
2. Bilanţ de mediu pentru încetarea definitivă a activităţii societăţii, în scopul stabilirii măsurilor şi
etapelor prevăzute în continuare, pentru evitarea oricăror riscuri de poluare şi refacerea zonei.
B. Încetarea activităţii
Se opreşte instalaţia tehnologică respectând procedurile specificate în regulamentele de funcţionare ale
instalaţiei şi măsurile de securitate impuse pentru curăţirea echipamentelor, conductelor, etc.
C. Activităţi de curăţire a utilajelor şi echipamentelor, evacuarea produselor şi a deşeurilor
rezultate
1. Se vor goli complet şi curăţa/spăla recipientele în care mai rămân substanţe lichide. Substanţele
recuperate din instalaţie se vor depozita temporar pe platformă, în recipient etanşe; lichidele/solidele
recuperate se vor depozita în butoaie sau alte recipiente adecvate tipului de produs, care să asigure
condiţiile de etanşeitate necesare.
2. Deşeurile rezultate se vor vaorifica/ elimina numai prin firme specializate.
D. Activităţi de conservare
1. Conservarea unor echipamente şi/sau instalaţii se va face pentru o perioadă definită de timp, perioadă
ce se va stabili astfel încât durata să nu afecteze stabilitatea fizică a acestora sau să permită degradarea.
2. Conservarea implică toate acele măsuri de curăţire şi / sau inertizare cerute de specificul
echipamentului conservat.
E. Activităţi de demontare utilaje, echipamente şi instalaţii auxiliare
După finalizarea tuturor operaţiilor de curăţire şi / sau conservare, se poate trece la eventuala
demontare a utilajelor şi echipamentelor.
1. Demontarea propriu-zisă a utilajelor şi echipamentelor se va face utilizând metode şi tehnici în funcţie
de tipul, mărimea şi destinaţia ulterioară a utilajului /echipamentului. Utilajele metalice de mărime
relativ mică (pompe, ventilatoare, vase mai mici) se vor demonta ca atare şi se vor depozita pe
platformele betonate.
2. Se vor demonta conductele aferente instalaţiilor, acestea urmând a fi valorificate, funcţie de starea
fizică, ca materiale şi / sau ca deşeuri feroase / neferoase.
3. Se vor demonta instalaţiile electrice.
4. Uleiurile uzate de la pompe, compresoare, ventilatoare şi condensatoare vor fi stocate în butoaie
metalice, ce vor fi stocate în magazie, urmând a fi valorificate.
5. Utilajele metalice de mari dimensiuni se vor dezmembra, bucăţile de metal rezultate depozitându-se
temporar pe platforme betonate, până vor fi valorificate ca deşeuri metalice.
F. Activităţi de curăţare şi ecologizare a amplasamentului
Lucrările se vor realiza numai cu firme specializate şi personal calificat, dotat cu echipament
specific de protecţie şi de lucru. În decursul întregului proces de dezafectare se va asigura paza continuă
a obiectivului, pentru a împiedica furturile.
Furnizaţi un Plan de Amplasament cu indicarea poziţiei tuturor rezervoarelor,
conductelor şi canalelor subterane sau a altor structuri. Identificaţi toate
cursurile de apă, canalele ctre cursurile de apa sau acvifere. Identificati
permeabilitatea structurilor subterane. Daca toate aceste informatii sunt
prezentate în Planul de Amplasament anexat Raportului de Amplasament, faceţi
o referire la acesta
Nu există structuri subterane, cu
excepţia reţelelor de canalizare
ape menajere şi a reţelelor
electrice de înaltă tensiune
103
11.3. Structuri subterane
Pentru fiecare structură subterană identificată în planul de mai sus se prezinta pe scurt detalii privind
modul în care poate fi golită şi curăţată/decontaminata şi orice alte acţiuni care ar putea fi necesare
pentru scoaterea lor din funcţiune în condiţii de siguranţă atunci când va fi nevoie. Identificaţi orice
aspecte nerezolvate.
Inventarierea structurilor subterane care vor scoase din funcţiune la închiderea instalaţiei
Structuri subterane Conţinut Măsuri pentru scoaterea din
funcţiune ȋn condiţii de siguranţă
Conducte de alimentare cu apă Apă potabilă, apă industrială , de ingendiu Golire, verificare, desfundare
(dacă este cazul), spălare
Conducte de canalizare Ape uzate uzate tehnologice, ape pluviale Golire, verificare, desfundare
(dacă e cazul), spălare.
Reţele electrice Curent electric Scoaterea de sub tensiune
11.4. Structuri supraterane
Pentru fiecare structură supraterană identificaţi materialele periculoase (de ex. izolaţiile de azbest) pentru
care ar putea fi necesară o atenţie sporită la demontare şi/sau eliminare. Orice alte pericole pe care
demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor potentiale este mai importantă decât
soluţiile, cu excepţia cazului în care dezafectarea este iminentă.
Clădire sau altă structură Materiale periculoase Alte pericole potenţiale
Clădiri, depozite de substanţe toxice şi
periculoase. Nu Nu
Instalaţii – utilaje, conducte, alte
echipamente.
Substanţă chimică periculoasă în stare
gazosă (hidrogen);
Pericol de fisurare, spargere.
Pericol de explozie
Pericol de incendiu
Staţii şi reţele electrice Curent electric Pericol de electrocutare
11.5. Lagune (iazuri de decantare, iazuri biologice) – nu este cazul
Lagune
Identificati toate lagunele (iazuri de decantare, iazuri biologice) Nu este cazul.
Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare din apă?
Cum va fi eliminată apa?
Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare din sediment/namol?
Cum va fi eliminat sedimentul/nămolul?
Cât de adânc pătrunde contaminarea?
Cum va fi tratat solul contaminat de sub laguna (iazuri de
decantare, iazuri biologice)?
Cum va fi tratată structura lagunei (iazuri de decantare, iazuri
biologice) pentru recuperarea terenului?
11.6. Depozite de deseuri – nu este cazul
Depozite de deşeuri
Identificaţi metoda ce asigură că orice depozit de deşeuri de pe
amplasament poate îndeplini condiţiile echivalente de încetare a
funcţionării;
Nu este cazul.
Există studiu de expertizare sau autorizaţie de funcţionare în
siguranţă?
Sunt implementate măsuri de evacuare a apelor pluviale de pe
suprafaţa depozitelor?
104
11.7. Zone din care se preleveaza probe
Pe baza informaţiilor cuprinse în Raportul de Amplasament şi a operaţiilor propuse pentru prevenirea şi controlul
integrat al poluării, identificaţi zonele care ar putea fi considerate în această etapă ca fiind cele mai importante
pentru realizarea analizelor de sol şi de apă subterană la momentul dezafectării. Scopul acestor analize este de a
stabili gradul de poluare cauzat de activităţile desfăşurate şi necesitatea de remediere pentru aducerea
amplasamentului într-o stare satisfacatoare, care a fost definită în raporul iniţial de amplasament.
Zone/locaţii în care se prelevează probe de sol Motivaţie
Nu este cazul Din fabricarea ggazelor industriale (hidrogen, oxigen, azot,
argon) nu rezultă poluanţi pentru sol.
Este necesară realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu minimum de
risc pentru mediu? Dacă da, faceţi o lista a acestora şi indicaţ termenele la care vor fi realizate.
Studiu Termen (anul şi luna)
Nu este cazul
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA
Sunteti singurul deţinator de autorizaţie integrată de mediu pe amplasament?
Daca da, treceţi la Sectiunea 13 Da
12.1. Sinergii Luaţi în considerare şi descrieti dacă există sau nu posibilitatea de apariţie a sinergiilor cu alţi detinători de
autorizaţie de mediu faţă de tehnicile prezentate mai jos sau alte tehnici care pot avea influenţa asupra emisiilor
produse de instalaţie.
În vecinătatea societăţii Linde Gaz România S.R.L. P.L. Târgovişte există alţi deţinători de
autorizaţie de mediu, care pot avea influenţă asupra emisiilor produse în instalatie.
Principalele firme din vecinătate sunt: S.C. COS Târgovişte S.A.; S.C. Erdemir Romȃnia SRL şi
S.C. Otelinox SA;
Tehnica Oportunitati
1) proceduri de comunicare între diferiţii detinatori de
autorizaţie; în special cele care sunt necesare pentru a garanta că
riscul producerii incidentelor de mediu este minimizat;
Informări permanente
2) beneficierea de economiile de proporţie pentru a justifica
instalarea unei unităţi de cogenerare; Nu este cazul
3) combinarea deşeurilor combustibile pentru a justifica
montarea unei instalaţii în care deşeurile sunt utilizate la
producerea de energie / unei instalaţii de co-generare;
Nu este cazul
4) deşeurile rezultate dintr-o activitate pot fi utilizate ca materii
prime într-o altă instalaţie; Nu este cazul
5) efluentul epurat rezultat dintr-o activitate având calitate
corespunzătoare pentru a fi folosit ca sursă de alimentare cu apă
pentru o altă activitate;
Nu este cazul – din fabricarea hidrogenului
rezultă condensat de proces. e
6) combinarea efluenţilor pentru a justifica realizarea unei staţii
de epurare combinate sau modernizate; Nu este cazul
7) evitarea accidentelor de la o activitate care poate avea un
efect dăunator asupra unei activităţi aflate în vecinătate;
Da – sursele potenţiale sunt separate şi
proiectate astfel încât posibilităţile de
interferenţă să fie reduse
8) contaminarea solului rezultată dintr-o activitate care
afectează altă activitate – sau posibilitatea ca un Operator sa
deţina terenul pe care se află o altă activitate;
Dispersia poluanţilor gazoşi, dar valorile limită de
