Limbajul 2

Date post:10-Oct-2015
Category:
View:68 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Description:
curs limbaj
Transcript:
  • LIMBAJUL 2Prof. univ. dr. Mihai Anitei

  • 4.1. Dezvoltarea limbajuluiPlansul: forma de exprimare verbala, vocalizare prelingvisticaGanguritul: este mai articulat, se utilizeaza vocaleleBolboroseala: prima vocalizare ce se aseamana cu vorbirea umanaConversatia timpurie influenteaza capacitatea de relationare si intelegere paraverbalaComprehensiunea precede producerea

  • Dezvoltarea limbajuluiDezvoltarea vocabularuluiPentru a dezvolta un vocabular de 10 cuvinte dupa primul cuvant rostit, copilului ii poate lua 3-4 luni;Fenomenul de ultra-extensie: extind semnificatia unui cuvant referindu-se la lucruri ori actiuni pentru care nu dispun de cuvinte

  • Dezvoltarea limbajului2. Dezvoltarea sintaxeiVorbirea telegrafica: expresii scurte ce contin semnificatia propozitiei (substantive, verbe, si modificatoare);Holofraze: cuvinte unice utilizate pentru a exprima sensuri complexePropozitiile telegrafice: apar la aproximativ aceeasi varsta in cadrul oricarei limbi (Fodor, 1975)Succesiunea elementelor lingvistice in propozitia telegrafica este identica in limbi diverse

  • 4.2. Funciile limbajuluiK. Buhler (1933):Functia emotional- expresiva: se obiectiveaza trairile si atitudinile subiectuluiFunctia conativa: se exercita influenta asupra celor din jurFunctia referentiala, designativa/ cognitiva: cuvintele desemneaza continutul activitatii de cunoastere

  • Funciile limbajuluiOmbredane (1951): propune o ierarhizare a functiilor limbajului de la primitiv, spontan catre elaborat si voluntar, asociindu-le cu nivelurile sale integrative;Functia afectivaFunctia ludicaFunctia practicaFunctia reprezentationalaFunctia dialectica

  • Funciile limbajuluiRoman Jakobson: propune un model al functiilor limbajului pornind de la modelarea factorilor constitutivi ai actului de comunicareFunctia emotionala:Functia persuasiva:Functia empatica:Functia de metalimbaj:Functia poetica:

  • Funciile limbajului

  • Funciile limbajuluiAbravanel & Ackerman raportandu-se la efectele produse identifica:Functia creatoareFunctia reglatoare a intentiilor Functia de structurare a intelectuluiGerard Wackenheinm - in clasificarea functiilor limbajului se raporteaza la individ si la grup:Functia de integrare a individului in mediul sau;Functia de dezvaluire si de autodezvaluireFunctia valorizatoareFunctia de reglare a conduitei altoraFunctia terapeutica

  • Funciile limbajului Functiile generale ale limbajului:Functia de comunicareFunctia cognitivaFunctia simbolic reprezentativaFunctia expresivaFunctia persuasivaFunctia reglatoare si autoreglatoareFunctia ludicaFunctia dialectica

  • Funciile limbajuluiCategorii de functii ale limbajuluiFunctia de comunicare: transmiterea unui mesaj cu continuturi diversificate, de tip formal sau emotionalFunctia cognitiva: limbajul reprezinta instrumentul de lucru al gandiriiOperatiile gandirii se realizeaza prin mijloace verbale;Structura logica a gandirii are un caracter propozitional;Intelegerea si rezolvarea de probleme dobandesc forma discursiva;Functia reglatorie: autoreglare constienta (limbaj intern);comenzi de dirijare, conducere si comanda (plan extern)

  • 4.3. Formele limbajuluiForma activa a limbajului - forma pasiva Forma pasiva: componenta de receptionare si de decodificare a intelesurilor;Forma activa: angajarea capacitatilor de elaborare a unui mesaj si transmiterea prin intermediul limbajuluiLimbajul intern - limbajul externLimbajul extern: forma orala si forma scrisa

  • Limbajul oral

    Prima forma activa a limbajuluiIntrucat sunt investite toate disponibilitatile sistemului verbal, iar subiectul este angrenat activ in comunicare, in limbajul oral sunt evidentiate toate caracteristicile comunicarii verbaleVorbirea este inseparabila de atitudinile corporale si faciale

  • Limbajul oralCaracteristica principala: caracterul situativ (Neveanu,1977)-gesturile si faptele percepute pot inlocui expresiile verbale (economia de cuvinte)Constructie dinamica: cuvantul este corelat cu acele cuvinte care il preced, dar si cu restul corelatelor situationaleAdresativitatea: vorbirea este orientata catre cineva anume

  • Limbajul oralSe integreaza intr-un anumit ritm, avand continuitate si coerenta-ritmul mediu:5 silabe/secundaExprimarea este mai libera, si are o tendinta spre predicativitate -constructiile gramaticale sunt mai simple, si exista si o anumita toleranta fata de erori sintactice

  • Limbajul oralExpresivitatea: limbajul oral beneficiaza cel mai mult de toate tipurile de expresivitate nonverbala

    -fonetice: -intensitatea vorbirii -accentul -intonatia -pauza-semantice: -alegerea celor mai potrivite cuvinte -utilizarea propozitiilor lungi sau scurte -folosirea particularitatilor de topica ale limbii romane

  • Forme ale vorbiriiDialogul: forma bazala a vorbirii: reprezinta calea cea mai importanta de elaborare a limbajuluiUn limbaj social alcatuit dintr-un lant de replici sustinut prin cooperare (Neveanu, 1977)Este o alternanta de replici, partenerii translatandu-si in continuu rolurile de emitator si receptorLimbajul colocvial-studiat de psihologia sociala-relatiile de comunicare sunt dependente de relatiile interpersonale si de distributia ierarhica a rolurilor de grup (Slama-Cazacu, 1968)

  • Forme ale vorbiriiMonologul: grad de dificultate sporitEste mai elaborat si mai sistematizat (in comparatie cu dialogul)Apare prin interiorizarea dialogului, si prin dezvoltarea scris-citituluiTipuri de monolog: primar sau superior elaboratComunicativ, ori pentru sineCu continut descriptivNarativ sau explicativNormal sau patologic

  • Forme ale vorbirii-monologul

    Monologul are caracter adresativ.Monologul interior= solilocviul, este prezent la copii pana la 5 ani;la adulti apare in situatii exceptionale, doar in starile patologice fiind mai des intalnit

  • LIMBAJUL SCRISScrisul si cititul reprezinta o forma secundara a limbajului, in corespondenta cu vorbirea, dar avand si o structura particulara si complexaImplica stapanirea deprinderilor grafice corespunzatoare (se consolideaza de-a lungul scolaritatii mici)Dificultati in elaborarea limbajului scris: elaborarea unui plan prealabil; ierarhizarea ideilor; realizarea unui text unitar.

  • Limbajul scrisIn mecanismele scris-citit sunt adaugate (cu titlu de componente specifice) motricitatea generala si perceptia vizuala; scrisul apare si ca mijloc al memorieiNecesita organizare in baza unor analize si reglaje constienteImplica grija pentru selectia termenilor si a expresiilor, pentru corectitudinea gramaticala si ortograficaScrisul apare ca un produs intelectual si artistic

  • Caracteristici ale citiriiCititul precede scrisul, in urma dezvoltarii ca limbaj pasivIn citire se porneste de la sinteza la analizaScrisul si cititul se afla in relatii complementareInvatarea scrisului si cititului poate fi considerata o interiorizare si perfectionare a actiunilor verbo-motrico-vizuale Formarea deprinderilor citirii presupune aproximativ aceleasi etape ca in cazul scrieriiCercetarile moderne considera lectura drept predictie; asteptarile de baza ale predictiei rezida din context. Iar indicele de predictibilitate al cuvintelor in lectura este dependent de inteligibilitatea/ accesibilitatea textului (Neveanu, 1977)

  • Limbajul internModalitate a limbajului in care functiile acestuia sunt cel mai strans legateReprezinta modalitatea centrala, caracteristica vietii spirituale, a existentei mentale, atat prin forma cat si prin continut Este veriga centrala a activitatii intelectuale, modalitate de elaborare , anticipare si declansare a vorbirii si scrierii (Taylor,1995)Indeplineste o functie de selectie si decizieActiunile verbale interne servesc pentru decodificarea constienta- interpretarea actiunilor si stimulilor externi

  • Limbajul internReprezinta un principiu de organizare a constiintei dar si inconstientuluiSe considera ca limbajul intern se elaboreaza in cadrul perceptiei verbale (consta in reprezentarile auditive ale cuvintelor/ frazelor)In jurul varstei de 7 ani, vorbirea pentru sine a copilului se converteste in limbaj intern propriu-zisForme ale limbajului intern:-forma automatizata-forma pasiva-forma anticipativa

  • Limbajul intern- concluzieCaracterizat functional prin predominanta semnificatiilor cognitive si a impulsurilor, intentiilor si planurilor reglatoriiStructural, este caracterizat prin asonoritate, reductionism si viteza mare de desfasurare Poate fi considerat un limbaj esentializat, intrucat este semnificativ pana la identificarea cu sistemele de semnificare si designare ale constiintei (Neveanu,1977)

  • 4.4. Relatia gandire-limbajIdei: Gndirea - form de vorbire interioar (Watson)Gndirea este pur lingvistic (Wittgenstein)Limbajul determin gndirea (Whorf)Gndirea determin dezvoltarea limbajului (Piaget)Gndirea i limbajul reprezint procese independente, ambele influennd dezvoltarea intelectual (Vigotski)

  • Teorii explicativeJ.B.Watson (1913): cand gandim, micromiscari inconstiente sunt efectuate la nivelul gatului si al laringeluiGandirea nu se reduce la limbaj

    Ex.: Studiu (Smith, Brown, Toman , Goodman): subiectii erau capabili sa gandeasca fiindu-le paralizat prin anestezie laringele.

  • Teorii explicativeWittgenstein: gandirea este pur lingvisticaTipurile de procese mentale ce se pot identifica la animale sau la copiii mici nu reprezinta forma a gandiriiDiferenta intre om si animal : capacitatea de a gandi (Decartes)

  • Teorii explicativeWhorf (1956)- Ipoteza relativitatii lingvisticeLimbajul structureaza maniera in care percepem lumea, relatiile pe care le utilizam pentru a o intelege

Embed Size (px)
Recommended