LIMBAJUL 2Prof. univ. dr. Mihai Anitei

4.1. Dezvoltarea limbajuluiPlansul: forma de exprimare verbala, vocalizare prelingvisticaGanguritul: este mai articulat, se utilizeaza vocaleleBolboroseala: prima vocalizare ce se aseamana cu vorbirea umanaConversatia timpurie influenteaza capacitatea de relationare si intelegere paraverbalaComprehensiunea precede producerea

Dezvoltarea limbajuluiDezvoltarea vocabularuluiPentru a dezvolta un vocabular de 10 cuvinte dupa primul cuvant rostit, copilului ii poate lua 3-4 luni;Fenomenul de ultra-extensie: extind semnificatia unui cuvant referindu-se la lucruri ori actiuni pentru care nu dispun de cuvinte

Dezvoltarea limbajului2. Dezvoltarea sintaxeiVorbirea telegrafica: expresii scurte ce contin semnificatia propozitiei (substantive, verbe, si modificatoare);Holofraze: cuvinte unice utilizate pentru a exprima sensuri complexePropozitiile telegrafice: apar la aproximativ aceeasi varsta in cadrul oricarei limbi (Fodor, 1975)Succesiunea elementelor lingvistice in propozitia telegrafica este identica in limbi diverse

4.2. Funciile limbajuluiK. Buhler (1933):Functia emotional- expresiva: se obiectiveaza trairile si atitudinile subiectuluiFunctia conativa: se exercita influenta asupra celor din jurFunctia referentiala, designativa/ cognitiva: cuvintele desemneaza continutul activitatii de cunoastere

Funciile limbajuluiOmbredane (1951): propune o ierarhizare a functiilor limbajului de la primitiv, spontan catre elaborat si voluntar, asociindu-le cu nivelurile sale integrative;Functia afectivaFunctia ludicaFunctia practicaFunctia reprezentationalaFunctia dialectica

Funciile limbajuluiRoman Jakobson: propune un model al functiilor limbajului pornind de la modelarea factorilor constitutivi ai actului de comunicareFunctia emotionala:Functia persuasiva:Functia empatica:Functia de metalimbaj:Functia poetica:

Funciile limbajului

Funciile limbajuluiAbravanel & Ackerman raportandu-se la efectele produse identifica:Functia creatoareFunctia reglatoare a intentiilor Functia de structurare a intelectuluiGerard Wackenheinm - in clasificarea functiilor limbajului se raporteaza la individ si la grup:Functia de integrare a individului in mediul sau;Functia de dezvaluire si de autodezvaluireFunctia valorizatoareFunctia de reglare a conduitei altoraFunctia terapeutica

Funciile limbajului Functiile generale ale limbajului:Functia de comunicareFunctia cognitivaFunctia simbolic reprezentativaFunctia expresivaFunctia persuasivaFunctia reglatoare si autoreglatoareFunctia ludicaFunctia dialectica

Funciile limbajuluiCategorii de functii ale limbajuluiFunctia de comunicare: transmiterea unui mesaj cu continuturi diversificate, de tip formal sau emotionalFunctia cognitiva: limbajul reprezinta instrumentul de lucru al gandiriiOperatiile gandirii se realizeaza prin mijloace verbale;Structura logica a gandirii are un caracter propozitional;Intelegerea si rezolvarea de probleme dobandesc forma discursiva;Functia reglatorie: autoreglare constienta (limbaj intern);comenzi de dirijare, conducere si comanda (plan extern)

4.3. Formele limbajuluiForma activa a limbajului - forma pasiva Forma pasiva: componenta de receptionare si de decodificare a intelesurilor;Forma activa: angajarea capacitatilor de elaborare a unui mesaj si transmiterea prin intermediul limbajuluiLimbajul intern - limbajul externLimbajul extern: forma orala si forma scrisa

Limbajul oral

Prima forma activa a limbajuluiIntrucat sunt investite toate disponibilitatile sistemului verbal, iar subiectul este angrenat activ in comunicare, in limbajul oral sunt evidentiate toate caracteristicile comunicarii verbaleVorbirea este inseparabila de atitudinile corporale si faciale

Limbajul oralCaracteristica principala: caracterul situativ (Neveanu,1977)-gesturile si faptele percepute pot inlocui expresiile verbale (economia de cuvinte)Constructie dinamica: cuvantul este corelat cu acele cuvinte care il preced, dar si cu restul corelatelor situationaleAdresativitatea: vorbirea este orientata catre cineva anume

Limbajul oralSe integreaza intr-un anumit ritm, avand continuitate si coerenta-ritmul mediu:5 silabe/secundaExprimarea este mai libera, si are o tendinta spre predicativitate -constructiile gramaticale sunt mai simple, si exista si o anumita toleranta fata de erori sintactice

Limbajul oralExpresivitatea: limbajul oral beneficiaza cel mai mult de toate tipurile de expresivitate nonverbala

-fonetice: -intensitatea vorbirii -accentul -intonatia -pauza-semantice: -alegerea celor mai potrivite cuvinte -utilizarea propozitiilor lungi sau scurte -folosirea particularitatilor de topica ale limbii romane

Forme ale vorbiriiDialogul: forma bazala a vorbirii: reprezinta calea cea mai importanta de elaborare a limbajuluiUn limbaj social alcatuit dintr-un lant de replici sustinut prin cooperare (Neveanu, 1977)Este o alternanta de replici, partenerii translatandu-si in continuu rolurile de emitator si receptorLimbajul colocvial-studiat de psihologia sociala-relatiile de comunicare sunt dependente de relatiile interpersonale si de distributia ierarhica a rolurilor de grup (Slama-Cazacu, 1968)

Forme ale vorbiriiMonologul: grad de dificultate sporitEste mai elaborat si mai sistematizat (in comparatie cu dialogul)Apare prin interiorizarea dialogului, si prin dezvoltarea scris-citituluiTipuri de monolog: primar sau superior elaboratComunicativ, ori pentru sineCu continut descriptivNarativ sau explicativNormal sau patologic

Forme ale vorbirii-monologul

Monologul are caracter adresativ.Monologul interior= solilocviul, este prezent la copii pana la 5 ani;la adulti apare in situatii exceptionale, doar in starile patologice fiind mai des intalnit

LIMBAJUL SCRISScrisul si cititul reprezinta o forma secundara a limbajului, in corespondenta cu vorbirea, dar avand si o structura particulara si complexaImplica stapanirea deprinderilor grafice corespunzatoare (se consolideaza de-a lungul scolaritatii mici)Dificultati in elaborarea limbajului scris: elaborarea unui plan prealabil; ierarhizarea ideilor; realizarea unui text unitar.

Limbajul scrisIn mecanismele scris-citit sunt adaugate (cu titlu de componente specifice) motricitatea generala si perceptia vizuala; scrisul apare si ca mijloc al memorieiNecesita organizare in baza unor analize si reglaje constienteImplica grija pentru selectia termenilor si a expresiilor, pentru corectitudinea gramaticala si ortograficaScrisul apare ca un produs intelectual si artistic

Caracteristici ale citiriiCititul precede scrisul, in urma dezvoltarii ca limbaj pasivIn citire se porneste de la sinteza la analizaScrisul si cititul se afla in relatii complementareInvatarea scrisului si cititului poate fi considerata o interiorizare si perfectionare a actiunilor verbo-motrico-vizuale Formarea deprinderilor citirii presupune aproximativ aceleasi etape ca in cazul scrieriiCercetarile moderne considera lectura drept predictie; asteptarile de baza ale predictiei rezida din context. Iar indicele de predictibilitate al cuvintelor in lectura este dependent de inteligibilitatea/ accesibilitatea textului (Neveanu, 1977)

Limbajul internModalitate a limbajului in care functiile acestuia sunt cel mai strans legateReprezinta modalitatea centrala, caracteristica vietii spirituale, a existentei mentale, atat prin forma cat si prin continut Este veriga centrala a activitatii intelectuale, modalitate de elaborare , anticipare si declansare a vorbirii si scrierii (Taylor,1995)Indeplineste o functie de selectie si decizieActiunile verbale interne servesc pentru decodificarea constienta- interpretarea actiunilor si stimulilor externi

Limbajul internReprezinta un principiu de organizare a constiintei dar si inconstientuluiSe considera ca limbajul intern se elaboreaza in cadrul perceptiei verbale (consta in reprezentarile auditive ale cuvintelor/ frazelor)In jurul varstei de 7 ani, vorbirea pentru sine a copilului se converteste in limbaj intern propriu-zisForme ale limbajului intern:-forma automatizata-forma pasiva-forma anticipativa

Limbajul intern- concluzieCaracterizat functional prin predominanta semnificatiilor cognitive si a impulsurilor, intentiilor si planurilor reglatoriiStructural, este caracterizat prin asonoritate, reductionism si viteza mare de desfasurare Poate fi considerat un limbaj esentializat, intrucat este semnificativ pana la identificarea cu sistemele de semnificare si designare ale constiintei (Neveanu,1977)

4.4. Relatia gandire-limbajIdei: Gndirea - form de vorbire interioar (Watson)Gndirea este pur lingvistic (Wittgenstein)Limbajul determin gndirea (Whorf)Gndirea determin dezvoltarea limbajului (Piaget)Gndirea i limbajul reprezint procese independente, ambele influennd dezvoltarea intelectual (Vigotski)

Teorii explicativeJ.B.Watson (1913): cand gandim, micromiscari inconstiente sunt efectuate la nivelul gatului si al laringeluiGandirea nu se reduce la limbaj

Ex.: Studiu (Smith, Brown, Toman , Goodman): subiectii erau capabili sa gandeasca fiindu-le paralizat prin anestezie laringele.

Teorii explicativeWittgenstein: gandirea este pur lingvisticaTipurile de procese mentale ce se pot identifica la animale sau la copiii mici nu reprezinta forma a gandiriiDiferenta intre om si animal : capacitatea de a gandi (Decartes)

Teorii explicativeWhorf (1956)- Ipoteza relativitatii lingvisticeLimbajul structureaza maniera in care percepem lumea, relatiile pe care le utilizam pentru a o intelegeVorbitorii diverselor limbi conceptualizeaza realitatea in maniere diferiteContestari:Adultii utilizeaza drept unitati cognitive imagini si propozitii abstract logice (cognitivistii);Vocabularul unei limbi sugereaza raza de concepte pe care vorbitorii limbii le-au gasit importante

Teorii explicativePiaget (1952)Limbajul reprezinta forma de manifestare externa a procesului de gandire al copilului mic;Vorbirea este folosita de catre copil datorita necesitatii de organiza si restructura problemele aparute in interactiunea cu mediulVigotski (1962)Vorbirea interioara: notifica si controleaza gandurile persoaneiVorbirea exterioara: maniera de transmitere a gandurilor catre celelalte persoane

4.5. Comunicarea nonverbalaIn cadrul comunicarii orale 55 % din informatie este perceputa si retinuta prin intermediul limbajului nonverbal (expresia fetei, gesturi, postura);Rolurile limbajului nonverbal:Sprijin;Suplinire;Contrazicerea comunicarii

Comunicarea nonverbalaPrecizari conceptuale Comunicarea nonverbala- procesul de comunicare prin transmitere si receptare de mesaje nonverbaleDirectii in studiul comunicarii nonverbale:Conditiile de mediu ale desfasurarii comunicarii;Caracteristicile fizice ale comunicatorilor;Comportamentele comunicatorilor in timpul interactiunilor.

Comunicarea nonverbalaTipuri de canale senzoriale prin care se realizeaza comunicarea nonverbala: vizual, auditiv, olfactiv, tactil sau gustativ.

Comunicarea nonverbalaPrecizari conceptualeCaracteristici ale formei de comunicare nonverbala (Chelcea, Chelcea si Ivan, 2005):Poate forma un sistem lingvistic universal;Insoteste in permanenta comunicarea verbala;Precede limbajul verbal in evolutia umana;Poate exprima ceea ce prin cuvinte nu se poate exprima;Conduce la intelegerea situatiilor, cat si la neintelegerea acestora.

Functiile comunicarii nonverbaleP. Ekman (1965): Repetarea/ dublarea comunicariiSubstituirea/inlocuirea mesajelor verbaleCompletarea/ colaborarea la transmiterea mesajelor verbaleAccentuarea/ moderarea mesajelor verbaleContrazicerea/ transmiterea semnalelor de opozitie cu mesajele verbale

Functiile comunicarii nonverbaleM. Argyle (1975):Exprimarea emotiilor;Transmiterea atitudinilor interpersonale;Prezentarea personalitatii;Acompanierea vorbirii (feedback)

Functiile comunicarii nonverbaleDeVito (1983): Accentuarea anumitei parti a mesajului verbal;Intarirea tonului general sau atitudinii transmise prin mesajul verbal;Contrazicerea deliberata a mesajului verbal;Reglarea transmiterii mesajelor verbale;Repetarea mesajelor verbale;Inlocuirea unor cuvinte sau mesaje verbale

Kinezica studiul miscarilor corpuluiKinezica: studiul miscarilor corpului in relatie cu aspectele nonverbale ale comunicarii interpersonale (S. Jolly, 2000)

Clasificare (R. L. Birdwhistell)pre-kinezica: studiul bazelor fiziologice ale miscarilor corpului;micro-kinezica: studiul sistematic al kinemelor reunite in clase morfologicekinezica sociala: studiul constructelor morfologice in relatie cu interactiunile sociale

Kinezica studiul miscarilor corpuluiKinemele: cele mai mici unitati de semnificatie ale miscarilor corpuluiDiferentele culturale in comunicarea nonverbala consta in variatia interna a kinemelor

Kinezica studiul miscarilor corpuluiSistem de pictograme cu scopul descrierii miscarilor corpului (R. L. Birdwhistell)Marcatori kinezici: rol de evidentiere a aranjamentului sintactic al kinemelor in vorbire (pronume, forma de plural, adverbe, prepozitii)Stres kinezic: rol in organizarea diferitelor combinatii lingvisticeSemne de legatura: rol de conectare a kinemelor separate

Proxemica- perceperea si utilizarea spatiului (E. T. Hall, 1959)Distantele interumane pe baza masuratorilor pragurilor de receptare a vocii:Distanta intima: 40-50 cm- exprima o apropiere psihologica;Distanta personala: 50-75 cm- defineste limita contactului fizic cu ceilalti;Distanta sociala: 1,5-3 m- distanta de desfasurare a a interactiunilor sociale obisnuite;Distanta publica: 3-6m- individul se simte protejat

Tipuri de spatii:Spatii fixe comunitatea umana;Spatii semifixe;Spatii dinamice

Proxemica- perceperea si utilizarea spatiuluiCronemica: studiul utilizarii timpuluiPunctualitatea;Dorinta de a astepta;Viteza discursului;Timpul rezervat ascultarii

Postura Determinarea gradului de atentie sau de implicare a unui participant la comunicare fata de celalalt comunicatorDescifrarea posturii:Directia orientarii;Inclinarea capului;Deschiderea corporala.

GesturileGesturile: miscari coroprale carora li se ataseaza o semnificatieCategorii de gesturi (Ottenheimer,2007)Emblemele- gesturi cu traducere verbala;Ilustratorii gesturi ce subliniaza ceea ce este prontat verbal;Expresiile faciale- gesturi ce traduc emotii;Reglatorii gesturi ce controleaza interactiunea;Adaptorii- gesturi ce faciliteaza reducerea tensiunii corporale, gesturi stereotipe .

HAPTICAHaptica: studiul atingerilor in comunicarea nonverbalaComunicari ce includ: strangeri de mana, batai amicale pe spate, mangaieri pe umarComportamentele transmit mesaje ce se refera la intentiile sau sentimentele comunicatorilor

OCULEZICAOculezica: studiul privirii in comunicarea nonverbalaPrivirea indica interes, atentie, implicareComportamentele pot fi evaluate prin: Intensitatea privirii;Frecventa privirii;Dilatarea pupilelor;Durata privirii.

PARALIMBAJULParalimbajul: studiul indicatorilor nonverbali ai vociiIndicatori paraverbali: tonul vocii, accentul vorbiriiSistem de clasificare a paralimbajului (G. Trager):Elementele referentiale (contextul): situatia, genul, dispozitia, vocea , varstaCalitatile vocii: volumul , tempoul, ritmul, articularea, rezonanta, nazalitatea si accentul;Vocalizarea: caracterizatori (emotii exprimate in timpul discursului); calificatorii (elementele ce dau sens mesajului); segregatele (anunta vorbitorul ca receptorul asculta)