1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
Clasele V-IX
• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din
17.07.2019
COORDONATORI:Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al managementului curricular Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalIon GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară Limbă şi comunicare
GRUPUL DE LUCRU:Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USMMariana MARIN, dr. conf. univ.Silvia GOLUBIŢCHI, dr. conf. univ., grad did. superior, US din TiraspolSvetlana NASTAS, dr., grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, ChișinăuLivia STATE, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, ChișinăuTamara TONU, grad did. întâi, IPLT „Aurel David”, s. Bardar, r. IaloveniTatiana VERDEŞ, dr. conf. univ., grad did. superior, LCI „Prometeu-Prim”,Chișinău
Limba şi literatura română : Curriculum național: Clasele 5-9 : Curriculum disciplinar: Ghid de implementare / Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Natalia Grîu; grupul de lucru: Ion Guțu, (coordonator) [et al.]. – Chișinău: Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 176 p. : fig., tab.
Referințe bibliogr.: p. 172-175 (72 tit.) și în subsol. – 3000 ex.ISBN 978-9975-3437-3-2.373.5.091:[811.135.1+821.135.1](073)L 62
3
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECCValentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al managementului curricular Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI: Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalIon GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară Limbă şi comunicare
GRUPUL DE LUCRU:Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USMMariana MARIN, dr. conf. univ.Silvia GOLUBIŢCHI, dr. conf. univ., grad did. superior, US din TiraspolSvetlana NASTAS, dr., grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, ChișinăuLivia STATE, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, ChișinăuTamara TONU, grad did. întâi, IPLT „Aurel David” din s. Bardar, r. IaloveniTatiana VERDEŞ, dr. conf. univ., grad did. superior, LCI „Prometeu-Prim”,Chișinău
4
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română, alături de manualul școlar, ghi-dul metodologic, softuri educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/docu-mente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la dis-ciplina Limba şi literatura română reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și meto-dologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Limba și literatura română fundamentează și ghidează ac-tivitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Limba şi literatura română, prezentată/valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea competențelor necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și specifice;
• necesitățile asigurării continuității și conexiunii dintre treptele învățământului general: educația timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial şi învățământul liceal;
• ideile, conceptele, teoriile, paradigmele etc., aferente domeniului educației ling-vistice și literar-artistice (EL-ELA).
Evidenţiem schimbările/dezvoltările realizate:• Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absolven-
tului nivelului gimnazial de învățământ ca un nou concept cu valențe semantice de finalitate a sistemului de învățământ, proiectat din premisa unității abordării psiho- și sociocentriste.
• Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitu-dinile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor gimnaziale. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare disciplină de studiu.
5
• Redefinirea unităților de învățare pornind de la statutul competențelor care de-vin un nou sistem de referință al finalităților de format, conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor.
• Asigurarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activitatea de proiectare didactică eșalonată.
• Revizuirea sistemelor de unități de competențe (sub-competențe) în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.
• Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele a V-a – a IX-a, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competențelor specifice disciplinei la finele treptei gimnaziale de învățământ.
• Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare.• Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe disci-
pline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (limba străină şi limba română), reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase.
• Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-în-vățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare.
• Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europe-nizare, tehnologizare etc. prin introducerea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”1;
• Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a ele-mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judi-cioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară gimnazială.
• Introducerea unei competențe distinctive, dedicată didacticii oralului.• Asigurarea progresiei cognitive, formative și atitudinale a competențelor cu toate
derivatele lor de context, ca exercițiu actual de dezvoltare curriculară novatoare.Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română se adresează cadrelor didac-
tice, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate. De menționat, că beneficiarul principal al acestui document este elevul (având un statut specific în acest sens).
1 Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 înMonitorulOficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.
6
I. REPERE CONCEPTUALE
Cu statutul de disciplină școlară obligatorie pentru toate clasele și importantă pentru studiul celorlalte discipline școlare, Limba şi literatura română integrează două do-menii educaționale: educația lingvistică (EL) și educația literar-artistică (ELA), constitu-indu-se astfel ca disciplină școlară de tip integrat, demersul căreia este preponderent educativ, nu instructiv.
Plasând formula tradițională a denumirii disciplinei școlare cu nr. 1 în planurile de învățământ, CLLR este prin definiție un curriculum de educație lingvistică și literar- artistică2. În context, este important a se elucida definirea conceptelor de bază pe care o reproducem în tabelul de mai jos:
2 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.1803 Obiectivele EL/ELA sunt formulate în termeni de competențe comunicative/literare/lectorale (cunoștințe, capacități,
atitudini), pe care urmează să și le formeze elevii pe parcursul școlarității, ajutați fiind de profesor.
Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare și dezvoltare a compe-tențelor de comunicare cultă, prin cunoașterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) și angajarea elevului în producerea actelor comunicării.
• Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culți ai limbii române și a premiselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane.
Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoașterea apropriată a unor opere și fenomene literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.
• Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru educația artistic-estetică generală.
Curriculumul la Limba şi literatura română reprezintă documentul conceptual-nor-mativ al disciplinei școlare Limba şi literatura română, în care sunt expuse finalităţile educaţiei lingvistice şi educaţiei literar-artistice (EL/ELA)3 și reperele conceptuale pen-tru proiectarea și desfășurarea independentă a tuturor acțiunilor demersului respectiv, în funcție de condițiile concrete ale procesului educațional, privind:
• adaptarea conținuturilor EL/ELA la competențele specifice și precizarea unităților de competențe formate prin Limba şi literatura română ca disciplină școlară;
• selectarea/combinarea tehnologiilor EL/ELA;• elaborarea, în această bază, a proiectelor didactice de lungă și scurtă durată, ale
altor forme de activitate didactic-educațională;• desfășurarea procesului educațional în baza principiilor EL/ELA, aplicând combi-
națiile/sistemele optime, stabilite individual, de tehnologii specifice EL/ELA;• proiectarea și realizarea evaluării școlare la fazele inițială, curentă și finală.Studiul limbii și literaturii române în gimnaziu este axat pe șase competențe spe-
cifice disciplinei, iar învățarea este centrată pe dimensiunile: cunoştințe, capacități, deprinderi, atitudini și valori ca ansamblu/sistem integrat, ce formează și dezvoltă o competență școlară.
7
Această viziune conceptuală este determinată de definiția competenței școlare promovată prin Codul Educației și Cadrul de Referință al Curriculum-ului Național: Competența şcolară este un sistem integrat de cunoştințe, abilități, atitudini şi valori, dobândite, formate şi dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situații.
Funcțiile curriculumului la disciplina Limba şi literatura română vizează activitățile de predare-învățare-evaluare în diversitatea lor formativă, asigurând interesul perma-nent al elevului pentru performarea sa ca vorbitor și cititor elevat, cult, pentru stimula-rea și dezvoltarea sa ca receptor/producător de mesaje și interpret de texte diverse, ce au o funcționalitate evidentă în contextul actual.
Din perspectiva cadrelor didactice, în conformitate cu principiile literaturii/artei, co-municării și receptării, cu principiile conceptului educațional modern – învățământul formativ – Curriculumul la Limba şi literatura română solicită o nouă atitudine față de elev, pe de o parte,tratându-l ca subiect al propriei formări comunicativ-lingvistice și literar-artistice, și față de materiile predate (sistemele și fenomenele limbii, operele și fenomenele literare), pe de alta, interpretându-le nu numai ca valori imanente, ci și ca valori care sunt produse prin activitatea de învățare, comunicativă și literară a elevilor (valoarea in actu).
De asemenea, documentul oferă profesorilor un cadru flexibil de organizare a mun-cii la clasă, lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privința alegerii tex-telor de studiat, ci și a integrării modulelor de conținuturi și a proiectării parcursului didactic-educațional.
Curriculumul la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă, expri-mate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
Totodată, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română orientează cadrul di-dactic spre organizarea procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități de conținuturi – activități de învățare).
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la Limba şi literatura ro-mână este format din:
• Competenţele-cheie/transversale, o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcur-sul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Acestea reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018). Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.
• Competenţele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul discipli-nar respectiv și sunt preconizate pentru a fi formate la finele clasei a IX-a. Raportate la Limba şi literatura română, acestea sunt Competențe specifice educației lingvistice şi literare vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la următoarele componente lingvistice și literare: identitatea lingvistică și culturală a elevului în context național, interacțiunile verbale
8
în diverse situații de comunicare orală; lectura și receptarea textelor literare și nonlite-rare prin diverse strategii; producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi vari-ate; limba ca sistem și normele lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice); experiențele lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață.
• Competenţele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a dis-ciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
• Sistemele de unităţi de competenţe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de în-vățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.
• Unităţile de competenţe, constituente ale competențelor, care facilitează forma-rea competențelor specifice și reprezintă etape în achiziționarea/construirea acestora. Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fieca-re dintre clasele a V-a – a IX-a pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv.
• Unitatea de învăţare se constituie din trei elemente-cheie în interconexiune per-manentă: unități de competențe, unități de conținuturi, activități și produse de învățare.
• Unităţile de conţinut se distribuie pe două componente: comunicativă și literară. Componenta comunicativă se constituie din materii pentru învățarea comunicării cu-rente (uzuale) și specifice (științifică, artistică, socială):
a) materii lingvistice, reprezentând sistemele limbii române literare: fonologic, lexi-cal, gramatical, stilistic (practica rațională a limbii);
b) materii ale comunicării, reprezentând fenomene semnificative ale actelor comu-nicării curente și specifice (practica rațională a limbii);
c) materii didactice, reprezentând acte de învățare a actelor comunicative (practica didactic-funcțională a limbii)4
• Activităţile de învăţare şi produsele şcolare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Denumirea disciplinei în clasele a V-a – a IX-a este Limba şi literatura română.În construcția curriculară școlară actuală pe deplin se justifică prezența unor
competențe centrate pe conexiunile cu viața, într-o manieră transdisciplinară, pentru că acest tip de proiectare vizează, în principal, achizițiile finale sesizabile ale învățării, care, valorificate la modul acțional și racordate la așteptările societății, formează certe trăsături de personalitate.
4 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.186.
9
Într-un asemenea cadru pedagogic, Curriculumul la Limba și literatura română re-prezintă un concept integrator al disciplinei, redimensionat pe un parcurs didactic mo-dern și sistematic. În plus, menționăm că o competență apare ca structură piramidală, având la bază activitățile mai multor discipline școlare. Ea nu se formează la o singură disciplină, la o singură oră sau pe parcursul unui semestru. Dacă privim trama educațio-nală a elevului care vine de la treapta primară cu anumite competențe formate, ne dăm seama că învățarea la treapta gimnazială a limbii și literaturii române îi va dezvolta com-petențe de comunicare și lectorale, iar gradul de dezvoltare a acestora va varia de la un an la altul. Elevul își va completa vocabularul activ, va asimila termenii inerenți demer-sului analitic, va citi și va comenta/interpreta numeroase texte literare și nonliterare.
Totodată,achizițiile de vocabular și de lecturi nu se vor limita la orele de Limba şi literatură română (și Istoria, și Matematica, și Științele contribuie la aceste achiziții) și nu se încheie nici la orele de studiu instituționalizat. În acest cadru, asimilarea unor tehnici de muncă intelectuală, aplicate la orice oră, creează premisele pentru formarea și dezvoltarea competenței de a învăța sau a ști să înveți.
10
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEIStatutul
disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. orelor pe săptămână
Nr. de unităţi de învăţare
Nr. de ore anual
Obligatorie Limbă și comunicare
a V-a 6 10 204a VI-a 6 10 204a VII-a 5 9 170a VIII-a 5 9 170a IX-a 5 9 165
Detalierea orientativă și modalitatea de repartizare a temelor/unităților de conținut pe clase și unități de timp la disciplină, în raport cu conținuturile curriculare, se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, apro-bate prin ordin de ministru.
2.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ÎN RAPORT CU PONDEREA PROCENTUALĂ A COMPETENŢELOR SPECIFICE DISCIPLINEI
Competenţele specifice
Nr. orientativ de ore pe clase
Nr. de ore anualClasaa V-a
Clasaa VI-a
Clasaa VII-a
Clasa a VIII-a
Clasa a IX-a
204 204 170 170 165Competenţa specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.
7 7 6 6 6
Competenţa specifică 2. Participarea la inter-acțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.
15 15 12 12 12
Competenţa specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strate-gii, demonstrând spirit de observație și atitudine creativă.
55 55 44 44 44
Competenţa specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, mani-festând creativitate și responsabilitate pentru propria exprimare.
15 15 12 12 12
Competenţa specifică 5. Utilizarea limbii ca sis-tem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor co-municative, demonstrând corectitudine și auto-control.
55 55 44 44 44
Competenţa specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.
7 7 6 6 6
11
III. COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI
Pe parcursul anilor de gimnaziu, competențele vorbitorului și cititorului elevat se convertesc în abilități și aptitudini, trăsături caracteriale și comportamente, reprezen-tări.
În contextul prezentului curriculum, Competențele specifice educației lingvistice și educației literar-artistice reprezintă valorile (caracteristicile) de bază ale culturii comu-nicării și culturii lectorale a educabililor și sunt următoarele:
1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.
2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.
3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strategii, demon-strând spirit de observație și atitudine creativă.
4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativita-te și responsabilitate pentru propria exprimare.
5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice ( ortografice, ortoepice, lexicale, fonetice, semantice, gramaticale) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine și autocontrol.
6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.
12
IV. U
NIT
ĂŢI
DE
ÎNVĂ
ŢAR
ECS
1. P
erce
pere
a id
entit
ății
lingv
istice
și c
ultu
rale
pro
prii
în c
onte
xt n
ațio
nal,
man
ifest
ând
curio
zitat
e și
tole
ranț
ăCS
2. P
artic
ipar
ea la
inte
racț
iuni
ver
bale
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă, d
oved
ind
coez
iune
și co
eren
ță d
iscur
sivă
CS 3
. Lec
tura
și re
cept
area
text
elor
lite
rare
și n
onlit
erar
e pr
in d
iver
se st
rate
gii,
dem
onst
rând
spiri
t de
obse
rvaț
ie și
atit
u-di
ne c
reati
văCS
4. P
rodu
cere
a te
xtel
or s
crise
de
dife
rit ti
p, p
e su
port
uri v
aria
te, m
anife
stân
d cr
eativ
itate
și r
espo
nsab
ilita
te p
entr
u pr
opria
exp
rimar
eCS
5. U
tiliza
rea
limbi
i ca
siste
m și
a n
orm
elor
ling
visti
ce (o
rtog
rafic
e, o
rtoe
pice
, lex
ical
e, fo
netic
e, se
man
tice,
gra
mati
cale
) în
real
izare
a ac
telo
r com
unic
ative
, dem
onst
rând
cor
ectit
udin
e și
auto
cont
rol
CS 6
. Int
egra
rea
expe
rienț
elor
ling
visti
ce ș
i de
lect
ură
în c
onte
xte
școl
are
și de
via
ță, d
ând
dova
dă d
e ati
tudi
ne p
oziti
vă
și in
tere
sCL
ASA
a V-
aTE
ME
GEN
ERIC
E:Pa
tria
şi li
mba
rom
ână
Copi
lăria
, fam
ilia
Bine
le şi
cur
ajul
Jocu
l şi j
oaca
Nat
ura
Frum
osul
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re1.
1. F
orm
ular
ea a
rgum
ente
lor
desp
re li
mba
rom
ână
ca
limbă
mat
ernă
și c
a lim
bă d
e st
at.
1.2.
Exp
licar
ea c
once
ptul
ui d
e id
entit
ate
etni
că, l
ingv
istică
, cu
ltura
lă.
•Li
mba
rom
ână,
lim
ba
mat
ernă
•Li
mba
rom
ână
și cu
ltura
na
ționa
lă•
Valo
rile
fam
iliei
mel
e
Tem
ă tr
ansd
isci
plin
ară:
Har
ta
cultu
rală
a sa
tulu
i/ora
şulu
i meu
.
Activ
ități:
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a n
eces
ității
de
com
unic
are
în li
mba
rom
ână.
Ilust
rare
a pr
in fa
pte
a ap
arte
nenț
ei la
fam
ilie,
com
unita
te, s
tatu
l Rep
ubli-
ca M
oldo
va, E
urop
a.M
onol
og d
espr
e sin
e ca
vor
bito
r al l
imbi
i rom
âne.
Jocu
ri ca
re să
pre
zinte
impo
rtan
ța li
mbi
i pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.Pr
ezen
tare
a op
ortu
nită
ților
lim
bii r
omân
e et
c.Pr
odus
e: p
agin
a de
jurn
al, p
reze
ntar
e or
ală,
pro
iect
de
grup
inte
rdisc
iplin
ar
etc.
13
2.1.
Iden
tifica
rea
tem
ei, a
uno
r in
form
ații
esen
țiale
și d
e de
taliu
, inf
orm
ațiil
or e
xplic
ite
și im
plic
ite, î
n di
vers
e tip
uri
de te
xte
oral
e.
2.2.
Util
izare
a re
surs
elor
fono
-re
spira
torii
indi
vidu
ale
în
com
unic
area
ora
lă.
Situ
aţia
de
com
unic
are
•El
emen
tele
com
unic
ării
Dicţ
ia
•Di
cția
, art
a de
a p
ronu
nța
core
ct•
Artic
ular
ea v
ocal
elor
si
cons
oane
lor
Activ
ități:
Extr
ager
ea in
form
ațiil
or e
senț
iale
și id
entifi
care
a co
mpo
nent
elor
situ
ație
i de
com
unic
are,
a st
ărilo
r/em
oțiil
or/s
entim
ente
lor e
miță
toru
lui d
e de
taliu
di
n di
ferit
e m
esaj
e or
ale.
Exer
ciții
de
antr
enar
e a
sune
telo
r în
silab
e, c
uvin
te și
text
e: a
rticu
lare
a vo
cale
lor,
artic
ular
ea c
onso
anel
or.
Exer
sare
a ro
stirii
voc
alel
or la
înce
put,
mijl
oc și
sfâr
șit d
e cu
vânt
.Ex
erci
ții d
e m
ărire
a d
urat
ei in
spira
ției.
Exer
ciții
de
egal
itate
într
e in
spira
ție și
exp
irație
.Fr
ămân
tări
de li
mbă
ca
mijl
oc d
e an
tren
are
a ar
ticul
ație
i.2.
3. P
reze
ntar
ea o
rală
, pe
baza
un
or re
pere
dat
e de
pro
feso
r, a
unor
info
rmaț
ii și
a un
or
idei
.
Stra
tegi
i de
com
preh
ensi
une
şi
de c
once
pere
a te
xtul
ui o
ral
•Te
mă,
cuv
inte
-che
ie, i
dee/
idei
, inf
orm
ații
gene
rale
și d
e de
taliu
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
acti
vă:
•Re
guli
de a
cces
la c
uvân
t: în
trer
uper
i, su
prap
uner
i, lu
area
/pre
dare
a cu
vânt
ului
, aș
tept
area
rând
ului
la c
uvân
t
Recu
noaș
tere
a vo
rbito
rulu
i din
dife
rite
înre
gist
rări
audi
o, fă
cute
de
elev
i, av
ând
drep
t crit
eriu
o id
ee e
nunț
ată
ante
rior d
e ac
esta
.Fo
rmul
area
idei
lor p
rinci
pale
și se
cund
are
dint
r-un
mes
aj o
ral.
Activ
itățil
e de
asc
ulta
re p
ropr
iu-z
isă și
de
fixar
e a
conț
inut
ului
mes
ajul
ui:
com
plet
area
uno
r che
stion
are,
a u
nor g
rile
de o
bser
vare
, exe
rciți
i de
iden
tifica
re a
em
ițăto
rulu
i/rec
epto
rulu
i/con
text
ului
com
unic
ării
etc.
Prod
use:
pre
zent
are
simpl
ă pe
tem
e da
te, p
oves
tirea
, des
crie
rea,
exp
lica-
ția, d
ialo
gul e
tc.
3.1.
Lec
tura
text
ului
lite
rar ș
i no
nlite
rar c
u id
entifi
care
a co
mpo
nent
elor
de
stru
ctur
ă.
3.2.
Con
firm
area
înțe
lege
rii u
nui
text
prin
răsp
uns l
a în
treb
ări
în b
aza
lui.
3.3.
Exp
rimar
ea a
rgum
enta
tă a
pr
oprii
lor s
tări
post
lect
oral
e.
3.4.
Rez
umar
ea u
nui t
ext n
arati
v de
mic
i pro
porț
ii.
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Stru
ctur
a că
rții
(cop
ertă
, co
tor,
pagi
na d
e tit
lu)
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
ar
Ope
ra e
pică
• Te
xt n
arati
v: n
arat
or, p
erso
-na
j, ac
țiune
, tim
p, sp
ațiu
• Te
ma
și id
eea/
idei
le te
xtul
ui
nara
tiv•
Mom
ente
le su
biec
tulu
i
Activ
ități:
Lect
ura
inte
roga
tivă
și ex
pres
ivă
a te
xtul
ui.
Lect
ura
cu v
oce
a te
xtel
or și
a fr
agm
ente
lor d
e te
xte.
Exer
ciții
de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a st
ruct
urii
text
elor
de
tip e
pic,
liric
, dra
mati
c.De
mon
stra
rea
înțe
lege
rii te
xtul
ui p
rin ră
spun
s la
într
ebăr
i.Id
entifi
care
a în
text
a fi
guril
or d
e sti
l.Id
entifi
care
a in
dici
ilor d
e tim
p și
spaț
iu.
Ord
onar
ea se
cven
țelo
r nar
ative
din
tr-u
n te
xt în
ved
erea
rezu
măr
ii ac
estu
ia.
Exer
ciții
de
inte
rpre
tare
: int
erpr
etar
ea li
mba
julu
i figu
rat,
disc
uții
priv
ind
sem
nific
ațiil
e te
xtel
or c
itite
.
14
3.5.
Rec
unoa
șter
ea fi
guril
or d
e sti
l în
limita
uni
tățil
or d
e co
nțin
ut.
3.6.
Com
para
rea
pers
onaj
elor
lite
-ra
re d
in p
ersp
ectiv
a va
loril
or.
• Pl
anul
sim
plu
de id
ei•
Rezu
mat
ul te
xtul
ui n
arati
v•
Mod
uri d
e ex
pune
re:
nara
țiune
a, d
ialo
gul
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Trăs
ătur
i fizic
e și
mor
ale
ale
pers
onaj
ului
• Pe
rson
aje
poziti
ve și
per
sona
-je
neg
ative
în p
oveș
ti
Ope
ra li
rică
• Po
ezia
liric
ă5
• El
emen
te d
e ve
rsifi
cație
: ver
s,
stro
fă, ti
puri
de st
rofe
Figu
ri de
stil
• Ep
itetu
l•
Com
para
ția6
• Pe
rson
ifica
rea
• Re
petiț
ia•
Enum
eraț
iaSp
ecii
liter
are
în c
alita
te d
e te
xt-
supo
rt: g
hici
toar
ea, f
răm
ânta
rea
de li
mbă
, leg
enda
(fau
nă și
flo-
ră),
pove
stea
, sno
ava,
pov
estir
ea
Exer
ciții
de
inte
rpre
tare
a te
xtul
ui.
Org
aniza
rea
info
rmaț
iei/a
term
enilo
r în
clus
terin
g.El
abor
area
de
hărț
i ale
nar
ațiu
nii.
Lect
ura
pe ro
luri
a di
alog
urilo
r.Te
atra
lizar
ea u
nor s
ecve
nțe
nara
tive.
Joc
de ro
l: pr
ezen
tare
a pe
rson
ajul
ui.
Mem
orar
ea u
nor t
exte
liric
e.Ev
alua
rea
reci
proc
ă a
prod
usel
or re
aliza
te.
Prod
use:
har
ta c
once
ptua
lă, p
lanu
l sim
plu
de id
ei, r
ezum
atul
, noti
țele
de
lect
ură,
pos
teru
l, ag
enda
de
lect
ură,
apr
ecie
rea
pers
onal
ă, d
ram
atiza
rea
etc.
4.1.
Scr
iere
a co
rect
ă, li
zibilă
a te
x-te
lor c
u pă
stra
rea
stru
ctur
ii și
a as
pect
ului
îngr
ijit.
4.2.
Ara
njar
ea în
pag
ină
a te
xtul
ui
liter
ar și
non
liter
ar.
Reda
ctar
e•
Părț
ile te
xtul
ui sc
ris: i
ntro
du-
cere
, cup
rins,
înch
eier
e•
Adec
vare
a la
tem
ăSc
riere
a re
flexi
vă•
Scris
oare
a•
Felic
itare
a
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Ex
erci
ții d
e pr
ezen
tare
a te
xtul
ui: s
cris
de m
ână,
com
pute
rizat
ă, a
șeza
re
în p
agin
ă; in
sera
rea
unor
des
ene,
gra
fice,
foto
grafi
i, sc
hem
e.An
aliza
mos
trel
or d
e te
xte.
5 Va
fi p
roie
ctat
ă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e6
actu
aliza
re
15
4.3.
Exp
rimar
ea, î
n sc
ris, a
uno
r in
form
ații,
opi
nii p
entr
u va
rii
text
e.
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
non
liter
a-re
pen
tru
e-co
mun
icar
e.
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Text
ul n
arati
v•
Text
ul d
escr
iptiv
Scrie
rea
func
ţiona
lă•
Mes
ajul
ele
ctro
nic
• N
otițe
le•
Ora
rul a
ctivi
tățil
oret
c.
Disp
uner
ea g
rafic
ă în
pag
ină
a el
emen
telo
r con
stitu
ente
ale
text
ului
/tex
-te
lor d
e di
ferit
e tip
uri.
Elab
orar
ea p
lanu
lui s
impl
u de
idei
.Re
vizu
irea
unor
text
e pe
rson
ale.
Exer
ciții
de
asoc
iere
cor
espu
nzăt
oare
text
-imag
ine/
dese
n, sc
hem
e.Ex
erci
ții d
e re
lata
re a
uno
r exp
erie
nțe
pers
onal
e, n
araț
iuni
ficț
iona
le,
desc
rieri
de o
biec
te.
Elab
orar
ea u
nui p
lan
pers
onal
de
lucr
u, u
rmăr
ind
core
ctar
ea c
ompo
rta-
men
telo
r și a
atit
udin
ilor i
nefic
ient
e sa
u in
adec
vate
.El
abor
area
, în
echi
pă/in
divi
dual
, a u
nor t
exte
non
liter
are
cu a
juto
rul
tehn
olog
iilor
info
rmaț
iona
le.
Auto
eval
uare
a te
xtel
or p
rodu
se.
Eval
uare
a re
cipr
ocă
a te
xtel
or p
rodu
se.
Alte
tipu
ri de
text
e re
com
anda
te p
entr
u ac
tivită
țile
de re
dact
are:
pro
gra-
mul
zile
i, gl
osar
ul.
Prod
use:
text
ul li
tera
r, te
xtul
non
liter
ar, t
extu
l scr
is de
dife
rit ti
p et
c.5.
1. E
xprim
area
inte
nțiil
or d
e co
mun
icar
e pr
in a
chizi
ții le
xi-
cale
, fon
etice
, gra
mati
cale
.
5.2.
Res
pect
area
nor
mel
or li
ng-
visti
ce în
div
erse
situ
ații
de
com
unic
are.
5.3.
Iden
tifica
rea
stra
tegi
ilor d
e în
văța
re a
uton
omă
a lim
bii c
u aj
utor
ul d
icțio
nare
lor.
5.4.
Mon
itoriz
area
pro
prie
i exp
ri-m
ări p
rin ra
port
are
la n
orm
ă.
Elem
ente
de
fone
tică
şi
orto
grafi
e•
Alfa
betu
l lim
bii r
omân
e7
• Ti
puri
de su
nete
. Voc
ală.
Se
miv
ocal
ă. C
onso
ană
• Si
laba
. Des
părț
irea
în si
labe
• Ac
cent
ul•
Mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i ro
mân
e: D
OO
M -2
, 201
0:
scrie
rea
lui „
â” și
„su
nt”
Lexi
cul
• Si
noni
me.
Ant
onim
e.•
Câm
pul l
exic
al. F
amili
a le
xica
lă•
Abat
ere
de la
nor
mă:
cac
ofo-
nia
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
elem
ente
lor d
e lim
bă d
intr
-un
text
, la
prim
a ve
dere
.De
finire
a se
nsul
ui d
e ba
ză a
l cuv
ântu
lui u
zual
.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
dicț
iona
rulu
i (ex
plic
ativ,
de si
noni
me,
de
anto
nim
e,
de n
eolo
gism
e, d
e ex
pres
ii).
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iei n
eces
are
în d
icțio
naru
l ort
ogra
fic.
Exer
ciții
de
recu
noaș
tere
, de
com
plet
are,
de
înlo
cuire
, de
tran
sfor
mar
e.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
ea a
decv
ată
a te
rmin
olog
iei l
ingv
istice
.Ex
erci
ții c
u ca
ract
er lu
dic.
Inte
roga
re m
ultip
roce
sual
ă.Co
men
tare
a or
togr
amel
or.
Anal
iza fa
ptel
or d
e lim
bă.
Aplic
area
regu
lilor
stud
iate
la p
rodu
cere
a te
xtul
ui sc
ris.
Atel
ier d
e sc
riere
.At
elie
r de
vorb
ire.
7 ac
tual
izare
și a
prof
unda
re
16
Mor
folo
gia
• Su
bsta
ntive
com
une,
pro
prii
• Ge
nul ș
i num
ărul
su
bsta
ntivu
lui
• Ca
zuril
e su
bsta
ntivu
lui:
nom
i-na
tiv, a
cuza
tiv, g
eniti
v, da
tiv,
voca
tiv•
Prep
oziți
a. R
egim
ul c
azua
l al
prep
oziți
ei•
Artic
olul
hot
ărât
și n
ehot
ărât
• Ad
jecti
vul.
Acor
dul a
djec
tivu-
lui c
u su
bsta
ntivu
l det
erm
i-na
t. O
rtog
rafia
adj
ectiv
ului
• Ve
rbul
. Num
ăr, p
erso
ană,
m
od și
tim
p•
Mod
urile
per
sona
le:
indi
cativ
ul și
impe
rativ
ul•
Mod
urile
nep
erso
nale
: infi
ni-
tivul
, par
ticip
iul
• Ve
rbel
e au
xilia
re a
ave
a, a
vr
ea•
Tim
puril
e m
odul
ui in
dica
tiv:
prez
ent,
trec
ut, v
iitor
• As
pect
ele
timpu
lui t
recu
t. Im
-pe
rfect
ul. P
erfe
ctul
com
pus.
• Pr
onum
ele.
Pro
num
ele
per-
sona
l. Pr
onum
ele
pers
onal
de
polit
ețe.
Ort
ogra
fia p
ronu
me-
lui
• N
umer
alul
. Num
eral
ul
card
inal
. Num
eral
ul o
rdin
al.
Ort
ogra
fia n
umer
alul
ui
Activ
ități
de u
tiliza
re a
div
erse
lor r
esur
se in
form
ațio
nale
și
com
unic
ațio
nale
pen
tru
core
ctitu
dine
și a
utoc
ontr
ol.
Prod
use:
dic
tare
a de
cuv
inte
, dic
tare
a lib
eră,
dic
tare
a co
men
tată
, dic
ta-
rea
prev
entiv
ă, g
rila
de a
naliz
ă, a
utod
icta
rea.
17
Sint
axa
• Pr
opoz
iția,
noț
iuni
gen
eral
e•
Func
țiile
sint
actic
e: su
biec
t, pr
edic
at (p
redi
cat v
erba
l),
atrib
ut, c
ompl
emen
t6.
1. Id
entifi
care
a in
form
ațiil
or
esen
țiale
rece
ptat
e di
n co
ti-di
an.
6.2.
Exp
rimar
ea e
xper
ienț
elor
de
lect
ură
prin
text
e re
com
anda
-te
pen
tru
gesti
onar
ea p
ropr
iei
învă
țări.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Info
rmaț
ii es
enția
le d
in le
c-tu
ri și
cotid
ian:
mas
s-m
edia
, ev
enim
ente
soci
o-cu
ltura
le
etc.
Lim
baju
l şi l
itera
tura
, a în
văţa
să
înve
ţi•
Text
ul li
tera
r și n
onlit
erar
în
tabe
le și
sche
me
Activ
ități:
Lect
ură,
aud
iere
, vizi
onar
e.Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
, ext
rage
re a
info
rmaț
iei n
eces
are:
cuv
inte
lor-
chei
e, id
ei p
rinci
pale
, det
alii.
Sarc
ini d
e pr
oces
are
a in
form
ație
i.In
terp
reta
rea,
dec
odifi
care
a or
gani
zato
rilor
gra
fici:
sem
ne, s
imbo
luri,
fo
rme,
cul
ori e
tc.
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r, ră
spun
suril
or în
baz
a or
gani
zato
rilor
gra
fici.
Lect
ura
cu v
oce
a te
xtel
or.
Lect
ura
inde
pend
entă
.Li
tera
tura
, a în
văţa
să fi
i•
Inte
rese
și p
refe
rințe
de
lect
ură
• Li
tera
tura
și m
uzic
a
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Imag
ini m
uzic
ale
şi lit
erar
e;
Nat
ura
în li
tera
tură
şi m
uzic
ă;
Mam
a în
cân
tec
şi în
lite
ratu
ră;
Lite
ratu
ră, p
ictu
ră şi
muz
ică;
Lim
ba ro
mân
ă câ
ntat
ă et
c.8
Exer
ciții
de
mon
itoriz
are
a pr
oprie
i lec
turi.
Exer
ciții
de
moti
vare
a in
tere
sulu
i pen
tru
lect
uri.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a p
refe
rințe
lor l
itera
re.
Agen
da d
e le
ctur
ă, n
otițe
de
lect
ură,
cai
etul
de
lect
uri.
Disc
uții
de g
rup
și co
nver
sații
.as
upra
lect
urii
parti
cula
re e
tc.
Exer
ciții
de
real
izare
a c
ompa
rație
i lite
ratu
rii c
u m
uzic
a.
Prod
use:
age
nda
de le
ctur
ă, h
arta
con
cept
uală
, tes
tul d
e le
ctur
ă, d
iscuț
ia
de g
rup,
pro
iect
ul in
divi
dual
, pro
iect
ul d
e gr
up.
8 N
otă.
Pro
feso
rul î
mpr
eună
cu
elev
ii al
eg sa
u pr
opun
gen
eric
ele.
18
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
-a, e
levu
l poa
te:
• de
oseb
i con
cept
ul d
e id
entit
ate
etni
că, l
ingv
istică
, cul
tura
lă;
• m
anife
sta
aten
ție și
con
cent
rare
în p
roce
sul a
scul
tării
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are;
• pr
eciza
com
pone
ntel
e de
stru
ctur
ă a
text
ului
lite
rar ș
i non
liter
ar;
• re
zum
a un
text
lite
rar d
e m
ici p
ropo
rții;
• co
mpa
ra d
ouă
și m
ai m
ulte
per
sona
jele
lite
rare
din
per
spec
tiva
valo
rilor
;•
elab
ora
text
e sc
urte
;•
aplic
a re
guli
orto
grafi
ce și
ort
oepi
ce în
util
izare
a st
ruct
urilo
r fon
etice
, lex
ical
e și
gram
atica
le;
• re
cuno
aște
stru
ctur
ile m
orfo
logi
ce și
sint
actic
e pe
ntru
exp
rimar
ea in
tenț
iei d
e co
mun
icar
e;•
utiliz
a di
cțio
naru
l exp
licati
v și
dicț
iona
rul o
rtog
rafic
în e
xprim
area
ora
lă și
scris
ă a
inte
nțiil
or d
e co
mun
icar
e;•
dem
onst
ra e
xper
ienț
e lin
gvisti
ce și
de
lect
ură
în c
onte
xtul
disc
iplin
elor
școl
are,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.
19
CLAS
A a
VI-a
TEM
E G
ENER
ICE:
Patr
ia şi
lim
ba ro
mân
ă, li
mba
mat
ernă
Popo
rul ş
i naţ
iune
aO
mul
, nat
ura
şi u
nive
rsul
Înţe
lepc
iune
a şi
feric
irea
Trad
iţiile
nea
mul
ui m
euPr
iete
nia
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re1.
1. R
elat
area
des
pre
sine
ca
repr
ezen
tant
al c
omun
i-tă
ții v
orbi
toril
or d
e lim
ba
rom
ână.
1.2.
Aso
cier
ea e
xper
ienț
elor
de
via
ță și
de
lect
ură
cu e
lem
ente
spec
ifice
al
e cu
lturii
loca
le și
na
ționa
le.
• Li
mba
rom
ână,
lim
bă e
urop
eană
• El
emen
te d
e cu
ltură
loca
lă și
na
ționa
lă•
Sărb
ător
i naț
iona
le
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Lim
ba
rom
ână
în E
urop
a. O
bice
iuri
şi tr
adiți
i naț
iona
le
Activ
ități:
Exer
ciții
de
prez
enta
re a
impo
rtan
ței l
imbi
i pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.Ex
curs
ia te
mati
că d
espr
e cu
ltura
loca
lă și
jurn
alul
de
impr
esii.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a n
eces
ității
de
com
unic
are
în li
mba
rom
ână.
Ilust
rare
a pr
in fa
pte
a ap
arte
nenț
ei la
fam
ilie,
com
unita
te, s
tatu
l Rep
ubli-
ca M
oldo
va, E
urop
a.Le
ctur
a un
or zi
are
edita
te în
lim
ba ro
mân
ă în
com
unită
ți di
n Eu
ropa
.Vi
ziona
rea
de fi
lme
docu
men
tare
car
e pr
ezin
tă a
spec
te a
le u
nor t
radi
ții,
din
dife
rite
zone
cul
tura
le.
Real
izare
a un
or p
reze
ntăr
i ref
erito
are
la tr
adiți
i și o
bice
iuri
din
cultu
ra
loca
lă și
naț
iona
lă.
Ilust
rare
a m
odul
ui în
car
e se
des
fășo
ară
sărb
ător
ile n
ațio
nale
.Pr
odus
e: le
aflet
ul/b
ucle
tul t
emati
c, a
lbum
ul fo
to d
igita
l sau
impr
imat
etc
.2.
1. S
inte
tizar
ea in
form
ațiil
or,
a in
tenț
iilor
și a
titud
inilo
r co
mun
icăr
ii di
n di
vers
e tip
uri d
e te
xte
oral
e.
2.2.
Util
izare
a co
rect
ă a
re-
surs
elor
fono
-res
pira
torii
in
divi
dual
e în
com
unic
a-re
a or
ală.
Situ
aţia
de
com
unic
are
• Si
tuaț
ia d
e co
mun
icar
e: T
ipur
i și
form
e de
com
unic
are
Dicţ
ia
• Ar
ticul
area
cuv
inte
lor c
u di
ftong
i și
trift
ongi
• Ri
tmul
și v
olum
ul v
oci
Activ
ități:
Exer
ciții
de
orga
niza
re, s
inte
tizar
e a
info
rmaț
iilor
.Fi
xare
a co
nțin
utul
ui m
esaj
elor
aud
iate
cu
ajut
orul
div
erse
lor i
nstr
umen
te:
ches
tiona
re, g
rile
etc.
Form
ular
ea id
eilo
r prin
cipa
le d
intr
-un
mes
aj tr
ansm
is de
căt
re u
n pr
iete
n/co
leg.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
mec
anism
elor
de
dezv
olta
re in
divi
dual
ă a
artic
u-la
ției,
dicț
iei.
Trai
ning
voc
al-r
espi
rato
r: ex
erci
ții d
e an
tren
are
a tim
brul
ui v
ocal
.
20
9 ac
tual
izare
10 a
ctua
lizar
e11
act
ualiz
are
2.3.
Ade
cvar
ea n
orm
elor
de
etich
etă
verb
ală
la d
iferi-
te si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă.
Stra
tegi
i de
conc
eper
e şi
de
com
preh
ensi
une
a te
xtul
ui o
ral
• Pa
rafr
azar
e, in
form
ații
expl
icite
și
impl
icite
, rez
umar
e
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
acti
vă:
• În
treb
ările
des
chise
și în
chise
.•
Regu
lile
„de
aur”
ale
asc
ultă
rii
Tem
atici
reco
man
date
pen
tru
proi
ectu
l de
grup
: Put
erea
vor
birii
/Ex
erci
ții d
e di
cție
etc
.
Exer
ciții
de
rosti
re a
text
ului
, res
pect
ând
pauz
ele,
con
form
ded
ucții
lor
cont
extu
ale.
Exer
ciții
pen
tru
ritm
ul și
vol
umul
voc
ii et
c.Pr
odus
e: d
iscur
sul,
prez
enta
rea
pe te
mă,
dia
logu
l, gr
ile d
e ev
alua
re a
te
xtel
or o
rale
, înr
egist
rare
a au
dio/
vide
o cu
exe
rciți
i de
dicț
ie, p
reze
ntar
ea
scen
ică
etc.
3.1.
Con
firm
area
înțe
lege
rii
text
ului
lite
rar ș
i non
lite-
rar p
rin p
rism
a co
mpo
-ne
ntel
or d
e st
ruct
ură.
3.2.
Dem
onst
rare
a în
țele
gerii
te
xtul
ui p
rin fo
rmul
are
de
într
ebăr
i în
baza
lui.
3.3.
Exp
rimar
ea a
rgum
enta
tă
a pr
oprii
lor s
tări
post
lec-
tora
le.
3.4.
Rez
umar
ea te
xtul
ui în
ba
za p
lanu
lui d
ezvo
ltat
de id
ei.
3.5.
Rec
unoa
șter
ea fi
guril
or
de sti
l în
limita
uni
tățil
or
de c
onțin
ut.
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Stru
c-tu
ra c
ărții
: cup
rinsu
l, su
bsol
ul,
pref
ața,
pos
tfața
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
ar
Ope
ra e
pică
• N
araț
iune
a la
per
soan
a I ș
i la
pers
oana
a II
I-a•
Tem
a, id
eea
prin
cipa
lă și
idei
le
secu
ndar
e•
Mom
ente
le su
biec
tulu
i9
• Pl
anul
dez
volta
t de
idei
• Re
zum
atul
text
ului
epi
c10
• M
odur
i de
expu
nere
: nar
ațiu
nea,
di
alog
ul11
• De
scrie
rea
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Pers
onaj
e pr
inci
pale
și p
erso
naje
se
cund
are
Activ
ități:
Lect
ura
inte
roga
tivă
și ex
pres
ivă
a te
xtul
ui.
Exer
ciții
de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a st
ruct
urii
text
elor
de
tip e
pic,
liric
, dra
mati
c.De
mon
stra
rea
înțe
lege
rii te
xtul
ui p
rin fo
rmul
are
și ră
spun
s la
într
ebăr
i.Id
entifi
care
a cu
vint
elor
-che
ie d
in d
iferit
e te
xte.
Recu
noaș
tere
a re
pere
lor s
pația
le şi
tem
pora
le d
in d
iver
se te
xte.
Iden
tifica
rea
în te
xt a
figu
rilor
de
stil.
Recu
noaș
tere
a m
odur
ilor d
e ex
pune
re u
tiliza
te în
tr-u
n te
xt n
arati
v.Po
vesti
rea
subi
ectu
lui u
nei o
pere
epi
ce, ț
inân
d co
nt d
e m
omen
tele
su
biec
tulu
i.Id
entifi
care
a id
eilo
r prin
cipa
le și
secu
ndar
e di
n te
xt.
Alcă
tuire
a pl
anul
ui d
e id
ei p
rin e
nunț
uri p
ropr
ii (in
form
ative
și
inte
roga
tive)
.Po
vesti
rea
în b
aza
imag
inilo
r (be
nzi d
esen
ate)
.Ex
erci
ții d
e in
terp
reta
re: i
nter
pret
area
lim
baju
lui fi
gura
t, di
scuț
ii pr
ivin
d se
mni
ficaț
iile
text
elor
citi
te.
Extr
ager
ea d
intr
-un
text
a e
lem
ente
lor s
peci
fice,
pen
tru
a su
sțin
e o
opin
ie
refe
ritoa
re la
info
rmaț
ia a
simila
tă.
Exer
ciții
de
inte
rpre
tare
și a
prop
riere
a v
alor
ii im
anen
te a
ope
rei.
Însc
enar
ea u
nor f
abul
e.
21
3.6.
Sta
bilir
ea u
nor a
finită
ți,
la n
ivel
de
tem
atică
, înt
re
două
text
e lit
erar
e.
Ope
ra li
rică12
• Po
ezia
liric
ă•
Eul l
iric
• El
emen
te d
e ve
rsifi
cație
: tipu
ri de
rim
ă
Figu
ri de
stil
• Ep
itetu
l•
Com
para
ția13
• In
vers
iune
a•
Hipe
rbol
a
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
te
xt-s
upor
t: le
gend
a, b
asm
ul,
schi
ța, f
abul
a, p
oves
tirea
, pro
verb
e și
zicăt
ori,
past
elul
.
Lect
ura
pe ro
luri
a di
alog
urilo
r din
text
ul n
arati
v.Id
entifi
care
a tip
ului
de
rimă
a di
vers
elor
liric
e.Ev
alua
rea
în g
rup
a pr
odus
elor
ela
bora
te.
Prod
use:
har
ta c
once
ptua
lă, r
ezum
atul
, pla
nul d
ezvo
ltat d
e id
ei, a
gend
a de
lect
ură,
noti
țele
de
lect
ură,
test
ul d
e în
țele
gere
a te
xtul
ui, c
hesti
onar
ul
în b
aza
text
ului
, pov
estir
ea d
upă
imag
ini,
post
erul
, afiș
ul d
e pr
ezen
tare
a
oper
ei li
tera
re e
tc.
4.1.
Scrie
rea
core
ctă,
lizib
ilă
și st
ruct
urar
ea te
xtul
ui
liter
ar și
non
liter
ar.
4.2.
Aşe
zare
a gr
afic
ă în
pa
gină
a te
xtul
ui li
tera
r și
nonl
itera
r.
4.3.
Exp
rimar
ea, î
n sc
ris, a
un
or in
form
ații,
opi
nii,
idei
, sen
timen
te p
entr
u di
vers
e tip
uri d
e te
xte.
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
no
nlite
rare
pen
tru
e-co
mun
icar
e.
Reda
ctar
e•
Etap
ele
scrie
rii•
Rezu
mat
ulSc
riere
a re
flexi
vă•
Text
ul re
flexi
v•
Text
ul a
rgum
enta
tiv14
Sc
riere
a im
agin
ativă
• Te
xtul
nar
ativ
• Te
xtul
des
crip
tiv15
• Te
xtul
cu
dial
ogSc
riere
a fu
ncţio
nală
• Fe
licita
rea
elec
tron
ică
• In
stru
cțiu
nea
• Re
țeta
etc.
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Ex
erci
ții d
e re
cuno
aște
re a
tipu
rilor
de
text
e sc
rise.
Exer
ciții
de
inte
grar
e a
părț
ilor t
extu
lui.
Activ
ități
de re
dact
are
a ci
orne
i și a
lucr
ării
pe b
aza
plan
ului
.Ex
erci
ții d
e ad
ecva
re a
mes
ajul
ui la
situ
ația
și sc
opul
de
com
unic
are,
prin
se
lect
area
uno
r cuv
inte
.Ex
erci
ții d
e as
ocie
re a
uno
r tex
te c
u o
serie
de
diag
ram
e, ta
bele
, gra
fice
date
etc
.Co
nstr
uire
a di
alog
ului
, util
izând
form
ulel
e da
te.
Exer
ciții
de
conc
eper
e, re
aliza
re a
unu
i tex
t pe
o te
mă
dată
.Pr
oduc
erea
de
enun
țuri
și te
xte
de d
imen
siuni
mic
i, cu
util
izare
a m
ijloa
celo
r exp
resiv
e al
e lim
bii.
Desc
riere
a un
ui lo
c, a
une
i fiin
țe re
ale
și/sa
u im
agin
are,
a u
nui o
biec
t re
al/im
agin
ar.
Exer
ciții
de
form
ular
e a
mes
ajul
ui sc
ris.
12 V
a fi
proi
ecta
tă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e13
act
ualiz
are
și ap
rofu
ndar
e14
arg
umen
tare
sim
plă
15 c
adru
nat
ural
22
Exer
ciții
de
tran
sfor
mar
e/re
scrie
re a
uno
r tex
te d
upă
crite
rii d
ate.
Scrie
rea
rezu
mat
ului
.Ex
erci
ții p
entr
u ge
nera
rea
idei
lor c
are
urm
ează
a fi
incl
use
într
-un
text
re
dact
at în
cla
să sa
u ac
asă.
Scrie
rea,
în e
chip
ă sa
u in
divi
dual
, a u
nor n
araț
iuni
, ple
când
de
la c
uvin
te/
pers
onaj
e da
te.
Reda
ctar
ea u
nui t
ext p
e ba
za in
form
ațiil
or o
ferit
e de
gra
fice,
tabe
le,
diag
ram
e.Al
te ti
puri
de te
xte
reco
man
date
pen
tru
activ
itățil
e de
reda
ctar
e:
invi
tația
, știr
ea, a
fișul
.Pr
odus
e: re
zum
at, t
ext n
arati
v, te
xt d
escr
iptiv
, tex
t cu
dial
og, f
elic
itare
el
ectr
onic
ă, re
țetă
, ins
truc
țiune
etc
.5.
1. A
plic
area
stru
ctur
ilor
lexi
cale
, fon
etice
, gra
-m
atica
le și
sem
antic
e în
di
vers
e sit
uații
de
com
u-ni
care
.
5.2.
Res
pect
area
nor
mel
or
lingv
istice
în d
iver
se
situa
ții d
e co
mun
icar
e.
5.3.
Org
aniza
rea
stra
tegi
ilor
de în
văța
re a
uton
o-m
ă a
limbi
i cu
ajut
orul
di
cțio
nare
lor.
5.4.
Mon
itoriz
area
pro
prie
i ex
prim
ări p
rin ra
port
are
la n
orm
ă.
Elem
ente
de
fone
tică
şi o
rtog
rafie
• Co
resp
onde
nța
sune
t – li
teră
• Di
ftong
, trift
ong,
hia
t•
Sila
ba (a
ctua
lizar
e)•
Desp
ărțir
ea în
sila
be•
Mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i ro-
mân
e: D
OO
M-2
, 201
0: a
ccen
tul
• Le
xicu
l•
Sino
nim
e. A
nton
ime.
• O
mon
ime
• Cu
vint
e po
lisem
antic
e•
Abat
ere
de la
nor
mă:
ple
onas
-m
ul, b
arba
rism
ele
Mor
folo
gia
• Su
bsta
ntivu
l. Lo
cuțiu
nea
subs
tan-
tival
ă. O
rtog
rafia
subs
tanti
vulu
i•
Artic
olul
gen
itiva
l•
Adje
ctivu
l. Gr
adel
e de
co
mpa
rație
. Arti
colu
l de
mon
stra
tiv. A
cord
ul
adje
ctivu
lui c
u su
bsta
ntivu
l
Activ
ități:
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
gre
șelil
or d
e se
man
tică,
fone
tică
și or
togr
afie
în
mes
ajel
e or
ale,
scris
e, e
lect
roni
ce.
Exer
ciții
de
lect
urar
e si
inte
rpre
tare
a a
rtico
lelo
r lex
icog
rafic
e.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
dicț
iona
rulu
i (ex
plic
ativ,
de si
noni
me,
de
anto
nim
e,
de n
eolo
gism
e, d
e ex
pres
ii).
Iden
tifica
rea
sens
urilo
r cuv
inte
lor n
ecun
oscu
te.
Exer
ciții
de
prec
izare
a si
noni
mel
or, a
ant
onim
elor
, a o
mon
imel
or u
nor
cuvi
nte.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
păr
ților
de
vorb
ire.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
păr
ților
de
prop
oziți
e.Co
men
tare
a or
togr
amel
or.
Aplic
area
cun
oștin
țelo
r dob
ândi
te p
rin jo
curi/
rebu
suri.
Exer
ciții
de
anal
iză g
ram
atica
lă, c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui d
at.
Exer
ciții
de
inte
grar
e a
cuvi
ntel
or e
xplic
ate
în c
onte
xte
conc
rete
.At
elie
r de
scrie
re.
Atel
ier d
e vo
rbire
.Ac
tivită
ți de
util
izare
a d
iver
selo
r res
urse
info
rmaț
iona
le și
co
mun
icaț
iona
le p
entr
u co
recti
tudi
ne și
aut
ocon
trol
.
23
• Ve
rbul
. Mod
ul in
dica
tiv. A
spec
tele
tim
pulu
i tre
cut.
Perfe
ctul
sim
plu.
Mai
m
ult c
a pe
rfect
ul•
Mod
urile
per
sona
le: c
onju
nctiv
ul și
co
ndiți
onal
ul•
Mod
urile
nep
erso
nale
(ger
unziu
, su-
pin)
• Va
loril
e gr
amati
cale
ale
ver
bulu
i a fi
: pr
edic
ativ,
auxi
liar,
copu
lativ
• Lo
cuțiu
nea
verb
ală
• O
rtog
rafia
ver
bulu
i•
Pron
umel
e. P
ronu
mel
e pe
rson
al•
Pron
umel
e re
flexi
v•
Pron
umel
e po
sesiv
•
Pron
umel
e de
mon
stra
tiv
• Pr
onum
ele
de în
tărir
e •
Adje
ctive
le p
rono
min
ale:
pos
esiv
e,
dem
onst
rativ
e, d
e în
tărir
e•
Ort
ogra
fia p
ronu
mel
ui•
Num
eral
ul. T
ipur
i de
num
eral
. Num
e-ra
lul f
racț
iona
r. O
rtog
rafia
num
eral
ului
• Ad
verb
ul. T
ipur
i de
adve
rbe:
de
mod
, de
loc,
de
timp.
Ort
ogra
fia a
dver
bulu
i•
Prep
oziți
a. L
ocuț
iune
a pr
epoz
ițion
ală
• Si
ntax
a•
Prop
oziți
a. C
lasifi
care
a pr
opoz
ițiilo
r: afi
rmati
ve/n
egati
ve; e
nunț
iativ
e/in
te-
roga
tive;
sim
ple/
dezv
olta
te•
Func
țiile
sint
actic
e: su
biec
t, pr
edic
at
verb
al, p
redi
cat n
omin
al, a
trib
ut a
d-je
ctiva
l, at
ribut
subs
tanti
val,
com
ple-
men
tul c
ircum
stan
țial d
e lo
c, d
e tim
p,
de m
od
Prod
use:
dic
tare
a de
cuv
inte
, dic
tare
a lib
eră,
dic
tare
a co
men
tată
, di
ctar
ea p
reve
ntivă
, aut
odic
tare
a, a
naliz
a gr
amati
cală
, tes
t doc
imo-
logi
c, te
ste
de v
ocab
ular
etc
.
24
6.1.
Org
aniza
rea
info
rmaț
iilor
es
enția
le re
cept
ate
din
cotid
ian.
6.2.
Pre
zent
area
ex
perie
nțel
or d
e le
ctur
ă în
con
text
e șc
olar
e.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Rezu
mat
ul u
nui e
veni
men
t soc
io-
cultu
ral r
eflec
tat î
n m
ass-
med
ia
Lim
ba şi
lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
înve
ţi•
Dive
rsita
tea
orga
niza
toril
or g
rafic
i de
prez
enta
re a
unu
i tex
t
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
• Ra
ftul d
e lit
erat
ură
artis
tică
în b
iblio
te-
ca p
erso
nală
• Li
tera
tura
și p
ictu
ra
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are16
:Lum
ea în
vizi
-un
ea m
ea şi
a a
ltora
; Chi
pul m
amei
în
pict
ură
şi lit
erat
ură;
Lum
ea c
u oc
hii m
ei;
Cite
sc şi
pic
tez;
Gal
eria
de
lect
uri p
icta
te
Activ
ități:
Reda
ctar
ea re
zum
atul
ui.
Sele
ctar
ea și
disc
erne
rea
info
rmaț
iilor
rele
vant
e di
n or
gani
zato
ri gr
afici
pen
tru
tem
ele
stud
iate
.Ex
erci
ții d
e or
dona
re a
info
rmaț
iei p
rin tr
ansf
erul
din
text
în ta
bel,
sche
mă,
dia
gram
ă și
inve
rs.
Reac
ția c
itito
rulu
i.Le
ctur
a cu
voc
e a
text
elor
.Ex
erci
ții d
e m
onito
rizar
e a
prop
riei l
ectu
ri.Ex
erci
ții d
e m
otiva
re a
inte
resu
lui p
entr
u le
ctur
i.Ex
erci
ții d
e ar
gum
enta
re a
pre
ferin
țelo
r lite
rare
.Ex
erci
ții d
e re
aliza
re a
com
para
ției d
intr
e lit
erat
ură
și pi
ctur
ă.Di
scuț
ii de
gru
p și
conv
ersa
ții a
supr
a le
ctur
ii pa
rticu
lare
etc
.In
stru
men
tele
web
2.0
(ani
mot
o, b
iteab
le, v
oki,
stor
yjum
per,
blab
beriz
e et
c.).
Prod
use:
har
ta c
once
ptua
lă, e
xpun
erea
, rez
umat
ul o
ral,
rezu
mat
ul
scris
, pre
zent
area
cu
supo
rt v
izual
, age
nda
de le
ctur
ă et
c.La
sfâr
şitu
l cla
sei a
VI-a
, ele
vul p
oate
:•
rela
ta d
espr
e sin
e ca
repr
ezen
tant
al c
omun
ității
vor
bito
rilor
de
limba
rom
ână;
• pr
ezen
ta in
form
ații,
idei
, sen
timen
te și
pun
cte
de v
eder
e în
text
e or
ale;
• de
mon
stra
înțe
lege
rea
unui
text
lite
rar ș
i non
liter
ar p
rin fo
rmul
are
de în
treb
ări î
n ba
za lu
i;•
rezu
ma
un te
xt în
baz
a pl
anul
ui d
ezvo
ltat d
e id
ei;
• co
mpa
ra d
ouă
și m
ai m
ulte
text
e cu
ace
eași
tem
;•
elab
ora
text
e re
flexi
ve, f
uncț
iona
le, i
mag
inati
ve;
• ap
lica
stru
ctur
ile le
xica
le, f
oneti
ce, g
ram
atica
le și
sem
antic
e pe
ntru
înțe
lege
re în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;•
com
para
pro
pria
exp
rimar
e și
expr
imar
ea c
elor
lalți
în c
omun
icar
ea o
rală
și sc
risă;
• ap
lica
regu
lile
orto
grafi
ce, o
rtoe
pice
, de
punc
tuaț
ie, g
ram
atica
le, a
nor
mei
sem
antic
e în
real
izare
a in
tenț
iilor
de
com
unic
are;
• se
lect
a și
disc
erne
info
rmaț
ii re
leva
nte
la te
ma
în v
arii
cont
exte
,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.16
Not
ă. P
rofe
soru
l îm
preu
nă c
u el
evii
aleg
sau
prop
un g
ener
icel
e.
25
CLAS
A a
VII-a
TEM
E G
ENER
ICE:
Patr
ia şi
lim
ba ro
mân
ăŞc
oala
– sp
aţiu
al d
even
irii
Oam
eni ş
i des
tine
Adol
esce
nţa
şi p
riete
nia
Mor
ala
com
ună
şi c
ea c
reşti
năAr
tele
Drep
tate
aU
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
1.1.
Pre
zent
area
opi
niilo
r des
pre
apar
tene
nța
la is
toria
, cu
ltura
, lim
ba și
lite
ratu
ra
rom
ână.
1.2.
Rel
atar
ea d
espr
e sin
e ca
re
prez
enta
nt a
l cul
turii
na
ționa
le.
• U
nici
tate
a lim
bii r
omân
e ac
asă
și în
lum
e•
Cultu
ra n
ațio
nală
, cul
tura
bun
ei
veci
nătă
ți. C
onta
cte
cultu
rale
• Pe
rson
alită
țile
neam
ului
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Lim
ba ro
mân
ă în
lo
calit
atea
mea
(lex
ic, f
raze
olog
ie, d
iale
cte
etc.
) Dia
log
cultu
ral
Activ
ități:
Exer
ciții
de
prez
enta
re a
impo
rtan
ței l
imbi
i pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.M
onol
og d
espr
e sin
e ca
vor
bito
r al l
imbi
i rom
âne.
Prez
enta
rea
opor
tuni
tățil
or li
mbi
i rom
âne.
Ilu
stra
rea
prin
fapt
e a
apar
tene
nței
la fa
mili
e, c
omun
itate
, st
atul
Rep
ublic
a M
oldo
va, E
urop
a.Le
ctur
a un
or te
xte
din
liter
atur
a cu
ltă și
/sau
text
e di
n fo
lclo
rul
copi
ilor d
in d
iferit
e zo
ne c
ultu
rale
, pen
tru
a ilu
stra
tem
a co
pi-
lărie
i, a
călă
torie
i ini
țiatic
e, a
cun
oașt
erii.
Prod
use:
pro
iect
ul d
e gr
up/in
divi
dual
, pro
iect
ul d
e ce
rcet
are
ghid
ată;
vizi
ta c
ultu
rală
.2.
1. U
tiliza
rea
varia
telo
r str
ateg
ii de
asc
ulta
re a
ctivă
și n
ego-
cier
e în
div
erse
situ
ații
de
com
unic
are
oral
ă.
2.2.
Com
bina
rea
elem
ente
lor
dicț
iuni
i (ar
ticul
ația
, em
isia,
re
spira
ția, v
ocea
) în
dive
rse
cont
exte
de
com
unic
are.
Situ
aţia
de
com
unic
are
• De
prin
deri
de c
omun
icar
e: a
titud
ine,
in
fluen
țe, î
ncre
dere
, em
patie
Dicţ
ia
• Vi
teza
vor
birii
– te
mpo
-ritm
ul•
Com
bina
rea
elem
ente
lor d
icțiu
nii:
artic
ulaț
ia, e
misi
a, re
spira
ția, v
ocea
Activ
ități:
Exer
ciții
de
citir
e a
limba
julu
i non
verb
al.
Inte
rpre
tare
a ge
stur
ilor,
atitu
dini
lor.
Exer
ciții
de
core
ctar
e a
unor
def
ecte
de
dicț
ie sp
ecifi
ce.
Joc
de ro
l pe
o te
mă
dată
, urm
at d
e di
scuț
ii pr
ivin
d in
tenț
iile
de c
omun
icar
e, e
moț
iile
și ati
tudi
nile
com
unic
ative
etc
.Le
ctur
a cu
voc
e ta
re.
Exer
ciții
de
antr
enar
e a
dicț
iei,
aplic
ând
tehn
icile
vor
birii
sc
enic
e.
26
2.3.
Pre
zent
area
doc
umen
tată
a
unor
info
rmaț
ii, id
ei,
senti
men
te și
pun
cte
de
vede
re în
text
e or
ale.
Stra
tegi
i de
conc
eper
e şi
de
com
preh
ensi
une
a te
xtul
ui o
ral
• Cl
asifi
care
, ref
orm
ular
e, re
peta
re,
cone
ctor
i pra
gmati
ci; d
istinc
ția d
intr
e fa
pt și
opi
nie
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
acti
vă•
Ecou
l și t
ăcer
ea
Tem
atici
reco
man
date
pen
tru
Proi
ect d
e gr
up: T
ehni
ci d
e co
mun
icar
e no
nver
bală
. Pr
imii
paşi
în c
ontr
olul
em
oțiil
or. C
omun
ica-
rea
pers
uasiv
ă et
c.
Conv
ersa
ții e
uristi
ce d
espr
e co
ncep
erea
și c
ompr
ehen
siune
a te
xtel
or o
rale
.Tr
aini
ng d
e ex
ersa
re a
div
erse
lor t
empo
uri d
e vo
rbire
în
func
ție d
e st
ările
psio
-em
oțio
nale
reda
te.
Audi
erea
uno
r pre
zent
ări ș
i lua
rea
de n
otițe
, rea
lizân
d as
ocie
ri în
tre
ceea
ce
știe
și ce
ea c
e afl
ă no
u in
terlo
cuto
rul,
priv
itor l
a o
tem
ă.Pa
rafr
azar
ea u
nui m
esaj
din
tr-u
n te
xt o
ral.
Prod
use:
pre
zent
area
, int
ervi
ul, d
iscuț
ia c
u do
i sau
mai
mul
ți in
terlo
cuto
ri, c
onve
rsaț
ia în
regi
stra
tă e
tc.
3.1.
Exp
licar
ea re
lație
i din
tre
com
pone
ntel
e de
stru
ctur
ă a
text
ului
.
3.2.
For
mul
area
mes
ajul
ui
text
ului
lite
rar.
3.3.
Exp
rimar
ea a
rgum
enta
tă a
pr
oprii
lor s
tări
post
lect
oral
e.
3.4.
Iden
tifica
rea
valo
rilor
lite
rar-
artis
tice
pe p
arcu
rsul
lect
urii.
3.5.
Rez
umar
ea u
nui t
ext n
arati
v cu
ele
men
te d
escr
iptiv
e.
3.6.
Com
enta
rea
figur
ilor d
e sti
l în
baz
a pa
ram
etril
or p
ropu
și.
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Din
istor
ia c
ărții
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
ar
Ope
ra e
pică
• O
pera
epi
că: a
utor
, nar
ator
, per
sona
j•
Plan
ul si
mpl
u și
dezv
olta
t de
idei
17
• Re
zum
atul
text
ului
epi
c cu
ele
men
te
desc
riptiv
e•
Mod
uri d
e ex
pune
re: n
araț
iune
a,
dial
ogul
, des
crie
rea18
• M
onol
ogul
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Clas
ifica
rea
pers
onaj
elor
•
Cara
cter
izare
a pe
rson
ajul
ui li
tera
r
Activ
ități:
Lect
ura
anal
itică
a te
xtul
ui.
Iden
tifica
rea
și ex
plic
area
noț
iuni
lor s
tudi
ate.
Stra
tegi
i de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a
stru
ctur
ii te
xtel
or d
e tip
epi
c, li
ric.
Extr
ager
ea in
form
ațiil
or e
senț
iale
și d
e de
taliu
din
tr-u
n te
xt
stud
iat.
Exer
ciții
de
inte
roga
re re
cipr
ocă.
Activ
izare
a ex
perie
nței
est
etice
și d
e vi
ață
în p
roce
sul
inte
rpre
tării
text
ului
lite
rar.
Sele
ctar
ea și
disc
erne
rea
info
rmaț
iilor
rele
vant
e pe
ntru
te
mel
e st
udia
te.
Stra
tegi
i de
inte
rpre
tare
: int
erpr
etar
ea li
mba
julu
i figu
rat,
disc
uții
priv
ind
sem
nific
ațiil
e te
xtel
or c
itite
.Re
prez
enta
rea
grafi
că a
lini
ilor d
e su
biec
t în
text
ul e
pic.
Exer
ciții
de
dife
renț
iere
într
e o
oper
ă ep
ică
și o
oper
ă lir
ică.
Exer
ciții
de
clas
ifica
re a
per
sona
jelo
r.Ex
erci
ți de
tran
sfor
mar
e/co
mpl
etar
e a
text
ului
.
16 a
ctua
lizar
e17
act
ualiz
are
27
3.7.
Sta
bilir
ea u
nor a
finită
ți, la
ni
vel d
e m
esaj
și te
mati
că,
într
e do
uă sa
u m
ai m
ulte
te
xte
liter
are.
Ope
ra li
rică19
• Po
ezia
liric
ă •
Vers
ifica
ția, m
ăsur
a, ri
tmul
: tro
heul
, ia
mbu
l
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• An
titez
a•
Para
lelis
mul
sint
actic
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
text
supo
rt:
lege
nda;
bas
mul
cul
t, pa
rabo
la, n
uvel
a,
pove
stire
a, ro
man
ul, a
foris
mel
e, d
oina
po
pula
ră, i
mnu
l.
Exer
ciții
de
justi
ficar
e a
unor
pun
cte
de v
eder
e pe
tem
e di
ferit
e.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
nara
țiuni
i și d
escr
ierii
în si
tuaț
ii co
tidie
-ne
de
com
unic
are.
Exer
ciții
de
desc
riere
a u
nor o
biec
te.
Prod
use:
pla
nul s
impl
u și
dezv
olta
t de
idei
, age
nda
de le
ctu-
ră, h
arta
text
ului
, gril
a de
aut
oeva
luar
e, p
oste
rul,
apre
cier
ea
pers
onal
ă, re
vist
ă or
ală.
4.1.
Scr
iere
a re
gula
rităț
ilor
stru
ctur
ii te
xtua
le a
di
vers
elor
tipu
ri.
4.2.
Disp
uner
ea în
pag
ină
a te
xtul
ui li
tera
r și n
onlit
erar
.
4.3.
For
mul
area
, în
scris
, a u
nor
idei
, arg
umen
te, o
pini
i în
text
ele
prop
rii.
4.4.
Red
acta
rea
text
elor
în W
ord
cu re
spec
tare
a st
ruct
urii
și a
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie.
Reda
ctar
e•
Succ
esiu
nea
etap
elor
într
-un
text
• Te
xtul
reda
ctat
de
mân
ă și
com
pute
rizat
Scrie
rea
refle
xivă
• Te
xtul
arg
umen
tativ
20
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Text
ul n
arati
v - d
escr
iptiv
21
• Te
xtul
cu
dial
og•
Text
ul e
xplic
ativ
Scrie
rea
met
alite
rară
• Co
men
tare
a un
or se
cven
țe d
e te
xtSc
riere
a fu
ncţio
nală
• An
unțu
l.•
Com
plet
area
form
ular
elor
tipi
zate
: pe
supo
rt ti
părit
și/s
au o
nlin
e et
c.
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Re
scrie
rea
text
ului
.Ex
erci
ții d
e re
cuno
aște
re a
tipu
rilor
de
text
e sc
rise
în e
-com
u-ni
care
.Ad
ecva
rea
text
ului
scris
la d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are.
Exer
ciții
de
delim
itare
a e
tape
lor d
e sc
riere
Elab
orar
ea u
nui t
ext a
rgum
enta
tiv p
rin re
spec
tare
a co
nven
țiilo
r.Ex
erci
ții d
e el
abor
are
a te
xtel
or în
func
ție d
e sit
uația
de
com
u-ni
care
.Ex
erci
ții d
e co
men
tare
a u
nor p
asaj
e di
n te
xtel
e ci
tite.
Exer
ciții
de
desc
riere
a lo
calit
ății,
a iti
nera
rulu
i.Ex
erci
ții d
e sc
riere
a id
eilo
r, le
ctur
are
a im
agin
ilor.
Reda
ctar
ea u
nor c
ompu
neri
nara
tive
și de
scrip
tive,
pe
dive
rse
tem
e.
19 V
a fi
proi
ecta
tă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e20
arg
umen
tare
a un
ui p
unct
de
vede
re21
de
loca
litat
e, tr
aseu
, itin
erar
28
Scrie
rea
unui
text
cu
înce
put/
cu sf
ârșit
dat
, int
egrâ
nd se
cven
țe
nara
tive
în te
xte
dial
ogat
e sa
u se
cven
țe d
escr
iptiv
e în
text
e na
rativ
e.Di
spun
erea
gra
fică
în p
agin
ă a
elem
ente
lor c
onsti
tuen
te a
le
text
ului
/tex
telo
r de
dife
rite
tipur
i.Ex
erci
ții d
e co
mpl
etar
e a
form
ular
elor
.Co
men
tare
a sc
risă
a se
cven
țelo
r din
text
ele
stud
iate
.Ex
erci
ții d
e el
abor
are
a te
xtel
or d
e tip
exp
licati
v, fu
ncțio
nal
pent
ru d
iver
se si
tuaț
ii.El
abor
area
lucr
ărilo
r în
varia
ntă
elec
tron
ică.
Util
izare
a pr
ogra
mel
or d
e ve
rifica
re a
ort
ogra
fiei.
Reda
ctar
ea st
ruct
urat
ă a
unui
text
.Ex
erci
ții d
e re
dact
are
com
pute
rizat
ă.Al
te ti
puri
de te
xte
reco
man
date
pen
tru
activ
itățil
e de
re
dact
are:
cer
erea
, anu
nțul
de
recl
amă,
invi
tația
, reț
eta,
ști
rea.
Prod
use:
text
ul a
rgum
enta
tiv, a
nunț
, tex
tul n
arati
v-de
scrip
tiv,
text
ul c
u di
alog
, tex
tul e
xplic
ativ
etc.
5.1.
Cor
elar
ea st
ruct
urilo
r le
xica
le și
sem
antic
e cu
cel
e sin
tacti
ce și
mor
folo
gice
în
div
erse
situ
ații
de
com
unic
are.
5.2.
Apl
icar
ea n
orm
elor
lin
gvisti
ce în
div
erse
situ
ații
de c
omun
icar
e.
5.3.
Exp
lora
rea
stra
tegi
ilor d
e în
văța
re a
uton
omă
a lim
bii
cu a
juto
rul d
icțio
nare
lor.
Ort
ogra
fie şi
ort
oepi
eM
odifi
cări
în o
rtog
rafia
lim
bii r
omân
e:
DOO
M -2
, 201
0: sc
riere
a și
pron
unța
rea
cuvi
ntel
or d
e or
igin
e st
răin
ăLe
xicu
l•
Paro
nim
e•
Mijl
oace
inte
rne
de îm
bogă
țire
a vo
cabu
laru
lui:
deriv
area
, com
pune
rea
• Câ
mpu
l der
ivati
v•
Tipu
ri de
dic
ționa
re. S
erii
de d
icțio
nare
al
e lim
bii r
omân
e•
Abat
ere
de la
nor
mă:
cal
chie
rea
Activ
ități:
Expl
icar
ea c
uvin
telo
r prin
inte
rmed
iul d
icțio
nare
lor.
Exer
ciții
de
scrie
re si
de
pron
unța
re a
cuv
inte
lor d
e or
igin
e st
răin
ă.Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
dicț
iona
rulu
i (ex
plic
ativ,
de si
noni
me,
de
anto
nim
e, d
e ne
olog
isme,
de
expr
esii
și lo
cuțiu
ni, d
e pa
roni
-m
e).
Iden
tifica
rea
cate
gorii
lor g
ram
atica
le a
le p
ărțil
or d
e vo
rbire
.Ex
erci
ții d
e re
cuno
aște
re a
păr
ților
de
prop
oziți
e.Co
nstr
uire
a en
unțu
rilor
în p
aram
etrii
daț
i.Co
nstr
uire
a en
unțu
rilor
cu
unită
țile
date
.In
terp
reta
rea/
com
enta
rea/
anal
iza fa
ptel
or d
e lim
bă d
in te
xtul
da
t.
29
5.4.
Ges
tiona
rea
prop
riei
expr
imăr
i prin
rapo
rtar
e la
no
rmă.
Mor
folo
gia
• Ad
jecti
vul.
Locu
țiune
a ad
jecti
vală
• Fu
ncții
le si
ntac
tice
ale
adje
ctivu
lui
• Ve
rbul
22. L
ocuț
iune
a ve
rbal
ă•
Verb
ele
pers
onal
e. V
erbe
le im
pers
onal
e•
Com
plem
entu
l dire
ct și
cel
indi
rect
• Fu
ncții
le si
ntac
tice
ale
verb
ului
• Pr
onum
ele
şi ad
jecti
vele
pro
nom
inal
e•
Pron
umel
e de
mon
stra
tiv și
adj
ectiv
ul
pron
omin
al d
emon
stra
tiv•
Pron
umel
e in
tero
gativ
și a
djec
tivul
pr
onom
inal
inte
roga
tiv•
Pron
umel
e re
lativ
și a
djec
tivul
pr
onom
inal
rela
tiv•
Pron
umel
e ne
hotă
rât ș
i adj
ectiv
ul
pron
omin
al n
ehot
ărât
• Pr
onum
ele
nega
tiv. A
djec
tivul
pr
onom
inal
neg
ativ
• O
rtog
rafia
pro
num
elui
• Fu
ncții
le si
ntac
tice
ale
pron
umel
ui•
Num
eral
ul. N
umer
alul
mul
tiplic
ativ,
dist
ributi
v, ad
verb
ial,
cole
ctiv.
Ort
ogra
fia
num
eral
ului
• Fu
ncții
le si
ntac
tice
ale
num
eral
ului
• Ad
verb
ul. G
rade
le d
e co
mpa
rație
ale
ad
verb
ului
. Fun
cțiil
e sin
tacti
ce a
le
adve
rbul
ui•
Conj
uncț
ia. L
ocuț
iune
a co
njun
cțio
nală
. O
rtog
rafia
con
junc
ției
• In
terje
cția
. Fun
cțiil
e sin
tacti
ce a
le
inte
rjecț
iei
• Pr
epoz
ițiile
în g
eniti
v și
dativ
Com
enta
rea
scris
ă a
dife
renț
elor
sem
antic
e în
tre
cuvi
ntel
e în
rudi
te.
Atel
ier d
e sc
riere
.At
elie
r de
vorb
ire.
Activ
ități
de u
tiliza
re a
div
erse
lor r
esur
se in
form
ațio
nale
și
com
unic
ațio
nale
pen
tru
core
ctitu
dine
și a
utoc
ontr
ol.
Prod
use:
dic
tare
a (e
xplic
ativă
, com
enta
tă),
test
ul d
e or
togr
a-fie
, tes
tul d
e vo
cabu
lar,
prez
enta
rea
oral
ă, lu
crar
ea d
e cr
eație
, po
rtof
oliu
l, pr
oiec
tul d
e gr
up e
tc.
22 a
ctua
lizar
e
30
Sint
axa
• Fr
aza.
Pro
poziț
ia, e
nunț
ul, f
raza
• Su
biec
tul23
• Pr
edic
atul
nom
inal
. Alte
ver
be
copu
lativ
e24
• At
ribut
ul. A
trib
utul
pro
nom
inal
. Atr
ibut
ul
verb
al. A
trib
utul
adv
erbi
al. A
trib
utul
ex
prim
at p
rin in
terje
cție
• Co
mpl
emen
tul d
irect
și c
el in
dire
ct•
Com
plem
entu
l circ
umst
anția
l de
cauz
ă•
Com
plem
entu
l circ
umst
anția
l de
scop
•
Topi
ca în
pro
poziț
ie. N
orm
e de
pu
nctu
ație
6.1.
Pre
zent
area
info
rmaț
iilor
es
enția
le re
cept
ate
din
coti-
dian
prin
resu
rse
digi
tale
.
6.2.
Val
orifi
care
a ex
perie
nțel
or
de le
ctur
ă în
con
text
e șc
olar
e și
de v
iață
.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Info
rmaț
ii di
n le
ctur
i și m
ediu
l soc
io-c
ul-
tura
l.
Lim
baju
l şi l
itera
tura
, a în
văţa
să în
veţi
• Te
xtul
în o
rgan
izato
ri gr
afici
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
• Pr
efer
ințe
și a
titud
ini a
le c
itito
rulu
i•
Lite
ratu
ra și
art
ele:
teat
ru, p
ictu
ră, d
ans,
m
uzic
ă
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are25
: Lum
ea şi
art
ele.
Lu
mea
ca
un te
atru
. Lite
ratu
ra şi
teat
rul.
Mag
ia a
rtel
or e
tc.
Activ
ități:
Prez
enta
rea
succ
intă
a u
nui t
ext.
Sele
ctar
ea in
form
ație
i pen
tru
orga
niza
tori
grafi
ci.
Disc
erne
rea
info
rmaț
iei.
Acce
sare
a la
oră
și in
divi
dual
a o
rgan
izato
rilor
gra
fici î
n W
ord,
PP
t etc
.Le
ctur
a ex
pres
ivă
a te
xtel
or li
tera
re.
Exer
ciții
de
mon
itoriz
area
pro
prie
i lec
turi.
Exer
ciții
de
moti
vare
a in
tere
sulu
i pen
tru
lect
uri.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a p
refe
rințe
lor l
itera
re.
Org
aniza
rea
unor
disc
uții
priv
ind
ordo
nare
a și
iera
rhiza
rea
info
rmaț
iilor
obț
inut
e pr
in le
ctur
ă.Re
acția
citi
toru
lui.
Exer
ciții
de
form
ular
e a
într
ebăr
ilor s
i răs
puns
urilo
r.Ab
orda
rea
unor
pra
ctici
cul
tura
le p
recu
m p
oves
tea/
pove
stire
a, p
rin a
ctivi
tăți
de le
ctur
ă co
ntinu
ate
cu v
izion
area
un
or tr
ansp
uner
i ale
pov
eștii
în c
inem
atog
rafie
, în
teat
ru, î
n ar
ta g
rafic
ă.
Prod
use:
apr
ecie
rea
pers
onal
ă, a
gend
a de
lect
ură,
alo
cuțiu
-ne
a, ju
rnal
ul, p
agin
a de
jurn
al, j
urna
lul r
eflex
iv, p
roie
ctul
.
23 a
ctua
lizar
e24
a d
even
i, a
ajun
ge, a
ieși,
a se
face
, a p
ărea
, a ră
mân
e, a
înse
mna
25
Not
ă. P
rofe
soru
l îm
preu
nă c
u el
evii
aleg
sau
prop
un g
ener
icel
e.
31
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
II-a,
ele
vul p
oate
:•
rela
ta d
espr
e sin
e ca
repr
ezen
tant
al c
ultu
rii n
ațio
nale
;•
prez
enta
disc
ursu
ri co
eren
te și
coe
zive
în fa
ța u
nui p
ublic
cun
oscu
t;•
rezu
ma
un te
xt n
arati
v cu
ele
men
te d
escr
iptiv
e;•
form
ula
mes
ajul
text
ului
lite
rar;
• co
men
ta fi
guri
de sti
l în
baza
par
amet
rilor
pro
puși;
• co
mpa
ra d
ouă
sau
mai
mul
te te
xte
din
pers
pecti
vă v
alor
ică;
• el
abor
a te
xte
refle
xive
, fun
cțio
nale
, im
agin
ative
;•
aplic
a re
gulil
e or
togr
afice
și o
rtoe
pice
în c
omun
icar
ea o
rală
și sc
risă
prin
rapo
rtar
e la
nor
mă;
• co
rela
stru
ctur
ile le
xica
le și
sem
antic
e cu
cel
e sin
tacti
ce și
mor
folo
gice
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are;
• ex
prim
a in
tenț
iile
de c
omun
icar
e pr
in v
alor
ifica
rea
com
pete
nțel
or li
ngvi
stice
și a
gân
dirii
logi
ce;
• ap
lica
info
rmaț
ia d
in c
omun
icar
ea c
otidi
ană
și le
ctur
i în
cont
exte
le d
iscip
linel
or șc
olar
e,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.
32
CLAS
A a
VIII-
aTE
ME
GEN
ERIC
E:Pa
tria
şi li
mba
rom
ână
Eu şi
soci
etat
ea
Real
itate
şi v
isAv
entu
ra şi
căl
ător
iaSa
cru
şi p
rofa
nPr
iete
nia
şi d
rago
stea
Adev
ărul
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re1.
1. S
usțin
erea
dia
logu
rilor
des
-pr
e sit
uația
act
uală
a li
mbi
i ro
mân
e.
1.2.
Arg
umen
tare
a in
tere
sulu
i pe
ntru
isto
ria, c
ultu
ra, l
imba
și
liter
atur
a ro
mân
ă.
• Li
mba
rom
ână
azi
• Co
mun
itate
a vo
rbito
rilor
de
limbă
ro
mân
ă de
pre
tutin
deni
• Va
lori
națio
nale
și e
urop
ene.
Con
tact
e cu
ltura
le
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Val
ori n
ațio
nale
şi
euro
pene
. Cun
oaşt
erea
cul
turii
eur
open
e.
Desc
hide
re sp
re şc
oala
eur
opea
nă
Activ
ități:
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a n
eces
ității
de
com
unic
are
în li
mba
ro
mân
ă.Ex
erci
ții d
e pr
ezen
tare
a im
port
anțe
i lim
bii p
entr
u de
zvol
tare
a pe
rson
ală.
Lect
ura
unor
ziar
e ed
itate
în li
mba
rom
ână
în c
omun
ități
din
Euro
pa.
Prez
enta
rea
opor
tuni
tățil
or li
mbi
i rom
âne.
Ilust
rare
a pr
in fa
pte
a ap
arte
nenț
ei la
fam
ilie,
com
unita
te,
stat
ul R
epub
lica
Mol
dova
, Eur
opa.
Exer
ciții
de
inte
grar
e ati
tudi
nală
în si
stem
ul d
e va
lori
națio
nale
.Ex
erci
ții d
e cu
ltiva
re a
iden
tităț
ii na
ționa
l-cul
tura
le, a
in
tere
sulu
i pen
tru
valo
rile
alto
r pop
oare
, a to
lera
nței
față
de
valo
rile
din
alte
ritat
e.Pr
odus
e: g
hidu
l/pos
teru
l/pag
ina
web
, alb
umul
foto
, jur
nalu
l de
vizi
tă c
ultu
rală
, jur
nalu
l de
călă
torie
.
33
2.1.
Exp
rimar
ea u
nui p
unct
de
vede
re p
ropr
iu p
rivin
d o
prez
enta
re o
rală
pe
o te
mă.
2.2.
Util
izare
a m
etod
elor
de
inte
rpre
tare
fono
-ver
bo-
mot
or în
div
erse
con
text
e de
co
mun
icar
e.
2.3.
Rea
lizar
ea u
nei p
reze
ntăr
i or
ale
mul
timod
ale
în fa
ța
unui
pub
lic c
unos
cut.
Situ
aţia
de
com
unic
are
• Ar
gum
enta
rea
în c
omun
icar
ea o
rală
Dicţ
ia
• Te
hnic
i de
resp
irație
și c
ontr
olul
em
oțiil
or
• Di
scur
sul.
Rosti
rea
text
ului
, ada
ptat
la
cont
ext
• Co
ordo
nare
a di
cție
i cu
mișc
area
Stra
tegi
i de
conc
eper
e şi
de
com
preh
ensi
une
a te
xtul
ui o
ral
• Pr
ezen
tare
a or
ală
mul
timod
ală
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
acti
vă•
Neg
ocie
rea
info
rmaț
iei
Tem
atici
reco
man
date
pen
tru
Proi
ect d
e gr
up:
Argu
men
tare
a de
succ
es; G
estio
nare
a tim
pulu
i în
cadr
ul p
reze
ntăr
ii et
c.
Activ
ități:
Exer
ciții
de
perc
eper
e a
prop
riilo
r em
oții.
Stud
ii de
caz
: teh
nici
de
resp
irație
și c
ontr
ol a
l em
oțiil
or.
Aplic
area
tehn
icilo
r apa
ratu
lui f
ono-
resp
irato
r în
reda
rea
text
ului
.Ex
erci
ții d
e an
tren
are
a di
vers
elor
tehn
ici a
le a
para
tulu
i ver
bo-
mot
or.
Activ
itățil
e de
pre
-asc
ulta
re/a
scul
tare
pro
priu
-zisă
și a
ctivi
tăți
de p
ost-a
scul
tare
etc
.Co
men
tare
a fil
mel
or d
ocum
enta
re te
mati
ce.
Jocu
ri de
exp
rimar
e a
opin
iilor
per
sona
le.
Prez
entă
ri m
ultim
odal
e: p
reze
ntar
e de
plia
nt/p
oste
r/pr
odus
ed
ucaț
iona
l etc
.Ex
erci
ții d
e an
tren
are
a re
dării
stăr
ilor p
sihoe
moț
iona
le c
on-
text
uale
.Jo
c de
rol:
anal
iza c
ritică
con
stru
ctivă
etc
. Pr
odus
e: d
iscur
sul d
e ar
gum
enta
re, d
iscur
sul n
egoc
iere
, dez
-ba
tere
a.
3.1.
Lec
tura
text
ului
lite
rar
și no
nlite
rar p
rin p
rism
a co
mpo
nent
elor
de
stru
ctur
ă.
3.2.
Rap
orta
rea
emoț
iona
l-af
ectiv
ă la
mes
ajul
text
ului
le
ctur
at.
3.3.
Inte
rpre
tare
a m
esaj
ului
ope
-re
i lite
rare
.
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Bibl
iote
ca
virt
uală
/ele
ctro
nică
• Că
rțile
aud
io
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
arO
pera
epi
că•
Cron
otop
ul•
Mes
ajul
ope
rei l
itera
re•
Moti
vul l
itera
r•
Genu
ri și
spec
ii lit
erar
e
Activ
ități:
Lect
ura
anal
itică
a te
xtul
ui.
Com
enta
rea
pote
nția
lulu
i exp
resiv
al d
iferit
elor
uni
tăți
lexi
cale
.Ex
erci
ții d
e de
finire
a st
ărilo
r pos
tlect
oral
e26.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
mes
ajul
ui e
xprim
at în
con
cord
anță
cu
star
ea e
moti
vă p
ropr
ie.
Stra
tegi
i de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a
stru
ctur
ii te
xtel
or d
e tip
epi
c, li
ric.
Dete
rmin
area
val
oric
ă pr
in c
ontr
ibuț
ia o
pere
i lite
rare
la sc
him
-ba
rea
atitu
dini
i faț
ă de
lum
e.26
Va
fi pr
oiec
tată
la n
ivel
ul le
ctur
ii in
tero
gativ
-inte
rpre
tativ
e: o
bser
vare
, exp
lora
re, i
nter
pret
are
34
3.4.
Rez
umar
ea te
xtul
ui li
tera
r și
știin
țific.
3.5.
Com
enta
rea
mijl
oace
lor
expr
esiv
e al
e te
xtul
ui.
3.6.
Disti
nger
ea tr
ăsăt
urilo
r sp
ecifi
ce a
le te
xtul
ui li
tera
r și
nonl
itera
r.
3.7.
Sta
bilir
ea u
nor a
finită
ți, la
ni
vel d
e m
esaj
și te
mati
că,
într
e do
uă sa
u m
ai m
ulte
op
ere
liter
are.
• Te
me,
subi
ecte
, mes
aje
ale
text
ului
lite
rar
• Re
zum
atul
text
ului
epi
c cu
ele
men
te
desc
riptiv
e 27
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Clas
ifica
rea
pers
onaj
elor
28
• Ca
ract
eriza
rea
pers
onaj
ului
lite
rar
Ope
ra li
rică
• Po
ezia
liric
ă •
Vers
ul c
lasic
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• Ex
clam
ația
reto
rică
• In
tero
gația
reto
rică
• In
voca
ția re
toric
ă•
Aleg
oria
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
text
-sup
ort:
lege
nda
istor
ică,
fabu
la, p
oves
tirea
, nuv
ela,
po
emul
ero
ic, r
oman
ul fa
ntas
tic, d
oina
cul
tă Id
entifi
care
a și
expl
icar
ea n
oțiu
nilo
r stu
diat
e.Ex
trag
erea
info
rmaț
iilor
ese
nția
le și
de
deta
liu d
intr
-un
text
st
udia
t.Co
men
tare
a un
or fr
agm
ente
de
text
.Co
mpl
etar
ea și
inte
rpre
tare
a un
ei g
rile
de a
utoe
valu
are
priv
ind
înțe
lege
rea
mes
ajul
ui u
nui t
ext l
itera
r și n
onlit
erar
.St
rate
gii d
e in
terp
reta
re: i
nter
pret
area
lim
baju
lui fi
gura
t, di
scuț
ii pr
ivin
d se
mni
ficaț
iile
text
elor
citi
te.
Inte
rpre
tare
a te
xtul
ui li
ric.
Exer
ciții
de
inte
roga
re re
cipr
ocă.
Repr
ezen
tare
a gr
afică
a li
niilo
r de
subi
ect î
n te
xtul
epi
c.Ex
erci
ții d
e di
fere
nție
re în
tre
o op
eră
epic
ă și
o op
eră
liric
ă.Ex
erci
ții d
e cl
asifi
care
a p
erso
naje
lor.
Exer
ciți
de tr
ansf
orm
are/
com
plet
are
a te
xtul
ui.
Exer
ciții
de
justi
ficar
e a
unor
pun
cte
de v
eder
e pe
tem
e di
feri-
te.
Exer
ciții
de
utiliz
are
a na
rațiu
nii ș
i des
crie
rii în
situ
ații
cotid
iene
de
com
unic
are.
Activ
izare
a ex
perie
nței
est
etice
și d
e vi
ață
în p
roce
sul i
nter
pre-
tării
text
ului
lite
rar.
Prod
use:
age
nda
cu n
otițe
par
alel
e, a
gend
a de
lect
ură,
noti
țele
de
lect
ură,
rezu
mat
ul, a
prec
iere
a pe
rson
ală,
pos
teru
l etc
.4.
1. U
tiliza
rea
efici
entă
a sc
risul
ui
prin
stru
ctur
area
cor
ectă
și
este
tică
a te
xtel
or.
4.2.
Pla
sare
a gr
afică
în p
agin
ă a
text
ului
lite
rar ș
i non
liter
ar.
Reda
ctar
e•
Vorb
irea
dire
ctă
și vo
rbire
a in
dire
ctă
• Eti
ca re
dact
ării:
orig
inal
itate
aSc
riere
a re
flexi
vă•
Refle
cția
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Text
ul d
escr
iptiv
29
• Te
xtul
cu
dial
og
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Tr
ansf
orm
area
vor
birii
dire
cte
în v
orbi
re in
dire
ctă
și in
vers
.Ex
erci
ții d
e st
ruct
urar
e a
unui
text
în se
cven
țe d
istinc
te în
fu
ncție
de
desti
nata
r.Di
scrim
inar
ea/s
truc
tura
rea
idei
lor p
rinci
pale
și se
cund
are
pent
ru e
labo
rare
a te
xtul
ui.
Exer
ciții
de
folo
sire
a di
vers
elor
surs
e pe
ntru
real
izare
a un
ei
lucr
ări c
ompl
exe,
cor
elân
d in
form
ația
sele
ctat
ă cu
idei
le u
nui
plan
per
sona
l rea
lizat
ant
erio
r.27
act
ualiz
are
28 a
ctua
lizar
e29
de
inte
rior,
de o
biec
te
35
4.3.
Refl
ecta
rea,
în sc
ris, a
exp
e-rie
nțel
or, i
deilo
r, ju
decă
ților
, op
iniil
or, a
rgum
ente
lor p
rin
man
ifest
area
flex
ibili
tății
, or
igin
alită
ții în
text
ele
pro-
prii.
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
în fo
rmat
el
ectr
onic
prin
resp
ecta
rea
stru
ctur
ii și
a se
mne
lor d
e or
togr
afie
și pu
nctu
ație
.
Scrie
rea
met
alite
rară
• Es
eul
• Co
men
tare
a un
or se
cven
țe d
e te
xtSc
riere
a fu
ncţio
nală
• Fo
rum
ul d
e di
scuț
ie•
Invi
tația
etc.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re și
com
para
re a
com
port
amen
te-lo
r și
a ati
tudi
nilo
r man
ifest
ate
de d
ouă
pers
oane
în p
roce
sul
reda
ctăr
ii un
ui te
xt.
Cons
trui
rea
dial
ogul
ui, u
tilizâ
nd fo
rmul
ele
date
.Ex
erci
ții d
e ap
licar
e a
norm
elor
de
utiliz
are
a ci
tatu
lui î
ntr-o
lu
crar
e.În
tocm
irea
unui
pla
n pe
rson
al a
l acti
vită
ților
.Re
aliza
rea
unor
pos
tere
, pro
iect
e fo
losin
d te
hnol
ogia
mod
ernă
.Pr
oduc
erea
text
elor
de
dim
ensiu
ni m
edii
(1,5
-2 p
agin
i), c
u uti
lizar
ea m
ijloa
celo
r exp
resiv
e in
dica
te.
Elab
orar
ea lu
crăr
ilor î
n va
riant
ă el
ectr
onic
ă.Re
dact
area
stru
ctur
ată
a te
xtel
or, p
e se
cven
țe d
istinc
te.
Tran
sfor
mar
ea te
xtel
or n
onlit
erar
e în
text
e lit
erar
e.Re
dact
area
text
elor
cu
blan
curi
(cu
sem
nele
de
punc
tuaț
ie
omise
).Al
te ti
puri
de te
xte
reco
man
date
pen
tru
activ
itățil
e de
re
dact
are:
cer
erea
, anu
nțul
de
recl
amă,
invi
tația
, afiș
ul, r
ețet
a,
știre
a.Pr
odus
e: p
oste
rul e
labo
rat,
text
ul re
flexi
v, te
xt im
agin
ativ,
text
ul m
etal
itera
r, te
xtul
func
ționa
l etc
.5.
1. V
alor
ifica
rea
achi
zițiil
or li
ng-
visti
ce în
real
izare
a ac
telo
r co
mun
icat
ive.
5.2.
Util
izare
a au
tono
mă
a no
rmel
or li
mbi
i lite
rare
în
div
erse
situ
ații
de
com
unic
are.
5.3.
Util
izare
a st
rate
giilo
r de
învă
țare
aut
onom
ă a
limbi
i cu
aju
toru
l dic
ționa
relo
r.
Ort
ogra
fia•
Mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i rom
âne:
DO
OM
-2, 2
010:
abr
evie
rile
Lexi
cul
•Le
xicu
l. Se
riile
sino
nim
ice
•M
ijloa
ce in
tern
e de
îmbo
gățir
e a
voca
bu-
laru
lui:
conv
ersiu
nea,
abr
evie
rea
•M
ijloa
ce e
xter
ne d
e îm
bogă
țire
a vo
ca-
bula
rulu
i: îm
prum
utur
i lex
ical
e•
Mijl
oace
le e
xpre
sive
ale
limbi
i•
Îmbi
nări
liber
e de
cuv
inte
, loc
uțiu
ni,
expr
esii
fraz
eolo
gice
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
sens
urilo
r cuv
inte
lor n
ecun
oscu
te, u
tilizâ
nd d
iver
-se
dic
ționa
re.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
păr
ților
de
prop
oziți
e.Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a c
ateg
oriil
or g
ram
atica
le a
le p
ărțil
or
de v
orbi
re.
Exer
ciții
de
utiliz
are
a di
cțio
nare
lor.
Exer
ciții
de
subs
titui
re și
tran
sfor
mar
e.U
tiliza
rea
adec
vată
a te
rmin
olog
iei l
ingv
istice
.Ex
erci
ții d
e în
tocm
ire a
list
elor
cu
cele
mai
frec
vent
e gr
eșel
i în
expr
imar
ea sc
risă
și or
ală
cu e
num
erar
ea re
gulil
or c
e ar
treb
ui
aplic
ate.
36
5.4.
Mon
itoriz
area
exp
rimăr
ii pr
oprii
și a
cel
orla
lți p
rin
rapo
rtar
e la
nor
mă.
•M
onos
emia
și p
olise
mia
. Sen
sul p
ropr
iu/
figur
at; f
unda
men
tal/s
ecun
dar;
lexi
cal/
gram
atica
l. U
nită
țile
fraz
eolo
gice
•Di
cțio
naru
l enc
iclo
pedi
c Di
cțio
naru
l de
locu
țiuni
și e
xpre
sii•
Abat
ere
de la
nor
mă:
taut
olog
ia
Mor
folo
gia
•Su
bsta
ntivu
l şi a
rtico
lul s
ubst
antiv
al:
actu
aliza
re.
•Ve
rbul
. Ver
be tr
anziti
ve și
intr
anziti
ve•
Diat
ezel
e ve
rbul
ui: a
ctivă
, pas
ivă,
refle
xi-
vă•
Cons
truc
ții im
pers
onal
e•
Cons
truc
ții c
u pr
onum
e re
flexi
ve•
Ort
ogra
fia fo
rmel
or in
vers
ate
ale
verb
u-lu
i•
Pron
umel
e şi
adje
ctive
le p
rono
min
ale.
Ac
tual
izare
•N
umer
alul
. Tip
uri d
e nu
mer
al•
Num
eral
ul c
olec
tiv. N
umer
alul
adv
erbi
al.
Ort
ogra
fia n
umer
alul
ui•
Adve
rbul
. Loc
uțiu
nea
adve
rbia
lă•
Ort
ogra
fia a
dver
bulu
iSi
ntax
a•
Rela
țiile
sint
actic
e în
pro
poziț
ie și
fraz
ă:
coor
dona
rea,
subo
rdon
area
•Fr
aza.
Pro
poziț
ia p
rinci
pală
/sec
unda
ră/
rege
ntă.
Ele
men
tele
de
rela
ție în
fraz
ă•
Subi
ect s
impl
u/m
ultip
lu; e
xprim
at/n
eex-
prim
at•
Acor
dul p
redi
catu
lui c
u su
biec
tul
Exer
ciții
de
reco
nstit
uire
a u
nor t
exte
trad
use
prin
tr-u
n tr
ans-
lato
r aut
omat
, fol
osin
d cu
noști
nțel
e do
bând
ite, p
rin ra
port
are
la n
orm
ă.Co
men
tare
a fa
ptel
or d
e lim
bă o
bser
vate
/ate
stat
e.Co
men
tare
a or
togr
amel
or.
Inte
grar
ea c
uvin
telo
r exp
licat
e în
con
text
e co
ncre
te.
Com
enta
rea/
aplic
area
nor
mel
or d
e pu
nctu
ație
.Ex
erci
ții d
e lu
cru
cu d
icțio
naru
l (ex
plic
ativ,
enci
clop
edic
, de
ex-
pres
ii și
locu
țiuni
, de
prov
erbe
, de
max
ime,
de
cita
te, o
rtog
ra-
fic/d
e cu
vint
e co
mpu
se/d
e gr
eșel
i/de
dific
ultă
ți).
Atel
ier d
e sc
riere
.At
elie
r de
vorb
ire.
Activ
ități
de u
tiliza
re a
div
erse
lor r
esur
se in
form
ațio
nale
și
com
unic
ațio
nale
pen
tru
core
ctitu
dine
și a
utoc
ontr
ol.
Prod
use:
test
ul d
e vo
cabu
lar,
prez
enta
rea
oral
ă/sc
risă,
test
ul
de o
rtog
rafie
, por
tofo
liul,
proi
ectu
l ind
ivid
ual,
proi
ectu
l de
grup
.
37
•Cu
vint
e/co
nstr
ucții
/pro
poziț
ii in
cide
nte.
N
orm
e de
pun
ctua
ție•
Cons
truc
ții e
liptic
e•
Apoz
iția.
Nor
me
de p
unct
uație
la
apoz
iție
•Ad
resa
rea.
Nor
me
de p
unct
uație
la a
dre-
sare
•
Com
plem
entu
l de
agen
t. •
Com
plem
entu
l circ
umst
anția
l con
dițio
nal
•Co
mpl
emen
tul c
ircum
stan
țial c
once
siv6.
1. S
truc
tura
rea
idei
lor
rece
ptat
e di
n co
tidia
n,
într
-un
mes
aj, p
rin re
surs
e di
gita
le.
6.2.
Ges
tiona
rea
expe
rienț
elor
de
lect
ură
în c
onte
xte
şcol
are
şi de
via
ţă.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Refle
cții
desp
re u
n ev
enim
ent s
ocio
-cul
-tu
ral
Lim
baju
l şi l
itera
tura
, a în
văţa
să în
veţi
•Te
xtul
în p
reze
ntăr
i ele
ctro
nice
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
•Le
ctur
a și
cole
cția
de
cărț
i•
Lite
ratu
ra și
cun
oașt
erea
de
sine
•Li
tera
tura
și g
eogr
afia
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are30
: Căl
ător
i şi c
ălăt
o-rii
; Dia
logu
ri cu
ltura
le; A
vent
ura
şi că
lăto
ria;
Fere
astr
ă sp
re lu
me
etc.
Activ
ități:
Disc
erne
rea
info
rmaț
iei.
Acum
ular
ea d
e id
ei.
Sele
ctar
ea in
form
ație
i pen
tru
orga
niza
tori
grafi
ci.
Acce
sare
a la
oră
și in
divi
dual
a o
rgan
izato
rilor
gra
fici î
n W
ord,
PP
t etc
.Le
ctur
a ex
pres
ivă
a te
xtel
or li
tera
re.
Exer
ciții
de
resp
ecta
re a
pau
zelo
r, a
acce
ntel
or în
text
ul c
itit.
Activ
ități
de a
ntre
nare
a d
icțiu
nii,
de m
odel
are
a in
tona
ției.
Lect
ura
indi
vidu
ală.
Exer
ciții
de
mon
itoriz
are
a pr
oprie
i lec
turi.
Ex
erci
ții d
e m
otiva
re a
inte
resu
lui p
entr
u le
ctur
i.Ex
erci
ții d
e ar
gum
enta
re a
pre
ferin
țelo
r lite
rare
.Jo
curi
de si
mul
are.
Prod
use:
inte
rviu
l, de
zbat
erea
, ese
ul re
flexi
v, te
xtul
arg
umen
-ta
tiv, p
reze
ntar
ea c
u su
port
dig
ital,
proi
ectu
l de
grup
/indi
vidu
-al
, age
nda
de le
ctur
ă.
30 N
otă.
Pro
feso
rul î
mpr
eună
cu
elev
ii al
eg sa
u pr
opun
gen
eric
ele.
38
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
III-a
, ele
vul p
oate
:•
rela
ta d
espr
e sin
e ca
repr
ezen
tant
al e
tnie
i;•
adap
ta n
orm
e de
etic
hetă
ver
bală
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are
oral
ă;•
disti
nge
trăs
ătur
ile sp
ecifi
ce a
le te
xtul
ui li
tera
r și n
onlit
erar
;•
rezu
ma
un te
xt ști
ințifi
c;•
com
enta
mijl
oace
le e
xpre
sive
ale
unui
text
lite
rar;
• el
abor
a te
xte
refle
xive
, fun
cțio
nale
, im
agin
ative
pe
dife
rite
supo
rtur
i;•
elab
ora
prop
riul a
ct d
e co
mun
icar
e pr
in ra
port
are
la n
orm
ă fo
netic
ă, le
xica
lă, g
ram
atica
lă;
• uti
liza
dicț
iona
rul î
n ac
tivită
ți de
învă
țare
la to
ate
disc
iplin
ele
școl
are;
• st
ruct
ura
un d
iscur
s cu
ajut
orul
tehn
olog
iilor
dig
itale
;•
gesti
ona
expe
rienț
e de
lect
ură
în c
onte
xte
școl
are
și de
via
ță,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.
39
CLAS
A a
IX-a
TEM
E G
ENER
ICE:
Patr
ia şi
lim
ba ro
mân
ăG
hida
rea
în c
arie
răAr
tistu
l şi A
rs p
oetic
aFr
umus
eţea
dra
gost
eiEti
c şi
est
etic
Tim
pul ş
i ist
oria
Cosm
osul
Uni
vers
ulLi
bert
atea
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re1.
1. R
elat
area
des
pre
sine
ca
vorb
itor d
e lim
bă ro
mân
a și
limbi
stră
ine.
1.2.
Exp
rimar
ea a
part
enen
ței
lingv
istice
și e
tnoc
ultu
rale
.
1.3.
Apr
ecie
rea
valo
rilor
na
ționa
le d
in p
ersp
ectiv
a lim
bii,
a pa
trim
oniu
lui ș
i a
apar
tene
nței
etn
ocul
tura
le.
• Li
mba
rom
ână,
feno
men
în e
volu
ție.
Cara
cter
ul la
tin a
l lim
bii r
omân
e•
Pașa
port
ul li
ngvi
stic
al u
nui e
lev
• Pa
trim
oniu
l cul
tura
l naț
iona
l•
Pers
onal
itățil
e ne
amul
ui
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
Per
sona
lităț
ile n
ea-
mul
ui, o
amen
i ai C
etăț
ii; V
alor
i naț
iona
le
într
-o v
itrin
ă a
lum
ii
Activ
ități:
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a la
tinită
ții li
mbi
i rom
âne
Exer
ciții
de
prez
enta
re a
impo
rtan
ței l
imbi
i pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.Pr
ezen
tare
a op
ortu
nită
ților
lim
bii r
omân
e.Ex
erci
ții d
e in
tegr
are
atitu
dina
lă în
sist
emul
de
valo
ri na
ționa
le.
Exer
ciții
de
culti
vare
a id
entit
ății
națio
nal-c
ultu
rale
, a
inte
resu
lui p
entr
u va
loril
e al
tor p
opoa
re, a
tole
ranț
ei fa
ță d
e va
loril
e di
n al
terit
ate.
Expo
ziția
tem
atică
(bio
bibl
iogr
afică
, virt
uală
).Pr
odus
e: p
așap
ortu
l lin
gvisti
c, p
roie
ctul
de
grup
, exp
oziți
a te
mati
că.
2.1.
Exp
rimar
ea a
rgum
enta
tă a
un
ui p
unct
de
vede
re p
ropr
iu
priv
ind
repr
ezen
tare
a ac
elei
ași t
eme
în d
iver
se
text
e or
ale.
Situ
aţia
de
com
unic
are
• N
egoc
iere
a. S
tilur
i și t
ehni
ci d
e ne
goci
ere
Dicţ
ia•
Gest
ul și
mim
ica
în a
cțiu
nea
verb
ală
• Ți
nuta
în ti
mpu
l com
unic
ării
Activ
ități:
Trai
ning
voc
al-r
espi
rato
r.Ex
erci
ții d
e co
ordo
nare
a d
icție
i cu
mișc
area
.Pr
ezen
tare
ora
lă; P
reze
ntar
ea si
mul
tană
, în
două
lim
baje
–
verb
al și
gra
fic –
a u
nui s
ingu
r obi
ect (
cart
e, p
erso
naj,
țară
, et
c.).
40
2.2.
Util
izare
a efi
cien
tă a
m
etod
elor
de
inte
rpre
tare
fo
no-v
erbo
-mot
or în
div
erse
co
ntex
te d
e co
mun
icar
e.
2.3.
Rea
lizar
ea p
reze
ntăr
ilor
oral
e m
ultim
odal
e în
fața
un
ui p
ublic
nec
unos
cut.
Stra
tegi
i efic
ient
e de
con
cepe
re şi
de
com
preh
ensi
une
a te
xtul
ui o
ral
• Ac
cent
ul lo
gic
Stra
tegi
i efic
ient
e de
asc
ulta
re a
ctivă
• As
culta
rea
activ
ă și
nego
cier
ea
info
rmaț
iei
Tem
atici
reco
man
date
pen
tru
proi
ect
de g
rup:
Etic
hete
ver
bale
şi n
onve
rbal
e (n
ațio
nale
şi in
tern
ațio
nale
) etc
.
Exer
ciții
de
antr
enar
e a
ținut
ei c
orec
te în
tim
pul c
omun
icăr
ii.Ex
erci
ții d
e sc
him
bare
și a
ntre
nare
a a
ccen
tulu
i log
ic.
Dezb
ater
i; Fo
rum
de
disc
uții,
cha
t etc
.Ex
poziț
ia te
mati
că (b
iobi
blio
grafi
că, v
irtua
lă) e
tc.
Exer
ciții
de
dife
renț
iere
a in
form
ație
i de
inte
nția
de
com
unic
are
și de
atit
udin
ea c
omun
icati
vă p
e ba
za u
rmăr
irii
unei
secv
ențe
din
tr-o
ecr
aniza
re e
tc.
Prod
use:
exp
oziți
a (fo
to, v
ideo
), de
zbat
erea
, pre
zent
area
au
dio/
vide
o în
regi
stra
tă e
tc.
3.1.
Util
izare
a el
emen
telo
r din
te
rmin
olog
ia li
ngvi
stică
și
teor
ia li
tera
ră în
rece
ptar
ea
text
ului
art
istic
.
3.2.
Val
orifi
care
a lim
baju
lui
artis
tic p
rin a
rgum
enta
rea
prop
riilo
r stă
ri po
stle
ctor
ale.
3.3.
Apr
ecie
rea
valo
rilor
pro
-m
ovat
e în
text
ul li
tera
r prin
op
eraț
iona
lizar
ea e
lem
ente
- e
lem
ente
-lo
r de
teor
ie li
tera
ră.
3.4.
Rez
umar
ea u
nui f
ragm
ent/
alin
eat d
e te
xt în
lim
ita
unui
num
ăr d
eter
min
at d
e cu
vint
e.
• Ca
rtea
, mijl
oc d
e co
mun
icar
e. P
ublic
ațiil
e pe
riodi
ce
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
liter
ar•
Folc
loru
l și l
itera
tură
pop
ular
ă•
Lite
ratu
ra p
opul
ară
și lit
erat
ură
cultă
Ope
ra e
pică
• Va
loril
e te
xtul
ui e
pic
Ope
ra d
ram
atică
• Te
xtul
dra
mati
c
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Pers
onaj
e re
prez
enta
tive
din
dife
rite
oper
e lit
erar
e•
Pers
onaj
ul li
tera
r și p
erso
nalit
atea
ist
oric
ă•
Cara
cter
izare
a pe
rson
ajul
ui li
tera
r
Activ
ități:
Stra
tegi
i de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții a
supr
a lim
baju
lui ș
i a
stru
ctur
ii te
xtel
or d
e tip
epi
c, li
ric, d
ram
atic.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
spec
ificu
lui t
extu
lui f
olcl
oric
.Pr
ezen
tare
a cu
pre
cizie
a se
ntim
entu
lui î
n fa
za p
ostle
ctur
ă.Id
entifi
care
a va
loril
or li
tera
r-arti
stice
pe
parc
ursu
l lec
turii
.de
codi
ficar
e ad
ecva
tă a
con
otaț
iilor
ca
sem
n de
finito
riu în
în
țele
gere
a m
esaj
ului
ope
rei l
itera
re.
Activ
izare
a ex
perie
nței
est
etice
și d
e vi
ață
în p
roce
sul
inte
rpre
tării
text
ului
lite
rar
Iden
tifica
rea/
inte
rpre
tare
a in
dici
ilor d
e cr
onot
op.
Stra
tegi
i de
inte
rpre
tare
: int
erpr
etar
ea li
mba
julu
i figu
rat,
disc
uții
priv
ind
sem
nific
ațiil
e te
xtel
or c
itite
.Ex
erci
ții d
e ar
gum
enta
re a
unu
i pun
ct d
e ve
dere
form
ulat
în
baza
text
ului
stud
iat.
Inte
rpre
tare
a te
xtul
ui li
ric p
rin a
gend
a în
trei
păr
ți/ju
rnal
ul
trip
lu.
Însc
enar
ea fr
agm
ente
lor d
e te
xt d
ram
atic.
Evid
enție
rea
argu
men
telo
r cu
priv
ire la
însc
riere
a op
erei
lit
erar
e în
sist
emul
de
valo
ri pe
rson
al (a
l ele
vulu
i).
41
3.5.
Com
para
rea
pers
onaj
elor
re
prez
enta
tive
din
dife
rite
oper
e lit
erar
e.
3.6.
Rap
orta
rea
text
elor
lite
rare
și
nonl
itera
re la
pro
priil
e ex
perie
nțe
de v
iață
și d
e le
ctur
ă.
3.7.
Sta
bilir
ea u
nor a
finită
ți, la
ni
vel d
e m
esaj
și te
mati
că,
într
e do
uă sa
u m
ai m
ulte
op
ere
liter
are.
Ope
ra li
rică31
• Po
ezia
liric
ă•
Vers
ul li
ber
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• An
afor
a•
Epifo
ra•
Alite
rația
• As
onan
ța•
Sim
bolu
l
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
text
-sup
ort:
pove
stire
a, n
uvel
a, b
alad
a, b
alad
a cu
ltă,
poem
ul e
roic
, oda
, rom
anul
, com
edia
Tras
area
pun
ctel
or d
e ve
dere
cu
refe
rință
la in
fluen
ța
mes
ajul
ui o
pere
i lite
rare
asu
pra
viziu
nii p
ropr
ii de
spre
lum
e.De
term
inar
ea v
alor
ică
prin
con
trib
uția
ope
rei l
itera
re la
sc
him
bare
a ati
tudi
nii f
ață
de lu
me.
Org
aniza
rea
unor
disc
uții
priv
ind
ordo
nare
a și
iera
rhiza
rea
info
rmaț
iilor
obț
inut
e pr
in le
ctur
ă.Pr
odus
e: a
gend
a de
lect
ură,
apr
ecie
rea
pers
onal
ă, sc
enar
iul
de șe
zăto
are,
sond
ajul
de
opin
ie în
soțit
de
com
enta
rii; c
lipul
vi
deo/
trai
leru
l în
baza
text
ului
stud
iat,
cart
ea e
lect
roni
că.
4.1.
Util
izare
a efi
cien
tă a
scris
ului
pr
in st
ruct
urar
ea c
orec
tă și
es
tetic
ă a
text
elor
.
4.2.
Pla
sare
a gr
afică
în p
agin
ă a
text
ului
lite
rar ș
i non
liter
ar.
4.3.
Refl
ecta
rea,
în sc
ris, a
exp
e-rie
nțel
or, i
deilo
r, ju
decă
ților
, op
iniil
or, a
rgum
ente
lor p
rin
man
ifest
area
flex
ibili
tății
, or
igin
alită
ții în
text
ele
pro-
prii.
Scrie
rea
refle
xivă
• Te
xtul
arg
umen
tativ
• Es
eul
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Text
ul d
escr
iptiv
32
• Po
rtre
tul
Scrie
rea
met
alite
rară
• Co
men
tare
a un
ui te
xt li
ric•
Com
enta
rea
unui
frag
men
t de
text
epi
c•
Rezu
mat
ul te
xtul
ui li
tera
rSc
riere
a fu
ncţio
nală
• Ce
rere
• CV
-ul
• Sc
risoa
rea33
etc.
Activ
ități:
Atel
ier d
e sc
riere
.Di
scrim
inar
ea/s
truc
tura
rea
idei
lor p
rinci
pale
și se
cund
are
pen-
tru
elab
orar
ea te
xtul
ui.
Alcă
tuire
a pl
anul
ui d
e id
ei a
l ese
ului
, urm
ând
un a
lgor
itm.
Anal
iza m
ostr
elor
de
text
e fu
ncțio
nale
.Di
spun
erea
gra
fică
în p
agin
ă a
elem
ente
lor c
onsti
tuen
te a
le
text
ului
/tex
telo
r de
dife
rite
tipur
i. El
abor
area
CV-
ului
.Ex
erci
ții d
e st
ruct
urar
e a
unui
text
în se
cven
țe d
istinc
te în
fu
ncție
de
desti
nata
r.Ex
erci
ții d
e fo
losir
e a
dive
rsel
or su
rse
pent
ru re
aliza
rea
unei
lu
crăr
i com
plex
e, c
orel
ând
info
rmaț
ia se
lect
ată
cu id
eile
unu
i pl
an p
erso
nal r
ealiz
at a
nter
ior.
Exer
ciții
de
scrie
re a
unu
i tex
t cu
asam
blar
ea u
nor g
rafic
e,
tabe
le, d
iagr
ame.
Rela
ționa
rea
prop
oziți
ilor p
rin c
onec
tori.
31 V
a fi
proi
ecta
tă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e32
de
activ
ități
33 d
e m
otiva
re, d
e re
cuno
știnț
ă
42
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
în fo
rmat
el
ectr
onic
prin
resp
ecta
rea
stru
ctur
ii și
a se
mne
lor d
e or
togr
afie
și pu
nctu
ație
.
Exer
ciții
de
elab
orar
e a
unui
text
de
tip o
pini
e/ar
gum
enta
tiv
desp
re u
n te
xt li
tera
r/ev
enim
ent p
etre
cut î
n vi
ața
clas
ei sa
u un
co
nflic
t ide
ntific
at în
tr-u
n te
xt re
com
anda
t de
prof
esor
.Ex
erci
ții d
e el
abor
are
a un
ui te
xtel
or fu
ncțio
nale
pen
tru
dive
rse
situa
ții.
Reda
ctar
ea d
e ca
ract
eriză
ri a
unor
per
sona
je.
Exer
ciții
de
reda
ctar
e a
unor
lucr
ări,
prin
men
ționa
rea
surs
elor
de
info
rmar
e/do
cum
enta
re.
Eval
uare
a pr
oprii
lor c
ompo
rtam
ente
și a
titud
ini p
rin ra
port
are
la u
n m
odel
dat
.Pr
ezen
tare
a un
ui te
xt, v
alor
ificâ
nd te
hnol
ogia
mod
ernă
și u
tili-
zare
a in
tern
etul
ui în
tr-o
man
ieră
resp
onsa
bilă
.Re
dact
area
rezu
mat
ului
.Ap
licar
ea a
lgor
itmilo
r de
elab
orar
e a
com
enta
riulu
i.Pr
oduc
erea
text
elor
de
dim
ensiu
ni m
edii
(1,5
-2 p
agin
i), c
u uti
lizar
ea m
ijloa
celo
r exp
resiv
e al
e lim
bii.
Elab
orar
ea lu
crăr
ilor î
n va
riant
ă el
ectr
onic
ă.Su
sțin
erea
cor
espo
nden
ței.
Util
izare
a pr
ogra
mel
or d
e do
cum
enta
re și
ver
ifica
re.
Alte
tipu
ri de
text
e re
com
anda
te p
entr
u ac
tivită
țile
de re
dac-
tare
: anu
nțul
pub
licita
r, ar
ticol
ul d
e pr
esă;
foru
mul
de
disc
uții;
ju
rnal
de
călă
torie
; spo
tul p
ublic
itar;
repo
rtaj
ul; c
onsp
ectu
l; re
cenz
ia e
tc.
Prod
use:
text
ul m
etal
itera
r, te
xtul
refle
xiv,
text
ul im
agin
ativ,
text
ul fu
ncțio
nal.
5.1.
Apl
icar
ea a
chizi
țiilo
r lin
g-vi
stice
în re
aliza
rea
acte
lor
com
unic
ative
.
5.2.
Arg
umen
tare
a re
lație
i din
tre
norm
ă, a
bate
re și
uz î
n di
ver-
se si
tuaț
ii de
com
unic
are.
Ort
ogra
fia şi
pun
ctua
ţia•
Mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i rom
âne:
DO
OM
-2, 2
010:
scrie
rea
cu li
teră
mic
ă sa
u m
are
• N
orm
ele
de p
unct
uație
ale
lim
bii r
omân
e
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
sens
urilo
r cuv
inte
lor n
ecun
oscu
te, u
tilizâ
nd
dive
rse
dicț
iona
re.
Lect
ura
artic
olel
or le
xico
grafi
ce.
Inte
grar
ea c
uvin
telo
r exp
licat
e în
con
text
e co
ncre
te.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re și
ana
liză
a pă
rțilo
r de
vorb
ire.
43
5.3.
Inte
grar
ea d
iver
selo
r str
a-te
giilo
r de
învă
țare
aut
o-no
mă
a lim
bii c
u aj
utor
ul
dicț
iona
relo
r.
5.4.
Eva
luar
ea e
xprim
ării
prop
rii
și a
celo
rlalți
prin
rapo
rtar
e la
nor
mă.
5.5.
Val
orifi
care
a po
tenț
ialu
lui
expr
esiv
al p
ărțil
or d
e vo
rbire
în
text
ele
stud
iate
.
Lexi
cul
• Li
mba
lite
rară
/pop
ular
ă; li
mba
vor
bi-
tă/s
crisă
. Nor
mel
e or
togr
afice
și d
e pu
nctu
ație
ale
lim
bii r
omân
e•
Voca
bula
rul l
imbi
i rom
âne
• St
ruct
ura
voca
bula
rulu
i•
Voca
bula
rul f
unda
men
tal ș
i mas
a vo
ca-
bula
rulu
i. M
odifi
cări
ale
voca
bula
rulu
i•
Serii
le si
noni
mic
e•
Mijl
oace
de
îmbo
gățir
e a
voca
bula
rulu
i: in
tern
e și
exte
rne.
Priv
ire d
e an
sam
blu.
Ex
pres
ii fr
azeo
logi
ce•
Circ
ulaț
ia c
uvin
telo
r în
timp.
Arh
aism
ele.
N
eolo
gism
ele.
Cuv
inte
le m
oște
nite
și
cuvi
ntel
e îm
prum
utat
e•
Stilu
rile
func
ționa
le a
le li
mbi
i. Ab
ater
e de
la n
orm
ă: a
naco
lutu
lM
orfo
logi
a●
Părț
ile d
e vo
rbire
: priv
ire d
e an
sam
blu
● Va
loril
e sti
listic
e al
e pă
rțilo
r de
vorb
ireSi
ntax
a•
Părț
ile d
e pr
opoz
iție.
Priv
ire d
e an
sam
blu
• Fr
aza.
Coo
rdon
area
și su
bord
onar
ea•
Subo
rdon
area
prin
con
junc
ții su
bord
ona-
toar
e, p
rin p
ronu
me
și ad
verb
e re
lativ
e•
Subi
ectu
l. Pr
opoz
iția
subo
rdon
ată
su-
biec
tivă
• Pr
edic
atul
ver
bal.
Pred
icat
ul n
omin
al.
Prop
oziți
a su
bord
onat
ă pr
edic
ativă
• At
ribut
ul. P
ropo
ziția
subo
rdon
ată
subo
r-do
nata
atr
ibuti
vă
Iden
tifica
rea
elem
ente
lor d
e lim
bă în
text
ele
artis
tice,
ști
ințifi
ce și
pub
licisti
ce.
Exer
ciții
de
iden
tifica
re/d
elim
itare
a p
ropo
zițiil
or în
fraz
ă.Ap
licar
ea re
gulil
or st
udia
te la
pro
duce
rea
text
ului
scris
.Ex
erci
ții d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă a
rela
ției d
intr
e pr
opoz
iții î
n ca
drul
fraz
ei.
Com
enta
rea
orto
gram
elor
și a
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ia.
Anal
iza fa
ptel
or d
e lim
bă.
Util
izare
a ad
ecva
tă a
term
inol
ogie
i lin
gvisti
ce.
Atel
ier d
e sc
riere
.At
elie
r de
vorb
ire.
Activ
ități
de u
tiliza
re a
div
erse
lor r
esur
se in
form
ațio
nale
și
com
unic
ațio
nale
pen
tru
core
ctitu
dine
și a
utoc
ontr
ol.
Prod
use:
test
ul d
e vo
cabu
lar,
test
ul d
e or
togr
afie,
test
ul d
e pu
nctu
ație
, pro
iect
ul d
e gr
up, p
roie
ctul
indi
vidu
al, p
orto
foliu
l, pr
ezen
tare
a or
ală/
pe d
iferit
e su
port
uri,
dict
area
.
44
• Co
mpl
emen
tele
nec
ircum
stan
țiale
: di-
rect
și in
dire
ct. P
ropo
ziția
subo
rdon
ată
com
pleti
vă d
irect
ă. P
ropo
ziția
subo
rdo-
nată
com
pleti
vă in
dire
ctă
• Co
mpl
emen
tele
circ
umst
anția
le: d
e lo
c, d
e tim
p, d
e m
od, d
e ca
uză,
de
scop
, con
dițio
nal,
conc
esiv,
con
secu
tiv.
Subo
rdon
atel
e ci
rcum
stan
țiale
: de
loc,
de
tim
p, d
e m
od, d
e ca
uză,
de
scop
, co
ndiți
onal
ă, c
once
sivă,
con
secu
tivă
• N
orm
e de
pun
ctua
ție în
fraz
a cu
pr
opoz
iții s
ubor
dona
te6.
1. P
reze
ntar
ea id
eilo
r rec
epta
te
din
cotid
ian,
într
-un
disc
urs.
6.2.
Inte
grar
ea e
xper
ienț
elor
de
lect
ură
în c
onte
xte
școl
are
și de
via
ță.
Com
unic
area
în a
cţiu
ne•
Disc
urs d
espr
e un
eve
nim
ent s
ocio
-cul
-tu
ral
Lim
baju
l şi l
itera
tura
, a în
văţa
să în
veţi
•Li
mba
jul ș
i lite
ratu
ra în
inte
rnet
Lite
ratu
ra, a
învă
ţa să
fii
•In
tere
se și
atit
udin
i de
lect
ură
•Ex
perie
nțe
de le
ctur
ă di
n vi
ața
unor
pe
rson
alită
ți•
Lite
ratu
ra și
isto
ria
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are34
: Tim
pul.
Trad
ițiile
nea
mul
ui m
eu.
Patr
iotis
mul
. Răz
boiu
l. Li
bert
atea
. Dre
pta-
tea.
Per
sona
lităț
ile n
eam
ului
. Asp
irații
le.
Activ
ități:
Sele
ctar
ea in
form
ație
i Disc
erne
rea
info
rmaț
iei.
Reda
ctar
ea d
iscur
sulu
i.Ac
cesa
rea
la o
ră și
indi
vidu
al a
surs
elor
dig
itale
.Le
ctur
a ex
pres
ivă
a te
xtel
or li
tera
re.
Exer
ciții
de
mon
itoriz
are
a pr
oprie
i lec
turi
Exer
ciții
de
moti
vare
a in
tere
sulu
i pen
tru
lect
uri.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a p
refe
rințe
lor l
itera
re.
Exer
ciții
pra
ctice
pen
tru
apro
fund
area
tehn
icilo
r de
lect
ură.
Lect
ura
ghid
ată.
Lect
ura
inte
roga
tivă
a te
xtel
or.
Lect
ura
inde
pend
entă
a te
xtel
or d
e pr
opor
ții.
Disc
uții
asup
ra le
ctur
ilor.
Prod
use:
disc
ursu
les
eul s
truc
tura
t, pr
ezen
tare
a cu
supo
rt m
ultim
odal
.
34 N
otă.
Pro
feso
rul î
mpr
eună
cu
elev
ii al
eg sa
u pr
opun
gen
eric
ele.
45
La sf
ârşi
tul c
lase
i a IX
-a, e
levu
l poa
te:
• pe
rcep
e ad
ecva
t ide
ntita
tea
lingv
istică
și c
ultu
rală
pro
prie
în c
onte
xt n
ațio
nal;
• pa
rtici
pa la
inte
racț
iuni
ver
bale
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă;•
lect
ura
și re
cept
a te
xte
liter
are
și no
nlite
rare
prin
div
erse
stra
tegi
i;•
prod
uce
text
e sc
rise
de d
iferit
tip,
pe
supo
rtur
i var
iate
;•
utiliz
a lim
ba c
a sis
tem
și n
orm
e lin
gvisti
ce (l
exic
ale,
fone
tice,
gra
mati
cale
, sem
antic
e) în
real
izare
a ac
telo
r com
unic
ative
;•
inte
gra
expe
rienț
e lin
gvisti
ce și
de
lect
ură
în c
onte
xte
școl
are
și de
via
ță,
man
ifest
ând
atitu
dini
spec
ifice
pre
dom
inan
te:
• cu
riozit
ate
și to
lera
nță;
• co
eziu
ne și
coe
renț
ă di
scur
sivă;
• sp
irit d
e ob
serv
ație
și c
reati
vita
te a
rtisti
că/li
tera
ră;
• re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e și
auto
cont
rol;
• id
ei p
erso
nale
și c
ompo
rtam
ente
lite
rar-a
rtisti
ce;
• ati
tudi
ne p
oziti
vă și
inte
res p
entr
u va
loril
e le
ctur
ii.
46
V. TEXTE RECOMANDATE
5.1. Pentru autorii de manuale şi pentru profesori
Textul literar, abordat ca o unitate comunicativă și ca un model de comunicare artis-tică, precum și textul nonliterar, privit ca o sursă de informare, vor contribui la edifica-rea și structurarea competenței de comunicare a elevilor, reclamată atât de competen-ța-cheie comunicarea în limba de instruire,35 cât și de competențele specifice ale altor discipline de studiu.
Un aspect al integrării se manifestă în cercetarea textului literar ca fapt de limbaj, ca unitate comunicativă, înainte ca acesta să fie examinat ca o țesătură de semne, idei și imagini.
Textele literare și nonliterare selectate de autorii de manuale și de către profesori vor reflecta și exigențele noilor educații, ca valori pedagogice importante ale secolului al XXI-lea.
La alegerea textului literar se va ține cont de următoarele principii specifice ELA36:Selectarea/structurarea conținuturilor educației literare (EL) se realizează în baza
anumitor principii:a) adecvării la teleologia și tehnologia ELA;b) valorii artistice certificate: valoarea națională/universală a operei/creației scriito-
rului;c) convergenței/coerenței în promovarea valorilor fundamentale ale humanitasu-
lui, valorilor naționale și în formarea axiologică a elevilor;d) valorificării de către operă a surselor folclorice și mitologice naționale (aplicare
selectivă);e) adecvării la interesele de lectură ale elevilor și asigurării zonei proxime de dezvol-
tare literară;f) diversității poetice (tematice, de gen, stilistice etc.);g) instrumentării riguroase a activității de lectură a elevilor;h) plinătății axiologice: coerenței valorilor fundamentale (Adevărul, Binele, Frumo-
sul, Dreptatea, Libertatea), valorilor specifice creației artistice (estetice, morale, religioase, teoretice), coerenței valorilor contextuale;
i) plinătății și coerenței sistemului de elemente ale limbajului poetic: forma, struc-tura, figurile de stil, versificația;
j) convergenței/coerenței cu structura sistemului de activitate lectorală a elevilor;k) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor de recep-
tare poetică a elevilor;l) concentric – liniar și istorismului;
35 Deși Cadrul european de referință racordează prima competență la limba maternă, considerăm că, într-o Europă multietnică și plurilingvă, aceasta ar trebui să se numească, mai exact, comunicarea în limba de instruire. Nici pentru elevii din Republica Moldova nu se pune semnul egalității între limba maternă și limba de instruire. Mai mult, există, indubitabil, numeroase situații în care elevii crescuți în familii bilingve nici nu au posibilitatea să comunice, în mediul școlar, în limbile lor materne, cu atât mai mult, să fie instruite în respectivele limbi.
36 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.188
47
m) coerenței cu conținuturile educației lingvistice și artistic-estetice (educației muzi-cale, artistico-plastice etc.);
n) coerenței și continuității în raport cu structura sistemului național de învățământ.Principiile de selectare a textelor literare pentru studiu și lectură în clasele
a V-a – a IX-a oferă deschideri în special pentru realizarea educației pentru valori, educației pentru cetățenie, educației pentru democrație, educației personale şi sociale, educației globale, educației pentru dezvoltare, educației pentru mediu/ecologice, educației pentru pace şi toleranță, educației pentru toți şi pentru fiecare, educației pentru comu-nicare şi mass-media, educației pentru viața de familie.37
NB! Textele poartă caracter de recomandare. În procesul proiectării didactice și valo-rificării sensului didactic propriu-zis, vor fi selectate 3-5 texte literare din 2-3 autori, ur-mărind realizarea unităților de competență, formarea valorilor și atitudinilor adecvate prin ilustrarea concretă a secvențelor de conținut pentru fiecare clasă. Recomandăm ca alegerea textelor să fie făcută conform criteriului axiologic, al accesibilității și al resurse-lor educaționale, în funcție de competențele specifice urmărite în procesul de predare/învățare/evaluare, excluzând repetarea textelor, de la clasă la clasă, cu excepția actua-lizării unora.
Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să abordeze în mod aplica-tiv (fără definirea conceptelor) noțiunile de teorie literară, pentru asigurarea compre-hensiunii și pentru argumentarea interpretării.
Mitul, legenda, basmul, parabola, literatură populară
Biblia povestită copiilor
Proverbele
Ghicitori
Legendele florei şi ale faunei
Petre Ispirescu Legende sau basmele românilor
Alexandru Mitru Legendele Olimpului
Ion Creangă Poveşti
Ioan Slavici Zâna Zorilor, Doi feți cu stea în frunte
Florin Bican Și v-am spus povestea aşa
Adina Popescu O istorie secretă a Ţării Vampirilor
Mircea Cărtărescu Enciclopedia zmeilorAurelian Silvestru Fărâme de suflet
PragulEusebiu Camilar Povestiri eroice
Dimitrie Bolintineanu Legende istorice
Nina Cassian Povestea celor doi tigri Ninigra şi Aligru
Marta Cosmin volumul Croitorul de poveşti
37 ibidem p.186
48
Ioana Nicolae Aventurile lui Arik, Arik şi mercenarii, Ferbonia, Vertijia
Monica Pillat Corabia timpului
Ana Alfianu Val şi cetatea sufletelor
Cornel Vlaiconi Domnul Papuzek
Simona Antonescu Regina Maria şi Marea Unire (din seria Istoria povestită copiilor)
Radu Vancu Regele PiticuțBalada şi poemul eroic
Balade populare româneşti: Miorița, Monastirea Argeşului, Soare-le şi Luna, Toma Alimoş, Balada lui Constantin Brâncoveanul etc.
Vasile Alecsandri Dan, căpitan de plai, Noapte Sfântului Andrii, Dumbrava Roşie etc.George Coșbuc Moartea lui Fulger, Paşa Hassan, Nunta Zamfirei, Moartea lui
Gelu etc.Spiridon Vangheli Șalul verde
Proza scurtă
Ion Luca Caragiale Momente şi schițe
Vasile Alecsandri Vasile Porojan
Geo Bogza Basm
Ion Creangă Povestiri
Emil Gârleanu Din lumea celor care nu cuvântă
Tudor Arghezi Cartea cu jucării
Ioan Al. Brătescu-Voinești Puiul
M. Gh. Cibotaru Lupul (Mița)Ion Druță Daruri, Balada celor cinci motănaşi, Toiagul păstoriei, Povestea
furnicii, Horodişte, Samariteanca, Ultima lună de toamnăGeorge Meniuc Delfinul, Caloian
Ionel Teodoreanu Ulița copilăriei, În casa bunicilor
Nicolae Dabija Pe urmele lui Orfeu
Adina Popescu 8 povestiri de pe Calea Moşilor
Vasile Voiculescu Ciobănilă
Mircea Sântimbreanu Recreația mare
Spiridon Vangheli Copii în cătuşele Siberiei, Crăița, Școala vieții
Claudia Partole Floarea iubirii
Antoine de Saint-Exupéry Micul prinț
Romanul
Constantin Chiriță Cireşarii
Ionel Teodoreanu La Medeleni
49
Radu Tudoran Toate pânzele sus!
Mihail Drumeș Elevul Dima dintr-a şaptea
Ovidiu Verdeș Muzici şi faze
Aureliu Busuioc Când bunelul era nepot, Lătrând la lună
Ion Druță Clopotnița
Nicolae Esinencu Doc
Nicolae Dabija Tema pentru acasă
Claudia Partole Rebela
Marcel Gherman Universuri paralele, Cer albastru deasupra Arcadiei
Simona Popescu Exuvii
Liliana Corobca Kinderland
Ioana Pârvulescu Inocenții
Filip Florian Toate bufnițele
Mishel Brule Băiatul care voia să doarmă
Patrick Skene Catling Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge
Jack London Colț Alb
J.K. Rowling Harry Potter (serie)
Daniel Defoe Robinson Crusoe
Louis Sacha Tabăra
R.J. Palacio Minunea
Gary Paulsen Toporişca
Alexandre Dumas Cei trei muşchetari
Al. Beleaev Capul profesorului Dowell
Jules Verne Copiii căpitanului Grant, Insula misterioasă, Un căpitan de 15 ani
Charles Dickens Poveste de Crăciun, Marile speranțe
Rui Zink Cititorul din peşteră
Genul liric
Vasile Alecsandri Iarna, Oaspeții primăverii, Sfârşit de toamnă etc.Mihai Eminescu Criticilor mei, Ce te legeni, Revedere, Povestea codrului, Crăiasa
din poveşti, Sara pe deal etc.Alexei Mateevici Limba noastră, Cântecul zorilor
George Coșbuc Cântec, Mama, La oglindă, Iarna pe uliță etc.
George Topârceanu Text reprezentativ contextului tematic, la alegereGrigore Vieru Cuvântul mama, Cântec de leagăn pentru mama, Cămăşile, For-
mular, Legământ, În limba ta, Eminescu, Reaprindeți candela, etc.
50
Vasile Romanciuc Arbore în toamnă târzie, Albina, Omul de piatră, Doi iezi, Copilă-ria, De parcă te ascultă Eminescu
Nicolae Dabija Poeme pentru totdeauna
Nina Cassian Text reprezentativ contextului tematic, la alegere
Ion Vatamanu Text reprezentativ contextului tematic, la alegere
Aureliu Busuioc Bătrânul poet etc.
Arcadie Suceveanu Text reprezentativ, la alegere
Genul dramatic
Vasile Alecsandri Chirița în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă
Ion Băieșu Preşul sau Crimă pe palier
Dumitru Matcovschi Text reprezentativ contextului tematic, la alegereMatei Vișniec Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele, Extraterestrul
care îşi doreşte ca amintire o pijama
5.2. Texte pentru memorizare
Se recomandă ca elevii să memorizeze următoarele tipuri de texte literare:• Clasa a V-a: 2 poezii lirice, un fragment de text epic (1/2 pagină);• Clasa a VI-a: 2 poezii lirice, 1 fabulă;• Clasa a VII-a: 3 poezii lirice, un fragment de poem eroic (1/2 pagină);• Clasa a VIII-a: 3 poezii lirice, un fragment de text dramatic (un rol într-un dialog);• Clasa a IX-a: câte o poezie lirică sau fragment de text epic la fiecare temă literară.
5.3. Teme literare generice pentru realizarea unităţilor de învăţare
Curriculumul prevede abordarea conținuturilor în progresie tematică. Universul tematic al conținuturilor ELA vor viza următoarele tipuri de valori:
• valori fundamentale ale humanitas-ului: Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea;
• valori specifice creației artistice: estetice, morale, religioase, teoretice;38
• valori contextuale: valorile imanente și valorile in actu ale operelor literare.39
Fiecare temă dintre acestea constituie centrul proiectării pe unități de învățare te-matică, fiecare unitate abordând integrat toate domeniile de conținut (Comunicare ora-lă, Lectură, Redactare, Elemente de construcție a comunicării, Elemente de intercultura-litate) și vizând toate competențele specifice.
38 SURDU, AL., Pentamorfoza artei. București: Editura Academiei Române, 199339 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.186 și SURDU, AL.,
Pentamorfoza artei. București: Editura Academiei Române, 1993
51
VI. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
6.1. Repere de desfăşurare a demersului didactic
Privită ca disciplină de studiu și – concomitent – ca limbă de instruire (de școlari-zare), Limba și literatura română este desemnată drept prioritară, dar și responsabilă pentru formarea competențelor de comunicare necesare elevului atât la studierea ce-lorlalte discipline, cât și în activitatea sa ulterioară. „Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima și de a interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă scrisă, cât și orală (ascultare, vorbire, citire și scriere), și de a interacționa lingvistic adecvat și creativ, în diverse contexte sociale și culturale: în educație și forma-re, la muncă, acasă și în timpul liber.” (Cadrul european comun de referință pentru limbi)
Activitățile de învățare pentru formarea competențelor specifice disciplinei trebuie să urmeze o progresie clară de la simplu la complex pe măsură ce se trece de la o clasă la alta.
Actuala ediție orientează cadrele didactice spre realizarea activităților specifice componentelor: lingvistică, interrelațională, estetică și culturală. Astfel, activitățile din componenta lingvistică fundamentează competența de comunicare: sprijină procesul de înțelegere și de învățare formală, informală și nonformală, dă sens existenței socio-culturale a fiecărui individ și susține conștiința identității. Activitățile din Componenta interrelațională vizează formarea comportamentului comunicativ, fapt ce contribuie la inserția socială adecvată, asigurând învățarea pe toată durata vieții. Activitățile din Componenta estetică şi culturală urmăresc descoperirea contextului cultural local și a patrimoniului național și universal și contribuie, în mod direct, la dezvoltarea personală a elevului, prin lectura literaturii și a altor tipuri de creație artistică.
Principiile didactice care trebuie să ghideze procesul de predare-învăţare-evaluare sunt:
• accentuarea caracterului interactiv al însușirii limbii, având în vedere abordarea limbii ca „limbă în funcțiune”, în variantele ei orale și scrise, ca instrument al ex-primării și al autoexprimării;
• stimularea gândirii logice și creative prin studiul limbii, în vederea formării unei personalități autonome, capabile să-și prezinte păreri, să accepte diversitatea de idei și de opinii;
• accentuarea proceselor de construcție a sensului global în receptarea textelor literare și nonliterare;
• abordarea, ca noțiuni-ancoră, a conceptelor de gramatică, având rol orientativ în exersarea contextuală a limbii, înțelegerea acestora având rolul de a susține gândirea metalingvistică, de a orienta mecanismele de autocorectare și de a mo-tiva preocuparea pentru exprimarea corectă, controlată și eficientă, adaptată la specificul situației de comunicare;
• abordarea conceptelor de teorie literară ca noțiuni-ancoră, cu rol structurant în înțelegerea și în interpretarea textelor, conștientizarea importanței acestora
52
în dezvoltarea elevului ca cititor și în formarea interesului său pentru cultura națională și europeană;
• centrarea demersurilor didactice pe învățarea activă și pe evaluare continuă; • proiectarea activităților didactice centrate pe dezvoltarea integrată a
competențelor-cheie; • transpunerea activităților școlare în medii sociolingvistice reale, in contexte non-
formale si informale și re-crearea unor „realități exterioare” în clasă.
Sugestiile metodologice lasă suficientă libertate profesorilor de specialitate, dar ele conturează și concepția învățării limbii și literaturii române în gimnaziu, care deschide spre inter- și trans-disciplinaritate, spre o perspectivă dinamică asupra studiului, cu ac-cent sporit pe dezvoltarea competențelor și nu pe asimilarea unor cunoștințe, spre o abordare holistică, astfel încât elevii să înțeleagă legăturile dintre domeniile de conținut ale disciplinei și interdependența dezvoltării competențelor; de asemenea strategiile didactice selectate de profesor trebuie să fie descriptive și interactive, adică să ofere o deschidere largă spre varietățile limbii, spre uzul comun al acesteia, și spre diversitatea de genuri literare și nonliterare din literatura și media actuale.
Autorii de manuale trebuie să uzeze de beneficiile perspectivei cognitiviste și con-structiviste în studiul limbii și literaturii române, astfel ca profesorii să știe cum pot implica elevii în propria învățare, cea prin descoperire. La selectarea conținuturilor care permit dezvoltarea competențelor specifice, profesorii și autorii de manuale vor urmări aceeași progresie dinspre conținuturile mai simple spre cele mai complexe în fiecare domeniu de conținut specific limbii și literaturii române: vorbirea, redactarea, lectura, limba. Activitățile didactice și conținuturile lingvistice și literare trebuie să reflecte, în mare măsură, noutățile din fiecare domeniu de conținut: cercetări lingvistice recente, apariții editoriale în cadrul literaturii pentru copii și adolescenți etc.
6.2. Tipologia şi formele de organizare a lecţiilor de Limba şi literatura română
Tipuri de lecții după criteriul competenței, cu specificarea materiei specifice disci-plinei:
• lecție de formare a capacităților de achiziţionare a cunoștințelor (comunicative, lingvistice, literare, lectorale);
• lecție de formare a capacităților de înţelegere a cunoștințelor cunoștințelor (co-municative, lingvistice, literare, lectorale);
• lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor cunoștințelor (comu-nicative, lingvistice, literare, lectorale);
• lecție de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor cunoștințelor (comunicative, lingvistice, literare, lectorale);
• lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;• lecție mixtă La nivelul gimnazial, disciplina Limba şi literatura română, abordată integrat, se con-
cretizează/materializează în tipuri de lecție: • lecții de receptare/interpretare a textului (literar/nonliterar); • lecții de comunicare orală;
53
• lecții de gramatică și cultivare a vorbirii; • lecții de producere a textelor scrise;etc.Profesorul are libertatea de a alege forme de organizare a lecției: • ateliere de vorbire, discuție, scriere, creație, dezbatere; • atelier inter-transdisciplinar;• masă rotundă;• joc de rol (proces judiciar, ecranizare) etc.
6.3. Strategii didactice recomandate40
Pentru activități care urmăresc exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii (competenţa 1):
• Activitățile vor viza compararea unor texte diverse, jocuri, vizionare de film/spec-tacole, teatru, redactarea unor narațiuni personale, a unor jurnale de călătorie, realiza-rea unor bloguri de promovare a locului de origine, dramatizarea, interviul etc.
Pentru activități centrate pe receptarea mesajului oral şi producerea de mesaj oral (competenţa 2):
• Activităţile de pre-ascultare vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).
• Activităţile de ascultare propriu-zisă vor viza strategii de ascultare activă și de fi-xare a conținutului mesajului (completarea unor chestionare, a unor grile de observare, exerciții de identificare a emițătorului/receptorului/contextului comunicării etc.).
• Activităţile de post-ascultare vor viza strategii de reflecție (identificarea intenției de comunicare, congruența verbal-paraverbal-nonverbal, jocuri de rol, exerciții de tip povestire, descriere etc.).
• Activităţile de pre-producere a mesajului oral vor viza strategii de stabilire a conținutului mesajului și a intenției de comunicare în funcție de contextul comunicării (adaptarea mesajului la interlocutor, la situația de comunicare, selectarea comporta-mentului comunicativ potrivit, anticiparea efectului mesajului asupra interlocutorului etc.).
• Activităţile de producere propriu-zisă a mesajului oral vor viza strategii de expri-mare orală fluentă și corectă (exersarea pronunției, exersarea unor contexte de comu-nicare diverse, exprimarea intenției de comunicare prin mijloace verbale, paraverbale și nonverbale, exerciții de descriere, de povestire, de argumentare, adoptarea de com-portamente comunicative diverse prin joc de rol etc.).
• Activităţile de post-producere a mesajului oral vor viza strategii de reflecție (apro-fundarea experienței de comunicare prin completarea unor grile de evaluare etc.).
Pentru activități centrate pe lectura şi receptarea textelor literare şi nonliterare (competenţa 3):
38 Strategiile didactice enumerate au caracter orientativ.
54
• Activităţile de pre-lectură vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).
• Activităţile de lectură vor viza strategii de ritmare și orientare a lecturii (lectura cu voce tare/silențioasă, lectura orientată/neorientată, lectura pe roluri, exersarea fluen-ței în lectură) și strategii de fixare a conținutului textului (chestionar, exerciții cu itemi de tip adevărat/fals, exerciții cu alegere multiplă, exerciții de completare, rezumat, po-vestire, harta sensului, organizarea grafică a informației, memorare etc.).
• Activităţile de post-lectură vor viza strategii de interpretare și de producere de text (discuții orientate asupra semnificațiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrierea creativă etc.)
Pentru activități centrate pe redactarea textului scris de diverse tipuri (competenţa 4): • Activităţile de pre-redactare vor viza strategii de recunoaștere a unor forme tex-
tuale, de documentare etc. (prezentarea unor grupaje de texte, discutarea unei teme, realizarea câmpului lexico-semantic, consultarea unor enciclopedii tipărite sau electro-nice etc.).
• Activităţile de redactare propriu-zisă vor viza strategii de producere de text (exer-sarea diferitelor tipare textuale, rescriere, recitire și corectare; scrierea în colaborare etc.).
• Activităţile de post-redactare vor viza strategii de reflecție (aprofundarea experi-enței de redactare prin completarea unor grile de (auto)evaluare etc.).
Pentru activități centrate pe utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în proce-sul comunicării orale și scrise (competenţa 5):
• Activitățile vor viza identificarea, însușirea, exersarea și reflecția asupra unor fapte de limbă, prin diverse tipuri de exerciții (exerciții de repetiție – dictare, recitare; exerciții de recunoaștere, de exemplificare, de completare și înlocuire, de transformare, exerciții de redactare, exerciții cu caracter ludic etc.).
Pentru activități centrate pe integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în con-texte școlare și de viață (competenţa 6):
• Se recomandă ca, în proiectarea scenariului didactic, profesorul să țină cont de necesitatea exersării integrate a celor cinci competențe în funcție de tema fiecărui an de studiu, precum și de specificul individual și colectiv al clasei.
• Activitățile vor viza abordări inter- și transdisciplinare descrise în paragraful 8.2.
6.4. Elemente inter-şi transdisciplinare realizate la disciplina Limba şi literatura română
Interdisciplinaritatea, la studiul limbii și literaturii în gimnaziu, implică, în primul rând, aria curriculară Limbă şi comunicare, mai ales în ceea ce privește practica raționa-lă și funcțională a limbii. Deși pornesc din direcții diferite, limba română – de la funcți-onal spre rațional, ca limbă pe care elevul o vorbește coerent încă până la școlarizare și până a afla de structurile gramaticale sau categoriile semantice, iar limba străină – de la rațional spre funcțional, competențele lingvistice se intersectează în cazul echivalențe-lor semantice, gramaticale și lexicale.
55
Pe dimensiune literară, Curriculumul actual pledează pe principiul relațiilor inter-disciplinare și al interacțiunii literaturii cu artele, dezvăluind un potențial de educație literar-artistică și estetică a elevilor, valoarea căruia necesită investigații teoretice și aplicative serioase. Nici o altă disciplină școlară nu este în stare să realizeze funcția cognitiv-estetică și educativ-estetică ce le revine activităților verbal-artistice și artistice, elevii înșiși fiind participanți activi ai propriei formări artistic-estetice în mod implicit, ca ființe ce creează și se creează.
Competențele lectorale, formate și dezvoltate la Limba și literatura română, permit o înțelegere de profunzime a textelor de studiu și la limbile moderne, a textelor științi-fice din celelalte domenii. La fel, înțelegerea textului de studiu la Limba și literatura ro-mână, referința la anumite evenimente din viața națiunii sau a personalităților literare este sterilă fără o reală transdisciplinaritate cu istoria și geografia. Profesorul este acela care le poate valorifica pe larg, re-adunând o imagine globală a lumii din materii școlare învățate separat.
Activitățile transdisciplinare presupun abordarea integrată a curriculumului prin centrarea pe probleme ale lumii reale în contexte cotidiene, urmărind dezvoltarea com-petentelor pentru viață. Abordarea integrata a curriculumului solicită crearea de cone-xiuni între competențe/unități de competențe dobândite disparat, în cadrul diferitor discipline. O asemenea abordare nu se mai centrează pe discipline, ci le transcende, subordonându-le elevului – subiectului formării.
Transdisciplinaritatea presupune întrepătrunderea mai multor discipline, sub for-ma integrării curriculare, cu posibilitatea constituirii, în timp, a unei discipline noi sau a unui nou domeniu al cunoașterii, prin ceea ce se numește fuziune – faza cea mai radicală a integrării.
Abordarea integrată, specifică transdisciplinarității este centrată pe lumea reală, pe aspectele relevante ale vieții cotidiene, prezentate așa cum afectează și influențează ele viața noastră. Exemplu: Ce înseamnă să fii informat?
Administrarea activităților transdisciplinare la disciplina Limba şi literatura românăPrezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare câte 7-8 ore în fiecare
din clasele a V-a – a IX-a, după cum urmează:
Competenţa specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale pro-prii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.
2 ore
Competenţa specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situ-ații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.
2 ore
Competenţa specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.
3-4 ore
• Fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare.
• La nivelul instituției de învățământ se va aproba planul calendaristic de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.
56
Variante posibile de administrareVarianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4
O zi la sfârșitul fiecărei luni în afară de luna septembrie și mai.
Zile consecutive, după cum urmează:Octombrie – 2 zileDecembrie – 2 zileMartie – 3 zile
Decadele disciplinelor să se producă în con-text curricular și să prevadă zile transdis-ciplinare.
Câte o săptămâna pe semestru *(poate al-terna cu săptămânile pe disciplinele)
Tehnologia desfăşurării activităţilor transdisciplinare:1. Profesorii realizează activităţi de tip interdisciplinar (cooperare între discipline
înrudite). De ex.Limba şi literatura română şi Istorie, Limba şi literatura română şi geografie; Limba şi literatura română şi Limba străină; Limba şi literatura româ-nă şi Educația pentru societate, Limba şi literatura română şi Educația muzicală, Limba şi literatura română şi Educația plastică/tehnologică.
2. Inițial se stabilesc, la nivelul proiectelor de lungă durată teme interdisciplinare (în procesul activităților metodice).
3. Temele interdisciplinare se pot realiza în cadrul acelorași lecții cu profesorii care se succed în abordarea sarcinilor specifice disciplinei.
4. Temele interdisciplinare se pot realiza la fiecare lecție separat, la disciplina sa.
6.5. Specificul activităţilor de evaluare la disciplina şcolară Limba şi literatura română
Organizarea integrată a demersului educațional la Limba şi literatura română impu-ne o modificare a strategiilor de predare-învățare, dar și de evaluare. Proiectarea curri-culumului pe competențe, formarea și dezvoltarea acestora implică strategii adecvate de evaluare a performanței, adică a produselor, comportamentelor și a altor manifes-tări observabile, care dau dovadă de prezența acelor competențe.
Limba şi literatura română în gimnaziu include cunoștințe, capacități, atitudini, care măsoară un anumit comportament observabil în anumite situații, e vorba de compe-tențe, în cazul dat – competențe de comunicare și literar-lectorale, ce duc la anumite rezultate școlare, performanțe, la manifestarea culturii de comunicare și literar-artisti-ce, prin urmare, la cunoașterea valorică a limbii și literaturii; receptarea și interpretarea textelor literare, angajarea în producerea anumitor tipuri de texte/compoziții școlare prin capacitățile de lectură achiziționate.
În evaluare se va avea în vedere calitatea competențelor și a unităților de competen-țe, după cum urmează:
- în cazul competenței care se referă la exprimarea identităţii lingvistice şi cultu-rale proprii, se urmărește interesul pentru problema identitară, abilitatea de a interoga și de a formula idei privind valorile culturale românești și europene.
- în cazul competenței de receptare şi de producere a unor texte orale în diverse situaţii de comunicare, se va avea în vedere calitatea ascultării active și coerența mesajelor produse;
- în lectura şi receptarea textelor de diverse tipuri, se va avea în vedere acura-tețea comprehensiunii și substanțialitatea interpretării, urmărindu-se progresia competenței de lectură prin racordare la cadrele internaționale de referință;
- în redactarea unor texte de diverse tipuri, se va avea în vedere conținutul textu-lui, adecvarea la tiparul textual abordat și corectitudinea lingvistică;
57
- în cazul evaluării competenței de folosire corectă, adecvată şi eficientă a limbii în comunicarea orală şi scrisă se va avea în vedere raportarea la situația de co-municare și cunoașterea normei;
- în cazul evaluării competenţei de integrare a experienţelor lingvistice şi de lec-tură în contexte şcolare şi de viaţă, se vor aplica metode alternative de evaluare și vizează aprecierea modului în care elevul rezolvă probleme ale lumii reale în contexte cotidiene cu ajutorul experiențelor lingvistice și literare.
În contextul formării și dezvoltării competențelor evaluarea educațională se va fun-damenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de Referință al Curriculumului Național:
• evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și о practică eficientă în școală;
• evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;• evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport cu
competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei Limba şi literatu-ra română;
• evaluarea la Limba şi literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale și moderne);
• evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la disciplină;
• evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.
În procesul educațional la Limba şi literatura română, profesorul va realiza: • evaluarea inițială, cu funcția prognostică; • evaluarea curentă, cu funcția formativă;• evaluarea finală (sumativă), cu funcția diagnostică. Evaluarea sumativă finală pentru treapta gimnazială se realizează în baza unui test
unic cu barem unic de corectare.În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele mo-
dulului/unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență stabilite în curriculum pentru clasa respectivă.
Prin examenul de absolvire a gimnaziului, se va evalua dacă au fost formate competențele specifice Limbii şi literaturii române preconizate pentru treapta gimna-zială de învățământ și dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării limbii și literaturii române.
Evaluarea competențelor de comunicare/lingvistice vizează:• vorbirea orală: interacțiunea spontană sau interacțiunea pregătită, conversația,
discuția neoficială;• exprimarea în scris: realizarea scrisa a temelor, sarcinilor didactice, elaborarea
textelor în parametrii indicați.În acest caz, produsele și comportamentele supuse evaluării vor fi:- discursurile independente (diferite ca subiect și durată de la clasa a V-a la a IX-a);- actele comunicative colective (dialoguri, discuții, comunicarea observată în ca-
drul activităților de grup);- lucrările scrise, variind atât dimensiunile, cât și condițiile de elaborare sau dificul-
tatea sarcinilor.Prin intermediul produselor școlare se vor evalua elementele culturii comunicării și
58
elementele culturii lecturii. Criteriile de evaluare unice pentru produsele recomandate, precum și matricea de specificații (pentru testele docimologice) se regăsesc în ghidurile metodologice.
În contextul principiilor evaluării, prioritară și dominantă în procesul educațional la disciplină este evaluarea curentă – evaluarea formativă în bază de competențe.
Trecerea la autoevaluare și la evaluarea reciprocă, adică abordarea evaluării ca învățare și învățarea modului de a oferi feedback, va reprezenta o preocupare constantă a cadrului didactic care organizează și dirijează procesul evaluativ.
6.6. Evaluarea din perspectiva competenţelor
Evaluarea progresului/a succesului fiecărui elev – la etapa de gimnaziu, are menirea de a spori responsabilitatea elevului pentru propriile rezultate, îi permite să-și aprecieze cât se poate de obiectiv potențialul intelectual și efortul depus pentru obținerea rezul-tatului dorit și, în ultimă analiză, îl ajută să decidă asupra opțiunilor viitoare (de alegere a profesiei, bunăoară).
În condițiile învățământului modern, competența se transformă în finalitate a pro-cesului educațional și „obiect” al evaluării școlare. În domeniul evaluativ ne aflăm în faza reconceperii evaluării, a trecerii de la evaluarea obiectivelor la evaluarea în bază de competențe și în final, la evaluarea competențelor școlare.
Această nouă concepție prefigurează construcția unui nou model integrator al evalu-ării, care valorifică deopotrivă şi încearcă să coreleze cunoştințe, deprinderi, capacități de aplicare a cunoştințelor, valori şi atitudini ale elevului.
Din perspectiva prezentului curriculum este important a se delimita noțiunile de Evaluare bazată pe competențe şi Evaluarea competențelor.
Evaluarea bazată pe competenţe Evaluarea competenţelorevaluarea capacităţii de transfer a elevilor, adică a măsurii în care folosesc eficient cu-noștințele, abilitățile și atitudinile pentru rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în situaţie nouă.
evaluarea competențelor asimilate de elev în urma absolvirii unei trepte de şcolaritate validate prin rezultatele muncii elevului.
Premise pentru o evaluare în bază de competențe:• Deschiderea evaluării spre viaţă: competențe relaționale, comunicare profesor –
elev, disponibilități de integrare socială;• Evaluarea este parte integrantă a predării şi învăţării. Extinderea evaluării de la ve-
rificare și apreciere a rezultatelor la evaluarea procesului, a strategiei de învățare a elevului, purtătoare de succes; evaluarea elevilor dar și a obiectivelor, a conținutului, metodelor, a situației de învățare, a evaluării însăși;
• Evaluarea se referă la toate aspectele legate de curriculum şi cuprinde domeniile: cognitive şi afective. Luarea în considerare, pe lângă achizițiile cognitive, și a altor indicatori, precum: personalitatea, conduita, atitudinile; aplicarea în practică a celor învățate; diversificarea tehnicilor de evaluare și adecvarea acestora la situațiile con-crete (teste docimologice, lucrări de sinteză, tehnici de evaluare a achizițiilor practi-ce, probe de aptitudini, conduita, valorizare etc.);
• Evaluarea este o pârghie pentru succesul tuturor elevilor. Transformarea elevului
59
într-un partener al profesorului în evaluare, prin: autoevaluare, inter-evaluare, eva-luare controlată. Evaluarea într-o perspectivă a succesului nu presupune diminuarea cerințelor. Evaluarea este un ajutor oferit elevului în vederea dezvoltării complexe a potențialului său;
• Evaluarea poate juca un rol critic în identificarea timpurie a învăţării şi enunţarea dificultăţilor. Scurtarea drumului evaluare – decizie – acțiune ameliorativă, inclusiv prin integrarea eforturilor și disponibilităților participative ale elevilor; centrarea pe aspectele pozitive și nesancționarea permanentă a celor negative.
6.7. Metode şi tehnici de evaluare
Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/dezvoltarea con-centrică a competențelor (de la o treaptă și/sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba şi literatura română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers.
Astfel, în procesul educațional la Limba și literatura română în gimnaziu se vor regăsi următoarele metode și tehnici de evaluare:
• probele orale; lectura cu voce a textelor; • recitarea unui fragment sau a unui text memorat; • interogarea frontală;• interviul; • răspunsurile rezumative sau ample;• realizarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată; • probele scrise; exercițiile, sarcinile de lucru, itemii; • dictarea; • expunerea; • rezumatul; • proba scrisă; • probele practice care vizează prezentări gen PowerPoint, Prezi și/sau publicații de
tip colaje, gazete, suporturi, reviste;• lucrări grafice ce presupun desene, postere, scheme, diagrame, ilustrații, diapo-
zitive. Recomandăm, însă, profesorilor să le aplice adecvat, contextualizându-le rolul și
eficiența la etapa respectivă de învățare. Prioritară în aplicarea metodelor/tehnicilor de evaluare va fi funcția motivațională a acestora, menită să susțină acțiunea de învățare activă a elevilor, axată pe gândirea pozitivă ca factor uman stimulator al evaluărilor.
În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cunos-cute, ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea rezultate-lor trebuie făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați, în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/tehnica: repere; parametri; cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.
Dintre cele mai pertinente modalități de evaluare în gimnaziu, care și-au demonstrat valabilitatea și eficiența, recomandăm: întrebările structurate (interogarea multiproce-suală); eseurile (libere, semistructurate și structurate); testul; tezele; referatele; comen-tariile; sintezele etc.
Paralel cu formele tradiționale, vor fi utilizate și metodele/tehnicile alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea împărtășită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.
60
61
GHIDDE IMPLEMENTARE
A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
62
Introducere
Ghidul pentru implementarea Curriculumului dezvoltat la disciplina Limba şi litera-tura română în gimnaziu se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale și facto-rilor de decizie, constituind un reper important pentru instituțiile abilitate în formarea inițială și continuă a specialiștilor.
Ghidul facilitează realizarea prevederilor din Curriculumul dezvoltat, punerea în practică a aspectelor teoretice și metodologice. Ghidul este un instrument de dezvolta-re a abilităților și a competențelor profesionale ale cadrelor didactice în calitate de ghizi și îndrumători ai elevilor în demersul de formare/dezvoltare a competențelor.
În ghid sunt propuse sugestii de proiectare a activităților, având la bază abordarea integrată. Materialele propuse în ghid au un caracter de sugestii și îndeamnă cadrele didactice să organizeze activitățile creativ, luând în considerație multiplele inteligențe ale copilului, nevoile și interesele elevilor, condițiile și posibilitățile reale în care se desfășoară procesul educațional de educație lingvistică și literar-artistică la disciplina Limba şi literatura română.
Prezentul document corespunde cu provocările și schimbările din era digitală: glo-balizarea, digitalizarea, tehnologizarea, criza valorilor, dar și cu cele din societatea mo-dernă: criza social-politică, economică, demografică, inclusiv din sistemul educațional național: teoretizarea curricula pe discipline și legătura interdisciplinară insuficientă la nivel curricular.
Nu în ultimul rând, acesta ia în calcul experiența cadrelor didactice în procesul de predare-învățare-evaluare, interesele și nevoile elevului modern și analizarea calității rezultatelor obținute la final de proces.
Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română în gimnaziu este legat atât de curriculumul ca proces (cercetare-proiectare-predare-învățare), cât și de curriculumul ca produs (cadru de referință, programe, ghiduri, caiete, teste etc.).
Elaborarea prezentului Ghid a ținut cont de: orientarea spre învățarea activă, spre a învăța să înveți, spre formarea de competențe, spre dezvoltarea creativității elevilor ca generatori de valori; asigurarea unui echilibru optim între abordările teoretice și aplica-tive; posibilitățile reale de aplicare la clasă.
Ghidul se adresează cadrelor didactice ce predau disciplina Limba şi literatura româ-nă la clasele gimnaziale, managerilor în educație și autorilor de manuale.
Condițiile care vor asigura o implementare reușită a Curriculumului actual Limba şi literatura română în gimnaziu includ următoarele:
63
•• promovarea unui management eficient al implementării curriculumului pentru învățământul gimnazial;
•• crearea unui climat psihologic și relațional favorabil limbii şi literaturii române în gimnaziu la toate nivelurile;
•• crearea mediului de învățare adecvat limbii şi literaturii române în gimnaziu;•• crearea unui cadru motivațional pentru cadrele didactice și elevi; •• integrarea conștientă a schimbărilor și noutăților în cadrul curricular; •• parteneriatul eficient cu părinții în cheia Strategiei intersectoriale de dezvoltare a
abilităților şi competențelor parentale pentru anii 2016-2021; •• parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.
64
1. Referințe conceptuale/teoretice ale curriculumului la disciplina
Limba şi literatura română1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba şi literatura românăDocumentul este orientat spre idealul educațional al modernității, fiind întemeiat
pe principiile pedagogice de bază ale învățământului postmodern și ale didacticii active, ce vizează demersul complex predare-învățare-evaluare din perspectiva formării unui sistem pertinent de competențe menite să asigure interesele și nevoile educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității umane, culturale și al inserției lor active și firești în viața profesională și socială.
Funcțiile curriculumului vizează, așadar, activitățile de predare-învățare-evaluare în diversitatea lor formativă, asigurând interesul permanent al elevului pentru performa-rea sa ca vorbitor şi cititor elevat, cult, pentru stimularea și dezvoltarea sa ca receptor/producător de mesaje și interpret de texte diverse, ce au o funcționalitate evidentă în contextul actual.
Cu statutul de disciplină școlară obligatorie pentru toate clasele și fundamentală pentru studiul celorlalte discipline școlare, Limba şi literatura română integrează, în baza celor două științe umaniste fundamentale: lingvistica și știința literaturii, două do-menii educaționale:
•• educația lingvistică;•• educația literar-artistică.
Acest fapt constituie o premisă concludentă pentru titlul de disciplină școlară de tip integrat, axată, preponderent, pe un demers educativ-formativ.
Modelul funcțional-comunicativ rămâne perspectiva definitorie în organizarea și desfășurarea procesului educațional la disciplină. Proiectarea/structurarea activităților educaționale, realizarea valorică a sensului didactic proiectat și organizarea pertinentă a tuturor tipurilor de evaluare a rezultatelor școlare la disciplină va articula eficiența celor două componente specifice ale concepției lingvistice și literare (EL/ELA).
Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare și dezvoltare a competențelor de comunicare cultă, prin cunoașterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) și angajarea elevului în producerea actelor comunicării.
Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culți ai limbii române și a pre-miselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane.
65
Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de litera-tură, prin cunoașterea apropriată a unor opere și fenomene literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.
Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru educația artistic-estetică generală.
Obiectivele EL/ELA sunt formulate în termeni de competențe comunicative/litera-re/lectorale (cunoștințe, capacități, atitudini), pe care urmează să și le formeze elevii pe parcursul școlarității, ajutați fiind de profesor.
Realizarea sistemelor de competențe definite de curriculum se va manifesta în com-portamente comunicative culte, în activități și atitudini literar-artistice și estetice gene-rale, acestea reprezentând și scopul atins al EL/ELA.
Principiile educaţiei lingvistice şi literare reprezintă baza conceptuală și acțională a EL/ELA.
Principiile preconizează:a) centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului,
pe formarea competențelor comunicative;b) întemeierea educației literare pe legile și fenomenele receptării și pe interpreta-
rea textelor literare, pe formarea competențelor literare/lectorale;c) educația prin valori și pentru valori;d) prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;e) corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;j) diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de:
• textul abordat/elaborat;• situația de comunicare;• competența urmărită;• vârsta elevilor.
La formarea/dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă se vor avea în vedere următoarele contexte specifice:
• Contextele comunicării orale:a) organizarea logico-semantică a mesajului;b) organizarea formală a mesajului;c) textul monologat și dialogat.• Contextele comunicării scrise:a) scrierea funcțională: tipuri de lucrări cu scop practic, informativ;b) scrierea reflexivă: tipuri de lucrări inspirate din experiența personală a elevilor;
66
c) scrierea despre textul literar: texte interpretative (analize şi comentarii literare, eseuri) elaborate de elevi;
d) creația artistică: încercări literare ale elevilor.
Conţinuturile educaţiei lingvistice şi literareComponenta comunicativă a conținuturilor EL/ELA se constituie din materii pentru
învățarea comunicării curente (uzuale) și specifice (științifice, artistice, sociale):a) materii lingvistice, reprezentând sistemele limbii române literare: fonologic, lexi-
cal, gramatical (practica rațională a limbii);b) materii ale comunicării, reprezentând fenomene semnificative ale actelor comu-
nicării curente și specifice (practica funcțională a limbii);c) materii didactice, reprezentând procese de învățare a actelor comunicative
(practica didactic-funcțională a limbii sau lingvodidactica).Componenta literară a conținuturilor EL/ELA se constituie din:a) texte literar-artistice și folclorice;b) texte literare interpretative consacrate: studii și eseuri de analiză și comentarii
(hermeneutică literară);c) texte științifice: de teorie și istorie literară, estetică etc.;d) texte/materii didactice despre învățarea/realizarea activităților de lectură. Tex-
tele literare și nonliterare, selectate de autorii de manuale și de către profesori, vor reflecta și exigențele noilor educații, ca valori pedagogice importante ale secolului XXI, realizându-se astfel premise pentru integralizarea demersurilor Curriculumului de Dezvoltarea personală și ale Curriculumului la Limba şi litera-tura română.
Principiile de selectare a textelor literare pentru studiu și lectură în clasele a V-a – a IX-a oferă deschideri în special spre realizarea educației pentru valori, educației pentru cetățenie, educației pentru democrație, educației personale și sociale, educației glo-bale, educației pentru dezvoltare, educației pentru mediu/ecologie, educației pentru pace și toleranță, educației pentru toți și pentru fiecare, educației pentru comunicare și mass-media, educației pentru viața de familie.
Structura axiologică a conținuturilor ELA vizează valori fundamentale: Adevărul, Bi-nele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea; valori specifice creației artistice (estetice, mo-rale, religioase, teoretice); valori contextuale (valorile imanente și valorile in actu) ale operelor literare.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română s-a ținut cont de: ideile, conceptele, teoriile, paradigmele aferente domeniului educației
67
lingvistice și literar-artistice (EL/ELA): conceptul de diversificare a cunoaşterii în tipuri de cunoaştere (cel aferent ELA fiind cunoaşterea artistic-estetică, iar EL – cunoaşterea em-pirică şi cunoaşterea științifică), principiul sincretismului artelor, conceptul de educație lingvistică (E. Coșeriu), conceptul de didactică a artei (Vl. Pâslaru), teoria lecturii (M. Corti, U. Eco, P. Cornea), teoria educației artistic-estetice (B. T. Lihaciov, N. A. Kuşaev, E. V. Kviatkovski, L. P. Peciko), teoria educației literar-artistice (Vl. Pâslaru), principiul priorității receptorului (M. Heidegger, J. Mukarovsky), principiul gradualității creației-receptării artistice (C. Radu), principiul adecvării structurii activității de lectură a elevilor la structura operei literare (N. A. Kuşaev) etc.
Conținuturile EL/ELA vor fi structurate pe principii comune (accesibilitate, valoare stabilă, anticiparea dezvoltării, coerență, echilibru structural etc.) și specifice educației lingvistice și educației literare, după cum urmează:
•Principii de selectare/structurare a conținuturilor educației lingvistice:a) adecvării la teleologia și tehnologia EL;b) plinătății sistemelor elementelor de construcție a comunicării (a sistemelor limbii
naționale);c) plinătății actelor comunicării curente și specifice: valorificarea suficientă a limba-
jelor comun, poetic, științific;d) valorificării mediilor sociolingvistice ale elevilor: general (al comunității), specific
(rural/urban, amorf/cultivat, național/mixt, monocultural/policultural) și particu-lar (familial, școlar, cultural-artistic);
e) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor cognitive și de comunicare a elevilor;
f) adecvării la specificul zonelor de comunicare intensivă a elevilor: utilitară, cogni-tivă, didactic-educațională, interumană, culturală, spirituală;
g) corespondenței cu tipurile de comunicare a elevilor;h) asigurării zonei proxime de dezvoltare a competențelor de comunicare;i) instrumentării riguroase a activității de comunicare a elevilor;j) coerenței cu conținuturile educației lingvistice, în cadrul studiului limbilor mo-
derne;k) contextualizării interculturale a conținuturilor educației lingvistice.•Principii de selectare/structurare a conținuturilor educației literare:a) adecvării la teleologia și tehnologia ELA;b) valorii artistice certificate: valoarea națională/universală a operei/creației scrii-
torului;c) convergenței/coerenței în promovarea valorilor fundamentale ale Humanitasu-
lui, valorilor naționale și în formarea axiologică a elevilor;
68
d) valorificării de către operă a surselor folclorice și mitologice naționale (aplicare selectivă);
e) adecvării la interesele de lectură ale elevilor și asigurării zonei proxime de dez-voltare literară;
f) diversității poetice (tematice, de gen, stilistice etc.);g) instrumentării riguroase a activității de lectură a elevilor;h) plinătății axiologice: coerenței valorilor fundamentale (Adevărul, Binele, Frumo-
sul, Dreptatea, Libertatea), valorilor specifice creației artistice (estetice, morale, religioase, teoretice), coerenței valorilor contextuale;
i) plinătății și coerenței sistemului de elemente ale limbajului poetic: forma, struc-tura, figurile de stil, versificația;
j) convergenței/coerenței cu structura sistemului de activitate lectorală a elevilor;k) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor de recep-
tare poetică a elevilor;l) concentrismului și istorismului;m) coerenței cu conținuturile educației lingvistice și artistic-estetice (educației mu-
zicale, artistico-plastice etc.);n) coerenței și continuității, în raport cu structura sistemului național de învățământ.•Selectarea/combinarea tehnologiilor educaționale pentru fiecare formă/acțiune
educativă se va face în baza principiilor:a) corelării experiențiale – cu valorile comunicative/literare/lectorale, achiziționate
anterior de către elevi;b) adecvării la standardele de conținut și la standardele de competență;c) corelării cu specificul materiilor de predare-învățare (științifice, artistice, tehno-
logice);d) angajării competențelor, conținuturilor și tipului evaluării;e) particularizării în funcție de psihologia vârstei și individualitatea elevilor;f) adecvării la mediile sociolingvistic și cultural-estetic ale unității de învățământ și
ale elevilor;g) corelării cu tipurile comunicării (utilitară, cognitivă, literar-artistică) și cu tipurile
de limbaj (comun, poetic, științific);h) gradualității demersurilor didactic-educațional și comunicativ-literar/lectoral;i) caracterului personalist-interactiv al demersului tehnologic.Instrumentarul didactic-metodologic de realizare a EL/ELA se constituie din urmă-
toarele piese curriculare de bază: prezentul Curriculum, ghidul de implementare a aces-tuia, manualul și ghidul metodologic. Profesorul este în drept să facă opțiune pentru manual și pentru demersul tehnologic.
69
Acțiuni pedagogice în formarea la elevi a culturii literar-artistice coerente cu obiec-tivele EL/ELA:
•• pregătirea conștientă pentru actul lecturii și interpretării textelor literare; •• lectura fluentă, expresivă și comprehensivă a unei diversități de texte literare/
didactice/interpretative; •• formarea/dezvoltarea percepției, imaginației, gândirii și creației artistice; •• achiziționarea instrumentarului teoretico-literar și lectoral aferent activității de
lectură; depistarea/discernerea/interpretarea apropriată a valorilor textelor lite-rare prin descifrarea limbajului poetic;
•• producerea unei varietăți de texte reflexive, interpretative și imaginative; •• evaluarea critică a operelor și fenomenelor literare;•• autocomunicarea într-un sistem propriu de valori, în interacțiune cu axiologia
literară, utilizând mijloacele limbajului poetic.
1.2. Demersuri inovatoare ale Curriculumului la disciplina Limba şi literatura românăEvidenţiem schimbările/dezvoltările realizate:• Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absolven-
tului nivelului gimnazial de învățământ ca un nou concept cu valențe semantice de finalitate a sistemului de învățământ, proiectat din premisa unității abordării psiho- și sociocentriste.
• Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitu-dinile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor gimnaziale. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare disciplină de studiu.
• Redefinirea unităților de învățare pornind de la statutul competențelor care de-vin un nou sistem de referință al finalităților de format, conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor.
• Asigurarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activitatea de proiectare didactică.
• Revizuirea sistemelor de unități de competențe în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.
• Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele a V-a – a IX-a, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competențe-lor specifice disciplinei la finele treptei gimnaziale de învățământ.
• Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare.
70
• Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe disci-pline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (limba străină şi limba română), reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase.
• Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-în-vățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare.
• Corelarea Curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europe-nizare, tehnologizare etc. prin introducerea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”1.
• Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a ele-mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judi-cioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară gimnazială.
• Introducerea unei competențe distinctive, dedicată didacticii oralului.• Asigurarea progresiei cognitive, formative și atitudinale a competențelor cu toate
derivatele lor de context, ca exercițiu actual de dezvoltare curriculară novatoare.
1 Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963
71
Com
pete
nţa
sp
ecifi
că 1
. Pe
rcep
erea
id
entit
ății
lingv
is-tic
e și
cultu
rale
pr
oprii
în c
onte
xt
națio
nal,
man
ifes-
tând
cur
iozit
ate
și to
lera
nță.
S-a
intr
odus
o n
ouă
com
pete
nță
iden
titar
ă și
cultu
rală
. Co
mpe
tenț
a ur
măr
ește
apr
ecie
rea
de c
ătre
ele
vi a
val
orilo
r naț
iona
le d
in p
ersp
ectiv
a lim
bii,
a pa
trim
oniu
lui ș
i a
apar
tene
nței
etn
ocul
tura
le, s
ă fo
rmul
eze
argu
men
te d
espr
e lim
ba ro
mân
ă ca
lim
bă m
ater
nă și
ca
limbă
de
stat
. Un
ele-
men
t de
nout
ate
este
abo
rdar
ea in
terd
iscip
linar
ă a
conc
epte
lor d
e id
entit
ate
etni
că, l
ingv
istic
ă, c
ultu
rală
și a
part
enen
ță
lingv
istic
ă sa
u et
nocu
ltura
lă.
Elev
ii vo
r rel
ata
desp
re si
ne c
a re
prez
enta
nt a
l com
unită
ții v
orbi
toril
or d
e lim
ba ro
mân
ă și
al c
ultu
rii n
ațio
nale
și c
a vo
r-bi
tor d
e lim
bă ro
mân
a și
limbi
stră
ine.
În c
onte
xte
școl
are
vor a
soci
a ex
perie
nțe
de v
iață
și d
e le
ctur
ă cu
ele
men
te sp
e-ci
fice
ale
cultu
rii lo
cale
și n
ațio
nale
. Dem
ersu
rile
com
pete
nței
vize
ază
încu
raja
rea
elev
ilor d
e a
prez
enta
opi
nii d
espr
e ap
arte
nenț
a la
isto
ria, c
ultu
ra, l
imba
și li
tera
tura
rom
ână,
des
pre
situa
ția a
ctua
lă a
lim
bii r
omân
e.
Com
pete
nţa
sp
ecifi
că 2
. Pa
rtici
pare
a la
in
tera
cțiu
ni v
er-
bale
în d
iver
se
situa
ții d
e co
-m
unic
are
oral
ă,
dove
dind
coe
zi-
une
și co
eren
ță
disc
ursiv
ă.
Com
pete
nța,
în si
ne, e
ste
elem
ent d
e no
utat
e, în
truc
ât re
prez
intă
un
cadr
u de
refe
rință
pen
tru
dezv
olta
rea
unei
did
ac-
tici a
ora
lulu
i ca
prem
isă
a de
zvol
tării
com
pete
nțel
or c
omun
icati
ve, c
are
subo
rdon
ează
con
cept
ele
lingv
istic
e pe
rfor
mă-
rii u
nor a
cte
de li
mba
j, un
or si
tuaț
ii co
mun
icati
ve d
e co
mpl
exita
te d
iferit
ă, g
rada
tă în
rapo
rt c
u vâ
rsta
ele
vilo
r. U
n ar
gum
ent a
l rel
evăr
ii Co
mpe
tenț
ei d
e co
mun
icar
e or
ală
este
și fa
ptul
că
Com
unic
area
repr
ezin
tă u
n pr
oces
de
viaț
ă es
enția
l prin
car
e oa
men
ii ge
nere
ază
siste
me,
obț
in, t
rans
form
ă și
folo
sesc
info
rmaț
ia p
entr
u a-
și sa
tisfa
ce n
evoi
le
vieț
ii. P
rin u
rmar
e, p
rin c
ompe
tenț
ă de
com
unic
are
oral
ă nu
se în
țele
ge v
olum
ul d
e cu
noști
nțe
desp
re li
mba
j deț
inut
e de
un
vorb
itor,
ci v
aloa
rea
lor f
uncț
iona
lă, g
ener
atoa
rea
unei
acti
vită
ți de
inte
rrel
ațio
nare
, acc
entu
ându
-se
dim
ensiu
-ne
a in
tegr
atoa
re a
pro
cesu
lui.
Acce
nte
inov
ative
con
sider
ăm și
val
orifi
care
a co
mpo
nent
elor
com
pete
nței
de
com
unic
are
oral
ă pr
ecum
: edu
care
a/de
z-vo
ltare
a at
enție
i și a
cap
acită
ții d
e co
ncen
trar
e în
pro
cesu
l asc
ultă
rii, c
onști
entiz
area
fapt
ului
că
aces
tea
sunt
pur
tăto
a-re
de
inte
nțio
nalit
ate
com
unic
ativă
, pre
cum
și p
rodu
cere
a m
esaj
elor
ora
le (v
orbi
rea,
dic
ția e
tc.).
La n
ivel
ul c
onțin
utur
ilor,
CLLR
act
ual a
duce
pre
ciză
ri uti
le p
entr
u re
aliza
rea
activ
itățil
or d
e în
văța
re (c
onțin
utur
ile în
car
e su
nt d
etal
iate
dic
ția, s
trat
egiil
e de
com
preh
ensiu
ne și
de
conc
eper
e a
text
ului
ora
l sau
stra
tegi
ile d
e as
culta
re a
ctivă
).In
trod
ucer
ea u
nită
ților
de
conț
inut
ce
vize
ază
expr
esiv
itate
a vo
rbiri
i și d
icția
, (di
recti
ve in
ovati
ve) a
fost
încu
raja
tă d
e ul
timel
e st
atisti
ci n
ațio
nale
: htt
p://
stati
stica
.gov
.md/
publ
ic/fi
les/
publ
icati
i_el
ectr
onic
e/Co
piii_
Mol
dove
i/Cop
ii_M
oldo
-ve
i_20
16.p
df, p
otriv
it că
reia
, num
ărul
cop
iilor
cu
tulb
urăr
i de
vorb
ire a
cre
scut
ala
rman
t în
ultim
ii an
i, în
201
6 –
2,7
mii
cu tu
lbur
ări d
e vo
rbire
(1,2
% c
opii/
elev
i). P
rin u
rmar
e, c
omun
ității
de
vorb
itori
ai li
mbi
i rom
âne
în R
. Mol
dova
, im
plic
it și
elev
ilor,
îi su
nt sp
ecifi
ce p
robl
emel
e gr
ave
de p
ronu
nție
a c
uvin
telo
r, în
truc
ât to
t mai
mul
ți co
pii c
omun
ică
mai
mul
t vi
rtua
l, ia
r atu
nci c
ând
sunt
nev
oiți
să se
exp
rime
oral
sau
în sc
ris, „
măn
âncă
” lit
ere,
pre
scur
teaz
ă cu
vint
e sa
u pu
r și s
im-
plu
nu su
nt în
star
e să
rost
easc
ă un
ele
prop
oziți
i cor
ect,
expr
esiv
și c
ursiv
. Atu
nci c
ând
părin
ții și
școa
la n
u se
apl
eacă
as
upra
pro
blem
elor
de
com
unic
are
ale
elev
ilor,
ei se
dez
voltă
slab
em
oțio
nal,
au re
zulta
te p
roas
te la
învă
țătu
ră și
aju
ng
trep
tat î
n sit
uația
de
a re
fuza
să m
ai c
omun
ice
verb
al.
Dicț
ia e
un
avan
taj p
entr
u or
icin
e do
reșt
e să
se in
tegr
eze
cu su
cces
în v
iața
soci
ală.
72
Din
punc
tul d
e ve
dere
al f
orm
atul
ui, C
LLR
2019
recu
rge
la tr
ei ti
puri
de te
xte:
con
tinue
, disc
ontin
ue și
mul
timod
ale.
Ac
este
a po
t apă
rea
atât
în fo
rmă
tipăr
ită, c
ât și
în m
ediu
l dig
ital.
Defin
irea
prim
elor
dou
ă tip
uri d
e te
xte
este
pre
luat
ă du
pă C
adru
l de
refe
rință
al P
rogr
amul
ui in
tern
ațio
nal p
entr
u ev
a-lu
area
ele
vilo
r (PI
SA),
elab
orat
de
OEC
D. T
exte
le c
ontin
ue su
nt fo
rmat
e di
n pr
opoz
iții s
au fr
aze
orga
niza
te în
par
agra
fe.
Aces
tea
pot fi
org
aniza
te în
secț
iuni
, cap
itole
sau
cărț
i (ro
man
e, p
oves
tiri,
eseu
ri, re
cenz
ii și
scris
ori).
Tex
tele
disc
onti-
nue
sunt
cel
mai
ade
sea
orga
niza
te d
intr
-un
set d
e el
emen
te c
e po
t ave
a at
ât fo
rmat
con
tinuu
, cât
și fo
rmat
disc
ontin
uu
(list
e, ta
bele
, gra
fice,
dia
gram
e, re
clam
e, o
rare
, for
mul
are
etc.
). O
nou
tate
și o
pro
voca
re în
ace
lași
timp
pent
ru m
ulți
prof
esor
i est
e in
trod
ucer
ea te
xtel
or m
ultim
odal
e. T
extu
l mul
ti-m
odal
pre
supu
ne in
tegr
area
div
erse
lor f
orm
e te
xtua
le în
așa
fel î
ncât
să g
ener
eze
sem
nific
ații.
Într
-un
text
mul
timod
al
se c
ombi
nă d
ouă
sau
mai
mul
te si
stem
e se
mio
tice:
ling
visti
c, v
izual
, aud
io, g
estu
al, s
pația
l, m
ultim
odal
itate
a im
plic
ând
inte
rfer
ența
din
tre
cuvâ
nt, i
mag
ine,
sune
t, ge
stică
și m
ișca
re. D
in c
ateg
oria
text
elor
mul
timod
ale
fac
part
e de
signu
l vi
zual
, rev
iste
le, c
ărțil
e în
form
at e
lect
roni
c, p
agin
ile w
eb, p
rodu
sul v
ideo
(film
, vid
eocl
ip, c
lip d
e pr
omov
are,
tuto
rial
etc.
), da
nsul
ș.a.
Com
pete
nţa
sp
ecifi
că 3
. Le
ctur
a și
rece
p-ta
rea
text
elor
lit
erar
e și
nonl
ite-
rare
prin
div
erse
st
rate
gii,
dem
on-
strâ
nd sp
irit d
e ob
serv
ație
și a
ti-tu
dine
cre
ativă
.
Dom
eniu
l lec
turii
adu
ce m
ai m
ulte
nou
tăți,
men
ite să
moti
veze
ele
vii p
entr
u le
ctur
ă și
să le
form
eze
com
pete
nțe
de
lect
ură
pe te
rmen
lung
. Par
adig
ma
dezv
oltă
rii p
erso
nale
pre
supu
ne, d
in p
ersp
ectiv
a ac
east
a, re
cept
area
acti
vă a
text
u-lu
i, pe
baz
a un
ui d
ialo
g au
tenti
c în
tre
text
și c
itito
r, a
unei
tran
zacț
ii a
citit
orul
ui c
u te
xtul
, pen
tru
a aj
unge
la c
onst
ruire
a se
mni
ficaț
iilor
.Ab
orda
rea
tem
atică
pre
supu
ne p
uner
ea în
prim
-pla
nul r
ecep
tării
unu
i tex
t înț
eleg
erea
ace
stui
a și
cons
trui
rea
unor
se
mni
ficaț
ii pr
ivito
are
la te
ma
cent
rală
sau
la su
btem
ele
text
ului
. Ace
eași
tem
ă po
ate
fi ilu
stra
tă p
rin te
xte
liter
are
și no
nlite
rare
și p
oate
fi su
sțin
ută
prin
alte
lim
baje
: vizu
al, s
onor
etc
. Pro
voca
rea
pent
ru a
utor
ii de
man
uale
și p
entr
u pr
o-fe
sori
este
să g
ăsea
scă
tem
e de
inte
res p
entr
u el
evi ș
i, po
ate
și m
ai d
ifici
l, te
xte
adec
vate
pro
filul
ui d
e ci
titor
al e
levi
lor
dint
r-o
anum
ită c
lasă
.Sp
re d
eose
bire
de
CLLR
201
0, C
LLR
2019
nu
indi
că g
enur
i și s
peci
i, ac
east
a în
sem
nând
că
prof
esor
ii nu
vor
mai
pre
da
trăs
ătur
ile u
nor s
peci
i și e
levi
lor n
u li
se v
or m
ai c
ere
argu
men
tări
de ti
pul:
„Dem
onst
reaz
ă că
text
ul x
est
e o
schi
ță/u
n ba
sm/o
nuv
elă”
etc
.In
dica
țiile
priv
ind
text
ele
priv
esc
două
tipu
ri de
cla
sifică
ri: u
na c
are
are
în v
eder
e tip
urile
text
uale
și a
lta c
are
se b
azea
ză
pe fo
rmat
ul te
xtel
or.
73
Com
pete
nţa
sp
ecifi
că 4
. Pr
oduc
erea
tex-
telo
r scr
ise d
e di
ferit
tip,
pe
supo
rtur
i var
ia-
te, m
anife
stân
d cr
eativ
itate
și
resp
onsa
bilit
ate
pent
ru p
ropr
ia
expr
imar
e.
Com
enta
rea
unui
text
liric
s-a
excl
us d
in c
lasa
a V
III-a
.În
dom
eniu
l red
actă
rii, C
LLR
2019
pun
e ac
cent
pe
etap
ele
scrie
rii și
, im
plic
it, p
e re
aliza
rea,
în c
lasă
, a u
nor a
ctivi
tăți
de
scrie
re c
ores
punz
ătoa
re d
iferit
elor
eta
pe. A
vant
ajul
de
a le
urm
ări c
onst
ă în
fapt
ul c
ă pr
ofes
orul
poa
te o
bser
va c
e et
ape
cree
ază
dific
ultă
ți un
ui a
num
it el
ev și
-l po
ate
sprij
ini i
med
iat p
entr
u a-
și îm
bună
tăți
com
pete
nțel
e de
reda
ctar
e.
Com
pete
nţa
sp
ecifi
că 5
. U
tiliza
rea
limbi
i ca
sist
em și
a n
or-
mel
or li
ngvi
stice
(le
xica
le, f
oneti
-ce
, gra
mati
cale
, se
man
tice)
în
real
izare
a ac
telo
r co
mun
icati
ve,
dem
onst
rând
co
recti
tudi
ne și
au
toco
ntro
l.
S-a
depl
asat
stud
iere
a te
mei
„Si
ntax
a fr
azei
. Sub
ordo
nare
a” d
in c
lasa
a V
III-a
în c
lasa
a IX
-a.
S-a
extin
s stu
dier
ea sti
luril
or fu
ncțio
nale
ale
lim
bii d
in c
lasa
a IX
-a și
în c
lasa
a X
-a.
S-a
incl
us, l
a fie
care
cla
să, s
tudi
erea
uno
r mod
ifică
ri în
ort
ogra
fia li
mbi
i rom
âne
conf
orm
DO
OM
-2, 2
010.
Apar
nou
tăți
și în
caz
ul v
erbu
lui.
Dist
ribuț
ia m
odur
ilor p
erso
nale
și im
pers
onal
e pe
cla
se s-
a fă
cut,
insis
tând
u-se
anu
me
pe a
cele
mod
uri i
mpe
rson
ale
care
aju
tă la
form
area
asp
ecte
lor t
empo
rale
de
trec
ut și
viit
or a
le in
dica
tivul
ui.
O a
ltă n
outa
te e
ste
cons
ider
area
arti
colu
lui s
ubst
antiv
al d
rept
det
erm
inar
e m
inim
ă a
num
elui
.Ap
are
idee
a va
riație
i stil
istic
e, fă
când
u-se
refe
rire
la li
mba
stan
dard
, nor
mă
și ab
ater
e și
la e
lem
ente
de
etim
olog
ie.
Aces
te n
oțiu
ni su
nt d
estu
l de
dific
il de
lăm
urit
la v
ârst
ele
mic
i, da
r ele
men
tele
de
core
ctitu
dine
pot
fi p
reda
te c
u efi
cien
ță.
Apel
ul la
dic
ționa
re și
idee
a ur
măr
irii „
isto
riei“
unu
i cuv
ânt p
ot fi
atr
ăgăt
oare
, dep
rinzâ
ndu-
i pe
elev
i cu
mun
ca
știin
țifică
.N
outa
te a
bsol
ută
a CL
LR 2
019
este
par
taja
rea
conț
inut
urilo
r cu
refe
rire
la a
bate
re d
e la
nor
mă:
cac
ofon
ia, p
leon
asm
ul,
barb
arism
ele,
cal
chie
rea,
taut
olog
ia, a
naco
lutu
l.
Com
pete
nţa
sp
ecifi
că 6
. In
tegr
area
ex
perie
nțel
or
lingv
istic
e și
de
lect
ură
în c
on-
text
e
Un
alt p
unct
nou
al C
LLR
2019
în d
omen
iul l
ectu
rii e
ste
incl
uder
ea u
nor c
ompe
tenț
e și
conț
inut
uri c
are
priv
esc
inte
rese
-le
și a
titud
inile
față
de
lect
ură.
Prof
esor
ul v
a pu
tea
folo
si di
verș
i org
aniza
tori
grafi
ci p
entr
u pr
ima
și a
doua
eta
pă, p
e ca
re îi
va
găsi
în a
cest
ghi
d ca
fișe
de
lucr
u ce
vor
put
ea fi
mul
tiplic
ate
pent
ru le
cțiil
e de
reda
ctar
e
74
şcol
are
şi de
vi
ață,
dân
d do
vadă
de
atitu
dine
poz
itivă
și
inte
res.
Asig
urar
ea c
ontin
uită
ții în
impl
emen
tare
a ev
aluă
rii c
riter
iale
prin
des
crip
tori
cu n
ote
(ECD
N) în
învă
țăm
ântu
l gim
nazia
l prin
list
area
pro
duse
-lo
r șco
lare
eva
luab
ile în
fiec
are
unita
te d
e în
văța
re.
Raco
rdar
ea c
ompe
tenț
elor
spec
ifice
disc
iplin
elor
din
aria
cur
ricul
ară
„Lim
bă și
com
unic
are”
la C
adru
l Eur
opea
n Co
mun
de
Refe
rință
pen
tru
Lim
bi[1
] ;
[1] Ca
dre
Euro
péen
Com
mun
de
Réfé
renc
e po
ur le
s Lan
gues
: app
rend
re, e
nsei
gner
, éva
luer
. Vol
ume
com
plém
enta
ire a
vec
de n
ouve
aux
desc
ripte
urs.
Con
seil
de l’
Euro
pe, F
évrie
r 201
8.
75
2. Referințe proiective ale curriculumului la disciplinaLimba şi literatura română
2.1. Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română ca sursă de proiectare didactică
Conceptul central al proiectării curriculare la disciplina Limba şi literatura română este proiectarea didactică personalizată. Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităților pe care le consideră opti-me în asigurarea calității procesului educațional la clasă. În același timp, profesorul își asumă prin proiectarea didactică personalizată responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare individualizate, în funcție de condiții și cerințe concrete. Urmând con-ceptul curriculumului pentru învățământul gimnazial, subliniem faptul că proiectarea didactică la o disciplină școlară, cum ar fi și Limba şi literatura română, presupune din partea profesorului o gândire anticipantă derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învățării și evaluării, eșalonată pe două niveluri intercondiționate: de lungă și de scurtă durată. La fel de important este și faptul că documentele de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată sunt documente administrative care trans-pun în mod personalizat Curriculumul disciplinar. Ele sunt dovada măiestriei didactice a profesorului și a responsabilității sale în raport cu necesitatea centrării efective pe elev.
Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de profesor și aprobate în cadrul instituției de învățământ, sunt următoarele:
• Proiectare didactică de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei (anual, semestrial);
• Proiectarea unităţilor de învăţare sau proiectarea didactică zilnică pentru fie-care lecție.
Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative care transpun în mod personalizat Curriculumul disciplinar (programa școlară) în condițiile concrete ale procesului educațional la clasă, în contextul alocării de resurse metodo-logice, temporale și materiale, considerate optime de către cadrul didactic pe parcur-sul vizat. Astfel, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română constituie reperul principal, documentul reglator pentru proiectarea personalizată a activității didactice la clasă pentru disciplina dată.
76
În acest sens, curriculumul pentru o clasă se lecturează urmărind interrelaționarea următoarelor elemente:
•• Competențele specifice disciplinei •• Unitățile de învățare pe clasă:
•– unitățile de competențe•– unitățile de conținut •– activitățile de învățare și •– produsele școlare recomandate
•• Unitățile de competențe prevăzute pentru sfârșitul clasei respective •• Administrarea disciplinei •• Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Conform concepției Curriculumului pentru învățământul gimnazial, competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiecta-rea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut. Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la fine-le respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fie-cărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.
Unităţile de conţinut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Activităţile şi produsele de învăţare recomandate prezintă o listă deschisă de con-texte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru for-mare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat la nivelul proiectă-rii și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăPrin proiectarea didactică de lungă durată competențele ce trebuie formate la elevi
printr-o disciplină, se pun în relație cu resursele, timpul disponibil și modalitățile de realizare a feedback-ului. Acest instrument oferă imaginea întregului demers care va fi
77
parcurs de către elev și profesor pe durata integrală a unei perioade mai îndelungate și permite repartizarea judicioasă a orelor pentru predare și aprofundare.
2.2.1. Caracteristicile Proiectării de lungă durată (PLD)• Este un document administrativ care se întocmește de către cadrul didactic la în-
ceputul anului școlar pentru fiecare disciplină de învățământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi;
• Determină temele majore din Curriculum, care vor constitui unitățile de învățare, în care se vor include elementele de conținut specificate în curricula școlare;
• Trebuie să constituie un instrument funcțional care să asigure un parcurs ritmic al conținuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei.
• Stabilește succesiunea parcurgerii unităților de învățare; • Asociază competențele specifice, unitățile de competențe raportate la unitatea
de învățare și conținuturile vizate; • Stabilește cât de relevante sunt conținuturile în raport cu competențele specifi-
ce/unitățile de competențe raportate la unitatea de învățare; • Stabilește dacă corelația competențe-conținuturi-metode permite o evaluare
autentică; • Stabilește numărul de ore alocate pentru fiecare unitate de învățare și pentru
conținuturile corespunzătoare;• Stabilește un sistem de evaluare;• Este oportun să poarte un caracter personalizat realizând o confluență a
normativității didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogu-lui – benefică, întâi de toate, pentru elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite ca repere pentru demersul personalizat.
• Cadrele didactice au dreptul să realizeze la începutul anului școlar doar proiec-tarea administrării disciplinei, iar proiectarea unităților de învățare (modulelor) să o realizeze pe parcurs, pe măsura finalizării implementării proiectului unității anterioare.
2.2.2. Cerințe în procesul proiectării de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată, realizată într-o formă accesibilă în baza
curriculumului dezvoltat, oferă posibilitatea de a menține interdependența dintre unități de competență-conținuturi tematice – activități și produse școlare, eșalonate într-o anumită perioadă de timp. Astfel, cadrul didactic contribuie la valorificarea gra-
78
duală a competențelor specifice disciplinei Limba şi literatura română, respectând suc-cesiunea logică a unităților de conținut.
În procesul de elaborare a PLD, profesorul se va conduce de documentele oficiale și concepția educațională a disciplinei și va ține cont de următoarele cerințe:
• respectarea unui model unic de proiectare, agreat la nivel de instituție; • asumarea faptului că PLD este un instrument funcțional care asigură un parcurs
ritmic al conținuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orien-tat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei;
• discriminarea elementelor obligatorii de cele opționale: conținuturile curriculare sunt obligatorii pentru studiu, iar alegerea motivată a textului și distribuirea judi-cioasă a timpului este la discreția profesorului;
• includerea corectă a datelor calendaristice exacte pentru fiecare lecție (respec-tând structura anului de studii conform Planului-cadru);
• edificarea proiectării pornind de la competențele specifice și unitățile de competențe derivate pentru fiecare clasă, unitățile de conținut și resursele de timp recomandate;
• includerea, în cadrul unităților didactice, a orelor pentru realizarea lecțiilor de tip atelier (1-2 lecții);
• includerea, în cadrul unităților didactice, a orelor pentru realizarea lecției de sin-teză și de analiză a probei de evaluare;
• respectarea alternării formelor de evaluare, în funcție de competența specifică a unității de învățare, și indicarea clară a instrumentelor de evaluare;
• asigurarea caracterul formativ al învățării prin varierea strategiilor și a metodelor de lucru.
2.2.3. Structura Proiectării de lungă duratăProiectul de lungă durată include:
79
a. Antetul proiectului de lungă durată va include următoarele elemente obligatorii: Tabelul 1. Antetul proiectului de lungă durată
DATE GENERALE DATE SPECIFICE DISCIPLINEI
• Denumirea instituției de învă-țământ
• Anul școlar (ex. 2019-2020)• Disciplina – se scrie denumirea
disciplinei în conformitate cu Planul-cadru.
• Structura anului de învățământ (se indică datele semestrelor și ale vacanțelor)
• Orarul sunetelor• Orarul lecțiilor
• Competenţele specifice disciplinei – se transcriu din Curriculumul disciplinar;
• Referinţe bibliografice – se listează produsele curri-culare aferente disciplinei:
• produse curriculare principale: Curriculum disciplinar, manualul şcolar aprobat de MECC;
• produse curriculare auxiliare: ghidul de implementare a Curriculumului disciplinar, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucțiuni metodologice, caiete de activitate independentă pentru elevi, culegeri de teste, softuri educaționale etc.
b. Administrarea disciplinei Limba şi literatura românăAdministrarea disciplinei Limba şi literatura română va avea următoarea rubricație:
Tabelul 2. Administrarea disciplinei Limba şi literatura românăNr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an
Actualul Ghid orientează cadrele didactice pentru o proiectare personalizată în funcție de stilul pedagogic, interesele și pregătirea profesională. În context, se propun câteva modele de realizare a Proiectării de lungă durată.
Tabelul 3. Model nr. 1 de realizare a Proiectării de lungă duratăUnităţi de
competenţe Unităţi de conţinut Nr. ore Data Activităţi de învăţare Evaluare Observaţii
Tabelul 4. Model nr. 2 de realizare a Proiectării de lungă durată
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Nr. ore Data Activităţi de
învăţare-evaluare Observaţii
Tabelul 5. Model nr. 3 de realizare a Proiectării de lungă durată
Unităţi de competenţe
Unităţi de conţinut Nr. ore Data
Activităţi şi produse de
învăţareResurse Observaţii
80
Indicații pentru completarea rubricilor:• Nr. de ore pe săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru.• Nr. de ore pe an – se calculează în funcție de structura anului școlar care este
stabilită pentru fiecare an școlar în parte de către MECC al Republicii Moldova. • Unităţile de învăţare – pot fi eșalonate preluând denumirile din Curriculumul
disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualul aprobat de MECC pentru anul în curs.
• Nr. de ore pentru fiecare unitate de învăţare – se proiectează orientativ, ținând cont de: recomandările din Curriculumul disciplinar; conținuturile respective din manual; complexitatea conținuturilor; ritmul de învățare al elevilor etc.
• Unităţile de competenţă sunt constituente ale competențelor. Ele facilitează for-marea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea acestora.
• Unităţile de conţinut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice discipli-nei, dar și a celor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ, după caz, și Textul literar-resursă.
• Evaluări – se proiectează numărul de evaluări inițiale (EI), evaluări formative (EF) și evaluări sumative (ES). Astfel, cadrul didactic va putea să-și clarifice dacă re-partizarea orelor pe module îi va permite să deruleze eficient procesul evaluării formative și să asigure continuitatea procesului evaluativ. Totodată, se creează o viziune de ansamblu asupra procesului didactic la disciplină. Numărul evalu-ărilor sumative la Limba şi literatura română se determină ținând cont de reco-mandările din Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină,elaborate anual de către MECC.
• Activităţi de învăţare – reprezintă selectarea de către profesor a celor mai re-prezentative unității de învățare, specifice disciplinei LLR, adaptate stilurilor de învățare precum și stilurilor de predare.
• Activităţile şi produsele de învăţare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă per-sonalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
• Observaţii – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul anului școlar.
81
• Cadrul didactic are libertatea de a completa proiectul de administrare a discipli-nei cu alte rubrici care îi pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu: poate face o demarcație între semestre și totalizări la finele fiecărui semestru și la finele anului școlar; poate include rubrica Săptămâna destinată repartizării orientative pe săptămâni a orelor rezervate pentru parcurgerea modulului (de ex.: S1, S2 …etc. sau prin precizarea perioadelor calendaristice).
• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice auxi-liare, pentru fiecare subiect tematic; la discreția învățătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților ș.a.).
Proiectarea anuală a unităților de competențe Repartizarea orientativă a orelor în raport cu unitățile de conținut
UNITĂŢILE DE CONŢINUT
Nr. orientativ de ore pe claseNr. de ore anual
Clasa a V-a
Clasaa VI-a
Clasa a VII-a
Clasaa VIII-a
Clasaa IX-a
204 204 170 170 165
Identitatea lingvistică și culturală 7 7 6 6 6
Comunicare orală 15 15 12 12 12
Literatura și receptarea 55 55 44 44 44
Comunicarea scrisă 15 15 12 12 12
Limba română în dinamică 55 55 44 44 44
Experiențe lingvistice și de lectură: 7 7 6 6 6
82
MO
DEL
DE
DIS
TRIB
UIR
E A
UN
ITĂŢ
ILO
R D
E CO
MPE
TEN
ŢECL
ASA
A V
-A
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
e
Unitatea de învăţare nr. 1
Unitatea de învăţare nr. 2
Unitatea de învăţare nr. 3
Unitatea de învăţare nr. 4
Unitatea de învăţare nr. 5
Unitatea de învăţare nr. 6
Unitatea de învăţare nr. 7
Unitatea de învăţare nr. 8
Unitatea de învăţare nr. 9
Unitatea de învăţare nr. 10
Iden
titat
ea li
ngvi
stică
şi c
ultu
rală
1.1.
For
mul
area
arg
umen
telo
r des
pre
limba
rom
ână
ca
limbă
mat
ernă
și c
a lim
bă d
e st
at.
**
**
1.2.
Exp
licar
ea c
once
ptul
ui d
e id
entit
ate
etni
că, l
ingv
isti-
că, c
ultu
rală
.*
**
Com
unic
are
oral
ă
2.1.
Iden
tifica
rea
tem
ei, a
uno
r inf
orm
ații
esen
țiale
și d
e de
taliu
, inf
orm
ațiil
or e
xplic
ite și
impl
icite
, în
dive
rse
tipur
i de
text
e or
ale.
**
**
*
2.2.
Util
izare
a re
surs
elor
fono
-res
pira
torii
indi
vidu
ale
în
com
unic
area
ora
lă.
**
**
*
2.3.
Pre
zent
area
ora
lă, p
e ba
za u
nor r
eper
e da
te d
e pr
o-fe
sor,
a un
or in
form
ații
și a
unor
idei
.*
**
**
Lite
ratu
ra ş
i rec
epta
rea
3.1.
Con
firm
area
înțe
lege
rii u
nui t
ext p
rin ră
spun
s la
în-
treb
ări î
n ba
za lu
i.*
**
**
*
3.2.
Iden
tifica
rea
com
pone
ntel
or d
e st
ruct
ură
a te
xtul
ui
liter
ar și
non
liter
ar.
**
**
**
**
83
3.3.
For
mul
area
ghi
dată
a m
esaj
ului
text
ului
lite
rar.
**
**
**
3.4.
Exp
rimar
ea p
ropr
iilor
stăr
i pos
tlect
oral
e.*
**
**
*
3.5.
Rez
umar
ea u
nui t
ext n
arati
v în
baz
a pl
anul
ui si
mpl
u de
idei
.*
**
**
**
3.6.
Iden
tifica
rea
valo
rilor
lite
rar-a
rtisti
ce a
le te
xtul
ui p
e pa
rcur
sul l
ectu
rii.
**
**
**
3.7.
Rec
unoa
șter
ea fi
guril
or d
e sti
l în
limita
uni
tățil
or d
e co
nțin
ut.
**
**
**
*
3.8.
Car
acte
rizar
ea p
erso
naje
lor l
itera
re d
in p
ersp
ectiv
a va
loril
or.
**
**
**
3.9.
Com
para
rea
unor
per
sona
je d
in d
iferit
e op
ere
liter
a-re
din
per
spec
tiva
valo
rilor
.*
**
Com
unic
area
scr
isă
4.1.
Scr
iere
a co
rect
ă, li
zibilă
a te
xtel
or c
u pă
stra
rea
stru
c-tu
rii și
a a
spec
tulu
i îng
rijit.
**
**
**
**
**
4.2.
Ara
njar
ea în
pag
ină
a te
xtul
ui li
tera
r și n
onlit
erar
.*
**
**
**
**
*
4.3.
Exp
rimar
ea, î
n sc
ris, a
uno
r inf
orm
ații,
opi
nii p
entr
u va
rii te
xte.
**
**
**
**
**
4.4.
Ela
bora
rea
text
elor
non
liter
are
pent
ru e
-com
unic
are.
**
**
Lim
ba ro
mân
ă în
din
amic
ă
5.1.
Exp
rimar
ea in
tenț
iilor
de
com
unic
are
prin
ach
iziții
le
xica
le, f
oneti
ce, g
ram
atica
le.
**
**
**
**
**
5.2.
Res
pect
area
nor
mel
or li
ngvi
stice
în d
iver
se si
tuaț
ii de
co
mun
icar
e.*
**
**
**
**
*
84
5.3.
Iden
tifica
rea
stra
tegi
ilor d
e în
văța
re a
uton
omă
a lim
bii c
u aj
utor
ul d
icțio
nare
lor.
**
**
**
**
**
5.4.
Mon
itoriz
area
pro
prie
i exp
rimăr
i prin
rapo
rtar
e la
no
rmă.
**
**
**
**
**
Expe
rienț
e lin
gvis
tice
și de
lect
ură
6.1.
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iilor
ese
nția
le re
cept
ate
din
cotid
ian.
**
**
6.2.
Exp
rimar
ea e
xper
ienț
elor
de
lect
ură
prin
text
e re
co-
man
date
pen
tru
gesti
onar
ea p
ropr
iei î
nvăț
ări.
**
*
85
2.3. Proiectarea unităţilor de învăţare sau proiectarea didactică zilnică PROIECTUL UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE va avea următoarea rubricație:
Tabelul 6. Model nr. 1 de realizare a Proiectării unității de învățareUnitatea de învățare: ______________________ Nr. de ore alocate: ________________________
Unităţi de competenţe
Detalieri de conţinut Nr. ore Data Resurse Evaluare Observaţii
Tabelul 7. Model nr. 2 de realizare a Proiectării unității de învățareUnitatea de învățare: ______________________ Nr. de ore alocate: ________________________
Data Subiectul lecţiei
Tipul lecţiei
Unităţi de competenţă
Etapele lecţiei
Conţinuturi şi resurse didactice
Strategii didactice
Evalua-rea
Evocarea
Realizarea sensului
Reflecţie
Extinde-rea
Indicaţii pentru completarea rubricilor:• Unitatea de învăţare – se trece numărul de ordine și denumirea unității în con-
formitate cu eșalonarea din proiectul de administrare a disciplinei.• Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din proiectul de administra-
re a disciplinei.• Unităţi de competenţe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine
ale tuturor unităților de competențe prevăzute pentru modulul dat în Curriculum disciplinar (de exemplu: 3.1; 3.2; 3.3 etc.); dacă se consideră necesar – se tran-scriu din Curriculum.
• Detalieri de conţinut – se eșalonează unitățile de conținut și Textul literar-re-sursă, după caz pentru fiecare oră, care pot fi preluate din manualul aprobat de MECC, din lista de conținuturi din Curriculumul disciplinar; apoi, în funcție de specificul disciplinei, creativitatea pedagogului și alți factori, se explicitează par-
86
cursule elevilor la fiecare lecție – mai succint sau mai desfășurat; înscrierile din această rubrică trebuie să evidențieze formulări esențializate care se vor trece în catalogul clasei la fiecare lecție.
• Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în co-loana anterioară, ținând cont de structura anului școlar.
• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice au-xiliare, pentru fiecare subiect tematic; la discreția învățătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților ș.a.); la nivelul unității de învățare nu este obligatoriu de a proiecta metodele și formele activității didactice la lecții (la dorință, referințe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conținuturilor).
• Evaluare – se vor indica lecțiile în cadrul cărora se proiectează: – evaluarea inițială (EI); – evaluarea formativă (EF); – evaluarea sumativă (ES),
La disciplina Limba şi literatura română: • la început de an, semestru, modul, se proiectează o EI; • numărul de ES se determină ținând cont de recomandările din Reperele metodo-
logice de organizare a procesului educațional la disciplină; • repartizarea EF în parcursul învățării se face în corespundere cu ritmul de învățare
al elevilor, alți factori eventuali. • după fiecare evaluare sumativă se realizează o lecție de activități postevaluative
diferențiate: de recuperare, de antrenare, de dezvoltare. Se recomandă de a pro-iecta unitățile de competențe și/sau produsele selectate pentru fiecare EF.
Observaţii – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul anului școlar.
MODEL DE PROIECTARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE LA GIMNAZIUUnitatea de învăţare nr. 1. Patria şi limba română
Unităţi de competenţă vizate:1.1. Formularea argumentelor despre limba română ca limbă maternă și ca limbă
de stat;2.3. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a
unor idei;3.1. Confirmarea înțelegerii unui text prin răspuns la întrebări în baza lui;3.6. Identificarea valorilor literar-artistice ale textului pe parcursul lecturi;4.3. Exprimarea, în scris, a unor informații, opinii pentru varii texte;
87
5.1. Exprimarea intențiilor de comunicare prin achiziții lexicale, fonetice, gramati-cale;
5.3. Identificarea strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor;
6.2. Exprimarea experiențelor de lectură prin texte recomandate pentru gestiona-rea propriei învățări.
88
Dat
aU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
de în
văţa
reTi
mp
Activ
ităţi
de e
valu
are
Lim
ba ro
mân
ă, li
mba
m
ater
năEv
ocar
eDi
scuț
ie în
baz
a ci
tatu
lui L
imba
rom
ână
este
com
oară
fără
che
ie.
(I. S
lavi
ci),
în p
erec
he. R
elat
area
într
egii
clas
e a
conc
luzii
lor d
iscuț
iei.
Real
izar
ea s
ensu
lui
Refle
cţie
Ex
tinde
re. F
oaie
de
port
ofol
iu c
u se
cven
țe d
in p
oezii
des
pre
limbă
.
10 m
in.
Mon
olog
des
pre
sine
ca v
orbi
tor a
l lim
bii
rom
âne.
Atel
ier d
e vo
rbire
Evoc
are.
Acti
vita
te în
ech
ipe.
En
umer
area
a c
ât m
ai m
ulto
r dom
enii
de a
ctivi
tate
în c
are
se u
tili-
zeaz
ă lim
ba ro
mân
ă.Re
aliz
area
sen
sulu
i.Re
flecţ
ie. E
labo
rare
a un
ui m
onol
og d
e 1
min
. des
pre
rolu
l lim
bii
rom
âne
în d
ezvo
ltare
a ta
per
sona
lă.
Extin
dere
. Int
ervi
evar
ea u
nui a
dult
desp
re n
eces
itate
a cu
noaș
terii
lim
bii r
omân
e.
Poez
ia li
rică.
Te
xt-s
upor
t: „.
..”
Lect
ură
și ob
serv
are
Evoc
are.
N
umire
a și,
la d
orin
ță, r
ecita
rea
unui
frag
men
t din
poe
zia p
refe
rată
. (3
-5 e
levi
)Re
aliz
area
sen
sulu
i.Le
ctur
a ex
pres
ivă
a po
ezie
i Ţar
a m
ea d
e O
tilia
Caz
imir
(de
cătr
e pr
o-fe
sor):
Frum
oasă
mi-e
țara
stră
vech
e,În
tinsă
pe
mun
ţi şi
pe v
ăi,
Cu fe
te c
u flo
ri la
ure
che,
Cu m
ândr
i și a
geri
flăcă
i!
Frum
oasă
mi-e
țara
cea
nou
ă,Câ
nd râ
de c
u râ
s tine
resc
,Cu
m râ
de g
rădi
na c
ând
plou
ăŞi
flor
ile c
ând
înflo
resc
.VA
S: C
e vă
d? C
e au
d? C
e sim
t?, a
ctivi
tate
în g
rupu
ri m
ari:
89
Lect
ura
poez
iei,
de c
ătre
2-3
ele
vi, c
u in
tona
ția c
erut
ă de
sem
nele
de
punc
tuaț
ie.
Exer
ciții
de
voca
bula
r.Re
flecţ
ie
Extin
dere
. Mem
orar
ea p
oezie
i. Pr
egăti
re p
entr
u au
todi
ctar
e.
Poez
ia li
rică.
Te
xt-s
upor
t: „.
..”
Lect
ură
și ex
plor
are
Evoc
are.
Aut
odic
tare
Real
izar
ea s
ensu
lui.
Set d
e în
treb
ări ș
i sar
cini
pen
tru
expl
orar
ea te
xtul
ui, î
n gr
upur
i mic
i.Re
flecţ
ie.
Expl
icar
ea o
poziț
iei ţ
ara
stră
vech
e –
ţara
cea
nou
ă.Ex
tinde
re
Poez
ia li
rică.
Te
xt-s
upor
t: „.
..”
Lect
ură
și in
terp
reta
re
Evoc
are
Scrie
re li
beră
: Pen
tru
min
e, ța
ra re
prez
intă
…..
Real
izar
ea s
ensu
lui.
Refle
cţie
Ex
tinde
re
Regu
li de
acc
es la
cu-
vânt
: înt
reru
peri,
supr
a-pu
neri,
luar
ea/p
reda
rea
cuvâ
ntul
ui, a
ștep
tare
a râ
ndul
ui la
cuv
ânt
Evoc
are
Real
izar
ea s
ensu
lui
Refle
cţie
. Acti
vita
te în
ech
ipe:
form
ular
ea u
nor c
ondi
ții d
e co
mun
i-ca
re d
upă
prin
cipi
ul:
Aşa,
DA!
/Aşa
, NU!
Extin
dere
. Obs
erva
rea
com
port
amen
tulu
i uno
r par
ticip
anți
la d
iver
-se
situ
ații
de c
omun
icar
e. R
elat
area
des
pre
obse
rvaț
iile
făcu
te.
Cart
ea, o
biec
t cul
tura
lEv
ocar
eRe
aliz
area
sen
sulu
iRe
flecţ
ie
Extin
dere
Stru
ctur
a că
rții
Evoc
are
Real
izar
ea s
ensu
lui
Refle
cţie
Ex
tinde
re
90
Text
ul li
tera
r și n
onlit
e-ra
r în
tabe
le și
sche
me
Evoc
are
Real
izar
ea s
ensu
lui
Refle
cţie
Ex
tinde
re
Noti
țele
Evoc
are
Real
izar
ea s
ensu
lui
Refle
cţie
Ex
tinde
re
Lexi
c.
Actu
aliza
rea
mat
erie
i di
n cl
asa
a IV
-a.
Evoc
are.
Ghi
ceșt
e cu
vânt
ul ți
ntă
– m
are.
Real
izar
ea s
ensu
lui.
Exer
ciții
cu
sinon
ime
și an
toni
me,
cuv
inte
pol
i-se
man
tice.
Refle
cţie
. Înc
adra
rea
cuvi
ntel
or în
enu
nțur
i.Ex
tinde
re. D
e co
nstr
uit 5
enu
nțur
i cu
sinon
ime
dife
rite
ale
adje
ctivu
-lu
i mar
e.
Mor
folo
gie.
Ac
tual
izare
a m
ater
iei
din
clas
a a
IV-a
Evoc
are.
Pov
este
a pă
rțilo
r de
vorb
ire.
Real
izar
ea s
ensu
lui.
List
a pă
rțilo
r de
vorb
ire st
udia
te în
cl.
I-IV.
Ex
empl
e.Re
flecţ
ie
Extin
dere
Sint
axă.
Ac
tual
izare
a m
ater
iei
din
clas
a a
IV-a
Evoc
are
Real
izar
ea s
ensu
lui
Refle
cţie
Ex
tinde
re
Sino
nim
eEv
ocar
eRe
aliz
area
sen
sulu
iRe
scrie
rea
unui
text
înlo
cuin
d cu
vint
ele
mar
cate
cu
sinon
imel
e lo
r.Re
flecţ
ie
Extin
dere
91
Anto
nim
eEv
ocar
eRe
aliz
area
sen
sulu
iRe
zolv
area
uno
r exe
rciți
i cu
anto
nim
e, in
divi
dual
.Re
flecţ
ie
Revi
zuire
circ
ular
ă. D
iscuț
ii.Ex
tinde
re
Eval
uare
reci
proc
ă
Câm
pul l
exic
alEv
ocar
eRe
parti
zare
a el
evilo
r în
echi
pe c
onfo
rm a
notim
pulu
i pre
fera
t.Re
lată
ri de
spre
ano
timp,
în g
rup.
Prez
entă
ri.Re
aliz
area
sen
sulu
iSe
lect
area
cuv
inte
lor
Refle
cţie
Ex
tinde
re
Fam
ilia
lexi
cală
Evoc
are
Real
izar
ea s
ensu
lui
Refle
cţie
Ex
tinde
re
Oră
de
sinte
zăEv
ocar
eRe
aliz
area
sen
sulu
iRe
flecţ
ie
Extin
dere
Eval
uare
sum
ativă
nr.
1
Anal
iza e
valu
ării
sum
a-tiv
eEv
ocar
eRe
aliz
area
sen
sulu
iRe
flecţ
ie
Extin
dere
92
2.4. Proiectarea didactică zilnică pentru fiecare lecţieLa baza proiectului didactic zilnic pentru fiecare lecţie stau trei repere
intercondiționate:
Documentele curriculare subliniază faptul că centrarea învățământului gimnazial pe formarea de competențe presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didacti-ce zilnice, corelând acele componente ale unității de învățare, care se vizează prin lecția respectivă.
Tabelul 8. Elementele Proiectul didactic al lecţiei de Limba şi literatura română• Proiectul didactic al lecţiei de Limba şi literatura română va conţine următoarele ele-
mente: • Unitatea de învățare • Unitățile de competențe vizate (1-3)• Unitățile de conținut (unitatea de conținut, actele de limbaj adecvate unității de conținut,
elemente noi de limbaj, Textul - resursă, activități sau moduri de organizare specifice LLR) • obiectivele lecției • strategii didactice (forme, metode, mijloace) • strategii de evaluare (tipuri de evaluare, produse evaluate, forme, metode, mijloace) • resurse
Tipul lecţiei: elaborarea proiectului didactic începe cu încadrarea lecției în unitatea de învățare, ceea ce implică stabilirea tipului de lecție, iar tipul lecției este corelat cu tipul de evaluare care poate fi valorificat la lecție. Din perspectiva ECD, această corelare se configurează în modul următor:
• activitățile de evaluare formativă interactivă pot și trebuie să fie realizate la orice tip de lecție, vizând diferite aspecte, inclusiv cele atitudinale și metacognitive;
• evaluările formative punctuale se pretează cel mai bine în lecțiile de aplicare, iar evaluările formative în etape – la lecțiile de analiză-sinteză; însă, în funcție de rezervele de timp ale modulului și de alți factori, cadrul didactic poate alege o altă variantă dintre cele posibile.
93
Tabelul 9. Antetul proiectului de scurtă duratăANTETUL PROIECTULUI DE SCURTĂ DURATĂ va include:
• Profesorul• Clasa• Data• Numărul lecţiei în sistemul de lecţii (conform proiectării de lungă durată)__(De exemplu,
8/56, adică este lecția a 8-a din sistemul de lecții la unitate de învățare și lecția a 56-a din sistemul general de lecții la clasa respectivă)
• Numărul lecţiei conform orarului _____• Durata lecţiei ______• Unitatea de învăţare • Subiectul lecţiei: (unitățile de conținut curricular, actele de limbaj adecvate unității de
conținut, elemente noi de limbaj, textul - resursă, activități sau moduri de organizare spe-cifice LLR)
• Unităţile de competenţe vizate (recomandabil 1-3)1. _________________ 2. _________________ etc. • Tipul lecţiei. Profesorul va alege unul din modelele propuse de ghid: modelul Gagne, din
perspectiva formării competențelor, modelul integrat, modele constructiviste: ERRE, OLE, ȘVÎ etc.
• Forma de organizare de bază, după caz: ateliere de vorbire, discuție, scriere, creație, dez-batere; atelier inter-transdisciplinar; masă rotundă; joc de rol (proces judiciar, ecranizare) etc.
• Obiectivele lecţiei (recomandabil 2-4): La sfârşitul lecției elevul va putea: O1: O2: etc.
Tehnologia didactică a lecției• Metode:• Resurse (surse bibliografice, mijloace instrucționale):• Forme:• Strategii de evaluare (tipuri de evaluare, produse evaluate, forme, metode, mijloace)
Scenariul lecţiei• Notă. Scenariul lecției poate fi prezentat atât în formă tabelară, cât și în formă
textuală.• Tabelul poate fi structurat în diverse moduri. a)
Nr.crt.
Secvenţelelecţiei Timp Obiectivele
lecţieiActivitatea
profesoruluiActivitatea
elevuluiEvaluarea
(de proces)1.2.
etc.
94
b) Nr.crt.
Secvenţelelecţiei Timp Obiectivele
lecţieiStrategiadidactică
Metode,procedee
Evaluarea(de proces)
1.2.
etc.
• Notă. În cazul prezentării textuale scenariul se prezintă în formă de text, eviden-țiind secvențele structurale ale lecției și activitățile preconizate în cadrul acestor secvențe. Se va indica asupra cărora dintre obiective se va lucra la secvența re-spectivă și cât timp se preconizează pentru această secvență.
2.5. Modele de proiectare a demersului didactic al lecţiei la Limba şi literatura română
Proiectarea demersului didactic al lecţiei la Limba şi literatura română poate fi realizată atât în baza secvențelor instrucționale (modelul R. M. Gagné), eșalonate în corespundere cu tipul lecției (Tabelul 10)
Tabelul 10. Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelorSecvenţe instrucţionale
Lecţia de formare a capacităţilor de dobândire a
cunoştinţelor
Lecţia de formare a capacităţilor de înţelegere a
cunoştinţelor
Lecţia de formare a capacităţilor de aplicare a
cunoştinţelor1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Predarea-învățarea mate-riei noi 4. Consolidarea materiei și formarea capacităților: la nivel de reproducere 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă, pentru materia nouă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) de reproducere; b) productiv 4. Evaluarea curentă, instruc-tivă 5. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Anunțarea temei pentru acasă
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) productiv; b) de transferuri în alte domenii 4. Evaluarea curentă, instruc-tivă 5. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Anunțarea temei pentru acasă
95
Lecţia de formare a capacităţilor de analiză-sin-
teză a cunoştinţelor
Lecţia de formare a capacităţilor de evaluare a
cunoştinţelorLecţia mixtă
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru acasă 3. Analiza-sinteza materiei teoretice studiate (sistema-tizarea, clasificarea, genera-lizarea) 4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare studiate la nivel: a) productiv, cu transferuri în alte domenii; b) creativ 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă
1. Organizarea clasei 2. Instrucțiuni privind realiza-rea lucrării de evaluare 3. Realizarea lucrării de eva-luare 4. Bilanțul lecției. Concluzii 5. Anunțarea temei pentru acasă
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Predarea-învățarea mate-riei noi 4. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) de reproducere; b) productiv, cu unele tran-sferuri în alte domenii 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă, pentru materia nouă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă
Modelul ERREModelul ERRE este configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învățare, fa-
vorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fazele ERRE și procesul de formare a competențelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași care facilitează metodologic formarea competențelor și care corespund etapelor:
• Evocare• Realizarea sensului
• Reflecţie• Extindere
Desfășurarea eficientă a lecției are la bază anumite condiții:• crearea unei atmosfere psihologice productive, axată pe stimă și încredere reci-
procă;• formarea motivației pentru învățare;• înarmarea elevilor cu tehnici de a învăța să învețe;• oferirea unui conținut informațional funcțional necesar pentru rezolvarea anu-
mitor situații din viață.Ţinând cont de aceste aspecte, profesorul poate proiecta demersul educaţional al
unei lecţii, răspunzând, pe de o parte cerinţelor curriculare la disciplină, iar pe de alta necesităţilor şi intereselor elevilor implicaţi în procesul de învăţare.
96
Proiectul didactic de scurtă durată, la fel ca și proiectul didactic de lungă durată ,,implică două aspecte structurale: date generale şi desfăşurarea activității.
Dintre toate variantele de proiecte didactice de scurtă durată putem configura două modele:
• un model de proiect care are la bază conexiunea elementelor constitutive ale procesului (modelul a);
• un model de proiect în care accentul se pune pe actanții procesului didactic: pro-fesorul ți elevul (modelul b).
I. Date generale• Obiectul de studiu• Clasa• Data• Tema• Tipul lecției• Metodologia formării competențelor• Referințe bibliograficeII. Desfăşurarea activităţii a)
Etapele lecţiei Obiective operaţionale
Conţinutul informaţional
Tehnologiadidactică Evaluarea
b)
Etapele lecţiei Obiective operaţionale
Activitatea profesorului
Activitatea elevului Evaluarea
Paradigma constructivistă a proiectării didactice plasează elevii în centrul învăță-rii, mobilizând cunoștințele lor anterioare, conducând spre elaborarea unui context de învățare propriu; se postulează că elevul își construiește propria interpretare a infor-mațiilor și a situațiilor cu care se confruntă, iar învățarea se desfășoară prin cooperare, elevii realizând proiecte autentice motivante, stimulative. Perspectiva constructivistă consideră gândirea critică ca nucleu al procesului de predare-învățare. Rolul profeso-rului este de organizator, facilitator, antrenor, ghid, coordonator, moderator, consilier
Profesorul își construiește demersul de proiectare după modelele care corespund propriului stil de lucru, nivelului de vârstă, interese al clasei. Poate alege oricare model de proiectare a învățării constructiviste bazate pe etapele lecției.
97
Modele de proiectare a învăţării constructiviste bazate pe etapele lecţiei
• Modelul facilităţilor procedurale. Este o modalitate de co-investigație și învăța-re individuală, care se desfășoară în patru etape: puncte de sprijin; elevul elabo-rează, confruntarea cu opiniile grupului/clasei și corectarea rezultatelor; sinteza finală.
• Modelul ICON (Interpretation, Construction, Blacki McClintock, 1995) Observa-rea. Construirea interpretărilor. Contextualizarea. Confruntarea interpretărilor. Colaborarea. Prezentarea rezultatelor. Aplicații.
• Modelul CETP/SIS. Reactualizarea. Analiza erorilor. Introducerea. Efectuarea. Re-flecția personală. Post-evaluare.
• Modelul OLE. (Open, Learning, Environments). Prezentarea. Procesarea mentală. Construirea. Colaborarea. Sinteza.
• Modelul celor 5 E. Angajarea. Explorarea. Explicarea. Elaborarea. Evaluarea. Mo-delul CIP (Cognitive Information Processing). Experiența directă. Sesizarea punc-telor centrale. Analiza. Aplicarea. Evaluarea și autoevaluarea.
• Modelul CLD (Constructivist Learning Design). Precizarea situației. Alcătuirea grupurilor. Alcătuirea și folosirea procedurilor. Formularea de întrebări. Exterio-rizarea. Efectuarea de reflecții.
• Modelul CECERE. Context. Explorare. Cooperare. Elaborare. Reflecții. Evaluare.• Modelul ETER (Experience, Theory, Experimentation, Reflection). Efectuarea de
experiențe concrete. Abordarea teoretică. Efectuarea de experimente. Reflecția.• Modelul OSIOS. Orientarea. Scanarea. Interpretări proprii. Organizarea. Sche-
matizarea.• Modelul celor 5 D. Descifrarea problemei. Definirea problemei. Dezvoltarea pro-
blemei. Delegarea sarcinii. Design-ul problemei.
În continuare este prezentat un exemplu de proiect didactic de scurtă durată pentru clasa a VI-a, realizat în contextul Curriculumului actual.
Modelul Cadrul ERRE
Modelul facilităților
procedurale
Modelul ICON
Modelul CETP/SIS
Modelul OLE
Modelul celor 5 E
Modelul CLD
Modelul CECERE
Modelul ETER
Modelul OSIOS
Modelul celor 5 D etc.
98
2.6. Specificul lecţiilor de Limba şi literatura română2.6.1. Lecția, entitate complexă şi reuşita eiDin punct de vedere al managementului „ (...) lecția reprezintă un microsistem de
instruire”2. Această semnificație conferită lecției reprezintă deja o nouă manieră de abordare a acestei activități didactice de bază în cadrul procesului de învățământ. Noua manieră de abordare este favorabilă managementului lecției. Definită ca „microsistem de instruire”, lecția este plasată într-un cadru global și strategic. Nivelul reprezentat prin „microsistem de instruire – operant, de obicei, la nivelul clasei”, lecția constituie un exemplu semnificativ prin faptul că „reproduce la nivel micro ceea ce reprezintă la sca-ră largă procesul de învățământ”3. Astfel, din perspectivă managerială, lecția reflectă la scară micro concepția și organizarea procesului de învățământ, realizate la nivel de macrosistem. În acest sens, „lecția este o unitate didactică ce tinde în mod deliberat că-tre un anumit scop, în condiții determinate, cu ajutorul unor mijloace adecvate, pentru a ajunge de la condițiile existente la condiții corespunzătoare scopului urmărit”4. Deci, lecția este o entitate complexă bazată pe corelația permanentă dintre obiective-conți-nuturi-metode-evalaure.
Calitatea lecţiei este determinată de variabilele care intervin în desfăşurarea ei, fiind puse în acțiune şi interacțiune de „binomul profesor-elev” în contextul clasei de elevi, în cadrul activității de predare-învățare-evaluare4.
• finalitățile (unitățile de competențe și obiectivele lecției) reprezintă „inima” lecți-ei, esența, deoarece exprimă comportamentele, ce urmează a fi formate elevilor;
• conținutul materiei constituie mijlocul didactic principal de realizare a obiective-lor propuse;
• strategia de instruire (propusă de profesor), respectiv strategia de învățare adop-tată de elevi, definește tipul de învățare adecvat condițiilor date și prin el tipul sau varianta potrivită de lecție, sugerează alegerea și combinarea optimă a me-todelor, procedeelor, mijloacelor și formelor de activitate, generează anumite tactici de acțiune;
• tehnologia didactică propune utilizarea unor metode și procedee didactice, ma-teriale și mijloace de învățământ care contribuie la realizarea finalităților prin intermediul conținuturilor;
2 Cristea S. Dicționar de pedagogie. Chișinău-București: Grupul editorial Litera, 2000, 400 p.3 Cerghit I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. București: Aramis, 2002.4 Cerghit I., (coordonator), Perfecționarea lecției în școala modernă. București:Editura Didactică și Pedagogică, 1983, 228 p.
99
• formele de grupare a elevilor în cadrul lecției (activități în grup, cazuri care trebu-ie tratate individual etc.) perfecționează cadrul social al lecției, facilitează îmbi-narea studiului independent cu învățarea interdependentă, contribuie la diversi-ficarea metodelor;
• acțiunile de predare-învățare-evaluare subordonate finalităților îndeplinesc func-ții complementare de comunicare, de formare a valorilor, atitudinilor, abilităților și de verificare a gradului de însușire a achizițiilor;
• operațiile speciale de evaluare (inițială, continuă, finală) asigură conexiunea in-versă (feed-back) de măsurare și apreciere a rezultatelor obținute în timpul lec-ției și la sfârșitul lecției, îndeplinind funcția de reglare-autoreglare a activității realizată de binomul profesor-elev în cadrul lecției;
• resursele și stilurile pedagogice existente și promovate la nivelul clasei de elevi – asigură contextul lecției, climatul educațional al lecției, ambianța educațională a lecției care favorizează (sau inhibă) realizarea obiectivelor propuse la începutul lecției.
Aceste variabile ale lecției pot fi grupate în cadrul unui model tridimensional al lecți-ei: dimensiunea funcțională, dimensiunea structurală şi dimensiunea operațională5
• dimensiunea funcțională a lecției include obiectivele operaționale ale lecției;• dimensiunea structurală include: profesorul și elevii clasei; conținuturile, meto-
dologia, formele de organizare, timpul disponibil, mediul clasei;• dimensiunea operațională include proiectul lecției elaborat de către profesor,
strategiile de instruire propuse, procesul de predare-învățare-evaluare, circuitele de feed-back cu funcțiile lor ameliorative etc.
• Toate tipurile de lecții sunt perfectibile în funcție de capacitatea lor de valorifi-care efectivă a timpului pedagogic disponibil, care presupune construirea unor situații de instruire/învățare optime în raport de condițiile existente în cadrul clasei de elevi6.
2.6.2. Tipuri de lecții în contextul LLR• lecții de studiere a textului (literar și nonliterar) și dezvoltare a competențelor
de comunicare;• lecții de asimilare a noilor conținuturi de lingvistică și de dezvoltare a compe-
tențelor de comunicare;
5 Cerghit I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. București: Aramis, 2002. 6 Cristea Gabriela, Managementul lecției. București: Editura didactică și Pedagogică, R. A., 2008, 212 p
100
• lecții-atelier (de exersare a competențelor de lectură, de scriere, de comunicare orală, în baza textului și detașat de text);
• lecții de evaluare a competențelor;• lecții de analiză a probelor de evaluare.
Atelierul de scriere, ca parte a demersului didactic, se va construi dintr-o serie de sarcini, toate centrate pe producerea unui text coerent.
Atelierul are un proces tehnologic clar și un produs finit bine proiectat. În cadrul atelierului de scriere procesul tehnologic va include pașii necesari pentru acumularea informației, organizarea textului propriu-zis, redactarea și perfectarea lui. Produsul finit proiectat va fi textul scris de elev.
În cadrul atelierelor de scriere, elevii își dezvoltă următoarele competențe: utiliza-rea diverselor strategii de informare și documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării scrise; aranjarea în pagină a textului propriu; corectitudinea lingvistică a comunicării scrise; producerea actelor de comunicare scrisă.
Un atelier de scriere, ca parte a strategiei de dezvoltare a gândirii critice, nu se axea-ză pe reproducerea celor învățate, ci se realizează parcurgând calea de la scrierea per-sonală spre scrierea publică, cu aplicarea tehnicilor adecvate de evocare, de realizare a sensului și de reflecție.
Acest tip de lecție este solicitat de către elevi, deoarece le oferă posibilitatea de a-și da frâu liber gândirii, imaginației, creativității. La asemenea vârstă, elevul este capabil să-și expună liber punctul de vedere, să-și manifeste spiritul critic și cel de observație. Este importantă aprecierea și atitudinea colegilor, validitatea argumentelor acestora. Profesorul trebuie doar să-i dirijeze și să-i monitorizeze în astfel de activități. Când ele-vul ajunge să-și controleze propria activitate de producere a textului, sarcinile din ca-drul atelierului pot deveni teme pentru acasă.
Principiul corelației interdisciplinare presupune abordarea unui demers didactic in-terdisciplinar cu toate disciplinele școlare, prin utilizarea principiilor și metodelor infor-matice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrarea de informa-ții specifice disciplinelor și utilizarea resurselor educaționale digitale.
E-Comunicare este o formă comună de interacțiune, care permite combinarea mai multe forme de media.
Comunicarea electronică cunoaște diverse clasificări. Din punctul de vedere al mo-mentului efectiv de realizare, aceasta poate fi sincronă, participanții la actul comuni-cării fiind prezenți în același timp (on-line) ori asincronă, când nu există constrângeri de ordin temporal. Dintr-o altă perspectivă, cea a formei de interacțiune, comunicarea
101
electronică poate fi dialogică (forma cea mai răspândită) ori monologică (blogurile, pu-blicațiile electronice).
E-text – textul care funcționează în format electronic sau digital. Se pot distinge două tipuri de texte scrise virtuale: cele care utilizează, în cea mai mare parte, un limbaj literar standard (email-ul, blogurile) și textele care se constituie din elemente ale orali-tății (chatul, SMS-ul, forumul, twitterul).
Referindu-ne la variantele de comunicare virtuală și la expresia oralității în ele, deo-sebim două tipuri de „oralitate” digitală: a) scrisă și b) reprezentată de conversația prin canalul video.
a) Oralitatea digitală în comunicarea scrisă, reprezentată de rețeaua virtuală, pre-supune mai multe aspecte: e-mailul, SMS-ul telefonic, chatul, comentariile la articole publicate pe diverse site-uri, toate rețelele de socializare.
E-mailul este modalitatea de comunicare cea mai frecventă datorită faptului că este cel mai ușor de utilizat, susține R. M. Amza [R. M. Amza, Forme şi trăsături ale co-municării mediate de computer. În: Limba Română: Structură și funcționare, Editura Universității din București, București, 2005., p. 437]. Varianta offline are similitudini cu scrisoarea în accepție mai veche, când emitentul este în așteptarea, posibil și de lungă durată, a răspunsului. Totuși durata așteptării aici nu depinde de factori obiectivi (cum ar fi poșta, în vechiul mod de comunicare epistolară), ci strict de cei subiectivi (de dis-ponibilitatea/nondisponibilitatea receptorului).
Blogul este o publicație web (un text scris) care conține articole periodice sau și actualizate neîntrerupt ce au de obicei un caracter personal. Ca regulă, actualizarea blog-urilor constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică inversă.
Chatul desemnează un dialog sau schimb de replici (text) scrise și transmise instan-taneu între două sau mai multe persoane, prin intermediul unui canal electronic de transmitere a informației, de obicei în Internet. Chatul poate fi realizat ori prin browser, ori cu ajutorul unor programe dedicate cum ar fi Yahoo! Messenger, Skype și altele. O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a abrevierilor.
SMS-ul – (mesaje scurte) este un serviciu de comunicare standardizat în rețele mo-bile GSM, folosind protocoale de comunicare care să permită schimbul de mesaje.
Dacă vorbim de pretențiile scrisului în comunicarea pe internet, întâlnim un termen care îl completează pe cel de oralitate digitală, și anume cyberscriere, „termen generic tot mai răspândit în literatura de specialitate străină („scrierea în mediu electronic”)”, denumind „forme și practici destul de diferite de comunicare scrisă, care pot fi puse alături din dorința unei simplificări metodologice și în virtutea faptului că prezintă mai multe caracteristici comune decât note diferențiatoare (SMS, IRC – acronim pentru In-
102
ternet Relay Chat)” [C. I. Mladin, Spre o recodare a modului de comunicare scripturală. Sau despre tirania democratică a cyberlimb@jului. [online] http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/237-248%20MLADIN_RED.pdf, accesat: 18.05.19, p. 239].
Este salutabil ca produsele elevilor să fie păstrate o perioadă, în colțișorul de expoziții al clasei, să fie plasate pe e mail sau să fie publicate în revista clasei (format hârtie sau electronică).
Produse:Dictarea electronică Cererea CV
• Respectă norma limbii române literare
• Scrie corect toate cuvin-tele
• Respectă semnele de punctuație
• Respectă structura tex-tului
• Folosește formula de adresare, formula de pre-zentare, formula finală de adresare
• Utilizează cuvântul: rog/solicit
• Respectă ordinea ideilor
• Respectă structura tex-tului
• Folosește cuvinte adec-vate.
• Expune coerent și clar fiecare gând.
• Respectă ordinea ideilor.
Dictarea electronică Dictările „self-control” sau autocontrol urmăresc scopul de a individualiza procesul
de studiere a ortografiei și punctuației limbii române, deoarece diferiți elevi au niveluri de cunoștințe diferite, fapt care se caracterizează și prin specificul erorilor comise la diverse compartimente. Astfel, cineva întâmpină dificultăți la scrierea cuvintelor prin cratimă, alții au probleme la scrierea vorbirii directe sau a dialogului etc. Așadar, prin selectarea corectă a materialului didactic prim, adică a textului de dictat, poate fi dife-rențiat procesul de autoevaluare al efectivului de elevi.
Dictarea grafică, aceasta constând în redarea prin desen-linii, puncte, figuri și alte semne convenționale, a unităților de limbă – a structurii cuvântului, a funcției lui sintac-tice, a structurii unității sintactice. Astfel, în cadrul dictării grafice profesorul formulea-ză sarcina, iar elevii efectuează itemul.
Utilizarea TIC în procesul educațional la disciplina Limba şi literatura română este una din prioritățile strategiei didactice.
103
3. Referințe metodologice și procesuale ale Curriculumului la
disciplina Limba şi literatura română
3.1. Manualul de Limba şi literatura română – asigurarea calitativă a Curriculumului şcolar
• Manuale școlare din perspectiva curriculumului dezvoltat• Structura manualului pe unități de învățare – 10 unități de învățare – clasele a
V-a – a VI-a• Cum lucrează profesorul cu autorul de manual cu temele generice• Fiecare tema generica poate fi secondata (in teme mai mici)• Obligatoriu lucru cu imaginea• Reluarea ciclica a subiectelor• Recomandări pentru sinopsisul manualului• OBLIGATORIU• Să reflecte toate unitățile de conținut (curriculare)• Respectarea principiilor științifice cu trimitere la sursa veridice (respectarea
logico-semantic)• Ore de sinteză• Ora de evaluare• ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE• Un sinopsis al distribuirii conținuturilor• SARCINI DE LUCRUAutorii de manuale vor aborda conținuturile educaționale (materiile lingvistice/de
comunicare, literare/lectorale) în manieră originală, având grijă să selecteze și să structu-reze materiile lingvistice/comunicative, textele literare/nonliterare (de bază și auxiliare), subiectele de comunicare, temele gramaticale, exercițiile și materialele ilustrative în baza principiilor EL/ELA și a timpului didactic (nr. ore/disciplină), stabilite prin acest document. Această cerință va fi respectată și la organizarea materiilor în unități de conținut (module, părți, capitole, paragrafe, teme etc.), care vor fi concepute ca entități didactic-educațio-nale ce integrează următoarele domenii de referință: texte de bază și auxiliare; subiecte de comunicare orală și scrisă; vocabular și gramatică funcțională; ortoepie și ortografie; punctuație și stilistică; analiză de text, elemente de semiotică și hermeneutică literară.
104
Unitățile mici de conținut (exerciții, teme și întrebări) se vor orienta spre un singur domeniu de referință. Fiecare manual va propune materii suficiente pentru formarea/dezvoltarea competențelor specifice limbii și literaturii române ca disciplină școlară, pentru desfășurarea unor sisteme plenare de activitate lingvistică/comunicativă și li-terară/lectorală, precum și materii pentru evaluări școlare inițiale, curente și sumative.
În acest fel, profesorii și autorii de manuale vor reuși să găsească modalitățile eficiente de adaptare a procesului educațional în gimnaziu la condițiile particulare ale clasei și ale individualității elevilor. Acest fapt constituie o premisă concludentă pentru titlul de disci-plină școlară de tip integrat, axată, preponderent, pe un demers educativ-formativ.
Modelul funcțional-comunicativ rămâne perspectiva definitorie în organizarea și desfășurarea procesului educațional la disciplină. Proiectarea/structurarea activităților educaționale, realizarea valorică a sensului didactic proiectat și organizarea pertinentă a tuturor tipurilor de evaluare a rezultatelor școlare la disciplină va articula eficiența celor două componente specifice ale concepției lingvistice și literare (EL/ELA).
Realizarea sistemelor de competențe definite de Curriculum se va manifesta în com-portamente comunicative culte, în activități și atitudini literar-artistice și estetice gene-rale, acestea reprezentând și scopul atins al EL/ELA.
Conceptorii de manuale, cât și cadrele didactice sunt invitați să aplice în practică principiile curriculare fixate în Reperele conceptuale:
• repetării și restructurării materialului, • accesibilității, • abordării individualizate, • abordării comunicative a conținuturilor lingvistice și tematice, • abordării interculturale• centrării pe succes.
3.2. Strategii didactice de predare-învăţare specifice disciplinei Limba şi literatura română
În sprijinirea acestei implementări pot fi recomandate variate strategii didactice ac-tive şi interactive, după cum urmează:
1) strategii expozitive; 2) strategii didactice ilustrativ – explicative; 3) strategii euristice; 4) strategii algoritmice; 5) strategii de învățare prin cooperare; 6) strategii problematizate.
105
Propunem cadrelor didactice și autorilor de manuale explorarea alternativelor me-todologice de predare-învăţare-evaluare, a învățării active, învățării prin descoperire, învățării în bază de sarcini, învățării în bază de probleme și învățării în bază de proiecte.
Învăţarea activă – presupune folosirea unor metode, tehnici și procedee care să-l implice activ pe elev în procesul de învățare-predare-evaluare, urmărindu-se dezvol-tarea gândirii critice, stimularea creativității și dezvoltarea interesului pentru învățare. Astfel, elevul este ajutat să înțeleagă lumea în care trăiește și să aplice în diferite situații de viață ceea ce a învățat în cadrul școlii. Elevii își asumă responsabilitatea pentru pro-priul succes. Fie că realizează un film digital despre școala lor pentru a fi prezentat colegilor din altă țară, elaborează un poster tradițional/digital pentru a relata cele stu-diate în cadrul unei lecții/modul sau prezintă argumentele pro și contra în cadrul unei dezbateri, elevii sunt implicați activ în fiecare etapă a învățării.
Învăţarea prin descoperire – îl situează pe elev în ipostaza de subiect al cunoașterii științifice și reprezintă o modalitate de lucru prin intermediul căreia elevii sunt puși în situația de a descoperi adevărul, refăcând drumul elaborării cunoștințelor prin activita-te proprie, independentă. Acest tip de învățare se derulează într-un cadru problemati-zant, fiind o finalitate a problematizării și a dezbaterii. Elevii se confruntă cu o situație-problemă, iar pentru soluționarea ei nu se cunoaște nicio metodă. Rezolvarea se poate găsi doar prin descoperire și presupune: organizarea și corelarea de date, structurarea și interpretarea lor, exersarea operațiilor gândirii și folosirea unor principii care necesi-tă intuiție, imaginație şi creativitate. Fie că analizează un filmuleț de scurt metraj/desen animat/bandă desenată/carte în limba străină pentru a identifica sunete, grupuri de sunete, intonații și modele de pronunție specifice, discută în baza unui studiu de caz, elaborează un poster interactiv în format tradițional/digital despre tema preferată sau comunică online cu semenii de peste hotare, elevii sunt implicați în activități autentice, care îi motivează să descopere lumea dincolo de pereții clasei.
Învăţarea în bază de sarcini – elevii întâmpină probleme – nu doar legate de conți-nut și subiect, dar și de organizarea activității lor. Aceștia trebuie să găsească o soluție pe cont propriu și astfel îți formează un spectru larg de abilități, de exemplu gestiona-rea timpului, planificarea activității, cooperarea în echipe, obținerea de materiale și selectarea informațiilor, găsirea și utilizarea instrumentelor etc. Învățarea bazată pe sarcini de lucru este flexibilă, deoarece elevii pot adapta sarcina de lucru la abilitățile lor. Elevii își dezvoltă nu doar competențele lingvistice, dar și cele necesare pentru o carieră de succes. Fie că realizează un desen animat/bandă desenată pentru a explica un obicei sau tradiție națională, elaborează o broșură turistică pentru a evidenția locu-rile cu semnificație istorică din comunitatea lor sau realizează o prezentare în format tradițional/digital despre interesele personale, elevii sunt implicați în activități practice, care fac învățarea distractivă dar și îi provoacă să învețe lucruri noi.
106
Învăţarea în bază de probleme – este parte a schimbării paradigmei de la predare la învățare, profesorii jucând rolul de facilitatori ai învățării. Metoda folosește cazuri (scenarii construite) ce etalează o problemă pe care studenții o folosesc ca punct de plecare pentru a descoperi informații și a formula opinii și soluții diverse. Problema este prezentată elevilor înainte de procesul de învățare, profesorul intervenind ulterior, atunci când este cazul, cu clarificări, dar bazându-se pe ceea ce studenții au descoperit în lectura lor. Un element important este autonomia, întrucât elevii își definesc singuri obiectivele, ce anume au nevoie să cerceteze și să învețe, ceea ce aduce cu sine res-ponsabilitatea surselor de informație. Fie că realizează un CV în format digital pentru a obține o bursă sau pentru a participa la un concurs școlar, creează un colaj artistic despre problemele de mediu și soluționarea acestora sau elaborează un spot publicitar pentru a promova un produs/brand autohton, elevii sunt invitați să creeze soluții crea-tive și inovatoare care le pun la încercare toate abilitățile și competențele.
Învăţarea în bază de proiecte – îi implică pe elevi în activități de investigare a unor probleme obligatorii și are drept rezultat obținer ea unor produse autentice. Proiecte-le se dezvoltă pornind de la întrebări provocatoare care nu pot primi răspunsuri prin învățarea bazată pe memorare. Prin proiecte, elevii își asumă roluri active – cel care rezolvă problema, cel care ia decizia, cel care efectuează investigații, responsabilul cu documentarea. Pentru mulți elevi, acest stil de învățare este unul foarte atractiv deoa-rece derivă din autenticitatea experiențelor. Elevii își asumă rolul și comportamentul celor care lucrează într-un anumit domeniu. Fie că realizează un film documentar des-pre probleme de mediu, elaborează o broșură turistică pentru a evidenția locurile cu semnificație istorică din comunitatea lor sau realizează o prezentare multimedia despre argumentele pro și contra construirii unui mall, elevii sunt implicați în activități reale, care au semnificație dincolo de sala de clasă sau școală.
3.3. Modalităţi de creare a mediilor de învăţare favorabile pentru eleviMediul școlar este educogen prin ritmul de activitate și organizarea într-o anumi-
tă consecutivitate a activității educative. Ambianța educațională este creată de relația profesor-elev. Cu toate că reperele conceptuale ale Curriculumul Național, încurajează parteneriatul profesor-elev, profesorul în acest context exercită rolul social de educator și rolul profesional de educator.
Aceste roluri determină un grad înalt de responsabilitate civică și profesională și presupun prezența unui nivel de competență didactică și integritate morală. Funcțiile și obligațiile profesorului sunt generate de prevederile curriculare. Actuala concepție curriculară este axată pe modelul procedural, orientat spre formare de competențe, și
107
presupune interactivitatea profesor-elev. În acest context profesorul are rolul de facili-tator al procesului educațional.
Curriculumul la disciplina Limba și literatura română încurajează tendința renunțării la „pupitrele de comandă” ale cadrelor didactice și promovează activități educaționale care favorizează comunicarea față-în-față.
Asigurarea stării de bine la ore este o condiție indispensabilă pentru succesul învățării disciplinei Limba şi literatura română. Inserția unor elemente distractive, alter-narea tipurilor de activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor folosite – acestea și alte modalități pot face ca elevul să vină și să învețe cu plăcere la lecții, să dobândească experiențe artistice pozitive și să le valorizeze în alte domenii și contexte.
Rolul profesorului este de a găsi acea modalitate optimă de stimulare a elevilor pen-tru efort de activitate independentă, prin diferite metode, tehnici folosite la diferite etape ale lecției. Evocarea experiențelor elevilor va include întrebări sau activități care îi implică, formularea independentă a obiectivelor de învățare corespunzător temei, propunerea ideilor pentru realizarea sarcinilor de instruire și proiectelor, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun. Includerea jocurilor didacti-ce în procesul educațional aprofundează și sistematizează cunoștințele, sunt atractive, creează o bună dispoziție și un climat de încredere și siguranță, stimulează cooperarea. Este importantă reflecția elevilor pe marginea celor învățate, a modului de învățare, de realizare a obiectivelor, de elaborare a produselor și de evaluare a rezultatelor obținute.
Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la disciplina Limba și literatura română sunt: creativitatea, pro-blematizarea, cooperarea, investigarea, individualizarea și diferențierea, comunicarea, motivarea, libertatea, utilizarea tehnologiilor digitale, autoevaluarea.
Mijloacele moderne la disciplina Limba și literatura română oferă posibilități variate de creare a situațiilor de învățare eficientă, de aceea este necesară completarea cabi-netelor școlare de Limba şi literatura română conform Standardelor de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituțiile de învățământ secundar general.7
Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități de comunicare, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea fenomenelor lingvistice întâlnite în viața cotidiană, transpunerea activităților școlare în medii sociolingvisti-ce reale, în contexte nonformale și informale și re-crearea unor „realități exterioare” în clasă.
Individualizarea și diferențierea activității de învățare la disciplina Limba și literatura română asigură egalizarea șanselor de reușită și permite dezvoltarea potențialului cre-ativ individual în ritm propriu.
7 https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_dotarecabinetescolarefinalordin.pdf
108
Un mediu de învățare performant facilitează procesul de învățare. Mediul de în-vățare individual, bazat pe tehnologii și resurse digitale permite dinamizarea etapelor procesului de învățare și repetarea lor ciclică.
Prezența tehnologiilor moderne: computere, table interactive, conexiune internet reprezintă un atribut indispensabil al procesului educațional, care își propune pregă-tirea persoanei pentru integrarea într-o societate a exploziei informaționale. Astfel, se încurajează adoptarea unui mediu de învățare individual, bazat pe instrumente online. Prezentăm în continuare extinderea conceptului de mediu de învățare.
Mediu de învăţare – spațiul în care cei instruiți realizează activități de învățare și sprijin reciproc, folosind o varietate de instrumente și resurse de informare în contextul eforturilor de realizare a finalităților de învățare.
Mediu virtual de învăţare – o aplicație sau sistem software care permite ru-larea integral sau parțială a unui curs (a unei unități de învățare) la distanță într-un mediu digital.
În cadrul mediului de învățare apare individualizarea procesului de învățare, adapta-rea lui la ritmul propriu al persoanei instruite, la cerințele sale specifice.
Crearea unui mediu de individual în baza unei platforme web 2.0 deschise permite o mișcare direcționată către finalitățile de învățare prin procesul de dezvoltare a conținu-turilor și structurii acestui mediu.
Posibilitatea activităților de grup și colaborative în cadrul mediului de învățare îl transformă într-un instrument performant pentru implementarea metodologiilor de învățare moderne, centrate pe individul instruit.
Procesul de dezvoltare a mediului propriu de învățare generează acumularea com-petențelor individului instruit nu doar în domeniul de instruire, dar și în domeniul TIC.
Google mail – caracteristicile contului de mail Google sunt: spațiul extins acordat (circa 7 GBt), posibilitatea de căutare în mail, etichetarea mesajelor, arhivarea mesaje-lor, formarea grupurilor de mail și a conversațiilor, chat și forum incorporat. Instrumen-tul asigură realizarea tuturor cerințelor comunicative înaintate unui mediu de învățare.
Google docs – componenta Google care permite crearea, redactarea, formatarea în comun a documentelor text, tiparul, precum și exportul lor în cele mai populare formate pentru documente. Aceleași operații pot fi realizate și asupra foilor de calcul, prezentărilor electronice, formularelor. (docs.google.com).
Google sites – componenta Google, care permite crearea paginilor web și a aplicați-ilor incorporate (ex. Google Calendar, Directions). Paginile Google permit amplasarea în ele a obiectelor de tip text, imagine, video, sunet, calendar personal, hărți, organizarea unor sarcini personale sau colective pentru realizare. (sites.google.com).
109
Google blogs – componenta Google care permite căutarea în blogurile înregistrate Google, crearea blogurilor proprii.
Google scholar – componentă de căutare în locațiile verificate – biblioteci științifice online. Căutarea poate fi realizată după diverse criterii (titlu, autor, cuvinte cheie etc.) Aplicația poate fi folosită și pentru identificarea tentativelor de plagiarism (scholar.go-ogle.com)
Google books – biblioteca Google. Conține ediții digitale și cu drept de acces parțial sau integral. De asemenea se conțin informații despre posibilitatea de cumpărare a ediții-lor, datele complete despre autori și editori, alte informații relevante. (books.google.com)
Google translate – translatorul Google. Permite traducerea în cele mai diverse limbi a cuvintelor și textelor. Oferă posibilitatea de traducere automată a paginilor web. Pen-tru cuvintele solitare propune liste de sinonime. (translate.google.com)
Google toolbar – componentă de instrumente universale, organizate în formă de bară a programelor de navigare web. Conține o selecție de instrumente pentru căutare, reține-re referințe, comentarii și mesaje web, wiki, verificare ortografică și traducere etc.
3.4. Sugestii de proiectare-predare-evaluare la Limba şi literatura română pen-tru copiii care studiază conform Planului Educaţional Individualizat (PEI)
La faza de proiectare pe unități și la elaborarea PEI să se țină cont de faptul că pen-tru asemenea copii învățarea ca proces de achiziție de noi cunoștințe și de formare de capacități cognitive este mult mai eficientă dacă se realizează în grupuri mici, dacă este activ-participativă, cooperantă, partenerială și implicată la maximum posibil. Strategiile educației incluzive sunt strategii de microgrup.
Planul Educațional Individualizat pentru copii cu cerințe educaționale speciale (CES) trebuie să includă specificarea CES și ajustările Curriculumului, a unităților de compe-tență pentru fiecare dintre acești elevi. Aceasta nu vizează obligatoriu excluderea unor subiecte din conținuturile curriculare, ci redimensionarea lor, formularea rezonabilă a standardelor de atins la etapa de școlarizare în liceu.
Este important ca elevii care studiază conform PEI:• să se poată integra în realizarea fizică a sarcinilor; • să parcurgă logic pașii de dezvoltare a competenței, de la cunoaștere și înțele-
gere și – dacă e posibil – la aplicare, analiză, sinteză, evaluare, beneficiind de o varietate de sarcini. S-ar putea opera modificări cantitative, în raport cu alți elevi (un număr mai mic de exemple analizate sau oferite, dacă procesul de scriere este anevoios; texte mai mici pentru memorare/recitare, dacă există dificultăți de articulare sau memorare etc.), dar să nu se excludă totalmente operațiile in-telectuale variate, adecvate ca vârstă și coerente cu disciplina;
110
• să aibă prevăzute momentele specifice pentru evaluare (forme, tehnici, indica-tori, criterii), în raport cu evaluarea contingentului de bază.
În materie de evaluare, unele categorii de elevi care studiază conform PEI ar putea realiza probele în regim general, iar pentru alții va fi nevoie de ajustarea, obligatorie, a parametrilor cantitativi (timp, cantitate de sarcini/exemple) și calitativi (formulări clare, explicite, accesibile, informație curriculară elementară etc.). Este recomandabilă determi-narea nevoilor speciale ale fiecărui elev în ceea ce ține de realizarea probelor și stabilirea căilor de soluționare a problemelor tehnice (scriere coerentă, vorbire, lectură pentru cei cu dificultăți de vedere etc.). În funcție de CES, se poate recurge la evaluarea progresului fiecărui elev, evaluarea autentică, iar în unele cazuri, care vor fi specificate de la începutul anului, în funcție de diagnostic, se va recurge la evaluarea comportamentului.
Este necesar să se stabilească, în raport cu fiecare categorie și, implicit, cu fiecare elev:• domeniile în care se poate face evaluarea (ne referim la cele patru deprinderi
integratoare în studiul limbii, înțelegerea la lectură, înțelegerea la auz, vorbirea și scrierea);
• obiectivele de evaluare vs. competențele evaluate, sarcinile specifice, dacă ele diferă de cele formulate pentru masa generală a elevilor.
3.5. Strategii didactice de predare-învăţare ce vizează dezvoltarea competenţelor3.5.1. Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice şi culturale proprii în
context național, manifestând curiozitate şi toleranțăCompetența focalizată asupra identității lingvistice și culturale proprii urmărește
dezvoltarea personală a elevilor, prin conștientizarea profilului identitar. Formarea acestei competențe presupune explorarea unor realități lingvistice și culturale care au modelat și modelează limba pe care o vorbim și cultura în care trăim. Explorarea și înțelegerea acestor realități presupun lectura unor grupaje de texte/fragmente de texte literare sau/și nonliterare ce reflectă epoci culturale diferite. Oferta ideatică a textelor va viza atât problematica identității (identitate și toleranță, valori identitare) și cultivarea sentimentului de apartenență la cultura și la valorile românești, cât și dez-voltarea gustului estetic, prin lectura unor opere a căror valoare este recunoscută de către exegeza literară.
Pentru activități care urmăresc exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii (Competența 1):
Activitățile vor viza compararea unor texte diverse, jocuri, vizionare de film/specta-cole, teatru, redactarea unor narațiuni personale, a unor jurnale de călătorie, realizarea unor bloguri de promovare a locului de origine, dramatizarea, interviul etc.
111
3.5.2. Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă
Competenţa specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comu-nicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.
Competența, în sine, este element de noutate, întrucât repre-zintă un cadru de referințe pentru dezvoltarea unei didactici a oralului ca premisă a dezvoltării competențelor comunicative, care subordonează conceptele lingvistice performării unor acte de limbaj, unor situații comunicative de complexitate diferită, gradată în raport cu vârsta elevilor. Comunicarea reprezintă un proces de viață esențial prin care oamenii generează sisteme, obțin, transformă și folosesc informația pentru a-și satisface nevoile vieții. Prin urmare, prin competență de comunicare orală nu se înțelege volumul de cunoștințe despre limbaj deținute de un vorbitor, ci valoarea lor funcțională, generatoarea unei activități de interrelaționare, accentuându-se dimensiunea integratoare a procesului.Accente inovative considerăm și valorificarea componentelor competenței de comunicare orală precum: educarea/dezvol-tarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascul-tării, conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate comunicativă, precum și producerea mesajelor orale (vorbirea, dicția etc.).O noutate și o provocare în același timp pentru mulți profesori este introducerea textelor multimodale. Textul multimodal presupune integrarea diverselor forme textuale în așa fel încât să genereze semnificații. Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea implicând interferența dintre cuvânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul video (film, videoclip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a.
Etape în formarea/dezvoltarea Competenței specifice 2.• Competenţa de receptare a mesajului oral (ascultarea)ASCULTAREA face parte din cele patru abilități lingvistice (citire, scriere, ascultare
și vorbire) și, asemenea lecturii, este un proces de receptare. Procesul în sine este complex, presupunând primirea mesajelor orale, identificarea
intenției vorbitorului, construirea sensului, identificarea și evaluarea situației de dis-curs, dar și reacția la mesajele verbale și/sau nonverbale (după International Listening Association) la care vorbitorii sunt expuși.
În opinia lui Aitken (1978), actul de vorbire este înțeles, în măsura în care ascultăto-rul posedă următoarele abilități:
• perceperea sunetelor accentuate și a elementelor de intonație;• înțelegerea vocabularului și capacitatea de a deduce sensul unor cuvinte necu-
noscute pe baza contextului;
112
• înțelegerea modelelor sintactice și a formelor morfologice caracteristice limbii vorbite;
• identificarea scopului vorbitorului;• formularea unor concluzii corecte și a unor inferențe valide în privința situației
de comunicare;• recunoașterea atitudinii vorbitorului față de ascultător și identificarea subiectu-
lui discuției;• identificarea mijloacelor și a tehnicilor retorice de care uzează vorbitorul.Astfel că, formarea/dezvoltarea Competenței specifice 2. Participarea la interacțiuni
verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursi-vă, la elevi va eficientiza procesul de învățare pe parcursul întregii vieți, valorificând abilitățile unui ascultător eficient.
Stephen D. Krashen (1981)8 prezintă o serie de condiții pentru dezvoltarea compe-tenței de ascultare (sub forma acronimului MINUS):
Sens (Meaning) – Informația oferită are sens din punct de vedere comunicațional?Interes (Interesting) – Informația oferită este suficient de interesantă pentru a reține
atenția elevilor? Ce elemente fac informația interesantă și demnă de a atrage atenția?Noutate (New Items) – Ce elemente de limbă, idei, abilități sau structuri textuale
care pot fi însușite vor întâlni elevii în această experiență de ascultare?Înțelegere (Understanding) – Înțeleg elevii informația ascultată? Cum sunt ajutați
elevii să înțeleagă informația? Cum sunt explicate elementele lingvistice și literare noi care apar?
Confort (Stress-free) – Cum sunt controlate stresul și anxietatea?În cazul elevilor, e deosebit de important ca aceștia să fie sprijiniți în timpul activi-
tăților dedicate acestei competențe, astfel încât: tema subiectelor, textelor selectate/fabricate va fi legată de experiențele anterioare ale elevilor; elevii vor fi ghidați în par-curgerea textului (prin exerciții de completare în care este oferită o parte din text, iar elevii trebuie să completeze spațiile libere; prin exerciții de ordonare a imaginilor, a ideilor; prin răspunsul la întrebări legate de ideile principale ale textului; prin completa-rea de diagrame sau etichetarea unor imagini); se va încuraja învățarea prin cooperare (ascultarea ca muncă în grup – elevii vor negocia cu persoana care le oferă informațiile); se vor oferi sugestii prin care elevii să ajungă singuri la sensul transmis.
8 Stephen D. Krashen. Second Language Acquisition and Second Language Learning. Oxford: Pergamon Press, 1981, p. 151.
113
În literatura de specialitate, o lecție consacrată dezvoltării abilităților de ascultare urmează câteva etape standard: pre-ascultarea (înainte de ascultare), ascultarea pro-priu-zisă şi post-ascultarea (după ascultare)
Etape Descriere Sugestii metodologice
Etapa „înainte de ascultare”(pre-ascultarea)
• Stabilirea contextului (situația, tema și genul textului care va fi ascultat);
• stimularea unui interes pentru mesajul ce urmează să fi e audiat (de exemplu, profesorul scrie pe tablă un titlu și le cere elevilor să anticipeze ceea ce vor auzi, astfel creându-se anumite așteptări);
• predarea, în prealabil, a unor elemen-te de vocabular cruciale pentru înțele-gerea mesajului.
Se vor utiliza strategii ce pregătesc și facilitea-ză receptarea textului anticiparea temei, di-minuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.
Ascultarea propriu-zisă
• Elevii trebuie să aibă în față întrebări prestabilite pentru a ști spre ce să își în-drepte atenția atunci când ascultă textul;
• se pot pregăti anumite activități în care elevii trebuie să utilizeze într-un fel, informația extrasă din text:
–etichetarea; –selectarea; –desenarea;
• completarea unor propoziții, a unor tabele, chestionare etc.
Se vor utiliza strategii de ascultare activă și de fixare a conținutului mesajului (completarea unor chestionare, a unor grile de observare, exerciții de identificare a emițătorului/receptoru-lui/contextului comuni-cării etc.).
Etapa „după ascultare”(post-ascultarea, reascultarea)
• Analiza atentă a textul audiat; • se pot desfășura activități prin care:
–elevii ascultă și repetă anumite structuri; –descoperă sensul unor cuvinte necu-noscute, în funcție de contextul de apariție.
• se pot pregăti activități care să valori-fice reacția elevilor la mesajul audiat sau să îl relaționeze cu experiențele lor de viață.
Se vor utiliza strategii de reflecție (identificarea intenției de comunicare, congruența verbal-para-verbal-nonverbal, jocuri de rol, exerciții de tip po-vestire, descriere etc.).
O lecție dedicată dezvoltării competenței de ascultare trebuie să cuprindă toate etapele enumerate anterior, fără a se acorda importanță exagerată procesului de ascultare în sine.
Este important a menționa faptul că, în procesul de predare-învățare, profesorul va antrena diverse strategii de ascultare, întrucât modul în care o persoană ascultă depin-de, în foarte mare măsură, de scopul ascultării:
114
• pentru a desprinde informația esențială (o ascultare rapidă a textului pentru a obține o idee generală despre ceea ce conține);
• pentru informații specifice (scanare) (centrarea atenției asupra acelor părți din text care conțin informația de care este interesat ascultătorul);
• pentru detalii (centrarea atenției asupra detaliilor textului audiat);• pentru atitudine (ascultare pentru a observa atitudinea vorbitorului),scopul fiind explicit din sarcina propusă:1. Ascultați înregistrarea pentru a afla în ce oraş locuieşte personajul principal. (a
asculta pentru detalii)2. Ascultați povestea şi stabiliți care este cel mai potrivit titlu pentru aceasta. (a as-
culta pentru informații specifice)3. Ascultați şi subliniați/numiți cuvântul din propoziție pe care vorbitorul îl accentu-
ează. (a asculta accentul propozițiilor) etc.Textele propuse pentru ascultare vor fi selectate ținând cont de particularitățile de
vârstă ale elevilor, dar și urmărindu-se indicatorii:• lungimea – să fie scurte sau, dacă sunt mai lungi, să fie împărțite în secvențe;• viteza – să adopte un ritm lent, echilibrat, rapid, în dependență de scopul urmărit;• dificultatea – să nu conțină structuri de limbă care depășesc nivelul de compe-
tență al elevilor.În procesul receptării la fel de importantă este și înțelegerea mesajului oral, care
implică auditori atenți care vor ști să înțeleagă clar care e sesizarea sensului total al informației. Legea înțelegerii în limbaj o constituie referința la organizarea contextuală. Luând ca bază poziția limbajului, care presupune formarea unei competențe de comu-nicare, cercetătorii A. A. Leontiev, T. Slama-Cazacu, S. Marcus, N. Ghez, E. I. Passov, L. Șoitu relevă că prin modelarea contextului al experienței lingvistice și al cunoștințelor acumulate elevul poate deveni „stăpân pe realitatea de comunicare”, evidențiind mo-dele, generând „mesaje” în scopul transmiterii sau solicitării informației necesare. Receptarea unui mesaj depinde de înțelegerea legăturii predicative a propoziției, de structura compozițional-semantică, de stil, de gen. Deoarece înțelegerea vorbirii la auz poartă un caracter gradual, se pot deosebi următoarele niveluri:
• nivelul înțelegerii fragmentare;• nivelul înțelegerii globale; • nivelul înțelegerii detaliate; • nivelul înțelegerii critice,de aceste nivele ținându-se cont în formarea Competenței specifice 2.
115
În acest sens, în cadrul orei de Limba şi literatura română, profesorul va asigura și oferirea pentru audiere texte din diverse sfere de activitate și va orienta elevii ca recep-tarea auditivă a mesajului să aibă loc în situații reale de comunicare sau baza auditivă ce îi ajută pe elevi să-și dezvolte propriile abilități de comunicare orală și să acumuleze un bagaj mare de cunoștințe privind cultura, istoria, obiceiurile poporului care vorbește această limbă.
Iar sarcinile de învățare vor viza ascultarea activă a mesajelor orale și înțelegerea acestora, de exemplu: Ascultați dialogul şi decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false (înțelegere fragmentară, globală, detaliată, critică).
• Producerea mesajului oral – VorbireaÎntr-o eră a vitezei, realizarea unei comunicări eficiente reprezintă nu doar un atu,
ci un imperativ. Iată de ce, Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă, ală-turi de ascultare și receptare, valorifică și producerea de mesaje orale. Prin urmare, se accentuează valoarea funcțională a cunoștințelor, capacitatea elevilor care permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în contexte speci-fice, asimilate situației de comunicare. În acest sens, amintim definiția competenței de comunicare propusă de H. Widdoson și preluată și de Alina Pamfil: „nu e reproducerea itemilor aflați în memorie, ci un set de strategii sau procedee creative, ce permit înțe-legerea valorii elementelor lingvistice în context, o abilitate de a participa la discurs, fi e el vorbit sau scris, printr-o desfășurare abilă a cunoștințelor despre funcționarea limbajului” (Pamfil 2000: 42).
VORBIREA este forma cea mai obișnuită de manifestare a limbajului. Deoarece vor-birea conține și auxiliare extralingvistice (mimica, gesturile, expresiile prin mișcările tru-pului), ea este forma concretă în care se manifestă limba. Tipurile de vorbire, în funcție de receptarea sau emiterea enunțului, se clasifică în receptive și productive. Prin cele receptive – audiere și citire – elevul realizează receptarea informației cu prelucrarea semnificativă ulterioară a enunțului, iar prin cele productive – vorbire și scriere – emite enunțul vorbirii.
În cele din urmă, pentru a dezvolta această unitate de competență este necesar să parcurgem următoarele etape:
116
Etape Descriere Sugestii metodologice
Etapa de pre-produ-cere a mesajului oral
• Însușirea unui vocabular adecvat vârstei;
• asimilarea unor structuri gramaticale;
• recunoașterea/identificarea unor factori pragmatici: con-textul, elementele para- și nonverbale (gesturi, mimică, intonație, poziția corpului etc.).
Se vor utiliza strategii de stabilire a conținutului mesajului și a inten-ției de comunicare în funcție de contextul comunicării (adaptarea mesajului la interlocutor, la situația de comunicare, selectarea com-portamentului comunicativ potri-vit, anticiparea efectului mesajului asupra interlocutorului etc.).Rețelele asociative, constelația/clustering (ul), harta lexicală etc.
Etapa de producere propriu-zisă a mesa-jului oral
• Pronunțarea corectă;• adaptarea formelor de
comunicare la contexte, situații de comunicare;
• integrarea variatelor forme de comunicare în produce-rea propriu-zisă a mesajului oral;
• asigurarea coerenței și coe-ziunii discursive.
Se vor utiliza strategii de expri-mare orală fluentă și corectă (exersarea pronunției, exersarea unor contexte de comunicare diverse, exprimarea intenției de comunicare prin mijloace verbale, paraverbale și nonverbale, exer-ciții de descriere, de povestire, de argumentare, adoptarea de com-portamente comunicative diverse prin joc de rol etc.).Rezumatul oral, dialogul, alocuțiunea, discursul, jocul de rol etc.
Etapa de post-pro-ducere a mesajului oral
• Reflectarea asupra experienței de comunicare;
• autoevaluarea/evaluarea reciprocă în baza grilei (ela-borate și/sau propuse) a mesajului oral.
Se vor aplica strategii de reflecție (aprofundarea experienței de co-municare prin completarea unor grile de evaluare etc.).Exprimă-ți opinia, joc de rol, au-toevaluarea orală etc.
În cele din urmă, obiectivele de referință legate de dezvoltarea capacității de produ-cere a mesajului oral trimit constant la necesitatea de a construi mesajele în funcție de partenerul de dialog și de situația de comunicare.
Interacţiunea verbală – Comportamentul comunicativInteracţiunea verbală în general este structurată în acte de vorbire între cel puțin
doi membri, numite în literatura de specialitate și perechi de adiacență. Secvențele în discuție formează un schimb conversațional de replici, având caracter dialogic și înscri-indu-se sub semnul obligativității.
La formarea/dezvoltarea Competenței specifice 2, profesorul va insista pe cultu-ra unui comportament comunicativ, vizând anumite perechi de adiacență. Dacă în mod tradițional, se consideră că rolul de bază al conversației este transmiterea de
117
informații între interlocutori, conform conceptului analizei conversaționale, se va rele-va interacțiunea dintre emițător și receptor: emițătorul realizează acțiuni care solicită acțiuni de răspuns de la receptor; acesta, la rândul lui va aștepta acțiuni de răspuns, și tot așa până la încheierea conversației.
Perechile de adiacenţă reprezintă una din tehnicile de structurare a actelor de vor-bire, indicând locul și momentul potrivit pentru un anumit tip de replică, prin selectarea emițătorului următor într-o conversație/dialog.
În clasele gimnaziale se va axa pe perechile adiacente cele mai cunoscute și utiliza-te de către elevi: întrebare-răspuns; invitație – acceptare sau refuz; salut – răspuns la salut; ordin – acceptare sau refuz; compliment, mulțumire – reacție corespunzătoare (acceptare sau refuz) ș.a.
Astfel că, educarea unui comportament comunicativ este o componentă integrată în Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de co-municare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă.
În concluzie la demersul de mai sus, obiectivele-cadru ale competenței specifice vi-zate pentru ciclul gimnazial sunt:
•• Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral prin desprinderea semni-ficației globale şi a unor informații de detaliu din mesajul ascultat și desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la contextul mesajului ascultat;•• Dezvoltarea capacității de exprimare orală prin adaptarea mesajului la partener
în situații de comunicare dialogată; formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical și povestirea orală a unui text/mesaj.
Componenta lingvistică este fundamentul dezvoltării competenței de comunicare, favorizând înțelegerea relației dintre uz și normă și conștientizarea importanței codului lingvistic în procesul de comunicare.
În gimnaziu, învățarea corectă și dirijată a normei limbii române literare exercită un rol reglator asupra corectitudinii exprimării, raportând la norma limbii române stan-dard achizițiile lingvistice ale elevilor din perioada anterioară de școlaritate. Limba este instrumentul principal de organizare a gândirii logice, având astfel implicații majore în asigurarea accesului elevului la cunoaștere și, implicit, a succesului școlar la toate disci-plinele de studiu.
Din acest considerent, Curriculumul la Limba şi literatura română, 2019 scoa-te în evidență competenţa de comunicare orală, educarea/dezvoltarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascultării, conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate comunicativă, precum și producerea mesajelor ora-le (vorbirea, dicția etc.), componente importante care eficientizează procesul de comu-nicare în ansamblu.
118
Formarea și dezvoltarea acestei competențe generale se realizează printr-un de-mers care subordonează conceptele lingvistice performării unor acte de limbaj, unor situații comunicative de complexitate diferită, gradată în raport cu vârsta elevilor. Se urmărește astfel limba în funcțiune, și nu limba abstractă, reevaluându-se rolul limbii în formarea și în buna funcționare a gândirii logice. Dezvoltarea competențelor aferente se reflectă în structuri sintactice în uz, privilegindu-se sensul, și nu forma, pornind de la conceptul de structură, tipar propozițional/frastic, pentru ca, în final, să se ajungă la construcții sintactice/text. Cunoștințele lingvistice îi vor folosi elevului să-și dezvolte deprinderile de exprimare și de receptare corectă și eficientă a unor texte de tipuri și de dimensiuni diferite, să exerseze cu succes toate funcțiile limbajului, în viața personală, școlară, socială, în contexte formale/informale variate.
Competența de comunicare este văzută din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere de text și producere de text, atât în componenta scrisă, cât și în componenta orală (Mina-Maria Rusu, Competența de comunicare – perspective de abordare, În Limba Română, Nr. 11-12, anul XIX, 2009):
COMPREHENSIUNE DE TEXT PRODUCERE DE TEXTORAL A asculta A vorbiSCRIS A citi A scrie
În procesul de predare-învățare-evaluare a limbii române, verbele enunțate în tabel generează roluri specifice, pe care elevul trebuie să le joace alternativ, pentru a dobândi competența de comunicare adecvată. Prin urmare, elevii trebuie să fie puși în diverse situații, să aibă diferite roluri, precum: auditór, lector, locutor şi scriptor, astfel încât să devină un participant activ al procesului de comunicare, interesat și implicat, în sensul activării tuturor componentelor care asigură o comunicare eficientă.
Competenţa specifică 2: Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă valorifică:
Relevantă, în acest sens, devine acțiunea de interacțiune verbală.
Cunoștințe
Deprinderi
Atitudini
119
Un prim pas pe care trebuie să-l facă elevii, în procesul de comunicare orală este să asculte, altfel spus, să decodeze semnalele sonore și să le transforme în cuvinte. Prin decodare, ei descoperă doar sensul literal a ceea ce spune vorbitorul, acestuia adăugându-i-se și cunoștințe de altă na-tură (de pragmatică, sintaxă etc.), menite să ajute la recon-struirea sensului pe care dorește să-l transmită vorbitorul, înțelegerea mesajului. Elevii care cunosc mai puțin limba română, se bazează, în principal, pe procesarea la nivel de cuvânt, fără a acorda prea multă importanță contextului.
Prin urmare, profesorul de Limba şi literatura română la formarea/dezvolta-rea Competenței specifice 2 se va axa pe 3 dimensiuni: RECEPTARE, PRODUCERE şi INTERACŢIUNE.
• La formarea unor deprinderi de ascultare activă se va urmări educarea/dezvol-tarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascultării, utilizându-se atât elementele verbale și nonverbale (mimică, gesturi, postură, proxemică), cât și paraverbale (intonație, ritm al vorbirii, fluență, pauzele în vorbire etc.), pre-cum și conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate co-municativă. Comprehensiunea (înţelegerea) mesajului oral va pune accent pe dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral: identificarea de informații explicit formulate, realizarea de deducții simple, integrarea și interpretarea ide-ilor și a informațiilor, evaluarea critică a conținutului și a elementelor textuale.
• Pentru deprinderile de producere de texte orale se va accentua dicția, importanța pu-blicului, intenția de comunicare și efectele actului de comunicare asupra receptorului.
• La realizarea interacţiunilor verbale cu doi sau mai mulți interlocutori, se vor antrena strategii simple de ascultare activă, dar și se va reliefa comportamentul comunicativ politicos față de interlocutor(i).
Domeniul comunicării orale este construit în jurul actelor de limbaj, teoria actelor de limbaj evidențiind ideea că prin limbaj putem realiza diferite tipuri de acțiuni. Astfel, ac-tele de limbaj pot avea funcții diferite. Orice act de limbaj are o dimensiune locuționară (care presupune alcătuirea enunțurilor în conformitate cu regulile gramaticii), o dimensiune ilocuționară (vizând forța sau valoarea actului de limbaj: cerere, rugăminte, ordin, promisi-une, sfat etc.) și o dimensiune perlocuționară (adică o influență pe care o exercită asupra auditoriului: de exemplu, un sfat poate să entuziasmeze sau să lase indiferent auditoriul).
La nivelul conținuturilor, programa de gimnaziu nu aduce noutăți spectaculoase, ci mai degrabă precizări utile pentru realizarea activităților de învățare (a se vedea conținuturile în care sunt detaliate dicția, strategiile de comprehensiune și de concepe-re a textului oral sau strategiile de ascultare activă).
INTERACȚIUNEA VERBALĂ
COMPORTAMENT COMUNICATIV
RECEPTAREA MESAJULUI ORAL
ASCULTAREA &ÎNȚELEGEREA
PRODUCEREA MESAJULUI ORAL
VORBIREA
120
Ca activitate umană, comunicarea este un proces continuu și dinamic și are la bază atitudini care sunt intenționale. Din această perspectivă, o noutate a programei în do-meniul oralului este exprimarea adecvată a emoțiilor, atitudinilor. Acest nou conținut este în acord cu modelul dezvoltării personale, pentru că stimulează autocunoașterea. Identificarea și verbalizarea emoțiilor poate duce și la o mai bună gestionare a acestora.
Emoțiile sunt trăiri de scurtă durată și de o intensitate care variază, reacții firești la situațiile și evenimentele din viața unei persoane. Modul în care cineva își manifestă emoțiile ține de identitatea personală. Reprimarea emoțiilor a fost considerată multă vreme un semn al bunei creșteri, dar studiile de psihologie din ultimii ani au atras atenția asupra faptului că gestionarea defectuoasă a emoțiilor este periculoasă. Exprimarea emoțiilor ține de inteligența emoțională, de capacitatea unei persoane de a recunoaște, de a controla corect și de a-și exprima trăirile, astfel încât să fie în armonie cu sine și cu lumea din jur. Profesorul va observa modul în care elevii își exprimă emoțiile și va atrage atenția asupra faptului că emoțiile sunt în egală măsură pozitive și negative.
În conținuturile curriculare, la deprinderi de comunicare, apare și empatia, capaci-tatea de a recunoaște și, într-o oarecare măsură, de a împărtăși sentimentele unei alte persoane, chiar atunci când aceasta nu le exprimă explicit. Este capacitatea de a încerca să înțelegi ce simte celălalt, de a nu te arăta nepăsător față de sentimentele sale. Empa-tia se poate manifesta atât în cadrul interacțiunilor verbale, cât și pe parcursul lecturii unui roman, când cititorul trăiește, alături de personaje, emoții și sentimente diverse. Profesorul va avea în vedere felul în care se exprimă atitudinile comunicative, analizând secvențe filmate ale unor conversații sau prezentări și oferind feedback elevilor privitor la felul în care și-au exprimat atitudinile în cadrul unor diverse situații de comunicare.
O noutate ar fi și trimiterea la noțiunile de coeziune şi coerență discursivă9. Ținând cont de părerea majorității lingviștilor, identificăm coeziunea cu o conexiune și cu o trăsătură gramaticală a discursului10, dimensiune lingvistico-semantică, iar coerența cu o dimensiune interpretativă. Astfel că, participarea la interacțiuni verbale în diver-se situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă, va antrena abilitățile elevilor de a elabora discursuri logice, structurate, tematice ce vor asigura claritatea receptării prin soliditatea întregului.
O directivă a Competenței specifice 2 este și dicţia, arta de a pronunța, a vorbi co-rect și clar un text. Profesorul va propune activități ce vor antrenare stilul, modul de pronunție a sunetelor, silabelor, cuvintelor, astfel încât fiecare cuvânt rostit de elevi să fie auzit și înțeles perfect de către interlocutor (i).
9 Stoica Dan. Comunicare publică. Relații publice. Iași, 2004.10 Coșciug Angela. Parametrii coezivi ai discursului. În Limba Română,, Nr. 7-8, anul XIV, 2004.
121
Abilitatea de a avea o dicție bună ține atât de un vocabular bogat, o gramatică co-rectă, expresivitatea în exprimare, cât și de modul în care este structurat orice discurs. Educarea vocii sau dezvoltarea dicției facilitează exprimarea, armonizând emisia vocală, corpul și respirația.
Profesor este cel care va decide, pornind de la contingentul clasei și particularitățile de vârstă, cum va realiza conținuturile, fie prin momente de dicție la fiecare lecție, fie prin ateliere de vorbire, fie prin lecții tematice etc.
Metodele pentru dezvoltarea dicției trebuie să fie cât mai variate: înregistrări voca-le a vocii și ascultarea rezultatului, observarea defectelor, corectarea lor; exerciţii de dicţie de tipul „Cosașul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Și-n sus şi-n jos de casa sa, sasul coseşte şi-şi spune sieşi: sunt Saşa Cosașul care cât şase saşi coseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase case.” sau „Un caricaturist care caricaturizează caricaturi ca-ricaturistice nu poate caricaturiza caricatură să.”, care vor pune la o adevărată încercare nervii, dar și articulația gurii; citirea cu creionul în gură ș.a. exerciții de dicție care pot fi găsite accesând https://dictie.md/, https://www.dictie.ro/.
O noutate și o provocare în același timp pentru mulți profesori este introducerea conținutului prezentările multimodale. Aici ținem să menționăm faptul că, prezentarea multimodală are a bază textul multimodal și presupune integrarea diverselor forme textuale în așa fel încât să genereze semnificații.
Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvis-tic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea implicând interferența dintre cu-vânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul video (film, videoclip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a.
Profesorul va pune accent pe prezentarea textelor multimodale, propunând elevilor grile de evaluare a prezentărilor și/sau indicatori/criterii de evaluare, precum: voca-bularul, tonul, organizarea discursului, coerența; sau abordare semiotică: vizualul pre-supune analiza textului multimodal, culorii, formei, stilului, dimensiunii etc.; gestualul – observarea mimicii, a limbajului trupului; spaţialul – așezarea în spațiu, apropierea sau distanța dintre obiecte; auditivul – linia melodică, efectele sonore, zgomotele am-bientale, liniștea, intonația sau volumul.
Profesorul poate propune exerciții de înțelegere a unor diverse tipuri de texte mul-timodale: bandă desenată, roman grafic, afiș, programul unui cinematograf, o pagină de gardă a manualului, o pagină web, un produs video, inclusiv videoclipuri, o secvență dintr-un spectacol de balet etc.
Competenţa specifică 2 se formează/dezvoltă în progresie, fiind concretizată în trei unități de competențe:
122
Clasa Unitatea de competenţă 2.1
Unitatea de competenţă 2.2
Unitatea de competenţă 2.3
a V-a Identificarea temei, a unor informații esențiale și de de-taliu, informațiilor explicite și implicite, în diverse tipuri de texte orale
Utilizarea resurselor fono-respiratorii indi-viduale în comunicarea orală
Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei
a VI-a Sintetizarea informațiilor, a intențiilor și atitudinilor co-municării din diverse tipuri de texte orale
Utilizarea corectă a resurselor fono-respi-ratorii individuale în comunicarea orală
Adecvarea normelor de etichetă verbală la diferi-te situații de comunicare orală
a VII-a Utilizarea variatelor strategii de ascultare activă și negocie-re în diverse situații de comu-nicare orală
Combinarea elemen-telor dicțiunii (articula-ția, emisia, respirația, vocea) în diverse con-texte de comunicare
Prezentarea documenta-tă a unor informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale
a VIII-a Exprimarea unui punct de vedere propriu privind o pre-zentare orală pe o temă
Utilizarea metodelor de interpretare fono-verbo-motor în diverse contexte de comunicare
Realizarea unei prezen-tări orale multimodale în fața unui public cunoscut
a IX-a Exprimarea argumentată a unui punct de vedere pro-priu privind reprezentarea aceleiași teme în diverse texte orale
Utilizarea eficientă a metodelor de interpre-tare fono-verbo-motor în diverse contexte de comunicare
Realizarea prezentărilor orale multimodale în fața unui public necunoscut
În cele din urmă, profesorul la orele de Limba şi literatura română trebuie să valori-fice atributele caracteristice comunicării orale:
– comunicarea orală presupune un mesaj. Mesajul trebuie să includă elemente de structură, elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, ele-mente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.;
– comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a aces-tui mesaj (materiale adiționale, concordanța între mesajul oral și cel nonverbal);
– comunicarea orală este circulară şi permisivă, în sensul că permite reveniri asupra unor informații, detalieri care nu au fost prevăzute atunci când s-a conceput mesajul;
– comunicarea orală este puternic influențată de situație şi ocazie (același mesaj poate fi receptat diferit de aceeași receptori în funcție de dispoziția motivațională, factorii de stres, oboseală etc.);
– comunicarea orală este puternic influențată de caracteristicile individuale ale emițătorului (un bun orator va fi receptat într-o mai mare măsură ca fiind bine pregătit de către auditoriu);
– comunicarea orală posedă şi atributele necesității (nevoia omului de a comunica) etc.
123
Clas
aSi
tuaţ
ia d
e
com
unic
are
Dic
ţia
Stra
tegi
i de
com
preh
ensi
une
şi
de c
once
pere
a
text
ului
ora
l
Stra
tegi
i de
ascu
ltare
ac
tivă
Tem
atici
reco
man
date
pe
ntru
pro
iect
ul d
e gr
up
a V-
a
•El
emen
tele
com
u-ni
cării
•Di
cția
, art
a de
a p
ronu
nța
core
ct •Ar
ticul
area
voc
alel
or și
con
-so
anel
or
•Te
mă,
cuv
inte
-che
ie,
idee
/idei
, inf
orm
ații
gene
rale
și d
e de
-ta
liu
•Re
guli
de a
cces
la
cuvâ
nt: î
ntre
rupe
ri,
supr
apun
eri,
luar
ea/
pred
area
cuv
ântu
lui,
aște
ptar
ea râ
ndul
ui
la c
uvân
t
•Te
hnic
i de
com
unic
a-re
efic
ient
ă
a VI
-a
•Si
tuaț
ia d
e co
mun
i-ca
re: T
ipur
i și f
orm
e de
com
unic
are
Artic
ular
ea c
uvin
telo
r cu
dif-
tong
i și t
rifton
gi •Ri
tmul
și v
olum
ul v
oci
•Pa
rafr
azar
e,
info
rmaț
ii ex
plic
ite și
im
plic
ite, r
ezum
are
•În
treb
ările
des
chise
și
înch
ise.
•Re
gulil
e „d
e au
r” a
le
ascu
ltării
•Pu
tere
a vo
rbiri
i/Ex
erci
ții d
e di
cție
etc
.
a VI
I-a
•De
prin
deri
de c
o-m
unic
are:
atit
udin
e,
influ
ențe
, înc
rede
re,
empa
tie
•Vi
teza
vor
birii
– te
mpo
-rit-
mul
•Co
mbi
nare
a el
emen
telo
r di
cțiu
nii:
artic
ulaț
ia, e
misi
a,
resp
irația
, voc
ea
•Cl
asifi
care
, ref
orm
u-la
re, r
epet
are,
co-
nect
ori p
ragm
atici
; di
stinc
ția d
intr
e fa
pt
și op
inie
•Ec
oul ș
i tăc
erea
•Te
hnic
i de
com
unic
a-re
non
verb
ală.
Prim
ii pa
şi în
con
trol
ul
emoț
iilor
. Com
unic
a-re
a pe
rsua
sivă
etc.
a VI
II-a
•Ar
gum
enta
rea
în
com
unic
area
ora
lă •Te
hnic
i de
resp
irație
și c
on-
trol
ul e
moț
iilor
•Di
scur
sul.
Rosti
rea
text
ului
, ad
apta
t la
cont
ext
•Co
ordo
nare
a di
cție
i cu
miș
-ca
rea
•Pr
ezen
tare
a or
ală
mul
timod
ală
•N
egoc
iere
a in
for-
maț
iei
•Ar
gum
enta
rea
de
succ
es; G
estio
nare
a tim
pulu
i în
cadr
ul
prez
entă
rii e
tc.
a IX
-a
•N
egoc
iere
a. S
tilur
i și
tehn
ici d
e ne
goci
ere
•G
estu
l și m
imic
a în
acț
iune
a ve
rbal
ă •Ți
nuta
în ti
mpu
l com
unic
ării
•Ac
cent
ul lo
gic
•As
culta
rea
activ
ă și
nego
cier
ea in
for-
maț
iei
•Eti
chet
e ve
rbal
e şi
nonv
erba
le (n
ațio
na-
le şi
inte
rnaț
iona
le)
etc.
124
Pentru diversificarea procesului educaţional se recomandă utilizarea diverselor metode, printre care şi cele specifice
Situaţia de comunicare Dicţia
Strategii de comprehensiune şi
de concepere a textului oral
Strategii de ascultare activă
• Expunerea• Joc de rol• Dialogul• Interviul în trei
trepte• Înscenarea în baza
imaginilor• Simulări• Dezbaterea• Discursul/
Alocuțiunea• Prezentări publice
(lansarea discursului într-un timp limitat)
• Demonstrația• Metoda R.A.F.T.(Rol/Auditoriu/Formă/
Temă) ș.a.
• Exerciții de dicție• Exerciții de încălzire• Discursul lui Brutus• Cosaşul Saşa• Exerciții dinamice
(Dirli Da)• Exerciții pentru în-
călzirea respirației• Exerciții pentru
expirație• Mișcarea Browniană
ș.a.
• Brainstorming• Clustering• Diagrama Venn• Problematizarea• Pânza discuției• Controversa con-
structivă• Controversa aca-
demică• Colțuri• Discuția ghidată
ș.a.
• Exerciții de focalizare a atenției pe vorbitor
• Exerciții de păstrare a contactului vizual
• Moduri de a nu co-munica
• Arată că înțelegi ce ți se spune
• Prima impresie• Joc de rol: Ai răbdare
când asculți• Exerciții de ascultare
active: Ascultă şi repetă ș.a.
3.5.3. Competența specifică 3. Lectura şi receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de observație şi atitudine creativă
Activităţile de pre-lectură vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea tex-tului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).
Activităţile de lectură vor viza strategii de ritmare și orientare a lecturii (lectura cu voce tare/silențioasă, lectura orientată/neorientată, lectura pe roluri, exersarea fluen-ței în lectură) și strategii de fixare a conținutului textului (chestionar, exerciții cu itemi de tip adevărat/fals, exerciții cu alegere multiplă, exerciții de completare, rezumat, po-vestire, harta sensului, organizarea grafică a informației, memorare etc.).
Activităţile de post-lectură vor viza strategii de interpretare și de producere de text (discuții orientate asupra semnificațiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrie-rea creativă etc.)
Acțiuni pedagogice în formarea la elevi a culturii literar-artistice coerente cu obiec-tivele EL/ELA:●•pregătirea conștientă pentru actul lecturii și interpretării textelor literare; ●•lectura propriu-zisă – fluentă, expresivă și comprehensivă a unei diversități de
texte literare/didactice/interpretative;
125
●•formarea/dezvoltarea percepției, imaginației, gândirii și creației artistice; ●•achiziționarea instrumentarului teoretico-literar și lectoral aferent activității de
lectură; depistarea/discernerea/interpretarea apropriată a valorilor textelor lite-rare prin descifrarea limbajului poetic;
●•producerea unei varietăți de texte reflexive, interpretative și imaginative; ●•evaluarea critică a operelor și fenomenelor literare;●•autocomunicarea într-un sistem propriu de valori, în interacțiune cu axiologia
literară, utilizând mijloacele limbajului poetic CLLR structurează activitățile de învățare în trei tipuri de metode/metodologii spe-
cifice ELA: semiotice, hermeneutice, praxiologice. [Pâslaru Vl. Introducere în teoria edu-cației literar-artistice. București: Sigma, 2013. 198 p., p.135].●•Metodele semiotice (de constatare, discernere, acumulare) se adresează, în prin-
cipal, valorii imanente a operei literare și „vizează acțiunile de decodare/compre-hensiune a textelor literare, științifice, didactice, publicistice elaborate sau produse de elevi; a noțiunilor și categoriilor estetice, științifico-literare, istorice, psihologice etc.” De exemplu: lucrul cu cartea, lectura expresivă a profesorului/elevului, meto-da textologică în alte accepțiuni analiza literară, metoda explorării textelor, meto-da informativ-explicativ-receptivă, metoda reproductivă sau povestirea, expune-rea, conversația, exercițiul, sau euristica, „ calea spre autor”, memorizarea.
●•Metodele hermeneutice au misiunea de a sprijini, a încuraja producerea valorii in actu a operei literare, a valorii adăugate operei – a valorii cititorului [P. Cor-nea, 44]. Acestea sunt „metode și tehnici de interpretare și apropriere a valorii imanente a operei și au funcție de stimulare a produ-cerii valorii in actu a operei literare, angajează acțiuni de manifestare a cititorului în rolul de al doilea subiect creator al operei, în același rol producându-se și subiectul comunicant – profeso-rul, cu deosebirea că, pentru profesor, acesta e un rol secund față de cel de co-municant. Orice metodă care provoacă interpretări este de domeniul hermeneu-ticii”, afirmă autorul [ibidem, p.136]. De exemplu: lectura creatoare, comentariul literar/poetic, dezvoltarea operei sau experimentul imaginar, ilustrarea, disputa sau competiția de idei, brainstormingul, conversația asupra lecturii particulare.
●•Metode praxiologice, consideră autorul, sunt „toate metodele care angajează ele-vii în activitățile practice, de ex., lucrul cu cartea sau metoda textologică, acestea însă includ și activități de altă natură (teoretice, gnoseologice, hermeneutice). În categoria metodelor pur practice se includ exercițiul literar, evaluarea reciprocă (a răspunsurilor, textelor produse), analiza independentă a textului, jocul de rol ș.a.”
Metodologiile validate de C. Șchiopu
126
Pt. studierea operelor liriceMetodologii:• Întrebarea-problemă cu
variante de răspuns,• Reprezentarea grafică,• Brainstorming-ul cu mapa
de imagini,• Jocul figurilor de stil,• Pictura verbală,• Problematizarea,• Metoda PRES (Exprimați-
vă punctul de vedere; R. – faceți un raționament referitor la punctul de vedere; E. – dați un exem-plu pentru clarificarea punctului de vedere; S. – faceți un rezumat (sumar) al punctului vostru de vedere),
• Algoritmizarea,• Jocul didactic.
Pt. studierea operelor epiceMetode:• Mâna oarbă,• Piramida,• Lucrul individual,•Dezbaterea,• Jocul instructiv pe roluri,• Comentariul literar,• Simularea întâlnirii cu
personajele operei,• Reportajul, Interviul ș.a.;Procedee:• Relatarea autorului,• Punctul de vedere al
personajului,• Fișa biografică a perso-
najului,• Ecranizarea operei (de
către elevi) ș.a.
Pt. studierea operelor dramaticeAlgoritmul:analiza acțiunii – caracterizarea personajului – analiza discur-sului.Metodologii:• Lectura pe roluri a unui frag-
ment,• Presupunerea prin termeni,• Studiul de caz,• Înscenarea unui act/episod,• Exercițiul de identificare,• Exercițiul de reconstituire a
unei replici/a elementelor acțiunii cu caracter de pro-blemă,
• Experimentul imaginativ,• Întrebarea-problemă cu vari-
ante de soluții.
PROGRESIA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE PENTRU CS 3. GIMNAZIU
127
Clas
a a
V-a
Clas
a a
VI-a
Clas
a a
VII-a
Clas
a a
VIII-
aCl
asa
a IX
-a
3.1.
Con
firm
area
în
țele
gerii
unu
i tex
t prin
ră
spun
s la
într
ebăr
i în
baza
lui
3.1.
Dem
onst
rare
a în
țele
gerii
text
ului
prin
fo
rmul
are
de în
treb
ări î
n ba
za lu
i
3.1.
Con
firm
area
în
țele
gerii
text
ului
lite
rar
și no
nlite
rar p
rin p
rism
a co
mpo
nent
elor
de
stru
c-tu
ră
3.1.
Util
izare
a el
emen
telo
r di
n te
rmin
olog
ia li
ngvi
stică
și
teor
ia li
tera
ră în
rece
ptar
ea
text
ului
3.1.
Util
izare
a el
emen
telo
r di
n te
rmin
olog
ia li
ngvi
s-tic
ă și
teor
ia li
tera
ră în
re
cept
area
text
ului
3.2.
Iden
tifica
rea
com
-po
nent
elor
de
stru
ctur
ă a
text
ului
lite
rar ș
i non
-lit
erar
3.2.
Exp
licar
ea re
lație
i di
ntre
com
pone
ntel
e de
st
ruct
ură
a te
xtul
ui li
te-
rar ș
i non
liter
ar
3.2.
Dis
tinge
rea
trăs
ătu-
rilor
spec
ifice
ale
text
u-lu
i lite
rar ș
i non
liter
ar
3.2.
Com
enta
rea
stru
ctur
ii te
xtul
ui li
tera
r și n
onlit
erar
3.2.
Com
para
rea
a ce
l puț
in
două
text
e su
b as
pect
ul
stru
ctur
ii te
xtul
ui li
tera
r și
nonl
itera
r
3.3.
For
mul
area
ghi
dată
a
mes
ajul
ui te
xtul
ui li
tera
r3.
3. F
orm
ular
ea m
esaj
u-lu
i tex
tulu
i lite
rar
3.3.
For
mul
area
mes
a-ju
lui t
extu
lui l
itera
r prin
ra
port
are
la p
ropr
ia
expe
rienț
ă de
via
ță
3.3.
For
mul
area
mes
ajul
ui
text
ului
lite
rar p
rin ra
port
a-re
la p
ropr
iile
expe
rienț
e de
le
ctur
ă și
este
tice
3.3.
Inte
rpre
tare
a m
esaj
ului
op
erei
lite
rare
prin
rapo
rta-
rea
la p
ropr
iile
expe
rienț
e de
vi
ață,
de
lect
ură
și es
tetic
e
3.4.
Exp
rimar
ea p
ropr
ii-lo
r stă
ri po
stle
ctor
ale
3.4.
Exp
rimar
ea a
rgu-
men
tată
a p
ropr
iilor
st
ări p
ostle
ctor
ale
3.4.
Exp
rimar
ea a
rgu-
men
tată
a p
ropr
iilor
st
ări p
ostle
ctor
ale
3.4.
Exp
rimar
ea p
ropr
iei
atitu
dini
în ra
port
cu
text
ul
lect
urat
3.4.
Arg
umen
tare
a pr
oprie
i ati
tudi
ni în
rapo
rt c
u te
xtul
le
ctur
at
3.5.
Rez
umar
ea u
nui t
ext
nara
tiv în
baz
a pl
anul
ui
simpl
u de
idei
3.5.
Rez
umar
ea u
nui t
ext
nara
tiv în
baz
a pl
anul
ui
dezv
olta
t de
idei
3.5.
Rez
umar
ea u
nui
text
nar
ativ
cu e
lem
ente
de
scrip
tive
3.5.
Rez
umar
ea te
xtul
ui li
te-
rar ș
i ştii
nţifi
c3.
5. R
ezum
area
unu
i fra
g-m
ent/
alin
eat d
e te
xt în
lim
i-ta
unu
i num
ăr d
eter
min
at
de c
uvin
te
3.6.
Iden
tifica
rea
valo
-ril
or li
tera
r-arti
stice
ale
te
xtul
ui p
e pa
rcur
sul
lect
urii
3.6.
Iden
tifica
rea
valo
-ril
or li
tera
r-arti
stice
ale
te
xtul
ui p
e pa
rcur
sul
lect
urii
3.6.
Com
enta
rea
valo
-ril
or g
ener
al-u
man
e al
e te
xtul
ui li
tera
r
3.6.
Com
enta
rea
valo
rilor
lit
erar
-arti
stice
ale
text
ului
lit
erar
3.6.
Com
enta
rea
valo
rilor
na
ționa
le p
rom
ovat
e în
tex-
tul l
itera
r
3.7.
Rec
unoa
șter
ea fi
-gu
rilor
de
stil î
n lim
ita
unită
ților
de
conț
inut
3.7.
Rec
unoa
șter
ea fi
-gu
rilor
de
stil î
n lim
ita
unită
ților
de
conț
inut
3.7.
Com
enta
rea
figur
ilor
de sti
l în
baza
par
amet
ri-lo
r pro
puși
3.7.
Com
enta
rea
mijl
oace
lor
expr
esiv
e al
e te
xtul
ui3.
7. V
alor
ifica
rea
limba
julu
i ar
tistic
a te
xtul
ui li
tera
r
128
3.8.
Car
acte
rizar
ea p
er-
sona
jelo
r lite
rare
din
pe
rspe
ctiva
val
orilo
r
3.8.
Car
acte
rizar
ea p
er-
sona
jelo
r lite
rare
din
pe
rspe
ctiva
acț
iuni
lor p
e ca
re le
real
izeaz
ă sa
u le
su
port
ă
3.8.
Car
acte
rizar
ea p
er-
sona
jelo
r lite
rare
din
pe
rspe
ctiva
com
unic
ării
cu a
lte p
erso
naje
3.8.
Car
acte
rizar
ea p
erso
na-
jelo
r lite
rare
din
per
spec
tiva
atitu
dini
i aut
orul
ui
3.8.
Car
acte
rizar
ea p
erso
na-
julu
i prin
rolu
l lui
în d
esfă
șu-
rare
a ac
țiuni
i și î
n su
gera
rea
mes
ajul
ui
3.9.
Com
para
rea
unor
pe
rson
aje
din
dife
rite
oper
e lit
erar
e di
n pe
r-sp
ectiv
a va
loril
or
3.9.
Sta
bilir
ea u
nor s
imi-
litud
ini l
a ni
vel d
e te
ma-
tică,
într
e do
uă sa
u m
ai
mul
te te
xte
liter
are
3.9.
Sta
bilir
ea u
nor s
imi-
litud
ini l
a ni
vel d
e m
esaj
și
tem
atică
, înt
re d
ouă
sau
mai
mul
te te
xte
li-te
rare
3.9.
Sta
bilir
ea u
nor s
imili
-tu
dini
la n
ivel
de
mes
aj și
te
mati
că, î
ntre
dou
ă sa
u m
ai
mul
te o
pere
lite
rare
3.9.
Com
para
rea,
la n
ivel
de
mes
aj și
tem
atică
, a d
ouă
sau
mai
mul
te o
pere
lite
rare
PR
OG
RESI
A U
NIT
ĂŢIL
OR
DE
CON
ŢIN
UT
PEN
TRU
CS
3. G
IMN
AZIU
Clas
a a
V-a
Clas
a a
VI-a
Clas
a a
VII-a
Clas
a a
VIII-
aCl
asa
a IX
-a•
Cart
ea, o
biec
t cul
tura
l. St
ruct
ura
cărț
ii (c
oper
-tă
, cot
or, p
agin
a de
titlu
)
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
-lit
erar
Ope
ra e
pică
• Te
xt n
arati
v: n
arat
or,
pers
onaj
, acț
iune
, tim
p,
spaț
iu•
Tem
a și
idee
a/id
eile
te
xtul
ui n
arati
v•
Mom
ente
le su
biec
tulu
i•
Plan
ul si
mpl
u de
idei
• Re
zum
atul
text
ului
nar
ativ
• M
odur
i de
expu
nere
: na
rațiu
nea,
dia
logu
l
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Stru
ctur
a că
rții:
cup
rin-
sul,
subs
olul
, pre
fața
, po
stfaț
aTe
xtul
lite
rar/
text
ul n
on-
liter
arO
pera
epi
că•
Nar
ațiu
nea
la p
erso
ana
I și
la p
erso
ana
a III
-a•
Tem
a, id
eea
prin
cipa
lă și
id
eile
secu
ndar
e•
Mom
ente
le su
biec
tulu
i13
• Pl
anul
dez
volta
t de
idei
• Re
zum
atul
text
ului
epi
c14
• M
odur
i de
expu
nere
: na
rațiu
nea,
dia
logu
l15
• De
scrie
rea
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Din
isto
ria c
ărții
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
-lit
erar
Ope
ra e
pică
• O
pera
epi
că: a
utor
, na-
rato
r, pe
rson
aj•
Plan
ul si
mpl
u și
dezv
ol-
tat d
e id
ei18
• Re
zum
atul
text
ului
epi
c cu
ele
men
te d
escr
iptiv
e•
Mod
uri d
e ex
pune
re:
nara
țiune
a, d
ialo
gul,
desc
riere
a19
• M
onol
ogul
• Ca
rtea
, obi
ect c
ultu
ral.
Bibl
iote
ca v
irtua
lă/e
lec-
tron
ică
• Că
rțile
aud
ioTe
xtul
lite
rar/
text
ul n
on-
liter
arO
pera
epi
căCr
onot
opul
Mes
ajul
ope
rei l
itera
reM
otivu
l lite
rar
Gen
uri ș
i spe
cii l
itera
reTe
me,
subi
ecte
, mes
aje
ale
text
ului
lite
rar
Rezu
mat
ul te
xtul
ui e
pic
cu
elem
ente
des
crip
tive
21
• Ca
rtea
, mijl
oc d
e co
-m
unic
are.
Pub
licaț
iile
perio
dice
Text
ul li
tera
r/te
xtul
non
-lit
erar
Folc
loru
l și l
itera
tură
po-
pula
răLi
tera
tura
pop
ular
ă și
lite-
ratu
ră c
ultă
Ope
ra e
pică
Valo
rile
text
ului
epi
c
Ope
ra d
ram
atică
Text
ul d
ram
atic
129
Pers
onaj
ul li
tera
r•
Trăs
ătur
i fizic
e și
mor
ale
ale
pers
onaj
ului
• Pe
rson
aje
poziti
ve și
pe
rson
aje
nega
tive
în
pove
ști
Ope
ra li
rică
• Po
ezia
liric
ă11
• El
emen
te d
e ve
rsifi
cație
: ve
rs, s
trof
ă, ti
puri
de
stro
feFi
guri
de s
til•
Epite
tul
• Co
mpa
rația
12
• Pe
rson
ifica
rea
• Re
petiț
ia•
Enum
eraț
ia
Spec
ii lit
erar
e în
calit
ate
de te
xt-s
upor
t: gh
icito
area
, fr
ămân
tare
a de
limbă
, le-
gend
a (fa
ună
și flo
ră),
po-
vest
ea, s
noav
a, p
oves
tirea
Pers
onaj
ul li
tera
rPe
rson
aje
prin
cipa
le și
pe
rson
aje
secu
ndar
e
Ope
ra li
rică16
• Po
ezia
liric
ă•
Eul l
iric
• El
emen
te d
e ve
rsifi
cație
: tip
uri d
e rim
ăFi
guri
de s
til•
Epite
tul
• Co
mpa
rația
17
• In
vers
iune
a•
Hipe
rbol
a
Spec
ii lit
erar
e în
cal
itate
de
text
-sup
ort:
lege
nda,
ba
smul
, sch
ița, f
abul
a,
pove
stire
a, p
rove
rbe
și zic
ător
i, pa
stel
ul.
Pers
onaj
ul li
tera
rCl
asifi
care
a pe
rson
ajel
or
Cara
cter
izare
a pe
rson
aju-
lui l
itera
r
Ope
ra li
rică20
• Po
ezia
liric
ă •
Vers
ifica
ția, m
ăsur
a,
ritm
ul: t
rohe
ul, i
ambu
l
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• An
titez
a•
Para
lelis
mul
sint
actic
Spec
ii lite
rare
în ca
litat
e de
te
xt-s
upor
t: le
gend
a; b
as-
mul
cult,
par
abol
a, n
uvel
a,
pove
stire
a, ro
man
ul, a
foris
-m
ele,
doi
na p
opul
ară,
imnu
l.
Pers
onaj
ul li
tera
rCl
asifi
care
a pe
rson
ajel
or22
Cara
cter
izare
a pe
rson
aju-
lui l
itera
r
Ope
ra li
rică
Poez
ia li
rică
Vers
ul c
lasic
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• Ex
clam
ația
reto
rică
• In
tero
gația
reto
rică
• In
voca
ția re
toric
ă•
Aleg
oria
Spec
ii lit
erar
e în
calit
ate
de
text
-sup
ort:
lege
nda
istor
i-că
, fab
ula,
pov
estir
ea, n
u-ve
la, p
oem
ul e
roic,
rom
anul
fa
ntas
tic, d
oina
cultă
Pers
onaj
ul li
tera
rPe
rson
aje
repr
ezen
tativ
e di
n di
ferit
e op
ere
liter
are
Pers
onaj
ul li
tera
r și p
erso
-na
litat
ea is
toric
ăCa
ract
eriza
rea
pers
onaj
u-lu
i lite
rar
Ope
ra li
rică23
Poez
ia li
rică
Vers
ul li
ber
Figu
ri de
stil
• M
etaf
ora
• An
afor
a•
Epifo
ra•
Alite
rația
• As
onan
ța•
Sim
bolu
lSp
ecii
liter
are
în c
alita
te
de te
xt-s
upor
t: po
vesti
-re
a, n
uvel
a, b
alad
a, b
alad
a cu
ltă, p
oem
ul e
roic
, oda
, ro
man
ul, c
omed
ia
11 V
a fi
proi
ecta
tă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e12
act
ualiz
are
13 a
ctua
lizar
e14
act
ualiz
are
15 a
ctua
lizar
e16
Va
fi pr
oiec
tată
la n
ivel
ul le
ctur
ii in
tero
gativ
-inte
rpre
tativ
e: o
bser
vare
, exp
lora
re, i
nter
pret
are
17 a
ctua
lizar
e și
apro
fund
are
18 a
ctua
lizar
e19
act
ualiz
are
20 V
a fi
proi
ecta
tă la
niv
elul
lect
urii
inte
roga
tiv-in
terp
reta
tive:
obs
erva
re, e
xplo
rare
, int
erpr
etar
e21
act
ualiz
are
22 a
ctua
lizar
e23
Va
fi pr
oiec
tată
la n
ivel
ul le
ctur
ii in
tero
gativ
-inte
rpre
tativ
e: o
bser
vare
, exp
lora
re, i
nter
pret
are
130
Stra
tegi
i de
lect
ură
a op
erei
lite
rare
24
Etap
eSt
rate
gii
prop
riu-z
ise
Acţiu
niSa
rcin
i did
actic
eAc
tivită
ţi de
învă
ţare
spec
ifice
Lect
ură
şi o
bser
-va
re
Stra
tegi
a de
co
nexi
une
dint
re c
iti-
tor ș
i tex
t
A pă
şi di
n ex
te-
rior s
pre
inte
rior
(intr
area
în lu
-m
ea te
xtul
ui)25
Rapo
rtar
ea a
fecti
v-em
oțio
nală
la p
rima
lect
ură26
Lect
ura
inte
roga
tivă
și ex
pres
ivă
a te
x-tu
lui
Lect
ura
cu v
oce
a te
xtel
or și
a fr
agm
en-
telo
r de
text
eLe
ctur
ă şi
ex
plor
are
Stra
tegi
a de
de
coda
re a
te
xtul
ui
A fi
în in
terio
r și
a ex
plor
a lu
mea
te
xtul
ui
Ope
ra li
rică
Înca
drar
ea s
criit
orul
ui în
con
text
ul li
tera
turii
ro
mân
e, a
l cur
entu
lui l
itera
rÎn
cadr
area
ope
rei d
ate
în cr
eaţia
poe
tulu
i/scr
iitor
ului
Cara
cter
istic
ile d
e ge
n și
spec
ie a
le lu
crăr
ii, a
rgu-
men
tare
a ap
arte
nenț
ei la
gen
ul și
spec
ia d
ată
Gen
eza
lucr
ării
(isto
ricul
cre
ării,
izvo
arel
e de
insp
i-ra
ție, a
nsam
blul
din
car
e fa
ce p
arte
)St
ruct
ura,
com
poziț
ia, e
lem
ente
de
proz
odie
Sem
nific
ația
titlu
lui
Sist
emul
de
imag
ini c
onte
xtua
leSe
ntim
ente
le fu
ndam
enta
le a
le te
xtul
uiM
otive
le. F
orm
ular
ea te
mei
, pro
blem
atica
, mes
ajul
Form
ular
ea te
mei
, pro
blem
atica
Form
ular
ea m
esaj
ului
Orig
inal
itate
a lu
crăr
iiO
pera
epi
căÎn
cadr
area
scr
iitor
ului
în c
onte
xtul
lite
ratu
rii
rom
âne,
al c
uren
tulu
i lite
rar
Înca
drar
ea o
pere
i dat
e în
crea
ţia p
oetu
lui/s
criit
orul
uiCa
ract
eris
ticile
de
gen
și sp
ecie
ale
lucr
ării,
arg
u-m
enta
rea
apar
tene
nței
la g
enul
și sp
ecia
dat
ă
Exer
ciții
de
com
preh
ensiu
ne: r
eflec
ții
asup
ra li
mba
julu
i și a
stru
ctur
ii te
xtel
or
de ti
p ep
ic, l
iric,
dra
mati
cDe
mon
stra
rea
înțe
lege
rii te
xtul
ui p
rin
răsp
uns l
a în
treb
ări
Iden
tifica
rea
în te
xt a
figu
rilor
de
stil
Iden
tifica
rea
indi
ciilo
r de
timp
și sp
ațiu
Ord
onar
ea se
cven
țelo
r nar
ative
din
tr-u
n te
xt în
ved
erea
rezu
măr
ii ac
estu
iaEx
erci
ții d
e in
terp
reta
re: i
nter
pret
area
lim
baju
lui fi
gura
t, di
scuț
ii pr
ivin
d se
mni
-fic
ațiil
e te
xtel
or c
itite
Exer
ciții
de
inte
rpre
tare
a te
xtul
ui
24 A
dapt
are,
pre
lucr
are
după
M. M
arin
25 J
udith
Lan
ger E
nvisi
onm
ent:
A re
ader
-bas
ed v
iew
of c
ompr
ehen
sion,
The
Cal
iforn
ia R
eade
r, (1
987)
. 20,
3, 4
-7. h
ttps
://w
ww
.alb
any.
edu/
cela
/rep
orts
/lang
er/la
nger
appr
oach
es.p
df26
PÂS
LARU
, Vl.
Intr
oduc
ere
în te
oria
edu
cație
i lite
rar-
artis
tice.
Buc
ureș
ti: S
igm
a, 2
013.
198
p
131
Gen
eza
lucr
ării
(isto
ricul
cre
ării,
izvo
arel
e de
insp
i-ra
ție, a
nsam
blul
din
car
e fa
ce p
arte
)Se
mni
ficaț
ia ti
tlulu
iPl
anur
ile a
cțiu
nii
Sub
aspe
ct sp
ația
lSu
b as
pect
tem
atic
Sub
aspe
ct te
mpo
ral
Plan
ul v
iziun
iiM
omen
tele
subi
ectu
lui
Expo
zițiu
nea
(situ
ația
iniți
ală)
Intr
iga
(cau
za c
are
mod
ifică
situ
ația
iniți
ală)
.De
sfăș
urar
ea a
cțiu
nii
Punc
tul c
ulm
inan
t (de
pășir
ea si
tuaț
iei d
ifici
le)
Dezn
odăm
ântu
l (sit
uația
fina
lă)
Lini
ile d
e su
biec
t. Pe
rson
ajel
eM
otive
le, t
ema,
pro
blem
atica
, mes
ajul
Mod
urile
de
expu
nere
: nar
ațiu
nea,
des
crie
rea,
dia
-lo
gul,
mon
olog
ulO
rigin
alita
tea
lucr
ării
Lect
ură
și re
flecț
ieSt
rate
gia
de
mon
itoriz
a-re
a c
om-
pre-
hens
i-un
ii și
de
rem
edie
re
A pă
şi în
apoi
şi a
re
gând
i dat
ele
pe
care
le a
vem
Rapo
rtar
ea e
moț
iona
l-afe
ctivă
la m
esaj
ul te
xtul
ui
lect
urat
Eva
luar
ea c
ritică
a te
xtel
or c
itite
Org
aniza
rea
info
rmaț
iei/a
term
enilo
r în
clus
terin
gEl
abor
area
de
hărț
i ale
nar
ațiu
nii
Lect
ura
pe ro
luri
a di
alog
urilo
rTe
atra
lizar
ea u
nor s
ecve
nțe
nara
tive.
Joc
de ro
l: pr
ezen
tare
a pe
rson
ajul
uiM
emor
area
uno
r tex
te li
rice
Eval
uare
a re
cipr
ocă
a pr
odus
elor
real
izate
Lect
ură
și ex
tinde
reSt
rate
gia
de a
uto-
cuno
aște
re,
auto
actu
a-liz
are
și au
to-d
ez-
volta
re
A ie
şi di
n lu
mea
te
xtul
ui şi
a
obie
ctiva
exp
eri-
ența
Rapo
rtar
ea e
moț
iona
l-afe
ctivă
la m
esaj
ul te
xtul
ui
lect
urat
Man
ifest
area
cap
acită
ții d
e cr
eație
arti
stică
/știi
nțifi
-că
ele
men
tară
Form
area
treb
uinț
ei p
entr
u le
ctur
a de
des
tinde
re,
pe c
are
s-o
real
izeze
con
tinuu
Exer
ciții
de
mon
itoriz
are
a pr
oprie
i lec
-tu
riEx
erci
ții d
e m
otiva
re a
inte
resu
lui p
entr
u le
ctur
iEx
erci
ții d
e ar
gum
enta
re a
pre
ferin
țelo
r lit
erar
e
132
Lectura imaginii ¾ Primele reacţii, primele impresii:• Ce observi în imagine? Pe cine sau ce? Ce observi în prim-plan sau în plan mai
îndepărtat? ¾ Situarea în spaţiu:• Cum crezi, unde poate avea loc acțiunea din imagine? În ce loc? În ce țară? În
ce oraș/sat?• Unde a fost făcută fotografia?
¾ Situarea în timp (cronologic, meteorologic):• Când a fost realizată imaginea? În ce secol? În ce an?• În ce anotimp?• În ce moment al zilei s-a fotografiat? De ce?• Stabilește timpul probabil și momentul desfășurării acțiunii.• Cum era vremea în momentul desfășurării acțiunii?• Cât timp durează acțiunea din imagine? (câteva zile, luni de zile, ani de zile)• Acțiunea se desfășoară în trecutul apropiat sau în trecutul îndepărtat?
¾ Identificarea unui personaj din imagine • Ce vârstă crezi că are personajul?• Cum crezi că îl cheamă?• Ce vârstă are?• Din ce țară este personajul? • Ce profesie are?• Ce calități credeți că are?• Prin ce se deosebește de alte personaje?• Ce slogan îl reprezintă?• Descrie portretul fizic/moral al personajului.• Descrie vestimentația personajului.• Numește două defecte ale personajului.• Identifică emoțiile personajului din imagine.• Cum crezi, ce moment important din viața personajului reprezintă imaginea
dată? • Ce alte evenimente importante crezi că au avut loc în viața personajului?
¾ Motivele prezenţei acestui personaj în acel loc:• Ce observi în planul secundar?• Explică legătura dintre genericul modulului și imaginea dată; dintre spațiul,
locul dat și personajul reprezentat în imagine.• Ce personaje secundare vezi în imagine?
133
• Cum crezi ce relații există între personajele din imagine? Argumentează. ¾ În afara câmpului vizual:• Ce se află la dreapta imaginii și nu se vede?• Ce se află la stânga? În spate? Deasupra? Dedesubt?• Ce ți se pare neobișnuit în această imagine?
¾ Senzaţii:• Ce se aude? (muzică, zgomote, sunete, conversații etc.)• Ce se simte? Ce se respiră? (parfumuri, mirosuri, esențe, emanații etc.)
¾ Conţinuturi:• Cum crezi ce are personajul în buzunare, în poșetă?• Enumeră obiecte din casa, dulapul, bucătăria personajului
¾ Imaginarea textelor care nu se văd dar care sunt susceptibile de a fi prezente ici-colo:• Imaginează-ți că te afli în locul reprezentat în imagine:
– scrie un bilețel în care să comunici locul unde te afli și timpul când vei reveni;– scrie o scrisoare în care să descrii acest loc;– scrie un mic anunț în care să cauți stăpânul unui obiect, reprezentat în imagine;– scrie un anunț de mică publicitate în care să faci reclamă locului, unde are
loc acțiunea din imagine. ¾ În afara timpului:• Ce crezi că a avut loc cu un minut în urmă?• Ce se întâmpla în același loc în urmă cu o oră/un an/10 ani?• Ce se va întâmpla în exact același loc într-un minut/o oră etc.?
¾ Motivaţia fotografului:• Cum crezi, cine a realizat această imagine?• De ce?• Ce sentimente îți transmite această imagine? • Ce putem învăța din imaginea dată, din situația prezentată în imagine?• Ce informații desprindem din imaginea dată?• Ce relație există între fotograf și locurile respectiv personajele din imagine? • Ce a dorit fotograful să arate sau să dovedească?• Intitulează imaginea. Argumentează titlul.?• Dar voi ce interes găsiți acestei imagini? etc.
¾ Intertextualitate:• Ce mesaj transmite imaginea?.• Ce texte literare ai citit la tema imaginii studiate?• Ce legătură există între textele citite și această imagine?
134
• Caută texte literare la tema imaginii propuse.• Citește informația despre această pictură. Comentează titlul dat de pictor. In-
titulează altfel imaginea ¾ Culori predominante:• Care este semnificația culorilor din imagine?
3.5.4. Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare
Formarea unor capacități de redactare a unor texte diverse ca tipologie și temă este o componentă esențială a competenței de comunicare, care permite accesul la cultura majoră, favorizând exprimarea propriilor sentimente și idei și inserția socială. Ca și în cazul celorlalte competențe, conținuturile se studiază gradual, de la simplu la complex: de la text nonliterar la text literar, de la idei principale la rezumat, de la email la jurnal de călătorie. Competența de redactare vizează, de asemenea, scrierea de texte despre texte literare (rezumat, caracterizare de personaj, recenzie etc.), de texte despre texte nonliterare (rezumat, recenzii, prezentări de carte etc.), precum și realizarea de texte multimodale diverse. Alături de dezvoltarea preocupării pentru scrierea corectă, activi-tățile vor urmări asimilarea unor principii de etică a redactării și utilizarea tehnologiei in-formației. Alături de exercițiile individuale, se pot valoriza experiențele de scriere în grup
Pentru activități centrate pe redactarea textului scris de diverse tipuri (competen-ţa 4):
Activităţile de pre-redactare vor viza strategii de recunoaștere a unor forme tex-tuale, de documentare etc. (prezentarea unor grupaje de texte, discutarea unei teme, realizarea câmpului lexico-semantic, consultarea unor enciclopedii tipărite sau electro-nice etc.).
Activităţile de redactare propriu-zisă vor viza strategii de producere de text (exer-sarea diferitelor tipare textuale, rescriere, recitire și corectare; scrierea în colaborare etc.).
Activităţile de post-redactare vor viza strategii de reflecție (aprofundarea experien-ței de redactare prin completarea unor grile de (auto)evaluare etc.).
135
ESEU
L N
ARAT
IVES
EUL
DES
CRIP
TIV
ESEU
L AR
GU
MEN
TATI
V
Defin
iţie:
un
ese
u ca
re p
rezin
tă o
serie
de
even
imen
te
real
e sa
u im
agin
are,
cu le
gătu
ra în
tre e
le.
Stru
ctur
ă: –In
trod
ucer
e:Pr
ezin
tă lo
cul,
timpu
l și p
erso
naje
le, c
reea
ză
star
ea d
e sp
irit ș
i atm
osfe
ra. P
oate
con
ține
scur
te d
escr
ieri
de e
moț
ii sa
u de
coru
ri, a
stfel
în
cât s
ă cr
eeze
atm
osfe
ra și
să c
onst
ruia
scă
un c
adru
de
desf
ășur
are
a ev
enim
ente
lor.
–Cu
prin
s:Ar
e 2
sau
mai
mul
te p
arag
rafe
car
e de
zvol
tă
clar
o se
rie d
e ev
enim
ente
(int
riga)
, în
ordi
-ne
a lo
r log
ica.
–Co
nclu
zie:
Conț
ine
dezn
odăm
ântu
l pov
estir
ii,
cons
ecin
țele
eve
nim
ente
lor p
reze
ntat
e,
reac
ții, s
entim
ente
și c
omen
tarii
în le
gătu
ră
cu su
biec
tul e
xpus
.Te
hnic
i de
scrie
re:
•Es
eul n
arati
v va
con
ține
num
ai a
cele
eve
ni-
men
te c
are
îl fa
c ca
ptiva
nt, i
nter
esan
t și ț
in
trea
ză a
tenț
ia c
itito
rulu
i. •Co
eren
ța și
coe
ziune
a vo
r fi a
sigur
ate
de
conj
uncț
ii și
cuvi
nte
de le
gătu
ra v
aria
te și
de
evi
tare
a re
petiț
iilor
inuti
le. F
ieca
re p
ara-
graf
treb
uie
să e
xpun
ă o
idee
nou
ă în
ese
u. •Ec
hilib
rul v
a fi
asig
urat
de
lung
imea
apr
oxim
a-tiv
ega
la a
par
agra
felo
r, de
evi
tare
a de
scrie
rilor
pr
ea lu
ngi c
are
deze
chilib
reaz
ă es
eul n
arati
v. •El
evul
nu
se v
a ad
resa
pro
feso
rulu
i în
eseu
cu
enu
nțur
i de
genu
l „N
u-m
i pla
ce a
cest
su
biec
t, da
r…”
sau
„Acu
m e
ste
timpu
l să
term
in e
seul
”.
Stru
ctur
a: –In
trod
ucer
e:Co
nțin
e in
form
ații
scur
te d
espr
e „c
ine,
cân
d,
unde
și c
um”.
–Cu
prin
s:De
scrie
rea
prin
cipa
lelo
r ele
men
te în
par
agra
-fe
sepa
rate
. Fie
care
asp
ect a
l des
crie
rii tr
ebu-
ie p
reze
ntat
într
-un
para
graf
sepa
rat,
care
să
înce
apă
cu o
„id
ee p
rinci
pala
”. –Co
nclu
zie:
Com
enta
riile
și se
ntim
ente
le în
legă
tură
cu
cele
des
crise
.Te
hnic
i de
scrie
re:
•Se
vor
folo
si va
riate
cuv
inte
de
legă
tură
și
conj
uncț
ii. •Se
va
înce
pe c
u as
pect
ele
gene
rale
și se
va
term
ina
cu d
etal
iile.
•Se
vor
folo
si ad
jecti
ve v
aria
te.
•Se
va
face
refe
rire
la d
iferit
e sim
țuri
uman
e –
auz,
văz
, miro
s, si
mț t
actil
, gus
t. •Se
va
folo
si un
lim
baj d
ram
atic
pt. a
des
crie
sc
ene
de m
iste
r și s
uspa
ns.
Tipu
ri de
ese
u de
scrip
tiv:
–De
scrie
re d
e oa
men
i –De
scrie
re d
e lo
curi
–De
scrie
re d
e ev
enim
ente
–Es
eu d
escr
iptiv
mix
t.
Exis
ta d
ouă
tipur
i de
eseu
arg
umen
tativ
: es
eul „
pro
şi c
ontr
a” și
ese
ul d
e op
inie
. Ese
ul
argu
men
tativ
est
e un
text
abs
trac
t pt.
că
expu
ne id
ei și
pun
cte
de v
eder
e. A
cest
ese
u te
stea
ză a
bilit
atea
ele
vulu
i de
a do
vedi
un
crez
, o in
terp
reta
re, u
n pr
inci
piu.
Stru
ctur
a es
eulu
i arg
umen
tativ
„pro
şi co
ntra
”: –In
trod
ucer
e:Ex
pune
subi
ectu
l în
disc
uție
și in
trod
uce
cele
do
uă, s
au m
ai m
ulte
per
spec
tive,
din
car
e es
te v
ăzut
subi
ectu
l res
pecti
v. –Cu
prin
s:Ai
ci se
vor
disc
uta
pers
pecti
vele
dife
rite
din
care
est
e pr
ivit
subi
ectu
l. Se
vor
adu
ce a
r-gu
men
te și
de
o pa
rte
și de
cea
laltă
, în
mod
eg
al. S
e vo
r da
exem
ple.
Aut
orul
nu
se v
a im
plic
a em
oțio
nal.
Idei
le p
ro și
con
tra
se v
or
prez
enta
în p
arag
rafe
sepa
rate
, adi
că u
n pa
-ra
graf
pt.
fieca
re id
ee.
–Co
nclu
zie:
Se e
xpun
e o
păre
re g
ener
ală
desp
re su
biec
t și
se p
oate
da
și pă
rere
a au
toru
lui.
Stru
ctur
a es
eulu
i de
opin
ie:
•In
trod
ucer
e:Ai
ci se
pre
zintă
subi
ectu
l în
disc
uție
și o
pini
a au
toru
lui d
espr
e ac
est s
ubie
ct.
•Cu
prin
s:Co
nsta
din
mai
mul
te p
arag
rafe
sepa
rate
în ca
re
elev
ul îș
i pre
zintă
pun
ctel
e de
ved
ere
susț
inut
e de
exe
mpl
e și
argu
men
te. S
e va
scrie
și u
n pa
ra-
graf
în ca
re se
va
prez
enta
un
punc
t de
vede
re
opus
, cu
argu
men
te ca
re să
dem
onst
reze
că
acel
pun
ct d
e ve
dere
est
e ne
conv
ingă
tor.
136
•Ti
mpu
rile
folo
site
în e
seul
nar
ativ
vor fi
tim
puril
e tr
ecut
e. S
e va
util
iza o
gam
ă la
rgă
de c
onju
ncții
tem
pora
le.
•Co
nclu
zie:
Aici
se v
a re
scrie
pe
scur
t opi
nia
auto
rulu
i, da
r cu
alte
cuv
inte
.ES
EUL
REFL
EXIV
/DIS
CURS
IVAc
est ti
p de
ese
u es
te u
n ex
erci
țiu d
e co
ntem
plaț
ie a
supr
a un
ui su
biec
t gen
eral
sau
abst
ract
și te
stea
ză a
bilit
atea
ele
vulu
i de
a de
scrie
și d
e a-
și ex
pune
gân
duril
e pe
rson
ale
dar ș
i alte
pun
cte
de v
eder
e în
legă
tură
cu
subi
ectu
l. Ac
est e
seu
nu v
a în
cerc
a să
con
-vi
ngă
citit
orul
că
opin
ia a
utor
ului
est
e ce
a va
lidă,
dar
îl v
a fa
ce să
vad
ă su
biec
tul p
re-
zent
at d
in m
ai m
ulte
ung
hiur
i și p
ersp
ectiv
e,
perm
ițând
u-i s
ă-și
form
eze
o op
inie
pro
prie
.Ti
puri
de e
seu
refle
xiv:
•D
escr
iptiv
-refl
exiv
, în
care
se v
a fa
ce d
escr
iere
a su
biec
tulu
i în
disc
uție
și d
in a
ceas
tă d
escr
iere
se v
or tr
age
conc
luzii
le.
•Ab
stra
ct-r
eflex
iv, î
n ca
re se
vor
face
ana
logi
i, re
flecț
ii pe
rson
ale,
se v
or sc
rie se
ntim
ente
le p
erso
nale
asu
pra
subi
ectu
lui.
Stru
ctur
a: –In
trod
ucer
e:Es
te c
el m
ai im
port
ant p
arag
raf.
Este
un
eseu
în m
inia
tură
. Aic
i se
va fa
ce in
terp
reta
rea
pe sc
urt a
subi
ectu
lui,
ating
ând
aspe
ctel
e pr
inci
pale
pe
scur
t. In
trod
ucer
ea tr
ebui
e să
con
stru
iasc
ă or
izont
ul d
e aș
tept
are
al c
itito
rulu
i. In
trod
ucer
ea p
oate
con
ține
o re
ferir
e la
o id
ee sa
u sit
uație
ne
obișn
uită
, o în
treb
are
reto
rica
sau
un c
itat.
Se p
oate
adr
esa
dire
ct c
itito
rulu
i. –Cu
prin
s:Es
te d
ezvo
ltare
a pu
ncte
lor p
reze
ntat
e pe
scur
t în
intr
oduc
ere.
Fie
care
pun
ct d
e ve
dere
est
e de
zbăt
ut in
tr-u
n pa
ragr
af se
para
t. Fi
ecar
e pa
ra-
graf
va
conț
ine
un p
unct
de
vede
re și
un
punc
t de
vede
re o
pus,
susț
inut
e de
arg
umen
te și
exe
mpl
e. –Co
nclu
zie:
Conț
ine
opin
ia a
utor
ului
refe
rindu
-se
pe sc
urt l
a ce
le p
reze
ntat
e în
intr
oduc
ere.
Ese
ul se
poa
te te
rmin
a cu
o în
treb
are
reto
rica,
un
cita
t sau
un
enu
nț c
are
să-i
dea
de g
ândi
t citi
toru
lui.
Un
eseu
refle
xiv
se v
a sc
rie la
per
soan
a a
trei
a, d
aca
nu se
cer
e în
mod
spec
ific
doar
opi
nia
elev
ului
/aut
orul
ui
REDA
CTAR
E –
com
pune
re, c
once
pere
, ela
bora
re, f
orm
ular
e, în
tocm
ire.
Conț
inut
ul R
edac
tare
se u
tilize
ază
la to
ate
tipur
ile d
e sc
riere
. Cad
rul d
idac
tic fo
lose
ște
acel
e no
rme
care
core
spun
d tip
ului
de
scrie
ale
s.
137
Norme privind redactarea unui text/a unui răspuns în scrisA. Aşezarea textului în pagină presupune respectarea unor norme de redactare a
textului scris de mână sunt obligatorii pentru oricare tip de lucrare: – titlul textului (după titlu nu apare niciodată punctul); – începutul lucrării trebuie scris cu alineat (marginea din stânga – 2-2,5 cm. + ali-
neat – circa 2 cm.); – fiecare idee principală trebuie marcată prin alineatul corespunzător; – sfârșitul fiecărui enunț va fi marcat prin semnul de punctuație impus de context
(de obicei prin punct, întrucât majoritatea construcțiilor sunt enunțiative); – scrierea până la marginea din dreapta a lucrării, cu despărțirea cuvintelor în si-
labe, acolo unde situația o impune (dacă rândul nu este scris până la capăt, se presupune că elevul nu știe să așeze textul în pagină sau nu știe să despartă cuvintele în silabe);
– se lasă necompletat numai rândul care conține finalul unui enunț și se trece la paragraful următor prin alineat.
B. Respectarea condițiilor minimale de caligrafie este, de asemenea, o cerință im-plicită, presupunând:
– păstrarea distanței de un spațiu între cuvinte; – scrierea legată a literelor, ușor aplecate spre dreapta; – menținerea unei distanțe egale între literele aceluiași cuvânt; – punerea semnelor diacritice (ă, â, ș, ț, î); – păstrarea formei standard a literelor și a dimensiunilor optime, pentru obținerea
unui scris lizibil etc.C. Limbajul folosit în exprimarea ideilor trebuie să respecte normele limbii literare,
care implică: – eliminarea formulărilor pleonastice și tautologice, a cacofoniei, ca și a repetițiilor
care nu sunt strict necesare clarificării unei idei (acolo unde este posibila elimina-rea repetiției, se va face substituirea unor termeni prin sinonime);
– evitarea clișeelor verbale și a locurilor comune în exprimare; – folosirea adecvată a termenilor, cu sensul lor de propriu (numai în mod excepțional
pot apărea și termeni cu sens figurat, de exemplu, în redactarea unei scrisori); – evitarea abuzului de neologisme; interdicția de folosire a regionalismelor, a arha-
ismelor, a termenilor și construcțiilor populare sau de argou etc.; – folosirea cu măsură a adjectivelor (mai ales în postura dublului și a triplului epi-
tet), ca și a superlativului de tipul ,,extraordinar”, ,,colosal”, ,,genial”; – înlăturarea formelor pronominale, adjectivale și verbale de persoana I și a II-a,
cu excepția situațiilor în care apar într-un citat sau în redactarea unei scrisori;
138
relatarea se face, în exclusivitate, la persoana a III-a, pe un ton neutru, lipsit de efuziuni lirico-afective;
– evitarea construcțiilor echivoce, a ambiguităților de orice tip.Dacă nu se ține seama de principiul adecvării răspunsului la cerințele care sunt impu-
se prin formularea subiectului, consecințele pot fi supărătoare (răspunsurile considera-te în afara cerințelor compunerii nu se evaluează).
ESÉU, eseuri, s.n. Studiu de proporții reduse, în care autorul abordează pro-bleme de ordin filozofic, literar, științific etc., expunând un punct de vedere per-sonal, fără a epuiza subiectul.
Procesul scrierii unui eseu implică următoarele etape:1. identificarea temei eseului;2. colectarea și cercetarea materialului documentar;3. structurarea eseului;4. redactarea eseului;5. evaluarea critică a versiunii preliminare;6. rescrierea eseului.
În introducerea eseului, trebuie exprimat în mod clar subiectul care urmează să fie dezbătut, precum și punctul de vedere al autorului cu privire la acest subiect. Exprima-rea trebuie să fie concisă, specifică și clară, iar punctul de vedere trebuie rezumat într-o frază care oferă esența eseului. Punctul de vedere este unul dintre puținele pasaje ale unui eseu în care este acceptat să se scrie la persoana I, în timp ce în restul eseului este uzual ca redactarea să fie la persoana a III-a. Explicarea structurii eseului este cea care urmează punctului de vedere din introducere.
Conținutul eseului va cuprinde argumentele care au fost prezentate în secțiunea de explicare a structurii eseului, pe cât posibil în ordinea în care au fost prezentate. Fiecare paragraf va începe cu o „frază-subiect” care expune argumentul și poziția autorului. Apoi, fiecare argument va fi expus într-o manieră bine structurată: fapte, idei, opiniile autorităților din domeniu, precum și punctul de vedere personal.
În concluzie, după ce toate argumentele au fost prezentate și dezbătute, vor fi pre-zentate concluziile. De regulă, argumentele exprimate în cuprinsul eseului trebuie să susțină și să demonstreze punctul de vedere al autorului, care va fi reluat și în concluzii.
139
Scrierea unei lucrări în Word, fără tabele, imagini sau figuriSetarea dimensiunilor paginiiPrima acțiune care înainte de a începe să scrii efectiv, ar fi să setezi dimensiunea
paginii (de regula, A4), marginile paginii (sus și jos – 1,5cm, dreapta și stânga – 2cm) și orientarea paginii (de regula, portret).
Scrierea textuluiAcest pas este cel mai complex și se axează pe scriere. Nu are importanță aranjarea
în pagină, nu au importanță alineatele, nu au importanță cuvintele care trebuie scoase în evidență. Important e doar să scrii ceea ce trebuie sa scrii.
Aspecte privind conținutul: – Un paragraf se termină în momentul în care ai apăsat tasta Enter. Dacă vrei să
scrii de la începutul rândului, dar în cadrul aceluiași paragraf, folosește întreru-perea de linie (Shift+Enter);
– Nu folosi niciodată mai mult de un singur spațiu între 2 cuvinte, chiar dacă ți se pare ție că spațiul e prea mic.
– Rezistă tentației de a aranja textul în pagină. Dacă începi să te ocupi de aranja-rea textului în timp ce scrii nu faci altceva decât să pierzi timpul și în final o să faci aceeași munca de 2 ori;
– Dacă folosești un text copiat din altă parte, atunci când dai „Paste”, ai grijă să alegi opțiunea „keep text only”. În acest fel, textul nou copiat se va integra per-fect cu cel deja scris.
Verificarea ortografică şi gramaticalăE foarte important să verifici ce ai scris corect. Recitește tot ceea ce ai scris cu mare
atenție și fii sigur că ai scris toate literele, că frazele au un conținut logic și că nu ți-a scăpat nici un semn de punctuație.
Există posibilitatea verificării automate a corectitudinii textului, în cazul în care pro-gramul în care scrii textul are dicționarul în limba romana instalat și tu ai scris cu diacri-tice. Chiar și așa, verificarea automată va evidenția doar cuvintele scrise incorect, nu și contextul din care fac parte.
Aranjarea textului în paginăDacă ai respectat indicațiile pentru scrierea textului, acest pas va fi destul de ușor.
Pentru a verifica modul de scriere a textului, folosește opțiunea de afișare a caractere-lor netipăribile (apăsarea butonului sub forma unui P întors invers).
Ordinea operaţiunilor de aranjare a textului: – Stabilirea fontului şi a dimensiunii caracterelor din întregul document. Este in-
dicat să folosești același font în tot documentul și aceeași dimensiune. Singu-rele elemente care se scriu altfel sunt titlurile capitolelor și ale subcapitolelor.
140
Diferențierea acestora se face prin sublinierea și/sau îngroșarea și/sau înclinarea literelor, nu prin alegerea unui alt font.
– Stabilirea alinierii textului față de margini. – Stabilirea alineatelor şi a dimensiunii spațiilor dintre paragrafele consecutive. – Formatarea paragrafelor astfel încât să nu treacă doar ultimul rând pe o pagină
nouă sau să rămână doar primul rând dintr-un paragraf la finalul unei pagini (widow/orphan control).
– Stabilirea fontului, dimensiunii şi alinierea capitolelor. De obicei alinierea se face pe centru (fără numerotarea capitolelor) sau la stânga (cu numerotarea capi-tolelor). Se poate stabili formatul doar pentru primul titlu de capitol și folosi opțiunea Format Painter (măturica) pentru a stabili un mod uniform de aliniere și de scriere pentru toate celelalte capitole.
– Înaintea fiecărui capitol nou, pentru a rămâne permanent la începutul unei pa-gini, se folosește întreruperea de pagină – CTRL+Enter.
– Introducerea numerotării paginilor (subsol, centru sau dreapta) și adăugarea informațiilor în antet sau subsol (opțional).
ImprimareaDacă totul a fost făcut așa cum trebuie, documentul scos la imprimantă ar trebui sa
fie perfect, identic cu formatul pe care l-ai văzut pe calculator.Înainte de a printa un document, e bine sa verifici cum va arata acesta scos la im-
primanta. O ultima verificare a aspectului final se face folosind opțiunea Print Preview. Prin această opțiune o să vezi dacă a rămas un capitol la finalul unei pagini, în loc să fie pe pagina nouă, dacă ai vreun paragraf formatat altfel, dacă se vede numerotarea paginii etc.
141
E-Comunicare E-text E-mailul…este o formă comună de interacțiune, care permite combinarea mai multor for-me de media.Comunicarea electronică cunoaște diverse clasificări. Din punctul de vedere al mo-mentului efectiv de realizare, aceasta poate fi sincronă, participanții la actul comuni-cării fiind prezenți în același timp (on-line) ori asincronă, când nu există constrângeri de ordin temporal. Dintr-o altă perspectivă, cea a for-mei de interacțiune, comu-nicarea electronică poate fi dialogică (forma cea mai răspândită) ori monologică (blogurile, publicațiile elec-tronice).
…textul care funcționează în format electronic sau digital. Se pot distinge două tipuri de texte scrise virtuale: cele care utilizează, în cea mai mare parte, un limbaj literar standard (email-ul, blogurile) și textele care se constituie din elemente ale oralității (chatul, SMS-ul, forumul, twitterul).Referindu-ne la variantele de comunicare virtuală și la expresia oralității în ele, de-osebim două tipuri de „ora-litate” digitală: a) scrisă și b) reprezentată de conversația prin canalul video.a) Oralitatea digitală în comunicarea scrisă, repre-zentată de rețeaua virtuală, presupune mai multe aspec-te: e-mailul, SMS-ul telefo-nic, chatul, comentariile la articole publicate pe diverse site-uri, toate rețelele de socializare.
…este modalitatea de co-municare cea mai frecventă datorită faptului că este cel mai ușor de utilizat, susține R. M. Amza [R. M. Amza, Forme şi trăsături ale comu-nicării mediate de computer. În: Limba Română: Struc-tură și funcționare, Editura Universității din București, București, 2005., p. 437]. Varianta offline are similitu-dini cu scrisoarea în accepție mai veche, când emitentul este în așteptarea, posibil și de lungă durată, a răspunsu-lui. Totuși durata așteptării aici nu depinde de factori obiectivi (cum ar fi poșta, în vechiul mod de comunicare epistolară), ci strict de cei su-biectivi (de disponibilitatea/nondisponibilitatea recepto-rului).
Blogul este o publicație web (un text scris) care conține articole periodice sau și actualizate neîntrerupt ce au de obicei un caracter personal. Ca regulă, actualizarea blog-urilor constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică inversă.
Chatul desemnează un dialog sau schimb de replici (text) scrise și transmise instan-taneu între două sau mai multe persoane, prin intermediul unui canal electronic de transmitere a informației, de obicei în Internet. Chatul poate fi realizat ori prin browser, ori cu ajutorul unor programe dedicate cum ar fi Yahoo! Messenger, Skype și altele. O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a abrevierilor.
SMS-ul – (mesaje scurte) este un serviciu de comunicare standardizat în rețele mo-bile GSM, folosind protocoale de comunicare care sa permită schimbul de mesaje.
Dacă vorbim de pretențiile scrisului în comunicarea pe Internet, întâlnim un termen care îl completează pe cel de oralitate digitală, și anume cyberscriere, „termen generic tot mai răspândit în literatura de specialitate străină („scrierea în mediu electronic”)”, denumind „forme și practici destul de diferite de comunicare scrisă, care pot fi puse
142
alături din dorința unei simplificări metodologice și în virtutea faptului că prezintă mai multe caracteristici comune decât note diferențiatoare (SMS, IRC – acronim pentru In-ternet Relay Chat)” [C. I. Mladin, Spre o recodare a modului de comunicare scripturală. Sau despre tirania democratică a cyberlimb@jului. [online] http://www.philippide.ro/distorsionari·
3.5.5. Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem şi a normelor lingvistice (ortografice, ortoepice, lexicale, fonetice, semantice, gramaticale) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol
Pentru activități centrate pe utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în pro-cesul comunicării orale şi scrise (competenţa 5):
Activitățile vor viza identificarea, însușirea, exersarea și reflecția asupra unor fapte de limbă, prin diverse tipuri de exerciții (exerciții de repetiție – dictare, recitare; exer-ciții de recunoaștere, de exemplificare, de completare și înlocuire, de transformare, exerciții de redactare, exerciții cu caracter ludic etc.).
Strategii de învăţare autonomă a limbii• găsirea sensului cuvintelor• căutarea sinonimului• identificarea mărcilor gramaticale• confruntarea de variante• compararea de variante• stabilirea contextului În cadrul familiarizării elevilor cu sistemele și normele limbii române, cadrul didactic
va utiliza activități ce vor viza identificarea, recunoașterea, analiza unor fapte de limbă printr-o serie de exerciții dintre cele mai variate, care pot să dinamizeze procesul de învățare și pot să suscite interesul elevilor.
Un proiect didactic gândit și realizat din perspectiva exigențelor/criteriilor enunțate anterior, dobândește caracteristicile unui instrument de lucru modern și operațional, necesar activității cotidiene atât a cadrului didactic, cât și a elevului.
Eficiența procesului educațional este realizabilă prin originalitatea combinațiilor propu-se/selectate de către cadrul didactic, corelate cu particularitățile de vârstă ale elevilor, prin capacitatea acestora de trezi și a menține interesul pentru cunoaștere și pentru studiu ca reacție de răspuns din partea elevilor. Opțiunea pentru o anumită strategie didactică ex-primă alegerea pe care o face cadrul didactic pentru acele metode, mijloace sau forme de organizare a elevilor care -i vor servi în cel mai înalt grad pentru atingerea obiectivelor.
Una din finalitățile predării disciplinei Limba şi literatura română la treapta de gim-naziu este utilizarea limbii ca sistem și respectarea normelor lingvistice (lexicale, fone-
143
tice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, manifestând corectitu-dine și autocontrol.
Daca în clasa a V-a, primele două unități de competență se referă la exprimarea intențiilor de comunicare, respectarea normelor lingvistice, în clasele a VIII-a și a IX-a UC acestea avansând spre valorificarea și aplicarea achizițiilor lingvistice, utilizarea au-tonomă a normelor limbii literare, dar și argumentarea relației dintre normă, abatere și uz în diverse situații de comunicare.
Utilizarea dicţionarelor rămâne o condiție sine qua non a alfabetizării și este inevi-tabilă în sporirea gradului de cărturărie a elevilor. Astfel, la începutul treptei gimnaziale, elevul va fi ghidat de către profesor în identificarea strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor. Progresul în dezvoltarea competențelor de a-si organiza activitatea, utilizând și explorând dicționarele, se va urmări până în clasa a IX-a prin in-tegrarea diverselor strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor. De regulă, un dicționar este privit ca o sursă de informare și explicare a sensului unor termeni. Folosirea frecventa a dicționarului aduce elevului-utilizator beneficii pe mai multe planuri. Chiar dacă uneori, sensul cuvintelor poate fi înțeles din context, este indicată consultarea unui dicționar ori de câte ori se întâlnește un termen necunoscut. Cuvintele noi învățate trebuie repetate atât pentru o memorare și înțelegere mai bună, cât și pentru monitorizarea pronunțării corecte. Utilizate pe scară largă și în format electronic, dicționarele oferă, pe lângă informațiile din lexicologie, etimologie, ortogra-fie, ortoepie etc. și seturi de informații din domeniul științei și culturii cu caracter enci-clopedic. Îmbogățirea vocabularului, dar și sporirea nivelului de cărturărie cu ajutorul dicționarelor este una dintre cele mai populare și eficiente metode pentru copii.
Astfel, la unitatea de competență respectivă, se vor utiliza strategiile care contribuie la formarea deprinderii de a lucra cu dicționarele:
• actualizarea achizițiilor necesare lucrului cu dicționarul: cunoașterea alfabetului limbii române și a succesiunii literelor, lectura/înțelegerea siglelor și a abrevieri-lor din articolele lexicografice etc.;
• identificarea cuvintelor necunoscute, explicarea lor în context, precedată de con-sultarea dicționarelor;
• căutarea sinonimelor/antonimelor/paronimelor/omonimelor etc.;• identificarea mărcilor gramaticale ale cuvintelor;• confruntarea/compararea formelor/sensului cuvintelor etc.;• integrarea cuvintelor explicate în contexte minime ilustrative.
144
Pentru dezvoltarea competenței este nevoie de crearea și monitorizarea situațiilor de învățare, care cuprind: dictări (de cuvinte, explicative, libere etc.), exerciții de identi-ficare, analiză, selectare, completare, înlocuire, transformare, exerciții de comentare a cuvintelor cu ortograme, exerciții de comentare a faptelor de limbă, de argumentare a alegerii formelor/sensurilor corecte ale cuvintelor, exerciții cu caracter ludic etc.
Integrarea diverselor strategii de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor este unitatea de competență stabilită pentru clasa a IX-a, care presupune depășirea ca-drului lecțiilor și asimilarea limbii de către elev în mod independent în cadrul realizării actelor comunicative proprii.
Formarea competenței de a lucra cu dicționarele trebuie să devină o competență pentru toată viața de aceea exersarea privind respectarea normelor limbii, precum și prevenirea și lichidarea lacunelor în respectarea acestora ar trebui să fie unul din obiectivele ultimului an de studii gimnaziale. Pe parcursul anilor de gimnaziu elevul va cunoaște și utiliza mai multe tipuri de dicționare, acestea oferindu-i posibilitatea de a se integra într-o lume în perpetuă schimbare și de a se remarca în contextul dezvoltării personale.
3.5.6. Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice şi de lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes
Se recomandă ca, în proiectarea scenariului didactic, profesorul să țină cont de ne-cesitatea exersării integrate a celor cinci competențe în funcție de tema fiecărui an de studiu, precum și de specificul individual și colectiv al clasei.
Activitățile vor viza abordări inter-și transdisciplinare descrise în paragraful 8.2. Competenţa specifică 6 este una nouă, propusă în curriculum respectiv, care cu-
mulează experiențele lingvistice și lectorale contextualizate. Competența respectivă se formează și se dezvoltă prin integrarea studiului limbii cu studiul textelor literare și nonliterare.
Luate separat, competența lingvistică și competența lectorală sunt complexe, trata-te corespunzător în document prin spațiul rezervat27, iar prin competența a 6 se valori-fică hotarul, intersecția între cele două, transferate la treapta experiențială.
27 Curriculum 2019. Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strate-gii, demonstrând spirit de observație și atitudine creativă și Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine și autocontrol sunt cu cea mai mare pondere procentuală, a câte 35%.
145
Experienţe lingvistice şi lectoraleDintre componentele competenţei lingvistice, soclul pentru competența a șasea
sunt componenta sociolingvistică și componenta pragmatica, care se sprijină pe prece-dentele (lexicală, gramaticală, semantică, fonologică, ortografică, ortoepică).
Componenta sociolingvistică este un aspect al cunoașterii lumii în contexte autenti-ce, prin limba vorbită. În literatura de specialitate se menționează că propriile experi-ențe ale elevului se constituie din viața comunității28:
– informații şi practici de viață cotidiană: alimentația, conduita la masă, organiza-rea zilei, activitățile de muncă, modul de a marca sărbătorile etc.;
– condițiile de viață: condițiile de trai, nivelul de trai cu variante regionale, etnice și de grup social etc.;
– relațiile interpersonale: relațiile familiale, relațiile între generații, relațiile între clasele sociale, relațiile între grupuri etnice, religioase etc.;
– valorile, credințele şi comportamentele în raport cu: clasa socială, grupurile socio-profesionale, starea economică, tradiția, istoria etc.
Componenta pragmatică vizează utilizarea funcțională a resurselor lingvistice prin componenta discursivă (cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare, structurare și adaptare a mesajelor), componenta funcțională (modul în care mesajul realizează funcția comunicativă a limbii) și componenta de concepere schematică a textului.
Competențele lectorale rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înțelege și a-l interpreta prin actualizarea informațiilor exterioare acelui text (viață cotidiană, istorie, geografie, științe) și, nu în ultimul rând, prin uzul instrumentarului de teorie literară).
28 Cartaleanu T., Cosovan O., Zgardan-Crudu A., Bolocan V., Suff E., Șișcanu-Boz O. Didactica studiului integrat al limbii și literaturii române în gimnaziu. 2014. p.47
146
Competența specifică 6 se concretizează în două unități de competențe
Clasa Unitatea de competenţă 6.1 Unitatea de competenţă 6.2
a V-aIdentificarea informațiilor esențiale receptate din cotidian
Exprimarea experiențelor de lectură prin texte recomandate pentru gestio-narea propriei învățări
a VI-a Organizarea informațiilor esențiale receptate din cotidian
Prezentarea experiențelor de lectură în contexte școlare
a VII-aPrezentarea informațiilor esențiale receptate din cotidian prin resurse digitale
Valorificarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață
a VIII-aStructurarea ideilor receptate din cotidian,într-un mesaj, prin resurse digitale
Gestionarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață
a IX-a Prezentarea ideilor receptate din cotidian, într-un discurs
Integrarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață
Axe ale unităţilor de conţinut: Comunicarea în acțiune, Limbajul şi literatura, a învăța să înveți, Literatura, a învăța să fii, Generice pentru teme transdisciplinare.
Clasa Comunicarea în acţiune
Limbajul şi lite-ratura, a învăţa
să înveţi
Literatura, a învăţa să fii
Generice pentru teme transdisciplinare
a V-a
Informații esențiale din lecturi și cotidian: mass-media, evenimente socioculturale etc.
Textul literar/nonliterar: ta-bele, scheme
Interese și preferințe de lec-turăLiteratura și mu-zica
Imagini muzicale şi lite-rareNatura în literatură şi muzicăMama în cântec şi în literatură Literatură, pictură şi muzicăLimba română cântată etc.
a VI-a
Rezumatul unui eve-niment so-ciocultural reflectat în mass-media
Diversitatea organizatorilor grafici de pre-zentare a unui text
Raftul de literatu-ră artistică în bi-blioteca personală Literatura și pic-tura
Lumea în viziunea mea şi a altora Chipul mamei în pictură şi literaturăLumea cu ochii meiCitesc şi pictez Galeria de lecturi pictate.
a VII-a
Informația din lecturi și mediul socio-cultural
Citind și comu-nicând, învăț să învăț
Preferințele și ati-tudinile cititorului Literatura și artele (teatru, pictură, dans, muzică)
Lumea şi artele Lumea ca un teatru Literatura şi teatrul Magia artelor etc.
147
a VIII-a
Reflecții des-pre un eveni-ment socio-cultural
Textul în organi-zatori grafici
Lectura și colecția de cărțiLiteratura și cunoașterea de sineLiteratura și geo-grafia
Călători şi călătoriiDialoguri culturale Aventura şi călătoria Fereastră spre lume etc.
a IX-a
Discurs des-pre un eveni-ment socio-cultural
Limbajul și lite-ratura în inter-net
Interese și atitu-dini de lectură Experiențe de lectură din viața unor personali-tăți Literatura și istoria
TimpulTradițiile neamului meu Patriotismul RăzboiulLibertateaDreptatea Personalitățile neamului. Aspirațiile etc.
Unitățile de conținut propuse pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele gimnaziale sunt formulate din perspectiva integrării intradisciplinare29/multidisciplina-re30/pluridisciplinare31/interdisciplinară32/transdisciplinară33.
Cartalenu T, Cosovan O., Zgardan-Crudu A. remarcă importanța abordării conținu-turilor din perspectiva intradisciplinarității, multidisciplinarității, pluridisciplinarității, interdisciplinarității și transdisciplinarității fapt ce determină formarea capacităților metacognitive, cum ar fi luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, învățarea eficientă, care constituie un deziderat al comportamentului omului contemporan [2018, p.20].
Paradigmatica şi sintagmatica tehnicilor LSDGCîn cadrul lecţiilor cu respectivele unităţi de conţinut
Axe ale unităţilor de conţinut EVOCARE REALIZAREA SENSULUI REFLECŢIE
Comunicarea în acțiuneLimbajul și literatura, a învăța să învețiLiteratura, a învăța să fiiGenerice pentru teme transdisciplinare
29 Integrarea intradisciplinară – operația de conjugare a două sau mai multe conținuturi independente ale învățării, apar-ținând aceluiași domeniu de studiu, pentru a rezolva o problemă, a studia o temă sau a dezvolta deprinderi. p.20
30 Integrarea multidisciplinară – corelare a demersurilor mai multor discipline (care nu sunt cu legături evidente între ele) în vederea rezolvării unei probleme. p.21
31 Integrarea pluridisciplinară – formă superioară a interdisciplinarității și constă în suprapunerea unor elemente ale diverselor discipline înrudite. p.21
32 Integrarea interdisciplinară – interacțiune existentă între două sau mai multe discipline, care poate să meargă de la simpla comunicare de idei până la integrarea conceptelor fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia, procedeele, datele și orientarea cercetării. p.22
33 Integrarea transdisciplinară – formă de interpătrundere a mai multor discipline și de coordonare a cercetărilor, astfel încât să poată conduce, în timp, prin specializare la apariția unui nou areal de cunoaștere. Deschide cale către atingerea unui nivel superior de cunoaștere. p.23
148
4. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării
34Organizarea integrată a demersului educațional la disciplina Limba şi literatura ro-mână impune o modificare a strategiilor de predare-învățare, dar și de evaluare. Pro-iectarea curriculumului pe competențe, formarea și dezvoltarea acestora implică stra-tegii adecvate de evaluare a performanței, adică a produselor, comportamentelor și a altor manifestări observabile, care dau dovadă de prezența acelor competențe.
Pe parcursul procesului de învățare, în funcție de momentul actului evaluativ, vor fi uti-lizate trei strategii de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (finală).
• Evaluarea inițială (EI) este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a pre-achizițiilor ne-cesare studierii cu succes a noii unități de învățare. Nu are rol de control, iar re-zultatele se valorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de predare-învă-țare-evaluare. Poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate) cât și noninstrumentală.
• Evaluarea formativă (EF) se proiectează și se realizează, de regulă, pe parcursul unităților de învățare. Are ca obiectiv cunoașterea sistematică și continuă a rezul-tatelor curente și a progresului elevilor. Oferă profesorului posibilitatea intervenției imediate, permite aplicarea în timp optim a unor măsuri corective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit. Se raportează la unitățile de competențe și uni-tățile de conținut parcurse în perioada vizată. Este instrumentală și se realizează pe bază de produse ale învățării recomandate. Evaluarea formativă trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă, la finele parcursului de învățare.
• Evaluarea sumativă (ES) se proiectează și se realizează la finele unui parcurs de învățare semnificativ: semestru, an școlar. Se raportează la unitățile de com-petențe și unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date. Este instrumentală și se realizează pe bază de produse școlare recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.
Atât autoevaluarea, cât și evaluarea de către un profesor pot avea la bază lista de control și grila:
34 (de evidențiat specificul evaluării a manifestării graduale a competențelor prin descriptori de performanță)
149
a) Lista de control – este recomandată pentru evaluarea continuă sau evaluarea su-mativă și poate fi alcătuită dintr-o listă a descriptorilor pentru nivelul dat (A2+ la nivel gimnazial și B1+ la nivel liceal). Descriptorul poate da și solicita informații de ordin personal: „Pot să mă prezint; pot spune unde locuiesc; pot da adresa mea în limba engleză; pot să spun ce vârstă am etc.” și „Pot să-l întreb pe cineva cum îl/o cheamă; pot să-l/să o întreb unde locuiește; pot să-l/să o întreb ce vârstă are etc.”
b) Grila – este recomandată pentru evaluarea continuă sau evaluarea sumativă. Cadrul didactic va nota pe o grilă categoriile care urmează să fie evaluate, de exemplu: Conversație, Schimb de informații, Formularea de întrebări, Utilizarea vocabularului țintă, Corectitudine gramaticală, Pronunție, Fluență și le va evalua în mod corespunzător, de exemplu de la „1” la „5”.
Tipuri de evaluare recomandate la disciplina Limba şi literatura română:
Evaluarea rezultate-lor (sau a nivelului)
• este evaluarea nivelului de atingere a obiectivelor specifice și se referă la materia predată;
• depinde de activitatea săptămânală sau lunară, cu manualul și curriculumul;
• este centrată pe cursul predat și reprezintă o privire din interior.
Evaluarea comuni-cativă
• testează utilizarea practică a limbii în anumite situații semnifica-tive;
• tinde să prezinte o imagine echilibrată a competenței; • constă dintr-o serie de sarcini de comunicare lingvistică, bazată pe o programă de învățare pertinentă și transparentă, care îi per-mite elevului să demonstreze rezultatele pe care le-a obținut.
Evaluarea continuă • este evaluarea efectuată de către profesor și, eventual, de elev a performanțelor, a temelor și proiectelor realizate în cadrul unei perioada de timp;
• nota finală reflectă întregul modul, an sau semestru.
Evaluarea conform sistemului de notare
• se face prin atribuirea notelor sau luarea deciziilor efectuate în urma unui examen sau unei proceduri de evaluare care are loc la o anumită dată, de regulă, la finele semestrului/anului sau la înce-putul semestrului/anului viitor;
• realizările anterioare nu sunt luate în considerare; contează doar ceea ce elevul poate să facă aici și acum.
Evaluare formativă • este un proces continuu care permite colectarea informațiilor cu privire la aspectele puternice și la punctele vulnerabile;
• operează la un nivel foarte detaliat al itemilor lingvistici recent predate;
• profesorul poate să le utilizeze pentru organizarea procesului de predare-învățare-evaluare și să le transmită elevilor;
• este deseori utilizată, în sens larg, pentru a putea include informa-ția imposibil de cuantificat furnizată de chestionare și convorbiri.
150
Evaluarea sumativă • controlează rezultatele dobândite la finele cursului și le atribuie o notă; • este de natură normativă și, conform sistemului de notare, verifi-că rezultatele;
• are drept scop perfecționarea procesului de învățare.
Evaluarea directă • evaluează ceea ce elevul poate să facă. De exemplu, în timpul unei activități desfășurate într-un grup mic de elevi sub forma unei discuții, profesorul observă, confruntă rezultatele cu criterii-le unei grile și evaluează;
• se limitează la producerea orală și scrisă și la comprehensiunea vorbirii orale în interacțiune, deoarece este imposibil a observa în mod direct activitățile de recepție, ci doar efectele lor;
• bogăția și stăpânirea limbii pot fi evaluate fi e direct în funcție de cri-teriile pe care ni le propunem, fi e indirect prin interpretarea și gene-ralizarea răspunsurilor la întrebările de examen. Convorbirea este un test direct clasic; un test cu lacune este un test indirect clasic.
Evaluarea indirectă • utilizează un test, de regulă scris, care apreciază adesea deprinde-rile potențiale ale elevului;
• lectura, de exemplu, este evaluată indirect cerându-le elevilor să demonstreze comprehensiunea lor prin marcarea cu o cruce a răspunsului corect, terminând fraze sau răspunzând la întrebări.
Evaluarea pe baza unei scale
consistă în aprecierea nivelului dat al unui elev folosind o scală for-mată din mai multe niveluri.
Evaluarea pe baza unei liste de control
• constă în aprecierea unui elev în conformitate cu o listă de punc-te prezumate pertinente pentru un nivel sau un modul dat;
• scala descriptorilor poate fi prezentată sub formă de chestionar; • ea poate de asemenea avea forma unei diagrame sectoriale sau orice altă formă;
• răspunsurile pot fi Da/Nu, însă cele de ordin mai complicat nu se limitează la încercuirea sau bifarea unei cifre (0/1), a unui cuvânt (Da/Nu) sau a unui pătrățel, ci mai degrabă sunt prezentate prin schemă;
• răspunsul poate fi mai diferențiat cu o serie de variante, plasân-du-l din punctul de vedere al preciziei pe o scală (de exemplu, de la 0 la 4), de preferință atribuind un titlu fiecărui nivel sau dând o definiție care precizează interpretarea acestor titluri.
Evaluarea pe sarcini • vizează evaluarea unei serii de sarcini diferențiate (de cele mai multe ori acestea se prezintă sub formă de jocuri de roluri între elevi sau cu participarea profesorului), notată, de regulă, de o manieră globală pe o scală de la 0 la 3 sau de la 1 la 5.
Evaluarea orală • vizează aspectele calitative ale comunicării; • conține diverse categorii pertinente pentru evaluarea vorbirii orale, cum ar fi: precizia, strategiile de cooperare, solicitarea unor explicații, fluența, volumul vocabularului, exactitatea gramaticală, coerența, stăpânirea vocabularului, dezvoltarea tematică și stăpâ-nirea sistemului fonologic.
Autoevaluarea • este aprecierea făcută de elev cu privire la propriile sale compe-tențe.
151
4.1.
Pro
gres
ia p
rodu
selo
r înv
ăţăr
ii
CLAS
A a
V-a
CLAS
A a
VI-a
CLAS
A a
VII-a
CLAS
A a
VIII-
aCL
ASA
a IX
-a
Com
pete
nţa
spec
ifică
1. P
erce
pere
a id
entit
ății
lingv
istic
e şi
cul
tura
le p
ropr
ii în
con
text
naț
iona
l, m
anife
stân
d cu
riozi
tate
şi t
oler
anță
.
Prod
use:
pagi
na d
e ju
rnal
, pre
-ze
ntar
e or
ală,
pro
iect
de
gru
p in
terd
iscip
li-na
r etc
.
Prod
use:
leafl
etul
/buc
letu
l tem
atic,
al
bum
ul fo
to d
igita
l sau
im
prim
at e
tc.
Prod
use:
proi
ectu
l de
grup
/in-
divi
dual
, pro
iect
ul d
e ce
rcet
are
ghid
ată;
vizi
ta
cultu
rală
.
Prod
use:
ghid
ul/p
oste
rul/p
agin
a w
eb,
albu
mul
foto
, jur
nalu
l de
vizit
ă cu
ltura
lă, j
urna
lul d
e că
lăto
rie.
Prod
use:
pașa
port
ul li
ngvi
stic,
pr
oiec
tul d
e gr
up,
expo
ziția
tem
atică
.
Com
pete
nţa
spec
ifică
2. P
artic
ipar
ea la
inte
racț
iuni
ver
bale
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă,
dove
dind
coe
ziun
e şi
coe
renț
ă di
scur
sivă
.
Prod
use:
prez
enta
re si
mpl
ă pe
te
me
date
, pov
estir
ea,
desc
riere
a, e
xplic
ația
, di
alog
ul e
tc.
Prod
use:
disc
ursu
l, pr
ezen
tare
a pe
te
mă,
dia
logu
l, te
xtul
ora
l, în
regi
stra
rea
audi
o/vi
deo
cu e
xerc
iții d
e di
cție
, pre
-ze
ntar
ea sc
enic
ă et
c.
Prod
use:
prez
enta
rea,
inte
rviu
l, di
scuț
ia c
u do
i sau
mai
m
ulți
inte
rlocu
tori,
co
nver
sația
înre
gist
rată
et
c.
Prod
use:
disc
ursu
l de
argu
men
tare
, dis-
curs
ul n
egoc
iere
, dez
bate
rea.
Prod
use:
expo
ziția
(fot
o, v
ideo
), de
zbat
erea
, pre
zent
area
au
dio/
vide
o în
regi
stra
tă
etc.
Com
pete
nţa
spec
ifică
3. L
ectu
ra şi
rece
ptar
ea te
xtel
or li
tera
re şi
non
liter
are
prin
div
erse
stra
tegi
i,
dem
onst
rând
spiri
t de
obse
rvaț
ie şi
atit
udin
e cr
eativ
ă.
Prod
use:
hart
a co
ncep
tual
ă,
plan
ul si
mpl
u de
idei
, re
zum
atul
, noti
țele
de
lect
ură,
pos
teru
l, ag
enda
de
lect
ură,
ap
reci
erea
per
sona
lă,
dram
atiza
rea
etc.
Prod
use:
hart
a co
ncep
tual
ă, re
zu-
mat
ul, p
lanu
l dez
volta
t de
idei
, age
nda
de le
ctur
ă,
notiț
ele
de le
ctur
ă, te
stul
de
înțe
lege
re a
text
ului
, ch
estio
naru
l în
baza
tex-
tulu
i, po
vesti
rea
după
im
agin
i, po
ster
ul, a
fișul
de
pre
zent
are
a op
erei
lit
erar
e et
c.
Prod
use:
plan
ul si
mpl
u și
dezv
ol-
tat d
e id
ei, a
gend
a de
le
ctur
ă, h
arta
text
ului
, gr
ila d
e au
toev
alua
re,
post
erul
, apr
ecie
rea
pers
onal
ă, re
vist
ă or
ală.
Prod
use:
agen
da c
u no
tițe
para
lele
, ag
enda
de
lect
ură,
noti
țele
de
lect
ură,
rezu
mat
ul, a
prec
iere
a pe
rson
ală,
pos
teru
l etc
.
Prod
use:
agen
da d
e le
ctur
ă,
apre
cier
ea p
erso
nală
, sc
enar
iul d
e șe
zăto
are,
so
ndaj
ul d
e op
inie
înso
-țit
de
com
enta
rii; c
lipul
vi
deo/
trai
leru
l în
baza
te
xtul
ui st
udia
t, ca
rtea
el
ectr
onic
ă.
152
Com
pete
nţa
spec
ifică
4. P
rodu
cere
a te
xtel
or sc
rise
de d
iferit
tip,
pe
supo
rtur
i var
iate
, m
anife
stân
d cr
eativ
itate
şi re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e.
Prod
use:
text
ul li
tera
r, te
xtul
no
nlite
rar,
text
ul sc
ris
de d
iferit
tip
etc.
Prod
use:
rezu
mat
, tex
t nar
ativ,
text
de
scrip
tiv, t
ext c
u di
alog
, fe
licita
re e
lect
roni
că,
rețe
tă, i
nstr
ucțiu
ne e
tc.
Prod
use:
text
ul a
rgum
enta
tiv,
anun
ț, te
xtul
nar
ativ-
desc
riptiv
, tex
tul c
u di
alog
, tex
tul e
xplic
ativ
etc.
Prod
use:
post
erul
ela
bora
t, te
xtul
refle
-xi
v, te
xt im
agin
ativ,
text
ul m
eta-
liter
ar, t
extu
l fun
cțio
nal e
tc.
Prod
use:
text
ul m
etal
itera
r, te
xtul
re
flexi
v, te
xtul
imag
ina-
tiv, t
extu
l fun
cțio
nal.
Com
pete
nţa
spec
ifică
5. U
tiliz
area
lim
bii c
a si
stem
şi a
nor
mel
or li
ngvi
stice
(lex
ical
e, fo
netic
e,
gram
atica
le, s
eman
tice)
în re
aliz
area
act
elor
com
unic
ative
, dem
onst
rând
cor
ectit
udin
e şi
aut
ocon
trol
.
Prod
use:
dict
area
de
cuvi
nte,
dict
area
libe
ră, d
icta
-re
a co
men
tată
, dic
ta-
rea
prev
entiv
ă, g
rila
de
anal
iză, a
utod
icta
rea.
Prod
use:
dict
area
de
cuvi
nte,
di
ctar
ea li
beră
, dic
tare
a co
men
tată
, dic
tare
a pr
e-ve
ntivă
, aut
odic
tare
a,
anal
iza g
ram
atica
lă, t
est
doci
mol
ogic
, tes
te d
e vo
cabu
lar e
tc.
Prod
use:
dict
area
(exp
licati
vă,
com
enta
tă),
test
ul d
e or
togr
afie,
test
ul d
e vo
cabu
lar,
prez
enta
-re
a or
ală,
lucr
area
de
crea
ție, p
orto
foliu
l, pr
oiec
tul d
e gr
up e
tc.
Prod
use:
test
ul d
e vo
cabu
lar,
prez
enta
rea
oral
ă/sc
risă,
test
ul d
e or
togr
a-fie
, por
tofo
liul,
proi
ectu
l ind
ivi-
dual
, pro
iect
ul d
e gr
up.
Prod
use:
test
ul d
e vo
cabu
lar,
tes-
tul d
e or
togr
afie,
test
ul
de p
unct
uație
, pro
iect
ul
de g
rup,
pro
iect
ul in
divi
-du
al, p
orto
foliu
l, pr
ezen
-ta
rea
oral
ă/pe
dife
rite
supo
rtur
i, di
ctar
ea.
Com
pete
nţa
spec
ifică
6. I
nteg
rare
a ex
perie
nțel
or li
ngvi
stice
şi d
e le
ctur
ă în
con
text
e şc
olar
e şi
de
viaț
ă,
dând
dov
adă
de a
titud
ine
pozi
tivă
şi in
tere
s.
Prod
use:
agen
da d
e le
ctur
ă,
hart
a co
ncep
tual
ă,
test
ul d
e le
ctur
ă, d
is-cu
ția d
e gr
up, p
roie
c-tu
l ind
ivid
ual,
proi
ec-
tul d
e gr
up.
Prod
use:
hart
a co
ncep
tual
ă, e
xpu-
nere
a, re
zum
atul
ora
l, re
-zu
mat
ul sc
ris, p
reze
ntar
ea
cu su
port
vizu
al, a
gend
a de
lect
ură
etc.
Prod
use:
apre
cier
ea p
erso
nală
, ag
enda
de
lect
ură,
alo
-cu
țiune
a, ju
rnal
ul, p
a-gi
na d
e ju
rnal
, jur
nalu
l re
flexi
v, p
roie
ctul
.
Prod
use:
inte
rviu
l, de
zbat
erea
, ese
ul
refle
xiv,
text
ul a
rgum
enta
tiv,
prez
enta
rea
cu su
port
dig
ital,
proi
ectu
l de
grup
/indi
vidu
al,
agen
da d
e le
ctur
ă.
Prod
use:
disc
ursu
l, es
eul s
truc
-tu
rat,
prez
enta
rea
cu
supo
rt m
ultim
odal
.
153
4.2.
Pro
duse
reco
man
date
şi c
riter
ii de
eva
luar
e
Prod
use
reco
man
date
Crite
rii d
e ev
alua
re a
pro
duse
lor
Com
pete
nţa
spec
ifică
1. P
erce
pere
a id
entit
ății
lingv
istic
e şi
cul
tura
le p
ropr
ii în
con
text
naț
iona
l, m
anife
stân
d cu
riozi
tate
şi t
oler
anță
.
Prez
enta
re o
rală
1. R
espe
ct c
erin
țele
de
prez
enta
re.
2. P
rezin
t pe
scur
t pro
iect
ul.
3. A
rgum
ente
z cla
r și p
e sc
urt.
4. F
orm
ulez
con
cluz
ii.5.
Util
izez l
imba
jul a
decv
at/s
peci
fic.
6. P
rezin
t cla
r și c
onvi
ngăt
or.
Coop
erar
ea în
gru
p1.
Sta
bile
sc îm
preu
nă c
u co
legi
i tem
atica
, vol
umul
pro
iect
ului
și ti
mpu
l în
care
îl v
om re
aliza
.2.
Pun
în d
iscuț
ie id
ei și
con
trib
ui c
u in
form
ații
rele
vant
e.3.
Îi în
cura
jez p
e ce
ilalți
mem
bri a
i gru
pulu
i să
pună
în d
iscuț
ie id
eile
lor.
4. P
erm
it tu
turo
r mem
brilo
r gru
pulu
i să
se e
xpun
ă.5.
Iau
în c
onsid
erar
e se
ntim
ente
le și
idei
le c
elor
lalți
.6.
Îi a
scul
t pe
ceila
lți și
com
plet
ez a
tunc
i cân
d cr
ed c
ă id
eea
mea
est
e de
oseb
ită și
val
oroa
să.
Mes
ajul
arg
umen
tativ
1. A
lcăt
uieș
te c
âte
un e
nunț
car
e ex
prim
ă cl
ar o
pini
a m
ea.
2. S
usțin
e op
inia
cu
argu
men
te.
3. F
olos
ește
cuv
inte
ade
cvat
e su
biec
tulu
i în
disc
uție
.4.
Exp
une
coer
ent ș
i cla
r fiec
are
gând
.5.
Res
pect
ă or
dine
a id
eilo
r.
Com
pete
nţa
spec
ifică
2. P
artic
ipar
ea la
inte
racț
iuni
ver
bale
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are
oral
ă,
dove
dind
coe
ziun
e şi
coe
renț
ă di
scur
sivă
.
Com
pozi
ţia (o
rală
)1.
Pot
riveș
te ti
tlul c
ompo
ziție
i.*2.
Înt
ocm
ește
ghi
dat p
lanu
l com
poziț
iei.
3. D
ezvo
ltă fi
ecar
e id
ee a
pla
nulu
i pro
pus.
4. A
lcăt
uieș
te p
ropo
ziții
dezv
olta
te, f
olos
ind
expr
esii
plas
tice.
5. R
espe
ctă
ordi
nea
idei
lor.
6. R
espe
ctă
părț
ile te
xt.
154
Expu
nere
a or
ală
a te
x-tu
lui
1. E
xpun
e co
rect
, coe
rent
și c
lar fi
ecar
e gâ
nd.
2. R
espe
ctă
ordi
nea
idei
lor.
3. E
xpun
e cu
rsiv
text
ul a
lcăt
uit o
ral.
4. V
aria
ză to
nul v
ocii
în fu
ncție
de
mes
ajul
tran
smis.
5. S
tabi
leșt
e și
men
ține
cont
actu
l vizu
al c
u co
legi
i.*
Prez
enta
rea
pe te
mă
dată
1. R
espe
ctă
tem
a pr
opus
ă.2.
Exp
une
core
ct, c
oere
nt și
cla
r fiec
are
gând
.3.
Res
pect
ă or
dine
a id
eilo
r.4.
Util
izeaz
ă cu
vint
ele
și ex
pres
iile
potr
ivite
.5.
Sta
bile
ște
și m
ențin
e co
ntac
tul v
izual
cu
cole
gii.
Dia
logu
l (în
baz
a un
ei im
agin
i)1.
Rea
lizea
ză d
ialo
gul,
utiliz
ând
form
ulel
e de
rigo
are.
2. În
țele
ge/d
escr
iere
imag
inea
pro
pusă
.3.
Com
ente
ază
argu
men
tat i
mag
inea
.4.
Util
izeaz
ă un
lim
baj d
escr
iptiv
exp
resiv
.5.
Res
pect
ă lim
ita d
e tim
p, p
unct
aj c
omun
pen
tru
ambi
i ele
vi.
6. S
tabi
leșt
e și
men
ține
cont
actu
l vizu
al c
u in
terlo
cuto
rul.
Pove
stire
a1.
Anu
nță
titlu
l și a
utor
ul te
xtul
ui.
2. R
edă
conț
inut
ul te
xtul
ui.
3. R
espe
ctă
cele
3 p
ărți
ale
text
ului
: int
rodu
cere
, cup
rins,
înch
eier
e.4.
Util
izeaz
ă cu
vint
e ch
eie.
5. F
olos
ește
cuv
inte
noi
, exp
resii
pot
rivite
din
text
.6.
Exp
une
core
ct, c
oere
nt și
cla
r fiec
are
gând
7. S
tabi
leșt
e și
men
ține
cont
actu
l vizu
al c
u co
legi
i
Expr
imar
ea u
nei o
pini
i (A
locu
ţiune
)1.
Pro
duce
un
disc
urs a
locu
țiune
rapo
rtat
la su
biec
tul e
nunț
at, f
ără
supo
rtur
i scr
ise, c
u o
into
nație
ade
cvat
ă.2.
Vor
beșt
e co
rect
, coe
rent
, nem
ijloc
it și
dire
ct la
subi
ectu
l enu
nțat
, reu
șind
să-l
prez
inte
în v
olum
ul a
decv
at
limite
i de
întin
dere
stab
ilite
.3.
Com
ente
ază
opin
ia c
u ar
gum
ente
per
tinen
te d
in p
unct
de
vede
re ș
tiinț
ific.
4. E
xpun
e co
rect
, coe
rent
și c
lar fi
ecar
e gâ
nd.
5. S
tabi
leșt
e și
men
ține
cont
actu
l vizu
al c
u co
legi
i.6.
Res
pect
ă lim
ita d
e tim
p (±
10%
).
155
Dis
curs
ul d
e fe
licita
re la
di
ferit
e oc
azii
(1-1
,5 m
in.)
1. P
rodu
ce u
n di
scur
s de
felic
itare
rapo
rtat
la su
biec
tul e
nunț
at, f
ără
supo
rtur
i scr
ise, c
u o
into
nație
ade
cvat
ă și
utiliz
ând
form
ulel
e de
rigo
are
2. V
orbe
ște
core
ct, c
oere
nt, n
emijl
ocit
și di
rect
la su
biec
tul e
nunț
at, r
eușin
d să
-l pr
ezin
te în
vol
umul
ade
cvat
lim
itei d
e în
tinde
re st
abili
te3.
Exp
une
core
ct, c
oere
nt și
cla
r fiec
are
gând
4. V
aria
ză to
nul v
ocii
în fu
ncție
de
mes
ajul
tran
smis
5. S
tabi
leșt
e și
men
ține
cont
actu
l vizu
al c
u co
legi
i6.
Res
pect
ă lim
ita d
e tim
p (±
10%
).
Prez
enta
rea
mul
timo-
dală
1. A
cope
ră te
ma
în p
rofu
nzim
e cu
det
alii
și ex
empl
e (C
onțin
ut).
2. U
tilize
ază
dive
rse
text
e m
ultim
odal
e în
pre
zent
are.
3. O
rgan
izeaz
ă in
form
ația
sele
ctat
ă, fo
losin
d tit
luri,
cuv
inte
-che
ie, m
arca
tori,
sche
me,
alin
eate
etc
.4.
Pre
zintă
info
rmaț
ii ce
pro
vin
dint
r-o
varie
tate
de
surs
e de
mne
de
încr
eder
e, c
um a
r fi: m
anua
le, w
eb si
te-u
ri,
cărț
i de
spec
ialit
ate.
5. E
xpun
e co
rect
, coe
rent
, arg
umen
tat ș
i cla
r fiec
are
gând
, com
plet
ând
supo
rtul
mul
timod
al.
6. V
aria
ză to
nul v
ocii
în fu
ncție
de
mes
ajul
tran
smis.
7. R
espe
ctă
limita
de
timp
(±10
%).
Înre
gist
rare
a au
dio/
vi-
/vi-
deo
cu e
xerc
iţii d
e di
cţie
Prez
enta
rea
audi
o/vi
deo
înre
gist
rată
1. P
ronu
nță
core
ct, c
lar,
expr
esiv
sila
bele
, sin
tagm
ele,
frăm
ântă
rile
de li
mbă
etc
. pro
puse
.2.
Var
iază
tonu
l voc
ii în
func
ție d
e m
esaj
ul tr
ansm
is.3.
Res
piră
efic
ient
pen
tru
vorb
irea
perf
orm
antă
.4.
Ges
tione
ază
adec
vat e
moț
iile.
5. R
espe
ctă
limita
de
timp
(±10
%).
Prez
enta
rea
de c
arte
1. P
rezin
tă in
form
ația
rele
vant
ă sc
opul
ui p
ropu
s.2.
Org
anize
ază
coer
ent ș
i coe
ziv te
xtul
pre
zent
ării.
3. U
tilize
ază
unită
ți de
voc
abul
ar, s
truc
turi
sinta
ctice
ade
cvat
e in
form
ație
i.4.
Util
izeaz
ă as
pect
ele
nonv
erba
le a
le c
omun
icăr
ii (m
imic
ă, g
estic
ă, p
oziți
a co
rpor
ală,
con
tact
ul v
izual
cu
audi
-to
riul).
5. E
xpun
e co
rect
, coe
rent
și c
lar fi
ecar
e gâ
nd (a
decv
area
into
nație
i, a
tem
poul
ui, a
rticu
lare
a).
6. R
espe
ctă
limita
de
timp
(±10
%).
156
Com
pete
nţa
spec
ifică
3. L
ectu
ra şi
rece
ptar
ea te
xtel
or li
tera
re şi
non
liter
are
prin
div
erse
stra
tegi
i, de
mon
strâ
nd sp
irit d
e ob
serv
ație
şi
atitu
dine
cre
ativă
.
Plan
ul si
mpl
u de
idei
1. D
elim
iteaz
ă pă
rțile
com
pone
nte
ale
text
ului
.2.
For
mul
ează
idei
le p
rinci
pale
pen
tru
fieca
re fr
agm
ent.
3. O
rdon
ează
logi
c id
eile
text
ului
.
Rezu
mat
ul1.
Pre
zintă
fide
l inf
orm
ația
.2.
Incl
ude
secv
ențe
le e
senț
iale
ale
text
ului
.3.
Om
ite d
etal
iile
nese
mni
ficati
ve.
4. E
xprim
ă co
eren
t log
ico-
sem
antic
ă.
5. R
espe
ctă
limita
de
întin
dere
.
Agen
da d
e le
ctur
ă1.
Res
pect
ă co
mpo
nent
ele
agen
dei.
2. E
xprim
ă im
pres
iile
prop
rii d
espr
e te
xt/c
arte
.3.
For
mul
ează
cla
r și c
orec
t ide
ile.
4. R
espe
ctă
regu
lile
orto
grafi
ce și
de
punc
tuaț
ie.
Apre
cier
ea p
erso
nală
1. C
itesc
con
știen
t și c
orec
t.2.
Ide
ntific
secv
ențe
le n
arati
ve, d
escr
iptiv
e și
dial
ogat
e.3.
Del
imite
z tim
pul ș
i loc
ul a
cțiu
nii.
4. D
espr
ind
trăs
ătur
ile fi
zice
și m
oral
e al
e pe
rson
ajel
or.
5. F
orm
ulez
idei
le p
rinci
pale
.6.
Fol
oses
c cu
vint
ele
și ex
pres
iile
nou-
învă
țate
.7.
Exp
un c
oere
nt și
cla
r gân
duril
e.
Test
ul d
e în
ţele
gere
a
text
ului
1. C
itesc
con
știen
t și c
orec
t.2.
Ide
ntific
secv
ențe
le n
arati
ve, d
escr
iptiv
e și
dial
ogat
e.3.
Del
imite
z tim
pul ș
i loc
ul a
cțiu
nii.
4. D
espr
ind
trăs
ătur
ile fi
zice
și m
oral
e al
e pe
rson
ajel
or.
5. F
orm
ulez
idei
le p
rinci
pale
.6.
Fol
oses
c cu
vint
ele
și ex
pres
iile
nou-
învă
țate
.7.
Exp
un c
oere
nt și
cla
r gân
duril
e.
157
Com
pete
nţa
spec
ifică
4. P
rodu
cere
a te
xtel
or sc
rise
de d
iferit
tip,
pe
supo
rtur
i var
iate
, m
anife
stân
d cr
eativ
itate
şi re
spon
sabi
litat
e pe
ntru
pro
pria
exp
rimar
e.
Text
ul s
cris
de
dife
rit ti
pÎn
tocm
esc
ghid
at p
lanu
l com
pozi
ţiei.*
35
2. A
lcăt
uies
c pr
opoz
iții d
ezvo
ltate
, fol
osin
d ex
pres
ii pl
astic
e sa
u du
pă c
az, r
eper
ele
date
.3.
Res
pect
păr
țile
text
ului
: int
rodu
cere
, cup
rins,
înch
eier
e.4.
Exp
un c
oere
nt și
cla
r fiec
are
gând
.5.
Evi
t rep
etăr
ile d
e cu
vint
e.6.
Res
pect
ord
inea
idei
lor.
7. R
espe
ct n
umăr
ul p
ropu
s de
enun
țuri.
8. R
espe
ct re
gulil
e de
scrie
re și
de
punc
tuaț
ie.
9. P
otriv
esc
titlu
l com
poziț
iei.
10.
Urm
ăres
c ar
anja
rea
în p
agin
ă a
unui
text
scris
(titlu
l, al
inea
te).
11.
Resp
ect t
emati
ca/c
erin
ța p
ropu
să.
Text
ul fu
ncţio
nal:
felic
i-ta
re e
lect
roni
că1.
Res
pect
păr
țile
com
pone
nte
ale
felic
itării
.
4.
Urm
ăres
c ar
anja
rea
în p
agin
ă.2.
Alc
ătui
esc
text
ul p
ropr
iu-z
is co
nfor
m te
mei
pro
puse
.
5
. Re
spec
t reg
ulile
de
scrie
re și
de
punc
tuaț
ie.
3. R
espe
ct o
rdin
ea id
eilo
r.
Text
ul fu
ncţio
nal:
anun
ţ1.
Res
pect
păr
țile
com
pone
nte
ale
anun
țulu
i (Ce
? Câ
t? C
um?
Und
e? C
ând?
).2.
Alc
ătui
esc
conț
inut
ul c
onfo
rm te
mei
pro
puse
.3.
Res
pect
ord
inea
idei
lor.
4. R
espe
ct re
gulil
e de
scrie
re și
de
punc
tuaț
ie.
5. U
rmăr
esc
aran
jare
a în
pag
ină.
Text
ul fu
ncţio
nal:
mes
aj
elec
tron
ic1.
Res
pect
păr
țile
com
pone
nte
ale
mes
ajul
ui e
lect
roni
c: a
dres
area
pot
rivită
, tex
tul p
ropr
iu-z
is, fo
rmul
a de
în-
chei
ere,
sem
nătu
ra.
2. A
lcăt
uies
c te
xtul
pro
priu
-zis
conf
orm
situ
ație
i pro
puse
.3.
Res
pect
ord
inea
idei
lor.
Dic
tare
a el
ectr
onic
ă1.
Res
pect
ă no
rma
limbi
i rom
âne
liter
are.
2. S
crie
cor
ect t
oate
cuv
inte
le.
3. R
espe
ctă
sem
nele
de
punc
tuaț
ie.
35 *
pe p
arcu
rsul
anu
lui
158
Cere
rea
1. R
espe
ctă
stru
ctur
a te
xtul
ui.
2. F
olos
ește
form
ula
de a
dres
are,
form
ula
de p
reze
ntar
e, fo
rmul
a fin
ală
de a
dres
are.
3. U
tilize
ază
cuvâ
ntul
: rog
/sol
icit.
4. R
espe
ctă
ordi
nea
idei
lor.
CV1.
Res
pect
ă st
ruct
ura
text
ului
.2.
Fol
oseș
te c
uvin
te a
decv
ate.
3. E
xpun
e co
eren
t și c
lar fi
ecar
e gâ
nd.
4. R
espe
ctă
ordi
nea
idei
lor.
Com
pete
nţa
spec
ifică
5. U
tiliz
area
lim
bii c
a si
stem
şi a
nor
mel
or li
ngvi
stice
(lex
ical
e, fo
netic
e, g
ram
atica
le, s
eman
tice)
în
real
izar
ea a
ctel
or c
omun
icati
ve, d
emon
strâ
nd c
orec
titud
ine
şi a
utoc
ontr
ol
Part
ea d
e vo
rbire
- ide
ntific
area
păr
ții d
e vo
rbire
;- d
eter
min
area
cat
egor
iilor
gra
mati
cale
;- d
eter
min
area
func
ției s
inta
ctice
;- o
rtog
rafia
păr
ții d
e vo
rbire
.
Ort
ogra
ma
- ide
ntific
area
păr
ții/p
ărțil
or d
e vo
rbire
;- c
itare
a re
gulii
de
orto
grafi
ere;
- arg
umen
tare
a uti
lizăr
ii cr
atim
ei.
Dic
tare
aSe
stab
ileșt
e nu
măr
ul d
e gr
eșel
i dup
ă tip
uri ș
i se
acor
dă o
not
ă, în
cor
espu
nder
e cu
nor
mel
e de
not
are,
dup
ă cu
m u
rmea
ză:
pent
ru n
ota
„1”
– 0/
10, 2
/8, 3
/7, 5
/5, 6
/4, 7
/3, 8
/2, 9
/0 g
reșe
li și
mai
mul
te;
pent
ru n
ota
„2”
– 0/
9, 2
/7, 3
/6, 4
/5, 5
/4, 6
/3, 7
/0, 7
/1, 7
/28/
0,8/
1 gr
eșel
i;pe
ntru
not
a „3
” –
0/8,
1/7
, 2/6
, 3/5
, 4/4
, 5/3
, 6/0
, 6/1
, 6/2
gre
șeli;
pent
ru n
ota
„4”
– 0/
7, 1
/6, 2
/5, 3
/4, 4
/3, 5
/1, 5
/2 g
reșe
li;pe
ntru
not
a „5
” –
0/6,
1/5
, 2/4
, 3/3
, 4/2
, 5/0
gre
șeli;
pent
ru n
ota
„6”
– 0/
5, 1
/4, 2
/3, 3
/2, 4
/0, 4
/1 g
reșe
li;pe
ntru
not
a „7
” –
0/4,
1/3
, 2/1
, 2/2
, 3/0
, 3/1
gre
șeli;
pent
ru n
ota
„8”
– 1/
1, 1
/2, 2
/0, 0
/2, 0
/3 g
reșe
li;pe
ntru
not
a „9
” –
1/0,
0/2
greș
eli;
pent
ru n
ota
„10”
– 0
/0gr
eșel
i;Pr
ima
cifr
ă in
dică
gre
șelil
e or
togr
afice
și g
ram
atica
le, c
ifra
a do
ua –
gre
șelil
e pu
nctu
ațio
nale
, log
ice,
stilis
tice,
fa
ctol
ogic
e.
159
Com
pete
nţa
spec
ifică
6. I
nteg
rare
a ex
perie
nțel
or li
ngvi
stice
şi d
e le
ctur
ă în
con
text
e şc
olar
e şi
de
viaț
ă,
dând
dov
adă
de a
titud
ine
pozi
tivă
şi in
tere
s.
Dis
curs
ul1.
Con
ținut
ul d
iscur
sulu
i:- f
orm
ular
ea c
lară
a o
pini
ei;
- val
idita
tea
argu
men
telo
r;- c
orec
titud
inea
exe
mpl
elor
/ref
erin
țelo
r.2.
For
me
de p
reze
ntar
e a
disc
ursu
lui:
- cla
ritat
ea și
logi
ca e
xpun
erii;
- res
pect
area
lim
itei d
e tim
p;- c
orec
titud
inea
exp
rimăr
ii.
Jurn
alul
refle
xiv
1. C
onțin
utul
.2.
Str
uctu
ra.
3. R
espe
ctar
ea c
arac
teris
ticilo
r de
stil a
le te
xtul
ui.
4. O
rigin
alita
tea.
5. R
espe
ctar
ea li
mite
i de
întin
dere
; asp
ectu
l gra
fic în
griji
t și l
izibi
l.6.
Res
pect
area
nor
mei
lim
bii r
omân
e lit
erar
e.
Eseu
l arg
umen
tativ
:1.
Con
ținut
ul.
2. S
truc
tura
.3.
Ref
erin
țe la
text
ul d
at/la
exp
erie
nțe
de c
itito
r/la
exp
erie
nțe
de v
iață
.4.
Orig
inal
itate
a.5.
Res
pect
area
lim
itei d
e în
tinde
re; a
spec
tul g
rafic
îngr
ijit ș
i lizi
bil.
6. R
espe
ctar
ea n
orm
ei li
mbi
i rom
âne
liter
are.
160
4.3. Evaluarea în procesul învăţării• Sugestii pentru evaluarea în proces a participării la interacțiuni verbale în diver-
se situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă• Grile de evaluare a prezentărilor orale
Produsul învăţării Obiectivul de evaluare Sarcini didactice
DIALOGUL Elevii trebuie să susțină un dialog în limita de 5 min., comentând imaginea oferită, descriind verbal natura.
• Fiecare pereche de elevi primește imaginea, are 1 min. pentru examinarea ei și 5 min. pentru un dialog public.
• Alți elevi urmăresc dialogul, pot fi cooptați pentru evaluarea re-ciprocă, utilizând grila propusă.
Instrumentul de evaluare:Evaluarea încadrării în dialog36
Elev
ul
Real
izare
a di
alog
ului
, cu
form
ulel
e de
rig
oare
Înțe
lege
rea/
desc
riere
a im
agin
ii
Prez
ența
co
men
tarii
lor l
a im
agin
e
Expr
esiv
itate
a lim
baju
lui d
escr
iptiv
Resp
ecta
rea
limite
i de
timp,
pun
ctaj
com
un
pent
ru a
mbi
i ele
vi
Core
ctitu
dine
a ex
prim
ării
0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 0 1 0 1 2
36 A se vedea: Cartaleanu T., Cosovan O., Zgardan-Crudu A., Bolocan V., Suff E., Șișcanu-Boz O. Desingul lecției de limba și literatura română. Auxiliar didactic pentru studenți, masteranzi, profesori. Chișinău, 2014.
161
Produsul învăţării Obiectivul de evaluare Sarcini didactice
PREZENTAREA DE CARTE
Elevul va putea să prezinte, folosind un suport electro-nic/pe hârtie, timp de 3-5 min., o carte citită recent.
• Fiecare elev va prezenta timp de 3-5 minu-te, o carte citită recent, urmând un algo-ritm orientativ, nu obligatoriu:
• Ce carte vrei să prezinți, cine este autorul ei;• Ce cărți ale aceluiași autor ai mai citit sau
poți numi;• Ce subiect este abordat/ce evenimente
sunt descrise în carte;• Care sunt problemele/motivele;• Cine sunt personajele;• Ce pasaje te-au impresionat mai mult;• Ce ai vrea să citezi din carte;• De ce ti-a plăcut cartea etc.
Grila poate fi notată pe tablă și fiecare notă comentată (fie după fiecare prezenta-re, fie după fiecare 5 prezentări).
Evaluarea prezentării de carte
ELEV
UL
Conț
inut
ul in
form
ație
i, su
ficie
nța
info
rmati
vă
Stru
ctur
area
text
ului
pr
ezen
tării
Aspe
ctel
e ve
rbal
e al
e co
mun
icăr
ii (a
lege
rea
unită
ților
de
voca
bula
r, a
stru
ctur
ilor s
inta
ctice
ad
ecva
te in
form
ație
i)
Aspe
ctel
e no
nver
bale
al
e co
mun
icăr
ii (m
imic
ă,
gesti
că, p
oziți
a co
rpor
ală,
co
ntac
tul v
izual
cu
audi
toriu
l)
Core
ctitu
dine
a la
nsăr
ii m
esaj
ului
ora
l (ad
ecva
rea
into
nație
i, a
tem
poul
ui,
artic
ular
ea)
TOTA
L
0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 2
Produsul învăţării Obiectivul de evaluare
PPT (prezentare multimo-dală)
Elevul va putea să prezinte, folosind un Prezentare Power Point, timp de 3-5 min., pe un subiect propus.
162
CRIT
ERIU
L10
98
7
CON
ŢIN
UT
Acop
eră
tem
a în
pro
funz
ime
cu d
etal
ii și
exem
ple.
Cuno
aște
rea
subi
ectu
lui e
ste
foar
te b
ună.
Are
un sc
op și
un
mes
aj c
are
core
spun
de c
ompe
tenț
elor
sp
ecifi
ce st
abili
te.
Conț
ine
cuno
știnț
e es
enția
le
desp
re te
ma.
Cuno
aște
rea
subi
ectu
lui p
are
a fi
bună
.Ar
e un
scop
car
e co
resp
unde
co
mpe
tenț
elor
spec
ifice
stab
ilite
.
Incl
ude
info
rmaț
ii es
enția
le d
espr
e te
mă,
dar
ex
istă
cel
puț
in 2
ero
ri.Pr
ezin
tă g
ener
alită
ți de
s-pr
e te
mă.
Fie
care
dia
pozi
-tiv
al p
reze
ntăr
ii se
refe
ră
la te
ma,
dar
sunt
trat
ate
supe
rfici
al.
Conț
inut
ul e
ste
mi-
nim
al sa
u su
nt m
ulte
er
ori.
Prez
enta
rea
trat
ează
m
ai m
ulte
tem
e, n
u se
înca
drea
ză n
umai
în
tem
a pr
opus
ă.
ORG
ANIZ
AREA
IN
FORM
AŢIE
ICo
nțin
utul
est
e bi
ne o
rgan
i-za
t fol
osin
d tit
luri
la fi
ecar
e sli
de, m
arca
tori,
alin
eate
.Fi
ecar
e di
apoz
itiv
abor
deaz
ă un
subi
ect i
mpo
rtan
t în
legă
-tu
ră c
u sc
opul
pre
zent
ării.
Fo
lose
ște
în m
od e
ficie
nt
spaț
iul.
Folo
seșt
e tit
luri
și m
arca
tori,
dar
or
gani
zare
a în
gen
eral
est
e de
-fe
ctuo
asă.
Fiec
are
diap
oziti
v ab
orde
ază
un
subi
ect i
mpo
rtan
t în
legă
tură
cu
scop
ul p
reze
ntăr
ii.
In c
ea m
ai m
are
part
e co
nțin
utul
est
e or
gani
zat
logi
c.Fi
ecar
e di
apoz
itiv
abor
dea-
ză u
n su
biec
t im
port
ant î
n le
gătu
ră c
u sc
opul
pre
zen-
tării
, exc
eptâ
nd 1
-2.
Nu
este
o st
ruc-
tură
cla
ră, d
oar
o în
șirui
re d
e in
form
ații.
Diap
oziti
vele
au
un
conț
inut
sără
căci
os.
PREZ
ENTA
REA
LU-
CRĂR
IIBi
ne d
ocum
enta
tă, c
u o
pre-
zent
are
curs
ivă
care
atr
age
aten
ția a
udito
riulu
i.
Docu
men
tată
și c
u o
prez
enta
re
dest
ul d
e cu
rsiv
ă ca
re re
ține
aten
ția în
cea
mai
mar
e pa
rte
a tim
pulu
i.
Prez
enta
rea
nu e
ste
curs
i-vă
, dar
reuș
ește
să re
țină
aten
ția în
cea
mai
mar
e pa
rte
a tim
pulu
i.
Prez
enta
re n
u es
te
curs
ivă
și de
seor
i au
dito
riul î
și pi
erde
at
enția
.
SURS
ELE
Sunt
pre
zent
ate
surs
ele
tu-
turo
r inf
orm
ațiil
or c
olec
tate
. To
ate
sunt
doc
umen
tate
în
form
atul
dor
it.In
form
ațiil
e pr
ovin
din
tr-o
va
rieta
te d
e su
rse
dem
ne d
e în
cred
ere,
cum
ar fi
: man
uale
, w
eb si
te-u
ri, c
ărți
de sp
ecia
-lit
ate.
Sunt
pre
zent
ate
surs
ele
tutu
ror
info
rmaț
iilor
col
ecta
te. C
ele
mai
m
ulte
sunt
doc
umen
tate
în fo
r-m
atul
dor
it.In
form
ațiil
e pr
ovin
din
cât
eva
surs
e de
mne
de
încr
eder
e.
Sunt
pre
zent
ate
surs
ele
tutu
ror i
nfor
maț
iilor
col
ec-
tate
. Nu
sunt
doc
umen
tate
în
form
atul
dor
it.In
form
ațiil
e pr
ovin
din
câ
teva
surs
e, d
ar n
u su
nt
dem
ne d
e în
cred
ere.
Foar
te p
uțin
e sa
u de
loc
sunt
pre
-ze
ntat
e su
rsel
e in
form
ațiil
or c
olec
-ta
te.
Info
rmaț
iile
prov
in
din
una
sau
două
su
rse
sau
din
nici
o
surs
ă.
163
ORT
OG
RAFI
AN
u se
com
it gr
eșel
i de
gram
a-tic
ă sa
u or
togr
afie.
Trei
sau
mai
puț
ine
greș
eli d
e gr
amati
că sa
u or
togr
afie.
Patr
u gr
eșel
i de
gram
atică
sa
u or
togr
afie.
Mai
mul
t de
patr
u gr
eșel
i de
gram
atică
sa
u or
togr
afie.
PREZ
ENTA
REA
ORA
LĂFo
lose
ște
un li
mba
j plin
de
înțe
les c
are
să in
spire
, să
antr
enez
e, să
info
rmez
e și
să
conv
ingă
.
Folo
seșt
e un
lim
baj i
nter
esan
t ca
re să
-i in
spire
pe
alții
.Cu
aju
tor,
folo
seșt
e un
lim
baj i
nter
esan
t în
com
u-ni
care
.
Lim
baju
l pe
care
-l fo
lose
sc în
com
uni-
care
est
e pr
edic
tibil
și ob
ișnui
t.
LIM
BAJ F
OLO
SIT
Folo
seșt
e lim
baj ș
tiinț
ific,
in
tere
sant
car
e aj
ută
la
evid
enție
rea
lucr
ului
cu
noțiu
nile
resp
ectiv
e.
Folo
seșt
e lim
baj ș
tiinț
ific,
inte
-șt
iințif
ic, i
nte-
, int
e-re
sant
.Li
mba
jul e
ste
uneo
ri sp
eci-
fic și
inte
resa
nt.
Este
obi
șnui
t și p
re-
vizib
il.
MU
LTIM
EDIA
Se fo
lose
sc g
rafic
e, ta
bele
, di
agra
me,
imag
ini,
anim
ații,
tr
anziț
ii pe
ntru
a fi
mai
atr
ac-
tivă
prez
enta
rea.
Com
pone
n-te
le m
ultim
edia
se îm
bină
pe
rfec
t și s
unt i
nteg
rate
ef
ectiv
.
Folo
seșt
e el
emen
te m
ultim
edia
pr
etuti
nden
i. Fo
lose
ște
elem
ente
mul
-tim
edia
pre
tutin
deni
dar
ac
este
a m
icșo
reaz
ă câ
teo-
dată
mes
ajul
.
Nu
folo
seșt
e m
ulti-
med
ia.
4.4.
Teh
nolo
gia
adm
inis
trăr
ii ev
aluă
rilor
la d
isci
plin
a Li
mba
şi li
tera
tura
rom
ână
în c
lase
le a
V-a
– a
IX-a
Stra
tegi
i de
eval
uare
Cara
cter
istic
iN
otar
ea
Eval
uare
iniţi
ală
•De
term
ină
grad
ul d
e fo
rmar
e la
ele
vi a
pre
-ach
iziții
lor n
eces
are
stud
ierii
cu
succ
es a
noi
i uni
tăți
de în
văța
re;
•es
te d
e tip
form
ator
; •po
ate
să se
rapo
rtez
e la
fina
lităț
ile c
urric
ular
e în
sușit
e an
terio
r, de
term
inat
e ca
fiin
d ne
cesa
re p
entr
u su
cces
ul e
levi
lor î
n no
ul p
ar-
curs
de
învă
țare
;
•Re
zulta
tele
obț
inut
e la
eva
luar
ea in
ițial
ă nu
se
trec
în c
atal
og, c
i ser
vesc
ca
repe
r pen
tru
măs
urar
ea p
rogr
esul
ui e
levi
lor.
164
•EI
pot
fi a
plic
ate
și la
alte
cla
se în
afa
ră d
e cl
asa
a V-
a, a
X-a
, în
func
ție d
e ne
cesit
ățile
indi
vidu
ale
ale
clas
ei;
•EI
pot
fi re
aliza
te și
la în
cepu
tul u
nită
ții d
e în
văța
re, c
u fu
ncție
pro
-gn
ostic
ă; •de
regu
lă, E
I la
înce
putu
l anu
lui ș
cola
r se
orga
nize
ază
în a
dou
a să
ptăm
ână
a an
ului
de
stud
ii •po
ate
avea
car
acte
r de
diag
nosti
care
a e
xper
ienț
elor
la u
n an
umit
subi
ect s
au la
o a
num
ită u
nita
te d
e în
văța
re;
•po
ate
fi no
nins
trum
enta
lă, d
ar și
inst
rum
enta
lă –
pe
baza
uno
r in-
stru
men
te d
e ev
alua
re a
lese
în fu
ncție
de
cont
extu
l spe
cific
: pro
bă
oral
ă, sc
risă
sau
prac
tică;
test
; int
erog
are
eval
uativ
ă în
form
e di
-ve
rse;
pot
fi u
tile
dive
rse
tehn
ici i
nter
activ
e;
•ar
e ca
ract
er re
flexi
v și
cree
ază
elev
ilor c
ondi
ții d
e au
toev
alua
re și
au
tore
glar
e a
învă
țării
; •es
te g
hida
tă d
e că
tre
prof
esor
, car
e își
asu
mă
resp
onsa
bilit
atea
co
rect
ării
ulte
rioar
e a
parc
ursu
lui d
e în
văța
re a
l ele
vulu
i prin
com
-ba
tere
a și
prev
enire
a di
ficul
tățil
or.
Eval
uare
form
ativă
(d
e tip
inte
racti
v,
cure
ntă)
•Cu
noaș
tere
a sis
tem
atică
și c
ontin
uă a
rezu
ltate
lor c
uren
te și
a p
ro-
gres
ului
ele
vilo
r; •se
rapo
rtea
ză la
obi
ectiv
ele
lecț
iei;
•de
obi
cei s
unt a
ctivi
tăți
de ti
p fe
ed-b
ack:
–em
oțio
nal (
de e
x.: g
estu
ri de
apr
obar
e; m
imic
ă de
încu
raja
re);
–de
con
ținut
(de
ex.:
ai sc
ris c
orec
t; ai
fost
orig
inal
; ai c
itit c
u o
into
nație
pot
rivită
; ai r
ezol
vat c
orec
t; fii
ate
nt în
con
tinua
re la
util
i-za
rea
linie
i de
dial
og);
–de
acti
vita
te (d
e ex
.: te
-ai i
mpl
icat
; ai f
ost a
ctiv;
ai a
prec
iat o
biec
-tiv
col
egul
; ai s
usțin
ut a
tmos
fera
de
lucr
u în
gru
p; a
m în
cred
ere
că
poți
să te
impl
ici;
ai n
evoi
e de
un
pic
de c
uraj
); •m
izeaz
ă și
pe a
utoe
valu
are,
eva
luar
e re
cipr
ocă)
.
•Se
vor
da
note
, doa
r în
cazu
l uno
r pro
be (o
ral
sau
scris
) cu
cara
cter
form
ativ,
37 c
are
vize
ază
1-2
unită
ți de
com
pete
nțe
sau
care
eva
luea
-ză
un
prod
us a
l înv
ățăr
ii. •Pe
ntru
sar
cini
le d
e în
văţa
re a
casă
not
e nu
se
dau
.
de
dur
ata
min
imă
10 m
inut
e,
165
Eval
uare
form
ativă
(c
lasi
că, e
tapi
zată
, gr
adua
lă)
• Ev
alua
re fo
rmati
vă d
urea
ză c
el p
uțin
10
min
ute
din
lecț
ie.
• La
rubr
ica
Not
e în
Pro
iect
area
de
lung
ă du
rată
se fi
xeaz
ă Ev
alua
rea
form
ativă
. •
Se ra
port
ează
la c
âtev
a di
ntre
uni
tățil
e de
com
pete
nțe
stipu
late
pe
ntru
uni
tate
a re
spec
tivă
(de
obic
ei, 2
-3 u
nită
ți de
com
pete
nțe,
în
func
ție d
e co
ntex
tul c
oncr
et);
• se
real
izeaz
ă pe
baz
ă de
inst
rum
ente
și p
resu
pune
val
orifi
care
a pr
odus
elor
sele
ctat
e pe
ntru
fiec
are
dint
re u
nită
țile
de c
ompe
tenț
e vi
zate
(de
obic
ei, 1
-2 p
rodu
se la
fiec
are
unita
te d
e co
mpe
tenț
e, în
fu
ncție
de
cont
extu
l con
cret
);•
este
de
tip re
flexi
v și
cree
ază
elev
ilor c
ondi
ții d
e au
toev
alua
re și
au
tore
glar
e a
învă
țării
;•
ofer
ă pr
ofes
orul
ui p
osib
ilita
tea
inte
rven
ției i
med
iate
, per
mite
apl
i-ca
rea
în ti
mp
optim
a u
nor m
ăsur
i cor
ectiv
e, c
are
să m
odifi
ce re
zul-
tate
le e
levi
lor î
n se
nsul
dor
it.
• N
ota
la e
valu
area
form
ativă
(EF)
se v
a în
scrie
în
Cat
alog
ul șc
olar
în c
onfo
rmita
te c
u re
zul-
tatu
l ele
vulu
i, fii
nd a
rgum
ent p
entr
u ca
lcul
la
înch
eier
ea m
ediil
or se
mes
tria
le.
• De
regu
lă, n
ota
insu
ficie
ntă
(nes
timul
ativă
) de
mon
stre
ază
că e
levu
l nu
a pe
rfor
mat
și se
vo
r sta
bili
sarc
ini d
e de
zvol
tare
, am
elio
rare
și
recu
pera
re.
• N
ota
insu
ficie
ntă
nu se
trec
e în
cat
alog
. •
În c
onte
xtul
prin
cipi
ului
învă
țării
pen
tru
succ
es, p
rofe
soru
l îm
preu
nă c
u el
evul
poa
te
stab
ili sc
riere
a/su
sțin
erea
repe
tată
a p
robe
i. •
În c
azul
not
ei in
sufic
ient
e/ne
stim
ulati
vă la
pr
oba
repe
tată
, ace
asta
se v
a tr
ece
în c
atal
og
în zi
ua re
spec
tivă.
• La
rubr
ica N
ote
se v
a m
ențio
na P
roba
repe
tată
.Ev
alua
re su
mati
vă•
Se re
alize
ază
la fi
nele
unu
i par
curs
de
învă
țare
sem
nific
ativ:
sem
es-
tru,
an
școl
ar;
• se
rapo
rtea
ză la
uni
tățil
e de
com
pete
nțe
stipu
late
pen
tru
unita
tea
de în
văța
re p
arcu
rsă;
•
este
inst
rum
enta
lă, e
levi
i fiin
d co
nștie
nți d
e de
mer
suril
e ev
alua
tive
într
eprin
se;
• in
stru
men
tală
și se
real
izeaz
ă pe
baz
ă de
pro
duse
școl
are
reco
man
date
;•
este
adm
inis
trat
ă de
pro
feso
r, ca
re îș
i asu
mă
resp
onsa
bilit
atea
„p
regă
tirii”
ele
vulu
i prin
eva
luăr
i for
mati
ve, a
stfel
, ele
vul p
erce
pe
eval
uare
a su
mati
vă d
rept
un
mom
ent a
ștep
tat,
dar n
u un
ul c
are
poat
e pr
ovoc
a te
nsiu
ne și
fric
ă;
• es
te su
cced
ată
de a
ctivi
tăți
dife
renț
iate
de
post
eval
uare
(re
învă
țare
/rec
uper
are,
ant
rena
men
t, de
zvol
tare
), în
cad
rul c
ăror
a se
asig
ură
cond
iții p
entr
u re
flexi
e;•
num
ărul
eva
luăr
ilor s
umati
ve se
dec
ide
în b
aza
reco
man
dăril
or
Ghi
dulu
i de
impl
emen
tare
a c
urric
ulum
ului
şcol
ar și
ale
Scr
isorii
m
etod
ice
elab
orat
e de
MEC
C pe
ntru
anu
l în
curs
.
• N
ota
la e
valu
area
sum
ativă
(ES)
se v
a în
scrie
în
Cat
alog
ul șc
olar
, fiin
d ar
gum
ent p
entr
u ca
lcul
la în
chei
erea
med
iilor
sem
estr
iale
38.
• Se
trec
toat
e no
tele
, ind
ifere
nt d
e re
zulta
t.•
În c
azul
ele
vilo
r car
e au
luat
not
e in
sufic
ient
e se
va
stab
ili u
n pr
ogra
m d
e re
cupe
rare
. •
În c
azur
i spe
cial
e (m
otiv
de
boal
ă, a
bsen
țe
moti
vate
), se
reco
man
dă sc
riere
a re
peta
tă a
te
stul
ui.
• În
caz
uri d
e ne
reuș
ită șc
olar
ă ca
uzat
ă de
ab
ando
n, re
fuz,
nu
este
obl
igat
oriu
să se
ad
min
istr
eze
scrie
rea
repe
tată
a te
stul
ui.
38 c
onfo
rm p
reve
deril
or R
egul
amen
tulu
i priv
ind
eval
uare
a și
nota
rea
rezu
ltate
lor î
nvăț
ării,
pro
mov
area
și a
bsol
vire
a în
învă
țăm
ântu
l prim
ar și
sec
unda
r.
166
4.5. Recomandări privind proiectarea evaluărilor la disciplinaLimba şi literatura română în clasele a V-a – a IX-a
Atenţie! Tabelul de mai jos are caracter orientativ. Cadrul didactic poate să-şi personalizeze demersul în funcţie de necesităţile clasei, abordând cu o manieră individuală elevii.
Model pentru clasele a V-a – a VI-aLimba şi literatura română
Unităţile de învăţare Nr. ore/modul
Nr. evaluăriEvaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare
sumativăSemestrul 1
Unitatea de învățare nr. 1 16-20 1 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 2 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 3 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 4 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 5 16-20 minimum 1-2 (probă orală și/sau test)
1 (test de ev. finală)
Total semestrul 15 unităţi de învăţare 90 1 Minimum – 10 5
Semestrul 2
Unitatea de învățare nr. 6 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 7 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 8 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 9 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 10 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 11 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă)
1 (test de ev. finală)
Total semestrul 26 unităţi de învăţare 114 Minimum – 12 6
Total an10 unităţi de învăţare 204 1 Minimum – 22 11
167
Model pentru clasele a VII-a – a IX-aLimba şi literatura română
Unităţile de învăţare Nr. ore/ modul
Nr. evaluăriEvaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare
sumativăSemestrul 1
Unitatea de învățare nr. 1 15-17 1 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 2 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 3 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 4 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 5 15-17 minimum 1-2 (probă orală și/sau test)
1 (test de ev. finală)
Total semestrul 15 unităţi de învăţare 80 ore 1 Minimum – 10 5
Semestrul 2
Unitatea de învățare nr. 6 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 7 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 8 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 9 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1
Unitatea de învățare nr. 10 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă)
1 (test de ev. finală)
Total semestrul 2
6 unităţi de învăţare 90 ore (85 ore – clasa a IX-a) - Minimum – 12 5
Total an:
10 unităţi de învăţare170 ore
(165 ore – clasa a IX-a)
1 Minimum – 22 11
168
4.6. Tehnologii de evaluareÎn continuare propunem un ansamblu de tehnici şi procedee reflexive de evaluare
şi autoevaluare, aplicabile în gimnaziu.•• Tehnica Gândeşte, perechi, prezintă. Elevii sunt împărțiți în perechi după o anumi-
tă regulă sau după bănci/mese. Este o tehnică de participare la discuții și de formu-lare în pereche a unei păreri, a unei definiții, de realizare a unei sarcini. Contribuie la organizarea unei reale participări a tuturor elevilor la activitatea preconizată. Timp de 3-5 minute ei meditează individual asupra sarcinii propuse (să alcătuiască versuri despre iarnă). Fiecare membru al perechii își prezintă lucrul său. Formulea-ză o variantă comună, îmbinând ideile sau alegând o variantă mai reușită, cizelând-o. Prezintă în fața colegilor. Aprecieri valorice asupra prezentărilor făcute.•• Grila lui Quintilian. Se formulează de către profesor întrebări pe text sau pe un
subiect deschis: Formulează în scris răspunsuri! Compară cu răspunsul unui co-leg! Discutați diferențele!
Întrebări Răspunsul propriu Răspunsul colegului
•• Tehnica Declar lumii întregi! În fața clasei (pe un scaun, la un microfon improvi-zat) elevii, pe rând, desprind esențialul din lecția desfășurată. Discursul începe cu enunțul „Declar lumii întregi!”•• Scrisoarea didactică. Dragi părinți/prieteni/colegi, ziua de azi a început
_______________________, întrucât _______________________. Am învățat să_______________________________. Am să aplic cele studiate ______________________.•• Metoda 3-2-1. Notați 3 idei importante, 2 argumente și o concluzie în baza in-
formației primite sau referitoare la lecția de matematică de astăzi/ieri etc.
3 idei importante 2 argumente 1 concluzie
•• Telegrama. Se scriu doar trei cuvinte pe care le crede elevul că ar fi cuvintele cele mai importante despre activitate la lecție.•• Turul galeriei. Clasa se împarte în grupuri. Elevii iau în discuție un subiect și rea-
lizează sarcina propusă pe un poster. Posterele cu produsele realizate, se afișea-ză, pe pereții spațiului la anumită distanță unul față de altul, pentru a permite
169
circulația ulterioară a grupurilor. La semnalul profesorului, grupurile circulă prin sală, de la un poster la altul, le examinează și notează direct pe ele propunerile lor. După încheierea circulației, grupurile își examinează posterele și realizează o prezentare finală a produsului. Profesorul realizează o sinteză a rezultatelor obținute de elevi.•• Topul. Alegeți trei noutăți/concepte învățate azi la lecție. Scrieți aceste noutăți
în casetele de mai jos:1) 2) 3)
•• Graficul învăţării:
Ce ai aflat nou? Expune-ţi părerea! Unde vei utiliza aceste cunoştinţe?
•• Jurnalul de gândire.
Înainte de lecţie După lecţie
Sentimente
Gânduri
Cum m-a schimbat această lecție?
•• Cadranele cu expresii lacunare
Puncte forte Puncte slabe
Reușit s-a dovedi a fi… Ceea ce impresionează…Am admirat în lucrarea dată… Apreciez… Este demn de admirat…
A fost neclar momentul… Vreau să precizez… Am o neclaritate… Mi s-a părut dificil de înțeles… E mai greu să înțeleg… Am depistat unele greșeli… M-a pus pe gânduri…
Recomandări Felicitări
Ţi-aş recomanda… Îţi propun să… Ar fi bine dacă… Sunt de părerea că… E bine să acorzi atenție la… Va trebui să ții cont de…
Lucrarea ta merită o apreciere înaltă…Te felicit pentru…Îţi doresc și alte realizări frumoase… Sincere felicitări… Excelent și felicitări! Mă bucur pentru tine!
170
•• Corectarea în pereche. Se face schimb de caiete între elevi. Cel care primește caietul colegului sau prietenului citește cu atenție creația având ca suport de evaluare grila de evaluare scrisă pe tablă sau pe fișă.
În final, acesta va consemna pe caietul citit impresii, observații, recomandări, apoi va înapoia caietul, discutând dacă este cazul. La aplicarea acestei tehnici se observă atenția sporită acordată atât de cel care este dator să analizeze, cât și de cel care ia cunoștință de aprecierile primite. Astfel se realizează concomitent evaluarea acțiunii celuilalt și propria sa evaluare.•• Corectarea în grup este un exercițiu eficient și atractiv în scopul formării capa-
cităților de autoevaluare ale elevilor. Grupurile sunt formate de profesor sau pe linie preferențială. Autoaprecierea este dirijată, controlată, având ca element de referință faptul că o cunoaștere obiectivă a capacităților se poate realiza prin completări reciproce, prin argumente convergente prin aprecieri și informații an-trenate de grup. •• Fără mâini ridicate – când se așteaptă răspunsuri la anumite întrebări/solicitări
ale cadrului didactic. Se lasă elevilor timp de gândire, apoi pot discuta în perechi sau în grupuri mici. Răspunsul se poate solicita și solicitând răspunsul de la un anumit elev putem oferi posibilitatea să se exprime și celor timizi, tăcuți sau ne-încrezători în forțele proprii.•• Semaforul – pentru stabilirea modului în care elevii înțeleg un nou concept sau
sarcină de lucru. Se pune la dispoziția lor un set de trei cartonașe colorate în lu-minile semaforului, iar la solicitarea cadrului didactic ei ridică un cartonaș cores-punzător: verde dacă înțeleg, galben dacă nu sunt siguri şi roşu dacă nu înțeleg. Se poate relua secvența sau pot fi solicitați cei care au ridicat cartonașul verde să furnizeze explicații colegilor, eventual într-o activitate pe grupuri mici ce să aibă în același grup elevi ce au ridicat cele trei tipuri de cartonașe. Folosind în acest mod învățarea prin cooperare cadrul didactic oferă posibilitatea elevilor de a se implica activ în procesul de învățare, de a ajunge singuri la soluții, intervenind cu indicații când acestea sunt solicitate sau când constată că un anumit grup nu avansează în activitate sau abordarea este greșită. Tehnica este preferențială în clasele V-VI.
171
•• Tehnica „Răspunsul la minut” sau a răspunsului scurt, la întrebări precise, clare, ce se adresează fiecărui elev, convenind cu elevii că răspunsurile la aceste între-bări nu se comentează sau corectează, permițând cadrului didactic să sesizeze ce parte din lecție/temă trebuie reluată sau clarificată.39
Este importantă conștientizarea de către cadrele didactice și manageriale a corelă-rii Metodă/Tehnică de evaluare-Instrument de evaluare-Produs-Criterii de evaluare-Descriptori de evaluare-Note/Calificatife în cadrul realizării actului evaluativ.
39 Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa a 3-a. Institutul de Științe ale Educației, 2017.
172
Bibliositografie
Cadrul legal şi normativ1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău: 2014. 2. Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării. Cadrul de referință al curriculumului
național. Chișinău: Lyceum, 2017.3. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării. Chiși-
nău: Lumina, 2012. 4. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Referențialul de evaluare a competențe-
lor specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.5. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Bruxelles: 20186. CURRICULUM ȘCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba şi literatura Română. Clasele a
V-a – a IX-a. Chișinău: 2010.7. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ. Curriculum pentru învățământul gimnazial. Chiși-
nău: Univers Pedagogic, 2006.
Literatură în domeniu8. ALBULESCU, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină şi creativi-
tate. Pitești: Paralela 45, 20089. BARTHES, R. Plăcerea textului. Chișinău: Cartier, 2006. 226 p. 10. BĂRBUȚĂ, I., CONSTANTINOVICI, E. Gramatica limbii române. Chișinău: Pro Libra,
2019.11. BOCOȘ, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Pitești: Pa-
ralela 45, 2008.12. BOCOȘ, M., JUCAN, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evalu-
ării. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralela 45, 2008.
13. BONTAȘ, I., Tratat de pedagogie. București: BICALL, 2007.14. BODEA HAȚEGAN, C. Logopedia: Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise.
București: Editura Trei, 2016. 15. CALLO, T., GHICOV, A., Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid metodolo-
gic pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Știința, 2007
16. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., ZGARDAN-CRUDU, A. et al. Demersul didactic la limba şi literatura română în gimnaziu: proiectarea explicită. Chișinău: Arc, 2017
17. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., GORAȘ-POSTICĂ, V., LÎSENCO, S., SCLIFOS, L., Forma-re de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didactica, 2008.
http://ise.md/uploads/files/1538398987_cultura_educatiei_si_vorbitorul_cult_de_limba_romana.pdf
173
18. COSOVAN, O., GHICOV, A., Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru for-marea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău, Editura Știința, 2007.
19. COSTEA, O. Didactica lecturii: o abordare funcțională. Iași: Institutul European, 2006, 68 p.
20. CRISTEA, S. Dicționar de pedagogie. Chișinău: Litera Educațional, 2002. 398 p.21. CUCOȘ, C. Teoria şi metodologia evaluării. Iași: Polirom, 2008. 272 p.22. GHICOV, A. Didactica textului în rețea. Monografie. Chișinău:S.n., Tipografia ,,Print-
Caro”, 2017, 364 p. 23. GORAȘ-POSTICĂ, V. Competența interculturală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro di-
dactica, 2015.24. GORAȘ-POSTICĂ, V. Formarea competențelor prin intermediul metodelor interacti-
ve de predare-învățare-evaluare. În: Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: CE PRO Didactica, 2008. 204 p.
25. HADÎRCĂ, M., MARIN, M. (coord.). Autori: Callo, T., Cazacu, T., Hadîrcă, M. Ghicov, A., [et al.]. Cadrul de referință privind formarea vorbitorului cult de limba româ-nă (vorbitori nativi şi alolingvi). Studii de analiză şi sinteză. Chișinău: Institutul de Științe ale Educației, 2017 (Tipogr. „Impressum”) – 186 p. http://ise.md/uploads/files/1518693891_cadrul_de_referinta.pdf
26. HOUART, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment ? - 2001 Département Éducation et technologie (UNamur). Versiune electronică. https://pure.fundp.ac.be/ws/files/1029351/64322.pdf
27. ILIE, E. Didactica literaturii române. Iași: Collegium-Polirom, 2014. 336 p. 28. MANOLESCU, M. Evaluarea şcolară - un contract pedagogic, București, 200229. MANOLESCU, M. Pedagogia competențelor – o viziune integratoare asupra educați-
ei. In: Pedagogie, 2010, nr 58 (3), p. 55-65.30. MARIN, M. Didactica lecturii. Chișinău-Arad: Cartier educațional – Editura
Universității „Aurel Vlaicu”, 2013. 134 p. 31. MEREUȚĂ (GRIGORIEV), V., Vorbirea expresivă, Chișinău, 1997.32. MINDER, M., Didactica funcțională, obiective, strategii, evaluare. Chișinău: Cartier,
2003.33. NEGREȚ-DOBRIDOR, I., Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Polirom,
2008.34. PAMFIL, A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Pi-
tești: Paralela 45, 2006.35. PARFENE, C., Metodica studierii limbi române. Iași: Polirom, 1999.36. PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013.
198 p.37. PÂSLARU, VL., CRIȘAN, AL., CERKEZ, M. (coord.), Curriculum disciplinar de Limba şi
literatura română. Clasele A V-A - A IX-A. Chișinău: Știința, 1997.
174
38. PÂSLARU, VL., Concepția educației lingvistice şi literare, în: Limba Română, 1995, nr. 5, p. 126-129
39. PETEAN, A., PETEAN, M. Ocolul lumii în 50 de jocuri creative. Cluj-Napoca: LIMES, 2010. 208 p.
40. POPA M.-E. Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba şi literatura româ-nă în liceu. Pitești: Paralela 45, 2015.
41. SÂMIHĂIAN, F., NOREL, M., LIMBA ROMÂNĂ. Didactica limbii şi literaturii române (I). Proiectul pentru învățământul rural, 2011.
42. STEPHEN E. LUCAS. Arta de a vorbi în public. România: Polirom, 2014.43. ȘCHIOPU, C. Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2009. 335 p. 44. ȘCHIOPU, C.. Metodologia ELA a elevilor. Teza de doctor habilitat în ştiințe pedago-
gice. Chișinău: UPS „I. Creangă”, 2016. 291 p. 45. ȘCHIOPU, C., VÂLCU-ȘCHIOPU, M. Comunicarea: greşeli şi soluții. Problemar la limba
română Chișinău: TOCONO, 201446. VECCHI (de), G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris, Editura Ha-
chette Education, 2011.47. VERDEȘ, T. Cultura lecturii evaluată de PISA în raport cu competențele lectorale for-
mate şi dezvoltate prin Limba şi literatura română ca disciplină şcolară. Studiu de caz: Republica Moldova, Chișinău 2017
48. BAHTIN M. Probleme de literatură şi estetică. Traducere de Nicolae Iliescu. Prefață de Marian Vasile. – București: Univers, 1982.
49. BUCK, Gary, 2002, Assessing listening, Cambridge University Press.50. CAMERON, Lynne, 2001, Teaching languages to young learners, Cambridge Univer-
sity Press.51. CONSTANTINOVICI, Elena. Ritualul salutului – situații de actualizare şi mijloace de
exprimare. În Filologia modernă: realizări și perspective în context european, ediția a IV-a. Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică și literară (In memoriam acad. Silviu Berejan), Chișinău, 2012, p.163-169.
52. COȘERIU E. Omul şi limbajul său. Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, 2009.6. Gramatica limbii române. II. Enunțul. – București, Editura Academiei Româ-ne, 2005.
53. COȘERIU, E. Filosofia limbajului. În: Prelegeri și conferințe (1992-1993). – Iași: Insti-tutul de Filologie Română „A. Philippide”, 1993.
54. DAWES, Lynn, 2008, The essential speaking and listening, London and New York, Routledge.
55. DELAMAIN, Catherine & Jill Spring, 2000, Developing baseline communication skills, Winslow Press.
56. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a III-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, 2009.
175
57. EȚCU, Ion. Unele considerații cu privire la conceptul de propoziție. În: „Revistă de lingvistică și știință literară”, nr. 3, 1995.
58. FIELD, John, 2008, Listening in the language classroom, Cambridge University Press.59. FLOWERDEW, John, Miller, Lindsay, 2005, Second language listening (theory and
practice), Cambridge University Press.60. GAVRILOV Anatol. Mihail Bahtin: dialogismul intern al omului şi „cuvântul bivoc”.
În: Criterii de științificitate a terminologiei literare... – Chișinău, 2007.61. GAVRILOV, Anatol. Semnificație, sens şi valoare în dialogismul lui Bahtin. În: Filologia
modernă: realizări și perspective în context european (ed. a II-ua). Semiotica și her-meneutica textului. Coord.: Aliona Grati, Inga Ciobanu. Chișinău, 2009.
62. GORDH, Bill. Stories in action: Interactive tales and learning activities to promote early literacy, London, Libraries Unlimited,2006.
63. IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana. Conversația, structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a limbii vorbite. Ediția a II-a, București, 1999.
64. LARSEN-FREEMAN, Diane. Techniques and principles in language teaching, Oxford University Press, 2000.
65. RICHARDS, Jack C. The language teaching matrix, Cambridge University Press, 1990.66. RICHARDS, Jack C., Renandya, Willy A. Methodology in language teaching, Cam-
bridge University Press, 2002.67. ROVENȚA FRUMUȘANI, Daniela. Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze. București,
2005.68. SPRATT, Mary, Pulverness, Alan, Williams, Melanie, 2005, The teaching knowledge
test course, Cambridge University Press.69. UNDERWOOD, Mary, 1994, Teaching listening, London, New York, Longman.70. VANDERGRIFT Larry, 2006, Second Language Listening: Listening Ability or Langua-
ge PROFICENCY, ÎN THE MODERN LANGUAGE JOURNAL 90 (2006),71. WHITE, Goodith, 1998, Listening, Oxford University Press.72. БАХТИН М. М. Эстетика словесного творчества. Москва: Искусство, 1979.
176