Limba Care Ne Uneste - Nivel 1

1

Limba – mijloc de integrare socialã

EU SUNT DIN MOLDOVA 1LECÞIA 1

Departamentul Relaţii Interetnice Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

LIMBA CARE NE UNEȘTE

Manual

nivelul I

Ion Bărbuţă Tatiana Callo Ala Cojocaru-Zavadschi

Elena Constantinovici Lucia Cucu

Chișinău, 2003

2 EU SUNT DIN MOLDOVA


1LECÞIA 1

Coordonator: doctor habilitat în filologie Elena Constantinovici.

Consultant internaţional: dr. phil. Aija Priedite, Letonia.

Experţi naţionali: Stepanida Catănsus, directorul cursurilor pentru adulţi, Direcţia Educaţie, Știinţă, Tineret și

Sport Chișinău; doctor în filologie Felicia Cenușă, profesor de limbă și cultură română, Corpul Păcii din Moldova;

doctor în filologie, conferenţiar universitar Liuba Petrenco, șef de catedră “Limba Română pentru Alolingvi”

UPS “Ion Creangă”; doctor în filologie Ana Vulpe, cercetător știinţific coordonator la Institutul de Lingvistică al

A.Ș.M., conferenţiar universitar, ULIM.

Autori: Ion Bărbuţă, doctor în filologie; Tatiana Callo, doctor în pedagogie; Ala Cojocaru-Zavadschi, doctor în

filologie, Elena Constantinovici, doctor habilitat în filologie; Lucia Cucu, doctorandă.

Lucrarea a fost editată în cadrul proiectului „Limba – mijloc de integrare socială”, susţinut financiar de

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova implementat de Departamentul

Relaţiilor Interetnice al Republicii Moldova.

PNUD este reţeaua globală a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care promovează schimbarea și conectarea

ţărilor la surse de cunoștinţe, experienţă și resurse pentru a ajuta oamenii să-și construiască o viaţă mai bună.

Prezent în 166 de ţări, PNUD conlucrează cu ele în identificarea soluţiilor proprii pentru realizarea sarcinilor de

dezvoltare la nivel global și naţional. În timp ce ţările își dezvoltă capacităţile locale, ele beneficiază de experienţa

experţilor PNUD și a partenerilor săi.

La editarea lucrării s-a ţinut cont de „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”, stipulată în

Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova (nr. 3465-XI din 01.09.1989).

Echipa de elaborare a lucrării a valorificat majoritatea observaţiilor expuse în procesul expertizei. PNUD își

rezervă dreptul de autor și în cazul în care editarea manualului se va face în scopuri comerciale.

Într-o fază incipientă, manualul a fost implementat la cursurile organizate în cadrul proiectului „Limba – mijloc de

integrare socială” PNUD Moldova. Autorii exprimă sincere mulţumiri profesorilor din cadrul acestor cursuri,

care, prin sugestiile și observaţiile lor judicioase, au contribuit substanţial la îmbunătăţirea prezentului manual:

Alexei Acsan, Natalia Barladean, Ion Bejan, Viorica Cociorvă, Elizaveta Cojocaru, Constantin Cojocaru, Sabina

Corniciuc, Sofia Durguz, Elena Grabco, Aurelia Luţa, Lilia Manole, Violeta Panfil, Angela Savin, Gheorghe Stog,

Ana Tătaru, Lilia Trinca, Vera Ţurcan, Violeta Ungureanu, Tamara Untu, Valentina Uzun, Olga Zgardan.

3



Prefaţă

„Limba care ne unește” reprezintă un manual de bază pentru adulţi, manual care asigură studiul limbii de la

nivelul zero. El conţine 40 de lecţii și este prevăzut pentru 120 de ore: câte 3 ore academice pentru fiecare lecţie.

Prezentul manual poate fi utilizat doar în condiţiile învăţării limbii cu profesorul.

Specificul acestui manual constă în faptul că limba se predă și se învaţă prin comunicare, deci este un manual

de tip funcţional-comunicativ.

Scopul manualului este posedarea practică a limbii oficiale a statului ca a doua limbă în vederea realizării unor

necesităţi comunicative generale.

Structura lucrării este determinată de intenţia autorilor de a prezenta materialul lexico-gramatical gradat din

punctul de vedere al dificultăţii de însușire, dar și în funcţie de modul firesc de expansiune a structurilor sintactice.

Principiile care au servit drept bază pentru stabilirea sarcinilor didactice sunt: caracterul progresiv al gradului

de dificultate a materiei de studiu, repetarea sistematică a cunoștinţelor acumulate anterior și luarea în considerare

a necesităţilor comunicative ale cursanţilor.

La selectarea și prezentarea fenomenelor de limbă s-a ţinut cont de valoarea practică a structurilor și a

temelor predate. Din acest punct de vedere, exemplele alese sunt cele utilizate frecvent în viaţa de zi cu zi, iar

tematica lecţiilor este corelată cu situaţiile comunicative tipice.

Așadar, cursanţilor li se oferă materialul necesar pentru obţinerea unor deprinderi de comunicare eficiente.

Fiecare lecţie din manual se împarte în 4 compartimente: I. Vocabular; II. Gramatică; III. Intenţii comunicative;

IV. Text-sinteză.

Materialul inclus în cele 40 de lecţii conţine:

• structurile gramaticale de bază, care ilustrează sistemul și modul de funcţionare a limbii;

• vocabularul minimal, care cuprinde 1325 de cuvinte uzuale;

• intenţiile comunicative (circa 60 la număr) și mijloacele de exprimare a acestora;

• numeroase exerciţii care constituie un mijloc eficient de însușire și de verificare a cunoștinţelor;

• un set de texte didactice care sintetizează materialul lexico-gramatical inclus în fiecare lecţie.

Acţiunile didactice prevăzute de manual sunt:

1. repetarea materialului precedent;

2. formularea sarcinii comunicative;

3. prezentarea materiei de studiu (semantizarea unităţilor de vocabular, explicarea temei gramaticale);

4. exersarea, antrenamentul precomunicativ (efectuarea exerciţiilor lexicale și gramaticale);

5. practica comunicativă (efectuarea exerciţiilor comunicative);

6. verificarea cunoștinţelor (efectuarea exerciţiilor de transfer, pentru realizarea noilor sarcini comunicative).

Astfel, prin realizarea acestor acţiuni didactice manualul asigură dezvoltarea a trei tipuri de abilităţi:

• lingvistice (însușirea cunoștinţelor despre sistemul limbii);

• verbale (cunoașterea mijloacelor de verbalizare a intenţiilor comunicative);

• comunicative (folosirea corectă a limbii în diverse situaţii de comunicare).

C U P R I N SC U P R I N SC U P R I N SC U P R I N SC U P R I N S

Lecþia 1. Eu sunt din MoldovaLecþia 1. Eu sunt din MoldovaLecþia 1. Eu sunt din MoldovaLecþia 1. Eu sunt din MoldovaLecþia 1. Eu sunt din Moldova .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 88888

Gramaticã: Pronumele personale. Prezentul verbului a fi forma afirmativã ºi forma negativã

Pronumele de politeþe

Intenþii comunicative: Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas bun. Cum spunem ce suntem de

naþionalitate

Lecþia 2. Eu sunt managerLecþia 2. Eu sunt managerLecþia 2. Eu sunt managerLecþia 2. Eu sunt managerLecþia 2. Eu sunt manager .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 1212121212

Gramaticã: Genul substantivelor. Numãrul singular. Articolul nehotãrât la singular

Intenþii comunicative: Cum spunem ce suntem de profesie

Lecþia 3. Noi suntem împreunãLecþia 3. Noi suntem împreunãLecþia 3. Noi suntem împreunãLecþia 3. Noi suntem împreunãLecþia 3. Noi suntem împreunã .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 1616161616

Gramaticã: Pronumele demonstrativ. Pronumele interogativ

Intenþii comunicative: Cum indicãm o persoanã sau un lucru. Cum identificãm o persoanã sau un lucru

Lecþia 4. Sunt acasãLecþia 4. Sunt acasãLecþia 4. Sunt acasãLecþia 4. Sunt acasãLecþia 4. Sunt acasã ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 2020202020

Gramaticã: Pluralul substantivelor. Articolul nehotãrât la plural. Pronumele de politeþe. Pronumele

demonstrative la plural

Intenþii comunicative: Cum ne adresãm respectuos unei persoane. Cum vorbim cu respect despre

o persoanã

Lecþia 5. ÎmbrãcãminteaLecþia 5. ÎmbrãcãminteaLecþia 5. ÎmbrãcãminteaLecþia 5. ÎmbrãcãminteaLecþia 5. Îmbrãcãmintea ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 2626262626

Gramaticã: Articolul hotãrât. Adjectivele cu 4 forme

Intenþii comunicative: Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã. Cum întrebãm unde

este un lucru sau o persoanã. Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã

Recapitulare (lecþiile 1–5)Recapitulare (lecþiile 1–5)Recapitulare (lecþiile 1–5)Recapitulare (lecþiile 1–5)Recapitulare (lecþiile 1–5) .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 3333333333

Lecþia 6. În familieLecþia 6. În familieLecþia 6. În familieLecþia 6. În familieLecþia 6. În familie ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 3535353535

Gramaticã: Prezentul verbului a avea. Adjectivul pronominal posesiv

Intenþii comunicative: Cum indicãm posesorul unui lucru

Lecþia 7. PLecþia 7. PLecþia 7. PLecþia 7. PLecþia 7. Portreteortreteortreteortreteortrete ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 4242424242

Gramaticã: Genul ºi numãrul adjectivelor. Adjectivele cu 3 terminaþii. Adjectivele cu 2 terminaþii

Prezentul verbului a vrea. Numeralele cardinale (1–19)

Intenþii comunicative: Cum spunem cã avem nevoie de ceva

Lecþia 8. La studiiLecþia 8. La studiiLecþia 8. La studiiLecþia 8. La studiiLecþia 8. La studii ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 4949494949

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix

Intenþii comunicative: Cum precizãm timpul

Lecþia 9. O zi la serviciuLecþia 9. O zi la serviciuLecþia 9. O zi la serviciuLecþia 9. O zi la serviciuLecþia 9. O zi la serviciu ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 5555555555

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix

Intenþii comunicative: Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune. Cum precizãm profesia cuiva

Lecþia 10. Dupã cumpãrãturiLecþia 10. Dupã cumpãrãturiLecþia 10. Dupã cumpãrãturiLecþia 10. Dupã cumpãrãturiLecþia 10. Dupã cumpãrãturi ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 6161616161

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor neregulate. Prezentul indicativ al verbelor de

conjugarea I cu unele forme specifice. Adjectivul tot

Intenþii comunicative: Cum precizãm preþul unei mãrfii

Recapitulare (lecþiile 6–10)Recapitulare (lecþiile 6–10)Recapitulare (lecþiile 6–10)Recapitulare (lecþiile 6–10)Recapitulare (lecþiile 6–10) ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 6767676767

Lecþia 11. La munteLecþia 11. La munteLecþia 11. La munteLecþia 11. La munteLecþia 11. La munte .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 6969696969

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a

Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv

Intenþii comunicative: Cum descriem o acþiune

Lecþia 12. La teatruLecþia 12. La teatruLecþia 12. La teatruLecþia 12. La teatruLecþia 12. La teatru .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 7777777777

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

Intenþii comunicative: Cum indicãm timpul unei acþiuni

Lecþia 13. În vizitã la prieteniLecþia 13. În vizitã la prieteniLecþia 13. În vizitã la prieteniLecþia 13. În vizitã la prieteniLecþia 13. În vizitã la prieteni ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 8484848484

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix

Numeralele cardinale (20-90,100,1000)

Intenþii comunicative: Cum precizãm vârsta cuiva

Lecþia 14. Lecturi pentru sufletLecþia 14. Lecturi pentru sufletLecþia 14. Lecturi pentru sufletLecþia 14. Lecturi pentru sufletLecþia 14. Lecturi pentru suflet .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 9191919191

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufixe

Intenþii comunicative. Cum exprimãm durata unei acþiuni

Lecþia 15. O întâlnire de afaceriLecþia 15. O întâlnire de afaceriLecþia 15. O întâlnire de afaceriLecþia 15. O întâlnire de afaceriLecþia 15. O întâlnire de afaceri ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 108108108108108

Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent

Intenþii comunicative: Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate

Recapitulare (lecþiile 11–15)Recapitulare (lecþiile 11–15)Recapitulare (lecþiile 11–15)Recapitulare (lecþiile 11–15)Recapitulare (lecþiile 11–15) ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 105105105105105

Lecþia 16. Caut un prietenLecþia 16. Caut un prietenLecþia 16. Caut un prietenLecþia 16. Caut un prietenLecþia 16. Caut un prieten ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 107107107107107

Gramaticã: Cazul acuzativ al substantivului. Prepoziþiile care cer cazul acuzativ

Intenþii comunicative: Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune. Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

Lecþia 17. O scrisoare de la pãrinþiLecþia 17. O scrisoare de la pãrinþiLecþia 17. O scrisoare de la pãrinþiLecþia 17. O scrisoare de la pãrinþiLecþia 17. O scrisoare de la pãrinþi ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 114114114114114

Gramaticã: Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ

Intenþii comunicative: Cum confirmãm sau infirmãm ceva

Lecþia 18. Sunt cãlãuzãLecþia 18. Sunt cãlãuzãLecþia 18. Sunt cãlãuzãLecþia 18. Sunt cãlãuzãLecþia 18. Sunt cãlãuzã ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 122122122122122

Gramaticã: Cazul dativ al substantivului

Intenþii comunicative: Cum identificãm destinatarul unei acþiuni

Lecþia 19. Ce-i al meu e al meuLecþia 19. Ce-i al meu e al meuLecþia 19. Ce-i al meu e al meuLecþia 19. Ce-i al meu e al meuLecþia 19. Ce-i al meu e al meu ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 129129129129129

Gramaticã: Pronumele posesive. Gradele de comparaþie ale adjectivului

Intenþii comunicative: Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni

Lecþia 20. Prin oraºLecþia 20. Prin oraºLecþia 20. Prin oraºLecþia 20. Prin oraºLecþia 20. Prin oraº .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 137137137137137

Gramaticã: Cazul genitiv al substantivelor. Prepoziþiile construite cu cazul genitiv

Intenþii comunicative: Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor. Cum precizãm dacã cineva vorbeºte

sau nu o limbã

Recapitulare (lecþiile 16 – 20)Recapitulare (lecþiile 16 – 20)Recapitulare (lecþiile 16 – 20)Recapitulare (lecþiile 16 – 20)Recapitulare (lecþiile 16 – 20) ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 145145145145145

Lecþia 21. Regimul zileiLecþia 21. Regimul zileiLecþia 21. Regimul zileiLecþia 21. Regimul zileiLecþia 21. Regimul zilei ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 147147147147147

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ

Intenþii comunicative: Cum exprimãm cauza unei acþiuni

Lecþia 22. PLecþia 22. PLecþia 22. PLecþia 22. PLecþia 22. Poftã bunãoftã bunãoftã bunãoftã bunãoftã bunã ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 155155155155155

Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în dativ

Intenþii comunicative: Cum exprimãm stãrile psihice ºi fiziologice

Lecþia 23. Sportul în viaþa oamenilorLecþia 23. Sportul în viaþa oamenilorLecþia 23. Sportul în viaþa oamenilorLecþia 23. Sportul în viaþa oamenilorLecþia 23. Sportul în viaþa oamenilor .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 163163163163163

Gramaticã: Conjunctivul prezent

Intenþii comunicative: Cum exprimãm necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni

Cum invitãm pe cineva undeva. Cum acceptãm, cum refuzãm o invitaþie

Lecþia 24. O zi de naºtereLecþia 24. O zi de naºtereLecþia 24. O zi de naºtereLecþia 24. O zi de naºtereLecþia 24. O zi de naºtere ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 172172172172172

Gramaticã: Conjunctivul prezent al verbelor pronominale

Intenþii comunicative: Cum contrazicem pe cineva. Cum ne exprimãm siguranþa sau nesiguranþa

Lecþia 25. Un ajutor la timpLecþia 25. Un ajutor la timpLecþia 25. Un ajutor la timpLecþia 25. Un ajutor la timpLecþia 25. Un ajutor la timp ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 180180180180180

Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent

Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm mirarea. Cum ne cerem scuze


Lecþia 26. O rugãminteLecþia 26. O rugãminteLecþia 26. O rugãminteLecþia 26. O rugãminteLecþia 26. O rugãminte ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 190190190190190

Gramaticã: Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã

Intenþii comunicative: Cum cerem ceva. Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva.

Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie

Lecþia 27. AnotimpurileLecþia 27. AnotimpurileLecþia 27. AnotimpurileLecþia 27. AnotimpurileLecþia 27. Anotimpurile ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 198198198198198

Gramaticã: Perfectul compus

Intenþii comunicative: Cum spunem care este obiectul unei discuþii



1LECÞIA 1

Lecþia 28. RegreteLecþia 28. RegreteLecþia 28. RegreteLecþia 28. RegreteLecþia 28. Regrete ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 206206206206206

Gramaticã: Perfectul compus al verbelor pronominale

Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm regretul. Cum ne exprimãm opinia

Lecþia 29. La ce putem renunþaLecþia 29. La ce putem renunþaLecþia 29. La ce putem renunþaLecþia 29. La ce putem renunþaLecþia 29. La ce putem renunþa ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 213213213213213

Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ folosite cu verbe la perfectul compus

Intenþii comunicative: Cum negãm ceva

Lecþia 30. Viaþa la þarãLecþia 30. Viaþa la þarãLecþia 30. Viaþa la þarãLecþia 30. Viaþa la þarãLecþia 30. Viaþa la þarã ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 219219219219219

Gramaticã: Imperfectul. Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ

Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm acordul. Cum confirmãm ceva


Lecþia 31. Un sfat pentru afaceriLecþia 31. Un sfat pentru afaceriLecþia 31. Un sfat pentru afaceriLecþia 31. Un sfat pentru afaceriLecþia 31. Un sfat pentru afaceri ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 230230230230230

Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect

Intenþii comunicative: Cum liniºtim pe cineva care are emoþii

Lecþia 32. Cum va fi vremeaLecþia 32. Cum va fi vremeaLecþia 32. Cum va fi vremeaLecþia 32. Cum va fi vremeaLecþia 32. Cum va fi vremea ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 236236236236236

Gramaticã: Viitorul I

Intenþii comunicative: Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor

Cum spunem despre o acþiune probabilã

Lecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de aziLecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de aziLecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de aziLecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de aziLecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de azi ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 242242242242242

Gramaticã: Viitorul I al verbelor pronominale. Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate

Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm îndoiala

Lecþia 34. O discuþie serioasãLecþia 34. O discuþie serioasãLecþia 34. O discuþie serioasãLecþia 34. O discuþie serioasãLecþia 34. O discuþie serioasã .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 249249249249249

Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul I

Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm satisfacþia

Lecþia 35. O invitaþie la prânzLecþia 35. O invitaþie la prânzLecþia 35. O invitaþie la prânzLecþia 35. O invitaþie la prânzLecþia 35. O invitaþie la prânz ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 255255255255255

Gramaticã: Viitorul II

Intenþii comunicative: Cum spunem cã suntem sau nu suntem la curent cu o informaþie


Lecþia 36. Un caracter neobiºnuitLecþia 36. Un caracter neobiºnuitLecþia 36. Un caracter neobiºnuitLecþia 36. Un caracter neobiºnuitLecþia 36. Un caracter neobiºnuit ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 265265265265265

Gramaticã: Viitorul II al verbelor pronominale. Pronumele personale în acuzativ ºi dativ

cu verbe la viitorul II

Intenþii comunicative: Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii

Lecþia 37. Cum învãþãm o limbãLecþia 37. Cum învãþãm o limbãLecþia 37. Cum învãþãm o limbãLecþia 37. Cum învãþãm o limbãLecþia 37. Cum învãþãm o limbã ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 272272272272272

Gramaticã: Condiþionalul prezent

Intenþii comunicative: Cum informãm pe cineva despre ceva

Lecþia 38. O veste bunãLecþia 38. O veste bunãLecþia 38. O veste bunãLecþia 38. O veste bunãLecþia 38. O veste bunã ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 279279279279279

Gramaticã: Condiþionalul prezent al verbelor pronominale

Intenþii comunicative: Cum amintim cuiva despre ceva. Cum comunicãm cu cineva la telefon

Lecþia 39. FLecþia 39. FLecþia 39. FLecþia 39. FLecþia 39. Felicitãrielicitãrielicitãrielicitãrielicitãri .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 285285285285285

Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la condiþional prezent

Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm speranþa. Cum evidenþiem principalul

Lecþia 40. Biografia meaLecþia 40. Biografia meaLecþia 40. Biografia meaLecþia 40. Biografia meaLecþia 40. Biografia mea ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 291291291291291

Gramaticã: Diateza pasivã. Numeralele ordinale

Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm atitudinea faþã de cineva sau ceva. Cum ne cerem permisiune


VVVVVocabularocabularocabularocabularocabular .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 302302302302302

7



ALFABETUL

A a A a A a A a A a (a) M m M m M m M m M m (me)

Ã ã Ã ã Ã ã Ã ã Ã ã (ã) N n N n N n N n N n (ne)

Â â Â â Â â Â â Â â (â) O o O o O o O o O o (o)

B b B b B b B b B b (be) P p P p P p P p P p (pe)

C c C c C c C c C c (ce) Q q Q q Q q Q q Q q (chiu)

D d D d D d D d D d (de) R r R r R r R r R r (re)

E e E e E e E e E e (e) S s S s S s S s S s (se)

F f F f F f F f F f (fe) ª º ª º ª º ª º ª º (ºe)

G g G g G g G g G g (ghe) T t T t T t T t T t (te)

H h H h H h H h H h (ha) Þ þ Þ þ Þ þ Þ þ Þ þ (þe)

I i I i I i I i I i (i) U u U u U u U u U u (u)

Î î Î î Î î Î î Î î (î) V v V v V v V v V v (ve)

J j J j J j J j J j (je) W w W w W w W w W w (dublu ve)

K k K k K k K k K k (ka) X x X x X x X x X x (ics)

L l L l L l L l L l (le) Y y Y y Y y Y y Y y (i grec)

Z z Z z Z z Z z Z z (ze)

NOTENOTENOTENOTENOTE

1. Literele c, g

2. Litera x

3. Litere folosite în cuvinte strãine

agronomgamă, gol

fulg, draggeană, gintă

gheaţă, ghips

criteriu, creioncameră, copil

copac, laccere, cinemachemare, chin

ccccc 1. [k] c + consoanã

c + a, ã, î, o, u

la sfârºit de cuvânt

2. [c] c + e, i

3. [k̀’] c + h + e, i

ggggg 1. [g] g + consoanã

[g’] g + a, ã, î, o, u ,

[g’] la sfârºit de cuvânt

2. [g] g+ e, i

3. [g’] g+ h + e, i

1. [k]

2. [k]

+ consoanã, + a, o, u , la sfârºit de cuvânt

+ e, i

kaliu

kilometru

kkkkk

qqqqq [k] Qatar

wwwww [v] watt[u] week-end

xxxxx 1. cs excelent, axã

2. gz examen, exerciþiu

yyyyy 1. [i] hobby, Yemen

ˇ

ˇ



1LECÞIA 1

EU SUNT DIN MOLDOVA

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Pronumele personalePronumele personalePronumele personalePronumele personalePronumele personale

Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a fi, a fi, a fi, a fi, a fi, forma afirmativã ºi forma negativãforma afirmativã ºi forma negativãforma afirmativã ºi forma negativãforma afirmativã ºi forma negativãforma afirmativã ºi forma negativã

Pronumele de politeþePronumele de politeþePronumele de politeþePronumele de politeþePronumele de politeþe

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bunCum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bunCum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bunCum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bunCum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun

Cum spunem ce suntem de naþionalitateCum spunem ce suntem de naþionalitateCum spunem ce suntem de naþionalitateCum spunem ce suntem de naþionalitateCum spunem ce suntem de naþionalitate

IV. TEXT-SINTEZÃ

bãiat fatã

bãrbat femeie

bulgar francez

domn gãgãuz

doamnã moldovean

domniºoarã român

englez rus

ucrainean

dumneata

dumneavoastrã

în

din

iar

dar

da

nu

a fi

9



VOCABULAR

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele: moldovean, moldoveancã, ucrainean, ucraineancã; doamnã, domniºoarã.

2. Grupaþi cuvintele ce denumesc:

Naþionalitãþile Persoanele dupã sex

3. Numiþi persoanele din imagini.

GRAMATICÃ

Observãm

Eu sunt Eu sunt Eu sunt Eu sunt Eu sunt Ion Eu suntEu suntEu suntEu suntEu sunt din Moldova. Eu suntEu suntEu suntEu suntEu sunt moldovean. TTTTTu eºtiu eºtiu eºtiu eºtiu eºti Ivan. EºtiEºtiEºtiEºtiEºti din Rusia.

TTTTTu eºtiu eºtiu eºtiu eºtiu eºti rus. El esteEl esteEl esteEl esteEl este Ivanco. EsteEsteEsteEsteEste din Ucraina. El esteEl esteEl esteEl esteEl este ucrainean. Ea esteEa esteEa esteEa esteEa este din

Moldova. Ea e Ea e Ea e Ea e Ea e moldoveancã. Noi suntemNoi suntemNoi suntemNoi suntemNoi suntem din Chiºinãu. VVVVVoi sunteþioi sunteþioi sunteþioi sunteþioi sunteþi din Moldova. EiEiEiEiEi

sunt sunt sunt sunt sunt din Bulgaria. Ele suntEle suntEle suntEle suntEle sunt din America.

Pronumele personale. Prezentul verbului a fi, forma afirmativã

Prezentul verbului a fi, forma negativã


Eu sunt (sînt) Noi suntem (sîntem)

Tu eºti Voi sunteþi (sînteþi)

El, ea este , e, -i Ei, ele sunt (sînt)

eu noi

tu voi

el, ea ei, ele

Eu nu sunt (sînt/ -s) Noi nu suntem (sîntem)

Tu nu eºti Voi nu sunteþi (sînteþi)

El, ea nu este (e, -i) Ei, ele nu sunt (sînt/ -s)

nu-s

nu e

nu-i

dumneata (d-ta) = tu dumneavoastrã (dvs.) = tu

= voi

Dumneata eºti Ion? Dumneavoastrã sunteþi rus?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



1LECÞIA 1

Ion este moldovean. El este din Moldova.

Ivan este rus. El este din Rusia.

Ivanco este ucrainean. El este din Ucraina.

Jean este francez. El este din Franþa.

Dicþionar de contexte minime

Aplicãm

4. Alegeþi cuvântul care se potriveºte:

Eu sunt din Ucraina. Eu sunt __________ moldovean. ucrainean.

Tu eºti din America. Tu eºti ___________ american. englez.

El este din Bulgaria. El este ___________ francez. bulgar.

5. Folosiþi prepoziþia în.

Eu sunt ___ Chiºinãu. Noi suntem ___ Bulgaria.

El este ___ Moldova. Ei sunt ___ Bãlþi.

6. Completaþi propoziþiile cu pronumele potrivite.

___ eºti din Moldova=? Da, ___ sunt din Moldova.

___ sunteþi din Bulgaria=? Da, ___ suntem din Bulgaria.

___ este din America=? Da, ___ este din America.

___ sunteþi din Ucraina=? Da, ___ sunt din Ucraina.

___ sunt din Rusia=? Da, ___ sunt din Rusia.

___ e din Anglia=? Da, ___ e din Anglia.

7. Utilizaþi corect prezentul verbului a fi.

Eu _______________ moldovean. Ea _______________ moldoveancã.

Ei _______________în Bulgaria. Dumneata___________ din Italia.

Noi ______________ din Moldova. Voi ___________ din America.

Ele ______________ din Ucraina. El ___________ din Franþa.

8. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãrile de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: TTTTTu eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.u eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.u eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.u eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.u eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.

Tu eºti gãgãuz? ______________________________________.

El este ucrainean? ____________________________________.

Ea este Maria? ____________________________________.

Model:Model:Model:Model:Model: TTTTTu eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.u eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.u eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.u eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.u eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.

Nu, eu nu sunt din Moldova.Nu, eu nu sunt din Moldova.Nu, eu nu sunt din Moldova.Nu, eu nu sunt din Moldova.Nu, eu nu sunt din Moldova.

Ele sunt în America?__________________. Dumneata eºti din Ucraina?__________________.

Voi sunteþi din Bulgaria?__________________. Ei sunt din Rusia? __________________.

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun

Cum spunem ce suntem de naþionalitate

din

în

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

11



Structuri

Eu sunt moldovean.

Tu eºti rus.

El este ucrainean.

Dumneavoastrã sunteþi francez.

Dumneata eºti american.

Utilizãm

– Tu eºti din Moldova? – El este din Ucraina?

– Da, eu sunt din Moldova. Eu sunt moldovean. – Da, el este din Ucraina. Este ucrainean.

– Dumneata eºti din America?

– Nu, eu nu sunt din America. Eu sunt din Rusia. Sunt rus.

– Dumneavoastrã sunteþi din Rusia?

– Nu, eu nu sunt din Rusia. Sunt din Bulgaria. Sunt bulgar.

Alcãtuim

9. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialoguri similare.

SINTEZÃ

Eu sunt din Moldova

Eu sunt Ion. Sunt din Moldova. ªi el este din Moldova, iar ea este din Ucraina. Tu eºti din

Chiºinãu. Noi suntem din Bulgaria. Voi sunteþi din Rusia. Dar ei? Ei sunt din America.

Dumneavoastrã sunteþi englez? Da, eu sunt englez. Dar el? El este bulgar. Dar tu? Eu sunt

ucrainean.

El este Radu, iar ea este Dana. El este bãrbat, ea este femeie. Noi suntem din Moldova.

10. Rãspundeþi la întrebãri.

Tu eºti din Moldova? El este Dan?

Ea este din Ucraina? Ea este Dana?

El este ucrainean?

11. Selectaþi din text denumirile de þãri ºi de naþionalitãþi.

Învãþãm expresia

A fi sau a nu fi (A fi sau a nu fi (A fi sau a nu fi (A fi sau a nu fi (A fi sau a nu fi (Shakespeare).

Generalizãm

Bunã ziua! La revedere!

Bunã seara! Pe curând!

Bunã dimineaþa! Salut!

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Eu (nu) sunt rus.

Tu (nu) eºti bãrbat.

El, ea (nu) este din Moldova.

Noi (nu) suntem în Moldova.

Voi (nu) sunteþi în Chiºinãu.

Ei, ele (nu) sunt din Chiºinãu.

Dumneata eºti ucrainean.

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Bunã ziua! La revedere!

Bunã seara! Pe curând!

Bunã dimineaþa! Salut!

Eu sunt moldovean. Tu eºti englez.

El este gãgãuz.

Dumneavoastrã sunteþi ucrainean.

Dumneata nu eºti rus.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

12 EU SUNT MANAGER


2LECÞIA 2

EU SUNT MANAGER

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Genul substantivelorGenul substantivelorGenul substantivelorGenul substantivelorGenul substantivelor. Numãrul singular. Numãrul singular. Numãrul singular. Numãrul singular. Numãrul singular. Articolul nehotãrât. Articolul nehotãrât. Articolul nehotãrât. Articolul nehotãrât. Articolul nehotãrât

la singularla singularla singularla singularla singular


Cum spunem ce suntem de profesieCum spunem ce suntem de profesieCum spunem ce suntem de profesieCum spunem ce suntem de profesieCum spunem ce suntem de profesie

IV. TEXT-SINTEZÃ

la

ba da

actor preºedinte

arhitect profesor

birou profesoarã

contabil sat

economist sportiv

educatoare ºcoalã

funcþionar ºofer

inginer teatru

jurist þarã

magazin vânzãtor

manager ziarist

medic

ministru

oraº

acolo

aici

13EU SUNT MANAGER2LECÞIA 2


masculin neutru feminin

un contabil un sat o þarã

un preºedinte un birou o profesoarã

un ministru o educatoare

Aici este un profesor. Acolo este un ziarist.

Acolo este o profesoarã. Aici este o ziaristã.

Aici este un artist. Acolo este un contabil.

Acolo este o artistã. Aici este o contabilã.

VOCABULAR

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele: contabil, oraº, economist, ºofer, educatoare, profesoarã.

2. Selectaþi din vocabular cuvintele ce denumesc profesii.

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 învãþate la lecþia de astãzi.

Verificaþi-vã reciproc.

Alcãtuim

4. Utilizaþi formele verbului a fi la prezent.

Tu ___________actor. Eu ___________ manager. El _________ arhitect. Noi __________ la

teatru. Ei ___________ în birou. Ea _____________ educatoare. Voi _________ în oraº. Ele

_________ acolo. Ei __________ la ºcoalã.

5. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a fi, utilizând cuvintele din vocabular:

Model:Model:Model:Model:Model: Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.

GRAMATICÃ

Observãm

Genul substantivelor. Articolul nehotãrât la singular

El este la teatru.

Eu sunt la medic.

Noi suntem în birou.

Tu eºti în oraº?


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

14 EU SUNT MANAGER


2LECÞIA 2

Aplicãm

6. Folosiþi formele articolului nehotãrât un sau o .

În birou este ____ domn ºi _____ doamnã. Acolo este _____ preºedinte. Aici este _____

domniºoarã. În magazin sunt____ englez ºi ___ francez. La

teatru este ____ ziarist.

7. Urmaþi modelul: Ea este arhitect. Dar tu? ªi eu sunt arhitect.

El este funcþionar. Dar tu? Eu sunt ºofer. Dar el? Noi

suntem în oraº. Dar voi?

Voi sunteþi în magazin. Dar ele? Ei sunt la medic. Dar voi?

Tu eºti în birou. Dar ea?

8. Folosiþi prepoziþiile în ºi la.

Model:Model:Model:Model:Model: El este în Franþa, la Paris.El este în Franþa, la Paris.El este în Franþa, la Paris.El este în Franþa, la Paris.El este în Franþa, la Paris.

Noi suntem __ România, __ Bucureºti.

Ei sunt ___ Germania, __ Berlin.

Tu eºti ___ Italia, ___ Roma.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu sunt în excursie. Sunt la teatruEu sunt în excursie. Sunt la teatruEu sunt în excursie. Sunt la teatruEu sunt în excursie. Sunt la teatruEu sunt în excursie. Sunt la teatru.....

Tu eºti ___ oraº. Eºti ___ medic.

El este ____ sat. Este ___ magazin.

Noi suntem ___ birou. Suntem ____ jurist.

9. Utilizaþi substantivele feminine.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu sunt englez, ea este englezoaicã.Eu sunt englez, ea este englezoaicã.Eu sunt englez, ea este englezoaicã.Eu sunt englez, ea este englezoaicã.Eu sunt englez, ea este englezoaicã.

Eu sunt francez, ea este ________________. Tu eºti rus, ea este ____________________.

El este bulgar, ea este __________________. El este grec, ea este ___________________

Model: Model: Model: Model: Model: Eu sunt moldovean, ea este moldoveancãEu sunt moldovean, ea este moldoveancãEu sunt moldovean, ea este moldoveancãEu sunt moldovean, ea este moldoveancãEu sunt moldovean, ea este moldoveancã.....

Eu sunt român, ea este __________________. Tu eºti american, ea este _________________.

El este ucrainean, ea este _________________.

10. Respectaþi modelul: Aici este un sat. Acolo este un oraº.

Aici este un magazin, acolo este __________. Aici este un ziarist, acolo

este _______ _________. Aici este un profesor, acolo este________________.

Aici este un medic, acolo este ___________________. Aici este un sportiv,

acolo este ________________. Aici este o doamnã, acolo este _____________.

Aici este o educatoare, acolo este ________________.


Cum spunem ce suntem de profesie

Structuri

Eu sunt inginer. Tu eºti profesor. El este medic. Dumneavoastrã sunteþi manager. Ea este arhitect.

în

la

aiciaiciaiciaiciaici

acoloacoloacoloacoloacolo

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

15EU SUNT MANAGER2LECÞIA 2



Aici este un sportiv.

Acolo este o profesoarã.

Ea este Maria.

El este Dan.


Eu sunt contabil.

Tu eºti funcþionar.

El este jurist.

Ea este inginer.

Utilizãm

– Tu eºti sportiv? – Ea nu este arhitect?

– Da, eu sunt sportiv. – Ba da, ea este arhitect.

– El este ziarist? – Dumneavoastrã nu sunteþi

– Da, el este ziarist. profesor?

– Ba da, eu sunt profesor.

Alcãtuim

11. Lucraþi în grup. Alcãtuiþi un dialog similar.

SINTEZÃ

Eu sunt manager

Aici este un birou. În birou sunt: un inginer, un arhitect ºi un jurist. El este Dan. Dan este jurist.

Ea e Andreea. Andreea este arhitect, iar eu sunt manager. Noi suntem din oraº. Ei sunt Ion ºi

Mihai. Ei sunt din sat.

Aici este un teatru. Dumneavoastrã sunteþi actor. Noi suntem la teatru. Dumneata eºti vânzãtor,

iar el este medic. Ei sunt în magazin. Voi sunteþi la medic. Aici este un sportiv. Acolo este un

ziarist.

12. Gãsiþi în text formele pronumelui personal.

13. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri.

Dan este jurist?

Andreea este arhitect?

Suntem la teatru?

Dumneata nu eºti vânzãtor?

El este medic?

Voi sunteþi la medic?

14. Alcãtuiþi un text despre profesiile cunoscuþilor dvs.

Învãþãm un proverb

Meseria este brãþarã de aurMeseria este brãþarã de aurMeseria este brãþarã de aurMeseria este brãþarã de aurMeseria este brãþarã de aur.....

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

16 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ


3LECÞIA 3

NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Pronumele demonstrativPronumele demonstrativPronumele demonstrativPronumele demonstrativPronumele demonstrativ

Pronumele interogativPronumele interogativPronumele interogativPronumele interogativPronumele interogativ


Cum indicãm o persoanã sau un lucruCum indicãm o persoanã sau un lucruCum indicãm o persoanã sau un lucruCum indicãm o persoanã sau un lucruCum indicãm o persoanã sau un lucru

Cum identificãm o persoanã sau un lucruCum identificãm o persoanã sau un lucruCum identificãm o persoanã sau un lucruCum identificãm o persoanã sau un lucruCum identificãm o persoanã sau un lucru

IV. TEXT-SINTEZÃ

împreunã

de

pe

lângã

bancã lecþie

burete manual

caiet masã

carte perete

clãdire pix

creion radierã

cretã salã

curs scaun

cursant stilou

dicþionar tablã

fereastrã tablou

floare uºã

acesta

aceasta

cine

ce

17NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ3LECÞIA 3



lângãlângãlângãlângãlângã

VOCABULAR

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele: carte, burete, floare, aceasta, fereastrã.

2. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare lucru.

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia

de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.

Alcãtuim

4. Alcãtuiþi enunþuri dupã modelul: Aici este un caiet, acolo este un dicþionar.

5. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãri.

Aici este o carte? Acolo este un cursant? Aici este un manual? Acolo este o radierã?

Aici este un scaun? Acolo este un stilou? Aici este cretã?

GRAMATICÃ

Observãm

– Bunã dimineaþa, Milena. CineCineCineCineCine este acestaacestaacestaacestaacesta?

– Bunã dimineaþa, George. AcestaAcestaAcestaAcestaAcesta este un un un un un domn. El El El El El este Armen.

– CeCeCeCeCe este acestaacestaacestaacestaacesta?

– Acesta Acesta Acesta Acesta Acesta este un un un un un perete.

– Dar aceastaaceastaaceastaaceastaaceasta?

– Aceasta Aceasta Aceasta Aceasta Aceasta e o o o o o masã.

– Ce Ce Ce Ce Ce este pe masã?

– Pe masã sunt un un un un un creion ºi un un un un un pix.

– Dar ce ce ce ce ce este pe bancã?

– Pe bancã sunt o o o o o carte ºi o o o o o floare.

– Dar ce ce ce ce ce este pe perete?

– Pe perete este un un un un un tablou.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

Eu sunt cursant. Noi suntem împreunã.

Eu sunt la lecþie. Voi sunteþi lângã profesor.

El este la tablã. Pe masã e o floare.

Tu eºti la uºã.

18 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ


3LECÞIA 3

Pronumele demonstrativ la singular

Pronumele interogative cine? ce?

Aplicãm

Aplicãm

6. Folosiþi formele pronumelui demonstrativ.

Model:Model:Model:Model:Model: Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.

___________________un perete. ___________________o masã.

___________________o lecþie. ___________________un burete.

___________________un manual. _________________o salã de curs.

___________________o fereastrã.

7. Alegeþi cuvântul potrivit.

Acesta este __________ o masã. un creion. Aceasta este _________ o floare. un scaun.

Acesta e ______________ o radierã. un tablou. Aceasta e ___________ un pix. o tablã.

Acesta-i ___________ o fereastrã. un caiet. Aceasta-i ___________ un creion. o bancã.

8. Completaþi propoziþiile cu cuvântul potrivit.

Stilou temã text tablã radierã caiet

Acesta este un __________________. Aceasta este o _________________. Aici este un

___________________. Acolo este o ___________________. Pe bancã este o________________.

Pe masã este un ________________.

9. Urmaþi modelul: Acesta-i un stilou, iar aceasta e o floare.

Acesta-i un scaun, iar ___________________. Acesta-i un cursant, iar ___________________.

Acesta-i un domn, iar___________________. Acesta-i un creion, iar___________________.

Acesta-i un pix, iar___________________.


Cum identificãm o persoanã sau un lucru.

Structuri

Acesta este un student. Cine este acesta? Cine e aceasta?

Aceasta este o studentã. Acesta este un cursant. Aceasta e o cursantã.

Cum indicãm un lucru

Acesta este un creion. Ce-i acesta? Ce e aceasta?

Aceasta este o carte. Acesta-i un tablou. Aceasta e o cretã.

masculin / neutru feminin

acesta aceasta

cine? ce?

Cine este acesta? Ce este acesta?

Cine este aceasta? Ce este aceasta?

Acesta Acesta Acesta Acesta Acesta este un un un un un stilou

Aceasta Aceasta Aceasta Aceasta Aceasta este o o o o o masã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

19NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ3LECÞIA 3



Cine este acesta?

Acesta este un student.

Cine este aceasta?

Aceasta este o cursantã.

Ce este acesta?

Ce este aceasta?


Acesta este un cursant.

Acesta e un student.

Acesta-i un inginer.

Aceasta-i o floare.

Acesta este un dicþionar.

Aceasta este o carte.

Aceasta e o bancã.

Utilizãm

– Cine este acesta? – Acesta este Ion?

– Acesta este Ion. – Da, acesta este Ion. E inginer.

– Ce este Ion? – Dar aceasta?

– Ion e contabil. – Aceasta este Maria. Ea e juristã.

– Ce este acesta? – Dar aceasta?

– Acesta este un dicþionar. – Aceasta este o carte.

Alcãtuim

10. Lucraþi în grup. Prezentaþi colegul dvs.

SINTEZÃ

Noi suntem împreunã

Suntem împreunã la lecþie. Aceasta este o salã de curs. Aici este un profesor ºi acolo este un cursant.

Acesta este un profesor, iar acesta-i un cursant. Cine este aceasta? Aceasta este Elena. Ea este la lecþie.

Ce este acesta? Acesta este un tablou. Acesta este un perete? Nu, acesta este un burete. Este

pe masã. Aceasta este o masã. Lângã masã este un scaun. Aceasta e o tablã. Iar aceasta-i o carte.

Ce este lângã fereastrã? O bancã. Ce este pe bancã? Pe bancã sunt: un caiet, un creion, un

dicþionar, un manual, un stilou.


Aceasta este o salã de curs? Aici este un profesor?

Acolo este un cursant? Acesta este un perete?

Ce este lângã masã? Ce este lângã fereastrã?

Ce este pe bancã?

12. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele rãspunsuri:

Aceasta este o salã de curs. Acesta este un dicþionar.

Aici este un profesor. Nu, aceasta este o masã.

Acolo este un cursant. Da, acesta este un manual.

Situaþii de comunicare

Sunteþi într-o salã de curs. Indicaþi persoanele ºi obiectele din salã.


Unde-s doi puterea creºte.Unde-s doi puterea creºte.Unde-s doi puterea creºte.Unde-s doi puterea creºte.Unde-s doi puterea creºte.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

20 SUNT ACASÃ


4LECÞIA 4

SUNT ACASÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Pluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelor. Articolul nehotãrât la plural. Articolul nehotãrât la plural. Articolul nehotãrât la plural. Articolul nehotãrât la plural. Articolul nehotãrât la plural

Pronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la pluralPronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la pluralPronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la pluralPronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la pluralPronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la plural


Cum ne adresãm Cum ne adresãm Cum ne adresãm Cum ne adresãm Cum ne adresãm respectuos unei persoanerespectuos unei persoanerespectuos unei persoanerespectuos unei persoanerespectuos unei persoane

Cum vorbim cu respect despre o persoanãCum vorbim cu respect despre o persoanãCum vorbim cu respect despre o persoanãCum vorbim cu respect despre o persoanãCum vorbim cu respect despre o persoanã

IV. TEXT-SINTEZÃ

dupã

sub

pentru

acasã

acum

aproape

departe

antreu dulap

apartament fotoliu

baie frigider

bloc mobilã

bucãtãrie noptierã

cadã oglindã

casã podea

camerã raft

canapea revistã

chiuvetã robinet

covor salon

cuier tavan

dormitor ziar

dumneaei

dumnealor

dumnealui

21SUNT ACASÃ4LECÞIA 4


VOCABULAR

Încercãm

1. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare obiect în parte.

......................... ............................... ................. .................................

2. Grupaþi cuvintele ce denumesc obiectele din:

antreu camera de baie bucãtãrie dormitor

3. Restabiliþi propoziþiile.

aaaaa bbbbb

Modificãm

4. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Ce e acesta?

Acesta e —————————————-

Ce e în salon?

În salon sunt ———————————————

Ce e acesta?

Acesta e ——————————————

Ce e în dormitor?

În dormitor sunt————————————————

5. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.

Tu eºti în ...................? ..................................................

Voi sunteþi la ....................? ..................................................

El este lângã ...................? ..................................................

acasãeu

acumsunt

un fotoliucamerã

esteîn


a fi departe camerã de baie

a fi aproape mobilã de bucãtãrie

a fi acasã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

22 SUNT ACASÃ


4LECÞIA 4

6. Completaþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Acesta este un creion. Acesta este un creion. Acesta este un creion. Acesta este un creion. Acesta este un creion. Aceasta este o carte.Aceasta este o carte.Aceasta este o carte.Aceasta este o carte.Aceasta este o carte.

.........este un salon. .........este o oglindã. .........e un cuier. ..........e o noptierã.

Model:Model:Model:Model:Model: El este aici? Nu, el este acolo.El este aici? Nu, el este acolo.El este aici? Nu, el este acolo.El este aici? Nu, el este acolo.El este aici? Nu, el este acolo.

........... este aproape? Nu, ............. ............este departe? Nu, ............

........... este acasã? Nu, .................. ............este acolo? Nu, .................

Model:Model:Model:Model:Model: Acesta-i un cuierAcesta-i un cuierAcesta-i un cuierAcesta-i un cuierAcesta-i un cuier, iar aceasta-i o oglindã., iar aceasta-i o oglindã., iar aceasta-i o oglindã., iar aceasta-i o oglindã., iar aceasta-i o oglindã.

Acesta-i un dormitor, iar. ................ Acesta-i un fotoliu, iar ..........................

Acesta-i un birou, iar ................ Acesta-i un ziar, iar ..............................

GRAMATICÃ

Observãm

– Este aici o salã de curs? – Ce este în salã ?

– Da, este o salã de curs. – Aici sunt o masã, un scaun, dar acolo sunt

– În salã sunt cursanþicursanþicursanþicursanþicursanþi? niºte mese niºte mese niºte mese niºte mese niºte mese ºi niºte scaune niºte scaune niºte scaune niºte scaune niºte scaune.

– Da, în salã sunt niºte cursanþiniºte cursanþiniºte cursanþiniºte cursanþiniºte cursanþi – Ce este pe masã ?

– În salã este un cursant? – Pe masã sunt dicþionare, manuale, pixuri, stilouridicþionare, manuale, pixuri, stilouridicþionare, manuale, pixuri, stilouridicþionare, manuale, pixuri, stilouridicþionare, manuale, pixuri, stilouri.

– Nu, în salã sunt niºte cursanþiniºte cursanþiniºte cursanþiniºte cursanþiniºte cursanþi.

– În salã este o grupã?

– Nu, în salã sunt niºte grupe de cursanþi cursanþi cursanþi cursanþi cursanþi.

Substantivul. Formarea pluraluluiSubstantivul. Formarea pluraluluiSubstantivul. Formarea pluraluluiSubstantivul. Formarea pluraluluiSubstantivul. Formarea pluralului

Singular Plural Exemple

– - i profesor – profesori

masculin - u - i ministru – miniºtri

- e - i pãrinte – pãrinþi

- ã - e casã – case

feminin - ã - i bancã – bãnci

- e - i clãdire – clãdiri

- a - le cafea – cafele

– - uri pix – pixuri

– - e oraº – oraºe

neutru - u - uri tablou – tablouri

- u - i fotoliu – fotolii

- u - e teatru – teatre

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Alternanþe Exemple

vocalice

a – ã salã – sãli

a – e masã – mese

ea – e fereastrã – ferestre

oa – o ºcoalã – ºcoli

Alternanþe Exemple

consonantice

c + i =ci medic – medici

d + i = zi oglindã – oglinzi

t + i = þi cursant – cursanþi

st + i = ºti jurist – juriºti

singular plural

masculin un niºte

feminin o niºte

neutru un niºte

singular plural

masculin acesta aceºtia

feminin aceasta acestea

neutru acesta acestea

Pluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelor. T. T. T. T. Terminaþiile de plural.erminaþiile de plural.erminaþiile de plural.erminaþiile de plural.erminaþiile de plural.

Notã:

Aplicãm

7. Formaþi pluralul.

În salã sunt ................................(român, rus, englez, ucrainean, gãgãuz).

Ei sunt .......................................(medic, ziarist, artist, jurist, contabil).

În apartament sunt ...........................(floare, tablou, dulap).

În camerã sunt .............................................(scaun, noptierã, oglindã).

Pe masã sunt ......................................(revistã, ziar, pix, creion, dicþionar).

Articolul nehotãrât Pronumele demonstrativ la plural

8. Urmaþi modelul.

Model:Model:Model:Model:Model: Acesta este Acesta este Acesta este Acesta este Acesta este ununununun bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi.

Acesta este un domn. Aceºtia sunt ....................

Aceasta este o chiuvetã. Acestea sunt ....................

Aceasta este o fotografie. Acestea sunt ....................

Aceasta este o carte. Acestea sunt.....................

Acesta este un frigider. Acestea sunt......................

Acesta este un stilou. Acestea sunt.....................

9. Citiþi ºi selectaþi substantivele la plural.

– Aici este o clãdire? – În apartament este o camerã?

– Nu, aici sunt niºte clãdiri. – Nu, în apartament sunt douã

– În clãdire sunt apartamente? camere.

– Da, în clãdire sunt apartamente.

masculin feminin neutru

- i - e - uri

- i - e

- le - i

24 SUNT ACASÃ


4LECÞIA 4

– Ce-i acesta?

– Acesta-i un dormitor.

– Ce este în dormitor?

– În dormitor sunt: douã canapele, un dulap ºi douã scaune.

– Ce este în salon?

– În salon sunt: douã fotolii ºi un birou.

– Ce sunt acestea?

– Acestea sunt rafturi de cãrþi.

– Ce este pe birou?

– Pe birou sunt niºte ziare ºi reviste.

– Acolo este un televizor , iar aici e un aparat de radio.

– Ce este în baie?

– În baie sunt o chiuvetã, o oglindã ºi o cadã.


10. Alcãtuiþi propoziþii.

Model:Model:Model:Model:Model: Dumneata eºti inginerDumneata eºti inginerDumneata eºti inginerDumneata eºti inginerDumneata eºti inginer.....

Dumneata sportiv, cursant, rus, gãgãuz

Dumnealui ucrainean, gãgãuzã, rusoaicã, româncã

Dumneaei a fi ucraineancã, moldoveancã,

Dumnealor

Dumneavoastrã


Cum ne adresãm respectuos unei persoane

Structuri

Cine eºti dumneatadumneatadumneatadumneatadumneata? DumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrã sunteþi funcþionar?

DumneataDumneataDumneataDumneataDumneata eºti medic? Cine sunteþi dumneavoastrãdumneavoastrãdumneavoastrãdumneavoastrãdumneavoastrã?

Utilizãm

– Tu eºti ziarist? – Dar dumneata dumneata dumneata dumneata dumneata eºti economist?

– Da, eu sunt ziarist. – Da, eu sunt economist.

Alcãtuim

11. Alcãtuiþi un dialog similar.

Cum vorbim cu respect despre o persoanã

Structuri

Cine este dumnealuidumnealuidumnealuidumnealuidumnealui? Dumnealui Dumnealui Dumnealui Dumnealui Dumnealui este economist?

Cine este dumneaeidumneaeidumneaeidumneaeidumneaei? DumnealorDumnealorDumnealorDumnealorDumnealor sunt medici?

DumneaeiDumneaeiDumneaeiDumneaeiDumneaei este educatoare? Cine sunt dumnealordumnealordumnealordumnealordumnealor?

dumneata tu dumnealui el

dumneavoastrã tu dumneaei ea

voi dumnealor ei, ele

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



În apartament sunt...

camerã

de baiebucãtãrie

antreu dormitorsalon


Dumnealui este în apartament.

Dumneaei este manager.

Dumnealor sunt medici.

Dumneavoastrã sunteþi funcþionar?

Cine eºti dumneata?

Cine sunteþi Dumneavoastrã?


Aceºtia sunt niºte profesori.

Acestea sunt niºte doamne.

Aici este un fotoliu.

Acolo sunt niºte fotolii.

Acolo este o canapea.

Aici sunt niºte canapele.

Utilizãm

– Dumneavoastrã sunteþi profesori? – Dumnealor sunt arhitecþi?

– Da, noi suntem profesori. – Nu, dumnealor sunt juriºti.

– Dumneavoastrã sunteþi arhitect? – Dar dumnealui este jurist?

– Da, eu sunt arhitect. – Da, dumnealui este jurist.

12. Alcãtuiþi dialoguri similare.

SINTEZÃ

Acasã

Sunt acasã. În apartament sunt: un antreu, o bucãtãrie, un dormitor,

un salon ºi o baie. În antreu este un cuier. Lângã cuier este o oglindã.

Pe noptierã este un telefon. În bucãtãrie sunt o masã, niºte scaune, un

frigider, o chiuvetã ºi mobilã de bucãtãrie. În dormitor sunt un dulap

ºi niºte noptiere. Pe noptiere sunt niºte reviste ºi niºte ziare. Pe perete

este un tablou. În salon sunt o canapea, niºte fotolii, o masã ºi niºte

scaune. În baie sunt o cadã, o chiuvetã, o oglindã.

13. Gãsiþi rãspunsurile în text.

Ce este în apartament? Ce este pe noptierã?

Ce este în antreu? Ce este pe perete?

Ce este lângã oglindã? Ce este în salon?

Ce este în bucãtãrie? Ce este în baie?

Ce este în dormitor?

14. Amplasaþi lucrurile în apartament: noptierã, canapea, chiuvetã, oglindã, dulap, cadã, fotoliu,

frigider.

Joc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rol

Dvs. sunteþi în vizitã. Sanda vã aratã apartamentul.


Acasã este ca în rai.Acasã este ca în rai.Acasã este ca în rai.Acasã este ca în rai.Acasã este ca în rai.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

26 ÎMBRÃCÃMINTEA


5LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Articolul hotãrâtArticolul hotãrâtArticolul hotãrâtArticolul hotãrâtArticolul hotãrât

Adjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 forme


Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã

Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã

Cum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanã

IV. TEXT-SINTEZÃ

bluzã

cãmaºã

cãciulã

cravatã

fular

fustã

impermeabil

îmbrãcãminte

mãnuºã

palton

pantaloni

pulover

rochie

tricou

alb

albastru

bun

comod

elegant

frumos

galben

modern

negru

rãu

scurt

cum

unde

de asemenea

iatã

27ÎMBRÃCÃMINTEA5LECÞIA 5


m .m .m .m .m . un – doiun – doiun – doiun – doiun – doi

fffff..... o – douão – douão – douão – douão – douã

n .n .n .n .n . un – douãun – douãun – douãun – douãun – douã

VOCABULAR

Încercãm

1. Clasificaþi cuvintele din prima coloanã dupã terminaþie: în consoanã,

-u, -ã, -e.

2. Puneþi aceste cuvinte la plural. Model: un fular – douã fulare.

3. Grupaþi cuvintele ce denumesc îmbrãcãmintea pentru bãrbaþi, pentru femei, pentru bãrbaþi ºi pentru

femei.

4. Formaþi pluralul cuvintelor.

Model:Model:Model:Model:Model: Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.

Preºedinte, inginer, medic, ministru;

Cãmaºã, cravatã, fustã, masã;

Fular, palton, pulover, dulap, salon.

5. Puneþi în locul punctelor articolul nehotãrât.

Pe perete este … tablou. Lângã fereastrã este … pat. În baie este … cadã. În bucãtãrie

este … frigider. Pe fotoliu este … bluzã. Pe scaun este … tricou. Pe birou sunt … cãrþi. În

dormitor este … dulap.

Alcãtuim

6. Completaþi propoziþiile.

Aceºtia sunt niºte… inginer, profesor, economist, cursant, medic, arhitect

Aceºtia sunt niºte… domn, pasager, român, rus, ucrainean, francez

Acestea sunt niºte… birou, dulap, curs, tricou

Acestea sunt niºte… oraº, magazin, creion, etaj, fular, impermeabil, palton

Acestea sunt niºte… doamnã, domniºoarã, româncã, rusoaicã, ucraineancã, franþuzoaicã

Acestea sunt niºte… casã, bluzã, cravatã, tablã,

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

28 ÎMBRÃCÃMINTEA


5LECÞIA 5

Singular Plural

masculin consoanã+u+ l bãiat-u-l -i+ i bãieþi-i

-u + l tigru-l tigri-i

-e + le frate-le fraþi-i

neutru consoanã +u + l creion-u-l -e + le creioane-le

-u + l teatru-l teatre-le

birou-l -uri + le birouri-le

fotoliu-l -i + le fotolii-le

feminin -ã a fatã fat-a -e + le fete-le

-e + a floare-a -i + le flori-le

-a + u + a cafea u -a -le + le cafele - le

-e a lecþie lecþi-a -i + le lecþii - le

Acestea sunt niºte… þarã, cãmaºã, cãciulã, mãnuºã

Acestea sunt niºte… femeie, bucãtãrie, rochie

7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvinte din dreapta.

Cine este acesta? Victor Ce este acesta? palton

Cine este aceasta? Maria Ce este aceasta? rochie

Cine sunt aceºtia? Ion, Maria Ce sunt aceºtia? pantaloni

Cine sunt acestea? Elena, Ana Ce sunt acestea? mãnuºi

GRAMATICÃ

Observãm

– Ce este acesta? – Ce sunt aceºtia?

– Acesta este un costum. – Aceºtia sunt niºte pantaloni.

– Cum este costumulcostumulcostumulcostumulcostumul? – Cum sunt pantaloniipantaloniipantaloniipantaloniipantalonii?

– CostumulCostumulCostumulCostumulCostumul este comod. – PPPPPantaloniiantaloniiantaloniiantaloniiantalonii nu sunt comozi.

– Ce este aceasta? – Ce sunt acestea?

– Aceasta este o cãmaºã. – Acestea sunt niºte bluze.

– Cum este cãmaºacãmaºacãmaºacãmaºacãmaºa? – Cum sunt bluzelebluzelebluzelebluzelebluzele?

– CãmaºaCãmaºaCãmaºaCãmaºaCãmaºa de asemenea este comodã. – Bluzele Bluzele Bluzele Bluzele Bluzele sunt comode.

Formele articolului hotãrFormele articolului hotãrFormele articolului hotãrFormele articolului hotãrFormele articolului hotãrâtâtâtâtât

Singular Plural

masculin -l-l-l-l-l ( ( ( ( (-le-le-le-le-le))))) - i- i- i- i- i

feminin -a-a-a-a-a -le-le- le- le- le

Îmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivul


fular alb bãiat frumos

tricou albastru cursant bun

impermeabil modern domn elegant

pulover negru oraº modern

palton scurt fotoliu comod

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



negrunegrunegrunegrunegru negrinegrinegrinegrinegri

neagrneagrneagrneagrneagrããããã negrenegrenegrenegrenegre

Aplicãm

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model:

Bãiat Bãiat Bãiat Bãiat Bãiat Bãiatul acesta.Bãiatul acesta.Bãiatul acesta.Bãiatul acesta.Bãiatul acesta. Bãieþi Bãieþi Bãieþi Bãieþi Bãieþi Bãieþii aceºtia.Bãieþii aceºtia.Bãieþii aceºtia.Bãieþii aceºtia.Bãieþii aceºtia.

Scaun Scaun Scaun Scaun Scaun Scaunul acesta.Scaunul acesta.Scaunul acesta.Scaunul acesta.Scaunul acesta. Scaune Scaune Scaune Scaune Scaune Scaunele acestea.Scaunele acestea.Scaunele acestea.Scaunele acestea.Scaunele acestea.

Carte Carte Carte Carte Carte Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta. Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.

Bãrbat. Bãiat. Inginer. Englez. Domn. Contabil. American. Jurist.

Apartament. Dulap. Fular. Palton. Pulover. Caiet. Creion. Manual. Teatru. Frigider. Dicþionar.

Birou. Tricou.

Bancã. Casã. Revistã. Cãmaºã. Mãnuºã. Rochie. Cãciulã. Bucãtãrie. Bluzã. Camerã. Fereastrã.

Adjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipul bun bun bun bun bun

Singular Plural

masculin ––––– -i- i- i- i- i

feminin -ã-ã-ã-ã-ã -e-e-e-e-e

Acordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinat

Singular Plural

masculin bãiat bun bãieþi buniiiii

neutru scaun bun scaune buneeeee

feminin fatã bunããããã fete buneeeee

9. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model:Model:Model:Model:Model: FFFFFrumos rumos rumos rumos rumos bãiat frumos – bãieþi frumoºi bãiat frumos – bãieþi frumoºi bãiat frumos – bãieþi frumoºi bãiat frumos – bãieþi frumoºi bãiat frumos – bãieþi frumoºi

casã frumoasã – case frumoasecasã frumoasã – case frumoasecasã frumoasã – case frumoasecasã frumoasã – case frumoasecasã frumoasã – case frumoase

Bun – contabil, jurist, profesor, dicþionar, manual, palton, clãdire, cãmaºã, îmbrãcãminte, rochie;

Alb – frigider, perete, ziar, cãmaºã, cretã, rochie, tavan;

Galben – creion, fular, uºã, masã, cãmaºã, rochie, canapea;

Modern – sat, teatru, palton, clãdire.

Adjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipul negru negru negru negru negru

Singular Plural

masculin -u-u-u-u-u - i- i- i- i- i

feminin -ã-ã-ã-ã-ã -e-e-e-e-e


Singular Plural

masculin perete negruuuuu pereþi negriiiii

neutru creion negruuuuu creioane negreeeee

feminin mãnuºã neagrããããã mãnuºe negreeeee

bunbunbunbunbun bunibunibunibunibuni

bunãbunãbunãbunãbunã bunebunebunebunebune

30 ÎMBRÃCÃMINTEA


5LECÞIA 5


Model:Model:Model:Model:Model: Negru Negru Negru Negru Negru pix negru – pixuri negre pix negru – pixuri negre pix negru – pixuri negre pix negru – pixuri negre pix negru – pixuri negre

Negru – palton, pulover, impermeabil, stilou, hainã, bluzã, tablã, uºã.


Model:Model:Model:Model:Model: Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã.

Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.

Iatã un palton. … este elegant. Iatã un salon. … este modern. Iatã o cravatã. … este

albastrã. Iatã o rochie. … este galbenã. Iatã niºte pantaloni. … sunt scurþi. Iatã niºte

reviste. … sunt frumoase. Aici este o tablã. … este neagrã. Pe masã este o carte. … este

albastrã.

12. Restabiliþi întrebãrile din dialogurile de mai jos.

__________________? __________________?

– Fusta este elegantã. – Haina este bunã.

__________________? __________________?

– Pantalonii sunt negri. – Rochia este frumoasã.

__________________?

– Costumul este albastru.

13. Alegeþi forma potrivitã.

Fusta este (galben, galbenã). Fustele sunt (galbeni, galbene).

Tricoul este (albastru, albastrã). Tricourile sunt (albastre, albaºtri).

Mãnuºa este (alb, albã). Mãnuºile sunt (negri, negre).

Bluza este (frumos, frumoasã). Bluzele sunt (frumoºi, frumoase).

14. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date:

Model:Model:Model:Model:Model: Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie. Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?

Paltonul este în cuier. ___________________________________________?

Impermeabilul este în dulap. ______________________________________?

Pantalonii sunt pe fotoliu. ________________________________________?

Hainele sunt elegante. ___________________________________________?

Îmbrãcãmintea este comodã. ______________________________________?


Model:Model:Model:Model:Model: Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.

Cravata este frumoasã. Cravatele sunt … Haina este comodã. Hainele sunt … Fata este

elegantã. Fetele sunt … Tu eºti modern. Voi sunteþi … Paltonul este negru. Paltoanele sunt …

Fularul este scurt. Fularele sunt …

Model:Model:Model:Model:Model: Cãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albã.....

Bluzele sunt comode. Bluza este … Puloverele sunt albastre. Puloverul este …

Costumele sunt galbene. Costumul este … Rochiile sunt scurte. Rochia este … Ei sunt

buni. El este …



16. Urmaþi modelul:

Model:Model:Model:Model:Model: … este frumos. Fularul este frumos.

… este albã. … este alb.

… sunt negre. … sunt frumoºi.

… este bunã. … este scurt.

… este elegantã. … este rea.

… sunt elegante. … sunt rele.

17. Numiþi îmbrãcãmintea. Spuneþi cum este ea.

18. Citiþi dialogurile.

– Cine este acesta? – Unde este Mihai? – Ce este în dulap?

– Acesta este Mihai. – Mihai este în camerã. – În dulap sunt haine.

– Cine este aceasta? – Unde este Maria? – Cum este paltonul?

– Aceasta este Maria. – Maria este în stradã. – Paltonul este negru.

– Cum sunt mãnuºile?

– Mãnuºile de asemenea sunt negre.


Cine este acesta? Unde este dulapul? Unde este Mihai? Mihai este în baie? Ce este

în dulap? Paltonul este alb? Cum este rochia? Cum sunt pantalonii?


Cum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucru

Cravata este albastrã. Pantalonii sunt scurþi.

Fularul este frumos. Creioanele sunt negre.

Cum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanã

Ion este bun. Maria este elegantã.

Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã

Unde este mama? Unde este dulapul?

Unde este Mihai? Unde sunt pantalonii?

Cum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanã

în baie în dulap în Chiºinãu

Ion este la bucãtãrie Impermeabilul este pe scaun Elena este aproape

la jurist aici, acolo departe

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

32 ÎMBRÃCÃMINTEA


5LECÞIA 5


Fularul este frumos.

Ion este bun.

Maria este elegantã.

Cãmãºile sunt albe.

Stiloul este negru.

Cravata este neagrã.


Unde este Mihai?

Unde este dulapul?

Unde sunt pantalonii?

Bãiatul este aici.

Fata este acolo.

Cartea este pe masã.

Cum este îmbrãcãmintea?

Utilizãm


Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?

– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.

– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo.....

– Maria este acolo? – Mihai este inginer?

– În camerã este un dulap? – Mãnuºile sunt negre?

– Cravata este albastrã? – Ion este aproape?

– Pantalonii sunt negri?

21. Rãspundeþi la întrebãrile de mai jos.

Unde este colegul? Cum este paltonul dvs.? Costumul este comod? Mãnuºile sunt albe?

Ce este în dulap? Cine este lângã dulap?

22. Descrieþi hainele dvs. ºi ale colegilor.

SINTEZÃ

Îmbrãcãmintea

Iatã un dulap. Ce este în dulap? În dulap este îmbrãcãminte. Este îmbrãcãminte pentru

bãrbaþi ºi îmbrãcãminte pentru femei.

Cãmaºa, pantalonii, cravata sunt pentru bãrbaþi. Bluza, rochia, fusta sunt pentru femei.

Cãciula, paltonul, impermeabilul, puloverul ºi fularul sunt ºi pentru bãrbaþi ºi pentru femei.

Sunt pantaloni ºi pentru femei. Ei sunt negri, albi, albaºtri. Îmbrãcãmintea din dulap este

modernã. Ea e comodã.

În apartament este un dulap. Dulapul este lângã perete. În antreu este un cuier. În cuier

sunt un palton, un impermeabil ºi o cãciulã. În salon este o masã. Lângã masã sunt niºte

scaune. Pe un scaun este un pulover. Sub pulover este o cravatã.


Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

33RECAPITULARE


RECAPITULARE (lecþiile 1–5)

Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Substantivele în limba românã sunt de trei genuri:

Substantivele au douã numere: singular ºi plural. Terminaþiile de plural ale substantivelor sunt:

Substantivele pot avea articol nehotãrât:

ªi articol hotãrât:

Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele.

Pronumele demonstrativ de apropiere:

Pronumele interogative: cine, ce.

Pronumele de politeþe: dumneavoastrã, dumneata, dumnealui, dumneaei, dumnealor.

Masculin (consoanã, -u, -e) Feminin (-ã, -e, - ea) Neutru (consoanã, -u)

bãiat fatã magazin

domn doamnã oraº

medic uºã teatru

ministru floare birou

preºedinte cafea

Masculin (-i) Feminin (-e, -i, -le) Neutru (-e, -uri, -i)

bãieþi fete magazine

domni doamne oraºe

medici uºi teatre

preºedinþi flori birouri

cafele fotolii

un bãiat niºte bãieþi

o fatã niºte fete

un tablou niºte tablouri

bãiatul, preºedintele bãieþii

fata fetele

tabloul tablourile

acesta aceºtia

aceasta acestea

34 RECAPITULARE


Adjectivele cu patru terminaþii: bun, buni; bunã, bune.

Formele verbului a fi:

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã salutaþi pe cineva:

Bunã ziua!Bunã ziua!Bunã ziua!Bunã ziua!Bunã ziua!

Salut!Salut!Salut!Salut!Salut!

Sã spuneþi ce sunteþi:

Sunt rus. Sunt arhitect.Sunt rus. Sunt arhitect.Sunt rus. Sunt arhitect.Sunt rus. Sunt arhitect.Sunt rus. Sunt arhitect.

Sã indicaþi o persoanã sau un lucru:

Acesta este...Acesta este...Acesta este...Acesta este...Acesta este...

Aceºtia sunt...Aceºtia sunt...Aceºtia sunt...Aceºtia sunt...Aceºtia sunt...

Aceasta este...Aceasta este...Aceasta este...Aceasta este...Aceasta este...

Acestea sunt...Acestea sunt...Acestea sunt...Acestea sunt...Acestea sunt...

Sã vã adresaþi respectuos unei persoane:

DumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrã

DumneataDumneataDumneataDumneataDumneata

Sã vorbiþi cu respect despre o persoanã sau despre mai multe persoane:

DumnealuiDumnealuiDumnealuiDumnealuiDumnealui

DumneaeiDumneaeiDumneaeiDumneaeiDumneaei

DumnealorDumnealorDumnealorDumnealorDumnealor

Sã întrebaþi ºi sã rãspundeþi unde este o persoanã sau un lucru:

Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai? Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.

Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã? Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 150 de cuvinte

bãiat bun bãieþi buni

fatã bunã fete bune

eu sunt noi suntem

tu eºti voi sunteþi

el,ea este, e, -i ei, ele sunt

35ÎN FAMILIE6LECÞIA 6


ÎN FAMILIE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa avea

Adjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesiv


Cum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucru

IV. TEXT-SINTEZÃ

bãtrân

bogat

bolnav

deºtept

harnic

sãnãtos

sãrac

scund

slab

tânãr

binebunic nepot

bunicã noroc

copil nume

elev pãrinte

familie prenume

fecior rudã

fiicã sorã

fiu soþ

frate soþie

mamã tanti

mãtuºã tatã

membru unchi

a avea

36 ÎN FAMILIE


6LECÞIA 6

VOCABULAR

Încercãm

1. Puneþi substantivele la forma hotãrâtã ºi alcãtuiþi propoziþii.

Model: Model: Model: Model: Model: fra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economist.....

nume, pãrinte, prenume, burete, perete

2. Grupaþi cuvintele din vocabular.

Model:Model:Model:Model:Model: mamã/tatã……….mamã/tatã……….mamã/tatã……….mamã/tatã……….mamã/tatã……….

3. Alegeþi substantivele care se terminã în -ã. Alcãtuiþi propoziþii cu

forma lor de plural.

4. Adãugaþi articolul hotãrât. Formaþi pluralul.

sorã, mãtuºã, fiicã, bunicã

5. Terminaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.

Tata este scund, dar…………. Fratele este tânãr, dar……….. Soþia este bunã, dar…………

6. Lucraþi în perechi. Unul scrie ºapte substantive, altul ºapte adjective. Faceþi schimb de fiºe ºi scrieþi

îmbinãri de cuvinte.Verificaþi-vã reciproc.

7. Examinaþi imaginea ºi spuneþi.

cine este redat în imagine;

care este prenumele persoanelor;

cum este fiecare.

Modificãm

8. Alcãtuiþi îmbinãri.

Model:Model:Model:Model:Model: fiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºtepte

tânãr, bãtrân, sãnãtos, harnic

a fi sãnãtos

a fi tânãr

a avea fraþi (surori)

a avea familie

a avea un nume

a avea noroc


copil deºtept

pãrinte sãnãtos

familie bogatã

fiu harnic

fiicã harnicã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



Eu am o sorã. Noi avem rude.

Tu ai un frate. Voi aveþi bunici.

El, ea are un unchi. Ei, ele au nepoþi.

Eu nu am familie. Noi nu avem pãrinþi. Eu n-am familie. Noi n-avem pãrinþi.

Tu nu ai feciori. Voi nu aveþi surori. Tu n-ai feciori. Voi n-aveþi surori.

El, ea nu are mãtuºã. Ei, ele nu au fraþi. El, ea n-are mãtuºã. Ei, ele n-au fraþi.

eu am noi avem

tu ai voi aveþi

el, ea are ei, ele au

eu n-am noi n-avem

tu n-ai voi n-aveþi

el, ea n-are ei, ele n-au

9. Îmbinaþi cuvintele date cu douã adjective potrivite.

soþ ……........ inginer… …

unchi……....... contabil… …

sorã…….... profesor… …

10. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele sãrac / bogat.

11. Alcãtuiþi îmbinãri cu:

un cuvânt nou ºi unul cunoscut; cu douã cuvinte noi învãþate azi.

12. Includeþi îmbinãrile obþinute în propoziþii.

13. Alcãtuiþi un dialog în baza textului.

În familie

Eu sunt acasã. Pãrinþii sunt sãnãtoºi. Soþia este contabilã, fiul este elev. Fiica este o domniºoarã

modernã. Suntem împreunã ºi este bine.

GRAMATICÃ

Observãm

– Elena, tu aitu aitu aitu aitu ai fraþi?

– Da, eu ameu ameu ameu ameu am un frate.

– Care este prenumele luiprenumele luiprenumele luiprenumele luiprenumele lui?

– Prenumele luiPrenumele luiPrenumele luiPrenumele luiPrenumele lui este Cristea.

– Fratele tãuFratele tãuFratele tãuFratele tãuFratele tãu este inginer?

– Nu, fratele meufratele meufratele meufratele meufratele meu este economist.

– Pãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtri sunt bãtrâni?

– Nu, pãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtri nu sunt bãtrâni. Ei sunt tineri.

Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa avea. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã

Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa avea. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã

Aplicãm


Ce aveþi în dormitor? Ce au ei în antreu? Ce are ea în bucãtãrie? Ce ai tu în salon? Ce

avem noi în casã? Ce au ele pe masã?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

38 ÎN FAMILIE


6LECÞIA 6

(bãiatul) (bãieþii) (sora) (surorile)

meu mei mea mele

tãu tãi ta tale

sãu sãi sa sale

(lui, ei) (lui, ei) (lui, ei) (lui,ei)

nostru noºtri noastrã noastre

vostru voºtri voastrã voastre

lor lor lor lor

15. Completaþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.

Eu am un frate, iar el ........................................... Tu ai mamã, iar eu ............................

El are o sorã, iar noi .............................. Ea are bunicã, iar voi ............................ Voi aveþi

rude, iar noi ............................. Ei au un nepot, iar ele ......................................


Model:Model:Model:Model:Model: – Dumneavoastrã aveþi fraþi?Dumneavoastrã aveþi fraþi?Dumneavoastrã aveþi fraþi?Dumneavoastrã aveþi fraþi?Dumneavoastrã aveþi fraþi?

– Da, eu am un frate.Da, eu am un frate.Da, eu am un frate.Da, eu am un frate.Da, eu am un frate.

– Nu, eu n-am fraþi.Nu, eu n-am fraþi.Nu, eu n-am fraþi.Nu, eu n-am fraþi.Nu, eu n-am fraþi.

tu surori

voi parinþi

dumneata a avea bunic

dumnealui bunicã

dumnealor rude

dumneavoastrã

17. Completaþi.

Eu am ……………… Fratele este………..El are ………….

18. Formulaþi întrebãri cu ajutorul urmãtoarelor cuvinte.

Model:Model:Model:Model:Model: Radu are pãrinþi?Radu are pãrinþi?Radu are pãrinþi?Radu are pãrinþi?Radu are pãrinþi?

mãtuºã, copil, fiicã, nepot, unchi, bunicã

Adjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesiv

19. Completaþi.

Familia mea este……….. Familia noastrã este……... Fratele lui este…………. Fraþii tãi

sunt…………… Sora ta este……………… Surorile noastre sunt……… Unchiul meu

este…… Unchiul vostru este…….

20. Folosiþi forme potrivite de adjective pronominale.

Bunicul…….este deºtept. Bunica……. este bãtrânã. Fiica ……… este elevã. Feciorul

….. este ziarist. Profesia…….este bunã.

21. Scrieþi adjectivele pronominale posesive.

Eu am un frate. Fratele ...... este student. Tu ai o sorã. Sora........ este medic. El are bunici.

Bunicii ..... sunt pensionari. Ea are o prietenã. Prietena...... este frumoasã. Noi avem



televizor. Televizorul ........ este nou. Voi aveþi manuale. Manualele

........ sunt bune. Ei au fiice. Fiicele........ sunt domniºoare. Ele au

pãrinþi. Pãrinþii .......sunt bãtrâni.

22. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele îmbinãri.

mãtuºa mea, fratele lui, pãrinþii noºtri, apartamentul vostru, dormitorul

ei, tatãl meu, bunica noastrã, unchiul tãu, bãiatul lor, profesorul ei,

manualul sãu, cartea sa, cartea voastrã, haina ta, blocul nostru

23. Alcãtuþi dialoguri similare.

– Ce este tatãl tãu? frate

– Tatãl meu este medic. sorã

– Dar ce este mama ta? unchi

– Mama mea este profesoarã. matuºã


Cum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucru

Structuri

meu nostru caietul meu, caietul nostru

tãu vostru caietul tãu, caietul vostru

sãu (lui, ei) lor caietul sãu (lui, ei), caietul lor

mea noastrã cartea mea, cartea noastrã

ta voastrã cartea ta, cartea voastrã

sa (lui, ei) lor cartea sa (lui, ei), cartea lor

mei noºtri pantalonii mei, pantalonii noºtri

tãi voºtri pantalonii tãi, pantalonii voºtri

sãi (lui, ei) lor pantalonii sãi (lui, ei), pantalonii lor

mele noastre creioanele mele, creioanele noastre

tale voastre creioanele tale, creioanele voastre

sale (lui, ei) lor creioanele sale (lui, ei), creioanele lor

Utilizãm

24. Completaþi indicând posesorul.

Antreul ........................ este frumos. Casa ..................... este departe. Dulapul ...................

este bun. Paltonul ....................... este negru. Rochia .................. este scurtã. Cravata

........... este albastrã. Fotoliile .............. sunt comode. Canapelele ..................... sunt albe.

25. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– El are familie?

– Da, el are familie.

– Fiul lui este jurist?

– Nu, fiul lui nu este jurist.

– Dar are o profesie bunã?

– Da, este bunã.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

40 ÎN FAMILIE


6LECÞIA 6

– Ce este el?

– El este medic.

– Are soþie?

– Da, soþia lui este jurist.

26. Alcãtuiþi un dialog utilizând cuvinte care exprimã posesia.

27. Citiþi textul ºi notaþi:

O familie. Membrii ei Rudele

................................ ................................

................................ ................................

................................ ................................

Sunt Victor. Am o familie mare. Pãrinþii mei nu sunt bãtrâni. Soþia mea este inginer. Fiul nostru

Dorin este student, fiica noastrã Aneta este economistã. Aneta are soþ. Ei au un bãiat. Bãiatul lor

este sãnãtos. Bunica lui este aici. Avem o familie bunã. Am ºi rude: unchiul Andrei, mãtuºa Ecaterina.

28. Formulaþi (lucrând în grup) câteva întrebãri referitor la:

profesie, familie, apartament

SINTEZÃ

Familia noastrã

Aceasta este familia noastrã. Eu am pãrinþi, un frate, surori ºi bunici. Pãrinþii mei sunt medici,

fratele meu este student. Surorile mele sunt la colegiu. Bunicii noºtri sunt bãtrâni, dar sãnãtoºi.

Bunicul este scund. Tatãl meu este tânãr.

Unchiul Dan are un nepot manager, un nepot jurist, iar doi sunt profesori.

Avem o familie mare ºi rude cu prenumele Dan, Daniela, Dorin, Dana, Dumitru.

Apartamentul nostru este bun. Avem trei camere ºi bucãtãrie. Blocul nostru este lângã circ.

29. Selectaþi din text cuvintele care aratã:

persoane acþiuni obiecte

30. Rãspundeþi la întrebãri:

Cum este familia dvs.? Cum sunt bunicii tãi?

Ce sunt pãrinþii tãi? Cum este tatãl tãu?

Dar fratele tãu ce este? Ce au rudele dvs.?

Unde sunt surorile tale? Cum este apartamentul tãu?

31. Povestiþi despre familia Dvs.

Situaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicare

Vorbiþi despre fiecare persoanã din imagine.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.




Eu am un frate economist.

Tu ai o fiicã deºteaptã.

El, ea are pãrinþi sãnãtoºi.

Noi avem rude în Chiºinãu.

Voi aveþi fraþi studenþi.

Ei, ele au un unchi bãtrân.

Ea nu are bunicã.

Ele n-au dicþionarul acesta.

Acum n-ai lecþii.


Apartamentul meu este bun.

Familia mea este sãnãtoasã.

Fratele ei este economist.

Sora ta este jurist?

Cum este mãtuºa ta?

Unchiul tãu este bãtrân?

Mobila ei este modernã.

Apartamentul nostru este bun.

Fotoliile voastre sunt în antreu.

Bunicul Dan Bunica Maria

unchiul Sandu mãtuºa Diana

eu sora Cristinafratele Mihai soþia Olga

nepotul Nicu nepoata Mihaela

mamatata

32. Vorbiþi despre aceastã familie.

Joc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rol

“Formaþi” o familie: mama, tata, fiica, fiul, bunica. Discutaþi despre un nepot (nepoatã).


Ai casã, ai masã.Ai casã, ai masã.Ai casã, ai masã.Ai casã, ai masã.Ai casã, ai masã.

Generalizãm

42 PORTRETE


7LECÞIA 7

PORTRETE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Genul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelor

Adjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþii


Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a vreaa vreaa vreaa vreaa vrea

Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)


Cum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie de cevae cevae cevae cevae ceva

IV. TEXT-SINTEZÃ

ajutor

an

atenþie

ban

bere

ciocolatã

faþã

îngheþatã

leu

ochi

pãr

pâine

a vrea

a avea nevoie de...

câþi, câteblond

brunet

cuminte

dulce

gras

înalt

larg

lung

mare

mic

nou

vechi

verde

43PORTRETE7LECÞIA 7


VOCABULAR

Încercãm

1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc,

unitãþi monetare

2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase:

cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor

cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor

3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.

Modificãm

4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã:

an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu.

5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.

Model: Model: Model: Model: Model: Elevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harnici

Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos.

Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru.

Alcãtuim


bãiat în clasã

costum în dulap

acum revistã a fi sub masã

elev la tablã

sportivi pe stadion


ochi albaºtri o cãmaºã

pãr bogat o carte de istorie

a avea o faþã frumoasã a vrea o revistã nouã

talent un apartament cu mobilã

o profesie bunã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

44 PORTRETE


7LECÞIA 7

mare marimare marimare marimare marimare mari

mare marimare marimare marimare marimare mari

GRAMATICÃ

Observãm

– Iatã un apartament. – Ce este acolo?

– Apartamentul este micmicmicmicmic? – Acolo este o casã.

– Da, apartamentul este micmicmicmicmic. – Casa este micãmicãmicãmicãmicã?

– ªi camerele sunt micimicimicimicimici? – Da, casa este micãmicãmicãmicãmicã.

– Da, ºi camerele sunt micimicimicimicimici.


Singular Plural

masculin – – – – – - i- i- i- i- i

feminin -ã-ã-ã-ã-ã - i- i- i- i- i


Singular Plural

masculin copac mic copaci miciiiii

neutru creion mic creioane miciiiii

feminin fatã micããããã fete miciiiii

7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: Magazin Magazin Magazin Magazin Magazin magazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine mici

Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie bucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii mici

Birou, casã, oglindã, fereastrã, bancã, cretã, apartament, baie, dulap

Model: Model: Model: Model: Model: Cursant Cursant Cursant Cursant Cursant cursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noi

Clãdire Clãdire Clãdire Clãdire Clãdire clãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noi

Carte, apartament, dicþionar, fotoliu, cãmaºã

Observãm

– Iatã un apartament. – Ce este acolo?

– Apartamentul este maremaremaremaremare? – Acolo este o casã.

– Da, apartamentul este maremaremaremaremare. – Casa este maremaremaremaremare?

– Da, casa este maremaremaremaremare

Adjectivele cu 2 terminaþii

Singular Plural

masculin -e-e-e-e-e -e-e-e-e-e

feminin - i- i- i- i- i - i- i- i- i- i

mic mici

micã mici

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Acordul adjectivului cu substantivul determinat.

Singular Plural

masculin bãiat mare bãieþi mari

neutru oraº mare oraºe mari

feminin casã mare case mari

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural.

Model:Model:Model:Model:Model: Actor Actor Actor Actor Actor actor mare actor mare actor mare actor mare actor mare – actori mariactori mariactori mariactori mariactori mari

Oglindã Oglindã Oglindã Oglindã Oglindã oglindã mare oglindã mare oglindã mare oglindã mare oglindã mare – oglinzi marioglinzi marioglinzi marioglinzi marioglinzi mari

Birou, dulap, bãiat, fatã, þarã, clãdire, camerã, salon, uºã, fiu, familie.

Model:Model:Model:Model:Model: PPPPPerete erete erete erete erete perete verde perete verde perete verde perete verde perete verde – pereþi verzipereþi verzipereþi verzipereþi verzipereþi verzi

TTTTTablã ablã ablã ablã ablã tablã verde tablã verde tablã verde tablã verde tablã verde – table verzitable verzitable verzitable verzitable verzi

Carte, oraº, cãmaºã, pulover, rochie, creion.

Model:Model:Model:Model:Model: Bloc Bloc Bloc Bloc Bloc bloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechi

Canapea Canapea Canapea Canapea Canapea canapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechi

Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte

9. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Iatã un salon. – Acesta este bunicul tãu?

– Salonul este mare? – Da, acesta este bunicul meu.

– Da, salonul este mare. – El este bãtrân?

– Da, el este bãtrân.

– Ce este acesta? – Aici este casa ta?

– Acesta este un scaun. – Da, aici este casa mea.

– Scaunul este vechi? – Casa ta este înaltã?

– Nu, scaunul este nou. – Da, casa mea este înaltã.

10. Alcãtuiþi dialoguri.

Model:Model:Model:Model:Model: – Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?

– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.

Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi

avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar

tu? Ei au creioane. Dar ele?

Model:Model:Model:Model:Model: – Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?

– Da, are.– Da, are.– Da, are.– Da, are.– Da, are.

– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?

– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.

– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? …

– Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are

familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? …

vechivechivechivechivechi vechivechivechivechivechi

vechevechevechevecheveche vechivechivechivechivechi

46 PORTRETE


7LECÞIA 7

eu vreauvreauvreauvreauvreau o carte

tu vreivreivreivreivrei un caiet

el, ea vreavreavreavreavrea o îngheþatã

11. Citiþi dialogurile ºi reproduceþi-le.

– Tu ai sorã? – Ce profesie ai?

– Da, eu am o sorã. – Sunt medic.

– Ea este micã? – Dar ce este soþia ta de profesie?

– Da, ea este micã. – Ea este profesoarã.

– Ea are o rochie albastrã?

– Nu, ea are o rochie verde.

12. Rãspundeþi la întrebãri folosind antonimele.

Model: Model: Model: Model: Model: – Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?

– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.

Revistele acestea sunt noi? Familia lor este mare? Prietenul tãu este înalt? Casa voastrã

este veche? Bunicul tãu este bolnav? Acesta este un apartament mic? Acestea sunt niºte

fete scunde? El are un coleg înalt? Ei au copii mari?

Observãm

– Cine vreavreavreavreavrea bere? – Ce vreavreavreavreavrea copilul? – VreþiVreþiVreþiVreþiVreþi vin?

– Eu vreauvreauvreauvreauvreau bere. – Copilul vreavreavreavreavrea acasã. – Nu vremvremvremvremvrem vin, vrem suc.

– Ce vrea vrea vrea vrea vrea el? – Ce rochie vreþivreþivreþivreþivreþi? – Dar voi ce vreþivreþivreþivreþivreþi?

– El vreavreavreavreavrea o pâine. – Vreau o rochie verdeverdeverdeverdeverde. – Noi vremvremvremvremvrem apã mineralã.

Prezentul verbului a vrea

eu vreauvreauvreauvreauvreau noi vremvremvremvremvrem

tu vreivreivreivreivrei voi vreþivreþivreþivreþivreþi

el vreavreavreavreavrea ei vorvorvorvorvor


Eu vreau …, iar tu vrei … El vrea …, iar ea vrea …

Ei vor …, iar ele vor … Noi vrem …, iar ei vor …

Numeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinale

a a a a a 1–101–101–101–101–10 b b b b b 11–1911–1911–1911–1911–19

1 – unu, una 6 – ºase 11 – unsprezece 15 – cincisprezece

2 – doi, douã 7 – ºapte 12 – doisprezece, 16 – ºaisprezece

3 – trei 8 – opt douãsprezece 17 – ºaptesprezece

4 – patru 9 – nouã 13 – treisprezece 18 – optsprezece

5 – cinci 10 – zece 14 – paisprezece 19 – nouãsprezece

Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?

masculin câþicâþicâþicâþicâþi Câþi bãieþi sunt aici?

feminin câtecâtecâtecâtecâte Câte fete sunt acolo?

noi vremvremvremvremvrem o bere

voi vreþivreþivreþivreþivreþi ciocolatã

ei, ele vorvorvorvorvor ceai



14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Câþi pantofi sunt aici? Câte cãrþi sunt pe masã?

15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10.

Model:Model:Model:Model:Model: – Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)

– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.

Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în

camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru)

Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte)

Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi

copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)


Cum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de ceva

Eu am nevoie de caiete. Noi avem nevoie de reviste.

Tu ai nevoie de cãrþi. Voi aveþi nevoie de gazete.

El, ea are nevoie de bani. Ei, ele au nevoie de mobilã.

16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: – Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?

– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.

Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? Au ei nevoie de ingineri? Au ele nevoie

de manuale? Au ele nevoie de jurist?


Model:Model:Model:Model:Model: – Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?

– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor.....

Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? Cine

are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic?

Model:Model:Model:Model:Model: – De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?

– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.

De ce au ei nevoie? De ce aveþi nevoie? De ce are el nevoie? De ce are ea nevoie?

18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.

– De ce are el nevoie? bani, ajutor

– Are nevoie de dicþionar. pâine, bere

– ªi tu ai nevoie de dicþionar? cãmaºã, pantaloni

– Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. reviste, ziare

– Eu am nevoie de manual.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

48 PORTRETE


7LECÞIA 7


Aceasta este o familie mare.

Am o casã mare.

Vreau o carte nouã.

Câþi copii sunt aici?

Câþi ani are el?

Câte reviste vreþi?


Am nevoie de ajutorul tãu.

Avem nevoie de un specialist bun.

Ei au nevoie de atenþia noastrã.

El nu are nevoie de ajutor.

De ce are el nevoie?

Aveþi nevoie de manuale noi?

SINTEZÃ

Portret de bãrbat, portret de femeie

Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi

slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare.

Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o

maºinã nouã. Aceasta este maºina lui.

Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi.

Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea

este o femeie harnicã. Ea este profesoarã.

Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi.

Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion.

Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã.

19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.

– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.

Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri?

Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã

casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi

frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã?

Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru?

20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris.

Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã

casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor?

Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor?

21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã.

Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi

manuale de limba românã.

Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate,

el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare.


N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

49 LA STUDII8LECÞIA 8


LA STUDII

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix


Cum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpul

IV. TEXT-SINTEZÃ

a asculta

a explica

a întârzia

a întreba

a învãþa

a repeta

a rezolva

a sta

absolvent

biologie

catedrã

chimie

colegiu

examen

exerciþiu

facultate

frecvenþã

gimnaziu

instituþie

învãþãmânt

jumãtate

juridic

licenþã

liceu

materie

orar

orã

secþie

sesiune

sfert

specialitate

studii

universitate

ziaristicã

azi, astãzi

fix

mult

puþin

spaþios

superior

cu

fãrã

sau

50 LA STUDII


8LECÞIA 8

O orO orO orO orO orã = lecþieã = lecþieã = lecþieã = lecþieã = lecþie

O orO orO orO orO orã = 60 minã = 60 minã = 60 minã = 60 minã = 60 minDicþionar de contexte minime

Învãþãmânt mediu, învãþãmânt superior, ºcoalã primarã, ºcoalã medie,

facultate modernã, facultate de ziaristicã, salã mare, salã micã, salã

spaþioasã

tema

a asculta lecþia

materia

radioul

o melodie

cu 10 minute

a întârzia la ore

mult

puþin

ora

a întreba tema

lecþia

VOCABULAR

Încercãm

a învãþa a explica a asculta

1. Împãrþiþi substantivele din vocabular conform modelului:

MasculinMasculinMasculinMasculinMasculin FFFFFeminineminineminineminineminin NeutruNeutruNeutruNeutruNeutru

Un absolvent – doi absolvenþi O orã – douã ore Un examen – douã examene

Modificãm

2. Urmaþi modelul:

Aici este un profesorAici este un profesorAici este un profesorAici este un profesorAici este un profesor, acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori.

student ————————-

absolvent ————————-

medic ————————-

frate ————————-

IIIIIatã un profesoratã un profesoratã un profesoratã un profesoratã un profesor. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.

Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.

student ________ ________ —————-

absolvent ________ ________ —————-

medic ________ ________ —————-

frate ________ ________ —————-

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.

Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.

facultate ____________ ___________ ___________

salã ____________ ___________ ___________

lecþie ____________ ___________ ___________

birou ____________ ___________ ___________

Alcãtuim


Clãdire înalt

Profesor frumos

ªcoalã a fi bãtrân

Student mare

Þarã harnic

Elev deºtept

4. Lucraþi în perechi:

Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el

familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul

lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã?

5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.

GRAMATICÃ

Observãm

– Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta?

– Aceasta este o universitate.

– Cine învaþãînvaþãînvaþãînvaþãînvaþã la universitate?

– La universitate învaþã studenþi.

– Ce explicã profesorii la lecþii?

– Profesorii explicãexplicãexplicãexplicãexplicã materia.

Modul indicativ. Timpul prezent. Verbele de conjugarea I

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

Eu rezolv ascult explic întreb învãþ

Tu rezolvi asculþi explici întrebi înveþi

El, ea rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã

Noi rezolvãm ascultãm explicãm întrebãm învãþãm

Voi rezolvaþi ascultaþi explicaþi întrebaþi învãþaþi

Ei, ele rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã

– -ãm

-i -aþi

-ã -ã

Terminaþiile

52 LA STUDII


8LECÞIA 8

Curs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orããããã

Aplicãm

6. Urmaþi modelul:

Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.

Noi ascultãm lecþia. ªi voi ________ lecþia.

Ea ascultã radioul. ªi ele ________ radioul.

Tu asculþi muzicã. ªi ei _________ muzicã.

El ascultã dialogul. ªi noi ________ dialogul.

Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema. VVVVVoi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.

Tu nu _________ tema. Noi nu _________ lecþia.

El repetã cuvintele. Ei nu _________ cuvintele.


Model:Model:Model:Model:Model:

– Tu înveþi la universitate?

– Da, eu învãþ la universitate. liceu, colegiu

– Dar ea unde învaþã? gimnaziu, facultate

– Ea învaþã la ºcoalã.

8. Citiþi ºi reproduceþi dialogurile.

– Profesorul de chimie întreabã mult?

– Nu, dumnealui întreabã puþin.

– Dar profesoara de biologie?

– Dumneaei întreabã mult.

– În ce salã de curs avem ore?

– În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin?

– E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi.

VVVVVerbele erbele erbele erbele erbele a staa staa staa staa sta ºi ºi ºi ºi ºi a întârziaa întârziaa întârziaa întârziaa întârzia la prezent la prezent la prezent la prezent la prezent

A staA staA staA staA sta A întârziaA întârziaA întârziaA întârziaA întârzia

Eu stau Eu întârzii

Tu stai Tu întârzii

El, ea stã El, ea întârzie

Noi stãm Noi întârziem

Voi staþi Voi întârziaþi

Ei, ele stau Ei, ele întârzie

9. Completaþi.

Eu stau la masã. Noi nu _________ la masã.

Noi stãm în salon. Voi nu _________ în salon.

El stã cu mama. Ea nu _________ cu mama.

10. Reproduceþi dialogul.

– Maria stã aproape? – Ea este aici?

– Nu, Maria stã departe. – Nu, ea nu este aici.



11. Alcãtuiþi îmbinãri:

carte, lecþie, profesor, studentã, salã. (frumos, bun, tânãr, mare, mic, vechi, nou, tânãr, elegant,

deºtept, harnic, blond, înalt, bãtrân, brunet).

12. Alcãtuiþi 5 propoziþii cu îmbinãrile obþinute la exerciþiul precedent.


Cum precizãm timpul

Structuri

Când nu ºtim cât e ceasul, întrebãm: Ce orã e? sau Cât e ceasul?

Este ora nouã fix. Este ora douãsprezece fix. Este ora optsprezece fix. E ora nouã ºi

jumãtate. E ora douãsprezece ºi un sfert. E ora optsprezece fãrã un sfert. Este ora nouã ºi

cinci minute. E ora opt ºi douãzeci de minute. E ora opt fãrã zece minute.

Când precizãm timpul zilei, folosim cuvintele:

astãzi, azi, acum, dupã cursuri, dupã masã.

Utilizãm

13. Spuneþi ce orã e.

SINTEZÃ

La studii

Universitatea este o instituþie de învãþãmânt superior. Ea are multe facultãþi ºi specialitãþi:

biologie, chimie, ziaristicã etc. La Universitate învaþã mulþi studenþi. Ei au cursuri dupã orar.

Astãzi studenþii sunt într-o salã spaþioasã. Ei stau la mese. Profesorul întreabã cine întârzie. El

explicã lecþia, iar studenþii ascultã. Dupã ore studenþii sunt la bibliotecã. Ei repetã materia.

Sesiunea e aproape. Studenþii au puþin timp.

14. Rãspundeþi la întrebãri:

– Ce este universitatea? – Unde stau studenþii?

– Ce este ºcoala? – Ce întreabã profesorul?

– Cine învaþã la universitate? – Ce explicã profesorul?

– Cine învaþã la ºcoalã? – Cine repetã materia?

– Unde sunt studenþii?

Vorbim

15. Întâlniþi doi tineri. Faceþi cunoºtinþã. Aflaþi cât mai mult posibil despre ei.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

54 LA STUDII


8LECÞIA 8


Eu ascult lecþia.

Tu întrebi ceva.

El întârzie la lecþie.

Noi învãþãm la universitate.

Voi repetaþi materia.

Ei stau aproape.


Ce orã e?

Cât e ceasul?

Este ora douãsprezece ºi un sfert.

Este ora nouã ºi jumãtate.

Este ora opt fãrã zece minute.

Azi avem ore de limba românã.

Dimineaþa repet lecþia.

Dupã cursuri stau la bibliotecã.


Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.

Generalizãm

55O ZI LA SERVICIU9LECÞIA 9


O ZI LA SERVICIU

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix


Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiuneCum spunem unde se desfãºoarã o acþiuneCum spunem unde se desfãºoarã o acþiuneCum spunem unde se desfãºoarã o acþiuneCum spunem unde se desfãºoarã o acþiune

Cum precizãm profesia cuivaCum precizãm profesia cuivaCum precizãm profesia cuivaCum precizãm profesia cuivaCum precizãm profesia cuiva

IV. TEXT-SINTEZÃ

a angaja

a completa

a concedia

a desena

a examina

a executa

a lucra

a nota

a organiza

a schiþa

a semna

a studia

a verifica

atent

binevoitor

disciplinat

exigent

punctual

vacant

act

agendã

angajare

anticamerã

calculator

cerere

concediere

concurs

conducãtor

desen

de la

de unde

în calitate de

formular

muncitor

oficiu

parter

post

secretarã

serviciu

ºedinþã

translator

zi

56 O ZI LA SERVICIU


9LECÞIA 9


post vacant a lucra la universitate

conducãtor exigent a studia biologia la facultate

funcþionar punctual

coleg atent, binevoitor

muncitori

profesori

a angaja manageri

a concedia funcþionari

juriºti

economiºti

a completa agenda

a semna documentele

actele

VOCABULAR

Încercãm

1. Examinaþi vocabularul ºi formaþi cuvinte noi.

cuvintele cu aceeaºi rãdãcinã:

a angaja – angajareareareareare

a organiza__________ a nota ______________

a executa____________ a semna______________

a verifica ____________ a completa___________

a concedia – concediereereereereere

studia____________

2. Îmbinaþi cuvintele învãþate la lecþia precedentã cu cele învãþate la lecþia de astãzi.

Model:Model:Model:Model:Model: A întârzia (unde?) la serviciu.A întârzia (unde?) la serviciu.A întârzia (unde?) la serviciu.A întârzia (unde?) la serviciu.A întârzia (unde?) la serviciu. A completa (ce?) exerciþiul.A completa (ce?) exerciþiul.A completa (ce?) exerciþiul.A completa (ce?) exerciþiul.A completa (ce?) exerciþiul.

A lucra la_______________ A nota_________________

A studia la_______________ A verifica_______________

A învãþa la_______________ A schiþa_________________

Model:Model:Model:Model:Model: Profesor exigent.Profesor exigent.Profesor exigent.Profesor exigent.Profesor exigent.

Student__________ Învãþãmânt__________ Liceu__________

Modificãm

3. Formaþi pluralul.

Model:Model:Model:Model:Model: agendã – agendeagendã – agendeagendã – agendeagendã – agendeagendã – agende Model:Model:Model:Model:Model: conducãtor – conducãtoriconducãtor – conducãtoriconducãtor – conducãtoriconducãtor – conducãtoriconducãtor – conducãtori

anticamerã, secretarã, ºedinþã, catedrã muncitor, translator, absolvent, economist

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



Model:Model:Model:Model:Model: calculator – calculatoarecalculator – calculatoarecalculator – calculatoarecalculator – calculatoarecalculator – calculatoare Model:Model:Model:Model:Model: oficiu – oficiioficiu – oficiioficiu – oficiioficiu – oficiioficiu – oficii

formular, desen, act, document studiu, serviciu, exerciþiu, gimnaziu


Model:Model:Model:Model:Model: Elevul este atent. Eleva este atentã.Elevul este atent. Eleva este atentã.Elevul este atent. Eleva este atentã.Elevul este atent. Eleva este atentã.Elevul este atent. Eleva este atentã.

Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.

Alcãtuim

5. Alcãtuiþi îmbinãri cu cuvintele învãþate urmând modelul: a semna un contract

a examina......, a desena........., a organiza........, a studia.........., a verifica.........,

a nota........

6. Îmbinaþi cuvintele conducãtor, funcþionar, secretar, translator, muncitor cu adjectivele potrivite

din coloana a treia.

Model:Model:Model:Model:Model: Conducãtor exigent.Conducãtor exigent.Conducãtor exigent.Conducãtor exigent.Conducãtor exigent.

7. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: Aici este o masã. Masa e aproape.Aici este o masã. Masa e aproape.Aici este o masã. Masa e aproape.Aici este o masã. Masa e aproape.Aici este o masã. Masa e aproape.

Acolo este un dulap. Dulapul e departe.Acolo este un dulap. Dulapul e departe.Acolo este un dulap. Dulapul e departe.Acolo este un dulap. Dulapul e departe.Acolo este un dulap. Dulapul e departe.

bloc, calculator, clãdire, domniºoarã, dormitor, fotoliu, oficiu, oglindã, salon

Model:Model:Model:Model:Model: Apartamentul are 3 camere.Apartamentul are 3 camere.Apartamentul are 3 camere.Apartamentul are 3 camere.Apartamentul are 3 camere.

Câte camere are apartamentul?Câte camere are apartamentul?Câte camere are apartamentul?Câte camere are apartamentul?Câte camere are apartamentul?

Familia Ungureanu are 18 copii.————————————?

În salã sunt 10 scaune.————————————————?

În dulap sunt 2 tricouri.————————————————?

Ion are 2 fraþi.——————————-——————————?

Dan are 3 surori.———————————————————?

Model:Model:Model:Model:Model: Eu am nevoie de bani.Eu am nevoie de bani.Eu am nevoie de bani.Eu am nevoie de bani.Eu am nevoie de bani.

Tu ai nevoie de translator

Doru are nevoie de secretarã

Noi avem nevoie de ajutor

Voi aveþi nevoie de serviciu

Profesorii au nevoie de agendã

Model:Model:Model:Model:Model: Eu sunt Eu sunt Eu sunt Eu sunt Eu sunt funcþionarfuncþionarfuncþionarfuncþionarfuncþionar.....

tu muncitor

ea conducãtor

noi a fi la ºedinþã

voi în anticamerã

ei la oficiu

câþicâþicâþicâþicâþi

câtecâtecâtecâtecâte

58 O ZI LA SERVICIU


9LECÞIA 9

A semna A organiza A studia

-ez eu semnez organizez studiez

-ezi tu semnezi organizezi studiezi

-eazã el, ea semneazã organizeazã studiazã

-ãm noi semnãm organizãm studiem

-aþi voi semnaþi organizaþi studiaþi

-eazã ei semneazã organizeazã studiazã

8. Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebãri:

Cum este ºeful? Unde stã ºeful? Ce are ºeful în birou? Cum este biroul: mare sau mic?

Ce este pe biroul lui? ªeful are calculator pe birou?

GRAMATICÃ

Observãm

– Eu examinezexaminezexaminezexaminezexaminez agenda. Ce examineziexamineziexamineziexamineziexaminezi tu?

– Eu examinezexaminezexaminezexaminezexaminez ºi completez completez completez completez completez niºte formulare.

– Dar dumnealui ce completeazãcompleteazãcompleteazãcompleteazãcompleteazã?

– Dumnealui completeazã completeazã completeazã completeazã completeazã acte pentru concurs. Noi angajãm angajãm angajãm angajãm angajãm doi funcþionari în oficiul

nostru. Acum ºeful semneazã semneazã semneazã semneazã semneazã cererile.

Prezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ezPrezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ezPrezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ezPrezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ezPrezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ez

Aplicãm

9. Scrieþi forma cerutã de context.

ªeful (a angaja) un translator. Eu (a studia) chimia la universitate. Funcþionarii (a schiþa)

proiectul. Conducãtorul (a semna) contractul. Directorul (a concedia) muncitorii. Dana (a

completa) agenda. Colegii (a organiza) un concurs. Secretara (a nota) posturile vacante. Tu

(a desena) un tablou.


– Tu studiezi chimia? (ei) a organiza

– Da, studiez chimia. o conferinþã, un concurs

– Nu, nu studiez chimia,

studiez matematica.

– Managerul examineazã documentele? a desena

– Da, managerul examineazã documentele. peisaj / portret

– Nu, managerul nu examineazã documentele,

el examineazã planul.

– Funcþionarii completeazã agenda? a nota

– Da, funcþionarii completeazã agenda. informaþia /orarul

– Nu, funcþionarii nu completeazã agenda,

ei completeazã formularele.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.




Cum spunem unde se desfCum spunem unde se desfCum spunem unde se desfCum spunem unde se desfCum spunem unde se desfãºoarãºoarãºoarãºoarãºoarã o acþiuneã o acþiuneã o acþiuneã o acþiuneã o acþiune

Structuri

aici, acolo,

Lucreazã (unde?) la universitate, la oficiu, la domiciliu

în birou, în oraº

– Unde învaþã fiul tãu? – Unde cântã orchestra? – De unde ai paltonul acesta elegant?

– La Universitatea de Stat din Moldova. – Orchestra cântã în parc. – De la supermarketul Sun City.

Cum precizãm profesia cuivaCum precizãm profesia cuivaCum precizãm profesia cuivaCum precizãm profesia cuivaCum precizãm profesia cuiva

Structuri

Ce este el / ea de profesie?

El este ziarist. Soþia lui este medic.

Dan lucreazã în calitate de avocat.

Utilizãm


– Prietenul lui Dan este inginer?

– Nu, prietenul lui nu este inginer. El este economist.

– Ce este tatãl tãu?

– Tatãl meu este jurist.

– Dar tu ce eºti? – Cine este manager?

– Eu sunt profesor. – El este manager.

– Ce profesie are Dana? – Dar tu ce eºti?

– Dana lucreazã în calitate de bibliotecarã. – Eu sunt psiholog.

– Dar Ana? – Dar prietena ta ce este?

– Ea lucreazã în calitate de arhitect. – Ea este medic.

avocat? Dan este avocat. inginer.

______? El este________. _________.

Cine este ______=? Ei sunt________. El lucreazã în calitate de _________.

______? Noi suntem______. _________.

______? Ea este_________. _________.

Vorbim

12. Lucraþi în grup.

Aflaþi ce profesie au colegii dvs. Întrebaþi ce profesie au prietenii lor. Aflaþi ce profesie au

colegii din grupul vecin.

13. Determinaþi profesia din imagini.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

fratele lui Danfratele lui Danfratele lui Danfratele lui Danfratele lui Dan

sora lui Dansora lui Dansora lui Dansora lui Dansora lui Dan

de undede undede undede undede unde

de lade lade lade lade la

60 O ZI LA SERVICIU


9LECÞIA 9

SINTEZÃ

O zi la serviciu

Prenumele meu e Dan. Lucrez la o redacþie. Sunt ziarist. La ora 9 suntem la oficiu. Oficiul

nostru este pe strada Alba-Iulia 8, la parter. Este un oficiu cu un birou pentru redactorul-ºef, o

anticamerã ºi un birou pentru funcþionari. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Avem ºi

un dulap. Avem multe reviste ºi ziare. Pe mese avem calculatoare.

ªeful stã în biroul sãu, secretara este în anticamerã, eu ºi colegul meu Mihai stãm în biroul

pentru funcþionari. Azi organizãm un concurs pentru un post vacant. Avem trei candidaþi – un

bãiat ºi douã fete. Ei au studii superioare. Au licenþã de jurnaliºti. ªeful examineazã documentele.

Secretara noteazã în agendã numele ºi prenumele lor.

Eu studiez ziarul de dimineaþã. Colegul meu Mihai schiþeazã un plan. Azi avem ºedinþã la ora

10. Noi suntem punctuali. Dupã ºedinþã, ºeful angajeazã un coleg nou. Semneazã contractul cu

Ion Vasilescu, un tânãr înalt, brunet, cu ochii negri. El este elegant ºi binevoitor.

14. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri.

– Unde lucreazã Dan? – Ce organizeazã ei azi?

– Ce este Dan? – Câþi candidaþi au?

– Unde este oficiul lui Dan? – Câte fete ºi câþi bãieþi?

– Unde stã redactorul-ºef? – Câte locuri vacante au?

– Cine este colegul lui Dan? – Ce examineazã ºeful?

– Ce noteazã secretara? – Ce studiazã Dan?

– Când au ºedinþã Dan ºi Mihai? – Ce schiþeazã Mihai?

15. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele propoziþii.

Dan studiazã limba românã. Azi organizãm un concurs. Oficiul nostru este pe

Redactorul stã în biroul sãu. Avem trei candidaþi. strada Puºkin.

El este elegant ºi binevoitor. Eu studiez ziarul de dimineaþã. În biroul nostru sunt trei mese

ªeful semneazã contractul cu Azi avem ºedinþã la ora 18. ºi trei scaune.

Ion Vasilescu. Pe mese sunt calculatoare.

16. Descrieþi oficiul lui Dan.


Intraþi dimineaþa în oficiu. Observaþi cã ºeful nu este în birou.

Cum întrebaþi unde este el?

ªeful anunþã o ºedinþã. Întrebaþi unde ºi la ce orã este ºedinþa.

Observaþi în birou un bãiat ºi douã fete. Întrebaþi cine sunt ei.

Spuneþi cum sunt ei.


Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.

Generalizãm Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Eu lucrez la universitate.

Tu notezi numãrul meu de telefon.

El, ea completeazã ancheta.

Noi studiem limba românã.

Voi examinaþi agenda.

Ei, ele semneazã contractul.


Soþia mea este medic.

Fiica noastrã este manager.

Fiul lor este inginer.

Unde lucreazã prietenul tãu?

Prietenul meu lucreazã la ULIM.

Dan lucreazã în calitate de jurist.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

61


DUPÃ CUMPÃRÃTURI10LECÞIA 10

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor neregulatePrezentul indicativ al verbelor neregulatePrezentul indicativ al verbelor neregulatePrezentul indicativ al verbelor neregulatePrezentul indicativ al verbelor neregulate

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unelePrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unelePrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unelePrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unelePrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele

forme specificeforme specificeforme specificeforme specificeforme specifice

Adjectivul Adjectivul Adjectivul Adjectivul Adjectivul tottottottottot


Cum preCum preCum preCum preCum precizãm preþul unei mãrficizãm preþul unei mãrficizãm preþul unei mãrficizãm preþul unei mãrficizãm preþul unei mãrfi

IV. TEXT-SINTEZÃ

a afla

a costa

a da

a intra

a lua

a prefera

a umbla

amabil

convenabil

delicios

ieftin

necesar

scump

întâmplãtor

tot

adevãr librãrie

ambalaj marfã

bãuturã noutate

bomboanã preþ

calitate produs

cumpãrãtor ºtire

cumpãrãturã tren

cutie varietate

fãinã zahãr

62 DUPÃ CUMPÃRÃTURI


10LECÞIA 10


produs scump a organiza o ºedinþã

cumpãrãturã necesarã a examina marfa

marfã ieftinã a verifica preþul, calitatea, rezultatul

vânzãtor amabil a prefera bãutura rece

varietate de mãrfuri a afla o noutate, o ºtire

a afla cã ...

a cumpãra de toate

VOCABULAR

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele: amabil, convenabil, punctual, cumpãrãturã, noutate, varietate.

2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta.

Eu vreau marfã de _______________ bunã. aproape

El este un vânzãtor _______________. scump, delicios

Preþul nu este _________, produsul este _________. necesar

Bomboanele sunt _______________. convenabil

Cumpãrãtura aceasta este _______________. amabil

Librãria este __________________. calitate

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 7 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 7 cuvinte învãþate la lecþia de

astãzi. Verificaþi-vã reciproc.

4. Alcãtuiþi îmbinãri corecte.

calculator ieftin cumpãrãtor atent

angajare convenabil cumpãrãturã necesar

Modificãm

5. Selectaþi ºi acordaþi substantivele cu adjectivele.

cutie vechi tren nou

fãinã ieftin ambalaj lung

preþ mare cumpãrãturã scump

6. Alcãtuiþi enunþuri:

Model: Ambalajul este nou.

cumpãrãtor mare

cumpãrãturã blond

cutie a fi convenabil

noutate amabil

preþ ieftin

vânzãtor bun

zahãr dulce

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

63



7. Faceþi acordul.

Ambalajul este (frumos). Îngheþata este (delicios).

Librãria din centru este (mare). Fãina este (bun), dar (scump).

Alcãtuim

8. Continuaþi dialogul.

– Magazinul acesta este mare? – Ce pot cumpãra aici?

– Nu, nu e mare, dar este bun. – De toate. Preþurile sunt convenabile...

GRAMATICÃ

Observãm

Astãzi umbluumbluumbluumbluumblu prin oraº. AfluAfluAfluAfluAflu întâmplãtor cã nu departe este un magazin nou.

IntruIntruIntruIntruIntru în magazinul acesta dupã cumpãrãturi. Magazinul este spaþios. Peste tot e

o varietate de produse. Mãrfuri în ambalaj frumos. Produse de calitate. Eu prefer

ciocolata ºi iau o ciocolatã ieftinã ºi delicioasã. Vânzãtorul este amabil.

– Cât costã ciocolata?

– 10 lei. E de calitate bunã.

– Preþul e convenabil. Dar berea? La ce preþ este berea?

– 15 lei.

Iau Iau Iau Iau Iau o ciocolatã ºi o bere. DauDauDauDauDau banii ºi iauiauiauiauiau cumpãrãtura.

Prezentul indicativ al verbelor neregulate a da, a lua

Eu daudaudaudaudau o carte Eu iauiauiauiauiau o carte

Tu daidaidaidaidai un telefon Tu iei iei iei iei iei un caiet

El, ea dãdãdãdãdã un caiet El, ea iaiaiaiaia o ciocolatã

Noi dãmdãmdãmdãmdãm examen Noi luãmluãmluãmluãmluãm un tablou

Voi daþidaþidaþidaþidaþi interviu Voi luaþiluaþiluaþiluaþiluaþi un costum

Ei, ele daudaudaudaudau concert Ei, ele iauiauiauiauiau troleibuzul

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice: a afla, a umbla, a intra

Eu afluuuuu Noi aflãmãmãmãmãm

Tu afliiiii Voi aflaþiaþiaþiaþiaþi

El, ea aflããããã Ei, ele aflããããã

Aplicãm


a luaa luaa luaa luaa lua

Ei ____ o cutie mare de bere. Voi ______revistele necesare de la bibliotecã.

Eu ______ trenul de Bãlþi. Tu ______ o îngheþatã scumpã.

El ________ troleibuzul pânã la librãrie. Noi _______ masa la ora cinci.

a daa daa daa daa da

Eu ______examen la matematicã. El _______un caiet. Voi _______ cãrþile la bibliotecã. Tu ________

bani pentru cãrþi. Noi _______ telefoane la birou.

Eu daudaudaudaudau Eu iauiauiauiauiau

Tu daidaidaidaidai Tu ieiieiieiieiiei

El, ea dãdãdãdãdã El, ea ia ia ia ia ia

Noi dãmdãmdãmdãmdãm Noi luãmluãmluãmluãmluãm

Voi daþidaþidaþidaþidaþi Voi luaþiluaþiluaþiluaþiluaþi

Ei, ele daudaudaudaudau Ei, ele iauiauiauiauiau

Eu umbluuuuu Noi umblãmãmãmãmãm

Tu umbliiiii Voi umblaþiaþiaþiaþiaþi

El, ea umblããããã Ei, ele umblããããã

Eu intruuuuu Noi intrãmãmãmãmãm

Tu intriiiii Voi intraþiaþiaþiaþiaþi

El, ea intrããããã Ei, ele intrããããã

de la...de la...de la...de la...de la...

pânã la...pânã la...pânã la...pânã la...pânã la...

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



10LECÞIA 10


Ce troleibuz iei pânã la serviciu? Dar colegul tãu? La ce orã iei masa? Dar soþia ta? De unde iei

revistele necesare? Dar colegii tãi? Ce fel de îngheþatã iei? Dar surorile tale?

Cine dã telefon acasã? Când daþi cãrþile la bibliotecã? Cine dã bani pentru cãrþi?


Model:Model:Model:Model:Model: Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?

ªi eu aflu o noutate interesantã.ªi eu aflu o noutate interesantã.ªi eu aflu o noutate interesantã.ªi eu aflu o noutate interesantã.ªi eu aflu o noutate interesantã.

Tu afli cã aici este o librãrie. Dar el? El aflã cã este în ºedinþã. Dar ea?

Ea aflã o ºtire. Dar noi? Noi aflãm cât costã zahãrul. Dar voi? Eu intru

în clasã. Dar tu? Tu intri în birou. Dar el? El intrã pe uºã. Dar ea? Noi

intrãm în magazin dupã cumpãrãturi. Dar voi?

Voi intraþi în salã. Dar ei? Ei intrã în librãrie. Dar ele? Eu umblu pe jos.

Dar tu?

Tu umbli puþin. Dar el? El umblã mult. Dar ea? Voi umblaþi la ºcoalã.

Dar ei? Noi umblãm la lecþii. Dar voi?


Tu umbli mult pe jos? Dar pãrinþii tãi? Colegul tãu umblã la ore? Dar sora ta? Voi

umblaþi regulat la lecþii? Dar colegii tãi? Cine umblã dupã ajutor? Tu umbli dupã ajutor?

13. Alcãtuiþi dialoguri.

Model:Model:Model:Model:Model: – Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?

– Eu prefer fructele.– Eu prefer fructele.– Eu prefer fructele.– Eu prefer fructele.– Eu prefer fructele.

– El preferã _________. Dar ea? îngheþatã

– Ea _______________________. suc

– Noi preferãm _________ Dar voi? ceai

– Noi ________________________. cafea

– Noi preferãm magazinele _________. Dar tu? mic

– Eu _______________________________ mare

– Voi preferaþi lucrurile _______. Dar el? nou

– El _____________________________. vechi

Observãm

– Toatã marfa este de calitate? – Toate femeile sunt frumoase?

– Nu toatã marfa este de calitate. – Da, toate femeile sunt frumoase.

– Toþi managerii sunt punctuali? – Tot zahãrul este din Moldova?

– Nu, nu toþi managerii sunt punctuali. – Avem zahãr ºi din Ucraina.

65



Adjectivul tot

singularsingularsingularsingularsingular pluralpluralpluralpluralplural

masculin, neutru feminin masculin feminin, neutru

t o tt o tt o tt o tt o t toatãtoatãtoatãtoatãtoatã toþ ito þ ito þ ito þ ito þ i toatetoatetoatetoatetoate


Model:Model:Model:Model:Model: ... ... ... ... ...timpul este la serviciutimpul este la serviciutimpul este la serviciutimpul este la serviciutimpul este la serviciu. . . . . TTTTTot timpul este la serviciu.ot timpul este la serviciu.ot timpul este la serviciu.ot timpul este la serviciu.ot timpul este la serviciu.

_________oraºul ascultã ºtirile. _________ ziua studiazã la bibliotecã. _________funcþionarii

semneazã contractul. _________ manualele sunt bune. _________ maºinile sunt noi. _________

copiii sunt la lecþii. _________preþurile sunt mari. _________ bomboanele sunt delicioase.


Cum sunt toate casele? Cum sunt toate parcurile? Cum sunt toþi bãrbaþii? Cum sunt

toate femeile? Dar toate fetele? Cum sunt toþi absolvenþii? Cum sunt toate examenele?

Cum sunt toate instituþiile de învãþãmânt?


Cum precizãm preþul unei mãrfi

Structuri

Cât costã o pâine? La ce preþ e acest costum?

Cât costã un kilogram de fãinã? Cum daþi fructele?

Utilizãm

– Vreau o rochie frumoasã.

– La ce preþ?

– La un preþ convenabil.

– Vreþi o rochie frumoasã, elegantã ºi ieftinã?

– Da, ºi un model nou.

– Avem niºte modele noi, la un preþ de 200 de lei.

– Nu vreau. Sunt scumpe.Vreau ceva frumos ºi ieftin.

– Nu avem, doamnã. Aici e un magazin scump.

– Atunci, la revedere.

– La revedere.

Vorbim

16. Citiþi dialogul de mai sus. Rãspundeþi la întrebãri.

Ce vrea doamna X? La ce preþ este rochia? Ce fel de marfã are magazinul? Ce cumpãrã doamna

X?

17. Citiþi dialogul pe roluri.

18. Notaþi propoziþiile din dialog care exprimã aceeaºi idee cu plus, celelalte cu minus.

19. Gasiþi alt sfârºit pentru dialogul de mai sus.

20. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi un dialog similar.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



10LECÞIA 10


Eu dau un telefon.

Eu iau troleibuzul 10.

Eu aflu o noutate.

Tu umbli prin magazin.

Eu intru în magazin.

El ia masa la ora cinci.

Eu iau revistele de la fratele meu.

Noi luãm o cutie de bomboane.

Ei iau trenul de Chiºinãu.

Toate bomboanele sunt scumpe.


Cât costã marfa?

La ce preþ e marfa?

Cât costã un kilogram de fãinã?

La ce preþ e acest costum?

Cum daþi fructele?

SINTEZÃ

Dupã cumpãrãturi

Am nevoie de produse. Vreau produse de calitate ºi în ambalaj frumos. Aflu cã la magazinul

de lângã casa mea sunt produse ieftine. Intru. E o varietate mare de mãrfuri. Toate mãrfurile

sunt de calitate bunã. Sunt mulþi cumpãrãtori. Umblu prin magazin. Preþurile sunt convenabile.

Eu iau niºte produse.

– Cât costã zahãrul?

– 5 lei.

– E de calitate?

– Da, e din Moldova.

– La ce preþ e fãina?

– 3 lei. Este de la Taraclia.

– Vreau ºi o cutie de bomboane.

– Poftim. 15 lei.

Vânzãtorii sunt amabili. Vreau o îngheþatã. Prefer îngheþatã scumpã ºi bunã.

Acesta-i adevãrul. Eu iau cumpãrãtura.


– Ce vrea cumpãrãtorul? – Cum sunt preþurile?

– Ce aflã cumpãrãtorul? – Ce ia cumpãrãtorul?

– Sunt mulþi cumpãrãtori în magazin? – Cum sunt vânzãtorii?

22. Alcãtuiþi un dialog despre o vizitã la magazin.

23. Alegeþi un cuvânt din rândul A ºi altul din rândul B ºi alcãtuiþi o situaþie de vorbire.

A. a cumpãra a afla a prefera a costa a examina

B. marfã de calitate ambalaj costum adevãr


Cinstea nu se cumpãrã.Cinstea nu se cumpãrã.Cinstea nu se cumpãrã.Cinstea nu se cumpãrã.Cinstea nu se cumpãrã.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

67RECAPITULARE




Formele verbului a avea la timpul prezent, modul indicativ:

e ue ue ue ue u a ma ma ma ma m noino ino ino ino i avemavemavemavemavem e ue ue ue ue u n-amn-amn-amn-amn-am noino ino ino ino i n-avemn-avemn-avemn-avemn-avem

t ut ut ut ut u a ia ia ia ia i vo ivo ivo ivo ivo i aveþiaveþiaveþiaveþiaveþi t ut ut ut ut u n-ain-ain-ain-ain-ai vo ivo ivo ivo ivo i n-aveþin-aveþin-aveþin-aveþin-aveþi

el, eael, eael, eael, eael, ea areareareareare ei, eleei, eleei, eleei, eleei, ele auauauauau el, eael, eael, eael, eael, ea n-aren-aren-aren-aren-are ei, eleei, eleei, eleei, eleei, ele n-aun-aun-aun-aun-au

NB.NB.NB.NB.NB. Nu uitaþi cã verbul a avea exprimã uneori sensul verbului a fi din limba rusã:

У меня есть брат – Eu am un frate.

У него есть деньги – El are bani.

У нас есть дом – Noi avem casã.

Formele adjectivului pronominal posesiv:

meumeumeumeumeu meameameameamea meimeimeimeimei melemelemelemelemele

tãutãutãutãutãu t at at at at a tã itã itã itã itã i taletaletaletaletale

sãu (lui, ei)sãu (lui, ei)sãu (lui, ei)sãu (lui, ei)sãu (lui, ei) sa (lui, ei)sa (lui, ei)sa (lui, ei)sa (lui, ei)sa (lui, ei) sãi (lui, ei)sãi (lui, ei)sãi (lui, ei)sãi (lui, ei)sãi (lui, ei) sale (lui, ei)sale (lui, ei)sale (lui, ei)sale (lui, ei)sale (lui, ei)

nostrunostrunostrunostrunostru noastrãnoastrãnoastrãnoastrãnoastrã noºtrinoºtrinoºtrinoºtrinoºtri noastrenoastrenoastrenoastrenoastre

vostruvostruvostruvostruvostru voastrãvoastrãvoastrãvoastrãvoastrã voºtrivoºtrivoºtrivoºtrivoºtri voastrevoastrevoastrevoastrevoastre

lorlorlorlorlor lorlorlorlorlor lorlorlorlorlor lorlorlorlorlor

Adjectivele cu trei terminaþii: Adjectivele cu douã terminaþii:

larg mic mare verde

largã micã mari verzi

largi mici

Conjugarea verbelor la timpul prezent, modul indicativ. Verbele de conjugarea I fãrã sufix ºi cu sufix.

eueueueueu ascult ascult ascult ascult ascult eueueueueu completez completez completez completez completez

tututututu asculþi asculþi asculþi asculþi asculþi tu tu tu tu tu completezicompletezicompletezicompletezicompletezi

el, eael, eael, eael, eael, ea ascultã ascultã ascultã ascultã ascultã el, eael, eael, eael, eael, ea completeazã completeazã completeazã completeazã completeazã

noinoinoinoinoi ascultãm ascultãm ascultãm ascultãm ascultãm noinoinoinoinoi completãm completãm completãm completãm completãm

voivoivoivoivoi ascultaþi ascultaþi ascultaþi ascultaþi ascultaþi voivoivoivoivoi completaþi completaþi completaþi completaþi completaþi

ei, eleei, eleei, eleei, eleei, ele ascultã ascultã ascultã ascultã ascultã ei, eleei, eleei, eleei, eleei, ele completeazã completeazã completeazã completeazã completeazã

Conjugarea verbelor neregulate ºi a unor verbe cu forme speciale la timpul prezent, modul indicativ.

A daA daA daA daA da A luaA luaA luaA luaA lua A vreaA vreaA vreaA vreaA vrea A intraA intraA intraA intraA intra A umblaA umblaA umblaA umblaA umbla

daudaudaudaudau iauiauiauiauiau vreauvreauvreauvreauvreau intruintruintruintruintru umbluumbluumbluumbluumblu

daidaidaidaidai ie iie iie iie iie i vreivreivreivreivrei intriintriintriintriintri umbliumbliumbliumbliumbli

dãdãdãdãdã i ai ai ai ai a vreavreavreavreavrea intrãintrãintrãintrãintrã umblãumblãumblãumblãumblã

dãmdãmdãmdãmdãm luãmluãmluãmluãmluãm vremvremvremvremvrem intrãmintrãmintrãmintrãmintrãm umblãmumblãmumblãmumblãmumblãm

daþidaþidaþidaþidaþi luaþiluaþiluaþiluaþiluaþi vreþivreþivreþivreþivreþi intraþiintraþiintraþiintraþiintraþi umblaþiumblaþiumblaþiumblaþiumblaþi

daudaudaudaudau iauiauiauiauiau vorvorvorvorvor intrãintrãintrãintrãintrã umblãumblãumblãumblãumblã

Numeralele cardinale: unu, doi, trei, patru, cinci, ºase, sapte, opt, nouã, zece, unsprezece, doisprezece/

douãsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, ºaisprezece, ºaptesprezece, optsprezece,

nouãsprezece.

68 RECAPITULARE



Sã indicaþi posesorul:

Fratele meu Pãrinþii mei

Sora mea Surorile mele

Profesorii noºtri/voºtri

Profesoarele noastre/voastre

Sã spuneþi cã aveþi nevoie de ceva:

Am nevoie de bani/de cãrþi.

Sã precizaþi timpul:

Ce orã e? Cât e ceasul?

Sã spuneþi despre locul unde se desfãºoarã o acþiune:

Unde lucreazã Mihai?

Sã precizaþi preþul unei mãrfi:

Cât costã? La ce preþ e? Cum daþi marfa?

Dumneavoastrã deja ºtiþi 332 de cuvinte.

6911LECÞIA 11 LA MUNTE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a

Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv


Cum descriem o acþiune

IV. TEXT-SINTEZÃ

LA MUNTE

adânc

balnear

curat

fermecãtor

strãin

a apãrea

a aranja

a bea

a cãdea

a dispãrea

a încãpea

a înregistra

a mânca

a pleca

a putea

a rezerva

a tãcea

a urca

a vedea

aer

agenþie

apã

autocar

camerã

cazare

cãlãtorie

cheie

copac

limbã

loc

lunã

masã

repede

când?

de ce?

munte

nor

obosealã

pat

plimbare

portbagaj

recepþie

soare

somn

staþiune

traseu

valizã

vârf

1170 LECÞIA 11LA MUNTE


VOCABULAR

Încercãm

1. Formulaþi întrebãri la propoziþiile de mai jos.

La munte aerul este curat. Peisajul este fermecãtor.

Soarele este frumos. Traseul este lung. Somnul este

adânc. Turiºtii pleacã la plimbare. Noi urcãm în vârf de

munte.

2. Citiþi dialogurile pe roluri.

aaaaa bbbbb

– Cine pleacã la munte? – Mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi?

– Familia Ionescu pleacã la munte. – Da, mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi.

– Cine rezervã bilete? – Mama lui Radu rezervã o camerã cu 2 paturi?

– Tata rezervã bilete. – Nu, mama lui Radu vrea o camerã cu 4 paturi.

– Unde rezervã tatãl lui Dan bilete de cãlãtorie? – Unde rezervã ei camere?

– La agenþia de turism. – Ei rezervã camere la recepþie.

– Cine rezervã locuri la hotel?

– Mama rezervã locuri la hotel.

3. Restabiliþi replicile.

? Unde pleacã familia Ionescu?

Cumpãrãtorul intrã în magazin.

? De ce au ei nevoie?

El ia douã cutii de bomboane.

? Iau ºi ciocolatã?

O cutie de bomboane costã 30 de lei.

? Preferã marfã scumpã?

Da, cumpãrãtorul are nevoie

de multe produse. Preþul este convenabil pentru ei?

4. Continuaþi dialogurile.

– Unde urcã Dan? – Mama lui Dan urcã în autobuz.

– Dan urcã în autocar. – Ce are în mânã mama lui Dan?

– Ce are Dan în mânã? – Are în mânã o valizã ºi o hainã.

– Dan are în mânã o valizã. –

– Unde urcã mama lui Dan?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

– Unde pleacã autocarul?

– Autocarul pleacã la o staþiune

în munþi.

– Unde plecaþi dvs.?

–



GRAMATICÃ

Observãm

– Ce vezivezivezivezivezi tu?

– Eu vãd vãd vãd vãd vãd niºte munþi.

– ªi ei vãd vãd vãd vãd vãd munþii?

– Nu, ei nu vãd vãd vãd vãd vãd munþii, ei vãd vãd vãd vãd vãd niºte copaci.

– Dar ce vedeþi vedeþi vedeþi vedeþi vedeþi voi?

– Noi vedem vedem vedem vedem vedem un autocar.

– Ce vãd vãd vãd vãd vãd turiºtii?

– Turiºtii vãd vãd vãd vãd vãd un peisaj de munte.

Modificãm

5 .5 .5 .5 .5 . Urmaþi modelulUrmaþi modelulUrmaþi modelulUrmaþi modelulUrmaþi modelul .....

Model:Model:Model:Model:Model: aer aerul; munte muntele; masã masa;

plimbare plimbarea; cheie cheia.

pat, somn, an, ban, fecior, ajutor, bunic, fular, bloc;

perete, frate, pãrinte, prenume, nume, soare;

recepþie, femeie, lecþie, rochie, soþie, chimie, agenþie, baie;

bancã, valizã, salã, apã, cadã, casã, cãciulã, faþã, ºedinþã, uzinã, sorã;

clãdire, angajare, organizare, concediere.

Alcãtuim


Model:Model:Model:Model:Model: Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.

Ion a nota hainele în agendã

Eu a completa bomboane în birou

Noi a aranja formularul în cutii

Tu a lua orarul în valizã

aer curat apã a mânca fructe a rezerva bilete

staþiune balnearãa bea

bere mult o camerã

peisaj fermecãtor vin puþin

cazare ºi masã suc


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a

A vedea (ã/e)A vedea (ã/e)A vedea (ã/e)A vedea (ã/e)A vedea (ã/e) A apãrea (ã/a)A apãrea (ã/a)A apãrea (ã/a)A apãrea (ã/a)A apãrea (ã/a)

Aplicãm

7. Citiþi dialogurile:

aaaaa

– De unde apare soarele?

– Soarele apare de dupã nori.

– De unde apare luna?

– Luna apare de dupã nori.

– De unde apar soarele ºi luna?

– Soarele ºi luna apar de dupã nori.

A dispãrea (ã/a)A dispãrea (ã/a)A dispãrea (ã/a)A dispãrea (ã/a)A dispãrea (ã/a)

bbbbb

– Unde dispare soarele?

– Soarele dispare dupã nori.

– Unde dispare luna?

– Luna dispare dupã nori.

– Unde dispar soarele ºi luna?

– Soarele ºi luna dispar dupã nori.

A beaA beaA beaA beaA bea

ccccc ddddd

– Eu beau apã mineralã. Tu ce bei? – Noi bem lapte. Voi ce beþi?

– ªi eu beau apã mineralã. – ªi noi bem lapte.

– Dar el ce bea? – Dar ei ce beau?

– ªi el bea apã mineralã. – Ei beau bere.

A cãdea (a/ã; d/z)A cãdea (a/ã; d/z)A cãdea (a/ã; d/z)A cãdea (a/ã; d/z)A cãdea (a/ã; d/z) A tãcea a/ã; c/œA tãcea a/ã; c/œA tãcea a/ã; c/œA tãcea a/ã; c/œA tãcea a/ã; c/œ

eu apar noi apãrem

tu apari voi apãreþi

el, ea apare ei, ele apar

eu dispar noi dispãrem

tu dispari voi dispãreþi

el, ea dispare ei, ele dispar

eu beau noi bem

tu bei voi beþi

el, ea bea ei, ele beau

De unde?De unde?De unde?De unde?De unde?

De dupãDe dupãDe dupãDe dupãDe dupã

eu cad noi cãdem

tu cazi voi cãdeþi

el, ea cade ei, ele cad

eu vãd noi vedem

tu vezi voi vedeþi

el, ea vede ei, ele vãd

– - em

- i - eþi

- e –

eu tac noi tãcem

tu taci voi tãceþi

el, ea tace ei, ele tac



ConstrucþiaConstrucþiaConstrucþiaConstrucþiaConstrucþia a putea a putea a putea a putea a putea + infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului

înînînînîn

dindindindindin

dupãdupãdupãdupãdupã

de dupãde dupãde dupãde dupãde dupã

textul

actele

documentele

tabloul

manualul

situaþia

un document

un contract

un act

semna (ce?)

eu pot

tu

el, ea

noi

voi

ei, ele

eu pot

tu poþi

el, ea poate

noi putem

voi puteþi

ei, ele pot

examina (ce?)

8. Puneþi verbele la forma cerutã de context.

Model:Model:Model:Model:Model: EEEEEu (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã Eu beau apãEu beau apãEu beau apãEu beau apãEu beau apã

Valiza (a cãdea) din mânã. Soarele (a dispãrea) dupã nori. Noi (a bea) apã mineralã. Voi (a

bea) apã. Turiºtii (a bea) bere. Luna (a apãrea) de dupã nori. Tu (a bea) bere. Haina (a

încãpea) în valizã. Eu (a vedea) un hotel. Ei (a vedea) un autocar. Noi (a vedea) luna. Voi

(a vedea) soarele. Tu (a vedea) turiºtii.


Model: Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.

Eu vãd _____. Copilul bea_______. Noi bem _______. Voi beþi _______.

Turiºtii vãd ______. Noi vedem ______. Voi vedeþi _____. Tu vezi _____.

Observaþi ºi reþineþi:

în valizã

A încãpeaA încãpeaA încãpeaA încãpeaA încãpea (unde?) în autocar

în dulap

din mânã

A cãdea A cãdea A cãdea A cãdea A cãdea (de unde?) din portbagaj

din pat

de dupã nori

A apãrea A apãrea A apãrea A apãrea A apãrea (de unde?) de dupã hotel

de dupã copaci

dupã nori

A dispãrea A dispãrea A dispãrea A dispãrea A dispãrea (unde?) dupã hotel

dupã copaci

10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai sus.

lapte

apã mineralã

A beaA beaA beaA beaA bea limonadã

ceai

cafea

bere

un peisaj

un autocar

A vedeaA vedeaA vedeaA vedeaA vedea un copac

un munte

un restaurant



11. Citiþi ºi completaþi dialogurile.

aaaaa

– Eu pot examina textul. Dar tu poþi examina textul?

– Da, eu pot examina textul.

– Nu, eu nu________________________________

bbbbb

– Dana poate studia limbi strãine?

– Da, ea poate studia limbi strãine. Ce limbã studiazã ea?

– ________________________________________

ccccc

– Voi puteþi semna un contract de angajare la serviciu?

– Da, noi putem semna un contract de angajare la

serviciu.

– Nu, noi nu putem semna contractul acesta.

– De ce?

– ________________________________________

ddddd

– Colegii tãi pot desena un peisaj?

– Da, _________________________

– Nu, _________________________


1) un document

Ce putem semna? 2) __________________

3) __________________

1) dupã masã

Când puteþi organiza o conferinþã? 2) __________________

3) __________________

1) atent

Cum poþi examina un text 2) __________________

3) __________________


aaaaa b b b b b

– Fiþi amabilã, se poate intra aici? – Se poate desena pe tabla aceasta?

– Da, se poate. – Da, se poate.

– Nu, nu se poate. – Nu,____________

lucra (unde? la ce?)

la uzinã

la birou

la calculator

eu pot

tu

el, ea

noi

voi

ei, ele

Se poate+verb

Nu se poate+verb




Cum descriem o acþiune

Structuri

Cum?Cum?Cum?Cum?Cum? repede încetrepede încetrepede încetrepede încetrepede încet bine rãu atentbine rãu atentbine rãu atentbine rãu atentbine rãu atent

Cât?Cât?Cât?Cât?Cât? mult puþinmult puþinmult puþinmult puþinmult puþin

Utilizãm


Cum urcã turiºtii în munþi? repede / încetrepede / încetrepede / încetrepede / încetrepede / încet

Cum ascultã cursanþii? atentatentatentatentatent

Cum vede Dan? binebinebinebinebine

Cum lucreazã colegul? repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.

15. Formulaþi întrebãri pentru fiecare propoziþie.

Autocarul urcã încet în munþi. Turiºtii vãd bine munþii. La munte copiii mãnâncã bine. Ei

beau mult lapte. Turiºtii beau puþinã apã. Soarele dispare încet dupã nori.

SINTEZÃ

La munte

Familia Ionescu pleacã la munte. Mama aranjeazã hainele în valizã. Tata dã un telefon la agenþia

de turism ºi rezervã bilete de cãlãtorie. Mama rezervã locuri la hotel. Ei pleacã la o staþiune balnearã.

Acolo sunt ape minerale.

La munte este frumos. Dimineaþa soarele apare de dupã un vârf de munte. Autocarul urcã în

serpentinã. Peisajul este fermecãtor. Iatã staþiunea. Aici este un hotel ºi un restaurant. Dan ia cheia de

la recepþie.

Dupã cazare familia Ionescu ia masa. Apoi ei stau la aer curat. Dupã o plimbare lungã ei cad de

obosealã. La aer curat somnul este adânc.


Unde pleacã familia Ionescu?

Ce aranjeazã mama în valizã?

Unde aranjeazã mama hainele?

Ce rezervã tata?

Ce este la staþiunea balnearã?

Cum este la munte?

De unde apare soarele?

Cum este peisajul?

Ce este la staþiune?

Ce ia Dan de la recepþie?

Unde stau ei dupã masã?

Cum este aerul la munte?

Cum este somnul la aer curat?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.




Beau apã mineralã.

El vede un peisaj.

Valiza încape în portbagaj.

Soarele dispare dupã nori.

Pot rezerva un loc la hotel.

Putem semna contractul.

Nu pot lucra la calculator.

– Se poate intra?

– Da, se poate.

– Nu, nu se poate.


Dan urcã repede.

El vede bine.

Ea deseneazã atent.

Bunicul mãnâncã încet.

17. Priviþi imaginea ºi descrieþi peisajul.


Tatãl lui Dan dã un telefon la agenþia de turism. Întrebaþi ce rezervã el.


Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos.

Generalizãm

77LA TEATRU12LECÞIA 12


LA TEATRU

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a


Cum indicãm timpul unei acþiuni

IV. TEXT-SINTEZÃ

a aduce

a ajunge

a aplauda

a cere

a cunoaºte

a duce

a face

a începe

a înþelege

a merge

a rãmâne

a rãspunde

a scrie

a spune

a trece

amator

decor

informaþie

lucru

prieten

propunere

spectacol

spectator

acela, aceea

fiecare

interesant

astã searã

devreme

înainte

înapoi

pe jos

seara

târziu

ziua

pânã la

cu ce

78 LA TEATRU 12LECÞIA 12


VOCABULAR

Încercãm

1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.

2. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care numesc:

acþiuni legate de miºcarea în spaþiu; acþiuni legate de vorbire ºi de scriere; acþiuni

intelectuale.

3. Gãsiþi în prima coloanã antonimele cuvintelor: a sta, a întreba.

4. Citiþi cuvintele din coloana a patra ºi gãsiþi douã perechi de antonime.

5. Citiþi cuvintele din coloana a doua ºi grupaþi-le în urmãtoarele clase:

cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor; cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor.

Modificãm

6. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri.

decor frumos, propunere interesantã, lucru necesar, cãlãtorie lungã.

Alcãtuim

7. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care se pot îmbina cu cuvintele:

acasã, repede, încet.

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele:

a face, interesant, propunere, a ajunge, târziu, acasã, a începe, lucru, devreme.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.


acasã

a rãmâne în oraº

la bibliotecã

la prieteni

acasã

a ajunge la Chiºinãu

devreme

târziu

un bilet

a cere informaþii

ajutor

rãspuns

lecþia

a înþelege o problemã

muzica

totul



A merge – noi, înainte

A merge – noi, la serviciu

A aduce – voi, cãrþi

A face – tu, o uºã

A cere – eu, un dicþionar

A trece – eu, pe lângã ºcoalã

A merge – ceasul meu, înainte

A întreba – noi

A merge – ei, înapoi

A merge – ei, la plimbare

A aduce – ei, ciocolatã

A face – el, o fereastrã

A cere – tu, un manual

A trece – voi, pe lângã bibliotecã

A rãmâne – ceasul lui, cu cinci minute

A rãspunde – ei

GRAMATICÃ

Observãm

– Eu mergmergmergmergmerg cu troleibuzul. ªi tu mergimergimergimergimergi cu troleibuzul?

– ªi eu merg merg merg merg merg cu troleibuzul.

– Dar ei cu ce mergmergmergmergmerg?

– Ei mergmergmergmergmerg cu maºina.

– Eu ajungajungajungajungajung acasã ziua. Dar tu când ajungiajungiajungiajungiajungi acasã?

– AjungAjungAjungAjungAjung acasã seara.

– Dar el când ajungeajungeajungeajungeajunge acasã?

– El ajungeajungeajungeajungeajunge acasã dimineaþa.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

Observaþi care sunt terminaþiile verbelor de conjugarea a III-a la indicativ prezent.

Care forme ale verbelor de conjugarea a III-a coincid?

Aplicãm


Dimineaþa eu (merg, merge) la serviciu. Pe stradã (trec,

trece) maºini ºi troleibuze. Eu (ajung, ajungem) acasã târziu.

Autobuzul nu (ajunge, ajung) pânã la staþie. Trenul (trece,

trec) prin Kiev. Eu nu (înþeleg, înþelege) tema. Nu (înþeleg,

înþelege) ce spui. El (cere, cerem) o carte. Iatã ce (cer,

cerem) ei. El (cere, cereþi) biletele. Vara nu (rãmânem,

rãmân) în oraº.


Model:Model:Model:Model:Model: A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.

Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.

Terminaþiile a face a ajunge a începe a merge a spune a rãmâne

– eu fac ajung încep merg spun rãmân

-i tu faci ajungi începi mergi spui rãmâi

-e el, ea face ajunge începe merge spune rãmâne

-em noi facem ajungem începem mergem spunem rãmânem

-eþi voi faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi rãmâneþi

– ei, ele fac ajung încep merg spun rãmân

iar

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.




Model 1:Model 1:Model 1:Model 1:Model 1: – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.

Voi mergeþi la teatru? Ei merg la poºtã? Ele merg în fiecare zi la ºcoalã? Voi mergeþi în

fiecare dimineaþã la stadion? Ei merg în fiecare searã la concert? El merge în fiecare zi la

bibliotecã? Ei merg în fiecare searã în parc? Voi cunoaºteþi istoria?

Model 2:Model 2:Model 2:Model 2:Model 2: – Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?

– Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu.

Fiecare merge seara acasã pe jos? Fiecare face propuneri interesante? Fiecare ajunge târziu

acasã? Fiecare începe devreme lucrul? Fiecare face dimineaþa gimnasticã? Fiecare cunoaºte

bine oraºul?

12. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.

Model:Model:Model:Model:Model: – Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.

Înþelegi ce spune profesorul? Voi faceþi tot ce spun pãrinþii? El cere cartea înapoi? Voi

rãmâneþi acasã? Ei merg seara la concert? Cunoºti oraºul acesta?


Când începe spectacolul? seara

Când pleacã ei în excursie? dimineaþa

Când face ea cumpãrãturi? ziua

Când ajungeþi la Kiev? devreme

Când începe concertul? seara

Când ajungi acasã? la ora ºapte

Câte limbi cunoºti? douã

Unde merge autobuzul acesta? la Iaºi

Cine aduce apã? ei

Cum este propunerea lui? interesantã

14. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele de mai jos.

– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? Tu mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?

Model:Model:Model:Model:Model: – Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.

– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?

– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.

la ºcoalã, în parc, la teatru, la circ, la librãrie, la piaþã

15. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.

aaaaa

– Unde mergi? la circ

– Merg cu prietenii la film. la spectacol

– Dar ei? la plimbare

– Ei merg la muzeu.

– Dar voi unde mergeþi?

– Noi mergem la concert.



masculin feminim neutru

bãiatul acelabãiatul acelabãiatul acelabãiatul acelabãiatul acela fata aceea fata aceea fata aceea fata aceea fata aceea trenul acelatrenul acelatrenul acelatrenul acelatrenul acela

bãieþii aceiabãieþii aceiabãieþii aceiabãieþii aceiabãieþii aceia fetele acelea fetele acelea fetele acelea fetele acelea fetele acelea trenurile aceleatrenurile aceleatrenurile aceleatrenurile aceleatrenurile acelea

singular plural

masculinmasculinmasculinmasculinmasculin acelaacelaacelaacelaacela aceiaaceiaaceiaaceiaaceia

femininfemininfemininfemininfeminin aceeaaceeaaceeaaceeaaceea aceleaaceleaaceleaaceleaacelea

bbbbb

– Ce faci astãzi? la ºcoalã

– Dimineaþa merg la universitate. pe la rude

– Seara nu mergi la plimbare? la film

– Nu, seara rãmân acasã. la prietenul meu

ccccc

16. Priviþi persoanele ºi lucrurile reprezentate în imaginile de mai jos ºi spuneþi ce fac ele.

17. Citiþi îmbinãrile în care se foloseºte verbul a scrie. Rãspundeþi la întrebãri.

un exerciþiu – Ce scrie elevul?

o dictare – Cu ce scrie studentul?

a scrie cu creionul – În ce scrie el?

cu cretã – Pe ce scrie ea?

în caiet – În ce limbã scrie el?

18. Restabiliþi replicile din dialogurile de mai jos.

– …? – …?

– Radu scrie la tablã. – Elevii scriu o dictare.

– …? – …?

– El scrie un exerciþiu. – Ei scriu dictarea în caiete.

PronumelePronumelePronumelePronumelePronumele acela, aceea

V V V V Verbul erbul erbul erbul erbul a scrie

eu scriu noi scriem

tu scrii voi scrieþi

el,ea scrie ei, ele scriu



19. Alcãtuiþi îmbinãri cu pronumele acela, aceea.

Model:Model:Model:Model:Model: Bãrbat Bãrbat Bãrbat Bãrbat Bãrbat bãrbatul acela; Fbãrbatul acela; Fbãrbatul acela; Fbãrbatul acela; Fbãrbatul acela; Femeie emeie emeie emeie emeie femeia aceeafemeia aceeafemeia aceeafemeia aceeafemeia aceea

Spectacolul. Propunerea. Cutia. Hotelul. Traseul. Cumpãrãtorul. Cãlãtoria. Casa.

Vagonul. Exerciþiul. Caietul. Satul.

Cãmãºile. Bãrbaþii. Sportivii. Teatrele. Magazinele. Mesele. Cursanþii. Revistele.

Ferestrele. Dulapurile. Lecþiile.


Care este fratele tãu: acesta sau acela? Care este cartea ta: aceasta sau aceea? Care sunt

prietenii tãi: aceºtia sau aceia? Acesta este ºeful vostru sau acela? Aceasta este profesoara lor

sau aceea? Acesta este calculatorul tãu sau acela?


Cum indicãm timpul unei acþiuni

ziua în fiecare zi în fiecare an

Când? dimineaþa în fiecare dimineaþã în fiecare lunã

seara în fiecare searã

21. Rãspundeþi la întrebãri folosind de fiecare datã cuvintele din coloanele de mai sus.

Când eºti la serviciu? Când bei ceai? Când mergeþi la film? Când duci bãiatul la ºcoalã?

Când pleci la facultate?

22. Citiþi dialogurile.

– Seara eºti acasã? – El întârzie în fiecare zi?

– Da, sunt acasã în fiecare searã. – Da, el întârzie aproape în fiecare zi.

– Aveþi matematica în fiecare zi? – Ascultaþi muzicã în fiecare searã?

– Nu, nu avem matematica în fiecare zi. – Da, noi ascultãm muzicã în fiecare searã.

SINTEZÃ

Prietenii merg la teatru

Radu ºi Mihai sunt mari amatori de teatru. Astãzi, dupã serviciu, ei merg la teatru. În seara asta

la Teatrul Naþional este un spectacol de Ion Luca Caragiale. Ei iau troleibuzul numãrul 10 din staþia

Casa Radio ºi merg opt staþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare.

Când ajung la teatru, ei întreabã domniºoara de la casa de bilete:

– Domniºoarã, aveþi bilete la spectacolul de astã searã?

– Da, avem.

– Aveþi ºi locuri la parter?

– Pentru astã searã avem locuri numai la balcon.

Prietenii iau douã bilete ºi cer un program. Ei trec pe la garderobã ºi intrã în sala de spectacole.

Aici sunt mulþi spectatori. Ei urcã la balcon, unde sunt locurile lor. Din program aflã ce actori

sunt în spectacolul acesta. În rolul principal este un actor talentat.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.




– Când începe spectacolul?

– Spectacolul începe la ora 8.

– Când sunteþi acasã?

– Sunt acasã seara.

Eu pot scrie dictarea aceasta.

Ce putem face?


Ziua sunt la serviciu.

În fiecare searã fac o plimbare.

În fiecare an merg la mare.

Dimineaþa fac gimnasticã.

Seara ascult muzicã.

E ora ºapte ºi cinci minute. Peste zece minute începe spectacolul. Este un spectacol interesant

cu un decor original. În antract, bãieþii merg la bufet unde iau un ceai cu biscuiþi.

Când cade cortina, spectatorii aplaudã. Dupã spectacol bãieþii merg împreunã pe jos spre

casã. Seara târziu prietenii ajung acasã.

în seara asta – сегодня вечером seara târziu – поздно вечером

în rolul principal – в главной роли cortina cade – занавес опускается

23. Gãsiþi în text rãspunsul la urmãtoarele întrebãri.

Unde merg prietenii dupã serviciu?

Ce spectacol este la teatru în seara asta?

Ce troleibuz iau bãieþii din staþia Casa Radio?

Câte staþii merg bãieþii pânã la bulevardul ªtefan cel

Mare?

Ce aflã bãieþii din program?

Cine este în rolul principal în spectacolul acesta?

Când începe spectacolul? Ce fac bãieþii în antract?

Când ajung prietenii acasã?

24. Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã:

când este acasã; dacã merge în fiecare zi la serviciu;

când merge la serviciu; dacã trece în fiecare zi pe la pãrinþi;

când ajunge acasã; dacã înþelege ce spuneþi dumneavoastrã.

dacã merge în fiecare an la mare;

Joc de rol

Discutaþi cu persoana de la ghiºeu despre procurarea unui bilet.


Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.

Generalizãm

84 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 13LECÞIA 13


ÎN VIZITÃ LA PRIETENI

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix

Numeralele cardinale (20 – 90, 100, 1000)


Cum precizãm vârsta cuiva

IV. TEXT-SINTEZÃ

Poftã bunã!

cald

gustos

rece

a auzi

a coborî

a deveni

a dormi

a ieºi

a invita

a lua loc

a ºti

a veni

ciorbã

cuþit

cuvânt

farfurie

furculiþã

lingurã

mâncare

oaspete

pahar

poftã

sarma

scarã

tacâm

vizitã

zgomot

afarã

de obicei

nimic

85ÎN VIZITÃ LA PRIETENI13LECÞIA 13


VOCABULAR

Încercãm

1. Numiþi obiectele din imaginile de mai jos.

2. Spuneþi cum este:

bãutura pâinea apa cald rece

ciorba mâncarea sucul gustos

3. Priviþi persoanele din imagini ºi spuneþi ce fac ele.

Modificãm

4. Puneþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant

Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.

Paharul este curat. Strada este largã. Seara este rece. Cutia este mare. Elevul este

harnic. Profesorul este atent. Îngheþata este delicioasã.

Alcãtuim

5. Completaþi propoziþiile dupã modelul prezentat.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.

Eu cer o farfurie. ªi tu …

Eu beau un pahar de apã. ªi el …

Eu mãnânc o ciorbã. ªi ei …

Eu scriu un cuvânt. ªi ea …

Eu fac o vizitã. ªi voi …

Eu desenez o scarã. ªi el …

Eu beau o bãuturã. ªi ei …

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



6. Citiþi dialogurile ºi alcãtuiþi dialoguri similare.

aaaaa bbbbb

– Unde merg ei azi seara? – Cine face mâncare?

– Ei merg în vizitã. – Bunica face mâncare.

– ªi voi unde mergeþi? – Cum este mâncarea ei?

– Noi mergem la un film. – Mâncarea ei este caldã ºi

gustoasã.


Aveþi apã rece? Ieºiþi seara la plimbare? Ce luaþi de la magazin?

Mergeþi astãzi în vizitã la prieteni? Ce aveþi în frigider? Cum este ciorba? Cine mãnâncã

supã?

GRAMATICÃ

Observãm

– IeºiIeºiIeºiIeºiIeºi afarã? – Unde coboricoboricoboricoboricobori?

– Da, iesiesiesiesies. – CoborCoborCoborCoborCobor la universitate.

– Dar cine nu ieseieseieseieseiese? – ªi ei coboarãcoboarãcoboarãcoboarãcoboarã la universitate?

– Vasile ºi Petru nu iesiesiesiesies. – Nu, ei nu coboarãcoboarãcoboarãcoboarãcoboarã la universitate.

PPPPPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a în -i f-a în -i f-a în -i f-a în -i f-a în -i fãrãrãrãrãrã sufixã sufixã sufixã sufixã sufix

Aplicãm


Model:Model:Model:Model:Model: – Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.


un cântec

a auzi o melodie

un cuvânt

medic

a deveni ºef

prieteni

din casã

a ieºi în stradã

afarã

prietenii în vizitã

a invita o fatã la teatru

oaspeþii în casã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

Terminaþiile a dormi a veni a ºti a auzi a ieºi

– eu dorm vin ºtiu aud ies

-i tu dormi vii ºtii auzi ieºi

-e el, ea doarme vine ºtie aude iese

-im noi dormim venim ºtim auzim ieºim

-iþi voi dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi

– ei, ele dorm vin ºtiu aud ies



Eu vin acasã ªi el …

El iese din birou. ªi eu …

Tu ºtii lecþia. ªi el …

Eu invit oaspeþii. ªi tu …

Noi ieºim la balcon. ªi ei …

Ei ºtiu situaþia. ªi voi …

Noi invitãm prietenii. ªi ei …

9. Puneþi verbul din parantezã la forma cerutã de context.

Noi (a dormi) lângã fereastrã. Andrei (a ieºi) din birou. Voi (a veni) la medic. Ana ºi

Elena (a ieºi) afarã. Eu (a rãmâne) la bunici. Spectacolul (a începe) la ora ºase. Vasile (a

merge) pe jos. Muncitorii (a merge) la uzinã. Ea (a scrie) o frazã în caiet.

10. Completaþi propoziþiile folosind verbul cerut de context.

Filmul ___________ interesant. Conducãtorul _________ muncitorii la agenþie. Ghidul

_______ bine muntele. Fratele ________ târziu de la spectacol. Copilul _________ ciorba cu

lingura. Eu __________ prietenii la masã. Noi nu _________ tema pentru acasã. În fiecare zi

eu ________ la etajul trei. Cineva ________ pe scãri. Copilul _________ din casã.

11. Formulaþi întrebãri.

Model:Model:Model:Model:Model: Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?

Invitãm colegii la restaurant. El devine ºef. Ieºim din clãdire. Voi veniþi la birou. Cobor

pe scãri. ªtie o noutate.


El iese afarã? ªtii ce datã e astãzi? Cobori pe scãri? Auzi melodia? Auzi ce spune el?

Inviþi prietena la film? Guºti sarmalele? Dormi în salon? Vii în vizitã la noi?

13. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.

Model:Model:Model:Model:Model: – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii?

– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim seeeeeara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.

ªtiþi bine lecþia? Coborâþi la staþia aceasta? Auziþi zgomotele din stradã? Invitaþi prietenii în

vizitã? ªtiþi ce face el? Copilul doarme bine?

PPPPPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a în -î f-a în -î f-a în -î f-a în -î f-a în -î fãrãrãrãrãrã sufixã sufixã sufixã sufixã sufix


Maria (cobor, coboarã) pe scãri. Voi (coboarã, coborâþi) cu liftul. Tu (cobori, coborâm) pe

scãri. Bãiatul (coborâm, coboarã) din copac. Soarele (cobor, coboarã) dupã orizont. Oaspeþii

(coborâþi, coboarã) pe scãri. Cine (coborâm, coboarã) din autobuz? (Coborâþi, coborâm) aici?

Terminaþiile a coborî

– eu cobor

-i tu cobori

-ã el, ea coboarã

-âm noi coborâm

-âþi voi coborâþi

-ã ei, ele coboarã



Numeralele

Numeralele 20 – 90Numeralele 20 – 90Numeralele 20 – 90Numeralele 20 – 90Numeralele 20 – 90





14. Numiþi numeralele.

14, 16, 19, 23, 29, 38, 49, 58, 59, 64, 73, 82, 94, 126, 248, 389, 475, 578, 643, 782, 934, 946,

974, 999.

Îmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantivele

15. Puneþi în locul punctelor, unde este necesar, prepoziþia de.

2 … fraþi, 3 … oraºe, 5 … medici, 10 … linguri, 23 … turiºti, 50 … manuale, 125 … ziare, 250

… studenþi, 300 … troleibuze, 547 … lei, 960 … soldaþi.

20 – douãzeci 50 – cincizeci 80 – optzeci,

Numeral (2 – 9) + zeci 30 – treizeci 60 – ºaizeci 90 – nouãzeci

40 – patruzeci 70 – ºaptezeci

21 – douãzeci ºi unu 34 – treizeci ºi patru

Numeral (20 – 90) + ºi – douãzeci ºi una 46 – patruzeci ºi ºase

+ numeral 22 – douãzeci ºi doi 83 – optzeci ºi trei

– douãzeci ºi douã 99 – nouãzeci ºi nouã

Numeral (2 – 9) 100 – o sutã 700 – ºapte sute

+ sutã /sute 200 – douã sute 900 – nouã sute

101 – o sutã unu, o sutã una

Numeral (100 – 900) 135 – o sutã treizeci ºi cinci

+ numeral 274 – douã sute ºaptezeci ºi patru

893 – opt sute nouãzeci ºi trei

Numeral (1 –9) o mie douã mii

+ mie / mii trei mii patru mii

1 –19 + substantiv un bãiat douã cãrþi

o fatã zece copii

20… + de de de de de + substantiv douãzeci de de de de de copaci o sutã de de de de de creioane

treizeci ºi unu de de de de de elevi douã sute treizeci de de de de de zile




Cum precizãm vârsta cuiva

– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi? – Câþi ani are?

– Am 20 de ani. – Am 40 de ani. – Are 60 de ani.

16. Citiþi dialogul ºi alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.

– Câþi ani ai? bunicul tãu

– Am 21 de ani. unchiul lui

– Câþi ani are prietenul tãu? ºeful vostru

– Prietenul meu are 19 ani. feciorul tãu


Întrebaþi-l pe colegul dvs. câþi ani are, câþi ani au rudele lui.

SINTEZÃ

Astãzi avem oaspeþi

Astãzi familia Rotaru are oaspeþi. În vizitã la ei vine Radu cu doi prieteni din Paris. Mama pune

masa. Ea are nevoie de ajutor. De obicei, Dan aduce tacâmurile: farfurii, pahare, linguri, furculiþe ºi

cuþite, iar sora lui aduce mâncarea.

Iatã vin oaspeþii. Ei coboarã din maºinã ºi urcã scãrile. Ei intrã în casã ºi iau loc la masã. Împreunã

cu oaspeþii sunt ºapte persoane: mama, tata, Dan, sora lui ºi oaspeþii lor, Radu ºi prietenii lui. Pe masã

este un buchet de flori. La masã ei au sarmale, plãcinte ºi vin roºu. Sarmalele ºi plãcintele sunt calde

ºi gustoase. Vinul este rece ºi bun. Oaspeþii mãnâncã cu poftã. Ei beau vinul cu pahare mici.

Dupã masã familia Rotaru împreunã cu oaspeþii ies la plimbare. Ei merg în parcul din centru.

În drum spre parc ei trec pe lângã monumentul lui ªtefan cel Mare.

În parc ei stau pe o bancã. Vremea este frumoasã. Copacii sunt verzi, aerul este curat.

a pune masa – накрыть на стол

în drum spre… – по дороге к…


Cine vine în vizitã?

Cine pune masa?

Cine aduce tacâmurile?

Cine aduce mâncarea?

Cine sunt oaspeþii?

Ce este pe masã?

Câte persoane sunt la masã?

Cum sunt sarmalele ºi plãcintele?

Cum este vinul?

Unde merg dupã masã familia Rotaru ºi oaspeþii lor?

Cum este aerul în parc?


Povestiþi despre o searã petrecutã cu prietenii.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.




Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.

Generalizãm


Vin peste cinci minute.

Când vii la noi?

Radu vine în vizitã.

Noi ieºim la plimbare.

Când ieºiþi în oraº?

Ei nu ies seara din casã.

ªtiu bine lecþia.


– Câþi ani ai?

– Am 19 ani.

– Câþi ani aveþi?

– Am 35 de ani.

– Câþi ani are fratele tãu?

– Fratele meu are 16 ani.

91LECTURI PENTRU SUFLET14LECÞIA 14


LECTURI PENTRU SUFLET

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix


Cum exprimãm durata unei acþiuni

IV. TEXT-SINTEZÃ

cineva

ceva

atunci

deja

încã

niciodatã

româneºte

ruseºte

totdeauna

capitalã

cetãþean

chestiune

dispoziþie

eveniment

lecturã

liniºte

odihnã

plãcere

poezie

prezent

prozã

suflet

ºtiinþã

viitor

a citi a lipsi

a construi a locui

a folosi a mulþumi

a gãsi a munci

a gândi a obosi

a glumi a primi

a greºi a rãsfoi

a hotãrî a vorbi

92 LECTURI PENTRU SUFLET 14LECÞIA 14


VOCABULAR

Încercãm

1. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.

zile de odihnã odihnã pentru suflet suflet mare om de suflet

carte de lecturã salã de lecturã a citi în original dispoziþie bunã.

Modificãm

2. Completaþi cu articolele necesare.

poet... meu preferat carte... mea preferatã prieten... meu din copilãrie cãrþi... mele

preferate dispoziþi... mea e bunã poezii... lui Mihai Eminescu.

3. Completaþi tabelul.

România român limba românã a vorbi româneºte

Rusia

Anglia

Italia

Turcia

Grecia

Alcãtuim

4. Aþi fãcut cunoºtinþã cu un domn sau cu o doamnã din una din þãrile

indicate. Daþi-i o caracteristicã dupã modelul de mai jos.

Domnul Smith este din Statele Unite ale Americii. El este american.

ªtie multe limbi: rusa, ucraineana, italiana, româna.

5. Alcãtuiþi propoziþii cu antonimele: bunã – rea, nou – vechi, scump –

ieftin, cald – rece.

Model:Model:Model:Model:Model: Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,

iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.

6. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a putea.

a hotãrî citi

A puteaa folosi

A nu puteagândi

a construi glumi

a vorbi lipsi

7. Completaþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este încã încã încã încã încã mic. mic. mic. mic. mic. Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este dejadejadejadejadeja mare. mare. mare. mare. mare.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



încãîncãîncãîncãîncã

dejadejadejadejadeja


salã de lecturã poet preferat a citi o carte

zile de odihnã suflet mare a primi bani

om de suflet dispoziþie bunã a primi ajutor

a primi oaspeþi

Terminaþiile a citi a gãsi a greºi a primi a rãsfoi

-esc eu citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

-eºti tu citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti

-eºte el, ea citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte

-im noi citim gãsim greºim primim rãsfoim

-iþi voi citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi

-esc ei, ele citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

a hotãrî

-ãsc hotãrãsc

-ãºti hotãrãºti

-ãºte hotãrãºte

-âm hotãrâm

-âþi hotãrâþi

-ãsc hotãrãsc

Elevul ............... nu citeºte. Elevul ............... citeºte.

Mama ............... nu doarme. Mama ............... doarme.

Nepoþelul meu ............... nu poate merge. Nepoþelul meu ............... poate merge.

GRAMATICÃ

Observãm

– Când citeºti citeºti citeºti citeºti citeºti presa?

– Citesc Citesc Citesc Citesc Citesc presa în fiecare dimineaþã.

– Dar colegul dvs. când citeºte citeºte citeºte citeºte citeºte presa?

– ªi colegul meu citeºte citeºte citeºte citeºte citeºte presa dimineaþa.

– Când rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti o carte?

– RRRRRãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc o carte când am o orã liberã.

– Când vorbeºti vorbeºti vorbeºti vorbeºti vorbeºti cu prietenii?

– VVVVVorbesc orbesc orbesc orbesc orbesc cu prietenii când suntem împreunã.

– Când pleci pleci pleci pleci pleci la munte?

– Azi hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc când plec.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix

Aplicãm

8. Urmaþi modelul: Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede.

Tu a nu lipsi niciodatã

El, ea a citi încet

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Noi a munci mult

Ei, ele a vorbi repede

9. Completaþi.

Eu citesc o carte. Tu nu ______________nimic?

Noi citim repede. ªi ei _______________ repede?

Tu nu greºeºti niciodatã. Nici el nu _______________niciodatã?

Voi primiþi scrisori. Tu _______________ telegrame?

Spre searã eu obosesc. Voi nu __________ spre searã?

10. Rãspundeþi.

Eu pot citi româneºte. Dar el?

ªi el ____________________ .

Noi putem citi franþuzeºte. Dar ele?

ªi ele ______________.

Tu începi a citi un roman. Dar ei?

ªi ei ________________.

11. Folosiþi în propoziþii verbele: a citi / a rãsfoi

carte ziar

a citi manual a rãsfoi revistã

roman album

12. Completaþi.

Noi primim scrisori în fiecare zi. Ei nu ____________ scrisori în fiecare zi.

Eu vorbesc despre o carte. Radu _____________ despre o piesã de teatru.

Noi gãsim bilete la teatru. Voi nu ____________ locuri libere.

Noi rãsfoim ziarele, iar ei __________________ o carte.

13. Urmaþi modelul.

În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.

Dimineaþa rãsfoim ziarele.Dimineaþa rãsfoim ziarele.Dimineaþa rãsfoim ziarele.Dimineaþa rãsfoim ziarele.Dimineaþa rãsfoim ziarele.

În fiecare searã ieºim la plimbare. _______________________________.

În fiecare zi mergem la serviciu. _________________________________.

În fiecare noapte dormim bine. _________________________________.

14. Folosiþi verbele din paranteze la:

persoana I – eu; persoana a II-a – tu; persoana a III-a – el.

Dimineaþa (a bea) ____________ o cafea ºi (a citi) _______________ ziarele. Apoi (a merge)

_______________ la serviciu. (A lua masa) __________________ la cafenea. Seara (a lua)

___________ troleibuzul ºi (a veni) _________ acasã. În orele libere ( a rãsfoi) ______________

revistele, (a citi) ______________ o carte interesantã. ªi sufletul (a avea nevoie)

___________________ de odihnã.

15. Rãspundeþi.

Ce facem în: sala de curs? a face sport

sala de sport? a asculta lecþia

sala de spectacol? a citi literaturã de specialitate

sala de lecturã? a privi spectacole




a obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din ce cauzã?)cauzã?)cauzã?)cauzã?)cauzã?) de lucru a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?) o revistã

de lecþii un ziar

de lecturã un dicþionar

o carte

acolo cartea

a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?) aici a gãsia gãsia gãsia gãsia gãsi (ce?)(ce?)(ce?)(ce?)(ce?) biblioteca

acasã banii

în salã

a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?) ajutor

o revistã

un ziar

17. Lucraþi în grup. Completaþi tabelul.

Model:Model:Model:Model:Model: a face sport a face sport a face sport a face sport a face sport cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;

unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.

Cine? Când? Unde?

A rãsfoi presa

A invita oaspeþi

A avea dispoziþie bunã

A construi o casã

A asculta o lecþie

A gãsi bani

A citi o nuvelã

A folosi dicþionarul


Despre ce scriu ziarele? Ce citeºti dimineaþa? Ce citeºti seara? Ce citeºti în zilele de odihnã?

19. Formulaþi întrebãri pentru fiecare cuvânt.

Model:Model:Model:Model:Model: Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.

Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte? Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena? Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?

Fratele primeºte scrisori. Cursanþii folosesc dicþionarul rus-român. Bunicul rãsfoieºte revista.

Studenþii lipsesc de la lecþii.

20. Formaþi cuvinte noi dupã modelul: A învãþa – învãþãtorA învãþa – învãþãtorA învãþa – învãþãtorA învãþa – învãþãtorA învãþa – învãþãtor

A organiza ____________

A examina ____________

A începe ______________

A trece _______________

A citi _________________

Verb + -tor -tor -tor -tor -tor = = = = = substantiv

a citi + -tor -tor -tor -tor -tor ===== cititor



21. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi un dialog similar.

La bibliotecãLa bibliotecãLa bibliotecãLa bibliotecãLa bibliotecã

– Bunã ziua.

– Bunã ziua.

– Vreau o carte de poezii.

– Avem aici cãrþi de poezii în multe limbi. Ce fel de carte vreþi?

– Vreau o carte de poezii în limba românã.

– Ce scriitori preferaþi?

– Prefer clasicii.

– Iatã o carte de Mihai Eminescu. Este un mare poet român.

– Mulþumesc.

– Cu plãcere.

– La revedere.

– Pe curând.


Ce vrea cititorul? Ce rãspunde bibliotecara? Ce carte vrea cititorul?

Cine este Mihai Eminescu?


Cum exprimãm durata unei acþiuni

Structuri

mult toatã ziua

Cât timp? puþin toatã luna

totdeauna tot anul

Utilizãm


– Cât citeºte un student bun?

– ———————————————-

– El lipseºte mult de la cursuri?

– —————————————————-

– Când glumeºte un om?

– ————————————————————————

24. Restabiliþi replicile.

– Ion munceºte toatã luna.

—————————————————————————

– Când e bolnav, lipseºte mult de la cursuri.

—————————————————————————

– Cursanþii învaþã tot anul.

– ————————————————————————

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.




Eu citesc o carte.

Eu primesc o scrisoare.

El nu greºeºte niciodatã.

Noi putem citi romanul acesta.


Noi învãþãm totdeauna.

Profesorii muncesc tot anul.

Când eºti bolnav nu poþi

dormi toatã noaptea.

Toatã ziua citeºte literaturã

de specialitate.

SINTEZÃ

Lecturi pentru suflet

Când obosesc, am nevoie de odihnã pentru suflet. Gãsesc odihna în lecturã. Citesc multe

lucruri, dar, pentru suflet, prefer o carte bunã de poezie sau de prozã.

Sunt zile când sufletul cere prozã. Atunci citesc din Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Liviu

Rebreanu, Ion Druþã. Citesc ºi româneºte, dar ºi ruseºte: Lev N. Tolstoi, Anton P. Cehov. Sunt zile

când sufletul vrea poezie ºi atunci citesc din Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coºbuc.

Citesc cãrþile în care gãsesc ºi adevãruri veºnice, dar ºi lucruri necesare pentru viaþa de zi cu

zi. Citesc ºi ziare, ºi reviste. Din ziare aflu ºtirile ºi noutãþile ºi totdeauna sunt un om informat.

Din reviste aflu multe lucruri noi din ºtiinþã ºi tehnicã.

Citesc mult ºi ºtiu cã fac un lucru bun. Învãþ multe cuvinte noi. Învãþ în fiecare zi, în fiecare

lunã, învãþ totdeauna.


Când aveþi nevoie de odihnã pentru suflet?

Ce cãrþi preferaþi pentru suflet?

Ce citiþi din prozã?

Ce citiþi din poezie?

Când citiþi din M. Sadoveanu?

În ce limbi citiþi?

Ce scriitori ruºi citiþi?

De unde aflaþi ºtiri ºi noutãþi?


Sunteþi la bibliotecã. Discutaþi cu bibliotecara ce puteþi citi din

poezia contemporanã.

Sunteþi în vizitã la niºte prieteni. Discutaþi despre scriitorii din Re-

publica Moldova. Aveþi un scriitor preferat?

Povestiþi textul “Lecturi pentru suflet”.


Gusturile nu se discutã.Gusturile nu se discutã.Gusturile nu se discutã.Gusturile nu se discutã.Gusturile nu se discutã.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

98 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI 15LECÞIA 15


O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent


Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate

IV. TEXT-SINTEZÃ

câteva

câþiva

orice

oricine

pe cine

pe cineva

afacere

domeniu

întâlnire

înþelegere

om

a admira a cumpãra

a ajuta a întâlni

a anunþa a întâmpina

a aºtepta a lãuda

a cãuta a observa

a chema a recunoaºte

a crede a vinde

altfel

aºa

reciproc

calm

important

99O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI15


LECÞIA 15

VOCABULAR

Încercãm

1. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din dreapta.

Eu admir biletele El cautã dicþionarul

Tu observi tabloul Noi cumpãrãm casa


eu, peisajul, admir, munþi, din. observi, cineva, pe, tu. ascultaþi, pe, dvs., ºi, oricine, orice.

Modificãm

3. Puneþi verbele din paranteze la prezent.

Eu (a admira) tabloul de pe perete.

Tu (a observa) cartea de pe masã.

Ea (a lãuda) spectacolul de la teatrul

„M. Eminescu”.

Voi (a cãuta) un coleg de grupã.

Ei (a invita) o colegã de facultate.

Alcãtuim

4. Completaþi dialogul.

– Ce faci aici? – ªtii cã azi la teatru este un spectacol bun? – Mergi la spectacol?

– Ascult ........ – Da, ....................... – Da, ....................

GRAMATICÃ

Observãm

– Tu mãmãmãmãmã asculþi atent? – Tu nenenenene aºtepþi acolo?

– Da, eu tetetetete ascult cu mare atenþie. – Da, eu vãvãvãvãvã aºtept acolo.

– MãMãMãMãMã înþelegi? – Dar pe ele lelelelele aºtepþi?

– TTTTTeeeee înþeleg. – Nu, pe ele nu lelelelele aºtept.

– Dar pe el îlîlîlîlîl înþelegi?

– Da, îlîlîlîlîl înþeleg foarte bine.


Om de afaceri

Întâlnire de afaceri

Afacere convenabilã

Preþ convenabil

A aºtepta pe cineva

A cãuta ceva

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Pronumele personale în acuzativ (forma neaccentuatã). Folosirea formelor neaccentuate

ale pronumelor personale în acuzativ

Aplicãm

5. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale.


El aºteaptãEl aºteaptãEl aºteaptãEl aºteaptãEl aºteaptã

7. Completaþi propoziþiile cu formele pronumelor personale neaccentuate.

Eu ... vãd. Tu ... rogi. Ea ... înþelege. Noi ... aplaudãm. Voi ... auziþi. Ei ... invitã.

Prietenul ... admirã. Mama ... ajutã. Profesorul ... anunþã. Colegii noºtri ... întâmpinã.

Soþul meu ... întâmpinã în staþie.

8. Înlocuiþi substantivele cu formele pronumelor personale neaccentuate.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu (Ana) întâlnesc lângã cafenea

Eu o întâlnesc lângã cafenea.Eu o întâlnesc lângã cafenea.Eu o întâlnesc lângã cafenea.Eu o întâlnesc lângã cafenea.Eu o întâlnesc lângã cafenea.

Noi (Ana, Vladimir) ... întâmpinãm în staþie.

El (Ana) ... ajutã la bucãtãrie.

Tu (Dan) ... chemi la masa dvs.

Ea nu (Vladimir) ... recunoaºte.

Voi (coleg) ... pregãtiþi pentru o întâlnire cu directorul.

Cine? Pe cine?

eu mã

tu te

el îl

ea o

noi ne

voi vã

ei îi

ele le

mã

te

îl

El, ea o cautãne

vã

îi

le

Pe cine? unde?

în staþie

lângã Banca

Naþionalã

în clãdire

El ... aºteaptã

(pe cine?)

te

îl

o

mã

vã

îi

le

ne

Tu ... ajuþi

(pe cine?)

îi

o

le

ne

mã

îl



LECÞIA 15

pe mine mã

pe tine te

pe el îl

pe cine ? pe ea o + verb (prezent)

pe noi ne

pe voi vã

pe ei îi

pe ele le

Observãm

– Te cautã un bãrbat la telefon.

– PPPPPe mine?e mine?e mine?e mine?e mine?

– Da, pe tinepe tinepe tinepe tinepe tine.

– PPPPPe tine tee tine tee tine tee tine tee tine te aºteaptã prietenii în staþie? – ªi pe elpe elpe elpe elpe el îl aºteaptã?

– Da, pe mine mã aºteaptã. – Da, ºi pe elpe elpe elpe elpe el îl aºteaptã.

Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în

acuzativ.

Aplicãm

9. Deschideþi parantezele ºi completaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: El mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nr. 74.. 74.. 74.. 74.. 74.

El mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nr. 74.. 74.. 74.. 74.. 74.

Eu îl (a chema).. ...... la telefon. Tu o (a invita) .. ....... la cafenea. Ea îl (a asculta) .. .......

atent. Noi îi (a verifica) .. ...... la lecþii. Dvs. mã (a angaja) .. ....... la serviciu? Voi ne (a lua)

.. ....... la mare?

10. Urmaþi modelul.

TTTTTe cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.

– Te ajutã pãrinþii? Da,..............................................................

– Îl cautã colegul? Da, .............................................................

– Te crede pe cuvânt. Da,……………………………………………

– Îi anunþaþi despre examen? Da,…………………………………

– Le admirã bãieþii? Da,..............................................................


Model:Model:Model:Model:Model: Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.

a aºtepta, a crede, a chema, a cãuta, a întâlni, a lãuda.

Model:Model:Model:Model:Model: Cumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâine.

a primi, a citi, a gãsi, a auzi, a aduce, a scrie.

Model:Model:Model:Model:Model: Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.

înþelegere, întâlnire, om, propunere, informaþie.

12. Citiþi dialogul ºi subliniaþi pronumele personale.

– Bunã ziua.

– Bunã ziua.



Cineva Cineva Cineva Cineva Cineva persoanã

Ceva Ceva Ceva Ceva Ceva lucru

OricineOricineOricineOricineOricine

OriceOriceOriceOriceOrice

– Spuneþi, vã rog, unde este strada Ion Creangã?

– La Buiucani. Ce vã intereseazã?

– Mã intereseazã magazinul „Cristina”.

– Da, este pe strada Ion Creangã. Puteþi merge cu troleibuzul nr. 22 pânã la cinematograful

„Flacãra”. Acolo gãsiþi magazinul care vã intereseazã.

Observãm

– O cãutaþi pe Elena?

– N-o cautN-o cautN-o cautN-o cautN-o caut pe Elena, îl caut pe Dan.

– Nu este. Îl aºteptaþi?

– Nu-l aºteptNu-l aºteptNu-l aºteptNu-l aºteptNu-l aºtept, e târziu.

Verbe la forma negativã în construcþii cu pronumele personale în acuzativ

Aplicãm

13. Daþi rãspunsuri negative.

Îl crezi totdeauna? Îi întâmpini pe peron? Îl lauzi pe Ion? El o recunoaºte?

Mã aºteptaþi zece minute? Le vedeþi de aici?

14. Continuaþi dialogurile.

aaaaa bbbbb

– Este cineva aici? – Aveþi nevoie de ceva?

– Da, vã ascult. Doriþi ceva? – Pot cumpãra pâine?

– Am nevoie de Ana. – Da, câte pâini doriþi?

– Ea vorbeºte cu cineva la telefon. – ..................................

– Cu cine?

– ....................................

ccccc ddddd

– Putem lua orice carte? – Cumpãraþi orice marfã?

– Da, puteþi lua orice carte. – Nu, noi nu cumpãrãm ................................

– Din orice domeniu?

– ................................

eeeee fffff

– Oricine ºtie informaþia aceasta? – Doriþi câteva cãrþi?

– Nu, ............................................. – Da, doresc douã cãrþi.

– .................................................

ggggg

– Unde sunt colegii voºtri?

– Câþiva sunt la Chiºinãu, iar câþiva sunt la Bucureºti.

– Câþi sunt la Bucureºti?

– ...........................................................................

Nu + mã = nu mã vede

Nu + te = nu te vede

Nu + îl = nu-l vede

Nu + o = n-o vede

Nu + vã = nu vã vede

Nu + ne = nu ne vede

Nu + îi = nu-i vede

Nu + le = nu le vede

Câþiva Câþiva Câþiva Câþiva Câþiva + substantiv masculin

Câteva Câteva Câteva Câteva Câteva + substantiv feminin



LECÞIA 15

Tu ai dreptate.

El are dreptate.

Dvs. aveþi dreptate.

Tu n-ai dreptate.

El n-are dreptate.

Dvs. n-aveþi dreptate.

El are dreptate? Da, el are dreptate.

Crezi ca ea are dreptate? Da, ea are dreptate.

Eu am dreptate când spun cã... Da, tu ai dreptate.

Ai dreptate.

Mergem la

cafenea ºi

vorbim.

Nu vorbim

aici, nu

e bine.

15. Citiþi dialogul pe roluri.

– Salut, Dan! – Cu o persoanã importantã.

– Salut Ana. Tu eºti? – ªi eu caut o persoanã.

– Da, eu sunt. Ce mai faci? – E o întâlnire?

– Mulþumesc, bine. – Da, am o întâlnire.

– Unde locuieºti? – O clipã... Tu ai întâlnire la ora 9.45? ªi eu am o întâlnire de

– Stau în Chiºinãu. afaceri cu o doamnã pe care nu o cunosc ºi care nu mã cunoaºte.

– ªi ce faci aici? – Cum o cheamã?

– Am o întâlnire de afaceri. – Ana Grigorescu.

– Cu cine? – Pe mine mã cheamã Ana ºi eu sunt Grigorescu. E numele meu dupã soþ.

16. Întrebaþi pe colegul / colega dvs.

Cum vã cheamã? Mã cheamã ..............................

Cum te cheamã? ..................................................

Cum îl cheamã pe soþul dvs.? Pe soþul meu îl cheamã .............

Cum o cheamã pe soþia dvs.? Pe soþia mea o cheamã .............

Cum o cheamã pe fiica dvs.? ..................................................

Cum îl cheamã pe feciorul dvs.? ..................................................

17. Citiþi textul.

Este ora 9.45. Lângã Banca Naþionalã stã un bãrbat înalt într-un costum

negru. Are în mânã ziarul “Capitala”. Priveºte la ceas. Aºteaptã pe cineva.

Spre el vine o doamnã, dar el nu o observã.

18. Continuaþi textul.


Cum spunem cã o persoanã are sau nu are dreptate

Structuri

Utilizãm


ªeful întotdeauna are dreptate?

Cine are dreptate în familie: soþul sau soþia?

Cine are dreptate: profesorul sau elevul?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



SINTEZÃ

O întâlnire de afaceri

Ana Grigorescu este un specialist bun. Acum ea este o femeie de afaceri. Ea are o librãrie pe

strada Alba-Iulia. Ea cumpãrã cãrþi, manuale la un preþ convenabil ºi le vinde în Chiºinãu. În

librãrie sunt multe cãrþi necesare din multe domenii: istorie, economie, culturã, politicã.

Dan Vasilescu este de asemenea din Moldova, dar are o afacere în România. El lucreazã la o

firmã care vinde cãrþi. Acum el este în Chiºinãu. Este ora 9.45. El are o întâlnire cu o doamnã pe

care n-o cunoaºte. Observã cã spre el vine o doamnã. Este colega lui de ºcoalã. E Ana Grigorescu,

care vine la aceastã întâlnire de afaceri. Acum ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã.


Ce este Ana Grigorescu?

Unde e librãria?

Unde vinde doamna Grigorescu cãrþi?

Ce fel de cãrþi sunt în librãrie?

Cine este Dan Vasilescu?

De unde este el?

De unde este ea?

El o cunoaºte pe Ana?

21. Lucraþi în perechi.

Ce întrebãri mai puteþi formula în baza textului?

22. Discutaþi despre afacerea dvs. sau a prietenilor dvs.


Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.

Generalizãm


Dan are o întâlnire de afaceri.

Aºtept pe cineva.

Ascult orice informaþie.

Admir peisajul.

Ei sunt businessmeni ºi au o

afacere convenabilã.

Aveþi dreptate.

Nu aveþi dreptate.

Aveþi dreptate când spuneþi cã ...


Eu îl ascult atent. Cum vã cheamã?

Tu o aºtepþi? Mã cheamã Ana.

Noi vã aºteptãm lângã teatru. Cum îl cheamã pe bãiatul dvs.?

El o întâlneºte lângã cafenea. Pe bãiatul meu îl cheamã Petru.

Îi anunþaþi când veniþi? Cum o cheamã pe fatã?

Nu-l cunoaºteþi? Pe ea o cheamã Lina.

N-o cunoaºteþi?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

105

Limba - mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE



Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a:

Construcþiia a putea + infinitivul verbului:

eu pot cânta noi putem lucra

tu poþi vedea voi puteþi pleca

el, ea poate semna ei, ele pot examina

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a:

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix:

ªi cu sufix:

A apãreaA apãreaA apãreaA apãreaA apãrea A beaA beaA beaA beaA bea A cãdeaA cãdeaA cãdeaA cãdeaA cãdea A dispãreaA dispãreaA dispãreaA dispãreaA dispãrea A vedeaA vedeaA vedeaA vedeaA vedea

apar beau cad dispar vãd

apari bei cazi dispari vezi

apare bea cade dispare vede

apãrem bem cãdem dispãrem vedem

apãreþi beþi cãdeþi dispãreþi vedeþi

apar beau cad dispar vãd

A faceA faceA faceA faceA face A ajungeA ajungeA ajungeA ajungeA ajunge A începeA începeA începeA începeA începe A mergeA mergeA mergeA mergeA merge A spuneA spuneA spuneA spuneA spune

fac ajung încep merg spun

faci ajungi începi mergi spui

face ajunge începe merge spune

facem ajungem începem mergem spunem

faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi

fac ajung încep merg spun

A dormiA dormiA dormiA dormiA dormi A veniA veniA veniA veniA veni A ºtiA ºtiA ºtiA ºtiA ºti A auziA auziA auziA auziA auzi A ieºiA ieºiA ieºiA ieºiA ieºi

dorm vin ºtiu aud ies

dormi vii ºtii auzi ieºi

doarme vine ºtie aude iese

dormim venim ºtim auzim ieºim

dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi

dorm vin ºtiu aud ies

A citiA citiA citiA citiA citi A gãsiA gãsiA gãsiA gãsiA gãsi A greºiA greºiA greºiA greºiA greºi A primiA primiA primiA primiA primi A rA rA rA rA rãsfoiãsfoiãsfoiãsfoiãsfoi

citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti

citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte

citim gãsim greºim primim rãsfoim

citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi

citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

106 RECAPITULARE


Pronumele demonstrative de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea

Numeralele cardinale 20 – 9000

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent:

Pe mine mã cheamã mama. Pe noi ne cheamã pãrinþii.

Pe tine te aºteaptã prietenii. Pe voi vã aºteaptã profesorul.

Pe el îl cheamã un coleg. Pe ei îi invitã partenerii.

Pe ea o cheamã sora. Pe ele le angajeazã directorul.

Prepoziþiile: în, din, dupã, de dupã, la, de la, lângã


Sã descrieþi o acþiune:

Cursanþii învaþã bine. Dan lucreazã repede. Trenul merge încet. Bunicul vede bine.

Sã indicaþi timpul unei acþiuni:

Dimineaþa fac gimnasticã. Ziua sunt la serviciu. Seara merg la teatru. În fiecare zi cumpãr pâine.

În fiecare an plecãm la Paris.

Sã precizaþi vârsta cuiva:

– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi?

– Am 25 de ani. – Am 40 de ani.

Sã exprimaþi durata unei acþiuni:

Lucreazã mult / puþin. Citeºte toatã ziua. Ele totdeauna sunt împreunã.

Sã spuneþi dacã cineva are sau nu are dreptate:

Aveþi dreptate. Sunt de acord. N-aveþi dreptate. Cred cã greºiþi.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 569 de cuvinte.

107

mijloc de integrare socialã

CAUT UN PRIETEN16LECÞIA 16


CAUT UN PRIETEN

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Cazul acuzativ al substantivului

Prepoziþiile care cer cazul acuzativ


Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune

Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

IV. TEXT-SINTEZÃ

artã

domiciliu

drum

experienþã

prietenie

relaþie

sentiment

stimã

a accepta

a apãra

a aprecia

a certa

a conduce

a considera

a contrazice

a convinge

a pãstra

a preþui

a stima

a susþine

adesea

anual

des

deseori

la nevoie

lunar

rar

sincer

singur

zilnic

uneori

adevãrat

fals

suficient

trainic

alãturi de

aproape de

în loc de

108 CAUT UN PRIETEN 16LECÞIA 16


VOCABULAR

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele din coloana a doua. Scrieþi douã cuvinte la alegere.

2. Alegeþi adjectivele care se îmbinã cu cuvântul prieten:

sincer, comod, modern, fals, elegant, bun, harnic, punctual, mediu, vechi, mic, scund


sentiment zilnic afacere adevãrat

eveniment convenabil ºtire întâmplãtor

vizitã frumos prieten interesant

4. Citiþi propoziþiile ºi gãsiþi rãspunsul la întrebãri.

Prietenul lui scrie, citeºte, noteazã Ce specialitate are prietenul lui?

Colegul tãu convinge, contrazice, ceartã Cum este colegul tãu?

Anatol rãsfoieºte, rezervã, primeºte Unde este Anatol?

5. Jocul didactic “Cinci cuvinte”.

Unul numãrã pânã la cinci, altul numeºte cuvintele învãþate la lecþie.

6. Alegeþi imaginile care redau noþiunea de prietenie. Alcãtuiþi câte o propoziþie.

Modificãm

7. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele de mai jos.

sincer, adevãrat, scump, punctual

8. Spuneþi cum este prietenul dvs.

Model:Model:Model:Model:Model: Prietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincer.....


prieten adevãrat a apãra (a susþine) prietenul

prietenie trainicã a cãuta un prieten

relaþie frumoasã a preþui o prietenie

prieten sincer a pãstra un prieten

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

109




9. Alcãtuiþi îmbinãri.

sentiment fals lucru scump

relaþie frumos experienþã bogat

prietenie adevãrat informaþie lunar

Alcãtuim

10. Alcãtuiþi cât mai multe propoziþii.

11. Formulaþi întrebãri la propoziþiile alcãtuite.

GRAMATICÃ

Observãm

– Mergi des la teatru?

– Da.

– Cu cineCu cineCu cineCu cineCu cine mergi la teatru?

– Merg la teatru cu prietenulcu prietenulcu prietenulcu prietenulcu prietenul meu Alexandru.

– Spectatorii apreciazã spectacolulspectacolulspectacolulspectacolulspectacolul?

– Da, spectatorii apreciazã mult spectacolulspectacolulspectacolulspectacolulspectacolul.

– Preferi spectacolelespectacolelespectacolelespectacolelespectacolele bune?

– Da, este o mare fericire când vezi un spectacolun spectacolun spectacolun spectacolun spectacol bun.

Cazul acuzativ al substantivului

meu

nostru

mea

aceºtia tale

Prietenul

Prietena a fi

acestea acesta

aceasta

mele

Substantive inanimate

Prietenul mãnâncã (ce?) bomboane.

Colegul admirã (ce?) florile.

Eu vãd (ce?) un munte.

El vede (ce?) niºte copaci.

Substantive animate

persoane necunoscute persoane cunoscuteCaut (pe cine?) un prieten. O aºteptãm (pe cine) pe mama.

Vãd (pe cine?) un profesor. Îl caut (pe cine) pe prietenul meu.

Aºtept (pe cine?) pe un student. Îl vãd (pe cine) pe profesorul acesta.

Întreb (pe cine?) pe colege. Le întreb (pe cine) pe colegele voastre.

nume proprii Îl contrazic pe Radu.

O stimez pe Rodica.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Aplicãm

12. Construiþi modele asemãnãtoare cu verbele a apãra, a cãuta,

a aºtepta, a întâmpina, a observa, a invita.

pe un prieten

îl vãd pe cine?pe cine?pe cine?pe cine?pe cine? pe prietenul meu

pe un prieten vechi

13. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.

Model:Model:Model:Model:Model: PPPPPe cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.

PPPPPe cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.

Pe cine admirã ele? (coleg)

Pe cine cauþi tu? (frate)

Pe cine conduce tata? (oaspeþi)

Model:Model:Model:Model:Model: Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna.

Ce aratã bãiatul? (album)

Ce ascultã mama? (melodie)

Ce întreabã profesorul? (temã)

14. Alcãtuiþi propoziþii asemãnãtoare.

Le admir pe studentele acestea. Îl caut pe prietenul tãu. O apreciez pe colega Tamara. Îi conving pe

____________________ ____________________ ____________________ studenþii mei.

____________________ ____________________ ____________________ ______________


uneori, vãd, pe, îl, tãu, prietenul, librãrie, la adevãrat, un prieten, accept, numai o relaþie, este,

frumoasã, prietenia

Prepoziþiile care cer acuzativul

p ep ep ep ep e O ascult pe pe pe pe pe mama. PPPPPe cinee cinee cinee cinee cine o asculþi?

l al al al al a Mergi acasã la la la la la prietenul tãu. La cineLa cineLa cineLa cineLa cine mergi acasã?

fãrãfãrãfãrãfãrãfãrã Este greu fãrã fãrã fãrã fãrã fãrã prieteni. Fãrã cineFãrã cineFãrã cineFãrã cineFãrã cine este greu?

dupãdupãdupãdupãdupã Mama vine dupã dupã dupã dupã dupã copil. Dupã cineDupã cineDupã cineDupã cineDupã cine vine mama?

cucucucucu Ea vine acasã cu cu cu cu cu tata. Cu cineCu cineCu cineCu cineCu cine vine ea acasã?

d ed ed ed ed e Am nevoie de de de de de un prieten bun. De cineDe cineDe cineDe cineDe cine ai nevoie?

16. Completaþi folosind antonimele bine / rãu, uºor / greu.

Cu prieteni este____________ Fãrã prieteni este________

Cu serviciu este____________ Fãrã serviciu este________

Cu pãrinþi este_____________ Fãrã pãrinþi este_________

Cu familie este_____________ Fãrã familie este_________

17. Alcãtuiþi propoziþii potrivind cuvintele.

Eu ascult repede poezia

Tu explici bine angajarea

Voi învãþaþi atent agenda

Ele completeazã deseori lecþia

Ei semneazã ambalajul

Ea examineazã problema

Ce admirã ele? (soarele)

Ce cauþi tu? (caiet)

Ce conduce tata? (troleibuz)

Pe cine ajutã bãiatul? (bãtrân)

Pe cine ascultã funcþionarul? (ºeful)

Pe cine întreabã profesorul? (elev)

111





Este bine_____________un prieten adevãrat.

El vede numele lui_____________numele tãu.

Mircea vine___________fratele sãu.

________un ziar, el ia o revistã.

Casa este_____________universitate.

_____________pãrinþi este întotdeauna bine.


Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune

Structuri

Eu discut cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.

Tu vorbeºti cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.

Ele glumesc cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.

Voi mergeþi cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru în excursie.....

El repetã tema cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.

Ea dialogheazã cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.

Ei examinezã planul cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.

Utilizãm

19. Alegeþi varianta potrivitã

Model:Model:Model:Model:Model: Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........

Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu.

Nu discut cu _________ profesorul fratele

Nu vorbesc cu ________ vânzãtorul prietenul

Nu glumesc cu ________ inginerul bunica


– Cum îl cheamã pe prietenul tãu?

– Pe prietenul meu îl cheamã Victor.

– Prietenul tãu este din Chiºinãu?

– Da, locuieºte la Botanica. El lucreazã la o firmã. Are o specialitate bunã.

– Ce este el?

– El este manager. Are un birou frumos.

– Cu cine merge des la serviciu prietenul tãu?

– El merge la serviciu cu soþia sa.

– Lucreazã împreunã cu ea?

– Da, lucreazã la firma “Constructorul”. Ei merg la serviciu cu automobilul.

Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

Structuri

rar deseori zilnic anual

Cât de des?Cât de des?Cât de des?Cât de des?Cât de des? des uneori lunar periodic

alãturi dealãturi dealãturi dealãturi dealãturi de

aproape deaproape deaproape deaproape deaproape de

în loc deîn loc deîn loc deîn loc deîn loc de

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



21. Subliniaþi cuvintele care exprimã periodicitatea unei acþiuni.

Eu vorbesc rar cu pãrinþii mei.

Managerul organizeazã ºedinþe lunar.

Noi scriem zilnic în agendã.

Elevii vin anual la muzeul de istorie.

Îi întâlnesc uneori pe colegii mei la teatru.

Merg des dupã cumpãrãturi la magazinul universal.

El cautã deseori la librãrie cãrþi.


Ce fac zilnic studenþii ºi elevii? a face lecþii

Ce fac lunar ºefii firmelor ºi redactorii-ºefi ? a scrie un raport

Ce cautã deseori conducãtorii ºi managerii? a cãuta specialiºti buni

Ce organizeazã anual actorii de teatru ºi de cinema? a organiza festivaluri

23. Formulaþi (lucrând în grup) câte 2 – 3 întrebãri la temele: La magazin; La medic; În excursie.

24. Povestiþi despre prietenul dvs.

SINTEZÃ

Îl caut pe prietenul meu

Consider cã prietenia adevãratã este o relaþie frumoasã. Apreciez mult sentimentul acesta

fermecãtor. Eu cunosc bine ce este o prietenie curatã. Colegul meu de serviciu este un asemenea

prieten. Este redactor la un ziar. Deseori am nevoie de ajutorul lui. El este un om bun la suflet.

În seara aceasta mergem cu soþia la spectacolul “Îl caut pe prietenul meu”.

Este un spectacol despre doi prieteni vechi. Prietenii sunt binevoitori, atenþi. Stima lor este

reciprocã. Fiecare îl ajutã pe prietenul sãu. Ei sunt ºi parteneri de afaceri ºi înþeleg cã au

nevoie de prietenia aceasta.

Actorii sunt talentaþi, spectatorii apreciazã mult spectacolul. Ei îi aplaudã pe actori ºi pe regizor.

25. Selectaþi din text cuvintele care aratã :

calitãþi acþiuni persoane

26. Formulaþi întrebãri la text pe baza îmbinãrilor:

relaþie frumoasã

ajutorul lui

om bun la suflet

prieteni vechi

stimã reciprocã

calitãþile lor

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

113





Alãturi de un prieten bun este bine.

Eu discut cu soþul meu.

Ei lucreazã cu un specialist bun.

Nu discut cu tata, discut cu mama.

Deseori merg la teatru cu prietenul meu.

Vorbesc rar cu managerul.

Vizitez anual Muzeul Naþional.

Conducãtorul organizeazã lunar ºedinþe

de lucru.


Vãd (ce?) copacul.

Vãd (ce?) un copac.

Vãd (pe cine) un student.

Îl vãd (pe cine?) pe prietenul meu.

Cu cine? Merg cu prietenul.

Pe cine? Întreb pe un prieten.

Fãrã cine? Este trist fãrã prieteni.

De cine? Am nevoie de prieteni.

La cine? Merg la prietenul meu.

Despre cine? Vorbesc despre profesorul nostru.


Examinaþi imaginea.

Alegeþi o persoanã care poate fi prietenul dvs. Comentaþi.

Raportaþi fiecare desen la cuvântul prieten.

Joc de rol

Imaginaþi-vã cã aþi întâlnit un prieten vechi de ºcoalã. Improvizaþi un dialog.


Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.

Generalizãm

114 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI 17LECÞIA 17


O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ


Cum confirmãm sau infirmãm ceva

IV. TEXT-SINTEZÃ

a promite

a recomanda

a restitui

a telefona

a transmite

a-i trebui

a trimite

a acorda

a conþine

a-i conveni

a dãrui

a împrumuta

a încredinþa

a înmâna

a-i plãcea

a plãti

a prezenta

ascensor

cadou

datorie

invitaþie

încredere

salariu

scrisoare

servicii

ci

cui

cuiva

dacã

nici

numai

nu numai …,

ci ºi …

Cu plãcere!

115O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI17LECÞIA 17


conþineconþineconþineconþineconþine

conþinconþinconþinconþinconþin

VOCABULAR

Încercãm

1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.

2. Spuneþi care sunt antonimele cuvintelor: a rãspunde, a restitui.

Modificãm

3. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri:

cadou scump, salariu mare.

4. Spuneþi cum se conjugã la prezent verbele din îmbinãrile:

a plãti la casã, a restitui banii, a trimite o scrisoare.

Alcãtuim

5. Citiþi verbele din vocabular ºi precizaþi care dintre ele se pot îmbina cu cuvintele cuiva ceva.

Model:Model:Model:Model:Model: a dãrui cuiva cevaa dãrui cuiva cevaa dãrui cuiva cevaa dãrui cuiva cevaa dãrui cuiva ceva

6. Citiþi verbele de mai jos ºi gãsiþi în partea dreaptã cuvintele cu care acestea se îmbinã.

A dãrui, a înmâna, a transmite, o carte, un cadou, o scrisoare,

a trimite un pachet

A împrumuta, a plãti, a restitui zece lei, datoria, serviciile


Câþi litri conþine canistra? (zece litri) Câte cuvinte conþine dicþionarul?

(peste cinci mii de cuvinte) Ce conþine aceastã bãuturã? (mult zahãr=) Ce

conþin fructele? (multe vitamine) Ce conþine ideea aceasta? (un mare adevãr)


o sutã de lei toate datoriile

a împrumuta bani de la un prieten a plãti pentru cumpãrãturi

o carte de la un coleg cu bani

la casã

un elev nou un elev dupã cãrþi

a prezenta biletul a trimite un bolnav la medic

un plan copilul la ºcoalã

un proiect o scrisoare acasã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



8. Folosiþi în propoziþiile de mai jos cuvântul numai.

Model:Model:Model:Model:Model: El ºtie despre aceasta. El ºtie despre aceasta. El ºtie despre aceasta. El ºtie despre aceasta. El ºtie despre aceasta. Numai el ºtie despre aceasta.Numai el ºtie despre aceasta.Numai el ºtie despre aceasta.Numai el ºtie despre aceasta.Numai el ºtie despre aceasta.

El poate rãspunde. El plãteºte pentru bilet. Ei sunt de acord cu mine.

Ea nu greºeºte. Eu am dreptate.

GRAMATICÃ

Observãm

– ÎþiÎþiÎþiÎþiÎþi dau o carte. – LeLeLeLeLe trimit telegramã.

– MieMieMieMieMie? – Dar nouãnouãnouãnouãnouã?

– Da, þieþieþieþieþie. – VVVVVouã vãouã vãouã vãouã vãouã vã trimit o scrisoare.

Formele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativFormele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativFormele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativFormele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativFormele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativ

Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale cu verbe la indicativ prezent

Forma afirmativã Forma negativã

El îmiîmiîmiîmiîmi plãteºte (mie)(mie)(mie)(mie)(mie) El nu-minu-minu-minu-minu-mi plãteºte (mie)(mie)(mie)(mie)(mie)

El îþiîþiîþiîþiîþi plãteºte (þie)(þie)(þie)(þie)(þie) El nu-þinu-þinu-þinu-þinu-þi plãteºte (þie)(þie)(þie)(þie)(þie)

El îiîiîiîiîi plãteºte (lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)(lui, ei) El nu-inu-inu-inu-inu-i plãteºte (lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)

El nenenenene plãteºte (nouã)(nouã)(nouã)(nouã)(nouã) El nu nenu nenu nenu nenu ne plãteºte (nouã)(nouã)(nouã)(nouã)(nouã)

El vãvãvãvãvã plãteºte (vouã)(vouã)(vouã)(vouã)(vouã) El nu vãnu vãnu vãnu vãnu vã plãteºte (vouã)(vouã)(vouã)(vouã)(vouã)

El lelelelele plãteºte (lor)(lor)(lor)(lor)(lor) El nu lenu lenu lenu lenu le plãteºte (lor)(lor)(lor)(lor)(lor)

Aplicãm

9. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ.

Model:Model:Model:Model:Model: El … telefoneazã în fiecare zi. El … telefoneazã în fiecare zi. El … telefoneazã în fiecare zi. El … telefoneazã în fiecare zi. El … telefoneazã în fiecare zi. El îmi /îþi /îiEl îmi /îþi /îiEl îmi /îþi /îiEl îmi /îþi /îiEl îmi /îþi /îi

/ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi./ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi./ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi./ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi./ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi.

El … trimite scrisori. Ei … încredinþeazã o tainã. Ea … spune totul. Pãrinþii … scriu

scrisori. Eu … transmit toate noutãþile. Ei ... mulþumesc pentru servicii. El … acordã

încredere. El … dãruieºte flori.

Cine? Cui?

eu mie îmi

tu þie îþi

el lui îi

ea ei îi

noi nouã ne

voi vouã vã

ei lor le

ele lor le

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.

Model:Model:Model:Model:Model: Fratele îmi promite un bilet la concert.Fratele îmi promite un bilet la concert.Fratele îmi promite un bilet la concert.Fratele îmi promite un bilet la concert.Fratele îmi promite un bilet la concert.

Fratele nu-mi promite un bilet la concert.Fratele nu-mi promite un bilet la concert.Fratele nu-mi promite un bilet la concert.Fratele nu-mi promite un bilet la concert.Fratele nu-mi promite un bilet la concert.

El îmi spune adevãrul. Ei ne dau bani. Ei ne rezervã un loc la hotel. Ea îi face o cafea.

Ei ne cer informaþii. Ei ne mulþumesc pentru ajutor. El îþi împrumutã o sumã mare de bani.

Vecinul ne spune de ce nu merge ascensorul. De ce îi trimiþi o scrisoare? El îmi propune un

plan bun. El vã transmite un pachet.


Model:Model:Model:Model:Model: – Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,

iar lui îi trimit un tablou.iar lui îi trimit un tablou.iar lui îi trimit un tablou.iar lui îi trimit un tablou.iar lui îi trimit un tablou.

Ce le aduci? (lui, o ciocolatã, ei, o floare). Ce ne cumperi? (vouã, un calculator, lor, niºte

stilouri). Ce le dai? (lui, o bere, ei, o îngheþatã). Ce le promiþi? (lui, o cravatã, lor, niºte

mãnuºi).

12. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.

cine?cine?cine?cine?cine? cui?cui?cui?cui?cui? ce face?ce face?ce face?ce face?ce face? cui?cui?cui?cui?cui? ce?ce?ce?ce?ce?

El … îmi a dãrui mie flori

îþi þie o cravatã

îi … lui, ei… o cutie de bomboane

Ei … îmi a restitui mie banii

îþi þie cãrþile

îi … lui, ei… revistele

El … îmi a promite mie o carte

îþi þie un cadou

îi … lui, ei… un bilet la teatru

Ei … îmi a transmite mie o scrisoare

îþi þie un pachet

îi … lui, ei… mulþumiri

13. Alcãtuiþi dialoguri urmând modelul.

Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Îþi mulþumesc pentru ajutorÎþi mulþumesc pentru ajutorÎþi mulþumesc pentru ajutorÎþi mulþumesc pentru ajutorÎþi mulþumesc pentru ajutor.....

– Numai mie îmi mulþumeºti?– Numai mie îmi mulþumeºti?– Numai mie îmi mulþumeºti?– Numai mie îmi mulþumeºti?– Numai mie îmi mulþumeºti?

– Nu numai þie, ci ºi lui.– Nu numai þie, ci ºi lui.– Nu numai þie, ci ºi lui.– Nu numai þie, ci ºi lui.– Nu numai þie, ci ºi lui.

Îi dãruiesc o ciocolatã. Le acordãm ajutor. Vã împrumutãm bani. Îþi înmânez o telegramã.

Ne aduce o bere bunã. Vã explicã tema. Îmi face o cafea. Îmi rãspunde la scrisoare. Îi

restituie datoria. Vã promitem bilete la concert. Le rezervãm o camerã la hotel.

14. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.

aaaaa bbbbb

– Îþi dau un pix. – Vã trimit niºte bilete la spectacol.

– Mie? – Nouã?

– Da, þie. – Da, vouã.

– ªi lui nu-i dai nimic? – Le trimiþi ºi lor?

– Lui îi dau un caiet. – Nu, lor nu.



ccccc ddddd

– Îþi dãruiesc un creion. – Îmi împrumuþi sau nu-mi împrumuþi bani?

– Mie? – Nu-þi împrumut.

– Da, þie. – Dar lui îi împrumuþi?

– Dar lor? – Nici lui nu-i împrumut.

– Lor nu. – De ce?

– Nici ei? – Nu am bani.

– Ei îi dãruiesc o floare.

eeeee fffff


aaaaa

– Am nevoie de un dicþionar. o valizã

– Dacã vreþi vã pot da eu un dicþionar. niºte zahãr

– Mulþumesc. un calculator

– Pentru puþin. un scaun

bbbbb

– Vã rog, îmi puteþi spune unde e staþia librãria

de troleibuz? teatrul

– E aici aproape. hotelul

– Mulþumesc. stadionul

– Cu plãcere.

Verbul a-i trebui la prezent

16. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a trebui folosind cuvintele de mai jos.

O carte; un ziar nou; un bilet la spectacol; o maºinã nouã; un apartament

17. Puneþi în locul punctelor forma neaccentuatã a pronumelor personale în dativ.

… trebuie. Nu-… trebuie. … trebuie liniºte. … trebuie un calculator.

Lor … trebuie un birou spaþios. Manualul acesta … trebuie. Ce-… trebuie?

Cine … trebuie? Nu-… trebuie nimic. … trebuie un palton nou. …

trebuie bani pentru un televizor nou. Pentru cumpãrãtura aceasta … trebuie

mulþi bani.


Care dicþionar îþi trebuie: acesta sau acela? Care carte îþi trebuie: aceasta sau aceea? Unde

le trebuie: aici sau acolo? Ce le trebuie: cãrþi sau reviste?

(mie) îmi trebuie (mie) nu-mi trebuie

(þie) îþi trebuie (þie) nu-þi trebuie

(lui, ei) îi trebuie (lui, ei) nu-i trebuie

(nouã) ne trebuie (nouã) nu ne trebuie

(vouã) vã trebuie (vouã) nu vã trebuie

(lor) le trebuie (lor) nu le trebuie



(mie) îmi convine (mie) îmi convin

(þie) îþi convine (þie) îþi convin

(lui, ei) îi convine (lui, ei) îi convin

(nouã) ne convine (nouã) ne convin

(vouã) vã convine (vouã) vã convin

(lor) le convine (lor) le convin

îmi placeîmi placeîmi placeîmi placeîmi place + subst. sg. + subst. sg. + subst. sg. + subst. sg. + subst. sg.

îmi placîmi placîmi placîmi placîmi plac + subst. pl. + subst. pl. + subst. pl. + subst. pl. + subst. pl.

îmi convineîmi convineîmi convineîmi convineîmi convine + subst. sg. + subst. sg. + subst. sg. + subst. sg. + subst. sg.

îmi convinîmi convinîmi convinîmi convinîmi convin + subst. pl. + subst. pl. + subst. pl. + subst. pl. + subst. pl.

19. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din paranteze.

Iatã maºina care îmi trebuie. (casa, staþia, universitatea, parcul )

Acesta este ziarul care vã trebuie. (documentul, trenul, vagonul)

Acesta nu-i stiloul care vã trebuie. (autobuzul, strada, ºcoala, locul).


– Îmi trebuie un manual. cafea

– Dacã vreþi, vã pot da eu un manual. radio

– Mulþumesc. caiet

– Pentru puþin. niºte bani

21. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile de mai jos.

(mie) ... place muzica (mie) ... plac florile

(þie) ... place teatrul (þie) ... plac romanele istorice

(lui, ei) ... place sportul (lui, ei) ... plac pantofii aceºtia

(nouã) ... place tabloul acesta (nouã) ... plac cãlãtoriile pe jos

(vouã) ... place cãmaºa albastrã (vouã) ... plac filmele color

(lor) ... place costumul acesta (lor) ... plac bãieþii înalþi

22. Puneþi în locul punctelor forma accentuatã a pronumelor

personale în dativ.

… îmi place. … nu-mi place. … îþi place ciocolata? Ce nu-þi place …? De ce ... nu-þi

place? … nu-i place vinul. … nu-mi place oraºul acesta. Asta … nu-mi place. … nu ne

place costumul acesta. Care dintre romanele acestea le place …?


aaaaa

– Ce spectacol interesant! peisaj frumos

– Îþi place spectacolul acesta? ciorbã gustoasã

– Da, îmi place foarte mult. ciocolatã dulce

bbbbb

– Cui îi place berea? nouã, adevãrul

– Mie îmi place berea. ei, îngheþata

lui, matematica

Verbul a-i conveni la prezent


Aceasta … convine. Aceasta nu- … convine. Nu- … convine salariul. Þie … convine, dar

mie nu- … convine. De ce nu-… convine? Mie … convine, lui nu- … convine.

19. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din paranteze.

Iatã maºina care îmi trebuie. (casa, staþia, universitatea, parcul)

Acesta este ziarul care vã trebuie. (documentul, trenul, vagonul)

Acesta nu-i stiloul care vã trebuie. (autobuzul, strada, ºcoala, locul).


– Îmi trebuie un manual. cafea

– Dacã vreþi, vã pot da eu un manual. radio

– Mulþumesc. caiet

– Pentru puþin. niºte bani

21. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile de mai jos.

(mie) ... place muzica (mie) ... plac florile

(þie) ... place teatrul (þie) ... plac romanele istorice

(lui, ei) ... place sportul (lui, ei) ... plac pantofii aceºtia

(nouã) ... place tabloul acesta (nouã) ... plac cãlãtoriile pe jos

(vouã) ... place cãmaºa albastrã (vouã) ... plac filmele color

(lor) ... place costumul acesta (lor) ... plac bãieþii înalþi

22. Puneþi în locul punctelor forma accentuatã a pronumelor

personale în dativ.

… îmi place. … nu-mi place. … îþi place ciocolata? Ce nu-þi place …? De ce ... nu-þi

place? … nu-i place vinul. … nu-mi place oraºul acesta. Asta … nu-mi place. … nu ne

place costumul acesta. Care dintre romanele acestea le place …?


aaaaa

– Ce spectacol interesant! peisaj frumos

– Îþi place spectacolul acesta? ciorbã gustoasã

– Da, îmi place foarte mult. ciocolatã dulce

bbbbb

– Cui îi place berea? nouã, adevãrul

– Mie îmi place berea. ei, îngheþata

lui, matematica

Verbul a-i conveni la prezent


Aceasta … convine. Aceasta nu- … convine. Nu- … convine salariul. Þie … convine, dar

mie nu- … convine. De ce nu-… convine? Mie … convine, lui nu- … convine.



25. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind

cuvintele: costum, revistã.

– Ce fel de camerã doriþi?

– Doresc o camerã cu un pat.

– Avem o camerã la etajul doi.

– Foarte bine. Camera aceasta îmi convine. Mulþumesc.

– Cu plãcere.

26. Gãsiþi sfârºitul propoziþiilor.

Nu-mi rãspunde când... Nu-þi telefonez când...

Nu ne dau cãrþi dacã... Nu ne împrumutã bani dacã...


Cum confirmãm sau infirmãm cevaCum confirmãm sau infirmãm cevaCum confirmãm sau infirmãm cevaCum confirmãm sau infirmãm cevaCum confirmãm sau infirmãm ceva

Structuri

Într-adevãr Nu-i adevãrat cã…

E adevãrat cã… El nu are dreptate când spune cã…

El are dreptate când spune cã…

Utilizãm

27. Transformaþi propoziþiile de mai jos dupã modelele prezentate.

Într-adevãr, el îmi împrumutã bani.

Model:Model:Model:Model:Model: El îmi împrumutã bani. E adevãrat cã el îmi împrumutã bani.

Nu-i adevãrat cã el îmi împrumutã bani.

El îi dãruieºte flori. El ne restituie revistele. Directorul le rãspunde la întrebãri. El ne

promite multe. Îmi trebuie un pahar. Ea ne aºteaptã de douã ore.


– Ce ziare primiþi?

– Primim Fluxul, Timpul, Jurnal de Chiºinãu, Moldova Suveranã. Într-un

cuvânt, primim multe ziare.

– Într-adevãr, sunt multe ziare.

SINTEZÃ

O scrisoare de la pãrinþi

Astãzi este zi de odihnã. Ana ºi Maria sunt în parc. Maria citeºte o scrisoare de la pãrinþi.

– Ce îþi scriu pãrinþii în scrisoare? întreabã Ana.

– Îmi scriu cã sunt sãnãtoºi. Iar de ziua mea îmi promit un cadou.

– Pãrinþii mei nu-mi scriu scrisori, spune Ana, ei îmi telefoneazã în fiecare zi.

– ªi fratele meu îmi telefoneazã, spune Maria.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.




Într-adevãr, el este aici.

E adevãrat cã ei ne promit ajutor.

Nu e adevãrat cã el este student.


Profesorul ne explicã lecþia. Îmi spune cine este el.

El îmi dã o carte. – Cui transmiþi biletele?

El nu-mi dã revista. – Lor.

Þie îþi trimit o carte. Îmi trebuie un manual nou.

Lor le trimitem niºte reviste. El ne poate împrumuta bani.

Lui îi trimitem o scrisoare,

iar ei o telegramã.

– Dar unde este fratele tãu?

– El este student la universitatea din Iaºi. De acolo el îmi trimite cãrþi ºi reviste.

– Iar fratele meu este acum în Franþa. El îmi rãspunde rar la scrisorile mele. Nu are timp

pentru scrisori. Într-o scrisoare îmi scrie cã pânã la iarnã nu poate veni acasã. El îmi trimite

uneori ºi bani.

– Fratele tãu este un om bun.

– Da, într-adevãr, el este bun cu mine.


Unde sunt Ana ºi Maria?

Ce citeºte Maria?

De la cine este scrisoarea?

Ce întreabã Ana?

Ce îi rãspunde Maria?

30. Temã pentru discuþie.

Spuneþi care oameni vã plac ºi care nu vã plac. De ce?


Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.

Generalizãm

122 SUNT CÃLÃUZÃ 18LECÞIA 18


SUNT CÃLÃUZÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Cazul dativ al substantivului


Cum identificãm destinatarul unei acþiuni

IV. TEXT-SINTEZÃ

a adresa

a aminti

a aparþine

a arãta

a ceda

a comunica

a datora

a demonstra

a expedia

a oferi

a permite

a povesti

a propune

adversar

cãlãuzã

cinematograf

colet

ghiºeu

hartã

monument

parte

rest

semn

siguranþã

ºef

trecere

datoritã

graþie

mulþumitã

est

vest

nord

sud

clar

drept

interzis

123SUNT CÃLÃUZÃ18LECÞIA 18


VOCABULAR

Încercãm

1. Alcãtuiþi îmbinãri. Alcãtuiþi propoziþii.

a comunica bine a propune o informaþie

a datora o întâlnire a arãta o explicaþie

a demonstra adevãrul

2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta.

Eu ______________ cartea la timp. a expedia

Tu ______________ o plimbare prin parc. a propune

Noi _____________ o cãlãtorie la mare. a oferi

Voi _____________ o cerere. a restitui

Ei _______________ o telegramã. a adresa

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de

astãzi. Verificaþi-vã reciproc.

4. Alcãtuiþi propoziþii:

Model:Model:Model:Model:Model: El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare. El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare. El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare. El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare. El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare.

eu ... a povesti o istorie interesantã

tu ... a arãta o bomboanã

el ... a ceda un colet

ea ... a comunica o teoremã

noi ... a demonstra o noutate

voi ... a expedia umbrela

ei ... a da o revistã

ele ... a desface locul

5. Alegeþi cuvântul care se potriveºte contextului.

Eu îi __________ cã acolo este biblioteca. a) a comunica b) a arãta c) a expedia Eu îi

__________despre bulevardul ªtefan cel Mare. a) a oferi b) a propune c) a povesti Eu îi __________

o informaþie bogatã despre oraºul Chiºinãu. a) a oferi b) a

adresa c) a restitui. Strãinul îmi __________ o întrebare a) a

povesti b) permite c) a adresa Eu îi ___________ unui strãin

oraºul Bãlþi. a) a aparþine b) a arãta c) a propune Tu ne

_________ o excursie prin oraº. a) a datora b) a povesti c) a

propune Noi vã _________ o ºtire importantã. a) a oferi b) a

comunica c) a adresa Ele le ________ o plimbare prin oraº.

a) a aminti b) a comunica c) a permite.

6. Determinaþi dacã propoziþiile sunt false sau adevãrate.

La nord de Moldova este Letonia.

La sud de Rusia este Ucraina.

La est de Franþa este Anglia.

La vest de România este Austria.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



Modificãm

7. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Cinematograful este nou.

colet greu semn clar

ghiºeu a fi acolo ºef a fi interzis

oraº modern trecere punctual

drum drept

8. Utilizaþi verbul la prezent.

Model:Model:Model:Model:Model: EEEEEl îmi (a restitui) scrisoarea mea.l îmi (a restitui) scrisoarea mea.l îmi (a restitui) scrisoarea mea.l îmi (a restitui) scrisoarea mea.l îmi (a restitui) scrisoarea mea.

El îmi restituie scrisoarea mea.El îmi restituie scrisoarea mea.El îmi restituie scrisoarea mea.El îmi restituie scrisoarea mea.El îmi restituie scrisoarea mea.

Eu îþi (a propune) ________ o cãlãtorie cu maºina. El nu ne (a povesti) __________ nimic

interesant. Noi vã (a adresa) ___________ multe întrebãri. Voi îmi (a comunica) _________ cã

pleacã astãzi. Ei îþi (a arãta) ______ cu plãcere universitatea.

Alcãtuim


– Ce îmi propui? – Prin oraºul vechi...

– Îþi propun o plimbare. – De ce?

– Unde? – Îþi datorez o explicaþie....

10. Selectaþi 5 verbe din vocabular ºi alcãtuiþi 5 propoziþii dupã modelul:

Eu povestesc o istorie interesantã.Eu povestesc o istorie interesantã.Eu povestesc o istorie interesantã.Eu povestesc o istorie interesantã.Eu povestesc o istorie interesantã.

GRAMATICÃ

Observãm

– Ce îi arãþi unui strãinunui strãinunui strãinunui strãinunui strãin?

– Îi arãt oraºul Chiºinãu.

– Dar ce îi comunici unei turisteunei turisteunei turisteunei turisteunei turiste?

– Îi comunic cã plecãm mâine în excursie.

– Dar ce le dai unor turiºtiunor turiºtiunor turiºtiunor turiºtiunor turiºti?

– Le dau o carte despre Moldova.

Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

singular

masc./ neutru unui + substantivul la singular

feminin unei + substantivul la plural

plural

masc./ neutru / feminin unor + substantivul la plural


adversar slab a avea o siguranþã

cãlãuzã bunã a adresa o cerere

colet important a comunica o ºtire

a povesti o întâmplare



îi ... unuiîi ... unuiîi ... unuiîi ... unuiîi ... unui

îi ... uneiîi ... uneiîi ... uneiîi ... uneiîi ... unei

le ... unorle ... unorle ... unorle ... unorle ... unor

familiei,familiei,familiei,familiei,familiei,staþiei,staþiei,staþiei,staþiei,staþiei,istorieiistorieiistorieiistorieiistoriei

Eu îiîiîiîiîi arãt unuiunuiunuiunuiunui strãin oraºul strãin oraºul strãin oraºul strãin oraºul strãin oraºul. El lelelelele aratã unorunorunorunorunor strãini oraºul. strãini oraºul. strãini oraºul. strãini oraºul. strãini oraºul.

Tu îiîiîiîiîi arãþi uneiuneiuneiuneiunei strãine oraºul. strãine oraºul. strãine oraºul. strãine oraºul. strãine oraºul. Noi lelelelele arãtãm unorunorunorunorunor strãine oraºul. strãine oraºul. strãine oraºul. strãine oraºul. strãine oraºul.

11. Puneþi substantivele în dativ. Treceþi-le apoi la plural.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu Eu Eu Eu Eu îi îi îi îi îi expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.

Eu Eu Eu Eu Eu îi îi îi îi îi expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.

Eu Eu Eu Eu Eu le le le le le expediez unor expediez unor expediez unor expediez unor expediez unor cursanþicursanþicursanþicursanþicursanþi, unor coleg, unor coleg, unor coleg, unor coleg, unor colegeeeee o scrisoare. o scrisoare. o scrisoare. o scrisoare. o scrisoare.

aaaaa

Tu îi cedezi (un domn) ________________ locul. Noi îi oferim (un profesor) _____________ o

carte. Voi îi povestiþi (un coleg) _____________ o istorie. El îi comunicã (un prieten)

____________ o noutate. Ei îi propun (un turist) ________________ o hartã.

bbbbb

Tu îi propui (o colegã) _______________ o întâlnire de afaceri. Ea îi expediazã (o nepoatã)

___________ o telegramã. Noi îi cumpãrãm (o profesoarã) _________un cadou. Voi îi acordaþi

(o franþuzoaicã) ______ ajutor. Ei îi promit (o turistã) __________ o vizitã la þarã.

ccccc

Eu îi dãruiesc (o domniºoarã)____________ un dicþionar. Tu îi recomanzi (un oaspete)

_____________ mâncarea aceasta. El îi transmite (o mãtuºã) _______________un colet.. Noi

îi rãspundem (un nepot)____________ uneori. Voi îi prezentaþi (o franþuzoaicã)___________

un concert. Ei îi înmâneazã (un spectator) _____________ programul.


Model:Model:Model:Model:Model: El îi aduce unui prieten un tablou.El îi aduce unui prieten un tablou.El îi aduce unui prieten un tablou.El îi aduce unui prieten un tablou.El îi aduce unui prieten un tablou.

El le aduce unor prieteni niºte tablouriEl le aduce unor prieteni niºte tablouriEl le aduce unor prieteni niºte tablouriEl le aduce unor prieteni niºte tablouriEl le aduce unor prieteni niºte tablouri.....

eu a aduce un cumpãrãtor o informaþie

tu a dãrui o fatã planul

el a cumpãra niºte profesori dicþionarul

ea a promite niºte profesoare niºte cãrþi

noi a restitui un domn un manual

voi a arãta o doamnã o revistã

ei a expedia niºte manageri un stilou

ele a oferi niºte ziariste o cutie de bomboane

Observãm

– Cui împrumuþi dicþionarul? – Cui transmiteþi banii?

– Îi împrumut dicþionarul colegului colegului colegului colegului colegului de bancã. – PãrinþilorPãrinþilorPãrinþilorPãrinþilorPãrinþilor.....

– Dar manualul? – Dar maºina?

– Colegei Colegei Colegei Colegei Colegei de clasã. – RRRRRudelorudelorudelorudelorudelor.

Substantiv la cazul dativ cu articol hotãrât

Eu îi comunic strãinului ului ului ului ului orarul trenurilor..... El le comunicã strãinilor lor lor lor lor orarul trenurilor.....

Tu îi comunici strãinei i i i i orarul trenurilor..... Noi le comunicãm strãinelor lor lor lor lor orarul trenurilor.....

singular

masculin/ neutru substantivul la singular + (u)lui

feminin substantivul la plural + i

plural

masc./ neutru/fem. substantivul la plural + lor



Nume proprii

Masculin Feminin

Îi explic lui Gheorghe lui Gheorghe lui Gheorghe lui Gheorghe lui Gheorghe problema. Îi explic MarieiMarieiMarieiMarieiMariei exerciþiul.

Îi aduc lui Carmenlui Carmenlui Carmenlui Carmenlui Carmen cãrþile. Îi explic VioricãiVioricãiVioricãiVioricãiVioricãi tema.

MasculinMasculinMasculinMasculinMasculin FFFFFeminineminineminineminineminin

lui lui lui lui lui + substantiv propriu substantiv propriu + ei.ei.ei.ei.ei.

+ ãi.ãi.ãi.ãi.ãi.

Aplicãm

13. Puneþi substantivele la cazul dativ.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.

Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.

Eu le ofer colegilorEu le ofer colegilorEu le ofer colegilorEu le ofer colegilorEu le ofer colegilor, turiºtilor stiloul meu., turiºtilor stiloul meu., turiºtilor stiloul meu., turiºtilor stiloul meu., turiºtilor stiloul meu.

aaaaa

Tu îi povesteºti (prietenul) ____________o piesã de teatru. El îi propune (strãinul) _________o

hartã. Noi îi expediem (profesorul)_______un colet. Voi îi cedaþi (turistul) ________ locul. Ei îi

comunicã (ºeful) ________ noutatea. Ele îi restituie (inginerul) _________ planul.

bbbbb

Tu îi oferi (colega)________un cadou. El îi propune (doamna)_____o întâlnire. Noi îi expediem

(prietena)_______un colet. Voi îi restituiþi (profesoara)_______niºte reviste. Ei îi aratã

(ziarista)_______Catedrala din Chiºinãu.


Cui prezinþi documentele pentru semnare? Cui încredinþezi secretele firmei? Cui oferi

cadou de Crãciun? Dar de Paºti? Cui comunici despre plecarea ta? Cui dãruieºti flori? Dar

cãrþi? Cui promiþi o vizitã? Cui transmiþi biletul de la concert? Cui restitui banii? Cui

aduci îngheþatã? Cui explici problema? Cui telefonezi seara? Dar ziua?

15. Utilizaþi substantivele din paranteze în dativ.

Datoritã (fratele) meu plec la mare. Mulþumitã (ajutorul) din partea

colegilor sunt ºef. Graþie (profesorul) eºti astãzi student.


Model:Model:Model:Model:Model: Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).

Lui Ion. Mariei.Lui Ion. Mariei.Lui Ion. Mariei.Lui Ion. Mariei.Lui Ion. Mariei.

Cui cumperi cadoul acesta? (Dan). Cui mulþumeºti pentru carte? (Elena). Cui împrumuþi

pixul? (Vlad). Cui adresezi o întrebare? (Gheorghe). Cui demonstrezi teorema? (Liliana).

Cui aminteºti despre accident? (Rodica). Cui propui o revistã? (Lili)

datoritãdatoritãdatoritãdatoritãdatoritã

mulþumitãmulþumitãmulþumitãmulþumitãmulþumitã cui?cui?cui?cui?cui?

graþiegraþiegraþiegraþiegraþie



17. Puneþi substantivele din paranteze în dativ.

Tu îi expediezi (unchiul) _________ o telegramã. El îi oferã (mama) _________un buchet de

flori. Eu le povestesc (niºte colegi) _________despre Italia. Ea le propune (surorile) _________o

cãlãtorie la munte. Noi le acordãm (niºte englezoaice) __________un mare ajutor. Voi îi

transmiteþi (o juristã) __________un dicþionar nou. Ei îi propun (o turistã) __________o

plimbare prin Chiºinãu. Ele le dãruiesc (mamele) ________multe flori. Eu îi mulþumesc

(Dorina)_______pentru serviciu. El îi cumpãrã (Alexandru) _______ un tablou vechi.


Cum identificãm destinatarul unei acþiuni

Structuri

Eu îi comunic unui profesorunui profesorunui profesorunui profesorunui profesor o noutate.

Tu îi comunici unei profesoareunei profesoareunei profesoareunei profesoareunei profesoare o informaþie.

Noi le oferim unor profesoriunor profesoriunor profesoriunor profesoriunor profesori niºte dicþionare.

Voi le oferiþi unor profesoareunor profesoareunor profesoareunor profesoareunor profesoare niºte cãrþi.

Eu îi propun turistuluituristuluituristuluituristuluituristului o hartã.

Tu îi propui turisteituristeituristeituristeituristei o hartã.

Eu le povestesc turiºtilorturiºtilorturiºtilorturiºtilorturiºtilor despre oraº.

Tu le povesteºti turistelorturistelorturistelorturistelorturistelor despre hotel.

Eu îi restitui lui Andreilui Andreilui Andreilui Andreilui Andrei cartea.

Tu îi restitui AneiAneiAneiAneiAnei valiza.

Utilizãm

– Cui povesteºti despre cazul acesta? – Cui propui o afacere?

– Unui coleg. – Prietenilor.

– Cui expediezi o scrisoare? – Cui cedezi locul?

– Mamei. – Profesoarelor.


– De ce nu le comunici pãrinþilor noutatea?

– Care noutate? ....

19. Alegeþi un cuvânt din rândul “a” ºi altul din rândul “b” ºi alcãtuiþi o situaþie de comunicare.

aaaaa a datora a propune a restitui a povesti a comunica

bbbbb bani o noutate explicaþie o afacere o ºtire

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



SINTEZÃ

Sunt cãlãuzã

Suntem în oraº. Eu îi arãt unui strãin oraºul Chiºinãu. Aici este teatrul “M. Eminescu”, unde

sunt spectacole bune. Eu îi comunic strãinului cã acolo este Sala cu Orgã ºi îi propun o plimbare

prin parcul de alãturi. Eu îi povestesc turistului despre bulevardul ªtefan cel Mare, care este larg,

lung ºi curat. Clãdirea aceasta aparþine Primãriei. Este o clãdire veche ºi frumoasã. Eu îi ofer

turistului o informaþie bogatã despre Piaþa Marii Adunãri Naþionale ºi îi dau ºi o hartã. Strãinul îmi

adreseazã o întrebare:

– Ce monument de arhitecturã este acesta?

– Acesta-i un ansamblu de arhitecturã din trei pãrþi: Arcul de Triumf, Clopotniþa ºi Catedrala.

– E original.

Îi comunic turistului cã monumentul lui ªtefan cel Mare este în centru. Aici întotdeauna sunt

oameni. Îi propun o plimbare prin centru. La ghiºeu cumpãrãm o revistã. La colþ este un semn:

trecerea interzisã.

Grãdina Publicã ªtefan cel Mare are alei drepte ºi lungi. Cinematograful Patria este modern.

Piaþa Marii Adunãri Naþionale este mare. Îmi place mult oraºul meu.


Ce oraº îi aratã strãinului?

Ce spectacole are teatrul Eminescu?

Despre ce îi povesteºte turistului?

Cum este bulevardul ªtefan cel Mare?

Unde este Primãria? Cum este ea?

Ce pãrþi are ansamblul de arhitecturã?

Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare?

Cum este cinematograful Patria?

Cum este Grãdina Publicã ªtefan cel Mare?

Dar Piaþa Marii Adunãri Naþionale?

Situaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicare Faceþi o plimbare prin oraºul natal. Observaþi multe schimbãri. Puneþi întrebãri referitoare la

aceste schimbãri.

Observaþi un nou afiº pentru film. Povestiþi ce hotãrâre luaþi.

Descrieþi Valea Morilor din Chiºinãu sau un loc de odihnã din oraºul dvs.

Descrieþi locul nostru preferat de odihnã.


De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.

Generalizãm


Eu îi comunic unui coleg o

noutate

Eu le ofer unor colegi un calculator.

Eu îi propun turistului o hartã.

Eu le povestesc turiºtilor despre oraº.

Eu îi restitui lui Andrei cartea.


Tu îi comunici unei profesoare o

informaþie.

Tu le oferi unor profesoare o agendã.

Tu îi propui turistei o carte.

Tu le povesteºti turistelor despre hotel.

Tu îi restitui Anei valiza.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

129CE-I AL MEU E AL MEU...19LECÞIA 19


CE-I AL MEU E AL MEU...

VOCABULAR

GRAMATICÃ

Pronumele posesive

Gradele de comparaþie ale adjectivului


Cum spunem că o acţiune se desfășoară în timpul altei acþiuni

TEXT-SINTEZÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

a cânta

a interpreta

a privi

al cui?

a cui?

ai cui?

ale cui?

amândoi

amândouã

ambii

ambele

cumva

deoparte

undeva

adresã

cântec

gând

ginere

interpret

mânã

melodie

norã

pian

picior

rãspuns

succes

vãr

veriºoarã

veriºor

viaþã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

130 CE-I AL MEU E AL MEU... 19LECÞIA 19


VOCABULAR

Încercãm

1. Examinaþi imaginea de la începutul lecþiei ºi completaþi.

Cine cântã la pian? La pian cântã……………

Ce interpreteazã …….? ………interpreteazã o melodie cunoscutã.

Cum este interpretul? Interpretul este……………

Cine ascultã melodia? …………………………

2. Completaþi.

Eu adresez o întrebare colegului meu. Tu adresezi…………

Tu comunici o noutate prietenilor lui. El comunicã…………

El aratã o carte mamei. Ea aratã ……………..

Ea priveºte un tablou. Noi privim…………..

Noi povestim un text. Voi povestiþi…………

Voi împrumutaþi o idee. Ei împrumutã……….

Ei cântã la pian. Ele cântã…………….

3. Analizaþi ºi completaþi.

Ambii bãieþi sunt mari. Ambele fete sunt ……………

Ambii pãrinþi sunt tineri. Ambele bunici sunt …………

Ambii fraþi pot cânta la pian. Ambele surori pot …………..

Amândoi vin în vizitã. Amândouã vin sã asculte…….

Amândoi fraþii vin azi. Amândouã fetele vin……

Amândoi copiii cântã bine. Amândouã prietenele vãd…..

4. Alcãtuiþi dupã model.

Ambii fraþi Ambii fraþi Ambii fraþi Ambii fraþi Ambii fraþi amîndoi fraþiiamîndoi fraþiiamîndoi fraþiiamîndoi fraþiiamîndoi fraþii

Ambele surori Ambele surori Ambele surori Ambele surori Ambele surori amîndouã surorileamîndouã surorileamîndouã surorileamîndouã surorileamîndouã surorile

bunic nepot copil veriºoarã prieten interpretã

jurist medic economist nepoatã ºofer norã

cursant fecior membru profesoarã bãrbat mãtuºã

5. Îmbinaþi cuvintele:

Model:Model:Model:Model:Model: tatã tatã tatã tatã tatã mamãmamãmamãmamãmamã

bunic, unchi, soþie, veriºor, fecior, ginere, soþ, fiicã, norã, veriºoarã, bunicã, mãtuºã

ambii ambii ambii ambii ambii +++++

substantiv substantiv substantiv substantiv substantiv

ambele ambele ambele ambele ambele nearticulatnearticulatnearticulatnearticulatnearticulat

amândoi amândoi amândoi amândoi amândoi +++++ subst. pl. subst. pl. subst. pl. subst. pl. subst. pl. cucucucucu

amândouãamândouãamândouãamândouãamândouã art. hot. art. hot. art. hot. art. hot. art. hot.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.


gând frumos a privi atent

gânduri negre a avea succes

cântec despre þarã a lucra cu plãcere

viaþã dulce a interpreta o melodie

a cânta la pian



Modificãm

6. Deschideþi parantezele.

Fratele (mea) este inginer. El are o afacere (bun).

Prietenii (nostru) lucreazã la ºcoalã. Ei sunt (atent) cu copiii.

Rãspunsul (ta) nu este corect. Tu nu cunoºti problema (acest).

Privirea (tãu) este caldã. Tu ai ochii (cald).

Ginerele(voºtri) vine cu trenul. El aduce ºtiri (bun).

Veriºoara (tale) admirã natura. Ea este un pictor (talentatã).

7. Completaþi.

Familia ta este mare. Tu ai……. Fratele tãu este tânãr. El studiazã la…….. Surorile

noastre sunt mici. Ele merg la……….. Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni. Ei sunt la ………….

8. Alegeþi rãspunsurile la întrebãrile date.

Dãruiþi flori.

Ce faci tu? Plãteºte pentru bilet.

Ce face Andrei? Priviþi spectacolul.

Ce faceþi voi? Cântã la pian.

Interpretezi un cântec.

Alcãtuim

9. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginii de mai sus.

GRAMATICÃ

Observãm

– Cartea meaCartea meaCartea meaCartea meaCartea mea este nouã, dar a taa taa taa taa ta? – Ale lorAle lorAle lorAle lorAle lor sunt vechi, dar ei citesc cu plãcere cãrþile acestea.

– A meameameameamea de asemenea este nouã. – Ale cui Ale cui Ale cui Ale cui Ale cui cãrþi sunt ºi noi, ºi interesante?

– Dar cum sunt cãrþile lorcãrþile lorcãrþile lorcãrþile lorcãrþile lor? – Ale noastreAle noastreAle noastreAle noastreAle noastre sunt ºi noi, ºi interesante.

Pronumele posesive

Aplicãm


Model:Model:Model:Model:Model: – Al cui este manualul acesta?Al cui este manualul acesta?Al cui este manualul acesta?Al cui este manualul acesta?Al cui este manualul acesta?

– Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,

ei, sãu, nostru, vostru, lor)ei, sãu, nostru, vostru, lor)ei, sãu, nostru, vostru, lor)ei, sãu, nostru, vostru, lor)ei, sãu, nostru, vostru, lor)

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

al meu al nostru

(fratele)(fratele)(fratele)(fratele)(fratele) al tãu al vostru, dvs.

al sãu(al lui, ei) al lor

a mea a noastrã

(sora)(sora)(sora)(sora)(sora) a ta a voastrã, dvs.

a sa (a lui, ei) a lor

ai mei ai noºtri

(fraþii =)(fraþii =)(fraþii =)(fraþii =)(fraþii =) ai tãi ai voºtri, dvs.

ai sãi(ai lui, ei) ai lor

ale mele ale noastre

(surorile)(surorile)(surorile)(surorile)(surorile) ale tale ale voastre, dvs.

ale sale (ale lui, ei) ale lor



Al cui este copilul acesta?……………………..

Al cui este pixul acesta?……………………..

Al cui este dicþionarul acesta?………………

A cui este valiza aceasta?……………..

A cui este cutia aceasta?………………

A cui este haina aceasta?………………

Ai cui sunt copiii aceºtia?……………….. Ale cui sunt valizele acestea?……………..

Ale cui sunt pixurile acestea?…………….. Ale cui sunt cutiile acestea?………………

Ale cui sunt dicþionarele acestea?……… Ale cui sunt hainele acestea?………………

Model:Model:Model:Model:Model: – Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?

– Al meu e acolo.Al meu e acolo.Al meu e acolo.Al meu e acolo.Al meu e acolo.

calculatorul, profesorul, scaunul, stiloul, oglinda, cãmaºa, cãciula, scurta

11. Completaþi rãspunzând la întrebãri.

Pixul este al lui? Da,……….. Biroul este al dvs.? Nu,…………….

Casa este a ta? Nu,………… Tacâmul este al lui? Da,……………….

Copiii sunt ai lor? Nu,………. Cãmãºile sunt ale lor? Nu,…………………

12. Completaþi cu formele pronumelui posesiv.

Ideea este……….(eu) Prietenii sunt………..(tu)

Propunerea este………..(tu) Pãrinþii sunt …………(eu)

Gândul este………….(el) Lucrãrile sunt……..(el)

Poezia este…………(ea) Veriºorii sunt ……..(ea)

13. Înlocuiþi un pronume cu altul.

Model:Model:Model:Model:Model: Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al tãu? Care copil este al tãu? Care copil este al tãu? Care copil este al tãu? Care copil este al tãu?

Care carte este a lui? noi Care prieteni sunt ai ei? voi

Care idei sunt ale lor? ea Care propunere este a ta? ei

14. Înlocuiþi substantivele cu pronume posesive :

Model:Model:Model:Model:Model: Prietena mea învaþã la facultate.Prietena mea învaþã la facultate.Prietena mea învaþã la facultate.Prietena mea învaþã la facultate.Prietena mea învaþã la facultate.

A mea învaþã la facultate.A mea învaþã la facultate.A mea învaþã la facultate.A mea învaþã la facultate.A mea învaþã la facultate.

Copiii mei locuiesc aproape. …………

Fiul lor studiazã istoria. …………

Colegul vostru vine în ospeþie. ………….

Prietenii noºtri sunt bucuroºi. ………

Fetele lui cântã bine. …………

Fiica ta înþelege textul. ………

Bunicii voºtri pot cânta. ………



15. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare.

– Cartea mea este interesantã. Dar cum birou spaþios

este a ta? rãspuns corect

– ªi a mea este interesantã. propunere interesantã

serviciu greu

prieten adevãrat

Observãm

– Noi avem un apartament foarte spaþiosfoarte spaþiosfoarte spaþiosfoarte spaþiosfoarte spaþios, cu o bucãtãrie maremaremaremaremare ºi cu un antreu foarte largfoarte largfoarte largfoarte largfoarte larg. Dar

cum este al vostru?

– Avem un apartament vechivechivechivechivechi, însã spaþios. Avem mobilã nouã ºi foarte frumoasãfoarte frumoasãfoarte frumoasãfoarte frumoasãfoarte frumoasã. Mobila cea maicea maicea maicea maicea mai

scumpãscumpãscumpãscumpãscumpã este în salon, iar cele mai maricele mai maricele mai maricele mai maricele mai mari ferestre sunt la bucãtãrie. Ele sunt foarte mari.foarte mari.foarte mari.foarte mari.foarte mari.

Gradele de comparaþie ale adjectivului

Aplicãm

16. Alcãtuiþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Scaun comod Scaun comod Scaun comod Scaun comod Scaun comod Cel mai comod scaun este aici.Cel mai comod scaun este aici.Cel mai comod scaun este aici.Cel mai comod scaun este aici.Cel mai comod scaun este aici.

camerã spaþioasã, acolo casã frumoasã, aproape rochie scumpã, în dulap fiicã harnicã, la

facultate carte veche, pe masã.


Model:Model:Model:Model:Model: – F– F– F– F– Faci mâncare gustoasã?aci mâncare gustoasã?aci mâncare gustoasã?aci mâncare gustoasã?aci mâncare gustoasã?

– Da, fac mâncare foarte gustoasã.– Da, fac mâncare foarte gustoasã.– Da, fac mâncare foarte gustoasã.– Da, fac mâncare foarte gustoasã.– Da, fac mâncare foarte gustoasã.

Are o familie prietenoasã?

Ai un frate deºtept?

Au surori harnice?

Ea are ochi frumoºi?

Deseneazã un desen mare?

Rezervãm o camerã spaþioasã?

Aºteaptã o persoanã dragã?

Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ

frumos mai frumos decât… cel mai frumos foarte frumos

frumoasã mai frumoasã ca… cea mai frumoasã foarte frumoasã

frumoºi mai frumoºi cei mai frumoºi foarte frumoºi

frumoase mai frumoase cele mai frumoase foarte frumoase




Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni

Structuri

Când eu vorbesc la telefon, tu asculþi atent.

Când profesorul recitã poezia, elevii tac.

Când artistul interpreteazã melodia, în salã este liniºte.

Bunica lucreazã bine când în camerã este cald.

Utilizãm

18. Formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri.

Model:Model:Model:Model:Model: Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?

Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.

Când eu citesc fratele a privi

Când fratele citeºte sora a asculta

Când mama lucreazã copiii a desena

Când prietenul cântã colegul a învãþa

Când profesorul povesteºte cursanþii a nota

19. Completaþi propoziþia folosind cuvintele din tabel.

Când eu rãsfoiesc ziarele,………………..

tata soþia fiul nora prietenul

? ? ? ? ?

SINTEZÃ

Ce-i al meu e al meu…

Florile cele mai frumoase de aici sunt ale mele. Prietenul acesta sincer este al meu. În fiecare

zi eu îl invit în ospeþie.

Prietenul meu este un specialist bun. El construieºte case înalte ºi foarte spaþioase. Învaþã

repede tot ce este nou. Datoritã experienþiei, poate executa multe lucrãri. Este un om modern

ºi are nevoie de cei mai deºtepþi colegi de lucru. Împreunã noi rezolvãm cele mai mari probleme.

Realizãrile noastre sunt cele mai bune. ªi al nostru este viitorul: al tãu, al lui, al ei.

20. Scrieþi îmbinãrile din text în coloanele date:

substantiv + adjectiv substantiv + adjectiv pronume posesive

la gradul pozitiv la gradul superlativ (substantiv)

prieten sincer florile cele mai frumoase ale mele (florile)

……………………… ……………………… ……………………

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.




Ambii prieteni sunt înalþi.

Amândoi fraþii cântã bine.

Când eu citesc, soþia ascultã atent.

Când apare soarele, luna dispare.


Al cui este tocul acesta?

Cartea mea este curatã,

dar cum este a ta?

Þara unde locuiesc este a mea.

Pixul este al lui?

Florile acestea sunt ale noastre?

Da, florile acestea sunt ale noastre.

Am un frate foarte harnic.

El este prietenul meu cel mai bun.

21. Rãspundeþi.

Despre cine vorbeºte autorul?

Cum este prietenul ca specialist?

Datoritã cui el lucreazã bine?

22. Examinaþi imaginile de mai jos. Precizaþi dacã propoziþiile date corespund imaginilor.

Soþul meu este harnic, lucreazã bine! Soþul meu nu poate conduce maºina. Soþul meu este un medic bun.


Ce-i al meu e pus deoparte.Ce-i al meu e pus deoparte.Ce-i al meu e pus deoparte.Ce-i al meu e pus deoparte.Ce-i al meu e pus deoparte.

Generalizãm

136 PRIN ORAª 20LECÞIA 20


PRIN ORAª

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Cazul genitiv al substantivelor

Prepoziþiile construite cu cazul genitiv


Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor

Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã

IV. TEXT-SINTEZÃ

a însemna aglomeraþie

bulevard

cartier

centru

faptã

grãdinã

intersecþie

întoarcere

întrebare

locuitor

orã de vârf

periferie

rezolvare

semafor

sosire

turn

apoi

întâi

sus

dupã ce

deasupra

din cauza

împotriva

înaintea

în dreapta

în faþa

în mijlocul

în spatele

în stânga

în timpul

137PRIN ORAª20LECÞIA 20


masculin unui + substantivul la singular unui bãiat

neutru unui + substantivul la singular unui oraº

feminin unei + substantivul la plural unei fete

unei mãtuºi

masculin unor + substantivul la plural unor bãieþi

neutru unor + substantivul la plural unor oraºe

feminin unor + substantivul la plural unor fete

unor mãtuºi


un cuvânt în text

a însemnaun scaun cu cretã

un loc pe hartã

cu creionul o zi în calendar

VOCABULAR

1. Citiþi cuvintele ºi spuneþi care dintre ele numesc fenomene, realitãþi legate de oraº. Numiþi ºi alte cuvinte

care au legãturã cu viaþa de la oraº.

2. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din limba rusã.

3. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele:

bulevard, cartier, centru, grãdinã, periferie.

GRAMATICÃ

Observãm

4. Citiþi dialogurile. Observaþi cum se exprimã raportul de posesie.

– E maºina ta? – Sunt bagajele voastre?

– Nu e maºina mea. E maºina unui colegunui colegunui colegunui colegunui coleg. – Nu sunt bagajele noastre. Sunt bagajele unorunorunorunorunor

– Dar unde e maºina ta? prieteni prieteni prieteni prieteni prieteni.

– Maºina mea e în garaj. – Dar unde sunt bagajele voastre?

– Bagajele noastre sunt la hotel.

Cazul genitiv al substantivelor

Formele articolului nehotãrFormele articolului nehotãrFormele articolului nehotãrFormele articolului nehotãrFormele articolului nehotãrât la cazul genitivât la cazul genitivât la cazul genitivât la cazul genitivât la cazul genitiv

Singular Plural

masculin/neutru unuiunuiunuiunuiunui unorunorunorunorunor

feminin uneiuneiuneiuneiunei unorunorunorunorunor

Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrFormarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrFormarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrFormarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrFormarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrâtâtâtâtât

Singular

Plural

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Aplicãm


Model:Model:Model:Model:Model: cartea cartea cartea cartea cartea – un elev un elev un elev un elev un elev cartea unui elevcartea unui elevcartea unui elevcartea unui elevcartea unui elev

Un Un Un Un Un unui unui unui unui unui

biroul – un ºef calculatorul – un coleg agenda – un funcþionar

conspectul – un student cãrþile – un profesor revistele – un bunic

copiii – un unchi puloverul – un bãiat banii – un cumpãrãtor

O O O O O uneiuneiuneiuneiunei

întrebarea – o fatã casa – o familie vânzãtoarea – o librãrie

caietul – o elevã scrisoarea – o fiicã fereastra – o casã

rochia – o doamnã telegrama – o rudã capitala – o þarã

Un Un Un Un Un unuiunuiunuiunuiunui

uºa – un dulap actorii – un teatru periferia – un oraº

strãzile – un oraº exponatele – un muzeu locuitorii – un sat

centrul – un stadion piciorul – un scaun vagoanele – un tren

6. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.

Aici este casa (un coleg). Aceasta este umbrela (o prietenã). El îmi cere adresa (un medic).

Admirãm vârful (un munte). Acesta este puloverul (un bãiat). Aceasta este soþia (un

veriºor). Aceºtia sunt actorii (un teatru) din provincie.


Model:Model:Model:Model:Model: Cartea – niºte elevi Cartea – niºte elevi Cartea – niºte elevi Cartea – niºte elevi Cartea – niºte elevi cartea unor elevicartea unor elevicartea unor elevicartea unor elevicartea unor elevi

faptele – niºte eroi preþul – niºte cãrþi locuitorii – niºte oraºe

adresa – niºte colegi muncitorii – niºte uzine regizorul – niºte spectacole

sosirea – niºte oaspeþi valizele – niºte fete autorii – niºte romane

casa – niºte prieteni manualele – niºte studente directorii – niște hoteluri


Acestea sunt florile (niºte studente) de la universitate. Acestea sunt cãrþile (niºte colegi).

Vãd pe masã fotografia (niºte bãieþi). Casele (niºte prieteni) sunt departe. Bulevardele (niºte

oraºe) sunt largi. Bagajele (niºte pasageri) sunt grele. ªefii (niºte organizaþii) sunt punctuali.


– Iei cartea ta? revista,

– Nu, iau cartea unui coleg. manualul,

– Dar unde este cartea ta? dicþionarul,

– Cartea mea e acasã. pixul

Observãm

– Aceasta e casa buniculuibuniculuibuniculuibuniculuibunicului? – Care este maºina prietenuluiprietenuluiprietenuluiprietenuluiprietenului?

– Da, aceasta e casa buniculuibuniculuibuniculuibuniculuibunicului. – Aceasta este maºina prietenuluiprietenuluiprietenuluiprietenuluiprietenului.

– Dar unde este casa voastrã? – Dar care este maºina ta?

– Casa noastrã e acolo. – Maºina mea nu e aici. E în garaj.



masculin substantivul la singular + -u-lui bãiat-u-lui

neutru substantivul la singular + -u-lui oraº-u-lui

feminin substantivul la plural + -i fete-i

masculin substantivul la plural + -lor bãieþi-lor

neutru substantivul la plural + -lor oraºe-lor

feminin substantivul la plural + -lor fete-lor

Formele articolului hotãrât la cazul genitiv

Singular Plural

masculin/neutru -luiluiluiluilui -lor-lor-lor-lor-lor

feminin - i- i- i- i- i - lor-lor-lor-lor-lor

Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul hotãrât

Singular

Plural


Model:Model:Model:Model:Model: Casa – bunicul Casa – bunicul Casa – bunicul Casa – bunicul Casa – bunicul casa buniculuicasa buniculuicasa buniculuicasa buniculuicasa bunicului

-l, -le -l, -le -l, -le -l, -le -l, -le -lui-lui-lui-lui-lui

pixul – elevul cadoul – colegul frunzele – copacul

rãspuns – studentul salariul – fratele revistele – prietenul

fapta – bãiatul cãmaºa – fiul sãnãtatea – bunicul

-a -a -a -a -a -i-i-i-i-i

cartea – eleva umbrela – domniºoara camera – mama

succesul – prietena fereastra – casa casa – mãtuºa

povestea – bunica lipsa – colega paltonul – soþia

-l, -le -l, -le -l, -le -l, -le -l, -le -lui-lui-lui-lui-lui

centrul – oraºul locuitorii – oraºul vârful – muntele

vagoanele – trenul calitatea – produsul camerele – hotel

numãrul – troleibuzul juriul – concursul monitorul – calculatorul

-i -i -i -i -i -lor-lor-lor-lor-lor -le -le -le -le -le -lor-lor-lor-lor-lor -le -le -le -le -le -lor-lor-lor-lor-lor

sosirea – prietenii cuvintele – mamele sosirea – trenurile

problemele – pãrinþii cãlãtoria – rudele actorii – teatrele

vizita – oaspeþii varietatea – produsele scãrile – blocurile


Cartea (elevul) este pe masã. Paltonul (bãiatul) este în dulap. Bagajele (turiºtii) sunt în

vagon. Propunerea (colegul) este interesantã. Salariul (inginerul) este mic. Rochia (fata)

este elegantã. Noi locuim în casa (pãrinþii). Casa noastrã este la periferia (oraºul). Ferestrele

(apartamentul) sunt curate. Frunzele (copacul) sunt verzi. Clãdirea (ºcoala) este nouã.



12. Continuaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: Bunicul are televizorBunicul are televizorBunicul are televizorBunicul are televizorBunicul are televizor. Acesta …. Acesta …. Acesta …. Acesta …. Acesta …

Acesta este televizorul bunicului.Acesta este televizorul bunicului.Acesta este televizorul bunicului.Acesta este televizorul bunicului.Acesta este televizorul bunicului.

Mãtuºa are un frigider. Acesta …

Prietenul are o maºinã. Aceasta …

Elevii au cãrþi. Acestea …

Muzicanþii au instrumente. Acestea …

Studenþii au manuale. Acestea …

Copiii au creioane. Acestea …

Inginerii au calculatoare. Acestea …

Profesorii au flori. Acestea …


Model:Model:Model:Model:Model: – Cartea cui este pe masã? (bãiat)– Cartea cui este pe masã? (bãiat)– Cartea cui este pe masã? (bãiat)– Cartea cui este pe masã? (bãiat)– Cartea cui este pe masã? (bãiat)

– Cartea bãiatului este pe masã.– Cartea bãiatului este pe masã.– Cartea bãiatului este pe masã.– Cartea bãiatului este pe masã.– Cartea bãiatului este pe masã.

Cãmaºa cui este nouã? (nepotului) Puloverul cui este scurt? (fratele) Ziua cui este în mai?

(feciorul) Pãrinþii cui sunt sãnãtoºi? (soþie) Îmbrãcãmintea cui este în dulap? (copilul)

Valiza cui este lângã uºã? (oaspetele) Întrebãrile cui sunt interesante? (studenþii) Masa cui

este lângã fereastrã? (ºeful)

Articolul genitival

Singular Plural

masculin a la la la la l aiaiaiaiai

feminin aaaaa alealealealeale

14. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.

Model:Model:Model:Model:Model: Costumul acesta este … unui domn.Costumul acesta este … unui domn.Costumul acesta este … unui domn.Costumul acesta este … unui domn.Costumul acesta este … unui domn.

Costumul acesta este al unui domn.Costumul acesta este al unui domn.Costumul acesta este al unui domn.Costumul acesta este al unui domn.Costumul acesta este al unui domn.

Manualul acesta este … unui prieten. Cumpãrãtura aceasta este … unei doamne. Stiloul

acesta este … unui coleg. Camera aceasta este … unui nepot. Paharul acesta este … unui

oaspete. Florile acestea sunt … unei domniºoare. Copiii aceºtia sunt … unui frate. Mãnuºile

acestea sunt … unui profesor.


Model: Model: Model: Model: Model: – Al cui este dicþionarul acesta? (un student)– Al cui este dicþionarul acesta? (un student)– Al cui este dicþionarul acesta? (un student)– Al cui este dicþionarul acesta? (un student)– Al cui este dicþionarul acesta? (un student)

– Dicþionarul acesta este al unui student. – Dicþionarul acesta este al unui student. – Dicþionarul acesta este al unui student. – Dicþionarul acesta este al unui student. – Dicþionarul acesta este al unui student.

Al cui este copilul acesta? (un frate) Al cui este pixul acesta? (un coleg) Al cui este cadoul

acesta? (un prieten) Al cui este patul acesta? (un turist) Al cui este ceasul acesta? (un ºef)

Al cui este ziarul acesta? (o colegã) Al cui este biroul acesta? (niºte economiºti)

Model:Model:Model:Model:Model: – A cui este cartea aceasta? (un student)– A cui este cartea aceasta? (un student)– A cui este cartea aceasta? (un student)– A cui este cartea aceasta? (un student)– A cui este cartea aceasta? (un student)

– Cartea aceasta este a unui student.– Cartea aceasta este a unui student.– Cartea aceasta este a unui student.– Cartea aceasta este a unui student.– Cartea aceasta este a unui student.



A cui este propunerea aceasta? (un ziarist) A cui este masa

aceasta? (un contabil) A cui este casa aceasta? (un veriºor) A

cui este cãmaºa aceasta? (un nepot) A cui este îngheþata

aceasta? (o fatã) A cui este telegrama aceasta? (niºte rude)

16. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.

Model:Model:Model:Model:Model: Paltonul acesta este … feciorului.Paltonul acesta este … feciorului.Paltonul acesta este … feciorului.Paltonul acesta este … feciorului.Paltonul acesta este … feciorului.

Paltonul acesta este al feciorului.Paltonul acesta este al feciorului.Paltonul acesta este al feciorului.Paltonul acesta este al feciorului.Paltonul acesta este al feciorului.

Costumul acesta este … fratelui. Bluza aceasta este … surorii. Rochia aceasta este ...

mamei. Fularul acesta este … colegului. Revistele acestea sunt … mamei. Calculatorul

acesta este … ºefului. Instrumentele acestea sunt … muncitorilor. Cãrþile acestea sunt …

elevilor. Lucrurile acestea sunt … funcþionarilor.


Model:Model:Model:Model:Model: – Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)– Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)– Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)– Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)– Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)

– Calculatorul acesta este al prietenului.– Calculatorul acesta este al prietenului.– Calculatorul acesta este al prietenului.– Calculatorul acesta este al prietenului.– Calculatorul acesta este al prietenului.

Al cui este pixul acesta? (profesorul) Al cui este copilul acesta? (fratele) Ai cui sunt

banii aceºtia? (unchiul) A cui este casa aceasta? (bunicul) Al cui este tabloul acesta?

(sora) Ale cui sunt ziarele acestea? (bunicul)

Genitivul numelor proprii. Numele de persoanãGenitivul numelor proprii. Numele de persoanãGenitivul numelor proprii. Numele de persoanãGenitivul numelor proprii. Numele de persoanãGenitivul numelor proprii. Numele de persoanã

masculin lui lui lui lui lui + Ion Fratele lui Ion este student.

lui lui lui lui lui + Alexandru Pãrinþii lui Alexandru sunt medici.

feminin Maria + ei ei ei ei ei Bunica Mariei este pensionarã.

Aurica + ãiãiãiãiãi Sora Auricãi învaþã la Paris.


Maºina (Radu) e în garaj. Proiectul (Mihai) este bun. Costumul (Dan) este nou. Cadoul

(Elena) este scump. Casa (Andrei) este în centrul oraºului. Biblioteca (Marcu) este bogatã.

Eu nu am adresa (Olga). Unde învaþã prietenul (Viorica)? Fratele (Angela) are un post

bun.


– Cãrþile cui sunt pe bancã? caietele,

– Cãrþile lui Vasile sunt pe bancã. creioanele,

– Dar unde sunt cãrþile tale? dicþionarul

– Cãrþile mele sunt în bancã.

Prepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitivPrepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitivPrepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitivPrepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitivPrepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitiv

deasupra + patului Deasupra patului este un tablou.

înaintea + casei Înaintea casei este o maºinã.

în faþa + clãdirii În faþa clãdirii este un monument.

în spatele + teatrului În spatele teatrului este un hotel.



20. Puneþi în locul punctelor prepoziþiile necesare.

Soarele este … orizontului. … mesei este o lampã. … cãrþii este o revistã. … casei este

un copac. . … muzeului este un stadion. … magazinului este o maºinã cu pâine. . …

oglinzii este un scaun. Tata pune maºina … garajului.

în mijlocul + parcului În mijlocul parcului este un bust.

în dreapta + tatãlui În dreapta tatãlui stã un coleg.

în stânga + fratelui Cine stã în stânga fratelui?

împrejurul + campionului Ziariºtii stau împrejurul campionului.


… camerei este o masã. … satului este un stadion. … scenei este

un actor. … teatrului este un muzeu. … satului sunt niºte munþi

înalþi. … ºcolii este un magazin.

împotriva + planului Cine e împotriva planului lor?

Eu nu sunt … propunerii voastre. Ei nu sunt … proiectului. Ai ceva … hotãrârii noastre?

în timpul + spectacolului În timpul spectacolului spectatorii nu pot

intra în salã.

… zilei pãrinþii sunt la serviciu. … orei toþi elevii sunt atenþi. … cãlãtoriei pasagerii

ascultã muzicã. … concertului în salã e liniºte. … operaþiei medicii vorbesc puþin.

din cauza + aglomeraþiei Din cauza aglomeraþiei maºinile merg încet.


Model:Model:Model:Model:Model: – Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)

– Întârziem din cauza trenului.– Întârziem din cauza trenului.– Întârziem din cauza trenului.– Întârziem din cauza trenului.– Întârziem din cauza trenului.

Din ce cauzã ajungeþi acasã târziu? (ºoferul) Din ce cauzã nu eºti la ore? (boala) Din ce

cauzã nu plãteºti serviciile? (preþurile mari) Din ce cauzã el nu vorbeºte cu tine? (pãrinþii)


Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilorCum exprimãm consecutivitatea acþiunilorCum exprimãm consecutivitatea acþiunilorCum exprimãm consecutivitatea acþiunilorCum exprimãm consecutivitatea acþiunilor

Dupã ce iau marfa, plãtesc banii. Întâi iau marfa, apoi plãtesc.

Dupã ce mâncãm, mergem la plimbare. Întâi mâncãm, apoi mergem la plimbare.

23. Alcãtuiþi din douã propoziþii o frazã.

Model:Model:Model:Model:Model: Aflu noutãþile. Le comunic ºi lorAflu noutãþile. Le comunic ºi lorAflu noutãþile. Le comunic ºi lorAflu noutãþile. Le comunic ºi lorAflu noutãþile. Le comunic ºi lor.....

Dupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lorDupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lorDupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lorDupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lorDupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lor.....

Citesc cartea. O restitui la bibliotecã.

Ascult întrebarea profesorului. Îi rãspund.

Iau salariul. Plãtesc datoriile.

Din ce cauzã?Din ce cauzã?Din ce cauzã?Din ce cauzã?Din ce cauzã?

Din cauzaDin cauzaDin cauzaDin cauzaDin cauza

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



Trenul ajunge în staþie. Pasagerii coboarã din vagoane.

Verific totul. Vorbesc cu el.

Primesc banii de la pãrinþi. Îþi împrumut.

Examinãm problema. Hotãrâm ce putem face.

Analizez situaþia. Semnez contractul.

Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbãCum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbãCum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbãCum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbãCum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã

– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?

– Da, eu vorbesc româneºte.

– Dumneavoastrã cunoaºteþi limba englezã?

– Nu, eu nu cunosc limba englezã.

24. Dialogaþi cu colegul dvs. folosind propoziþiile de mai jos.

Eu vorbesc ruseºte. Eu înþeleg româneºte, dar nu pot vorbi. Eu învãþ germana, dar încã nu

pot vorbi. Eu citesc în englezã, dar încã nu pot scrie.


Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã ce limbi cunoaºte.

SINTEZÃ

Prin oraºul Chiºinãu

Sunt Eugen. Am un oaspete din Elveþia. Îl cheamã Andreas ºi

stã la hotelul Olga de la Valea Morilor. Într-o zi, îi propun o

excursie prin Chiºinãu.

Pornim de la hotel. Urcãm scãrile ºi ajungem la Universitate.

În stânga Universitãþii este un turn vechi. De sus vedem tot oraºul.

De aici mergem în jos pe strada Bãnulescu-Bodoni spre centrul

oraºului pânã la monumentul lui ªtefan cel Mare, simbolul

oraºului. În spatele monumentului este Grãdina publicã centralã

cu Aleea Clasicilor. În mijlocul grãdinii este bustul lui Puºkin.

Mai departe mergem tot pe jos. E ora de vârf. În centrul

oraºului sunt mulþi oameni. Dupã ce trecem de Arcul de Triumf,

de magazinul Gemenii, ajungem în scuarul de lângã teatrul

Eminescu, unde sunt multe tablouri. Tot aici este Sala cu Orgã ºi

clãdirea Poºtei.

Apoi mergem spre periferie. În faþa Primãriei este o staþie ºi

de aici luãm un maxi-taxi pânã în cartierul Botanica. Drumul ne

ia zece minute. În timpul cãlãtoriei scurte cu microbuzul, Andreas admirã clãdirile oraºului. Pe

strãzi sunt multe maºini, iar pe trotuare ºi la intersecþii e mare aglomeraþie de oameni.

Iatã ºi cartierul Botanica. Coborâm la staþia bulevardul Dacia. Botanica

este un cartier nou, cu arhitecturã modernã. Aici este curat. Strãzile ºi

bulevardele lui sunt drepte ºi lungi. La Botanica sunt cele mai multe blocuri-

turn. Îmi place acest cartier, pentru cã eu locuiesc aici.

La întoarcere urcãm în troleibuz. Din cauza aglomeraþiei de pe strãzi

troleibuzul merge încet. La staþia cinematograful Patria coborâm amândoi

din troleibuz. Dupã ce privim întâi la stânga, apoi la dreapta, trecem strada

ºi mergem spre casã, spre hotelul din Valea Morilor.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.




Dupã ce ajung acasã, îþi telefonez.

Întâi iau masa, apoi merg la plimbare.

– Dumneavoastrã vorbiþi ruseºte?

– Da, eu vorbesc ruseºte.

– Dumneavoastrã cunoaºteþi limba

germanã?

– Nu, eu nu cunosc limba germanã.


Iau cartea unui coleg.

Aceasta e camera feciorului.

Elevul rãspunde la întrebãrile profesorului.

Cartea este a unui coleg de facultate.

Copiii sunt ai fratelui.

Ziua lui Victor e în ianuarie.

Înaintea casei e o grãdinã.

În timpul zilei sunt la serviciu.

Ei sunt împotriva planului nostru.


Unde stã Andreas? De unde pornesc prietenii? Ce este în stânga Universitãþii? Ce vãd

prietenii de sus? Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare? Unde este bustul lui Puºkin?

Unde ajung prietenii dupã ce trec de Arcul de Triumf? De unde iau prietenii un maxi-taxi?

Ce face Andreas în timpul cãlãtoriei? Unde este cartierul Botanica? Cum este cartierul

Botanica? Cum sunt strãzile ºi bulevardele cartierului Botanica? Unde merg ei dupã ce

coboarã din troleibuz? Cum trec prietenii strada?


Discutaþi despre o cãlãtorie prin oraº.

Reproduceþi dialogul dumneavoastrã cu locuitorii oraºului.

Povestiþi despre cartierele oraºului dvs.


Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.

Generalizãm

145


RECAPITULARE



Cazul acuzativ al substantivului:

Vãd florile. Conduc maºina. Apreciez piesa. Desenez un copac. Scriu o dictare.

Prepoziþiile care se construiesc cu cazul acuzativ:

PPPPPe – e – e – e – e – numai cu substantive animate:

Îl vãd pe prietenul meu. O conduc pe prietena mea acasã. Îi apreciez pe profesorii mei.

Fãrã – Fãrã – Fãrã – Fãrã – Fãrã – cu substantive inanimate ºi animate: Vine fãrã marfã. E greu fãrã pãrinþi.

Cu:Cu:Cu:Cu:Cu: Vine acasã cu tata. Merge cu trenul.

De:De:De:De:De: Am nevoie de bani. Am nevoie de tine.

Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât:

ExpediezExpediezExpediezExpediezExpediez unui prieten / unei prietene / unor prieteni / unor prietene un colet.

Cazul dativ al substantivului cu articol hotãrât:

ExpediezExpediezExpediezExpediezExpediez prietenului / prietenei / prietenilor / prietenelor un colet.

Cazul genitiv al substantivului cu articol nehotãrât:

Iatã maºinaIatã maºinaIatã maºinaIatã maºinaIatã maºina unui coleg / unei colege / unor colegi / unor colege.

Cazul genitiv al substantivului cu articol hotãrât:

Iatã casa Iatã casa Iatã casa Iatã casa Iatã casa colegului / colegei / colegilor / colegelor.

Prepoziþiile care se construiesc cu cazul genitiv:

Deasupra, înaintea, în faþa, în spatele + substantiv la cazul genitivsubstantiv la cazul genitivsubstantiv la cazul genitivsubstantiv la cazul genitivsubstantiv la cazul genitiv.....

Pronumle personale în cazul dativ:

Mie îmi, miîmi, miîmi, miîmi, miîmi, mi Nouã ne, nine, nine, nine, nine, ni

Cui?Cui?Cui?Cui?Cui? Þie îþi, þiîþi, þiîþi, þiîþi, þiîþi, þi Vouã vã, vivã, vivã, vivã, vivã, vi

Lui, ei îi, iîi, iîi, iîi, iîi, i Lor le, lile, lile, lile, lile, li

Pronumele posesive:

al cui? al meu al tãu al lui, al ei, al sãu al nostru al vostru al lor

a cui? a mea a ta a lui, a ei, a sa a noastrã a voastrã a lor

ai cui? ai mei ai tãi ai lui, ai ei, ai sãi ai noºtri ai voºtri ai lor

ale cui? ale mele ale tale ale lui, ale ei, ale sale ale noastre ale voastre ale lor

Gradul superlativ al adjectivului:

Cel mai frumos, cea mai frumoasã, cei mai frumoºi, cele mai frumoase.

Foarte frumos, foarte frumoasã, foarte frumoºi, foarte frumoase.

146 RECAPITULARE



Sã indicaþi persoana împreunã cu care se realizeazã o acþiune:

Discut cu colegul meu. El vorbeºte cu prietenul sãu. Merge cu Ion.

Sã exprimaþi periodicitatea unei acþiuni:

Rar, zilnic, des, deseori, lunar, anual, uneori.

Sã confirmaþi sau sã infirmaþi ceva:

E adevãrat. Nu e adevãrat. Într-adevãr.

Sã identificaþi destinatarul unei acþiuni:

Ofer unui profesor informaþiile necesare.

Povestesc turiºtilor despre oraº.

Sã spuneþi cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni:

Când profesorul explicã tema, elevii ascultã.

Sã precizaþi dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã:

– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?

– Da, eu vorbesc româneºte.

– Tu cunoºti limba germanã?

– Nu, eu nu cunosc limba germanã.

Dumneavoastrã ºtiþi deja 682 de cuvinte.

Date post:	27-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	alexandraelena11
View:	5,140 times
Download:	690 times

Limba Care Ne Uneste - Nivel 1

Documents