Standardizarea Februarie 2019...la nivel financiar, cât și la nivel tehnic prin comisii de lucru...

Februarie 2019 • www.asro.ro

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

Securitatea cibernetică

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni TomaAndreea Tărpescu

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDEPARTAMENTUL STANDARDIZARETel: 0374 999 186SERVICIUL RELAȚII PUBLICE ȘI COOPERARE INTERNAȚIONALĂBiroul Comunicare- Marketing Tel: 0374 922 020VÂNZĂRIBirou VânzăriTel: 0213 167 723

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAISSN 1220-2061

Cuprins

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Interviu cu Dl Cristian Onofrei, AICPS��1

Standardizarea – un subiect important pe agenda Președinției României la Consiliul Uniunii Europene��4

Dispozitive electrice de protecţie ��5

Comitetul ASRO/CT 19, Condiții, clasificare, încercări de mediu; Aspectele de mediu pentru sistemele și produsele electrice și electronice ��7

Descoperiri cheie ale unui studiu asupra contribuției standardizării în Programele cadru europene pentru cercetare și inovare (FP) – FP7 & H2020 �� 10

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna ianuarie 2019 �� 13

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Interviu cu Dl Christophe Winterhalter, DIN �� 14

Noutăți de la ETSI �� 18

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

5 lucruri despre care nu știați că ar putea fi atacate cibernetic �� 20

Securitatea cibernetică �� 28

STANDARDIZAREA | februarie 2019 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Cristian Onofrei

Sunt membru al AICPS din anul 2003. Sunt Directorul Executiv pentru Relații cu terții la AICPS, poziție pe care o ocup de 2 ani pe baza experienței prealabile de 20 de ani ca manager și inginer proiectant șef într-un birou de pro-iectare pentru structuri de rezistență pentru construcții. Experiența acumulată în anii de proiectare mă ajută să rezolv sarcinile pe care le îndeplinesc în reprezentarea in-tereselor asociației la nivel legislativ, asociativ și tehnic. Sunt membru în ASRO/CT 335 BIM și sustenabilitatea mediului construit pentru a facilita adoptarea la nivel na-țional a conceptului BIM ceea ce va permite îmbunătăți-rea activității de proiectare.

Sunt membru al AISC – American Institute of Steel Con-struction din 2005 și cred că ne putem inspira din modul lor practic și eficient de abordare a problemelor inginerești.

http://www.antiseismic.com/cristian-onofrei.html#-page=303

Interviu oferit pentru Revista Standardizarea

Dl Cristian Onofrei, Director Executiv pentru Relații cu terții – Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri – AICPS

Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri a fost fondată în 1990, de către reprezentanții unei generații remarcabile de ingineri, mentori și promotori ai unei școli moderne de specialiști, aliniată la cunoștințele și practicile performante în domeniul ingineriei civile. Urmând, beneficiind și dezvoltând experiența înaintașilor noștri, Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri se constituie astăzi în cea mai largă comunitate profesională românească, având aproape 1000 de membri activi, individuali sau colectivi.Misiunea Asociației are ca puncte de reper profesionalismul, imparțialitatea, onestitatea, crearea valorii adăugate prin interacțiunile atât între membrii ei, cât și cu terțele părți implicate în procesul asigurării calității în proiectarea construcțiilor. Inovarea, informarea specialiștilor, acumularea experienței profesionale, diseminarea cunoștințelor tehnice, sprijinul în probleme profesionale constituie o preocupare continuă a noastră. Asociația militează pentru creșterea competenței și a prestigiului profesiei de inginer constructor în România.http://www.aicps.ro/despre-noi

Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS)

2

INTERVIU DL CRISTIAN ONOFREI

Revista Standardizarea: Care sunt beneficiile gene-rale aduse de standardele naționale Asociației Ingi-nerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS)?

Cristian Onofrei: AICPS este o asociație profesională alcătuită dintr-un corp de ingineri ce îndeplinesc prin profesia lor, unul dintre rolurile de bază din cadrul siste-mului calității în construcții. Pentru a asigura cerințele fundamentale ale cadrului legislativ și cerințele speci-fice ale investitorilor, inginerii constructori proiectanți de structuri utilizează și aplică în mod curent standarde tehnice. Utilizează în mod special standardele naționale, care sunt obligatorii prin acte ale administrației publice, dar și alte standarde internaționale în funcție de cerin-țele temei de proiectare. Beneficiile utilizării standarde-lor constau în îmbunătățirea și facilitarea activității de

proiectare prin preluarea și citarea informației tehnice din standarde în analizele structurale și în livrabilele pe care le elaborăm.

R.S.: Cum se implică AICPS în procesul de elaborare al standardelor europene și internaționale? Benefici-ile motivează costurile? Care sunt avantajele obținute de AICPS ca urmare a participării la procesul de stan-dardizare europeană și internațională?

C.O.: AICPS a fost în permanență implicată prin mem-brii săi în activitatea de standardizare. De când Româ-nia este membră în UE, activitatea inginerilor români s-a extins și pe această cale, la nivel european. Datorită dimensiunii țării și numărului populației, deciziile ingi-nerilor români în baza algoritmului de vot din CEN, pot influența decizii în standardizarea europeană. AICPS a înțeles avantajele implicării în activitatea de standardi-zare. Unele dintre beneficii sunt cunoașterea ultimelor decizii în domenii de interes ale membrilor asociației, și


chiar influențarea deciziilor și a standardelor. Ceea ce nu-i puțin lucru. Forța unei asociații este mult mai mare decât forța membrilor săi prin acțiuni individuale. Până de curând, activitățile au fost susținute în cea mai mare parte prin eforturi individuale ale inginerilor AICPS în ca-drul comitetelor tehnice ASRO, dar eu militez constant în cadrul asociației pentru a sprijini aceste eforturi, atât la nivel financiar, cât și la nivel tehnic prin comisii de lucru interne. Costurile se vor ridica pe măsură ce ne vom implica constant, dar și beneficiile membrilor aso-ciației vor crește, și cu siguranță într-un alt ritm decât cheltuielile.

R.S.: În procesul de asigurare a calității în proiecta-rea de construcții, cât de importantă este participarea susținută a AICPS în comitetul tehnic ASRO/CT 335, BIM și sustenabilitatea mediului construit?

C.O.: Viitorul în industria construcțiilor va aparține meto-dei de lucru colaborative – metodologiei BIM. Așa cum proiectarea CAD a înlocuit proiectarea la planșetă, la fel și BIM-ul va înlocui proiectarea CAD. Succesul integrării BIM-ului în industria construcției este garantat de faptul că BIM-ul nu este doar despre proiect sau despre soft-uri. BIM-ul este soluția de modernizare și eficientizare a unei industrii destul de îmbătrânită. BIM-ul va fi cerut atât de către investitori, cât și de proprietarii construcți-ilor pentru a optimiza procesele construirii, cât și ale uti-lizării construcțiilor. Implementarea BIM-ului în proce-sele de proiectare, trebuie văzută ca o eliberare de sub imperiul costului cel mai mic impus de consultanții fi-nanciari ai investitorilor, ce urmăresc doar maximizarea profitului fără să se îngrijească de etapa de exploatare. Eliberați de grija elaborării cantităților și a livrabilelor de tip planuri, inginerii constructori proiectanți de structuri vor avea mai mult timp pe care să-l dedice activităților ce aduc plus-valoare construcției, activităților de con-cepere și verificare a siguranței și încrederii în viitoarele structuri, activităților ce asigură calitatea. Îmbunătăți-rea adusă de BIM activităților curente de proiectare va permite inginerilor să fie mai flexibili în fața unor dorințe rezonabile ale clienților, de evaluare a unor soluții alter-native în etapele inițiale, și aceasta se va răsfrânge asu-pra calității finale a proiectului și implicit a construcției.

R.S.: Cum vedeți standardele BIM în viitorul construc-țiilor?

C.O.: Trebuie înțeles că BIM-ul nu este despre soft-uri. BIM-ul este în primul rând despre standarde. BIM, fiind o metodă de lucru colaborativă între un număr din ce în ce mai mare de profesioniști, este în primul rând des-pre standardizarea proceselor proiectării, construirii și exploatării construcțiilor. Datorită instrumentelor soft care integrează baze de date din ce în ce mai mari, or-

donate în primul rând după criterii spațiale – 3D, este posibilă o gestionare din ce în ce mai eficientă a tutu-ror proceselor, rezultând beneficii importante la nivel financiar și la cel al calității. Standardele din familia EN ISO 19650 reprezintă unul dintre cele trei puncte de sprijin necesare platformei de lucru BIM. Celelalte două puncte de sprijin sunt: definirea proceselor și rolurilor pe parcursul ciclului de viața al construcțiilor (vezi RIBA PoW sau Arhiplan) și clasificarea tipurilor de construcții și lucrări (vezi Uniclass, Omniclass sau Masterclass), pentru a pune la dispoziție aceleași referințe către toți factorii implicați în activități de construire.

R.S.: Din experiența dvs., ce sfaturi ați da utilizatori-lor de standarde din România pentru o afacere sigură și durabilă?

C.O.: În cadrul activității de proiectare, nu se poate fără apelarea la standardele tehnice. Utilizarea standardelor constă în cunoașterea lor, în înțelegerea și însușirea in-formației cuprinse în ele, urmată apoi de aplicarea lor în funcție de cerințe. În manevrarea conceptelor despre materiale ce sunt produse pe baza unor standarde, ma-teriale ce vor fi puse în opera tot pe baza unor standarde de către alți profesioniști pentru a rezulta structuri ce vor adăposti și susține activități ale societății umane în multiple condiții ale mediului, ce sunt modelate sub formă de încărcări și cerințe în alte standarde, ingine-rul constructor are ca singur fir călăuzitor – standar-dele aplicabile pentru ceea ce proiectează. Succesul depinde și de calitățile sale interioare: istețimea, ima-ginația și capacitatea de coordonare a multitudinii de informații, calități necesare pentru a avea parte de bu-curia proiectării și eliberarea de temerile răspunderii. Deținerea și cunoașterea standardelor aplicabile con-strucțiilor pe care le proiectează sunt obligatorii pentru inginerii constructori proiectanți de structuri. Sprijinul dat de verificatori și asiguratori se face prin înțelegerea comună a fenomenelor, și asta este îndeplinită pe baza standardelor.

Îndeplinirea cerințelor și a standardelor este în primul rând o obligație a investitorilor sau a proprietarilor de construcții. Inginerul constructor proiectant de structuri este profesionistul care știe cel mai bine standardele aplicabile și acest lucru îi sfătuiesc pe colegii mei să-l expună clienților în negocierea serviciilor.

4

Anul 2019 a venit cu noi provocări pentru țara noastră. România trebuie să urmărească asigurarea convergenței în plan economic și social, prin libertățile fundamentale ale Pieței Interne, prin pro-movarea avantajelor aduse de digitalizarea industriei europene și sprijinirea politicii de coeziune și a politicii agricole comune. Președinția Consiliului Uniunii Europene constituie cel mai bun prilej pe care îl avem pentru a evidenția rolul important al stan-dardelor în infrastructura economică și socială europeană.

Standardele sprijină schimbările tehnologice, promovează inovația și oferă soluții pentru abordarea provocărilor glo-bale. Creșterea nivelului de trai, a calității serviciilor și a produselor depind de o conlucrare perfectă a tuturor actorilor din infrastructura calității, a cărei parte integrantă este și standardizarea.

Toate acestea reprezintă subiecte importante în cadrul Președinției Consiliului UE, fiind prezente în dosare importante precum ,,Securitatea cibernetică” și ,,Regulamentul privind supravegherea pieței”.

În momentul acesta industria europeană se transformă rapid prin adoptarea unei game largi de tehnologii inovatoare, în special TIC. Putem vorbi despre Internetul lucrurilor, sisteme fizice cibernetice, sisteme mașină-mașină, 5G, Big Data și Cloud Computing. Toate aceste tehnologii inovatoare sunt atât oportunități, cât și provocări pentru standardizare și se regăsesc în evenimentele desfășurate pe parcursul Președinției României.

Pe toată perioada deținerii de către România a Președinției Consiliului UE, ASRO va oferi informații actuale privind tematici importante la nivelul standardizării europene, cum ar fi: Standardizarea în achizițiile publice, Educația în do-meniul standardizării, Impactul economic al standardizării, Standardizarea serviciilor, Standardele în sprijinul aplicării legislației.

Standardizarea națională, care a aniversat în anul 2018, 90 de ani de la înființare, este o activitate care ne reprezintă la nivel european și internațional, prin participarea experților la lucrările comitetelor tehnice. Pentru a promova iden-titatea națională, ASRO inițiază o campanie pe rețele de socializare care are ca scop identificarea și evidențierea acelor domenii cu specific național, în care standardele au o contribuție majoră.

Pentru a afla mai multe detalii, vă invităm să ne urmăriți site-ul:

www.asro.ro și paginile de social media: • Facebook - https://www.facebook.com/rostandard • Twitter - https://twitter.com/RoStandard

Despre ASROASRO – Organismul Național de Standardizare – este platforma națională pentru elaborarea și adoptarea standardelor europene și internaționale.

Ca parte a comunității globale de standardizare, fiind membru al ISO, IEC, CEN, CENELEC și ETSI, ASRO joacă un rol important în punerea la dispoziție pentru o gamă tot mai largă de părți interesate a unei platforme ușor accesibilă, necesară pentru participarea la activitatea de standardizare a acestor organizații. Aceasta ajută la furnizarea de soluții eficiente pentru afaceri competitive, sprijinirea obiectivelor de politici publice, sprijinirea certificării și supravegherii pieței și oferă un mecanism eficace de promovare a protecției consumatorului și a responsabilității sociale.

Website: www.asro.roMedia contact:Adina Hațegan - Manager comunicareTel: +40 745 274 285Email: [email protected] : @RoStandard

Standardizarea – un subiect important pe agenda Președinției României la Consiliul Uniunii Europene București, februarie 2019


Dispozitivele electrice de protecție sunt destinate să asigure protejarea instalaţiei electrice din clădiri cu des-tinaţie de locuinţă, clădiri cu destinaţie comercială, in-stituţii publice, întreprinderi industriale, întreprinderi din agricultură, zootehnie şi horticultură, locuri de campare şi similare, şantiere, expoziţii, târguri, locaţii cu scop medical și altele asemenea.

Dispozitivele electrice de protecție au rolul de a proteja utilizatorii la şocuri electrice, efecte termice, supracu-renți ce survin din cauza suprasarcinilor sau scurtcircu-itelor, supratensiuni de trăsnet transmise prin reţea şi supratensiuni de comutaţie precum şi la efectele provo-cate de defecte de arc electric în circuitele finale.

Incendiile produse de scurtcircuite, suprasarcini sau trăsnete pot fi prevenite prin utilizarea de dispozitive protecţie adecvate.

Cele mai uzuale dispozitive electrice de protecţie a cir-cuitelor din instalaţia electrică de joasă tensiune sunt dispozitivele de curent diferenţial rezidual, siguranţele fuzibile, întreruptoarele automate echipate cu relee de protecţie, descărcătoarele sau dispozitivelor pentru de-

tectarea defectului de arc electric etc.

Sunt recunoscute ca eficiente pentru reducerea riscului de foc dispozitivele de curent diferenţial rezidual (DDR) care detectează curentul de scurgere precum și produ-cerea unui arc electric spre pământ ca o consecinţă a prezenţei curenţilor care circulă într-o instalaţie elec-trică prin calea conductoare formată. Totuşi, DDR ca şi siguranţele fuzibile sau întreruptoarele automate, nu pot să reducă riscurile de foc electric din cauza produ-cerii arcurilor electrice în serie sau în paralel între con-ductoarele active.

Un defect de arc electric în serie nu implică nicio scur-gere spre pământ. În consecinţă DDR nu poate să de-tecteze acest tip de defect. În plus, impedanţa defec-tului de arc în serie reduce curentul de sarcină, ceea ce menţine curentul sub pragul de declanşare a întrerupto-rului automat sau a siguranţei fuzibile. În cazul arcului în paralel între fază şi conductorul neutru, curentul este limitat numai prin impedanţa instalaţiei. Întreruptoarele automate convenţionale nu au fost concepute pentru arcuri electrice sporadice care sunt cele mai grave ca-zuri.

Dispozitive electrice de protecţieFlorica-Elena Ionescu, Expert standardizare, ASRO

6

Experienţa şi informaţiile disponibile au confirmat că valoarea efectivă a curentului de defect la pământ ca-uzat de un defect de arc electric, care este capabil să declanşeze focul, nu este limitată la frecvenţa de ali-mentare 50/60 Hz, dar poate conţine un spectru de frecvenţe mult mai ridicat care nu a fost luat în conside-rare pentru încercarea dispozitivele de curent diferenţial rezidual DDR.

Supratensiunea provocată de întreruperea neutrului în-tr-o instalaţie trifazată ar putea să antreneze un risc de aprindere a focului.

Dispozitivul de detectare a defectului de arc electric (AFDD) limitează efectele defectelor de arc electric prin deconectarea circuitului atunci când un defect de arc este detectat. AFDD sunt instalate în tabloul de distri-buţie al unei instalaţii fixe la originea unuia sau a mai multor circuite finale.

Protecţia instalaţiilor electrice împotriva supratensiuni-lor tranzitorii de origine atmosferică transmise prin reţe-lele de distribuţie inclusiv datorită trăsnetelor care cad direct pe reţeaua de alimentare electrică şi împotriva supratensiunilor de comutaţie este asigurată prin mon-tarea dispozitivelor de protecţie la supratensiuni (SPD).

Dispozitivele de protecţie la suprasarcină şi/sau scurt-circuit trebuie să fie în conformitate cu unul sau mai multe dintre standardele:

y SR EN 61008-1:2013, SR EN 61008-1:2013/A1:2015, SR EN 61008-1:2013/A1:2015/AC:2016, SR EN 61008-1:2013/A11:2016, SR EN 61008-1:2013/A12:2017, SR EN 61008-1:2013/A2:2015, Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie încorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar (ID). Partea 1: Reguli generale;

y SR EN 61008-2-1:2001, SR EN 61008-2-1:2001/A11:2001, În-treruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protec-ţie încorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar (ID); Partea 2-1: Aplicabilitatea regulilor generale la întreruptoarelor automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie încorpo-rată la supracurenţi, funcţional independente de tensiunea de alimentare;

y SR EN 61009-1:2013, Întreruptoare automate de curent dife-renţial rezidual cu protecţie încorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar (DD). Partea 1: Reguli generale;

y SR EN 61009-2-1:2001, SR EN 61009-2-1:2001/A11:2001, Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protec-ţie încorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar (DD). Partea 2-1: Aplicabilitatea regulilor generale la întreruptoarele automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie încorpo-rată la supracurenţi, funcţional independente de tensiunea de alimentare;

y SR EN 60898-1:2004, SR EN 60898-1:2004/A1:2004, SR EN 60898-1:2004/A11:2006, SR EN 60898-1:2004/A12:2009, SR EN 60898-1:2004/A13:2013, Aparate electrice mici. Întrerup-toare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instala-ţii casnice şi similare. Partea 1: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ;

y SR EN 60898-2:2007, Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu;

y SR EN 60947-2:2007, SR EN 60947-2:2007/A1:2010, SR EN 60947-2:2007/A2:2013, Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare automate;

y SR EN 60947-3:2009, Aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Întreruptoare, separatoare, întreruptoare-separatoare şi unităţi combinate cu siguranţe fuzibile;

y SR EN 60947-4-1:2010, SR EN 60947-4-1:2010/A1:2013, Apa-rataj de joasă tensiune. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de motoare. Contactoare şi demaroare electromecanice;

y SR EN 60947-6-2:2004, Aparataj de joasă tensiune. Partea 6-2: Echipamente cu funcţii multiple. Aparate (sau echipament) de comutaţie, de comandă şi de protecţie (ACP);

y SR EN 62423:2013, Întreruptoare automate de curent diferen-ţial rezidual de tip B şi de tip F cu sau fără protecţie la supracu-renţi încorporată pentru utilizări casnice şi similare;

y SR HD 60269-2:2015, Siguranţe fuzibile de joasă tensiune. Partea 2: Prescripţii suplimentare pentru siguranţe fuzibile destinate să fie utilizate de către persoane autorizate (sigu-ranţe fuzibile utilizate în special pentru aplicaţii industriale). Exemple de sisteme de siguranţe fuzibile standardizate de la A până la K;

y SR HD 60269-3:2011 şi SR HD 60269-3:2011/A1:2013, Sigu-ranţe fuzibile de joasă tensiune. Partea 3: Prescripţii suplimen-tare pentru siguranţe fuzibile destinate să fie utilizate de către persoane necalificate (siguranţe fuzibile utilizate în special pentru aplicaţii casnice şi similare). Exemple de sisteme de siguranţe fuzibile standardizate de la A până la F;

y SR EN 60269-4:2010, SR EN 60269-4:2010/A1:2013, SR EN 60269-4:2010/A2:2017, Siguranţe fuzibile de joasă tensiune. Partea 4: Prescripţii suplimentare referitoare la elemente de înlocuire utilizate pentru protecţia dispozitivelor cu semicon-ductoare;

y SR EN 62606:2015, Prescripţii generale pentru dispozitive de detectare a defectului de arc electric;

y SR EN 61643-11:2013, EN 61643-11:2013/A11:2018, Descăr-cătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări.


Comitetul tehnic ASRO/CT 19, Condiții, clasificare, în-cercări de mediu; Aspectele de mediu pentru sistemele și produsele electrice și electronice, a fost înființat în 16.01.1991. Acesta este alcătuit din 30 de membri, acoperind instituții precum: UPB (Universitatea Politeh-nica București), CECED (Asociația Producătorilor Eu-ropeni de Electrocasnice din România), ECOTIC, MAP, Asociația ENVIRON, OMV, UVT (Universitatea de Vest din Timișoara), ME, INCDPM (Institutul Național de Cer-cetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului), INCDIE ICPE-CA (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA), ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei), ICE-MENERG (Institutul Naționale de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie – ICEMENERG București), STB (Socie-tatea de Transport București). Patrimoniul ASRO/CT 19 include 111 standarde.

Domeniul de activitate al comitetului îl reprezintă stan-dardizarea claselor de condiții de mediu, reprezentând condițiile cele mai probabile la care produsele pot fi su-puse în timpul transportului, depozitării, instalării sau utilizării. Totodată, ASRO/CT 19 tratează aspectele de mediu privind produsele și sistemele electrice și elec-tronice și promovează activitățile de standardizare pentru diminuarea deteriorării mediului înconjurător de către aceste produse.

Comitetele tehnice europene și internaționale cores-pondente ASRO/CT 19 sunt:

y CLC/SR 104, Environmental conditions, classification and me-thods of test;

y CLC/TC 111X, Environment;

y IEC/TC 104, Environmental conditions, classification and me-thods of test (statut Observator);

y IEC/TC 111, Environmental standardization for electrical and electronic products and systems (statut Observator).

În 2018, activitatea principală a ASRO/CT 19 a fost de elaborare a versiunii în limba română a următoarelor standarde:

y EN 60068-1:2014, Încercări de mediu. Partea 1: Generalități și ghid;

y EN 60068-2-14:2009, Încercări de mediu. Partea 2-14: Încercări. Încercarea N: Variații de temperatură;

y EN 60068-2-31:2008, Încercări de mediu. Partea 2-31: Încercări. Încercare Ec: Șocuri datorate manevrărilor brutale, încercare destinată în special probelor de tip echipament;

y EN 60068-2-6:2008, Încercări de mediu. Partea 2-6: Încercări. Încercarea Fc: Vibrații (sinusoidale);

y EN 62321-1:2013, Determinarea anumitor substanțe din pro-dusele electrotehnice. Partea 1: Introducere și prezentare;

y EN 62321-2:2014, Determinarea anumitor substanțe din pro-dusele electrotehnice. Partea 2: Demontare, dezasamblare și pregătirea mecanică a eșantionului;

y EN 62321-3-1:2014, Determinarea anumitor substanțe din produsele electrotehnice. Partea 3-1: Metode de încercare. Plumb, mercur, cadmiu, crom total și brom total prin spectro-metrie de fluorescență cu raze X;

COMITETELE TEHNICE ASRO SE PREZINTĂ:

Comitetul ASRO/CT 19, Condiții, clasificare, încercări de mediu; Aspectele de mediu pentru sistemele și produsele electrice și electronice Adrian Colgiu, Expert standardizare, ASRO

ASRO/CT 19 promovează activitățile de standardizare pentru diminuarea deteriorării mediului înconjurător

8

y EN 62321-4:2014, Determinarea anumitor substanțe din pro-dusele electrotehnice. Partea 4: Mercur în polimeri, metale și electronice prin CV-AAS, CV-AFS, ICP-OES și ICP-MS.

În 2018 au fost adoptate prin metoda anunțului 9 stan-darde:

y SR EN 50625-2-3:2018, Cerințe de colectare, logistica și trata-ment pentru deșeuri de echipamente electrice sau electronice (DEEE). Partea 2-3: Cerințe de tratament pentru echipamentele de schimb de temperatură și alte DEEE care conțin fluorocar-buri volatile și/sau hidrocarburi volatile;

y SR EN 50625-2-4:2018, Cerințele de colectare, logistica şi tratament pentru deșeuri de echipamente electrice sau electro-nice (DEEE). Partea 2-4: Cerințe specifice pentru tratamentul panourilor fotovoltaice;

y SR EN 62321-4:2015/A1:2018, Determinarea anumitor sub-stanțe din produsele electrotehnice. Partea 4: Mercur în poli-meri, metale şi electronice prin CV-AAS, CV-AFS, ICP-OES şi ICP-MS;

y SR EN IEC 60068-2-52:2018, Încercări de mediu. Partea 2: Încercări. Încercarea Kb: Ceață salină, încercare ciclică (soluție de clorură de sodiu);

y SR EN IEC 60068-3-5:2018, Încercări de mediu. Partea 3-5: Documentație ajutătoare şi ghid. Confirmarea performanțelor camerelor de încercare la temperatură;

y SR EN IEC 60068-3-6:2018, Încercări de mediu. Partea 3-6: Documentație ajutătoare şi ghid. Confirmarea performanțelor camerelor de încercare la temperatură/umiditate;

y SR EN IEC 60721-2-7:2018, Clasificarea condițiilor de mediu. Partea 2-7: Condiții de mediu prezente în natură. Faună şi floră;

y SR EN IEC 60721-3-1:2018, Clasificarea condițiilor de mediu. Partea 3-1: Clasificarea grupelor de agenți de mediu şi a grade-lor de severitate ale acestora. Depozitare;

y SR EN IEC 60721-3-2:2018, Clasificarea condițiilor de mediu. Partea 3-2: Clasificarea grupelor de agenți de mediu şi a grade-lor de severitate ale acestora. Transport şi manipulare.

Pentru anul 2019, ASRO/CT 19 are în vedere implicarea în proiectele de lucru naționale, dar și europene/interna-ționale, realizarea de observații, adoptarea standardelor, atât prin metoda anunțului, cât și prin cea a traducerii.

Temele aflate în lucru la nivel european și internațional: În cadrul comitetului tehnic IEC/TC 111 se află în lucru 10 proiecte internaționale:

y PNW 111-512*1, Determinarea anumitor substanțe din produ-sele electrotehnice. Partea 3-4: Metodă de încercare. Ftalații în polimerii produselor electrotehnice prin spectroscopie infraro-șie cu transformată Fourier (FT-IR), cromatografie lichidă de înaltă performanță cu detector de ultraviolete (HPLC-UV) și spectrometrie de masă cu desorbție termică (TD-MS);

y PNW 111-513*, Determinarea anumitor substanțe din produ-sele electrotehnice. Partea 12: Determinare simultană – Bifenili polibromurați, eteri difenil polibromurați și ftalați în polimeri prin cromatografie în fază gazoasă – spectrometrie de masă;

y IEC 62321-2 ED2, Determinarea anumitor substanțe din produ-sele electrotehnice. Partea 2: Demontare, dezasamblare și pregătirea mecanică a eșantionului;

y IEC 62321-3-2 ED2, Determinarea anumitor substanțe din produsele electrotehnice. Partea 3-2: Metodă de încercare. Fluor, brom și clor în polimeri și produse electronice prin ar-dere. Cromatografie ionică (C-IC);

y IEC 62321-3-3 ED1*, Determinarea anumitor substanțe din produsele electrotehnice. Partea 3-3: Metodă de încercare. Bifenili polibromurați, eteri difenil polibromurați și ftalați în polimeri prin spectrometrie de masă prin piroliză (Py-GC-MS) sau desorbție termică (TD-GC-MS);

y IEC 62321-9 ED1*, Determinarea anumitor substanțe din pro-dusele electrotehnice. Partea 9: Hexabromociclodecan în poli-meri prin cromatografie lichidă de înaltă presiune - spectrome-trie de masă (LC-MS);

y IEC 62321-10 ED1*, Determinarea anumitor substanțe din produsele electrotehnice. Partea 10: Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) prin cromatografie în fază gazoasă - spectro-metrie de masă (GC-MS);

y IEC 62321-11 ED1*, Determinarea anumitor substanțe din produsele electrotehnice. Partea 11: Tris (2-cloretil) fosfat (TCEP) în polimeri și electronice prin cromatografie în fază gazoasă - spectrometrie de masă (GC-MS) și cromatografie lichidă - spectrometrie de masă (LC-MS);

1 * reprezintă proiectele noi


y IEC 62430 ED2, Proiectare cu consecințe asupra mediului înconjurător (ECD) – Principii, cerințe și ghid;

y IEC 62474/AMD1 ED2*, Amendament 1 - Declarație de mate-rial pentru produse și pentru industria electrotehnică;

y IEC TR 63212 ED1*, Studiu privind fezabilitatea armonizării criteriilor de performanță ecologică pentru produsele electrice și electronice.

În cadrul comitetului tehnic IEC/TC 104 se află în lucru 14 proiecte internaționale:

y IEC 60068-2-11 ED4, Încercări de mediu. Partea 2-11: Încer-cări. Încercarea Ka: Ceață salină;

y IEC 60068-2-13 ED5, Încercări de mediu. Partea 2-13: Încercări - Încercarea M: Presiune atmosferică scăzută;

y IEC 60068-2-64/AMD1 ED2, Amendament 1 - Încercări de mediu. Partea 2-64: Încercări. Încercare Fh: Vibrații aleatorii de bandă largă (control digital) și ghid;

y IEC 60068-2-67/AMD1 ED1, Încercări de mediu. Partea 2-67: Încercări. Încercare Cy: Căldură umedă, continuă, încercarea accelerată destinată în principal componentelor;

y IEC 60068-2-70 ED2, Încercări de mediu. Partea 2-70: Încercări - Încercarea Xb: Ștergerea marcajelor și inscripționări-lor prin frecare cu degete sau mâini;

y IEC 60068-2-84 ED1*, Încercări de mediu. Partea 2-84: Schim-barea rapidă a condensului de rouă;

y EC 60068-2-85 ED1*, Încercări de mediu. Partea 2-85: Încer-cări - Încercarea Fj: Vibrație, replicare de lungă durată;

y EC 60068-3-3 ED2, Încercări de mediu. Partea 3-3: Ghid. Me-tode de încercări seismice ale echipamentelor;

y IEC 60068-3-7 ED2, Încercări de mediu. Partea 3-7: Documen-tație ajutătoare și ghid. Măsurări în camerele de încercări la temperatură pentru încercările A și B (cu încărcare);

y IEC 60721-3-0 ED2, Clasificarea condițiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenți de mediu și a gradelor de seve-ritate ale acestora. Introducere;

y IEC 60721-3-3 ED3, Clasificarea condițiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenți de mediu și a gradelor de seve-ritate ale acestora. Secțiunea 3: Utilizarea staționară (la post fix) în spații protejate la intemperii;

y IEC 60721-3-4 ED3, Clasificarea condițiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenți de mediu și a gradelor de seve-ritate ale acestora. Secțiunea 4: Utilizarea staționară în spații neprotejate împotriva intemperiilor;

y IEC TR 62131-7 ED1*, Condiții de mediu. Vibrații și șocuri ale echipamentelor electrotehnice. Partea 7: Transportul aeronave-lor cu aripi rotative;

y IEC TR 63141 ED1*, Căldura umedă, starea de echilibru (vapori presurizați nesaturați cu aer).

În cadrul comitetului tehnic CLC/SR 104, se află în lucru 11 proiecte europene:

y prEN IEC 60068-2-11 (pr=68851) în paralel IEC/TC 104;

y EN 60068-2-64:2008/prA1:2018 (pr=63683) în paralel IEC/TC 104;

y EN 60068-2-67:1996/prA1:2018 (pr=64798) în paralel IEC/ TC 104;


y prEN 60068-2-84 (pr=62743) în paralel IEC/TC 104;

y prEN 60068-2-85:2018 (pr=65909) în paralel IEC/TC 104;

y prEN IEC 60068-3-3:2018 (pr=66269 ) în paralel IEC/TC 104;




y prEN 60721-3-3:2018 (pr=65908) în paralel IEC/TC 104;

y prEN 60721-3-4:2018 (pr=65907) în paralel IEC/TC 104,

În cadrul comitetului tehnic CLC/TC 111X, se află în lu-cru 16 proiecte europene:

y FprEN 50614 (pr=58426)*, Cerințe pentru pregătirea reutilizării deșeurilor de echipamente electrice și electronice;

y prEN 50693 (pr=59927)*, Metoda de proiectare ecologică cantitativă prin evaluarea ciclului de viață și a declarațiilor de mediu prin reguli privind categoriile de produse pentru EEE;

y prEN IEC 62321-3-2 (pr=68852) , în paralel IEC/TC 111;

y prEN 62321-3-3 (pr=65913) , în paralel IEC/TC 111;

y prEN 62321-10 (pr=62809) , în paralel IEC/TC 111;

y FprEN IEC 62474:2018/prA1 (pr=68695) , în paralel IEC/TC 111;

y EN IEC 62474:2019 (pr=64118), Declarație de material pentru produse și pentru industria electrotehnică;

y prEN IEC 62959:2018 (pr=63870)*, Design ecologic (ECD) - Principii, cerințe și ghid.

Așteptăm noi membri...

În vederea implicării active și a susținerii activității de standardizare pe noile teme care sunt în elaborare, vă rugăm să consultați site-ul: www.asro.ro, rubrica Impli-care/Implicare în standardizare, Deveniți membru CT.

10

DESCOPERIRI CHEIE ALE UNUI STUDIU ASUPRA CONTRIBUȚIEI STANDARDIZĂRII ÎN PROGRAMELE CADRU EUROPENE PENTRU CERCETARE ȘI INOVARE (FP) – FP7 & H2020

Studiul, desfășurat în cadrul proiectului BRIDGIT 2, colectează și analizează informații le-gate de participarea standardizării în cadrul proiectelor de cercetare și inovare (C&I) FP7 și H2020. În timpul studiului au fost intervievate patru tipuri de părți interesate distincte, cu scopul de a colecta date cu privire la rolul și impactului standardizării în proiectele europene C&I:

y 57 de proiecte au implicat organismele naționale de standardizare (ONS), constituind 50% din totalul numărului de proiecte efectuate în colaborare cu un ONS și/sau cu CEN.

y 41 de proiecte care au folosit diferite aspecte ale standardizării, dar care nu au impli-cat un ONS; au fost luate în calcul acele call-uri care puteau implica standardizarea, mai mult propunerile respective primind un punctaj superior dacă se adresau și stan-dardizării. Acest model a fost întocmit cu scopul de a asigura o bază relevantă pentru compararea cu alte proiecte care au implicat un ONS.

y 20 de proiecte care nu au utilizat standardizarea, chiar dacă acest lucru era recoman-dat de către Programele Cadru (FP).

y Au fost intervievați 16 experți ai Comisiei Europene, atât interni, cât și externi (evalu-atori).

Acest studiu a fost condus de către CEIS (Compagnie Européenne d’Intelligence Straté-gique – European Strategic Intelligence Company) și EY(Ernst & Young).

Despre proiectul BRIDGIT 2Acest studiu a fost solicitat de proiectul BRIDGIT2, început în decembrie 2017 și care se va finaliza la sfârșitul anului 2019, cofinan-țat de către Comisia Europeană și de către EFTA (Asociația Europeană a Liberului schimb – AELS). Proiectul are ca scop „reduce-rea decalajului dintre Comunitățile de Cercetare, Inovare și Standardizare”. A obținut fonduri sub acordul specific nr. CEN/2017-09.

BRIDGIT2 își propune să monitorizeze comunitățile de cercetare și inovare astfel încât acestea din urmă să interacționeze intens cu domeniul standardizării. Proiectul va colecta, de asemenea, dovezi convingătoare referitoare la faptul că standardizarea facili-tează rata de absorbție pe piață a rezultatelor H2020, precum și cea a rezultatelor programelor cadru anterioare, având astfel un rol important și în FP9.

Standardizarea în proiectele europene de cercetare și inovare

Programele cadru (FP) reprezintă principalele instrumente financiare prin care Uniunea Europeană susține cercetarea și inovarea (C&I) acoperind aproape toate disciplinele științifice și sectoarele economice. Acest studiu analizează natura sarcinilor standar-dizării printr-un model de proiecte FP. Oferă informații aprofundate despre factorii determinanți, despre activitățile și rezultatele standardizării în aceste proiecte.

Ce este standardizarea?Standardizarea reprezintă „procesul de implementare și dezvoltare a standardelor tehnice rezultate din consensul diferitelor

părți; părțile includ firme, utilizatori, grupuri de interes, organisme de standardizare și guverne”.

Sursa: Z Xie – 2016 https://doi.org/10.1016/j.technovation.2015.12.002

!


25%

21%

18%

Există diferite, uneori multiple motive pentru a alege includerea standardizării în proiectele C&I. Facilitarea exploatării și a accesu-lui pe piață a rezultatelor proiectelor reprezintă principalul factor determinant al acestei alegeri. Standardizarea a fost, într-adevăr, descrisă de către cei chestionați din cadrul proiectele monitorizate, ca fiind o modalitate de a spori exploatarea oportunităților, în principal prin:

Cum beneficiază proiectele europene C&I de standardizare

Top 3 activități de standardizare efectuate în proiectele intervievate (răspunsuri în procente):1. Utilizarea standardelor existente pentru activitățile C&I: cercetarea activă a proiectelor, revizuirea

sau implementarea standardelor existente în privința organizării activităților sale obișnuite și a cunoș-tințelor de ultimă oră, precum și a metodelor;

2. Elaborarea, revizuirea și propunerea de noi standarde: proiectele au drept scop fie procesul de dema-rare, fie cel de elaborare al standardelor, sau revizuirea celor existente;

3. Formularea cerințelor și a specificațiilor viitoarelor standarde: proiectele contribuie prin rezultatele lor la posibilele standarde viitoare, în procesul de elaborare al standardelor, deși nu în mod direct și oficial.

În funcție de nivelul de maturitate al tehnologiilor, standardele și standardizarea ar putea îndeplini roluri diferite în proiectele C&I. În programele cadru europene, Technology Readiness Levels (TRLs) – Nivelurile de Maturitate Tehnologică – asigură o înțelegere generală a statusurilor tehnologiei și abordează întregul lanț de inovare. Studiul indică faptul că proiectele C&I cu TRLs scăzute utilizează în principal standarde, în timp ce proiectele cu TRLs ridicate se axează pe dezvoltarea acestora.

%

13 %

25 %

38 %

50 %

TRL 5 TRL 6 TRL 7

Relația dintre TRL și activitățile de standardizare

Folosirea standardelor existente pentru activitățile C&I.Elaborarea, revizuirea și propunerea de noi standarde.Formularea cerințelor și a specificațiilor viitoarelor standarde.

90% dintre proiectele care

implică un organism național de

standardizare au un TRL 6 sau mai

ridicat.

Garantarea acceptabilității noilor produse sau servicii de către alte părți interesate;

Permiterea unor actualizări rapide ale noilor produse;

Garantarea conformității noilor produse la nevoile și cerințele de pe piață.

Procentajul răspunsurilor la întrebarea „Care au fost principalele motive inițiale care au condus la utilizarea standardizării în proiectul dvs.?” (sunt posibile răspunsuri multiple)

1. Pentru a garanta succesul exploatării și/sau o strategie de marketing

2. A fost o cerință cheie la acel call

3. Pentru a conduce activități de cercetare și inovare

4. A reprezentat o cerință a pieței și/sau a unui sector

29 %26 %

18 %14 %

12

Standardizarea este percepută ca fiind un catalizator major în sprijinirea implementării activităților de cercetare și inovare. Stan-dardele existente sunt, într-adevăr, utilizate într-un număr important de proiecte monitorizate pentru a facilita accesul către cunoș-tințele de ultimă oră și pentru a ajuta părțile interesate să ia în considerare ultimele reglementări și ultimele progrese industriale, politice și tehnologice.

Un alt beneficiu semnificativ, evidențiat de către acest studiu, se referă la modul în care standardizarea ajută la organizarea între-gului proces de cercetare și inovare, prin discuții referitoare despre ce anume poate oferi proiectul în mod concret.

Studiul arată, de asemenea, faptul că programele cadrul (call-urile) din subiectele propunerilor de proiect care fac referire la standardizare sunt un factor important, motivând decizia de a include standardizarea, precum și un ONS. 75% dintre proiectele finanțate sub un call referitor la standardizare indică faptul că a fost abordată standardizarea pentru a îndeplini cerințele call-ului.

53% dintre intervievați consideră că activitățile de standardizare facilitează colaborarea în rețea cu

și prin abordarea părților interesate.

56% dintre proiecte au avut

ca rezultat un Acord de lucru CEN-CENELEC

(CWA)

56% dintre cei intervi-evați pentru proiect,

incluzând un ONS, con-sideră că activitățile de standardizare au fost

esențiale pentru succesul proiectelor lor.

62% dintre intervievați consideră că standardi-zarea garantează faptul că serviciile și produsele proiectelor lor vor fi com-patibile cu cele existente

pe piață.

Rolul organismelor naționale de standardizare în proiectele C&I

Studiul a cercetat 57 de proiecte care au implicat organismele naționale de standardizare și 61 de proiecte care nu au implicat un astfel de organism. Dovezile și datele colectate indică faptul că implicarea unui ONS permite proiectelor C&I să continue cu procesul oficial de standardizare, să desfășoare mai multe activități concrete de standardizare și să furnizeze mai multe rezultate mature ale standardelor. Datele arată, de asemenea, că ONS-urile nu au doar expertiză exclusivă în standardizare, ci au și efectul de a reduce timpul de implementare a rezultatelor proiectului prin desfășurarea mult mai eficientă a unor activități de standardi-zare, în timp ce consorțiul face adesea eforturi pentru integrarea standardizării pe parcursul desfășurării unui proiect FP.

Principalele motive pentru alegerea unui anumit ONS sunt:

Proximitatea sa geografică și națională cu coordonatorul de proiect;Expertiza sa într-un domeniu specific abordat de proiect;Cunoștințele sale despre Programele Cadru Europene (FP).

Pentru proiectele care implică un ONS

50% dintre proiectele finalizate

au urmărit rezultatele standardizării.

87% dintre intervievați au

fost satisfăcuți de colaborarea cu ONS.

80% dintre intervievați au afirmat

că a fost facil sau foarte facil să includă

un ONS în proiect.

61% dintre intervievați au constatat că

standardizarea s-a adaptat la perioada

de desfășurare a proiectului.

CWA, un instrument potrivit pentru proiectele C&I

CEN-CENELEC Workshop Agreement (CWA) – Acordul de lucru CEN-CENELEC (CWA) – este un acord (tehnic) menit să satisfacă cererile pieței ca o alternativă mult mai flexibilă și mai oportună a standardului european tradițional (EN). Este rezultatul unui proces încununat cu succes care prezintă similitudini cu un proces de dezvoltare completă a unui standard, care atestă un acord între părțile interesate. Durata prevăzută pentru finalizarea unui CWA este între 6 și 12 luni, permițându-i acestuia să fie integrat pe parcursul desfășurării unui proiect FP.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conține noutățile legislative publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din luna ianuarie 2019.

Partea I - Legislație comunitară1.1 Acte comunitare care conțin referiri la standarde 1.1.1 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018, de stabilire a normelor de aplicare atât a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, modifi-cările caietelor de sarcini ale produselor, înregistrarea denumirilor protejate, anularea protecției și utilizarea simbolurilor, cât și a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește un sistem de controale adecvat, publicat în JOUE L 9/46 din 11.01.2019.1.1.2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/35 al Comisiei din 8 ianuarie 2019, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce pri-vește controalele oficiale consolidate efectuate asupra importurilor de anumite produse de hrană pentru animale și alimentare de origine non-animală (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în JOUE L 9/77 din 11.01.2019.1.1.3 Decizia (UE) 2019/70 a Comisiei din 11 ianuarie 2019 de stabilire a criteriilor de acordare a etichetei ecologice a UE pen-tru hârtia grafică și a criteriilor de acordare a etichetei ecologice a UE pentru hârtia absorbantă și produsele din hârtie absorbantă [notificată cu numărul C(2019) 3] (Text cu relevanță pentru SEE), publicată în JOUE L 15/27 din 17.01.2019.1.1.4 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/72 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză, publicat în JOUE L 15/27 din 17.01.2019.1.1.5 Decizia (UE) 2019/62 a Comisiei din 19 decembrie 2018 privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii sectoriali de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul producției de automobile, elaborat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organi-zațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (Text cu relevanță pentru SEE), publicată în JOUE L 17/58 din 18.01.2019.1.1.6 Decizia (UE) 2019/63 a Comisiei din 19 decembrie 2018 privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii sectoriali de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sec-torul producției de echipamente electrice și electronice, elaborat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (Text cu relevanță pentru SEE), publicată în JOUE L 17/94 din 18.01.2019.

Partea a II-a - Legislație națională1.2 Acte normative care conțin referiri la standarde 2.1 Ordinul Ministerului Economiei nr. 1404/2018 din 29/10/2018, pentru modificarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrului economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, nr. 1.277/2016 privind aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la echipamente sub presiune, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 952 din 12/11/2018.Referiri la standarde:În anexa ordinului sunt enumerate 229 de standarde române care adoptă standarde europene armonizate referitoare la echipa-mente sub presiune.2.2 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 21/2019 din 09/01/2019, pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Institutului de Medicină Legală Iași, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 31/01/2019.Referiri la standarde:La art. 48 alin. 1 se menționează „În conformitate cu legislația în vigoare, atribuțiile reprezentantului managementului calității are următoarele atribuții: c) asigură cunoașterea, aplicarea și menținerea sistemului de management al calității în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 9001-2001;”.

Noutăţi legislative din luna ianuarieMihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

14

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Enjeux: DIN a fost creat în urmă cu o sută de ani. Care a fost rolul său pe lângă organismele politice şi in-dustriale din țara dumneavoastră?

Christophe Winterhalter: DIN există din 1917. Încă de la început, în Germania, factorii din economie au fost în unanimitate de acord cu privire la importanţa de a elabora standarde comune. Activitatea noastră a de-marat cu exerciţii de standardizare cu caracter concret, în domeniul construcţiilor mecanice. Pentru a produce la scară largă şi în mod eficace, fabricanţii considerau că nu trebuiau să mai lucreze în mod izolat. Ideea de a crea un lanţ valoric a funcţionat de minune. De-a lungul deceniilor, DIN a devenit un campion situat „în umbră”,

„ascuns”, prezent permanent în plan secund şi industria naţională a beneficiat în mod substanţial de lucrările sale. Am facilitat viaţa consumatorilor şi am promo-vat calitatea. Cu ocazia sărbătoririi a o sută de ani de existenţă a DIN, anul trecut, o serie de evenimente au amintit importanţa standardelor pentru industrie şi pen-tru societate. Fondatorii DIN considerau standardizarea un instrument strategic. Acest adevăr este valabil şi as-tăzi. Tehnologia digitală se impune pretutindeni şi este esenţial să ne adaptăm instrumentele la strategii noi. DIN constituie mai mult ca oricând platforma adecvată pentru a îndruma întreprinderile.

Christophe Winterhalter„Pentru Germania, Piaţa Unică a constituit o reuşită deplină” Olivier Mirguet

Organismele de standardizare germane au beneficiat din plin de oportunităţile Pieţei Unice Europene, apărându-şi interesele naţionale. La ora actuală, ele pun accentul pe regulile sub-sidiarităţii. Christophe Winterhalter, preşedinte al Comitetului executiv al Institutului de Stan-dardizare German (DIN), afirmă că țara sa acordă prioritate lucrărilor internaţionale de stan-dardizare.

DIN a sărbătorit de curând aniversarea a o sută de ani de existenţă. Cu această ocazie, a fost amintită importanţa standardelor pentru industrie şi pentru

societate


E.: Ce fel de relaţii aţi stabilit cu cercurile politice na-ţionale şi cum faceţi cunoscută opinia Germaniei la nivel internațional?

C.W.: Începând din 1975, există un contract cu guvernul federal. Suntem organizaţia de standardizare care apără interesele Germaniei şi ale părţilor interesate germane în standardizarea internaţională. Colaborăm strâns cu ministerele, reprezentăm interesele consumatorilor şi ale lucrătorilor şi promovăm protecţia mediului. Activi-tatea noastră constă în identificarea acestor părţi inte-resate şi în susţinerea opiniei lor la nivel internaţional. În unele cazuri, participarea lor la lucrările de standardi-zare poate fi finanţată din fonduri publice. Acesta este cazul organizaţiilor germane de consum.

E.: Cum asiguraţi independenţa dumneavoastră față de organismele politice?

C.W.: Noi nu îndeplinim voinţa ministerelor. Ele repre-zintă o parte interesată esenţială în cadrul lucrărilor noastre, dar nu sunt singurele şi nu ne dictează con-duita. Partea de finanţare asigurată de ministere nu depăşeşte niciodată 10% din bugetul nostru. Ţinem la această formă de independenţă. Guvernul menţionează permanent angajamentul său în domeniul standardiză-rii, însă acest sprijin nu capătă niciodată proporţii care să ne pericliteze independenţa.

E.: Conceptul „Standort Deutschland” constă în a evi-denţia prezenţa întreprinderilor germane în teritoriu şi a le sprijini în activitatea de export. La ora actuală, când se acordă o mare importanţă activităţii interna-ţionale de standardizare, este DIN în continuare un factor major al acestei strategii?

C.W.: „Standort Deutschland” capătă o importanţă capi-tală. El a făcut din Germania un campion mondial al ac-tivităţii la export. Mediul nostru evoluează tot mai mult

spre instrumentele digitale. Trebuie să ghidăm părţile noastre interesate către aceste instrumente noi. Digi-talizarea constituie unul dintre proiectele esențiale ale guvernului federal. Ea este prezentă în toate strategiile de întreprindere. Acest lucru nu va funcţiona însă fără angajamentul tuturor părţilor sale interesate.

E.: Mobilitatea electrică a fost declarată o prioritate de către guvernul federal. Părerea sa este împărtăşită de fabricanţi. Care a fost rolul DIN?

C.W.: Dezbaterile în jurul mobilităţii electrice se referă, pe de-o parte, la infrastructuri şi, pe de altă parte, la compatibilitatea vehiculelor cu infrastructura. Aspec-tul cel mai evident este formatul prizelor. Platforma noastră naţională pentru mobilitatea electrică a sprijinit o iniţiativă esenţială: se punea problema definirii unui format de priză care să depăşească graniţele Uniu-nii Europene şi să se impună la nivel internaţional. În consecinţă, trebuia să se identifice un acord cu experţii japonezi pentru a permite acestor prize să funcţioneze atât în infrastructurile noastre cu curent alternativ, cât şi în cele japoneze. În tehnologiile viitorului, precum ali-mentarea fără contact, va fi important să se respecte standarde noi. Mă bucură faptul că va fi stabilit un acord care va permite utilizatorului să aibă acces la un serviciu transparent, indiferent de numărul furnizorilor implicaţi. Acesta este obiectivul. Este esenţial să se extindă dezbaterea dincolo de cercurile tradiţionale ale standardizării. Nu vorbim despre un produs, ci despre un sistem complet, mai bine zis despre un ecosistem. Datorită unei colaborări strânse între organismele inter-naţionale, suntem pe calea cea bună.

E.: În cadrul mobilităţii electrice, acest sistem este deja funcțional.

C.W.: Suntem departe de a ne fi atins obiectivele. Când

«De-a lungul deceniilor, DIN a devenit un campion situat „în umbră”, „ascuns”, prezent

permanent în plan secund, dar industria germană a beneficiat din plin de lucrările

sale», relevă Christophe Winterhalter

16

avem în vedere un ecosistem, părţile interesate se în-mulţesc. Totul este conectat la Internet. Avem nevoie de experţi care să înţeleagă această abordare sistemică dincolo de cunoaşterea tehnică a unui produs. Aceşti experţi sunt nişte vizionari. Susţinem iniţiativa de a-i reuni într-o reţea pentru ca specialiştii din domeniul au-tomobilului să poată purta un dialog cu administratorii de reţele, cu experţii din domeniul energetic şi cu elabo-ratorii de software.

E.: Uniunea Europeană se confruntă cu o criză politică de o intensitate fără precedent în istoria sa, dar Piaţa Unică nu face obiectul unor critici virulente. Care este părerea dumneavoastră despre acest element esen-țial al construcției Uniunii?

C.W.: În ciuda tuturor criticilor care se fac auzite la ora actuală şi a dificultăţilor de care Comisia Europeană este conştientă, Piaţa Unică rămâne o reuşită. Pentru Germania, aceasta este chiar o reuşită deplină. Ea nu ar putea funcţiona fără standardizare. Standardizarea eu-ropeană constituie condiţia prealabilă a existenţei sale.

E.: Prioritatea dumneavoastră se îndreaptă deci spre domeniul internațional?

C.W.: DIN acordă importanţă standardizării europene, nu celei germane. Dacă există un proiect de standard la nivelul ISO, DIN îi va acorda prioritate acestuia. Uniunea Europeană trebuie să-şi stabilească ca obiectiv adopta-rea standardelor internaţionale în sistemul său de regle-mentare. Să evităm impunerea de cerinţe restrictive pe propriile noastre pieţe. Uniunea Europeană nu trebuie să promoveze standardizarea posesivă sau restrictivă.

E.: Sunt corelate condiţiile de control ale Pieţei Unice cu necesităţile, mai ales în ceea ce priveşte combate-rea contrafacerii sau a importurile frauduloase?

C.W.: Este esenţial să se extindă lucrările de standar-dizare la nivel internaţional, incluzând şi Republica

Populară Chineză. Standardele chineze trebuie să se bazeze şi ele pe cele internaţionale. În cazurile în care acest lucru nu este posibil, Uniunea Europeană trebuie să încheie acorduri bilaterale cu China pentru a permite întreprinderilor europene să acceadă la această piaţă. Invers, cerinţele noastre de calitate se vor impune, de asemenea, pentru produsele chineze de export. După câte ştiu, controlul pieţei nu constituie o problemă de-osebită. Amintesc faptul că standardizarea şi certifica-rea sunt separate una de cealaltă în Germania. DIN îşi concentrează eforturile pe domeniul standardizării.

E.: Care a fost impactul directivelor europene de tip Noua Abordare asupra rolului Germaniei în standardi-zarea internațională?

C.W.: Noua Abordare a constituit o şansă pentru Ger-mania, dar şi pentru Uniunea Europeană. Elaborarea de standarde comune este un element cu caracter tot mai strategic. Standardizarea europeană ghidează guvernul nostru când se pune problema elaborării reglementări-lor noastre naţionale. Partenerii privaţi transpun pe piaţă aceste reglementări cu ajutorul standardelor voluntare. Acestea din urmă sunt rolul unei activităţi care a întrunit consensul tuturor părţilor interesate. În aceasta constă spiritul Noii Abordări, iar noi ne străduim să-l menţinem.

E.: Asociaţiile germane de consumatori sunt renumite pentru rolul esenţial pe care-l joacă pe piaţa lor naţi-onală. Cum țineți seama de ele?

C.W.: Datorită digitalizării, ele vor deveni o parte inte-resată tot mai importantă. Se vorbeşte mult despre in-teligenţa artificială. Nu este vorba numai de standarde, ci şi de acceptabilitate în societate. Standardul conferă transparenţă rezultatelor calculelor algoritmilor. Aceste discuţii se desfăşoară în cadrul comitetelor noastre de standardizare.

E.: Care va fi impactul Brexit asupra standardizării in-ternaționale?

Fondatorii DIN considerau standardizarea un instrument strategic. Acest adevăr este valabil şi astăzi

„Reprezentăm interesele consumatorilor, ale lucrătorilor şi promovăm protecţia mediului”


C.W.: Întrucât ISO şi IEC se află la baza tuturor pro-iectelor esenţiale de standardizare, Brexit nu va afecta standardizarea internaţională. Britanicii vor continua să utilizeze aceleaşi standarde ca şi noi, în Uniunea Europeană. Este important ca organismul de standar-dizare britanic (BSI) să rămână în sistemul european. Trebuie să fim atenţi la aceasta. Acest lucru va depinde de deciziile politice luate la Bruxelles. Vom face tot po-sibilul pentru ca standardele să rămână neschimbate, în măsura posibilităţilor. Factorii din industria germană doresc să menţină relaţii comerciale strânse cu Marea Britanie. În industrie, unele lanţuri de aprovizionare sunt ameninţate. Până în prezent, negocierile cu privire la Brexit au arătat că nimic nu a fost dobândit definitiv. La câteva luni de la negocierile politice, rămân optimist, dar cred tot mai puţin în posibilitatea realizării unui acord politic.

E.: Care este situaţia relaţiilor dumneavoastră cu Asociaţia Franceză de Standardizare (AFNOR), omo-logul dumneavoastră francez?

C.W.: Colaborăm intens cu AFNOR, mai mult decât cu oricare organism naţional de standardizare. Experţii germani şi cei francezi fac parte din comitetele de stan-dardizare europene, dar şi din cele internaţionale (la ISO şi IEC). Relaţiile noastre bilaterale sunt regulate şi se desfășoară lună de lună. Colaborăm strâns pentru a ne asigura că Germania şi Franţa rămân în continuare nişte precursori şi pentru a garanta intervenţii coordonate în cadrul organismelor internaţionale. Acest lucru funcţio-nează perfect. Ca state, Germania şi Franţa constituie fundamentul Uniunii Europene. Relaţiile personale din-tre conducătorii DIN şi AFNOR se bazează pe încredere. Nu există bariere de limbă între noi. Colegii noştri fran-cezi vorbesc o engleză perfectă. La rândul meu, nici eu nu vorbesc limba franceză.

E.: Concurenţa conduce uneori la fricţiuni pe anumite subiecte între fabricanţi.

C.W.: Dezacordurile dintre Germania şi Franţa sunt rare. Nu sunt mai multe decât cele pe care le avem cu alte state. Este esenţial să se menţină nişte canale de co-municare pentru a discuta despre aceste dezacorduri. Dacă le dezamorsăm în timp util, putem să ne prezen-tăm apoi în mod coordonat în faţa organizaţiilor interna-ţionale. Francezii şi germanii nu au împărtăşit aceeaşi opinie cu privire la prizele de alimentare ale automobi-lelor electrice. Este normal. Este esenţial faptul că am discutat din timp despre acest subiect. Dacă fiecare din cele două state s-ar fi prezentat la comitetul de stan-dardizare cu nişte proiecte industriale definitivate, nu am mai fi fost interesaţi decât de apărarea intereselor câtorva întreprinderi. Este important să ajungem întot-deauna la un acord cu privire la soluţia tehnică optimă, să identificăm o soluţie comună.

E.: Cum vedeți viitorul standardizării europene?

C.W.: Standardizarea europeană va căpăta o pondere tot mai mare. Standardele naționale își vor pierde im-portanţa, vor deveni neglijabile. În acelaşi timp, digitali-zarea va deschide perspective suplimentare tehnologiei informaţiei. Standardizarea tradiţională s-a referit în mod deosebit la produse şi la compatibilitatea lor, pre-cum şi la procese care asigură calitatea şi eficacitatea energetică. Vor fi elaborate tot mai multe standarde re-feritoare la schimbul şi la integritatea datelor. Algoritmii vor trebui să fie conformi cu standardele viitorului. Se-curitatea cibernetică va necesita o abordare internaţio-nală. Standardizarea nu va mai cunoaşte frontiere. Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 390, decembrie 2018-ianuarie 2019

„Vor apărea tot mai multe standarde referitoare la schimbul şi la integritatea

datelor”

18

TRANSFORMAREA REȚELELOR DIGITALE

La momentul actual, rețelele sunt supuse unor modificări majore, transformările implicate în infrastructura acestora fi-ind supuse unor comparații asemănătoare celor din seria Transformers în care vehiculele simple devin un tip de roboți avansați, puternici și inteligenți. Virtualizarea funcțiilor de rețea (NFV) reprezintă rețeaua de ultimă generație prin care se dorește nu numai înnoirea infrastructurii rețelelor și a tehnologiilor, dar și schimbarea radicală a acestora.

Primele acțiuni de modificare a infrastructurii rețelelor virtuale au avut loc în 2012 la Paris. Din acel an au apărut di-verse inițiative și acțiuni prin care, atât Grupul de specificații industriale de la ETSI (ETSI Industry Specification Group), cât și cercetătorii și șefii de laborator ai marilor companii din lume și-au propus obținerea unor rezultate asemănătoare celor furnizate de tehnologiile Cloud în spațiul IT, care au reprezentat baza transformării rețelelor de până atunci.

Conceput inițial pentru a le oferi sprijin prestatorilor de servicii de rețea în vederea reducerii costurilor și sporirea agilității rețelelor, NFV s-a demonstrat a fi un instrument important în îmbunătățirea modului de accesare a serviciilor solicitate și utilizate de cei care le folosesc și mai ales un factor însemnat în dezvoltarea rețelei 5G.

NFV Release 1 a fost lansat pentru a demonstra fezabilitatea conceptelor și principiilor NFV. Odată ce regulile de bază au fost stabilite și demonstrate a fi solide, s-a cercetat în detaliu virtualizarea rețelei și a cerințelor sale în ceea ce privește orchestrarea, managementul, performanța, fiabilitatea și securitatea, rezultatele acestei munci ducând la lansarea NFV Release 2 care oferă un set de specificații detaliate care abordează aspectele menționate anterior și consolidarea conceptelor esențiale stabilite de Release 1. Obiectivul principal al Release 3, care este pe punctul de a fi finalizat de către grupul de lucru implicat, este integrarea procedurilor NFV cu practica operațională, astfel încât infrastructurile și serviciile oferite de undele NFV în procesele industriale actuale să ofere o cale largă de migrare.

Deși inițial au existat un anumit număr de părți implicate sceptice, tehnologia NFV este cea care a stat la originea transformării undelor de rețea și la dezvoltarea noilor tehnologii, aducând o mulțime de beneficii industriei și econo-miei actuale.

NTT ÎȘI VIRTUALIZEAZĂ REȚEAUA PENTRU SCURTAREA TIMPULUI DE ACCEDERE PE PIAȚĂ

NTT DOCOMO este operatorul predominant al telefo-niei mobile din Japonia. Acesta a inițiat procesul de virtualizare a funcțiilor de rețea (NFV) pentru propriile rețele comerciale încă din anul 2016, cu scopul de a obține o rețea mobilă mai flexibilă cu servere disponi-bile pentru vânzare. Prin intermediul rețelei NFV, com-pania reușește să reducă capitalul cheltuielilor și să sporească eficiența printr-o conectivitate mai bună și printr-un timp mai scurt de a ajunge pe piață și preco-nizează faptul că 75% din rețele se vor baza, până în 2020, pe funcțiile virtualizate de rețea.

Implementarea NFV în rețelele japoneze a avut succes până în prezent, însă transformarea continuă a rețele-lor vine cu noi provocări ce trebuie depășite. DOCOMO ia în considerare și modul de dezvoltare a rețelelor NFV,

pentru a fi mai fiabile împotriva defecțiunilor și a impactului cauzat de dezastrele naturale, ținând cont în același timp și de evoluția funcțiilor de rețea virtualizate și a operabilității acestora. Așadar, DOCOMO va continua să parcurgă drumul NFV-urilor împreună cu ceilalți operatori de rețea și furnizori de echipamente de rețea prin cooperare și prin împărtășirea celor mai bune practici NFV.

Noutăți de la ETSI


ACTUL PRIVIND SECURITATEA CIBERNETICĂ

Europa s-a implicat în procesul de standardizare pentru mai bine de 100 de ani, oferind in-dustriei europene și internațio-nale o manieră de lucru bazată în mod special pe colaborare, în scopul creării unor standarde de înaltă calitate.

Actul privind securitatea ciber-netică reprezintă acum o opor-tunitate pentru Europa de a redeveni liderul securității digi-tale, după ce și-a pierdut acest statut în 1995. Acest act este creat ca o necesitate în vederea consolidării normelor de secu-ritate cibernetică, în vederea combaterii amenințărilor cibernetice și în cea a descoperirii oportunităților cu care noua eră digitală vine.

Reglementările propuse în Actul privind securitatea cibernetică trebuie puse în aplicare. Pentru ca Europa să poată re-dobândi statutul fruntaș, părțile implicate din securitate și siguranță cibernetică trebuie să lucreze împreună în aceeași direcție. Atât standardele referitoare la siguranță, care cer teste statice și sunt denumite „evaluări ale conformității”, cât și cele referitoare la securitatea cibernetică, care necesită teste dinamice și certificări ale securității cibernetice, trebuie să fie integrate în toate sectoarele economice, în special în cel al dispozitivelor TIC, al mașinăriilor, jucăriilor sau în sectorul auto încă din perioada de design a produselor, înainte ca specificațiile de conectivitate să fie încorporate acestora.

Prin urmare, se constantă că standardele europene și internaționale sunt esențiale pentru ca Europa să poată deveni lider în domeniul criptării, protecției datelor, biometriei și rezistenței la atacuri și să câștige bătălia securității interne-tului în timp ce respectă valorile sale fundamentale.

STANDARDE DE SECURITATE PENTRU ÎNTREPRINDERI ȘI CENTRE DE DATE

Comitetul ETSI care se ocupă cu elaborarea standardelor pentru securitatea cibernetică a publicat un nou protocol criptografic denumit Enterprise TLS (Transport Layer Security) sau eTLS. Acesta trebuie să asi-gure securitatea comunicațiilor TLS pe internet și să permită detectarea atacurilor ciberne-tice care pot avea loc în rețelele criptate.

eTLS permite operatorilor de rețea să își îndeplinească acor-durile de serviciu și mandatele legale, prin oferirea unor proto-coale cu un grad mai mare de confidențialitate și foarte bine securizate.A contribuit Andreea Tărpescu, Redactor ASRO, din revista Enjoy the ETSI Mag, nr. 3 , Ianuarie 2019

20

Ph

oto

: Wes

Hic

ks/U

nspl

ash

| ISO

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

lucruridespre care nu știați că ar putea fi atacate cibernetic


Phot

o : H

al G

atew

ood/

Unsp

lash

Bebelușii sunt ținta hackerilor. Vă întrebați cum este posibil ca hackerii să ajungă în camera bebelușului dumneavoastră? Din nefericire, sacralitatea camerelor unor bebeluși este acum violată… de atacatorii care vă urmăresc din afara casei dumnea-voastră. Moralitatea acestei povești nu este că monitoarele bebelușilor dumnea-voastră ar putea fi atacate. Morala este că aproape orice lucru „conectat” poate fi atacat.

Compania Gartner estimează că 20,4 mi-liarde de dispozitive vor fi conectate în întreaga lume până în 2020. Segmentul consumatorilor reprezintă cel mai larg uti-lizator de aparate conectate, cu 5,2 mili-arde de unități în 2017, ceea ce reprezintă 63% din totalul numărului de aplicații folosite. În momentul actual, multe case conțin multiple obiecte conectate. Aces-tea includ calculatoarele, telefoanele mo-bile și tabletele, dar și multe aparate de uz casnic, precum frigiderele, televizoarele și sistemele de securitate.

Din ce în ce mai multe dispozitive pe care le folosim în mod cotidian se conectează, făcând lucrurile mai comode nu doar pentru noi, ci și pentru hackeri. Fiind conștienți de pericolul ascuns în dispozitivele de rețea este primul pas în a ține intrușii la depărtare.

22

În timpul efectuării unui studiu despre susceptibilitatea dispozitivelor care utilizează internetul pentru atacurile cibernetice, cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Beer Șeva (Israel), au descoperit că mulți produ-cători și proprietari facilitează munca unui hacker. În consecință, un număr mare de producători setează o parolă implicită pentru același tip de dispozitive și, de cele mai multe ori, utilizatorii nu le modifică. Acest lu-cru înseamnă că, dacă ai 10 dispozitive conectate la re-țea și ai lăsat unul nesupravegheat, întreaga rețea este compromisă. Este de-a dreptul îngrijorător.

Adevărul este că aproape orice dispozitiv care are o co-nexiune stabilă la Wi-Fi poate fi atacat cibernetic sau exploatat de un hacker „profesionist”. Cu excepția ca-zului în care dispozitivul nu este conectat în nici un fel la internet, acesta poate fi atacat într-o formă sau alta.

Aceasta cuprinde o gamă foarte largă de obiecte, așa că haideți să vedem 5 lucruri care pot fi supuse atacului cibernetic.

Sistemele de monitorizare audio-video pentru siguranța bebelușilor și camerele video Gândiți-vă care este scopul sistemelor de monitorizare audio-video pentru bebeluși: pentru a supraveghea copiii mici. Din acest motiv aceste sisteme constituie o amenințare atunci când sunt atacate și/sau exploatate. Bebelușii, și chiar copiii mici, pot fi supravegheați de la o distanță uimitoare de oricine interceptează aceste dispozitive.

În mod similar se întâmplă și cu multe camere de supraveghere conectate acum la internet pentru a le


permite oamenilor să își acceseze casele din exterior. Departamentul Afacerilor de Consum din New York a emis o avertizare publică despre securitatea sistemelor de monitorizat copiii, survenită în urma unui număr semnificativ de incidente raportate, când voci străine sunt auzite peste ale lor.

Imprimantele și faxurileImprimantele au, de cele mai multe ori, propriul lor sistem de conectare la internet, pentru a le permite să ia legătura cu alte dispozitive din casa sau din biroul dumneavoastră, adesea fără a utiliza cablul. Această conexiune constituie primul pas pentru hackeri în a accesa de la distanță rețeaua dumneavoastră. Tot ce trebuie să facă este să se apropie de măsurile de securitate astfel încât să poată avea acces la imprimantă și la celelalte dispozitive interconectate. Vulnerabilitatea imprimantelor a fost atent studiată, un hacker susținând că a atacat cibernetic 150 000 de imprimante pentru a crește rata de conștientizare a lipsei de securitate cu care se confruntă deținătorii acestora.

De asemenea, hackerii se pot infiltra în rețea și prin trimiterea unui simplu fax. Dat fiind faptul că majoritatea faxurilor din ziua de astăzi sunt integrate în imprimante cu funcții multiple, conectate la o rețea Wi-Fi și o linie telefonică, ele pot fi ușor atacate prin trimiterea unui fișier de imagine atent creat care să conțină un cod malițios. Când este convertit în date pentru transmisia în interiorul rețelei interne a calculatorului, codul ascuns poate prelua controlul faxului, poate fura parole și detalii bancare și poate deturna încă și mai multe dispozitive.

Jucăriile copiilorDa, acel ursuleț de pluș adorabil conectat reprezintă un teren de joacă pentru hackeri. Aparent, imediat ce orice dispozitiv este conectat la internet, este atacat. Acest fapt include multe obiecte și echipamente pe care nu le asociem în mod tradițional cu acest tip de tehnologie… cum ar fi jucăriile copiilor. Orice jucărie cu microfon, cameră video sau cu localizator conectată la internet poate pune viața privată a unui copil sau siguranța acestuia în pericol. Poate fi vorba despre o păpușă care vorbește sau despre o tabletă proiectată pentru copii. Comercianților li s-a impus să retragă de pe piață mai multe jucării „conectate” sau „inteligente” când s-a descoperit că întâmpină probleme de securitate în protocoalele pentru Bluetooth și Wi-Fi care i-ar fi putut permite unui străin să vorbească cu un copil sau să îi asculte conversațiile. În fiecare dintre aceste jucării, conexiunea Bluetooth nu a fost securizată, însemnând

Adevărul este că, aproape orice dispozitiv care are o conexiune stabilă la Wi-Fi poate fi atacat cibernetic sau exploatat de un hacker „profesionist”.

24

că atacatorul nu a avut nevoie de parolă, pin sau orice alt tip de autentificare pentru a obține accesul la respectivul dispozitiv.

Dispozitivele inteligenteFrigiderul dumneavoastră vă poate deveni cel mai aprig inamic, atunci când vine vorba despre securitate. Frigiderul care vă permite să transmi-teți lista de cumpărături direct în telefonul mobil poate fi conectat la rețea în așa fel încât să lase datele de autentificare de pe Google deschise pentru a fi acaparate. Orice dispozitiv sau apa-rat din casa dumneavoastră care este conectat, poate reprezenta o cale de acces către întreaga rețea pe care o utilizați. Așadar, chiar dacă este convenabil să puteți controla temperatura ca-sei în timp ce sunteți plecat – spre exemplu, să creșteți temperatura atunci când vă pregătiți să plecați de la birou – hackerii pot controla ter-mostatul și mări temperatura până când propri-etarul ajunge să plătească o răscumpărare. Ca-fetierele sunt o altă țintă principală a intruziunii cibernetice. O eroare survenită în aplicația mo-bilă care vă controlează de la distanță aparatul de cafea ar putea să deschidă ușa violării vieții dumneavoastră private din momentul în care hackerii interceptează parola Wi-Fi și modifică datele care tranzitează rețeaua.

Stimulatoarele cardiace și implanturileAtacarea cibernetică a inimii este reală! Agenția Federală pentru Hrană și Medicamente a State-lor Unite (FDA) a retras de pe piață 465.000 de stimulatoare cardiace în 2017 de teamă că pro-blemele de securitate ar putea duce la schim-barea ritmului bătăilor inimii unei persoane de către atacatori malițioși – ceea ce ar putea cauza moartea. Și cum rămâne cu stimulatoa-rele cerebrale profunde care transmit mici im-pulsuri precise de electroșocuri în creier pentru a controla epilepsia sau tremurăturile specifice bolii Parkinson? Acest control precis al creieru-lui reprezintă o oportunitate pentru hackeri de a depăși afectarea directă, cum ar fi controla-rea pompelor de insulină sau a implanturilor cardiace. Atacurile orientate spre implanturile cerebrale, sau „brainjacking-ul”, ar putea cauza alterări ale funcției motorii, schimbări compor-tamentale, modificări ale emoțiilor sau ale stării afective, induceri ale durerii și modulări ale sis-temului de recompensare. Astfel, întrebarea ră-

Comercianților li s-a impus să retragă de pe piață mai multe

jucării „conectate” sau „inteligente” când s-a descoperit că întâmpină

probleme de securitate.


mâne: cum le veți permite doctorilor și le veți interzice, în același timp, criminalilor cibernetici accesul la im-planturile cerebrale bazate pe rețeaua wireless, odată ce acestea vor deveni o normă?

Rămâi în condiții de siguranțăExistă multe alte metode aparent improbabile prin care un hacker poate obține acces la sistemul dumneavoastră. Și, cu toate că este posibil să aveți intrarea principală la internet foarte bine protejată, există șanse ca cineva să se furișeze pe ușa din spate. Ce reprezintă acest lucru pentru viitor? Cât de îngrijorați ar trebui să fim în legătură cu toate aceste produse inteligente conectate la internet? Răspunsul este „foarte”. Și nu trebuie să așteptăm până în 2020 pentru a experimenta vulnerabilitățile în materie de securitate.

Salvgardarea spațiului nostru cibernetic este o treabă urgentă și una care necesită atenție imediată și conti-nuă. În unele cazuri, măsurile de securitate luate corect pot descuraja hackerii cu experiență și învinge acțiu-nile profitorilor și, deseori, standardele internaționale sunt prima dumneavoastră linie de apărare. Standarde precum ISO/IEC 27001 și ISO/IEC 27002 asigură un

US FDA a retras de pe piață 465.000 de

stimulatoare cardiace în 2017

din cauza unor problemele de

securitate.

26

ȘTIAI?

Dacă ai 10 dispozitive conectate la rețea și unul rămâne nesupravegheat, întreaga ta rețea poate fi compromisă!

IMPRIMANTE

JUCĂRII

SISTEME DE MONITORIZATAUDIO-VIDEO A SECURITĂȚII BEBELUȘILOR

CALCULATOARE

TELEFOANE

CAMERE DE FILMAT

DISPOZITIVE INTELIGENTE

STIMULATOARE CARDIACE

ȘI IMPLANTURI

CLOUD

CAFETIERE


limbaj comun pentru abordarea aspectelor legate de guvernanță, riscuri și probleme de conformitate legate de securitatea informatică, iar ISO/IEC 27031 și ISO/IEC 27035 ajută organizațiile să răspundă eficient, să difuzeze și să se redreseze de pe urma atacurilor ciber-netice. Există, de asemenea, multe alte standarde care definesc criptarea și mecanismele de semnătură care pot fi integrate în produse și aplicații cu scopul de a pro-teja tranzacțiile on-line, folosirea cardurilor de credit și a datelor stocate.

Dar standardele sunt folositoare în măsura în care sunt utilizate. Așadar, data viitoare când achiziționați un sis-tem de monitorizare audio-video pentru siguranța bebe-lușilor sau orice alt dispozitiv interconectat, întrebați-vă: producătorul a luat în considerare posibilitatea unui atac cibernetic? Compania a implementat standarde in-ternaționale corespunzătoare? Dacă răspunsul ambelor întrebări este nu, poate ar trebui să vă gândiți de două ori înainte de a achiziționa produsul.

Traducere: Andreea Tărpescu, din: ISO Focus, nr. 132, ianuarie-februarie 2019, revista Organizației Internaționale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anul costă 158 de franci elvețieni. Abonamente: [email protected].

Segmentul consumatorilor

este cel mai larg utilizator

de aparate conectate, cu

5,2 miliarde de unități în 2017.

28

Ce implică o viață conectată?Conform estimărilor făcute de firma de cercetare IoT Analytics, numărul de dispozitive conectate în întreaga lume a depășit 17 miliarde în anul 2018, iar până în 2025 va ajunge la 21,5 miliarde de dispozitive.

Ce este IoT mai exact? Potrivit IEC Electropedia, IoT este „co-nexiunea dintre obiectele (lucrurile) și serviciile fizice identifi-cabile în mod clar și o reprezentare de tip virtual într-o struc-tură de tip-internet”. Practic, unui obiect fizic îi este adăugată inteligență digitală, permițând fuziunea dintre lumea fizică și cea virtuală. Cu toate acestea, mii de dispozitive conectate devin ținte ale hackeri-lor din cauza lipsei existenței unui sis-tem de securitate eficient. Așa s-a întâmplat, spre exemplu, și în cazul unui cazino al cărei rețele a putut fi accesate ilegal

prin intermediul unui termostat dintr-un acvariu: au fost astfel furate date confidențiale, inclusiv detalii bancare ale clienților cazinoului. Iar pătrunderea în sisteme de rețea prin intermediul dispozitivelor IoT poate avea consecințe și mai devastatoare în cazul rețelei unui spital.

Prin intermediul dispozitivelor IoT sunt colectate și stocate cantități semnificative de date despre utilizatorii acestora. Într-un discurs susținut recent de Tim Cook, Directorul General al companiei Apple Inc., în Parlamentul European, acesta remarcă că datele colectate, deși inofensive în singularitatea lor, pot crea în timp profiluri digitale concrete ale utilizatorilor care să le permită companiilor să îi cunoască mai bine decât se cunosc ei înșiși. Totodată, Tim Cook apre-ciază adoptarea Regulamentului General privind protecția datelor personale (GDPR) în statele europene, regulament care impune cerințe stricte privind colectarea, stocarea și partajarea datelor cu caracter personal adunate din mediul on-line.

Standardele asigură în aceste condiții un cadru solid și fiabil bazat pe cele mai bune practici pentru colectarea, stoca-rea și prelucrarea datelor confidențiale. Subcomitetul tehnic SC 27 privind tehnicile de securitate din IT face parte din comitetul tehnic comun dintre ISO și IEC, ISO/IEC JTC 1, Tehnologia informației. În cadrul acestuia a fost elaborată familia de standarde ISO/IEC 27000 care se ocupă cu managementul securității datelor. Iar SC 41 abordează Interne-tul lucrurilor prin publicația ISO/IEC 30141 ce oferă un cadru pentru IoT care servește ca bază pentru elaborarea unor structuri și sisteme specifice Internetului lucrurilor.

Securitatea ciberneticăCa în oricare altă zi, te trezești dimineața, îți verifici telefonul mobil, citești e-mail-urile, înre-gistrezi calitatea somnului, afli ultimele noutăți ale vremii și te îmbraci conform previziunilor acestora, reglezi printr-o aplicație dispozitivele din casa ta inteligentă, te urci în mașină, îți întrebi asistentul personal care este agenda pe ziua respectivă sau citești noutățile pe tele-fon în tren, plătești câteva facturi și toate acestea înainte de a ajunge la serviciu.Tehnolo-gia inteligentă integrată în miliardele de dispozitive și sisteme conectate ale IoT (Internet of Things – Internetul lucrurilor) asigură un trai mai bun și creează infrastructuri mai eficiente: de la bunuri de consum la rețele complexe de clădiri, transporturi și utilități de rețea electrică. Toate acestea ajută la progresul societății noastre, însă funcționează numai dacă securitatea și confidențialitatea datelor colectate sunt garantate, împreună cu siguranța acestor sisteme și produse.

Un număr din ce în ce mai mare de dispozitive din case sunt acum conectate la rețea


Protejarea lanțului de distribuție de atacurilor ciberneticeÎn ultimii ani, două treimi dintre companiile din America, Asia și Europa au experimentat un atac cibernetic în lanțul lor de distribuție. Aceste atacuri au survenit în urma vulnerabilită-ții dintre interacțiunile complexe și prea puțin stabile dintre părțile implicate: fabricile de operare, angajații, clienții, expe-ditorii și alți participanți în cadrul acestui sistem.

Întregul sector industrial se concentrează, în momentul ac-tual, pe tehnologiile informației (IT), pe gestionarea datelor și pe serviciile Cloud, și omit, de cele mai multe ori, securitatea lanțului de distribuție și tehnologiile operaționale (OT). Astfel, dacă domeniul IT este lumea virtuală reprezentată de date și abilitatea acestora de a circula în mod liber și sigur prin re-țea, OT, aparține lumii fizice și vizează menținerea controlului asupra sistemului prin verificarea continuă a dispozitivelor și proceselor implicate. Dacă prin IT se protejează fiecare nivel al sistemului virtual, prin OT se asigură integritatea sistemelor închise, bazate pe mecanisme de securitate fizice.

Lanțul de distribuție pentru fabricile inteligente de producție includ nu numai componenta IT, ci și lanțul de distribu-ție OT. Acesta include oamenii (dezvoltatorii, furnizorii, vânzătorii și personalul care lucrează la OT) și procesele și produsele: componente și sisteme centrale pentru OT, ca automatizarea industrială și sistemele de control (IACS) și, elementele IoT. În privința protejării acestora, instalarea tehnologiei de securitate are o importanță majoră.

IEC a elaborat în acest sens mai multe standarde pentru a proteja activele esențiale ale industriei și ale infrastructurii. Pe lângă seria de standarde ISO/IEC 27000, Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Sisteme de management al secu-rității informației. Privire de ansamblu și vocabular și pe lângă seria IEC 62443, Securitatea sistemelor de automatizare și comandă industriale care se ocupă de programele de certificare ale securității cibernetice, un număr de comitete tehnice și subcomitete de la IEC au elaborat standarde, specificații și cerințe tehnice pentru sectoare specifice. Grupul de lucru WG 17 investighează necesitățile pieței, iar grupul de lucru WG 31 securitatea cibernetică. Tot astfel, OD-2061 descrie modul în care evaluarea conformității poate fi tratată și aplicată anumitor standarde din seria IEC 62443.

Păstrarea siguranței copiilorJucăriile din ziua de astăzi nu diferă semnificativ de cele uti-lizate de generațiile precedente. Păpușile, urșii de pluș sau mașinile au același tipar fizic ca în trecut, cu excepția unei schimbări semnificative: conectarea lor la internet. Acum păpușile vorbesc, urșii de pluș transmit mesaje, ceasurile in-teligente permit localizarea copiilor de către părinți, jocurile interactive au devenit instrumente educative ș.a.

Popularitatea jucăriilor conectate la internet se află în creș-tere, iar dacă beneficiile aduse de acestea sunt evidente, siguranța lor rămâne însă discutabilă. Nu de puține ori au apărut atenționări în legătură cu o jucărie sau alta în privința eventualelor posibilități de atacare cibernetică a acestora. Un exemplu în acest sens se regăsește în Germania, unde oficialitățile guvernamentale au interzis comercializarea unei păpuși vorbitoare atunci când s-a descoperit că prin intermediul ei mii de copii puteau fi spionați.

Deși jucăriile nu pot fi niciodată protejate pe deplin de atacurile cibernetice și de invadarea spațiului personal, adop-tarea standardelor rămâne un pas esențial în a face jucăriile mai sigure. Ele asigură cadrul necesar pentru colecta-rea, stocarea și procesarea datelor confidențiale în contextul cerințelor reglementate. Producătorii pot beneficia de pe urma standardelor de securitate cibernetică și protejare a datelor incluzând bine-cunoscutele standarde ISO/IEC 27000, iar părinții se pot interesa înainte de a achiziționa un produs dacă producătorul a folosit suficiente măsuri de protecție în crearea lor.

Lanțurile de distribuție sunt deosebit de vulnerabile din cauza interacțiunilor complexe cu fabricile de operare, cu angajații, clienții și transportatorii

Jucăriile inteligente pot veni cu o serie de pericole neașteptate

30

Sistemul medical are nevoie de medici și de aparaturăÎntr-o lume care se bazează din ce în ce mai mult pe digital, pe dispozitive conectate și pe sisteme inteligente, standar-dele joacă un rol esențial în abordarea aspectelor tehnice, etice, de siguranță și securitate a tehnologiilor cu care ne întâlnim în viața cotidiană.

Serviciile medicale sunt în continuă schimbare mulțumită Internetului lucrurilor (IoT), iar odată cu progresul aparaturii medicale, IA (Inteligența Artificială) are o aplicabilitate din ce în ce mai largă. Wael Diab, directorul executiv al Huwaei, afirmă în privința dispozitivelor conectate și a sistemelor autonome din sistemul medical că acestea trebuie să fie si-gure, securizate și mai ales de încredere. IA joacă deja roluri importante în sistemul medical, de la chirurgia asistată ro-

botic, distribuirea tratamentelor sau a serviciilor medicale la îmbunătățirea diagnosticării și ajutarea medicilor în a lua cele mai bune decizii pentru sănătatea pacienților lor.

Totuși, cât de sigură este IA în contextul medical? Chiar dacă s-a recunoscut că tehnologia are potențialul de a îmbu-nătăți grija pentru pacient, unii medici și oameni de știință atrag atenția că erorile făcute de sistemele inteligente pot fi fatale. Înainte ca sistemul medical elaborat cu ajutorul IA să fie lansat, trebuie să se asigure că:

y algoritmii IA nu vor oferi rezultate denaturate;

y medicii nu se vor baza în totalitate pe algoritmii IA;

y se va lua în considerare aspectul uman al grijii față de pacienți;

y confidențialitatea datelor va fi menținută, indiferent de circumstanțe.

Tehnologiile revoluționare, precum IA și IoT, vin cu schimbări și oportunități în toate sectoarele economice. Deja IA a schimbat multe aspecte ale vieții cotidiene și va continua să aibă un impact puternic asupra vieților oamenilor din societăți întregi.

IEC contribuie ca membru fondator al OCEANIS (Open Community for Ethics in Autonomous and Intelligent Systems) forum global creat pentru toate or-ganizațiile din lume interesate să împărtășească informații și să co-laboreze la elaborarea și utilizarea standardelor pentru dezvoltarea continuă a inteligenței artificiale. „Consensul bazat pe standarde va juca un rol esențial în adoptarea accelerată a tehnologiilor IA în apli-cațiile verticale ale industriei” afirmă Wael Diab. „Preocupările societale ale utilizatorilor finali, considerațiile etice și de încredere sunt discutate și integrate încă de la început”.

Robotul autonom al țesuturilor inteligente (STAR) efectuează o operație de țesuturi moi

(Fotografie: Axel Krieger)

A contribuit Andreea Tărpescu, Redactor ASRO, din revista IEC e-tech, News & views from IEC, nr. 06, 2018

Sistemul de sănătate inteligent utilizează algoritmul biomedical și învățarea mecanică de la IA pentru a detecta pneumonia și celulele canceroase cu ajutorul razelor X

CURSURI ORGANIZATE DE ASROIanuarie – Februarie – Martie 2019

Persoana de contact: Florentina STANCU, Biroul Formare Profesională – ASRO Tel: 0374.999.185 Tel: 0743.030.213E-mail: [email protected]

Cursuri Perioada Durata și Prețul cursului

IANUARIE

Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/distribuție/depozitare/ instalare/punere în funcțiune/service-mentenanță-reparare.

16-17.01.2019 2 zile700 lei/curs/cursant+TVA

Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/export/distribuție/ depozitare instalare/service/punere în funcțiune/întreținere protezare ortopedică/auditivă optică medicală


FEBRUARIE

Promovarea unei politici anti-mită prin implementarea unui sistem de management în conformitate cu SR ISO 37001:2017 01.02.2019 1 zi

300 lei/curs/cursant +TVA

Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/distribuție/depozitare/ instalare/punere în funcțiune/service-mentenanță-reparare.


Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/export/distribuție/ depozitare instalare/service/punere in funcțiune/întreținere protezare ortopedică/auditivă optică medicală


Auditor intern în domeniul sistemului de management al Sănătății și Securității în muncă, conform SR ISO 45001:2018 11-13.02.2019 3 zile

850 lei/curs/cursant+TVA

Creşterea competenţelor de standardizare ale experţilor din comitetele tehnice 19.02.20191 zi

Gratuit pentru membrii noi din CT ASRO

MARTIE

Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii avizului de funcționare pentru activități de import/distribuție/depozitare/ instalare/punere în funcțiune/service-mentenanță-reparare.


Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/export/distribuție/ depozitare instalare/service/punere în funcțiune/întreținere protezare ortopedică/auditivă optică medicală


Promovarea unei politici anti-mită prin implementarea unui sistem de management în conformitate cu SR ISO 37001:2017 07.03.2019 1 zi

300 lei/curs/cursant +TVA

Auditor intern în domeniul managementului calității conform SR EN ISO 9001:2015 18-20.03.2019 3 zile850 lei/curs/cursant+TVA

Creşterea competenţelor de standardizare ale experţilor din comitetele tehnice 21.03.20191 zi

Gratuit pentru membrii noi din CT ASRO

Specialist al sistemului de management al calităţii conform SR EN ISO 9001:2015 27-29.03.2019 3 zile850 lei/curs/cursant+TVA

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.ro

Serviciul Marketing-Vânzări: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/316 99 74Serviciul Formare profesională: Tel/Fax: 0743030213 © ASRO 2019

Editura Standardizarea 2019

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale, produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate,

mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 162 membriNumăr de comitete tehnice: 249Număr de standarde în vigoare: 21 991

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 62 membri, 24 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 204

Număr de standarde în vigoare: 6 606

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport

şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membri, 3 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 330Număr de standarde în vigoare: 16 651

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.

Număr de membri: 34 membri, 3 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 78Număr de standarde în vigoare: 7 026

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în telecomunicaţii şi sisteme de certificare şi acreditare.

Număr de membri: 809 din 66 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 26Număr de standarde în vigoare: 21 343

Organisme internaţionale de standardizare

Organisme europene de standardizare

Date post:	05-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	15 times
Download:	0 times

Standardizarea Februarie 2019...la nivel financiar, cât și la nivel tehnic prin comisii de lucru...

Documents