7/23/2019 Licenta conta http://slidepdf.com/reader/full/licenta-conta 1/24 Introducere Lucrarea privind “Contabilitatea şi analiza creanţelor şi datoriilor comerciale” se efectuează la societatea comercială “Agrovet” S.A., are drept obiect principal de activitate comercializarea engros şi endetail medicamente veterinare, produse c!imice, produse agricole şi ale industriei alimentare provenite din import sau realizate in ţara. Lucrarea este structurată "n patru capitole, fiecare capitol av#nd o contribuţie importantă la cunoaşterea situaţiei e$istente "n societate. %biectivele urmărite prin efectuarea lucrării derivă din scopul acesteia şi sunt următoarele& constatarea şi analiza creanţelor şi datoriilor comerciale din cadrul societăţii comerciale “Agrovet” S.A.' modul cum sunt respectate principiile, regulile şi procedurile contabile ca şi dispoziţiile legale ce privesc contabilizarea creanţelor şi datoriilor' punerea "n evidenţă a situaţiei financiare a societăţii pe baza analizei efectuate asupra conturilor anuale ale societăţii' (n capitolul ) * Consideraţii teoretice privind creanţele şi datoriile comerciale la societatea comercială Agrovet S.A.” se analizează conceptele teoretice şi principiile metodologice corespunzătoare acestora. Capitolul al ))lea denumit *+rezentarea societății comerciale Agrovet S.A.” constituie caracteristicile te!nologice, organizatorice, economice și financiare ale "ntreprinderii luate "n studiu și modul cum acestea influențează asupra obiectivelor și organizării contabilității, cu referire e$presă la contabilitatea datoriilor și creanțelor comerciale Capitotul al )))lea intitulat Studiu de caz privind societatea comercială Agrovet S.A.” reprezintă substanţa principală a lucrării, aici sunt supuse analizei problemele esenţiale ale organizării şi conducerii contabilităţii, respectiv, purtătorii primari de informaţii, sistemul de conturi utilizat şi reflectarea, "n contabilitate a operaţiilor privind datoriile şi creanţele comerciale. -ot "n cadrul acestui capitol este prezentată metodologia de valorificare a informaţiei contabile pe calea analizei economicofinanciare. (n ultimul capitol *Concluzii și recomandări privind societatea comercială Agrovet S.A” sunt prezentate concluziile re ținute "n urma studiului "ntreprinderii.
acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile din cadrul
grupului, asociaţii0acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.1
Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de e$ploatare, adică
din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă
ca urmare a v#nzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au "n contrapartidăvenituri din e$ploatare.
Creanţa reprezintă un drept contractual de a primi bani la vedere sau la date fi$ate si
determinabile. Creanţa este o resurs2 controlat2 de "ntreprindere care provine din evenimente
trecute si este purtătoare de avantae economice viitoare ce trebuie sa fie benefice "ntreprinderii.3
Conform )45S 1 *+rezentarea situaţiilor financiare”& o creanţă este un activ curent dacă se
asteaptă ca aceasta&
6 să fie decontată "n cursul normal al ciclului de e$ploatare al unei entităţi patrimoniale'6 să fie realizată "n termen de 13 luni de la data bilanţului.
Sunt asimilate clienților creanțele privind efectele comerciale de primit. Acestea reprezintă
titlurile de valoare negociabile care atestă e$istența unei creanțe "n cadrul relațiilor comerciale ce
poate fi decontată imediat sau pe termen scurt. 8le circulă sub diferite denumiri, cum ar fi&
"nscrisuri, polițe, cambii, instrumente de plată și de credit. 4iind negociabile, pot fi cedate,
v#ndute ori transmise.E
Cambia este un titlu de credit autonom cuprinz#nd ordinul dat de o persoană numită trăgător ,
către o persoană numită tras de a plăti necondiționat, o sumă de bani determinată, la scadență și
locul menționat "n cuprinsul titlului. (n limba comercial cambia mai este denumită și trată.
Biletul la ordin este un "nscris sau un titlu de credit, prin care o persoană, numită subscriitor,
semnatar sau emitent, se obligă e$pres și necondiționat să plătească "ntrun anumit loc și la o
dată precis stabilită, o sumă de bani datorată unei persoane, numită beneficiar
Cecul este un "nscris solemn prin care o persoană numită trăgător ?plătitor@ "n baza unuidepozit de bani constituit "n prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o
anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane, "n calitate de beneficiar,
intervenind astfel trei părţi. (n acest caz& trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este
acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana "n favoarea căreia se efectuează plata.
Ca şi "n cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată, cecul
cuprinde următoarele elemente& denumirea de C8C, "nscrisă "n te$tul titlului' ordinul
necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă "n te$tul tipărit al formularului de C8C'numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea băncii pe fiecare C8C, indicarea locului
unde se efectuează plata F locul desemnat alături de numele trasului' indicarea datei şi a locului
unde a fost emis cecul' semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează
plata.
Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a
obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor dacă un client emite un bilet la ordin "n care se
stabileşte * +lătiţi suma de la data de persoanei”. 7acă acesta are nevoie de bani mai repede dec#t
data stabilită prin ordinul de plată "l va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea
ordinului de plată. 7ar pentru aceasta este necesar să e$iste o garanţie a plăţii datoriei noului
debitor către creditor şi se face avalizarea.:
E 5istea ;i!ai, Bazele contabilitatii, 8ditura /niversitara 399D: 7obre 8lena, Probleme privind emiterea, circulatia si contabilitatea efectelor de comert, 8ditura 8$ +onto 399>
7atoriile comerciale se referă la obligaţiile "ntreprinderii faţă de terţe persoane fizice sau
uridice, rezultate din ac!iziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor. 7atoriile comerciale se "mpart"n mai multe categorii, astfel&
datorii faţă de furnizorii de stocuri, lucrări şi servicii'
datorii faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale'
datorii pentru efectele comerciale'
Aceste datorii se referă la bunurile, serviciile și lucrările ac!izitioante de "ntreprindere, că de
e$emplu, materii prime, materiale, mărfuri, reparații la bunurile de folosință "ndelungată etc.1>
7atoriile comerciale se creează "n cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentruaprovizionări de bunuri materiale, lucrări și servicii primite. 8le se delimitează patrimonial sub
forma furnizorilor și efectelor de plătit. 4urnizorii reprezintă datoriile ec!ivalente valorii
bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor primite de la ter ți. 8fectele de plătit reprezintă titlurile
de valoare care atestă obligația de plată a "ntreprinderii "n cadrul relațiilor de decontare cu
furnizorii.1
+remiza şi condiţia desfăşurării unei activităţi economice o constituie operaţiile comerciale,
respectiv operaţiile de v#nzare F cumpărare de bunuri materiale, lucrări e$ecutate, servicii
13 Iorga Gasile, Contabilitate aprofundata, 8ditura Bibliot!eca 3919'1> )amandi Luca, +etcu ;ircea, Bazele contabilitatii, 8ditura <ational 399='1 7utescu Adriana, Gid pentru !ntelegerea si aplicarea "tandardelor #nternationale de Contabilitate, 8ditura
prestate, etc., ceea ce presupune e$istenţa unei legături "ntre diferiţi agenţi economici, dintre care
unul vinde şi este numit furnizor, iar celălalt cumpără şi este numit client.
Astfel, datoriile comerciale legate de v#nzarea de bunuri, e$ecutarea de lucrări şi prestări de
servicii proprii ciclului de e$ploatare sunt delimitate patrimonial sub forma& furnizorilor, efectelor
de plătit şi avansurilor acordate furnizorilor .1
4urnizorii reprezintă datoriile faţă de terţi pentru cumpărările pe credit, aşa cum clienţii
reprezintă creanţele asupra terţilor pentru v#nzările pe credit, decontarea creanţelor şi datoriilor
intervenind ulterior acestor operaţiuni.
(n contractele cu furnizorii se pot conveni termene de plată, care pot varia "ntre >9=9 zile şi,
"n unele cazuri, c!iar perioade mai mari.1D
8fectele de plată& reprezintă titluri de valoare, care atestă obligaţia de plată a societăţii
comerciale "n cadrul relaţiei de decontare. Sunt datoriile pentru care se primeşte un titlu devaloare ca efect de comerţ, aceasta "ndeplinind funcţia de bani "n cadrul raportului de decontare şi
put#nd fi decontate pe termen scurt sau imediat.1E
Legea care reglementează at#t creanţele c#t şi datoriile este Legea contabilităţii nr. :301==1 cea fost publicată in ;onitorul %ficial nr.9D din 3E iulie 399E precum si Legea 3=0399E pentru
modificarea şi completarea la Legea contabilităţii nr.:301==1. Creanţele fac parte din structura de
activ a patrimoniului cu valoare pozitivă pentru "ntreprindere F active circulante ?numite şi active
curente@ ce cuprind bunuri şi valori care se utilizează pe o perioadă scurtă "n activitatea
"ntreprinderii şi, "n general, participă la un singur circuit economic.
7in punct de vedere economic şi financiar, activele circulante "şi sc!imbă continuu forma
materială "n cadrul circuitului economic. Astfel, "n faza de aprovizionare, activele circulante sub
formă de bani se transformă "n stocuri de materii prime şi materiale' "n faza de producţie,
stocurile de materii prime şi materiale se consumă integral, rezult#nd stocuri de producţie "n curs
1 7iaconu H!eorg!e, Contabilitatea financiara armonizata a unitatilor economice, 8ditura Bibliot!eca 399D'1D Iorga Gasile, Contabilitate aprofundata, 8ditura Bibliot!eca 3919'1E 7obre 8lena, Probleme privind emiterea, circulatia si contabilitatea efectelor de comert, 8ditura 8$ +onto 399>'
de e$ecuţie, care, după operaţia de prelucrare, devin produse finite' "n faza de desfacere,
produsele finite sunt rev#ndute clienţilor, transform#nduse astfel "n bani.1:
Creanţele comerciale reprezintă dreptul unor persoane ?creditori@ de a pretinde altor persoane
?debitori@, plata bunurilor sau serviciilor cumpărate pe credit comercial. Creanţele sunt reflectate
"n contabilitate din momentul creării dreptului faţă de terţi p#nă "n momentul stingerii ?"ncasării@
lor.1=
7ebitorul este persoana care a primit o valoare economică şi urmează să dea un ec!ivalent
valoric sau o contraprestaţie.
C#nd unitatea patrimonială apare "n calitate de cumpărător de bunuri sau servicii necesare
procesului de producţie, iau naştere datorii ?obligaţii@ pe termen scurt, care urmează să fie
ac!itate ulterior.
Creditorul este persoana care a avansat o valoare economică şi urmează să primească unec!ivalent valoric sau o contraprestaţie.39
+entru "nregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa * Conturi de terţi” din care face
parte şi grupa de conturi& 1 *Clienţi şi conturi asimilate”.
Conturile de creanțe evidențiază relațiile de decontare cu clienții și alte ter țe persoane
privind creanțele unității patrimoniale. Acestea au funcție contabilă de activ. (n debitul lor se
"nregistrează crearea creanțelor asupra ter ților privind bunurile v#ndute, efectele comerciale
primite, avansurile și aconturile acordate, precum cele asupra acționarilor din operațiunile privind capitalul subscris și nevărsat. Se creditează la decontarea creanțelor prin "ncasare sau
anulare. Soldul conturilor este debitor și reprezintă creanțele unității patrimoniale asupra ter țelor
persoane.31
+rin structura sa, sistemul de conturi se diferențiază pe categorii de creanțe, iar "n cadrul
fiecărei categorii conturile analitice se creează pe fiecare persoană fizică sau uridică. 7e
asemena, conturile analitice se grupează și pe termene de "ncasare iar creanțele incerete sau "n
4urnizorii şi conturi asimilate & denumite şi datorii comerciale F ele reprezintă ec!ivalentul
valoric al prestaţiilor şi livrărilor de bunuri efectuate de terţi şi regrupează furnizorii din
e$ploatare, efecte de plată aferente activităţii de e$ploatare, furnizorii şi efectele de plată pentru
imobilizări şi furnizori ale căror facturi sunt nesosite, dar a căror valoare este suficient de bine
cunoscută.
4urnizorii& delimitează datoria "ntreprinderii faţă de terţi pentru cumpărarea pe credit, de
bunuri şi servicii, documentul pe baza căruia se naşte datoria fiind factura. 7atoriile comerciale
sunt evidenţiate "n contabilitate prin intermediul conturilor din clasa 9.33
Avansuri primite de la clienţi& apar "n situaţia "n care, prin contract, clientul acordă
furnizorului avansuri băneşti "n vederea livrării unor bunuri sau servicii, drept garanţie, astfel
societatea furnizor are o obligaţie faţă de client.3>
7atoriile comerciale trebuie clasificate ca fiind curente, indiferent de scadenţa lor. 8videnţaacestor datorii se ţine cu autorul contului 91,, 4urnizori”.
4urnizorul este persoană fizică sau uridică care, "n calitate de v#nzător, pune la dispoziţia
terţilor bunuri şi0sau servicii contra cost, "n baza unei "nţelegeri prealabile.3
(n contabilitatea furnizorilor se "nregistrează operaţiuni privind cumpărăturile de imobilizări,
stocuri, lucrări şi servicii, precum şi alte operaţiuni similare efectuate. Avansurile acordate se
"nregistrează "n contabilitate in conturi distincte.
%peraţiunile privind cumpărăturile de bunuri, lucrări şi servicii efectuate pe baza efectelor
comerciale se "nregistrează "n contabilitate "n conturi corespunzătoare de efecte de primit.
Contabilitatea furnizorilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau uridică.
(n acest sens, "n contabilitatea analitică, furnizorii se grupează astfel& interni şi e$terni, iar "n
cadrul acestora pe termene de plată. (n cadrul conturilor de furnizori, se grupează distinct
datoriile rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.3
33 7umitrean 8milian, Contabilitate financiară, 8ditura Sedcom Libris 399:'3> 7obre 8lena, Probleme privind emiterea, circulatia si contabilitatea efectelor de comert, 8ditura 8$ +onto 399>'3 5istea ;i!ai, 7umitru Corina Hraziela, )oanas Cristina, )rimiescu Alina, Contabilitatea societatilor comerciale
Vol.1, 8ditura /niversitara 399='3 4eleaga <iculae, ;alciu Liliana, Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, 8ditura
1.+. Documente de e)den#, $ cre$n#elor ! d$torlor comerc$le
+rocesul cunoașterii contabile "ncepe "n mod obligatoriu cu activitatea de observare și
consemnare a datelor privind patrimoniul unității. Această acțiune asigură datele de intrare "n
sistemul contabil privind e$istența, starea și mișcarea elementelor patrimoniale.
7ocumentarea, ca procedeu al contabilitJţii, este acţiunea de observare şi consemnare "n
documente a datelor privind operaţiile economice din cadrul unit2ţii, "n momentul şi la locul
efectu2rii operaţiilor. 7ocumentele trebuie "ntocmite clar, precis, s2 reflecte realitatea, trebuie
s2 se prezinte "ntro form2 unitar2 "n privinţa conţinutului, structurii, num2rului de e$emplare,
denumirea si circulaţia lor.3D
7at2 fiind importanţa deosebit2 a informaţiilor contabile "n conducerea unit2ţii patrimoniale,
operaţiunea de consemnare şi culegere a datelor contabile este organizat2 dupa criterii precise şiin funcţie de necesit2ţile practice, ele costituind baza "ntregului sistem de evidenţ2 din unitatea
patrimonial2.
5elaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane uridice şi fizice, conduc la creanţe şi datorii.
Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de e$ploatare, adică din
acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca
urmare a v#nzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au "n contrapartidă
venituri din e$ploatare.3E
4urnizorii reprezintă persoanele fizice sau uridice care pune la dispoziţia terţilor bunuri
şi0sau servicii contra plată "n baza unei "nţelegeri "n prealabil.
Clienţii reprezintă& persoanele fizice sau uridice , aflate "n calitate de cumpărători efectivi sau
potenţiali al bunurilor şi0sau serviciilor furnizate de furnizori. (n consecinţă "n contabilitatea
cumpărătorului, v#nzătorul este tratat drept furnizor şi invers, "n contabilitatea v#nzătorului,
cumpărătorul este tratat drept client.3:
%peraţiunile economice generate de decontările comerciale furnizor client sunt "nregistrate "n
contabilitate pe baza datelor din documentele primare, ustificative "n care au fost consemnate cu
ocazia desfăşurării lor. 7ocumentele financiar contabile sunt diversificate "n funcţie de natura
operaţiilor economice consemnate in conţinutul lor.
3D (ocumentele financiar- contabile actualizate, 8ditura )ntelcredo 399='3E +op Atanasiu, ;atis 7umitru, Contabilitate finanaciara, 8ditura Casa Cartii'3: 7iaconu H!eorg!e, Contabilitatea financiara armonizata a unitatilor economice, 8ditura Bibliot!eca 399D'
7intre cele specifice furnizorilor şi clienţilor amintesc& 4actură 4iscală' 7ispoziţie de livrare'
Aviz de "nsoţire a mărfurilor, etc. Creanţele inteprinderii faţă de clienţi ei "şi au izvorul "n
sc!imbul de consimţăm#nt concretizat "ntro comandă fermă din partea clientului şi acceptată de
către producător sau av#nd ca bază contractele "nc!eiate. Creanţele devin certe, sigure, "n
momentul transferului de proprietate pentru v#nzări şi "n momentul realizării lor pentru lucrări şi
servicii. -ransferul de proprietate se produce, deci, "n momentul livrării bunurilor, respectiv "n
momentul realizării lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.3=
(n contabilitatea clienţilor se "nregistrează operaţiunile privind livrările de bunuri, lucrări şi
servicii. +e baza facturii, creanţele se "nregistrează "n contabilitate la valoarea de intrare
"n patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea
sau preţul negociat plus -GA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitării. )n cazul "n care
se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care sevaadăuga şi -GA. (n situaţia "n care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea nominală a
creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat "nregistr#nduse separat ca şi o c!eltuială
financiară. Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printro "nregistrare ulterioară, cel mai
adesea sconturile de decontare se acordă a ulterior printro factură de reducere.>9
7ocumentele specifice care constituie suportul de consemnare şi "nregistrare "n contabilitatea
firmei, a datoriilor şi creanţelor comerciale sunt urmatoarele&
"n ceea ce privește datoriile ?relația cu furnizorii@, documentele ce atestă această relație este
factura fiscală.
Stingerea datoriilor față de furnizor ?decontarea@ obligațiilor se face prin plata sumei folosind
ordinul de plată, filă de cec și uneori efecte comerciale ?biletul la ordin ,cambia,etc.@.
"n ceea ce privește creanțele, respectiv relația cu clienții săi, acestea au la bază tot factura
fiscală.>1
Stingerea creanţei faţă de clienţi se face prin "ncasarea sumei utiliz#nd aceleasi documente&
?ordin de plată, fila de cec, c!itanţa sau efecte comerciale@.
3= 5istea ;i!ai, %prea Calin, Contabilitate generala, 8ditura )ndependenta 8conomica 399'>9 7utescu Adriana, Gid pentru !ntelegerea si aplicarea "tandardelor #nternationale de Contabilitate, 8ditura
7ocumentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi diferă "n funcţie de
categoria "n care se "ncadrează terţii ?furnizori, salariaţi, etc@ şi de natura uridică a relaţiilor
economice?datorii sau creanţe@.
1@ Aviz de "nsoţire a mărfii& se "ntocmeşte manual sau cu autorul te!nicii de calcul, "n trei
e$emplare, la livrarea produselor, lucrărilor şi serviciilor, de către compartimentul de desfacere,
atunci c#nd, din motive obiective, cu totul e$cepţionale, nu se poate "ntocmi factura, făc#nduse
menţiunea */rmează factura”.
3@ 4actura fiscală& se "ntocmeşte manual sau cu autorul te!nicii de calcul, "n trei e$emplare, la
livrarea produselor, lucrărilor şi serviciilor, de către compartimentul de desfacere, pe baza
dispoziţiei de livrare, a avizului de "nsoţire a mărfii, sau a altor documente. 4actura fiscală se
"ntocmeşte de către plătitorii de -GA, iar factura de către unitaţile neplătitoare de -GA.
>@ C!itanţa& se intocmeşte "n două e$emplare de către casier, care semnează de primirea sumei.Serveşte ca document ustificativ privind "ncasarea unei sume "n numerar de către casieria
unităţii.
@ Cecul& este un instrument prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul
debitorului către o altă persoană fizică sau uridică.>3
)storia firmei "ncepe propriuzis acum 3 de ani, c#nd marele concern german I%8CIS-
desc!ide o reprezentantă te!nică "n 5om#nia, prin intermediul căreia sunt derulate v#nzările de
produse c!imice pe care acest concern le desfăcea pe piaţă rom#nească.
%dată cu apariţia legii >10 l==9 privind societăţile comerciale, c#ţiva angaaţi ai
reprezentanţei te!nice se g#ndesc să "nfiinţeze o societate comercială care să se ocupe de
promovarea pe piaţă rom#nească a produselor concernului german, astfel, "n cadrul firmei
S)BC% S.5.L. se "nfiinţează divizia Agrovet, care desfăşoară această activitate p#nă "n data de
3.9.1==3.
Capitalul social al firmei S)BC% S.A. este de 9999 lei.
+rincipala dimensiune care este avută "n vedere "n aprecierea activităţii unei astfel de firme nueste talentul de a vinde ierbicide pe piaţa internă, ci talentul de a le plăti la e$tern.
At#t c#t regulamentele B.<.5. au permis necesarul de valută pentru plata la e$tern a mărfurilor
importate a fost acoperit din sc!imburi valutare obţinute sau la piaţă gri şi "ntro mai mică
măsură din valută provenită din e$port.
7in momentul "n care societatea Agrovet S.A. a luat fiinţă la 1>.9=.1== au fost efectuate
două maorări de capital. +rima maorare de capital a fost efectuată la "nceputul anului 1===. (n
urma acestei maorări capitalul a crescut de la D milioane lei la 113 milioane lei. A doua
maorare de capital a fost operată "n august3919. (n urma acestei operaţiuni capitalul social al firmei
Agrovet S.A. a auns la 199 milioane de lei.
<umărul de filiale şi sucursale desc!ise de Agrovet S.A. sa mărit "n intervalul 3993399: de
la > la 1 sucursale şi filiale care operau la sf#rşitul anului 399= "n principalele bazine agricole ale
ţării ? 5om#niei @.
(n topul firmelor din Bucureşti organizat anual de către 5egistrul Comerţului din 5om#nia la
categoria "ntreprinderi mici din domeniul de activitate comerţ, se află firma S.C 5ecom S.A'
Agrovet S.A. se situa la sf#rşitul anului 399: "n primele 19.
:. 5eprezentare si servicii pe baza de comision a intereselor comerciale ale unor persoane fizice
si uridice straine sau romane.
=. Activităţi "n domeniul transportului de mărfuri şi persoane.
19. Servicii de cercetare ştiinţifică "n domeniul combaterii bolilor, dăunătorilor şi buruienilor,elaborarea de noi te!nologii noi "n acest sens şi difuzarea lor "n producţie.
11. Servicii de "naltă specialitate "n domeniul depistării prin analize de laborator a rezidurilor de
pesticide "n plante, recolte, produse alimentare, cu diferite provenienţe ? apă, sol, aer, etc. @, precum
şi elaborarea unor metode de ani!ilare a acestora. %rganizarea unor servicii de e$pertiză "n
domeniul depistării şi combaterii poluării c!imice "n agricultură.
13. Consultanţă te!nică asistată pe calculator pentru optimizarea factorilor de combatere a
buruienilor, bolilor şi dăunătorilor "n agricultură şi elaborarea unor soluţii economice şi nepoluante
pentru producătorii agricoli.
1>. Servicii specializate ca& organizare şi efectuare de teste de protecţie a plantelor ? ierbicide,
fungicide, insecticide, raticide, medicamente veterinare şi nutritive, alte produse biologice @, "n
vederea omologării lor "n Spaţiul Agricol 5om#nesc.
1. +roducţie "n domeniul furaării animalelor, fabricării de premi$uri şi furae combinate.
1. Activităţi de comerţ cu amănuntul& produse alimentare, băuturi, aparate electrocasnice,
fierărie, cosmetice, te$tile, "ncălţăminte, mobilă, radiotv., maşini agricole, tractoare, alte tipuri de
cometr cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine, consignaţii, comerţ prin poştă.
1D. +restări servicii "n activităţi culturale, organizarea de activităţi sportive, t#rguri, alte activităţi
recreative.
(n ceea ce priveşte declaraţia conform articolului > din Legea :E01:.19.1==E, S.C.Agrovet
S.A. desfăşoară efectiv din obiectul de activitate prevăzut "n statut următoarele activităţi&
>. 5eprezentare şi servicii pe bază de comision a intereselor comerciale ale unor persoane fizice
şi uridice străine sau rom#ne.
. Activităţi "n domeniul transportului de mărfuri şi persoane.
. Servicii de cercetare ştiinţifică "n domeniul combaterii bolilor, dăunătorilor şi buruienilor'elaborarea de te!nologii noi "n acest sens şi difuzarea lor "n producţie.
D. Activităţi de producţie "n domeniul c!imiei agricole& sinteze, formulări, fabricarea de
ambalae specifice, etic!ete, activităţi de dozare şi umplere.
E. +roducţie "n domeniul furaării animalelor, fabricării de premi$uri şi furae combinate.
:. Activităţi de comerţ, intermedieri şi import e$port cu& materii prime agricole, animale vii,
combustibili, produse c!imice, maşini, ec!ipamente industriale, produse alimentare, cereale,
seminţe, furae, fructe, legume, lactate, ouă, produse za!aroase, cafea, ceai, cacao, alte produse
alimentare, utilae, unelte, tractoare agricole.
=. Servicii pentru mecanizarea şi c!imizarea agriculturii, const#nd "n&
a@ lucrări asupra solului ? lucrări de arătură, lucrări de pregătire a solului, lucrări de "ntreţinere a
plantelor "n timpul vegetaţiei @.
b@ lucrări de semănat şi plantat, lucrări de recoltare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe,
plantelor te!nice.
c@ lucrări de c!imizare a solului ? administrarea "ngrăşămintelor şi amendamentelor, administrarea
ierbicidelor, insectofungicidelor şi alte produse c!imice @.
d@ servicii pentru protecţia plantelor ? depistări, avertizări şi prognoze de dăunători şi boli de plante,
tratamente fitosanitare& stropiri, prăfuiri uscate şi umede, tratarea seminţelor@.
+reşedintele Consiliului de Administraţie şi "n acelaşi timp 7irectorul Heneral al societăţii
comerciale AH5%G8- S.A. este 7l. +rof. 7r. )ng. Berca ;i!ai.
Consiliul de Administraţie mai cuprinde > membrii reprezentanţi prin 7irectorul 8$ecutiv 8c.
%vidiu +anaitescu, 7irectorul Kuridic a )nvestiţii Av. 7oru Boştină, 7irectorul Administrativ Habriel
+ăscuţ.
Societatea deţine o comisie de cenzori formată din > membrii reprezentaţi prin domnii )onel
Constantin, Hrubinsc!i +onpiliu şi Boştină 7oru.
7epartamentul de conducere este format din cei membrii ai Consiliului de Administraţie lacare se mai adaugă şi 7irectorul 8conomic a 8c. Constantin )onel. 7epartamentului Conducere i se
subordonează > departamente& 7epartamentul Concepţie, 7epartamentul 8$ecuţie şi 7epartamentul
+roducţie Servicii. Se află "n formare 7epartamentul 5evizie, Control Supervizare.
1.+. Org$n'$re$ cont$*ltă# l$ 3ocet$te$
Contabilitatea, "n cadrul societăţii comerciale AH5%G8- S.A, se ţine "n compartiment
distinct de către personal calificat ce răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii asigur#nd
condiţii necesare pentru "ntocmirea documentelor ustificative privind operaţiunile
economice,organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii ,organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de activ şi pasiv , respectarea regulilor de "ntocmire a situaţiei financiare
anuale şi depunerea la termen a acestora la organele "n drept, păstrarea documentelor ustificative,
a registrelor şi situaţiei financiare anuale, organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la
specificul activităţii persoanelor uridice. Sunt avute "n vedere principiile continuităţii activităţii,
permanenţei metodelor, prudenţei, independenţei e$erciţiului financiar,evaluării separate a
elementelor de activ şi de pasiv, intangibilităţii, necompensarii. -oate aceste convenţii şi principii
intră "n organizarea contabilităţii, "mpreună cu factorii principali şi specifici care influenţează
manieră de organizare a contabilităţii şi anume& formă de proprietate, formă uridică de constituire,
Contabilitatea "nregistrează, urmăreşte şi controlează numai acele laturi ale activităţii ce pot
fi e$primate valoric, iar acestea sunt&
să fie organizată pe bază unor principii şi norme fundamentale ştiinţific'
să fie atotcuprinzătoare incluz#nd toate sectoarele de activitate'
să fie unitară fiind organizată şi condusă după o metodologie şi pe bază aceloraşi principii'
să asigure operativ şi eficient informaţiile necesare utilizatorilor'
să fie simplă, clară, precisă, documentată şi ne"ntreruptă'
5ăspunderea pentru aplicarea reglementărilor contabile,"n vederea efectuării lucrărilor
contabile, revine directorului economic, contabiluluişef sau altei persoane "mputernicite să
"ndeplinească acesta funcţie, "mpreună cu personalul din subordine.
7atele consemnate "n documentele ustificative sunt "nregistrate "n ordine cronologică şi
grupate "n registrele contabile. Acestea se prezintă sub formă unor registre legate, fişe şi situaţiiale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care se ţin.
+rincipalele registre ce se folosesc, obligatoriu, "n contabilitate sunt& 5egistrulurnal, Cartea
mare şi 5egistrulinventar.
a@ Reg3trul-4urn$l este documentul contabil obligatoriu "n care se "nregistrează, prin articole
contabile, "n mod cronologic, operaţiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor,
după data de "ntocmire sau intrare a acestora "n unitate. (n cadrul firmei S.C. AH5%G8- S.A.
acest urnal este emis de programul de contabilitate, pe baza "nregistrărilor efectuate zilnic. Se
listează la sf#rşitul lunii, iar totalurile ?rulaul@ se "nscrie manual "n registrul urnal ?formularul
tipizat@ "nregistrat la Administraţia finanţelor publice.
b@ Reg3trul 5C$rte$-m$re6 este un document contabil obligatoriu "n care se "nscriu lunar,
direct sau prin regrupare pe conturi corespondenţe, "nregistrările efectuate "n registrulurnal,
c@ Reg3trul-n)ent$r este documentul contabil "n care se "nregistrează toate elementele de activ
şi de pasiv, grupate "n funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate
potrivit normelor legale. 8lementele patrimoniale "nscrise "n 5egistrulinventar au la bază listele
de inventariere sau alte documente care ustifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil.
5egistrulinventar cuprinde două părţi& listele de inventariere şi recapitulaţia inventarului. (n
cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile
patrimoniale de activ şi pasiv. Acest registru "n cadrul firmei S.C. AH5%G8- S.A. se
completează o dată pe an av#nd la bază inventarele "ntocmite "n fiecare gestiune?materii prime,
materiale au$iliare, mărfuri şi produse@ şi "n fiecare departament.
d@ Reg3trul gener$l de e)den#ă $ 3$l$r$#lor& se ţine cu autorul programului SAHA.
Angaatorul are obligaţia completării registrului "n ordinea "nc!eierii contractelor individuale de
muncă. 5egistrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariaţilor, data "nc!eieriicontractului individual de muncă, data "nceperii activităţii, modificarea şi suspendarea
contractului, durata acestuia, durata muncii e dată "n ore0zi, respectiv codul acesteia potrivit
Clasificării %cupaţiilor din 5om#nia ?C.%.5.@, salariul de bază la data "nc!eierii contractului,
data "ncetării contractului şi temeiul legal al "ncetării acestuia, numele, prenumele şi semnătura
persoanei care face "nscrierea. (n cazul S.C. AH5%G8- S.A., 5egistrul se completează şi se
păstrează la sediul central al angaatorului, "n cadrul departamentului de 5esurse /mane.
f@ Reg3trul de e)den#ă "3c$lă are ca scop "nscrierea tuturor informaţiilor care au stat la
determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins "n declaraţia
privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. )nformaţiile din 5egistrul de evidenţă
fiscală sunt "nregistrate "n ordine cronologică şi corespund cu operaţiunile fiscale şi cu datele
privind impozitul pe profit din declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general
consolidat. 5egistrul de evidenţă fiscală se păstrează la sediul fiscal al S.C. AH5%G8- S.A., "n
cadrul serviciului 4inanciarContabilitate, unde se fac şi "nregistrările.
(n cadrul S.C. AH5%G8- S.A., evidenţa formularelor cu regim special se ţine la gestiunea
de materiale folosind pentru fiecare tip de formular “4işa de magazie a formularelor cu regim
special”. 7e gestionarea şi folosirea acestor formulare răspunde contabilul şef. <u se eliberează
din gestiune asemenea formulare p#nă nu se prezintă contabilului şef un raport "n care se
consemnează cum sau folosit formularele ridicate anterior.
Situaţiile financiare "n cadrul S.C. AH5%G8- S.A. se "ntocmesc de directorul economic şi
are la bază balanţa de verificare şi listele de inventariere. S.C. AH5%G8- S.A. aplică
5eglementările contabile armonizate cu directivele Comunităţii 8conomice 8uropene şi cu
Standardele )nternaţionale de Contabilitate.
Situaţiile financiare anuale se compun din&
bilanţ'
cont de profit şi pierdere'
situaţia modificărilor capitalului propriu'
situaţia flu$urilor de trezorerie'
politici contabile'
note e$plicative'
Situaţiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de către auditori financiari, persoane uridice autorizate. Se depun la 7irecţia Henerală a 4inanţelor "n termen de 19 de zile
de la "nc!eierea e$erciţiului financiar.
Se publică după aprobare şi se păstrează timp de 9 de ani.
%.7 An$l'$ (rnc($llor ndc$tor economco-"n$nc$r
5atele financiare sunt indicatori utilizati pentru aprecierea performantei si pozitiei
financiare a unei societati. Cea mai mare parte a acestor indicatori economicofinanciari se
calculeaza pe baza informatiilor furnizate de societatile comerciale in situatiile financiare.
)mportanta calcularii indicatorilor economicofinanciari consta in cunoasterea evolutiei acestora
si in compararea cu e$ercitiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii entitatii,
posibilitatea de a efectua analize economicofinanciare cu impact in procesul decizional. 7e
asemenea, cunoasterea nivelului indicatorilor economicofinanciari permite efectuarea de
comparatii cu alte entitati din sectoare de activitate similare, auto!tone sau internationale.
-otodata, e$ista indicatori financiari care auta la predictia unui eventual faliment in
viitor. )ndicatorii economico financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intro
maniera organizata.
5eglementarile contabile din 5omania, armonizate cu 7irectivele contabile europene,
Conform tabelului >.1. +rezentarea indicatorului lic!iditatii curente se observa ca valoarea
indicatorului depaseste limita favorabila ceea ce ofera posibilitatea elementelor patrimoniale
curente de a se transforma intrun timp scurt in lic!iditati pentru a ac!ita datoriile curente.
7aca valoarea totala a pasivelor ar fi fost mai mare decat valoarea totala a activelor curente
atunci acest indicator era subunitar si acesta ar fi aratat ca finantarea pe termen scurt a fost
folosita pentru ac!izitionarea de *active pe termen lung” ceea ce in mod normal e considerat
periculos.
+otrivit figurii >.1. 8volutia indicatorului lic!iditatii curente, in anul 399=, indicatorul
lic!iditatii curente a atins valoarea cea mai mare, respectiv D, E3, iar in urmatorul an a scazut cu
9,DD. Lic!iditatea curenta a avut valoarea cea mai mica in anul 3911, aceasta reprezentand , D.
Lic!iditatea imediata ?restransa sau testul acid@ se apreciaza pe baza raportului&
Lic!iditatea imediata ?Active curente F Stocuri@0 7atorii curente 8ste un raport care nuanteaza analiza lic!iditatii, in sensul ca arata gradul de acoperire a
datoriilor curente din activele curente cu valoarea stocurilor. % structura a activelor curente
bazata in proportie maoritara pe stocuri trebuie reconsiderata in favoarea creantelor de incasat, a
disponibilitatilor banesti si a titlurilor de valoare negociabila sau plasamentelor pe termen scurt.
Galoarea informationala a indicatorului se dezvaluie prin analiza comparativa in timp si prin
raportare la lic!iditatea generala.
)<7)CA-%5) A</L 399= A</L 3919 A</L 3911Active curente 1DDD=> lei 1=1=9 lei 1=3D>E leiStocuri 1DD lei 31D9 lei 31E lei7atorii curente 3EE3 lei >1== lei >3 leiLic!iditatea imediata D,1 ,3 ,:
