Leziunile ulceroase ale mucoasei bucale. Diagnostic diferential Ulcerele orale reprezinta un grup de leziuni impresionante din punct de vedere clinic si histologic. Ulcerele pot fi provocate prin trauma adica prin influente locale, in timp ce sunt ulcere care reprezinta manifestari a unor probleme sisstemice. De-asemenea sunt ulcere care apar primar in cavitatea bucala cu manifestri timpurii asa ca eroziuni sau ulcere, asa cum ar fi spre exemplu ulcerele traumatice, in timp ce altele sunt secundare in cadrul unor afectiuni ale mucoasei bucale care primar se manifesta prin bule sau vezicule si secundar se ulcereaza( Pemfigus Vulgar). Leziunile exofitice de-asemenea devin ulcerate in stadiile avansate de avansare sau ca urmare a traumei mecanice a lor si a biopsiei de diagnostic. Termenii de erozii si ulcere sunt foarte des confundate si prin greseala sunt folosite nefondat in descrierea anumitor tipuri de leziunni. Eroziunea este definita pentru a descrie un crater nu foarte adinc situat epitelial care clinic apare sub forma unei arii eritematoase de dimensiuni nu prea mari si afectare superficiala. Ulcerul a fost definit ca o leziune ce implica un crater de dimensiuni mai mari care se extinde in toata profunzimea stratului epitelial si subiacent in stratul conjunctiv. Ulcerele orale sunt unice: Au cauze diverse, dar frecvent au aceleasi schimbari histologice,iata de ce simpla microscopie a leziunii nu furnizeaza informatii diagnostice. Ulcerele cel mai des se suprainfecteaza cu initierea proceselor inflamtorii ceea ce schimba caracteristicele microscopice ale afectiunii. Herpesu simplex reprezinta un bun exemplu de ulcer oral ce-si schimba identitate microscopica in urma contaminarii secundare. In stadiul timpuriu- vesicular, semnele patognomonice includ distrofia bde tip vacuolar a celulelor epiteliale si prezenta celulelor gigantice in fluidul vesicular. Dupa ce vesiculele se ulcereaza aceste caracteristici se pierd si ramine tablou microscopic al unui ulcer nespecifc. Semnele unui ulcer nespecifc includ urmatoarele semne: Stratul epitelial lipseste in totalitate, tesutul conjunctiv expus este necrotizat si suprafata este acoperita cu exudat fibrinos. In dependenta de stadiul de avansare ucere pot prezenta la granita tesutulu conjuctiv a leucocitelor polimorfonucleare. In faza acuta de evolutie, ulcerul prezinta o concentrare masiva de celule inflamatoare asa ca limfocite, celule plasmatice si macrofagi si proliferari fibroblastice. Atunci cind un medic clinician incearca sa efectueze un diagnostic diferential a unui ulcer clinic este indicat ca acestea sa fie grupate in 2 tipuri: Ulcere pe termen scurt, acelea care persista nu mai mult de 3 saptamini si regreseaza spontan sau in rezultatul unui uni tratament conservator si ulcere persistente care persista mai multe saptamini sau luni. Din ulcere pe termen scurt fac parte ulcerele traumatice, ulcerele herpetice bucale, ulcerele aftoase recurente si sancru in cadrul sifilisului. Ocazional ulcerele traumatice, aftele majore, ulcerele in cadrul infectiilor odontogene, ulcere maligne si ulcerele secundare in cadrul unor boli generale sunt clasificate ca ulcere pe termen lung. Ele trebuie considerate maligne pina cind este demonstrat contrariul. Diagnostic diferential: Efectuind diagnosticul diferential al ulcerelor ne folsim de aceasta clasificare conventionala examinind in mod separat fiecare grupa. Nu in ultimul rind aceste 2 grupe au caracteristici comune: Acuze legate de durere in regiunea ulcerelor- nu permite de a identifica tipul ulceratiei si din motivul suprainfectarii ulceratiei cu flora din cavitatea bucala- limfadenita regionala aproape totdeauna insoteste ulcerele bucal. Aceste 2 caracteristici comune nu sunt conclusive in formularea diagnozei. Exceptie de la aceasta regula reprezinta carcinoma cu celule scuamoase si alte tumori maligne pentru care nu este caracteristic durerea in stadiile timpurii. Ele devin dureroase dupa ce au atins dimensiuni mari. Ulcerele pe termen scurt sunt leziuni in suprafata nu prea adinci si nu proemina de-asupra suparfetei mucozale. In contrast ulcerele persistente sunt leziuni cu granitele extinse si baza larga. Ulcerele de termen scurt Ulcerele secundar unei maladii sistemice pot fi atit pe termen lung cit si pe termen scurt . Informatia necesara poate fi obtinuta din anamneza pacientului, daca boala initial a fost diagnosticata. Daca pacientul nu stie despre afectiunea de care sufera atunci o anamneza minutioasa trebuie de efectuat pentru a putea obtine informatia care ne-ar sugera identitatea maladiei de care sufera. Spre exemplu pacientul se poate plinge de oboseala, greturi in cadul unor anemii sau polidipsii, sau poliurii in cadrul diabetului. Pacientul poate fi cu mucoasa palida si cu prezenta febrei ceea ce ne indica o leucoza sau pancitopenie. Investigatiile de laborator ne-ar ajuta in evaluarea bolii. Ulcerele ce apar ca urmare a infectiei odontogene sunt usor de diagnosticat. Un examen clinic minutios poate identifica dintele cauzal din care se efectueaza drenajul infectii. Clinicianul este obligat sa ia in considerare orice ulcer minor localizat pe palat sau alveola cu originea odontogena a infectii ce a provocat aparitia ulcerului. Uneori presiunea in regiunea mucoasei dintelui cauzal face ca o picatura de puroi sa se elimine de pe suparfata ulcerului ceea ce ajuta clinicianul sa stabileasca diagnosticul corect. Ulcerele aftoase recurente si ulcerele in cadrul herpesului simplex pot fi diferentiate astfel: Ulcerele aftoase cel mai des se localizeaza pe mucoasa mobila, buze, limba planseul, palatul moale, iar pentru ulcerele din cadul afectiunilor herpetice leziunile cel mai des sunt localizate pe mucoasa fixa, atasata de periost, palatul dur, gingie si creasta alveolara. Leziunile initiale pentru ulcerele aftoase reucrente sunt reprezentate de macule eritematoase sau papule urmeaza oo ramolire si este urmata de necroza si formarea ulceratiei. Pentru herpex simplex este caracteristic aparitia unor vezicule mici umplute cu lichid seros dispuse in ciorchine, fara prezenta lizereului eritematos, vesiculele rapid se sparg forminf ulcere mici punctiforme cu diametrul mai mic de 1 mm. Leziunea matura pentru ulcerele aftoase sunt reprezentate de ulcerele extinese in dimensiune cu diametrul de 2 cm. Are un centru necrotic galben, contur regulat si lizereu rosru inflamator prezent. Leziunea este simetrica si circulara. Pentru ulcere in herpes dimensiunea lor nu depaseste mai mult de 0,5 cm in diametru cu lizereu rosu prezent. Un numar de vezicule in ciorchine de-asemena sunt prezente. Cind aceste vezicule se rup ulcerele au dimensiunile cuprinse intre 1,5-2 cm. Marginile sunt festonate si prezenta lizereului rosu. Ulcerele traumatice sunt usor de recunoscut daca clinicianul poate stabili cauza afectarii . In citeva cazuri cauza este necunoscuta si greu de identificat astfel ca diagnoza devine greu de stabilit. Ulcere pot lua forma dintelui cauzal, cuspidului sau margini incizale. Se suprainfecteaza si sunt extrem de dureroase si pot provoca edemul regiunilor adiacente. Ulcerel persistente Pot fi: ulcere traumatice, ulcere in carcinome, ulcere aftoase majore, ulcere aparute in cadrul SIDA, ulcere in afectiunile sistemice, keratoacantom, sancru dur , sialometaplazia necotica, micoza sistemica. MIcoza sistemica complicata cu ulcere are o incidenta scazuta si rar pot fi intilnite. Leziunile orale in cadrul tumorilor metastatice a tesuturilor moi orale sunt destul de rar intilnite si de obicei apar in jumatatea inferioara a cavitaii bucale.Ulcerel in cadrul bolilor sistemice sunt de obicei pe termen scurt , insa pot persista daca afectiunea de baza nu este tratata. Acestea pt fi confundate cu orice tipuri de ulcere: traumatice, carcinome, sancru dur si tumorile mucoepidermoide. De-obicei ulcerel in cadrul bolilor sistemice pot fi diagnosticate doar atunci cin o anamneza minutioasa este efectuata. Ulcerele secundare sunt de obicei dureroase se deosebesc de leziunile ulceroase in cadrul tumorilor prin faptul ca nu au baza sau crestere exofita. Ulcerele traumatice se deosebesc de ulcerele secundare prin faptul ca lipsesc dereglarile generale. Pentru ulcerele sifilitie este carcateristic izolarea spirochetelor( Treponema Palida) Pentru ulcerele in SIDA este caracteristic asocierea cu alte tipuri de infecii precum si testul ELISA pozitiv. Testele efectuate pentru sancrul dur da un raspuns pozit mai ales daca leziunle sunt prezente mai mult de 2 saptamini. Daca pacientii relateaza ca au intretinut raporturi intime cu persoane care ar putea fi bolnavi de sifilis atunci se acorda atentie sporita in cadrul diagnosticuli diferentilal. Daca ulcerul este rosu-cafeniu cu lizereu rosu si este extins in suprafata, iar in anamneza nu se stabileste originea traumatica diagnosticul este orientat spre o tumoare tip carcinom cu celule scoamoase. Sialometaplasia necrozanta este o inflamatie benigna a glandelor salivare mici care cel mai des se intilnesc in regiunea palatului moale. CAuza este necunoscuts. Leziunea este reprezentata de un nodul a carui suprafata este ulcerata. Virsta pacientilor este mai mull de 45 de ani si este mai des intilnita la barbati. Se vindica de obicei in 6-12 saptamini. In timpul ulceratei se aseamana foarte mult cu o carcinoma mucoepiermoida ulcerata. Biopsia este indicata pentru stabilirea diagnosei. Keratoacantoma este similara leziunilor ulceroae de pe tumorile maligne. Se intilneste rar pe mucoasa cavitatii bucale, cel mai des fiind localizata pe buza inferioara si pare a fi identica cu carcinoma cu celule scuamoase, insa sunt 2 particularitati :crestera rapida a acesteia si diferente histologice in cadrul analizei morfologice a tesutului. Ulcerele aftoase majore sunt cel mai desc confundate cu cercinoamele cavitatii orale. Este carcateristica pentru aceste ulcere durerea severa si granite cu margini inflamatorii de culaore rosie. Carcinoma cu celule scuamose este cea mai des intilnita tumoare maligna la nivelul cavitatii bucale. Leziunile timpurii ale tumorii sunt nedureroase, ulcerul are margini extine cu marginii proeminente si baza rosietica. Poate fi umplut cu granulatii de culoare rosie. Semnele auxiliare ce ne pot ajuta in diagnosticare sunt: virsta mai mare de 40 de ani, barbat tabagism pronuntat si consumul de alcool sporit. Teste serologice sunt negative. Ulcerele traumatice in special cele de pe limba pot persisita citeva luni dupa ce factorul traumatic a fost eliminat. Asemenea ulcere nu pot fi diferentiate doar i baza semnelor clinice, dar este nevoie de efectuat biopsia tesutului.

Tratamentul Local: analgezice; nlturarea depozitelor dentare moi utilizarea substnelor antiseptice (piroxidul de oxigen 1%), clorhexidina 0,01%, miramistina 0,05% fermenti proteolitici pentru nlturarea membranelor fibrinoase preparate antiinflamatoare hexoral, rotocan, lacaliut, unguente de 0,5% prednisolon, 1% hidrocortizon, 0,025 fluinar, 0,1 ftorocort aplicaii pe elementele lezante timp de 10-15 min, 2-3 x zi x 7-10 zileDup nlturarea procesului acut se administreaz preparate ce stimuleaz regenerarea ulei de ctin alb, vit.A, retinol-acetat, ulei de mcie, ung. de solcoseril, past adeziv cu slocoseril. Proceduri fizioterapeutice terapia cu laser. Asanarea cavitii bucaleTratament general Preparate antiinflamatoare - paracetamol 0,5 x 1p. x 4 x zi - acidul acetilsalicilic 0,5 x 1p. x 3-4 x zi-Antiinflamatorii nespecifice - diclofenac 25-50 mg x 2-3 x zi Terapia desensibilizant: - tavegil 0.001 x 1p. x 2 x zi dup mas - claritin 0,01 x 1p. la 24 ore - histoglobulin 1-2-3ml pentru un curs x 4-10 injecii Terapia de detoxicare: - tiosulfat de Na x 10 ml i/v x 1 x 24 ore x 10-12 injecii pentru un curs Vitamino-terapia vit. C, PP n formele grave (sindromul Stiven-Djonson) corticisteroizi prednizolon x 60-80 mg, poliglukin, hemodez etc.

preparate antiinflamatoare hexoral, rotocan, lacaliut, unguente de 0,5% prednisolon, 1% hidrocortizon, 0,025 fluinar, 0,1 ftorocort aplicaii pe elementele lezante timp de 10-15 min, 2-3 x zi x 7-10 zileDup nltura

Ulcerul decubital (traumatic) al mucoasei bucale.Se localizeaz pe un sector mic, limitat, pe locul aciunii traumatice (croetul protezei acrilice, marginea ascuit a dintelui cariat, marginea ascuit a rdcinii dentare), care traumeaz permanent mucoasa n timpul vorbirii, alimentaiei etc.Ulcerul, mai frecvent solitar, este dureros la aciunea diferitor excitani, poate avea form, mrime i profunzime diferit, care depinde de caracterul, durata aciunii factorului traumatic.esuturile din jurul ulcerului sunt hiperemiate, ulcerul este dureros la palpare, iar planeul lui este acoperit cu depuneri necrotice (detritus tisular).Diagnosticul diferenial a ulcerului traumatic se face cu:-ulceraiile canceroase-ulcere tuberculoase-ulcere sifilitice-ulcere trofice-ulcerul necrotic Vincent. Eritem exsudativ polimorf afeciune acut a pielii i mucoaselor , se caracterizeaz prin polimorfizmul elementelor lezante , cu evoluie ciclic i predispunere ctre recidive n perioada primvar-toamn .Sunt afectate persoanele tinere i de vrst medie, mai rar persoanele de vrst naintat.Etiologia se consider necunoscut, ns este reprezentat de dou forme de baz: infecio-alergic, toxico-alergic. EEP poate fi provocat de diveri ageni infecioi (virusul herpesului simplu, gripei, coci, folosirea medicamentelor antibiotice, barbiturate, salicilate etc.)Localizarea elementelor lezante pe mucoasa CB preponderent n partea anterioar a cavitii bucale: buzele, obrajii, limba, palatul dur n cavitatea bucal EEP debuteaz acut cu apariia pe mucoasa cavitii bucale (CB) a elementelor de inflamaie acut.Pe fundalul eritematos apare polimorfizmul elematelor lezante bule, care rapid se sparg formnd eroziuni ntinse deseori confluiente cu depuneri dense de culoare glbuie foarte dureroase, avnd la periferie rupturi de epiteliu (simptomul Nicolski negativ)Durata meninerei elementelor lezante este de la 7 la 14 zileCrustele dense de pe buze datorit sngelui au o culoare brun-neagr.Totodat afectarea mucoasei CB poate fi combinat cu erupii cutanate. Mucoasa CB este afectat la 1/3 din pacieni cu EEP (forma cutano-mucozal) i 5% din cazuri - forme izolate (afecteaz numai mucoasa CB). C.Shklar (1965) indic afectarea mucoasei CB la 80% din cazuri.Djordj Laskaris (2006) menioneaz c mucoasa CB n EEP este afectat n 20-30% din cazuri, uneori aceast localizare este unica form de manifestare a EEP.Diagnosticul diferenial cu:- pemfigusul; - stomatita herpetic acut - stomatita medicamentoasStomatita aftoas cronic recidivantReprezint un proces inflamator cronic al mcoasei cavitii bucale i se caracterizeaz prin apariia aftelor, decurge cu remisiuni periodice i agravri frecvente. Frecvena de 5% din totalul afeciunilor mucoasei CB.n perioada latent a afeciunii pacienii acuz: Senzaie de usturime, arsur, dureri de scurt durat, parastezia mucoasei n locul unde v-a aprea afta.Obiectiv: Sunt prezente sectoare hiperemiate ale mucoasei bucale, edem nensemnat i evidenierea vaselor sangvine, peste cteva ore apare elemntul lezant afta, dureroas la palpare, afta are forma oval sau rotund, acoperit cu pelicul fibrinoas de culoare alb-gri care foarte greu se nltur. La nlturarea menbranei se expune o suprafa eroziv sngernd i dureroas.Localizare mucoasa buzelor, jugal suprafeele laterale ale limbii, pliurile de tranziie. Aftele persist 8-10 zile, recidiveaz peste 2-8 sptmni, uneori peste cteva luni.Diagnosticul diferenial cu:- Stomatita herpetic cronic recidivant EEP ulcere traumatice stomatita medicamentoas sifilisul Gingivo-stomatita ulceronecrotic VincentAfeciune cu lezarea profund a mucoasei cavitii bucale cu caracter infecios.n patogenia afeciunii un rol important l are componenta infecio-alergic slbirea imunitii locale, att de tip umoral, ct i celular. Mai frecvent sunt afectai persoanele tinere 17-30 ani. La persoanele edentate total nu se ntlnete, deoarece lipsete anul gingival u este nu posibil acumularea de microorganisme. Foarte rar se depisteaz la copii i numai n zonele unde sunt dini. n prezent GSUN se ntlnete foma uoar i medie. Forma grav sau stomatita Vincent se ntlnete rar, ndeosebi la pacienii cu afeciuni generale grave, SIDA, cancer, leucoze n faza terminalProcesul frecvent debuteaz n zona molarului trei (de minte) sau n zona unde este un careva factor traumatic.Ca simptomatologie general se prezint: Dureri intense, ce apar la aingere, de la alimente fierbini, picante, n timpul masticaiei, vorbirii; Dureri spontane, iradiante n oasele maxilare; Gust de metal n cavitatea bucal; Limitarea deschderii gurii; Miros fitid (de descompunere) pronunat, care este sesizat la distan; Hipersalivare.n formele medii i grave:Cefalee (dureri de cap) pronunate;Oboseal rapid;Insomnie;Inapeten; febr (pn la 38,5-390 C)Semne de intoxicare a organismuluiDate obiective Pe fundalul hiperemiei pronunate a gingiei apare necroza vrfurilor papilelor interdentare, prezena ulceraiilor sub form de crater acoperite cu membrane necrotice de culoare gri-murdar cu miros fetid pronunat. La detaarea membranelor apar suprafee ulceroase sngernde. Pot fi ulcere pe mucoasa jugal, limb, palat.Diagnosticul se stabilete n baza urmtoarelor criterii: Debutul i localizarea procesului de regul procesul ncepe n zona a 1-2 dini cu necroza vrfurilor papilelor interdentare, dup care se extimde spre gingia marginal; Prezena papilelor cu aspect de copac tiat; Lipsa supuraiilor; Zonele afectate sunt acoperite cu membrane necrotice; Caracterul de extindere a procesului pe alte sectoare ale mucoasele.D-cul definitiv se stabilete n baza D-cului diferenial efectund investigaii suplimentare. Cu afeciunile sngelui (leucozele, agranulacitoza, mononucleoza,) prin teste de laborator analize de snge; Cu cancerul cavitii bucale; Cu tuberculozaTuberculoza bucal Forma primar cu localizare la nivelul mucoasei bucale este foarte rar, deobicei ne ntlnim cu o tuberculoz secundar ca urmare a tuberculozei pulmonare, sau a altor organe circa 1%. Bacilul Koch din sputa bacilar ptrunde n mucoasa bucal traumat, inflamat. Localizrile la acest nivel pe cale hematogen i limfogen sunt deasemenea foarte rare. Excepional bacilul Koch poate ptrunde din afar prin mucoas lezatTuberculoza n cavitatea bucal se manifest n 3 forme:1.Tuberculoza miliar ulceroas.2. Tuberculoza colicvativ sau abcesul 3. Lupusul tuberculos sau vulgar Tuberculoza miliar ulceroas Elementul leziunt este tuberculul, care se dezagreag, formnd ulceraii mici n numr de 1-3, care treptat se mresc n dimensiuni/suprafa.Caracteristic pentru aceast form este: Apare o leziune mic, dar foarte dureroas; Ulceraia are form rotund sau oval cu marginile festonate; Ulceraiile sunt superficiale; Baza leziunii moale, supl; Fundul i marginile sunt rugoase, granuloase din cauza tuberculilor neramolii Ulceraiile sunt acoperite cu depozite de o culoare glbui-surie, puroioase, uor sngereaz. esuturile nconjurtoare sunt edemaiate, suple i dureroase. n jurul ulceraiilor pot fi observate mici leziuni punctiforme care prezint tuberculii ramolii, abcese sau aa numitele granulaiile lui Trelat granulele lui Trelat. Ganglionii limfatici la nceput sunt normali, apoi sunt mtii, elastici, dureroi la palpare. Ulceraiile au tendina de a se extinde n suprafa, fapt care reprezint un pronostic de agravare a afeciunii de baz (tuberculoza primar) Ulceraiile au tendina de a se extinde n suprafa, fapt care reprezint un pronostic de agravare a afeciunii de baz (tuberculoza primar) La asocierea infeciei secundare i fundalul ulcerelor se indureaz. Locul de predilecie este mucoasa jugal pe linia de angrenare a dinilor, palatul moale, suprafeele laterale i dorsul limbii. Adesea tuberculoza bucal se asciaz cu leziuni laringiene i faringiene. n funcie de localizare tuberculoza -i are particularitile sale de evoluie. Mai rar se afecteaz mucoasa gingiei, buzelor, palatului dur Tuberculoza buzelor face din cadrul tuberculozei pielii. Se afecteaz extern i medie, n regiune cutelor buzelor. Ulceraiile apar sub forme de ragade, fisuri transfersale, care rapid se adncesc. Pe limb apar ragade cu nite margini entropionate (rsfrnte nnuntru). La nceput ragadele sunt nguste, iar apoi se lrgesc. Fisurile au o intrare mai ngust dect baza. La nivelul gingiei se dezvolt o gingivit ulceroas, ulcerele sunt foarte durereroase cu membrane galbene puroioase.

Lichen rou planEste o afeciune cutaneo-mucoas caracterizat prin apariia papulelor keratozice. Poate apre cu o afeciune independent, cu manifestri doar pe mucoasa bucal. Mai des sunt afectate femeile de vrst medie.Zona de elecie pentru elementele lichenului rou plan pe mucoasa bucal este regiunea retromolar unde se dezvolt papule poligonale confluente care se aseamn cu frunza de ferig sau alte desene. Papulele se pot localiza i pe limb pe suprafaa dorsal. Se mai observ noduli poligonali, sectoare keratozice, asemntoare cu cicatricele. Pe buze seobserv pete, dungi stelate, inele.Tablul clinic:Prurit, rugozitate, uscciune n cavitatea bucal, senzaii de conatricie, rugozitate, sensibilitate sporit a mucoasei cavitii bucale. Pe mucoasa bucal se observ papule keratinizate. Elementele conflueaz, formind diferite desene ramuri, inele semiinele, linii ondulate etc. Mucosa n jurul elementelor nu este cu modicri, avnd un aspect normal. Elementele primare ale lichenului rou plan sunt diverse. Pe piele apar papule poligonale, miliare, cu o baz infiltrat de culoare roz violacee, roie care pot lsa zone pigmentare. Are loc depunerea de hialin i keratohialin.Elementele bucale pot fi prezentate de: Papule mici proeminene keratozice de culoare alb, reliefate, cu diametrul de cca 1-2 mm. Reele (desene) asemntoare cu nite striaii keratozice liniare, inelare, n forma de semicerc i ramificaii, uneori cu aspect dantelat. Aceste reele pot fi laxe dense, pot conflua. Reelele apar pe vrful papulelor i au un caracter reticular, proeminnd deasupra acestora i deasupra mucoasei sntoase. Aceste desne se numesc reeaua Uichem. Placarde, plci pete keratinizate netede sau rugoase, uor reliefat. Elemente atrofice apar pe zonele eritematoase ale epiteliului subiat. Element eroziv-ulceroase apar mai frecvent pe fundalul leziunilor lichenoide tipice. Diagnosticul diferencial al lichenului ruber plan se face cu: Leucoplazie Stomatite micotice Candidomicoza acut Lupus eritematos Pemfigus Stomatitele virale Manifestrile bucale ale sifilisului.Pemfigusul este o maladie cronic cutaneo-mucoas. Modificrile elementare sunt bulele, eroziunile, ulcerele. Apare brusc i afecteaz n principal persoanele de 40-60 ani.Clasificarea pemfigusului: Pemfigus acantolitic (adevrat):1. forma vulgar2. Forma vegetant3. Forma foliacee4. Forma seboreic (eritematoas) Pemfigusul benign Pemfigusul neacantoliticpropriu zis ( pemfingoid ):1. Pemfgusul neacantolitic propriu-zis2. Pemfigusul ocular3. Pemfigus izolat al mucoasei bucale.Pemfigusul vulgar i vegetant (acantolitic) se depisteaz mai frecvent la forma Pemfigusul vulgar i vegetant (acantolitic) se depisteaz mai frecvent la femei, iar forma seboreic i foliacee la brbai. Elementele cu afectarea mucoasei rmne a fi unicul simptom persistent. Veziculele cu coninut seros, de o culoare galben-deschis se localizeaz pe mucoasa palatului moale a obrajilor, planeului bucal, a faringelui. Treptat veziculele se sparg lsnd suprafee erodate.Forma vegetant a pemfigusului acantolitic. n cazul acestei forme primele simptome primele simptome apar n cavitatea bucal (pe mucoasa jugal, lingual, palatinal pe gingie). Veziculele sunt mai mici iar dup ce se sparg las suprafee mai mari erodate, acoperite de culoare gri-murdar. Planeul eroziunilor nu este neted, din cauza vegetaiilor care sngereaz uor. Simptomul Nikolski:1. detaarea lambourilor n regiunea eroziunii.2. Apariia veziculelor la friciunea pielii sau a mucoasei bucale ntr-un sector snatos, situat nre 2 vezicule.3. Apariia veziculelor la friciunea pielii sau a mucoasei bucale ntr-un sector ndeprtat de vezicule.4. La apsarea cu un instrument stomatologic pe vezicul aceasta se mrete adic continu detaarea epitelial, iar pe piele veziculele capt forma de par ca urmare a detarii stratului epitelial.n urma examenelor citologice se depisteaz celulelezank (celule acantolitice), care prezint celule modifiate ale stratului spinos, celule rotunde mai mici dect cele normale cu cteva nuclee, unul mare i 3-5 mici, cel mare ocup aproape jumtate din volumul celulei, i se coloreaz n albastru ntunecat.Diagnosticul diferencial al pemfigusului: Pemfigoid bulos. Pemfigusul neacantolitic. Eritem exsudativ polimorf. Stomatita aftoas cronic recidivant. Lupusul eritematos Herpesul Zoster Candidomicoza Stomatita medicamentoas Forma pemfigoid a lichenului rou plan Sifilidele papuloase.

Lupusul eritematos este o afeciune cronic inflamatoare autoimun, ce afecteaz pielea mai rar mucoasa bucal, dar poate afecta numai mucoasa bucal. Mai des sunt afectate femeile cu vrsta ntre 20-50 ani. Boala mai des are un caracter cronic i o evoluie benign, dar poate avea i o evoluie mai grav, acut.Etiologia lupusului eritematos nu este complet cunoscut. Factorii declanatori pot fi: bacteriile, virusurile, substanele medicamentoase, radiaiile ultarviolete i ionizate.Tabloul clinic. Apare brusc. Elementele morfologice caracteristice pentru lupusul eritematos sunt eritemul stabil cu infiltrat, hiperkeratoza folicular n centrul crora apr scuame, atrofie, cicatrice. Se afecteaz pielea fieei (buzele, nasul, obrajii, urechile), mucoasa bucal gingiile, i palatul dur. Clasifiacarea lupusului eritematos: Tipic Fr manifestri clinice Eoziv-ulceroas Profund.Forma eroziv-ulceroas a lupusului eritematos se caracterizeaz prin apariia pe buze a sectoarelor cu o hiperemie intens, edemaiate pe care se observ eroziuni i ulceraii, ragade acoperite cu cruste hemoragice sau purulente. Dup epitelizarea ulceraiilor i a eroziunilor rmn cicatrice atrofice.Forma profund se prezint prin edem pronunat, cu hiperkeratoz, noduli cu ulceraii i eroziuni. Dup cicatrizarea ulceraiilor, apar cicatrice arborescente, sidefii stlucitoare.Diagnosticul diferencial:- Stomatita ulcero-necrotic.- Pemfigusul.- Sifilisul.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINI FARMACIE NICOLAE TESTEMIANU

CATEDRA: Stomatologie terapeutic

ef de catedr: prof. univ., dr. hab Gheorghe Nicolau

REFERAT

Tema :Diagnosticul diferential si tratamentul leziunilor eroziv-ulceroase ale mucoasei

A efectuat: Popov Liliagr.3510A controlat: Musteata Victoria

Chisinau 2014