Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr. 16 din 18 iunie 2015

RAPORTUL

auditului conformității exercițiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Călărași pe anul 2014

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[footnoteRef:1] şi în conformitate cu Programul activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop determinarea dacă APL din raion: au respectat legalitatea și regularitatea în procesul bugetar, au identificat/evaluat/fundamentat potențialul economic, respectiv, baza de impozitare aferente formării veniturilor publice; au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar; au asigurat gestionarea și integritatea patrimoniului public. [1: Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.]

Prezentul Raport are ca părți integrante: Anexa nr.1 – obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia; Anexa nr.2 – informații generale privind raionul Călărași; cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetelor UAT; procesul bugetar şi managementul financiar-contabil în cadrul AAPL); Anexa nr.3 – descrierea exercițiului bugetar la venituri şi cheltuieli; Anexele nr.4 și nr.5 – materialele informative, datele-cheie sintetizate privind exercițiul bugetar 2014; Anexa nr.6 – măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: UAT au identificat/evaluat/fundamentat potențialul economic, respectiv, baza de impozitare aferentă formării veniturilor publice?

Potrivit prevederilor legale[footnoteRef:2], executorii (ordonatorii) principali de buget/autoritățile executive ale UAT sînt responsabile de elaborarea proiectului de buget şi de corectitudinea şi veridicitatea datelor, indicilor şi altor informații în a căror bază este elaborat bugetul respectiv. Autoritățile UAT urmează să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra potențialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare, inclusiv asupra veniturilor bugetare în general și veniturilor proprii în particular, dar prezența unor slăbiciuni instituționale, cum ar fi: lipsa sau irelevanța unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activitățile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare, reduc capacitatea de formare a prognozelor şi de planificare a veniturilor proprii în bugetele locale. [2: Art.31 alin.(1) lit.a) şi art.33 alin.(6) lit.a) din Legea privind finanțele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).]

Constatările de audit relevă că AAPL din raion nu au urmărit obiectivul extinderii şi consolidării bazei de impozitare, astfel nepreocuparea în cauză a limitat sursele de formare a finanțelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul sporirii volumului de transferuri din bugetul de stat. În această ordine de idei, auditul, urmare a estimărilor părții de venituri a bugetelor locale, a constatat subevaluări la unele categorii de impozite și taxe în sumă totală de 4,4 mil.lei, la altele identificînd rezerve nevalorificate în sumă totală de 0,7 mil.lei.

Autoritățile locale nu au depus eforturile necesare nici pentru administrarea prudentă a plăților calculate, astfel 13 primării au înregistrat restanțe în sumă totală de 0,5 mil.lei[footnoteRef:3]. [3: Primăriile satelor/comunelor: Bahmut – 0,006 mil.lei; Bravicea – 0,06 mil.lei; Buda – 0,009 mil.lei; Căbăiești – 0,02 mil.lei; Dereneu – 0,009 mil.lei; Frumoasa – 0,0008 mil.lei; Horodiște – 0,011 mil.lei; Pitușca – 0,074 mil.lei; Săseni – 0,019 mil.lei; Sipoteni – 0,079 mil.lei; Temeleuți – 0,074 mil.lei; Țibirica – 0,12 mil.lei; Vărzăreștii Noi – 0,041 mil.lei.]

Principalele cauze ce au condus la producerea abaterilor constatate sînt: neasigurarea unui control intern adecvat, în conformitate cu prevederile regulamentare[footnoteRef:4], care să asigure condițiile optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităților publice; neîndeplinirea atribuțiilor în domeniu de către personalul de specialitate, precum şi de către managementul entităților verificate, care nu au asigurat fundamentarea veniturilor bugetului local la nivelul real de încasare. [4: Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naționale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar și control.]

Punctele slabe şi, implicit, generatoare de nereguli şi riscuri sînt expuse în subcapitolele ulterioare ale prezentului Raport de audit, fiind formulate şi recomandările de rigoare pentru remedierea acestora.

· Modul de identificare/evaluare a materiei/bazei de impozitare, respectiv, proiecțiile fiscal-bugetare analitic nefundamentate indică asupra unor carențe semnificative, fapt ce influențează plenitudinea și sustenabilitatea veniturilor bugetare. Astfel, veniturile respective nu au fost estimate la nivelul lor real (bazate pe constatarea, evaluarea şi inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi veniturilor obținute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor).

Întru susținerea acestor abordări, este necesar de remarcat următoarele.

· Urmare a unui cadru neconform de monitorizare a potențialului economic și de evaluare neautentică a bazei impozabile, autoritățile de resort au subestimat veniturile din impozitul pe venit din salariu (cap.111/01) și alte impozite pe venit (cap.111/09) cu suma totală de 1,8 mil.lei[footnoteRef:5]. [5: DGF – 1,1 mil.lei, primăria or. Călărași – 0,44 mil.lei și primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca – 0,13 mil.lei; Onișcani – 0,05mil.lei; Hoginești – 0,01 mil.lei; Răciula – 0,04 mil.lei; Hirova – 0,01 mil.lei; Sipoteni – 0,003 mil.lei; Pitușca - 0,044 mil.lei; Tuzara – 0,03 mil.lei. ]

Astfel, neconformîndu-se cerințelor metodologice[footnoteRef:6], DGF și 9 primării din raion supuse auditării nu au prezentat indici relevanți privind impozitul pe venitul din salariu, cu confirmările corespunzătoare din partea instituțiilor de resort (autoritățile teritoriale fiscale şi de statistică) ale numărului mediu de salariați, salariului mediu şi fondului de remunerare a muncii, impozitului spre reținere etc. [6: Notele metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2014, elaborate de către Ministerul Finanţelor (în continuare – Notele metodologice).]

De menționat că autoritățile executive ale UAT auditate au efectuat calculele încasărilor impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor, avînd ca bază a estimării/prognozării veniturilor doar datele privind evoluția veniturilor realizate la acest subcapitol în anii precedenți şi executarea scontată în anul de elaborare a proiectului de buget. Astfel, conform cifrelor prezentate de autoritățile executive ale UAT către DGF, suma estimată a impozitului pe venit din salariu pentru anul 2014 a constituit 17,8 mil.lei, executarea reală la impozitul respectiv a constituit 19,2 mil.lei, sau cu o depășire de 1,4 mil.lei față de cifra aprobată de UAT. De asemenea, nu au fost evaluate şi aprobate veniturile la capitolul „Alte impozite pe venit” (111/09), executarea reală constituind 0,4 mil.lei. Ca urmare, în unele cazuri neconformitățile menționate au condiționat neidentificarea surselor posibile de formare a bugetelor locale, sporind dependența acestora de transferurile din bugetul de stat şi aplicarea în cadrul estimărilor bugetare a unei baze de calcul irelevante. Impactul deficiențelor de prognoză s-a soldat cu diminuarea calculelor aprobate față de executarea reală a impozitului pe venit cu suma totală de 1,8 mil.lei.

· Urmare a evaluării neautentice a bazei impozabile au fost subestimate veniturile provenite din impozitele persoanelor juridice (cap.111/20; cap.111/21; cap.111/22; cap.111/23)[footnoteRef:7]. Astfel, conform Notelor metodologice, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil aferent impozitului pe venitul persoanelor juridice servesc datele obținute ca rezultat al sistematizării (consolidării) de către organele fiscale teritoriale a declarațiilor persoanelor juridice cu privire la impozitul pe venit (VEN 08 și VEN 12), dărilor de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operațională (IVAO), dărilor de seamă unificate (UNIF07) prezentate de către întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariați nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de TVA pe anii 2011-2012, precum și indicatorii macroeconomici, și anume: creșterea PIB în termeni nominali, indicele general al prețurilor de consum. Însă, probele de audit colectate denotă că autoritățile executive ale UAT supuse auditării au efectuat calculul reieșind din executarea scontată a veniturilor în perioada anilor precedenți, fără a dispune de inventarierea masei impozabile, în scopul fundamentării părții de venituri a bugetelor UAT. Prin urmare, cadrul neconform de monitorizare a potențialului economic şi de evaluare neautentică a bazei impozabile a condiționat faptul că DGF și 6 primării[footnoteRef:8] din raion au subevaluat, respectiv, au planificat impozitul pe venitul persoanelor juridice în mărimi diminuate față de posibilitățile reale de acumulare cu 1,97 mil.lei. De menționat că intrarea ulterioară în vigoare a unor prevederi legale[footnoteRef:9] a făcut imposibilă prognozarea/planificarea veniturilor, totodată afectînd transferurile de la bugetul de stat. [7: Cap.111/20 „Impozitul pe venit reținut la sursa de plată”; 111/21 „Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător”; 111/22 „Impozitul pe venit reținut din suma dividendelor achitate”; 111/23 „Impozitul pe venitul din activitatea operațională”.] [8: DGF – 1,14 mil.lei, primăria or. Călărași – 0,7 mil.lei și primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca – 0,04 mil.lei; Onișcani – 0,004 mil.lei; Răciula – 0,03 mil.lei; Hoginești – 0,007 mil.lei; Tuzara - 0,05 mii lei.] [9: Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal), art.901 alin. (35) completat prin Legea nr.324 din 23.12.2013 privind modificarea și completarea unor acte legislative (în vigoare din 01.01.2014).]

· AAPL din raion nu au manifestat o preocupare pe măsură pentru identificarea și aprobarea completă la buget a impozitelor pe proprietate, prin ce nu a fost asigurată evaluarea autentică a bazei impozabile. Totodată, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare a determinat realizarea majorată a veniturilor din impozitele menționate. Astfel:

· La aprobarea bugetelor locale pentru anul 2014, 6 primării[footnoteRef:10] nu au asigurat estimarea autentică a bazei impozabile la impozitul din proprietate, veniturile la acest compartiment fiind executate cu 73,0 mii lei mai mult față de cele aprobate. Totodată, AAPL ale com.Răciula nu au asigurat planificarea/încasarea impozitului funciar de la 4 obiecte. [10: Primăria or.Călărași – 20,8 mii lei și primăriile satelor/comunelor: Onișcani – 28,4 mii lei; Horodiște – 8,2 mii lei; Pitușca – 8,1 mii lei; Temeleuți – 6,6 mii lei; primăria com.Răciula – neplanificarea/neîncasarea impozitului funciar (0,9 mii lei).]

Urmare a faptului că metoda de evaluare utilizată de către ÎS „Cadastru” nu asigură evaluarea bunurilor imobile la prețurile de piață, ceea ce afectează veniturile bugetelor UAT, auditul a fost lipsit de posibilitatea de a se expune asupra potențialului de prognoză și acumulare a impozitelor provenite din proprietate în or. Călărași.

În pofida faptului că, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:11], reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani în modul stabilit de Guvern, iar ARFC prezintă anual IFPS, cel tîrziu pînă la 1 februarie, informația cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, conform informației OCT, evaluarea fondului locativ în or.Călărași în scopul impozitării a fost efectuată cu 6 ani în urmă (în 2009). Prin urmare, atît AAPL, cît și autoritățile fiscale nu analizează/monitorizează factorii ce influențează evoluția, respectiv, integritatea bazei impozabile. Această situație, dar și faptul că bunurile imobiliare nu au fost reevaluate corespunzător de către ÎS „Cadastru”, conduce la creșterea decalajului dintre valoarea estimată și prețurile de piață, efectul fiind diminuarea veniturilor bugetare rezultate din proprietate. De menționat că AAPL dețin registre incomplete privind deținătorii de bunuri imobiliare existente în UAT (cu indicarea valorii evaluate/neevaluate a imobilelor, persoanelor şi bunurilor care sînt scutite în acest scop; în lipsa unei interacțiuni relevante dintre diferite autorități de profil etc.). Se relevă că baza impozabilă neautentică generează la nivelul AAPL discrepanțe prin aprobarea veniturilor bugetare mai mari sau mai mici decît calculele efective, sporind pentru unele dependența de transferurile din bugetul de stat. [11: Art.279 alin.(5) și art.285 alin.(1) din Codul fiscal.]

Totodată, urmare a lipsei de control din partea AAPL ale or.Călărași, baza impozabilă a bunurilor imobiliare ale UAT este diminuată datorită neevaluării fondului locativ neprivatizat și neînregistrat la OCT (de 1,9 mil.lei), pentru care UAT nu a beneficiat de posibilitatea obținerii unor venituri suplimentare (3,8 mii lei).

· AP nu a asigurat o monitorizare conformă privind veniturile din proprietate. Prin urmare, lipsa unui control intern adecvat și necrearea condițiilor optime pentru estimarea și încasarea regulamentară a veniturilor din înstrăinarea bunurilor proprietate publică a generat neacumularea veniturilor în sumă totală de 272,0 mii lei. Astfel, AP nu a asigurat comercializarea conformă a unor construcții, ceea ce a generat neacumularea unor venituri la bugetul local. În anul 2014, în baza deciziei CR[footnoteRef:12], la licitația cu strigare au fost comercializate două construcții (cu suprafața de 272,1 m2 și, respectiv, de 172,6 m2) în valoare totală de 116,6 mii lei, amplasate pe un teren de 0,1566 ha, fără a ține cont de faptul că, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:13], terenurile pe care sînt amplasate construcții, instalații inginerești, plantații multianuale și alte bunuri imobiliare urmează a fi vîndute concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Prin urmare, nerespectarea cadrului legal-regulamentar de către AP, precum și neasigurarea înstrăinării concomitente a bunurilor imobile împreună cu terenul aferent (la prețul de vînzare, constituit din prețul terenului plus prețul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest teren), a permis ca ulterior (după 7 luni de la realizarea construcțiilor menționate) terenul cu suprafața de 0,1566 ha, care conform datelor cadastrale privind estimarea terenurilor în scopul impozitării în 2009[footnoteRef:14] a fost evaluat în sumă de 279,7 mii lei, să fie înstrăinat de către CO Călărași[footnoteRef:15] ca teren aferent la prețul de 27,3 mii lei. Această situație a lipsit bugetul local de venituri în sumă totală de 252,4 mii lei. [12: Decizia CR nr.03/26 din 18,09.2009 „Cu privire la modificarea deciziei CR nr.04/10 din 11.09.2008 „Cu privire la comercializarea unor fonduri fixe””.] [13: Art.3 şi art.101 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).] [14: Estimarea bunului imobil nr.2501209543 de către ÎS „Cadastru”, în scopul impozitării (în anul 2009).] [15: Decizia CO Călărași nr.03/11-31 din 20.03.2015 „Cu privire la vînzarea terenului aferent – 0,1566 ha”.]

O situație analogică s-a constatat și în cazul privatizării unei clădiri amplasate în or. Călărași (str. M.Eminescu nr.33). Astfel, conform deciziei CR[footnoteRef:16], AP a înstrăinat un imobil cu suprafața totală de 98,5 m2, fără a ține cont de terenul aferent acestuia cu suprafața de 0,015 ha, fapt ce a cauzat neîncasarea veniturilor estimate de audit în suma totală de 19,6 mii lei. De menționat că anterior (în 2010) suprafața de 82,5 m2 din imobilul menționat a fost dată în locațiune unui notar privat (care apoi a procurat imobilul în cauză), fără a fi organizată licitația publică respectivă, astfel nefiind respectate prevederile legale[footnoteRef:17]. Mai mult decît atît, în 2014 persoana în cauză a privatizat 82,5 m2 cu suma de 165,0 mii lei, iar în martie 2015 a procurat la licitație restul încăperilor cu suprafața de 16 m2, pentru care a achitat 258,1 mii lei[footnoteRef:18], ceea ce pune la îndoială corectitudinea tranzacțiilor efectuate de AP în legătură cu imobilul menționat. [16: Decizia CR nr.07/13 din 19.12.2013; contractul din 23.05.2014 încheiat cu notarul public care a privatizat încăperea.] [17: Art.77 alin.5 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).] [18: Contractul de vînzare-cumpărare a imobilului proprietate publică din 12.05.2015 în sumă de 258,1 mii lei.]

Astfel, lipsa controlului din partea AP privind înstrăinarea bunurilor proprietate publică a cauzat neîncasarea impozitului privat (cap.115/04) de la efectuarea tranzacțiilor de înstrăinare a imobilelor, în sumă de 5,4 mii lei. În acest context, auditul relevă că persoanele juridice care au procurat imobilele nominalizate nu au achitat impozitul privat ca plată unică percepută de la efectuarea tranzacțiilor cu bunuri proprietate publică în procesul privatizării, conform prevederilor legale[footnoteRef:19], ca urmare bugetul fiind lipsit de aceste mijloace. [19: Art.11 din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013. ]

Auditul relevă că AAPL din com.Tuzara nu a respectat cadrul legal-normativ[footnoteRef:20] privind înstrăinarea unor terenuri. Astfel, în mai 2014, în pofida faptului că pînă în termenul limită nu a fost înregistrat niciun participant, primăria com.Tuzara a organizat licitația publică privind vînzarea unui teren agricol cu suprafața de 1,362 ha, înstrăinîndu-l la prețul de 20,4 mii lei. De menționat că, urmare a înregistrării unui singur participant, comisia respectivă din cadrul primăriei a anulat licitația, iar apoi în aceeași zi a acceptat desfășurarea licitației repetate la care a fost comercializat terenul, fără asigurarea respectării principiilor transparenței, publicității și tratamentului egal al ofertanților. [20: (i) art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.40 și art.42 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007; (ii) pct.13-18 din HG nr.136 din 10.02.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere; (iii) Actele încheiate fără respectarea condițiilor legale (conform art.217, art.220 și art.221 din Codul civil adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 06.06.2002).]

· Primăria com.Hîrjauca nu a demonstrat un interes corespunzător privind estimarea veridică şi concludentă a veniturilor provenite din taxa balneară (cap.115/42). În acest sens se relevă că, neținînd cont de prevederile Notelor metodologice, primăria nu a asigurat examinarea executării scontate a venitului încasat din taxa respectivă pe ultimii 3 ani, precum și a fluxului persoanelor care au beneficiat de tratament sanatorial, ca rezultat fiind semnificativ diminuat planul de încasare a veniturilor din sursa menționată pentru anul 2014. În pofida faptului că în anii precedenți primăria a raportat încasări mai mari la taxa balneară (în 2013 – 440,0 mii lei; în 2012 – 429,0 mii lei; în 2011 – 367,3 mii lei etc.), pentru anul 2014 au fost planificate venituri din această taxă în sumă de 310,0 mii lei, sau cu 159,0 mii lei mai puțin față de încasările respective pentru acest an. Prin urmare, planificarea incorectă (diminuată) a veniturilor din taxa balneară (la momentul elaborării bugetului local) s-a soldat cu transferuri majorate din contul bugetului de stat la capitolul „susținerea financiară a teritoriului”, cu suma respectivă.

· Estimarea veniturilor provenite din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova (cap.115/44) s-a efectuat în lipsa calculelor şi a informațiilor privind baza de impozitare a acestora, fapt care a determinat supraacumularea veniturilor la acest capitol. Astfel, potrivit Notelor metodologice, sarcina privind calcularea cuantumului taxelor rutiere revine DGF, ca bază luîndu-se numărul autovehiculelor înregistrate şi amplasate în UAT şi taxele stabilite prin Codul fiscal (Titlul IX). Însă, urmare a faptului că DGF nu deține o bază adecvată/exhaustivă de calcul (inclusiv nesolicitînd de la autoritățile respective informația corespunzătoare privind autovehiculele înregistrate în teritoriul administrat de către UAT din raion), veniturile din taxa pentru folosirea drumurilor au fost estimate cu 247,1 mii lei mai puțin față de posibilitățile reale de executare.

· 3 primării din raion[footnoteRef:21] nu au asigurat o monitorizare conformă a procesului de administrare a bunurilor domeniului public, precum şi de calculare/încasare a plăţilor respective pentru chiria bunurilor proprietate publică (cap.121/35). Astfel, urmare a nerespectării prevederilor Legilor bugetelor de stat pentru anii 2010-2014, precum și neperfectării contractului respectiv de locațiune, primăria com.Hîrjauca nu a asigurat încasarea (pe parcursul a 5 ani) veniturilor de la ÎS „Poșta Moldovei” pentru utilizarea spațiilor din incinta primăriei, în sumă de cca 25,0 mii lei, precum și de la utilizatorii spațiului din incinta magazinului alimentar situat în blocul locativ în sumă de 12,0 mii lei. O situație analogică s-a constatat și la primăriile com.Onișcani și s.Hoginești, care, pe parcursul a 5 ani, nu au asigurat încasarea veniturilor respective de la ÎS „Poșta Moldovei” pentru locațiunea încăperilor în sumă totală de 37,2 mii lei (respectiv, cîte 18,6 mii lei fiecare). [21: Primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca, Onișcani și Hoginești.]

Totodată, auditul relevă că primăria Hîrjauca nu a asigurat planificarea conformă a veniturilor din impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice (pentru 5 imobile aferente Stațiunii balneare „Codru”), cauza fiind lipsa evidenței apartamentelor privatizate/neprivatizate, precum și neevaluarea respectivă a acestora la valoarea de piață. În pofida faptului că în 2014 Consiliul comunei Hîrjauca a acceptat privatizarea unor spații locative din clădirile aferente stațiunii balneare[footnoteRef:22], primăria nu a asigurat anterior calcularea și încasarea plății de chirie a spațiului locativ, cauza fiind nestabilirea cuantumului acesteia de către Consiliul local și lipsa evidenței locatarilor apartamentelor neprivatizate. [22: Deciziile Consiliului comunei Hîrjauca: nr.7/3 din 23.10.2014 (34,1 m2); nr.7/4 din 23.10.2014 (34,1 m2) etc.]

· Unele AAPL din raion, la planificarea veniturilor proprii, nu au ținut cont și nu au luat în calcul veniturile din arenda terenurilor aferente obiectivelor privatizate/domeniului privat, în consecință nefiind asigurată acumularea veniturilor pasibile bugetelor locale.

· Potrivit prevederilor legale[footnoteRef:23], în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate nu au achiziționat sau nu au arendat terenurile aferente, de la aceştia urmează să se încaseze anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică de 0,2% și nu mai mare de 10% din prețul normativ al pămîntului, calculat pentru destinația respectivă. În acest context, misiunea de audit relevă că unele AAPL nu au fost preocupate suficient de formarea şi administrarea regulamentară a plăților din arenda terenurilor aferente. Prin urmare, la planificarea veniturilor proprii (cap.121/32; cap.121/33) autoritățile publice supuse auditării nu au asigurat calcularea veniturilor din arenda terenurilor obiectivelor privatizate în sumă de minimum 65,6 mii lei şi de maximum 707,5 mii lei[footnoteRef:24]. [23: Art.101 alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.] [24: Primăria or.Călărași (2,9 mii lei – 14,5 mii lei) și primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca (13,6 mii lei – 678,5 mii lei); Hoginești (1,1 mii lei – 5,5 mii lei); Hirova (4,4 mii lei – 9,0 mii lei); Sipoteni (1,9 mii lei); Pitușca (37,8 mii lei); Răciula (3,9 mii lei).]

În alt caz, contrar prevederilor legale[footnoteRef:25], primăria or.Călărași nu a asigurat aplicarea tarifului modificat pentru calcularea prețului normativ al pămîntului. Prin urmare, diminuarea nejustificată a cuantumului plăţii pentru arenda terenurilor, ca urmare a neaplicării regulamentare a tarifelor prevăzute de lege, a condiționat necalcularea și neacumularea veniturilor în sumă de 25,2 mii lei[footnoteRef:26]. De menționat că contractele de arendă încheiate nu conțin clauze privind modificarea prețului pentru arendă, în cazul modificării legale a tarifului pentru calcularea prețului normativ și nici nu au fost întreprinse măsurile de rigoare din partea primăriei pentru a aduce contractele în concordanță cu modificările prevederilor legale. [25: Art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.] [26: Cod cadastral nr.2501216254 (0,2432 ha) – 25,2 mii lei (anii 2010-2014 – 5,04 mii lei/anual).]

· Controlul ineficient, precum și administrarea neadecvată a terenurilor bazinelor acvatice a condiționat necalcularea/neîncasarea veniturilor de 134,9 mii lei, precum și admiterea restanțelor la acest compartiment (la finele anului 2014), în sumă de 351,7 mii lei. Astfel, ca urmare a nerespectării prevederilor regulamentare[footnoteRef:27] și clauzelor contractuale la transmiterea în arendă a bazinelor acvatice, 5 primării din raion nu au asigurat calcularea și încasarea veniturilor în sumă totală de 134,9 mii lei[footnoteRef:28] (în 2011-2014) rezultate din aplicarea incorectă a calculelor pentru folosința terenurilor acvatice. Totodată, în afară de plățile estimate de audit, la situația din 31.12.2014, primăriile nominalizate au acumulat restanțe la plățile pentru folosința obiectivelor acvatice, în sumă totală de 351,7 mii lei. [27: Art.2 și art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.] [28: Venituri neacumulate de către primăriile satelor/comunelor: Sipoteni – 17,7 mii lei (2011-2014); Răciula – 91,2 mii lei (2011-2014); Pitușca – 6,4 mii lei (2011-2014); Temeleuți – 16,0 mii lei (2011-2014); Tuzara – 3,6 mii lei. Restanțele la plățile pentru folosința obiectivelor acvatice acumulate de către primăriile: Sipoteni – 37,4 mii lei; Răciula – 191,2 mii lei, Pitușca – 92,2 mii lei; Temeleuți – 17,3 mii lei; Tuzara – 13,6 mii lei.]

În același context se menționează că, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:29], dreptul de folosinţă, de arendă asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supus înregistrării obligatorii. La cererea titularului, dreptul de arendă poate fi înregistrat şi pe un termen mai mic de 3 ani. Însă, nerespectînd reglementările menționate, în perioada 2005-2015, primăria s.Temeleuți nu a asigurat înregistrarea obligatorie la OCT a dreptului de arendă a unui teren (5,58 ha) transmis unui agent economic. Totodată, urmare a refuzului agentului economic de a se conforma prevederilor legale și contractuale, la data de 20.03.2015 nu a fost asigurată transmiterea obiectivului acvatic către primărie. În alt caz, ca urmare a neluării în considerare a construcțiilor hidrotehnice ale bazinelor acvatice (obligațiuni ce revin și arendașilor), de către primăria s.Pitușca nu a fost asigurată conformitatea la transmiterea[footnoteRef:30] în arendă a bazinelor acvatice. Mai mult decît atît, în lipsa împuternicirilor din partea Consiliului local, primarul s.Pitușca a permis modificarea cuantumului procentual la arendarea bazinelor acvatice (începînd cu 01.03.2010), de la 2,5% la 2,0%, ceea ce a condiționat neîncasarea veniturilor în sumă de 11,0 mii lei (pentru anii 2010-2014). [29: Art.43 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).] [30: Conform prevederilor art.33 din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 şi prescripțiilor din Anexa nr.6 la HG nr.72 din 30.01.2004 „Privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură”.]

· Acordarea dreptului de a edifica construcții în condițiile relațiilor de arendă a cauzat neîncasarea veniturilor în bugetul or.Călărași în sumă de minimum 193,1 mii lei. Astfel, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:31], vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, obiectivelor private, precum şi construcțiilor nefinalizate se efectuează la prețul normativ al pămîntului, această prevedere aplicîndu-se și în relațiile de arendă a unor astfel de terenuri. Însă, contrar celor menționate, la adoptarea deciziei, CO Călărași a omis includerea unor prevederi exhaustive privind relațiile asupra terenului cu suprafața de 0,15 ha, ca urmare, în cadrul unei ședințe de judecată, primăria or.Călărași a fost obligată să permită edificarea unei construcții capitale, cu vînzarea ulterioară (în 2014) a terenului aferent, cu aplicarea coeficienților respectivi de diminuare a prețului, ceea ce a condiționat vînzarea terenului nominalizat la prețul de 20,1 mii lei, față de prețul normativ de 213,2 mii lei. Prin urmare, nereglementarea conformă a relațiilor funciare a lipsit primăria or.Călărași de venituri în sumă de 193,1 mii lei. [31: Art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.]

· Unele AAPL din raion nu au asigurat o contabilizare conformă a angajamentelor deținătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată privind relațiile de vînzare/cumpărare și arendă/folosință a terenurilor, prin ce nu au fost respectate prevederile Legii contabilității[footnoteRef:32]. Astfel, potrivit prescripțiilor din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.94 din 19.07.2010[footnoteRef:33], evidenţa sumelor calculate pentru plata arendei şi a altor contribuţii se ţine la contul din afara bilanțului 03 „Sume calculate”. Pe măsura încasării sumelor calculate, se diminuează datoriile debitoare, iar sumele urmează a fi transferate destinatarilor. Încasarea sumelor, precum şi transferul lor se reflectă în conturile bilanţiere. Evidenţa analitică a sumelor calculate se ţine în registrul f.nr.292 sub aspectul debitorilor. Însă, contrar prevederilor menționate, în 2014, 7 primării din raion nu au asigurat reflectarea conformă în evidenta contabilă (la contul extrabilanțier respectiv) a sumelor calculate pentru arenda terenurilor aferente construcțiilor. Totodată, lipsa unei evidențe analitice corespunzătoare generează neînregistrarea deplină a plăților pentru arendă şi riscul neonorării de către agenții economici a obligațiilor asumate. În acest sens se relevă că, la situația din 31.12.2014, primăriile nominalizate nu au înregistrat corespunzător în evidență datoriile debitoare formate din plățile pentru arenda terenurilor aferente construcțiilor, în sumă totală de 648,2 mii lei[footnoteRef:34]. [32: Art.17 alin.(1) şi art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea contabilității).] [33: Pct.188 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.94 din 19.07.2010).] [34: Primăria or.Călărași – 333,4 mii lei și primăriile satelor/comunelor: Răciula – 110,0 mii lei; Hirova – 3,4 mii lei; Pitușca – 85,8 mii lei; Temeleuți – 1,3 mii lei; Sipoteni – 25,6 mii lei; Tuzara –- 88,7 mii lei.]

De menționat că nedelimitarea conformă a terenurilor publice nu a permis auditului să exprime o opinie veridică asupra asigurării calculării și încasării integrale a plăților pentru folosirea terenurilor proprietate publică din UAT supuse auditării. Totodată, prezența unor solduri majore neachitate privind arenda terenurilor aferente obiectivelor private (0,6 mil.lei), precum și a altor neconformități constatate de audit denotă prezența rezervelor nevalorificate de către AAPL din raion la acest capitol.

· Unele AAPL din raion nu au asigurat o prognozare/planificare/administrare conformă a veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului percepută de la gospodăriile țărănești (cap.122/28), astfel nefiind prevenit impactul negativ asupra asigurării calității elaborării prognozelor de buget și acumulărilor respective, ceea ce, la rîndul său, a condiționat supraexecutarea veniturilor bugetare, comparativ cu datele aprobate în buget. Astfel, pentru anul 2014 veniturile din taxa nominalizată au fost aprobate în lipsa unor calcule/justificări, încasările la acest compartiment fiind executate cu 33,8 mii lei[footnoteRef:35] mai mult față de aprobat, ceea ce relevă nefundamentarea corespunzătoare a bazei de calcul. [35: Primăriile satelor/comunelor: Sipoteni (10,9 mii lei); Onișcani (1,6 mii lei); Răciula (8,4 mii lei); Hirova (6,7 mii lei); Tuzara (6,2 mii lei).]

· Procesul de estimare a taxei pentru dispozitivele publicitare (cap.122/69) nu este asigurat de o bază relevantă, impactul fiind neincluderea unor venituri respective la aprobarea bugetului pe anul 2014.

În acest sens, misiunea de audit relevă că aprobarea veniturilor din sursa nominalizată de către primăria or.Călărași s-a efectuat fără a se ține cont de plenitudinea materiei impozabile. Responsabilii din cadrul AAPL ale or.Călărași au prezentat o bază nefundamentată de impozitare de 26,4 mii lei. Totodată, verificările de audit constată că veniturile pentru anul 2014 au avut o bază de calcul de 41,2 mii lei, ceea ce denotă o subestimare a veniturilor la acest capitol cu cca 14,8 mii lei.

· Misiunea de audit denotă că modalitatea de prognozare a veniturilor provenite din unele taxe locale necesită îmbunătățiri. Astfel, urmare a neevaluării argumentate a materiei/bazei fiscale, rectificărilor de rigoare în lipsa probelor concludente în acest scop etc., la primăria or.Călărași, pe parcursul anilor 2013-2014, încasările din taxele locale sînt în diminuare cu 146,6 mii lei față de posibilitățile reale de încasare.

La prognozarea veniturilor pentru anul 2014, 3 primării[footnoteRef:36] nu au evaluat exhaustiv materia/baza de impozitare privind taxa pentru apă. Totodată, ca urmare a disfuncționalității controlului intern şi neconlucrării cu IE, precum și în pofida faptului că potrivit informației se desfășoară activitatea de captare a apei, care reprezintă obiectul impunerii, AAPL nu au stabilit pentru anul 2014 taxa pentru apă. În acest sens, auditul menționează că populația și întreprinderile/entitățile din localități sînt asigurate cu apă, iar relațiile din domeniul alimentării cu apă, normele privind asigurarea persoanelor fizice şi juridice cu apă, funcționarea sistemelor de alimentare cu apă şi calitatea ei, precum şi răspunderea pentru încălcările în acest domeniu sînt reglementate prin Legea nr.272 din 10.02.1999[footnoteRef:37]. Totodată, reieșind din prevederile Legii nr.845 din 03.01.1992[footnoteRef:38], ținînd cont că pe teritoriul UAT se desfășoară activitate de captare și distribuire a apei, AAPL trebuiau să reglementeze practicarea acestei activități, cu asigurarea respectării cadrului legal-fiscal, precum și forma respectivă de antreprenoriat în acest sens, ceea ce nu a fost efectuat. [36: Primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca, Onișcani, Hoginești.] [37: Legea nr.272-XIV din 10.02.1999 cu privire la apa potabilă.] [38: Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.]

· Ca urmare a lipsei unui sistem de control intern şi a unei monitorizări exhaustive a mijloacelor speciale, planificarea de către AP a mijloacelor speciale provenite din plata pentru locațiune nu oferă o imagine veridică. Astfel, la planificarea mijloacelor speciale, AP nu a ținut cont de prevederile regulamentare[footnoteRef:39] și, ca urmare, nu a luat în considerare posibilitățile reale de acumulare, fiind diminuate estimările veniturilor inițiale (pentru anul 2014) la sursa de venituri a mijloacelor speciale provenite din locațiune. Astfel, avînd încheiate contracte pentru locațiunea imobilelor în sumă de 182,1 mii lei, veniturile din sursa menționată au fost planificate în sumă totală de 110,0 mii lei, sau cu o diminuare față de posibilitățile reale de acumulare cu 72,1 mii lei. Prin urmare, ca rezultat al planificării neconforme, veniturile acumulate la sursa respectivă au fost realizate în sumă totală de 183,1 mii lei, sau la nivelul de 165,5% față de veniturile precizate pe perioada de gestiune, ceea ce denotă că estimarea, planificarea şi aprobarea veniturilor la compartimentul mijloace speciale nu a fost pe deplin justificată. [39: Cap. II „Planificarea mijloacelor speciale” din Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.94 din 31.12.2004.]

· AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion nu şi-au asumat pe deplin responsabilitățile în materie de colectare integrală a veniturilor bugetelor UAT, acest compartiment necesitînd a fi îmbunătățit.

În conformitate cu prevederile art.31 şi art.33 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, responsabilitatea pentru încasarea veniturilor legale revine executorilor de buget: pentru executarea bugetului UAT de nivelul I – primarului, iar pentru executarea bugetului de nivelul II – președintelui raionului. În pofida faptului că pe parcursul mai multor ani veniturile curente ale bugetelor UAT au avut o tendință de majorare (de la 27,6 mil.lei – în anul 2010, pînă la 54,5 mil.lei – în anul 2014), auditul relevă existența unor iregularități rezonabile în administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri aferente bugetelor locale, care au influențat acumulările bugetare şi demonstrează că AAPL nu şi-au asumat pe deplin responsabilitățile pentru încasarea veniturilor, precum şi că procesul de planificare şi executare bugetară în raionul Călărași necesită ajustări de fond.

Atît președintele raionului, cît şi primarii localităților nu şi-au onorat pe deplin obligațiunile privind monitorizarea activității organelor responsabile de încasarea veniturilor bugetare, fapt ce a cauzat majorarea în anul 2014 a restanțelor faţă de bugetele locale. Astfel, restanțele contribuabililor vizavi de bugetele UAT, care la situaţia din 31.12.2014 au însumat 2,6 mil.lei, s-au majorat faţă de începutul anului cu 0,5 mil.lei (cele mai semnificative fiind înregistrate după primăriile: or.Călărași – 1,2 mil.lei; Onișcani – 0,17mil.lei; Săseni – 0,15 mil.lei; Bravicea – 0,13 mil.lei; Hoginești – 0,08 mil.lei). Analogic s-au majorat și restanțele contribuabililor față de toate componentele BPN, acestea constituind 15,3 mil.lei (inclusiv: BASS – 10,6 mil.lei; BC – 4,7 mil.lei)[footnoteRef:40], sau cu 0,7 mil.lei mai mult faţă de începutul anului (14,6 mil.lei). [40: Informația privind sumele calculate, stinse (achitate) și restanțele aferente clasificației veniturilor bugetare pe perioada 01.01.2014-31.12.2014.]

Recomandări:

1. Preşedintele raionului Călărași să asigure o conlucrare punctuală și rezultativă între subdiviziunile Consiliului raional, organele fiscale și cadastrale şi alte părţi implicate în procesul de planificare a bugetului pentru implementarea modelelor analitice și procedurilor tehnice aferente inventarierii potențialului și materiei impozabile.

2. DGF, în conlucrare cu AAPL de nivelul I și cu alte părți implicate în procesul de formare a bugetului, să asigure standardizarea sistemului de proceduri privind crearea bazei de impozitare fundamentate pentru elaborarea prognozelor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale și nefiscale luate în calcul la formarea veniturilor proprii ale bugetelor UAT.

3. Președintele raionului Călărași, DGF și primăriile or.Călărași și satelor/comunelor Hirova, Hîrjauca, Hoginești, Onișcani, Pitușca, Răciula, Sipoteni, Temeleuți, Tuzara să implementeze procese operaționale și proceduri eficiente de control intern care să asigure identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale, prognozarea/planificarea conformă a veniturilor bugetare, precum și acumularea veniturilor pe toate categoriile de taxe/impozite formate în UAT (de nivelul I și nivelul II), ce constituie obiect al impozitării, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea diminuării restanțelor față de BPN.

Obiectivul II: UAT au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar?

Evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor aferente bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) pentru perioada auditată, prin prisma reglementărilor cadrului legal-regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de unele nereguli şi abateri de la normele legale. În acest sens, achizițiile de mărfuri şi servicii, asigurarea normelor de alimentare a copiilor din instituțiile preșcolare, utilizarea fondului de rezervă, cheltuielile neconforme pentru retribuirea muncii şi pentru investițiile şi reparațiile capitale au fost afectate de neconformități. Nu întrunește rigorile de transparență procesul de redistribuire a transferurilor alocate de la bugetul de stat din contul fondului de susținere financiară, inclusiv destinate domeniului învățămîntului preșcolar. În acest context, se menționează necesitatea de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern[footnoteRef:41], în scopul sporirii responsabilităților manageriale privind gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice. [41: Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.]

În susținerea celor consemnate, se relevă următoarele.

· Prezența unor deficiențe la determinarea raporturilor între bugetul de stat şi bugetul raionului, între bugetul raional şi bugetele UAT a influențat asupra asigurării unor calcule conforme şi distribuirii echitabile a transferurilor între bugetele menționate, totodată condiționînd deficiențe la prognozarea cheltuielilor.

Potrivit prevederilor cadrului legal[footnoteRef:42], pentru uniformizarea gradului de asigurare cu resurse bugetare pentru UAT, prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele UAT de nivelul II se stabilesc transferuri cu destinație generală și specială. De menționat că din cauza lipsei unui mecanism bine definit de stabilire pentru UAT a normativelor de cheltuieli în învățămînt şi a numărului real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop a generat faptul că, în 2014, AAPL din raion au beneficiat de transferuri majorate din bugetul de stat, drept urmare a luării în calcul a numărului de copii reieșind din numărul statistic al acestora, care era mai mare decît datele efective privind copiii (MF a alocat transferurile în baza numărului statistic de copii). Prin urmare, situația respectivă a creat o tratare subiectivă a procesului de realocare a mijloacelor bugetare, a determinat crearea soldurilor disponibile şi facilitarea autorităților raionale în sprijinirea selectivă şi fără criterii corespunzătoare a anumitor acțiuni şi instituții. [42: Art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.]

Procedura de stabilire a transferurilor este reglementată de Notele metodologice elaborate de către MF, care prevăd principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi unele momente specifice de calculare a transferurilor prognozate spre alocare de la bugetul de stat către bugetele de nivelul II. Potrivit Notelor metodologice, alocarea mijloacelor pentru instituțiile de învățămînt preșcolar s-a efectuat în baza normativului de întreținere a unui copil în instituțiile preșcolare în mărime de 9756,6 lei şi a numărului de copii conform datelor statistice. Dat fiind că Notele metodologice nu stabilesc componenta cheltuielilor ce stau la baza normativului de întreținere a unui copil în instituții preșcolare, autoritățile de nivelul II, la stabilirea raporturilor cu bugetele de nivelul I, au posibilitatea de a diferenția normativele stabilite de MF şi de a le aplica neunivoc pentru aceleași categorii de instituții din AAPL de nivelul I. Astfel, reieşind din mărimea transferurilor aprobate de autoritățile de nivelul II ale raionului, cuantumul cheltuielilor pentru întreținerea unui copil în instituțiile preșcolare a variat de la 10350 lei la 19440 lei, valorile nefiind fundamentate, coordonate şi aprobate regulamentar. Totodată, AAPL de nivelul II, la calcularea transferurilor pentru UAT de nivelul I, a utilizat numărul efectiv de copii (2461 de copii), care era mai mic decît numărul din datele statistice (3349 de copii) pe raion la 01.01.2013, cu 888 de copii. Urmare a aplicării unui număr mai mic de copii, utilizat la calcularea transferurilor către UAT de nivelul I, AAPL din raion au beneficiat de mijloace bugetare din contul bugetului de stat în sumă de 7,4 mil.lei. În același timp, la calcularea transferurilor către UAT de nivelul I, AAPL de nivelul II a majorat cuantumul cheltuielilor pentru întreținerea unui copil în instituțiile preșcolare de la 10350 lei pînă la 19440 lei, depășind baza normativului de întreținere recomandat de Notele metodologice în unele cazuri cu 9683,4 lei pentru un copil. Prin urmare, analizînd suma mijloacelor alocate conform normativului stabilit de Ministerul Finanțelor (32,7 mil.lei) pentru UAT de nivelul I și a sumei aprobate de AAPL de nivelul II pentru întreținerea unui copil (31,5 mil.lei), auditul a constatat un surplus de mijloacele de 1,2 mil.lei, din acestea fiind acoperite cheltuielile pentru activitățile extrașcolare în sumă de 0,4 mil.lei.

· La aprobarea unor cheltuieli din contul bugetului raional, CR nu a ținut cont de competențele instituționale acceptînd cheltuieli care nu se încadrează în limitele competențelor delegate și cadrului regulamentar. Astfel, în conformitate cu prevederile legale[footnoteRef:43], sînt delimitate competențele la efectuarea cheltuielilor publice din contul bugetelor raionale, iar în bugetele UAT se prevăd alocații necesare pentru asigurarea funcționării instituțiilor publice și serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Totodată, autoritatea publică poate desfășura, în comun cu asociația obștească de utilitate publică, activități de interes public în domeniul social și în alte domenii în baza acordurilor de colaborare, iar această formă de susținere nu presupune în mod obligatoriu transferul de mijloace financiare către asociație. Însă, contrar prevederilor legale, CR a acceptat și a aprobat (prin decizia sa) în bugetul raional cheltuieli pentru care ulterior au fost alocate mijloace financiare ca suport pentru întreținerea AO „Dorința”, în sumă de 140,0 mii lei. [43: Art.4 alin.(2) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă; art.7 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; art.33 alin.(3) din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești.]

Recomandări:

4. Președintele raionului, de comun cu DGF, să asigure executarea cheltuielilor din contul bugetului raional potrivit competențelor delimitate.

· Unele AAPL nu au asigurat utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare aferente retribuirii muncii, fiind necesară optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor destinate salarizării. Astfel, în perioada supusă auditării, cheltuielile pentru retribuirea muncii au reprezentat partea preponderentă în bugetele UAT din raion, constituind 39,7% din cheltuielile totale executate. Urmare a auditării acestui compartiment, au fost constatate unele abateri de la actele legislative şi normative în vigoare la calcularea salariilor funcţionarilor publici şi altor categorii de angajaţi, ceea ce a condiţionat efectuarea unor plăţi neconforme și neregulamentare.

În acest sens, se exemplifică următoarele.

· Lipsa controlului din partea unor AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion privind respectarea limitei statelor de personal aprobate creează riscuri de utilizare neregulamentară a mijloacelor publice. Astfel, la planificarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii, AAPL din raion urmau să ţină cont de numărul de personal stabilit conform Notelor metodologice. Însă, contrar cerințelor regulamentare, a fost admisă depăşirea limitei stabilite de personal, în total cu 13 unităţi, ceea ce a condiţionat executarea cheltuielilor suplimentare în sumă totală de 346,2 mii lei. Totodată, nerespectînd prevederile în vigoare[footnoteRef:44], 5 primării[footnoteRef:45] din raion nu au asigurat înregistrarea conformă la DGF a schemelor de încadrare a personalului. [44: Pct.20 din Anexa nr.2 la Ordinul ministrului Finanţelor nr.55 din 11.05.2012 „Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.] [45: Primăria or.Călărași și primăriile satelor/comunelor: Hoginești (18 unități – 102,1 mii lei); Hîrjauca (11 unități – 60,7 mii lei); Sipoteni (46,3 mii lei); Onișcani (18 unități – 102,1 mii lei).]

De menționat că, ignorînd cadrul regulamentar[footnoteRef:46], în lipsa conferirii titlului de formație artistică „model” și a unor surse financiare înregistrate din activitatea acesteia, 2 primării au inclus în statele de personal funcția de conducător artistic (pentru ansamblul folcloric) și de regizor, acestora fiindu-le calculate și achitate neregulamentar, pe parcursul anului 2014, plăți salariale în sumă totală de 62,6 mii lei[footnoteRef:47]. [46: Regulamentul de activitate al colectivelor artistice de amator, aprobat prin Ordinul ministrului Culturii nr.136 din 15.06.2012.] [47: Primăriile satelor/comunelor: Hoginești (1 – 24,2 mii lei); Sipoteni (2 – 38,4 mii lei).]

· Unele AAPL din raion nu au respectat prevederile cadrului legal-normativ la acordarea angajaților a diferitor premii, ceea ce a generat plăți neregulamentare. Astfel, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:48], premierea salariaților și acordarea ajutorului material se efectuează în limitele fondului de salarizare. Însă, contrar celor menționate, funcționarii publici și persoanele care dețin funcții de demnitate publică din cadrul primăriei or.Călărași au beneficiat de premii, autoritatea publică locală nedispunînd în toate cazurile de surse în acest scop. Astfel, primăria or.Călărași a achitat premii din contul retribuirii muncii pentru anul 2014, totodată fiind admise cheltuieli efective majorate la articolul respectiv cu suma de 53,7 mii lei. Prin urmare, cheltuielile majorate la art.111 „Retribuirea muncii” sînt explicate de către primărie prin faptul că, pentru luna septembrie 2014, aceasta a suportat cheltuieli suplimentare urmare a majorării salariilor acordate cadrelor didactice în lipsa acoperirii acestora cu alocațiile respective (alocațiile fiind doar pentru lunile octombrie-decembrie 2014). În acest sens, auditul relevă că, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:49], în cazul apariției necesității de efectuare a unor cheltuieli neaprobate în buget, AAPL sînt în drept să rectifice bugetul UAT, drept surse de acoperire fiind mijloacele împrumutate pe un termen ce depăşeşte un an, veniturile încasate în bugetele respective, în sume ce depăşesc prevederile anuale, soldurile de mijloace băneşti constituite în urma executării bugetului pentru anul precedent, precum şi donaţiile, sponsorizările şi alte mijloace băneşti intrate legal în posesia instituţiei publice, fapt ratat de primărie [48: Art.32 alin.(1) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).] [49: Art.26 alin.(2) lit.c) și alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.]

Conform cadrului legal[footnoteRef:50], indicii, mărimile şi termenele de premiere a conducătorilor unităților bugetare se stabilesc de către organul de conducere ierarhic superior. În pofida celor menționate, în lipsa deciziilor respective ale consiliilor locale, primarii din două localități au primit premii (6 mii lei[footnoteRef:51]), ca bază fiind propriile dispoziții. Totodată, auditul relevă că premiile în sumă totală de 18,2 mii lei acordate angajaților din primăriile respective nu se încadrează în limita prevederilor regulamentare, deoarece în anul 2014 au fost admise depășiri de cheltuieli la remunerarea muncii cu suma de 12,7 mii lei. [50: Art.33 alin.(1) din Legea nr 355-XVI din 23.12.2005.] [51: Primăriile satelor/comunelor: Hoginești - 3,4; Onișcani - 2,6 mii lei.]

Deși, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:52], persoanelor care dețin funcții de demnitate publică li se acordă anual un ajutor material în mărimea unui salariu mediu lunar, în limita fondului de remunerare a muncii, primăria or.Călărași, în baza procesului-verbal al ședinței Comitetului sindical, în lipsa deciziei respective a CO, precum și fără specificarea sursei de acoperire a cheltuielilor, a utilizat 30,0 mii lei (din surse bugetare) pentru compensarea parțială a biletelor de tratament și de odihnă a membrilor colectivului de muncă, odată cu acordarea concediului de odihnă anual (aceste mijloace fiind suplimentare ajutorului material anual pe care angajații îl primesc în cuantum de 1/12 din salariul lunar. [52: Art.8 alin.(1), art.32 alin.(1) și art.33 alin.(2) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005.]

· Misiunea de audit relevă că primăria com.Horodiște și 12 instituții de învățămînt, în lipsa rezultatelor privind atestarea locurilor de muncă, precum și în lipsa determinării gradului de nocivitate a lucrărilor îndeplinite, care urma să fie stabilit prin atestarea locurilor de muncă, conform Regulamentului aprobat prin HG nr.1335 din 10.10.2002[footnoteRef:53], au calculat unor angajați sporuri la salarii pentru condițiile nocive de muncă, ceea ce a condiționat plăți neregulamentare în sumă totală de 23,9 mii lei[footnoteRef:54]. [53: Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, aprobat prin HG nr.1335 din 10.10.2002. ] [54: Primăria com.Horodiște – 12,7 mii lei; 12 instituții de învățămînt (gimnaziile din s.Temeleuți, s.Pîrjolteni, com.Răciula, com.Hîrjauca; LT „M. Eminescu” din or.Călărași; LT „Ștefan cel Mare” din or.Călărași; LT vocațional din or.Călărași; LT din s.Dereneu; LT din com.Țibirica; LT „Ștefan cel Mare” din com.Bravicea; Școala primară „I.Creangă” din or.Călărași; Școala primară din s.Vălcineț) – 11,2 mii lei.]

· Potrivit cadrului legal[footnoteRef:55] în vigoare, este asigurat dreptul fiecărui salariat la condiţii echitabile de muncă, inclusiv la condiţii de muncă care corespund cerinţelor securităţii şi sănătăţii în muncă, şi dreptul la odihnă, inclusiv la reglementarea timpului de muncă, la acordarea concediului anual de odihnă, a pauzelor de odihnă zilnice, a zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare. Salariații beneficiază de egalitatea în drepturi şi în posibilităţi, totodată fiind stabilite condițiile în care funcționarii publici beneficiază de concedii suplimentare. Însă, responsabilii din cadrul a 2 primării nu s-au conformat prevederilor legale, acordînd unor angajați zile calendaristice suplimentare la concediile de bază, ca temei fiind invocată îndeplinirea unor condiții adăugătoare (ce țin de efort psihoemoțional, utilizarea computerelor, lipsa foilor de boală). Ca urmare, această situație a condiționat cheltuieli neconforme în sumă totală de 11,9 mii lei[footnoteRef:56]. [55: Art.5 lit.d) şi lit.e), art.113 alin.(2) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003; art.43 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.] [56: Primăriile satelor/comunelor: Temeleuți – 10,8 mii lei; Onișcani – 1,1 mii lei.]

· Auditul relevă că cheltuielile de 303,4 mii lei[footnoteRef:57], efectuate de 5 primării din raion, în baza a 63 contracte de muncă pentru diferite lucrări, în loc de a fi atribuite regulamentar la articolele de cheltuieli ce țin de retribuirea munci și a plăților aferente acestora (conform clasificației bugetare[footnoteRef:58]), au fost raportate la alte articole de cheltuieli, cum ar fi: art.113.03 „Rechizite de birou, materiale și obiecte de uz gospodăresc”; art.113.17 „Reparații curente ale clădirilor”; art.113.45 „Mărfuri și servicii neatribuite altor alineate”. Totodată, UAT menționate nu au reflectat în Raportul[footnoteRef:59] respectiv efectivul de personal în număr total de 63 de unități, ca urmare fiind denaturate datele consolidate pe raion pe anul 2014. [57: Primăriile satelor/comunelor: Hoginești (9 contracte – 52,2 mii lei); Hîrjauca (9 – 60,7 mii lei); Sipoteni (21 – 58,6 mii lei); Onișcani (18 – 130,1 mii lei); Horodiște (6 – 1,8 mii lei).] [58: Anexa nr.3 la Ordinul ministrului Finanțelor nr.91 din 20.10.2008 „Privind clasificația bugetară”.] [59: Raportul privind îndeplinirea planului pe rețea, state şi contingente de către instituțiile finanțate de la bugetele locale pe anul 2014.]

De menționat că primăria Hîrjauca a admis salarizarea din contul cheltuielilor art.113.45 a unui șir de angajați (contabil, bibliotecar etc.), care în mod regulamentar urmau a fi remunerați în baza unor normative de cheltuieli și a unor volume de lucrări bine determinate. Astfel, în pofida faptului că volumul lucrărilor de ținere a contabilității semnificativ s-a diminuat (în legătură cu separarea școlilor, un contabil fiind trecut în cadrul instituției respective), primăria continuă să salarizeze 3 contabili și serviciile casierului etc., unele cheltuieli fiind atribuite la articolul menționat.

· Contrar prevederilor legale[footnoteRef:60], 2 primării[footnoteRef:61] din raion nu au asigurat contabilizarea corespunzătoare a sumelor achitate unor persoane fizice pentru lucrul efectuat la tăierea lemnelor din pădure (8,4 mii lei), totodată nefiind calculate/reținute taxele/impozitele aferente muncii respective (3,1 mii lei). [60: Art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; art.88 din Codul fiscal.] [61: Primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca (plăți salariale – 4,0 mii lei; impozite – 1,5 mii lei); Onișcani (4,4 mii lei – 1,6 mii lei).]

· Diferite nereguli şi abateri ce ţin de retribuirea muncii au fost constatate şi în urma controlului efectuat de către alte autorități (Inspecţia Financiară din subordinea MF). Astfel, în urma verificării legalității retribuirii muncii la primăria Hoginești, s-a constatat că, urmare a nerespectării cadrului legal-regulator[footnoteRef:62], a fost admisă calcularea şi achitarea neregulamentară a plăților salariale în sumă totală de 16,1 mii lei etc. [62: Legea nr.355-XVI din 23.12.2005.]

Recomandări:

5. Primarii or.Călărași și satelor/comunelor Hoginești, Horodiște, Temeleuți, Onișcani, Sipoteni, Hîrjauca să asigure respectarea actelor normative care reglementează domeniul retribuirii muncii, cu implementarea unui control intern adecvat și întreprinderea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităților constatate.

· Unele AAPL nu au asigurat o monitorizare corespunzătoare a procesului de alimentare a copiilor din instituțiile preșcolare, totodată neconformîndu-se cadrului regulamentar ce vizează domeniul respectiv. Astfel, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:63], organizarea alimentației copiilor ține de competența AAPL, însă acestea au admis administrarea ineficientă a acestui proces. În acest sens, se relevă că 3 primării din raion nu au asigurat respectarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituțiile instructiv-educative pentru anul 2014[footnoteRef:64], ca urmare fiind admisă alimentarea copiilor sub nivelul normelor aprobate cu 193,1 mii lei[footnoteRef:65]. [63: Art.45 lit.i) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995, abrogată la 24.11.2014 prin Legea nr.152 din 17.07.2014.] [64: Normele financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative, aprobate prin Ordinul ministrului Educaţiei nr.1220 din 30.01.2013.] [65: Primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca – 163,4 mii lei; Onișcani – 23,3 mii lei; Hoginești – 6,4 mii lei.]

Recomandări:

6. Primarilor satelor/comunelor Onișcani, Hoginești și Hîrjauca să asigure respectarea cadrului legal în procesul alimentării copiilor din instituțiile preșcolare, cu eficientizarea controlului intern în această privință și înlăturarea deficiențelor constatate de audit.

· AP și unele structuri din cadrul CR nu au asigurat conformitatea cheltuielilor pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, acestea necesitînd a fi optimizate.

· În acest sens, se relevă că pe anul 2014 instituțiile din cadrul CR[footnoteRef:66] au admis majorarea normei parcursului-limită pentru unele autoturisme de serviciu față de norma stabilită în conformitate cu decizia CR[footnoteRef:67], ceea ce a condiționat depășirea cu 21,8 mii km a parcursului-limită stabilit anual, totodată fiind utilizați carburanți peste normă, în sumă totală de 37,7 mii lei. În același timp, auditul denotă că deși subdiviziunile din subordinea CR sînt asigurate cu autoturisme de serviciu conform necesităților, fiind aprobat numărul și parcursul-limită al acestora, CR a aprobat suplimentar pentru 8 funcționari limita de parcurs anuală de 46,3 mii km pentru autoturismele personale, efectuîndu-se astfel cheltuieli neregulamentare în sumă de 69,4 mii lei. [66: AP (3,1 mii km – 4,4 mii lei); DÎ (1,0 mii km – 1,7 mii lei); DC (3,4 mii km – 4,4 mii lei); DASPF (14,3 mii km – 27,2 mii lei).] [67: Decizia CR Călărași nr.02/20 din 20.02.2014 „Cu privire la numărul limită al autoturismelor de serviciu și parcursul limită pentru un autoturism”.]

· AAPL de nivelul II nu au asigurat respectarea cadrului regulator la efectuarea cheltuielilor pentru deplasările de serviciu în străinătate. Astfel, potrivit prescripțiilor din Regulamentul aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012[footnoteRef:68], delegarea în străinătate a conducătorilor autorităților administrației publice locale şi a funcționarilor publici din cadrul acestora se efectuează în baza deciziei consiliului autorității respective. Totodată, după încheierea deplasării, persoanele delegate prezintă, în termen de 5 zile lucrătoare, conducătorului entității care i-a delegat şi consiliului autorităţii publice în cadrul căreia activează, o informație amplă privind scopul şi rezultatele deplasării (chestiunile abordate şi soluționate, deciziile luate, concluziile şi propunerile respective). Însă, contrar prevederilor regulamentare, CR parțial dispune de decizii adoptate privind delegarea în străinătate a conducătorilor și funcționarilor publici. În același timp, după încheierea deplasării, funcționarii din cadrul subdiviziunilor CR nu au prezentat informațiile privind scopul și rezultatele deplasării, ceea ce determină riscul utilizării ineficiente a mijloacelor bugetare pentru compensarea cheltuielilor privind deplasările din anul 2014, în sumă de 119,1 mii lei. [68: Pct.9 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012.]

Deși neconformitățile constatate de audit aferente domeniului respectiv nu au un impact financiar semnificativ, auditul relevă că acestea au fost generate de insuficiența activităților de control în cadrul proceselor operaționale menționate.

Recomandări:

7. Preşedintele raionului, de comun cu instituțiile din cadrul CR, să implementeze procese operaționale și proceduri eficiente de control intern, care să asigure conformitatea la efectuarea cheltuielilor pentru asigurarea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu (întreținerea autoturismelor, deplasări etc.), precum și optimizarea acestora.

· Managementul financiar al gestiunii cheltuielilor pentru investiții şi reparații capitale necesită îmbunătățire.

În perioada supusă auditării, AAPL (de nivelul I și nivelul II) au valorificat mijloace pentru investiții şi reparații capitale în sumă totală de 79,8 mil.lei (inclusiv: 33,0 mil.lei – din contul bugetului de stat; 30,3 mil.lei – din contul fondurilor speciale; 5,6 mil.lei – din contul proiectelor investiționale; 10,9 mil.lei – din bugetul local).

Deși raionul Călărași a elaborat Strategia de dezvoltare integrată a raionului pe anii 2013-2020, în aceasta nu sînt stabilite politici şi proceduri reglementate/ standardizate în materie de investiții publice şi, respectiv, priorități în domeniul construcțiilor, reconstrucțiilor şi/sau reparațiilor. Nu există studii de fezabilitate bine argumentate, care ar determina necesitatea şi eficiența investițiilor și reparațiilor efectuate. Prin urmare, modul de determinare a obiectivelor finanțate din buget este netransparent, ceea ce generează dezechilibre şi imobilizări de mijloace bugetare pe mai mulţi ani, fără impact asupra dezvoltării economico-sociale a localităților din raion, precum şi asupra raionului în general.

Conform informației prezentate de DGF la situația din 31.12.2014, în UAT din raion sînt înregistrate 13 obiecte nefinalizate, din acestea 8 inițiate din anii 2005-2013, pentru finalizarea cărora sînt necesare mijloace financiare în sumă totală de 113,2 mil.lei. Totodată, se relevă că unele dintre obiectele menționate sînt finanțate parțial, iar altele au rămas fără finanțare din anul 2005. Ca urmare, unele obiecte cu valoarea totală a devizelor de cheltuieli de 143,6 mil.lei au fost finanțate doar la nivel de 42,8% din lucrări, sau numai în sumă de 61,6 mil.lei. Astfel, tergiversarea finanțării şi finalizării obiectelor inițiate anterior sau la care au fost elaborate documentațiile de proiect în lipsa surselor de finanțare pentru realizare generează dezafectarea (irosirea) mijloacelor bugetare, iar în unele cazuri asemenea obiecte ar putea să nu mai fie utile în viitor.

O descriere mai amplă a modului de valorificare a investițiilor capitale, care are tangență cu achiziționarea acestora este descrisă în compartimentul privind conformitatea achizițiilor publice.

· Lipsa controlului intern, respectiv, monitorizarea neadecvată din partea autorităților contractante asupra procesului de achiziții publice a condiționat nerespectarea cadrului legal-normativ în acest domeniu, precum și a diminuat eficiența achizițiilor. Astfel, potrivit prevederilor legale[footnoteRef:69], autoritățile contractante sînt obligate să asigure legalitatea şi eficiența achizițiilor publice. Însă, lipsa unui control intern bine determinat în cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) asupra procesului de achiziții publice și ca urmare ignorarea unor prevederi regulamentare în procesul achizițiilor publice în cadrul entităţilor supuse auditării au generat iregularităţi, care au afectat eficiența şi eficacitatea utilizării mijloacelor publice la procurarea bunurilor/serviciilor și efectuarea lucrărilor. Totodată, auditul atestă o situație problematică la identificarea necesităților şi stabilirea adecvată a priorităților, care au generat neconformități la planificarea achiziţiilor, aplicarea unor proceduri de achiziții mai puţin competitive. [69: Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).]

În contextul celor relatate, se exemplifică următoarele.

· Unele AAPL din raion nu au asigurat în modul corespunzător elaborarea planurilor de efectuare a achizițiilor publice, generînd riscul de apreciere incorectă a necesităților și de reducere a transparenței procesului de achiziții publice.

· Potrivit prevederilor cadrului legal[footnoteRef:70], AAPL urmează să asigure o planificare conformă a procedurilor de achiziții publice. În acest sens, auditul relevă că grupul de lucru din cadrul AP nu s-a conformat îndeajuns prevederilor regulamentare și nu a asigurat ajustarea planului anual de achiziții conform modificărilor survenite pe parcursul anului. Astfel, grupul de lucru a inclus în planul achizițiilor publice pentru anul 2014 unele lucrări de construcții şi reparații capitale care urmau a fi achiziționate pentru UAT de nivelul I. Însă, dat fiind faptul că finanțarea a fost efectuată (de MF) direct AAPL de nivelul I, achizițiile incluse inițial în planul menționat nu au putut fi realizate și urmau a fi excluse din plan, fapt care nu a fost efectuat. Prin urmare, auditul a constatat că planul de achiziții pe anul 2014 a fost elaborat de grupul de lucru pentru achiziții publice din cadrul AP în sumă de 17,3 mil.lei (fără TVA), din care 14,4 mil.lei (sau 83,2% din numărul total de achiziții planificate) – achiziții pentru AAPL de nivelul I. Totodată, se relevă că, pe parcursul anului, grupul de lucru a desfășurat achiziții publice în sumă totală de 38,0 mil.lei, sau cu 35,2 mil.lei mai mult față de achizițiile preconizate pentru necesitățile CR, această situație la fel nefiind luată în considerare pentru efectuarea modificărilor de rigoare în planul inițial. Prin urmare, această atitudine reprezintă o iresponsabilitate a autorității contractante privind asigurarea conformității achizițiilor publice, precum și a principiilor de transparență și eficiență în acest domeniu. [70: Art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008).]

O situație similară a fost constatată și la alte 8 AAPL[footnoteRef:71] de nivelul I. [71: Primăriile satelor/comunelor: Hoginești (3 contracte – 0,6 mil.lei); Sipoteni (9 – 19,9 mil.lei); Hîrjauca; Hirova; Răciula; Temeleuți (5 – 11,1 mil.lei); Horodiște; Tuzara (3 – 14,9 mil.lei) și DÎ.]

· Procesul de planificare a lucrărilor de reparații și întreținere a drumurilor din contul taxei pentru folosirea drumurilor a fost efectuat cu unele deficiențe. Astfel, planificarea și aprobarea cheltuielilor pentru lucrările de reparație şi întreținere a drumurilor din raion a fost efectuată fără a dispune de procesele-verbale cu privire la examinarea stării tehnice a infrastructurii rutiere și de criteriile de stabilire a priorităților de reparație (cum ar fi gradul de deteriorare a drumurilor), cu luarea în considerare a defectelor existente la căile de comunicații (drumuri, borduri, trotuare), la construcțiile artificiale (poduri, noduri rutiere) etc. Totodată, auditul relevă că grupul de lucru pentru achiziții publice din cadrul AP a admis divizarea neregulamentară a achizițiilor pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor, fiind efectuate 17 proceduri de achiziții prin cererea ofertei de prețuri, din care 11 proceduri (sau 76% din numărul total) cu valoarea totală de 1936,1 mii lei, cu unul și același operator. De menționat că, potrivit prevederilor cadrului legal-normativ[footnoteRef:72], valoarea contractelor de achiziții publice de lucrări se estimează în baza valorii lucrărilor pentru un obiect în întregime, iar contractul de achiziții publice se cere de a fi încheiat pentru întreaga sumă atribuită unei achiziții pe an, autoritatea contractantă neavînd dreptul să divizeze achiziția prin încheierea de contracte separate. Însă, la efectuarea achizițiilor menționate, autoritatea contractantă nu s-a conformat acestor prevederi, practicînd divizarea achiziției în scopul aplicării unor alte proceduri decît cele prevăzute regulamentar. [72: Art.67 alin.(1) și art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.6 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008.]

Totodată, auditul relevă că 7 proceduri de achiziție, din cele 11 efectuate prin cererea ofertei de prețuri indicate mai sus (la care a fost desemnat cîștigător unul și același agent economic), au fost efectuate fără publicarea anunțurilor respective, la concurs participînd 3 ofertanți, din care 2 operatori economici sînt persoane interdependente (cu gradul I de rudenie). De menționat, în acest sens, că fondatorul care deține pachetul majoritar al acțiunilor ce aparțin antreprenorului cîștigător este în relații de rudenie de gradul I cu un funcționar public din administrația raionului. Mai mult decît atît, principalele materiale de construcție (betonul, pietrișul), utilizate la lucrările de reparație a drumurilor, au fost achiziționate de la un agent economic în care funcționarul respectiv deține 50% din capitalul social. În această ordine de idei, se relevă nerespectarea întocmai de către funcționarul public a regimului juridic al conflictului de interese, potrivit art.24 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008[footnoteRef:73], precum și a principiilor privind conflictul de interese stabilite prin Legea nr.16-XVI din 15.02.2008[footnoteRef:74]. Totodată, nici grupul de lucru pentru achiziții publice din cadrul AP nu a demonstrat exigență, respectiv, nu s-a conformat prevederilor legale menționate și nu și-a asumat dreptul de a descalifica ofertantul la orice etapă a procedurii de achiziție, în special în cazul în care se constată că datele de calificare prezentate de acesta sînt eronate sau incomplete, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi de alte acte legislative şi normative[footnoteRef:75]. [73: Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (în continuare – Legea nr.158-XVI din 04.07.2008).] [74: Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008 (în continuare – Legea nr.16-XVI din 15.02.2008).] [75: Art.16 alin.(4) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.]

În contextul celor evocate, misiunea de audit a mai constatat că funcționarul public (menționat mai sus) din cadrul conducerii raionului nu a asigurat respectarea dispozițiilor legale privind declararea conflictului de interese în termenele şi condițiile prevăzute de lege. Astfel, pe parcursul anului 2014, acesta a încheiat cu o persoană fizică (rudă de gradul I) 3 contracte de valoare mică privind achiziționarea serviciilor de responsabil tehnic, în sumă totală de 65,6 mii lei, neanunțînd, în conformitate cu prevederile Legii nr.16-XVI din 15.02.2008, despre conflictul de interese în care se află, şi anume despre interesul său rezultat din relațiile cu persoanele apropiate legate de decizia pe care trebuie să o ia personal la semnarea contractelor de valoare mică[footnoteRef:76]. În același timp, auditul menționează că la efectuarea achizițiilor publice privind serviciile de responsabil tehnic autoritatea contractantă nu a asigurat transparența, obiectivitatea şi imparțialitatea procesului de achiziție, în conformitate cu procedurile stabilite. [76: Contractele de valoare mică nr.88 din 30.06.2014; nr.104 din 04.08.2014; nr.141 din 04.11.2014.]

Misiunea de audit atrage atenția la faptul că deficiențe similare au fost constatate și în alte situații privind planificarea/achiziționarea lucrărilor pentru reparația drumurilor. Astfel, deși CR inițial a aprobat unele lucrări de reparații (pentru care s-au organizat licitații finisate cu încheierea contractelor), ulterior, după 3-6 luni, în cadrul altor ședințe ale Consiliului, lucrările deja contractate (care nu au fost începute) au fost înlocuite cu altele pentru alte localități, contractele anterioare fiind reziliate pe motiv că nu existau resurse financiare. În alte cazuri, în lipsa aprobării inițiale a surselor financiare și în detrimentul unor localități, care deja la început de an au achiziționat și contractat lucrări din contul taxei pentru folosirea drumurilor, grupul de lucru din cadrul AP, la finele anului 2014, a organizat licitații pentru achiziționarea lucrărilor de reparații pentru unele sectoare de drumuri, fiind încheiate 2 contracte în sumă, respectiv, de 119,4 mii lei și de 119,4 mii lei, modificările în programul de lucrări fiind aprobate de CR după efectuarea achizițiilor respective.

· Cazuri de divizare a achizițiilor, care au afectat procesul de planificare și au generat iregularități în procesul de efectuare a achizițiilor publice au mai fost admise de grupul de lucru din cadrul AP, și anume la achiziționarea: lucrărilor de reparații a sălii de calculatoare și a cabinetului metodic ale LT „M. Sadoveanu”, fiind întocmite 2 contracte în sumă totală de 199,8 mii lei; lucrărilor privind înlocuirea ferestrelor și ușilor la Școala primară din or.Călărași (2 contracte de 239,7 mii lei); lucrărilor de reparație a stadionului orășenesc (2 contracte de 236,7 mii lei). Prin urmare, aceste situații nu s-au încadrat în limitele prevederilor legale[footnoteRef:77], conform cărora autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea contractelor separate, în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît cea care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea, în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată. [77: Art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.]

Asemenea neconformități au fost constatate și la alte 6 AAPL[footnoteRef:78] din raion, grupurile de lucru pentru achizițiile publice din cadrul acestora admițînd divizarea achizițiilor, fiind întocmite mai multe contracte de valoare mică pe an cu același furnizor în sumă totală de 1,29 mil.lei. De menționat că, potrivit cadrului regulamentar[footnoteRef:79] privind achizițiile publice de valoare mică, la fel nu se permite divizarea achizițiilor planificate, contractele de achiziții urmînd a fi încheiate pentru întreaga sumă atribuită pe an. [78: Primăriile satelor/comunelor (nr. de contracte – suma): Hoginești (3 - 103,8 mii lei; 2 - 53,1 mii lei); Hărjauca (6 - 264,3 mii lei; 4 - 61,1 mii lei; 2 - 65,1 mii lei); Onișcani (3 - 111,5 mii lei; 2 - 82,1 mii lei). Horodiște (4 - 177,9 mii lei; 3 - 138,0 mii lei; 3 - 61,8 mii lei); DÎ (5 - 176,1 mii lei); Bahmut (2 - 0,7 mil.lei).] [79: Pct.5 și pct.16 din Regulamentul achizițiilor publice de valoare mică, aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008.]

Totodată, se relevă că, în anii 2013-2014, contrar prevederilor legale, grupul de lucru din cadrul AP a admis divizarea achiziției pentru lucrările de construcție a drumului Călărași-Tuzara (drum de acces) în 2 contracte separate în valoare totală de 12,7 mil.lei, fiind contractat unul și același antreprenor desemnat cîştigător al procedurii de achiziție. În pofida faptului că grupul de lucru a elaborat caietul de sarcini pentru lucrările menționate în baza unui proiect (elaborat de un agent economic), legalitatea nu a fost confirmată prin contabilizarea proiectului și valorii acestuia. Totodată, nici primăria com.Tuzara nu a putut confirma existența unui contract încheiat în mod legal privind lucrările de proiectare ce țin de construcția drumului de acces. La solicitarea misiunii de audit, Secția construcții a prezentat copia documentației de proiect pentru obiectul respectiv, aceasta fiind elaborată în anul 2012 (contra sumei de 65,0 mii lei (inclusiv TVA)) de către antreprenorul cîștigător al procedurii de achiziție, ceea ce pune la îndoială legalitatea achiziției respective.

Prin urmare, o asemenea situație defectuoasă per ansamblu indică expres asupra unor practici abuzive/iresponsabile, evident generatoare de riscuri în materie de neutralitate și inegalitate în raport cu potențialii ofertanți, în consecință favorizîndu-i pe unii și discriminîndu-i pe alții, cu impact de prejudiciu financiar public.

· AAPL din raion nu au asigurat condițiile de transparență maximă a procesului de organizare și desfășurare a achizițiilor publice la unele lucrări de reparații.

Unele AAPL (de nivelul I și nivelul II), contrar prevederilor legale[footnoteRef:80], nu au asigurat publicarea obligatorie în BAP şi pe pagina web a AAP a anunțurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice nu mai tîrziu de 30 de zile calendaristice din data încheierii acestora. Astfel, în anul de referință, AP, DÎ și 6 UAT[footnoteRef:81] nu au publicat corespunzător anunțurile de atribuire a 106 contracte de achiziții publice de bunuri/servicii și lucrări în sumă totală de 103,2 mil.lei. [80: Art.21 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.] [81: AP (63 - 38,0 mil.lei); DÎ (18 - 5,3 mil.lei) și primăriile satelor/comunelor: or.Călărași (1-9,1 mil.lei); Răciula (3 - 1,1 mil.lei; Hirova (4 - 3,8 mil.lei); Sipoteni (9 - 19,9 mil.lei); Temeleuți (5 - 11,1 mil.lei); Tuzara (3 - 14,9 mil.lei).]

Misiunea de audit relevă că, la data desfășurării licitațiilor publice, unii ofertanți cunosc în detaliu lucrările și parametrii tehnici incluse în caietul de sarcini preconizate pentru achiziționare și nu întîmplător la anumite lucrări de reparații participă unii și aceiași operatori economici, fapt ce pune la îndoială transparența achizițiilor efectuate. Astfel, analizînd modul de achiziționare a lucrărilor de reparație și construcție a unei piscine la tabăra „Romanița” din raion, cîștigător fiind desemnat un agent economic cu oferta propusă la cel mai mic preț, de 988,8 mii lei (au participat 3 ofertanți), s-a constatat că cheltuielile aferente lucrărilor incluse în oferta agentului respectiv coincid 87 la sută cu cele din devizul de cheltuieli al autorității contractante (AP).

O situație asemănătoare s-a constatat și la alte lucrări, inclusiv: de construcție a drumului de acces spre s.Parcani (în valoare de 120,0 mii lei); de reparații capitale a drumului Hîrbovăț-Hoginești (499,7 mii lei); de reparație a acoperișului clădirii și a garajului CR (205,9 mii lei); de reparație a cabinetului metodic și a sălii de calculatoare ale LT „M.Sadoveanu” (199,8 mii lei); de reparație a stadionului orășenesc (117,9 mii lei) etc.

· Este necesară implementarea unor mecanisme de atingere a performanțelor în cadrul procedurilor de achiziții publice privind serviciile de amenajare a teritoriului. Astfel, achiziția serviciilor de amenajare în cadrul primăriei or.Călărași nu întotdeauna a întrunit aspectul regulamentar. Urmare a auditării a 2 proceduri de achiziții publice, în sumă totală de 1865,2 mii lei (sau 75% din suma totală executată la această componentă), au fost constatate nereguli și erori care au afectat conformitatea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului. În conformitate cu prevederile regulamentare[footnoteRef:82], autoritățile contractante au obligația să asigure legalitatea și eficiența achizițiilor publice, precum și să estimeze mărimea veniturilor prognozate din taxa pentru amenajare și a altor resurse disponibile ale bugetelor UAT. Totodată, la AAPL lipsesc normativele privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului; nu este pe deplin justificat modul de prestare a acestor servicii. La achiziționarea serviciilor de amenajare a teritoriului, nu au fost respectate principiile de regularitate și transparență, unele lucrări fiind achiziționate după executarea acestora. În acest sens se exemplifică că, urmare a desfășurării licitației publice, primăria or.Călărași a recepționat de la ÎM „GLC” servicii de amenajare pentru anul 2014 în sumă totală de 1574,6 mii lei, care, de fapt, au fost achitate cîte 131,2 mii lei lunar, în lipsa confirmării prestării efective a acestora (unele servicii fiind acceptate/achitate în luna ianuarie 2014, pînă la încheierea/înregistrarea contractului). Mai mult decît atît, primăria or.Călărași a recepționat de la întreprinderea nominalizată servicii de întreținere și igienizare (întreținerea spațiilor verzi/tăierea ierbii și sădirea copacilor/florilor) în valoare totală de 172,2 mii lei, executate în perioada rece a anului, ceea ce pune la îndoială prestarea acestora. [82: Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; Notele metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor de buget pe anul 2014 şi a estimărilor pe anii 2016-2017.]

· La planificarea achizițiilor publice de lucrări, în cazul în care obiectul urmează a fi valorificat pe parcursul mai multor ani, primăria or.Călărași nu a stabilit sursa de finanțare și limitele alocațiilor pe ani pentru asigurarea plăților corespunzătoare către antreprenori, ceea ce condiționează deficiențe la utilizarea banului public. Astfel, primăria or.Călărași, neconformîndu-se prevederilor regulamentare, nu a precizat în contractul încheiat cu un antreprenor limitele alocațiilor anuale prevăzute pentru construcția rețelei de apă în valoare totală de 9,1 mil.lei, ceea ce condiționează ajustări permanente ale valorii contractate, care, la rîndul lor, generează cheltuirea neregulamentară a banilor publici, precum și tergiversarea executării construcției (în anul 2014 la obiectul menționat au fost efectuate și achitate lucrări în sumă totală de 1,1 mil.lei, sau 11% din valoarea contractată).

Totodată, auditul relevă că în alte cazuri AAPL din raion au admis contractarea lucrărilor capitale în lipsa mijloacelor financiare disponibile, astfel fiind generate datorii creditoare la finele anului bugetar. Prin urmare, grupul de lucru din cadrul AP a admis contractarea lucrărilor de construcție și reparație capitală în sumă totală de 7,0 mil.lei[footnoteRef:83], fără a avea sursele necesare de acoperire a acestora. Cazuri similare au fost admise și de către 4 primării din