PORTOFOLIU NIVELUL I.doc

PORTOFOLIU DE

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

- 2011 –

1

STUDENT: CIOBÎCA ALEXANDRA CRISTINA

FACULTATEA PETROȘANI SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERII

ANUL DE STUDIU al- III- lea ANUL UNIVERSITAR al- III-lea

LICEUL TEHNOLOGIC LUPENI

MENTOR: Prof. HODOR VIOREL

COORDONATOR: PRACTICĂ Lector univ.dr. NIŢĂ DORINA

2

PREFAŢĂ

Un domeniu împortant al activităţii desfăşurate în cadrul reformei curriculare din învăţământul actual o reprezintă adecvarea acţiunii didactice la necesităţile dezvoltării individuale şi sociale.

Absenţa informării exacte asupra exigenţelor şi cerinţelor unei profesii, necunoaşterea aptitudinilor individuale şi a sarcinilor care îi revin profesorului determină practicarea sterilă, sub semnul improvizaţiei sau al imitaţiei a profesiunii de dascăl.

În acelaşi scop, apare tot mai clară necesitatea formării unui corp didactic valoros, care să dovedească o pregătire pedagogică şi metodică însuşită încă de pe băncile facultăţii în paralel cu pregătirea de specialitate.

* Caietul de practică pedagogică * se adresează studenţilor din învăţământul superior, care urmează cursurile Departamentului pentru pregătirea personalului didactic, în vederea orientării şi sprijinirii lor metodice prin practică pedagogică.

Caietul este conceput ca un ghid util în activitatea concretă la catedră, având în vedere faptul că întotdeauna profesorul va rămâne principalul creator al lecţiilor sale.

Prin prezenta lucrare dorim să nu prezentăm reţete, ci să sugerăm unele soluţii, situaţia concretă de la şcoală, activitatea concretă la catedră fiind definitorie pentru realizarea în mod creativ a comunicării didactice, astfel încât strategiile didactice implementate să se dovedească un focar al dezvoltării personalităţii elevului.

În elaborarea * Caietului de practică pedagogică * s-a ţinut seama de specificul şi cerinţele pregătirii pedagogice şi metodice a viitorilor profesori, educatorul lumii de mâine.

AUTORII

3

1. SCOPUL ŞI ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE

Cercetările făcute, ca şi practica şcolară, arată că profesorii, indiferent de specialitate, întâmpină cele mai mari dificultăţi în problemele de metodică şi în realizarea activităţilor educative.

Practica pedagogică a studenţilor are rolul de a asigura viitorilor profesori cunoştinţe pedagogice şi metodice, de a le forma deprinderi de muncă didactică, de a le cultiva dragostea şi interesul pentru această muncă, calităţi indispensabile unui educator.

Pentru a fi eficientă, practica pedagogică trebuie să fie activă şi să cuprindă o varietate de activităţi instructiv – educative.

Aceasta presupune ca fiecare student : Să se pregătească pentru activităţile pe care urmează să le susţină prin consultarea

mai multor surse bibliografice, procurarea sau confecţionarea materialelor didactice necesare etc.. ;

Să participe activ la analiza activităţilor susţinute de colegi, prin întrebări, aprecieri, observaţii;

Să studieze documentele privind managementul şcolar, activitatea comisiilor metodice, programele analitice, manualele şcolare;

Să întocmească materialele solicitate pentru colocviu pe măsura desfăşurării practicii pedagogice şi nu la sfârşitul acesteia;

Studentul practicant efectuează în cadrul practicii pedagogice următoarele activităţi: participă la cursurile de metodica predării specialităţii, asigurându-şi astfel cadrul

teoretic necesar; participă la orele de practică pedagogică din cadrul acestor ore, un procent de 10% este atribuit orelor educative participă la un număr de 1 – 2 activităţi metodice organizate în şcoală sau la nivelul

comisiilor metodice judeţene din numărul total de ore asistate, va susţine 10% ca lecţii de probă şi finale va urmări un elev, din punct de vedere psihopedagogic realizând o caracterizare

prin fişa psihopedagogică a elevului

2. OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ALE PRACTICII PEDAGOGICE

Familiarizarea studenţilor cu specificul vieţii şi activităţilor şcolare: tip de şcoală, regim de activitate, factori educaţionali implicaţi, sistemul de activităţi extraşcolare;

Cunoaşterea documentelor şcolare: plan – cadru, programe, manuale şi alte instrumente auxiliare (culegeri de exerciţii şi probleme, ghidul elevului, ghidul profesorului etc)

Formarea capacităţii de elaborare a planificărilor calendaristice anuale şi semestriale

Formarea capacităţilor de proiectare a conţinutului disciplinei:o Proiectarea anualăo Proiectarea semestrialăo Proiectarea evaluării

4

Formarea abilităţilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor didactice Formarea şi dezvoltarea capacităţii de analiză a activităţii didactice Formarea şi dezvoltarea competenţelor de evaluare Formarea abilităţilor de a concepe şi realiza materiale didactice Dezvoltarea capacităţii de comunicare şi interacţiune didactică Formarea abilităţilor de organizare a timpului liber al elevilor Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de investigare a comportamentului elevilor şi de

elaborare a fişei psiho – pedagogice Elaborarea unor instrumente de acţiune didactică (portofoliul de practică):

o Planificări calendaristiceo Variante de oraro Fişe de observare a lecţiilor modelo Proiectele activităţilor didactice susţinuteo Proiecte de activităţi didactice elaborate diferenţiat pe niveluri şi profilurio Fişa de autoevaluare a activităţii de practicăo Materiale didactice confecţionate

Asumarea unor atitudini responsabile faţă de activitatea de practică pedagogică.

OBIECTIVELE OPERAŢIONALE ALE PRACTICII PEDAGOGICE

Formarea la studenţi a capacităţii de a opera cu informaţiile din disciplinele de specialitate şi din domeniul ştiinţelor educaţiei, de a utiliza în mod creativ programele şi manualele şcolare;

Aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor de pedagogie, psihologia educaţiei şi didactica diferitelor discipline de învăţământ;

Formarea priceperii de a folosi baza materială existentă în şcoală, în cadrul activităţilor didactice şi educative;

Formarea priceperii de a folosi manualele şi programele şcolare în proiectarea activităţii didactice;

Formarea priceperii de a proiecta, desfăşura şi evalua (autoevalua) activităţile didactice;

Formarea capacităţii de a proiecta şi realiza activităţile din sistemul muncii educative şcolare şi extraşcolare;

Formarea competenţelor şi dezvoltarea interesului şi a dragostei pentru profesiunea didactică.

3. ACTIVITĂŢILE INSTRUCTIV – EDUCATIVE PRACTICE

Fiecare student va asista la un număr de 56 / 84 ore ţinute de profesorul mentor şi de studenţi. Dintre acestea, el va susţine 5 – 6 ore afectate ca lecţii de probă şi o lecţie finală de specialitate. Fiecare student este obligat să susţină şi 2 ore educative, pentru pregătirea calităţii de diriginte.

Deoarece prin efectuarea lecţiilor de probă şi finale i se creează studentului condiţiile de a conduce în mod independent procesul de învăţământ, înlocuind astfel profesorul titular al clasei, este nevoie ca el să manifeste pricepere, spirit de răspundere, iniţiativă creatoare, atât în pregătirea lecţiei cât şi în desfăşurarea ei, respectând cerinţele pedagogice şi metodice care determină atingerea scopului propus reuşita lecţiei.

Analiza activităţilor realizate de studenţi se va face în ziua susţinerii lor.

5

Analiza se va desfăşura prin urmărirea atingerii punctelor din * Fişa de evaluare a lecţiei * elaborate în acest sens. Pentru fiecare activitate susţinută şi analizată (lecţii, activităţi educative extraşcolare) se va elabora o * Fişă de analiză a activităţii *.

4. REALIZAREA PORTOFOLIULUI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

În timpul practicii pedagogice, fiecare student completează sau întocmeşte, în mod obligatoriu, următoarele documente:

a) planificarea activităţilor la practica pedagogicăb) fişele lecţiilor şi activităţilor educative şi ale lecţiilor ţinute de alţi studenţi sau mentorc) proiectele lecţiilor de probăd) proiectul unei lecţii sau activităţi educativee) proiectul unei lecţii finalef) test de evaluareg) caracterizarea psihopedagogică a unui elev urmărit şi observath) proces verbal întocmit în urma efectuării practicii pedagogice.

ÎNSEMNĂRILE STUDENTULUI LA PRACTICA PEDAGOGICĂ

Planificarea activităţilor la practica pedagogică – se va face în funcţie de orarul şcolii şi de programul stabilit de comun acord cu studenţii, în colaborare cu conducerea şcolii şi profesorii mentori.

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

DATE GENERALE

Perioada de practică pedagogică: de la octombrie 2013-ianuarie 2014 până la ……………….Şcoala ……………………………………………………………………………………………Directorul şcolii ………………………………………………………………………………….Mentorul …………………………………………………………………………………………

ASISTENŢE LA LECŢIILE ŞI ACTIVITĂŢILE DEMONSTRATIVE

Nr. crt.

DATA(anul, luna, ziua, ora)

CLASA TITLUL LECŢIEI( ACTIVITĂŢII )

SEMNĂTURA MENTORULUI

123456789

6

1011121314151617181920212223242526272829303132333435363738394041424344454647484950515253545556

7

575859606162636465666768697071727374757677787980818283848586

LECŢII DE PROBĂ ŞI FINALE

Nr. crt

DATA(anul, luna, ziua, ora

CLASA TITLUL LECŢIEI(ACTIVITĂŢII)

SEMNĂTURA MENTORULUI

12345678

8

Însemnările studentului de la lecţiile la care asistă

FIŞĂ DE ASISTENŢĂ

ŞCOALA ……………………………………………………………………………………………

Disciplina de învăţământ sau activitatea didactică la care asistă: …………………………..………………………………………………………………………………………………………

Mentorul sau studentul care a ţinut lecţia sau a condus activitatea: ………………………..……………………………………………………………………………………………………….

Titlul lecţiei ………………………………………………………………………………………….

Tipul lecţiei ………………………………………………………………………………………….

Clasa ………………………………….. Specialitatea / meseria ………………………………...

Număr elevi ……………………… Data ………………………………. Ora …………………….

Însemnările studentului :………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

9

La completarea fişelor de asistenţă se vor urmări următoarele aspecte:

DOMENII DE INTERES

CE SE URMĂREŞTE

PROIECTAREA LECŢIEI

Studenţii vor urmări modul în care a fost realizată proiectarea lecţiei şi modul în care aceasta este respectată;

De asemenea, se va urmări dacă proiectarea concordă cu planificarea anuală şi semestrială (specificare şi gradul de adecvare a obiectivelor la nivelul claselor şi relaţia lor cu cerinţele impuse de proiectul lecţiei);

Se va observa dacă resursele prevăzute în proiectul de tehnologie didactică duc la sporirea cunoaşterii, înţelegerii şi formării deprinderilor elevilor (se va urmări şi în ce măsură cadrul / locul în care se desfăşoară lecţia îi ajută / stâmjeneşte pe elevi în procesul de învăţare );

Cuprinde proiectul lecţiei profesorului / studentului o strategie pentru evaluarea lecţiei ?

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Se va observa eficacitatea strategiilor folosite de profesor pentru predarea disciplinei, dacă ele sunt alese în concordanţă cu conţinuturile şi resursele disponibile, precum şi modul în care profesorul conduce activitatea;

Vor fi urmărite stilurile profesorului, precum şi modul în care profesorul pune întrebări, explică şi organizează elevii;

Se va observa modul în care profesorul foloseşte timpul avut la dispoziţie, modul în care au fost elevii împărţiţi în grupuri, în funcţie de capacităţi;

Studenţii vor urmări organizarea orelor, atmosfera din clasă. Se va avea în vedere modul de dirijare al elevilor de către profesor;

Se va evalua atitudinea elevilor faţă de învăţătură, responsabilitatea faţă de studiu, perseverenţa demonstrată;

Se va urmări procesul realizat de către elevi în timpul lecţiei, nivelul cunoaşterii, deprinderilor şi al înţelegerii;

COMPORTAMEN-TUL CADRULUI DIDACTIC

Va fi analizat comportamentul elevilor, relaţiile cu profesorul, în special în ceea ce priveşte stimularea creativităţii şi motivarea elevilor, relaţiile cu colegii, precum şi colaborarea cu aceştia;

Se va urmări creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei; Studenţii vor analiza conduita profesorului în relaţiile cu elevii,

comunicarea verbală şi nonverbală, ţinuta, capacitatea stăpânirii de sine şi prezenţa de spirit;

EVALUAREA Cum îi evaluează profesorul pe elevi, astfel încât să stimuleze

o învăţare eficientă; Cum se foloseşte evaluarea formativă şi sumativă, astfel încât

aceasta să vină în sprijinul lecţiei; Se va acorda atenţie modului în care profesorul foloseşte

autoevaluarea realizată de elevi; Se va urmări tema pentru acasă pentru a se constata cât este

ea de stimulativă şi cum uşurează procesul de învăţare.

10

FIŞA DE ANALIZĂ A ACTIVITĂŢII

DATA CLASASUBIECTUL ACTIVITĂŢII

APRECIERI POZITIVE

LIPSURI RECOMANDĂRI NOTA

SEMNĂTURA PROFES.

Proiectele lecţiilor de probă şi finale

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

NOTA OBŢINUTĂ …………………………………SEMNĂTURA MENTORULUI ……………………DATA …………………………………………………

a) Observaţiile şi îndrumările mentorului:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

SEMNĂTURA …………………………… DATA …………………

b) Observaţiile şi îndrumările îndrumătorului metodic din DPPD:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

SEMNĂTURA …………………………… DATA …………………

11

Şcoala ………………………………………………..Mentorul ………………………………………………Studentul ……………………………………………. Facultatea ……………………………Specializarea ……………………………………….. Anul de studiu ………………………..Data ţinerii lecţiei ………………………………….. Ora …………………………………….

Disciplina de învăţământ ……………………………………………………Clasa ………………… Specialitatea ………………………………………Unitatea de învăţare …………………………………………………………Durata …………………………………………………………………………

DETALIERI DE

CONŢINUT

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ /

COMPETENŢEACTIVITĂŢI

DE ÎNVĂŢARERESURSE EVALUARE OBS.

12

PROIECT DIDACTIC

Disciplina de învăţământ ………………………………………..Clasa …………………… Specialitatea …………………………Tipul lecţiei ……. LECŢIE MIXTĂ Tema lecţiei ………………………………………………………Durata lecţiei ……………………………………………………..

Obiective operaţionale:O1 …………………………………………………………………………………….O2 ……………………………………………………………………………………....On …………………………………………………………………………………….

Strategii didactice:

Metode de învăţământ : …………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………... Mijloace de învăţământ ……………………………………………………………..…….…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Modul de organizare …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SCENARIUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric: (2 – 3 min)

2. Verificarea cunoştinţelor (10 – 15 min)

3. Comunicarea cunoştinţelor noi (25 – 30 min)

4. Fixarea cunoştinţelor (5 – 8 min)

5. Tema pentru acasă (2 – 3 min)

PROIECT DIDACTIC

Disciplina de învăţământ ………………………………………..Clasa …………………… Specialitatea …………………………Tipul lecţiei ……. LECŢIE DE COMUNICARE A NOILOR CUNOŞTINŢE Tema lecţiei ………………………………………………………Durata lecţiei ……………………………………………………..

13

Obiective operaţionale:O1 …………………………………………………………………………………….O2 ……………………………………………………………………………………....On …………………………………………………………………………………….

Strategii didactice: Metode de învăţământ : …………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………... Mijloace de învăţământ ……………………………………………………………..…….…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Forme de organizare …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SCENARIUL DIDACTIC


2. Reactualizarea cunoştinţelor (2 – 3 min)

3. Comunicarea cunoştinţelor noi ( cca 40 min)

4. Fixarea cunoştinţelor (4 – 5 min)

5.Tema pentru acasă (2 – 3 min)

PROIECT DIDACTIC

Disciplina de învăţământ ………………………………………..Clasa …………………… Specialitatea …………………………Tipul lecţiei ……. LECŢIE DE FORMARE A PRICEPERILOR ŞI DEPRINDERILOR Tema lecţiei ………………………………………………………Durata lecţiei ……………………………………………………..Obiective operaţionale:

O1 …………………………………………………………………………………….O2 ……………………………………………………………………………………....On …………………………………………………………………………………….

Strategii didactice: Metode de învăţământ : …………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

14

Mijloace de învăţământ ……………………………………………………………..…….…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Modul de organizare …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SCENARIUL DIDACTIC


2. Efectuarea de exerciţii / aplicaţii ( cca 40 min)

3. Concluzii şi realizarea feed – back - ului (5 – 6 min)

PROIECT DIDACTIC

Disciplina de învăţământ ………………………………………..Clasa …………………… Specialitatea …………………………Tipul lecţiei ……. LECŢIE DE RECAPITULARE ŞI SISTEMATIZARE Tema lecţiei ………………………………………………………Durata lecţiei ……………………………………………………..Obiective operaţionale:

O1 …………………………………………………………………………………….O2 ……………………………………………………………………………………....On …………………………………………………………………………………….

Strategii didactice: Metode de învăţământ : …………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………... Mijloace de învăţământ ……………………………………………………………..…….…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Forme de organizare …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SCENARIUL DIDACTIC


2. Recapitularea, sistematizarea cunoştinţelor ( cca 40 min)

3. Concluzii (2 – 3 min)

15

PROIECT DIDACTIC

Disciplina de învăţământ ………………………………………..Clasa …………………… Specialitatea …………………………Tipul lecţiei ……. LECŢIE DE VERIFICARE ŞI APRECIERE Tema lecţiei ………………………………………………………Durata lecţiei ……………………………………………………..Obiective operaţionale:

O1 …………………………………………………………………………………….O2 ……………………………………………………………………………………....On …………………………………………………………………………………….

Strategii didactice: Metode de învăţământ : …………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………... Mijloace de învăţământ ……………………………………………………………..…….…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Modul de organizare …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SCENARIUL DIDACTIC


2. Verificarea cunoştinţelor elevilor (35 – 40 min)(Efectuarea probei practice )(Efectuarea lucrării scrise)

3. Aprecieri, concluzii (5 – 6 min)

PROIECT DIDACTIC

Disciplina de învăţământ ………………………………………..Clasa …………………… Specialitatea …………………………Tipul lecţiei ……. LECŢIE ……………………………………… Tema lecţiei ………………………………………………………Durata lecţiei ……………………………………………………..

Obiective operaţionale:O1 …………………………………………………………………………………….O2 ……………………………………………………………………………………...On …………………………………………………………………………………….

16

Strategii didactice: Metode de învăţământ : …………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………... Mijloace de învăţământ ……………………………………………………………..…….…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Modul de organizare …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SCENARIUL DIDACTIC

Evenimente didactice

Conţinutul de învăţat

Activitatea profesoru-

lui

Activitatea elevului

Tehnici de

instruire

Organizarea învăţării

Mijloace de

învăţareMoment organizatoric

Prezentare obiective

Prezentarea conţinutului şi conducerea învăţării

Obţinerea infor-maţiei asupra performanţei şi evaluarea

Asigurarea atenţiei şi capacităţii de transfer

Proiectul unei lecţii sau activităţi educative

PROIECTUL OREI DE DIRIGENŢIE

DATA: ………………….TEMA: TRAFICUL DE FIINŢE UMANE SCOPUL ACTIVITĂŢII: Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane BIBLIOGRAFIE CONSULTATĂ: * Participarea şcolii la prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane * - seminar de metodica pentru profesori

17

SCENARIUL PROPRIU – ZIS

1. Organizarea clasei în vederea desfăşurării activităţii:o notarea absenţeloro probleme curente ale claseio constituirea grupelor de lucruo amplasarea mijloacelor necesare (video, TV, coli de lucru )o crearea ambientului de comunicare, libertate de expresie şi de mişcare,

înlăturarea barierelor formale.

2. Motivarea elevilor: Sensibilizarea elevilor; Inducerea dilemelor; Captarea atenţiei şi stârnirea interesului pentru activitatea de lucru care

urmează

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor activităţii: tema propusă este rezultatul colaborării dirigintelui cu elevii; dirigintele solicită aşteptările elevilor faţă de tema propusă

4. Desfăşurarea activităţii:

OBIECTIVE:- să identifice elementele caracteristice ale traficului de fiinţe umane- să descrie etapele traficului- să analizeze factorii de vulnerabilitate la trafic şi condiţiile în care traficul de fiinţe

umane este posibil- să descrie caracteristicile recrutorului de victime pentru trafic- să identifice principalele modalităţi de recrutare- să analizeze principalele momente ale traficului

METODE:- K – W – L ; studiu de caz ; - Activitate pe grupe ; turul galeriei- Dialogul ; mozaicul ; - Problematizarea

MATERIALE:- casete video, coli Duplex, insigne

TERMENI CHEIE:- Trafic de fiinţe umane; - Recrutor; - Victimă; - Vulnerabilitate- Traficant; - Călăuză; - Sechestrare; - Drama

18

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII: întroduceţi elevii în problematica activităţii prin prezentarea unor ştiri despre

traficul de fiinţe umane; împărţiţi colile de lucru fiecărui grup; discutaţi cu elevii despre traficul de fiinţe umane; daţi drumul cesetei video şi urmăriţi materialul cu atenţie; solicitaţi fiecărui grup să discute imaginile vizionate; cereţi fiecărui grup să identifice:

modalităţile de recrutare caracteristicile recrutorului caracteristicile victimei vânzarea sechestrarea fuga

şi să prezinte apoi aceste informaţii pe o coală sub forma unor scheme sau portrete robot. ajutaţi grupurile să-şi expună * produsele * pe pereţii clasei cereţi elevilor să examineze fiecare produs realizat de celelalte grupe. Elevii

îşi pot nota observaţiile şi pot face comentarii; discutaţi cu elevii ce este comun şi prin ce se deosebesc produsele realizate

de ei; prezentaţi o folie (planşă) cu portretul robot al victimei realizate de OIM; fiecare grup compară propriul robot cu cel prezentat de profesor; discutaţi cu elevii despre motivele care au facilitat recrutarea victimei; în încheierea activităţii, solicitaţi elevilor să selecteze pentru ora următoare

din mass – media sau de la cunoştinţe informaţii despre drama victimelor traficului de fiinţe umane;

5. Asigurarea feed – back – ului

- evaluarea urmăreşte succesiunea secvenţelor;- gradul de implicare al elevilor;- barierele şi disfuncţiile ivite în desfăşurarea orei şi implicit pentru realizarea

obiectivelor;- evaluarea prin aplicarea unor chestionare – fişe de evaluare.

TESTUL DE EVALUARE

EVALUAREA – proces complex menit să aprecieze valoarea unui act educaţional sau al unei părţi din acesta ……. [ SKINNER ]

EVALUAREA – cuprinde o suită de acte prin care profesorul (educatorul) informează asupra atingerii obiectivelor şi poate emite o judecată de valoare (o apreciere ) asupra activităţii educatorului [ M. IONESCU ].

EVALUARE NU ÎNSEAMNĂ NOTARE ! !

TESTELE – sunt probe obiective de apreciere, de natură analitico – sintetică, prin care se evaluează randamentul şcolar.

19

TESTELE SCRISE – sunt alcătuite din ITEMI.

ITEM = ÎNTREBARE + RĂSPUNSUL AŞTEPTAT

TEST DE EVALUARE

Numele şi prenumele ……………………………..Clasa ……………………. Data …………………..

1. ……………….2. ……………….

BAREM DE CORECTARE

1. ……. Puncte 2. ……. Puncte pentru fiecare răspuns corect…………………………………………………….

RĂSPUNSURI

1: a2: b3: ……………. 4: ……………………

CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI ELEV

20

FIŞA DE OBSERVAŢIE A ELEVULUI

I. DATE ALE ELEVULUI:

Numele …………………… iniţiala tatălui ………… prenumele ………………………….Data naşterii ………………… locul naşterii …………………………………………………Domiciliul: Str: ………………….. nr: ……. Bloc: …….. sc: …………… ap: ……………..Localitate: ………………………………… judeţul : …………………………………………Telefon …………………………………..Data înscrierii în unitatea de învăţământ …………….. nr. matricol ………………………

II. STRUCTURA FAMILIEI ŞI MEDIUL FAMILIAL:

MEMBRI PROFESIA ŞI LOCUL DE MUNCĂ / STUDIU

PĂRINŢITATA ………………………………Unitatea economică …………….……………………………………telefon ………………………….

MAMA ………………………………Unitatea economică ……………………………………………telefon ………………………….

FRAŢI / SURORIFRAŢI: …………………………. SURORI ……………………

ALŢI MEMBRI AI FAMILIEI

MEDIUL FAMILIAL: Favorabil Pasiv Coercitiv Nefavorabil

II.1. Starea de sănătate şi dezvoltare fizică a elevului:

Stare de sănătate Dezvoltare fizică Bună Armonioasă Medie Bună Precară Deficitară

II.2. Trăsături individuale:

a) Performanţa şcolară: discipline preferate ………………………………………………….. discipline cu rezultate foarte bune ………………………………… discipline cu rezultate modeste ……………………………………

b) Capacitatea şi stilul de muncă:CAPACITATE STIL

Mare Interesat, activ

21

Medie Sistematic Redusă Independent Foarte redusă Haotic

c) Inteligenţe definitorii: Lingvistică Corporal - chinestezică Logico – matematică Inter - personală Spaţială Intra - personală Muzicală

NIVELUL GENERAL DE INTELIGENŢĂ

Foarte inteligent Mediocru Inteligent Scăzut

d) Echilibru afectiv – emoţional

Calm, echilibrat Emotiv Controlat, stăpânit Hiperemotiv, timid

e) Comportamentul şi activităţile din cadrul colectivului:

ÎN FAMILIE: faţă de părinţi:

Ataşament Admiraţie Dependenţă Independenţă Docilitate Respect

faţă de fraţi / surori Ocrotire Dependenţă Ajutorare Indiferenţă

ÎN ŞCOALĂ: Disciplinat Politicos Receptiv Independent Maleabil Destabilizant Neparticipativ Bravant Dezinteresat

ÎN GRUP ŞI ÎN SOCIETATE: Bun coleg Participă din obligaţie Apreciat pentru poziţia în clasă Nu este apreciat de colectiv Apreciat pentru performanţele şcolare Retras Aprecieri extraşcolare Se sustrage de la sarcini Bun participant dar fără opinie Izolat Autoritar, dar bun organizator Individualist, egoist Dezinteresat Lipsit de iniţiativă

f) Temperamentul:

22

TIPUL NERVOS: Agitat Fermecător Entuziast

TIPUL SENTIMENTAL: Timid Închis Conştiincios Sensibil

TIPUL ACTIV: Exuberant Întreprinzător Aventuros Bun camarad

TIPUL PASIONAT: Singur Muncitor Adoră succesul Bun conducător

TIPUL FLEGMATIC: F. serios Ordonat Lipsit de entuziasm

TIPUL SANGUIN: Abil Descurcăreţ Posesiv

TIPUL NONŞALANT: Nepăsător Indolent Apatic Influenţabil

TIPUL APATIC: Fără mari resurse Încet Ranchiunos

g) Trăsături dominante de caracter.

Atitudine faţă de societate: Cinste Patriotism Ironie Ataşament Sfidare Politeţe Răutate Loialitate Perfidie Bunătate Ipocrizie Indiferenţă

Atitudine faţă de muncă: Sârguinţă Temeinicie Exigenţă Indiferenţă Nepăsare Rutină Seriozitate Iniţiativă Lene Neglijenţă

Atitudine faţă de sine: Demnitate Indiferenţă Modestie Îngâmfare Optimism Lăudăroşenie Spirit autocritic Aroganţă Exigenţă

RutinăIII. ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

Aspiraţia elevului ………………………………………………. Posibilităţile elevului:

Mari

23

Medii Reduse

Dorinţa părinţilor Concordanţă cu a elevului Apropiată OpusăRecomandarea şcolii …………………………………………….

Concluziile examenului de specialitate (după caz) DA (favorabil, nefavorabil ) NU da nu

IV. APRECIERI GENERALE ŞI RECOMANDĂRI:

a) ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

5. ANEXE

5.1. MODELE DE PROIECTE DE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

MATEMATICĂ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Reprezentarea prin tabele, diagrame şi grafice a unor dependenţe funcţionale

24

CLASA : a – VII – a NR. ORE ALOCAT: 4 ore

DETALIERI DE

CONŢINUT

OBIECTIVE DE

REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS

Forme de reprezentare a datelor, diagrame, tabele, grafice cu bare sau circulareDependenţe funcţionale

1.102.4.3.3.

1.102.4.3.2.

1.10.2.4.3.2.4.1.

1.10.2.2.2.3.

1.10.2.4.3.2.

1.10.2.4.3.2.

- Identificarea şi inter-pretarea unor date cuprinse în tabele, grafice, diagrame.

- Colectarea unor date din cotidian

- Transpunerea în tabele a unor date reprezentate în diverse forme;

-Identificarea unor de-pendenţe funcţionale prin observarea repre-zentărilor prin tabele;

- Scrierea formulei ca-re defineşte o depen-denţă funcţională des-crisă printr-un tabel sau cu ajutorul unui şir;

-Transpunerea relaţii-lor deja reprezentate prin tabele într-o altă formă de reprezentare

- Fişe ce con-ţin date diver-se reprezen-tate prin tabe-le, diagrame şi grafice;- Activitate pe grupe de 3-4 elevi;- 3 seturi de ziare;- Activitate pe grupe de 3-4- elevi;- Temă pentr acasă ;- Desfăşurare frontală

-Activitate individuală

-Temă pentru acasă cu in-tegrarea exer din clasă;

- Încadrare în timp şi colaborarea în grup- Compara-rea rezulta-telor grupe-lor;- Argumen-tarea răs-punsului la o întrebare;- Argumen-tarea alege-rii făcute şi a reprez alese- Cantitatea şi calitatea obs făcute

DETALIERI DE

CONŢINUT

OBIECTIVE DE

REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS

1.10.2.5.3.3.4.1.

- Analiza unor exemple de depen-denţe funcţionale întâlnite în studiul fizicii şi al biologiei;

- Activitate în perechi;- Manuale de fizică şi bio-logie ptr clasa a VII-a;

- Argumen- tarea exem-plelor ca de-pendenţe;

- Analiza

25

1.10.2.5.3.2.4.1.

- Formularea unor probleme pornind de la o formă de repre-zentare grafică (diag-ramă, tabel)

- Raportare orală prin sondaj;- Scrierea pe tablă a exem-plelor semni-ficative; - Activitate individuală;- Manuale de matematică, fizică şi bio-logie ptr clasa a-VII-a

răspunsurilor scrise la elevi

EVALUAREPROBĂ SCRISĂ

.

FIZICĂ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Mişcarea particulelor încărcate electric în câmp electricuniform şi aplicaţii

CLASA : a – X – a NR. ORE ALOCAT: 6 ore

Detalieri Compe-

26

de conţinut

tenţe specif.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUA- RE

Obs

Mişcarea particule-lor încăr-cate elec-tric în câmp electric uniform

1

2

5

3

1;4

3; 1

- Identificarea unor mărimi fizice (forţe electrice, tensiune electr, intensitatea câmpului el.) şi a relaţiilor dintre aces-tea utile în studiul mişcării particulelor încărcate electric;- Observarea devierii unui fascicul de electroni în câmp electric;- Identificarea schemei de principiu a experimentului;- Stabilirea cauzelor deviaţiei electronilor;- Identificarea direcţiei şi sen-sului acţiunii forţelor;- Reactualizarea unor ele-mente de cinem. şi dinamică;-Rezolvarea situaţiei proble-mă privind aruncarea pe ori-zontală a unui mobil prin apli-carea legilor de mişc pe cele 2 axe preferenţiale de refer;- Stabilirea relaţiei de calcul a deviaţiei electronului în câmp electric;- Aplicarea relaţiilor determi-nate de studiul direcţiei parti-culelor în câmp electric în probleme cu caracter practic / aplicativ.

- Frontal / test de evaluare iniţială / discutarea testului / corectarea încruci-şată;- Dispozitiv de vizu-alizare a deviaţiei în câmp electric a electronilor / compl. unei fişe de observ;- Frontal / retropro -iector, folie, sche-mă, marker;- Frontal / tablă, cretă;- Calculator / soft educ.– aruncare în câmp gravitaţional;- Individual/ manual / culegeri;- Frontal / tablă, cretă;

- Rezolvare de probleme / frontal manual / culegeri

Probă scrisă

Obser -vare sistema- tică

Probă orală

Temă de lucru în clasă

Experi- mentul lui Millikan

2.3.2.

- Descrierea experimentului;- Aplicarea metodei de studiu a mişcării electronilor în câmp electric uniform în determina-rea sarcinii electrice a unei particule prin experiementul lui Millican;

- Frontal / planşă, folie retroproiectorretroproiector;- Frontal / tablă, cretă;- Individual / manual, culegeri.

Probă scrisă

Probă scrisă

Oscilos -copul catodic

1.2.

3.2.5

Identificarea părţilor componente ale unui osciloscop catodic;Descrierea funcţionării osciloscopului;Aplicarea metodelor de studiu a mişcării electronului în câmp electric uniform, în

Planşe / film video / discuţii în grup frontal;

Individual / manual, culegeri;

Pe grupe / fişe de

Observa-re

sistema-tică

27

studiul funcţionării osciloscopului catodic;Identificarea unor utilizări ale osciloscopului catodic.

lucru / foaie de evaluare

EVALUA-RE TEST

Probă scrisă

LIMBĂ ROMÂNĂ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Joc şi joacă

CLASA : a – IX – a NR. ORE ALOCAT: … ore

CONŢINU Obiective

28

TURI(Detalieri)

de referinţă

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUA-RE

Obs

Amintiri din copilă-rie de Ion Creangă

- Opera literară

- Motiv temă

1.3.

3.2.4.1.

- Exerciţii de lectură şi înţelege-re globală a textului;- Exerciţii de recunoaştere a trăsăturilor definitorii ale comunicării ficţionale;

- Identificarea motivelor care particularizează tema;- Discuţii referitoare la aprecieri între textul studiat şi texte cu tematică similară studiate anterior;- Justificarea încadrării textului la tema * Joc şi joacă *

- Activităţi independente- Textul suport - Activitate pe grupe cu ra-portare fron-tală;

- Texte suport- Activitate frontală- Activităţi pe grupe

Temă pentru acasă

Rolul se-mantic al elemente-lor verbale (sensurile cuvintelor)

2.2.- Exerciţii de folosire corectă şi adecvată a elementelor lexicale în comentariile privitoare la textul studiat;- Interpretarea sensului cuvin -telor în contest;

- Textul suport- Activitate individuală- Activitate frontală

Homo lu-dens de Johan Huringa -Textul nonficţio nal -eseul

1.3.

1.2.

2.1.

- Exerciţii de lectură şi iden-tificare a trăsăturilor textului nonficţional;- Compararea textului ficţional cu cel nonficţional;- Dezbateri privind stilul belet-ristic şi stilul ştiinţific.

- Activitate frontală şi individuală

- Activitate pe grupe

Temă pentru acasă

Joc pe calculator Textul non ficţional – prospectul publicitar

2.2.

1.2.

1.3.

- Realizarea unui text nonficţional (eseu, comentarii)- Compararea celor 2 texte nonficţionale- Identificarea specificului comunicării virtuale;

- Activitate individuală- Activitate frontală- Activităţi pe grupe

Limbă şi comunica-re – situa-ţia de co-municare

2.1.- Identificarea specificului situaţiei de comunicare în textele studiate;- Joc de rol. Realizarea unor dialoguri sau a unor secvenţe de conversaţie cotidiană;

- Activitate frontală

- Activitate pe grupe

Recepta- - Discuţii referitoare la modul

29

rea diferi-telor tipuri de texte

3.2. specific de tratare a temei: *Joc şi joacă * în textele studiate

- Activităţi pe grupe

După melci – de Ion Barbu- textul în versuri- motiv, temă- limbaj poetic- particula-rităţi stilis- tice

1.3.

3.3.

2.4.

3.2.

3.3.

- Exerciţii de familiarizare cu textul în versuri;- Identificarea temelor şi a motivelor poetice;- Exerciţii de aplicare a noţiunilor teoretice;- Compararea structurilor narative în proză cu cele în versuri;- Recunoaşterea şi analiza mărcilor oralităţii în textul lui ION CREANGĂ şi al lui ION BARBU

- Activitate frontală- Activitate individuală cu raportare front- Activitate frontală- Activitate pe grupe- Activitate individuală cu raportare frontală

Tema jocului

3.2.Dezbatere asupra modului în care este realizată tema jocului în textele studiate:- jocul şi consecinţele sale- vinovăţia - joaca ca mod de cunoaştereFolosirea corectă şi adecvată a elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în secvenţe de comunicare construite.

Evaluare

PROBĂ DE EVALUARE: SE CITEŞTE UN TEXT – ( Într-o poveste de Marin Sorescu)

1. Rezumă textul citit ……………………………………………………… 20 puncte2. Precizează tema operei ………………………………………………… 5 puncte3. Identifică 2 motive care apar în text ……………………………………. 5 puncte4. Precizează cui i se adresează textul …………………………………. 15 puncte5. Exprimă–ţi părerea, este vorba de comunicare şi comenteaz-o .…. 30 puncte

EDUCAŢIE FIZICĂ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: FOTBAL

CLASA : a – X – a NR. ORE ALOCAT: 16 oreObiective

de ref

Detalieri de conţinut ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE

Eva-luare Obs

30

1.2. - Lovirea mingii cu piciorul;- Lovirea mingii cu capul;- Preluarea mingii cu piciorul;- Conducerea mingii;

- Exersarea pe perechi a pasei şi a preluării, de pe loc şi din deplasa-re, mărind progresiv distanţa dintre executanţi;- Exersarea individuală a trasului la poartă (la perete), lovituri libere de la distanţe diferite, tras la poartă precedat de conducerea mingii:- Exersarea pe perechi a trasului la poartă (la perete) precedat de preluare, din pasa coechipierului;- Exersarea pe perechi a lovirii mingii cu capul;- Exersarea individuală a conduce-rii mingii, liber şi printre obstacole.

Mingi

Teren marcat şi amenajat cu porţi

Porţi trasate pe perete

Jaloane

Predic- tivă

4.1.4.2.

- Lovirea mingii cu piciorul şi cu capul (pasă, centrare, tras la poartă);- Preluarea şi conduc mingii- Marcajul şi demarcajul;- Deposedarea - Reguli de joc pe teren redus

- Joc bilateral 7 x 4 - arbitrar Teren amenajat

Minge

fluier

Predic- tivă

1.2.

3.1.

- Lovirea mingii cu şiretul interior şi exterior, alter-nativ, cu piciorul stâng şi drept:- pasă scurtă, lungă cu diferite traiectorii- preluarea cu piciorul- preluarea pe piept

- Exersarea pe perechi a pasei şi preluării cu piciorul de pe loc, la distanţe progresiv crescute;- Exersarea pe prechi a pasei şi preluării din deplasare (mers, alergare);- Exersarea pe grupe de 3 juc. A preluării mingii şi pasării acesteia în partea opusă (juc din centru se rotează, după fiecare lungime de teren parcursă);- Întrecere sub formă de ştafetă în suveică, între 2 echipe alcătuite din 6 – 8 jucători.

Mingi

Teren

Obser- vare siste-matică

- Pasa prin lovi-re cu şiretul interior;- Preluarea cu talpa şi cu laba piciorului;

Exersarea individuală la perete a pasei şi preluării, alternativ cu piciorul stâng şi drept, mărind progresiv distanţa;Demonstraţii – corectări;Întreceri vizând numărul de pase şi preluări succesive fără a pierde controlul asupra mingii;

Perete amenajat

Mingr pentru fiecare executant

Temă de lucru pentru acasă

31

4.1.

4.2.

- Pasa şi preluarea;- Regulile jocului pe teren redus; - în semicercul de 6 m; - în semicercul de 9 m.

- Joc cu tema 7x7 – minim 3 pase înainte de finalizare, arbitrat;- Explicarea regulilor jocului pe teren redus prin oprirea jocului la fiecare abatere de regulament;

Teren amenajat

Minge

fraier

CONTABILITATE

Unitatea de învăţare: Contul şi dubla înregistrare Nr. ore alocate: 6

CONŢINUT(Detalieri)

COMPETENŢE SPECIFICE

ACTIVTĂŢI DE ÎNVĂŢARE

RESURSE EVALUA-RE

32

Definiţie StructurăFormă

3.4.Descrierea pro-cedeelor specifice metodei contabilităţii6.1.Identificarea elementelor contului şi descrierea regulilor de funcţionare

- Exerciţii de identifi-care a elementelor contului- Observarea şi explicarea formelor contului

- Pe echipe - Frontală - Folii- Fişă de lucru- Planul de conturi

Obser-varea

sistema-tică

Regulile de funcţionare a conturilor

6.1.Identificarea elementelor contului şi descrierea regulilor de funcţionare a conturilor

- Studiu de caz privind identificarea regulilor de funcţionare a conturilor

- Pe echipe- Frontală - Folii- Fişe de lucru- Planul de conturi

Obser-varea

sistema-tică

Dubla înre-gistrare şi corespon-denţa con-turilor

6.2.Stabilirea corespondenţei conturilor

- Înregistrarea operaţiilor în conturi respectând regulile de funcţionare a acestora

Pe echipeFrontalăFişe de lucruPlan de conturiFolii

Probă orală

Felurile şi clasificarea conturilorAnaliza con-tabilă şi arti-colul conta-bil

6.2.Stabilirea cores-pondenţei conturilor;

6.3.Înregistrarea ope-raţiilor economice prin utilizarea ana-lizei contabile;

- Exerciţii de ordonare a etapelor analizei contabile;- Exerciţii de clasificare a conturilor după criteriile date;

- Pe echipe- Frontală- Fişe de lucru- Planul de conturi

Probă orală

Asemănări şi deosebiri între bilanţ şi contabil

6.4.Identificarea asemănărilor şi deosebirilor între bilanţ şi cont

- Exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor dintre bilanţ şi cont

- Pe echipe- Frontală - Folii- Fişe de lucru- Plan de cont

Obser-varea

sistema-tică

Planul general de conturi

6.5.Utilizarea planului de conturi

- Ordonarea şi grupa-rea element patrimo-niale cu ajutorul planului de conturi

- Pe echipe, - Folii- Fişe de lucru- Plan de cont- Portofoliu- Frontală

Fişă de evaluare

PROBĂ DE EVALUARE

1. Încercuiţi varianta corectă: CONTUL ESTE :a) procedeu specific metodei contabilităţii;b) principiu al metodelor contabile

33

2. Realizaţi legătura dintre criteriile de clasificare şi conturi:- după funcţia contabilă- după sfera de cuprindere

a) cont de Ab) cont sinteticc) cont de Pd) cont bifuncţionale) cont analitic

3. Încercuiţi răspunsul corect: ELEMENTE DE STRUCTURĂ ALE CONTULUI SUNT:a) activul, creditul, total sumeb) debitul, creditul, denumirea contului, simbol, data, explicaţia, rulaj, total sume, solidc) rulaj, pasiv, denumirea contului, simbol, datad) total sume, sold, explicaţiee) pasiv, debit, credit, denumirea contului, simbol, explicaţia, activ

4. Precizaţi conturile după sfera lor de cuprindere:…………………………………………………………………………………………………………

5. Orice cont de A să funcţioneze prin ……………………………………………….Se debitează cu …………………………………………………………………………..Se creditează cu ………………………………………………………………………….Prezintă sold final ……………………………… sau ……………………………….

6. Argumentaţi legătura dintre BILANŢ şi CONT:Precizaţi structura bilanţului simplificat:

7. Precizaţi în urma efectuării analizei contabile formula contabilă pentru operaţia economică: APROVIZIONAREA DE LA FURNIZOR CU FACTURĂ FISCALĂ NR: 21 / 09.12.2000 DE MATERII PRIME ÎN VALOAREA DE 5.000.000. Lei, TVA: 19%

DESEN TEHNIC

Unitatea de învăţare: Construcţii geometrice Clasa: a-X-a Nr. ore alocate:….

DETALII DE CONŢINUT

Comp specif

ACTIVTĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE

Trasarea perpendicu-larei: II.3 - Exerciţii de trasare şi - Frontal Observaţie

34

- Împărţirea unui seg-ment de dreaptă în 2 părţi egale şi construirea unei perpendiculare;- Constr perpendiculare într-un punct aparţinând dreptei;- Construirea perpendi - cularei într-un punct ex-terior dreptei;- Construirea. Perpendi- cularei pe capătul unui segment;

construcţie a perpendi-cularei în condiţii pre-cizate;- Exerciţii de prezen-tare grafică cu ajutorul computerului;

- Cabinet des - Trusa desen- Planşetă - Computer- Fişă de lucru

sistematică

Trasarea dreptelor paralele:- Trasarea unei paralele la o dreaptă;- Construirea unei para-lele la o dreaptă la o distanţă dată;- Împărţirea unui seg-ment în părţi egale;

- Exerciţii de trasare şi construire a paralelelor- Exerciţii de prezen-tare grafică cu ajutorul computerului

- Frontal- Trusă desen - Planşetă- Computer

Observaţie sistematică

Unghiurile şi împărţirea lor:- Construirea unui unghi egal cu un unghi dat;- Împărţirea unui unghi dat: - în 2 părţi egale - în mai multe părţi egale

- Exerciţii de trasare a unor unghiuri date cu ajutorul echerelor;- Exerciţii de împărţire a unghiurilor şi trasa-rea bisectoarelor

- Frontal- Cabinet des - Trusă desen- Planşetă- Fişă de lucru


Figuri geometrice:- Construirea triunghiului oarecare şi echilateral

- Observarea şi discuţii dirijate privind etapele construcţiei figurilor geometrice;- Analiza şi compara-rea diferitelor tipuri de construcţii grafice

- Frontal- Cabinet- Trusa desen- Fişă de lucru


- Cerc înscris şi circumscris triunghiului- Construcţia cercului şi a tangentei la cerc

- Exerciţii de împărţire a cerc. în părţi egale;Exerciţii de construcţie a tg la cerc;- Observare şi discuţii dirijate privind tg (interioare, exterioare) la 2 cercuri;

- Frontal- Trusă desen- Fişe de lucru


-Construcţia patrulatere- -Exerciţii de construcţie

35

lor;- Construcţia poligoa-nelor regulate;

a poligoanelor regulate-Analiza şi compararea construirii poligoanelor regulate;

- Cabinet- Trusă desen

Observare sistematică

Racorduri şi curbe:- Racordarea a 2 drepte- Racordarea unei drepte cu un cerc- Racordarea a 2 cercuri

- Exerciţii de determi-nare a centrului arcului de racordare- Exerciţii de racordare a unei drepte cu un cerc- Exerciţii de observare şi comparare a varian-telor de racordare

- Frontal- Cabinet des- Trusa desen- Planşetă - Fişă de lucru


Curbe:- Construcţia ovalului- Construcţia elipsei

- Exerciţii de construc-ţie a ovalului şi elipsei;- Exerciţii de reprezen-tare grafică cu ajutorul computerului

- Frontal- Cabinet - Trusa desen - Planşetă

Probă scrisă

SOLICITĂRI ŞI MĂSURĂRI TEHNICE

Unitatea de învăţare: Mijloace de măsurare pentru lungimi, suprafeţe, volume şi unghiuri

Clasa: a-X-a Nr. ore alocate:….

DETALII Comp

36

DE CONŢINUT

specif ACTIVTĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUA-RE

Mijloace de măsurare ptru lungimi. Noţiuni generale

7 Discuţie de grup privind modul în care se poate efectua măsurarea unei lungimi;Exerciţii de transformare a unităţilor de măsură pentru lungimi;

FrontalSI de unităţi de măsură

Fişe de lucru

ŞublerulExerciţii de identificare a mijloacelor de măsurare pentru lungimi;Exerciţii de identificare şi de alegere a şublerelor din mijloacele de măsurare prezentate;Exerciţii de analiză şi identificare a părţilor componente ale unui şubler pentru diferite tipuri de şublere;Exerciţii de precizare a tipurilor de şublere prezentate în materiale ilustrative în funcţie de destinaţia acestora;Exerciţii de clasificare a şublerelor în funcţie de precizia lor şi alegerea acestora în situaţii concrete;Exerciţii de ordonare logică a etapelor necesare pentru determinarea lungimilor cu şublerul;Exerciţii de citire a dimensiunilor obţinute în urma măsurătorilor cu şublerul;Concurs * Cel mai rapid şi precis sunt eu * (fiecare elev execută măsurări de lungimi pentru acelaşi obiect)Exerciţii de comparare a datelor citite pe şublere de precizii diferite ptr acelaşi nr de diviziuni citite pe scara gradată şi pe vernier şi argumentarea necesităţii de corelare a calităţii unei măsurători cu precizia instrumentului;Realizarea unui eseu cu titlul * Învăţ să măsor *

FrontalDiverse tipuri

de şublereFişă de lucru

Pe grupeDiverse tipuri

de şublereFişă de lucru

IndividualDiverse tipuri

de şublereIndividualDiferite obiecte

IndividualDiferite tipuri de şublere

individual

Investi- gaţia

Micrometrul Exerciţii de identificare şi alegere a micrometrelor dintre mijloacele de măsurare pentru lungimi;Exerciţii de măsurare cu tipurile de micrometre prezentate în materiale ilustrate, în funcţie de natura lungimilor măsurate;Exerciţii de analiză şi identificare a părţilor componente ale unui

Frontal sau pe grupe

Diverse tipuri de

micrometreFişă de lucru

Investiga-ţie

Observa-re

sistema- tică

37

micrometru pentru diferite tipuri de micrometre;Exerciţii de ordonare a etapelor necesare citirii unei dimensiuni;Exerciţii de citire a dimensiunilor obţinute în urma măsurării cu micrometrul;Concurs * Cel mai rapid şi precis sunt eu * în care se execută măsurări consecutive de către fiecare elev, ptr acelaşi obiect, întâi cu şublerul, apoi cu micrometrul;Exerciţii de comparare şi analiză a rezultatelor obţinute în urma măsurărilor cu şublerul şi micrometrul.

Individual

Individual

Pe grupe

Pe grupe

Fişă de evaluare

Mijloace de măsurare ptr suprafeţe:

Noţiuni generale

Discuţie de grup privind modurile în care se poate efectua măsurarea unei suprafeţe;Exerciţii de stabilire a unităţii de măsură ptr suprafeţe în multiplii şi submultiplii ai acesteia;Exerciţii de calcul a suprafeţelor unor obiecte regulate date;Exerciţii de analiză a modului de măsurare a unor suprafeţe neregulate;Exerciţii de identificare a mijloacelor de măsurare pentru suprafeţe.

Pe grupePlanimetrul

Fişă de lucru

Observa-rea

Sistema- tică

PlanimetrulExerciţii de analiză şi identificare a părţilor componente ale unui planimetru;Exerciţii de ordonare logică a operaţiilor necesare măsurării unei suprafeţe cu planimetrul;Exerciţii de citire a indicaţiilor unui planimetru

Pe grupePlanimetru

Fişă de lucruObserva-

rea sistema-

tică

Mijloace de măsurare ptr volume:

Noţiuni generale

Discuţii de grup privind modul în care se poate efectua măsurarea volumului unui corp;Exerciţii de stabilire a unităţii de măsură în multiplii şi submultiplii ai acesteia;


Pipete Eprubete Baloane

Picnometru

Obsrva- re

sistema- tică

Exerciţii de transformare a unităţii de măsură în multiplii şi submultiplii ai acesteia; Exerciţii de calcul a volumelor unor corpuri regulate;Analiza modului de măsurare a unor corpuri solide neregulate au a unor substanţe solide şi lichide;Identificarea şi sortarea mijloacelor de

Observa- re

sistema- tică

38

măsurare pentru volume.Mijloace de măsurare ptr volumul substanţelor solide, lichide şi gazoase

Exerciţii de precizare a tipurilor de aparate prezentate, materiale ilustrative în funcţie de starea de agregare a substanţelor;Exerciţii de analiză şi identificare a părţilor componente ale aparatelor;Exerciţii de citire a indicaţiei mijloacelor de măsurare a volumelor.


Pipete Eprubete Baloane

Picnometre

Observ sistema-

tică

Mijloace de măsurare ptr unghiuri:Noţiuni generale

Discuţie de grup privind modul în care se poate efectua măsurarea unui unghi;Exerciţii de transformare a unităţii de măsură în submultiplii ai acesteia;Exerciţii de identificare a mijloacelor de măsurare pentru unghiuri.

Pe echipeEchere Cale

unghiulareRaportoare

Fişă de lucruEchere Cale unghiu- lareRaportoare Nivela cu bulă de aer

Exerciţii de stabilire a criteriilor de alegere a mijloacelor de măsurare ptr unghiuri;Exerciţii de identificare şi alegere a dispozitivelor necesare măsurării unghiurilor din mijloacele de măsurare prezentate;Exerciţii de identificare a părţilor componente ale mijloacelor de măsurare;Exerciţii de măsurare a unghiurilor cu mijloacele studiate.

Pe echipeEchere

Cale Raportoare Nivele cu

bulă de aerFişă de lucru

Lucrare practică

de laborator

Fişa de evaluare

2

INFORMATICĂ

Unitatea de învăţare: Aplicaţii de calcul tabelar

Clasa : a – X – a Nr. ore alocate: 10 ore

CONŢINUTURI(Detalieri)

Comp. specif. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE

39

Crearea tabe-lelor cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Word

1.1- Exersarea modalităţilor alternative de construire a unui tabel cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Word (opţiune şi buton Insert Table, desenare de tabel, conversie text – tabel);- Identificarea elementelor unui tabel (88 linii, coloane, celule, blocuri). - Exersarea modurilor de selec-tare:- Dimensionare, divizarea, compactarea celulelor;

Exerciţiul Activitate practică la calculator

1 oră


Operaţii de editare şi formare

2.1-Editarea conţinutului unei celule;- Extinderea cunoştinţelor de clasa a-IX-a prin aplicarea unor elemente de format învăţate;- Alegerea unui model de forma-tare automată a tabelelor;- Exerciţii de construire editare şi formatare a unui tabel.

Demonstraţia ExerciţiulActivitate practică la calculator

2 ore

Probă practică

Alte operaţii 1.12.1

- Construirea unei aplicaţii şi investigarea posibilităţilor de numerotare a celulelor, sortare a informaţiei;- Utilizarea unor facilităţi şi particularităţi de calcul;- Definirea unor linii de header;- Conversii tabel – text.

Exerciţiul Conversaţia

Activitate practică

1 oră


Tabelatorul EXCEL Operaţii de editare şi formatare

2.1- Identificarea elementelor ce formează interfaţa aplicaţiei;Identificarea elementelor unui fişier Excel (agendă, foi, celule, linii, blocuri);- Exersarea modurilor de selectare;- Dimensionarea, editarea şi formatarea celulelor.

Conversaţia Exerciţiul Activitate practică

1 oră

Relaţionarea datelor Funcţii predefinite

1.12.1

- Analiza mecanismelor de lucru cu adrese (relative, absolute) Studiul unor prototipuri de funcţii predefinite- Utilizarea metodelor vizuale de construire a formulelor- Copierea, mutarea, denumirea blocurilor.

Conversaţia Demonstraţia

Activitate frontală şi individuală

2 ore

Probă scrisă

(test grilă de utilizare a formulelor

de bază)

- Exersarea operaţiilor necesare

40

Realizarea şi tipărirea machetelor

2.1 ptr tipărire (setare zonă de tipărit, formatare document, headere, tipărire)- Stabilirea scopului şi mijloacelor de construire a unei machete- Enumerarea etapelor proiectării unei machete- Aplicaţie practică tip proiect- Prezentarea proiectului.

Exerciţiul Activitate frontală şi activitate

practică pe calculator

3 ore

Proiecte cu teme de interes cotidian

(grupe de 3-4 elevi)

5.2. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

PROIECT DIDACTIC

Şcoala: ŞCOALA GENERALĂ * ANDREI ŞAGUNA * DEVAClasa: a – VIII – aDATA: ………..

41

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: MIJLOACE DE TRANSPORTTEMA: Transportul auto

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:O1 – Să prezinte principalele etape privind evoluţia mijloacelor de transport auto;O2 – Să identifice efectele invenţiilor din domeniul transporturilor auto, asupra

societăţii şi mediului înconjurător;O3 – Să identifice părţile componente ale autovehiculelor;O4 – Să prezinte mijloacele de transport ce deservesc localitatea noastră.

STRATEGII DIDACTICE: Metode de învăţământ: conversaţia euristică, explicaţie, descoperire dirijată; Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, reviste, computer; Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.

SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Evenimen-te didactice

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Conţinut de învăţat

Tehnici de

instruire

Organi-zarea

învăţării

Mijloa- ce de

învăţareMoment organizatoric

- Asigurarea condi-ţiilor de studiu;- Comunic. temei

Captarea atenţiei

- Solicită elevilor să fie atenţi întrucât vor da un test de verificare ca urmare a terminării modu-lului *Studiul meta-lelor *

- Îşi pregătesc rechizitele pentru test,- Sunt atenţi la explicaţiile prof.

Explica-ţii

Indivi-dual

Teste

Prezentare obiective

- Subliniază ce au de reţinut elevii

- Recepţionează notând, ascultând

Transportul auto

Conver- saţia

Colectiv Caiet notiţe

Prezentare conţinut şi conducerea învăţării

-Prezintă programul elevilor şi îi atenţio-nează asupra modului de lucru;- Trasează sarcinile de lucru, vizând observarea pe ma-chetă;

-Notează sarcinile de lucru transmi-se de profesor;- Studiază mach.- Se uită pe moni-torul calculatoru-lui unde pe CD vede diferite tipuri de maşini;

Istoria automob.Elemente princip ale autoveh.Elemente princip ale drumurilor

Conver- saţia

Simula-rea

Înv prin descope

rire

Colectiv Pe

grupe

Calcula- tor

Machetă planşă

- Identificarea părţi-lor componente ale autovehiculelor;- Supraveghează şi îndrumă activitatea

-Notează pe caiet răspunsurile la fiecare întrebare.

Firme construct

de autoveh.

Obţinerea informaţiei asupra nivelului

- Solicită elevilor să urmărească cu atenţie planşele şi machetele în vede-

- Rezolvă ceea ce i se cere;- Comunică ceea ce a obţinut;

Conver- saţia

Indivi- dual

Calcula- tor

42

performan-ţei şi evaluarea învăţării

rea identificării păr-ţilor componente;- Identifică greutăţi-le pe care la întâm-pină fiecare elev şi rezolvarea acesto-ra.

- Îşi autoevaluea-ză activitatea de învăţare.

Asigurarea atenţiei şi a capacităţii de transfer

- Corectează greşelile;- Reformulează concluziile stabilite de elevi;- Prezintă tema de casă: realizarea unui portofoliu

- Notează concluziile;- Îşi corectează greşelile;- Notează tema şi indicaţiile date de profesor.

Colectiv

PROIECT DIDACTIC( PROIECT DE LECŢIE )

ŞCOALA: GRUPUL ŞCOLAR * D. LEONIDA * - PETROŞANIDISCIPLINA: TIPUL LECŢIEI: MixtăCLASA: a – XI –a

43

DATA: TITLUL LECŢIEI: MAŞINI ASINCRONE

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:O1 – Să definească maşina asincronăO2 – Să identifice părţile componente de bază ale maşinii asincroneO3 – Să precizeze domeniul de utilizare a motoarelor asincroneO4 – Să prezinte simbolul convenţional al MAO5 – Să stabilească modul de locare şi aşezare a bornelor pe placă pentru

conexiunea stea şi triunghiO6 – Să înţeleagă principiul de funcţionare al motorului asincron trifazatO7 – Să deducă ecuaţiile de funcţionare al MA trifazatO8 – Să deducă regimurile de funcţionare ale MAO9 – Să reprezinte şi să explice caracteristicile mecanice: naturală şi artificialeO10 – Să stabilească metodele de pornire ale diferitelor tipuri de motoare asincrone

STRATEGII DIDACTICE: Materiale didactice: fişe, planşe, motoare asincrone; Metode de învăţământ: conversaţie euristică, explicaţie, descoperire; Moduri de activitate: frontal, individual.

SCENARIUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric: prezenţa, ţinuta2. Verificarea cunoştinţelor din lecţia precedentă, test de evaluare,3. Comunicarea noilor cunoştinţe:

MAŞINI ASINCRONE:

definiţie şi elementele constructive de bază; semne convenţionale; principiul şi ecuaţiile de funcţionare; caracteristicile mecanice; pornirea motoarelor asincrone.

DEFINIŢIE: maşina asincronă este maşina electrică de curent alternativ care, la o frecvenţă dată a reţelei, funcţionează cu o turaţie variabilă cu sarcina.

PĂRŢI COMPONENTE: armătura statorică (STATOR) – formată din unul sau mai multe pachete de tole,

prevăzute cu crestături în care se montează o înfăşurare monofazată sau trifazată, care se conectează la reţea şi care formează inductorul maşinii.

Armătura rotorică (ROTORUL) – format tot din pachete de tole prevăzute cu crestături, în care se montează o înfăşurare trifazată conectată în stea cu capetele legate la 3 inele colectoare sau o înfăşurare în scurtcircuit de tipul unei colivii.

Alte componente – în funcţie de destinaţie, tipul de protecţie, forma constructivă, sistemul de răcire, putere etc

44

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL MOTORULUI ASINCRON:

Se consideră un motor asincron având în stator o înfăşurare trifazată montată pe armături. Dacă înfăşurarea se conectează la o reţea de curent alternativ trifazat de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare, va fi parcursă de un sistem de curent trifazat, care va produce în intrefier un câmp magnetic învârtitor cu o viteză unghiulară: .

Dacă armătura rotorică are în acel moment viteza unghiulară - în înfăşurarea de fază se induce o tensiune electromotoare – Ef .

Dacă înfăşurarea rotorului se închide, ea va fi parcursă de curenţi care, la rândul lor, produc un câmp magnetic învârtitor de reacţie cu o viteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l – a produs.

Faţă de stator – câmpul de reacţie – are viteza unghiulară: - adică indiferent de turaţia rotorului, câmpul inductor şi cel

de reacţie au aceeaşi viteză unghiulară relativă faţă de stator.

4. Fixarea noilor cunoştinţe şi realizarea feed-back-ului:- care sunt elementele de bază constructive ale MA ?- care sunt caracteristicile mecanice ale MA ?- cum pot fi pornite MA ?

PROIECT DIDACTIC

DISCIPLINA: SOLICITĂRI ŞI MĂSURĂRICLASA: a – X –aDATA: S8, S9, S10 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: MIJLOACE DE MĂSURARE PENTRU LUNGIMI,

SUPRAFEŢE, VOLUME, UNGHIURI.TEMA: Măsurarea lungimilor, suprafeţelor, volumelor şi unghiurilor.

45

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:O1 – Să reprezinte structura mijloacelor de măsurare mecanice;O2 – Să clasifice mijloacele de măsurare;O3 – Să descrie instrumentele folosite pentru măsurarea dimensiunilor liniare;O4 – Să descrie aparatele mecanice de măsurat;O5 – Să descrie instrumentele de măsurare pentru unghiuri;O6 – Să utilizeze corect calc pentru determinarea suprafeţelor, volumelor

METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: conversaţia, explicaţia, observaţia dirijată, descoperirea, exerciţiul.

MATERIAL DIDACTIC: rigla, ruleta, compasul, şublerul, raportorul, micrometrul.

DESFĂŞURAREA SECVENŢEI DIDACTICE

1. MOMENT ORGANIZATORIC: verificarea frecvenţei.

2. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR: frontal – Determinări de erori.

3. COMUNICAREA CUNOŞTINŢELOR NOI:

MIJLOCUL DE MĂSURARE – este mijlocul de prelucrare a informaţiei, el preia informaţia de la mărimea de măsurat sub forma unui semnal de măsurare – semnal de intrare Xi , o prelucrează şi o transmite către operator sub forma unui semnal de ieşire Xe

uşor detectabil şi prelucrabil.

Prelucrarea informaţiei se face pe baza principiului de măsurare = variaţia unei proprietăţi în funcţie de un parametru.

CLASIFICARE: 1) După complexitate:

a) măsuri (instrumente) – cele mai simple (calibre, cale, plan paralel, rigle)b) instrumente sau aparate de măsurare – servesc la compararea mărimii de

măsurat cu unitatea de măsură 8şubler, micrometru, manometru, ampermetru);

c) instalaţii de măsurare – mijloc de măsurare complex (instalaţia folosită la măsurarea rezistenţei electrice prin metoda ampermetrului şi voltmetrului)

2) După precizie:

46

MEDIU AMBIANT

MIJLOC DE MĂSURAT

FACTORI PERTURBATORI

MĂRIMEA DE MĂSURAT

OPERATOR

a) mijloc de măsurare etalon;b) mijloc de măsurare de lucru.

3) După gradul de automatizare: a) mijloace manuale ( şubler, dinamometru )b) mijloace semiautomatizate (balanţa cu cadran şi ac indicator)c) mijloace automatizate (cântar electronic).

4) Din punct de vedere constructiv: a) mijloace de măsurare mecanice (şubler, balanţă)b) mijloace de măsurare optice (microscop)c) mijloace de măsurare pneumatice (manometru cu membrană)d) mijloace de măsurare electronice (cântar electronic)

5) După modul de determinare a mărimii de măsurat: a) aparate comparatoare (comparatoare, balanţe cu greutăţi)b) aparate indicatoare (balanţe cu cadran, şubler, ampermetru)c) aparate integratoare (apometre, contoare cu gaze)d) aparate înregistratoare (seismografe, voltmetre, tahometre)

MĂSURAREA DIMENSIUNILOR GEOMETRICE

Pentru efectuarea acestei operaţiuni se pot folosi instrumente de măsurat adecvate atât din punct de vedere ale mărimii de măsurat cât şi al dimensiunilor măsurate, al gradului de precizie dorit, al vitezei de măsurare şi al principiului de funcţionare al acestora.

Instrumentele de măsurat sunt mijloace de măsurat portabile, uşor de manipulat şi în general destinate utilizării în condiţii de producţie.

MĂSURAREA DIMENSIUNILOR LINIARE

Instrumentele curent folosite sunt: riglele, ruletele metalice, metrul metalic, compasurile interioare sau exterioare.

Aparatele mecanice de măsurat lungimi sunt: şublerele, micrometrele, comparatoarele cu cadran.

RIGLA GRADATĂ (fig: 1)

Se utilizează la măsurări finale şi la operaţi de trasare. Tipuri constructive: rigide, flexibile.Părţi componente: faţă frontală (1); faţă de măsurat (2); muchia de măsurare (3); faţă gradată (4); rigla gradată (5)

Fig:1 Rigla gradată

47

RULETA METALICĂ

Ruleta metalică – este construită dintr-o panglică de oţel subţire şi flexibilă. Este gradată şi se poate strânge prin rulare într-o carcasă cilindrică.

COMPASUL ( Fig: 2 )

Fig: 2 – Compasuri ( a – de interior; b – de exterior )

ŞUBLERUL

Şublerul – este un instrument de măsură cu riglă gradată şi vernier. VERNIERUL – este o scară gradată ajutătoare care permite citirea mai precisă a fracţiunilor de diviziuni ale riglei gradate. Vernierele obişnuite se execută pentru precizia de citire de 0,1; 0,05; 0,02.

Vernierul de 0,1mm – se compune din 10 diviziuni egale. Distanţa reperelor exterioare ale riglei gradate este de 9 diviziuni, iar o diviziune a vernierului este de 0,9mm, deci cu 0,1mm mai mic decât o diviziune de pe riglă;

Vernierul de 0,05mm – se compune din 20 diviziuni. Lungimea lui este de 10mm, iar o diviziune este de 0,95mm, deci cu 0,05mm mai mic decât o divizuine a riglei;

Vernierul de 0,02mm – se compune din 50 diviziuni. Lungimea este de 49mm, iar o diviziune este de 0,98mm, deci cu 0,02mm mai mic decât o diviziune a riglei.

Gradarea vernierului

Precizia şublerului

Număr de diviziuni de pe: Mărimea unei diviziuni pe vernier [mm]Şubler

[mm]Vernier

0,1 9 10 9 / 10 = 0,90,05 19 20 19 / 20 = 0,950,02 49 50 49 / 50 = 0,98

CLASIFICARE:

48

ŞUBLERUL DE EXTERIOR ŞI DE INTERIOR ( Fig: 3) – este utilizat la măsurarea dimensiunilor exterioare şi a celor interioare. Unele tipuri de şublere sunt echipate în plus şi cu o tijă pentru măsurarea adâncimii.

Pentru măsurare se aduc suprafeţele măsurătoare în contact cu suprafeţele piesei, astfel încât să nu existe joc între piese şi ciocuri. Se strânge apoi şurubul de fixare al cursorului după care se citeşte dimensiunea respectivă.

La măsurările interioare se adaugă la dimensiunea citită pe şubler valoarea dimensiunilor ciocurilor şublerului. Valoarea dimensiunii A este 10mm pentru şublere de 600, 800, 1000 şi 40mm pentru şublere de 1500.

Părţi componente: rigla gradată (1), ciocuri solidare cu rigla (2), cursor (3), ciocuri solidare cu cursorul (4), vernier (5), şurub de fixare a cursorului (6), dispozitiv de avans (7), şurub de fixare (8), şurub de avans fix (9), piuliţă (10).

Fig: 3. Şubler de exterior şi interior

ŞUBLERUL DE ADÂNCIME (Fig: 4) – se utilizează la măsurarea adâncimii canalelor, găurilor înfundate, pragurilor. Precizia de măsurare a şublerului de adâncime este: 0,1; 0,05; 0,02.

Părţi componente: rigla gradată (1), talpa cursorului (2)

ŞUBLERUL DE TRASARE (Fig: 5 ) – este utilizat la lucrări de trasare şi măsurare a înălţimilor. Vârful de trasare este confecţionat dintr-un material dur.

În vederea trasării sau măsurării, pe masa de trasare se aşează atât piesa cât şi talpa de bază a şublerului, se reglează apoi vârful în contact cu suprafaţa piesei şi se deplasează şublerul paralel cu piesa de masă de trasare.

Părţi componente: talpa de bază (1), cursor (2), vernier (3), ciocul de trasare (4), rigla gradată (5), gaură (6), dispozitiv de avans fix (7), şurub de fixare (8).

49

Fig: 4 Şubler de adâncime Fig:5 Şubler de trasare

APLICAŢII:Stabiliţi precizia de măsurare pentru şublerul din Fig: 6 – şi în funcţie de această

precizie citiţi dimensiunile indicate. Descoperiţi eventualele greşeli:

Fig: 6. Aplicaţii

R: rigla desenată incorect

R: 40,3 mm

R: 53,6mm

MICROMETRUL

MICROMETRUL - Este un aparat de măsurat lungimi cu o precizie mai mare decât a şublerului, bazat constructiv pe folosirea unui mecanism micrometric, format dintr-o asamblare filetată cu pasul 0,5mm care transformă mişcarea de rotaţie a şurubului micrometric într-o deplasare liniară a tijei micrometrului.

Valoarea diviziunii micrometrului este de 0,01mm deci, permite măsurarea cu o precizie mai mare decât măsurarea cu şublerul.

CLASIFICARE:

50

după felul măsurilor:o de exterioro de interioro de adâncime

după destinaţie:o obişnuite de exterioro pentru sârmăo pentru ţevio pentru tablăo cu talere pentru roţi dinţateo pentru fileteo de pârghieo de interior cu ciocurio de interior cu vergeao de interior cu aparat indicatoro pentru adâncime

MICROMETRUL DE EXTERIOR ( Fig: 7 ) – este compus din braţul cilindric care este gradat din 0,5 în 0,5 mm, diviziunile succedându-se de o parte şi alta a unei linii generatoare.

Fig: 7. Micrometru de exteriorÎn interiorul braţului cilindric se află dispozitivul micrometric format dintr-o asamblare

filetată cu pasul de 0,5mm. Piuliţa este fixată, iar şurubul este solidar la un capăt cu tamburul gradat, iar la celălalt capăt cu tija micrometrului. Tamburul este prevăzut cu o scară circulară de 50 diviziuni. La o rotaţie completă a tamburului, întreg ansamblul tambur – şurub micrometric – tijă se deplasează liniar cu un pas, deci cu 0,5mm.

Piesa de măsurat este cuprinsă între tijă şi nicovală, deplasarea tijei făcându-se prin acţionarea dispozitivului care limitează forţa de măsurare.

Părţi componente: potcoavă (1), nicovală (2), braţ cilindric (3), tijă (4), tambur (5), dispozitiv de fixare a tijei (6), dispozitiv de apăsare (7).

51

MICROMETRUL DE INTERIOR – poate fi :- cu fălci- tip vergea

Micrometrul cu fălci – are şurubul micrometric solidar cu tamburul gradat, iar piuliţa dispozitivului micrometric solidar cu cilindrul gradat şi cu falca fixă, imprimându-se tamburului o mişcare de rotaţie prin intermediul dispozitivului de limitare a forţei se va deplasa liniar şi falca mobilă.

Indicaţiile sunt inverse decât la micrometrul de exterior. Domeniul de măsurare este cuprins în intervalul (5 – 30) mm. Grosimea fălcilor fiind egală cu limita inferioară de măsurare (5mm) dimensiunile interioare se citesc direct, fără a mai adăuga grosimea fălcilor de măsurare.

Părţi componente: fălci de măsurare (1), tija de ghidare a fălcii mobile (2).

Fig: 8 Micrometru de interior cu fălci

Micrometru de interior tip vergea – are forma unei vergele terminată cu 2 capete de măsurare semisferice, un capăt fiind solidar cu şurubul, iar celălalt cu piuliţa unei asamblări filetate.

Prin rotirea tamburului capetele de măsurare se îndepărtează sau se apripie în funcţie de sensul de rotaţie. Un capăt de măsurare este fixat pe micrometru, iar celălalt se poate demonta, permiţând astfel intercalarea unor prelungitoare de diferite dimensiuni (15, 25, 50, 100, 150, 200mm) între micrometru şi capătul de măsurare.

Limita maximă de măsurare este 15mm însă prin intermediul prelungitoarelor se poate ajunge la o limită maximă de măsurare de peste 1000mm.

Pentru măsurare se întroduce în interiorul alezajului şi, prin rotirea tamburului gradat se aduc, suprafeţele capetelor de măsurare în contact cu pereţii piesei. Micrometrul tip vergea nu este prevăzut cu dispozitiv de limitare a forţei de măsurare.

Părţi componente: capete de măsurare (1, 2).

Fig: 9. Micrometru tip vergea de interior

52

MICROMETRUL DE ADÂNCIME – se deosebeşte din punct de vedere constructiv de celelalte micrometre prin aceea că este prevăzut cu o talpă, iar scările de pe cilindru şi tambur sunt inverse decât la micrometrul de exterior.

Părţi componente:

1 – tija micrometrului2 – suprafaţa de măsurare

Fig: 10. Micrometru de adâncime

MICROMETRE DESTINATE UNOR MĂSURĂRI SPECIALE (Fig: 11) – sunt pentru ţevi, table, filete, roţi dinţate, sârmă.

Micrometre pentru sârmă – se folosesc pentru măsurarea diametrului sârmelor. Se utilizează în limitele de măsurare, de la 0 la 10mm. Au potcoavă de formă cilindrică iar suprafeţele de măsurare sunt prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice;

Micrometrele pentru tablă – se folosesc pentru măsurarea grosimii tablelor până la dimensiunea de 45mm. Au suprafeţele de măsurare ale nicovalei şi tălpii şurubului micrometric de formă sferică;

Micrometre cu talere pentru roţi dinţate – se utilizează la măsurarea lungimii (cotei) la roţile dinţate cilindrice. Suprafeţele de măsurare ale nicovalei şi tijei şurubului micrometric sunt talere cu diametrul minim de 25mm;

Micrometre pentru filete – utilizate pentru măsurarea diametrului mediu al filetelor metrice având adaos prismatic (la nicovală) şi adaos conic (la tijă) interschimbabile. Au domeniul de măsurare: (0 – 25mm), (25 – 50mm).

Fig: 11. Micrometre specialea - micrometre pentru ţevi; b – micrometru pentru tablă;

c – micrometru pentru filet; d – micrometru pentru roţi dinţateMĂSURAREA UNGHIURILOR

ECHERELE (Fig: 12) – aceste instrumente au o valoare fixă a unghiului de lucru şi pot fi folosite atât pentru verificări de unghiuri, cât şi pentru operaţii de trasare. Valorile nominale sunt: 450, 600, 900, 1200.

53

Fig: 12. Echerea – normale; b – profilate; c – pentru suprafeţe; d – cu lampă

ŞABLOANE (Fig: 13 ; 14)– sunt larg utilizate pentru controlul unghiului de ascuţire a sculelor aşchietoare. Şabloanele unghiulare asigură un control al unghiurilor cu precizie redusă.

Fig: 13. Şabloane pentru Fig: 14. Şabloane pentru verificări unghiulare verificat suprafeţe curbe

RAPORTORUL UNIVERSAL (Fig: 15) – este folosit pentru măsurarea unghiurilor exterioare de la 0o la 320o şi a unghiurilor interioare în intervalul: 40o – 180o.

Funcţionarea / măsurarea se bazează pe principiul vernierului circular. La 29o pe sectorul gradat corespund 30 diviziuni pe vernier. Se asigură o precizie de măsurare de 2!.

Citirea se face în mod asemănător ca la şubler: în dreptul reperului zero pe vernier se citesc gradele, iar în dreptul reperului de pe vernier care se aliniază cu un reper pe scara gradată se citesc minutele.

Părţi componente:

1 – sector gradat2 – vernier3 – lamă mobilă4 – riglă fixă5 – echer6 – riglă mobilă7 – dispozitiv de fixare

Fig: 15. Raportor universal5.3. MODELE DE TESTE DE EVALUARE

TEST DE EVALUARE

ITEMI OBIECTIVI

1. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată – încercuieşte litera A, dacă apreciezi că afirmaţia nu este adevărată, încercuieşte litera F:

54

Transmisiile prin lanţuri se folosesc în cazurile în care mişcarea de rotaţie trebuie transformată fără alunecări, când distanţa dintre axe este relativ mare.

A FRăspuns: A

Mecanismele cu roţi de fricţiune nu pot asigura transmiterea uniformă a mişcării arborilor, deci, nu pot asigura o valoare constantă a raportului de transmisie a unor puteri mari.

A FRăspuns: A

2. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţia de mai jos:Raportul de transmisie la transmisiile prin roţi de fricţiune se calculează cu formula:

a. i1,2 =

b. i1,2 = Răspuns: b

c. i1,2 =

3. Scrieţi în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre din prima coloană, litera corespunzătoare din coloana a 2 – a.

-------------- 1. diametru exterior a. h = 2,2 m-------------- 2. diametru interior b. l = m-------------- 3. diametru de rostogolire c. De = m(z + 2)-------------- 4. pasul d. Di = m(z – 2,4)-------------- 5. modulul e. Dr = mz-------------- 6. înălţimea dintelui f. m = Dr / z

g. p =

ITEMI SEMIOBIECTIVI

4. Scrieţi în dreptul cifrelor de mai jos avantajele comune ale transmisiilor prin roţi de fricţiune şi curele: Răspuns:1. ------------------------------------------ 1. transmisie fără zgomot2. ------------------------------------------ 2. construcţie relativ simplă3. ------------------------------------------ 3. posibilitatea patinării roţilor/curelei

la suprasolicitări5. Citiţi cu atenţie textul de mai jos. Pornind de la text răspundeţi la următoarele

cerinţe:Transmisia prin roţi de fricţiune asigură transmiterea mişcării şi a puterii prin

contact direct între periferiile roţilor de transmisie.a) reprezentaţi transmisia:b) scrieţi principalele elemente de calcul:

Răspuns:

55

i1,2 =

D1 = (5….10)d1

D2 =

A =

6. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Completează spaţiile libere în aşa fel încât afirmaţiile să aibă sens.Elementele geometrice ale unei roţi dinţate sunt: …………………………………….Pasul – este distanţa dintre ………………… de pe 2 suprafeţe …………………….Modulul – este partea din ……………………….. care-i revine unui dinte.

Răspuns:Elementele geometrice ale unei roţi dinţate sunt: diametrul exterior, diametrul

interior, diametrul de rostogolire, pasul, modulul, înălţimea dintelui, lungimea dintelui.

Pasul – este distanţa dintre 2 puncte omoloage de pe 2 suprafeţe de acelaşi fel.Modulul – este partea din diametrul de rostogolire care-i revine unui dinte.

ITEMI SUBIECTIVI

7. Să se dimensioneze o roată lipsă dintr-un angrenaj, cunoscând: z1 = 62; Di1 = 128mm, A = 164mm, = 20

Răspuns:

Dl2 = m( z2 + 2 ) A =

Di2 = m( z2 – 2,4 ) Dl1 = m ( z1 + 2 )

Dr2 = m – z2 128 = m ( z1 + 2 )

h = 2,2.m 164 =

l = mNUME şi PRENUME …………………………………CLASA : a – XI – a DATA ……………………….

LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂSEM: II – an şcolar: 2004 – 2005

SUBIECTUL: I

56

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului CORECT:

1. Din punct de vedere al tehnologiei de execuţie, capul de închidere al nitului se poate realiza:

a. prin sudare d. prin lipireb. prin turnare e. cu explozivc. mecanizat f. manual

2. Indicaţi care din materialele de mai jos sunt utilizate pentru executarea niturilor :a. OL 34 e. Cu 5b. OL 37 f. OLC 35c. Am 63 g. OLC 45

3. Sudarea prin presiune se realizează :a. cu material de adaosb. fără material de adaosc. cu şi fără material de adaos

4. Bifaţi afirmaţiile FALSE. Cele mai obişnuite forme de rosturi ale cordoanelor de sudură sunt :

a. I e. Xb. K f. Wc. O g. Ud. V h. T

5. Penele sunt organe de maşini folosite la :a. asamblări fixeb. asamblări mobile ghidatec. asamblări demontabiled. asamblări nedemontabile

SUBIECTUL II :

Indicaţi în dreptul fiecărui enunţ – litera A dacă consideraţi răspunsul corect şi litera F dacă apreciaţi că răspunsul este FALS :

1. Şuruburile sunt mecanisme.A F

2. Tipurile de filete, în funcţie de forma geometrică sunt triunghiular, pătrat, rotund.A F

3. Unghiul dintre flancurile unui filet triunghiular metric poate fi de 55o.A F

4. Arcurile pot fi folosite pentru transformarea mişcării.A F

5. Caracteristica arcului reprezintă variaţia deformaţiei prin variaţia săgeţii, în funcţie de forţa ce o produce.

A F

SUBIECTUL III :

1. Enumeraţi principalele elemente componente ale unui rulment:

57

2. menţionaţi diferenţa dintre fusurile radiale şi cele axiale :3. Clasificaţi arcurile : 4. Demonstraţi formula efortului unitar în cazul solicitării arborilor la RĂSUCIRE +

ÎNVOVOIERE :

SUBIECTUL IV :

Rezolvaţi :

1. Să se calculeze l şi f – pentru un arc lamelar cu = 600 Mpa , cunoscând: h = 4,5 mm , b= 270 mm , F = 250 daN.

2. Să se calculeze diametrul fusului cilindric de capăt al unui arbore cu = 40 Mpa

folosit la o transmisie mecanică. Se dau : F = 45 KN , pa = 60 daN / cm2 şi

Numele şi prenumele ……………………………………..Clasa ……………………… Data ………………………...

LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ

SUBIECTUL : I ………………………………………………………………………… 10p

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect :

1. Unitatea de măsură pentru măsurarea FORŢEI în S.I. este :

58

a. Kg (Kilogramul) ;b. Kgf (Kilogramul forţă);c. N (Newtonul).

2. Unitatea de măsură pentru măsurarea TENSIUNII ELECTRICE – este :a. V (Voltul);b. A ( Amperul);c. W (Wattul).

3. Compasul se utilizează pentru : a. determinarea indirectă a dimensiunilor ;b. măsurarea dimensiunilor exterioare şi interioare ;c. măsurarea unghiurilor.

4. Aparatele pentru măsurarea VITEZEI – sunt :a. Tahometrele;b. Anemometrele;c. Manometrele.

5. Presiunea se defineşte :a. Raportul dintre forţă şi aria pe care forţa o exercită perpendicular;b. masa multiplicată cu acceleraţia imprimată corpului;c. produsul dintre masa corpului şi valoarea acceleraţiei căderii libere a corpurilor.

SUBIECTUL : II ……………………………………………………………………….. 10p

Răspundeţi prin DA sau NU :

1. Şublerul de trasare ste utilizat la lucrări de trasare şi măsurare a înălţimilor.DA NU

2. Micrometrele destinate unor măsurări speciale sunt : Micrometrul tip vergea, Micrometrul de adâncime.

DA NU3. Greutăţile tehnice se confecţionează din aliaje de Cu, Al , Ni, oţeluri în funcţie de clasa

de fabricaţie ;DA NU

4. Balanţele compuse pot fi : pentru vehicule rutiere, vehicule de cale ferată, suspendate;DA NU

5. Tahometrele de banc (fixe) se folosesc în cazurile de măsurare de precizie a turaţiei;DA NU

SUBIECTUL : III ……………………………………………………………… 10p

1. În coloana A – sunt enumerate * Tipuri de unităţi de măsură * din S.I. – iar în coloana B * Unităţi de măsură *. Scrieţi asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele din coloana B.

COLOANA A COLOANA B

1. fundamentală a. radian2. derivată b. metru3. complementară c. metru cub

d. grad Celsiuse. metru pătrat

59

f. milimetru pătrat

SUBIECTUL : IV ……………………………………………………………… 8p

Completaţi spaţiul liber astfel încât afirmaţia să devină ADEVĂRATĂ :

1. Aparatele mecanice de măsurat lungimi sunt : …………………………………………………………………………………………………………………..

2. Dinamometrele pneumatice sunt utilizate pentru măsurarea forţelor care acţionează asupra ………………………………….

3. Funcţionarea manometrelor cu elemente elastice se bazează pe ……………………..……………………………………………………………………………

4. Vernierul de 0,02 mm la un ŞUBLER se compune din …….…. diviziuni. Lungimea este …………… iar o diviziune este de ……………..

SUBIECTUL : V …………………………………………………………………… 40p

1. ADUNAŢI :

3,8t + 684g + 0,047Kg + 325g + 38,4g + 0,07t = …………………..…… [ Kg ]

3,8dm2 + 0,78cm2 + 3140mm2 + 0,04cm2 + 31,4dm2 = ………………… [ m2 ]

2. REZOLVAŢI : a) O bucată de oţel de formă paralelipipedică are secţiunea : 65 x 12 mm şi lungimea de

1800 mm. Care este MASA în Kg ? [ = 7,85 Kg / dm3 ] .

lh

bb) Calculaţi ARIA pentru figura geometrică de mai jos :

d = 30 mm D = 50 mm d

NOTĂ : Se acordă 10 puncte din oficiu.

60

BAREM DE CORECTARE

SUBIECTUL : I ……………………………………………………………. 10p1 - c ; 2 – a ; 3 – a ; 4 – a , b ; 5 – a .

SUBIECTUL : II …………………………………………………………….. 10p1 – DA ; 2 – NU ; 3 – DA ; 4 – NU ; 5 – DA

SUBIECTUL : III …………………………………………………………….. 10p1 – b ; 2 – c , e ; 3 – a ;

SUBIECTUL : IV …………………………………………………………….. 20p

1. Aparatele mecanice de măsurat lungimi sunt : şublerele, micrometrele, comparatoarele cu cadran .

2. Dinamometrele pneumatice sunt utilizate pentru măsurarea forţelor care acţionează asupra unei maşini – unelte .

3. Funcţionarea manometrelor cu elemente elastice se bazează pe deformarea unor elemente elastice sub influenţa presiunii .

4. Vernierul de 0,02 mm la un şubler se compune din – 50 diviziuni. Lungimea este -- 49 mm , iar o diviziune este de -- 0,98 mm .

SUBIECTUL : V ………………………………………………………………… 40p 1. ………………. Kg ………………….. m2

2. a) 65mm = 0,65 dm ; 12mm = 0,12dm 1800mm = 18dm

m =

m = 0,65 . 0,12 . 18 . 7,85 = 11,0214 Kg

b) A = 471 mm2

A =

BIBLIOGRAFIE

1. ALBULESCU I, ALBULESCU M - *Predarea şi învăţarea disciplinelor socio – umane * -

61

BIBLIOGRAFIE

1. ALBULESCU I, ALBULESCU M - * Predarea şi învăţarea disciplinelor socio – umane * Editura Polirom – iaşi – 2000

2. DUŞE D.M., DUŞE C. - * Îndrumar de practică pedagogică * - Editura Universităţii – Sibiu – 1997

3. JOIŢA E. - * Management educaţional * - Editura Polirom – Iaşi – 20004. MARC D. - Ghidul profesorului diriginte * - editura Facil – Cluj – Napoca – 2000

62

5. MEYER G. - * De ce şi cum evaluăm * - Editura Polirom – Iaşi – 20006. CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM - * Ghid metodologic de

proiectare a activităţii didactice pentru disciplinele din ariile curriculare: matematică şi ştiinţe ale naturii, limbă şi comunicare, arte, educaţie tehnologică, tehnologii, tehnologia informaţiei, educaţie fizică şi sport etc..* - Editura S.C. Aramis Print SRL – Bucureşti – 2001

7. XXX - * Regulamentul de organizare şi desfăşurare a inspecţiei şcolare (RODIŞ) * - Bucureşti – 1999

8. CONSTANTIN CUCOŞ - * Pedagogie * - Editura Polirm – Iaşi – 19999. IOAN BONTAŞ - * Pedagogie * - Ed. Alt – Bucureşti – 199810.CONSTANTIN POSTELNICU - * Fundamente ale didacticii şcolare * - Ed. Aramis –

Bucureşti – 200011.MARIN STOICA - * Pedagogie şi psihologie * - Ed. Gh. Alexandru – 200112.ANDREI COSMOVICI - * Psihopedagogie * - Ed. Spiru Haret – Iaşi – 1995

CUPRINS

1. Scopul şi organizarea practicii pedagogice ………………………………..…… 4

2. Obiectivele practicii pedagogice:2.1. Obiectivele de referinţă ………………………………………………..42.2. Obiectivele operaţionale …………………………………………..…. 5

63

3. Activităţile instructiv – educative practice ……………….…………………….. 5 – 6

4. Realizarea portofoliului de practică pedagogică 4.1. Însemnările studentului la practica pedagogică ……………………………….. 6

Planificarea activităţilor la practica pedagogică …………………………… 6-8Însemnările studentului de la lecţiile sau activităţile la care asistă ……… 9-11proiectele lecţiilor de probă şi finale ………………………………………... 11-17Proiectul unei lecţii sau activităţi educative ………………………………….. 17Testul de evaluare ……………………………………………………………... 19Caracterizarea psiho pedagogică a unui elev …………………………..….. 21-24

5. Anexe Modele de proiecte de unităţi de învăţare …………………………….……. 25-41Modele de proiecte didactice ……………………………………………..…. 42-54Modele de teste de evaluare ………………………………………………... 55-61

6. Bibliografie ………………………………………………………………………..… 62

64

65

Date post:	21-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	alexandra-ciobica
View:	57 times
Download:	0 times

PORTOFOLIU NIVELUL I.doc

Documents