1

Philip se intoarse cu pagi lenli la hotel. Voia sd-ti Pune gAndurile inordine. Incendiere premeditatl? Crimd? Iar el, impreuni cu Eve, fixese mar-

tor. Aranjl faptele in ordinea in care se petrecusertr.La marginea stAncii era sigur ci vtrzuse semnale luminoase care liclrisertr

de pe mare { ctrrora li se rtupunsese din locul care plrea a fi vechiul hambargol al unei fse. Dacd le vlzuse. Eva negase ctr ar fi vizut ceva, iar el dejaobservase ctr ei nu-i scipau gnulte lucruri.

Apoi incendiul ingrozitor. $i magina pe care o vlzuse dispirAnd pecdmp. Dacd vdntse o ma-;ini. La Scott Arms, motociclistul voinic care tre-

cuse pe lingtr separeul lor. Aici, nimic. Doar cd, mai tArziu, fuseserlurmlrili tot drumul pAne la Priory de un motociclist - un fapt sigur, carenu putea fi produsul imaginaliei infierbAntate datorate lui Eve, care era dia-bolic & atrrgltoare.

DeschizAnd uqa de lemn spre holul hotelului, se simli recunoscitor luiTweed pentru ci il avertizasJ str nu spund prea multe. tgi scoase haina desibir, porni pe coridor gi aruncl o privire in bar, care era o camer, seParatila caplnrl acestuia, Avu un alt qoc.

Eve, asezatd aproape cu spatele la el, se schimbase intr-o rochie de unalbastru-inchis, cu o curea aurie incercuindu-i mijlocul 9i cu picioarele lungi

puse unul peste altul, descoperite de o crlptrturtr adAncd a rochiei. Vorbea

cu Bob Newman, caf,e sttrtea $i o ascultz, cu o figurtr inexpresivd gi un pahar

de scotch in mAne.Agadar, acesta era "ajutorul"

pe care Tweed il trimisese atAt de urgentca sprijin. Newman, corespondent de prest, era un prieten apropiat 9i de

tncredere al lui Tweed. Fusese verificat temeinic cu mult timp in urmtr.

COLIN FORBES

Trecut acum de patruzeci de ani, se implicase total gi cu multi eficacitatein cAteva misiuni SIS.

Philip se hottri se-i lase singuri cAteva minute, cAt str-9i adune glndurile.Nu-l vdzuse nimeni strecurAndu-se in confonabilul hol din spatele hotelu-lui, gol acum, 9i agezAndu-se pe o canapea. ,Me intreb despre ce vorbesc",gAndi Philip.

Bob Newman sosise ceva mai devreme in acea seard, pe intuneric, dupdun drum inspdimAntitor spre \7areham. Lui Newman ii pldcea str apeseacceleralia pine la fund, dar niciodati nu bduse inainte sd se suie.la volan.Dupi ce se trecuse in registrul hotelului, igi dusese valiza sus, in camera lui,o deschisese, igi pusese repede cAteva haine pe umera;, apoi coborAse la barpentru mult doritul scotch.

in bar, o incepere lungi, cu barul propriu-zis pe stAnga cum intrase el,nu era nimeni, cu exceplia barmanului. $i a unei femei atrlgitoare,imbrlcattr intr-o rochie de un albastru-inchis. Ea ficu prima migcare cAnd ilvdzu pregitindu-se si se a;eze la distanld de ea.

- Eu sunt singuri. Crezi ci ar fi posibil si stem gi noi la un pahar devorbi? Epti Roben Newman, faimosul corespondent internalional. Te gtiudin fotografiile din presa internalionali.

- Nu faimos gi internalional. Notoriu este cuvAntul, ii spuse el,aqezAndu-se intr-un fotoliu llngi ea. Noroc!

- in ultimul timp n-am prea vezut multe articole de-ale tale, continutrea, etaland un zambet cald. Binuiesc cd, probabil, bestsellerul pe care l-aiscris, Kr ger: Conputerul care d cdzut,Ii-a adus o avere. A apirut peste totin lume gi incl se mai tipiregte.

- M-a ftrcut sd md simt confonabil pentru o vreme, zise el scurt.N-avea nici un rost si-i mirturiseascd faptul ci e milionar. Nu spui a5a

ceva unor necunoscute. Newman n-o spusese nimi.nui. Ea il studia.Putea se aibi in jur de un metru gaptezeci qi cinci, bine ficut, trdsituri

puternice, proaspdt ras, ptrr castaniudeschis gi aura unui bdrbat care umblasemult qi vtrzuse lumea, cu ptr4ile ei bune gi rele. Un individ foane dur, cre-dea ea, dar pldcut in rarele momente cAn d zimbea.

- Apropo, eu sunt Eve \farner, spuse ea.

- Ce faci ca si-gi cAgtigi pAinea cea de toate zilele? intrebt el' Sau ettir('rrtiere?

- Arlt eu ca o rentierd? Se indreptn indignatl. intotdeauna a trebuit sirrruncesc ca si trdiesc. Nu ca tine, il tachini ea.

Ea ii zAmbi sarcastic, dAndu-i impresia de rhjet. El nu-i rdspunse lairrlcpituri. Urmi o pauzd lungi, qi el aSiePtd ca ea sa-9i dea seama ci mai era, ,,va de spus. Ea nu spuse nimic, ceea ce lui i se piru interesant.

- Atunci, ce meserie ai? intrebe el, in cele din urme.- Md ocup de echipamente de securitate.- Care anume?- E pulin cam secret.- Toate sunt secrete,- Dar sunt pldtire bine 5i muncesc ca un troian.- Adici egti un cal troian? o impunse el.lqi miji ochii ceprui, sfredelitori. O prinsese cu garda jos. Ea se uite in

spatele lui. Philip intrase in bar,9i cAnd ea se intoarse ii flcu cu mAna.

- Eu plitesc. Tu cu ce te otriveqti, Eve? O, bunt, Bob! Nu ne-am vrzut..le mult.

- Eu rimAn pe votcd. tnca una dubla, rispunse Eve.

- Pentru mine un Scotch, Philip, sPuse Newman.

- A, voi.doi vi cunoatted? intrebi Eve, surpriza trtrdlndu-i-se in voce'

- Pe ici, pe colo, rdspunse Newman, ridicindu-;i ugor vocea, aga incAtPhilip sn audn ce spune. Philip lucreazi in asiguriri. Investigam odati omare frauda gi el mi-a vindut cXteva ponturi...

Philip il binecuvinti pe Newman pentru a fi benuit atit de binece-i spusese el lui Eve. Pentru el comandi un pahar de vin alb,franluzesc, sec ai le aduse biuturile gi celodalli. Eve il urmtrri cu privirea.AvAnd peste treizeci de ani, Philip era mai suplu decAt Newman, maisensibil, dupi cum binuia ea. Mai pulin.capabil sl faci faqn vielii. Aicinu ghicise bine qi il subestima pe Philip. t9i trase 9i el un scaun, iar acumformau un cerc inchis. Eve bdu din votca ei $i goli imediat jumdtate de

pahar. igi aprinse o noul ligari de la cea pe care o fumase. Newman scosese o

brichetS, dar ea dddu din cap.

- Por si-mi aprind singuri ligara.- Bravo gie! Cu timpul o str inveli gi cum sd o fumezi.

COLIN FORBES

Ea il privi rece, igi strAnse buzele pline, apoi zlmbi.

- Apropo de fum, ai auzit de teribilul foc de lAngi Lyman's Tout? ilintreba ea pe Newman.

- Ce foc?Eve incepu str-i vorbeasci despre experienla pe care o avusese in timpul

cdlitoriei cu Philip. Vorbi despre ea, ca 9i cum ar fi fost un evenimentindepirtat din trecut.

- Un subiect pulin cam oribil pentru o seari atAt de pl6cuti, con-cluzioni ea.

- Oribil dacn zici ci Sterndale gi fiul sdu erau ircuiali in locul acela. Dewnde stii cd erauinaniali? Detaliul despre faptul ci generalul tnsugi inchideatoate storurile in fiecare noapte sund ca gi cum l-ai fi cunoscut pe general,presi Newman.

- Acum imi dau seama de ce ai avut un asemenea succes ca gi core-spondent de presi. De fapt, Philip mi-a spus gi mie. inainte de cind l-aintilnit pe general chiar in acest bar. BitrAnul crai a fost destul devorbarel, bdnuiesc. Eu nu l-am vlzut. Eram la mine in apartament gifaceam un du9.

- Am auzit ci era loarte bdtrAn, comenttr Newman. Mi gAndesc cd,intr-un loc precum cel pe care l-ai descris, avea buqteni mari pentru foc.Unul s-ar fi putut si se rostogoleasci pe un covoraq gi gata. O tragedie.

- Eu cred c-a fost o stivtr de bugteni, meditd Eve, cu obrazul sprijinit inmAna stAngi, flnAndu$ votca in dreapta, ca sa nu dispare. Era aranjatn lAngt

o construclie care semdna cu un hambar. Ridicati la capntr:l chdirii in careSterndale igi linea vechiul Bentley. Spatele maginii iegea in afar5, descoperit.

Philip sttrtea ticut, sorbind din paharul lui cu vin. Nu-pi aducea amintede stiva de bugteni pe care o descrisese Eve. Dar acolo, sus, in virful stAncii,mintea lui fusese asaltati de emolii - fascinalia crescindi pentru Eve,amintiri ale soliei moane, Jean. Nu putea si jure ci nu era nici o stivi debuqteni la capitul hambarului. Nu putea fi sigur de nimic. Se intrebd daciTweed mai era in biroul iui.

- L-ai trimis pe Philip in Dorset, folosindu-te de nevoia lui de vacan1tr,dar adeviratul tiu scop a fost s ai la fala locului, pentru aJ supravegheape generalul Sterndale. $i acum uittr-te in ce mizerie e b4at, il invinui Paula.

Era ora zece seara in cabinetul lui Tweed din Park Crescent. El gedea laI'iroul lui pi o studia pe Paula Grey, firi str-i r5spunde imediat. O brunetdrLrblire, foane atrigdtoare, ea stitea in spatele biroului ei, arunclnd fulgererlin priviri. AsistentS-9efi 9i cea mai apropiati confidenttr, nu ezita niciodatdsit-gi spuni punctul de vedere, lucru pe care Tweed il admira. Paula,nccisd.toriti dupi o poveste de dragoste nefericiti, avea in jur de treizeci gicinci de ani.

Singud alt persoanj din incipere, in spatele biroului siu dintr-un col1,cra Monica, de asemenea, un adjunct de incredere. O femeie mictr, de oviirsttr nesigurd, iqi purta pdrul cirunt intr-un coc, iar acum asculta duelul decuvinte, distrAndu-se.

- in parte ai dreptate, admise Tweed. Dar a petrecut prea multe nopli 9iweekenduri in casa aceea drdguli in care a locuit cuJean. Am vrut sll scotpudn din atmosfera locului. Undeva, in lara asta - nu afari, pAnd nu suntsigur cd e stabil din punct de vedere emolional. Cu siguranll, nu aveam detunde si qtiu ci aceastd excursie o se aibe o intorsdturtr atAt de dramatictr. $i,dupd cum qtii, Bob Newman s-a grdbit si se duci acolo, la cererea mea, caslJ suslini.

- Asta ne va fi de ajutor, incuviinli Paula. Dar despre ce este vorba?Cum a inceput totul?

- La Paris.Aproape ci-i plicu uimirea de pe figura ei. Orice urmi de indignare

dispdruse.

- La Paris? repeta Paula. Cum?La upl se auzi un ciocdnit sfios, Tweed srigi:- Intrd..Marler intrd. Cel mai grozav 1inta5 din Europa Occidentale, nou-veni-

tul, un membru vechi al echipei lui Tweed, era de indllime mijlocie, slab 9iimbrtrcat elegant intr-o jacheti de vAnitoare, pantaioni de catifea cord gipantofi maro, faculi de mAni, care striluceau ca sticla. Proaspit ras, avea unzimbet cinic, gi se $tia ci nu crede nici un cuvAnt pe care tl spunea cineva,pXntr nu tl verifica de trei ori.

- Bund seara, zise el cu o voce tlrlgdnata de snob. irri pare bine sd vldcd a1i inceput cu tojii noaptea mai devreme, aga, cavariajie.

COLIN FORBES

Adoptd o linutd tipicn 9i se rezemd de un perete, aprinzindu-qi o 1igartr lungi.

- Marler, incepu Tweed, Paula nu prea ingelege ce se intAmple. Spune-idespre excursia la Paris. imi inchipui c-ai venit aici direct de la avion.

- Bineinleles. Paula nu ingelege? Nici eu nu inleleg.- Spune-i ce s-a intAmplat, pentru Dumnezeu, sugertr Tweed.- Chiar te rog, il imboldi Pauia.- A inceput cu un telefon de la un in{ormator de-al meu din paris. Joules

Foumier. Pot si vi spun cum il cheaml acum, cAnd bienrl nenorocit e mort,Ne-am intAlnit la ora cinci - dupi ce se intunecase - in fala unui bar de perue St-Honori. La telefon mi-a spus cd, in curAnd, ceva mare va exploda gia menlionat un nume care m-a $ocat pulin. Mi-am luat bilet la avionul dedimineall pentru a studia locul de intAlnire. Plrea destul de sigur. O stradiprincipali din Paris cind se preumbld multtr lume pe-acolo. Nu miam datsearna cd poate fi periculos. Ceasul rlu.

- Ce nume a menlionat? intrebi Paula.- Toate la timpul lor. Vi merge mintea prea repede. Aga ci aveli

rdbdare cu mine. Fournier era o agchie de om cu pdr unsuros. in t...rrt "fost un informator de incredere. Mi sprijineam de un geam al barului,

afard, 9i mi preflceam cd, citesc Figaro. Multd lume prin preajmi, gri-bindu-se acasd de la serviciu, afa cum anticipasem. Aveam la gold un'Walther automat - il imprumutasem de la un prieten din paris, maidevreme. Nu poli gti niciodati, intr-o misiune ca asta. Fournier a apd.rutbrusc de nicfieri.

- Era pe jos? intrebi Paula.- Aga mi s-a pirut. Pd.rea neobiqnuit de nervos, uitAndu-se in spate, peste

umir. A turuit aga-zisa informalie in francezd,. Nu prea avea nici o logici.A menlionat din nou numele, a spus ci tipul e implicat intr-o operaliunede schimbare a lumii, ctr are legdruri pesre tot. Asta irni spunea cAnd a aptrruto bandd de motocicligti imbricali in piele neagre, cu ctr9ti pe figuri,clatinAndu-se pe asfalt. Am crezut ci sunt be1i. igi croiau drum inghiontindoamenii, ficAnd semne obscene oricui protesta. I-am vdzut clar, dar nu qifelele, evident. Cind s-au apropiat de Fournier, unul dintre ei s-a impiedi-cat. Am fost un idiot.

Irdcu o pauzi, trase adAnc din flgarn, apoi o strivi in scrumiera de cristal

;,,,care Monica o impinsese mai aproape de el pe biroul ei.

- Nu te-am mai auzit spunAnd asta' zise Paula incet.

- Eram prea preocupat de ceea ce incerca Fournier si-mipovesteascdMi-a spus ce imi trimisese o scrisoare. Asta s-a intimplat. tnci md mailrlcstem.

- Ce s-a indmplat? Mn indoiesc c-ai fi putut str previi aga ceva. Nu la o, 'rl de vArf, pe rue St-Honor6, comentd Paula.

- Bldnranii iia be1i, a5a credeam eu, aproape c-au format un cerc inchisin jurul nostru. Atunci a inceput si-mi sune clopotul de alarm6, dar era

prea tlrziu.- Ce era prea tArziu? intreba Tweed..- Tipul care se impiedicase - care perea ci s-a impiedicat - a sirit pe

Iiournier. A zis "Scuze, amice", in englezi. Duptr ce au dispirut,I;ournier a horciit o datd $i a ctrzut in bralele mele. L-am apucat de dupdpiept, iar mAna mea dreapti era lipicioasi. SAnge. impiedicatul ela iiblgase lui Fournier un culit chiar la subralul steng. In timP ce sepribugea i-am luat pulsul dupa ce l-am rezemat de o vitrini. Nimic- Eramon. Treabi de pro{esignist.

- Ce e cu banda de motocicligti? intreba Paula.- Au dispirut ca vAntul. Am hoterAt cd cel mai bine era sr fac ai eu la fel'

Cu un Valther la mine, fdra permis, nu-mi imaginam un interviu cupoli1i9tii... sau cu qmecherii pe care-i folosesc ei. I-am semnalizat lui Archie

9i l-am lasat pe bietul Fournier, dupl ce i-am spus unei femei, care se oprise

acolo, cd omul a suferit un infarct gi dacd ar putea ea si cheme un doctor'

N-am putut si fac nimic ca si-mi ajut informatorul.

- Cine e Archie? se interesi Paula. Archie li mai cum?- Numele de familie nu conteazi. E, probabil, cel mai bun informator

din lume pe care i[ am. E stabilit la Paris, dar se invlne cam peste tot. Cind

am ajuns pe aeroportul De Gaulle, la dus, l-am sunat qi l-am rugat sd fie Prinapropiere, ca sprijin. E o figurn.

- Unde era in momentul crimei? exclami Tweed.

- tn capntul celalalt al strizii, intr-un ga-ng. Nu cred c-a vdzut prea multe,

cu tot traficul acela aglomerat. Dar mi-a receplionat mesajul qi a dispirut.

Asta e.

7,,coLIN FORBES

I Jr, ru r., rrrrirt.l lrrula. Ce nume fi-a spus Fournier la telefon de.l,r I rnr nln ;r 1x. r,,rrc apoi l-a repetat la paris inainte sl fie ucis?(

r rrl t -,urr rruzit bine. De fiecare dati a bolborosit cuvintele.

Lr,olxrld Ilrazil, dacd vtr vine si crede1i...

ltr l o.p{urlt penrru a-9i aprinde o alti ligard lungn. Degi calm in apareI'rrrh il sirnli suplrat pentru ceea ce el considera un egec total din partea

2

ir, ."bin.t..l lui Tweed urmd o tdcere provocatl de uimire. FiguraMonic{i pi cea a Paulei sugerau o adincl neincredere. Paula fuse cea careruPse ticerea.

- Leopold Brazil? Cel mai puternic brokerl mondial? Misteriosul per-sonaj despre care se zvoneqte ci afh tot ce gtie pregedintele american, primul

nostru ministru, pregedintele Franlei gi Dumnezeu mai ttie cine?

- Acesta e numele pe care sunt destul de sigur cd l-am auzit, spuseMarler. Iar Fournier l-fmenlionat de doud ori.

- Probabil ci a gregit,.insistl Paula.- Poate, interveni Tweed. O sd vl dezvilui un secret. in ultimele

srptnmAni.am ftuut personal investigalii discrete in ceea ceJ privegte. E

ca un al doilea Kissinger2, instr ferd publicitate. $i, la fel ca 9i Kissinger, se

plimbe de la o capitala la alta in avionul personal cAnd se ivegte vreo pro-

blemn, E un om foane bogat 9i foarte puternic. Ftrcu o pauzt. AtAt de

puternic, incit azi am fost chemat in Downing Street3. Cineva a vorbit.Primul-ministru in persoani mi-a spus si intrerup orice cercetlri legate

de domnul Brazil.

- Nu cilcaf pe iarbtr, zise laconic Marler.- $i noi ce facem? intrebe Paula.

I Pe$oene r ctrrei profesie este aceea de a vinde qi de a cumplra acliuni, baai str4ini 9irnlrfrlri pentru alli oameni. (n.tr.).: Kissinger, Henry Alfred (1923 - ), Iaureat al premiului Nobel, om politic 9i secretar &star sub pregedinlia lui fuchard M. Nixor $i Gerald R. Ford. Cartea sa, Atmele nvclearei politicd externd d Americii, t statla baza politicii externe a SUA. (n'tr.).I Strada pe care se aIlI cabinetul prim-mini-strului britanic. (n.tr)