Carlo M. Cipolla (rgza-aooo), reputat istoric italian,pasionat de economie, a etudiat la Sorbona gi la Lon-do4 School of Economics. Pe parcursul indelungateisale cariere academice, a predat istoria econorriei laUniversity of Califoinia, Berkeley, la Institrrtul Euro-pean din Florenfa Ei la Scuola Norrrale din Pisa.A aai publicat, printre altele: Storia dellbconomia ita-liana (rggg), Econamic ltriatory bf World Population(196o), The Ecorwrnic Decline of Emptires GgTo), ThcTechnology of Man: A Visual History (:.98o), Allegronla non troppo (tg88), Between Tfuto Cultures: An Intro-d.uction to Econornic History Gggz).

8tr11y Lesrlefundamentaleiffrnecilitetii

umaneTtaducere din englezide Miruna Fulgeanu

HUMANITASBUCURE$Tr

Redactor: Adina SducanCoperta: Ioana NedelcuTbhnoredactor: Manuela MdxineanuDTP: Florina Vasiliu, Carnren Petrescu

fipdrit la Ganesha Publishing House

Carlo M. CipollaThe Basic Laws of Human Stupidity@ 1988, by Societd editrice Il Mulino, Bologna.

@ HITMANITAS, aor4, aor8, pentru prezenta versiuneromAneascd

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale'a RomAnieiCipolla, Carlo M.Legile fundamentale ale imbecilitdfii umane /Carlo M. Cipolla; trad.: Miruna Fulgeanu. -Bucureqti: Hurnanitas, aor8ISBN 978-973-bo-6o88-1I. Fulgeanu, Miruna (trad.)159.955

EDITI.'RA HI]MANITASPiata Presei Libere r, o1g7o1 Bucureqti, RomAniatel. ogr 4o8 83 5o, fax os1" 4o8 89 5rwww.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.roComenzi telefonice: os1 g11 sg Bo

Cuprins

N ota editorului italianMad Millers cdtre Cititor

Introducere

I. Prima Lege Fundamentald .

II. ADoua Lege Fundamentale .

IIL Un interludiu.teo""tic . .

fV. ATbeia Lege Fundamentald(aga-numita Reguld de Aur)

V. Distribulia frecvenlei

VI. Imbecilitatea gi puterea

VII. Puterea imbecilitbiii

VIII. APatra Lege Fundamentald .

D( Macro-analiza

gi A Cincea Lege FundamentaH . . .

Anexd ,

7

I

13

L7

2l

21

do

4L

47

51

55

5967

Frima Lege Fundamentali a ImlecilitifiiUmane afirmi clar gi rispicat:

,Numdrul indivizilor imbecili in via!6 este

mereu qi in mod inevitabil subestimat de

toati lumea."'

La prima vedere, enunlul pare banal, impre-

cis gi extrem de ingrat. Cu toate acestea, o cer-

cetare mai atenti va dezvdlui adevdrul pe care

ll ascunde. OricAt de mulli imbecili ai presupu-

ne cd exist6, tot ai fi luat prin surprindere, inmod sistematic, de faptul cd:

r. Cei care au alcdtuit Biblia erau congtien{i de

txistenfa Primei Legr, pe care au parafrazat-o afir-mAnd, cu o inclinafie citre exagerdri poetice, cd stul-torurn infinitus est nurnerus. Num6rul imbecililor nupoate Ii ins6 infinit, pentru cd numdrul oamenilor inviatd este finit.

19

a) Oamenii pe care cdndva ii congiderai iteligenli qi ragionali se vor dovedi a fi iffira drept de apel.

b) Zi de zi, intr-o cbntinud monotonie, tegisi asaltat de imbecili care apar pe

in cele mai incomode locuri qi in cele mai ibabile momente.

Prima Lege FundamentalS nu-mi ingdduiesd atribui o valoare numericd exactitului de imbecili in raport cu intreagaindiferent de estimare, tot ar fi mai micde in realitate. Aqadar, in paginile ce

voi nota acest procent cu simbolul o.

CAPITOLUL il

A Doaa Lege Fundamentald,

Tendinlele culturale actuale din Occidentpromoveaz5 o atitudine egalitaristi in toateaspectele viefii. Oamenilor le place si creadi cd

eunt rezultatul unei maqindrii de produclie irrmasi perfect programatd. Geneticienii gi socio-

logii fac tot ce le st6ln putinli sd demonstreze,printr-un ansamblu impresionant de date ryi

rationamente, d toti oarnenii sunt egali de la na-

turb gi cd, dacd unii sunt mai egali decAt ceila$i,asta se datoreazileducafiei, nu eredit5lii.

Eu am o obieclie in legdturi cu aceasti teo-

rie - sunt fenn convins, dup6 ani de observaliipi experimente, cd oamenii nu sunt egali, cd uniidintre ei sunt imbecili, in weme ce altii nu, iaraceastd diferen!5 nu depinde de factori pi in-fluenle culturale, ci pur gi simplu de ereditate.La fel cum o persoand se naEte cu pdrul roqcat,

aga se naqte qi un om imbecil; apartenenla lamu$imea imbecililor este la fel ca apartenenla

la o anumitb grrrpd sangvind. Ca atare, un imbe-cil se naste imbecil printr-un act aI Providenlei.

Deqi sunt convins c5. acel procent o de indi-vizi sunt, intr-adevd4 imbecili qi ci sunt astfeldin motive genetice, nu sunt un reactionar careincearcS. sd reintroduci pe ascuns discrimina-rea fir funclie de rasd sau de pozilia sociald. Amcertitudinea cd imbecilitatea este un privilegiualeatoriu al rasei umane qi cd este uniform dis-tribuitd, intr-o proportie constantd. Acest fapteste exprimat in mod qtiinlific de ADoua LegeFundamentalS, care afirrnd cd:

"Probabilitatea ca un anumit individ sd fie

imbecil este independentd de orice altd insu-qire a respectivei persoane."

fn aceastd privinfd, Natura s-a intrecut pesine. Ne este cunoscut faptul ch, tntr-un modaproape rnisterios, frecvenla relativd a anumi-tor fenomene naturale este constanti. De pildd,se qtie cd, indiferent dacd oalnenii se inmultescla Polul Nord sau la Ecuator, dacd perechile suntbine alcituite sau nu, dacd au pielea neagrd,rogie, albd sau galben6, raportul dintre nou-n6s-culii de sex masculin gi cei de sex feminin rd-mAne constant, cu o u;oar[ prevalen!5 a sexu]uimasculin. Nu gtim cum obline Natura acest re-zultat remarcabil, insd gtim cd line de domeniul

numerelor foarte mari. Cu adevdrat extraordi-nar este ci natura reuqeqte si menlind constantprocentul o de imbecili, indiferent de mdrimeagrupului incauz6,. Prin urmare, fie cd studiemun grup restrAns de oameni sau unul foarternare, procentul va fi acelaqi. Nici un alt set delirnomene observabile nu ne oferi o dovadd atAttlc clard a puterilor Naturii.

O serie de experimente suslinute in rnulterrniversit6ti renumite din lume au demonstratr:ii eclucalia nu are nirnic de-a face cu procen-t,rrl o" Str"uctura social6 a unei universit5li cu-prinde cinci mari categor{i: clasa muncitorilo4cl asa funclionariloq studen{ii, administratorii6i profesorii.

CAnd am analizat clasa muncitorilor', arnrrrnstatat c6. un procent o dintre ei erau imbecili.AvAnd in vedere cfl valoarea lui o era rnai rnarerkrcAt md aqteptarn (vezi Prima Lege), am dedusinifial, potrivit tendin$elor vremii, ci de vindur {i seg:regarea, sdr6cia qi lipsa de educalie.lns[, mergdnd cu analiza mai sus pe scara so-cial5., an.clescoperit cd acelaqi raport era valabilryi pentru funclionari sau pentru studenli. RezuJ-l,rrtele au fost chiar rnai impresionante i:r rAndullrrof'esorilor. Indiferent de institulia pe care amnludiat-o, de la universitdli de renume la cole-g i i nproape necunoscute, imbecilii reprezentau

aceeaqi pondere de ova dintre profesori. Amatdt de uimit de aceste rezultate, incAt mie*tins studiul asupra unui grup cu

select, o elitd: Iaurealii premiului Nobel;

tatul mi-a confirmat supremalia absoluti aputerilor Naturii: aVo dintre laureafiilui Nobel sunt imbecili.

Mi-a fost greu sA accept qi sd asimileztd idee, dar concluzia studiului a dovedit cd

indiscutabil adeviratd. A Doua Legementald este un principiu ce nu admiteMigcarea de emancipare a femeilor va sprijiniacest principiu, deoarece demonstreazl chportjainrbecililor este egal6 in rdndulqi al femeilor. Locuitorii !6rilor in curs de

voltare se vor bucura de existenla Legii apentru ci le va confirma cH lErile dezvoltate nusunt chiar atAt de dezvoltate. Fie c[ acest pricipiu va fi apreciat sau mL implicaliile sale suntinspdimdnt5toare: inu conteazi daci te invdrtiin cercuri distinse sau dacd te aldturi unui tribde canibali din Polinezia, daci tr6ieqti ca unpustnic intr-o m5ndstire sau dach iti petreciviafa in compania'trnor femei frumoase gi

zaale, va trebui mersu sd faci fald acestuicent constant de imbecili - procent care,

Prirnului Principiu, va fi mereu mai ridicat decAd

te aqtepfi.

CAPITOLUL UI

Un interludiu teoretic

Am ajuns astfel firtr-un punct in care estenecesar sd clarificdm conceptul de imbecilitateumani qi sd definim sintagma,personaj dra-Itratic" (dramatis persona).

Orice individ se caractenzeaz[. printr-untnumit grad de inclinalie citre socializare.Existd oameni pentru care orice contact cu odt6 persoand este un rdu necesar. Ei trebuielI suporte alfi oameni, iar a$i oameni trebuieti-i suporte pe ei. La cealaltd extremd se afldoei care pur Si simplu nu pot tr6i pe cont propriu

fi care preferd chiar si petreacd tirnp in tovd-tlgia unor indivizi care le sunt antipatici decdtll stea singuri" intre aceste doud extreme exist60 varietate extraordinard de situafii, deqi majo-tltatea oamenilor surit mai aproape de tipullndividului care nu poate suporta singurdtateadecAt de cel al persoanei care fuge de orice rela-lle interuman5. Aristotel a avut in vedere acest

29

lucru atunci cAnd a spus,,OmuI este un animalsocial", iar validitatea afirmaliei sale este con-

firmatd de faptul cd tr[im in grupuri, ci existdmai multi oarneni cdsdtorili decAt celibatari, cd

irosim atAta timp qi atAlia bani pe petrecerianoste qi cd terrnenul ,,singur6tate" comportdadesea o conotalie negati.v5.

Fie cd eqti un individ solitar sau o personali-

tate a lumii mondene, vei avea de-a face, inlr-unfel sau altul, cu a$i oameni. Pdni qi. pustniciiintAlnesc oameni din c6,nd in cdnd. Mai multdecAt atAt, insdgi acliunea de a evita alte per-

soane va avea un impact asupra lor. Ceea ce

aq fi putut face pentru un individ sau un grupde indivizi, dar n-am fdcut, ar fi fost un cost de

oportunitate (un cdqtig sau o pierdere ce nu maiau loc) pentru acea persoutni sau acel grup. Mo-rala poveqtii este cd fiecare dintre noi are un cont

pe care il imparte cu toli ceilalli. Orice acliunesau lipsi de acliune ne aduce un cAgtig sau opierdere in acel cont qi, in aeelagi timp, conduce

la un cdqtig sau la o pierdere in contul altcuiva.CAqtigurile qi pierderile pot fi reprezentate inmod corespunzhtor pe un grafic precum cel dinfigura r.

Graficul se referd la un individ oarecare -sd-l numimTom. Axa Oxmdsoard avantajele pe

care Tom Ie dobSndeqte ca o consecinld a pro-

l'igura r

llriilor acliuni. Pe axa Oy sunt reprezentaterrvantajele pe care alt6 persoand sau grup de

l)ersoane le oblin ca o consecinli a acliunilorlui Thrm. Aceste cAqtiguri pot fi pozitive, neutreruu negative - eele negative fiind, de fapt, pier-rlori. CAqtigurile pozitive ale lui Tom sunt m5-rrrrate pe axa Ox, la dreapta punctului O, iarcole negative, la stAnga. CAgtigurile gi pierde-rile persoanelor cu care Tlom are de-a face sunt

31