I. Fonetică şi morfosintaxă

Accentul.Intonaţia.Ordinea cuvintelor în

propoziţie

ACCENTUL

(der Akzent)

In limba germana accentul cade pe radacina cuvantului si este in general fix: der

Lehrer [der lerăr], die Beschreibung [di: beşraibung], zählen [ţe:lăn], erzählen

[ărţe:lăn]

In substantivele compuse,accentul cade pe cuvantul determinativ,chiar daca acesta

sta pe locul doi: der Bleistift [der blaiştift], der Schreibtisch [der şraibtiş], das

Jahrhundert [das ia:rhundărt], das Jahrzehnt [das ia:rţe:nt]

N-au accentul pe radacina cuvantului:

a. substantivele derivate din:

unterrichten [untărihtăn]

widerstehen [vidărşteăn]

widersprechen [vidărşprehăn]

ex: der Unterricht, der Widerstand, der Widerspruch

b. substantivele derivate cu sufixul -ei: die Arzneit [di: arţnait], die Bäckerei

[di: becherai]

c. majoritatea substantivelor derivate cu sufixe straine, ca:

-ismus : der Sozialismus [der zoţialismus]

-är,-än, -ar, -al,-ier: Sekretär [zecrete:r], Kapitän [capite:n], Bibliothekar

[bibliotecar], General [gheneral], Offizier [ofiţi:r]

-ist, -ant, -oph, -oge : Sozialist [zoţialist], Aspirant [aspirant], Philosoph

[filozof], Philologe [filologhe] -nom, -ior, -eu, -ik : Agronom, Deklination, Ingenieur [ingini:ur], Fabrik

-ie, -ät, -ur : Theorie [teori:], Fakultät [faculte:t], Literatur

-ment, -et, -iv, -em : Dokument, Dekret, Substantiv [zubstantiv], Problem

Excepţie: Sufixul -or este de obicei la singular neaccentuat, iar la plural accentuat:

der Professor, die Professoren [di profesorăn]

d. majoritatea adjectivelor formate cu prefixul un- : undeutlich [undeotlih],

unfreundlich [unfreondlih] e. verbele compuse separabil. Acestea au accentual pe particula separabila :

einsteigen[ainştaigăn], zuhören [ţuheo:răn], teilnehmen [tailne:măn],

fortgehen [fortghe:ăn] f. verbele cu sufixul –ieren au accentul pe sufix : spazieren [şpaţi:răn],

studieren[studi:răn]

Adjectivele compuse, bazate pe o comparatie intre cele doua componente au

accentul pe vocala din radacina fiecarui cuvant din compunere : eiskalt [aiscalt],

schneeweiß [şne:vais], blutrot, seelenruhig [ze:lănruih]

INTONAŢIA

(die Intonation)

Tonul coboară la sfîrşitul propoziţiei :

enuntiative: Ich gehe jetzt nach Hause. [ih ghehe ieţt nah hauze]

interogative cu cuvînt interogativ: Wer kommt heute noch? [ver comt hoite

noh?]

imperative: Wiederholen Sie den Satz [vi:dărholăn zi: den zaţ ]

Tonul urcă la sfîrşitul propoziţiei interogative fără cuvînt interogativ: Kommen Sie

morgen zu uns? [comăn zi: morgăn ţu unz?]

Tonul se menţine la acelaşi nivel, dacă propoziţia enunţiativă continuă cu o a

doua propoziţie: Ich fahre in die Provinz, und der Zug fährt in zwanzig Minuten.[ih

fa:re in di: provinţ unt der ţug fe:rt in ţvanţig minutăn]

Atît verbele slabe cît şi verbele tari, accentuate pe prima silabă, primesc la parti-

cipiul trecut prefixul ge- .Dacă verbul este compus cu particulă sepa-

rabilă ge- se intercalează între particulă şi verb.

Participiul II fără prefixul ge- îl formează verbele neaccentuate pe prima silabă,

adică:

— verbele compuse cu particulă neseparabilă

— verbele terminate în -ieren

Participiul poate fi folosit şi adjectival !

Punctuaţia/ Die Interpunktion [di interpunction]

Punctul ( der Punkt)

Se pune:

1. La sfîrşitul unei propoziţii enunţiative :

Wir lernen Deutsch.[Vir lernăn doici]/ Noi învăţăm germană.

2. După numerale ordinale :

der 26. Januar [ der 26 ianuar]

3. După prescurtări care nu se rostesc prescurtat :

u.a. (und anderes) [unt andărăs]/ şi altele

usw. (und so weiter) [unt zo vaităr]/ şi aşa mai departe

Nu se pune :

1. După titluri :

Ein reizender Abend [ain raizăndăr abănt]

2. În data scrisorilor, după indicarea anului :

Bukarest, den 23.12.1978

3. În scrisori, după formulele de încheiere :

Mit herzlichem Gruß [mit herţlişăm grus]

Dein Andreas [ dain andreas]

4. După prescurtări, care se rostesc prescurtat :

LPG (Landwirtschaftliche Produktionsgenossenschaft) [lantvirtşaftlihe

productionzghenosănşaft]

5. După prescurtări care se folosesc în tehnică, ştiinţă, etc :

cm = Zentimeter [ţentimeter], Cl = Chlor [clor], N = Norden [nordăn]

Virgula

(das Komma) [das coma]

Se pune :

1. Între propoziţiile principale complete, chiar dacă sunt legate prin und, oder, als

(comparativ) wie (comparativ) :

Es wurde hell, und wir fuhren los. [er vurde hel,unt vir furăn los]

Dar : Wir nahmen unsere Koffer und fuhren los.[ vir namăn unzăre cofăr unt

furăn los]

2. Între propoziţia principală şi secundară :

Wir sahen, daß sie sich nicht gut fühlt. [ vir za:ăn, das zi: ziş niht gut fiu:lt]

3. Între propoziţii secundare, dacă nu sunt legate prin und sau oder :

Er ruft nicht immer an, wenn er in Bukarest ist, wie beschäftigt er auch sein mag.[er

ruft niht imăr an, ven er in bucarest ist,vi: beşeftigt er auh zain mac]

4. Înaintea construcţiilor infinitivale :

Es ist verboten, im Kino zu rauchen.[er ist fărbotăn,im chino ţu rauhăn]

5. Înainte şi după construcţiile participiale :

Er trat ins Zimmer, eine Zigarette rauchend. [er trat ins ţimăr,aine ţigarete

rauhănd]

Zu Hause angekommen, machten wir uns an die Arbeit.[ ţu hauze

anghecomăn,mahtăn vir unz an di arbait]

Despărţirea cuvintelor în silabe

1.O singură consoană între două vocale trece în rândul următor: fra/gen, rei/sen

2.Din două sau mai multe consoane, ultima trece în rândul următor:

ler/nen, tref/fen, küs/sen, öff/nen

3.Sufixele care încep cu o consoană trec în rândul următor : Freund/schaft,

Verwand/schaft

4.Sufixele care încep cu o vocală trec împreună cu consoana precedentă în rândul

următor: Schü/le/rin, Überset/zung, Arz/nei

5.Grupele de consoane tz, chs, dt, nk, ng, pf, ck(=kk) se despart înaintea unei

vocale: sit/zen, wach/sen, Städ/te, win/ken, Fin/ger, Hop/fen, Wecker=Wek/ker

6.Cuvintele compuse se despart după elementele lor componente: Sonn/abend,

Inter/esse, wor/in, hin/aus, über/all

Nu se despart:

- Grupele de consoane ch, sch, ß, ph, th, st : ma/chen, wa/schen, grü/ßen,

Phi/lo/so/phie, Ka/the/der, ko/sten,

- Gn în cuvintele de origine negermană : Ma/gnet

- Silabe formate dintr-o singură vocală : oder, aber, Ofen

TOPICA

Topica propoziţiei principale

Verbul conjugat ocupă :

Locul întâi :

1. În propoziţia interogativă fără cuvânt interogativ (propoziţie interogativă totală) :

Ist das Wetter heute schön ? [ist das vetăr hoite şio:n]/ Este vremea frumoasă azi?

2. În propoziţii imperative (cu verbul la imperativ) : Komm/Kommt/Kommen Sie

schneller ! [com/comt/comăn zi: şnelăr ] Veniţi mai repede !

3. În propoziţii servind la exprimarea unei dorinţe greu realizabile sau irealizabile

(cu verbul conjugat la conjugat la conjunctiv imperfect) :

Wäre er hier ! [ve:re er hi:r]

Locul doi :

1. În propoziţia enunţiativă : Das Wetter ist heute schön. [das vetăr ist hoite şi:on]/

Vremea este frumoasă azi.

2. În propoziţia interogativă cu cuvânt interogativ (propoziţie interogativă parţială) :

Wie ist das Wetter heute? [vi: ist das vetăr hoite] / Cum este vremea azi?

3. În propoziţiile introduse prin und, oder, aber, sondern, denn, nicht, nur....sondern

auch : Wir gehen in den Wald, denn das Wetter ist heute schön. [ vir ge:ăn in den

valt,den das vetăr ist hoite şi:on]/ Noi mergem în pădure, pentru că vremea este

frumoasă astăzi.

4. În propoziţii servind la exprimarea unei dorinţe realizabile sau unui indemn (cu

verbul conjugat la conjugat la conjunctiv prezent) :

Es lebe der Frieden.[ es lebe der fri:dăn]/ Trăiască pacea.

Observaţii !

1.În propoziţiile în care verbul conjugat ocupă locul 2, locul 1 poate fi ocupat :

- De orice parte de propoziţie :

Das Wetter ist heute schön.

Schön das Wetter heute.

Heute das Wetter schön.

- De un grup de cuvinte :

Bei schönem Wetter findet der Ausflug statt. [bai şi:onăm vetăr findăt der

ausflug ştat]/ Călătoria are loc pe vreme frumoasă.

- De o propoziţie secundară :

Wenn das Wetter schön ist, findet der Ausflug statt.[ven das vetăr şi:on ist, findăt

der ausflug ştat]/ Călătoria are loc dacă vremea este frumoasă.

2.Spre deosebire de limba română, în limba germană verbul conjugat nu poate fi

precedat de subiect + complement :

Astazi vremea este frumoasă.

Heute ist das Wetter schön.

Topica propoziţiei secundare

Verbul conjugat ocupă :

I. În propoziţia secundară introdusă : ultimul loc

- În propoziţii conjucţionale : Er sagte, daß Hans sehr tüchtig sei.[er

zagte,das hans zer tiu:htih zai] / El a spus ca Hans a fost foarte

harnic.

- În propoziţii relative : Das ist der Student, der sehr tüchtig ist.[das

ist der ştudănt, der zer tiu:htih ist]/ Acesta este studentul, care este

foarte capabil.

- În propoziţii interogative indirecte : Er fragte mich, wie dieser

Student heiße. [er fragte mih,vi: di:zăr ştudănt haise] / El m-a

întrebat, cum se numeşte acest student.

II.În propoziţia secundară neintrodusă (camuflată) : locul 2

- În propoziţii în care s-a omis conjucţia daß : Er sagte, Hans sei sehr

tüchtig.

În propoziţia secundară neintrodusă (camuflată) : locul 1

- În propoziţii condiţionale camuflate : Hätte er mehr Zeit, riefe er dich

an. [ hete er me:r ţaite, ri:fe er dih an]/ Dacă ar fi avut mai mult timp,el

te-ar fi chemat.

- În propoziţii concesive camuflate : Ist die Arbeit auch schwer, wir

werden rechtzeitig fertig. [ ist di: arbait auh şver, vir verdăn rehţaitih

fertih]

- În propoziţii comparative ireale : Er spricht so gut Deutsch, als wäre

Deutsch seine Muttersprache. [ er şpriht zo gut doici,als were doici

zaine mutărşprahe]/ El vorbeşte asa bine germana,ca şi cum ar fi limba

sa maternă.

Propoziţia secundară se separă întotdeauna de propoziţia principală prin

virgulă !

LOCUL SUBIECTULUI

(Die Stellung des Subjekts) [di: ştelung des subjects]

Subiectul poate sa stea:

1. Pe locul intai:

Mein Freund ist Student. [main froind ist student]/Prietenul meu este student.

2. Pe locul al treilea (daca propozitia incepe cu o alta parte de propozitie decat

subiectul):

Heute kommt Peter zu uns.[hoite comt pethăr ţu unz] /Astăzi vine Peter (pe) la noi.

3.Pe locul al doilea (în propoziţia interogativă neintrodusă de un element specific şi în

propoziţia imperativă):Kommst du mit uns ins Kino?[comst du mit unz ins chino?]/

Vii cu noi la cinema?

4.Pe locul al patrulea sau chiar al cincilea (complementele exprimate prin pronume

pot trece înaintea subiectului exprimat prin substantiv): Morgen zeigt Monika mir die

Fotos. [morgăn ţaigt monica mir di: fotos]/ Mâine Monika îmi arată fotografiile.

Morgen zeigt mir Monika die Fotos.

Morgen zeigt sie mir Monika./ Mâine mi le arată Monika.

ORDINEA COMPLEMENTELOR ÎN DATIV ŞI ACUZATIV

(DIE STELLUNG DER DATIV- UND AKKUSATIVOBJEKTE)

1) Dacă ambele complemente sunt exprimate prin substantive, complementul în dativ

precedă complementul în acuzativ:

Die Eltern schenken ihrem Sohn das versprochene Fahrrad.[di: eltărn şencăn i:răm

zo:n das fărşprohăne fa:rad]

Părinţii îi dăruiesc fiului lor bicicleta promisă.

2)Dacă unul dintre complemente este exprimat prin pronume şi altul prin substantiv,

pronumele precedă substantivul:

Die Eltern schenken ihm das versprochene Fahrrad.

Părinţii îi dăruiesc bicicleta promisă.

Die Eltern schenken es ihrem Sohn.

Părinţii i-o dăruiesc fiului lor.

3)Dacă ambele complemente sunt exprimate prin pronume, acuzativul precedă dativul:

Die Eltern schenken es ihm.

Părinţii i-o dăruiesc.

LOCUL COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANŢIALE

(DIE STELLUNG DER ADVERBIALEN ANGABEN)

♦ Pentru ordinea complementelor circumstanţiale, nu există reguli, dar

deseori le întâlnim în următoarea ordine: temporal / cauzal / modal / local.

Reţine prescurtarea te-ka-mo-lo.

Atenţie!

Subliniem că această ordine nu este obligatorie, locul complementelor depinzând de valoarea lor comunicativă.

Elementele care aduc informaţia nouă sau cele mai importante au tendinţa de a sta la dreapta, cât mai aproape de sfârşitul propoziţiei.

Exemple: Die Eltern schenktem ihrem Sohn das versprochene Fahrrad zum Geburtstag.

Părinţii i-au dăruit fiului lor bicicleta promisă de ziua lui de naştere. Die Eltern schenktem ihrem Sohn zum Geburtstag das versprochene Fahrrad.

Părinţii i-au dăruit fiului lor de ziua lui de naştere bicicleta promisă.

* Pe poziţia întâi, poate să stea orice complement.

Complementele aflate pe această poziţie fie fac legătura cu enunţul anterior:

Subiect Predicat Complemente circumstanţiale

wann? warum? i wie? wo? / wohin?

temporal cauzai. modal local

Ich gehe heute in die

Bibliothek.

Er arbeitet sehr gut in der

Bibliothek.

Sie schlief in der vor sehr schlecht.

Nacht Schmerzen

Er war in Berlin. Dort besuchte er viele Museen.[er var in Berlin.dort bezuhte er fi:le muzeăn] El a fost la Berlin. Acolo a vizitat multe muzee.fie capătă un accent deosebit:

Wegen der Krankheit konnte Prof. Dr. Engelbert nicht an der Tagung teilnehmen.[wegăn der cranchait conte prof.dr.enghelbărt niht an der tagung tailne:măn]Din cauza bolii, prof dt Engelbert nu a putut să ia parte la conferinţă.

Ordinea cuvintelor in propoziţia secundara

(Die Worstellung im Nebensatz)

•în propoziţia secundară, verbul conjugat stă la sfârşitul propoziţiei,formând, împreună cu conjuncţia, cadrul propoziţiei secundare.

Dacă predicatul este exprimat printr-un verb la un timp compus, participiul II, respectiv infinitivul stau pe penultimul loc:

Wir gingen in die Stadt, nachdem wir gefrühstückt hatten.[vir ghingăn in di: ştat,nachdem vir ghefru:ştiuct hatăn]

Am plecat din oraş după ce am luat micul dejun.

•Aceleaşi reguli sunt valabile şi în cazul propoziţiilor interogative indirecte:

Er fragte mich, wer gestern bei mir war.[er fragte mih,ver ghestărn bai mir var]

El m-a întrebat cine a fost ieri la mine.

Er fragte mich, wo ich am Sonntag war.[er fragte mih,vo ih am zontac var]

El m-a întrebat unde am fost duminică.

Er fragte mich, warum ich ihn nicht angerufen habe.[er fragte mih,varum ih niht angherufăn habe]

El m-a întrebat de ce nu i-am telefonat.

Denumiri de popoare

Numele de popoare sînt, de regulă, substantive şi urmează regulile declinării

substantivelor comune s.a.:

— după regula a 2-a se declină numele de popoare terminate în -e,de ex.: der Rumäne

[der rume:ne], der Bulgare, der Chinese [der hineze], der Franzose [der franţoze],

der Jugoslawe [der iugoslave], der Mongole, der Pole, der Schwede [der şvede], der

Tschechoslowake [der tşehoslovache],der Türke [der tiu:rche], der Vietnamese.

— Şi substantivul der Ungar se declină după regula a 2-a.

— după regula a 3-a se declină numele de popoare terminate în -er, de ex.: der Italiener

[der italienăr], der Albanier [der albani:r], der Belgier [der belgi:r], der Engländer

[der engle:ndăr], der Indonesier [der indonezi:r], der Japaner, der Koreaner, der

Kubaner, der Norweger [der norvegăr], der Sowjetbärger [der zovietbe:rgăr].

A. Er ist Rumäne/Italie-

ner.

B. Er ist Deutscher.

Sie (ea) Rumänin/Italie-

nerin .

Sie (ea) D&utsche.

Sie (ei) sind Rumänen/Italie-

ner.

Sie (ei) sind Deutsche.

Sie (ele) Rumäninnen/Ita- lienerinnen.

Sie (ele)

Wer ist dieser Rumäne/ Wer ist diese

r

Deutsche ?

Italiener? diese Deutsche ?

dies

e

Rumänin / Italienerin ?

Wer sind

diese

Rumänen/ Italiener? Rumäninnen/ Italienerinnen?

Wer

sind

diese Deutschen?

Das Auto

des

Rumänen/Ital

ie-

Das

Auto

des Deutschen ...

ners .. . der

der Rumänin/Italie- nerin _

Das Auto

der

Rumänen/

Italie-

der Deutschen ...

ner ...

Rumäninnen/

Italienerinnen

...

Denumiri de limbi

A. Er grüßt rumänisch/deutsch /italienisch. [er gru:st rume:niş/doici/italie:niş]

B. Er lernt Rumänisch/Deutsch/Italienisch.

C. Das Rumänische/Deutsche/Italienische ist nicht schwer.[niht şver]

Er übersetzt aus dem Rumänischen/Deutschen/Italienischen ins Russische. [er

u:bărzeţt aus dem rume:nişăn/ doihiăn/ italie:nişăn ins rusişe]

1. Pentru folosirea denumirilor de limbi ca adverbe.

2. .Substantivele denumiri de limbi fără terminaţia -e se pot folosi ca atare sau

împreună cu un atribut (adjectiv sau pronume adjectival),de regulă neînsoţite de

articolul hotărît.

3. Forma în -e se foloseşte întotdeauna cu articolul hotărît şi neînsoţită de atribut

adjectival. Această formă urmează regulile declinării slabe a adjectivelor.

4. Denumirile de limbi în -isch se formează din substantive nume de popoare prin

omiterea terminaţiei respective, de ex: Rumäni[e] - rumänisch,

[Italien/er]-italienisch.

Exercitiu :

Enunt : Pune partea de propoziţie subliniată în enunţurile următoare pe poziţia 1, după model. Exemplu: Viele Bücher und Hefte liegen auf dem Tisch. -> Auf dem Tisch liegen viele Bücher und Hefte. a) Viele Kinder waren auf dem Spielplatz. b) Er gibt dir das Buch morgen zurück. c) Mein Freund lernt seit sieben Tahren Deutsch. d) Ulla trat wütend ins Zimmer. e) Die Jungen haben trotz des Regens Fußball gespielt. f) Markus hat sich bestimmt sehr gut für die Prüfung vorbereitet. g) Wir haben Anna zufällig auf dem Weg zur Schule getroffen. h) Monika achtet sehr auf eine gesunde Ernährung. i) Wir diskutieren geme über Computerspiele, j) Ich habe von dieser Sache nichts gewusst.