'$wk irs{]r(0\". l"dt'i

.1,,; qffiry

tr_"lir::

"ll'*i1.r i

,..:WG

GIUSEPPE TOMASIDI LAMPEDUSAGHEPARDUL

Tiaducere din italiani de

GABRIEI-A, LUNGU

Edigie ingrijiti gi cuvAnt inainte de

GIOACCHINO T-A.NZA TOMASI

H U/T{AN I TA S

fi ctian-.

Cuprins

Caudnt inainte

de Gioacchino LanzaTomasi .....GHEPARDUL

Partea intAi.

Partea a doua. .

Parteaatreia...Partea a patra. .

Partea a cincea .

Parteaa$asea..

Partea a $aptea .

Parteaaopta.., .....1Sumar analitic.

Anexe

Posfuyd.

FragmentulA.....Fragmentul B: Cangonierul casei Salina

3r70

105

t43189

209232

244

265

269

274

275

Partea intAi

Mai 1860

,,Nunc et in hora rnortis nosilae. Amen."lRugiciunea din fiecare zi a rozariului se terminase. Timp

de o jumitate, de ori vocea calmi a Principelui reamintiseMisterele pitimirii; timp de o jumitate de ori alte voci, ames-

tecate, gesuseri un murmur unduitor din care se desprinseseriflorile de aur ale unor cuvinte rar folosite: iubire, neprihinire,moarte; gi cit durase acel murmur salonul rococo pirea si-gifi schimbat infrgigarea; pani 9i papagalii care-gi deschideau

aripile irizate pe mitasea tapiseriei apiruseri cupringi de sfiali;chiar gi Magdalena, intre cele doui ferestre, piruse mai degrabio pociiti decAt o blondi frumoasi, pierdutl in cine gtie ce vi-suri, cum putea fi vLzutl,lntotdeauna

Acum vocea ti.cuse gi totul se intorcea la ordinea sau la

dezordinea obignuiti. Pe uga pe care iegiseri servitorii, dogulBendicd, intristat de propria-i excludere, intri dAnd din coadi.Femeile se ridicau agale gi unduitoarea retragere a fustelor des-

coperea incetul cu incetul nudurile mitologice care se dese-

nau pe fondul.liptos al pavimentului. Rimase acoperiti doar'o Andromedi, pe care sutana pirintelui Pirrone, intArziat inrugiciunile sale suplimentare, o mai impiedici o vreme si-l reva-

di pe argintatul Perseu, care, zburAnd peste talazuri, se gribeas-o salveze gi s5.-i primeasci sirutul.

l. ,,,A.cum gi tn ceasul mortii noastre. Amin", sflrgitul ultimei rugi-ciuni a rozariului (in latini, in original). Cu doui occepgii, semnalate la

locul cuvenit, toate notele din cuprinsul romanului apa4in traducitoarei.

31

Pe fresca de pe tavan se rreziri divinititile. Cetele de Tiitonigi de Driade, care de pe mund gi miri, printre nori de culoa-rea zmeurei gi a ciclamenului, se privileau spre o transfigu-rati Scoicl de aurr pentru a slivi gloria casei Salina, apiruridintr-odati cuprinse de atXta veselie, incAt nu mai gineau contnici de cele mai simple reguli ale perspectivei; gi zeii cei mari,Principii intre zei, fi,rlgeritorul Jupirer, incruntatul Marre, Venuscea languroasi,, care o luaseri inaintea celor mici gi mulgi, sus-tineau cu bunivoie stema albastri cu Ghepardul. $tiau ciacum, pentru douizeci gi trei de ore gi jumltate, vor redevenistipXnii vilei. Pe peregi maimugele incepuri si le dea din noucu tifla papagalilor.

Dedesubtul acelui Olimp palermitan, pAni gi ftpturile mu-ritoare ale casei Salina coborau in grabi din sferele misdce.Fetele lgi aranjau cutele rochiilor, schimband ocheade azuriigi cuvinte ln jargon de pension; de mai bine de o luni, din ziua,,ri.zmerigei" din 4 aprilie, fuseseri, din prudenti., aduse acaside la ministire gi regretau paturile cu baldachin gi intimitateacolectivi de la ministirea Santissimo Salvatore. Biietii maimici se piruiau deja pentru o imagine a Sfrntului Francisc dePaola; primul-niscur, moprenitorul, ducele Paolo, simgea nevoiasi fumeze gi, temindu-se s-o faci in faga piringilor, igi pipiiadin cAnd in cAnd tabachera din pai impletir, aflati in t,rr.t-nar; pe chipul si.u tras se citea o melancolie metafizici: avuseseo zi rea: Guiscardo, roibul irlandez, nu i se piruse in apele lui,iar Fanny nu reugise (sau nu avusese chefi) si-i trimiti obig-nuitul bilegel de culoarea violetei. La ce bun se mai intrupaseatunci MAntuitorul? Cu o semegie remi.toare, Principesa igilisi rozariul si cadi in punga brodati cu pietre de anrracit, intimp ce frumogii ei ochi priveau pe furig, plini de griji, la copiiisupugi gi la sogul tiran ci.tre care rrupul ei micut se intindeaLntr-o zadarnici dorinti de posesiune amoroasi..

inre dmp, el, Principell se ridica: gocul greuti,tii sale deuriag ftcea si tremure pardoseala, iar in ochii sii deschigi la

32

l. Golfirl Palermo, cunoscur gi sub numele de Conca d'oro.

culoare se reflecti pentru o clipi orgoliul acestei efemere dovezi

a propriei instipAniri asuPra fiingelor gi lucrurilor. Acum aSazi

enorma carte de rugiciuni cu coPerli rogii pe scaunul care se

aflase ln faEa lui in timp ce se recita rozariul, pune la locul ei

batista pe care igi indoise genunchiul, 9i privirea i se tulburiugor de nemulgumire la vederea micii pete de cafea care, incide dimineagi, cutezase si intrerupi vastul alb d jiletcii sale.

Nu era gras, era doar uriag gi foarte puternic; capul iiatingea (in casele locuite de muritorii de rAnd) ciucurele de

jos al candelabrelor; putea indoi cu degetele, ca Pe o foaie de

hArtie, monedele de un ducat, aga ci intre vila Salina gi ate-

lierul unui bijutier era un du-te-vino continuu Pentru repara-

rea furculigelor gi lingurilor Pe clre, la masi, mAnia lui inibugitile lndoia deseori in cerc. Aceleagi degete gtiau, de altfel, si fiegi cit se poate de delicate cind mAnuiau gi mingiiau, 9i de asta

igi amintea, spre regretul ei, Maria Stella, sofia lui; iar guru-

burile, inelele gi butoanele glefuite ale telescoapelor, lunetelor

gi ,,ciutitoarelor de comete", de care observatorul privat de

deasupra vilei era plin pini la r:efwz, rimineau intacte la atin-

gerea lui ugoari. in dupi-amiaza aceea de mai, razele soarelui

la asfingit aprindeau chipul rczalht al Principelui gi pirul siu

de culoarea mierii, care tridau originea nem;easci a mamei

sale, principesa Carolina, a ciltei semeEie lngheEase, cu treizeci

de ani in urmi, indolenta curte a Regatului celor Doui Sicilii.

Dar in sAngele lui dospeau gi alte esenge teutonice, mult mai

supiritoare pentru el, aristocratul sicilian, in anul 1860, decAt

puteau plicea pielea foarte albi 9i pirul blond intr-o societate

de persoane cu pielea mislinie gi pirul ca Pana corbului, 9i

anume un temperament autoritar, o anumiti rigiditate morali,

o inclinagie spre ideile abstracte, care in cercul molatec al socie-

tigii palermitane se transformaseri. in arogangi capricioasi,

infinite scrupule morale gi dispreg Penffu rudele gi prietenii

care i se pirea ci plutesc in derivi pe Pragmaticul gi lenequl

rAu sicilian.

33

Era primul (9i ultimul) dintr-o nobili familie care secolede-a rAndul nu gtiuse nici mi.car si-gi flni socoteala propriilorcheltuieli gi datorii,_gi avea puternice gi reale i.r.lirr"gii ,pr.matematici, pe care le aplicase in astronomie, obginAnd recu_noa$terea publici gi cAt se poate de plicute bucuiii private. Esuficient si. spunem ci in el orgoliul gi analiz" marematici con_vieguiau atat de bine, incat ii dideau iluzia clastrele ascultide calculele sale (cum de altfel gi pireau si faci) pi ci celedoui. mici planete pe care le descoperise (gi pe."r. i. numiseSalina gi Svelto, in cinstea mogiei sJe gi a unui copoi niciodariuitat) duceau faima casei sale pe pustiile intinderi dintreMarte gi Jupiter, frescele vilei fiind deci mai mult o profegiedecAt o adulare.

Prins intre orgoliul gi intelectualismul marern gi senzualitateagi nepisarea tadlui, sirmanul principe Fabrizio triia intr_ocontinui nemulrumire, chiar daci sub incruntara privire jupi_teriani, contemplAnd ruina clasei sale gi a propriei

"rr.ri flri

si mipte un deger gi ftri nici un chef de ",.*.di" situatia.Jumitarea aceea de ori dintre citirea rozariului gi cini era

unul dintre momentele cele mai pugin iritante ale zilei, iar elii savura cu c6.reva ore inainte tihna, chiar daci indoielnici.

. Bendicd i-o Iui plin de neasrAmpir inainte pi coboriri amAn_doi cele citeva ffepte care duceau in gridini. inchisi rntre treizidui gi o laturi a vilei, gridina avea din cauza asta o inft_gigare cimiteriali, lntiriti gi de valurile de pimant paralele caredelimitau ganturile de irigagie gi care pir.au mormintele unoruriagi subgiratici. Pe terenul rogiatic plantele se iniltau intr_odezordine compacti: florile rlsi'eau unde didea Dolnul, iargirurile de mirt pireau puse acolo mai mult ca si impiedicepagii decAt ca si-i lndrume. in fundul gridinii, o Flora pitatide licheni negri-gilbui igi expunea rlsemnati gragiile maimultdecAt seculare; pe laturi doui binci susgineau perne risu_cite gi matlasate din aceeagi marmuri. cenugie, iar intr_un coltaurul unei mimoze igi rispAndea veselia prematuri. Fiecare

34

palmi de pimAnt didea senzatia unei doringe de frumusege

vliguite imediat de lene.

Dar gridina, rincezind inchisl lntre marginile sale, rispin-dea esenge onctuoase, carnale gi ugor putrede, asemeni lichi-delor aromatice secretate de moagtele anumitor sfinte; mirosulpipirat al garoafelor il acoperea pe cel protocolar al trandafirilorgi pe cel uleios al magnoliilor inghesuite prin colguri; pitulatsub ele, se simgea parfumul mentei amestecat cu cel delicat al

mimozei gi cu cel dulceag d mirtului, iar de dincolo de ziduri,din livada de citrice, se revirsa aroma de alcov a primelor floride portocal.

Era o gridini pentru orbi: vizul era iritat incontinuu, dar

mirosul putea si giseasci aici o plicere intens5., chiar daci nuprea delicati. Tfandafirii Paul Neyron, ai ciror butagi ii cum-pirase el insugi la Paris, degeneraseri: stirnigi la inceput gi

vliguiEi mai apoi de sucurile viguroase gi indolente ale pimAn-tului sicilian, argi de lunile apocaliptice de vari, se transfor-maseri intr-un soi de verze de culoarea cirnii, obscene, care

rispAndeau o aromi densi, aproape neruginati, la care niciun horticultor francez n-ar fi indriznit si spere. Principele igi

duse unul la nas gi avu senzagia ci miroase coapsa unei bale-

rine de la Operi. PAni qi Bendic6, cAnd ii fu oferit, se retrase

ingregogat gi se gribi si caute mirosuri mai salubre prin bile-gar gi printre nigte gopirlige moarte.

Pentru Principe insi, parfumata gridini isci neplicuteasociagii de idei. ,yAcum miroase frumos aici, dar cu o luni inurmi.,,"

igi amintea de repulsia pe care duhoarea dulceagi o trezise

ln toati vila inainte si fie inliturat|caLLZa: cadavrul unui tAnirsoldat din Batalionul 5 Vinitori, care, rinit in inciierarea de

la San Lorenzo cu trupele de rebeli, venise si moari, singur, sub

un limii. il gisiseri ghemuit in uifoiul des, cu faga lnfundatiin sAnge pi vomi, cu unghiile infipte in pimAnt gi plin de fur-nici; iar sub bandulieri intestinele vine$i formaseri o baltoaci.Russo, intendentul, fusese cel care gisise trupul sfArtecat, il

35

intorsese, ii acoperise faga cu o batisti rogie, vAr6.se matele laloc cu o crengu,ta astupase rana cu poalele verzi ale mantalei scui_pind incontinuu de scArbi, rr,, ihi", pe morr, dar desrul deaproape. Toul cu o indemAnare tulburltoare. ,,Duhoarea hoi_turilor istora nu inceteazi nici micar dupi moarte.., zicea.Fusese singura comemorare a acelei sirmane morti. Iar cAnd,niuciti, camarazii sii il luari de acolo (ei, da, il tAriseri deumeri pini la cirugi, astfel incit cAlgii din burta marioneteiiegiseri din ,rou af"ri),_la rugiciunea de seari fu adiugat unDe Profundis penrru sufletul necunoscutului; gi nu mai iorbiridespre asra, congtiinga femeilor din casi deciarandu-se astfelimpicati.

Don Fabrizio se duse si radi cigiva licheni de pe picioareleFlorei pi apoi incepu si se plimbe in sus gi-n jos. Soarele laasfingit igi proiecta umbra enormi. p. ,,r",,.rril. funebre deflori. Nu se mai vorbise despre t rort, . adevi.rat; la urma ur_melor soldagii sunt soldagi rocmai pentru a-gi da viaga in api_rarea Regelui. Dar imaginea acelui rup cu magele s.o"r. iivenea deseori in minte, ca pi cum ar fi cerut si-i ffe redati paceain singura manieri posibili penrru principe: trecAnd pesteextrema-i suferinEi gi justiffcand-o printr-o nicesitate generali.Pentru ci a muri pentru cineva sau, mi rog, penffu ceva, e nor_

td; . nevoie totugi si gtii sau cel pugin si-ffi sigur ci. cinevaafli pentru ce sau pentru cine ai murit;

"rt" ..r."-.hipul acela

desftgurar; gi tocmai aici lncepea ceaga.

,,Dar a murit pentru Rege, draga Fabrizio, e clar _ i-ar firispuns cumnarul sru Milvica, daci Don Fabrizio l-ar ff intre-bat, acel Malvica pe care-l alegea intotdeauna drept purtitord-e cuvAlt din mulgimea de prieteni. pentru R.g.,^."r. repre_zinti ordinea, continuitatea, decenta, justigia, onoarea; pentruRege, singurul care api.ri Biserica, singurul care impiedici risi-pirea proprieti.tii, scopul ultim al nsecteir.,.

Cuvinte minunate care exprimau tot ceea ce principelesimgea ci iubegte din adAncul inimii. Totugi ceva nu se potriveaaici. Regele, sigur. il cuno$rea bine pe Rege, cel p,lgin p. c.l

36

care murise de curAnd; actualul nu era decdt un seminaristimbricat in uniformi de general. $i nu era, ce-i drept, cine gtie

ce de capul lui. ,,Dar ista nu-i un mod de a judeca, Fabrizio -ii reproga MiLlvica -, un suveran, in sine, poate si nu fie lainilgime, dar ideea monarhici rimine oricum ceea ce este,

dincolo de persoane." ,,$i asta-i adevirat, dar regii care lntru-chipeazi.o idee nu pot, nu rebuie si coboare generalii intregisub un anumit nivel; daci nu, dragul meu cumnat, ideea

f ea(rnsa$r surera.

Aqezat pe o banci, contempla, ftri si faci nici cel mai micgest, pripidul pe care Bendicd ll ftcea printre flori; din cindin cAnd ciinele intorcea spre el o privire inocenti., ca gi cum ar

fi agteptat si fie liudat pentru ceea ce frcea: paisprezece ga-

roafe retezate, jumitate din gardul viu culcat la pimAnt, o rigoliinfundati. Pirea pur gi simplu un om.

- Cuminte, Bendicd, vino aici.

$i animalul alerga, igi lipea botul plin de girAni de mAna

lui, neribditor si-i arate ci-l ierta pentru ciJ intrerupsese ftrinici o noimi din treburile lui.

Audiengele, nenumiratele audien,te pe cre Regele Ferdinand

i le acordase la Caserta, la Napoli, la Capodimonte, la Portici,la mama dracului...

Alituri de gambelanul de serviciu care-l conducea pilivri-gind, cu bicornul sub brag gi cu ultimele vulgaritiEi napoletane

pe buze, striblteau sili interminabile cu o arhitecturi magni-fici gi mobilier oribil (asemenea monarhiei bourbonice), se

strecurau pe coridoare jegoase gi sciri prost intrqinute gi

intrau intr-o anticameri unde a$tepta destul de multi lume:chipuri incruntate de zbiri, chipuri lacome de milogi cu pile.

$ambelanul se scuza, il ajuta si treaci peste obstacolul mize-

rabililor gi-l conducea spre o alti anticameri., aceea rezervatd

oamenilor de Curte: o mici sali albastru argintie; iar dupi oscurti a;teptare un servitor zgfuialaugi gi erau primi,ti de citreAugusta Prezengi.

37