Lapte Unt Smantana

7/22/2019 Lapte Unt Smantana

1/32

Acasa afaceri agriculturaInstalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate

Instalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate

Instalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate

1. Generalitti:

tele constituie un sistem chimic si fisico-chimic foarte complex, putand fi considerat ca o emulsine sau suspensie de

me intr-o solutie apoas care contine numeroase alte substante in suspensie sau sub form coloidal. Inafara acestor

bstante, in lapte se mai intalnesc vitamine, enzime, microorganisme si pigmenti. Utilajele si instalatiile din industria

ptelui si a produselor laccate trebbie s asigure conservarea calittilor specifice pentru fiecare produs. Laptele, ca

materie prim, colectat in centrale de colectare ce deservesc unitatele de prelucrare este transportat cu ajutorul

autocisternelor isoterme sau in bidoane la punctul de recepite.

2. Utilaje si aparate folosite la recepita, conditionarea si filtrarea laptelui

Materia prim se receptioneaz cantitativ si calitativ.

Receptia cantitativ se poate efectua:

olumetric:cu ajutorul tijelor gradate din dotarea fiecrui compartiment al cisternelor sau bazinelor de recepite sau cu

utorul galactometrelor (debitmetrelor) pentru inregistrarea cantitativ in litri a laptelui pompat cu ajutorul pompelor

centrifuge din otel inoxidabil.

a b
http://www.creeaza.com/http://www.creeaza.com/afaceri.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/index.phphttp://www.creeaza.com/afaceri.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/index.phphttp://www.creeaza.com/


2/32

Fig. 1 Termolactodensimetru (a), galactomrtru cu piston excentric (sectiune) (b).

1-piston din grafit; 2-perete despartitor; 3-ax piston;

b)gravimetric cu ajutorul cintarului cu cadran luminos sau cu band inregistratoare.

receptia calitativa probele de lapte se ridic cu ajutorul unor sonde (tub de aluminiu cu diametrul de 10 mm) dup

agitarea in vederea omogenizrii continutului unui bazin. Pentru determinarea densittii se utilizeaz

termolactodensimetrele.

erminarea procentului de grsime cu ajutorul centrifugelor inclzite electric pentru centrifugarea butirometrelor timp

5 min la temperatura de mentinere a butirometrelor de 65-70 C.Laptele este vehiculat prein pompare la filtre cu sit

metalic, textil sau din hartie, sau la separatoare centrifugale filtrante deschise, semiermettice sau ermetice.

In vederea depozitrii temporare in tancuri isoterme, laptele este supus rcirii cu ajutorul rcitoarelor cu plci.

curile isoterme sunt prevzute cu agitatore mecanice cu elice actionate de motoare electrice. Capacittile tancurilor

isoterme=2500-5000, 10000, 15000 litri costruite de Tehnofrig Cluj. Peretii dubli sunt isolati cu vat mineral.

Fig. 2 Tanc izoterm vertical in sectiune

Utilaje pentru omogenizarea laptelui:

ru dispersarea uniform a grsimii in lapte se utilizeaz omogenizatoare. Din punct de vedere constructiv, acestea se

compun din: mecanism biel-manivel, blocul pistoanelor cu corpurile de omogenizare, supapele de aspiratie simanometrele, batiul cu grupul de actionare (motor electric si transmisie cu curele trapezoidale).

Principiul de lucru al aparatului este urmtorul:

ptele intr prin cdere liber sau este alimentat cu o pomp in camera de aspiratie, de unde este aspirat de cele 3

ane plonjoare si evacuat cu circa 200daN/cm2 presiune in canalul de refulare spre capul de omogenizare, trecand prin

inare si crescere a vitezei prin spatiul creat intre su papa de omogenizare si scaunul acesteia. Se produce o detent

in care particulele de grsime se disperseaz fin in treapta I de omogenizare (la 150-200 daN/cm 2), urmand o nou


3/32

minare in acelasi mod realizandu-se treapta a II-a de omogenizare la 40-60 daN/cm2.Temperatura de lucru este 75-80

C. Omogenizatoarele au prin constructie un debit constant.

In pratica industrial se mai intalneste un tip de omogenizatoare numite clarificatoare care realizeaz 2

eratiuni: separarea si omogenizarea laptelui. Datorit constructiei tobei de separare, a presiunii create si cu ajutorulduze speciale, sub actiunea unor socuri puternice, globulele de grsime din smantan sun dispersate fin, realizandu-

o omogenizare. Sub actiunea presiunii create, smantana omogenizat, in final este reintroduca in circuitul laptelui.

Utilaje folosite la pasteurizarea laptelui:

Sunt pasteurizatoarele cu plci care asigur unul din cele 3 sisteme de pasteurizare:

steurizarea joas sau de durat, cand laptele se inclzeste la 63-65 C mentinandu-se la aceast temperatur 20-30

min.

b)pasteurizarea mijlocie: mentinerea laptelui la 71-74 C, 20-40 sec.

c)pasteurizarea inalt, cand laptele inclzit la cel putin 85 C este mentinut 10-20 sec.

Schema circulatiei lichidelor in pasteurizatorul cu plci este:

-preanclzirea laptelui (cu lapte cald pasteurizat de la 10-15 C la 30-40 C)

-curtirea de impauritati (filtrarea) si normalizarea la 30-40 C

-omogenizarea la 50-60 C (facultativ)

-pasteurizarea (mijlocie sau inalt)

-prercirea laptelui (cu lapte crud la 30-45 C)

-rcirea laptelui (cu ap r cit la 13-20 C)

-rcirea laptelui (cu saramur la 3-5 C)

3. Instalatii moderne pentru purificarea microbiologic a laptelui

fabricarea branzeturilor, puritatea microbiologic a laptelui este esential, prin pasteurizare distrugandu-se numai

ele vegetative ale microorganismelor, sporii in special butirrici rmanand viabili. Reducerea gradului de contaminare

a laptelui. in special cu bacterii butirice, poate fi realizzata pe urmtoarele ci:

ctofugatia laptelui. Acest procedeu realizeaz separarea microorganismelor pe baza diferentei de greutate specific

microorganismelor si a laptelui (lactoser) prin centrifugare. Fractiunea concentrat de microorganisme (inclusiv spori)

are se elimin prin orificiile praticate in tob (cu diametrul=0,3 mm) reprezint 2-3 % din totalul laptelui degresat


4/32

elucrat si se numeste bactofugat. Bactofugatul poate fi sterilizat prin procedeul VTIS Alfa-Laval (Vacu Therm Instant

Sterilizer) la 130-140 C timp de 3-4 sec. si se poate recombine cu laptele bactofugat dup rcire, fr s afecteze

propriettile acestuia (capacitatea de coagulare cu cheag).

Fig.4 Schema instalatiei Bachtoterm Alfa-Laval pentru purificarea microbiologic a laptelui.

chimbator cu placi; 2-bactofuga de centrifugare; 3-vas de dezaerare sub vid; 4-vas cu flotor; 5-injector; 6-racitor cu

placi;

b)Smantanirea (bacto-epuratia) spontan Procedeul se bazeaz pe faptul c sporii butirrici prezenti in lapte se

concentreaz la smantanire in stratul superior care formeaz faza gras.

Fig.5 Tanc pentru ecremarea spontan a laptelui

corp tanc cu 5,2 m si H=4,6 m; 2-cupe mobile pe verticala; 3-dispoz pt deplasarea cupelor pe verticala; 4-pozitia

super. a cupelor; 5-poz. inf. a cupelor;

spozitivul de ecremare const din 5 cupe cu diam=0,5 m racordate la o conduca deplasat telescopic in tubul 3 de


5/32

cuare a fazei grase din lapte, cu ajutorul unui dispozitiv instalat in exterior. S-a constatat c faza gras reprezint 20-

0 % din volumul initial al laptelui. Optimul de temperatur pentru smantanirea spontanea a laptelui este de 2-4 C..

nstalatiile industriale combin procedeul de smantanire spontan a laptelui cu bactofugatia fazei grase, in vederea

reutilizrii ei pentru standardizarea laptelui destinat fabricrii branzeturilor.

Instalatii pentru splarea ambalajelor si imbutelierea laptelui:

bricile de prelucrare a laptelui folosesc linii pentru splarea si imbutelierea laptelui de consum si a produselor lactate.

Aceste linii sunt alctuite din urmtoarele utilaje:

a) benzi transportoare de la ramp spre interiorul fabricii, pentru navetele cu sticle murdare

aparatul Graifer pentru scoaterea sticlelor din navete: se compune dintr-un brat mobil pivotant pe care sunt montate

spozitivele actionate pneumatic de prindere si asezare pe o band transportoare pentru sticle. Navetele goale sunttransportate cu ajutorul benzii transportoare la o masina de splat navete

masina de splat navete de tip tunel, este strbatut de banda transportoare cu navete murdare. In interiorul masinii

navetele sunt stropite cu ap cald sub presiune, fiind astfel curtate de impuritti.

d) masina de splat sticle cu casete:

e) agregatul de umplere la nivel constant sub vid.

uteliile de sticl sunt umplute cu lapte cu ajutorul unor masini automate care trebuie s indeplineasc urmtoarele

conditii:

- s introduc o cantitate fix de lapte

- s nu produc pierderi

- s nu sparg bureliile in timpul umplerii si capsulrii

Aparatele si masinile pentru umplerea cu lapte se clasific astfel:

1. dup felul cum dozeaz laptele: - cu volum fix

- pn la nivel fix

2. dup felul cum se introduce laptele: - prin cdere liber la presiune atmosferic

- sub vid sau prin presiune mare

In cazul aparatelor care umplu la nivel fix prin cdere liber, laptele trece printr-o teav prin sifonare din bazinul


6/32

de alimentare in butelie.

sisteme sunt prevzute cu ventile, care in momentul cand gatul buteliei le presenza, permit trecerea laptelui prin ele.

mplerea inceteaz cand laptele din butelie ajunge la nivelul celui din rezervor sau la orificiile inferioare ale ventilelor.

lele umplute cu lapte se inchid cu capsule metalice din folie de aluminiu. Aceste capsule se confectioneaz de ctredispozitiv special montat in agregatul de umplere si inchidere care le stanteaz dintr-o band metalic de aluminiu.

ele umpute sunt trasportate pe band la aparatul pentru asezarea automat a sticlelor in navete, asemntor cu cel

pentru scoaterea sticlelor.

Aparat pentru stivuirea navetelor si asezarea pe palete. Paletele sunt deplasate cu electrocarul stivuitor in camerale

frigorifice de depositare la 4C.

5. Utilaje si instalatii folosite la fabricarea produselor lactate dietetice

1)Utilaje pentru pregtirea maialei si insmantare

n lapte se fabbrica multe produse dietetice, care in majoritatea cazurilor, datorit faptului c au o aciditate placata,

oart denumirea de produse laccate dietetice sau produse lacto-acide dietetice, cum sunt: iaurtul, laptele acidofil,

smantana prntru consum, etc.

icroorganismele care se introduc in lapte sub form de maiele produc prin fermentatie si acid lactic care provoac

coagularea laptelui.

a)Aparate pentru producerea maielelor

Fig.6 Aparat pentru producerea maielelor de productie (150-350 l)

elele mam se pregtesc in microfermentatoare de laborator din otel inoxidabil, termostatate, cu capacitti de 2-5 l.

)Vane verticale cu pereti dubli: in care se asigur temperatura de insmantare a laptelui pasteurizat si normalizat cu


7/32

maiele de productie.

Fig 7 Van vertical pentru fermentare tip TVVF

ste aparate sunt echipate cu dispozitive automate de msurare a precipitatului, care atunci cand se atinge aciditatea

optim se intrerupe alimentarea cu abur a vanei.

Vanele fabbricate in tar TVVF au capacitatea de 630, 1000, 1600, 3000 l.

Laptele insmantat se trimite la masina de umplut si capsulat recipiente.

2)Utilaje pentru obtinerea smantanii de consum:

a)Utilaje pentru smantanirea laptelui

Separatoarele centrifugale sunt utilajele pentru separarea partial sau total a grsimii din lapte. Separatoarele

centrifugale se pot clasifica:

-dup modul de actionare al tobei

-cu mecanism de moltiplicare-manuale,mecanice

-prin curele

-motor cu angrenare dintat

-mixte

-cu motor montat pe axul tobei

-dup pozitia tobei fat de axul de rotatie


8/32

-cu tob deasupra axului

-cu tob suspendat sub axul de rotatie

-dup modul de alimentare si evacuare a produselor

-deschise

-semiermetice

-ermetice

b)Utilaje pentru pasteurizarea smantanii

ntru pasteurizarea smantanii sunt utilizzate pe scar larg pasteurizatoarele cu plci, asemntoare cu cele pentru

pasteurizarea laptelui, precum si vacreatoarele care functioneaz prin injectie de smantan in abur.

asteurizatoarele cu plci TIPS-20 cu o capacitate de 2000 l/h si TIPS-50 cu capacitate de 5000 l/h sunt fabricate de

Tehnofrig Cluj.

Regimul de pasteurizare: pasteurizarea se face la 93-96 C timp de 20-30 sec.

Fig.8 Schema instalatiei pentru pasteurizarea smantanii sub vid (Vacreator)

urn la presiune normala; 2-turn de detenta (pres. 0,2daN/cm 2); 3-turn cu detenta la 0,04 daN/cm2; 4- condensator cu

coloana barometrica; 5- pompa vid;

Dezodorizatorul 2 este un rezervor cilindric cu funduri bombate, la partea inferioar are pereti dubli prin care circul

ap de rapire. Condensatorul barometric 4 cu talere, pe care cade apa de rapire introdus la partea superioar,

ensand total vaporii ce provin din dezodorizator. Apa este evacuat si vaporii condensati sunt aspirati de o pomp de


9/32

vid (cu inel de ap) ce realizeaz un vid de 0,2-0,25 daN/cm 2.

c)Vane pentru maturarea smantanii de tip vane verticale de fermentare TVVF

d)Utilaje pentru ambalarea smantani

Ambalarea smantanii se poate realiza in 2 variante:

-ambalarea smantnii dulci cu fluiditate mare in vederea maturrii fizice in ambalaje, in spatii rcite

-ambalarea smantanii sub form vascoas dup terminarea procesului de maturare

In prima variant smantana fluid se distribuie in ambalaje folosind aceleasi masini ca si la ambalarea laptelui.

tru ambalarea smantanii gata maturate se folosesc masini speciale la care principala component este dozatorul cu

unul sau mai multe pistone, in functie de numrul de ambalaje in care se dozeaz simultan.

asina DOZICAP (Tehnofrig) este alctuit dintr-un destivuitor de pahare din PVC, transportor platform rotativ cu

suri pentru ambalaje, dozator cu piston unde se face umplerea si dispozitiv de acoperire cu capace. Capacitatea=20-

40 doze/min.

na Pep-Pack (RPU) are un lant transportor cu casete pentru ambalaje, destivuitor pahare, dozator cu piston, dispozitiv

coperire a paharelor cu folie de aluminiu termosudabil, plan inclinat de evacuare a paharelor la sectia de ambalare-

livrare.

asina BTK (Cehia) utilizeaz utilaje termoformante in momentul umplerii. Dozatorul este cu pistoane multiple care

ntroduc simultan in 4 caserole produsul. Caserolele se formeaz in matrite speciale cu dispositive actionate cu aer

comprimat. Masina are o zon de inchidere prin termosudare a foliei de aluminiu si stantarea datelor pe ambalaj.

3)Instalatii pentru fabricarea iaurtului:

aurtul, fiind produsul cel mai apreciat pe piata european, se prezint directiile de dezvoltare in producerea acestui

sortiment:

ricarea continu a iaurtului, ceea ce implic operatile de baz: standardizarea laptelui, omogenizarea si tratamentul

termic, insmantare cu maiele si preincubarea continu, ambalare automat, incubare final si rapire.


10/32

Fig.9 Schema linieri pentru fabricarea continua a iautrtului (INZA-Belgia)

1,3,7,15,17,20,23-pompe; 2-vas alimentare; 4-schimbator caldura cu placi; 5-distribuitor; 6-aparat dezaerare-

ezodorizare; 8,9-tanc depozitare; 10-omogenizator; 11-vas culturi starter; 14-rezervoare culturi starter; 16-tancuri

termostatare lapte; 18-racitor cu placi; 22-vas aromatizanti; 25 masina ambalat; 26-termostat; 27-depozit racit.

ricarea continu a iaurtului de tip omogenizat cu urmtoarele operatii de baz: standardizarea laptelui, omogenizare

tratament termic, rapire si insmantare, fermentare, fermentare in rezervoare, prercire, agitare (rupere coagul)

ambalare, rapire, depositare.

-fabricarea de iaurt cu diferite ingrediente (arome, fructe)

fabricarea continu aseptic (pentru pstrare 4-6 sptmani): laptele standardizat si depozitat este pasteurizat, dezaerat-

dezodorizat, omogenizat, insmantat, fermenta, ambalat aseptic.

6.UTILAJE SI INSTALATII PENTRU FABRICAREA UNTULUI

tul este obtinut prin baterea smantanii dulci sau fermentate pasteurizate.smantana la un continut de 33-35% grasime treb

ata sau neutralizata pentru reducerea aciditatii sub 40 T.Acest procedeu se realizeaza prin diluarea cu apa pana la 15-2

grasime dupa care se face o separare prin centrifugare;neutralizarea se realizeaza prin adaugarea de dolomita.

1.Utilaje pentru baterea smantanii in vederea obtinerii untului:

entru alegerea untului se procedeaza la baterea smantanii si apoi la prelucrarea bobului de unt.Baterea smantanii are dre

sa uneasca globulele de grasime in gramajoare din ce in ce mai mari pana se formeaza bulgari de unt care se separa apoi

zara.


11/32

A).Putineele pentru fabricarea untului prin procedeul discontinuu;

Putineele sunt fabricate din otel inox si pot fi;-cilindrice;cubice ;conice;

rezinta transmisie pentru antrenare cu mai multe turatii diferite si realizeaza succesiv baterea,malaxarea (prin cadere libede pe un perete pe altul) spalarea si indepartarea zarei.

Temperatura se regleaza prin pulverizarea la exterior,print-un sistem de dusuri cu apa calda si rece,asezate deasupra

putineiului.

B).Masini pentru fabricarea untului prin procedee continue:

Aparatele pentru fabricarea continua a untului se pot clasifica in doua categorii:

nstalatii bazate pe principiul Alfa,care efectueaza o concentrare avansata a smantanii,urmata de o racire brusca,determin

aglomerarea si solidificarea globulelor de grasime;

- instalatii bazate pe principiul Fritz,care consta in efectuarea tuturor fazelor clasice (baterea,separarea zarei,spalarea si

malaxarea) intr-o singura masina speciala,care prelucreaza smantana int-un proces continuu.

Procedeul Alfa presupune realizarea in aparate specifice:

-separarea smantanii la 30% grasime;

-pasteurizare;

-racire la 65 C si dezaerarea sub vid;

-concentrarea la 80% grasime;

rat de racire cu melctransmutator unde se raceste la 8-13 C. Formarea untului are loc fara separarea zarei, fara spuma

fara formarea de boabe de grasime prin variatia gradului de consistenta a untului preparat.


12/32

Fig10. Instalatia continua de fabricare a untului.

a-tablou comanda; b-batatoare; d-pompa apa; 8-pompa apa; g-iesire unt

Masini pe principiul Fritz: Contimab si Ahlborn.

Ambele masini functioneaza pe aceeleasi principii cu mici deosebiri:

mantana din vana de maturare prin intermediul unei pompe este impinsa in cilindrul batator(1) al masinii unde un ax cu pa

unca smantana pe peretii cilindrului.In acelasi timp smantanii I se imprima o miscare de inaintare in interiorul cilindrului. In

urma socului produs de paletele batatorului grasimea se aglomereaza formand boabe de unt. La iesirea din cilindrul

tator,boabele cad intre snecurile malaxorului,unde se transforma intr-o masa compacta.In drumul lor spre malaxor,boabel

intalnesc un jet puternic de apa de spalare a zarei de pe suprafata boabelor.

sa de unt formata este transportata de aceleasi snecuri spre cea de-a 2-a treapta de malaxare,formata tot dintr-o pereche

curi;aici se face reglarea cantitatii de apa in functie de turatia snecurilor si dimensiunile orificiilor placilor perforate asezate

capatul compartimentului de malaxare,inaintea iesirii untului din aparat.

Zara amestecata cu apa de spalare este evacuate prin partea inferioara a compartimentului de malaxare.

Productivitatea:Contimab-500 kg/h;Ahlborn-1500 kg/h.

C).Utilaje pentru ambalarea untului:

Untul se poate ambala in cutii de placaj,carton captusit cu pergament pentru consumuri collective, sau in pachete cu gram

intre 0,015-0,200 kg pentru consum individual.

sina Contistockpentru blocuri de 15-25 kg, are un batiu pe care este fixat un cilindru cu 2 snecuri de presiune.Untul est

odus printr-o palnie de alimentare,preluat de snecuri si impins printr-o fanta de evacuare in ambalajul asezat pe un caruci


13/32

mobil; in momentul realizarii cantitatii stabilite,alimentarea se opreste.

asini pentru ambalare gramaje mici:La noi in tara se folosesc masini de tipul Simon (Novoprac) si Nagema (PU.3).Acest

ini au principial aceeasi constructie fiind formate din:batiu,dispozitiv de antrenare al foliei de impachetare,cilindrii cu snec

de alimentare, dispozitiv dozator,masa sau carusel cu alveole conform marimii pachetului, dispozitive de pliere a hartiei simecanism de antrenare.

Fig. 11 Schema de functionare a masinii PU-3 de ambalat unt

ola hartie; 2-hartie derulata; 3-ghilotina decupare; 4-piston; 5-masa rotativa; 6-snecuri de alimentare unt; 7-cilindrudozator; 8-alimentator; 9,10,11,12-pozitii de pliere si rasturnare a pachetelor de unt; 13-pachete pe banda;

6. UTILAJE SI INSTALATII PRNTRU CONCENTRAREA LAPTELUI

A. UTILAJE FOLOSITE LA CONCENTRAREA LAPTELUI.

incipalele parti componente ale unei instalatii de concentrare sunt: preincalzitorul, camera de concentrare , pompa de vid

condensatorul, separatorul (camera de concentrare).

Preincalzitorul este montat inaintea camerei de concentrare. Cele mai raspandite tipuri sunt cele multitubulare de tipu

va in teava sau cu tuburi in manta si mai putin raspandite sunt cele cu placi. In preincalzitor se realizeaza temperature int

75C.Fiind necesara ridicarea temperaturii in timp scurt, incalzirea se realizeaza cu abur viu sau amestec de abur viu si ab

secundar obtinut in separator.

Deplasarea fluidelor in transferal termic poate fi in echicurent sau contracurent, schimbatoarele de caldura in acst caz fiind

monofazice fara schimbare defaza a fluidelor preincalzite

Daca fluidul 1 (aburul) de incalzire trece prin tubul interior si laptele (2) prin spatial coaxial, schimbil de caldura poate fi


14/32

reprezentat prin diagramele temperature, suprafata de schimb. t = f (S).

Diagrama termica t = f (S) la schimbator de caldura in contracurent.Caldura schimbata prin suprafata S se determina:

In care:

Ks-coeficient de schimb termic;

tm-diferenta medie de temperature intre fluide;

Bilantul termic se exprima prin relatia:

Qcedat= Qtransf = Qprimit + Qpierdut;

alculul termic se reduce la determinarea suprafetei de transfer S in functie de fluxul termic stability prin ecuatii calorimetric

Deci:

alculul dimensional se reduce la stabilirea lungimii totale a schimbatorului si numarul de elemente, functie de S si diametrmediu al tevii interioare care mai depinde si de debitul de lapte si viteza de curgere.

m3/s

b). Pompa de vid poate fi de tipul pompa cu piston , centrifugala, cu inel de apa sau ejectoare.

Condensatorul realizeaza eliminarea vaporilor rezultati prin concentrarea laptelui care nu sunt utilizati pentru preincalzi

pentru treapta urmatoare de concentrare, acestia sunt in permanenta condensati iar apa rezultata este evacuate. Simultan

realizeaza o scadere a presiunii, datorita volumului mult mai mic ocupat de apa fata de vaorii care condenseaza.

Condensatoarele utilizate sunt de tipul:


15/32

condensatoare indirecte, multitubulare: care consuma o cantitate importanta de apa si in care vidul se realizeaza cu ajuto

ejectoarelor sau a pompelor centrifuge.

ondensatoare directe: schimbul de caldura se realizeaza prin amestec al apei de racire cu aburul. Evacuarea condensului s

apei de racire se face prin scurgere libera cu ajutorul unei coloane barometrice(condensator barometric).

cest tip de condensator poate realize amestecul apa-abur in parallel sau in contracurent folosind un consum de apa mai m

de 20-50 ori.

Fig. 12 Condensatoare directe

a,b-flux paralel; c- contracurent

In functie de modul de evacuare al gazelor necondensabile, condensatoarele directe pot fi: uscate (c),umede (a si

b).Condensatoarele uscate evacueaza gazele cu pompa de vid.

In general condensatoarele multitubulare obtin un vid mai inalt cu un consum de apa mai mic decat cele barometrice.

Calculul necesarului de apa pentru condensatoare:

Din ecuatia bilantului termic:

-pentru condensatorul barometric


16/32

-inaltimea coloanei de apa in conducta barometrica (ho)

inaltimea constructiva

Diametrul:

d).Separatoare de picaturi:

eparatorul este necesar deoarece datorita caldurii primite, apa din lapte se evapora intens existand tendinta ca picaturile

lapte sa fie antrenate, conducand la pierderi.

S-au utilizat separatoare care utilizau discuri, deflectoare, camere de detenta.

stalatiile moderna utilizeaza viteza mare de iesire a vaporilor din preincalzitor, dand acestora o miscare de rotatie separa

trifugal picaturile care intra tangential in camera de separare, lichidul concentrate fiind evacuate la partea de jos a camere

e).Concentratoare [camere de concentrare (evaporare)]:

Pentru reducerea consumului ridicat de abur folosit la concentrarea laptelui s-au aplicat diferite metode ca:

- concentrarea in trepte,

- termocompresia aburului,

- preincalzirea laptelui la intrarea in concentrator,

nstalatia cu concentratia in trepte-foloseste aburul dezvoltat intr-unul din corpurile de evaporare pentru incalzirea celui de-

doilea corp de evaporare si asa mai departe.Instalatiile cu mai multe trepte cu efect multiplu.

industria laptelui cea mai utilizata alimentare a instalatiilor de concentrare este in echicurent ,permitand trecerea produs

dintr-o treapta in alta prin circulatie libera.

Alimentarea in contracurent este folosita pentru laptele cu vascozitate mare ,fiind necesare pompe intermediare care duc

scumpirea instalatiei.


17/32

Instalatii cu termocompulsia aburului ( ejecto- compresia)

Metoda consta in introducerea aburului la 1-20 bar ,intr-un ejecto-compresor , unde se destinde , marindu-si viteza ,datorit

energiei sale cinetice comprima secundar vaporii rezultati din proces.

Tipuri de instalatii de concentrare

In industria laptelui instalatiile cu functionare discontinua au fost inlocuite cu de instalatii cu concentratoare cu functionare

continua ,de tip tubular, cu pelicula ascendenta sau descendenta .

a)Concentratoare de tip tubular cu pelicula ascendenta , stau la baza instalatiilor in care laptele este introdus pe la

ea inferioara a unui sistem de tuburi verticale (7-9m) amplasate intr-un corp de incalzire cu abur .Fiecare sectiune de tevi

partea superiora un orificiu de evacuare spre separatorul de abur.Laptele la inceput fierbe cu bule mici ,care cresc rapid p

sura inaintarii in sens ascendent sim la o anumita inaltime ,concomitent cu cresterea volumului de vapori , are loc formare

unui film foarte subtire de lapte din care apa se evapora continuu.

e la capatul superor lapele trece intr-un separator , de unde este trimis la o a doua treapta de de concentrar

Dezavantaje :diferenta mica de temperatura intre partea superioare si inferioara ;volum mare de lapte jos supus efectulu

termic prelungit .

b) Concentratoare de tip tubular cu pelicula descendenta

aptele fin pulverizat in tuburile incalzite din exterior necesita tuburi de lungimi mai mici si se realizeaza un coeficient bun

schimb de caldura.

1)INSTALATIA WIEGAND


18/32

Fig. 13 Instalatia de concentrare tipWiegand

oate fi utilizata la preparea laptelui concentrat cu zahar , sau a iaurtului din lapte concentrat.Istalatia este cu simplu efect

circulatia naturala ,ascendenta si termocompresie. Instalatia se compune din doua preincalzitoare A si B un incalzitor

(calorizator) , un separator de picaturi, un condensator de vapori , o pompa cu piston cu doi cilindrii pentru concentrat si

condens ,si trei ejectoare de abur.

Circuitul laptelui : De la vasul de alimentare 1 laptele intra in preancalzitorul A unde se incalzeste de la aburii secundari di

eparator, apoi prin preancalzitorul B unde se incalzeste cu abur de la ejectorul II ;in continuare intra in incalzitor in curent

scendent ajungand la +75 C, dupa care patrunde tangential in separatorul de picaturi , unde la +60 C are loc fierberea sub

.Laptele partial concentrat cade la partea inferioara si prin circulatia naturala ajunge din nou in incalzitor pana la atingere

concentratiei dorite.

Pornirea instalatiei presupune la inceput crearea depresiunii in instalatie introducand abur in preancalzitorul B si pornind

pompele de condens si concentrat , dupa care se deschide alimentarea cu lapte.

upa ce s-au aspirat 400 l lapte in instalatie (incepe sa se vada in separator ), se deschide ventilul de abur punand in functiu

ectorul cu abur punand in functiune injectorul cu abur al termocompresorului , pentru a incepe concentrarea prin antrenare

vaporilor secundari.

2) Instalatia Ahrenss Bade

nstalatia este de tip pelicular cu dublu efect compusa din : doua concentratoare cu separatoare de picaturi , un condensato


19/32

semibarometric, pasteurizator cu oala de condens , ejector pentru abur , pompa de vid.

3) Instalatia de concentrare tip F III ANHYDRO

- este o instalatie cu triplu efect si termo-compresie in curent descedent.

Fig. 14 Instalatia de concentrare tip F III ANHYDRO

1-vas de alimentare; 2-pompe de lapte; 3,4,5,6-serpentine preincalzire; 7-pasteurizator; 8-corp de mentinere; 9,10,11-

concentratoare;12,13,14-separatoare picaturi; 16-condensator; 17,18-pompe condens; 19-pompa vid; 20,21-ejectoare;

7. UTILAJE PENTRU USCAREA LAPTELUI

ntru obtinerea laptelui praf se pot folosi diferite utilajecare se bazeaza pe unul din cele doua procedee tehnologice de usc

in pelicula pe valturi sau prin pulverizare.

1.Instalatii de uscare cu valturi

Fig. 15 Uscator cu 2 valturi


20/32

ota ; 2 ventil de alimentare ; 3 cutite; 4 valturi incalzite cu abur; 5. melc transportor pt. lapte praf la moara cu ciocane

dispozitiv de site.

Aceasta instalatie de uscare la presiune atmosferica este formata din 2 valturi paralele asezate orizontal cu distanta 0,5

o,75mm intre ele , incalzite

cu abur se rotesc cu n=14-19 rot/ min.

2)Instalatii de uscare prin pulverizare

n general toate instalatiile moderne de uscare a laptelui prin pulverizare au la baza principul dispersarii fine a acestuia intr

amera de uscare unde datorita curentului de aer cald uscat introdus , apa se evapora instantaneu , iar substanta uscata

( extractul sec) se depune la baza camerei sub forma unei pulberi fine cu maxim 3 % apa.

Avantaje:

-aspect ,culoare ,gust si miros calitativ superioare , cu grad de solubilitate

(peste 99 %) mare.

- temperatura picaturilor 54 C

- consum mic de energie pe unitatea de produs.

Dezavantaje :

- gabarit mare si compexitate ridicata a instalatiilor.

INSTALATIILE SPECIFICE PE OPERATIUNI

1.Instalatiile pentru pregatirea aerului

n vederea uscarii laptelui , aerul este filtrat in filtre mecanice iar incalzirea se realizeaza in schimbatoare de caldura din tea

galvanizata cu aripioare aerul este vehiculat de un ventilator.

Exista instalatii care realizeaza incalzirea aerului cu raze infrarosii sau cu rezistente electrice.

2.Sisteme si dispozitive de puverizare a laptelui

Laptele se pulverizeza la 50 150 .

Pulverizarea se realizeaza prin trei sisteme: mecanice , centrifugale si pneumatice.

Pulverizarea mecanica sub presiune utilizeaza o pompa de inalta presiune 150-250 atm care refuleaza laptele printr-o du

iametrul de 0,1 0,15 mm din carbura de wolfram , care imprima lichidului o miscare de rotatie pentru formarea unui con

dispersie cu unghi de 55 -75.

Pulverizatorul centrifugal utilizeaza discul rotativ la n=6000 20000rot / min prevazut cu palete radiale curbe sau disc


21/32

mutiple cu camera sferica .Lichidul este pulverizat peste marginea discului sau prin fantele din peretele exterior.

Dispozitivele de pulverizare pneumatica utilizeaza energia furnizata de aerul comprimat sau aburul sub presiune la 50 20

are antrneaza laptele pe principiul injectorului . Montarea pulverizatorului pneumatic se face la periferia camerei de uscare

picaturile sunt proiectate spre centru.

3 ) CAMERELE DE USCARE

A B

Fig. 16 Camere de uscare orizontale (A) a-echicurent; b-curent ascendent

Camere de uscare verticale (B) a,b-forma tronconica; c,d-cu baza plana

Turnurile de uscare cu fundul aproape plat prezinta avantajul unei inaltimi mai mici la montaj , insa necesita un dispozitiv

cial pentru evacuarea produsului ( perii sau palete rotitoare ), nefiind recomandat pentru amestecurile care au tendinta de

se lipi pe turn.

urnurile de uscare cu fundul tronconic nu au nevoie de dispozitiv de evacuare a produsului praf decat de un sistem de oclu

cu rotator cu palete actionat electric.

mentarea si evacuarea produsului si a aerului se poate realiza in mai multe moduri.Alimentarea cu produs poate fi centralperioara sau laterala si inferioara.Introducerea aerului cald se poate face pe la partea superioara central sau lateral sau pe

partea inferoara.

4 ) SISTEME DE SEPARARE A PRAFULUI

pa ce particulele de lapte praf isi pierd energia cinetica in miscarea lor spre periferia camerei de uscare , in proportie de 8

% cad la baza camerei de unde sunt evacuate cu snecuri transportoare sau la camerele cu fund tronconic , descarcarea s

e cu o ecluza si apoi printr-un transportor pneumatic.Circa 15 % din praf ,de obicei particule mai fine sunt antrenate de ae


22/32

ce iese din camera de uscare necesitandu-se separarea prin :

- filtre de panza ( tip lumanari ) sau filtre tip ciclon.

Cicloanele pot fi utilizate singular sau in baterii montate in paralel sau in serie.

cienta de separare a prafului scade o data cu micsorarea dimensiunilor particulei la particulele peste 30 separarea este

99 % , la particulele de 10 este de numai 90 % ajungand la particulele de 5 la numai 50 % .

Cicloanele au diametrele optime 60 90 cm iar gura de intrare 1/ 4 din diametru .

5 ) SISTEME DE CIRCULARE A AERULUI

cuitul aerului se poate face in echicurent , contracurent si mixt. O larga intrebuintare au capatat instalatiile cu cu circulatie

echicurent , deoarece exclude supraincalzirea produsului .

La instalatiile care functioneaza peprincipiul echicurentului de sus in jos , produsul obtinut este omogen si de calitate

superioara.

n cazul instalatiilor in echicurent de jos in sus , viteza de miscare a aerului trebuie sa fie mai mare decat viteza de plutire

or mai mari particule , pentru caele sa poata fi antrenate de curentul de aer ascendent si sa poata fi evacuate .Ca avanta

culele fiind in contact mai indelungat cu aerul cald , se usuca corespunzator , dar apare un dezavantaj datorita posibilitatii

omerare prin lipirea particulelor mici de cele mari, necesitand ventilatoare consumatoare de putere mare pentru antrnare

particulelor aglomerate.

6) INSTALATIILE DE USCARE PRIN PULVERIZARE

Sunt utilizate in industria laptelui pot fi de tip : Anluydro , Ahrens Bode , Alfa Laval sau Niro-Atomiser .


23/32

Fig. 17 Instalatia de uscare prin pulverizator Alfa Laval.

ervor alimentare cu lapte; 3-turn uscare; 4-disc de pulverizare; 15-dispozitiv evacuare praf cu perie rotativa; 18-disp aspir

aer din turn; 23, 28-cicloane; 26-ventilator; 31-buncar;

8. Utilaje pentru fabricarea inghetatei

1.Utliajele pentru prepararea amestecului si pasteurizarea mixului.

a) preparare amestec - in vane de fermentare sau in fierbatoare cu serpentina de

abur unde se face si pasteurizare ( tip TVVF)

pasteurizarea mixului in vane pentru pasteurizarea de durata, pasteurizator racitor cu placi, pasteurizator cu toba rotat

si pasteurizator tubular.

- Vane pentru pasteurizarea de durata

Aceste vane de forme diferite ( Fig. a, b, c) sunt destinate pasteurizarii de durata ( 20-30 min) la temperaturi de 63-65

Vanele sunt prevazute cu sistem de agitator amestecator. Incalzirea se face cu abur introdus in mantaua cu pereti dubli.

- Pasteurizatorul cu toba rotativa -

- Pasteurizator cu toba pentru mixul de inghetata

Pasteurizatorul cu placi de tipul celui folosit la pasteurizarea smantanii sau a laptelui.

- pasteurizatorul tubular -

corpul este orizontal tubular, in tuburi fiind admis aburul si micul fiind pompat cu ajutorul unei pompe.

2. Utilaje pentru omogenizarea mixului

Pentru industria mare se utilizeaza urmatoarele tipuri de omogenizatoare:

- omogenizatoare mecanice cu una sau doua trepte

- mori coloidale

- omogenizatoare cu jet sub presiune

- omogenizatoare ultrasonice

mogenizatoarele mecanice sunt de tipul utilizat la industrializare laptelui pentru consum, cu doua trepte de omogenizare,

prima treapta cele trei pistoane evacueaza cu 200 bar, in a doua la 40-60 bar.

3. Utilaje pentru racire-maturarea mixului

Pentru racire-maturare pot fi folosite urmatoarele utilaje:


24/32

- vana de racire-maturare de tip TVVF sau TILR-tehnologi (tanc izoterm pentru lapte racit)

- un racitor cuplat cu vana de maturare

- vana este cu manta dubla cu serpentina in care circula racita pentru realizarea temperaturii de +2-4o

C.

Pentru mentinerea stabilitatii amestecului aceste vane sunt prevazute cu un sistem eficient de agitare.

Racitorul :

- cu placi tip Termofrig cu apa racita;

- plan tubular;

- multiplu de tip inchis (in tuburi circula mixul);

- tip teava in teava.

Utilaje pentru Freezerare

Freezerele realizeaza inghetarea amestecului in vase cu peretii raciti, razuirea amestecului inghetat si inglobarea de aer.

Clasificare:

- freezere cu functionare: - discontinua

- continua

Dupa modul de admisie a aerului avem freezere: - compresiune de aer

- aspiratie de aer

Dupa modul de asigurare a agentului de racire avem freezere: - autonome (de mica capacitate)

- industriale (de la centrala de frig)

Freezerul cu compresie Hoyer deproductie daneza


25/32

Fig. 18 Schema de functionare a freezerului cu compresie aer

ru de aer; 2-compresor; 3-manometru; 4-ventil reglare aer; 5-rotor cu cutite; 6-cilindru inox; 7-manta de racire cu ammoni8-pompa alimentare; 9-pompa evacuare inghetata

Aerul este barbotat in cilindru unde avem un razuitor cu cutite montate elicoidal.

Freezerul are ca parte principala cilindru de lucru cu manta dubla in care circula NH 3 lichid ce se evapora. In cilindru se

aseste rotorul cu cutitele de razuire asezate elicoidal pe ax, ceea ce imprima o miscare de inaintare a inghetatei formate.

Mixul este introdus in cilindru cu ajutorul unei pompe cu rotorul canelat, iar evcuarea se face cu ajutorul unei pompe c

lucreaza sub presiune.

Aerul necesar inglobarii, dupa ce trece printr-un filtru este introdus in mixul de inghetata cu ajutorul unui compresor.

5. Utilaje pentru portionarea si calirea inghetatei Inghetata cu o compozitie pastoasa dopa freezare, este portiona

ajutorul masinilor dozatoare, folosind diverse ambalaje: hartie, folie de aluminiu pahare si caserole din material plastic sa

carton, ambalaje comestibile, etc.

Masinile dozatoare pot realiza simultan si calirea, precum si glazurarea cu ciocolata sau cu fondant.

Masina de dozare-calire-glazurare se compune din:

- dozatorul cilindric rotativ cu pistoane multiple

- dispozitivul de introducere al betelor

- aparat de sapalare cu saramura calde la +20o C

Functionarea: inghetata la 5o C cade in palnia dozatorului de unde este preluata de cilindrul rotativ cu pistoane care

distribuie cantitatea stabilita volumetric.

Din dozator, cu ajutorul unor capete de umplere telescopice, inghetata patrunde in alveolele de forma tronconica sau


26/32

paralelipipedica, care permite extragerea ulterioara. Se introduc betele in brichetele inca moi.

Inghetata prin transportor cu banda trece in tunelul de calire.

Dispozitivul de glazurare prin stropire cu ciocolata la +40o

C preia brichetele cu ajutorul unor cleme actionate cu cameclemele fiind fixate pe un cap rotitor cu mai multe brate.

La unele masini exista dispozitiv cu clesti de extras betele.

Brichetele se ambaleaza in hartie captusita cu polietilena, se lipesc prin termosudare si se introduc in cutii de carton fiin

dirijate spre depozitare.

Camere de calire: sunt incinte paralelipipedice in care temperatura aerului este de 30 o C, aerul fiind recirculat prin

ventilatie cu frecventa de schimb de 50-100 ori volumul camerei/ora.

In camera de calire pot fi montate:

- evaporatoare alimentate cu NH3 lichid

- baterii de racire asezate la o extremitate a camerei

- serpentine tip scheff in care circula agentul de racire (Freonul)

Tunele de calire: - se utilizeaza tunelele cu deschideri de 9; 12; 15 si 18 m echipate cu racitoare de aer si ventilatoare

Temperatura aerului in tunel este de 30.35o C.

Instalatiile de racire sunt cu doua trepte de compresie.

K1 - compresor de inalta presiune

K2 - compresor de joasa presiune

B - butelie intermediara

VR1 ventil laminar pentru alimentarea buteliei

VR2 ventil laminar joasa presiune

SR subracitor

C condensator

Schema de principiu a instalatiei frigorifica cu doua trepte de compresie si o laminare.


27/32

Modul de distribuire al aerului in tunelul de calire poate fi ilustrat prin schemele din figura

Tunelele de calire functioneaza:

- discontinuu sau continuu- tunelele discontinui sunt prevazute in figura capacitatea variind de la 500 la 20000 kg.

- Tunelele continui realizeaza calirea prin trecera inghetatei pe benzi transportoare, timpul de stationare in tunel var

intre 1-3 ore.

- Din punct de vedere al sistemului de alimentare si evacuare pot fi tunele cu alimentare si evacuare la acelas cap

sau la capetele de intrare respectiv iesire.

9. Utilaje pentru fabricarea branzeturilor

A.Utilaje pntru branza proaspata prin procedee discontinue.

(Ecremarea ,bactofugatie ,pasteurizare lapte ,insamantare ).

a) Vane cu malt dubla 2.500-5000 l

-dotate cu dispozitiv de amestecare si presare coagulului.

b) Vane-presa pentru branza de vaca sau telemea.

c) Masini pentru pastificat si racit

d) Separatror de coagul centrifugal cu functionare in flux continu (tip Westfalia)

e) Dispozitive de ambalare in ambalajede material plastic.

f) Prese mecanice cu surub pentru branzeturi

B. Utilaje moderne pentru prelucrarea coagului in process discontinuu.

1. Instalatii cu vane de volum mare si prelucrare mecanizata a coagulului

- vane de coagulare cu volum mare

- tip Steinecker-cilindrice verticale

- tip Alfa-Laval cilindrice orizontale

b) Masinii de prelucrarea coagulului.

Dupa procedeul GUEREN SA Franta : in care preformarea coagulului pentru branzeturicu pasta tare , sau cu mucegai


28/32

membrane se realizeaza in masina PPS.

asina PPS este construita dintr-o serie de tuburi cu oriicii , in care se introduce coagulul+zerul . Tuburile sunt prevazute cu

istoane ce functioneaza alternative . In timpul deplasarii, granulele de coagul se scurg, se sudeaza intreele si formeaza un

dru compact, care la iesirea din masina, este taiat la dimensiunile dorite . Fiecare tub poate prelucra coagulul obtinut di 30l lapte/h.

b)Masina Stork-Volma (Elvetia)

realizeaza formarea branzei cu un dozator automat de coagul cu 200 mm, capacitatea dozatorului 500-2000 bucati/h in

functie de modelul masinii si timpul de branza fabricat.

asina este formata din rezervor de alimentare cu coagul, din care acesta este devers prin palnie in cilindrii verticali prevazmanta perforate . Scurgerea zerului are loc sub efectul presiunii masei de coagul aflta in rezervorul masinii . Zerul din cilind

ajunge in manta de unde este drenat.

at rezervorul cat si cilindrii executa o miscare de rotatie care antreneaza evacuarea coagulului scurs la un dispozitiv de tai

c) Instalatia HOLVREIKA (Olanda) de presare preliminara a coagulului si formare .

Fig. 19 Instalatia HOLVREIKA (Olanda) de presare preliminara a coagulului si formare

-tanc tampon; 2-agitator; 3-cilindru de preformare; 4-flotor pt mentinerea nivel const la zer; 5-cilindru scurgere; 7-lindru de preformare (forma perforata); 8-disp de taiere; 12-banda transport forme; 13- forme umplute cu coagul;


29/32

oagulul se introduce intr-un tanc tampon. Nivelul de zer din tanc se mentine constant prin intermediul unei supape cu floto

estecul este evacuate cu o pompa volumica in cilindrul de scurgere la partea inferioara a acestuia Cilindrul este prevazut

artea superioara cu o conducta pentru scurgerea zerului pe masura ce coagulatul este presat de jos in sus de catre pompa

La capatul superior al cilindrului se gaseste mecanismul de decupare a coagulului care ajunge intr-o forma perforate ce se

ple sub o contra presiune reglabila, asigurandu-se astfelun volum uniform. .Forma perforata se deplaseaza lateral in trei fa

ru a ajunge la formele care sunt aduse pe o banda .Branza complet formata cade prin gravitatie in forma care este trimisa

presarea defintiva.

d) Instalatia de producere a branzei dupa procedeul Tradifromage (Waldmer) (Germania)

Instalatia contine cuve mari si o masina pentru prelucrarea coagulului care cuprinde :

- o baterie de tuburi verticale alimentate cu coagulul pe la partea superioara , avand capacitatea de prelucrare acoagulului provenit din 9000 l lapte/h .

2) Instlatia cu volum redus al cuvelor de coagulare.

Masina AMX folosita pentru obtinerea branzei Carrs de lEst si Camembert (procedeul Guterman cu licenta preluata d

Frmagries Ronstamg).

Masina AMX este alcatuita dintr-un transportor cu lant dublu , antrenat de un electromotor cu variator de viteze , care poart

crobazine din otel inox sau plastic . Aceste microbazine ajung sub un dozator de pepsina , apoi sub un dozator de lapte ca

este distribuit in aceeiasi cantitate si la aceeiasi temperatura in microbazine.

Dupa coagularea laptelui microbazinele trec in continuare sub un dispozitiv de taierecoagul la dimensiunile cerute de

timentul de branza. Microbazilnele ajung deasupra unor forme de metal in care se basculeaza coagulul+zerul. Formele sun

preluate de un transportor pentru prelucrare ulterioara . Microbazinele sunt igenizate automat la sfarsitul zilei de lucru .

nstalatia pentru obtinerea branzeturilor cu pasta semitare prin procedeul HB al societatii Hgonnet-Dijon este alcatuita din

transportor cu cinci ramuri pentru, microbazine plasate unul dupa altul si o masina formata din grup de dozare pepina, gru

dozare lapte, formele in care se introduce coagulul fiind transportatepentru prelucrare ulterioara .

3)Instalatia pentru prelucrarea laptelui in vane de capacitate medie.

Pentru branzeturile moi :

a) Instalatia ALPMA-FROMAT


30/32

Fig. 20 Instalatia ALPMA-FROMAT

geab de alimentare cu coagul de vana; 2.-distribuitor de coagul; 3.-benzi de scurgere acoperite cu panza din nylon;ava colecatre zer; 5.-banda transport coagul scurs; 6.-cilindrii,dispozitiv de formare; 7.-dispozitiv de taiere coloana

coagul; 8.-forma pentru coagul; 9.-transportor pentru forme pline; 10.-dispozitiv de taiere a cuvei;

anzeturile formate trecapoi pe site care parcurg un circuit de scurgere suplimentar cu un numar de rasturnari , dupa care s

introduc in bazinele de saramurare

Instalatia functioneaza in Franta (5), Rusia (3), Germania (10), Israel (1).

b) Instalatia CONTI-FROMAGE

Foloseste vane rotative, procesul realizandu-sein trei faze distincte :

-obtinerea coagului in vane turnate 15-20

-evacuarea coagulului-zer pe un transportor de scurgere formare

-taierea automata a branzei pe principiul dozarii volumetrice

Vanele odata umplute cu lapte, cu capacul in pus , sunt puse in miscare de rotatie , fapt ce conduce la accelerarea formar

coagulului si separarea zerului care este evacuate in mai multe reprise in functie de tipul de branza ce se fabrica.

oagulul prelucrat in vane este preluat de un carucior unde se formeaza sub forma de cilindrii prin intermediul unor cadre d

rasturnare pe care sunt asezate tuburile de formare .

in rasturnari in doua sau mai multe reprise in intermediul de 15-25 minute, masa de branza se aseaza uniform fara presar

Coloanele de branza formate sunt apoi taiate automat .


31/32

edeul este aplicat la fabricarea unor Camembert ,Pont dEveqnc , Conlommieres in Franta,Italia , Austria ,Elvetia si Germa

c)Instalatia de prelucrare dupa procedeul Alfa-Laval:

Coagularea se realizeaza in vane de 1200 l , coagulul fiind prelucrat in cuburi cu cutite speciale la nevoie.

Coagulul se amesteca cu zer cu ajutorul unui dispozitiv cu palete, care poate fi introdus in vana cu ajutorul unui pod mobi

Evacuarea coagulului impreuna cu zerul din vana se face printr-o deschidere frontala cu ajutorul unui snec transportor. La

rotatie a snecului sunt umplute formele asezate pe o tava , tavile fiind la randul lor asezate pe un transportor mechanic .

Scurgerea se realizeaza prin rasturnarea repetata a formelor cu coagul prelucrat

Pentru branzeturi tari si semitari :

d) Instalatia care aplica procedeul TEBEL este alcatuit din :

-vane de coagulare paralepipedice care pot fi basculate pneumatice ,(Capaciatati pot fi 6-8-10-12 mii l)

-dispozitiv de prelucrare coagul si extragerea zerului , cu care sunt dotate vanele;

peratiile de taiere , de amestecare , golire coagul , evacuare zer pot fi programate; baza vanei este prevazuta cu fund dub

bil pentru scurgere, format din placi perforate, articulate, solidare unele cu altele.Zerul scurs prin aceste placi este colecta

intr-un rezervor amplasat la baza vanei .

umul de coagul din bazinul de scurgereeste delimitat printr-o placa verticala de reglare care la partea inferioara este solid

u fundul mobil .Actiunea de presare a coagulului scurs din bazin se realizeaza cu placi de presare clasice sau pneumatice .

Taierea coagulului se realizeaza cu o ghilotina si cutite la exteriorul bazinului de scurgere.

Presarea formelor poate fi realizata cu prese pneumatice tip Tunel cu carucioare mobile pe care sunt asezate fara sedila

Se mai utilizeaza si instalatii care folosesc :

cedeul Chalon-Mgard : Instalatia in care coagulul din mai multe vane de coagulare intra intr-un cilindru de scurgere comu

prin intermediul vidului ;

cedeul Alfa-Laval : Instalatia include o vana de coagulare pivotanta pe axul sau si care cuprinde sase forme , fiecare echipa

un cilindru de presare ; o vana de scurgere cu forme metalice si sistem de autopresare mobil ; o vana de fabricare cu 12-2

blocuri de branzeturi tip Emmental

cedeul Alfa-Laval : instalatia pentru branzeturi presate cuprinde : o vana de coagulare , o vana de prespalare sub zer (mas

WDM) si o presa tunnel .

ASINA WDM este o vana rectangulara cu o banda mobile perforate plasata la fundul vanei.Placile mobile plasate pe bordu


32/32

ei coboara la suprafata coagului pe care il preseaza pneumatic.Cand presarea este terminata banda avanseaza in tact ca

capatul vanei, unde coagulul este taiat cu ajutorul unor cutite fixe si ghilotina.

Presa tunel Alfa-Laval cuprinde o masa de presare si un tunel.Masa de presare serveste pentru asezarea formelor cu

coagul.Formele sunt ridicate pana vin in contact cu pistoanele actionate cu aer comprimat.

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	stan-mihai
View:	386 times
Download:	1 times

Lapte Unt Smantana

Documents