1

DESCRIEREA

Staţiuneĭ Balneare

DE LA

LACUL-SĂRAT

DE

D-r I. G. APOSTOLEANU Medicul Diriginte al Staţiuneĭ.

BRĂILA TIPO-LITOGRAFIA UNIVERSALĂ - C. P. NICOLAU

1889

2

3

DESCRIEREA

STAŢIUNEI BALNEARE

de la

LACUL-SĂRAT.1

Consideraţiunĭ generale.

Pe lângă starea constituţională ce o primim de la părinţĭ şi care pórtă în ea germeniĭ

unor stărĭ morbide, numite stărĭ diatesice; apoĭ fiecare din noĭ, sub influenţa mediuluĭ în care

vieţuim, a ocupaţiunilor zilnice, a oboseleĭ, intemperiilor, precum şi a etăţeĭ, contractăm

diferite maladiĭ; care cu tóte că la început cedéză tratamentuluĭ magistral, dar unele lasă

urme, iar altele cu timpul devin chronice şi aprópe incurabile.

Tratamentul balnear este fără îndoială, unul dintre mijlócele terapeutice şi încă cel

maĭ puternic şi maĭ eficace, pentru combaterea, atât a stărilor diatesice, cât şi a maladiilor

devenite chronice; sub inflenţa luĭ, în cele maĭ multe casurĭ să obţinu nu numaĭ îmbunătăţirĭ şi

modificărĭ însemnate ale stărilor constituţionale, ci chiar vindecărĭ complecte a unor

manifestaţiunĭ morbide din cele maĭ grave.

Exemplele zilnice probéză acéstă cu prisosinţă, căcĭ câţĭ copiĭ cu diferite stărĭ

diatesice ca: Scrofula, Eachitismul, Reumatismul, etc., sub diferitele lor manifestaţiunĭ; şi

câţĭ capĭ de familie cu diferite alte maladiĭ grele, séŭ turmentaţĭ de diferite durerĭ şi tulburărĭ

grave, nu se duc pe la băĭ séŭ în cârjĭ séŭ purtaţĭ de alţiĭ, şi după un tratament balnear, se

întorcŭ în sînul familieĭ, dacă nu cu toţiĭ şi imediat în o deplină stare a sănătăţeĭ, dar cel puţin,

ceĭ maĭ mulţĭ cu înbunătăţirĭ şi modificărĭ însemnate ale stăreĭ lor maladive; aşa că uniĭ-şĭ pot

continua firul vieţeĭ într-un mod maĭ liniştit şi suportabil, iar alţiĭ-şĭ pot câştiga pânea zilnică,

şi a nu fĭ nişte fiinţĭ inutile societaţeĭ şi prin urmare, o povară şi pentru familie şi pentru Stat.

Apele minerale fiind dar, nu mimaĭ isvóre de avuţie ale uneĭ naţiunĭ ci şi de

tămăduire; organisarea şi cultivarea lor să impune prin urmare pentru orĭ-ce Stat, nu numaĭ ca

o cestiune de iconomie naţională, ci şi ca o necisitate şi datorie pentru îngrijirea sănătăţeĭ

populaţieĭ suferinde; căcĭ avênd staţiunĭ balneare la îndămănă, pe lângă ceĭ avuţĭ, beneficiază

mulţĭ şi din ceĭ săracĭ saŭ cu mijlóce maĭ puţine. State înaintate în cultură ca Germania,

1 Presenta descriere a format objectul raportului anual pe stagiunea anului 1838 pe care l-am înaintat Onor. Ministere de Interne şi de Domeniĭ.

4

Francia, Elveţia, aŭ deja de mult timp organisate staţiunĭ balneare din cele maĭ sistematice, şi

de la ele putem învăţa şi înprumuta multe din sistemele şi modul organisăreĭ lor.

Pămêntul ţăreĭ nóstre este destul de avut în isvóre minerale de diferite composiţiunĭ

chimice, şi virtutea lor terapeutică întrece adesea chiar vederile celor maĭ iluştrĭ clinicienĭ,

căcĭ mulţĭ suferinzi, cu maladiĭ fórte grave, declarate incurabile şi tratate şi pe la diferite băĭ

străine, şĭ-aŭ găsit ameliorarea şi uniĭ chiar vindecarea, la unele din staţiunile nóstre balneare.

Până acum câţĭ-va anĭ, apele minerale din ţara nostră, aŭ fost necercetate şi unele

chiar necunoscute; omeniĭ avuţĭ treceaŭ în fiecare vară graniţele, şi-şĭ căutaŭ uniĭ alinarea

suferinţelor, iar alţiĭ distracţia, pe la diferite localităţĭ şi staţiunĭ balneare străine; iar ceĭ

săracĭ, uniĭ remânéŭ tótă viaţa în suferinţă, iar alţiĭ în desperarea durerilor şi suferinţelor, se

ducéŭ să-şĭ găséscă vindecarea saŭ bând apă din vr-un isvorŭ, saŭ scăldându-se în vre-un lac,

cu apă minerală, ce le avéŭ maĭ la îndămână.

S-a întâmplat de sigur adesea ca uniĭ se să întórcă cu uşurărĭ însemnate ale suferinţilor

lor, iar alţiĭ chiar complect vindecaţĭ; efectele obţinute se povestéŭ apoĭ din gură în gură şi de

alt an se ducéŭ la acel isvor saŭ lac şi alţĭ suferinzĭ, şi aşa încetŭ cu încetul se făcŭ maĭ mult

în un mod embiric, reputaţia unor ape minerale din ţară.

Graţie însă avêntuluĭ ce s-a luat de câţĭ-va anĭ, de a cultiva şi noĭ, avuţiile ce conţine

ascunse pămêntul ţăreĭ nóstre, între care sunt şi apele minerale; unele din ele cu o reputaţie

deja câştigată, aŭ început să fie recomandate la suferinzĭ şi de către diferiţĭ medicĭ şi încetŭ cu

încetul să fie frequentate şi de ómenĭ avuţĭ şi cu influenţă; iar maĭ pe urmă fiind studiate de

către diferite comisiunĭ medicale orânduite de guvern, şi constatându-se calitatea apelor şi

importanţa lor, se organisară ca staţiunĭ balneare2.

Între apele minerale, cu o reputaţie câştigată de maĭ mult timp, cel puţin în localitate,

şi între staţiunile balneare ale Statuluĭ care să organiséză în un mod sistematic, este şi Lacul-

Sărat.

Cu începere de la 1-iŭ Iunie 1888, avuiŭ onórea de a fi numit de către Guvern, ca

medic diriginte al acesteĭ staţiunĭ balneare, conform cu disposiţiile Regulamentuluĭ de

administrare şi supraveghere a stabilimentelor balneare din ţară.

De la primirea acesteĭ însărcinărĭ, am căutat a introduce o regulă şi o ordine în

administraţia acesteĭ Staţiunĭ balneare, şi a esercita un control medical întins, asupra:

prescripţiuneĭ, facereĭ şi esecutăreĭ băilor; precum şi asupra feluluĭ bólelor ce se presintă la

acéstă staţiune balneară şi efectelor obţinute. Find însă la începutul organisaţieĭ acesteĭ

2 Raportul D-lor D-rĭ Sergiu, Felix şi Bernard (Buletinul ministeriuluĭ Domeniilor din 1885 No. 5).

5

staţiunĭ balneare, am fost lipsit de mijlócele necesare, de care să pot fi ajutat în organisarea şi

administraţiunea acesteĭ staţiunĭ; şi cu acestă ocasiune, voiŭ arăta tóte dificultăţile şi

neajunsurile ce am întâmpinat, şi din experienţa câştigată în acéstă stagiune, voiŭ propune

tóte îmbunătăţirile şi měsurile ce trebuesc luate. Pe lângă acésta şi regulamentul acesteĭ

staţiunĭ balneare şi registrele necesare, nu le am primit de cât prin luna Iuliŭ, aşa că unele

disposiţiunĭ, între care şi încasarea taxeĭ de cură şi de musică, a fost imposibil de aplicat, de

óre-ce fiind prea târziŭ, nu s-a putut găsĭ de către onor. Minister, nicĭ o musică, ca să fie

angajată pentru restul sesonuluĭ de băĭ.

Conformându-mă disposiţiilor art. XII din Regulamentul de administraţie şi

supraveghere al stabilimentelor balneare din ţară, voiŭ face prin presentul raport, o dare de

sémă pe cât va fi posibil maĭ amănunţită, asupra stăreĭ şi mersuluĭ acesteĭ staţiunĭ balneare

precum şi a îmbunătăţirilor ce trebuesc realisate.

În acest scop dar, voiŭ face maĭ înteiu o scurtă descriere topografică a localităţeĭ; voiţĭ

arăta apoĭ, modul înfiinţăm şi mersul acesteĭ staţiunĭ balneare; voiŭ descrie felul maladiilor ce

am putut observa în decursul acesteĭ stagiunĭ şi efectele obţinute, precum şi diferitele

variaţiunĭ meteorologice observate în acest timp, şi voiŭ termina cu descrierea stăreĭ

localităţeĭ balneare şi a tutulor clădirilor Statuluĭ precum şi îmbunătăţirile ce trebuesc făcute

şi care sunt de o absolută necesitate; voiŭ indica apoĭ personalul de care se simte necisitate a

se înfiinţa şi modul de organisaţie; precum şi sumele ce se încaséză şi se pot încasa de la

acéstă staţiune balneară şi mijlócele prin care s-ar putea realisa unele din înbunătăţirile ce

propuiŭ; voiŭ anexa şi un proiect de „regulament interior” pentru modul de organisare şi

administrare al acesteĭ staţiunĭ balneare.

Modul de formaţiune al Laculuĭ-Sărat şi descrierea topografică a luĭ.

Ca formaţiune geologică, valea Dunăreĭ nu este de cât un teren sedimentar, compus

din aluviunĭ-moderne şi formând un platou fórte întins, cu uşóre undulaţiunĭ de terenurĭ;

adică: icĭ şi colea uşóre ridicăturĭ seŭ declivităţĭ resultate din depunerea în un mod inegal al

diferitelor părţĭ teróse, aduse de sigur, de către cursul uneĭ ape, care a udat o dată aceste

locurĭ. Pe acest platoŭ şi în partea despre Sud-Vest a oraşuluĭ Brăila, la o distanţă de 5l/2

Kilometrĭ de el, se află şi isvorul mineral Lacu-Sărat situat într-o declivitate dintre douě

deluşóre; şi de la oraş până la el, maĭ sunt încă câteva declivităţĭ maĭ micĭ, unde se adună şi

stagnéză apele de plóe (D. E. din plan topogr.)

6

Lacul-Sărat se póte considera ca fiind format din douě basenurĭ: unul maĭ mic (A)

(coda laculuĭ,) şi altul maĭ mare (C), unde este construit stabilimentul balnear; ambele

comunică însă printr-o strimtóre (B), şi numaĭ când sécă apele în timpĭ secetoşĭ, comunicaţia

se întrerupe complect.

Forma Laculuĭ-Sărat este neregulată şi după cum se vede în charta alăturată, malul

despre Sud este maĭ regulat, formând aprope un semĭ-cerc, iar malul opus este fórte

neregulat. Basenul cel mare are însă o formă aprópe pătrată iar cel micŭ, o formă cam ovală.

Observându-se disposiţia terenuluĭ, se vede fórte bine, că acéstă declivitate în care

este situat Lacul-Sărat, să continuă şi de la marginea basenuluĭ (C) până la marginea maluluĭ

Dunăreĭ, în locul unde se nunteşte Vărsătură, care este fórte jos; astfel că este destul de

probabil, că o dată acest isvor mineral se putea scurge d-a dreptul în Dunăre, dar cu timpul

depunêndu-se diferite deposite teróse, s-a circumscris încet cu încetul, şi înălţându-se terenul

din spre marginea Dunăreĭ, i s-a astupat scurgerea. În present scurgerea apeĭ din lac, nu se

face, de cât prin infiltraţia eĭ în sub solul acestuĭ teren. În primăvara anuluĭ acestuia cu

deosibire, s-a putut constata acésta, căcĭ sub influenţa mareĭ cantităţĭ de zăpadă ce a căzut,

apele laculuĭ crescând fórte mult, s-aŭ infiltrat prin acest teren şi fiind fórte superficiale,

terenul s-a săturat de apă în cât poftea, şi sub influenţa căldurilor evaporându-se apele,

sărurile aŭ cristalisat la suprafaţă aşa, că de la Lac şi până la Vărsătură nu vezĭ pe tótă acestă

distanţă, de cât o pulbere albă, sărată şi amară, presărată pe suprafaţa soluluĭ, în tóte punctele

unde stratele superficiale lipsescŭ.

Întinderea Laculuĭ-Sărat este de peste două kilometrĭ în lungime; iar în lăţime,

basenul cel mare are 250— 300 metri, iar basenul cel mic 150—200 metri.

Apa Laculuĭ-Sărat este fórte limpede când este liniştită, în cât se vede până în fundul

luĭ, şi are un gust amăruiŭ şi fórţe sărat, iar gradul de concentraţiune variază după cum este de

scăzută.

În timpiĭ secetoşĭ apa devine aşa de concentrată, că are o consistenţă aprópe siropósă,

luând o colóre gălbue bătând în roşietic; însă chiar în aniĭ ceĭ maĭ ploioşĭ cum a fost şi anul

acesta, nu este nicĭ o dată maĭ dilută ca până la saturaţie, şi orĭ-când se găsesc pe fundul

laculuĭ blocurĭ de sărurĭ cristalisate, ceia-ce denotă că este de o bogăţie fórte mare în sărurĭ

minerale3).

3 Anul acesta [1889] cu tóte că zăpezile aŭ fost fórte mari şi apele de infiltraţie fórte abondente încât lacul a crescut fórte mult, însă apa este de o concentraţie escepţională. Nici o dată nu s-a observat cristalisând sărurile şi la suprafaţa terenuluĭ pe unde se infiltréză.

7

Acţiunea apeĭ, asupra mucóseĭ, peleĭ denudate, şi chiar a peleĭ maĭ fine, fiind iritantă,

produce usturimĭ, diverse erupţiunĭ şi o stare eriteinatósă şi chiar inflamaţiunĭ.

Atât în lac cât şi în bae, corpul pluteşte d-asupra, din causa densităţeĭ apeĭ; şi când

este prea concentrată trebue să întrebuinţăm o forţă óre-care ca să stăm în bae, căcĭ altfel ne

saltă la suprafaţă. Atacă objectele de metal şi chiar cele de aur sunt înegrite când sunt de un

aliagiŭ că conţine cupru maĭ mult.

Atmosfera Laculuĭ este încărcată cu gazurĭ şi sărurĭ provenite din evaporaţiile zilnice,

dar maĭ cu sémă la schimbărĭ de timp şi când este încărcată cu vaporĭ de apă în maĭ mare

cantitate, exaléză un miros particular sulfo-iodat.

Temperatura apeĭ variază cu acea a mediuluĭ ambiant, iar aceea a nomoluluĭ este maĭ

scăzută puţin ca acea a apeĭ4).

Nomolul. Pe lângă diferitele sărurĭ ce conţine în disoluţie acéstă apă şi între care

abundă, după analisa făcută de D-l Bernard: Clorurile; Iodurile şi Sulfatele de Sodiŭ,

Magnesiŭ şi Calce; apoĭ nomolul ce pardoseşte întreg fundul laculuĭ, este bogat nu numnĭ în

substanţe minerale, ci şi în diferite principiĭ organice, şi lor datoreşte virtutea sa terapeutică,

avênd o putere resolutivă din cele maĭ manifeste. Grosimea stratuluĭ de nomol, variază de la

20—30 şi 40 ct.mt.; sub dênsul se află un strat de nisip fórte fin şi sub acesta stratul argilos.

Colórea nomoluluĭ este négră când este scos próspăt, dar de îndată ce şade expus

aerului, să formeză d-asupra, un strat fórte subţire de o colóre cenuşie deschisă, provenită din

causa evaporaţieĭ diferitelor substanţe, şi a noilor combinaţiĭ chimice ce se operéză în contact

cu oxigenul aeruluĭ.

Nomolul este format din argilă amestecată cu un nisip fórte fin, precum şi din partea

celulósă şi organică a vegetalilor şi insectelor ce vieţuesc în aceste ape şi carĭ se descompun

în fie-care an; aşa că el pe lângă diferite principiĭ minerale, conţine şi principiĭ organice, şi,

după analisa făcută, conţine 41% principiĭ minerale şi 36% materiĭ organice5).

4 După observaţiile făcute de d-l profesor d-r Rômnicénu, temperatura este: la 6 diminéţa 17°, iar la 12 ziua se ridică până la 29° C. (Lacul-Sărat de d-r Gr. Rômnicénu, broşura 1887). 5 După analisa chimică făcută de către d-l d-r Bernard Landway, apele Lacului-Sărat conţin:

Clorur de sodiu Clorur de magnesiŭ

Fosfat de Calce

Iodur de sodiu Iodur Fosfat de Sodiŭ

Sulfat de sodiu Fosfat de Aluminiu

Hiposulfit de sodiu Sulfat de Calce Azotate alcaline. Crenat de fer. Apo-Crenate.

Formiate. Acetone. Azotat de Sodă. Carbonat de sodiu Clorur

Principiile constitutive minerale şi organice ale nomoluluĭ sunt:

8

Din nămolul ce se întrebuinţeză la băĭ, şi care după întrebuinţare se adună într-un

basen la aripa despre răsărit a stabilimentuluĭ balnear, nu rămâne de cât părţile teróse şi

puţine părţĭ salifere, pe când tóte cele-l'alte solvându-sě în apa băeĭ, se retrag cu apă în lac.

Cuantitatea de nomol, ce s-a întrebuinţat în acéstă stagiune, calculat cu aproximaţiune,

atinge suma de peste un milion de kilograme.

Adâncimea laculuĭ în aniĭ ceĭ maĭ ploioşĭ şi în părţile cele maĭ declive, nu trece peste

un metru şi 20 ct. mtri., iar în aniĭ ceĭ maĭ secetoşĭ, încă nu scade cu totul; în părţile cele maĭ

declive tot rămâne apă de la 20—50 ct. mtri., dar devine aşa de concentrată că sărurile

cristalisând la suprafaţă, maĭ cu sémă în casurĭ de vênturĭ şi schimbărĭ brusce ale

temperatureĭ, formeză un fel de crustă ca ghiaţa.

Insectele ce vieţuesc în aceste ape şi care sunt fórte numeróse, presintă asemenea un

punct fórte important de studiŭ, atât prin organisaţia lor, cât şi prin metamorfosele ce încercă

şi pe care în parte am putut a le observa chiar anul acesta, şi cu timpul observându-le maĭ de

aprope şi maĭ minuţios le voiŭ da o descriere complectă.

Nu maĭ puţin important este şi studiul vegetaţiuneĭ acesteĭ localităţĭ şi voiŭ îngrijĭ a se

forma un herbariŭ de tóte vegetalele din lac şi din jurul luĭ6).

Pe marginea din spre sud a laculuĭ, aprópe de locul de unire a celor două basinurĭ,

sunt douě puţurĭ, făcute chiar anul acesta căcĭ cele ce existaŭ să astupase; apa din ele este

amară şi sărată, avênd efecte purgative în doză de la 100 până la 200 grm; adâncimea acestor

douě puţurĭ, până la suprafaţa apeĭ nu este cât de 60—80 ct. metri.

În ceia ce priveşte origina şi modul formăreĭ Laculuĭ-Sărat, putem avansa atâta: că

este alimentat desigur de un isvor mineral, ce să defiltréză prin diverse terenurĭ tocmaĭ din

Carpaţĭ, îmulţindu-se însă şi prin apele pluviale şi de infiltraţie. Acéstă ipoteză o basăm pe

Acid formilic Acid oleic Acid propilic Clorofil. Resorcină. Pirocatechu. Cerină. Sulfat de

Sodă. Sulfat de potasă. Sulfat protoxid de fer. Acid glutanic Acid burilic Acid apo-crinic

Fosfat de aluminiu. Fosfat de Calce. Gumóse hematice. Sulfur de Potasium. Sulfur de Sodiu. Bisulfur de fer.

Clorur de Natriu. Iposulfit sodă. Sulf. Hidrogenate. Hidro. carb. sulfurat. Fosfat de sodă. Carbonat Sodă.

Carbonat Calce. Magnesiu oxid sulfat. Sulfat necombinat. Azotite. Amoniacale şi Acetat de sodă. (Raport D-lor

D-rĭ Sergiu, Felix şi Bernard în Buletinul Ministeruluĭ Domeniilor No. 5 Anul 1885). 6 Flora acesteĭ localităţĭ este studiată de D-l Profesor D-r Grecescu şi plantele care aparţin soluluĭ salifer al

localităţeĭ, sunt:

Lepigonum marginatum. (Koch) Spergularia media. (Pers) Salicornia Herbacea (Lin) Suaeda maritime

(Dumort). Halimus (Obione). Pedunculatus (Waler). Statice Gmellini (Willd). Aceste plante cresc pe ţermii

lacului; Vegetaţia submersă a lacului se compune din Ruppia transylvanica (Schur) şi Potamogeton pusillus

(Lin). (Lacul-Sărat de D-r Gr. Rômnicéanu pag. 17).

9

cercetările geologice făcute până acum, precum şi pe faptul că maĭ există şi alte lacurĭ de

asemenea natură, şi din care unele situate în aceiaşi zonă şi încă unele mult maĭ aprópe de

baza Carpaţilor. Aceste lacurĭ sunt: Balta-Albă, Balta-Amară, Lacul-Câineni, în judeţul

Râmnicu-Sărat; Lacul Ianca, Lacul Lutul-Alb, Coda-Ienceĭ şi Lacul-Sărat, în judeţul Brăila;

tóte sunt situate pe una şi aceiaşĭ zonă, şi maĭ mult încă: Lacul-Sărat, Lacul-Ianca şi Balta-

Albă sunt aprope în linie dreptă mergând spre Carpaţĭ.

Cu tóte acestea mumaĭ sondagele şi lucrările technice, întreprinse pentru aflarea şi

captarea isvórelor, ne vor precisa aceste cestiunĭ. Este de dorit, ca aceste lucrărĭ de o

importanţă capitală, să se grăbéscă cât se péte maĭ mult. Până în present s-aŭ făcut douě

sondage, în punctul ce am indicat în plan, până la o adâncime de peste 21 metri, şi nu s-aŭ

găsit de cât straturĭ de nisip alternând cu straturĭ de argilă7).

Înfiinţarea şi mersul Staţiuneĭ Balneare.

7 Încă din descrierea ce am făcut asupra Laculuĭ-Sărat în 18S4, am susţinut că acest isvor mineral nu se póte

alimenta de cât din Carpaţĭ, combătând ideia eronată ce emisese uniĭ, că terenul ar fi salifer şi că sărurile s-ar

solva prin apele meteorologice.

D-l Gr. Ştefănescu profesor la Universitatea din Bucureşti, în urma cercetărilor ce a făcut la faţa loculuĭ,

discutând acéstă cestiune cu competinţa cunoscută în materie de geologie, conchide că acéstă apă minerală

vine din regiunile muntóse.

Iată opiniunea D-séle în acesta privinţă:

„Încă din cercetările ce am făcut în 1886 m-am convins că apa minerală a acestuĭ Lacŭ vine din regiunile

muntóse prin diferite crăpături ale rocelor acestor regiunĭ, şi continuă drumul spre S. séŭ S. E. se infiltră pe sub

solul quaternar şi esă printr-un fel de muştre şi une orĭ prin adevěrate isvoraşe în basine, care prin depresiunea

lor favoriséză ajungerea la ziua acestor ape şi umplerea basinelor cu apă minerală. Este bine înţeles că la acéstă

apă minerală se maĭ adaogă şi apele de zăpadă şi de ploi, dar care n-aŭ alt efect de cât se maĭ întindă prea

marea concentrare a apelor minerale.

În anul 18S7, din causa marelor căldurĭ, apa Lacului secase fórte mult şi sărurile cristalisând la suprafaţă se

credea că a secat complect. Cu acéstă ocasie onor. Minister al Domeniilor trimiţând tot pe d-1 Ştefănescu spre

a-şĭ da avisul sěŭ, constată că apa nu secase complect găsind apa în grosime de 57 c. metrĭ în partea cea maĭ

declivă şi care este locul unde se află cabinele de băĭ reci.

Cu acéstă ocasie D-safăcênd maĭ multe săpăturĭ chiar în matca laculuĭ, constată că el se alimenédă prin isvóre,

care vin din direcţia S.V. şi unele sunt maĭ superficiale şi lasă a se scurge chiar din malul laculuĭ, iar altele sunt

maĭ profunde şi esŭ la suprafaţă chiar din fundul laculuĭ. D-luĭ demonstră prin probe ştiinţifice evidente că

Lacul-Sărat nu póte să sece şi că guvernul să ia tóte měsurile trebuincióse pentru înbunătăţirea luĭ şi bunul traiŭ

al visitatorilor acesteĭ staţiuni balneare, fără să se témă că cheltuielile sale vor fi zadarnice”. (Anuarul biurouluĭ

geologicŭ. An. V. No. 1888).

10

Puterea vindecătóre a apeĭ şi nomoluluĭ din Lacul-Sărat, pentru rănĭ, bólele de piele şi

reumatisme, era cunoscută, de mult timp în judeţul Brăila, precum şi în o parte din Ialomiţa,

care-ĭ este limitrofă; bine înţeles însă, numaĭ în poporul de jos, că numaĭ el-şĭ caută sănătatea

prin bălţile şi lacurile ţěreĭ. Chiar anul acesta-mĭ istorisea un pacient ce suferea de reumatism,

născut în judeţul Ialomiţa, că tatăl luĭ acum 40 anĭ, suferea de durerĭ grozave în tot corpul,

fiind şi olog din causa unflătureĭ încheieturilor; şi auzind de puterea Laculuĭ-Sărat, într-o vară

a fost adus acĭ cu căruţa; ĭ-a făcut o colibă unde să adăpostea, şi după vre-o lună şi maĭ bine,

făcênd băĭ şi ungându-se cu nomol, s-a întors acasă pe jos.

Cu timpul, vestea că Lacul-Sărat este bun pentru unele bóle, s-a întins din ce în ce maĭ

mult, şi merse de făcură băĭ şi persóne de o posiţie socială maĭ înaltă; apoĭ începu să fie

recomandat şi de medicĭ şi cu deosibire din Capitală, aşa că veniră persóne din diferite părţĭ

ale ţăreĭ8).

În 1879, Comitetul permanent al judeţuluĭ Brăila, împins pe de o parte de reputaţia ce-

şĭ câştigase deja aceste ape, iar pe de altă pentru a se putea procura visitatorilor cariĭ se

îmulţeaŭ în fie-care an, un confort maĭ bun, căcĭ până acum nu eraŭ de cât colibe şi câte-va

gherete, cu învoirea Ministeriuluĭ Domenilor, se permise orĭ-cuĭ să facă case în acéstă

localitate, însă sub clausa de a le dărâma la cererea Ministeriuluĭ.

În aceste condiţiunĭ s-aŭ construit şi se găsesc încă tóte locuinţele particulare din

acéstă localitate balneară.

Cu timpul numěrul visitatorilor înmulţindu-se şi fiind-că şi speculaţiunea cu facerea

băilor era fórte mare, şi venind şi persóne cu influenţă din Capitală, aŭ stăruit fórte mult şi s-a

construit de către Stat un stabiliment de băĭ, şi un casin9).

Ambele clădirĭ sunt date în antreprisă.

După registrele ce s-a ţinut de către serviciul administrativ al localitate, numěrul

visitatorilor a fost următorul cu începere ele la 1885, când s-a construit stabilimentul de băĭ,

şi de când a început a se exercita un control asupra celor ce veneaŭ la aceste băĭ:

În 1885 aŭ fost 688 visitatori

„ 1886 „ „ 627 „

„ 1887 „ „ 855 „

8 Acésta se datoreşte cu deosebire recomandaţiunilor D-rĭ Kalenderu, Sergiu, Rômnicénu, Drăghescu, Stoicescu; Regretaţiĭ profesorĭ D-riĭ Marcovicĭ şi Capşa aveaŭ asemenea multă confienţă în acţiunea acestor ape. (Revista Spit. No. 2 an. 18882). 9 Stăruinţeĭ d-lor D-rĭ Sergiu şi Rômnicénu se datoreşte în cea maĭ mare parte, înfiinţarea acesteĭ Staţiunĭ Balneare.

11

După registrul ce am ţinut în decursul stagiuneĭ anuluĭ acestuia, numěrul visitatorilor,

carĭ aŭ stat în localitatea balneară, a fost următorul:

Bărbaţi Femei Copii Total

În Maiŭ 13 8 3 24

“ Iunie 62 119 179 281

“ Iulie 204 176 179 559

“ August 26 31 36 93

Suma 305 334 318 957

Pe lângă acest numěr trebue a se maĭ adăoga încă peste 150 de persóne care aŭ venit

din Brăila şi aŭ făcut băĭ.

Trebue a se maĭ adăoga încă 119 soldaţĭ trimişĭ anul acesta de către Ministeriul de

Resbel ca să facă băĭ la acéstă staţiune; precum şi 51 eleve din Azilul Elena Dómna. În total

aŭ fost peste 1277 visitatorĭ în tot decursul Stagiuneĭ balneare a anuluĭ acesta.

Din presentul tabloŭ, se vede că numěrul visitatorilor cresce în fie-care an, şi dacă se

va organisa acéstă localitate balneară ca să se găséscă: case bune cu un confort bun şi un preţ

moderat, precum şi o alimentaţie bună şi óre-care mijlóce şi locurĭ de distracţie, va devenĭ cea

maĭ frequentată; căcĭ virtutea terapeutică a apelor şi nomoluluĭ este remarcabilă şi convine

unor stărĭ morbide din cele maĭ numeróse şi maĭ grave.

În fie-care an aŭ venit la acéstă staţiune balneară maĭ mulţĭ medicĭ din Capitală şi din

alte oraşe, aducêndu-şĭ şi familiile ca să facă băĭ aci; pentru anul acesta voiŭ cita pe D-niĭ: D-

rĭ Rômnicénu şi Drăghescu, Profesorĭ la facultatea din Bucureştĭ, şi D-niĭ D-rĭ Macridescu şi

Cătulescu din Focşani, cariĭ-şĭ aŭ adus familiile la acestă staţiune balneară.

Numěrul Băilor cu plată şi serviciul gratuit.

Dupě rapórtele ce mĭ s-aŭ comunicat de către D-niĭ antreprenorĭ aĭ stabilimentuluĭ

balnear, muněrul băilor cu plată în decursul aeesteĭ stagiunĭ a fost:

În Maiŭ

Băĭ calde Băĭ reci

73 8

„ Iunie 1840 701

„ Iulie 5245 3353

„ August 1731 845

Total 8889 4907

12

În tot decursul sesonuluĭ, numěrul consultaţiunilor gratuite date de către mine aŭ fost

de 350, iar numěrul băilor gratis date la aceĭ ce aŭ presentat certificate de paupertate, şéŭ eraŭ

într-o stare vědită de sărăcie, a fost:

2398 băĭ calde gratis;

232 băĭ calde cu preţul redus la un leŭ,

625 băĭ recĭ gratis.

Pentru tóte aceste băĭ am eliberat fie-căruĭ suferind quitanţe asuşe nominale, din

registrele trimese de onor. Ministeriŭ al Domenilor în acest scop.

Numěral băilor ce s-aŭ dat soldaţilor trimişĭ de onor. Ministeriŭ de Resbel a fost:

2258 băĭ recĭ;

144 băĭ calde; pentru băile calde le am dat chitanţe din registrele băilor gratuite.

Totalul băilor date în decursul sesonuluĭ aŭ fost 13979 calde şi 7790 recĭ.

Observaţiunĭ Meteorologice.

Variaţiunile climaterice şi meteorologice ale uneĭ localităţĭ şi cu deosebire ale uneĭ

staţiunĭ balneare, sunt de o importanţă fórte mare, şi este necesar a se face un studiu şi

observaţiunĭ minuţióse şi în acéstă privinţă. Pentru anul acesta stabilimentul balnear ne

posedând aparate meteorologice, s-a putut culege, cu bine voitorul concurs al D-luĭ Farmacist

Fabini, care stabileşte în fie-care an o succursală de farmacie în băĭ, următórele variaţiunĭ

meteorologice, cu începere de la 15 Iunie şi până la 15 August şi pe care le reproduc aci:

Barometru milim. Termometr. Centr. Higromegru Cerul Věnt şi Plóe 6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

Iunie 15 761 761 761 20 30 28 48 40 40 - senin - - - - 16 760 762 762 22 31 27 45 28 40 - senin - - vênt uşor 17 760 759 755 21 28 26 63 40 70 - - 1/4 - vênt - 18 753 753 753 19 33 30 55 28 30 1/4 1/4 senin - - vênt

uşor 19 753 753 752 21 33 29 60 29 28 - - - - - 20 752 752 754 19 25 29 62 43 42 1/4 1/4 3/4 - vênt uşor 21 753 753 754 15 28 20 80 55 58 1/1 1/1 - vênt şi plóe 22 758 758 759 15 24 23 58 32 35 1/4 1/4 1/4 - vênt uşor 23 759 760 760 16 27 25 66 45 50 1/4 senin - - - 24 759 759 760 23 30 31 75 48 44 1/4 senin - - - 25 760 762 760 25 34 27 68 42 76 1/4 - 1/2 - - plóe

mare 26 760 760 758 22 34 31 80 32 50 1/4 1/2 - - - - 27 757 758 759 22 28 25 45 30 50 - 1/4 1/4 vênt - - 28 759 760 759 20 28 23 68 42 55 - 1/4 1/2 - vênt - 29 758 758 757 22 31 20 85 37 75 1/2 1/1 1/2 vênt şi plóe cu piatră 30 758 758 760 22 26 26 60 75 78 - 1/2 1/4 - plóe

13

Barometru milim. Termometr. Centr. Higromegru Cerul Věnt şi Plóe 6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

6 ore d.

12 ore z.

6 ore s.

Iulie 1 760 761 761 21 22 24 80 45 70 3/4 1/2 1/4 - - - 2 760 759 758 19 29 23 63 55 65 1/2 1/2 1/2 - - vênt

uşor 3 c 758 758 16 25 24 60 32 30 1/2 1/2 - - vênt uşor 4 758 758 758 15 26 20 65 32 40 - - 1/4 - - - 5 758 758 758 19 31 30 78 40 46 - 1/4 1/4 - vênt uşor 6 754 755 755 21 33 32 82 35 46 - - - - - - 7 754 753 752 22 36 26 78 16 64 - - 1/1 - vênt şi plóe 8 753 753 754 17 33 26 50 21 47 - 1/2 1/4 - vênt uşor 9 755 756 756 19 26 28 68 38 26 1/2 1/4 1/2 - - - 10 757 759 760 18 28 26 58 22 55 3/4 1/3 - vênt uşor 11 761 762 762 17 28 26 70 25 40 - 1/4 1/2 vênt uşor - 12 762 764 765 19 30 28 63 40 45 - - - - - - 13 763 763 763 21 31 29 75 47 52 - 1/4 3/4 - - - 14 764 765 764 21 32 29 76 25 55 - - - - - - 15 764 764 762 21 33 30 63 30 47 - - 1/4 - - vênt 16 762 762 759 22 32 28 72 42 50 1/2 1/4 - - - - 17 757 757 757 22 27 26 80 57 65 1/1 3/4 1/2 plóe 18 758 759 760 21 29 25 78 48 76 - 3/4 1/2 vênt plóe mare 19 763 765 765 20 30 24 80 40 30 1/2 - - - - vênt

uşor 20 768 769 769 22 32 31 70 20 30 - - - - - - 21 769 767 766 20 33 31 75 11 40 - - - - - - 22 763 762 760 20 33 31 80 16 51 - - - - vênt uşor 23 760 761 762 21 22 20 75 45 55 1/2 1/2 1/2 vênt 24 764 765 764 15 22 22 85 43 50 1/1 1/4 1/4 vênt şi plóe 25 763 763 763 15 25 21 78 25 60 - 1/2 - - vênt uşor 26 760 758 758 18 26 21 65 60 85 3/4 3/4 1/1 vênt uşor plóe toren. 27 758 758 758 18 25 24 85 40 50 - - - - - - 28 759 760 761 14 24 19 80 30 40 - 1/4 - - - - 29 761 762 763 18 24 19 80 45 70 1/2 3/4 1/2 vênt - 30 763 765 765 19 18 21 70 70 35 1/2 3/4 1/2 - vênt 31 765 765 765 18 30 29 75 45 50 - - - - - -

August 1 764 765 765 19 28 27 75 45 50 - - - - - - 2 765 765 765 20 32 25 80 30 60 - - - - vênt 3 765 765 765 21 31 21 75 45 75 - - - - - - 4 764 763 761 21 32 22 85 35 45 - - 1/4 - - - 5 764 764 760 21 28 29 65 45 65 - - - vênt - - 6 761 758 758 20 31 29 85 48 60 1/4 - - - vênt 7 755 755 755 13 25 19 70 55 80 nouros v. cutremur 7 ore

a.m. 8 755 755 758 15 16 15 85 80 80 nouros - vênt şi plóe 9 760 760 761 13 21 21 65 55 60 - 1/2 1/4 - - vênt

uşor 10 762 764 764 15 22 21 75 45 65 3/4 1/2 - - - 11 763 763 763 16 25 23 80 45 60 - 1/2 1/2 - - - 12 762 762 762 18 24 23 75 30 45 1/2 - 1/4 vênt 13 761 761 761 18 18 17 65 80 80 nouros - vênt şi plóe 14 759 759 758 17 17 21 70 80 65 1/2 1/2 1/2 - vênt 15 758 759 759 17 21 20 80 60 75 1/2 1/2 1/2 - vênt

14

Descrierea maladiilor şi efectele obţinute.

Într-o singură stagiune balneară, este imposibil de a putea cine-va urmărĭ cu d-

amănuntul tóte casurile ce se presintă, şi să-şĭ facă şi nişte conclusiunĭ, asupra indicaţieĭ şi

contra indicaţieĭ, precum şi a virtuţeĭ terapeutice a unor ape minerale; adică să arate: care

anume sunt stările maladive şi varietăţile lor, asupra cărora, acele ape pot avea efecte

salutarii, precum şi să determine, până la ce punct pot modifica cutare saŭ cutare stare

maladivě. Acéstă imposibilitate devine maĭ mare încă şi prin faptul, că cele maĭ multe din

casurile grave, care demonstra şi preciséză acţiunea şi virtutea unor ape minerale, nu se

vindecă chiar în timpul tratamentuluĭ; şi în unele casurĭ, nicĭ nu e suficientă numaĭ o singură

stagiune balneară, ci trebue ca suferinziĭ se urmeze doĭ saŭ treĭ anĭ d'a-rândul, pentru a se

putéa obţine modificărĭ séŭ vindecărĭ complecte ale stăreĭ lor maladive. În acest scop,

trebuesc urmărite casurĭ numeróse şi în un timp maĭ îndelungat10).

Cunosc apele Laculuĭ-Sărat de mult timp; încă din anul 1881, am scris în ziarul

medical „Spitalul” No. IX, asupra acesteĭ localităţĭ şi importanţeĭ de a se organisa acĭ o

staţiune balneară; iar în anul 1884, am publicat într-o broşură observaţiile casurilor ce am

avut ocasie a le examina precum şi efectele ce aŭ obţinut fie-care, făcênd băĭ în aceste ape.

De atuncĭ în fie-care an, am avut ocasia de a examina şi observa câte un numěr de clienţi,

care şĭ-aŭ găsit vindecarea diferitelor maladiĭ în apele Laculuĭ-Sărat, încât acţiunea şi efectele

acestor ape, precum şi stările maladive la care convin maĭ bine-mĭ sunt cunoscute, se înţelege

însă că în un cadru restrâns de maladiĭ. Anul acesta avuiŭ ocasiunea să examinez un numěr

însemnat de bolnavĭ, dar dintre casurile ce am observat, voiŭ consemna aci, numaĭ acelea

care le am examinat la venire şi am putut a le urmărĭ şi în timpul tratamentului, precum şi la

plecare, ast-fel că putuĭ a-mĭ forma o idee maĭ precisă de efectele obţinute.

În acest scop voiŭ anexa acĭ un tabloŭ de casurile observate şi efectele obţinute, iar

observaţiile amănunţite ale tutulor casurilor importante, le voiŭ publica când prin casurĭ

numeróse şi cercetărĭ repetate voiŭ putea a-mĭ face nişte conclusiĭ certe asupra efectelor şi

moduluĭ acţiuneĭ acestor ape.

10 Domnul Profesor D-r Gr. Rômnicénu după o practică de peste 3 sesóne aci, a descris aceste băĭ şi efectele lor într-un mod fórte detailat, şi acéstă lucrare sě póte consulta cu mult folos de orĭ-cine. (Lacul Sărat de D-r Gr. Rômnicéanu, broşură, 1887).

15

TABLOU

De maladiile observate în decursul Stagiuneĭ anuluĭ 1888 şi efectele obţinute. FELUL MALADIILOR Vindecaţi Amelioraţi Stat-quo

Man

ifest

aţiu

nĭ

scro

fuló

se

Adenite (ingurgitaţiĭ ganglionare11) 105 52 16

Conjuctivită, Blefarită şi Oftalmină 9 4 2

Ozenă 1 3 -

Otoreă 3 2 1

Leucoreă 6 4 -

Lesi

unĭ a

le ó

selo

r, ar

ticul

aţiil

or

şi v

iciĭ

de c

onfo

rmaţ

iune

şi

nutri

re.

Morbul luĭ Pott 2 3 1

Tumóre Albă 8 12 3

Osteo-periostită 3 4 -

Carie - 1 -

Ulcere chronice ale gambeĭ 8 2 -

Artrită traumatică 1 - -

Hidartrósă - 1 -

Hidrorachis - - 1

Man

ifest

aţiĭ

Reu

mat

ice

Reumatism muscular şi nevralgiĭ 64 - -

Reumatism poli-articular chronic 76 32 6

Reum. Pol. art. cu paraplegie 5 2 -

Reumatism Nodos - 4 -

Man

ifest

aţiu

nĭ

Sifil

itice

Durerĭ Osteocope 7 2 -

Emiplegie şi Afasie 1 1 1

Melancolie şi Cefalalgii - 1 -

Lupus - 1 -

Psoriasis - 1 -

Mal

adiĭ

Sist

em n

ervo

s

Isterie 1 - -

Paralisie Infantilă 1 2 1

Tetanie - 1 -

Ischialgie 4 - -

Paralisie Agitantă - - 1

Gastralgie - 1 -

Mal

adiĭ

ale

Ute

rulu

ĭ Metrită chronică 35 11 4

Fibrom Uterin - 2 -

Polip pediculat al Uterului - 1 -

Mal

adĭ

ale

Tegu

m. Eczema 7 4 2

Acneă Rosacea - 1 -

Sicosis - - 1

11 Cele maĭ numeróse îngurgitaţii ganglionare sunt ale ganglionilor gâtuluĭ.

16

Atât din numěral casurilor cuprinse în presentul tabloŭ, cât şi din numěral acelora ce

am avut ocasiunea a le observa numaĭ într-un mod dispers în tot timpul stagiuneĭ, reesă că

maladiile cele maĭ frequente ce se presintă la acéstă staţiune balneară sunt următórele:

1° Scrofula sub tóte variatele eĭ manifestatiunĭ;

2° Reumatismul sub tóte formele;

3° Maladiile Uterine;

4° Sifilisul;

5° Maladiĭ ale sistemuluĭ nervos;

6° „ de piele.

Scrofula. Acéstă stare diatesică, pe lângă liabitul eĭ exterior, prin care se desemnéză

de obicinuit, ca: buza superióră maĭ grósă, nasul gros şi cam turtit la bază, pěrul negru şi gros,

corpul cam gros şi fără talie bine conformată, precum şi la uniĭ prin o dezvoltare a ţesutuluĭ

adipos, şi, o stare de anemie manifestată prin o colóre gălbue a tegumentelor; apoĭ este

însoțită în unele casurĭ şi de diferite manifestaţiunĭ patologice, a căror gravitate şi

localisaţiune variază fórte mult.

Printre casurile ce am esaminat, am putut observa scrofula: de la cea maĭ simplă şi

maĭ uşóră a eĭ manifestaţiune, şi care nu este de cât o stare limfatică, cu uşóre ingurgitaţiĭ

ganglionare, şi până la ipertrofiĭ ganglionare enorme; iar în alte casurĭ, am vězut ganglionĭ

ajunşĭ în stare de supuraţie, şi cu diferite trajecte fistulóse, séŭ complicate şi de alteraţiunĭ

osóse şi cu diferite scurgerĭ purulente.

Am observat efectele cele maĭ salutariĭ, sub influenţa tratamentuluiĭ prin aceste ape,

administrate în băĭ calde cu nomol, saŭ recĭ, după constituţia bolnavilor şi felul

manifestaţiunilor patologice, însoțite în unele casurĭ şi cu aplicaţiunĭ de cataplasme de nomol

pe locurile bolnave.

Ast-fel am observat casurĭ, cu ganglionĭ ingurgitaţĭ de la mărimea alunelor séŭ nucilor

şi până la acea a unuĭ oŭ de găină, şi cu deosebire a ganglionilor gâtuluĭ; iar alţiĭ supuraţĭ şi

însoţiţĭ de ulceraţiunĭ fórte întinse şi cu diferite trajecte fistulóse, de durată veche; şi suferinzĭ

uniĭ umblase şi pe la alte staţiunĭ balneare fără nic un folos; şi acĭ aŭ fost resolute şi

cicatrisate aprópe complect, la uniĭ în o singură stagiune, iar la alţiĭ dupě 2 saŭ 3 stagiuni, sub

influenţa băilor calde cu nomol, şi aplicaţiuneĭ de cataplasme de nomol pe ganglionĭ saŭ

locurile ulcerate. În unele casurĭ s-a întrebuinţat şi siropul de iodur de fer, iar în altele Lacto-

fosfatul de calce, în cele maĭ numeróse casurĭ însă fără nicĭ un medicament.

În casurĭ de alteraţiunĭ osose şi ale seroselor articulare p. c. în Rachitism, Tumorĭ albe,

am putut observa asemenea modificaţiunĭ fórte însemnate, atât ale diverselor alteraţiunĭ

17

patologice locale, cât şi a constituţieĭ generale a suferinzilor. Mulţĭ din eĭ, aduşĭ cu alteraţiunĭ

osóse ale colóneĭ vertebrale, ale articulaţiilor coxo-femorale, cotuluĭ séŭ genunchiuluĭ,

însoţite şi de tumefacţiĭ, supuraţiĭ şi diferite trajecte fistulóse, precum şi în o stare de

debilitate aşa de mare, că uniĭ abea putéŭ umbla, după un tratament de 20-30 zile, supuraţiile

diminuaŭ, pacienţiĭ căpătaŭ poftă de mâncare şi prindeaŭ la putere că putéŭ să umble singurĭ,

şi în fine cu timpul, diferitele ulceraţiunĭ şi trajecte fistulóse, să vindecaŭ complet. În

asemenea casurĭ însă nu se pot obţine modificărĭ însemnate chiar din primul an; mulţĭ din ceĭ

ce i-am esaminat şi din care unŭ eraŭ complect vindecaţĭ, eraŭ în al 2-lea şi al 3-lea an al

cureĭ.

În multe casurĭ, tratamentul l-am divis în douě felurĭ: la uniĭ le prescriam numaĭ băĭ

calde cu nomol, iar la alţiĭ şi aplicaţiunĭ de cataplasme de nomol, în timpul zileĭ şi al nopţeĭ,

pe ganglioniĭ ipertrofiaţĭ şéŭ ulceraţĭ, şi am observat că în acest mod, nomolul are o putere

resolutivă din cele maĭ manifeste şi maĭ energice, în cât acţiunea luĭ bine-făcětóre surprindea

şi umplea de admiraţiune pe pacienţĭ12).

Reumatismul. După scrofulă, una din stările maladive care se presintă într-un numěr

fórte însemnat la aceste băĭ şi asupra căria, aceste ape aŭ asemenea efecte din cele maĭ

salutariĭ, este şi reumatismul sub tóte formele şi complicaţiunile de care póte fi însoţit.

Am observat casurĭ de reumatism de la simple şi uşore mialgiĭ, nevralgiĭ, artralgiĭ şi

visceralgiĭ şi până la cele maĭ grave forme, localisaţiunĭ şi complicaţiunĭ p. c. tumefacţiĭ

articulare multiple, însoţite de durerĭ insuportabile; diformaţiunĭ ale articulaţiilor şi

imposibilitate de a putea umbla, iar în alte casurĭ însoţite şi de complicaţiunĭ rachidiene, ca

rachialgiĭ şi paraplegiĭ.

Pe lângă numerósele casurĭ de Reumatism muscular, însoţite de diferite stărĭ

nevralgice, precum şi de Reumatism poliarticular chronic, ce s-aŭ vindecat chiar în o singură

stagiune, apoĭ în anul acesta avuiŭ ocasiunea să observ cincĭ casurĭ de paraplegie de natură

12 În privinţa acţiuneĭ şi efectelor apelor Laculuĭ Sărat, D-l Profesor D-r Rômnicéanu se esprimă astfel:

„Apele Laculuĭ-Sărat dupě composiţia lor fiind sărate [cloruro-sodice] iodurate şi sulfurose salifere; acţiunea lor

este acea a medicamentelor escitante, şi ele lucreză ca alterante, resolutive, fondante şi reconstituante.

Ele convin principal în tratamentul maladiilor cronice constituţionale cu tendinţă la degenerescenţa organelor.

În casurĭ de artrite tuberculose înmuiate şi cu trajecte fistulóse şi supuraţiĭ abondente ce aŭ slăbit pe pătimaşĭ, ca

şi în afecţiunile tuberculose ale óselor însoţite de fistule cu supuraţiĭ abondente, apele Laculuĭ-Sărat sunt fórte

folositóre, şi ele lucreză maĭ mult ca reconstituente şi adesea am vězut pătimaşĭ ce soséŭ pe tărgĭ ori transportaţĭ

în braţe, ce nu întârzia a-şi găsĭ uşurarea împuternicindu-se, mâncând, micşorându-li-se supuraţia, şi după una

orĭ mult douě stagiuni, puteaŭ umbla şi eraŭ destul de bine”. [Lacul-Sărat de D-r Gr. Rômnicénu pag. 21].

18

reumatică, vindecate complect. La venire în băĭ uniĭ pacienţĭ nu putéŭ umbla nicĭ în cârjĭ şi

trebuia transportaţĭ în cărucioră şi sub influenţa acestor băĭ, fenomenele paralitice dispărură

chiar în timpul tratamentuluĭ.

Dintre numerósele casurĭ ale căror observaţiunĭ le posed în detaliu, voiŭ publica însă

următorul, fiind de o importanţă deosebită în cea ce priveşte efectele bine-făcětóre ale acestor

ape.

Paraplegie datând de peste 20 ani, oprire în desvoltarea normală a corpuluĭ, atrofie

musculară consecutivă.

D-şora E. în etate de 25 anĭ, domiciliată în Botoşanĭ, iată cum istoriseşte singură,

mersul maladieĭ de care suferě încă din frageda eĭ copilărie:

Fiind orfană de mumă şi îngrijită de slugĭ, pe la etatea de 5 anĭ, într-o ziĭ de Octombre

s-a culcat jos în o casă nouě, ce n-avea nicĭ ferestre şi a adormit; când s-a deşteptat n-a putut

să se maĭ misce, piciorele fiindu-ĭ paralisate şi avea durerĭ marĭ în lombe. A fost luată pe

braţe şi dusă în casă. Lăsată fără nicĭ un tratament afară dór de cel băbesc, bóla a progresat

din ce în ce maĭ mult în cât cu timpul n-a putut să-şi maĭ simtă piciorele nicĭ să le maĭ misce.

Fiind în o aşa stare, a fost dusă la o monastire unde a stat mulţĭ anĭ, încercând şi acĭ diverse

tratamente şi bênd felurite buruene fără nicĭ un folos. Un frate al eĭ dispunênd de óre-care

mijloce o luară de acĭ şi o duse la Viena în clinica profesoruluĭ Bilroth; acĭ a stat asemenea

maĭ mulţĭ anĭ şi a încercat diverse tratamente făcênd şi felurite băĭ, dar tóte fără nicĭ un

resultat îmbucurător. Pe lângă o oprire în desvoltarea normală a corpuluĭ şi o stare de

debilitate şi impotenţă a tutulor membrilor din causa atrofieĭ musculare, apoĭ avea şi durerĭ

grozave din timp în timp în tot corpul. Pe lângă acésta ósele membrilor şi cu deosebire ale

celor inferióre începuse a se diforma, pentru care a fost pusă într-un aparat special; de atuncĭ

a început corpul să se desvolte maĭ bine şi să ia o atitudine dréptă.

Din Viena fu adusă iarăşĭ în Botoşanĭ şi tratată de maĭ mulţĭ medicĭ din localitate,

făcênd şi diverse băĭ, dar tóte fără nicĭ cel maĭ mic folos, în cât perduse orĭ ce speranţă, nu

numaĭ de a se vindeca, cĭ cel puţin de a putea obţine vr-o îmbunătăţire. Auzindu-se de

acţiunea şi efectele apelor Laculuĭ-Sărat, un confrate din acea localitate, o îndemnară cu

multă stăruinţă să vie şi acĭ.

În urma acestuĭ îndemn, în vara anuluĭ 1887, dupě o suferinţă de peste 20 anĭ, fu

adusă şi acĭ, şi la toţĭ câţĭ o vězură le inspiră cea maĭ mare compătimire, căcĭ era într-o stare

de debilitate şi emaciaţiune ne maĭ pomenită şi din acéstă causă, în imposibilitate nu numaĭ

de a se mişca dar cel nicĭ puţin de a se putea sprijinĭ cât de puţin în picióre, în cât nu numaĭ

19

privitoriĭ dar chiar Doctoriĭ cariĭ o esaminară, în urma cercetărilor şi detaliilor date, nu speraŭ

a obţine vre-o înbunătăţire.

Era în o stare de debilitate că nu putea să stea de cât culcată, ne avend cel puţin atâta

putere ca să stea pe şezut, iar membrele inferiore nu le putea mişca şi nicĭ nu avea vr-o

simţire în ele.

A făcut peste 30 băĭ calde cu nomol, şi după terminarea lor, a început să simtă o fórte

minimă ameliorare şi care constă în aceia, că căpătară puţină poftă de mâncare şi puţină forţă,

precum şi durerile ce avea i se amendară întru cât-va; dar cu cât trecea timpul, cu atâta părea

că simte o îmbunătăţire maĭ mare şi care se manifesta prin aceia că începu a-şi simţĭ piciórele

şi a simţĭ şi o uşoră căldură prin ele; însă tocmaĭ prin luna luĭ Martie adică după 8 lunĭ de la

facerea băilor, începe să resimtă efectele lor; adică: putŭ să misce singură piciórele, să le

simtă maĭ calde, şi să simtă chiar impresiunea objectelor cu care se aflaŭ în contact, lucru ce

nu observase de când căzuse bolnavă. De atuncĭ încet cu încetul a tot câştigat în putere, în cât

ajutată de douě bastóne putea a se ţine puţin pe picióre şi chiar a face óre-care mişcări.

Anul acesta din diferite împrejurărĭ nu putŭ să vină la băĭ de cât prin luna luĭ August

şi examinând-o constat următorele:

Corpul este bine conformat şi scheletul nu presintă nicĭ o diformaţiune, de cât uşóre

curburĭ ale óselor lungĭ ale membrilor şi cu deosebire ale celor inferióre: muşchiĭ fórte flascĭ

şi lipsiţĭ de tonusul muscular, iar tendónele articulaţiilor: genunchiuluĭ şi tibiotarsienă de la

ambele membre, fórte laxe, aşa că segmentele membrelor dependinţe de aceste articulaţiĭ

puteaĭ să le miscĭ maĭ în tóte direcţiile.

Ca stare ereditară avem: muma sa a murit de tuberculosă, iar tatăl de emorogie

cerebrală; fraţiĭ ce avuse şi care maĭ avea, uniĭ aŭ suferit de maladiĭ de pept, dar maĭ toţĭ

posedaŭ un nervosism fórte pronunciat; chiar la ea starea nervósă predomină fórte mult, ast-

fel: auzul este atât de disvoltat că trebue să umble cu vată în urechĭ, căcĭ sonurile maĭ grave

saŭ strigătele-ĭ face fórte rěŭ şi o enervéză; când o examinezĭ, apoĭ impresiunea degetelor, în

locurile unde aĭ presat, rămâne cât-va timp şi după esaminare.

Este de o stare limfatică şi cu multe stigmate ale uneĭ stărĭ scrofulose eretice, precum

şi în o stare de cloro-anemie fórte pronunciată.

Starea pulmonară bună; iar bătăile corduluĭ slabe şi un suflu anemic fórte manifest.

Nicĭ o tulburare din partea organelor uro-poetice. Lipsă de menstruaţie.

Anul acesta când a venit la băĭ putea să se sprijine pe picióre şi să şi umble puţin

ajutată fiind de bastóne, dar însă chiar suflarea vêntuluĭ o dădea jos, pe de o parte din causa

lipseĭ de forţă, iar pe de alta din causa laxităţeĭ în articulaţiile membrilor inferióre.

20

După vr-o 15 băĭ prinsese maĭ multă putere şi siguranţă în mers, aşa că la plecarea din

băĭ era în stare să umble singură sprijinită în bastone o distanţă de 200-300 metre. Persónele

care o vězuse acum un an, precum şi chiar anul acesta la venire, rămăsese uimite şi nu puteaŭ

de cât să admire efectele obţinute.

Comparativ cu durata şi cu gravitatea ce presintă acéstă stare maladivă, presentul cas,

se póte considera nu numaĭ ca ameliorat dar pe o cale de vindecare sigură, avêndu-se în

vedere cu deosebire şi diferitele tratamente ce a maĭ încercat fără nicĭ un folos.

Casurĭ de vindecărĭ de asemenea natură, nu sunt rarĭ la aceste băĭ, cu acéstă ocasiune

mě voiŭ mărginĭ a resuma încă numaĭ câte-va.

Domnul M. arendaş din Ilfov, în urma uneĭ răcelĭ căpătă un reumatism şi devenise

paraplegic şi în acéstă stare, stă vr-o 5-6 ani, cu tot tratamentul ce a făcut; maĭ mult încă, şi în

doĭ anĭ a fost la băile de la Puciósa şi Mehadia. A venit la aceste băĭ în 1886 şi chiar din

primul an, a simţit o ameliorare însemnată şi după vr-o 4 séŭ 5 lunĭ de la facerea băilor a

putut să se misce singur; anul acesta era în al treilea an al tratamentuluĭ şi era complect

vindecat; în cât venise după cum zicea singur, numaĭ de recunoştinţă.

D-nul B. Major din regiment de Dorobanţĭ de Focşanĭ a suferit aprópe un an de

manifestaţiunĭ reumatice articulare şi cu un început de paraplegie. La sosire în băĭ (pentru

prima dată fu anul acesta) nicĭ nu putea să se dea jos din trăsură şi după vr-o 15 băĭ făcea

curse fórte lungĭ pe jos.

Printre formele reumatismuluĭ, artrita sécă séŭ reumatismul nodos, este iarăşĭ una din

acele forme maladive grave şi care cedéză maĭ greŭ orĭ-căruĭ tratament. Anul acesta

observaiŭ 4 casurĭ, care s-aŭ ameliorat într-un mod fórte însemnat şi din care 2 merită ale

menţiona, căcĭ eraŭ de odată fórte veche; pacienţiĭ stătuse prin spitale de mult timp, încercând

diferite tratamente şi cu tóte acestea, când veniră la băĭ, articulaţiile meta-carpo şi meta-tarso

falangiene eraŭ diforme şi degetele imobile, fiind însoţite şi de durerĭ marĭ în tóte articulaţiile.

La ambiĭ pacienţĭ s-aŭ produs ameliorărĭ din cele maĭ însemnate chiar în timpul

tratamentuluĭ, adică durerile încetară, articulaţiile căpătară un grad însemnat de mobilitate,

aşa că puteaŭ să umble şi să se servéscă cu degetele mânelor.

Sifilisul. Aceste ape, prin principiile ce conţin, având o acţiune resolutivă, se înţelege

că într-o stare maladivă cu tendinţĭ la iperplasiĭ, ca sifilisul, sunt cu deosebire eficace şi

indicate. Anul acesta avuiŭ ocasiunea să observ câte-va casurĭ de Sifilis însoţite de următórele

manifestaţiunĭ şi localisaţiunĭ:

a) Nouě casurĭ cu durerĭ osteocope, dintre care 3 casurĭ eraŭ însoţite de exostose pe

gambe şi ósele craniuluĭ iar 2 şi cu tubercule ulcerate.

21

b) Patru casurĭ de Sifilis cerebral, dintre carĭ: unul avusese Emiplegie, era în al 3-lea

an al tratamentuluĭ la aceste băĭ şi în present era complect vindecat; al doilea cas avea

Emiplegiĭ şi dificultate în articulaţiunea cuvintelor, sub influenţa tratamentuluĭ se ameliorară

într-un mod fórte însemnat, era în primul an; al treilea cas, avea Emiplegie şi Afasie

complectă, acéstă stare dura de 4 ani, era în primul an al tratamentuluĭ şi n-am putut observa

nicĭ o ameliorare, cu tóte că este posibil ca acţiunea bine-făcătóre a băilor să se manifeste maĭ

târziu, căcĭ am avut ocasiunea să constat în casurĭ grave, manifestându-se acţiunea băilor

după 3 şi 4 lunĭ; al 4-lea cas, se caracterisă prin cefalalgiĭ violenteşĭ o stare melancolică; era

în primul an de tratament şi am constatat asemenea o ameliorare însemnată chiar în timpul

băilor; şi constă în acea că cefalalgiile eraŭ rarĭ şi pacientul devenise maĭ vesel şi maĭ afabil,

căcĭ la început era tăcut şi fórte supărăcios, ceea ce nu era în caracterul luĭ obicinuit.

Maladiile Uteruluĭ. Afecţiunele uterine susceptibile de modificărĭ sub influenţa

acestor ape, sunt acelea care consistă în inflamaţiunĭ trecute în stare chronică, fie ale corpuluĭ,

coluluĭ saŭ mucóseĭ uterine, fie ale ţesuturilor învecinate séŭ ale altor deposite inflamatoriĭ

vechĭ, şi din care alteraţiunĭ patologice resultă diferite tulburărĭ p. c. nevralgiĭ lombo-

abdominale séŭ cefalalgiĭ, dispepsiĭ, amenoreă, disminoreă şéŭ metroragie.

De ordinar cea maĭ mare parte din afecţiunile uterine sunt în legătură strânsă cu starea

constituţională a suferindelor p. c. Scrofula, Reumatismul etc.

Aceste ape avênd o influenţă bine-făcětóre atât de însemnată asupra acestor stărĭ

diatesice, resultă că şi maladiile uterine ce se află sub dependinţa acestor diateze să se

modifice sub influenţa tratamentuluĭ prin ele, şi prin acţiunea lor resolutivă, şi diferitele

deposite vechĭ inflamatoriĭ precum şi ingurgitaţiile ganglionare să se resórbă.

Am vězut vindecate saŭ modificate în bine numeróse casurĭ de metrite chronice

catarale şi parenchimatóse, atât ale corpuluĭ uteruluĭ cât şi ale coluluĭ, însoţite şi de erosiunĭ

séŭ diferite ulceraţiunĭ pe colŭ şi de leucoree; precum şi diferite deposite vechĭ în laturile

uteruluĭ resorbite într-un timp fórte scurt, iar tóte tulburările fisiologice ce le însoţéŭ ca:

amenareă, dismenoreă séŭ metroragiĭ, dispărute.

Asupra neoplasiilor uterine nu pot zice nimic de cât a arěta că anul acesta avuiŭ

ocasiunea să observ 2 casurĭ de fibro-miom. Unul era în al 2-lea an al tratamentuluĭ, pacienta

îmĭ istorisea că a simţit o mare îmbunătăţire sub influenţa acestor băĭ, adică durerile ce le

avea aŭ devenit fórte rarĭ şi sunt puţinĭ maĭ marĭ numaĭ în timpul menstruaţiuneĭ, apoĭ avea

emoragiĭ fórte dese şi acum numaĭ are, pe lângă acésta-mĭ declara că chiar tumórea pare a se

fi micşorat puţin. Al doilea cas, era în primul an al tratamentuluĭ, ca ameliorare am observat,

22

revenirea menstruaţiuneĭ chiar în timpul băilor, căcĭ încetase de vr-o opt lunĭ precum şi

durerile ce avea devenise maĭ suportabile şi la epocĭ maĭ depărtate.

Am observat şi un cas de polip pediculat al uteruluĭ. Pacienta era fórte debilă şi avea

emoragiĭ dese însoţite de durerĭ fórte marĭ şi în timpul lor, tumórea prolaba în vagin. Sub

influenţa acestor băĭ, metroragiile aŭ încetat şi starea generală a pacienteĭ s-a modificat în

bine fórte mult. Cât pot dura ameliorările ce se observă şi ce modificărĭ se pot produce asupra

tumorilor uteruluĭ sunt cestiunĭ care numaĭ cu timpul se pot precisa, după observaţiunĭ de

casurĭ numeróse şi în un timp îndelungat13).

Maladiile Sistemuluĭ Nervos.

Pe lângă maladiile nervose, care recunoscŭ ca cause: Sifilisul şi Reumatismul şi pe

care le am descris la acele afecţiunĭ, am observat câte-va casurĭ maĭ mult funcţionale şi care

pot a sta sub dependinţa uneĭ stărĭ scrofulóse séŭ a dentiţiuneĭ.

Le voiŭ resuma aci:

1-iŭ. Un cas de isterie. O familie venise cu 3 copiĭ şi cu toţiĭ purtaŭ nu numaĭ

stigmatele obicinuite ale scrofuleĭ, ci şi următórele manifestaţiunĭ patologice şi tulburărĭ

funcţionale: a) Un copil de 4 anĭ avea eczema feţeĭ şi oftalmie; b) al 2-lea copil era o fetiţă de

7 ani, avea ingurgitaţiĭ ganglionare, cefalalgiĭ şi o blefarită, ambiĭ se vindecară de suferinţele

lor; a 3-a (şi ea formeză objectul observaţiuneĭ) era o fată în etate de 17 ani, menstruaţia-ĭ

venise la 14 anĭ; însă-ĭ venea într-un mod fórte neregulat, la 2 şi 3 lunĭ; dar de vr-o 6 lunĭ nu-ĭ

maĭ venise. De când se oprise menstruaţia, ganglioniĭ cervicalĭ eraŭ fórte ingurgitaţĭ şi avea

cefalalgiĭ violente maĭ în fie-care zi, şi care eraŭ însoţite de o stare isterică cu manifestaţiunĭ

caracterisate prin următórele fenomene: îndată ce începea cefalalgia-şi perdea cunoştinţele,

faţa să congestiona, ochiĭ deveneaŭ ficşĭ şi o stare de anestesie ocupa tot corpul; avea tendinţa

ca să fugă şi în timpul acceselor desvolta o forţă fórte mare în raport cu forţele de care

dispunea în starea normală; după trecerea acceselor devenea palidă, slabă şi nu-şĭ aducea

aminte nimica din cea ce făcuse.

13 Iată cum descrie D-l Profesor D-r Rômnicénu efectele acestor ape asupra maladiilor uterine:

„Suveranitatea apelor Laculuĭ-Sărat e superioră tuturor apelor minerale din Europa. Acĭ, numěrul femeilor atinse

de aceste maladiĭ, şi care exasperate că cutreerând maĭ tóte staţiunile balneare streine fără folos, îşĭ găsesc

vindecarea. Puterea vindicătóre a acestor ape se esplică nu numaĭ prin aceia că conţine o mare quantitate de Iod

care lucréză ca resolutiv şi fondant al ipertrofiilor şi ingorgementelor organelor, resorbind estravasatele şi

epanşamentele, ci se póte esplica şi prin acţiunea curativă a nomoluluĭ, care este fórte bogat în materiĭ organice

şi substanţe vegetale”. (Descrierea Laculuĭ-Sărat pag. 26).

23

Aceste accese devenise aprópe quotidiene, însă sub influenţa acestor băĭ maĭ întêiŭ-ĭ

veniră menstruaţia, ganglioniĭ cervicalĭ ingurcitaţĭ se resorbiră, şi accesele isterice deveniră

rarĭ şi de la a 25-a bae aceste accese nu s-aŭ maĭ ivit.

II-a. Am observat 4 casurĭ de paralisie infantilă, cel vindecat era în al 2-lea an al

tratamentului, cele ameliorate eraŭ în primul an şi cel în statul-quo tot în primul an şi n-a

făcut de cât vre-o câte-va băĭ, venind târziu.

III-a. Un cas de tetanie, manifestat prin contracţiunĭ ale fleşisorilor degetelor, maĭ

pronunciat la mâna stângă ca la cea dreptă, precum şi în piciorul stâng avea maĭ puţină forţă

în cât mergea puţin cam şchiopătând. Copilul era de o constituţie limfatică cu uşore

ingurgitaţiĭ ganglionare şi dentiţiunea se făcea fórte dificil. În timpul tratamentuluĭ am

observat o modificare în bine, atât a constituţieĭ generale, precum şi a contractureĭ degetelor.

Maladiile de pele. Pe lângă maladiile de pele dependinte de stărĭ diatesice ca

Scrofula, Reumatismul, Sifilisul sunt şi altele care recunosc o altă stare particulară a

organismuluĭ numită diateza herpetică.

Între maladiile herpetice de acest gen, ce am putut observa anul acesta, într-un numěr

însemnat a fost Eczema.

Sub influenţa acestor ape, am observat că şi acéstă stare morbidă se modifică în bine

însă numaĭ dartrele uscate convin acestor ape, pe când cele fluente şi cu predispoziţiĭ la

inflamaţiunĭ nu convin nicĭ cum, căcĭ aceste ape având o acţiune iritantă asupra tegumentelor,

predispun şi măresc maĭ mult stările inflamatoriĭ.

Starea localităţeĭ balneare şi îmbunătăţirile ce trebuesc a se face.

În tot cuprinsul localitaţeĭ balneare a Laculuĭ-Sărat se află: Un stabiliment de băĭ, un

casin, o pepinieră, şi un pavilion pentru musică, tóte ale statului; precum şi 446 case

particulare şi o baracă pentru adăpostul celor săracĭ.

Le voiŭ descrie pe fie-care în parte, arětând starea în care se găsesc şi îmbunătăţirile

ce trebuesc făcute.

Stabilimentul Balnear. Acest stabiliment este construit în anul 1886 şi este aşezat pe

malul din spre Sud al Laculuĭ dar maĭ aprope de capětul de Est.

Este construit în lemn, având 32 cabine pentru băĭ calde, însă în 4-6 cabine se află

aşezate câte douě cade, aşa că se pot da 48 de băĭ o dată; lângă fie-care cabină de bae (a) este

câte o cabină pentru desbrăcat (b). La mijlocul stabilimentuluĭ se află un salon de aşteptare

destul de spaţios, din acest salon se póte intra în tóte coridórele şi de acĭ în cabinele de bae

saŭ desbrăcat; tóte coridórele laterale sunt închise bine cu gemurĭ de sticlă.

24

CORIDOR e CORIDOR Cabine de

desbr. b Salonul

de

aşteptare

Cabine de

bae a

Coridor pentru transportul noroiului Cabine de

bae a

Cabine de

desbr. b

CORIDOR d e CORIDOR

D-asupra stabilimentuluĭ, se află maĭ multe camere destinate pentru locuinţă şi care le

ocupă D-l antreprenor precum şi o parte din personalul ce D-luĭ întreţine.

Păreţiĭ acestuĭ stabiliment fiind construiţĭ de scânduri, din causa căldurilor uscându-

se, aŭ rěmas între ele nişte sghiaburĭ şi când plouă, apa pătrunde prin acele sghiaburĭ şi se

rěspândeşte pe d-asupra plafonuluĭ, scurgêndu-se pe păreţiĭ salonuluĭ de aşteptare precum şi

prin cabine; din acéstă causă a căzut tencuiala atât în salon cât şi în unele cabine maĭ cu sémă

în partea despre nord.

Căzile de băĭ, unele sunt făcute de lemn, iar altele de metal, tóte se vopsesc la

începutul stagiuneĭ, dar vopséua se atacă fórte lesne de substanţele ce conţine apa şi nomolul

iar cele de metal se carod chiar, cu cea maĭ mare înlesnire.

Rufăria ce se dă la o bae este: Douě cearşafurĭ şi un prosop; am observat că unele

cerşafurĭ sunt scurte şi înguste şi câte o dată nicĭ nu prea eraŭ bine spălate.

Mobilierul ce se află într-o cabină de bae, este redusă la o mare simplitate şi se

compune din una saŭ douě canapele fórte înguste acoperite cu muşama, o măsuţă de lemn o

oglingioră, o perie de cap, un peptene şi un scaun; un lavoar şi cană de porcelan; iar pe jos

câte o mică rogojină.

Cabinele pentru băĭ recĭ sunt situate în lac la o distanţă de vr-o 30-50 metrĭ departe de

stabilimentul balnear; de la mal şi până la ele fiind făcut un pod. Locul unde fac băĭ damele,

este închis în tóte părţile cu scândurĭ, iar bărbaţiĭ pot face liberĭ în lac.

Îmbunătăţirile ce trebuesc să se facă sunt următorele:

1-iŭ. Ca tóte sghiaburile păreţilor dintre scândurĭ să se astupe pe din afară cu tinichea

iar pe di'năuntru întreg stabilimentul să se tencuéscă în locurile stricate, şi să se vopséscă

dândui-se o culore cenuşie, căcĭ fiind albă se murdăreşte maĭ curând.

25

2-lea. În coridórele pe unde se transportă copăile cu nomol, să se pardoséscă pereţiĭ cu

scândurĭ până la o înălţime maĭ bine de un metru şi să se vopseseă cu oleŭ, căcĭ după cum

este acum, tencuiala se dărâmă la cea maĭ nşoră lovitură iar păreţiĭ stropindu-se cu nomol aŭ

un aspect urât, căcĭ nu se pot spăla în fie-care zi.

3-lea. Să se vopséscă duşumelile în tóte cabinele şi coridórele.

4-lea. Să se pună în tóte coridórele laterale, canapele pentru a putea sta visitatoriĭ, căcĭ

în salonul de aşteptare se face prea mare aglomerare.

5-lea. Soneria electrică, din causă că se deterioreză fórte lesne şi nu funcţionéză

nicicum în timpul băilor, să se schimbe şi să se pue la fie-care cabină de bae câte un clopoţel

cu o sârmă condusă până la fie-care bae.

6-lea. Canapelile din cabinele de băĭ să fie maĭ marĭ pentru ca să se pótă repausa

cineva pe ele.

7-lea. În salonul de aşteptare în punctul (e) se află o cabină care servesce de biuroŭ de

încasare al D-luĭ Antreprenor ; în punctele (d) şi (c) să se facă asemenea douě cabine, una să

servescă de biuroŭ mediculuĭ diriginte, iar cea'l-altă personaluluĭ însărcinat cu încasarea

tacselor.

Aceste instalaţiunĭ sunt de o absolută necisitate, căcĭ numaĭ ast-fel medicul diriginte

va putea sta în stabiliment şi a exercita un control minuţios şi continuŭ asupra a-tot ce să face,

precum şi asupra moduluĭ de esecuţiune al băilor ; numaĭ avênd un biuroŭ aci, medicul va

putea fi pus în posiţiune de a rěspunde cerinţeĭ visitatorilor, prevezute prin regulament;

asemenea şi personalul însărcinat cu încasarea taxelor, avendu-şĭ biroul aci, va putea fi la

îndemâna visitatorilor, şi se va putea esercita şi un control asupra încasărilor.

8-lea. În decursul acestuĭ seson s-a întâmplat maĭ de multe orĭ ca să se întrerupă

funcţionarea băilor, cea ce aduce reclame şi marĭ nemulţumirĭ din partea visitatorilor,

făcêndu-ĭ să aştepte une-orĭ câte 1 şi 2 ore până să pótă lua o bae şi apoĭ şi acésta câte-o dată

rěŭ preparată căcĭ apa era rece.

Din observaţiile ce am făcut m-am convins că aceste întreruperĭ provin din causa

defectuosităţiĭ instalaţiuneĭ. Trebue decĭ ca cu mult timp înainte de începerea stagiuneĭ viitóre

să se inspecteze actuala instalaţie de către omeniĭ competinţĭ şi să se ia tóte měsurile de

îndreptare pentru ca să se garanteze o funcţionare regulată şi esactă.

9-lea. Să se scotă din lac toţĭ pariĭ care aŭ rěmas înfipţĭ de la vechile construcţiĭ; să se

facă o terasă pe întreg malul din spre sud, precum şi un grilaj de lemn la o distanţă de 2 saŭ 3

metrĭ de mal.

26

Numaĭ ast-fel se va putéa oprĭ de a nu se maĭ arunca în lac diferite necurăţeniĭ şi

objecte14).

La noĭ ne-fiind desvoltat de ajuns simţul higienic, precum nicĭ sentimentul ca fie-care

să cruţe şi să respecte lucrurile publice; mulţĭ maĭ cu sémă din cei maĭ aprope de marginea

laculuĭ, în timpul nopţeĭ aruncă în el diferite necurăţeniĭ.

Cu tóte că luasem disposiţiĭ ca tóte gunóele să se transporte afară din cuprinsul

localitaţeĭ şi cu tótă supravegherea posibilă, din partea miculuĭ personal de poliţie, mulţĭ, în

timpul nopţeĭ depuneaŭ murdăriile pe margina laculuĭ saŭ pe stradă, séŭ în gropile cele maĭ

apropiate.

10-lea. Nomolul în fie-care seson, să se ia numaĭ dintr-un loc, şi în acel loc să se facă

un baragiŭ pentru a se putea observa modul, condiţiile de reproducere şi cantitatea.

11-lea. Să se procure stabilimentuluĭ balnear, tóte aparatele necesare pentru

observaţiunĭ meteorologice, precum şi un microscop, o lupă, aparate pentru analisele urineĭ,

precum şi două maşinĭ electrice, din care una cu corent constant şi alta cu corent de inducţie,

fiind necesare şi pentru esamenul şi chiar pentru tratamentul unor casurĭ maladive ce se

presintă la acéstă staţiune, cu deosebire la aceĭ săracĭ.

12-lea. Facerea încă a zece cabine pentru băĭ cu o instalaţie şi un confort maĭ bun.

Acest numěr de cabine este necesar, pe de o parte, fiind-că în luna luĭ Iuliŭ este tot-d'a-una

cea maĭ mare afluenţă în cât numěrul cabinelor actuale abia póte face faţă necisităţilor zilnice,

căcĭ maĭ toţĭ visitatoriĭ voesc să ia băile dimineţa; şi dacă numěrul visitatorilor se va înmulţĭ

vor fi absolut insuficiente; iar pe de alta, ca să fie maĭ bine şi maĭ elegant montate, precum şi

cu un serviciu maĭ prompt, căcĭ sunt persóne care ar plătĭ o bae şi maĭ scump chiar, numaĭ să

aibă un confort şi un serviciu deosebit şi prompt.

13-lea. Facerea uneĭ sălĭ pentru masagiŭ precum şi a unuĭ duş cu apă caldă sărată;

asemenea instalaţiunĭ sunt fórte necesare şi utile la un asemenea stabiliment balnear, şi să pot

utilisa cu mult succes în tratarea unor maladiĭ.

14-lea. Rufăriă să nu se spele lângă stabilimentul Balnear, căcĭ zoile amestecate fiind

cu săpun, să scurg în lac; în acest scop să se facă saŭ o spălătorie departe de marginea laculuĭ,

saŭ zoile să se conducă păntr-un conduct în vr-o gropă departe de marginea luĭ.

15-lea. Prin art, 12 din contract, D-niĭ antreprenorĭ sunt obligaţĭ nu numaĭ a smolĭ şi

văpsĭ cu uleiŭ duşumelele cabinelor, dar chiar a le înlocuĭ cu asfalt şi a pune beton pe pereţĭ

până la o înălţime de un metru.

14 Profesor D-r C. Istrati, fiind însărcinat de Onor. Consiliu medical superior, ca să inspecteze tóte

27

Aceste obligaţiunĭ nu s-a îndeplinit nicĭ până în present de către D-niĭ antreprenorĭ, de

şi eraŭ obligaţĭ a le aduce la îndeplinire încă din sesonul anuluĭ 1887.

Tot prin contract D-niĭ antreprenori sunt obligaţĭ ca să construéscă cu spesele D-lor pe

terenul ce se va pune la disposiţie de Minister, zece camere de locuit gratuit pentru săracĭ.

Este necesar ca onor. Minister să preciseze locul unde D-niĭ antreprenorĭ trebue să

construéscă aceste locuinţe fiind absolut indispensabile, de óre-ce ceĭ săracĭ fiind destul de

numeroşĭ, n-aŭ unde a se adăpostĭ pe timpul cât li se daŭ băĭ.

Tot prin contract, D-niĭ antreprenorĭ sunt obligaţĭ a face în faţa stabilimentuluĭ o

grădină cu un jet de apă, precum şi un conduct de apă dulce de la Dunăre. Conductul de apă

s-a făcut, dar nu scim dacă funcţionésă regulat şi póte conrespunde necesităţilor să pótă

alimenta cu apă staţiunea balneară. Acest conduct trebue a fi inspectat de o persónă

competinţe.

Pentru a se putea face grădina, Onor. Minister ar trebui să disposeze ca să se dărâme

tóte barăcile din faţa stabilimentuluĭ şi în locul lor să se facă grădina, precum şi un pavilion.

Cazinul. Acest stabiliment este construit tot în lemn şi are doue etaje; şi acéstă

construcţie are necisitate de reparaţie, căcĭ tencuéla de pe plafóne a căzut în multe camere;

pe lângă acésta, balcónele de sus ar trebui să se pardoséscă cu tinichea, căcĭ când plouě, se

scurge apa printre scândurĭ, aşa că în balconul de jos al cazinuluĭ numaĭ póte sta nimenĭ.

Întreg stabilimentul trebue spoit, dar maĭ cu deosebire salonul de dans, căcĭ în starea

în care se găseşte, nu prea are un aspect atrăgător, apoĭ trebue să fie şi mobilat conform

contractuluĭ.

Anul acesta birtul cazinuluĭ a stat fórte puţin deschis, căcĭ s-a sub-închiriat şi sub-

închirietoriĭ ne-avênd un capital care să facă faţă tuturor necesităţilor, alergaŭ la diferite

subterfugiĭ, preparaŭ răŭ şi aveaŭ objecte de consumaţie de o calitate inferióră, în cât aŭ fost

nevoiţĭ să-l închiză, din causă că toţi visitatoriĭ-1 părăsiră, negăsind o consumaţiune bună.

Anul acesta aŭ funcţionat în tot Lacul-Sărat vr-o 10 birturĭ maĭ marĭ, precum şi vr-o 7-

8 birturĭ cârciume.

Din causa uneĭ concurenţĭ ce se deschise între proprietariĭ lor, visitatoriĭ aŭ suferit

fórte mult, căcĭ fie-care birt ne-avênd un numěr suficient de consumatorĭ, pentru ca să-şĭ

scótă cheltuelile şi să-şĭ câştige ceva, căutaŭ să atragă printr-un fel de eftinătate, în realitate

era maĭ scumpă căcĭ preparaŭ prost şi aducéu lucruri de consumaţiune de o calitate inferióră,

în cât visitatoriĭ umblaŭ din birt în birt, fără să găséscă o bună preparaţie.

stabilimentele balneare, în luna Iuliu, inspectând şi acéstă staţiune a constatat şi D-luĭ tot ce am arětat acĭ.

28

Concurenţa pe o scară întinsă, este bună într-un oraş, dar într-o localitate cu o

populaţie pasageră şi fórte variabilă ca în o staţiune balneară, cred că este păgubitóre, căcĭ în

asemenea localităţĭ fie-care voeşte maĭ bine să plătescă ceva maĭ scump, numaĭ să aibă

lucrurĭ bune de consumaţiune.

Cred, dar că ar fi necesar, ca în interesul staţiuneĭ balneare precum şi al bunuluĭ

confort ce trebue să se presinte visitatorilor, să fie o-dată precizat numěrul birturilor printr-un

regulament, şi după cât am observat 4-5 birturĭ sunt cu totul suficiente şi cred că vor putéa

face faţă numěruluĭ visitatorilor, orĭ-cât de mare ar fi.

Fie-care birtaş să fie obligat ca la începutul sesonuluĭ să presinte un tarif de preţul

tutulor objectelor de consumaţiune şi sě fie aprobat.

Pavilionul de musică. Anul acesta Onor. Minister a construit un pavilion în faţa

cazinuluĭ, dar n-a putut fi utilisat din causě că nu s-a găsit nicĭ o musică ca să o angajeze căcĭ

construcţia luĭ s-a terminat cam târziŭ.

Locuinţele. În tot coprinsul acesteĭ localităţĭ balneare, se află 446 de camere, tóte sunt

proprietate particulară, dintre care unele sunt bune, dar cea maĭ mare parte şi pot zice chiar

tóte sunt construite în scândurĭ saŭ cu pereţi fórte subţirĭ; unele nu presintă un bun confort, iar

altele nicĭ condiţiunĭ higienice.

Tóte sunt construite cam de pe la 1879-82, sub condiţia expresă de a se dărâma la cea

d'ântêiŭ cerere a Ministeruluĭ, şi din acéstă causă nu se maĭ face nicĭ o clădire precum şi nicĭ

o altă înbunătăţire.

Este de o absolută necesitate şi în interesul propăşireĭ acesteĭ staţiunĭ balneare, ca

cea d-ânêiŭ şi cea maĭ urgentă měsură ce trebue să se ia, să fie precisarea dreptuluĭ de

proprietate, adică: Să se facă o lege pentrŭ a se putea vinde în loturĭ terenul necesar pentru

construcţia locuinţelor. Până ce se va vinde pământul şi până ce se vor face construcţiĭ maĭ

bune, trebue însă să se pue o margine speculaţiunilor preţuluĭ camerilor. Şi în acest scop

cred necesar a se întocmĭ o comisiune care să claseze actualele camere în treĭ categoriĭ,

fixându-le pentru fie-care clasă, preţul ce trebue să ia zilnic saŭ lunar, precum şi objectele de

serviciŭ ce trebue să fie în fie-care cameră; iar acele care nu vor presenta un confort şi o stare

higienică necesară uneĭ locuinţĭ să fie dărâmate.

Cu acéstă ocasiune arăt că pentru serviciul medical nu s-a reservat la nicĭ unul din

stabilimentele statuluĭ camerele necesare. Este dar necesar a se lua óre-care disposiţiĭ şi în

acéstă privinţă; spre a se procura câte-va camere pentru locuinţa mediculuĭ diriginte precum

şi pentru serviciul consultatorilor gratuite care dupě cum am arětat sunt fórte numeróse.

29

Stradele. Stradele sunt drepte şi destul de largĭ, căcĭ locuinţele sunt aranjate după un

plan care s-a dat chiar la început; dar nu sunt pavate nicĭ cel puţin şoseluite, aşa că când este

uscat se face praf fórte mare, iar când plouě se face noroiŭ, în cât le este imposibil

visitatorilor să se ducă la băĭ. Pavarea saŭ cel puţin şoseluirea să impune iarăşĭ ca o

îmbunătăţire din cele maĭ însemnate şi maĭ de urgenţă.

Locurĭ de distracţiĭ şi căĭ de comunicaţie. Orĭ-ce staţiune balneară, pentru ca să

atragă un numěr însemnat de visitatorĭ, pe lângă virtutea terapeutică a apelor precum şi o

bună alimentaţie şi un bun confort, trebue să posede şi óre care locurĭ şi mijlóce de distracţie

precum şi căĭ de comunicaţie bune şi mijlóce de transport lesnicióse. Acéstă staţiune balneară

situată în mijlocul uneĭ câmpiĭ destul de aride, căcĭ plantaţiile care se fac în fie-care an, nu aŭ

încă un efect învederat, nu este tocmaĭ atrăgětóre, nepresentând locurĭ de distracţie şi de

preumblărĭ. În acest scop dar, trebue să se ia disposiţiunĭ, de a se putea organisa şi crea chiar

óre-care locurĭ distractive şi de preumblare, şi de-o-cam-dată să pot face următórele :

1 -iŭ. Să se întreţie în cea maĭ bună stare, şi să se ude în fie-care zi, dacă ar fi posibil,

şoseaua de la băĭ până la Brăila, căcĭ din causa prafului ce se face pe ea, se lipseşte orĭ-cine

de a se maĭ duce în oraş; pe lângă acéstă să ia disposiţiunĭ să se facă un tranvaĭ saŭ chiar o

linie strâmtă de drum de fier, căcĭ prin aceste mijlóce s-ar facilita comunicaţia şi lumea din

oraş ar putea vizita fórte des staţiunea balneară.

2-lea. Să se facă o şosea de la băĭ, la cel maĭ apropiat canton al căeĭ ferate, (vezĭ

planul) căcĭ nu este maĭ departe, ca 1-2 chilometri şi aci să se facă şi o haltă pentru timpul

sesonuluĭ băilor, aşa că transportul ar fi mult facilitat şi s-ar crea pe lângă acésta şi un loc

unde visitatoriĭ să se pótă preumbla.

De la acéstă şosea să se facă o alta până la parcul de la Monument, unde este o

plantaţie destul de frumósă şi care póte fi utilisată iarăşĭ ca un loc de preumblare şi de

distracţie.

3-lea. Să se facă o altă şosea de la băĭ la malul Dunăreĭ ne-fiind maĭ departe ca un

chilometru şi ceva. Acest loc ar putea servi ca un punct de plimbare din cele maĭ frumóse căcĭ

lumea putênd veni la malul Dunăreĭ, ar putea să vie bărcĭ şi chiar vaporaşe din Brăila şi să se

facă promenade pe Dunăre, în cât s-ar crea un punct de distracţie din cele maĭ animate.

4-lea. Să se întreţină o musică bună, în tot decursul sesonuluĭ.

Pepiniera şi Plantaţiunile. O îmbunătăţire reclamată de către starea aridă a

localităţeĭ, este facerea de plantaţiunĭ pe o scară cât se póte de întinsă, din jurul împrejurul

laculuĭ. Pepiniera ce Statul a înfiinţat aci, în acest scop, şi care se întreţine şi se îngrijeşte într-

un mod deosebit de către D-lŭ Pârnog actualul silvicultor, a dat deja resultate frumóse, căcĭ

30

din ea s-aŭ făcut numeróse plantaţiunĭ; dacă ar fi posibil însă, ar fi bine să se facă chiar

transplantaţiunĭ de arborĭ maĭ marĭ, căcĭ o plantaţie întinsă va schimba şi aspectul şi starea

climaterică a localităţeĭ într-un timpŭ fóre scurt. Deja numaĭ cu plantaţiunea începândă care

există, să simte o mare îmbunătăţire şi a schimbat mult în bine, aspectul localităţeĭ.

Înfiinţarea uneĭ pieţe. Pentru ca pe de o parte, să se îndepărteze, producerea a orĭ-ce

necurăţenie în coprinsul locuinţelor, şi al localităţeĭ balneare; iar pe de alta, să se creeze chiar

un mic venit staţiuneĭ balneare, din care să-şĭ pótă întîmpina cheltuelile de organisaţie, cred

că este necesar a se înfiinţa o piaţă a băiilor, unde să se vândă tóte substanţele pentru

consumaţiune alimentară.

Cel maĭ nemerit loc cred că este poligonul de la începutul locuinţelor, (vezĭ planul)

aci să se facă nişte gherete bune şi se vor putea închiria pentru tótă durata sesonuluĭ cu preţurĭ

cred destul de avantagiosă.

Baraca pentru adăpostul celor săracĭ. În acestă localitate este o baracă de scândurĭ

făcută din cotisaţiĭ particolare; în ea se află 2 cabine cu câte 5 paturĭ de scândurĭ şi cu câte o

saltea de pae în cea maĭ mare şi maĭ deplorabilă stare. Numěrul celor fără mijlóce şi care aŭ

necisitate nu numaĭ de a li se da băĭ gratis şi un adăpost, ci chiar şi un nutriment cât de

simplu, abundă. Anul acesta am dat peste 350 consultaţiunĭ gratuite şi mulţi eraŭ, cari n-aveŭ

cu ce plăti, nu numaĭ băile, dar nici locuinţa nici mâncarea.

Este necesar pe de o parte a se lua de către Onor. Minister nişte disposiţiuni şi în

acéstă privinţă; iar pe de alta a se construĭ de către D-niĭ antreprenori acele 10 camere de

locuinţă gratuit, pentru serviciul celor săraci, conform disposiţiilor contractuluĭ.

Serviciul de Poliţie. În o staţiune balneară vin visitatorĭ detóte stările şi condiţiile

sociale, în cât este necisitate de o mare vigilenţă, şi trebue a se garanta o bună regulă şi o

ordine.

Pentru a se garanta şi îndeplini tóte acestea, este necesar ca pe tot timpul sesonuluĭ

băilor, să funcţioneze un personal de poliţie, aparţinênd exclusiv staţiuneĭ balneare.

Personalul de poliţie, actualmente, s-a trimis şi să trimete de către Onor. Prefectură din

Brăila, şi se compune din un sub-comisar cu 3-4 gardişti, adesea ceimai infermi; căcĭ desigur

că nu se póte deplasa din serviciul oraşuluĭ, un comisar şi maĭ mulţĭ gardiştĭ. Fiind-că prin

staţiunele balneare se pot aduna şi persóne, care prin deprinderile şi conduita lor incorectă pot

să dea naştere nu numaĭ la tulburărĭ şi scandaluri, ci şi la hoţiĭ, este necesar să existe un

personal de poliţie maĭ numeros precum şi un regulament în care să se preciseze atribuţiunile

poliţiei băilor, precum şi ca pedepsele desciplinare hotărâte, să se pótă esecuta la moment. În

31

proectul de regulament ce alătur pe lângă acest raport am precisat şi acéstă cestiune fórte

importantă pentru buna ordine în o staţiune balneară.

Serviciul de curăţenie. Într-o staţiune balneară trebue întreţinută o curţenie

deosebită, pentru acésta stradele trebuesc udate şi măturate în fie-eare zi, iar diferitele

necurăţeniĭ ce se produc pe la locuinţĭ, să fie strânse într-o căruţă anume destinată pentru

aceasta, şi transportate afară din localitatea balneară. În acest scop trebue dar înfiinţat un

personal anume cu o căruţă şi o sacă. Dacă nu se vor înfiinţa acestea, particulariĭ neavênd cu

ce să le transporte, vor arunca murdăriile, ca şi acum, pe strade, în lac, saŭ în şanţurile şi

gropile cele maĭ apropiate.

Pe lângă tóte acestea, este indispensabil de a se procura staţiuneĭ balneare, şi o mică

pompă de incendiŭ, ca în casurĭ necesare să se pótă lua o acţiune urgentă, şi să se previe

întinderea focului, căcĭ construcţiile fiind de lemn focul să póte întinde cu cea maĭ mare

repeziciune.

Pentru întreţinerea serviciuluĭ de curăţenie, precum şi a personaluluĭ poliţienesc, care

póte fi însărcinat şi cu încasarea tutulor taxelor prevězute prin regulament, se póte impune o

mică taxă pe camere, şi dupě calculul ce am făcut, taxă de 1 leŭ pe lună pentru o cameră, şi

de 10 leĭ pentru un birt saŭ cazin, ar fi suficientă, pentru a se acoperi maĭ tóte cheltuelile

ordinare, şi fie-care proprietar va fi mulţumit a o plăti, pentru ca să i se ridice în fie-care zi

necurăţeniile ce se produc.

Bugetul staţiuneĭ balneare. Pentru ca Onor. Minister să aibă o cunoscinţă esactă

asupra încasărilor de la acéstă staţiune balnere şi cheltuelilor ce ar necesita organisarea

sistematică a eĭ, voiŭ schiţa aci încasările ce se fac şi se pot face atât din închirierile

stabilimentelor ce are statul cât şi din diferitele taxe, precum şi cheltuelile ce ar necesita

întreţinerea acesteĭ staţiunĭ balneare. Unele îmbunătăţirĭ precum şi taxele pentru înfiinţarea

lor, ca taxa pentru serviciul de curăţenie, sunt prevězute prin proectul de regulament ce alătur

şi înfiinţarea atât a serviciuluĭ de curăţenie cât şi a taxeĭ în acest scop, este un lucru de

absolută necesitate, dacă voim ca să se pótă întreţine o curăţenie şi să aibă un aspect de

staţiune balneară sistematică.

În acest scop dar, presint şi presentul project de buget al acestei staţiunĭ.

Veniturĭ

Sumele ce s-aŭ încasat şi se încaseză anual în un mod precis sunt:

Leĭ B.

1. Chiria stabilimentuluĭ balnear anual 6500. -

2. Chiria Cazinuluĭ „ 1500. -

32

3. Patente, foncieră, licenţe „ 10264. 80 -

Sumele ce se pot încasa cu aproximaţie din taxele

prevězute prin regulament, sunt următorele :

1. Din taxa de 1 leŭ de cameră pe lună şi de 10

de la birturĭ şi cazinurĭ, pentru întreţinerea curăţenieĭ

pe timpŭ de 3 ½ lunĭ (durata sesonuluĭ) 1876. -

2. Închirierea a şése barace în piaţa băilor a câte

100 leĭ pe seson, minimum (cu aproximaţie) 600. -

3. Taxa de cură şi de musică, calculată dupě numěrul

visitatorilor din anul acesta, şi anume: 251 familii, a

leĭ 15 3765. -

şi 704 persóne singure, a leĭ 10 (15) 7040. -

Suma totală 31545. 80

Chelt u e l ĭ

1. Diurna Mediculuĭ Diriginte a leĭ 500 lunar, conform ordinuluĭ de numire, pe 3 ½

lunĭ (sesonul balnear) 1750. -

2. Plata musiceĭ pe tot timpul sesonuluĭ (cu aproximaţie) 4000. -

3. Închirierĭ de localurĭ pentru serviciul medical, poliţie şi

personalul musiceĭ, pentru întregul seson (cu aproximaţie) 1200. -

4. Înfiinţărĭ de mobilier şi alte cheltuelĭ extraordinare 800. -

Personalul de Poliţie

1. Un Comisar al băilor, aproximativ a 200 leĭ lunar, pe 3 ½ lunĭ (16) 700. -

2. Un Scriitor însărcinat cu comptabilitatea şi ţinerea tuturor

registrelor, a leĭ 100 lunar, pe 3 ½ lunĭ 350. -

3. Opt Sergenţĭ a leĭ 60 lunar, pe 3 ½ lunĭ 1580. -

Serviciul de Curăţenie

1. Patru măturătorĭ a 40 leĭ lunar, pe 3 ½ lunĭ 560. -

15 Cu cât acesta staţiune va fi maĭ bine organisată şi va presenta un confort bun şi locurĭ de distracţie, cu atât numěrul visitatorilor se va îmulţi şi acéstă taxă va putea produce sume maĭ marĭ. 16 Comisarul băilor sa fie însărcinat şi cu încasarea tuturor taxelor prevezute prin regulament.

33

2. Înfiinţarea uneĭ căruţe, a uneĭ sacale, a duoĭ caĭ şi întreţinerea

lor (cu aproximaţie) 1200. -

3. Plata prindereĭ câinilor vagabonzĭ 100. -

Suma totală 12240. -

Rec a p i t u l a ţ i e

Veniturĭ leĭ 31545. 80

Cheltuelĭ „ 12240.

Escedent „ 19305. 80

REGULAMENT INTERIOR

(PROIECT).

Art. 1. Stagiunea băilor începe de la 15 Maĭŭ, şi se închide la l-iŭ Septembrie precis.

Art. 2. Băile calde se fac în stabilimentul de băĭ de la 6 ore până la 12 a. m. şi de la 2-

7 p. m.

Art. 3. Întrebuinţarea băilor şi a apelor nu se va putea face de visitatorĭ, de cât cu

învoirea mediculuĭ diriginte saŭ altor medicĭ, practicând în localitate; şi fie-care visitator va

trebui să posede, „un avis medical” în care să fie indicate: Numěrul băilor, felul, temperatura,

cantitatea de nomol, durata uneĭ băĭ, precum şi orĭ-ce alte indicaţiunĭ medicale, se vor găsi

necesare a se esecuta în timpul băeĭ.

Art. 4. D-l antreprinor al stabilimentuluĭ balnear, este ţinut a nu da băĭ de cât după o

prescripţie medicală scrisă, şi a esecuta strict tóte indicaţiile conţinute în ea.

Art. 5. Fie-care visitator este ţinut ca înainte de începerea cureĭ să presinte quitanţă de

plata taxeĭ băilor prevezută în art. 29.

Art. 6. D-l Antreprenor al stabilimentului balnear, va întreţine băile în cea maĭ mare

curăţenie; rufăria va fi suficientă, curată şi personalul de serviciu desciplinat.

Art. 7. Pentru observarea uneĭ bune regulĭ în facerea băilor, fie-căreĭ persóne i se va

fixa numěrul cabineĭ, şi ora hotărâtă pentru bae; când nu se va presenta la acea oră, cabina se

va da altuia, şi presentându-se maĭ târziŭ, nu va avea drept la nicĭ o reclamă şi va aştepta pînă

ce vor termina toţĭ ceĭ ce aŭ cabine şi ore precise.

Art. 8. Ora de bae se va socotĭ în tot-d'a-una după césornicul stabilimentului balnear,

care va fi controlat de către Medicul Diriginte.

34

Art. 9. Fie-care persónă are dreptul de a asista la prepararea băeĭ sélle, şi nu póte cere

a i se pune maĭ mult nomol şi a se face de o temperatură maĭ 'naltă de cât este în prescripţia

medicală.

Art. 10. Visitatoriĭ pentru a li se putea da în orĭ-ce moment ajutorul necesar, sunt

opriţĭ a închide pe di'năuntru cabinele.

Art. 11. Este interzis orĭ-cuĭ de a fuma în cabinele de băĭ, precum şi chiar în salonul

de aşteptare, şi de a se face orĭ-ce neorânduelĭ.

Art. 12. Fie-care visitator este obligat a observa întocmaĭ orele şi timpul de venire şi

şedere în bae, ne-putênd dispune maĭ mult de cât de o oră în total. Ora fiind împlinită, se va

anunţa de către controlorul băilor şi persóna va trebui să părăséscă cabina imediat după

anunciare.

Art. 13. După eşirea fie-căreĭ persóne din bae, băiaşiĭ sunt datorĭ a spăla piscinele şi a

ţine cea maĭ mare curăţenie.

Art. 14. Visitatoriĭ sunt rugaţĭ de a nu întrerupe pe băiaşĭ de la serviciul lor.

Art. 15. Băiaşiĭ vor depune la biuroul stabilimentuluĭ de băĭ, orĭ-ce obiect găsit în

cabine, şi se va înapoia celuĭ în drept.

Art. 16. Băiaşiĭ sunt datorĭ a întâmpina pe visitatorĭ cu politeţă şi grabă şi a priveghea

să nu fie supăraţĭ de nimenea în timpul facereĭ băilor.

Art. 17. Orĭ-ce nemulţumirĭ saŭ vecsaţiunĭ ar întâmpina cineva, se vor comunica

imediat Mediculuĭ diriginte spre a lua měsurile cuvenite, şi se vor înscrie într-un registru care

se va ţine deschis în tot timpul stagiuneĭ.

Art. 18. Pentru a se evita infecţiile provenite din necurăţenie, toţĭ d-niĭ proprietarĭ,

antreprenorĭ şi visitatorĭ sunt obligaţĭ a îngrijĭ în cea ce-ĭ priveşte pe fie-care, ca să se întreţie

cea maĭ mare curăţenie prin curţile locuinţelor, să se cureţe în fiecare an latrinele şi să nu se

arunce necurăţenie pe stradă saŭ în lacŭ.

Gunóele, să se ţină în o cutie anume destinată şi să se depună în fie-care diminéţă la

căruţa serviciuluĭ de curăţenie.

Art. 19. Tulburările şi petrecerile sgomotóse de natură a tulbura liniştea visitatorilor

sunt interzise, şi cu deosebire în timpul nopţeĭ şi peste ora 10 séra. Orĭ-ce abaterĭ de asemenea

natură pe lângă penalităţile poliţieneştĭ, vor atrage închiderea stabilimentelor în care sě

produc, în cas de recidivă.

Art, 20. Este interzis de a se lua băĭ în lac, fără costum pantalonĭ saŭ şorţ.

Art. 21. Este oprit a se preumbla pe stradele localităţeĭ balneare, cu trăsura saŭ călare.

Trăsurile nu vor circula de cât numaĭ pentru transportul visitatorilor şi aducerea bagajuluĭ.

35

Art. 22. Introducerea de fructe, în raionul băilor, este interzisă, fără visitarea şi

permisia Mediculuĭ diriginte.

Art. 23. Orĭ-ce articole de consumaţiune nu se vor vinde de cât în baracele din piaţa

băilor.

Art. 24. Visitatoriĭ băilor care aŭ bilete de drum de fer, cu preţ redus, trebue a se

presenta mediculuĭ diriginte la sosire şi la plecare cu quitanţa căilor ferate române, pentru a se

învesti cu semnătura şi sigiliul serviciuluĭ, conform regulamentuluĭ căilor ferate.

Art. 25. Medicul diriginte va ţine un registru de înscrierea tutulor visitatorilor din

timpul stagiuneĭ de băĭ.

Art. 26. Fie-care visitator după sosirea în băĭ este rugat să-şî înscrie numele şi

pronumele în biletul ce i se va presenta de către poliţie din partea mediculuĭ diriginte,

complectând tóte rubricele din el, spre a se putea trece toţĭ visitatoriĭ în registrul general al

băilor.

Art. 27. Bolnaviĭ de maladiĭ contagióse, ca: Difteria, Variola, Scarlatina, etc, nu vor fi

toleraţĭ în coprinsul localităţeĭ balneare, în cas de ivire, pacienţiĭ vor trebui ca s-o părăséscă în

timpul cel maĭ scurt.

Preţul băilor.

Art. 28. Pentru o bae caldă cu nomol, cu serviciul complect leĭ 2.50.

Pentru o bae rece în lac, cu serviciŭ 0.50 bani.

Pentru o bae rece în lac, cu duş şi serviciŭ 1 leŭ.

Taxa de cură şi de musică.

Art. 29. Visitatoriĭ care vor face băĭ, saŭ care se opresc în coprinsul localităţeĭ

balneare pe timpul stagiuneĭ maĭ mult de cât 3 zile, vor plăti la biuroul însărcinat cu încasarea

taxelor, o taxă numită a băilor şi care va fi:

Pentru una familie, (părinţĭ şi copiĭ, 10 lei) (17).

Pentru o persónă singură 8 leĭ.

Pentru o familie saŭ o persónă care vine din oraş şi face băĭ 5 leĭ.

Art. 40. Persónele paupere, vor fi scutite de aceste taxe.

17 În regulamentul trimes de Onor. Minister, taxa pentru o familie este de 15 leĭ şi pentru o persónă de 10 leĭ; iar ceĭ cari vin din oraşŭ nu plătesc nimic. Maĭ toţĭ visitatoriĭ susţineaŭ că aceste taxe sunt cam marĭ şi de aceea le-am redus şi repartisat ast-fel.

36

Art. 31. Nimenea nu póte începe cura, până nu va presenta chitanţă de plată a acestor

taxe saŭ bilet din partea Mediculuĭ diriginte că este scutit.

Sunt scutiţĭ de plata băilor şi a taxeĭ de cură, mediciĭ saŭ familiile lor, care fac băĭ în

acéstă localitate balneară.

Taxa de curăţenie.

Art. 32. Fie-care proprietar, va plăti 1 leŭ pe lună de fiecare cameră, 10 leĭ pe lună

pentru bucătăriile de la birturĭ, şi 5 leĭ pentru bucătăriile particolare, pentru ca în fie-care zi

serviciul de curăţenia să-ĭ rădice necurăţeniile ce se produc zilnic.

Acéstă taxă se va rěspunde tot-d'a-una înainte la începutul fie-căreĭ lunĭ, cei ce nu o

vor achita vor fi urmăriţĭ.

Art. 33. Personalul serviciuluĭ de curăţenie, va îngriji ca stradele să fie măturate şi

udate în fie-care zi, iar necurăţeniile de pe la fie-care casă să fie rădicate înainte de ora 8

dimineţa.

Preţul camerilor.

Art. 37. Tóte camerele din cuprinsul localităţeĭ balneare, vor fi clasate în trei

categorii:

Preţul uneĭ camere de clasa l-iŭ, va fi pe zi de 6 leĭ, iar lunar 160 leĭ, şi va trebui să

posede următórele objecte de serviciŭ de o calitate pe cât va fi posibil maĭ bună:

a). Un pat de fier cu saltele de pae şi de lână şi cu tótă rufăria necesară curată, şi

schimbată la timp.

b). Plapomă, perne de cap, cu rufăria necesară.

c). Oglindă de perete, masă în mijlocul camereĭ, canapea, scaune, şifonier, cuerĭ;

d). Lavoar cu cele necesare, precum şi serviciul zilnic necesar.

Art. 35. Preţul camerilor de clasa 2-a va fi de 5 leĭ pe zi, saŭ 140 leĭ lunar, şi vor

trebui să posede tóte obiectele susmenţionate, numaĭ însă pot fi de o calitate maĭ inferióră şi

maĭ simple.

Art. 36. Preţul camerilor de clasa 3-a, va fi de 1 leŭ până la 1 şi 50 banĭ pe zi, saŭ 30-

35 leĭ pe lună; vor poseda tóte objectele necesare şi curate pentru serviciul zilnic precum: pat,

plapomă, saltele, perne, etc, numaĭ maĭ simple precum şi serviciul zilnic necesar.

Camerile care nu vor presenta un confort bun, precum şi condiţiunĭ igienice şi de

curăţenie, vor fi închise.

37

Birturile.

Art. 37. În tótă localitatea staţiuniĭ balneare nu vor funcţiona de cât 5 birturĭ, şi a-

nume:

a). Unul de clasa l-iŭ, şi care va fi al casinuluĭ statuluĭ,

b). Douě clasa 2-a,

c). Douě clasa 3-a.

Art. 38. Dreptul de deschidere se va da prin licitaţie pe unul saŭ maĭ mulţĭ anĭ.

Tóte objectele de consumaţiune, vor trebui să fie de calitate bună şi bucatele bine

preparate; contravenitoriĭ vor fi supuşi la amendă şi în casuri de recidivă la închiderea

stabilimentuluĭ, şi luarea dreptuluĭ de a maĭ deschide în acéstă localitate.

Art. 39. La toţĭ funcţionariĭ staţiuneĭ balneare ai statului se va face o reducţie de 30%

la birturi şi orĭ-ce spectacole, se vor da în coprinsul localităţiĭ balneare.

Spectacolile saŭ balurile nu vor dura maĭ mult de cât până la ora 12 din nópte.

Disposiţiuni generale.

Art. 40. Tóte taxele se vor încasa sub supravegherea Mediculuĭ diriginte şi biuroul

însărcinat de Minister cu perceperea lor, va îngriji a le încasa la timpul determinat, liberând

celor de la, care aŭ încasat, câte o chitanţă asuş dintr-un registru şnuruit şi sigilat, trimes de

minister.

Art. 41. Visitatoriĭ, proprietariĭ şi toţi antreprenoriĭ de stabilimente, se vor conforma

tuturor disposiţiunilor coprinse în presentul regulament, precum şi tutulor instrucţiunilor

făcute în interesul băilor, a buneĭ orânduelĭ, a buneĭ întreţinerĭ, precum şi a curăţenieĭ.

Art. 42. Contravenitoriĭ vor putea fi supuşĭ după gravitatea casuluĭ:

a). Uneĭ amende de la 10-100 leĭ; în casuri de recidivă, la închiderea stabilimentelor.

Personele care ar avea o conduită incorectă şi ar provoca turburărĭ, saŭ scandalurĭ, pot fi

arestate şi depărtate din localitatea balneară.

Art. 43. Orĭ ce abaterĭ se vor constata printr-un proces-verbal amănunţit încheat de

comisarul băilor.

Art. 44. Amenzile şi tóte penalităţile, prevezute prin presentul regulament, se vor

hotărâ de către medicul diriginte şi se vor esecuta imediat de către poliţie.

Onor. Minister mĭ-a trimes pentru băile calde şi recĭ, un regulament şi care a fost în

vigóre acest an. Presentul projectnu este de cât acel regulament al Onor. Minister, complectat

în punctele ce experienţa acestuĭ an a demonstrat, că era insuficienţŭ; şi tot în el se cuprinde

întregul mod de organisare şi administrare al acesteĭ staţiunĭ balneare. Sper că Onor. Minister

38

şi Onor. consiliu Medical revezêndul -1 va aproba, spre a să putea organisa acéstă staţiune în

un mod pe cât va fi posibil maĭ sistematic, garantând şi o bună ordine şi un confort bun în

interiorul eĭ, lucrurĭ de la care depinde în cea maĭ mare parte, progresul uneĭ staţiunĭ balneare.

Organisarea staţiunilor Balneare

De mult timp s-a agitat, cestiunea studiuluĭ apelor minerale ce posedam şi folósele ce

pot aduce staţiunile balniare, atât din punctul de vedere al sănătăţeĭ publice cât şi din punctul

de vedere economic, saŭ al prosperităţeĭ unui stat. Dacă public dar acéstă descriere o fac în

scopul ca să maĭ împrospătez acéstă cestiune.

Dacă rěsfoim chiar mica nóstră literatură medicală, găsim că încă de acum 50 anĭ s-a

scris asupra acestor cestiunĭ şi de atuncĭ în multe rândurĭ s-a agitat şi cu tóte acestea abia

acum, suntem la începutul organisăreĭ, căcĭ abea de câţĭ-va anĭ s-aŭ înfiinţat câte-va staţiunĭ

balniare, şi încă şi acestea lasă fórte mult de dorit.

D-r Episcopescu, unul din vechiĭ şi pe cât se vede, distins medic al timpuluĭ şi cu dor

de progresul ţereĭ luĭ, într-o scriere ce a făcut asupra apelor minerale din ţéră, arată: „Că cu

multe dificultăţĭ şi espunându-se la multe neajunsurĭ şi fără cel maĭ mic concurs din partea

cuĭ-va, a vizitat maĭ tótă România şi a descoperit peste 50 isvóre minerale; şi acésta a făcut-o

în scop ca să le facă cunoscute medicilor practicĭ din ţară, căcĭ toţĭ-şĭ trimet pătimaşiĭ la

băile din ţerile străine cele maĭ depărtate, unde fac cheltuelĭ însemnate; lucru ce din

nefericire s-a continuat mult timp şi se continuă încă chiar şi acum; şi termină apoĭ descrierea

sa cu aceste cuvinte:

„Văzênd că neamul Românesc se află împreună cu elementele luĭ într-o întunecósă

învěluire şi neştiinţă a sineşuluĭ şi într-o próstă stare de sănătate……….. am lungit şi lărgit

cuprinsul acestor foiţe de înbăiare a apelor metalice însoţindule şi de povăţuirĭ la căutarea

celor maĭ frequentate bole……. din a căror nepăzire nasc cele maĭ multe bole.”

D-r Fătu, medic distins şi cunoscut prin activitatea şi lucrările séle, în „tratatul seŭ

asupra apelor minerale” scrie ast-fel:

„Dacă-mĭ am propus şi eu a trata despre apele minerale ale Românieĭ am făcut-o…..

Pentru a vulgarisa cunoştinţele despre avuţiile balniare ale ţěreĭ nóstre şi a îndemna pe

compatrioţĭ de a prefera apele minerale indigene, dintre care unele sunt tot atât de bune şi

folositóre ca şi acele străine, fiind-că de multe orĭ omul din neştiinţă caută binele şi folosul în

locurĭ depărtate, pe când le ar putea găsi chiar în apropiere …….”

Sunt trecuţĭ peste 40-50 anĭ de când saŭ descris aceste lucrurĭ şi de atuncĭ în diferite

timpurĭ s-a scris asupra acestor cestiunĭ, şi cu tóte acestea abea suntem la începutul

39

organisăreĭ staţiunilor balneare, şi cine scie, dacă vom merge tot aşa de încet, cât timp va maĭ

trebui şi va maĭ trece, până când să avem şi noĭ staţiunĭ bine organisate şi în un mod complect

arangiate în cât se egaleze cu cele străine, unde în fiecare an se varsă sume însemnate.

Din scrierile ce avem, să constată că acum 30 anĭ, Balta-Albă era frequentată în fie-

care vară ele miĭ de vizitatorĭ şi din cariĭ fórte mulţĭ eraŭ şi străinĭ din alte ţěrĭ, şi toţĭ locuiaŭ

pe câmpŭ în nişte colibe şi eraŭ fericiţĭ aceĭ ce apucaŭ câte o casă de ţară.

Dacă s-ar fi organisat de atuncĭ acea localitate ca staţiune balneară, şi s-ar fi luat tóte

měsurile de îmbunătăţire, ar fi devenit o staţiune balneară din cele maĭ renumite, clientela i s-

ar fi înmulţit şi astăzĭ ar fi putut să aducă marĭ avantage statuluĭ, pe când acum nu sciŭ dacă

nu este maĭ cu totul părăsită.

Lacul-Sărat nu era de cât o baltă situată în mijlocul uneĭ cămpiĭ fórte aride şi sělbatice

şi nu producea nimic, şi nici nu se cunoştea de cât de uniĭ pătimaşi cari din întâmplare

avusese fericirea să se scalde în el şi să-şĭ vindece suferinţele. Cu tóte acestea astă-zĭ Statul

din o asemenea localitate sterilă, numaĭ cu micile înbunătăţirĭ ce s-aŭ făcut póte încasa peste

30 miĭ francĭ anual, în plus că în fie-care seson se clieltuescŭ şi rămân în localitate sute de miĭ

de franci18).

Sunt 10 anĭ deplinĭ, de când a început se fie căutat şi frequentat de multă lume, şi de

când s-a pus primile începuturĭ ale acesteĭ staţiunĭ, dar cu tóte acestea este fórte departe de a

avea organisaţia complectă a uneĭ staţiunĭ balniare, şi dacă nu se va organisa în un mod

sistematicŭ de sigur va fi părăsit.

Cine merge la o staţiune balneară, pe lângă virtutea terapeutică a apelorŭ, caută: un

confort bun, o alimentaţie bună, mijlóce de distracţie şi de comunicaţie; şi apoĭ tóte acestea

ajută şi ele mult şi la efectele salutariĭ ale acţiuneĭ apelorŭ.

Dacă cine-va face băĭ şi este tulburat de diferite neajunsurĭ, efectele vor fi maĭ puţin

vădite, ca în casul când să dispune de tóte mijlócele şi balneare şi de confort şi de distracţie,

lucrurĭ prin care escelează băile străine.

Din causa lipseĭ unuĭ confort bun, cu tótă calitatea superioră a apelor şi a efectelor

salutoriĭ ce se obţin, mulţĭ din ceĭ ce mergŭ într-un an la staţiunile nóstre, le părăsesc, şi dacă

aŭ mijlóce se duc în străinătate.

De sigur că organisarea sistematică şi complectă a uneĭ staţiunĭ balneare ar costa ceva

parale pe stat, cu tóte acestea orĭ-ce sumă ar fi necesară, ar trebui să se dea preferinţă acestor

18 Dacă în fie-care stagiune n-ar fi fost maĭ mult de cât o mie visitatorĭ, şi fie-care n-ar fi cheltuit maĭ mult de 200-300 fr. în 10 anĭ, tot face 2-3 milione de fr. cariĭ aŭ rěmas aci şi cari alt-fel s-ar fi dus peste graniţă.

40

cheltuelĭ, căcĭ o staţiune balneară bine aranjată, póte produce sume însemnate, şi numaĭ în

câţĭ-va anĭ Statul şĭ-ar putea scóte sumele cheltuite.

Trebue nu maĭ să le organiseze sistematic şi să le înzestreze cu tóte cele necesare şi

suferinziĭ vor veni din tóte părţile.