Date post: | 16-Apr-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | raducuaurelia |
View: | 62 times |
Download: | 2 times |
CUPRINS
Introducere .................................................................................................................. pag. 2
Capitolul I. PREZENTAREA FIRMEI .............................................................. pag. 31. 1. Scurt istoric al S.C. LACTA GIURGIU S.A. .......................................... pag. 31. 2. Forma juridică a societății …..................................................................... pag. 4
1. 3. Obiectul de activitate ………...…………………………………………...pag.4 1. 4. Produse și servicii …………………………………………………………..pag.5 1. 5. Structura acționariatului ………………………………………………….pag. 6
Capitolul II. ANALIZA MACRO-MEDIULUI ....................................................
pag. 5
2. 1. Mediul economic .............................................................................................
pag. 5
2. 2. Mediul socio-cultural .....................................................................................
pag. 13
Capitolul III. ANALIZA MICRO-
MEDIULUI ..................................................pag. 11
3. 1.
Furnizorii ....................................................................................................... .pag. 11
3. 2.
Clienții ........................................................................................................... ..pag. 13
3. 3. Concurenții .....................................................................................................
pag. 14
Capitolul IV. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ .................................
pag. 15
4. 1. Analiza detaliată ...........................................................................................
pag. 15
4. 2. Analiza trendului cifrei de afaceri ..............................................................
pag. 19
Capitolul V. MODELUL PORTER ȘI MATRICEA SWOT ..........................
pag. 21
1
5. 1. Modelul Porter ...........................................................................................
pag. 21
5. 2. Matricea SWOT .........................................................................................
pag. 26
Capitolul VI. STRATEGII FINANCIARE ........................................................
pag. 28
Capitolul VII. CONCLUZII................................................. ................................
pag. 32
Bibliografie ..........................................................................................................
pag. 32
Anexe
Introducere
În România, piața produselor lactate de consum trăiește o copilărie târzie. Odată cu
intrarea în Uniunea Europeană și cu stabilirea de către aceasta a standardelor de calitate, a
legislației și a normelor care reglementează producerea alimentelor în maxime condiții de
siguranță și igienă, puține branduri au mai rezistat pe piața lactatelor din România.
Lucrarea de faţă este structurată pe șapte capitole, fiecare capitol cuprinzând mai
multe subcapitole. Astfel, în primul capitol al lucrării este prezentat un scurt istoric al firmei și
situația proprie a societății S.C. Lacta Giurgiu S.A.
În capitolul II și capitolul III am analizat macro-mediului, respectiv micro-mediului
societății Lacta Giurgiu.
Capitolul IV aduce în dezbatere analiza economico-financiară pe 3 ani (2008-2011) pe
bază de bilanţ şi cont de profit şi pierdere.
În cadul capitolului V am analizat forţelor ce pot afecta performanţele firmei prin
folosirea modelul Porter și matricei SWOT.
Stabilirea strategiei financiare a firmei Lacta Giurgiu pe următorii 3-5 ani a fost
analizată în cadrul capitolul VI.
2
În cadul ultimului capitol am încercat să identificăm în urma analizei făcute pe baza
situațiilor financiare problemele cu care se confruntă societatea Lacta Giurgiu la ora actuală.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. LACTA GIURGIU S.A.
1.1 Scurt istoric al firmei S.C. Lacta Giurgiu S.A.
Societatea comerciala Lacta Giurgiu S.A. s-a constituit ca societate pe acțiuni în anul
1991 provenind din vechea “Întreprindere de Industrializare a Laptelui Giurgiu“ şi are ca obiect
principal de activitate “fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor” (cod CAEN 1051).
Unitatea sub denumirea de “Întreprindere de Industrializare a Laptelui Giurgiu “, a
luat ființă în anul 1981, odată cu constituirea județului Giurgiu, desprinzându-se din
Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Ilfov.
“Întreprindere de Industrializare a Laptelui Giurgiu “ a reunit o serie de centre de
colectarere și prelucrare manufacturieră a brânzei telemea, produs specific zonei de câmpie
Vlaşca. Datorită creșterii cantităților de lapte și totodată și creșterii cerinţei pieții s-a impus
dezvoltarea unor capacităţi de prelucrare, în 1972 s-a dat în folosinţă Fabrica de Produse Lactate
din Giurgiu, strada Gloriei nr. 2, actualul sediu al firmei.
3
Activitatea de producţie a produselor lactate se desfăşoară în fabrica de la sediu care
este proiectată pentru prelucrarea a 25.000 litri lapte/zi în lapte consum, produse proaspete
acidofile: lapte de consum, iaurt, lapte bătut, smântână de consum şi smântână pentru frișcă,
brânză proaspătă de vaci şi brânzeturi.
Pentru completarea gamei sortimentale de produse lactate Lacta Giurgiu mai are în
funcţiune două unităţii de procesare a laptelui în brânzeturi în saramură - telemea în localitatea
Stîlpu, cu o capacitate de prelucrare de 5.000 litri lapte/zi şi în localitatea Vedea cu o capacitate
de prelucrare de 10.000 litri lapte/ zi în brânzeturi cu pastă opărită tip caşcaval. Etapizat
societatea a retehnologizat şi modernizat unitatea de producţie de la sediu, producţia fiind axată
pe lapte de consum şi produse proaspete- produse cu o valorificare mare şi comercializare
imediată.
În plus, societatea comercială și-a stabilizat şi îmbunătăţit parcul auto firma dispunând
la ora actuală de mijloace de transport proprii pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi de
desfacere promptă.
Lacta Giurgiu oferă în prezent o gamă diversificată de produse lactate gustoase,
sănătoase și naturale pe care le comercializează:
prin magazinele proprii;
pe bază de contracte cu unităţi importante (hypermarketuri) precum: Kaufland,
Rewe , Carrefour, Cora (atât cele din Bucureşti cât şi din alte localităţi);
prin colaborare cu societăţi comerciale mai mici;
Societatea are o marcă recunoscută pe piaţă datorită produselor lactate de calitate,
cu adevărat proaspete – marca LACTA.
Începând cu anul 2006, societatea a intrat pe lista unităţilor agreate pentru integrarea în
Comunitatea Europeană urmare a unui program de modernizare şi restructurare substanţial, fiind
pe lista unităților aprobate de către Autoritatea Națională Sanitar – Veterinară (ANSVSA) și
pentru siguranța alimentelor – direcția de igienă și sănătate publică veterinară pentru o perioada
de tranziție până la 31.12.2009.
1.2. Forma juridică a societăţii
S.C. Lacta Giurgiu S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de
societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu
statutul.
1.3. Obiectul de activitate al societăţii
4
Obiectul principal de activitate este fabricarea produselor lactate şi a branzeturilor. În incinta
spațiilor proprii S.C. LACTA S.A. GIURGIU își desfășoară activitatea productivă, realizând
următoarele activități:
Aprovizionare cu lapte de la populație și de la fermele zootehnice;
Realizarea de analize de laborator;
Procesarea laptelui;
Ambalarea produselor realizate;
Conservarea produselor la temperaturi adecvate;
Livrare produse din lapte ambalate catre distribuitori;
În perspectivă, societatea intenționează să finalizeze investițiile în unitate de producție din
localitatea Giurgiu, investind atât în finalizarea spațiilor de producție cât și în achiziționarea de
utilaje de producție, ambalare și procesare a laptelui, utilaje frigorifice și mijloace de transport
specializate și a unei stații de epurare a apelor uzate rezultate în procesul de producție. De
asemenea societatea intenționează să își dezvolte rețeaua de distribuție și gama sortimentală
insistând asupra produselor cu valoare adăugată mare (iaurturi, specialități de brânzeturi, creme
etc.) și cu un termen de garanție mai mare pentru a putea demara și derula activități de export.
1.4. Produsele și serviciile principale
Lacta Giurgiu este o întreprindere industrială având ca obiect de activitate asigurarea
materiei prime, industrializare, conservarea şi comercializarea laptelui și a produselor lactate.
În raport cu felul produsului fabricat şi destinaţia economică, S.C. Lacta S.A. se
încadrează în grupa întreprinderilor producătoare de bunuri de consum. Produsele fabricate sunt
destinate pieţei bunurilor de larg consum şi anume consumatorilor individuali, persoane fizice
sau/şi juridice – cămine, cantine, spitale.
SC LACTA SA a obţinut la sfârşitul anului 2011 o cifră de afaceri de 15.825.849 lei, un
profit brut de 89.400 lei1.
Gama sortimentală a produselor fabricate cuprinde2:
- lapte de consum;
- lapte cacao;
- smântână frişcă 32%;
- smântână pentru unt cu 35%gr;
1 www.bvb.ro2 www.lactagiurgiu.ro
5
- lapte pasteurizat.
- lapte bătut;
- sana;
- iaurt tradițional și cu bifidobacterii;
- iaurt de fructe;
- smântână cu 12,14,20% gr;
- făgăraş;
- brânză grasă;
- telemea;
- caşcaval;
- cremă de brânză;
Aceste produse se adresează consumatorilor pentru care preţul este factorul decisiv în
decizia de cumpărare, sunt deschişi la încercarea noilor produse sau testarea de noi categorii şi
apreciază produsele gustoase şi sănătoase. Lacta Giurgiu îşi propune ca pe viitor să devină
furnizorul principal de lactate al Bucureşti-ului prin produse lactate cu un gust foarte bun şi o
calitate garantată, un preţ competitiv, livrare promptă a produselor şi distribuţie care acoperă
întreaga arie a Bucureşti-ului.
1.5. Structura acționariatului
Sursa informației: DEPOZITARUL CENTRAL
1.5 Piețele pe care operează societatea Lacta Giurgiu
Fiecare gamă de produse Lacta se adresează unui segment diferit de piață, firma
urmărind acoperirea cât mai multor segmente de piață fără să existe suprapunere de brand-uri.
Lacta Giurgiu livra în primii ani de la înfiinţare produse numai pe piaţa judeţului
Giurgiu, strictul necesar contractat cu fostele unităţi comerciale (acest lucru se întâmpla în
perioada 1980-1989), iar cantităţile de lapte materie primă disponibile erau livrate capitalei
conform programelor şi planurilor strategice stabilite de centrala laptelui. După 1989 şi-
a creat o reţea proprie de desfacere în oraşul Giurgiu, modernizându-şi magazinele. Prin
6
Acționar Acțiuni Procent
SCOP LINE S.A. loc. GALATI jud. GALAȚI 15.590.000 57,27%
altți acționari / others 7.809.326 28,69%
GEOCHIS SA loc. GALATI jud. GALATI 3.122.500 11,47%
A.V.A.S. loc. BUCURESTI jud. SECTOR 1 702.481 2,58%
Total 27.224.307 100 %
contracte cu societăţi comerciale intermediare care vin şi preiau produse de la Lacta, a dezvoltat
o reţea de desfacere în municipiul Bucureşti, unde deţin şi magazine proprii.
Unitatea dispune în acest sens de magazine specializate pe produse lactate în oraşul
Giurgiu şi în Bucureşti. De asemenea, se realizează vânzări de produse lactate la societăţile care
au depozite en-gros având avantajele de stabilitate, vânzări de cantităţi mari şi garanţia de
recuperare a banilor conform contractelor comerciale încheiate după o bază legală.
S.C. Lacta Giurgiu S.A. are un portofoliu larg de produse lactate, toate distribuite cu
succes atât în magazinele proprii de desfacere de pe raza oraşului Giurgiu, cât şi la
nivelul oraşelor Bucureşti, Galaţi, Constanţa, Braşov şi Craiova. Investiţiile realizate în sistemul
logistic permit atât extinderea ariei de distribuţie în alte zone, cât şi contractarea altor parteneri.
CAPITOLUL II
ANALIZA MACRO-MEDIULUI
2.1. Mediul economic
Comerțul, definit ca activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de
vânzare cumpărare, a constituit una dintre primele forme de comunicare între oameni, care s-a
modificat ca formă de activitate în timp, odată cu dezvoltarea civilizației.
Pentru a răspunde în egală măsură atât intereselor producătorilor de mărfuri cât și celor
ale cumpărătorilor, comerțul trebuie să îndeplinească un rol economic și social bine precizat,
care se concretizează într-o serie de funcții specifice. Rolul sau funcțiile economice ale
comerțului vizează în principal mișcarea fizică a mărfurilor și procesele complexe de vânzare-
cumpărare ale acestora, în timp ce funcțiile sociale sunt legate de satisfacerea necesitaților de
consum ale populației.
7
Unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de integrarea în Uniunea Europeană
este alături de agricultură, industria alimentară. Astfel, ponderea cea mai mare a bunurilor
afectate de legislația pieței unice europene revine produselor alimentare.
Industria alimentară reprezintă o ramură tradițională importantă a industriei prelucrătoare
românești. Sinergia dintre industria alimentară si producția primară agricolă reprezintă vectorul
dezvoltării economice în spațiul rural.
Revigorarea industriei alimentare se realizează printr-o serie de programe promovate de
M.A.D.R. urmărindu-se, pe de o parte, creșterea competitivității produselor din industria
alimentară si pe de altă parte, crearea de noi unități de procesare în spațiul rural, sprijinind o cotă
din proiectele de investiții ale întreprinzătorilor.
În alimentația oamenilor laptele constituie un aliment primordial astfel sectorul
laptelui și produselor lactate este unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii
românești și mondiale. Ca valoare, piața lactatelor - inclusiv brânzeturile, untul etc. - este
estimată la circa 800 de milioane de euro.
În Romania, piața produselor lactate este estimată, potrivit Asociației Patronale din
Industria Laptelui, la peste 1,1 miliarde euro. Trendul ascendent înregistrat în ultimii ani se
menține și pentru perioada imediat următoare, în ciuda crizei existente la nivel mondial.
Dincolo de laptele de consum, piața româneasca a lactatelor este diversă, însă puțini
jucători sunt capabili să se impună în mai mult de o categorie de produse. Gigantul
Danone concurează pe lactate proaspete (iaurturi), umăr la umăr cu alt
gigant, Campina Hochland se concentrează pe brânzeturi procesate, unde este concurată puternic
de Dorna Lactate și, într-o mai mică măsură, de Friesland România. Ultimele două companii se
numără printre acei puțini jucători care abordează cu succes mai multe categorii: laptele de
consum și brânzeturile în cazul Dorna Lactate, laptele de consum, branzeturile și lactatele
proaspete în cazul Friesland. În sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate și Friesland sunt concurate
cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact3.
Fabricile de lapte din România - în jur de 200 - procesează anual circa 1,1 miliarde de
litri de lapte, în timp ce țăranii vând direct pe piață 1,8 miliarde de litri de lapte.
Companiile Napolact, Albalact, LaDorna, Brailact și Danone dețin, cumulat, 77%
din piața totală a laptelui procesat.
La ora actuală, peste 55% din exploatațiile din România, dau 45% din cantitatea de
lapte, dar fermierii au o vârsta de peste 50 de ani și dețin una sau două vaci. Zona Cluj și Brașov
oferă mai mult de jumătate din laptele livrat către procesare din România (52%), iar dacă se mai
adaugă și zona Timiș, procentul se ridică la 60%.
3 Gazeta de agricultură8
România produce anual peste cinci milioane tone de lapte, dar din pacăte peste 40 la
sută din laptele produs în România, în afara fermelor profesionale, nu este conform în ceea ce
privește conținutul organic.
România a beneficiat, până în 2009, de o perioadă de tranziție în care producătorii mai
puteau vinde pe piața internă lapte neconform. După această dată, furnizarea laptelui de către
producători trebuie să corespundă cerințelor UE.
România a obținut, în negocierile cu Uniunea Europeană, o cota totală de lapte de trei
milioane tone pe an deși produce peste cinci milioane de tone. Depășirea acestei cantitaăți atrage
penalizări de 278,3 euro pentru fiecare tonă de lapte realizată peste cotă, iar in cazul în care
cantitatea de lapte produsă este mică, României i se va diminua cota pentru următorii ani.
Comisia Europeană a propus la începutul lunii decembrie o creștere de 2% a cotelor de
lapte, începând de la 1 aprilie 2008, pentru a răspunde creșterii cererii atât în Uniunea
Europeană, cât și pe piața mondială.
Creșterea, ce reprezintă un total de 2,84 milioane de tone, s-ar repartiza în mod egal
între cele 27 de state membre. România va deține astfel o cota de lapte 3,11 milioane tone.
Aceasta nu aduce atingerea rezultatelor analizei pieței produselor lactate care se efectuează în
cadrul controlului de sanătate al Politicii agricole comune, în care Comisia a propus o creștere
graduală a cotelor înainte de expirarea acestora la 31 martie 2015.
CE mai ia în calcul și eliminarea cotelor în aprilie 2015. Evoluția favorabilă a pieței,
combinată cu reforma, au dus la o situație în care, în 2007, pentru prima oară de la instituirea
sistemului în 1968, toate restituirile la export sunt egale cu zero, iar stocurile de intervenție sunt
goale. Raportul privind perspectivele pieței concluzionează că, între 2003 și 2007, creșterea
producției de brânzeturi și lapte proaspăt a absorbit o cantitate suplimentară de 5,5 milioane de
tone de lapte, în timp ce producția totală de lapte a rămas constantă.
În România, în 2008 existau 1,15 milioane gospodării și 1,7 milioane de vaci, peste
90% din gospodării deținând doar 1-2 capete. Numărul fermelor cu peste 100 de capete de vaci
la finele lui 2007 era de numai 163.
2.2. Mediul socio-cultural
Consumul de lapte ține de educație, de tradiție și de alți factori. Sunt țări în care se
consumă foarte mult lapte, aproape dublu față de medie, cum ar fi Norvegia, Finlanda, Spania,
Suedia și țări în care consumul de lapte este foarte redus, în general țările estice. În România,
care are o piață a lactatelor în creștere vizibilă, se observă o educare a consumatorului care
renunță la tradiționalism și începe să fie deschis și spre noi tipuri de brânză, cașcavaluri, iaurturi
9
în diverse sortimente, apreciind și alte atribute în afară de prețul scăzut: calitatea și beneficiile
asupra sănătății.
Factorii importanți care pot influența clienți sunt: vârsta, sexul, obișnuința de
consum, prețul și calitatea.
Vârsta nu trebuie privită ca aspect biologic. Vârsta coincide cu existența sau
neexistența unei familii proprii și cu diferite stadia de cunoaștere în care se află individual.
Prețul și calitatea sunt factorii cei mai importanți în motivația procesului decizional.
Cu cât veniturile sunt mai mari cu atât importanța prețului în decizia de achiziție este mai mică,
accentual punându-se pe calitate. Iar pentru cei cu venituri mici factorul important în decizia de
achiziție este prețul acesta fiind secondat de calitate.
Prețul si calitatea influențează într-o proporție egală atât bărbații, cât si femeile, aceștia
fiind factorii cei mai importanți în motivația procesului achizițional. Ofertele promoționale
influențează mai mult femeile (femei 18% - bărbați 12%). Femeile sunt mai meticuloase și
deoarece ele gestionează bugetul de cumpărături vor studia mai atent ofertele comercianților
încercând să cumpere cât mai multe produse cu aceeasi bani.
Marca/brandul este mai importantă pentru bărbați (bărbați 13% - femei 9%).Acestia
gândesc într-o mai mare măsură aspirațional. De asemenea, aspectul si ambalajul este considerat
mai important pentru bărbați (bărbați 9% - femei 5%). Bărbații sunt mai puțin cunoscători ai
caracteristicilor produselor lactate suplinind această carență printr-o nevoie mai mare de
informație, care să fie transmisă prin intermediul etichetelor și ambalajelor sau printr-o achiziție
repetitivă bazată pe recunoașterea brandului.
Sursa: Mediafax
10
Figura 2.2 Vânzări lactate
2.3. Mediul legislativ
Amortizarea legislației românești în domeniul producției de lactate, implementarea
normelor de calitate în conformitate cu cerințele de igienă și sănătate publică veterinară europene
sunt probleme de maximă actualitate pentru unitățile de procesare a laptelui și produselor lactate
și pentru centrele de colectare a laptelui.
CAPITOLUL III
ANALIZA MICRO-MEDIULUI
Piața românească a produselor lactate, un sector aflat la ora actuală în plină dezvoltare,
iar investițiile în vederea cresterii si diversificarii producției au luat amploare în ultimii ani,
depășind nivelul de 300 milioane de euro. Concurența pe această piață este foarte strânsă și se
intensifică tot mai mult, datorită multitudinii de brand-uri noi sau noi produse lansate sub același
brand, care apar pe rafturile distribuitorilor. În aceste condiții, producătorii încearcă să se asigure
că răspund tuturor categoriilor de consumatori, astfel încât introduc permanent pe piață noi
produse și noi brand-uri. Cu toate acestea, există și la ora actuală pe piață multe companii
românesti cu potențial, care au rămas încă în stadiul nediferențiat al produsului. În schimb, cei
care si-au propus să investească în brand-uri au reușit să-și devanseze foarte repede concurenții.
În paralel, producătorii acordă o atenție din ce în ce mai mare calității produselor lactate
și își dezvoltă noi ferme și noi fabrici. Deși costurile cu extinderea și dezvoltarea sunt mari, ei
aleg să facă aceste investiții pentru modernizarea și utilarea liniilor de producție, în conformitate
cu noile cerințe ale Uniunii Europene referitoare la siguranța alimentelor. Pe de altă parte,
integrarea României în Uniunea Europeana a însemnat eliminarea taxelor vamale, iar piața
alimentelor românești a început să fie puternic concurată de produsele fabricate în spațiul
11
comunitar. În acest context, construirea unor brand-uri puternice a devenit un factor esențial de
supraviețuire a producătorilor din spațiul românesc.
3.1. Clienți
Datorită rețelei de magazine, bazei de transport proprii dar și a distribuitorilor ce își
desfășoară activitatea în diferite zone ale țării, S.C. Lacta Giurgiu S.A. reușește să-și distribuie
produsele atât pe piața locală (unde este liderul incontestabil) cât și pe alte piețe ale țării:
București, Ploiști, Galați, Constanța, Brașov.
O clasificare generală a principalelor categorii de clienți, ar avea următoarea structură:
Principalii clienţi în oraşul Giurgiu:
reţeaua de magazine proprii;
unități militare, spitale și alte unități sociale;
prin colaborare cu societăţi comerciale mai mici din Giurgiu (Corso, Lida, Netson
Giurgiu, Sigma).
Principalii clienţi în afara judeţului Giurgiu:
hipermarketurile Cora, Rewe (atât cele din bucureşti cât şi din alte localităţi);
supermarketurile Billa: Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, Constanţa.;
hipermarketurile Kaufland: Bucureşti, Braşov, Galaţi, Ploieşti;
prin colaborare cu societăţi comerciale mai mici din Bucureşti.
Pe parcusul anului 2011 s-au furnizat produse lactate la 145 de firme din care 38 au
fost hipermarketuri, terți și magazine proprii. Societatea lucrează ân prezent cu 7 mari rețele de
mazine: Cora, Auchan, Bila, Interex, Kauflan, Rewe, Mega Image în rețeaua zonală, care
înregistrează vânzări de ~ 40% din total cifră de afaceri.
Principalii clienți ai societății sunt Metro cu o pondere a vânzărilor către acest client
de 17% din cifra de afaceri, Selgros cu 15% din cifra de afaceri și Hiproma cu 11%. O altă parte
a clienților este reprezentată de societăți cu profil de comerț pentru produsele lactate, iar restul
reprezintă consumuri colective, majoritatea fiind unități militare și spitale.
12
Figura 3.1. Clienți
Nr.
Crt.
Denumire UM 2008 2009 2010 2011
1. Lapte de consum % 25 27 22 29
2. Produse proaspete % 37 39 43 41
3. Brânzeturi % 25 23 32 27
4. Alte produse și servicii % 9 11 3 3
Tabel nr.3.1. Tipuri de produse Lacta Giurgiu achiziţionate în funcţie de ponderea lor în CA a
firmei (pe perioada 2008-2011)
Sursa: Raportul anual 2011 al companiei Lacta Giurgiu
3.2. Furnizorii
13
În anul 2011, activitatea de achiziții lapte materie primă a fost făcută prin centre de
colectare, microferme, ferme și alți producători particulari, situate în județele Teleorman și
Giurgiu Călărași colectându-se 5 903 719L lapte.
Societatea îşi asigură materia primă din judeţele Giurgiu şi Teleorman de la
producătorii particulari deţinători de vaci şi oi şi de societăţile particulare sau de stat de pe raza
acestor judeţe. În fiecare localitate, firma are înfiinţate centre sau puncte de colectare a laptelui
cu o dotare corespunzătoare pentru eficienţa recepţiei calitative şi cantitative şi sisteme de răcire
a laptelui în centrele care colectează cantităţi mari. Cele 60 de puncte sau centre de colectare,
sunt repartizate în teritoriu după un calcul economic de transport, pe rute de colectare având
parcursuri de minimum 100-110 km şi 5-15 puncte de colectare pe o rută. Aprovizionarea este
realizată zilnic și ritmic cu mijloace proprii de transport în funcție de cantitatea de lapte
prevăzută pentru procesare.
Materialele furnizate Numele furnizorilor Ponderea deținută în
total aprovizionări
- furnizorii de materie primă
Lapte Producătorii particulari din jud.
Giurgiu și Teleorman
100%
- furnizorii de materiale
Pahare plastic și caserole plastic S.C. Amplast Lerești 62%
Folie pentru lapte consum și
lapte bătut
S.C. TVK Miercurea Ciuc 38%
Tabel nr. 3.2.Principalii furnizori ai S.C. Lacta Giurgiu S.A.
3.3. Concurenți
Principalii competitori pe piața românească sunt fostele fabrici de lapte privatizate în ultimii ani
și care s-au adaptat la exigentele economiei de piață.
Există două categorii de concurenţi pentru Lacta Giurgiu:
- La nivel local, principalii concurenți din zona de colectare a laptelui, materie primă:
Danone, Roneda şi diverse societăţi care industrializează lapte numai în brânzeturi şi caşcaval.
-La nivel național, concurenţi pe piaţa de desfacere a produselor: Covalact, Napolact
Cluj Napoca, Albalact, Friesland, LaDorna, Tnuva. Cu aceste firme Lacta Giurgiu intră în
concurența în funcție de piața pe care acționează.
Astfel pe piața produselor proaspete societatea are următorii concurenți:
DANONE
14
NAPOLACT – FRIESLAND
LA DORNA
BRENAC
ALMERA
MONOR
Pe piața brânzeturilor societatea va avea următorii concurenți principali:
HOCHLAND
FIVE CONTINENTS
NAPOLACT
EUROCHEESE
ALȚII (LACTAG PITEȘTI , PACO LACTATE )
CAPITOLUL IV
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
Analiza economico-finaciară a firmei Lacta Giurgiueste realizată pe baza bilanţului și
contului de profit și pierdere din perioada 2008-2011 (Anexa 1).
4. 1. Analiza detaliată se poate efectua pe baza următorilor indicatori:
a) Indicatorii de lichiditate, solvabilitate şi îndatorare :
rata curentă a lichidităţii
15
rata „test acid”
X 100 =
rata solvabilităţii patrimoniale
rata globală de îndatorare
16
Figura 4.1. Reprezentarea ratelor de lichiditate şi „test acid”
Scopul analizei lichidității și solvabilității îl constituie identificarea stării societății
comerciale la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea acesteia și a adopta măsurile
necesare pentru a asigura stingerea obligațiilor și restabilirea echilibrului financiar.
Lichiditatea se apreciază ca fiind favorabilă atunci când este mai mare decât 1. Valoarea
supraunitară a ratei în cazul S.C. LACTA S.A. Giurgiu dovedeşte că întreprinderea are
capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. Aceasta constituie pentru bancă un grad de siguranţă
în acordarea noilor credite, concretizat într-un fond de rulment financiar care îi permite
întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor circulante sau a unor
deteriorări în valoarea acestora. Cu cât raportul este mai mare ca 1, cu atât mai mult
întreprinderea este pusă la adăpost de o insuficienţă de trezorerie care ar putea fi provocată de
rambursarea datoriilor la cererea creanţierilor.
Se observă că firma poate, în condiţii de funcţionare normală a pieţelor şi a afacerii, să
facă faţă în bune condiţii necesităţii de a plăti datoriile pe termen scurt, în schimb în condiţiile în
care economia începe să funcţioneze sub presiune sau în condiţii de criză, firma va fi lichidată
de urgenţă şi în condiţiile unor lichidări rapide de stoc pentru a acoperi debite pe termen scurt,
aceasta va avea probleme în onorarea integrală a datoriilor pe termen scurt.
Rata „test acid” este satisfăcătoare dacă este cuprinsă între valorile 0,65 şi 1.
Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plată sunt elemente ale lichidității, prin
care se evidențiaza proprietatea pe care o are partea materială a capitalului de a se 17
transforma în bani sau capacitatea firmei de a face față obligațiilor sale bănești,
respective de a-și onora plățile la termenele scadente.
Se poate desprinde concluzia că firma este solvabilă adică este capabilă să-și
ramburseze toate obligațiile imediate și îndepartate către terți. Se poate observa o cerștere
semnificativă a ratei solvabilității și a îndatorării globale în 2011 față de anul
precedent.
b) Indicatori ai managementului activelor:
rata de rentabilitate a activelor
Figura 4.2. Rata rentabilității activelor totale
18
Rata rentabilității activelor calculată pentru Lacta Giurgiu indică faptul că activele
societății nu sunt folosite eficient.
c) Indicatori de profitabilitate
rata rentabilității financiare
Figura 4. 3. Evoluția ratei rentabilității financiare
Analizând performanțele firmei în anul 2011 se constată o majorare a ratei rentabilității
financiare față de 2010, ceea ce reprezintă o situație favorabila pentru Lacta Giurgiu. Factorul
19
care a avut o influență majoră asupra ratei rentabilității financiare a fost profitul net, acesta
majorându-se de la an la an.
4. 2. Analiza trendului cifrei de afaceri
Cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate s-au calculat valorile pentru parametrii a și b
(calculați în EXCEL cu funcția Intercept și Slope) constatându-se faptul că această funcție
estimează cel mai corect trendul afacerii evaluate.
AniiCifra de afaceri(mil. lei) Anul (t) t^2 y*t
Y calculat (mil. Lei) Diferențe
2008 19.607.700 -2 4 -39215400 18926560,25 681139,752009 17.206.428 -1 1 -17206428 18074627,25 -868199,252010 16.250.800 1 1 16250800 16370761,25 -119961,252011 15.825.849 2 4 31651698 15518828,25 307020,75
17222694,25 0A 17222694,25 B -851933
După determinarea trendului cifrei de afaceri am trecut la pasul al doilea care a
constat în determinarea ponderii elementelor de cheltuieli în cifra de afaceri și estimarea
evoluției acestora în anul 2012.
Contul de profit și pierdere
2008% din CA
2009 % din CA
2010 %din CA
2011 % din CA
1. CA 19.607.700 10017.206.428
100 16.250.800 100 15.825.849 1002. Ven.expl 19.531.850 99,61
19.082.995110,91 17.164.126 105,62 17.029.183 107,60
3. Ch. expl 19.870.181 101,34
18.564.916107,90 17.392.064 107,02 16.825.713 106,32
-chelt. mat 11.581.863 59,06
9.330.22954,23 11.799.475 72,61 12.299.522 77,72
-chel. pers 3.344.937 17,06
2.714.33515,78 2.425.525 14,93 2.132.366 13,47
4. Rez. expl -338.331 -1,73
518.0793,01 -227.936 -1,40 203.470 1,29
5.Rez. net -631.214 -3,22
185.9101,08 -336.469 -2,07 62.587 0,40
20
CAPITOLUL VMODELUL PORTER ȘI MATRICEA SWOT
5.1 Modelul Porter
Modelul lui Michael Porter este un model de diagnosticare strategică a domeniului
de activitate în care operează o firmă. Modelul se bazează pe analiza a 5 factori care își exercită
influenăța în mediul concurențial specific fiecărui sector de activitate. Puterea fiecarui factor și
combinarea lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensității concurențeiși, în
ultimă instanță, determină rentabilitatea sectorului– masurată prin randamentul pe termen lung al
capitalului investit. Grafic, modelul lui Porter este reprezentat prin urmatoarea schemă4:
4 Cândrea D., Management strategic, suport de curs, pag. 67121
Figura nr. 5.1.Modelul celor cinci forțe
5.1.1. Analiza rivalității între firmele existente în cadrul sectorului de activitate
Concurența pe piața produselor lactate din România este intensă, S.C. Lacta S.A.Giurgiu
ocupă momentan având o cotă de piaţă de 10% este pe locul 4 în clasamentul
vânzărilor producătorilor şi procesatorilor de lapte din România.
Cei mai importanți comercianți (producători sau importatori) ce acționează pe piața
lactatelor în România sunt:
Danone este o companie multinaţională, recunoscută ca lider mondial incontestabil în
industria alimentară (deţine locul 1 cu produsele lactate proaspete şi biscuiţii; locul 2 cu
apele minerale). Dintre toate brand-urile sale, pe piaţa României s-a impus DANONE -
produse lactate proaspete.
Covalact Sfântu Gheorghe comercializează lapte de consum cu 1,8% grăsime,
ambalat în pungi de 1 litru, lapte bătut cu 2% grăsime, în două variante de
ambalare: la pungi de 500 ml şi la pahar de 450 ml, lapte sana cu 3,6% grăsime, la
pahar de 175 ml, smântână cu 15% grăsime, ambalată în pahar de 200 g şi
smântână cu 25% grăsime în pahar de 200 g, precum şi în găleţi de 5 şi 10
kilograme (pentru cofetării şi restaurante), unt cu 65% grăsime, la pachete de 200
grame şi unt cu 80% grăsime, la pachete de 200 grame sau cuburi de 15 grame
(ambalate în cutii a 64 de bucăţi).
22
Dorna Lactate, companie a grupului Dorna, comercializează ca principale produse
lactate: lapte superpasteurizat UHT LaDorna, smântana dulce UHT LaDorna
pentru gătit și pentru frișcă. Ca urmare a unei investitii de 3,4 milioane USD într-o
linie tehnologică de procesare a brânzei topite, Dorna Lactate a introdus în urmă cu
3 ani pe piață o varietate de sortimente de brânza topită: cu smântână, cu șuncă, cu
ciuperci și cu busuioc.
S.C. Albalact S.A. aduce astăzi pe piața românească peste 80 de sortimente de lapte și
produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale – Fulga, Zuzu, De Albalact și
Raraul. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte, de la lapte proaspăt
pasteurizat și UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la smântână, unt,
sana, lapte bătut, kefir, lapte cu arome pentru copii, brânză telemea, brânza dulce de vacă,
brânză de burduf, cașcaval, brânză topită.
5.1.2. Analiza intrărilor de noi competitori în cadrul domeniului de activitate sub raportul
gradului de amenințare pe care îl prezintă acestea
Un domeniu nu este atractiv dacă în viitor pot pătrunde ușor în el noi concurenți, care vor
aduce capacități de producție și resurse suplimentare și care vor lupta pentru creșterea cotei de
piață și împărțirea profiturilor. Intrarea în sector va fi ușurată dacă barierele de intrare și tendința
spre relații concurențiale între competitorii existenți sunt mai puțin evidente sau reduse.
Ca urmare a numărului mare de agenți economici ce au intrat pe această piață în ultimii ani,
putem remarca că bariele de intrare sunt relativ mici, noii veniți putântd obține profituri stabile
pe termen scurt și mediu, dar ele fiind scăzute comparativ cu cele ale concurenților cu experiență
în acest sector.
Principalele firme concurente pe piaţa de desfacere sunt: Danone,Brenac, DornaLactate,
Prod Lacta, Delaco, Parmalat, Sandra, iar pe piaţa materiei prime: Danone şi altesocietăţi mici
care industrializează lapte numai în brânzeturi tip telemea sau caşcaval.În afară de firma Danone,
celelalte firme sunt concurenţi cu un potenţial mic, ce fac o concurenţ1ă neloială în anumite
perioade ale anului, cum ar fi în perioada de iarnă cândmateria primă este mai mică, aceste firme
plătesc laptele de la producători cu preţ măritindiferent de analiza parametrilor acestuia.
Putem spune deci că piața produselor lactate din România este un sector atractiv pentru
întreprinderile mici și mijlocii care doresc să obțină profit pe termen scurt și mediu, dar
niciodată pe terman lung. Aceste firme pot supraviețuii doar prin practicarea unor prețuri
sub cele ale producătorilor naționali, dar prin fabricarea unor produse mai slab calitative
23
decât cele ale fruntașilor, clientela ținta fiind reprezentată de indivizii cu venituri sub
medie, mai ales din mediu rural.
5.1.3. Analiza gradului de amenințare a unor produse de substituție
Un domeniu de activitate nu este atractivdacă se caracterizează prin existența unor
înlocuitori actuali sau potențiali ai produselor. Cel mai bun exemplu în acest sens este dat de
produsul unt și substituentul său – margarina. Datele statistice releva faptul că scaderea cu 25% a
consumului de unt în 2010, față de 2009 poate fi pusă pe îndreptarea atenției consumatorilor
catre margarina vegetală ca produs de substituție, mai ieftin5.
5.1.4. Analiza capacitatii de negociere a clienților
Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când clienții au o putere de negociere
mare. Ei vor încerca să obțină prețuri de vânzare cât mai mici, produse de calitate superioară cu
servicii post-vânzare și facilități comerciale deosebite. Aceasta determină o concurență
puternică în cadrul sectorului și scăderea profitabilității.
Publicul țintă al produselor Lacta îl reprezintă consumatorii adulți din mediul urban, cu venit
mediu, familiști, cu copii, orientați spre calitate și siguranța alimentară.
5.1.5. Analiza capacității de negociere a furnizorilor
Un domeniu nu este atractivdacă furnizorii firmei au posibilitatea de a crește prețurile
resurselor oferite și de a reduce cantitatea livrată.
La ora actuală, S.C. Lacta Giurgiu S.A. are încheiate contracte economice cu 11.000
de producători de lapte care deţin în medie 20.000 de capete. În localităţile cu potenţial,
societatea are înfiinţate centre de colectare a laptelui moderne, cu dotări corespunzătoare pentru
recepţia calitativă şi cantitativă, având sistemede răcire a laptelui colectat. Centrele de colectare
sunt distribuite în teritoriu după un calcul economic de transport, pe rutele de colectare având
parcursuri de minim 100 – 110km şi conţinând până la 15 puncte de colectare. De asemenea,
firma mai colectează pe bază de contracte cu diverse societăţi agricole şi anume: Agrotehnica
Vedea, SC Zimbev SRL, SC Agrian SRL.
În ceea ce priveşte furnizorii de lapte materie primă nu există un furnizor unic care să
genereze o situaţie de monopol şi o dependenţă a societăţii faţă de acesta. În cadrul multiplelor
5 http://www.ziare.com/articole24
colaborări cu producătorii au existat şi anumite litigii. Acestea au fost determinate de
nerespectarea parametrilor calitativi ai laptelui: aciditatea la livrare datorată condiţiilor
necorespunzătoare de muls şi păstrare a laptelui de către producători, conţinutul de grăsime,
conţinutul proteic. Aceste litigii s-au clasificat şi soluţionat în urma discuţiilor cu factorii de
decizie ai societăţii.
S.C. Lacta Giurgiu S.A. îşi asigură materia primă de la societăţile agricole, foste IAS-uri
şi CAP-uri, dar acestea şi-au diminuat de la an la an fermele zootehnice şi nu mai
reprezintă parteneri siguri care să asigure materia primă, astfel societatea nu se mai poate baza pe
aceşti parteneri. În ceea ce priveşte achiziţionarea ambalajelor Lacta Giurgiu S.A. colaborează
cu firme autohtone care s-au dotat cu linii tehnologice performante ce asigură aceeaşi calitate şi
preţ efectiv mai mic fiind excluse taxele vamale şi comisioanele percepute. Asigurarea
materialelor pentru producţie, a materialelor directe şi indirecte pentru fabricarea produselor
lactate se face pe bază de contract de la societăţi comerciale, anual, renegociindu-se preţurile.
Societăţile cu care SC Lacta SA are contracte sunt selectate în funcție de calitatea produselor
comercializate, performanțele acestora și nivelul de prețuri.
Puterea de negociere a furnizorilor firmei Lacta este moderată, deoarece:
- nu exista produse înlocuitoare pentru laptele proaspăt;
- produsul oferit de fermieri (laptele) este foarte important pentru producatorul
Lacta Giurgiu;
- furnizorii sunt numeroși și bine organizați;
- produsele oferite de furnizori nu sunt diferențiate pe această piață.
Pentru a-și asigura colaborarea furnizorilor, compania Lacta a stabilit relații de lungă
durată reciproc avantajoase cu aceștia.
Se apreciază următoarele forțe ca fiind de:
Nivel ridicat:
- puterea de negociere a consumatorilor
- nivelul de rivalitate
- amenințarea produselor de substituție
Nivel scăzut:
- puterea de negociere a furnizorilor
- amenințarea noilor intrați
Figura nr. 5.2.Analiza celor 5 factori pe compania Lacta Giurgiu
25
5.2 Matricea SWOT a companiei S.C. Lacta S.A. Giurgiu
Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru
înțelegerea poziției strategice a unei întreprinderi/ organizații. Analiza SWOT începe cu scrierea
unei liste cu puncte curente : puncte de forță dar și puncte de slăbiciune, privind starea unei
întreprinderi/organizații.
Puncte tari
- Societatea S.C. Lacta S.A. Giurgiu dispune de reţele proprii de desfacere nefiind
obligată să apeleze la intermediarii pe raza orașului Giurgiu
- Firma are o distributie bună a produselor, aceasta fiind realizată cu mijloacele
proprii, prin intermediul altor societăți de distribuție sau direct de la depozitul fabricii
- Există contracte de lungă durată cu furnizorii. Nu există un singur furnizor pentru
lapte, materie primă, astfel neexistând întârzieri la livrarea mărfii.
26
Nou-intrati
firme de produse lactate
Nivel de rivalitate
intreprinderi de pe piața lactatelor
cu crestere ridicată și concurență intensă
(Albalact, Danone ș.a)
Produse de substitutie
margarina
Consumatori
societatăți din domeniul
comerțului
Furnizori
- de materie prima
- zahar
- pahare
- glazura
- etichete
- Are o poziție de lider pe piața regională datorită experienței pe care o are în
domeniu și datorită capacității de producție.
- Societatea oferă o gama diversificată de produse lactate datorita faptului că apar
mereu noi segmente de piață și firma valorifică aceste oportunități care apar pe piață.
Puncte slabe
- Dependența de producătorii particulari – este un punct slab datorită practicării
unor prețuri mari de către furnizori pentru materiile prime.
- Există litigii/neînţelegeri cu furnizorii/producătorii de lapte materie primă
care uneori nu respectă parametriicalitativi pentru laptele destinat colectării
- Lipsa unei bune promovări a produselor. În domeniul promovării produselor
Prodlacta se situează mult sub posibilități, firma neavând un program coerent față de concurența
care își promovează intens produsele prin spoturi publicitare, promoții și tombole.
Oportunități
- Posibilitatea atragerii de pe piața locală a forței de muncă tineri absolventi din
învățământul superior – în fiecare an există tineri absolvenți de studii superioare, care își doresc
un loc de muncă și astfel cu pachete salariale motivante firma poate să atragă personal pregătit.
- Firma ar putea realiza o perfecționare continuă a personalului existent prin
conceperea unor programe de pregătire pentru proprii angajați.
- Firma își poate promova produselor proprii participând la diverse târguri, expoziții
și simpozioane.
- Educarea consumatorului român asupra importanței consumului de lactate.
- Datorită participării la târgurile din diferite orașe, firma ar putea pătrunde pe noi
piețe de desfacere, crescând astfel și numărul consumatorilor.
Amenințări
- Costul în creștere al laptelui (materie primă) este o amenințare deoarece astfel va
crește și costul de producție al firmei.
- Posibilitatea de migrare a personalului – este considerată o amenințare deoarece
firma ar putea pierde personalul bine pregătit și cu experiență în domeniu.
- Noi intrați – sunt o amenințare pentru firma deoarece aceștia pot practica prețuri
mai mici, astfel firma riscă să piardp din clienți.
- Creșterea agresivității concurenței – prin apariția de firme cu capital străin care își
îndreaptă atenția spre producătorii autohtoni.
27
CAPITOLUL VI
STRATEGIA FINANCIARĂ
În contextul economic actual, pe piața alimentară din România se desfășoară o
competiție acerbă pentru păstrarea și atragerea clienților. Chiar și pe timp de criză, oamenii vor
continua să cumpere însă vor deveni mai selectivi atât în privința produselor pe care le
achiziționează.
Multe companii vor fi tentate să limiteze din ce în ce mai mult activitatea de marketing
pe timp de criză, acest lucru facând mai ușor posibil atacarea cotelor de piață ale competitorilor
prin acțiuni de marketing puternice derulate într-o perioadă în care o parte din firmele
concurente le vor reduce.
Pentru a depăși cu succes perioada de recesiune, Lacta Giurgiu trebuie să propună
clienților produse diversificate noi, să fie aproape de aceștia, să-i înțeleagă și să le ofere atenția și
sprijinul de care au nevoie6.
6 Bogdan Băcanu, Management Strategic, Ed. Teora, Practici de management strategic, Ed. Polirom
28
Rolul marketingului este esențial în dezvoltarea oricărei companii indiferent dacă este
perioadă de criză sau nu.
Sistemul organizatoric S.C.″LACTA GIURGIU″S.A.
Societatea Lacta Giurgiu ȋşi desfăşoară activitatea ȋntr-un cadru organizat, alături de o
echipă ce are ȋn vedere ȋndeplinirea obiectivelor.
Nivele ierarhice
Firma Lacta Giurgiu este condusă de o echipă formată din oameni competenţi, cu
experienţă, care au pregătirea necesară, activează ȋn diverse grupuri şi sunt capabili să elaboreze
planuri ȋn vederea dezvoltării activităţii, să inoveze ȋn acest domeniu.
Lacta Giurgiu este structurată pe cinci mari departamente:
Departament producţie;
Departament marketing;
Departament financiar-contabil;
Departement resurse umane;
Departament de investiţii.
Structura organizatorică se ȋntocmeste ca urmare a existenţei acestor departamente,
compartimente şi posturi la nivelul organizaţiei.
Nivelurile ierarhice se regăsesc ȋn structura funcţională de mai jos şi sunt determinate de
poziţiile successive pe care le au faţă de directorul general al firmei, managerii diferitelor
departamente de muncă, situaţi pe aceleaşi linii ierarhice.
Figura 6.1. Organigrama societății
29
Planificarea strategică
Strategia de afaceri a firmei este una de dezvoltare a gamei de produse Lacta
Giurgiu.
Scopul strategiei financiare este maximizarea valorii de piaţă a firmei şi ducerea la
îndeplinire a următoarele obiective strategice şi financiare:
Obiectivele strategice
scăderea costurilor cu 5% în următorii doi ani prin accelerarea vitezei de circulaţie a
mărfurilor şi creşterea productivităţii factorilor de producţie;
dotarea cu utilaje de ultimă performanță pentru o procesare căt mai sănătoasă ;
utilizarea într-o măsura sporită a producției autohtone de repere la standarde europene;
implementarea şi menţinerea unui sistem adecvat al calităţii;
accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea unei micro ferme;
implementarea de metodologii şi proceduri de marketing privind comercializarea produselor
lactate;
implementarea unui activităţi fundamentate strategic: obiective, strategie, tactici, analiză şi
interpretare rezultate, monitorizare şi evaluare performante;
permanenta preocupare pentru creşterea calităţii produselor prin identificarea persoanelor
capabile şi dispuse să trateze cu atenţia fiecare etapă de procesare a laptelui;
creşterea ȋncrederii oamenilor ȋn produsele din portofoliu şi generarea cererii;
dezvoltarea portofoliului Lacta Giurgiu;
dezvoltarea reţelei de magazine Lacta Giurgiu în mai multe regiu
sistem de distribuţie orientat către piaţă şi client.
30
Obiective financiare
creşterea vânzărilor mărcii într-un ritm lunar de 15%;
creşterea segmentului de piaţă în următorii 5 ani, cu 50% (prin diversificarea ofertei,
atragerea clienţilor micşti);
alocarea eficientă a resurselor;
Motivaţia alegerii strategiei:
S-a optat pentru o strategie de dezvoltare a firmei ȋn primul rând datorită rezultatelor
pozitive şi ȋncurajatoare ale indicatoriilor economico-financiari ai companiei (cifra de afaceri,
venituri şi profit net) din ultimul an, an dificil din punct de vedere al climatului economic
datorită crizei mondiale actuale.
Pe langă toate acestea se pot identifica pe piaţă şi alte noi oportunităţi de dezvoltare prin
accesarea fondurilor europene, lucru care ar contribui ȋn mod pozitiv la dezvoltarea cotei de
piaţă, a numărului de clienţi sşi implicit a veniturilor firmei. Aceste fonduri ar putea ajuta la
înființarea unei ferme de vaci și astfel material prima nu ar mai avea costuri ridicate.
Ȋn perioadele de recesiune este foarte important să se investească deoarece ″ în perioada crizei
se nasc invențiile, descoperirile și marile strategii″.
Indicatori 2008 20092009/2008
(%)2010 2010/2009
(%) 20112011/2010
(%)
Cifră de
Afaceri19.607.700 17.206.428 87,75 16.250.800 94,45 15.825.849 97,39
Venituri
totale19.541.164 19.098.958 97,69 17.268.959 90,46 17.078.224 98,9
Cheltuieli
totale20.176.378 18.867.840 93,51 17.597.178 93,27 16.988.824 96,54
Rezultat
net-631.214 185.910 29,93 -336.469 -180,99 62.587 18,60
Tabelul 6. 1. Calcul variaţie indicatori financiari
Din anul 2009 venituri au început să scadă treptat în fiecare an lucru datorat în primul
rând crizei economice dar și apariției de noi brand-uri pe piață dar odată cu reducerea veniturilor
s-au redus și cheltuielile, lucru care ajută la obținerea unui profit net 62.587 lei în 2011.
Ipotezele de lucru:
Pentru perioada următoare, 2012-2014, având în vedere continuarea trendului dificil al
mediului economic mondial şi naţional, se asteaptă ca ritmul de dezvoltare al companiei să fie
31
similar ultimului an analizat. Astfel se aşteaptă o creştere a vânzărilor şi a numărului de clienţi
într-un ritm similar, dar şi o scădere a costurilor prin mărirea vitezei de circulaţie a mărfurilor şi
creşterea productivităţii factorilor de producţie şi prin diminuarea la nivel general a tuturor
preţurilor.
Valori estimative pentru perioada 2012-2014, avându-se în vedere ratele de creștere
similare anului 2011-2010. ( 18,6% )
Indicator 2012* 2013* 2014*
Cifra de afaceri 18.769.456 21.566.455 22.458.566
Cheltuieli totale 20.254.773 23.251.778 24.456.784
Venituri totale 20.148.745 22.998.751 23.567.458
Rezultatul net 106.028 253.027 889.326
Tabelul 6. 2. Estimare raport financiar 2012-2014
Ipoteze financiare:
dezvoltarea sau măcar păstrarea aceleiaşi structuri şi volum de alocări de capital;
diminuarea/ menţinerea costurilor de capital, a structurii şi a volumului;
diminuare cheltuielilor cu material primă.
CAPITOLUL VII
CONCLUZII
Comparativ cu piața europeană, în România consumurile de lactate sunt încă foarte
mici. Piața produselor lactate este în plină dezvoltare. Consumul de lactate pe cap de locuitor este
departe încă de media europeana, dar a crescut comparativ cu anii trecuți.
Unul dintre factorii principali care determină această evoluție este creșterea puterii de
cumpărare a populației. De asemenea, oamenii au început să acorde o mai mare importanță
alimentației sănătoase, corecte și echilibrate, iar lactatele sunt recomandate a fi consumate zilnic.
Piața lactatelor deja una dintre cele mai concurențiale, iar mișcările de marketing se
produc cu o viteza tot mai mare. Chiar dacă, în momentul de față, laptele neprocesat mai este
încă, în concepția românilor, un produs „gras și sanatos“, și are vânzări importante, contextul
32
arată că momentul trecerii lactatelor de la stadiul de produs la cel de brand este destul de
aproape.
Bibliografie
1. Bogdan Băcanu, Management Strategic, Ed. Teora, Practici de management
strategic, Ed. Polirom
2. Cândrea D., Management strategic, support de curs
3. Gheorghe, C., Analiză economico-financiară, Editura Universității Transilvania
Brașov, Brașov, 2008
4. Manolescu Aurel, Managementul resurselor umane, ed. Economica, Bucuresti,
2001Gazeta de agricultură
5. Institutul Național de Statistică și Studii Economice
6. Mediafax
7.http://www.bvb.ro
8. http://www.transilvaniabusiness.ro33
9. http://www.smartpromo.ro
10. http://www.infoaliment.ro
11. http://www.jurnalul.ro
12. http://www.ziare.com/articole/margarina
13. http://economie.hotnews.ro
1.4.www.bunaziuabrasov.ro
1.5www.wall-street.ro
34
ANEXE
35
ANEXA 1
INDICATORII DIN BILANŢ S.C.″LACTA GIURGIU″S.A.
2008 (RON) 2009 (RON) 2010 (RON) 2011 (RON)
Active imobilizate – Total 6.647.499 5.852.329,00 5.088.073,00 4.629.864,00
Active circulante – Total 2.601.645 3.550.212,00 3.725.716,00 5.142.199,00
Total Active 9.249.144 9.402.541,00 8.813.789,00 9.772.063,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an – Total
3.831.025 3.853.435,00 4.134.316,00
4.201.931,00
Active circulante, respectiv datorii curente nete
-1.173.013 -256.846,00 -379.034,00 943.047,00
Total active minus datorii curente
5.474.486 5.595.483,00 4.709.039,00 5.572.911,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total
241.492 138.887,00 35.634,00 5.495,00
Venituri in avans 908.004 885.245,00 704.924,00 533.368,00
Capital subscris varsat 1.719.451 1.719.451,00 1.719.451,00 2.722.431,00
Total capitaluri proprii 4.274.570 4.501.631,00 3.918.061,00 4.983.628,00
Creante – Total 1.665.936 1.941.818,00 1.711.728,00 2.354.111,00
Datorii – Total 4.072.517 3.992.322,00 4.169.950,00 4.207.426,00
36
Cifra de afaceri neta19.607.700 17.206.428,00
16.250.800,00
15.825.849,00
Stocuri 846.661 1.383.538 1.281.685 1.569.732
Venituri din exploatare – Total 19.531.850 19.082.995,00
17.164.126,00
17.029.183,00
Cheltuieli din exploatare – Total 19.870.181 18.564.916,00
17.392.064,00
16.825.713,00
Rezultat din exploatare -338.331 518.079,00 -227.938,00 203.470,00
Venituri financiare 13.314 15.963,00 104.833,00 49.041,00
Cheltuieli financiare 306.197 302.924,00 205.114,00 163.111,00
Rezultat financiar -292.883 -286.961,00 -100.281,00 -114.070,00
Rezultat curent -631.214 231.118,00 -328.219,00 89.400,00
Venituri extraordinare - - - -
Cheltuieli extraordinare - - - -
Rezultat extraordinar - 0,00 0,00 0,00
Venituri totale19.545.164 19.098.958,00
17.268.959,00
17.078.224,00
Cheltuieli totale20.176.378 18.867.840,00
17.597.178,00
16.988.824,00
Rezultat brut -631.214 231.118,00 -328.219,00 89.400,00
Profit Net / Pierdere -631.214 185.910,00 -336.469,00 62.587,00
Rezultat / actiune - - - -
Plati restante - Total - 467.254,00 - 1.202.534,00
Furnizori restanti - Total - 295.841,00 - 1.044.173,00
Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale
- 29.450,00 - 23.491,00
Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat
- 141.963,00 - 134.566,00
Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)
135 113 103 94
37