LA ROMANI - upload.wikimedia.org · aii avutti deosebita buncivointd de a ... dict. de MArTuca...

INMORMINTAREA

LA

ROMANISTUDIO ETNOGRAFICO

DE

S. FL. MARIANOMEMBRU ALO ACADEMIEI ROMANE.

EDITIUNEA ACADEMIET ROMINE.

1---1-- -'4) "»--

BUCURESCI

LITO TIPOGRAFIA CAROL G613L16, STRADA DòmNET, 16

1 8 9 2.

PRECUViNTARE.

La compunerea opului de Ma am avutii in vedere numaidatinele si credintele Romanilorft din Ole provinciile, in carilocuescii acestia.

Totusi, del,' ndit' in decursulil cercetetrilorit ntele peste uncle da-tine si credinfe parte romane, parte de alta origine, dar carisém6na' cu ale .Romanilorti, nu Want pututil opri de a nu lereproduce si pre acelea.

Astii -felit pre,sinteat on. publicii cetitoril si pre acestii opti alit'meA, mulfriminda in acelasi timpii tuturorii P. T. domni, carlaii avutti deosebita buncivointd de a contribui la completarea ltd.

Suave-. 'in 1 13 Octombre, 1892.

AUTORULÙ.

SEMNE DE MORTE.

Mártea rari când se aratä omenilorti pe nea§teptate §i

pe nesciute ca sä le curme firult1 vietil, ci ea, dupá cre-dinta §i spusa Românilorti, tot-deauna dà de scire maI denainte prin diferite semne atâtù némuriloril celortI mal deapr6pe cáta i celuI ce are sd nbirsá, cá In scurtil timpil vaveni la dInsulti ca sajf iea sufletula, §i abia dupä aceea searata §i ea singurä.

Semnele cele maI remarcabile §i tot-odatA §i cele rnaIrespandite, de pe carI poporulil românil pretinde a cun6sce,c'á numal deck trebue sä, nicírà cine-va din acea casa,la care sal ImprejurulA careia se intêmplä, sunt urmAtelrele:

Pocnirea nea0eptatä a unoril obiecte din casA, precum :a meselora, a scauneloril, a lältilora, a paturiloril, a

a stAlpiloril de la hornil, a u§eloril, a páretiloril, a ic6-neloril, a oglindiloril §i a grindiloril (1) ;

(1) Credinta f6rte respandita gata in Bucovina càti i 'n cele-lalte tarT lo.cuite de Romanl, dupa cum mi-aa impartasita d-nil Romula Sima, inveta-tora in Orlata si Teodoril Simonil, stud. la-gimn. din Naseuda, in Transil-vania; MarTuca Nistora, romana din comuna MalinT in Moldova. VedlEl. Sevastosa, Calètoril prin Tdra-románésca, IasT, 1888, p. 63: «Cánd poc-nesca grindile Triare cine-va». aqedétórea», reviste. pentru literatura si ira-ditiunT populare, directora Artura Gorovel, an. I. FalticenT, 1892, p. 17:«Cand pocnesce in casa nu-T a bine.»

Mariana, Inmorm. la Romant. i.

2

Stricarea de sine §i momentaná a sticleloril, a blidelorti,a 6Ielora, a tingiriloril, precum §i a altorti obiecte din casé, (1);

Caderea nea§teptatä a unel ic6ne saù oglinli de pe cuittsfdrmarea el (2) ;Deschiderea de sine a u§ilord (3);Deslipirea i cäderea tencuelel de pe pareti (4) ;Mieunarea necontenità i spurcarea tateloril In casá, unde

se aflá, unü bo1nav, saü momentana lorù perire (5) ;antarea cocoOscá,' a gáinelora (6)Ragerea In modil nelndálinatil a viteloril, i mai alesa in-

&una timpti nepotrivita, spre esemplu cánd lag pe mirésé, delapárintil s61 dual Intr'untl carii cu bol la bArbatulti s6i1 (7) ;

Credinta RomAnilord din Bucovina si Transilvania, com. de d-ld VasileTurturénu, preotd in Vicovuld-de-sus, districtuld RAdAutl si T. Simond :«Semnd de mérte e si fenomenuld miraculosd de a se strica ceva, fArA dea contribui cine-va la aceea. Asa d. e. de cum-va vre-und vasil sad vre-undochid de feréstrA se stricA ele de sine.» Vec)I si Wilh. Schmidt, Das Jahrund seine Tage in Meinung und Brauch der Romänen Siebenbiirgens. Her-mannstadt, 1866 p. 39.

In Bucovina si Transilvania, ve41 i Wilh. Schmidt, op. cit. p. 39.Cred. Rom. din Bucovina. In unele pArti din Moldova, «cAnd usa se

deschide singurA, insemnézA cl are sA-tI vinA cine-va.» Ve41 oSeclètòrea» an. I;FAIticenT, 1892, p. 18.

W. Schmidt, op. cit., p. 39.Cred. Rom. din Bucovina, Moldova si Transilvania, com, de dal T. Si-

monii; aSeddtóreau, FAlticenT an. L, p. 19: «Cand la casa gospodaruluimora mAtele orT fugd, e semnd rdito

S. FI. Mariand, Ornitologia pop. rom. t. II. CernAutl, 1883 p. 250.El. Sevastosd., CAldtoril, p. 67: «CAnd cAritA gAina ca cocosuld nu-I abine; s'o mdsurT din funduld caseT pan& la pragd, iar de vine Capuld, IT talcapuld.»Iond Créng5 Serien, t. I. Iasl, 1890, p. 294: «iar &flete nu mal cAn-ad cocosesce la casa mosnOguluT, s5, mal facA a rdd; c'apoT atunclmulte nu mal avead.»aSe0t6rea», FAIticenT, an. I., p. 17. «CAnd gAina cAntAcucosesce, nu-1 a bine.». Com. d-ta Rom. Simd: «Cintarea cocosésc5, aglineT incA prevestesce marT nenorocirT, pote chiar i márte.o

Cred. Rom. din Bucovina, com, de d-14 V. Turturénd, preotd, si a celorddin Moldova, dict. de MArTuca Nistord din comuna MAlinT «Mi-aducd amin-te cA cAnd ail scosa pe o mirésI dela pArintI si-ad pornit'o spre nouael casA, a ragittl una bou si nu multa dupA aceea T-a muritd bArbatuld.»

3

Urlarea sati haulirea cânilorti. Daca inteo casa se aflaund bolnavti, care trebue s'A mòrä, atuncl canele se apropiede casa, unde e bolnavula §i urlandti sapa sati cela' putintisgarie pämIntula de langa acea casa ;

De cum-va familia bolnavuluI nu are niel unti cane, atuncIton aceste semne se facti de catra altl cani strainI, carIvial In ograda celuI bolnavti dela vecini sati chiar i dinlocurl maI depärtate. Insa camele, care urla, numaI atuncIprevestesce mérte, cand 111 plécä capula spre párnlntü, iarde cum-va urlândü 1§I ridica capula In sus, atunci preves-tesce focti (1);

Facerea de pete negre pe mânI, carI sunt ca nisce bu-retI, i carI In tinutula Näsétidulul din Transilvania se numesctinstrelici" (2);

Baterea ochIulul de mal multe orI §i In maI multe res-timpuri (3);

Visarea de araturI, gropi §i morminte pròspete, apol apatulbure, lumlnarI stinse, vite taiate, sati cand In visti Ilü vec,11pe unulti Imbracattl In vestminte negre (4) ;

Caderea dintilorti In visù, cu cata simtescl ca te d6remal tare dintele, ce-hl visez1 ca-ti cade, §i cu cata' ti separe ca-ti curge mal multti sange, cu atata mal de aprépelt1 va fi cela ce are sa m6ra (5);

t1) Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de Rom.Simd; T. Simond; dict. de M. Nistord; Vecll si W. Schmidt, op. cit. p. 88;El. Sevastosd, C616toril, p. 66 aaind urla camele iar e semnd de márte.»

Cred. Rom. din Bucovina, Transilvania si Moldova, com. de d-10. T. Simond;vecp si El. Sevastosil, CAlétoril p. 66: «Cand se facti pete negre pe mang,

m6re cine-va din némurt»Cred. Rom. din Bucovina.Pretutindene in Bucovina si Transilvania, com. de d-111 T. Simond;

vecjI si W. Schmidt, op. cit. p. 38.(6) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com. de T. Simonti; vecT

si W. Schmidt, op. cit. p. 39.

4 --

Curgerea sangelui din 'last"' (1)Durerea inimei fard sà scii de ce, precum i cand te

bate fòrte tare somnulil prin mai multe çlile i nopti de-arêndula (2)

Cântarea cucuveicei sati bufnitel maI alestt çliva pe casasail In nemijlocita apropiere a acestela, precum: pe Ora,pe cumpèna ref-10,nel, pe sura sail grajdiù saù pe ural pomildin grading, (3).

Dintre t6te semnele, cate s'all lnsiratil 'Ana aicea, cariprevestesca cd va muri cine-va din familie saü dintre némurilecele mai de-apr6pe niel unulil nu e asa de temutil ca cânta-rea cucoveicei, numitä altmintrelea In unele parti, precumbuna-órä In tinutulil Näskidului din Transilvania, si pasereamortilor4 (4), de óre-ce la casa, unde canta acésta, trebue,dupa credinta Romanilort, nurnal deck sa mórä, cine-va.

Dovada despre acéstd credintil fòrte r6spanditä, in t6telocuite de Romani, avemil, lntre altele, i urmatórele

versuri sc6se dinteunil bocetti din comuna Crasna, distric-tultr Storojinetului, In Bucovina:

Trage, trage clopotela,CA-V1 mal vine-unti sufleteltit ;Trage trage totil cu jale,SA s'audl pAnA'n vale ;Caciaqa s'a intemplatiiDupel cum a fossil cdntai21,Cucoveica cobit6re

Si de reti prevestit6re. (5)

(t ecyét6rea» Falticent 1892, p. 19:: ( Cand 1t1 cure sange din nasa, itlva muri o mil))

Cred. Rom. din Bucovina.8. Fi. Mariana, Ornitologia, t. I., p. 107; W. Schmidt, op. cit. p. 38. Com.

de d-la T. Simona i dict. de M. Nistora ; aec36t6rea,» FalticenT an. I., p.18: Wand pe o casI va canta cucuvéua, trebue sit rarA din acea casl cine-va.»

Com. de d-la T. Simona.T. T. Burada, Datinele poporuluI romana la înmormmntitrl. IasT 1882. p. 141.

Cucuvétla 'nbufinataS'nu t'aflaT d'iu t'aT Oath' !

Qi e§t1 ahat blästimata5'ahat multù 'nfarm6cata ?..Pi care casa aI stata5'pi cal ugrac aT cantata,Dit thimellTu s'ail ravaitaS'ómilIT-11i toV all murita !Cas'acea gi te alina§TDui:a ginarT di canta§T,Era unlit celnicil mare,Qi oT-le '111 n'avea misurare,5'irghileTe cu diotl,Ci-§1 pascea pi tu livaql;CallT cu Tépe misticate5i mule multu mu§ateAvea hillT, avea nurrirl ;ToV cu fete §'cu feclorT.Pi casa, de anda '11T canta§T,Par'cl strof-lu MI baga§1,01-le 1111 se'ngalbezira5' pan' de una 1111 supsira'Mule §'callT tu'na mucéra,Pasaèndu se'nfarmacaraIepile se'nsärcinara5' tu fitalliu tae crepara,Tihtusira hill!, nurörT,Cu féte, cu top.' feclorT,Glucara pana putura5' top' sum loo ascum0 furl !

5

ApoT §i unù canted" macedo-rometnN din Crurva, carosuna precum urméza :

Adieg: n'ai mal fi fosta pe lumea asta.CO, earl plzesca turma de cal.

CucuvaTe inbufnatä,SA' nu te fi aflatù de unde te-al

aflatti ! (I)De ce WI atatù de blastamata$i atatti de multù intristatére ?...Casa pe care aT statù5i co§ulti pe care al cantatil,Pang 'n temelie s'ail daramatrt,5i (5meni1 totT at' muritù' !Casa aceea pe care te sui§IDe canta§T dup.' ciliaEra a unuT mare proprietarti de oT,Ale caruI oT ere' nenumërate ;(Avea) §i ergheliT cu gardiani (2),Carl' pasceatt prin liveOT ;Cal §i Tepe la unù 1061 (amestecap),51, catarT fòrte frumo0.Avea fil, avea nurorT,ToV cu fete §i cu feclorT.Pe casa de cand iT cantal,Par'ca i-aï adusù nefericirea,Oile i se 'ngillbejira*i pan' la una-T murira.'.Cat:Aril §i call inteo mla§tinaPasakdr" se otravira.Iepele ramase insarcinate5i la Pétare Ote craparl.Ofticara fiiI, nurorT,Cu fete, cu toV feciorilZacura pang putura,5i toV sub pamintil furl ascun§T !

Cas'armase pundicsitä.di &Ilan ni-mutritä ;

PAn'ck,Iù i s'fece padecriscù Iérba i livade !...

6

Casa rgmase desartä*i de 6menT neprività ;Parià cäqù si se filcù ctunpil

crescù érba i livede (1.)

Acésta, credintä, 11185, nu e proprie numaI Românilorti, ciea se aflä §i la alte popòre atata din vechime câta §i dintimpula presenta.

_Romana, buna 6ra, considerati cantecula acesteI pasenlnocturne de cea mai linfioratelre prevestire. Étä, ce ne spunenaturalistula iú n privinta acésta:

«Funebra §i maI cu Mina, la auspiciile publice urgisitacucuveIca se tine la locurI dqerte, nu numaI desolate, ci§i Infiorat6re i nesträbatute. Una monstru nocturna, care nuse aude cântanda, ci numaI gemênda. De aceea, cand searatä ea In orae, i maI alesa liva, acésta Ymprejurare seconsidera ca cea mal infioratére prevestire (2).»

Iar poetula Ovidia :

«Se preface bite° pasere uratä, prevestit6re a uneI scarbemarl, cucoveica (buha) lene§a, care este o prevestire Ingro-zitóre pentru muritorl !» (3)

Dintre popérele de originá sträina, carl ail aceea§I cre-dinth despre cântatula cucovelceI, ea §i Românil, amintescaaicI numaI pe _Rutena din Bucovina (4).

Afarà de semnele ln§irate panä, aid mal sunt lnc5. §imulte altele, dintre earl* unele se arta nu numal némuriloraci chiar §i celui ce are sa. m6r5,.

Dr. M. G. Obedenara, Texte macedo-romAne, basme i poesiI poporalede la Crusova. Publicate dui:4 manuscriptele originale, de prof. I. 13ianaBucuresd, 1891, p. 196.

Hist. nat. lib. X. c. XVI.Met. V. 850:Foedaque fit volucris, venturi nuntia luctus,Ignavus hubo dirum mortalibus ornen.

R. H. Kaindl und Al. Manastyrski, Die Rutenen in der Bucovina, IITheil. Czernowitz, 1890, p. 40.

7

La aceste din urma se numéra maI cu sém5, cAntareacuculul §i visurile.

Cuculil, dupd credinta Rom5,niloril, e o pasere misteri6s5,,ce are taInice legAturi cu sértea omuluI. Glasulil gil, &And11i1 audi 5,ntaia 6r5,' primavara cantandil, menesce tot-deaunaa bine, când resura de a drépta auc,lului sail In fatä, §i dinpotriv5, menesce tot-deauna a Ma sail chiar a mérte, 05,ndresun5, In st5,nga sail in spate.

§i. cum cA Intru adev6ril glasula cuculdi aulitil in spatemenesce nu numaI a 1'66, §i chiar §i a mòrte, ne dovedesceurrnAtorulil pasagiil, pre care 114 sc6temil dinteurnI bocetildin Bucovina :

Ma femee, draga mea,Draga mea, Tubita mea,Cum 'n spate ml-a eantatilAFi mòrtea m'a sagetatg (1).

Ba cuculti, atatti dup5. credinta Rombiloril din Bucovina,cAtil §i a celoril din Moldova §i Tera-Române'scd, menesce aWI Inc5. §i atunci, când cant& pe virvulil easel, lnaintea sailIn nemijlocita apropiere a acesteia, precum pe fôntan5,, peunil cldoiil de rènil sail otavA, apoI pe tlica din clopotnitabisericel §i pe crucile din tinterimil (2).

Unil cantecil din Téra-Bondine'sca ne spune cu privire laacésta imprejurare urmatérele :

Cartà moult' sus pe mewlMarine trage ca sl m6ra,ante cuculil sus pe crucePe Marine la gr6p5.-16 duce.Rem'al mace sänet6s1,,Ea me ducil ca se-mI face msg.

S. Fi. Mariana, Ornitologia t. I, p. 20 i 21.Com. de mal multI RomAnI din Bucovina, apoI dict.!de M.Nistora, Ro-

mina din MalinT, si Anita Pletosa, RomAncA din RAdAsenT, améndoua co-munele acestea in Moldova, judetula Sucéva, plaiula Muntele.

D. StInescu, ObiceiurI religieise, publ. in «Biserica ortodoxa roniAnkuan IX, Bucuresci, 1885, P. 330.

S. FI. Marianil : oValénza» balaca pop. publ. In «Aurora roman5.» an. L,CernAug, 1881, p. 44.

Vecg si «Se46tOrea», Fillticent an. I.. p. 18: «CAnd ti se pare c5, te stri-gä cine-va, nu-I a bine.»

S -Ad'o saplí vi-o lopatASA-mi lacil casá 'ntunecatá;Ad'o teslA vi-o mistrie.SA-ml facil casä. de vecie !.... (1)

Iar o balada din Bucovina ne spune, lntre altele, li acestea :

Cántá cuculti sus pe casA,VAlenavil stA mortil pe masä,CAntä cuculil pe fAntAnA,La VAlénti la captl luminä.;CAntl cuculti sus pe fAntl,Din VAlénti curge venial,CAntl cuculd pe otavA,Din VAlénti curge otravä. ;CAntA cuculil sus pe cruce,Válérul de la nor se duce;Canta' cucult1 sus pe prunil,Unde ducil ,omulii cela hunti?CAntä. cuculti jos in érbl,Unde dual omulii de trébl?CAntA zuculti sus pe nucti,Pe VAlénti la gròpä-lil dual;CAntä. cuculti sus pe t6cA,Pe VAlénti la gr6pA-111 plécá. (2)

Daca cine-va visézä, ca a vorbita cu vre una T'aorta §i

°A mortula respectiva ra lindemnata li chiemata sa mérga'acolo, unde se afrá ela, atund crede poporula CA cela ce avisata a§a ceva trebue In scurta timpa sa m6r5, (3).

Dela acéstä credinta se vede c5, vine apoI li datina Ro-mânilora din unele partl ale Ilioldovef §i T6rii-Romeinesd când

9 --

viséza pe unil mortil In maI multe noptI de-a rêndulti, care-1supfirä, de a da a doua cji diminétä o cépà de pomanä li-cAndil: «tine de sufletul4 cutancia», sail de a se pune In treIdiminet1 dupä olaltà cu spatele la ferésträ §i asvärlindil peacésta cu mâna dréptà o cépä de-a ice: «cine m8 bcintuepre mine n6ptea, set Wad tréba cu mine, ei cu ce'pa.» pi-céndil aceste cuvinte credú cá nu voril visa mal multil Dincontrd dacä nu svèrlti nimicfi, se crede c5, din astfi-felil devisurl lesne potfi sá capete b6la numitä «lipitura» (1).

Mal departe haiducil, voinicil codrilorfi, precum §i. totlbärbatiI ceI vitejI, carI In viéta lorü s'afi ocupatil malcu armele, deal cu alte lucrurl, cAnd visézä cá li s'a sfärmatilbuzduganulfi, le-a ruginitfi pu§ca, li s'a ruptil sabia In dou6sail ail pierdufil otelele dela pist451e, e unti semnú c5, In scurtiltimpti dupä acésta aú sä cadä jertfä prigonitoriloril lorü.

Ca dovad5, despre acéstä, Credintä, fòrte lätitä la poporultiromânil ne peite servi In prima linie visula lut Tudor4 171a-dimirescu», din care reproducemfi urmatelrele versurl:

AleT, maicä, aleT dragaCurAndil visulti mat desléga,Ca scil, maica, am visatilBusduganu-ml färamatil !Sabia cea bunk noua,Am visat'o ruptä in douë.Puva mea cea ghintuitaAm visat'o ruginita.Maid. ! pist6lele meleLe-am visata far' de otele.ApoT inc'am mal védutttSérpe galbanti prefacutil,Ce purta ceirne de tapti,Si crésta ro§ie in capil,

(1) El Sevastosa, Ca16toriT, p. 47. G. S. lonéna, Mica colectiune de su-perstitiele poporultif romana, Buza, 1888. P. 44.

Eld avea ochiti vindkortl,Avea graiti lingusitortl,Si m6 totil ruga memaSA m6 ducti la cuibulti gil !...Maieg, m'alculita mea!Cum sl scapti de cursa rea?CAcT una glasti prevestitortlImI totti spune c'am sl mortt .....

Visulil prevestitorg ala vitézuluI Tudora s'a lmplinitil, cacltrasù fiinclil Intr'unil chipil miselesciI In lagárulä lul Ipsilanti,sefulti volintirilorti grecl, fu si maI miselesce ucisil de a-cestia (I).

AcelasI visa si mal tottt acelasI sièrsitti tragicil l'a avutùsi Ion(t Darie, unulil dintre haiduciI bucovineni de pe la In-ceputula secoluluI presenta. Dovadä despre acésta avemti nunumal traditiunea Românilorii din Bucovina, ci totil-odatä sicântecula haiduculuI acestuia, din care reproducemil urmä-tòrele pasage :

FrundA verde trel alunT,Audit'atT 6menT bunT ?CA de-asupra satululPotera tinutuluT,De'mprejurti cti s'a sculatti,Campa si codru-a 'ncunjuratti,Mare num'érti cA s'a strinsti,Pe Darie l'a cuprinsti.Darie de veste prindeCum cii potera-lti cuprinde,DA sa scape, dar nu póte,CacT potera-T dés6. férte,Si se infrica, se 'nsp5iminta,Si suspinl, s'apoT cAntä.' :«FrundA verde lemml useatti,Asta n6pte stamti culcatti

lo

Sub tulpina unuf bradilSusù de-alti SuceviteI vachl ;Untí soma' greti m'a 'ntimpinattiST-unti vistt grósnicti am visatti:Vulturasil cu sérpe 'n gura'De-asupra de curmiltura,tu sborti par' cA se rotia,Si din sérpe totti ciupia.O! nu-I semnti de bucurie,Ci de grei-i si de urgie !AripT negre reschirate,Ah! sunt negrele-mi p6cate ;Vulturulti el], cioculti sètiEste grósniculit cillati ;Érli sérpele din guraStréngulil de spanzurAturA,

(1) V. Alecsandri, Poesil populare ale RomAniloril, Bucuresel, 1866, p. 216-217.

SA-la sugrume pe Darie,Ce-a trAitd in haiducieSi-a träitti cu harhalicti,Ca sä scape de bellied.CincT pis-tale d'ale meleLe-am visatil fAr' de otele,Semnti cA voitt fi prinsa indat'Si spre marte judecata!

11

pu§ca mea cea noulAm visat'o ruptA 'n doua.Asta-fela §i viata meaSe va rupe, vaT de ea !Ce sA facti, ce sA gAndesca,SA m'e' scapa, sti m 'ndosesca ?CAcT poterA multd vineSA m iea legatti pre mine !

Inteadevkil cä nu multil dupä visarea acestuIingrozitoril

Potira§iT se slobodaSi 160 cota la cota

ducti la 'nehisóre 'ndatACa sä-T fad. judecatl.

Iar scurtil dupä acésta, scosil fiindù din Inchis6re,Intre pantirT mi se duce,Séra cA sä. nu-la apuce,Sus la culmea déluluT,Sus de-asupra satuluTSi-I se face judecatäSi-asta-tela vi* i se gatA,

spInc,luratii fiindil pe imaplil satulul sëù natalti Illarginea subMulti Iederii (1).

Tófe semnele acestea, ale ln§iratti In capitolulil de fatA,facil pe ceI mal multI in§I a crede, c5, numal deck trebue säse bolnavéscg i sa meirl cine-va din mijloculil lorú. i de cum-va unulil saü altulil dintre familiantl e acuma bolnavil, atuncInimenI nu maI sta la lndo615, ca respectivulil are sä m6rA.

Dar tocmaI acéstA credintä de§artà, a cärel obar§ie ori-ginalà se pierde In cea maI profundä Intunecime a vechimil,pe multI in§I dintre cel slabI de Angeril, 11 face sä se bol-navégcä, §i de cum-va sunt bolnavl, chiar sä, i m6rä.

(1) S. Fi. Mariana, Poesil poporale romAne, t. I. Balade. CernlutI, 1873. p.6-15 si 193.

12

II

PE PATULO MORTII.

Bolnavindu-se i c5Onda cine-va la patil, astil-fela ca eternere sa nu móra, némurile sale mai de aprópe rara cand

iaa refugiula la vre-unil medicü, .ci ele de regula cautasingure vindece prin diferite mijlóce i lécurl de easä.

Daca' mij16cele i lécurile Intrebuintate de dInsele nu ajutanimica, daca Oda cá celuI bolnava i s'a apropiata acumsfirsitula sail cum se maI spune, i s'a curmata' vietii,

dacä, zace troInica, si din ce In ce prinde a-i fi tota maiatuncI Ii iaa refugiula la diferite descantece i desfa-

&Uri (1), cugetanda ca póte bolnavula a calcatil In vre-ourmä, rea, sail a fostil de cine-va pocita, saù alta-ceva i s'aIntZmplata, si din causa aceea s'a bolnä,vita.

Celú mal usitatil descantecil la o asta-fela de intêmplaree celii de pociturel.

Dama aicI una esemplara din acesta descanteca, dietatilde Maria Rabulasca, romanca si mósa din comuna Bolana,districtula CernautuluI, In Bucovina:

(1) Vedl despre acesta si Dr. Heinrich v. Wlis gAus dem Leben derSiebenbarger Rumanen.» Hamburg, 1889, p. 30.

O purcestt N.Pe cale,Pe cärare,Grastt

frum6s6,Rumënä. i stin'ételsä,Dar cAnd o fostùLa mijloctt de cale$i cärareO 'ntAlnit'oPocituraCu pocituroiulä,RanaCu ranoiuli2,DiochióiaCu diochioiulä,$i cum o tAlnit'oDe päminttt o trAntit'o,Fata I-o ingttlbinitttOchil 1-o päinginita,Trupultt 1-o dumnicattt,Carnea 1-o mAncatil,Sängtatea 1-o luattt,Cfasti de mérte I-o dattt ;Ósele 1-o sdrobittt,S'Angele I-o b6uttt,Bunä de nemicl o-a fäcutil.N. o prinsti a se mnisela$1.-a se väeraCu glasti mare pAnä 'n ceritt,Cu lacrimI pánä 'nNime n'o audit'o,Nime n'o v6dut'o,NumaI Main DomnuluIDin p6rta cerIulta ;NumaI ea o audit'o,NumaY ea o vèdut'o.

13

$i la N. s'o scoboritädin gull 1-o vorbitti :

«N. ce te mniselezI,Ce te vä'erezI,Cu glasä mare Ora 'n cerittCu lacrimi OW. 'n ptimintil?

«Da di cum nu m'oitt mnisela,$i cum, nu m'olu vaera,C'am purcestt pe calePe cä'rare,Grasä

frumòsä,Rumënä i säniltòsä.$i cAnd am fostäLa mijlocti de cale,De cärare,M'o 'ntAlnittiPocituraCu pocituroiultt,RanaCu ränoiu15,DiochI6IaCugi cum m'o tAlnitäDe pämintil m'o -Wanda",Fata ml-oOchir mi-o päinginita,Trupultt mi-o dumnicattt,Carnea ml-o mâncattt,Sängtatea mi-oOast' de m6rIe cà mi-o data;Ósele mi-o sdrobittt,SAngele mI-o Mutti,Bunä de nemicä m'o fäcutti.»

«TacT N. nu te mnisela,Nu te väeraCu glasil mare pAnä 'n certt,

Cu lacrinil Vana 'n pämintil!Ca pocituraCu pocituroTuhl,RanaCu ränoiuld,DiochiZia,Cu diochioiuldAú sa mérgaIn marea négra,C'acolo-sd doï pesclCu solzii de aurü,Pe-aceia ca gas',

14

Com, de d-lti V. Turturdnil, preolg.Com, de d-111 Rom. Sirncí, invètAtord.

De pamIntd ca i-ord tranti,Pata li-ord ingälbeni,OchilTrupulil dumnica,Carnea 1i-ora manca,San6tatea lua,Crasd de m6rtea cà li-ord da,Tu te-aT insänëto§a;Ósele .sdrobi,Sangele li-ord sorbi,Si tie nemica nu ti-a fi !»

Rostindil descaniat6rea cuvintele acestea de treI orI dupáo-lalta unge trupulil celuI bolnavil cu usturoid pisatil sati§i. cu alta uns6re (1).

Daca bolnavuld e unil fecioril holteig sail o rata mare,orl una bärbatil sail o nevasta tênèrä, §i se presupune ca.cine-va din dumanie, ura, gelosie, sati din alta causa. (5re-11care i-ar fi fficutil pe ursita anume, ca sà móra, atune1le fact.' Inca i pe intorsit, adicä le descantà in ap5, adu-nata din stropI dela m6rd, orI In vinù, orI pe una. vestmInta.

Iar pentru cel cuprin0 de nebunie se mal cere la face-rea pe 'ntorsti. Inca §i o gaina négra, ca sa fie mal de fo-losa (2).

Ét5, unulti i din multimea acelora descantece de tutea--cerea urd saü ursitd, care se descanta maI cu sémá feteloracelorti marI §i nevesteloril celorú tinere, despre carI se crede

s'aril fi facuta pe ursita §i din causa acésta s'ail bol-navitti aa de tare, ca nu e niel o nadejde de scapare, dacanu li se va desface :

Duminica dimin60M'am sculatti,M'am sinicatù,In zorT,In cântatori.Inaintea tuturorùÓmenilortiM'am luattiSi-am plecattiPe drumulti luT TraianùLa f6'ntana Tut Iordantl,Ca sa me spelü,Sa me curalescti,Sá me limpedesettDe t6trt ura,De Oa facetura,De Vita aruncatura ;De totù datulù,De -Iota' faptulti,De totù aruncatulti ;De tóta darea,De OM fa'carea,De tóta aruncarea,De tóta criscarea ;Ca sä me curatescùSi sä, me limpedescü.Iar când am fostùCalea 'n jumetateM'am trezitùSi m'am gasittiDe picióre 'mpedicata' ,De manurT legata,De gura amutita,De ochl orbita,De nasù carnita,De urechl asurdita.Nime nu m'o vec,lutü,Nime nu m'o auditti,

15

Nurnal Maica DornnululSus din naltulti ceruluT,Si ea cum m'o auditilDin gura ca mi-o graittt:

«Ce te caineztSi te vairezi ?»

«Cum nu m'oiti cantA,Cum nu nt'oitt °tankCum nu m'oiù vaira?!Ca cluminica deminétaM'am sculattt,M'am mânecattiIn zorI,In cantatorT.lnaintea tuturorti6menilorttM'am luatùSi am plecatùPe drumulti lul TraianùLa fôntâna lui Iordanü,Ca sä me spelti,Sa me cur4escii,Sa me limpedesctiDe tótä ura,De tóta facetura,De URA aruncatura ;De totti datulti,De totii faptultl,De totù aruncatulti ;De On' darea,De tóta facarea,De OVA aruncarea,De tóta criscarea ;Ca sa me' curatescù

sa me limpedescil.Dar and am tostùCalea 'n jumetate,M'am trezitù

$i m'am gAsitrtDe piciére 'mpedicatA,De manuel legan,De gurA amuOtA,De ochl. orbitADe nasti carnitä,De urechr asurditA,BunA de nemicA fAcutA S

«N. nu te canta,Nu te cAina,Nu te vAirà !CA eti de mana dréptä te-oiti luit.De picibre te-oiti despiedich,De manurI te-oiti deslega,De gurA te-oiti desmuO,De oclif te-oiti desorbi,De nasti te-oitt descárni,De urechT te-oitt desurdi.$i nu te canta,Nu te cAina,Nu te vAirà,CA et1 de mana dréptA te-oiti luà,Cu cAma§A de aurti te-oiti imbrAca

16

$i férte mândru te-oiti sp6.14$i te-oiù curAti$i te-oiti limpedi$i din pata mi te-oiti sculà$i cu grebla oiù greblaTIRA dragostea cat chi aflaDin cos4e1e fetelortt,Din pálAriile flAcAilorti,Din statuhl preoteseloril,Din statultt jupaneselorilDin cor6na imOrAteseloril ;Téte mi le-oiti greblà$i téte aicl in ap5. le-oiti aduna,SAn'étate-1 cApka.Cine pe tine te-a vedé,SA I para cA sérele a rAsarittl.&Tele . i s'a serie in frunte,Dol lucéferIIn umerile obrazultd,qi luna in barba..,$i tu-1 fi cea mal de trébil,Mal frumésA,Mal s'An6t6sä §i mal voi6s6.»

Rostinda cuvintele acestea descantátérea spalá pe fatasaiI novasta bolnavd cu apä, descántatä pe fatá i crede cafäcêndil acésta bolnava, daca i s'a facutti pe ursitä, trebuenumaI decAt sä, se ridice §i sä. se Insánèto§eze (1).

AMI descântecti de desfacuta sail desfdc6turd, care seIntrebuintézä nu numaI la fetele §i nevestele cele tinere, ci§i la feciorfi §i bárbap ceI tinerI, sunä, precum urrnéza :

LunI diminétà m'am sculatti Cand am fostil la mIedti de cale$i pe cale, pe cArare m'am luatti, De cale qi de cArare,

(1) DescAnteculil acesta dict. de o RomincA, din satulti StulpicanI, districtuldHomoruluI, mi l'a comunicatil d-li-1. V. Turtur6nil, preotil.

1\l'am talnitti Cu Baba-drba.Baba-6rbä, de mine s'a apropiatil,De mana drépt'd m'a luatti,In gr6pA, Cu spinT m'a aruncatù*i crast1 de mórte cá mí-a datü...Hall', cI6rA négra,Négrii, plintán6g5, !cag mata',INlégrá. priscornitLI!Ieall urile,nickurile.5i-aruncAturi1e :Fácáturile din luna' nóuä,nekurile dela sfirsitti,Fäckurile dela ivitil,Fácaurile mucede,Fiicè'turile putrede....lhi ! halla négrä,Ponégrá !P'icT vinovata mea,Cará-te de-acolea,...9i durerile itT iea !Telte durerile

i urile4., i fácgturile*i-aruncaturileDin capaDe sub capti,Din ochTDe sub ochT,Din nasùDe sub nasil,Din barbáDe sub barbkDin pieptùDe sub pieptil,Din manurT §i din pici6re

Mariaml, Inmorm. la Romant.

17

Pana 'n degetulil celii mare.Tu, de nu 1--1' asculta,Durerile de nu4 luà

i de aicl nu te-1 cara,In pl'elea g616 te-oiti desbraca.,Cu lanturT de fiera te-oTù lega,Pe ulita satuluT te-oTti purta,Pe ulita satuluTPan' la casa vinovatulul,Zav6rele cele de fieril le-oTù lua*i pre t6te le-oTù sfárma.1.4ele cele de aramá, le-oill zdrobi,In casa vinovatulul m'orti viri,Desbracandu-m6

i scoOndu-m6"Din urA,Din facaura,Din datù,Din faptil,Din lucru celil necuratù !Celtl ce ml-o facuiù c'o manáEq' imT desfacti cu delue,Celil ce mí-o fácutù cu dóueEti hnT desfacil cu treT,Cela ce mí-o fäcutù cu treTa 1m! desfacil cu patru,Cela ce mi-o fácutil cu patruEil inaT desfacù cu cinc!,Cela ce mí-o fácutù cu cinc!Ea inaT desfacil cu §ése,Cela ce mi-o fäcutù cu §éseEa imI desfacil cu §épte,Cela ce mí-o fácutù cu §épteEti 1m! desfactl cu optù,Celil ce ml-o fächtù cu optùEti iml desfacti Cu nen.16,

Cela ce ml-o fácutil Cu n6u6

2 .

18

Eil iml desfacti cu (jece, I DrIânele s i se legeGehl ce mi-o fAcutti cu qece Ii limba'n gurd sece! (1)

Romancele din Transilvania, pe lânga diferite descantece,maI intrebuintéza, ca ultimulg mijlocil Inca si und pravg pecare fig dal celuI bolnavil de 136util si pe care liii preparädintr'o radècinä, säpata de pe mormintulg unul copilil InVinerea-mare sag Vinerea-séca (2).

Daca niel descantecele i niel mijloculd acesta nu i-agajutatil nemica, i daca celù bol-lava e ung barbatg sag omuere tnaintata In vIrsta i vëdú acuma ca nu maI e nielung chipg de scäpare, lnsanètosare i radicare, atunclnumaI atund chiama pe preotulg localg ea marturi-sésca i Impartäséica cu sfinta taina a euharistieI sag, cumse maI spune, cu cele sfinte, ca sa nu mérga In ceagalta lume

ci curatil i Impacatg cu cugetulgnag pana si cea mat' de pe urma datorinta de crestingadev6ratil (3).

MuIV ini i maI alesg dintre eel mai avuti, cand sesimtescil fOrte bolnavI i vkla ca acuma-sil maI multii c'anzipiciora in gr6pet 0 cu unula afaret sag, cum se maI c,lice, cti,aú ajunsg pe pragula mortit, Indatinéza de a-si face si sfintataina a maslultd sag ungerea din urmet, despre care se credecá ajuta, omului bolnavil sag' sa m6r5, maI de grab& sag säse scelle.

In Bucovina ungerea acésta, la care ieag parte de regula

Acestd descAntecd dict. de o RomAncA din StulpicanT, mi l'a com. d-1üV. Turturénd, preotd.

Wlislocki, op. cit. p. 30.PretutindenT. Vag si D. StAnescu: «Obicieurl relighiseu publicate in ccBi-

serica ortodoxel roman& an. IX, BucurescI 1883, p. 322. «Omuld incá in tim-puld bellel se ingrijesce pentru o meIrte bura sA fie impAcatil cu totimArturisitil i impArtAsitd cu sfintele taine. Eld se ingrijesce tot °data curatd,imbrAcatd, incinsd i incAl(atd.» Burada, Inmorm. p. 6.

-- 19

cen puinü treI preoti, se face tot deauna pe cheltuéla celulbolnavil sail a familiet acestuia.

In unele pärt1 din Transilvania trisä, este datinä ca baniIpentru maslu sä, se adune, chiar i pentru 6menil eel matavutt, In biserica orl umblânclù din casa In casä, crec,16ndu-se c5;ntre Gel ce dati banl de milä, pentru maslu multi sevoril fi afländil bunt i pläcutI lnaintea lui Dumneleil, i prinurmare darulú acestora va fi luatti In considerare (1).

Mal departe se crede Matti In Bucovina, cAt i In Mol-dova i Transilvania, cä celil ce chirme In timpulú maslulul,precum si aceluia cäruia Indatä dup5, ungere 1.1 va fi matbine, va mud de grab& Ton asa va päti i acela, la carese va Intèmpla ca Inceputulil evangeliet, ce i s'a cetin la

sä, fie- tipäritil numal cu litere negre. Din contracelti ce va fi trézil In ton decursula maslulul, iarä dupä sfir-situhl acestuia nu i se va face de-o-datä bine ci pe 'ncetisorula,precum i acela la care hiceputulil evangeliel ce i s'a cetinpe urmä, va fi tipäritti cu litere rosil, se va hisänkosascula cät mat de graba de pe patula durerilora (2).

Dup.& ce s'a märturisitil si comunican cu sfintele tainerespective, dupà ce i s'a facutil maslu, chiamä celti bolnavilpe tog cAsasit i vecinil, precum si pe top aceia desprecart 41 aduce aminte GA' i-a nedreptätitil sail i-a sup6ratilcu ceva In viata sa si dela fie-care 41 iea rémasil burn, ru-gändu-1 ca ierte. Ba adese-ort se iartä pänä cu deaceia, cu cart n'a avutil nemica In OM viata sa.

fie-care, vèglêndu-lil ca se afid acuma pepragulg mortif

Com. de d-la Rom. Sima.Com, de mal multi Romani din Bucovina, apol de d-ia Rom. Sim., din

Transilvania si M. Nistora din Moldova.Com. de d-la Tonica ala luT IordachiIsaca, agricultora in Mahala, Bucovina. «Daca until bolnava de mbrte se cdse

o camasti i i se gresesce ceva la dinsa, acela asemenea nu va muri incalung& vreme.»

20

ca nu mal e niel o speranta de sc5.pare i Insänètosarese Induiosézd i cu lacrimi In ochi Ild iarta, rugandu-16In acelasl timpti ca i eld sa-i ierte pre dinsit

Scena acésta, a iertarii si Impacä.ril e una dintre celemaI duióse ì mai pètrundét6re, asa ea panä chiarmai Impietritd la inimä, daca nu plange, trebue celd pupalsá lacrameze, si de i-ar fi facutti orI si ce nedreptate si

trebue sa-ld ierte.Despre celd ce nu se iartä, cu ceI ce le-a gresitil In

viéta sa se c,lice cá móre f6rte cu anevoe. Pe cand celdce se iartä, si Impadi cu t6ta lumea, nu se chinuesce de

ci numal adórme.Cea mai mare parte de Romani i cu deosebire capii

ceI din vechime, catd i ceI din timpulti defat& aü Indätinatil i Indatinéza, de a-0 face si diata sad,testamenta, daca sciù. ceti si serie, adicá daca,' sunt milearcis-ceva InOtati, iarä cei neculti, adica tèranil, lasä, numalcu limba de n26rte ce are sà se Intêmple Cu averea lordmiscat6re i nemiscatóre, dandd In acelasil tirnpú cate-o po-vatuire verbalä, de Gael sunt datori urmasil a se tine In-tocmal.

Celd pusd pe cale de a-si face diata, fie In scrisd sad ver-bald', se Ingrijesce mal IntaI, de sufletuld sai, de comandasad comandare, adica de tóte cheltuelele trebuincióse atatil laInmormlntare catù si mai pe urma spre mantuirea sufletuluiséd, Indatorindd _pe mostenitori, de cauta cu cele reli-gi6se, pentru met se si reserva prin acea diata o parte dinavere, din care nu se póte acolosì mostenitorulul, decatnumai cand îï lndeplinesce datoriile séle (1).

Punctele principale spre scopuld acesta ni le infiltiséza,

(1) VedI despre acéstá si B. P. Hasdeil, Columna lul Traiana. an IX.Nona serie, t. III. BueureseI, 1882, p. 575.

21

urmätórea poesie poporana din Transilvania Intitulat5, testa-,mentula soldatului :

Dac'a§1 prinde a muriSag acel turd m'arti robi,Te rogti, sotie iubitä,Fä o rugä umilitäPentru sufletelulti met'',Ca sa-lii ierte Dumneqeti;SI dal popiI särindare, i One la celti ce n'are 1.

Cela ce nu se intereséza de sufletulil sèil 0 nu dispunenimica In privinta acésta, pana ce e Inca' In viéta, nu nu-maI ea e tinutti de und ointi carpanosia si harsittl, ci tot-d'odata vorbitil mal pe urmä, de Mil

Dupä ce s'a Ingrijitil de sufletulil sèil precum si de t6techeltuelele, ce mal trebuescil pe urma, restulil, ce r'émane,116 lasa urmasiloril celorti mal de aprópe, 0 earl sunt Instare de a administra acelil avutti.

Diata In scristi se face si se subsemnéza de regula deultra celil ce o da, maI rare-orI de caträ unti sträinil. Incasulil din urma, &and se compune de caträ unti sträinil,se cere ca numal deca sa fie subsemnata atatil de celti ceo da, can si de catra dol sail patru marturI, carI nu suntrude cu mostenitoruhl..

Celia ce nu scie scrie °Mama, maI antal pe unulti sail pedoI órnenl, earl' crede eltí cá sunt mal cu priinta 0 apolIn presenta acelora spune elti sotieI sail copiilorti s61 ce arede spusti, lasandu-le cu limbei de mérte ceea ce are de lasatti.

In casulil din urma se cere ca motenitorulil sail mo0e-nitoril, daca stint mal multI, O. fie de fata la, facerea sailspunerea diatel. Iar daca adev6ratuhl mostenitora e din In-

(1) I. Popa Reteganula, Trandafh I 0 viorele, poesil populare. Gherla, 1884,p. 102.

22

tèmplare dusa in cal6torie saa in alta loca unde-va i nupóte fi de fa, atuncI cela ce face diata nu iea in conside-rare absenta luí , ci ela spune i in casula acesta tota ceare de spusa.

Diata verbala a unni orna data pe patula mortil sale selndeplinesce IntocmaI mal in generan"

Fórte rara se ivesca certe mal pe urmä, din a caroracause s'ar puté nimici diata, neflinda scrisä i acésta seIntémplä dórä, numal atuncI cand mortunt, la facerea diateia nesocotita pe unula dintre membrii familiei prin aceadial, sal cand mostenitorula nu sl-ar indeplini cu sfinte-nie dätoria sa, adicA cand ar nesocoti inteo privinta saa In-tealta cele ce le-a läsata cu limbá de mórte cela repäusatti.

Asa, buril óra, cand se tntémpla cá párintil lasa unuiadintre fii mai multa avere decat la alta, cela cu mal multatrebue sá faca tóte datoriile religi6se mortuluI, caci cei-laltIfratl sunt tot-deauna cu gura pe dinsula, si niel ca voescasa-si aduca aminte de bunultt lora, mäcara ca le-a rasatù silora avere, sub cuvinta cá,' n'a fosta drepta la impärtéla.

In casa cand adevèratiI mostenitori sunt inca nevIrstnicl,atunci atata eI ata i averea lora se 'asa a fi Ingrijitl decaträ una din rudeniile mal de aprópe, rara ca aastafie de caträ cine-va privighiatä saa s'A alba a da socoté15,cul-va despre cele ce le face, dar tot-odata, i farä óre-slcare r6splata, ci numaI M'ata ea se bucura de acea averepana ce cresca copiii marI si se cäsätoresca.

Ruda respectiva frisa, adicá epitropula, este indatoritä mo-ralminte de a se Ingriji de copiii orfanl si de averea ace-stora ca si de copiii i averea sa proprie, si a purta InacelasI timpa grija si de sufietula pärintilora, carl Fati lä-satti cu limb5,' de márte ca sä fie epitropa asupra copiiloras6I i asupra averiI acestora.

23

Daca celti ce se Oa pe patulti morVi nu are copiT,

atunci lasà averea sa sail bisericeI sati une l rude sail' sialtdi mil strainil, 'ins& maï tot-d'a-una cu acea adäogire casa caute din and 'in c'and de sufletulil s6i1 si de a nu in-straina averea, ce I-a 15,sat'o, ci de a o da la timpultt WIsi acela la unit altulil pre care i-a spusil (1).

(1) VedT despre acésta i «Columna luT TraTantl», an. IX, S. III, p. 574-677.

94

III

REPAUSARE A.

and °mula bolnavil aratä celoril de fa tä flinte, pre carIacestia nu le vèclü, ci numal elü singurti, asa spre esemplu,cAnd spune cá vede diferite figurI de 6menl, de animalede paserl cu deosebire Irisa porumbl ; cand se ciupesceneIncetatil la nasù si-11 scobesce Intr'una moda iritatil dinta;cand se 'nteIrce necontenita cu fata spre pärete i cautà cuochiI peste capti; saü când 1i lndréptä privirea spre anu-mite obiecte si multa timpil sl-o tine atintita spre acelea;cand i se stried cäutätura, i se turburä i painginesca ochiIfugindu-I In funduld capuluI; când prinde a i se ascuti na-sula, a i se negri lnchieturile la degete si a i se Invineti un-ghiile; cand Incepe a aiura si a dice: «dati-ml straele säme lmbracti si ciobitele saú opincile sä, me Incalta cá, vreilsä me ducti;» In fine cänd i se face botá la inima saú i serupe de la inimä i prinde a sufla greú, atuncI e unil semnùsiguril °A' n'are s'o mal ducá multa, ci cá In scurtaare sä, mòrä, (1).

(1) Dict. de Maria Ursaca din Vatra-Dornei precum i de altl insT din Bu-covina; com, de d-in T. Simonti din Transilvania si M. Nistorn din MAliniin Moldova.

25

Decl cel de casa', cum \Vil a nu mal e nicI unü chipt1de scApare, de-aril fi orl i atil de gracI i nevoiasI, seingrijescil maI nainte de telte de-o luminA de céeá gallAnkca sá ailA ce pune In mana celuI ce trage de mea-te saila i-o lin6 la capil pe and 111 va da sufletulil (1).

daa, din intêmplare, nu se aflä, nid unù strginil Incasä, alérgä unulil de graba In vecinI i andu-le de scirea N. trage de meIrte II 1'60, sä vie care-va ca tie lu-mina pArA ce-§1 va da sufletulù'. i ac6sta din causit ca, duph'credinta poporului, and trage cine-va de moirte, nu e bines'A-1 tie lumina unulti dintre némurile cele mal de aprópe,pentru-ca aceluia II e mal jale si atunci bolnavulti se chi-nuesce maI multa pAriä,' ce nuíre (2), sail si din aceeamultl insl nu potù muri pana ce nu-sl mal Oda' o-datà peunele rudenil sail pe una' amicI intiml. In casulil din urmase aduciI numaI deat cel ce bolnavulil II iubesce maImulta' si-I doresce mal tare, credéndu-se a la prima lorilvedere ìndatìt rep'äusézä (3).

Asemenea nu pite de gralA muri, ci se muncesce si chi-nuesce tewte multa si atuncI, and Ii tine lumina unulil precare ra iubitù f6rte multa In viéta so, saü unulù pre care

péte de felti suferi. De aceea, dacA-I tine lumina siuna sträinù si si atuncl mere cu greil, vine altulil de i-o tine.

Acéstá credintá fOrte rèspandità,' la poporulil romAnil sevede a a data nascere urmAtcirel doine, care asemenea oIntalnimil mal In Ole Orile locuite de RomânI:

Frundulitrt de lilmhe,Ce-am iubitii nu-mi maì trebue,

Com, de d-la G. TomoiagS, cantorCt bis. in Sucéva.Com, de d-lti Ionia ala luT lordachi Isaca', agricultora din Mahala, sata

in districtula CernAutuluT.Com. de d-la T Saltona.

26

Niel la mòrtea mea s1i. vieNiel lumina sl mi-o tie ! (1)

Dupa CP s'a' adunatil acum téte némurile cele mal deaprépe ca s'A asiste la esirea sufletuluI celui ce trage demerte, precum i acela, care e menitil sä,-I tie lumina, seaprinde degrabá lumina de mal' nainte prepare& spre acesta

i se pune In mana saa i se tine la capa, dupA. Im-prejurarI, iar& pre cel mal de aprépe ai murindulul precumsi pre acela, din a caruI causa nu péte sil, mara, fiindil-caIlú iubesce feirte multa, tia sc6te pe una momenta, pana ce1s1 va da sufletula, M'ara (2).

In unele 041 ale Bucovind, Moldova §i Transilvania i seda murinduluI saù i se tine la capa numaI o singur& lu-mina' de céra,' aprinsä, (3).

In alte partl din Bucovina se obiclnuesce a se pune Inmana drépta celul ce trage de m6rte dou6 luminl, anumeca pre una dintre acestea sa o ducA. In cea lume altuladin némula sèil sail si unuI straina, care a muritil fittra de

facèndil prin acésta o faptà bunä. i crestinésca (4).In tinutula NasauduluI din Transilvania, cand cine-va e

aprópe s'A móra, IngrijitoriI sé1 aprinda o luminita de céra,I-o puna In mana dréptä, i apoI I-o apropie cu mana cutota de gura; de cate orI morbosula respira', de atatea orlflaara luminet se abate de la positia sa, adica deviéza, iarcand flacara a incetata de a mal devia, atuncl e semnil ln-vederatil ca respectivula a muritil (5).

In alte partrdin Iransilvania, cum Incepe bolnavula a se

Anastasia Leonescu, Dome pop. din prejuruld Salistfl langa Sibiiü, publ.in «Familia» an. VI. Pesta, 1870, p. 222. Comp. i poesia pop. din a Tomult1

sa0 Nona biblioteca romana. Cursula 1882-83. Brasova, 1882, p. 39.Com, de da. Rom. Sirnü, I. Georgescu si T. SimonaBurada, Inmorm. p. 7 si com, de d-10 Rom. Sima.Com, de d-15 G. Tomolaga.Com. de T. Simonil.

27

lupta cu m6rtea, i se acopere fata cu una tulpana negru,ca sä, nu-§I p6t5. vedé p6catele. Dupa aceea i se da o lu-mina aprinsa in mana ca «simbolfi al fc esistenfel trupescb,cad nimicil nu e mal Infiorätoril pentru Romanil Transit-vanenI decal aceea, cand m6re cine-va fara de lumina, §iniel unù p6catil nu e mai mare deck a lasa pre ung orml,fie chiar §i celil mal inver§unatil dumanti, sä, méra far&de lumina (1).

In unele partl din Banata lnsa, cand trage cine-va demérte, fie de orI-ce categorie sail etate, indata lla ImbracaIn schimburl citrate, Ila iincalta §i-la plépt6na, apoI se aprindatrel lumira acute din cérä, §i lnv6lindu-se cu unil guleriade panza noua i se punil In manä, tinéndu-le In acela§1timpa o baba Wean& cu mana. Iar dupà,' ce I-a e§itil su-fletulti se stinga acele lumini §i se aprinde eke una de settsail o lampa (2).

Lumina de cérd aprinsa, care se tine omulul, cand mire,In mana dréptä, sail la capil, 'Dana cell da sufletula, trisem-néza, dupa credinta unortt RomânI din Bucovina, precumbunä, 6ra, a celora din Campulungii, ea respectivula estecre§tinil, marturisitti, Impärta§ita §i Impècatii cu t6t5, lumea,§i ca sit vada pe unde va merge In cea-lalta lume. Altildin contra credil, cb. 'n cea-lalta lume domnesce lntunericagrozava, §i de acea i se tine murinduluI lumina aprinsa Inmama' ca sä, nu §éda acolo pe'ntunerica (3), §i din causaacésta sa-§1 prapädésca sufletula (4); éra alp! spuna ca

Wlislocki, op. cit. p. 30-31. Com. de d-Iil T. Simond : «Se 'ntémpliiadese-orT el din neprevedere uniT mord fArA de a li se tiné lumina. Acéstase considerl de cea mal mare nefericire, flindd de pArere a acésta e undsemnd invederatd cA respectiviT si in cea-laltà lume vord fi lipsitf de lumina.»

Com. de d-1 Ioand Popovici, invAtAtord in Opatita.Com, de d-ld Av. Macoveid, preotd in Badeutd, districtuld RAdlutuluT.Com. de M. Ursaca din Vatra-Dor neT.

28

mortula are sá se lnfätiseze lnaintea luI Dumnec,Ieti luminosacu trupuld i cu sufletulti (1). In fine, dupd uniI, luminaacésta Insémnd lamina lumit, adicd DomnuluI nostru Is.Christosil (2).

In unele ptirti din Transilvania, precum build órd In Or-Imprejurime, se crede a de aceea se pune luminä

aprinsä In mAna omuluI ce móre, ca sd nu se OM apropiaNecuratalg de dInsula i pentru ca s5, mérgä curatil In cea-laltd lume (3).

In Te'ra-Bom4ndsc4 asemenea, ca i 'n Transilvania, cAndo persónä bolnavä devine In agonia mortil, i se pune Inmitna drépta o lumlnare de cérd aprinsk ca dandu-s1 sfär-situlti, sa nu se apropie Dichurlle necurate de dinsulti, si pecea-laltä lume sà aibä' luminä (4).

In Moldova la darea sufletuluI, saù, dupd cum se mai qice,la cea din urmd clipéld a vietiI se pune In mäna celui cemóre o luminare de cérti galbènd aprinsk parte pentru casufletuld sä fie Intimpinatil cu luminä la despärtirea lui detrupti (5), parte spre a nu 153a, ca duhurile necurate sd se a-propie de elk si cu lumina trebue sá mérgdInaintea luI Dumneleil pe cea lume (6).

De se Int6mplä sà m6rd cine-va färä lumlnare, atuncI spunilRomânil din Moldova cá a amtta m6rte intanecata, §i fórte

cäinézd 136trânil i b6tränele satulul pentiu acésta.Romdnil MoldovenI Ora o jalnicd Ingrijire pentru cei re-posatl lard lumlnare, mal alesù pentru ceI InecatI saù peritl

Com. de d-b1 G. TomoIagg, cant. bis.Cred. Rom. din Sucéya.Com. de d-lti Rom. &nil.Ionéral, op. cit. pag. 35.A. Lambrioril, Obiceiuri i crcdinte la RomLIT; (ImorminMrile» publ.

in «ConvorbirI literare,» an IX, IaT 1875, p, 1M.T. T. Burada, Inmorm. p. 7.

-- 29 - -

fail voe de m6rte näprasnica; pentru aceea orl de cate or's'a sfar§itil o luminare de céra §i a r6masil numal untilcapetela, till lipescti de pa'mlnttl spre a se istovi pentru su-fletele celorti adormitI fara lumina. Ei credil cit sufletelorticeloril Inecati nu le este data a se bucura de lumina clileI,ci numal de seninulil noptilorti cu luna. De aceea bètranelecunosca6re de tainele obiceielorti oprescti pe nesciutoriI co-pil de a 'lice : «e lumina ca cliva,» cacI ele socotescti cáauc,lindil acestea cei Inecatl, Incetéza de a se maI bucura delumina lunel §i. infra, späriatl in adancurile Intunecóse, On-(Hilda' ca I-a apucattl fdra veste cliva (1).

Itomanil din Bucovina din contra' credil, 6, celti ce a mu-ritil fara de lumina trebue sa fi fostù fórte pècatosil, §i deaceea n'a avutil parte de lumina, sail p6te l'a blastematilcine-va ca sa n'aib'd lumina la m6rtea sa. Deci e val §i a-mara de unultt ca atare, cacl, dupa credinta unora, sufletuldrespectivulul umbra. orbecanda In colo §i 'n cóce, far& O.aiba odilma, ratacindil prin aeril §i abia dupa unil timpilmaI lndelungatil póte ajunge la Dumnec,leil (2), dui:A credintaaltora insä, sufletulil unul astil-fela de ointi pe cea-laltä, lumeneavêndil lumina, sta totil la Intunericil (3), §i mai pe urinä.(Lin causa acésta va merge de siguril In iadti (4).

Mai departe se crede c5, celil ce mére far& de lumina',acela umbla pe cea-lalta lume ratacindil prin locuri pustiI §iIntunecése §i ea nu póte de felil e§i dintrInsele, pana ce nu-iclati némurile cate o lumina de di-A de pomanä, pre careapoI, aprinc,16nd'o repausatulil c5,16toresce cu dinsa caleacea lunga pana ce ajunge la loculti menita pentru odihnaeternä.

A. Lambrioril, op. cit. p. 161.Cred. Rom. din Ropcea, com. de I. de Cuparencu. stud. gimn.Cred. Rom. din Sucéva.Com. de d-lil G. TomoTagä.

30

Din acésta causa RomaniI bucovinenI se Ingrijescil tottl-d'a-una de a avé si a tiné o lumina de céra aprinsa lacapula murinduluI, si In lipsa acesteia orl-ce &LA lumina,numaI ca sa i se vada &And melre.

De aceea se considerä de cea mal mare nenorocire, candse intèmpla ea melre und Romanti in strainkate, unde nuse did niel unulü dintre némurile sale, care sa-1 tie luminacând mére, Ingrijésca si sä-la Inmorminteze dupa da-tina stramosésea.

cum GA intru adev6ril Gehl ce m6re fail de luminae consideratil de cal mal nefericitil orna de pe fata

ne incredintamti dintr'o multime de doine poporanecu deosibire ostasescI.Étä ce ne spune In privinta acésta o doina' ostasésca

din Transilvania.

Frunqa verde s'idciórA,Trage-o egtanä sá mórii1;

trage de cuC?étnóre in Ord strainel ;Ba m6re ¡ara lumind

la eapti fárá perin5.;trage cu ndeaztl,

Cá nu-sti seandurI spre säla0 ;Niel nu-i pAnza pe obrazil,Niel if maie6 cu mila

niel sorg cu gura,Färä dobasti eu doba,Trimbita§ti cu trimbitaNu te, maie5,, siT6ra,Ca mai mortt voiniei asa! (1).

Alta doinä ostäsésca, OM din Transilvania, care asemeneane 'nfatiséza marea nefericire çi tânguire a celorii ce moril

(1) Dr. 1. U. Iarnik qi A. Barsand, Doine i strigaturT din Ardéla. Bum-rescl, 1885 p. 319.

31

In sträinätate. vi cu deosebire pe campad de luptä, sunäprecum urméza :

Pe sub umbrä de sAlcuVtMerge-unti voinicil vi-o mAicutA.Voiniculil merge cântAndii,Maica-sa merge plängêndti.Voinicula din graitt grAia :«Mild mi-I, maic.A, de tine,Dar mal milä mi-I de mine,CA m`é dueti in tè'ri strAine,Unde nu cunosdi pe nime,'i-oiii mur), feit-' de lumine

i'vi. tnè 'ngr6pei ca pe-unO calle.Dar tu, maicA, morr acasA..5i te'ngrépA 'n cintirimti;Popa merge tata cetinclil

cantorii totù cAntAnda,Clopotele strancAnindai ttticuta totti plAnendù,

Dupä mm' nu plAnge nime,Numal frunqa vi érba,Care-I in VIO lumea» (1).

In fine a treia doinä ostäséscA, asemenea din Transilvania,care ne spune cá, una soldatù chiar vi ,n casulti acela candar voi cine-va sä*-I aprindd o luminä vi sä i-o pue In mänä,n'ar avé parte de dinsa, cadí superiora* se1 nu incuviintézäsh i se tina luminä la darea sufletulul sòil, sunä precumurmézd:FrunIA verde de pe Oltil,Din anula optil-lecI vi opta (21Mulft voinid selngelen vanaPentric tota néntulii de-acasO.

V. Alesiu, Poesil populare, publ.curescI 1888, p. 691.

1888. Acesta cAntecil s'a ilcutqvrele din 1889.

Frum,IA verde treI granate,Strig'unti cApitana din carte:Haid, teciorI in vira frumosti,CA plecAmil pe drumti in jos !

in aConvorbirr !iterare» an: XXII, Bu-

de cata soldatil aceluT ana la mane-

Cale multá noI ne-amti dusilPan' dela Turda in sus,Acolo ni-ati suflatù vasta (1)Asa vreme ca una ciast1;Acolo ni-ají da-al odihngAsa loca ca 'ntr'o gra'dina.Si de-acolo ne-ainù luatùPe batutulti dobelortiSpre scurtarea dileloril;Pe suflatulti trimbite'lSpre scurtarea yietei...5i cand a fostù' la ojinaMergea trupa pe odilma,Când era in miedù de nópte,Merge trupa, dar nu p6te.Cade-unil voinicù in carareSi-la vede o LO. mare,Ce lamina-1 aprindea

32

0 'in mema i-o panca.Capitanulti o vedeaSi din graiù asa graia:«Stinge. fata, lumina,Orl' -ti-omil stine-e via0;La c'ettand ap-1 bine,Sil nu;rd faya lumine,Fclret lumind de süté,Farei omü din satuli2 sed,Para lamina de dril,Fard omil dintr'a 10 rérci IDaca beltaia se gata,Cittana vine ingropatel,Pe loculil unde-a picatü$1 eiata O o-a datü ;Nu ea altiI 'n temeteü (2N pMnstí de iota némulii s'ea (3)

Cu bite acestea Insä, In cele mal multe partl existä cre-dinta cá, osta0, carl morti In räsboiù, capètti iertare debite pècatele (4).

In unele pärtI ale Transilvani0, precum bunä Cal In Or-latii, unde asemenea se crede, dupä cum amil vélutti dinpoesiile maI sus citate, ca e tare r6i.1, când cine-va la e-§irea sufletuluì n' are parte de honind, este datinä, de a seface pentru celti ce a muritil färä, de luminä,', o luminä, lungä,care se aprinde de amêndou6 capetele O astil-fetù se lipesceIn u§a dintre despartimentult1 bärbatilortt §i ala femeiloril Inbiserica, cAnd iese preotulil-la Pa§cl cu domnulti Christosil (5).

.Rast cuy. germ. odihnl.«Temeto», cuy. ung. ingropAt6re.Stefana Munteana, Doine si strigAturI culese din gura soldatilora ro-

mAnT din téra Ardélulut Brasovil, 1891, p. 44.4) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania, com, de d-lii Al. Boera, stud.

g,imn.: aDespre dmeniT ce mord in strAinT si In biltillie se crede ca' li seiartA tiite pècatele si merga in imp6rAtia cerului.»

(5) Com. de d-la Rom. Sima.

33

In Moldova, judetultiSucéva, plaiula Muntele, dad, s'a In-témplatil sä mórä vre-unulil fdrd luminä, némurile sale celemaI de aprópe: femee, mama, sora sari yard se duce labisericrt, mèsurd Cu festila lnältimea Ite'l Impkitescl delaaltariä, face o lumina de lungimea acésta si apoi o ddru-esce In c,liva de Vovedenie la bisericd anume ca sd ardäDuminica si In s6rbätorl pe cdnd se liturgisesce. Luminaacésta, ce arde In sliva de Vovedenie In bisericd, se credecänu maI are sfärsitil; de aceea si mortulil, care a murittifdrä lumind, capòtä si are si eltt lumina pe ceea-laltä, lume ;altmintrelea ar petrece totil la Intunerica (1).

Se Intèmpld adese-orI c'd uniI órnenI se chinuescti malmulte óre, ba cdte o data chiar si lile Intregt rand ce-s1(tail sufletulti.

Despre unulil ca atare se crede cd nu póte muri de grabädin acea causd, pentru cä-I pare rètí de gospoddrie, ori 116 tor-turézä gandulti c'd trebue numaI decAt sä se despärtéschde femee si copil, in scurtti de tot1 consangenil si amicil,carI I-a iubita. Unil insa sunt de p'drere ca vaetulti si plan-setele celora ce-la Incunjurd nu-Iii lasd sä mórd, din carecausä dup'ä, cum am vèlutil si mal sus, totI cel interesalse departéz5, din cash' si r6mdrai numai strainiI, earl' II In-cilia' ochll (2). Cel mal multI lnsä credil cä celti ce sechinuesce multti la mórtea sa a trebuita sä facd fórte multep6cate grele (3), orI a fosta de cine-va afurisitil (4), orl sin-guril s'a bläst6matù si afurisitil pre sine sari a juratti pestrImbatate (5), clandu-s1 sufletula celul necuratil (6).

Dict. de M. Nestord din comuna MdlinI.Com. de da Av. Macoveid.

3) Com. de d-la I. Georgescu.Com. de d-ld Rom. Simd.Diet. de M. Ursaca din Vatra-DornelDiet. de M. Nistord din Miilint

Mariani, Inmorm. la Romtual. s

34

La cel buril mértea se arad, totd-deauna frumelsä, cum§i el In vi* lord, pe cAnd la cel 1'61 li se aratä

totd-deauna flor6sa §i urltä, (1).La Gel bunl, cari mord anevoie, li se Intémplä acésta pen-

tru vre-und p6catd mare tacutd de vre-o rudenie a lord demai nainte (2).

Véduvele precum §i muerile cele fa,"rä, de copil sunt deregula mal p6cátése decät celea ce ad copa, de aceea ce-lord din urmä, iertându-li-se pécatele pentru copa, morfitotil-deauna mal lesne (3).

Copiil de aceea mord 'In genere maI uorú, pentru cà el,dupá credinta generala, nu ad 'Acate ca cei b6tränl (4).

Decl cei ce se aflä Imprejuruld celul ce trage de meIrte,v6c,Iéndil ea se chinuesce atata §i toa"' nu maI póte muri,Ild muta din loculd unde zace, In altuld, creOndil cá, in ca-suld acesta va murì mai u§orti i mai degrabh (5). Iarädupá ce l'ad mutatd se iartä cu totiI, carI sunt de fatä,

astd-feld: «Iertati-m6!»«Dumnec,letí set te ierte .1» pantde trel orI (6).

In unele parti ale Transilvaniet le ajuta celord ce se aflä.In agonie prin aceea , ea se pune o fatä, de masa jos pefata casel, apoi doud muerI iertate, faca' mätäniI In formacrucil spre aceea orl pe und §tergard §i acela se pune apolpe cela bolnavil (7).

In alte partI din Transilvania precuni In tinutuld Nas6u-dulul, mätaniele sad Inchinaciunile acestea se facti ori din

Com. de d-la Rom.Com. de d-la Rom. Sima.Com, de d-la Rom. Sima.Com, de d-ia I. Greorgescu.In Badeuta, com. de d-1 Av. Macoveia i in MAlinT, dio, de M. Nistora.Com, de d-la Ionica a luT Iordachi haca din Mahala.Com. de d-la Rom. Sima.

Com. de d-la T. Simona.Com. de d-la Rom. Sima.

35

partea stràinilorù, orl din partea némurilorti; cate oclat5, leLea numaI fifi saü fiicele respectivulitI morbosil; In alte ca-suri ins5, le face numaI muerea, dup5, imprejurArI, dup5.' cumadid respectivula are sati nu familie. De reguld ins5, se faciide dtr5, nouò ini câte de nou6 orI, i anume In podulileasel, chiar de-asupra celul ce se aflä In agonia mortil, undese asterna dou6 saû treI invaitort de masa (fete de masä),adid, cate sunt de lipsà pentru cei nou6 insl.

Totil In tinutuld NäskiduluI, dad, cine-va nu pote muridegraba, se mal intrebuintéza Ind si unele desdntece. Seiea adicà o cof5, cu apä présp6t51, In care se aflastrutti de busuioca legata cu unii fira de bumbacil rosu,dup'd ce se descântä, se uclà trupulil celuI morbosil de treIorl pe i, i anume : Intála 6r5, Iângd masá inainte de re-sàritulü a doua 611 pe la amiacp In mijlocula easelsi a treia 6rá indat5, dup5, apunerea scírelul la usä, Iâng5,praga sai celil pupal In apropierea useI (1).

In fine, tot5.' in Transilvania, se crede cá ajutd, férteluarea bolnavuluI, ce trage de mérte, de pe pata i ase-c,larea lul pe pämintil i anume pe fata easel. De asemenease lice cä, e bine a pune sub capulil .9.6à vreji de maz6reorI cojI din pastarile (päställe) aceleia ca s5, m6r5, mai iute.In fine se mai crede cä pentru ceI cuprinsl de frasa §i denebunie prinde bine petrecerea lori printr'ung jug(' (2).

In Moldova §i Tara-Romandsca, dad. Gehl ce este In agoniese canonesce prea multi pAnd s5,11 dea sfirsitula, aclid dadharcäesce si se trudesce cu mértea, se schimbä, din locilIn Mai, se iea de pe patil si se pune la pämintil cu fataspre r6säritil, c5,te o-datä, i se pune sub capil jugula delabol, orI spite si ciolane dela rétele carulul. sati, dad, se

36

póte, chiar si o róta intréga, cregrendu-se cä mórtea-I estegrea, pentru-ca fiindü In vikk ar fi f5cutù p6catulil de apune pe foal vre-unti jugil, In care ail trasil boil la aratulilpamIntulul, spite si ciolane de la róta caruluI, cacI cu ju-gul'a s'a slujitil de-a aratil sfintulil panfintil, iar rótele ca-rulul fostil ca picióre (1).

In Bucovina 11 punil unu jugil sab o bucat5, de jugil sub°apt), adica sub perina pe care zace, crec,16ndil ca de aceeanu póte muri, ar fi furatù cand-va jugil (2).

In unele locurI tot6 din Bucovina se crede si se clice cadaca celil ce trage de mórte se af15 Cu capulil pe o perinaumpluta cu pene de pas&e, nu póte muri de graba, pentruca sufletului 11 este fórte greil de pene. Decl 11 ieaú perinade sub capti, el 11 punil unù cojocil orl unù piep-taril de 6ie sa'a de mielü 1ntorsil cu lana spre capù, cre-c,16ndil ea, fiindil éia i rnielulú sirnbolulù sfinteniel si a ne-vinovatieI, o sa m6r5, cu multü maI de grab& i maI usoril (3).

Pe pene, spung iaras1 uniI, sa nu móra omulú, cad pe-nele si cu deosebire cele de gaina négra nu sunt de locilde bine, ci pe fèn6 ori pe pae, pentru ca' acestea sunt a-mestecate cu florI frumése i mirositóre (4).

In Moldova asemenea i se ieati perinele de sub capil,daca acelea sunt umplute cu pene de pas'ére (5).

Mal departe Romanil din Bucovina, pe lang5, cele arkatepana aicI, 116 lmbraca f6rte adese-orI In schimburl curate; 116

Iondna, op. cit. p. 38. Burada, Inmorrn. p. 7-8. ti$ecl6tórea» niticenT,an I., p. 19: oJugula boilorü sA puT pe focii, cA nu po(T muri i numaIte chinuesa»

Dat. Rom. din Crasna. diet. de M. BarbutA si a celoril din Badeutd,com. de Av. Macoveiti

Dat. si Cred. Rom. din Crasna, diet. de M. Barbutk a celora din Ba-deutil, coin de Av. Macoveia, si a celoril din Mahala, com. de G. TomoTagit.

Com, de d-1i1 Rom.Burada, Inmorm. pag. 7.

37

pund cu capuld de 'naintea icónelord ; 11 tntorcd asternutulddela capd la picióre si vice-versa ; asternd si pe pämlntilsilt' punti acolo, orI Ild scotd câte o tlr5, si afard (1).

Datina din urmA se aflä, esprimatä, i 'n poesia poporand.Ùnd canted:1 din tinutuld Bargäulul, In Transilvania, com.

de conscolaruld med d-ld Paveld Besa, ne spune cu privirela acéstä, datiniti f6rte ròspAnditä, urmakívele :

NAfrämulA ruptä 'n cincT,Piing e codrulti de voinicT,La totti fagulii cäte cincT,Dar la tagulti celO mal mareZace-un4 voinicO de lungéreCu dräguta la piciOreSi drAg* mi-lä privesceSi din gur' asa-T vorbesce :«OrT morl, bade, or' te sc616.,OrT hill dA §i mie b6lii,Ca ml-am uritd 4ileleMutAndil cäpOtAiele,Dela capti, dela pici6re,Dela umbrA, dela Ore,Dela caldil, dela r8c6re !»

Alta cAntecd din tinutuld Dornel; In Bucovina, care asemeneaamintesce datina acésta, sunä, precum urméza :

Sus la naltula ceruluT,La ralele sifireluTEste-ung patù mändru rotatO,Dar pe patO cine-I culcatO ?UnO voinica mandru si 'naltO.La capulti luY cine sede?0 copilä pan/ verde.Ea din °eta cii mi-16 ochesceSi din gurip.-I vorbesce :

(1) Crasna, diet. de M. BArbutii,

38

«OrT mor!, bade, orI te scòlaOrT 1m! da i mie-o b(516,Ca de cand te-al bolnavitttSingura m'am ingrozitttPerinutele mutândil:Ni la umbra, ni la s6re,Ni la captt, ni la picióre,Ni la v'entil, ni la r'éc6re.»

In fine, una ala treilea antecti, toa' din Bucovina §i anume din comuna Ciahoril, tinutula CernàutuluI, sunti a§a :

La grett cobortsti,Verde alunisti,GalbgnilEste asedatttUna frumuselil patti,Cu stalpiT de faga,Cu schndurT de bradil

*i'ntr'insulti e asternutilMuschitt verde dincoa (1) de Prutil:

Muschiulti braduluT*T-a moliduluT.Dar'ére In pattiCine e culcatti?la ConstantinasilVoinictt feciorasil!

Da la captt cine-ml sedea?Margarinta, draga sa,CapatAiulil luT muta

la umbra si la sóre*i la paanttt cu r6c6re,

ea mutandu-lti prangeadin gura asa dicea:

«MorT, badita, orl te sc6l5,OrT ing da i mie-o b614,

(1) Dincoa prescurtata in loca de din ace.

39

CA ml-am uritti dileleMutAndu41 perinele,CAnd la capti, cAnd la pici6re,CAnd la umbrA, cánd la s6re,CAnd la pArnintil cu fc'dire

Dad, cela ce trage de mérte si nu pite muri, a fostilmorarti, II punti sub c'épétiiiii diferite unelte de móra, precum:ciocant, topora, barda, pasula cu care a Indreptatil pétramoriI ca s'A fie rotunda, merticti, ciolane i mèsele dela rótamorfi, ha, de se afla §i se póte, inca si o bucatic'ä de pétrade mórä, crelêndil ca de aceea nu póte muri, fiindii-ca aluatù prea mare mésura (merticil), sail a furatil, In nefiinta6menilortí, ce atl fostil la mórä, faina saù graunte din saciIacestora, §i elti n'a trebuitil sa o faca acésta, de óre-ce rótamoriI i-a mä'cinatil Mina, care l'a nutrittl (1).

La cel bogati i cu deosebire la feciorii boerescI, cari attmésuratil ogórele spre munca locuitorilorù, Ji se vira o prä,-jinti. In casa pe ferésträ §i li se pune In mana, crec,lêndu-se°a de aceea nu potil mur', fiindil-c5, aù m6suratti strimbilogorula, fénatultl sail ce-a fostil, napastuindil pre muncitorl (2).

Daca trage una vornicil de mórte, i se pune bétulti cucare a vornicittí pe pieptil, éra altultt trebue s'A iea, cacIdaca móre cu 136tu1ti nepusil i neluatil de pe piepti1, atuncicredü§i icù ca a muritil vornicula. Daca i se iea bétulti,se crede ca rail scutita de unele chinurl. Asemenea murindavornicula, fie-care-la poftesce sà traga hamuld. cärutel, careeste resplata vorniciloril (3).

Daca cu tóta Intrebuintarea mijlócelortl arètate pana aicltotusI nu póte murì degrabä, atuncI se crede, ca trebue ea

Dat. Rom. din mal multe pArtI ale Bucovinel, com. de G. Tomo--Vec)I i Burada, lnmorm. pag. 8.Ionénd, p. 38. Durada, Inmorm. p. 8.Com. de lonja ald luI Iordauhi hace. din Mehala.

40

fie f6rte pècätosil, ea a fäcutii o mulpme de lapte rele: nus'a rugatil destulti liff Dumneleil, a fosta de cine-va- juratasail b1äst6matil, sail s'a bliíst6matil singuril pe sine, sail aiostft de cine-va afurisitil, §i mal alesil de o tap, bisericések0 din causa acésta. nu p6te mud. Deci, ca sä OVA odatil.muri, se chiamti preotulft local ca sd-I cetéseä «rugdciunilede deslegarev sail «rugaciunile la e?irea sufletuluf (1).D

In Transilvania este datind, pe langd cetirea «eanonultala qirea sufletulta,» de a i se eiti lineä, §i psaltirea ori altä.slujbd 0 &And se incepe cetirea se aprinde o lumina câtilbolnavulil de lungä. GAtindu-se lumina in vremea slujbel 0bolnavulil totil n'a muritil, se crede eá n'are sä merd,, ci aredi se sae (2).

Dup5, ce l'a deslegatil preotula §i totil n'a mal muritil, ci,

se chinuesce una, douè, ba 0 mal multe qile, adesea-ori chiar0 mal multe s6ptèmâni, atunci multI dintre eel slabl In cre-dintä incepú din nog cu diferite descântece §i desfäckuri,pând ce in urmä, dupd cum credti eT, trebue sä se alég5,inteo parte orl in alta, sd nuirä ori sä se trisdn6toseze.

Cele mal usitate descântece §i desfác6turl la acéstd oca-siune sunt totil acelea, despre earl' ne-a fostil vorba in cap.II, &lie& de ursita, de fapt4 §i de poeiturd.

Unii din conträ, vNléndil ed dupb', t6te cele intrebuin(nte§i fäcute mai nainte, celil ce trage de moirte, niel nu mére,niel nu se rädicd, lndätinézä a-lil scälda inteo seälddt6refacutá dinteo burand, care in pärtile de pe tang& Prutil dinBucovina se numesce iistelind, dupd care scälciabire trebuenumai clecat sä se alégä pänä In dou6 sail trel. lile Inteunilfelil sail altulil (3).

Cred. i dat. ferte 1Atit5. in Bucovina 0 Moldova; vedI 0 Burada, In-morm. p. 7.

Com, de d-1ù Rom. Sin:id si Al. Boeria.Com. de G. TomoTag6..

41

In unele sate din tinutulti Storojinetului, precum buna-6raIn Crasna, aducti o sama de Romani mai multe ramurelede Lemnul4 Domnului, tick punt"' intr'o baldare mare, aducilapä i turnand'o intr'o ola o punti la focil ca sa moenésea.Daca apa din 61à pana a doua di se face ro0e, e unil semniiea °mad bolnavil va muri, deci 115 sealdä cu dinsa, iaradaca e alba, atunci e semnil ea va träi i prin urmaremai scalda (1).

Nemijlocitù dupa ce a repausatil atatil in Bucovina eggtóte cele-lalte locuite de _Romtini este datinä de a

i se inchide °GU ca sa nu vada 'plea §i durerea cea marea celorii ce-la incunjura i mai alesil a consangenilortimai de-aprelpe (2).

E mare nenorocire, cand nu se gasesee nimeni, care sáinehidä, ochil celui ce m6re; de aidi apoi §i cell mai mareblast6inti: eel dea Dumnale22 sa n'ai pe nimeni set-fi inchiddochii (3).»

Inchiderea ochilorti, dupä ce nu5re cine-va, e o datináveche, care era usitata si la _Romani i care se amintescede att.& mal multi scriitorl. Aa Ovidift in epistola catraAriadno serie:

«Nu voiti avé pe nime, care sa-mi inehida ochil cu de-getele (4).»

Era in altü Ioc, totti Oviditi dice:voiti da ordine, niel o mana amicá nu-mi va In-

chide ochii, gata de a se stinge, dup5, ultimulü strigatil (5).Apoi Plinifí naturalistula:

(I) Dict. de AI. 'Birbut6..Com. de G. TomoTagA, Av. Macoveia 0 Rom. Simil; vedl i Burada,

Inmorm. p. 7.Burada, Inmorm. p. 7.Nec mea, qui digitis lumina condal;, erit;

(6) Trist. III. 43: Neo mandata dabo, neo own clamore supremoLabentes oculos, condet arnica manus.

42

gA inchide ochil la ceI ce mortl, i apoi a-I deRchide peruguli.1 arderil, este o datinä sacra la Romani (1).»

Se pi5te ca stramo§il no§tri numal din acea causä in-chideail ochiI muritorluluI, ca mewtea sa nu-I par& aRa deinfricoRata, §i numai atuncI i se deschideatt din na, andliii ingropail saú liii ardeati pe rugil (2)

Dupä. ce I-ati Inchisù ochiI 116 léga pe sub Zia cu obasma anume ca sä nu intepenéscä, cu gura cascata (3).ApoI deschida uRa i ferestrele odaiI, in care a repäusatil,anume ca sa aibà pe unde eì m6rtea cu sufletula (4). Totilatunci, atatil In Bucovina catii §i In Moldova, acoperti cofelecu apa ca sa nu pice sufletula inteinsele i sá se mece,cad Re crede cá sufletulil trage la apä. (5).

Lumina, care i s'a tinutii in maná sail la capil in tim-pulii i se sine §i mal departe tail in mana dréptä,ca i mal nainte, panä ce se scalcla. Cand se Ara in scalda,atuncl se stinge (6), §1 se pastréza panä dupä Itnmormtn-tare, iar dupa Inmormintare se aprinde in treI serI dupä. o-lalta In loculù unde a repausatil mortula (7).

La unele tamiliI din Banata se tine lumina acésta aprin-sä In casa 40 de dile dupá inmormintare, la altele insä nu-maI pana ce scotil prei ndiprula (8).

Hist. Nat. Xl. LV: «Morientibus illos (oculos) operire rursusque in rogopatefacere quiritium magno ritu sacrum est.»

Mich. Besand, Datinele Romdnilord la inmormintare, publ. in «Albina»an. I, Viena 1866. No. 55.

In Bucovina 0 Banatd, com. de d-ld Iosifd Olarid 0 in Moldova, vecjlBurada, Inmorm. p. 7.

Com. de Ionia ald luT Iordachi Isacd din Mahala.Com. de Vas. Bur-duhosd, stud. gimn. de locd din CAmpulungd. Burada, Inmorm. p. 8.londnd, p. 36: «Cind o pers6n5. trage sä mewl, se las. ferestrele 01.4a caseTdeschise, s. aibd pe unde sufletuld.»

(6) Com. de stud. Vasile Burduhosd din CAmpuluned 0 de Titu Zaharescustud. gimn. de locd din Baia, in Moldova.

Com. de Ionia ald lui Iordachi Isacd.Com, de d-ld V. Turturénd, preota in Vicovd.Com. de Iosifd Olarid.

43

Pe lângä cele ce s'el ar6tatti paná aicI mai e de obseg.vatil Ana, §i aceea cá, atätti Românil din Bucovina ata §ice! din Transilvania ?i Banatil °redil c5, celil ce m6re Insliva de Pascl sail In gptèmâna luminatá, ba unil, precumce! din tinutulti NAgudulul, cá §i ceI ce morti In restimpultidela PascI gi pan& la Duminica-mare (Rusalil), aceia suntnoroco§I, §i mergil sati intrá de a dreptula In raiti, de Ore-ce In acestil timpil portile raiuluI sunt continua deschise pen-tru top chre§tiniI (1).

Românil din re'ra-Bomanéscd °redil asemenea cá ceI cemorti In gpt6mána luminatá sail a Pascilorti se bucurá decea maI mare fericire, pentru-ck flindti In restimpula acestacerurile deschise, se ducti de-a dreptula In cerIti. Din conträInsá ceI ce mora In a doua s6ptèmánä dupá PascI, numitä,a negrilorg, sunt ceI mal nefericitI 6meni, pentru cá, se ductilde-a dreptulti In iada (2).

Iara§I se mal crede ea e cu multi maI bine cand m6reemula neptea, decAt sliva, pentru. c5, qiva nu-I daa pas6rilepace (3).

MaI departe spunti §i credil RomâniI cá fe-care °mg areate o stea In cerlurI, care e tainicil legata de sértea luI.

Decl când este omula amenintatil de vre-o cursa, atuncIstéua i se lntunecá, iar când m6re indatä i se stinge i cadedin cerlti, de unde vine apol «i s'a stinsib satid-a caclutil ste'uain adia, a muritil (4).

Acéstä credinta fcírte látitä. In téte provinciile locuite de

Aureld lana, Din credintele poporuluI ron-1MA. din Maidand de 16110Oravita, publ. in «Familia» an. XXVI. Oradia-mare 1890, p. 7. IoanhNituMacaveih, Datinele pop. rom. la inmorminthrl, dare de sémi, publio. inoilmica111 familia» an. VI, Gherla, 1882, p. 94 si com. de mal znultI Ro,mánI din Bucovina.

D. StAnescu, op. cit. p. 331.Cred. Rom. din Crasna, com. de At. Ghermanh, stud. gimn.In Bucovina qi la Alecsandri, Poesil pop. ale Rom., p. 4.

44

RomanI o Intalnimii nu numai In vorba de téte glilele, ci0 In literatura poporanti §i cu deosebire In doine 0 balade.

0 doinä din Bucovina, care face alusiune la acéstä ore-dintä, sunä precum urmézä:

CAte stele sunt pe cerilT6te Ora 'n diue. piere ;NumaT luna si c'o steaSeie de durerea mea.

Altä doinä. din Transilvania sunti, asta-fela:

CAte stele 'n giurule mettT6te me vorbescú de ree ;NumaT luna si c'o steaimf indulcescii inima (1).

Stdua, despre care se face amintire in aceste dou6 doine,e stéua aceluia care le-a cantata.

Insä cu multa maI bine e credinta acésta respicatá tnbalada eMiorita,» din care sc6tema urmAtérele patru ver-surl, ce le adreséza ciobanula moldovana mioritel §i anume:

Iar la cea mAicutASA nu spuT drAgutA,Ca la nunta eneaA squill o stea . . . (2).

In fine, meritä a fi amintita §i aceea di trecerea until °madin viéta acésta se esprimä in diferite chipuri, precum: amurita, Ø-a data sufletula, i s'a stinsa sad i s'a curmata fi-rula vigil, a repausata, a adormita, a adormita in domnula,l'a zertata Dumnede a, a trecuta in cea-laltd lume, prin carese face alusiune la credinta In raia §i iadd.

In unele pärtl ale lransilvanieX §i Terd-Romtìnescl se lice

Niculaid Borza, Doine §i hore pop. din Ardéla, publ. in «Familia an.XX. Oradia-mare, 1884, p. 823.

V. Alecsandri, Poesil pop., p. 2.

45

mal adese-or'l a per, deca a Inuri sail a repausa. In Bu-covina verbulii acesta se 'ntrebuintézd, in genere numai cuprivire la animale: vitele piera iar equenii mora. Se 'ntrebuintézdférte adese-ori §i 'n Bucovina, ca §i 'n tenle sus arkate, iris&totil-deauna numai despre 6meniI ceI r61 sati idrá de lege.

Dacd unuli1 a fostil f6rte multa' bolnavil se dice de reguldcá l'a strinsa Dumneclea sati l'a iertata Bumnec,leil, adicä 1-aiertatil chinurile cele indelungate §i lupta cu m6rtea, ce maltotil-deauna Ilil muncesce grozava pe orna; daca a muritil de-om6rte naprasnica §i'n acelai timpil kicä, §i tinèril: a mu-rita cu dae sal s'a prdpadita; unuia care meire indatä, dupdaltulil: uite ad f-a inchinata; iarà in batjocurd: s'a (lusa la ro-goza (1), sail a pus a fafa la monninta, dupá cum ne spune Ourindtórea doind din Bucovina:

MAI Mete, hAetele,VinA la noI, nu te teme,CA de cine te-al temutilA pusil fata la mormintil (2)

sail in fine : a pusa césta la paminta fi faja la rasclrittl,

dup'd cum arata §i urmät6rea doinä din Igescl in Bucovina :mal Mete, bietele,IntrA 'n easl, nu te teme,CA de cine te-al temuttl,O pusil c6sta la piimintA*i. fata la rAsAritil*i s'o dusil si n'o venitti.

Cand Insti Intréb5, cine-va de ce anume a muritti, i ser6spunde ca apa e'-a fosta paharula molla, altulil, afarä detatdlil §i de malea respectivuluI, nime nu cutdzd a spunede ce fehl de m6rte a mural

Aceste dou6 espresiunT din urmá, sunt usitate mal multa in Transilvania,com. de d-I0. L Georgescu.

Varianta acesteT poesiT vedi-o la S. Fi. Mariana, PoesiT pop. rom., tom.II, p. 148.

46

IV

SCALDAREA.

Cum s'i-a data °multi ultima regalare, cea d'inta grip,'a celoril ce ail statù imprejuruhl luí este, pe langa deschi-derea uf,461 si a ferestrelora easel, In care a repausatti, sipe langa acoperirea cofeloril, de a face o sca1ddt6re si a-15scalda IntrInsa panä, ce nu apuca a i se red si Intepenicorpulti (1).

Scaldatérea acésta se face atatil In Bucovina, catil si In111oldova In urmatoruhl chipil: aducil apà.' curatd dela unilisvoril, dela o fôntana sail dela unil partil limpede si opunt' Itnteunti céuna sail lnteo caldare mare ca sa se tn-c5.1c,lésca (2).

Bura.da, Inmorm. p. 9: RAn5. a nu Intepeni trupuld mortuluT, nému-rile sad prietenil luT Ha radd, 11ü scald5 sad In unele locurT iia spall cu apl.cald5, 0 apoT ild lad cu. Apund.o

In cele mal multe pArtl ale BucovineT, dup5, cum ml-a spusd d-ld G. To-moTagl, cantord bis exist5, credinta, c5. dad. sc5.1d5A6rea 'acésta s'ar pre-para mal inainte, atund omuld, ce trage de márte, cu gred m6re; ba sedice, cA une-orl tocmaT din causa acésta se chinuesce 0 2-3 dile si tomnu mal pote muri.

A. Lainbriord, op. cit. p. 151: «In vremea acksta barinele megiase,adunate la tipetele din casé., punti c5.1darea sad céunuld pe food si inal-descd apa de scAldItiire.o

47

In unele pártI din Transilvania, In loculti céunuluI saacáldáriI, se tntrebuintézA de comuna o éitt nouet, In care set6rnA §i putinA apti sfintitä §i care, dupà saldare, se punela pici6rele cadavruluI anume ca §i sufletula, care sb6rAIn colo §i'n c6ce, sA se OVA inca scAlda (1).

Pe lAng5, apA se mal puna In cAldare, §i mal alesil Intimpa de vara, atAta In Bucovina, cata i In Transilvania,tricA §i felurite plante, precum : mintet, calaperit, busuioeit,roma' nitd, suloinet, peiiniä, lemnula domnulut, precum §i multealte burueni i florI mirosit6re, anume ca atAta scAldAterea,cata i corpula celul ce se va scAldà IntrInsa, mai cu sémAdacä acela e copila, sà miróse frumosa. ApoI, atAta apa,cata i plantele dintrInsa se lasA pán5, ce se IncAlc,iesca (2).

Se baga trisa tare bine de sémA, mai alesa de °Ata celde casA, §i cu deosebire In Téra-Romcingseet, ca sá nu seImpinga tAciunI sub vasula In care fierbe apa de scaldatil,sub cuvinta, cA se face foca de fierta apa pentru scäldatula§i a ahora mortI (3).

Dupä ce s'a tricAllitil acum apa de ajunsa, 2-4 bár-batI dintre sträinii ce aú asistata la eirea sufletulul saaalI strAinl, ce aa fosta anume spre acesta scopa criIematI (4),lar clac& a fosta de parte femeéscä, tota atâtea femel (5),lee.' una ciubára, o vana Batí o covatA mare, ten-1A IntrInsa

Wlislocki, op. cit. p. 31.Com. de d-ld G. Tomolagl si Rom. Sima.loand St. Negoescu, Credinte populare, publ. in aLumina pentru top»

an. II., BucurescT, 1888, p. 474.Ionénd, op. cit. p. 42: eand se inaldesceapa pentru scAldatuld unul mortd, sd. nu se impingd tficiunil din foci1 subvasd, cAcT este semnd de facerea foculuT i pentru aiT mortt»

CeT de casa. niel cAnd nu scaldl pre moda.(6) D. StAnescu, op. cit. p. 822. «Daca mortuld a fostd *de parte bArbdté-

scd.. doT sad trel bdrbatl tia spald, cu apd caldd, cu sdpunk tia péptAnd 0-10.imbracd; &Sud sad treT, femeT, dacd a fostd femee.» In Moldova, comunaRAdAsenT, dupl cum ml-a spusd A. Pletosk pre bArbatT IT scaldd de comunatreT bArbaff, lar pe femeT treT femel.

48

apa din cäldare, sati ce este, o adaugil cu Ná rece, ca -seal-datérea sa fie bine potrivita, adica niel prea ferbinte nielprea rece, ci numal abia calduta ca apa de varä, radicaapoI corpuld mortulul de pe local repausariI, tIù desbracade telte vestmintele, In car)! a repausatil si vIrIndua In va-sulti cu scaldatérea astti-felti pregatitä,' scald& sispséla cu sapuntl peste totil corpulti, incepéndti dela captisi panä la pici6re, ne-lasandi1 niel o singura particica ne-spèlatä, (1).

in unele 041 din Transilvania 0 Banatti, mortula nu sescaldä In atare vast', ci, luandu-se de pe loculil In care arepausatil, se pune josil la pamlntil, pe unti asternutil de pae,dar mai cu séma pe o scandura lunga i lata, i pe aceeaIlCi spala (2).

Cela ce se apuca de sp6latil si scaldatil pe vre unú moralsi nu rade bine tina i tota liul2 (lepula) de pe dinsuld decum-va e Intinatil, sail nu 'Ate spele totil lipulti de sub un-ghiI, se crede, ca are unil p6catil f6rte mare, si ca tina,ce r6mâne pe cell" moat'', are sä, o manance ela In cea-laltalume

Dreptil aceea fie-care, care se apuca de scaldatil, dupg cel'a sp6latil acum peste totti corpulti, 'Ana ce s'a facutti curatilcum l'a pusil ma-sa In fasa, cand l'a pornitil la botezti (4),Indata li tae unghiile (5), anume ca si sub ungbil p6taastil-feld sp6la ca sa nu rèmâle si sub acestea nid unù picade tina, pentru cá daca nu o face acata pe cea-lalta lumeva co.ré grea respundere (6), apol çt pentru aceea ca nu

Dict. de M. Ursaca, com. de G. TomoiagA As'i Av. Macoveia.M. Besand, stud. cit. «Albina» No. 57, com. de d-in Rom. Sin.Credinta Rom. din Bucovina, com. de I. BlAndu, stud. gimn. §i a celord

din Transilvania, com, de d-10. Rom. Sima, inviltatorfl.Com. de d.lü V. Turturéna, preotd.Pretutindene usitatd in Bucovina.Com. de d-lii I. Georgescu, inv6t. in Secadete.

49

cum-va, ducênda ptimintulti cu dtnsulti din acésta lume Incea-lalta, sa fie cunoscutd de diavolulil (1).

Datina Lauií unghiilortt la RomanT, care de altmintreleae usitatä, §i. la alte popíre atatil din vechime, can §i dintimpula presentil, creda call. are isvorulil sèti maI multilIn urmäteirea legend& de proveninta bogomilica, sail malbine list' manicheica:

aCica dintru inceputti nu era pamintii, s6re, luna F.i stele,niel lumina, ca acuma, ci oil in cotro te-al fi Intorsi1.,i te-alfi uitatil era numaI o ap5, tulbure, care plutea ca ling norilIn colo §i 'nccíce. Iar pe valurile acesteI ape nemärginitilde mare §i adanca umbla Dumnec,lea §i cu Dramla, uniceleflinte de pe timpula acela.

qi Dracula 11 licea luI Dumne;lea tota-deauna, de câ,teorl vorbia catra dinsulii, uFartaten, lar DumneVett II licea«Nefartate» (2).

aAsta-felil DumneVeil §i cu Draculti se primblara In colo§i'nceice pe valurile apeI aceleia §épte anI de-arêndulti.

aDup5, alti §éptelea anti, fiindil Dumnedea f6rte ostenitti,pentru ca nu se culcase nicI nu dormise de felti In restim-pulti acesta, Vise cb,tra Dracil:

aSciI ce, mal Nefärtate?«Ce este, Fartate ?aftä.peli-te de grabä, In adancimea apel §i. ada o man&

de Inn, ca sa ne facemti pe lntinderea acestoril valuri ne-marginite unù pati§oril, ca sä, avernil- unde ne odibni, cacIeil unula nu m7-.$ mal potil mica acuma de ostenitti ce aunt!

«gc6, m'am repelitillräspunde Ducet-se pe pustiia,§i cumrosti ouvintele acestea... huOluflucill ... de-auna s'a si cu-

Credinta Romfinilora din Moldova, comuna Baia, com. de Titu Zaharescu,stud. gimn.

Fem. Nefertip, se 'ntrebuintézri maI alesa in locutiunea olua-te-ar sadmanea-te-ar Nefertita In

Mariani, Inmorin. la Borninl. 4

50

fundata In apä,. Dar bojbainda eV.' in colo si 'n c6ce prinadâncimea apel si neafliinda niel o Ord de luta, s'a tntorsatnapol s't a spusa lul Dumnedea, cä, In adâncula apeI nu seaflä, luta ci numat nisipa.

«Adärmi darä, si nisipa! dise D-dea.«Dracula s'a cufundata acum a doua 6rà si luttnda din a-

ancula apel o manä, de nisipa, s'a intorsa iards1 c5,ta aibate in palme indär,Ita, dar 'Ana ce a ajunsa de-asupra apeinu I-aa r6masa numal vr'o cate-va fire de nisipa sub unghil,t6te cele-Talle i s'ail strecurata printre degete. TreI din fi-rele ce i-aa r6masa i le-a data luI Dumnedea, érä, cele-laltele-a pästrata pentru dinsula.

«Dumnedea, luanda cele treI fire si framanandu-le Inmântt, a fdcuta dintrInsele o turtqci. ApoI, puinda turtitaaceea pe ap5,, s'a culcata Dumnedea si cu Necuratula pedInsa ca sä se odihnésc5,.

«Ce face insä. Necuratula? ... Voincra a rèmânES singuraDomnitora si stäpanitoril peste t6tá lumea, cum s'a culcataa si Inceputa' a floral, fäcêndu-se cà deRme dust'. Dar elanu dormea, ci asteptà cu neräbdare &A.& adòrme Dumne-let, ca apoI sä,-la rèstérne de pe turtitä,, s5.-Itr arunce In alp&si sä,-la inece.

«Dumnedett, sciincla prea bine ca ce fela de gandurI sep6rtà Dracula, se facea asemenea cä, d6rme dusii, dar elanu dormia.

«Dracula, când cugetä, acum cA Dumnedeil dòrme dusa,l'a apucata de una piciora si a inceputa a-la trage In dréptasi In stânga de pe turtità, voinda numal dedt s5,-la arunceIn apä, si sä,-Iii !moo. Insà cu cata lla trägea Oa maI tarecu atatti si turtita de nisipa se Intindea mal multa si sefticea mal mare, si in care parte tla trägea, inteaceea se lAteamal tare, i tota asa muncindu-se necuratula, de-i curgeaa

51

sudorI de pe nespalata-1 fatä, se fäcù din turtita aceearnintula pe caro locuima nol ast41.

«Dracula s'a minunata férte multa de acéstä Intkmplareneasteptatä, dar nu lise nimicù. i Dumnec,lefl Ina a tacuta,fac'éndu-se i ela ca nu scie nimica despre töte celea ces'aa intamplata peste nópte. i asa se pornirä, maI departela plimbare prin lume.

«Mal umblända el In colo §i In cóce, câta vorú mal fiumblata, i valênda dela unil timpa Dumnec,leil ca nu ebine ca pämintula sä, fie Mr& tipenie de oma, s'a plecatajos, a luatti o man& de terina i frAméntând'o ca aluatula,a fäcuta dinteinsa pe °multi cela Iarä dupä ce rafäcuta i l'a Inviata, gise cAtrà Dracula sà facà i ela unaoma §i sä-la tnvie ca dinsula.

«Dracula nu astepa multa rugata, ci, luanda o bucatä deluta in manä, fäcù i ela unü oma tocmaI ca i Dumneleg.A luata apoI unt buciuma i.a inceputii a sufla cu acestaIn omula celú fäcuta de dinsula ca sä-la invie. Dar In za-.dara I-a fosta tea, munca, cad nu l'a pututa invia, desi°multi facuta de dinsula s'a. fosta unflata ca o butie.

«De-atuncl a ramasa apoI In oma una fira de inimä Gattiuna fira de maca In sépte despicata, i firula saa simbu-rele acela e flutatea omuluL De-aid vine apol c5, omula su-due asa de spurcata i urita', cad dacä n'ar fi stmburelecela r5ú Inteinsula, °multi ar fi euratit ea mirulü.

«Tota de-aicl vine el ömeniI se tema de mortI pentru c5,Dracula, cum móre unú °ma, indata.se apropie de trupulaluI spuinda cà trupula omuluI e Oa sëú, fiinda-cg se tinede pämtnta i pämtntula e ala ga, de óre-ce ela a fostaacela care ra scosa din fundula apeI.

«Mal departe trupula omului se póte cunösce §d de pe aceeacä e ala ga, fie-carui oma panä, si In liva de 41.1-a r6masa negru sub unglti4 precum I-a ramasa i lui nisipa,

52

când l'a scosil din apä. Cacl daca trupulti omuluI n'ar fiproprietatea sa, atuncg omula ar fi curatil sub unghig,negru.

«Din pricina Draculul decI dark care pretindeomuluI e 01 sù i nu alg lui Dumneleti, indatindat Ro-mâni de a tctia ungkiile celora mor( i totti din acéstä, pri-cinä 1'1 privighescg eI OM nóptea, nelasandu-1 sä, stea singurIIn casa, ternêndu-se ca nu clun-va sä, vie Draculti, mane-o-ar acolo unde a Inseratil, i sä pue mana pe dIn0I (1).

Mara de legenda acésta maI existä la Românil din Buco-vina Inca 0 urmatórea credintä, cu privire la unghiI i anume:

Pe fie-care omil, cum m6re §i se duce In cea-laltä lume,Ilú Intréba Dumneletl: unde unghiile ? sa-0 dea sémace a facutil cu dInsele ? §i dad, le are, le scéte din sing§i i le arata, iar de nu le are, e IV' de dlnsulil (2).

De aceea fie-care orna, Gatti trdesce, se ouvine ca sa pueunghiile, dupa ce le tale, In stria sail la pragu1ì uii, iardupa ce m6re, sá i se pue In stnti, pentru c5, la a doua ve-nire fie-care trebue sá dea unghfile apostolulul Petru cafaca trfinbita dintr'lnsele (3).

RomâniI din _Moldova lnsa spunti ca de aceea se taie un-ghiile mortuluI i i se punti In sInti, pentru ca la vremea ju-dealtit celei de pe urmet din unghiile acestea aù sa faca S-tiIarchang. Mírhaili i Gavrilit bucine, din carl aù sa bucineIn cele patru cornurI ale lumil ea sä, se Intrupeze ()meal

sa se stränga la judecata.Tot."' din acésta causa mulp in0 Indatinézä §i de altä, data

când taie finghiile, a nu le asvérli, ci a le pune In slat (4).

(I) Dic. de Vasile Unguréna, RomAna din II*scT, districtula SuceviT.Credin¡a Rom. din Ropcea, com. de Em. de Cuparencu, stud. gimn.Dict. de Elisaveta Agapi, Romano. din MAnastiára.Dict. de M. Nistoril din Mini.

53

0 séma de insl lnsia nu tale unghiile celord mortI din causäca, dupa cum credd si spund el, n'arti avé cu ce sui pescärl la cerd (1).

Causa pentru ce se dä, scäldaril si spéläril celuI repau-Bata o atentiune gala de mare, e pentru ca mortuld, dupä.'credinta Romanilord de pretutindensi, trebue nu numal sa sespele si sä, se lepede de téte pécatele ale le-a tä,cutil, träinddpe pämintd, si sä mérga cu sufletuld In Impèr54ia cerésca (2),ci tot-odatà sä, mérgii si cu corpuld curatil pe lumea cea-laltä (3), precurd si pentru aceea, ca la c,liva cea de-apol,adica la diva Invieril, sd fie curatitti de t6t5," lntinaciunea (4).

Mal* departe se maI crede Inc& si aceea a +Jac& repau-satuld s'a marturisitti si comunicatd cu st. taine si la mérteasa a fostd bine si frumosd scaldatti si spélatd, infätisandu-securatti Inaintea luI Dumneded, acesta chiar si 'n casuldacela, cand ar avé omuld unele pécate maI mid, i le-arspèla si ierta si elti (5).

In unele pärtI ale Bucovina, precum bun5.-6r6 In sateleRopcea si StroescI, nu e datinä, de a se face scaldät6repentru celd moral, ci a se spéla numai simplu cu apä, pros-pètä dintr'und pärlti sad dintr'o fantanä, chiar si 'n casuldacela, cand apa e rece (6).

Totil In timpuld scAldäriT, dacä Geld repausatti, e bärbatilInaintatd In vIrstä, Ild radii frumosil (7), dacä, In timpuld

Dict. de El. Agapi.Cred. Rom. din Mahala, com. de IonicA ald luI Iordachi Isack s'i a ce-

lord din Stupca, com. de Al Bacid, stud. gimn.Ionéntl, op. cit., p.36. oDupit ce o persemit a muritd, corpuld i se scaldA

intr'o albie, ca sti. se ducA curatd pe lumea cea-laltà.»Rom. Sima: dOrauldse scaldk ca sA mérgA curatd in cea-laltA, lume.x

Com. de da I. Georgescu.(6) Com. de d-ld G. TomoIagA.

Dat. com. Em. de Cuparencu.Pretutindene in Bucovina. Vag 0 Burada, Inmorm. p. 9

54 --

136161 sale i-a crescutil barba mare, din causa ca, dupa oredinta poporulul din cele maI multe pärtI ale Bucovina, celilce s'a rasti la mértea sa sail dupa mérte, cand s'a scal-datil, se tniati§éza lnaintea luI Dumneleil ca unti tên6ril de30 de anI, iar de nu ra rasti apoI b6trAnil r6mAne pentrutotil-deauna. Daca Irisa mortulil, lnainte de a-§I da sufletulù,a lasatil cu limba, de mòrte s'a nu-la rada, atuncI, voindila-I Implini dorinta, nu-la radil, ci-lil las& aa, (1).

Dupa ce rail rasa, Ilil spala din noil pe obrazil cu apa prels-p6ta §i apol 11111 tergil pe toba corpulil de regula cu o na-trama curatá, sail cu una tergaril noil sail cu o tata demasa, care rémane apoI ca rèsplata, celuI ce ra scaldatil (2).

Dupa acésta llti une," pe capil cu unta vi-lil péptana.frumosil (3).

Nevestele, precum §1 tac: ferneile cele bètrane, se imple-tescil. Daca Insa m6re o femee 16uza, i se lasa maI multefire de Ora netmpletite anume ca s'o vac,15. Dumneleil caeste %tiza §i sa-I ierte pkatele (4).

Fetele cele marI Irisa precum §i copilele nu se Impletesca,ci se las& despletite, spre a se puté gati ca miresele (5).

Totti atuncI când se péptèna mortulti este datina In unelepartI de a-I taia putinil Ora, care se pune In ara .1i sepästréz5, de catra némurile luI In paleimida ladii spre aducereaminte (6), alta Ilti punil §i tinil In lavita laliI §i iara§Ialta scotil unil cuiil din 'Arete §i vIrindu-lil in loculil a-celuia, bata cuiulil la locil peste dInsulti, sail fact.' o bortaIn twrult de sus ala u§el, 116 vira In borta aceea, §i as.

Com, de d-I5 G. TomoTagl.In Sucéva, Stupca, TodirescI s't Ropcea.In Bilca, Vicovula-de-sus, CAmpulunga si alte sate din Bucovina.Ionén5, op. cit., p. 37.Dict. de M. Nistord din MAIMI.Burada, Inmorm. p. 10.

55 --

tupandu-la, M. lasä, apoI pentru tot-deauna acolo. Acéstase face pentru noroculil case!, cho!, amèsuratil credinteIpoporuluï, nu se. scie dupl cine se trage norocula la casà,si lesne pote cu acola ce a muritù sä, se duca totil noroculil,dacä, nu se pastrég nimicil dela Oil (1).

Multl insI din clasele mal tnalte taie maI multe suvite deperú, din carI 1sI facii, WM pentru aducerea aminte, Mil-tujele de orare sail floricele, pe earl le pästrézä, apoI Innisce cutiute anume spre acestil scopti fäcuie.

In Transilvania, districtulil NAskidului, taie mortulul unitsmocil de Ora din capti nemijlocita inaintea scelteril saledin cm& si a porniriI spre mormtnta, In credintä, cä pa.näce voril pästra acelii smocti de Ora niel norocula nu-I vapäräsi. Unil IndatinézA de a se afuma cu Oft de acesta,anume ca sä, nu viseze pe celti moral (2).

In unele sate din Bucovina, precum bun6-45rä. In Todi-resci, pe lang5, aceea c5.-111 scaldà si lati, II maI spalä, corpulacu vial, si mal alesil atuncI, cand" inainte de repausare n'afosta mArturisitil s'i ImpArtAsitil cu sE taine (3).

In Transilvania II mai ungti corpula Inca' si cu nisce un-sor! mirositére (4).

Datina spèldriI cu vial si a ungeril cadavruluI cu diferiteunsorl mirosit6re o Intimpinämti fOrte adese-ori si 'nteo sén-15,de bocete, carI se bocescil nu multil dupä, scäldare In de-

Com. de maY multi RomArii din Bucovina, precum 0 de d-10. Rom.Simi) din Orlatd in Transilvania.

Com. de d-ia T. Simond.13) Com. de Ewa I. Avramd(4) D. T. Bojinca, Anticele Romanilord.Buda 1832. vol. II. Nota dela p. 210

M. Besand, stud, cit. publ. in «Albina», an. L No. 57: 4Si'dupii ce pulsuldnu maI bate, qii sufletuld s'a despArtitd de trupd, trupuld se scald5 itsi inunele locurT, maT vOrtosd. in Ardéld, se unge cu und feld de uns6re miro-sit6re, 0 numa1 dupg aceea se imbraci in vestmintele cele mal frum6seqi curate, ce le-a avutd repausatuld in vi.»

56

cursula timpuluI câtù perece mortula In cash, precum yi malpe urmä, child se duce la mormInta.

lath unula din multimea acelora bocete:Ven4T fra# çi sorióre5i-mi punetT florT la pici6re,VeniV frag çi verisorISi m 'mpodobitl cu floe,Venitl al mel verl i fratl

cu lacriml m5 sc5.1d4,Si-ml stropitT fata cuCA de lunT m ducti la gr6p6.Si-ml strop41 fata cuCA m ductí in locti strtingSi inapor n'am sA malsi-mi stropiV fata cu bereCA maT multil nu me-ti vedere ;CA nu m5 duct' st. 'nflorescti,Ci m5. ducti s6 putrelescil ;Duce-m'oftl sl-oTÙ putrediSi 'napoT maT vet*Ore cine m'a boci ?Sora mea cu maica mea,Mal sled' ibovnica (11!

Dupä ce rail scäldatti §i pieptènata §i duph ce raa lm-brhcata i wzata, unde aa avuta sä-la mede, Tear' apacare re' schldata varsh Inteuna loca retrasa,

maI alesa lntio grhdin5, la radkina unuI copaca,care se acopere apol pentru cata-va timpa cu o copaecu chldarea, In care s'a Incallita apa; acésta se face pen-.

tru ca sä. nu umble nicI o vietate pe locula acela, fiindapècatd sh se calce ca pici6rele (2).

Din Horodnicula-de-josa, said in districtula RtidgutuluT, coi. de fostulamea conscolara d-la Petrea Prelipcénu.

Burada, inmorm. p. 10. Ionéna, op. cit. p. 42: «Apa, cu care se scald&una morta, se varsá inteunt loca retrasa, ca sl nu calce cine-va in ea.fiincla una mare pècata.»

57

In pra-Bonuingscd, precum In plaiula Prahova si comunaZänéga, scà'ldbit6rea acésta nu se varsä afar5, pAn5, dupainmormintare (1).

Albia, sail vana, In care s'a scaldatti mortulti, dup5, ce s'aaruncattí scäldatórea dintr'Insa, se rest6rn5, cu gura In jossi nu se maI Intrebuintéz5, de felt"' piin5,' dupà Irrmormlntare,fiindti rea de m6rte si pentru altil (2).

Cittbartati, In care s'ail spelatù hainele mortului, se spaläIn noue ape si apoI e ca si cand s'ar versa In elil al:Asfintitä dela ostestanie (3).

Ola, atatil cea In care s'a Incalcjittl apa pentru scäldät6re,câtil si cea cu care s'a turnatil al:4 caldä peste morta, °Ands'a saldatti, dupä credinta RomAnilorti din pansilvania, numal e bun5,, si de aceea se ingr6pa (4). RomaniI din pra-Roma' nésca Msá o spargil In timpulti can(' se sc6te mortuladin casà, pentru a nu muri si altil (5).

Paiele, pe carI a fosta pusa mortulti la spelare, unde edatina dea se face acésta, se aruncä nelptea pe rig, sail, undenu este rli.1 In apropiere, se Ingrelp5, in pämtntil ca sä, nucalce °multi °el altd vietate pe ele, cäcI nu e bine (6).

Pieptenele, cu care s'a pleptenatti si säpunult1 cu care s'asäpunitil mortal, nu se intrebuintézl mal multti, ci orI searuncä si aceste doue obiecte pe unil rig (7), orI se Os-

Revista pentru istorie, archeologie si filolpgie, an. II, vol. III. Bucu-rescl 1884, p. 386: «Murinda oma, femee, copila, scAldAnda mortula, Muffle,nu le vars5, atarA On& nu-la ingr6p5. » -- D. StAnescu, op. cit. p. 42 «apan'o vars1 pin& nu este mortula ingropata.«

Ionénti, op. cit., p. 42.I. St. Negoeseu, credinte pop. publ. in «Luminapentru totT», an. III, Bucurescl, 1888, p. 474.

Com. de d-la Rom. Sirria.Com. de (Ma Rom. Simi.I. St. Negoescu, op. cit., p. 474.Com. de d-la Rom. Sima.Com. de da Rom. Sima.

-- 58

trèz5, §i se ingrcipa impreuna cu mortultt (1), puindu-se Inpernita pe care i-o a0z5, sub capti In trod' (2). In unele1354 din Moldova -precurn In Rad4enl i Mani obiecteleacestea se datl celul ce l'a scaldatù de pomanä, (3).

Femeilorti celorü ce ail scaldatil pre celil mortti nu le esteiertatil sà umble la fierturi nicl la colacii mortuluI. A casála dinsele ins& potil umbla, daca mal Inainte de acéstaspèlatti de nou6 ori dupä olaltä (4).

In fine, atatil fomeile, Gatti §i barbatiI, earl ail scaldatilpre mortil, atâtú in Bucovina, catil §i In Transilvania ç1 Mol-dova, pe langa obiectulù, cu care s'a *tersti mortulil, maIcap6t5, de suvenire sail pomana, Incá §i cate uni réndti dehaine de-ale repausatului, saù cate o cam*, orl iIe malbung (5), sail cate o perina orl läiceriti (6).

Scaldarea §i sp6lar'ea mortului e usitatà. nu numal laRomani, ci :0 la alte popòre atatil din Vechime, catil §i dintimpulil de fata.

A§a dupa strigatí de treI orl pe mortil,Ilù puneail pe pämlntil, ca §i Romanri din uncle partl aleTransilvaniel, §i apol Ilù splaú cu apa calda anume ca,daca mat este viéta iä se de§tepte, iar de nu,

curatésca, çi apoI aça numitil. Polinctores 116 ungeailcu untti de lemnil §i cu alte aromate, parte p.entru case maI Imblanclésca fata mortulul, §i parte ca s5, se Impie-dece putreçlirea (7).

Tata ce ne spune in privinta adsta poetulti

I. St. Negoescu, op. cit. p. 474.D. Stiineseu, op. cit. p. 822.Dict. de Anita Pletosa i MAriuca Nistora.Com, de d-la Rom. Sima.Com. de d-la I. Georgescu.Diet. de Anita Pletosil si de MAriuca Nistora.Dr. At. M. Marieneseu, Cultula pàgina i crestinq. T. I. Sgriatorile

datinele romane vechl. Bueuresel, 1884, p. 336. Bolinea, op. cit. p. 210.

69

pregatescii apa de clocotesce la foal in Galati §1apoI spald corpulti Intepenitil 0-14 ungil (1).»

Iar Ovidia dice:«Niel corpula meti nu zace In patult1 obicinuitù, nicI este

cine-va care sa m6 planga când m6 va pune la pärnintti (2).Ce se atinge de OKI amintimil aici, cä Romani): aveag

datinA de a at'arna o parte din Oral celul repausattt lau0, spre a ar6ta prin acésta &A in casd este don (3).

Aeneid. lib. VI. 219 si 220:Pars calidos latices et shena undantia flamisExpediunt, corpusque lavant frigentis et unguunt.

Trist. III. Eleg. III 39:Neo mea consueto languescent corpora leçto !Depositum nec me, qui fleat, ullus erit.

D. N. Preda, Mythologia Grecilora, Romanilor0 si a Egypteuilorl. Bu-curescl 1863, p. 223.

60

V.

INBR AC AREA.

Odatä mortulti spOlatti §i pieptènatil frumosil se lmbracain hainele cele mal curate, mal frum6se, maI noue §I malscumpe, ce le-a avutti §i purtatti In viéta, sail cu de aceleace-i erati maI plAcute, pe carl multi in§1 le pregätescti fi-indil inc6 In viat5 §i le pAstréza noue panä, la meirte (1).

in unele sate din Bucovina, precum §i'n unele parti aleTransilvania, ;;i mal alesil In cele despre Nordil, cdmap seface lndatà, dup5, ce mortula §I-a datti sufletula, §i se nu-mesce cama0 de tnérte (2), iar pe femeile §i pe barbatiI

Burada, Inmorm. p. 10. Rom. Simd: aUniT isT pregAtesca anume oile sad o cdmafd de mdrte.» Altil, si mai alesd o 8ém6, dintre femeile celemal bètrane, se'ngrijescd nu numaT de hainele cu earl all s5, fie lmbrticate,precum: c.imasl, stergard, catrintl, coltunT, papucT etc., ci chiar si de Vilecele-lalte obiecte, precum:stergare, servete, ngfrAmI etc., earl sunt de trebu-inta la inmormintare, si pe bite le aséz6, si pAstréza In lad& anume ca latimpuld cuvenitd, adicA la casü de márte, s5, aibl al s61 cu ce o imbrAca.

Sucéva, com, de mal multT insT: adupg ce l'ad spèlatd ild Imbracti in-teo elmasl de ham sad in altà c.imas& noul, insi din panzl suptire, croitAsi cusutà indat5, dupA mérte.9 Todirescl, com. de I. Avramd, stud. gima.:

ailti Imbracà intr'o cama sfi suptiricg si numaT de-abia cusutla Vedi siBurada, Inmorm. p. 10-11.

61

cAsätoritI Ii 1mbracä cu cämasa de mire, pe care inadinsel opástrézä, (1).

Dacä, m6re o fatä, mare, a-CAM cämasa 616 i cele-laltehaine, cu earl are sä se lmbrace, i se cost' cu ao, nelno-datä, cad de o va moda, se crede cá ursitulil el, ce era

iea de barhatti, nu se va mai insura, si vice versa (2).Asemenea se face si la nevestele i bärbatil cel tinerI,

precum si la copiI, crec,l'endu-se cä, dacä ata, cu care li secése vestmintele, se In6dä, saú clack dupä ce s'ail ImbrAcatil,se lnchee la gatil, atunci partea 101'11, care le-a fostil

Burada, Inmorm. p. 11. Lambriord, op. cit. p. 151: «Scoténdu-lil dinscaldatóre ild imbraca in haine noue, cele mal de pretd ce le are. Multile ad pregatite din viéta, maT alesd batranele, dintre earl unele sl-ad pas-tratil chiar hainele de mirésa.» D. Stanescu, op. cit. p. 322: «E curiosd asci din ce causa unil dintre 6menT i femeT, fie catd de batranT, cauta i indfórte multa ca la márte sa fie imbracatT In cama ce ad avutd de gineresad mirésa. Fost'a acesta und obiceiü introdusa din causa lipseT ce o fiinduratd bietulti Romand si a neputinteT de all procura vestminte mal devalóre, sad credinta ca casatoria i m6rtea -sunt cele cloud acte marl din vi6-ta ?» Teofild Franca si George Candrea, Romanil din MuntiT apusenT(Motu) Bucuresci, 1888 p. 173: zindatä la incetarea din viétii decedatuld sespala si se imbraca in hainele cele mal bune. Daca a fostü insuratti se im-brad. cu hainele cu care s'a cununatd.» G. TomoTaga: unele sate dinBucovina, si mal alesd in cele de peste Prutd, precum buna-óra in Boiand

Mahala, mal fie-care insd casatoritd are datina de a tin6 chiar i ping laaid 60 sad 70 and ald vietil sale edmap de mire sad mirésa, care la barbatle cusuta din panza de ind sad fuiord cu florl frum6se de matasa alba malalesd la maned si la pále, jara la femeT cu altite earl de earl mat frum6se

mal iscusite i cu totd feluld de pul pe stand, cusutl asemenea cu matasade felurite colori cu cea maT mare iscusinta. Ba multi insl pastréza nu nu-maT camasa, ci i alte lucrurT dela cununie, i de-1 ajunge orT-ce nevoiegred nu le dad odata cu capuld, ci le tind, cum pota, 00, la márte. Lu-crurile acestea apoT, lucrate cu multa iscusinta, l cu multa, trecere de timpd,se scotd din lada, in care all fostd pastrate si se 'nbraca mortuld cu dinsele

astd-feld dorinta exprimata cu cleciml de anT ma! nainte de a fiimbracatd la mórte numaT cu aceste schimburT sad vestminte.»

Ion6nti, op. cit. p. 37.

62

a avutil sä le fie, s'a legatil de veci i de-aceea nu se potemaI multil cässátori (1).

Daeär6päusatulil a fostil oma bëtrânii, mosnégü, se lmbrac5,In vestminte curate si frum6se conformil etätil sale; seschimbä Itntr'o cämasä mare si alb5, de fuiorti; se 'ncaltä, maIalesù In pärtile dela munte, cu opincI, lar pe uniI, dad,ail cu ce, le cump6r5, si-I incaltä de regulä cu ciobéte (cisme),

maI alesil In papucI, chiar i 'n casulù acela, cand In t6täviéta purtatil astil-felil de incAltiI (2); iar pe captili se pune o cusmá mosnegéscä,', négrà saú albA, dupä cumle-a fostil adicä, i portula In viétä; rara cand 1110, p5,15.rie (3).

Totil asa se'mbraca i ce.-laltt barbag cu acea deosebirenumal cä pentru acestia se cautä ca c5,masa sä, fie nu nu-maI albä, adich curatä, ci totil-odat5, i noua, iar cusma maIfrum6s1 Totil asa i cele-lalte vestminte.

'In Moldova §i Tra-Bomdnescei se Imbracä de regulä cu c5.-masä, nouä, cu brace si coltunI nol de postava sail de panzä,

mäcaril cá mortulti p6te n'a purtatil niel °data' cAtil aträitil; se IncaItä apol cu imineI galben1 saù cu mes1 negride =WI, lar In capil li se pune c5.cIulä. négrä, (4).

Dacä celti morta e fedora se schimba cu c'ámasä, si is-mene de bumbacil sail de fuiorti, cu bernevecI (ciérecI) oriiÇari,§i eel mal avutI, cart ail de unde, se 'mbrac5, i cupieptare OrbatorescI saù mintene cu sail färä mânecI (5),

Com. de Ionia alü luT Iordachi Isacd din Mahala. aDacd "mire o femeenu se 'nchae cu chiotorile, nicT nu se légd nimicd in nodd, odd omuld nu i sepOte insura adoua (wt..» Sevastosd, CAldtoriT, p. 69-: apentru mortd se doseBird nodd.» Datina i credinta acésta se allá 0 la ArmeniT orientalt dinSucéva. *

Diet. de M. Ursaca, din Vatra-DorneT; com. de d-la V. TurturéndAv. MacoveT, preotl; com. de d-ld Rom. Simd 0 T. Simond din Transilvania

Dict. de M. Ursaca 0 A. Petricénd, stud. gimn. de feld din StroescT.Burada, Inmorm. p. 10.Usitatil maT alesil In -tinutuld CerndutuluT, com. de da G. TomoTagd,

'n tinutuld NdsduduluT din Transilvania, com. de d-ld T. Simond.

63

se 'ncinge cu curea sati cu bráil (1), se incalt5, Cu ciobOtescumpe, cu papuci no l cu imineI (2), la gâtii i se 160,o basma de métasd, iar pe capa ise pune, fie vara fie iarna,o cusma nouá si négr5, Impodobitä cu pene de pátina sailcu flore artificia15, de Verga (3).

In Mahala, precum iin alte sate din Bucovina, i se punepe cusma o cununâ fácutá din bárbänocil (4).

In judetulii Muscela din pra-Romeinéscet, cáciula feciori-loril se inv6lesce de jura lmprejurti cu cordele Impestritate:negre, albe i ro§ff, carl se numescil «uretrin. (5).

Mal pe scurtil top feciorif se Imbracá, i se gálescil canisce mire. Ba unora, carI sunt maI avutl si carI ati de undese 'mpodobi i cu lucrurl de prisosti, li se pune chiar §i inelede arginta sail de auril pe degete (6).

Femeile cele b6trtine se schimba de regulä cu cámásI sim-ple sail cu c4nzey6ie (7), se lncingil cu catrinte i prigitorlasemenea simple; se 'ncaltá cu coltunl, maI alesil de panzáçt cu papuci si se 'mbrobodesca cu. stergare.

Nevestele se schimbá In camási noue, cusute cu altiteCu strämatura, se 'ncingil Cu catrinte frumosil tesute, cu

pestimane, fote sai'x cu fuste, dup5, cum le-a fostii siportulil; lar peste catrinte se lég5, de regulá cu branete, nu-

Usitata in Ropcea, cona. de Em. de Cuparencu.Usitata mal alesa in satele de pe malula Prutulul din tinutuld CernAu-

tuluT si cu deosebire in Boiana si Mahala. Sub iminet se 'ntelege una felade papucT impodobitT cu curele colorate.

In Ropcea, com. de I. de Cuparencu; in Badeuta, com. de Av. Maco-veT; in Vicovula-de-sus, com. de V;Turturéna; si in unele pIrtT ale Tran-silvanieT, cona. de Rom. Sima: afeciorilora li se pune pe capa ciciu15. négr5.cu pang (flère) in ea.»

Com. de Ionicá ala lul Iordachi haca.Burada: Inmorm.; p.11. .

Com. de G. TomoTa.g5,, cant. bis.Sub cuy. camtlfoid-die se 'ntelege o cAmasá largá i lungg f5.14 altite

puT pe stanl.

64

mite altmintrelea i barnete sati frez' ; se lncaltä cu, col_tunI Impletig saù cusup din pnz i cu papucl nol si selmbrobodesca cu stergare tesute In maI multe ite. La o sémäli se pun In capti Inca si una test'', peste care se lég5, a-poI cu unti sala'. Mal pe scurtii, fie-care se gätescedupä cum 1-a fosta i portult1 In viétä si dupä cum ati Indäti-natti a umbla In Ve de sèrbat6re (1).

Cele maI avute se lmbracä peste amasa Ina i Cuzobona (antireil), cu scurteia saù cu rochie (2), iar in urechIli se punil cercel, la grumazti märgele sati salbä de mo-neda degete inele (3).

In fine in unele 0.'41 ale Transilvania muerilelsi mai pre-gatesca inca si o merindq4 de m6rte, care li se pune pestesurtii In sicriti (4).

Daa este fatd mare se lmbracä de regula In cele mal'frumóse si mal scumpe baine, ce le-a avutil, i anume:camasä cu altite, cu pu! i cu fluturi, se 'ncinge cu catrintä,frumósä tesutä cu firtl, pe care o Mg& cu hräil rosti,Cu fustä; se'ncaltä cu altunI i cu papuci sati condurinoI (5); se g.ätesce fie-care cu eapuliu golf' si se Impodo-

In Boianil i Mahala, com. de d-la G. TomoIaga eiIonia ala lui TordachiIsacil; in Stupca, com. de Al. Baciu, stud. gimn. In Vatra-DorneT, dict. de M.Ursaca. In Grieta, Transilvania, corn. de d-la Rom. Sima: «La unele femeTlì se pune in piciare «docto saa calfuni de panza». In districtula Nasaudu-luT, com, de d-in T. Simona: «La neveste, imbracamintea e cea indatinatape la sarbAtorT, punandu-li-se pe capa cipid, i tota-odata ele nu se lastt cucapula gola, ci li se pune i o naframg, pe capa.»

In Boiana, precum i in alte sate din Bucovina, ei in Transilvaniacom, de d-la Rom. Sima.

(S) In satele de pe langI Pruta din Bucovina.(4) Com, de d-la Rom. Sima.(6) In Boianil i Mehala, com, de d-10. V. Turturéna, preota ei G. TomdiagI,

cant. bis. Sub condurt condura se 'ntelege una fela de incaltaminte, u-sitate maI alosa in tinutula Cernautulul, carI constaa din done partI: talparitin forma pantofilora i ciobotele In form6 de c,oltunl peste carI se imbracfi,td1pari1. Conduril se faca tota-deauna din piele galbana.

65

besce cu l'ola de fel'ti de florI, carI i-se puna tn p6rti, iarpe de-asupra se acoper5, cu o pai6ra (1). La o sama li seface si gata ttnpodobita ca la mirese.

In Transilvania se baga asemenea cu capultt descoperitilsi Cu cununa lmpletita din flor!, din bärbanocil sail dinfrunglä de iedera, pe cal-A, ca si 'n unele sate din tinutulaSuceviI si ala Cernautulut La altele, si anume la cele maiavute, li se pune pe captt sovdnela din panza subtire, darnumal pana ce se'ncue copärseula, lar atuncl se iea jos (2).

in satele de pe ambe partile PrutuluI din tinutultt Cer-nautuluI; In Bucovina, precum si 'n tinutulti Nagudulul dinTransilvania se mal Impodobescil fetele cele marI si anumecele mal' grace cate cu una sirégt de margele, iar celemaI avute 1.1 cate Cu o salba mipa Malta din ruble, talenlsi sorocovetI sati forma de argintil, InsiratI In fire gròsede mètasä, cari ajunga pana la piepta; In urechl li se punttcercel, iar pe degete unulil sail si mal multe inele de ar-gintù sal si de auril, lic'èndil ca" ale lora aa Asta t6te o-bie,ctele acestea, cu dinsele deci sa se i ducd (3).

In scurtti oisil fe-care fan, mare se lmbraca In hainelecele mal scumpe si maI frum6se si se impodobesce ca omirésà. *i daca intréba cine-va pre parintil s61 de ce attimpodobifo Cu nisce lucrurI atatti de scumpe, r6spundil caacésta4 e telta zestrea!

In pra-Bomanésca, când móre vre-o fata mare, o gatescilasemenea ca pe o mirésa, o Imbrach 'Cu rochie alba, i sedespletesce p6rula si-I impodobesdi °nula cu florI si cu

In Vicovuld-de-sus, com. de d-in V. Turturénd; in Stupca, com. deAl. Badil; in StroescI, com. de A. Petricénd; in Vatra-Dorne, dict. de MIUrsaca si 'n Bldeutd, com. de d-ia Av. Macoveid, preota.

FrAncu, op. cit. p. 173. Com, de d-Ii1 Rom. Simd.Com. de d-niI V. Turturénd, G. Tomolagi si T. Simond.

Pariand, Inmorm. la Ramital. 6

66

peté15,, punAndu-i-se tri degetti o verigä de logodna, i secrede atuncl ea e mirésa lul Dumnedeti (1).

De aceea e datinä, atAtti In Téra-Romeingscet cAtil i 'nBucovina de a numi, mal alesti pe fecioril ceI holteI si pefetele cele marI mirt sati giner i mirese i a dice, chndsunt tntrebatI pärintii despre dInsiI, °A in,surata §i ma-ritata.

Dacä, celù mortil este una' prunca mica se schimbä cucämesuicä curatä, se tncinge cu unti brânetti, chinglsaücing6t6re, si se tncaltä cu päpucasI noI, iar pe capti i sepune o päläriutä, sati o cusmä saú i se face unti comänaciide panzá de bumbaca oil de panura, pe care tlü Impodo-bescti cu cretisorI, cu gäitanl, i cu lela de felii de stäma-Inri; asemenea se 'mpodoli.)esce i cu felti de felti de florI,precum: rose, gar6fe, ghiorghine, crinI, etc. (2).

In Transilvania, tinutula NAs6udului, atálti Meta ata sicopilele pana la sépte anI, se tmbracä cu amasa de botezti.Dela Opte anI In sus tnsä se 'mbracä, de regulä cu vest-mintele cele de grbät6re, adicá cu cele mal* frum6se ce le-atiavutti, pe capil li se pune caciulä, (cucImä), iar In picióre9iobotele sati opine* (3).

TotI copa de lita, cap' morti, se crede cá voril fi angerI.De aceea camasa, In care se schimbä, li se despica dinaintede sus pánä jos ca sá, p6t5. sbura. Dar In acelas1 timptise Mg& cu o cordelutä, rosie peste mijlocti ca sä, le servésaca aripl (4).

In casi.' cand nu se AA din demând telte vestmintele, de-

Burada, Inmorm., p. 11.In Ropcea, precum i 'n alte sate din tinutuhl StorojinetuluT in Buco-

vina, lar in Transilvania mal alesd in Secadate i imprejurime, com. de LGeorgescu.

Com, de d-ia T. Simont.In Mahala, com.. de lonja alü luT Iordachi

67

spre earl ne-a fostil pämä aid vorba, cAci numai putinl cimenlsunt, earl se pregAtescii pentru asemenea lucrurI mal dinnainte, atundi mortulii se schimba mal Intál numal In a-masä, curatä, iar t6te cele-lalte se facil sail se cump6rä, ime-diatti dupä repausare, si se 'mbracä ceva mat pe urmä cudInsele. lar cum le-ail cump6ratil, Indatä se apucä mai multefemeI, cari se aflä de fatä, de croescil si cosil vestminteletrebuinci6se si apol so Imbracä peste schimbursi cu vestmin-tele mat sus amintite, II punil cusmä. In capil si-la Incaltäcu ciobote sail papuel.

Merit5, a fi amintitil aicI Ana, si aceea cä, mortiI, fie a-ceia orl si câtil de särmanI, nicI odatá nu se tmbrac5, cu.vestmintele In earl ail muritil, chiar si cand acelea ar fi orT.si c5,til de frumòse. Ci vestmintele acelea némurile mortu-luI le daù ca elemosinä säracilorti dupá ce l'ati scäldatil (1).

Imbrtlearea §i gatirea mortulul, numitä altmintreléa gata-rea, gataa saú si primenirea mortului cu hainele cele malscumpe, ma): frumcise si maI tail, se face din iubirea si cin-stea ce o ar6tämil 0511.5, dInsubl, si pentru credinta, ce este,ca mortil se ducil s5, cälkorésc5, pe ceea-laltä lume, avêndaa se 'nfätosa Inaintea luI Dumnegleil, la a doua venire, cu-ratI si hnbräcatl tocmal cum s'ail Ingropatil (2).

Corn. de d-lii T. Simond.Burada, Inmorm. p. 11. Ionénd, op. cit. p. 39: «Und mortil se in-

mormintézd cu hainele cele mal bune pe earl le-á avutd, ca infAtisandu-seinaintea lul Dumneded pe lumea cea-laltd, sd fie curatd.» L Georgescu:alortuld se hnbracá cu vestmintele cele mal bune, earl le are, pentru cd,crede poporuld, cd la diva invieriT cu acelea se va si scula.» Ionici ald luTIordachi Isaoa: «Se crede cd cum de impodobitd se pune mortuld in pdmintdasa va fi si pe cea-laltd lume in vect» A. Petricénd din Stroescl: «Se im-brad. cu o cdmasft albl, care insémnd, cd asa va fi eld imbrdcatd in lumeacea-laltd.» G. TomoTagd: «Se crede cd mortuld se va soul& de sigard la adoua venire a luT Is. Chr. cu acelea straTe, cu earl l'ad inmormintatd si c,arTnu volt fi atinse de putrej une, ci numaT vord trece prin pdmintd, ca si trupuld, spre a se face maT frum6se ca si metaluld in focd.»

68

Cei ce nu imbraca pre mortI In haine frumése si curate,ca sä aib5, in ce se lnfätisa inaintea Domnulul nostru Is.Chr. la a doua venire, si mai cu sém5, in cäma§5, nouä siCAM se péte de alb5., ci In una veche si ruptd, si pe de-a-supra Aricà si négrä, aceia nu numai c5, pécätuescil férte

¡are, ci cäsinéza tota-odatä si mortuluI mare neplacere, cäcItinfatiOndu-se In o asemenea hainä la c,liva judecätiI, lesnepéte fi mustratil de cäträ cei-lalti crestinI GA träinclii. In lu-mea acésta nu s'a Ingrijitil la timpil, ca sä aib5, si Oil, claclnu mal multti, cad putinù o cämasà mai cinstitä, mai cu-rata si mal frumésä.

Dovadä despre acésta credintä fiírte réspAndità si adânctiInrädècinata In inima poporului romând de pretutindenI a-vex-nil si o multime de bocete poporane, earl' ne aratä cumse r6gá ceI ce din nebägare de sémä saú din altä caus5.6re-sl Care ail lmbracatil pe vre-unil mortil cu camas& né-grä sail presupuna numaI c5, li s'ar fi inegrita chmas,3a, dupáinmormintare, ca acesta sä le-o trimità, §i eI, spélâncro §iI5,cênd'o albä ca ghioculil, iaräsi i-oril trimite-o Inclérétil.

Aduceinù aicI numai uni singuril exemplu.Una bocetil din satula Stupca, districtula SuceviI, in Bu-

covina, dict. de Tunca a Mleluha Caprä, ne spune cu pri-vire la acésta credintä urmatérele :

..5i iar dac5 mi-1 vedé,CA-i négrd ceimap,SA spill mAinuOT aya:SA-ml trimatel cAmayaPe yuerulti vêntuluI,Prin fundulil pAmintuluT,CA eil, cum oiti cAp6ta-o,Frumuyeld cA mi-oiti spgla-o ;Niel cu apA, niel cu'neropti,Niel cu oca de soponti,NumaI cu lacrimI de onili,

69

dup1 ce i-oiti spgla-oFrumuselti cl i-oill usea-o ;

Niel la b6re,Niel la sóre,

Numa 'ntr'a mea jale mare,Colea 'n sial la titisóre.1.i. dupä ce mi-oiti usca-o,Intrérgptil i-oiti inturna-oPe suerulti vêntuluIIn fundula pamintuluI...

Datina imbracaril si tnmormtntaril mortuluI cu cele malalese, mal frum6se, maI trainice si tot-odatä,' mal* curatevestminte, era usitat5, si la vechiI Romanf. Virgiliù ne spuneIn privinta acésta urmat6rele :

uVal! tu care zacI In 0,111111bl necunoscutil, dabü pradlcânilorii latinI si pas6rilortt, si eil mama ta n'am pututilsa te 'ngropil, sa-tI inchidil ochil sati s5,41 sp6h1 ranele a-coperindu-le cu vestminte pe carI le-am cusutti qi si népte,si lucrandi1 iml mangaiamti grijile.bétránetel (1).»

Dupa ce s'a Imbracatil si gatitil, In chipula cum s'a a-r6tatil pana aicI, i se léga o basma saii o naframa cusutäla brail, si maI alesil la ceI mal' ingintatl In vIrsta, ea sáalba cu ce se sterge de sudorile, carI II voril curge pe fatade ostenéla calòtoriel celeI lungI si grele, ce va trebui s'ofaca pana ce va trece cele 24 de NIMI si va ajunge InImp6r54ia cerulul (2), cadí se crede ca fie-care ornü, dupam6rte, va avé sä faca o calkorie lung5, si ostenici6s5,,pana cand va ajunge la locurile de odihna; si in cal6toria

Aeneid. IX 988 O urm.Heu 1 terra ignota, canibus date praeda LatinisAlitibusque jaces ! neo te tua funera meterProduxi, pressiere oculos, aut vulnera lavi,Veste tegens, tibi quam nocte festina diesqueUrgebam, et tela curas soiabar aniles.

Com. de d-la G. TomoTagA.

70

acésta va trebui sä, sufere Mae multe neajunsuri, precumsete, f6me, frigù i caldurä.. i totil din acéstä, causa, credepoporuhl, ca mortulil trebue sä, alba vestminte noue i tii-Ore (1).

Totil atuncI i se légä, i pici6rele cu o basma sag cu oata ro§ie, pe care o numescil piedica anume ca sá i se tiepici6rele bine la unil 1061, §i apoi se a§ézä, pe o masä.pe o laita.

Piedica, cu care i se lmpiedica pici6rele §i care se lasapAn5, ce se pornesce la tinterimù, iar atuncI se desléga §ise pune In ciobota mortului, ca sä, OM merge nelmpiedicatilIn cea-lalta lume (2), se pazesce f6rte tare de cätra cei decasa ca nu cum-va s'o fure strainil, §i maI alesù farmed,-térele, cregléndu-se ca cine are o asemenea piedica p6te safaca cu dinsa feteloril mail pe dragoste. De aceea fetelemar' §i mal alesü acelea, carora le-a trecutiI de multiltimpulil m'ariti§ulul, se §i batil Mae tare dupa dInsa, eau-tAndil ti5te chipurile §i mijlécele clora o potil apuca i In-dosì (3).

.4ezatil hindú mortultl pe 10001 menitú pentru acestilscopil, se uitä, acuma eel de fata §i mai alesil némurile, la

ca sa vada de e veselil, orl nu. i daca e veselase crede ca cel ce rail imbracatti §i. intratil invoie §*1 ea pe cea-lalta lume a fostil primitü cu bucurie Investmintele cu earl' rat' Imbracatil.

Daca Ins& mortula arata o fata trista §i posomorlta, secrede ca nu e multamitil cu vestmintele, In carI fag im-

M. Besana, stud. cit. oAlbinai an. I, No. 67.Francu, op. cit. p. 173 : aPici6rele i sunt legate cu o ata, care, cand

se pune eapacula pe sicria, se ja, ea mortula sa 1)&1 merge neimpledicatain cea-lalta. lume.»

Dat. Rom. din Bilca, com. de Iustina Cardeia, stud. gimn. si a eeloradin Mahala, com. de Tonica ala luT Tordachi Isaca.

(1) Com. de d-1t G. Tomoiagl.

71

bräcata, flinda-cä ori i le-aa schimbata orI nu i aù puso.pe Aòte, dupa cum a dorita i a lasata cu limba de mérte.

Daca ta urma acesteI observarI s'a Imbtacatti din noas'a Impodobita cu multa mal* frumosti, de cum a fosta malnainte qi tota Inca arata supérata i posomorlta la l'ata, a-poi cel de casä, promita a-1 da pe viitora de pomana niscehaine cu multü. mai frum6se i mal scumpe. Ba cel maIavutI §i maI lnduratl, Ii dati a§i§T. Indatá de pomanä,saa doué rêndurl de strae, cum scia ei ca 'Pa] pldcuta ce-lul moral. In viéta i maI alest : cojoca, pieptara, sumaria,manta, ciobote, palarie §i multe altele, cu carI potaImbraca i pune In sicrit, In huna sperantá ca le va avépe cea-lalta lume, pentru cá, crede poporula, cä orI i cei se da omultil de pomanä, nu se pierde, ci le capétácea-laltä, lume Indäräta.

Daca s'aa facuta t6te acestea In cele trei qile dup5, repa-usare, cata timpt stä, mortula In casa, i tota Inca e trista,atund atata ceI de casa cat i strainil creda c'é, mortula,fiinda Inaintatil In vIrstä, e pécatosa ; iar daca' e pruncanevinovata, ca, vede pécatele i muncile parintilora, nvni-lora, stramo§ilorù', precum §i ale altora némurl i de aceeaarata a§a de trista §i posoinorlta.

Prevèçlênda i presupunênda aa dará némurile cele malde aprépe ale mortulul din fata acestuia binele i ferici-rea raiulul pe de-o parte, iar pe de altä, parte nefericirea§i torturile iadulul 1§I ieaa nemijlocita. dupa InmormIntarerefugiula la rugaciunI, leturghil, parastase, deslegarl i sa-.rindare atata pentru iertarea pécatelorti celul de curéndaInmormintata cata §i ale altora morçi de mal nainte (1).

in sfarOta multI crecía ca mortula vade scarbitil de-aceea,fiindil-c5, vede pe cea-lalta lume ceva ingrozitoria, i din

72

causa acésta 11' pare Mil dupa lumea asta, precum i dupgtparinV, sope, copa', li dupá, némurile cele mal de apr6pe,pe carl a trebuitil sa le parasésca. Iar daca e voiosii, secredo nu numaI &A vede ce-va frumosti q.'i 1mbucuratoriii, citotil odatá §i pentru aceea c5, va maI murì cata maI de grabaIn urma sa cine-va dintre némurile sale cele mal' de aprópeqi mal iubite li ca prin urmare nu va fi singurti In cea-laltä,lume (1).

(1) Cred Rom. din Mahala, com. de Ionica, ala luI Iordachi Isaca, precumqi a altora RomAnI din Bucovina.

73

VI.

A EZAREA

In cele mal multe pärtI ale Bucovinei este datiná ca mor-dup5, ce s'a tmbracatti. §i gatita In ves tmintele §i 'n chi-

pula, cum s'a arkatá In capitolula premerg6torti, sä, se puepe o 1ait5. mal alesti pe laita cea despre amiadi sati dinfata casei despre us5, i anume cu fata In sus §i cu capulasub iciáne, adica spre r6sarita, iara cu picièrele spre apusti,sati mal bine lisa spre usá, ceea ce insemnéz5. cá ela estegata de duc5, (1).

Dela modula asezáriI acesteia vine apol i blestemulti«vede-te-a0 Cu fata in sus,» sati «vede-te-a0 intinsa pe laga,»care Insemnézá at5.ta câta: vede-te-al

In unele locurt i anume prin ora§e, precum í la reze-§iI §i t6ranii ceI mal avug, se pune pe o masa sati §i penisce scanduel, cari se aOza In mijloculii cases celes marS (2),

In Todiresci, com. dei. Avramd; in Ropcea, com. de I. de Cuparencu; inBoianA i BosancT, com. de G. TomoTag,A, in BAdeutA, com. de Av. Macovei;in Stupea, com. de Al. &cid; in Vatra-DorneT, dict. de M. Ursaca.

Cele mal multe case tdrAnescl din Bucovina sempArtescil in trel pArtT:in casa mica qi casa mare, carl se despartn una de alta prin tindtt. Casa ceamiel servesce de regula spre locuitù i ca bucAtArie, iar cea mare spre pa-strarea vestmintelorA si ale ahora lucrurl de pretA, precum i spre primireadspetilorA maT alesT i anume la dile mart.

74

In forma, de eatafalca §i se acopenù cu laicere saù cusc6rte frumóse. Aice se aséza apoli cu fata In sus, cu capunispre r6saritri cu piciewele intinse spre apusa, iar cándcasa nu este astil-felil Intocmitä ca sá OCA sta cuspre r6särittl, atuncI se pune de regula,' cu picièrele lndrep-tate spre intrare, adica spre usa. (1). De aice vine apoIblestemula: «vede-te-a1 intinsa saù lungitit pe masa.»

Rara unde este datinä, mal alesii vara, de-a se asezaafarä pe prispä (2).

In unele pärtl din Moldova se aséza, pe masä, i anumecu capul5 sub icóne, saii pe lavita, In casa sail In tindd,cu fata, ca si In Bucovina, spre r'ésaritil (3), In altele insä,liii scottl afara aséza pe prisp5, tot-d'a-una cu piciewelespre rès'aritti (4).

In Banatil se asézà.' salí pe masä sail dup5, masä Intreferesti pe lavità alaturea cu peretele (5).

In t6ta Transilvania, precum i 'n unele partI ale Molde-va §i Prii-Romanesa ela se asézti, pe o lavitä, pe o masäsail si pe unti patil fäcutti din scandurI, lnsä tot-d'a-una cupicielrele spre usä, adica, gata de plecare, de unde a rémastiapo i licerea: «vede-te-a0 cu pici6rele'nainte», adicá mortil (6).

Daca, s'ar aseza cu eapulú spre usa., atuncI, dup.& credintaRomânilorti din Noldova, tota némulü i s'ar topi, adica, totIpana lnteunula ar murì din casa aceea (7).

In Sucéva, i Ropcea, com. de I. de Cuparencu; in Boiana, Mahala, Bo-sand í alte sate din Bucovina, com. de d-1a G. TomoTaga.

In Stupca, com. de Al. Baciu.Burada, Inmorm. p. 1,2. Com. de A. Pletosa.Lambriora, op. cit. p. 151.Coin de da Iona PopovicT, invètatora.Burada, Inmorm. p. 12. Iondna, op. cit. p. 39: «Pe unele locurT una

mortti se aséza, cu picièrele spre usa, acije& gata de plecare. De aci este si1ic6t6rea: «vede-te-api cu piciérele inainte,v adica. morta.Com. T. Simona.

I. Georgescu si Rom. Sima: oDupa ce s'a lmbracata mortula se pune pe unascauna lunga oil pe lavita, cu capula Otra l'undula caset l cu pichireleciara usa, gata spre plecare, in alte locurT cu capula spre rèsaritil.»

Dict. de Mariuca Nistora din Malla

75

A§ezarea mortuluI cu pici6rele spre u§ä, adicä gata deplecare, de §i e usitata §i la alte popére sträine, totu0 sé-m6nä, a fi de origin& romanä, pentru 06 ea a fosta In deob-§te urmata 0 de .Romant

Bomanii adicl, dupä, ce 1mbräcati trupulti mortulul, figpuneati inteo camarä deosebità a easel, care se numiavestibulum, unde Ilú a§ezati Cu piciórele cäteä u§ä,a Insemna prin acésta atta: cä mortulil e gata spre ple-care sati cä, Ott trebue sà mérgd acolo, de unde a venitiladic5, In pämlnta. Din acéstä causä, adese-orI iceaù strä-mo0i noçtrii uporrectus esto In locti de «mortuu,s est.» (1)

Pliniu ne spune In privinta acésta urmät6rele : «Natura adispustt ca omulti sä, intre In lume cu capulti çi sä iasäcu piciórelen (2).

Adic5, toemaI dupä, cum spunti 0 o samä de RomânI dinOiva de aqI.

Iar Persius (pee :«Apol pornescà trImbitile çi fädliile: In sfär0,,tti repausa-

tulti aezatil peuntt pata naltti çi unsti cu miresme unsuròse,este Intinsil cu piciórele Intepenite spre uOn (3).

Dupä, ce rail a§ezatil it inchidti din nog ochil, in casilca'nd aceOia nu s'arti fi tinuta bine inchi0 §i lipii, iar dactl§i de astä-datà nu vorti s5, se tie Inch41, punti pe clln0Ieke unti gologanti de aramä, sag de arginta ca sá se tie (4).

(1) M. Besang, stud. cit. publ. in «Albina», an. I, No. 67.(3) Lib VII 8: aRitu naturae capite hominem gigni mos est, peclibus efferi.0

III. 105:Hinc tubae, candelae; tandem beatulus altoCompositus lecto crassisque lutatus aromisIn portam rigidos calces extendit.

Mal pretutindene in Bucovina, apol in Transilvania. Com, de d-ld T.Simontt: aDup5, ce rail imbracat0 i asezat0, de cum-va a murit0 schintosittl,cl. e. daca ochiT i-ail r6mas0 intorsl saa gura deschisk rasuesca de a le tocmica s o infatosare plficutà».

76

Ba In unela locurI, atatil, din Bucovina cat si din Banata (1),II léga i fálcile Cu o mamma saü basma anume ca sa nuIntepenésc5, i sa, r6mae apoi cu ochiI deschisI cu guracäscata, ea', nu e bine.

Dacd i se inchidil ochiI, i iarasI i se deschidil i r6maneapol cu dtnsil deschisI, atunci, credit uniT, ca In casa res-pectiva are sa fie Mmete, adica c5, locuitoril s6I aú sä, sa-racésca i ca nu se vorti mal puté iarasI radica (2). AltiIiaräI sunt de pärere cá tóta viata lui a petrecut'o In soma',si de aceea a deschistl acuma ochil (3).

CeI mai multi Insa credil i spunil cá nestandu-I ochiItnchisl çi 1ipii, ci deschisI, tnsénina cá tri scurtil timpti aresá maI móra cine-va din casa aceea saú dintre némurilecele maI de aprópe, earl' i-ati fostù mat' dragI, i anume orIunil Mt-rani-1, orl doI final. Ba, tri unele locurI credil asade tare, In cat ca, daca cine-va este bolnavil din né-multi celui morttl, se pregatescil cu tóte cele trebuinciósede mórte pentru dtnsulú, asteptandil numal óra In caresa-I iasa sufletulil (4). lar cand stá cu unil ochiti Inchisti

Cu deschisil, credil cá cu celil tnchisil se WO,pe drumulil sëù, iar cu celú deschisti se uita In casa ca savadä cine are s5, vile dupa dinsulti din acea casa, (5).

Daca sta cu gura deschisá credti unil cá elù se róg5, la6menl ca ierte (6), altil cá cere ceva de pomanä, (7),

Com. de d-la losifa Olaria, inv6t. in Domana.In Ropcea, com. de I. de Cuparencu.In TodirescT, com. de I. Avrama.In Crasna, com. de At. Germana; in Todirescl, com de I. Avrama ; in

BosancT, com de I. BlAndu, stud, gimo.; in MihovenT i Bunintl, com. de Const.Corvina, stud. gimn.; i in Ropcea, com de I. de Cuparencu.

(6) In BosancT, com. de I. BlAndu; In Ropcea, com. de I de Cuparencu.In Crasna, com. de At. Germana.In StroescT, 'corn. de A. Petricéna.

77

ceI mal multI ini Insä, ea are sä, maI m 6rd cine-va dincasa aceea (1).

De la acésta credinta se vede a, vine apol i datina dea-I lega fälcile ea o naframá.

In unele partl din Banatit credü. Romana' cá atattl cu na-frama acésta, dupa ce i s'a luatü mortuluI de sub barba,cata §i cu baticelulú pusti lana mortil la e§irea sufletuluifacil vrálitórele o multime de farmecaturI (2).

In Téra-Bománésc4, din contra, esistä credinta cá dac5." unuImortil dupa o qi o o nópte II écle gatula móle, e semnilea va maI mur' cine-va din acea casa (3).

Dupa ce I-ail Inchisü ochil §i legatil gura, ti tocmescAm'Ande In cruci0 pe pieptil §i anume tot-dea-una cea dréptäpeste cea stanga.

Punerea mânelorti pe pieptii, ca i cand s'ar ruga, In-sémnä, dupà credinta unora, cá elil multamesce lui Dumnec,letipentru traiulil ce l'a traitil i acuma las5, tete grijele lu-mescl 'de pe parnIntil i merge nufnal cu sufletulil la Dum-nec,lea (4), dup5. a altora ca chi se rógä. In ceea-laltä lumecum s'a rugatil §i 'ntr'acésta (5), §i iarkí dupä a altora caelùa§a are a se infatiO, In c,liva judecatiI celé' de pe urmade 'naintea scaunului, dreptului judecatoril, ca §i cum s'arruga i umili spre a face pe dreptula judecatoril Indurataca ierte de tete cele ce le-a pächtuitil In viatä (6).

Dela acéstä datina se vede apoI ca vine §i blestemal:«vede-te-a0 cu mande pe pieptit», ceea ce insemnéza atAtacata: vede-te-4 morta!

In Mihovent com. de Corvinil.Com. de d-ld los. Olarid.Ionénd, op. cit. p. 38.In Stupca, com. de da Al. &cid.

(6) In Ropcea, com. de I. de Cuparencu.(6) Com, de d-la.G. TomoTagl.

78

In cele mal multe pang' din Bucovina il punti in manadr6ptä o crucita facuta din céra galbòna si curata, care in-sémna pe de-o parte a mortulii a crec,lutil tot-dea-una indomnula nostru Is. Chr., cu alte cuvinte a elf," a fosta sia muritù ca crestintt si a va fi tot-dea-una cu Is. Chr, (1),pe de alta parte ca sa aiba.unil scutti cu care sa se apereIn protiva diavoliloriá, pe and va trece vdmile vasduhulai s'itot-odata sag pea, birui, precum ail biruitil martini pre dus_mana trupesci si sufletescl, tiinda tare credinta in Is. Chr.si arma cruca in contra diavoliloril (2).

Dupa credinta Romanilong' din Balacéna, districtulti Su-ceva, a celoril din Al'emasti6ra sea'. St. Onofreitl, districtultiSiretiuluI, si a celora din Bilca, districtuluI RadautuluI, era-cita de cgra, care se pune in maim mortuluI, insemnézadreptatea sail marturia, de pe care la a doua venire a Dom-nuldi nostru Is. Chr. and vora invia tog mortiI, thl vacunósce DumneçIeti a a fosta crestinii, cacI atund fie-care°ma, care a crec,lutti In Is. Chr. va trebui sh' se infatisezeate cu o cruce In mana inaintea sa, ca sa se cun6sca:care a crelutil in cruce si care nu (3).

In unele pang totil din Bucovina In loculii cruciteI, i sepune in mana drépta lumtnarea, ce a tinut'o in mana peand II esia sufletulii, crec,18ndil a cu acea luminare se

In BerchisescT, com. de G. Velehorschi, stud. gimn. si in Ropcea, com.de Em. de Cuparencu, stud. gimn.

In Todiresd si So1°1101, com. de I. Avramd: a Crueita se pune in minamortuluT ca sl-1 stea la -trecerea vAmilord intru ajutord.» In Stupca, com.de Al. Bacid: eCrucita de etfrd se pune in ména mortuld ca sN se aperecu dinsa in contra duhurilord necurate. u In Funduld-MoldoveT, com. deConst. Merchesd: aCrucila de all, care se pune de regulA la copiT, insem-néz6. ca s5. se apere in cea-lalt1 lume de diavolT.» In Ropcea, com. deEm. de Cuparencu: oCrueita de dreg insémnA a celd mortd va puté cusemnuld sf. crud merge orT pe unde si a nimicd nu-lit va impledica ad re-finé, acT eld pretutindene va fi apératù de st. cruce 2

Com. de M. Jemna, Just. Carde!, stud. gimn. si dict. de Elisab eta Agapi.

79

intä4b0z5, luminatil inaintea scaunultil dumneqleescil, unde seimpartà§esce cu Is. Chr. vèglutil in pers6nä, pe când la tm-pärtäqirea din viata acésta Domnulti nostru Is. Chr. nu eravNutil de dinsula (1).

Alta'. din conträ °redil §i spunti c5, lumina, ce i se punede astä datà in m'Ana, II servesce spre luminarea drumuluidin cea-laltä lume, pe unde are sä, mérgä, parià,' ce va a-junge la loculil do odihnä, §i ma'l alesti cand are sä, tréc5,peste puntea raiulut (2).

In unele pArti din Transilvania, precum buna-6rä, in tinu-tulii Naskiduluï, in locula crucitel, i se pune Intre cele treTdegete dela m&na dréptä, cu care 0-a fäcutil cruce, o tur-tita asemenea de céra de stural (3).

La mijloculil erucitd, care se pune in mana mortulifi, incele mal multe locurl se lipesce unil baila de arma (1 cr.sail 5 ball», de argintil (unil puipra=-. 10 cr.) sail qi deauril, dup5, puterea omulut

Cu acestil banil, dupä, credinta unora, mortulti are sa plä-téseá luntrea, cu care va trece in cea-laltä lume (4), cäcl se

Com. de d-in G. TomoTaga.Com de Nic. Cotlarciucd, stud. gimn. de locd din StulpicanT.Com, de d-la T. Simond.L Avramd: «Rominil din Solonetd. ei TodirescI credd ca sufletuld

omulul dupa ce se despartesce de corpd, are O, traca peste una 44 mare,qiacolo este una omd, care sta Janga apa, el daca-T platesd, eh, te Usa si tredpeste apa aceea, Lar daca nu-1 platescI, nu te lasa si, trecT. Decf de aceea ise pune mortuluI gritarl la capa ca sa, aiba cu ce plati omulul de langa rid,ca saga. traca.» Mirada, Inmorm. p. 17. V. Alexandri, Poesil populareale Romanilord, Bucurescl 1866. p. 6: »Este in tara o datini veche de apune cate o mica moneda in mana fle-caruT mortd, cand este a-ld inmor-minta, i.i acésta poporuld o face M'a a se gandl la antica ()boli a luT Ca-rond.» Idem de eadem. p. 140 : «Alar& de cilisele monede;se mal pune eicate o moneda mica, in mana mortuluT pentru ca sa alba cu ce piad pe cealume barca tul Caroml. Romanil ins5, ad uitatü l'i pe Caron4 ll'i riuld Stix yicampa Eit:set din mitologia stramoOsca, de cand Christianismuld a inlocuitdreligia paganismuluT.»

80

istorisesce cA pe cea-laltä lume sufietula trebue sä tréc5, pesteunú rla latti §i mare, §i nefiindil Oil In stare a-lti trece singuril,d5, banulù acesta unul luntra0, care stä acolo i acelatrece apol cu luntrea (1) ; dup5, a altora Iris& vdmile satistreiffle, ca s5, pesta trece mal departe §i sá ajung5, la localde odihnä nelmpedicatil (2) ; §i iarä§1 dupä a altora, pen-tru c5, a§a e datina Romanulul ca sa nu mérg5, nicaerI cum'Ana g61'ä, prin urmare niel Inaintea lui D-deil (3), precum§i pentru aceea ca sä, OVA pläti bite datoriile, pe cari n'afostil In stare sail nu a voitil a le pral In viatä (4).

In unele locurI Insä aratil din Bucovina cat §i din Mol-dova §i din Transilvania, crucerulil acesta i se pune in manadréptä (5), In altele ins5, i se Mg& de cheutórea c'ä,me§iI, §iservesce spre acelas,I scopti, adica ca sá aibä cu ce plätivelmile (6).

Cred. Rom. din Balacéna, com. de M. Jemna, i a celara din Stupca,com. de Al. Baciil: aBanuld i se pune in mana ca cu dinsuld s platascáunuT bOtrand moqnégd ca sa-ld tréca peste und rid mare in cea-lalt5.1ume.»

In Boiand, com. de d-ld V. Turturénd: «In mana se mal pune o cru_cita de cara ea una band lipitd de ea, ca sufletuld repausatuluI sa alba cuce piad vItmile, prin carT are O. traca.» I. Avramil : allomaniI din Solonell

TodirescI apuna cä sufletuld omulul, dupä ce se despArtesce de corpd, aresä trécä prin mal multe vIlmt, de aceea puna (5menil in mana celuI mortdsad la capa unuld san mal multí gritar]; ca sa aiba ca ce plAti vdmile.»Nic. Cotlarciucd : aAvaridd sufletuld mortuluT sä traca hotarele lumel acesteia,trebue sä traca printr'o vamfi, unde e intunericd, iar la porta cea din urml,unde ar avé sa tasa afara, sta cine-va i trebue sfi patasca banutuld a-cesta.» Rom. Simd : «In mana drépta i se pune o cruce de cara i undcrucerid ca sa platdsca vdmile in cea-lalta lume.» Lambriord, op. cit. p.151: dpunandu4 In mana o cruce de M'a cu una banutd lipitd de dinsapentru plata vlimilora mlzduhulia.»

In Ropcea, com. de Em. de Cuparencu.In Berchiqesd, com. de George Velchorschi.In Voitineld, com. de Dim. CardeI; in Cámpulungd, com de V. Bur-

duhosd ; in districtuld Nis5udulul din Transilvania, com. de T. Simond;In Secadate, com. de I. Georgescu.

In MihovenT, com. de Constan. Corvind.

81

In Tara-románscet este datina de a se pune In sinulttmortulul 24 de parale s platésca la cele 24 OW cate opara, iarä la degetulti celti midi dela mana drépta i se léga,spre ace1a0 scopt, o para de argintù orI 0 de arm* deunde vine apol i locutiunea proverbiala, oicéndu-lebogatI §i sgarcitl ca enu o sa ia lumea cu tine, ci tot opar& legatd la degeta» (1).

In Banat4 este asemene datina de a se pune inraortulul 9 cr. in credinta ea mortultt are sa tréca prin n6uevan pana la raiti i cu ceI 9 cr. se p6te rescump6ra,iarä alaturia cu dinsulti unti batuelti de alunti cu unti cru-ceriti la una cap6tti (2).

In vechime, ne spunti b6tranil, cá atata in Moldova catti§i la Romanil din Transilvania acestil banti se punea Ingura mortuluI (3).

In Bucovina, 0 anume in Fratautulti vecbiti, districtulti!WA*lul, este §i astaglI datina de a pune mortuluI unùpui§oril de argintù sub limba, uncle-HI lasa Onà ce wonmortula din casà,.. and dati s'a sc6tä mortulil, atuncIscotil pui§orula de sub limb& çi cump6ra pe dinsultt rachiti,pe care ilù datt apoI unuI betivù de profesiune ca bea,In credintä ea cine va bé rachia de acesta nu va bé maImulta in tótá viata sa (4).

Dobre Stefanescu, Studil asupra literatureT poporale pub!. in «Luminapentru toti» an. IV, Bucuresol 1888, p. 369: Ionéna, op. cit., p. 36: «Unulmorta i se baga o para de arginta pe degetuld cela mica dela mana drépta,ca cad cu ce plan vaina pe lumea ceea-lalttl.» D. Stb.nescu, op. cit. p.323: «De asemenea nu se uita nicl o date. s lege de degetula cela micaala raposatulul ate una band, ca s platésca, angerilord, ce-la conducd peacésta cale grea i pe care alta-fela n'ar puté s'o &ca.)) Burada, Inmorm.p. 17: «In judetuld Prahova, aceld band se léga la degetuld celd mica de-la mana drépta.9

Com. de d-la los. Olariu, invat. in Domand.Burada, Inmorm. p. 17.Com. de mal multI Romani din locd.

Mariaml, Inmorm.. la Romant 6

Burada, Inmorm. p. 17.Com. de I. Avramd, stud. gima.Burada, Inmorm. p. 17.

82

In unele sate din Transilvania se crépa la una cap6h1b6tulti care se pune In sicriti, §i se a§éza In acea crepa-tura (1).

In unele sate din Bucovina, precum huna (5r5, In TodirescIli Soloneta, daca mortulil a fostti una omti avutil, II punamal' mulg gritari, iara daca a fostil saracti, fi punil numalunii singuril gritara la capil (2).

De multe orI Insá, acestti baila se pune numai pe secriùsail se arunca 1n gròpa (3).

Datina punerii banului In. deosebite chipurI ar6tate malsus, precum pe crucita cea de c6ra, In mana, In gura,la capa set In secriulti mortuluï, precum §i. credinta de-spre causa puneriI sale, e parte de origine veche paga-na, §i parte de origine maI noua cretina §i anilinacea dintaI, &lid, cea despre platirea unui °mi.' ca s-Itttréca pre celti moda peste una ria sait apa mare, e de ori-gine curatil romana, iar cea despre plátirea vamilortt cumultti mal posteri6r5, li anume de origine apocrifo-cre§tina.

Precum l'ad' Romanfl de açll', a§a era datina §i la Romantde a pune In gura mortului sati In secriulti acestuia unilbanti, obolti-obolus, creOnda ca repausatulti va trebui sa-Iüdea lul Charon, pizitorulti dela p6rta iaduluI (Hades), anumeca sá-lil tréca cu o luntrip peste fluviulti Acherong satipeste apa Stix ca sa peota astil-feltí Infra In Hades.

Juvenala ne spune In privinta acésta ea «In timpil cenoula venitil stá pe mala' §i este cuprinsil de frica' la ve-derea Infrico§atuluI -Charon, nenorocitula a pierdutil spe-

-- 83

mute, de a trece cu barca balta cea glodòsä, neav'enda nieluna bang pe care sa-la dea cu gura» (1).

In Propertiù tncä, aflarna acésta : «Rugdciunile mi§cd ini-mile c,leilora ; i cand luntralula a primita banulti, 'ArtaInspdim6nt5,t6re se tnchide pe mormIntula ierbosa» (2).

In fine Virgin ne spune: a T6t5, multimea, ce-o ve(;11 aidi esteBarad. qi Med. mormtnta. Acela acolo este luntrawla Charon,ace§tia pe earl II duce unda (luntrea) sunt tngr, opap (3).

In Téra-.Rorniingsed, ne spune d-la Ionénti, cd «dad, unamorta este lunatica §i trilivata cu una irate ala sèil, careträesce, i se lmpanéza ochil, nasula, gura §i urechile cumeia qi pietricele, ca sd nu se faed strigoid; iar dupd ce-lùIngr6pit se slob6de o pu§cá pe de-asupra mormintulul;acésta se face ca sä, nu se ivésc5, vre-o vrajbä, trite ce'l doifrati pe lumea cea-laltän (4).

Tota d-lti Ionéna ne spune me, departe, cd copilula, care senasce cu editd pe capti, se crede cä,' dupd nuirte se va face stri-goid, de aceea, când móre, i se MO, trupulti cu rugit, lar InochI, In gurd, In nasa §i. In urechl i se pune meia anume caEd nu se faa strigoid, §i a§a se pune apol In mormtnta (5).

Românii din Banatd, se vede cd tota spre acesta scopti,II punti in ochl, ureclg, nail 0 gurä, In locil de meia sailpetricele, tamâe (6).

Juv. ILI v. 266:lam sedet in ripa tetrumque novicius horret.Porthmea, neo sperat cenosi gurgitis .alnum.Infelix neo habet, quern porrigat ore trientem.

Lib. IV El. XL v. 7:Vota movent superos : ubi portitos aera recepis.Obserat herbosos lurida porta rogos.

Aen. VI. 326:Haec omnis, quam cernis inops et imhumataque turba est.Portitor ille, Charon : hi, quos vehit uuda, sepulti.

Op, cit.. p. 87.(6) Op. cit., p. 41.(6) Corn, de da los. (Maria.

84

Mal de multa era datin5, In Banata ca la fie-care morta,de-ar fi fosta acela de orI si ce etate saù genú, sä se chie-me una sciutora (cunosc6tora), de regulä, o m6s5., care tre-buia sä-I provadä cadavrula cu cele necesare, ca nu cum-vasä se tntercä ca strigoiil pe pämtnta. Chiematula sträpungeamai tritäda scAfArlia mortulul cu una acti lunga, apolungea corpula in diferite locurI cu uns6re dela una porca,care s'a täiata In qiva de Ignat(, cincI dile lnainte de Cr5,-ciuna; si pe urmä maI punea aläturea cu dtnsula 'Inca siunti MO de una suca de lungil i ghimposa de naciera(trandafirtí de câmpa), care era menita a-Itt opri s5, iasä,din gr6pg, pentru 05, Incolotocindu-se cu vestmintele In ghimpiiacestuia, mortula nu putea ei afara (1).

Pe piepta i se pune, In cele maI multe pArtl locuite deRomani, o icemä saa o cruce de lemna, parte, ca sä nuse apropie duhurile cele necurate de dInsula, si parte pen-tru aceea, ca sá aibä, crestinfi, carI visitéz5, pe cela mortaIn cele treI çlile, câtü stä, In casä, ce säruta (2).

In unele sate din Bucovina, precum bunä 6r5, In Mahala,este datinä de a se pune pe morta si o secerä, anume casa nu crésa, sä, nu se umfle, care, GAM stä, mortula Incasä, atAta sta.' si ea pe dInsulti, iar &And se pornesce lagr6p6, se iea (3).

In Téra-.Romeingscet esistä credinta 05, dacä cadavrula vre-unuI morta, panä, la trimormintare, cap6tà mirosa grea, Inviata lul a fäcuta multe pècate (4).

Tota In Tira-Boinitnésca e datin5 de a se pune unul

(t) Art. u. Alb. Schott, Walachische Marchen. Stuttgart und Tiibingen.1846, P. 298.

Burada, Inmorm., p. 15. Apo! com. de mal multi Romani atata dinBucovina, cata si din Moldova i Transilvania.

Com. de Ionia ala lul Iordachi Isaca.Ionena, op. cit. p. 41.

85

mortil orarti pe frunte ca sa fie päzitil de focula cela nestinsil (1).Mara de cele insirate pan& aid se maï pune peste Intregil

corpulti mortului, Inca si o panza alba' si cured de casklucrata din bumbacil sail iuioril, dup'ä, puterea omulul, carese numesce giulgiet. , sovond sal respeti (2).

Dacä panza acésta este subtirica si mai alesti strevelie,se numesce p2i6r4.

Panza acésta, care trebue sa aiba lungimea corpulul, sidaca este cu putinta, Inca si mai lunga ca sa spanzure cevapeste pickSre, insemnéz5,, dupa credinta unora, ca mortultlse va ap6ra cu dinsa In contra foculdi ce trebue sa-lti str5,-bath* pana la raid (3), dupa credinta altora ins5, ea sa-'1 fieca podil pe care trebue sa tréca °and va merge in ceea-lalt5, lume (4).

Dela acésta panza, cu care catti sta mortulil In cas.5,,

se acopere do regula numai dela manT in josil, si numal:In casil cand e diformti la fata, se acopere si pe capil, vineapol si proverbulti «pare ed i-ad tuatd pdnza de pe obraza» ,care se aplica until oma f6rte slabil si palidil la fatä (5).

Dup5, ce se pune mortult1 in secriti, atuncI, fie elil diformaor'i nu la fata, se acopere si peste obraza cu dinsa si asase inmormtntéza.

Punerea panzel acesteia e atatil de indatinata. si r6span-dita pretutindene, ea nu o data se face amintire despre

Iondnil, op. cit., p. 36.Burada, Inmorin. p. 16. T. Simona: aMortuld se acopere cu o pang.

de direrite caliatI, dui:a cum e si respectival de avutan.Com. de Ionic& alA luI lordachi Isaca.In Cimpulunga.Datinl pretutindenea in Bucovina si Moldova, vecti si Lambriorq, op.

cit. p. 151: «In s1irsit4 till acoperii ata ll de lungil ea o panzg, alla numiain limba bisericel giulgiu lar in limba curgtare numal panzel; de unde a sirèmasa vorba ce se clice and cine-va e galb6m1 si istovita : apar'cti i-aaluattl pdlizele de pe obroztle.

86

dlnsa §i in poesia poporang. 14a linteo doing din Moldovacetimil in privinta acésta urm516rele :

$i-oT lAsa cu jurAmIntilSA-ml vi!, maicA, la morminttl,§i sA da! terna Inteo partiSA vec,IT doru ce pal,Sa id panza di pe-obrazaSA ve0 m6rti cu nAcazilA5ri s'o id di pi chiciariSA ve4I m6rtea 'n§elAtóri (1).

Iarg unil bocetù din Iransilvania, districtulti 115Audulul,se Incepe asta-felii:

Puisorult1 meti iubitil,De trAitti al fi traitil,Mártea nu te-a 'ngAduitti;Ie-tT panza de pe obraztiDe ve4.1 mertea cu nAcazti.Ie-tT panza de pe picIére,De ve4T mértea 'nselAtere (2).

Romani! din Téra-Bomeindscet credêndil ca sufletula omuluIare s5, tréch prin locurI caldurése, facti mortulul o apg-rät6re de p5,nz5, &Ala corpula MI de lung& la care adaogilaril:A asemenea de 'Ariz& Tot-odat5, se facil pe dInsa 0.patru cruel; cate una pe fie-care din aripI, una pe panzade deasupra capuluI §i alta de-asupra pantecela De or-dinaril panza acésta trebue sä, fie de tortil spre a-lti feri maibine de radele caldur6se, flindil maI grés5, (3), niel de cumIna. de m6tas5, sail -alta materie subtire §i slabg.

Esceptiune dela acéstä regula generalg se face numalla clasa inteligenteI, care Sins& niel cand nu pote servi de

(t) M. Caniana, Poesil populare, Doine. I4 1888 p. 130.Com, de d-ia T. Simonil.D. StAnescu, op. cit. p. 323.

87

oglinda timpulul si a caracterului strämosesca, cad asimi-lându-se acésta clasä, civilisaÇiunil europene, a fosta silita adesbräca datinele antice ale protoparintilora nostri (1).

Dacä, mortula e asezata pe masa saa pe scândurl Informa de catafalca In mijloculii case, i se pune la capil ocruce si o lumina', de regulä, In lipsa unul depict', ave-zata inteuna vast'.

In cele maI mulle paql din Bucovina §i Moldova Mg' sepune una Owlet', pe care se aft& toiagula i de care selipesca apol si alte luminl.

Pe de laturI se punt'', mal alesti prin orase, asemeneadoué, patru saù chiar i sase sfesnice cu luminarl, iarä, lapicióre una sfesnica, dar far% lumina.

Sfesnicele se aduca de regula din biserica. lar luminele,ce se aflá tnteinsele, trebue sa ardä Li i nópte, tota tim-pula câtü stä, mortula In casa, i ca sa nu se tréca de grabase aprinda schimbist totil d6ue cate &hie, çi numaI laanumite momente tóte de-odata'.

In acele locutt unde sta mortula pe laita, arde de regulanumaI o singurä, lumina la capa. lax& undo e f6rte marelipsa arde i una opaita (2).

Luminile, ce arda la capula mortuluI precum si'n preju-rula sèti, Insémna ca sufletulil mortulul respectiva mergedrepta la Dumnedea, nu ratacesce nicairI prin aera, de óre-cearzénda luminele, vede pe unde are sä se clued. Dacä n'araarde, atund n'ar vedé pe unde sa se ducä (3).

In multe Iocuri, si cu deosebire prin orase, este datinade-a se pune Imprejurula mortuluI Inca si diferite florl si

M. Besand, stud. cit. in Albina» an. I. No. 57.In cele maI multe pArtI ale Bucovinel i Transilvanie, com. de A. Ma-

cove i I. Georgescu: ctO 1umin4 sad doud, dupd cum e qi starea omulul,ardd diva foi ndptea pe timpuld and e mortuld in casd.»

In Ropcea, com. de L de Cuparencu.

88

anume, la ceI b6tranI mal multa verdI i fära faya, iará lacel mal tineri de diferite colorI, cu deosebire Insá de colóremal multil rosietica.

sta mortula asezatil, daca a muritti de mórte na-turala, de regula trel dile si dou6 noptI, satt, dupa Impre-lurarI, dou6 qile i trel noptI, In casa, ca sa-la pótá vedétotl 6meniI din comuna In care a repausata.

Totil atatea dile stail mortii si 'n vechime (1).Nemijlocitú dupa asezare ceI de casa precum tóte né-

murile cele mal de aprópe ale mortuluI cari se afla de fata,voindti a-si ar6ta tntristarea si jalea cea mare, ce o aU dupadinsula, daca', sunt dintio clasä, mal lnaltá i maI culta,acopèril tóte oglingile din casa câte c'o mânestergura, cafloril satt alta materie négra, ca nimenI sa nu pea cautaIntrInsele, lar Çeranii, la carI se afla de regula numal 'cateo singura oglinda In oasa, o iaù de pe 'D'Arete si o ascundilSin lada (2).

In acelasI timpti In satele de peste Prutil, din districtuldCernautulul, precum i 'n unele sate de dinc6ce de Prutildin Bucovina, scotil din lada bite lucrurile menite a se dade sufletula celuI repáusatil peste secriii, precum si celece ati a se pune la procesiune si a se da preotilorti .$ can-torilorü bisericescl, si a le anina pe nisce cuie, pe o politä,ruda san franghie de-asupra mortuluI (3).

Dupti acésta se alunga atatú ccinii calla i mátele din casa,ca nu cum-va, In timpuld acela, GUA sta mortula asezatil,

Incépa i schimonosésca óre-cum, &del dupa spusa Ro-

Dim. Cantemira, Descrierea MoldoveT, Ed. Academiel romAne. p. 149:aCadavrult nu se ingr6p6 indat6, in cjiva cea dintál, ci atéptg pAna a treiatb, ca nu cum-va s ingrelpe de via pe vre-una morbosa, care numaI a le-qinata.»

In 1351Aceana, com. de M. Jemna.Com. de da G. TomoTagi.

89

mâniloril din unele partl s'aìl intêmplata casurI, unde câniImatele, traendil förte tare la hoitil, ail stricata fata, na-

urechile, ba chiar i mânele mortulul (1).Mai departe credil i spunil RomtiniI din unele pärti ale

Bucovinei, c, mgele, dar mal cu séma cânil, caril suntadev6ratfl prietinI al omuluI, de aceea se alungä din casa,,câtù stä mortulil pe masa, pentru cä lorti fórte jele dupa

potù de graba uita, i din causa lorú apoi nup6te sufletulti esi din omil niel din casä afard (2).

Alfa iarl credú ca in cânI i mâte, fiindü animale spur-cate, se ascundil spiritele cele necurate. Dreptil aceea tre-bue alungate din casa, ca spiritele necurate ce s'aril afla in-tr'Insele, sa nu ImpIedice sufletula mortului de a merge laDumnegleil (3).

In plainIti Prahova, precum i 'n alte parp din Téra-Ro-wine:sat, nu numai °Anil si mâtele, ci i gàinile, ba chiarpana i érecii, earl arú avé datina de a umbla prin caskse prindil, se omóra, se légä, se punt' sub vre-o copae, seInchidil In pimnita, sail se dual In câmpil departe de satilsi se lasa acolo anume ca sä nu trécä peste Mora', cad,trecéndf", se crede cá mortulti se face strigoi8 si vine n6p-tea si la tog din casä le mânca inima (4).

Com, de d-ld Av. Macovel, preotd in Badeutd; V. Turturénd, preotain Boiand; V. Burduhosd stud. gimn. de loon. din Campulungd; I. Geor-gescu, inv6t. in Secadate; Nic. Cotlarclucd din StulpicanT i Titu Zaharescudin Baia in Moldova.

In Manastieira, com. de El. Agapi si in BerchisescT. com. de G. Vele-horschi, stud. gimn.

Cred. Rom. din Costana, com. de Dragosd Bumbacd, stud. gimn. si acelorti din Stulpicanl, com. de lijo. CotlarcTucd: a0 baba ml-a spusd ca

nuyele stint animale spurcate, pentru-ca totd-deauna r6masi.ta apeT, care sedescanta i r6mane in fundd, se amnia pe cane sad pe ma.ta, ca prin acéstasa se alunge Ote relele din casa,.»

Revista pentru istorie, archeologie i 11101081e, an. II, vol. II, BucurescI1884, p, 386-387.I. St. Negoescu, Credinte pop. pub!. in aLumina pentru

90

In Banat4, totti din causa de pe urmä se päzescil förtetare c5,niI gi pisicele, nu numaI ca sä, nu trécá peste mortil,ci totil-odat5. §i pe sub acesta, c5,ci cum ar trece indat5, n'arfi bine (1).

S'a tritamplata adese-ori, a mi§canda vre-o pisic5, numaipAnza de pe morta, toff ceT de fata ail fugita din casä, (2).

Adevèrata causä ins& pentru ce se alungä cinil §i m&teledin cask nu e cea arkatä in §irele de maI sus, ci, dupä,cum spunil unil RomftnI din Bucovina, pentru c5, sufletulilomuluI, dup'ä, ce se despäxtesce de corpii, sä, nu se pue pevre unulti din aceste animale necurate (3), iar dupä, cre-dirO, altora, el atuncI cand sufletulil se sbate §i se mun-cesce ca sa, iasä din casä. dará. In isbirea sa sä, nu se bagecum-va In vre-unù cane sail map. (4), cad sufletula, dupä,ce se desparte de corpil, dup5, cum ne vomil incredinta InaltiI loca, nu se duce de-a dreptulil In ceriti, ci adese-orl sevtr5, in animale precum §i in alte obiecte, unde petrece apoiunù timpii maI indelungatil.

Tottl atunci, cand se alung5, câniI §i mAtele din cask estedatiná, In unele sate din Bucovina, precum bun5,-(5r5, In Bilca,de a pune o näframä curatä, pe unil cal, crest:611dg 6, su-fletulil, dupä, ce s'a despärtitil de corpil, se pune pe n5framade pe cul'ula respectivii, unde a§téptä,' Oa, ce vine preotulti

totT» an. III, Bucuresci, 1888, p. 474. Ionéna, op. cit. p. 36-37: «una mortaeste pfizita ca A nu trécA peste ela vre-o pisic5, cfic1 se face strigoiit 0 moratotl ai case.» D. Stfinescu, op. cit. p. 324-325: ((Este importanta a spuneaid cfita de inifidficinatl intre fimenT este ideia cfi in cane 0 pieicti 0 alte a-nimale existS duhurT rele. Afi cea maT mare veghlere pe timpula cfind mor-tula este in cask ca sl nu trécg peste ela vre-o pisicfi, nicl chiar firece, cgclatund se face strigotil. Pisica ce ar fi siirita peste vre-una omil este dusa incAmpa departe de Bata :0 Ifisaa acolo, dael nu este omoritfi.»

Com, de d-la los. OlarTu.Com. de d-la I. Georgescu.Cred. Rom. din Bilca, com, de rust. CirdeTu.Cred. Rom. din Campulunga, com. de V. Burduhosa.

91

çi cantorulù bisericescil ea sä-I duct corpult la mormIntil.de 6re-ce, dup5, credinta Românilort, sufletult merge cu tru-pult pânä, la mormIntt, de aceea punt el 0 o ulcica cuap5, 0 pe ulcicä, o franzolä, cu o lumina pe dinsa, creslêndtcä. sufletulil -WM timpult acela, catil stä. In casä,, gustä, dinapa i franzola de pe feréstr5, (I).

In Téra-Románésca, dacä, Intr'o casti, móre capult familiel,maI e Inca §i acea datinä, c5, In aceea0 i se tnjugä, boildela casa respectiv& cu jugulü r6sturnatt spre semntclacä,' a muritt gospodarult, tóte vort merge anapoda §i pedost (2).

In fine, dui:A tóte acestea, bärbatult sat unult dintre né-murI, merge la preotult. localt 0-1t rógä a dispune sä setragä, clopotele pentru celt repäusattl, apol Intorcéndu-seaces& i maI dispunadt unele i altele, se pornesce la ora-§ult din apropiere ca sä, cumpere celo necesare pentru mortt,mat alest CLIF34M6, basma la grumazt, materie pentru zobont§i ciobóte, iar dacti, e femeie: tulparit, materie pentru suena,papucI, nimitett, precum §i tóte cele-lalte lucrurl, ce maIsunt de neapèrata lipsä la o InmormIntare.

Mama repsáusatulul, respective sotia sat surorile séle, pre-cum §i cele-lalte némurl maI de-aprópe de partea femeésca,lep&dându-0 téte podóbele, precum: cerceI, inele, märgelealtele, iar fetele despletindu-0 pe läng5, acésta Incá i pè-

rulti §i 16sAndu-lt pe spate, Incept a jell mortult bocindu-se qi väicarindu-se de-asupra §i prin prejurult. luI (3).

Com, de bast. CArdelu, stud. gimn.Ionent, op. cit. p. 39.Pretutindene in Bumina. Vedl i Bursas, Inmorm. p. 8-9.

92 --

STEGULD.

In unele locurI din Moldova era mal de multi"' datinä dea se sc6te mortulti dup5, tmbräcare afarä, pe tärnatil, i atundise rädica de-asupra lul pe casä unil stégil (1).

In Transilvania, i anume In tinutuld Nägudulul, ase-menea stégil se radio& 0 ast54I In turnula bisericel sail Inclopotnitä, dar numal °And me:we vre-o fatä mare saa vre-unil fedorù holteiil, adicä care, can a fostil In viat5,, aapucata a intra intre feoiorI In jocil (2).

Acestù sté,gil, care stä Ose gpt6mâni In loculil uncle s'apusti, are forma pätratä In märime cam de patru decimetri0 e de col6re albs& Impodobitù cu florl i mat alesil cubärbänocti (3).

Dela datina radicAril acestul stégii se vede c5, vine ioi-cala ea 'nchinatfi ste'gulan care lnsemnéz5, atata catil a mu-rita §i care e förte respAnditä nu numaI la RomaniI din

Burada, Inmorm. p. 12.Ioand Nitu Macaveid: aDatinele poporuluI romind la inmormintAri,»

publ. in eiAmiculd FamilieI» an. VI. Gherla 1882 p. 94. Burada, Inmorm.p. 12. Com. de Al. Boerit, stud. ginan.: ciCAnd e Matti sad feciord i seface und stdgd i 11ü punù in turnuld bisericel.»

Ioand Nitu MacaveT, loc. cit.

93

Transilvania ci si la cel din Bucovina §i cu deosebire inacele sate aI carorti locuitorl, cea mal mare parte, se tragiltocmal din tinutulil Nas6uduluI i altit San-GIorgiuluI.

Totti aice e loculti sá Insemnamil cá dintru Inceputil pu-nerea saü riidicarea stéguluI acestuia se va fi esprimatilprin verbulfi a inchina, cacl numal asa ne puterni1 esplicadicala ea inchinata stégula» (1).

In Bucovina precum i 'n unele partI ale Moldova cummire si se aséza cine-va pe laita sati pe masa, anuntandu-i-sepreotului locald trista Intèmplare i rugandu-lti a dispuneca s'A se traga clopotele dupa celù repausatil, se aduce dela biserica o cruce sail unü prapuril, care se razimá apoIde stresina casel, In care se d'a mortula i anume, dacae cu putinta, In partea despre rèsaritil (2).

In anula 1877, neflindumT cunoscutl datina inchinAriT stégulul la morfi,scriseT urmAtórele aire Cu privire la cjicala acésta :

aPrecum o armatA, care se luptA, din resputerT contra duamanulul, ce vreasA-T repue viata, vaclènda dela o vren-ie oä cu t6tA bArbAtia i incordArilesale, nu mal e niel una chipa de scApare, vrénda nevrOnda inchinA stégula,alta se predfi, aaa i mula, invinsa de slabiciune, se inchinA mortiï, i daca.se InchinA, m6re. RomAniT, dupA cum ne dovedesce istoria, aa avuta a lupanecontenita cu cel mal aprigT, maT cruntl i mal amarnicl duamanT. ET tre-buiaa sA stee, aaa cficèndil, ti l n'Opte Cu arma 4n mAnA, ca in orT-ce vremesA pcitA da piepta cu duamaniT sél, s6.-aT apere tdra, religia i viéta. CAndbuciumula 11 striga la rlsboid, el sAriaa cu totiT ai se luptaa cu o nespusa.bArbAtie. In cotro vedead fAlfainda stégula de rAsboia inteaeolo mergeaael, i sA fi Tosta luptá orT i cAta de inveraunatl, totual aveaa speranta clvera invinge, lar sA inchine stégula, adicá d. se predea duamanilora, nielcAnd nu se incumetaa, sciinda prea bine °A atuneI, cu inchinarea stdguluT

viéta lora e repusa.. CAcT a se da In acole vrernT pe mAna duamanilora eramal tata atAta ca i cAnd singurl 11-ara fi luata viéta, pentru cA duamanilnu-T crutaa, ci-I omoraa . . . . Dela acéstA Imprejurare (dar pote °A ai delaalta) aula ea ci vine proverbula aa. inellinata alégala« adicA s'a predatamortiT, a murita; «mal ed era a inehine alégala», mal ci era sl m6rA,ova inehina etégulau va muri.

Lambriord op. cit., p. 152: ItIn vreme ce se petreca aceste, undtana O. fuga la popa orT la dascAld si cere unii prapurd ca sl-lit razimede 'naintea case, ca vestitoril de mdrte, i tot-odatA sA-1 poftéscá pentru cetireastAlpilorti pentru népte.s

94

In alte parr'. din Moldova, precum buna-6ra ln Málini§ialte sate de sub p6lele Carpatilorii, Indatä ce a muritil cine-va

s'a aqezatil pe laita se aduce, nu numal un5 prapuril,ci F;ii o cruce. Dupá acésta se batil de tnaintea u§eI In fataeasel doi parI: unulti de o parte §i altulil de alta parte,

legandu-se de unulti prapurult, iar de celti-laltti crucea,se lasä sä stea acolo pan& a treia qi, adica pan& ce setnmormIntéza mortulti. Daca tnsa, tn restimpulti celorti trel

plouä, saú ninge, atund ca sa nu se strice, se punilde regula sub pärete de naintea easel (1).

Prapuru1t1 din Bucovina §i Moldova lnlocuesce ste'gulaRomanilorti din tinutulil 115,s6udulul. Elft servesce caea In casa respectiva se afla unù mortti.

Dintru inceputú credú ca spre* a ar6ta sátenilorü, precumtuturorti treatorilorti, ca In casa cutare se Oa untí morttipusil pretutindeni unii breidana frumosil §i verde, Impo-

dobitil cu florl, cu cununI i cu maraml In forma castéga (2), care representa cipresulil Romanilorti i desprecare vomil vorbi maI pe 'argil In capitolulilurmatorti. MaIpe urmä Insa, neputéndu-se pretutindeni cap6ta br5,danI ver*,ca sä, se Inchine imediatù dui:4 repausarea unuI omil, s'aInlocuitti cu stergula, §i acésta, la rêndulti BM, dup5, deplinatnvingere a cre§tinismulul asupra pag'anismulul, cu prapurulti.

In acésta presupunere ne Intaresce Inca i Imprejurarea,ca bradula dela mora In unele partI din Banata se numescepraporil (3).

In fine In Banatil, cänd m6re unti june sail o fat5, mare,casnicit insciintaa pre némurile din alta comuna despre ca-sulti de m6rte prin unti trimisil, care p6rtä, unti stéga ne-

Dict de MAriuca Nistord.D. T. Bojinca, op. cit. 213.

(8) Com. de Ioand PopovicT, Inv6tAtord.

95 --

gru respective o mamma négra pus& tnteunti baticelil (1).DES odata cu radicarea stéguluI saù razimarea praporuliff,

orl ceva mal tarliti, se tragil i clopotele dui:A celü repäusatil,dándu-se prin ac6sta de scire satenilortl, a, ea mal dustiunulil din mijloculil lorti, saù, dupa cum spune unil bocetildin Bucovina :

SA tragA clopoteleSA resune vAile

t6te Muffle,S'audA némurileDe prin téte pArtile;

ca, dup.& cum spune unà altil bocetil din Macedonia :

câmpan'asunATUta lumea tras'adun6,Tru morminta sA te punA.

Daca celil ce a muraú a tostti unti omil b6tranti sail unultiIn fl6rea vietil sale, atuncl se tragil Vote clopotele, cato seafla la hiserica, daca irks& a fostil iinù copila se trage numalclopotultl celti

De alce vine apoi a cele mal multe Románce, cánd pe-trectl. pre unil copal midi la mormintil i anume candajungil i datl sa Intro In biserica, adresandu-se catra do-potelulil ce se trage, rostescil, Intro multe altele, i urmabireleversurl

Trage, trageCA-V mat vine-untiTinerela i frumuselti,SA-V perdl mintea dupl eld,Dar nu vine fill trAiascA,CA vine sA putredéscA!

in acele sate tnsa atatti din Bucovina cátti si din Terra-

(1) Com. de d-1A ¡os. Olarlil, inOttitord.

96

Bomeindsca, la ale carort bisericI se aflä, numaI cate unilsinguril clopottl, când móre unil omù bètránil, clopotulil setraga mai multil, când móre unti copa' se traga pupa',jara când móre unti omii In fl6re, und barbatil plina devirtute, unú fecioril mil o fata mare, atuncI se trage fértemultil (1).

Insä. precum In multe alta privinte, asa si Inteacésta, tra-gerea mal lungá sail maI scurta a clopoteloril atärnä, dacanu tocmaI tot-d'auna, de buna grua ca cele maI de multe orldela starea repäusatulul si plata, ce-o puta da némurilesale pentru scopulti acesta.

Daca repausatulil a fostil unù onail avutil i cu vac,I5, Insatil, se tragil tot-d'auna mal lungii, iar daca a fosttiomú grmanil, se tragil de regula maI scurtil.

Dovadá despre acésta datirá nu prea laudabilä,urmatelrele versurl, ce le puse inultil regretatulil nostru

poeta V. Alecsandri In gura paraclisierulul din opereta «Pa-raclisierula saü Florina 0 Florica»

DacA mcíre-uní boerii marePuna clopotele 'n miscare,Si .facd mare dandana :Danda, danda, danda, na.

lar cand mora 6menI mal mielTrae' clopotulti de calicI,Care sunA ca tilinca:Linea, linea, linea, linea (2).

In timpulil acela, cata sta mortulii In casa, clopotele setraga regulatù de trel orl pe i i anume: dimineta, laamiac,II i séra. Prima 611, irisa se trae" immediatil dupa re-pausarea i asezarea celuI mortii pe laitä sail masa.

In liva de pe urmä, i anume de cum se pornesce mor-

D. StAriescu, op. cit. p. 321.Opere complete, Vol. II. BucurescI, 1875, p. 904.

(1) Com, de d-la I. Georgescu.

Alfariantl, Inmorm. la ltomanl.

97

tulil la tintirimil Foi pana ce se pune In grépa, se tragane Intreruptil f¡d numaI atuncI tncetézá pe unii momentacánd se faca' stdrile.

In fine mal: e de observatil inca li ace ea, cä atátil Ro-manit din unele rartI ale Bucovina, cá,til si cel din unelepar ale Transilvania, credil csá sunándil clopotele f6rtejalnica vortz urma Inca multe morg una dupa alta (1).

98

VIII.

BRADULO.

MaI In téte pärtile locuite de RománI, §i mal cu sémd InTransilvania, este datin& de a se Impodobi unil bradO cu florI,Cu naframI, cu mere, cu smochine, nucl, prune uscate, stra-fide, qi a se pune apol nu multil dupt repausare, lnainteaeasel celdi repausatil, ca semnil cä. In casa respectivà se a-flä, unil mortil (1).

In unele sate de pe sub pelele muntilora din Bucovinaci Moldova, precum bunä, 6rä In Solca, dar mal alesil In celedela Munte, ca In Stulpicanl, Vatra-Dornel, Candredi §i

Négra-Sarulul, bradulO acesta, numitti altmintrele O. braclanO,bracletnatO, teurtO ci. tartufa, se Impodobesce cu felt' de felt"'de zahärele, c6rne de mare ci alte m6runti§urI, cump6ratede prin dughene, apoI cu canari de str5Indturà de diferitecolorI, precum : rof0e, albastrb., négra, carI se légä de ra-

(1) Burada, Inmorm. pag. 27.M. Besand, stud, cit. publ. in «Albina» an.I. No. 67: «La casa repAusatuluT, sad afar6, la mormintd lang6, capuld mor-tuluT 0 ast641 se pune ori ce arbore, dar mal alesd und brada thara 0trumosil, care adese-orT se infrumusetézkmaT vértosd la fecTorl 0 feciáre,ti. cunune 0 florT.»

99

murele, i in urm5, cu tortù de l'AM mie 1 cu florI. Pelängá acestea se mal légá. de dinsulil inca i uni1 colacti, on'Atraed, i o lumink carI sunt menite pentru celti ce are

ducá pita, la mormintil (1).In comuna Re§inarI, precum çi In altele de prin prejurula

SibiiuluI in Transilvania, se Mg& la bradil i laná dela ol,dacá mortulti a fostil ciobanil. La fete marI se pune In vir-fula lul cercen' §i inelul6 de logodnä, dacá a fostù logoditä,Batí §i alte inele, i r6manfi acolo (2).

In unele locurl se maI tncrestézá In coja acestul bradainca i diferite figurI (3).

In pdrtile, unde nu se ata bradil, se Impodobesce o créngä,de tara, sail de prunil saù i altil poni&

In Dobroyea se iea unú copad' de lemnù de pruna §i seImpodobesce cu cánurá (lana) roqie, qtergare, busul'oca gihartie alba (4).

In Transilvania, tinutulii Hategulul, pomulti saú bradulA nueste alta, decát o sulitä de lemna de bradil, Inaltá ca deuna stânjenti, ce se pune numal la tete marI i la fläc'dia0,

se Implântá In crucea dela mormlntil, la fläcli insá, aceasulitá e 1naltá dela doI pana', la trel stânjenI i se implantala mormlntil, längá cruce, prinçlêndu-se cu elle de ea. Invèrfulil lul se léga unti chipheneit (5) ro§u cusual frumosil

Com. de Nic. Cotlarciucd; día de M. LIrsaca; vecg i aBradult% la pop.romo) de S. Fi. Mariand, pub!. in «Albina Carpatilord» an. N, , Biblia. 1879, pag.89; uSecgt6rea» FAIticenT, 1892 p. 39: «Daca-Y tilda sad fat6., i se Impodo-besce und brAduletü mica cu fire de Un& boitS, inWilatucindd crengele decarI mal atArnA i canafT.»

Burada, Inmorm. p. 28.S. Fi. Mariand, araduldo publ. in op. cit. p. 89.Burada: Inmorm.

p. 27.Burada, Inmorm. p. 27.Idem, O c5.16torie in Dobrogea, Ias1 1880 p. 22.

(5).Chiqchened --= carpg albA, nlframA.

100

cu firù, In care se aninä una clopotela micuÇü i inelelemortuldi (1).

In alte pail din Transilvania, precum bung-66, In co-muna (Matti, se face pentru bärbatri ceI tinerl i pentruflac5,1 unù st5,10., In vêrfulti cäruia, ciao& e june neinsuratil,se pune unti porumbil cioplita din lemnil §i o carp5, nouä,iarä, dacä, e ciobanil Inca §i o fleic5, de lâná, i astil-feld seImplantä apoI la capulti mortuluI (2).

MaI de multil era datina de a se pune, unde era cuputt*, tnaintea easel mortuluI, unti brada tin6rti, mitt]. §i.frumosti, care era Impodobitil numaI cu florl, cu cununl §icu nafräml, in forma ca una stégil (3).

In unele sate din Bucovina, precum bunä 6rä, In Ili§escI,districtulü Sucevil, era`maI de multa asemenea datinä, de a seImpodobi braduliinumaI cu cordele ro§iI, albastre §i. verdl (4),iar In Fundula-MoldoveI chiar §i astädi se 1mpodobescenumaI cu florl §i strämäturI ro§iI, galbene §i verdI §i deasupra i se pune o basma 'Agra, care e menitä pentru celi.1ce are s5.-la ducá la biserica (5).

Bradulit la InmormtntärI se face numal la feciorI holteI,fete marl §i arare-orI, In unele locurI §i la tinerI tnsuratI.La cel maI de mulli). tusuratI precum §i la ceI bètrânI nuse face nicI odatä (6).

Dupä, credinta Românilora din Bucovina, i cu deosebirea celorti din Fundulil-MoldoveI, ela se face de aceea numaila teciorI §i fete marl', pentru cá pe de o parte Insemnézä.

Burada, Inmorm. p. 27-28.Com, de d-la Rom. Sima, invatatora.D. T. Bojinca, op. cit. Nota 3 dela p. 212.Dict. de Ermolaa Ghiuta,, proprietara.

(6) Com. de Const. Merchesa, stud. gimn.(6) S. FI. Mariana, aBradula», publ. In op. cit., peg. 89; Burada, Inmorm.

p. 28; - Bojinca, op. cit.. p. 213.

101

tineretea celuI pentru care s'a fácutti, parte, a celti morttise cázáloresce pe cea-laltä, lume ; i cánd se duce mortulilla grópä, atuncI se trimetil vátájel. Inainte cu bradulti, casi vestéscá nunta (1).

Dupá InmormIntare bradulii acesta pretutindene se trigròpäla capulti mortulul langa cruce dimpreunä cu Mtulti de vg-tájelti (vornicelii) alú celuI ce l'a dusti (2).

Dacá, nu se afll bradil In apropiere de comuna unde seaflä, mortula, atundi In Transilvania este obiceiulil s5, seduca cáláretI, cântanda din fluere cántece de jale, In lo-curI ca sri aduc5, bradti, si cánd trectl prin vre-una satil cu elù, fetele merga Intru Intâmpinarea luI si-Icb.ntä pánd teca din hotarulg satulul asa numitil «canteculabraduluip , care se obicInuesce mai multù la locuitorii dinunele comune de prin muntiI Transilvaniel.

Iatá, aicl vre-o cate-va din acele cântece, adunate In co-muna Demsusti, tinutulti

Bradti incetinatil (3)De unde-al tunata (41,Din v'erfsort1 de munteDela florI mal multe,Dela locti pietrostiLa loca mlästiRosg,Cu capulti la valeFárá pica de cale,

pan' te-orti taiatd,Tot4 ora flueratii

HateguluI:

tinerelulti cela voinicilCum ritu-I frica de nimia"Elti a rinduitiz,Elt'i a poruncittiLa sépte gropasT

totA calärasI,El sa mi se duca

sa mi te-aducaDin vêrfsor4 de munte,Dela.florT mal' multe

Com. de Const. Merche0.Bojinca, op. cit. Nota dela p. 213; Burada, Inmorm., p. 28; idem,

O alltorie in Dobrogea, p. 22; S. Fi. Mariana, aBradulan, op. cit. p. 89;aSecj6t6rea», FalticenT, 1892, p. 40: «Braduld se pune la morminta

cruce unde r6mane pAnA se usuck.»Infrunc,littl.Venita.

Cu nou6 top6reBraclit sA-mi dolAre.CA eld a umblatd,T6rT a 'ncunjuratilSi niel a aflatd,Niel a cApëtatilNevastA sA-T placa,Solie sA-si faclDupA ce-a umblatii,Eld a cApAtatdNevastA de munte,Dela t'oil mal multe,Naltd si brAd6sACa al de frum6sA,Departe a mersdSi eld mi-a trimesd

Altil canteanTinerelule,Volnicelule,Cine tT-a poruncitdDe te-aT coboritilDin brAdur maT multT,Din cel muntI cAruntlTotd mi-ati poruncitilDe m'ainti coboritilLa mijlocti de tarA,Unde-T ap'amarl,Unde-I apa linASi iarbA sulcing.Dar' el m'ad mil-10W

Alti treilea cântecil

Tinerelule,Voinicelule,Ce estl supAratil,Ce te-aT mâniatd?,

(1) Din url.

Nou6 sgrebelung1Prin pAdurT si luna,Pe una s'A-T vieDord dela sotie,Pe alta sA-1 vieDord dela frAIie,Pe una dord dela tAicutA,Pe alta dord dela mATcutA.Chischened rotatilCin' te'a blAstèmatil,Vicold sA te-ajungA,OmAtil sA te ningA',Véntuld sA te batA,&re O. te arda,SA totd albescTSA nu putrelescI.

Si m'ad coboritd,CA jata mA ducdLa capd de voinicd,VênturT sl m6 bata,S6re sl rnA arda,Nime sA nu-mi crédá.BrAdete, brAdete!Bradd incetinatilMI te-ad blAstAmatd,Cin'te-a 'mpodobitil$i cin'te-a ousutil,VénturT sa te bata,

I Nime sl null crédA.

suna, aya:

Cum n'ol'il fi supAratd,CA vidra m'a muscatd,CA de-unti anti de dileDin alerta (1) pe mine

- 102

103

La Cugira, satil lângA Orä§tie, tot In Transilvania, cândm6re unti feeforti, se aduce bradulit dela munte Cu mu1t5,ceremonie de cgtr5. feclorl §i fete mar'l tmbrAcatl totI ln ve§-minte de s6r1351(5re. Dupä,' ce rail Wald titi ieafi catI-va fedorlpe mânI, §i-lti aducti In satil, urmatI de fetele, car'l mere].In urma loril, tinêndu-se cu mânele pe dupà. captt.

Pe drumil, când cob6r5, bradult1 acesta dela munte, §1-16ducù la casa mortuluI, cAnt5, urmAtérea poesie:

Bradule, Bradule!Ce rancid aT avutil,De ml-al scoboritilDela locti pIetresdLa loctl marghelosil?Ed rancid n'am avutti,Dar la min'ord vintdCincl, patru voinicT,Tog cu capulg goldSi tog cu topéra,Tog sa, me dobòra;PAna." m'ad taiattl,MI-ord totti fluerattiSi s'orti laudatti,Ca el m'orti sadiLa mijlecg de satti,La celg locti chitatil,

(1) Burada, Inmorm., p. 28-33.

La lina fôntâna,Unde-I apa bung,In coral de gradina.Da el m'orti sadittiLa capd de voinicti,La cal- Jodi jalnicil!Bradule, Bradule!Nu te supera,Ca voiniau-ml areUng dulce de tataSi-o dulce de mama,Si frag §i surorT,Veil "§i veriOre.Se vord adunaSi te-ord lacramaDe nu te-T iisca!

Totd mi s'ad vorbitg Uncle-I ap'amara,Si s'ail sfatuitd, In gradina. linaEl ca sa me tae Cu 8.0 sulcina,Din aste parae, Venturi sa me bata,Si sa me totil dud., Sbre sa me arda,Si sa me aduca Nime sä nu-ml créda! (1)In mijlocil de ara,

101

Dupä, fie-care versti alù acesteI cântärI repetéz§, tot-odatä.refrenula :

Bradule, BraduleNu te supera.

Tara dupä, ce ail ajunsti la casa mortulul §i aú Intrattilnlauntru, &Arita :

Voinice, voinice !Nu-ml place, nu-m1 place,Ce nevastA-mi al!Naha, minunatg,Naltg §i. subtire,Crescutl 'n pldure,'Mtg. 'n secure.Voinice, voinice!Nu-ml place, nu, nuCu ce-1 imbracatg,Cu haina uscatl.Voinice, voinice !Nu-ml place, nu, nu!Cu ce-1Cu frunda 'ncr4it6! . .

La acestù cântecti .1ncä se repetéza refrenulil :

Voinice, voinice!Nu te supera 1 (1).

Dac'ä celù,. cuI se aduce bradulti, are femee, se dab% ap:Bradü ineetinatti,Nu fiT sup eratù,Cá nevasta taEa s'a -mâneca,De mi te-a uda,De nu te-r usca (2)

S. FI. Marianti, aBradula» pub!. in op. citBurada, Inmorm. p. 36.

Bradule, bradule,Ce b6re-a bAtutd,De te-aT scoborittiDe la locti pietrosdLa locd revenosii?Da ed n'asT fi vinta,DupA mine ord vintaTata patru voinicr,Ca patru haiducr.

105

In Bucovina, dup5, catti scid ed pana acum, nu existaniel o ceremonie deosebita cand se tae §i. se aduce braduldacesta din pädure.

In timpurile vechI lnsa credú d. ei RomâniI BucovinenIinca' 11i1 vord fi Watt' §i adusd In acela0 chipil ca §i fratiIlord din Transilvania. Ca dovada spre Intarirea acesteI cre-dit4e ne p6te servi urmatoriuld cantecd din Horodniculd-dejos, districtuld Rad'ai4u1uI :

Bradule, brAdutule !Ce-IIT este, drAgutule ?Ce te legenT fAr'de vêntd,FAr'de vêntd, fAr'de cuvintd,De-ajungd crengile'n pAmintd.Flede vêntd, fà'r'de ploitA,FAr'de léed de neguritA?Ori trupina si-a slAbitti,OrI vitele-ad putreditd,OrT altd ceva al 'Atad?Vitele n'ad putreditd,Niel trupina n'a slAbitd,

In munpI apuseni al Transtivaniell unde e datinä de ase duce mortuld la mormintd pe card, braduld se duce peumeri de dol feciori, carI mergd tnaintea carultd, lar te-tele qi nevestele Ihrudite cu mortuld, §eglêndd In cara cu ca-pula plecatti pe sicrid, canta cu una versd duiosd urmäto-ruld cantecd :

m'ora inOlatdPAnA m'orti tAiatd:CA pe mm' m'ord puneLa ona capd de fatA,La onii stand de pétrA,La isvord de apA.Da m'ord inceluitii ;Pe min'm'ord adusti*i pe min'm'ord pustt

Da la mine c'atí venitilTrer voinicI cu trel top6r1La pämintii sl m6 obelrA,SA in6 ducA'n josd la .1érA ;Trel frMiorT din treT pArtlSA m6 tale in treI bucAll,SI rn6 faca vAlurele,SA md ducl 'n jos cu jebePe-o parte de drumurele,SA in6 puie 'n interimd,SA in6 vadA arsd in scrumd r

La ong capti de june,La o putrejune.

Bradule, bradule,Nu te spAria ;CA si elii, cl areTatA si mamA,CarT te-o lAcrAmaSi nu te-f usca.

Fallen, op. cit. p. 176-176.Burada. Inmorm. p. 34.

106

Bradule, bradule,Nu te spAria,CA si eltí, cl areFratT si surorr,VerT si verisére,CarT te-oril lAcrAma,In cAtti .nu te-T usca

Alta canted:1, care se cântA, cand se duce bradulil la bi-serieg, si de aicl la tinterimil, sund, precum urméz5, ;

BrAdete, brAdete,Mergêndil lnainteSA bagr in minteA mele cuvmte.Dad. te-a intalni,OrT ti-a veniMaica DomnuluTSi a FiuluT,Tu sa mi-o petrecTSi O. mi-te plecT,Drumil tl-a artaSi te-a indreptaSA mergT Cu s6rele,lar nu cu apele,CA sérele-i merg6torilSi'napoT intorcgtort,Dar apele-sü curg6t6reSi'napof ne'ntorc6t6re (2).

In unele pärtI ale Banatuluf este datin5, ea bradulA , nu-mail altmintrelea si-praporii, care asisderea se pune numaIla capuhl juniloril si feteloril marl, sä" se aducA din pädurede junI numaI pe umere, niel °And Irish pre vre-unil carilsail cärutä, cAdi nu e bine. Iar dupti ce l'ail adusil acasä.

107

se léga", de dtnsulti tret mal-511ff, carl' se dati apoT dreptilplatA junilora, ce rail adusil din pddure a casa §i de aicellù ducti pâra la grep6 ,(1).

De esistä, §i'n acéstä. 01.6 vre unú cânteca anumitti pecand se aduce bradula acesta din pAdure, nu scitl, caclpânä acum n'am pututù nimica afla in privinta acésta.La aducerea sa tris& spre grelpä se °Anta §i aice, ca §i'nTransilvania, urmat6rele versurI, pre cari le sceltemil din-tr'ung boceta maI lungil Intitulatil epetrecerea mortuluf.»

Sufletil despArtittí,De multe mAhnitg,P1éc4i se duce,Maré"à o ajunge.Vine marea mare,Vine'n tulbui areGreil urlAndil çi urducAndil,UVA lumea spAlmintAndti.Unda se aduceLumea s'o imbuceTotti mAlinl, cAlinT,Brac,1T din rAdgcintlar in grepa mArilorti,Unde-I bradu121 4inelorg,Trecgt6rea apelorA,Sufletultl stAteaSi mi se ruga :

Brade, brade.SA-ml fiT frate.IntindelT intinde,Etí sl le potti prinde

Vèrfurile teleSA trecti peste eleMarea in cea parteCe lumea-m1 desparte !

Di nu potil intindeTu sa le potT prindeVêrfurile meleSa trecT peste ele,CA'n mine-a puTattlDin -inimA spurcatilRocu coImuletti.CAnd niel ver gAndi,PuiT te-orA simti

el oil cueraDe te-1 spária,In mare-T cAdéSi te-1 ineca . . .

Las' sl fle-aca!Vine marea mareVine'n turburare,Gral urlAndti ci urducAndii

(1) Com, de d-10. Iosifa Olaria, inv6t. in Domana:aBradult1 se pune numal la junT qi fete marT, carT se i aduce din codru

numaT de junT j numaT pe umerT, dar niel de cum pe cara.«In Ataidana, comuna mea natala, lAng5. Oravita se pune de regula numal

bra 97i. Aice insk, In Domana, se pune i porunil numita praportl.»

T6t1 lumea späImântAndii.Unda se aduceLumea s'o imbuce;Totti mAlinT, cAlinl,BradI din fld6cinl.Tar in rip mAriloriiUnde-I bradulti 4inelorti,Treat6rea apelorti,Sufletubl stAteai mi se ruga :

Brade, brade!SA-ml fiI frate.Intinde-mi, intinde,SA le potti cuprindeTrupinele teleSA treca peste eleMarea in cea parte,Ce lumea-mi desparte.Et1 null potti intindeCa sA le poV prindeTrupinele meleSA trecI peste ele,CA 'n mine-a puiatilVidrA lAtrAt6re,05menI p'Andit6re.Niel nu cit.' &IAPuil te-orti simti,EI mi te-orti lAtraDe te-I spAimanta,In mare-I cAdé

te-I ineca.Las's5. fie §I-a§a!Vine marea mare,Vine'n tulburare,Greti urlAndtt §i urducAndtiTM lumea spMmAntAndil,Unda se aduce,Lumea s'o imbuce.

108

Tottl mAlini, cälinI,Brac,11 din rAdAcinI ;lar 'n ripa mArilorti,UndeA bradulti dinelorg,TrecAt6rea apeloril,Sufletulti stätea$i mi se ruga :

Brade, brade !SA-ml fit' frate.Intindell intinde,Ca sA le potri prinde,RAd6cinI a teleSA trecti peste ele,CA 'n mine-a 'ncuibatti*i apt* a puiatilGalbAnA ferpdne,Ce piere de MineNicI nu ve! gAndi,PIA' te-orti sim0

oril §uera,Tu te-I sptiiménta,In mare-I cAdéi te-I ineca.

Las's1 fie §i a§a !HaI, brade, haI,

Multtl mA maI ruga!,0 rugare mareCu multa rAbdare.Brade, brade,Am §i eit unil frate,Ur& frumosti pgcurArelii*i are unti toporelii,*i. are veri§orI,EI te -mil tAia*i te-orti r6sturna.MaisterI vorti veni$i te vorti ciopli$i din tine-oril face,

Ca sa fie pace,Punte peste mare,S'aibA trecgt6reSufiete-osteniteCAtrA rala pornite.Bradu-atuncia se gfindia

109

Si trupinele 'ntindea ;IarA mortultt imf trocea,Unde doruli1 llù ducea,Marea %I% numeL'ea-taita lume . . (1)

ARA chntecti despre brada, totti din Banatit §i anume dincomuna Ecica, care se canta nu numaI când se duce mor-tulil la gregVá, ci i maI nainte pe asid se aflá, acestacas5,, suná.' precum urmézá:

Vine marea, vine.Ce-aduce cu sine ?Milurf

cAmiluri,Brali din rAdgcinf.Ruga, mi se rugaTin6ra Mariuta :

Brade, brade,.Fie-ml frate !Intinde-O, intindeTrupfna ta,SA trecii eù pe ea !

Eü o-al intinde,Dar sil-a mea trupinAPuiat'aVêngt1 vidn5ne (2),GallAng qerpdne (3).Prinde-a vera,Tu te-T spAriaSi 'n mare te-1 daSi mi te-1 'Meca,Lumea-o r'émâné (4).

Simeone MangTuca, Calindaria, pe alMueruqca de vidri sati i vidra ceaSerpdicA.Ved! aGazeta TransilvanieTo anLIV.

1. 1882, Brapv0. 1881, p. 121-134.b6trAnA.

Brapvti, 1891, No. 22.

110

Precum Romanil de astädl, aa i Bomanii, stramo§iIno§tri, aveail datina de a pune lnaintea easel mortululund chiparosncupressus,care era consacrata 1111 Plutonrespective Dais, eulú internului, §i care era simbolula

qi a jelfl, pentru ea chiparosula, daca se taie °data,nu mal are viatä, nu odräslesce mal multù, tocmal ca §i

cand i se taie firuld vieteI (1).Paul. Diac. Excerpt. exlib. Pomp. Fest. de significat. lib. III,

ne spune In privinta aasta urmatérele : «chiparoii (cupre§i1)se puneail lnaintea easel mortuluI, fiinda elil unit arbore, care,dach se taie, nu mal odraslesce, dupa cum §i dela mortanu mai este nimica de speratd, din care causä se i priviacà acesta arbore sta sub tutela pärintelul infernuluI (2).»

Iar Serv. ad. Aen. 2.714; 3,61 ne spune «fusese Incaobiceia la Romani, ca sa se pule und ramü de chiparosillnaintea easel mortuldi, ca nu cum-va sa se pangarésca pon-tifi.cele intranda acolo din nesciinta (3).»

Si precum Romanil de 01 indätinéza a Impodobi bradulacu canafi §i. stramäturl de diferite colorI precum §i cu n5,-främI §i a-lil duce Inaintea mortului, iar dupa lnmormIntarea-lit ingropa la capuld acestuia, tota a§a faceail qi Romanil cuchiparosula.

In privinta impodobireI ne spune Virgilid urm5,t6rele«Stail Manilora altare jalnice cu leg516re albastra §i cu chi-parosa Intunecatit (4).»

Burada. Inmorm. pe 60. Michaile Besand, Datinele Romanilord lainmormintare, publ. in «Albina» an. I. Viena 1866. No. 67.

Cupressi mortuorum domibus ponebantur ideo, quia huius generisarbor excisa non renascitur, sicut ex mortuo nihil iam est sperandum quamet ob causam in tutela Ditis patris esse putabatur.

Moris autem Romani fuerat ramum cupressi ante domum funestamponi, nequisquam pontifex per ignorantiam pollueretur ingressus.

Aen. III. 63:Stant Manibus arae

Caeruleis maestae vittis atraque cupresso.

111

Iar In privinta duceril chiparosuluI la mormIntù si Ingro-parea lut la capula mortuluI aflämti la Horatia acestea : uTre-bue s& parasesct p&mIntulil si casa si sotia plAcut5, si dinacestt arbort pe care II cultivezt, nu-si va urma tie stäpani-tora pe scurtil timpii nici unulil, atará de chiparosula urgi-sitil (1).D

De multe ori Ins& In locula chiparosuluI aveaa RomaniIdatina de a pune §i. brada. Cadi iatä ce ne spune Pliniu:.«Bradului II place muntit si frigula, este arbore de mòrtesi se pune la Ora ca semna de dolia (2).D

AcesI dol arbori, chiparosula §i bradu4 sunt uniciI, desprecart scimil cu positivitate, c5. Romanit II puneail Inainteaeasel mortulut.

Coloniile romane Ins& aduse de Traiana In Dacia, ne-aflandil chiparosI In aastl Oil, ail fostil constrinse sl re-nunte la chiparosil si s& Intrebuinteze numal bradula. Acést&renuntare ins& nu le-a cAtilutii de felii greil Inta, pentruc5. In patria loril original& chiparosulti era tntrebuintata matmultil la InmormIntärile cele pomp6se ale patriciilorti, nuIns& si la plebel (3), si alt.' doilea pentru c5, In Dacia a-flará o multime de p&durt de brada, care se tine de aceeasifamilie ca si chiparosula (4).

Renuntandil colonistit romant din Dacia la tntrebuintarea

Od. II. 14, 21-24:Linquenda tellus et domas et placensUxor, neque harum 'quas colis arborumTe praeter imvisas cupressosUlla brevem dominum sequetui.

Hist. nat. XVI 10, 18: «Pima montes amat atque frigora, feralis arboret funebri indicio ad fores posita.»

(8) Lucan. Phars?3,442 : «Et non plebeios luctus testata cupressus« tili chi-parosuld, c,are n'a doveditd plansetele plebeice.

(4) Bojinca, op. cit., p. 213, .in Not,1 gice : oBraclult1 tocma se potrivesce cucupre8ult1 Romanilord, pentru al precum cupresuld taiatd odat4 numaT 15s-tAresce, aqa niel braduld lAstfiresce mal multd, dad, se taie odat5,.»

112

chiparosuluI, nu renuntara ei .1i. la credinta despre putereaacestuia. Din conträ, stramutarl cu timpulti atat datina cat§i credinta despre chiparosa cu des6vIrOre la bradO.

O legenda din Bucovina ne spune urmat6rele despre braclOt«Cica dintru Inceputa Necuratula se tinea scaiti de braclO,spunêndii c5, e copaciula lui. Dec1 ca sä nu se apropie niel'unti orna de dInsulti, a luata §i a batuta o multime de cuie¡le fiera jurtt lmprejurula luI.

«Vèçlénda acésta Dumneleti, s'a maniata focti, §i scoténdildin bradtt cuiele de ferti, a fácutti alte cuie de lemnù cucruce §i pe acestea le-a bätutii hl loculti celortt-lalte.

«De atuncl att r6masti «cepurile cu cruce» in fie-carebradil, §i fiindtt ele cu cruce Necuratulti nu se pete apropiade acesta arbore. Dar cu t6te acestea a maI rèmasil inbradti pupná mánie de-a Satanei i de aceea pocnesce elacând lla pul pe focti (1).»

Chiparosulti, dupa cum am vèglutti mai sus, era con-sacrat-a lul Pluton respective luI Ditis. Bradula, din contra,In urma influenteI crWinismuluI, deveni la RomânI unftap6ratorti §i scutitorti In contra Diavolului, care In casultide fatä, nu e niel mal multa niel mal' putinil decat Plutonsail Ditis ala Romanilora, adica leulil infernulul.

lata decI de unde vine datina §i credinta Româniloril,urma§il coloniilorti romane, de a intrebuinta pana qi In4;liva de 41 bradula la Inmormintarl !

(1) S. Fi. Mariana, al:ir-adula» pub!. in «Albina Carpatilorau an. IV. Sibia1879, p. 88. Trebue sa observama aicT inca si aceea, ca RomaniT intre-buintéza, numal bradt1 alha, care are cepurT in forma de cruce, nicT cándirisa. alta soia de brada, ale caruT cepurT nu-sa crescute in cruce, buna siramolida, pina, etc.

113

IX.

BOCIREA.

Nemijlocitù dup5, ce s'a asezatil mortula pe laTtä saú pemasa, orl pulirla ceva si maT nainte de acésta, femeile, carlsunt mal de aprepe inrudite cu dinsulti, lepádandu-sI, cumama amintitil si maT sus, Vote podelele, precum: cerceT,márgele, salbe, inele si altele, iar fetele, pe lángá acésta, mAldespletindull incá si p6rula si lásándu-si-lii sá atarne pespate, se apropie de celfi repausata si plectindu-sT capuld spreuna din urechile sale, prinda maT hila' a-lil striga de vr'o3-4 ori pe nume (1).

Idne (2), iubitulti metí,'mica, scumpulti mell,Ionictt, dragult1 mal!

Sail :

Iddridra, scumpa mea,MAri6r5., draga mea,MAri6r1, mila mea !

UsitatA pretutindenI in Bucovina, precum ei 'n céle-lalte tOrI locuitede RomAnI ; vedl Burada, Inmorm. p. 9. Lambriord, op. cit. p. 151. Bo-jinca, op. cit. p. 209-210.

DupA cum e O numele celuI repAusatA.

Mariantl, Inmorm. la rtominT. 8

114

apoT a bod (1) i a c,lice :

Da cum de te-at induratÙDe-asa iute ne-atIan sc(51A si te trezesceSi cu not ceva vorbesce:Macar dou6, tret cuvinteCa sA. le tinemti In minte,CA de cAnd al adormitaMal multil nu mi te-atCu not nimicü n'at vorbitA (2).

Dupä acestea, precum i dupä multe alte cuvinte, ce leadreséz6, ele mortuluI prourmézä, maI departe dicêndil :

Mi &VA nu mg ausIT,Ail nu vreT ca sa-mi rspunIT,Mi tare te-al mAniatt4Ort imT esa multa supAratil ? (3).

In urma v6dêndil cá numaI de giaba tlü strigá, ca nuda niel unù semna de viétä, da incä sä le mal' si r6spunda,tnchee :

De cAntatil ti-a0 mai cAnta,Dar mi-I friptä. inimaSi nu potil mai multa cA.ntamima mi-i friptA 'n mine,CA nu vgdil saeta In tine:Sufletelula sburatilSus in certulA cela inaltilSi pe mine m'a lAsatii,M'a lAsatti sA pAtimescAIn lume sA m'osindesca,De-alii tal dord sä mg topescA (4)!

In unele pArt1 ale TransilvanieT, precum buna-6r5, pe valea SamesuluT,comuna Retéga se clice, in loca de a boa a gog), in altele msA, precum incomuna Orlata, a 911181.

Dict. de M5riòra Barbut5 din comuna Crasna.VecjI i Bojinca, op. cit. p. 210; Lambriora, op. cit. p. 151; Burada,

Inmorm. p. 81.Dict, de maica mea Rucsanda din Ilisesa

115

Saù a§a:Te-a1 canta ca clopotulti,Dar m6 dóre sufletulti;Te-a1 canta ca cetera,Dar m6 d6re mimaCa ml-e négra ca tina.and asT duce-o la f6ntanaN'al sci inima-T orT tina.Cand asT duce-o la isvortiN'al sci inima-1 orT molt' (1).

In acelasI timpa, punêndu-§I fie-care pälmile la ochl, cautä,cu cea mal mare luare de soma, ca sä, nu cad& niel olacrimä, pe obrazulli mortuluI crelênda cä, lacrimele, carIarú cad6 pe dInsula, l'art" frige ca apa cea clocotit6re

Ineca sufletulti nevinovatù (2).Din acOstä causä se vede cá vine apoI i datina celorti

maI multe bocit6re de a tiné In restimpula bociriI o nä-framä, la ochl.

Cam la jum'étate de 6ra, dup5, ce s'ati väicaratil §i bocitttde-asupra mortulul i prin cask i anume and 'Incept' ase trage clopotele, ieú afar& i aice unele, tricunjurandttcasa de treI orI de jura lmprejurti, iar altele postandu-sela fie-care coral alti easel, prindii a boa i mal tare, dandilprin acésta vecinilorti precum sätenI de sciredespre nenorocirea ce s'a intêmplatil (3).

In unele comune din Bucovina i maI alesti de prin mungIn asemenea casuri se trImbita numal cu trImbip (4).

Din districtula IslAs6uduluT, in Transilvania, com. de d-ia T. Simona,Cred. Rom. din Stupca, com. de Al. Buhl si a celor a din Crasna, com.

de At. Germana.Com. de d-la V. Turturéna si G. Tomolagl, din Bolan, Mahala i alte

sate din Bucovina.Burada, Inmorm. p. 9. aTrimbila este una soia de buciuma

drepta flcuti din dege de brada i legatg cu cejá de mestécAna

116

In o séma de comune din Banata Insä, femeile, indata,ce móre cine-va, se sue pe unil atare locil mal lnaltti, 0acolo apol incepil a plange §i a se vaeta cu durere patrun-c,1k6re pentru celil repausatil (1).

Fie-care mortil se bocesce pretutindenI de trel orl pe qiIn tustrele lilele, catil sta acesta In casa, §i anume: antaia6r1 nemijlocitù dupä ce a repausatil §i s'a avzatil pe laita,lar dupa aceea regulatil diminka, la amialI 0 séra, 0anume totil-deauna cand tragii clopotele. Mara' de acésta semaI bocesce mortulil &And vine vre-o ruda sail prietinadin altil satil, care nu se arkase pan& atundi, apoI a treiaqi and i se aduce sicriula §i procesia, cand sosesce pre-otulil ca grit' iea 0 sa-lil duca, la mormIntti §i pe drumilpaná ce ajungil la tinterimil 0 se pune In gròpä! (2).

Bncit6rele, adicä femeile, respective fetele, cad numalacestea lndatinézä a boa pre cel mortI, sunt de regula ru-deniile cele mal de aprópe sail maI departate ale repausatuluI,precum: mamele, sotiile, surorile, verele, cumnatele, finele0 cumatrele, precum §i acelea ce ail statil in ére0 care le-gätura de amicitie cu mortulil. In prima linie Ins& vinatotil-deauna mamele §i sotiile. Daca mortula nu are rudemal de aprépe versate in arta bociriI, carI sa-la bocésca,atuncI se naimescil femeI straine din satil, earl' 10 lacil o

M. Besana, stud. cit. publ. «Albina» an I, No. 58.Pretutindene in -Bucovina, Romania si Transilvania. Com, de d-niT Rom.

Shutt, I. Georgescu si T. SimonCt. aCel moql se bocescd in cele treT dile denòue orl, de trel orT pe fie-care di, si anume cand tragd clopotele : diminéta,la amiadI si la vecernie.» VedI Burada, Inmorm. p. 82. Lambriord, op. cit.p.. 152. aFemeile, rudenil repausatuluT, flit bocescil in deosebite restimpuriale dileT: la resarituld, amia45.-4i si apusuld s6reluT, apoT ild mal bocescd sicand sosesce vre-o rudenie sad prietend ald repausatuluT, ce nu se ardtasefiled, fiindd din alte sate dusti dupà nevoile vietil.»

117

meserie din acésta, i carI Ora adeväratult1 nume de bo-citelre, pltinggtére sail si tdrn2iet6re (1).

In unele sate din Bucovina, precum In Vicovulti-de-sus,este datinà cand mére unù teciorti holteiìi ca sá se adunemal multe fete marl çi apoI douè eke douò sábocéscä precelil moral i dupà ce sflrsescil cele douä dtntaI, incepücele-lalte douä de pe urmä., i totil asa pe rêndil pana-ltidual tngrépa.

In alte sate, tottl din Bucovina, si maI alesti In cele depe sub pélele muntiloril, este, din contra, datina de-a se punemaI multe fete Intr'untl sira de'naintea case; si apoI, cläti-nandu-se cand linteo parte cand In alta, de-a boci téte de-°data pe cela morta (2).

In Munfit apusen ai Transilvaniel, daca celù mortti e untijune sari o fata mare, atund unele dintre fetele marI &Arita

Com. de d-ld Av. MacoveTil, preotil in Badeutd, s't d-ld V. Turturénd,preotd in Vicovuld-de-sus: uNesciindd a boci vre o rud6, de a mortultit apoTse plAtesce alt6 fatá sad neva.st& din satd ca's6, bocésc6.9Burada, Inmorm.p. 83: «Cand mortuld nu are rude, de multe oil se nAlmescd asemenea fe-meT bocitdre.Bojinca, op. cit. p. 214-216: oPreftee sunt mal tOte femeilepoporenilordromAnT, cele inrudite cu repausatulti, sad nesciindd ele bine ase cAnta, puna pe altele in loculd lord s6, cAnte laudele i vredniciile mortu-10.»FrAncu,op. cit. p. 174: «Bocetele se cAntà de unele din ferneile inru-dite cu mortuld.»V. Alecsandri, PoesiT pop. cit. p. 140: aBocitula e undobiceid, ce esistA la RomAnY de pe timpuld vechilord RomanT. Ca s't in epo-ca luT TraTanil se afl6, intre femel bocitáre, carile mergd de bocescd mortuldpe la case si pomenescd cu und iond plAnggtord de t6te meritele lord.»Dim. Cantemird, Descrierea MoldoveT p. 149: «CeT mal avutl iT conducdfemeT bocitére, earl cAnt6, mal multe versurT de dolid, ar6tAndd miseria s't va-nitatea acesteY viett» Dr. At. M. Marienescu in «Familia» an. Vf.Pesta1870p. 619: «Nu tota-deauna muerea se plAnge dupá blrbatd, ci in numele elo nemotenie amicA sad o femee plAtit6.» D. Stanescu, op. cit. p. 824: «Mu-ma, sora,rudele sunt datóre insoti i a plAnge pe mort6 pAn6, la grGpg, lardacan'are pe nimenea, und feld de femel, numite planget6re i maT des idol&iettfre, plAngd pe celd reposatd. PlangWrele, fie mull* surorT;rude sail de astd-feld de profesiune, se imbrac6, in negru, despletescd pèruld i merga Inurma cortegiula»

Com, de d-ld V. Turturénd.

118

de trel orl pe di la feréstra mortuldi : diminéta, la prânc,lil§i séra 0 de ale orl cântä. tot-deauna 10 despletescti p6rulti0-1ti lasä s5, Marne pe spate (1).

In Vicovulti-de-sus, In Todirescl, In Stupca, precum §i'nalte sate din Bucovina, cu deosebire ins5, la munte, malesistä, Incà i acea datinä ca la fecIoriI holteI, la fetele celemarl, precum §i la o samä, dintre ceI mal Inaintag in virstä,mai vilest' la bacl §i ciobanI, sä se nalméscii, i trimbita0,cariI trImbitä diverse melodiI de jale de mal multe orl peste

cálti §i In decursula noptil tot(' timpulii catil stä mortal.In cas5. (2).

In pä'rtile Criului albil i negru din Ungaria, In locti dea boci pe celti repausattl, se aquirä unti individti, care sciebine dice din fluerti, i acela apoI, a§ezandu-se la capultirepausatuluI, lncepe a dice dintr'una fluerti ciobänesca aleo melodie f6rte jalnicä (3).

Bocit6rele, nu numal cà plänga §i se tânguesca dupäcold repausatti, ci ele totil-odatä, Intonézä, cu unti glad'

§i monotonti diferite poesil, carI In cele mal multepärtI locuite de RomânI se numescti «bocete» sing. boceta,iar In unele pärtI ale TransilvanieI i Banatulul actintece dejale» i «cantan i de priveghia,» §i pe carI le Imbogatescacu improvisatiI potrivite cu starea cea tristä, §i miserä, incare se aflä familia, cu caracterulti, virsta §i timpula in carefacti InmormIntdrile. Din cand in când ele laudä, vredniciile,virtutile i faptele cele bune acute de celti repausatil in viétasa, §i sunt atilta de iscusite In 1n0rarea laudelora acestora,cu aa prefacere sciti sä-0 arate durerea, Mattacà adese-orIfaca pe ceI de fatä sä pläng5, (4).

FrAncu, op. cit. p. 174.Com, de d-la V. Turturéna, I. Avrama i Erm. Ghiuttt.Com. de dal Ioanti PopovicI, inv6tAtoril.Burada, Inmorm. pag. 82 qi 83 Bojinca, op. cit. p. 215;Francu, op.

119

Dad, repausatula e unit bärbata sail o muere inaintatä,In vêrstä, bocitórele se relgá ca sä, aibä, grijti de copiil eelmicI ce aa muritti mal nainte de acesta, lar dacä,' a fostainsurata i lasä, In urmäri nevastä §i copil, atuncI jalea estecu multa maI mare, de aceea ele strigä, §i se väicarézá dece-I lasä, färä, de ajutora, färA protectie §i ce se vorti faceel singurl, ne-avênda cine ingriji de din01 0 a le aducecele necesare spre sustinerea vietii.

In scurta 4;listi fie-care bocit6rerostesce tota-deauna numaide acele bocete, earl se potrivescil cu etatea ç1 Itmprejura-rile in earl se afla celú repausata. Si dacä, din tntêmplare,n'ar scì niel una bocetti, care s'ar potrivi mdcar in cAt-

va cu starea celuI repausatti, dad, nu-I cunosca de maInainte viata, atunci, informându-se in timpulti din urmä de-spre acésta precum çi despre Imprejurärile in earl a repau-sata, improviséza bocete nou6 pe Gael le rostesca totù atatade bine ca 0 pre orl care alta boceta ce-la scia maI de nainte

Numérula bocetelora cunoscute. bocitórelorti nóstre estef6rte mare 0 variata.

Noi voma in§ira Salsa In capitolula de fat5. numaI o partemicá dintre cele ce le-amtt pututa pan& acuma aduna, iarrestula lla voma reproduce parte, unde va cere trebuinta, Incapitolele urmAtére, parte ca adaustt la finea acestui studia.

Voma incepe deci mal trial cu bocetele ce se adresézAadicä, fiintei care curmä firula vietiI fie-cgruI omit

Una boceta din Bucovina, comuna Stupca, sunä a§a:Batà-te pustia meirte,N'ai fAcutti niel o dreptate,

cit. p. 174.Lambriord, op. cit. p. 152: aBocetulil este und feld de antare jal-flied i trAg5.natd impreunati cu plinsd; cuvintele ce le died sunt versuri,call se scid de ma! inainte, i sunt potrivite cu viata i starea, in care atesta repausatuld.»

Dict. de llinca a MieluluT Caprd.Mt. Mdriuca Nistord.

120

C'aT mancatù frunla din faglsi-al despartitù pe cel dragT ;M'aï despartitd si pe mineCu cine-am traitù mal bine !CoborT, Winne, pe pamintùDe veo;l1 mórtea ce-a f acutti,C'a venitil pana. la pragùi-a luata ce mi-a fostù dragai-a venitù pan'la feréstra

*i ne-a luatù mila n6strä L. (1).

Altulù din _Moldova, judetult1 Sucéva, comuna Mini :Bata-te pustia mérte,Cum estI tu far'de dreptate,Ca mi-al venal pana'n 01.0,

mi-al luatù' mila t6ta,Si-aT venitù 'Ana In pragti

i mi-aT luatù puiulù draga (2).

Alta"' din Transilvania, districtulil Nägudulul:Of! manca-te-ar foculti mórte,Cum mar facT si tu dreptate.Nu mergT, unde-mT estI rugata,Ci-aT venitÙ si nechemata ;Nu mergi, unde-mi estl pottita,Venit'at netrebuita!Nu sciù, m6rte, ce gandesdDe-alti meti némù HA pustieseT ?Nu sea'', mòrte, ce-al ganditùDe-ald met' némfl l'aT pustiitti?!Cum nu-T mórtea'n lume mare,Ea pe nime prietinù n'are,Niel pre eral, niel pre'mpgraVDe taberT ineunjurat,I,Niel de noT de eestia-laltr.

121

1116rtea cu. ceisa cosesce*i. pre nime nu feresee,Nu se teme de voinicTNu-1 mill de pruncT miel,De bgtrAnT nu-T ri*ne,La eel tinerT incl vine.CasA mare pustiesce,SotÙ de sotti ilil despArtesce ! (I)

Dela m6rte trecti la viata omuluI si lid':Ce e omu'n astA lume ?PlAnge §i se 'nveselesce,Nu sat mórtea cAnd sosesce.Las1 pruncT §i las1 casà,CAnd it viata maT frum6s5,*i. se duce'n altA térA,De-acolo nu'nt6rce érA. (2).

Sfirsinda cu viéta omuldi se adresézA catre sufietula a-c.estuia, spuindu-i:

Sufletele ticAlése !Gatti e lumea de frurnòsA,Tu te'ndurT §i ie§T din (5se!Sufletele ticAite IV&A mértea cum te cuprinde ;Ce nu-tI mutI viata 'nainte ? (3)

De aid' Inainte fie-care bocesce pro celii mortil, dup5.cum 11 dictéza inima si anume:

La unù momdga, care lasà pe sotia sa, singurà tocmaI cândII este maI grea de traitil In lume:

Dragulti metl,Gospodarulg metí!Draga mea,Miluta mea.

Com, de d-ld T. Simona.Com. de d-lil T. Simona.Din Igescl, district. Strojinetuld, diet. de Ilie ala luT Ondreia FrundA.

122

Da cum de te-ar induratilSi pe mine m'ar 16.satdTotn de °hint' si de nAcazilSi cu lacriinr pe °brazil?Dr ce sprijinil m'al lAsatti,Intl.'a cur saml m'ar datn.?Pietrelorn si lemnelorti,Negrilord, strAinilord?Ed de-aouin cAnd oid sin',Cine m'e va milui? (1)

La unil beirbata, care lusil pa sotia sa asemenea singuratoomal catid I-ar fi fosiù maI dragti si maI plAcutil de tr5,itilcu dinsulii In lume:

Sotulti men, voiniculti men!Sotuld men, dorituld men!Dar de ce te-ar mAniatilSi pre mine m'ar läsatil?M'al läsatil singurA 'n lumeFArA sotie si glume.Sotuld med m'ar 1nse1atil,CAnd de aier at plecatd,Niel unn euvintd nu mi-al data.Dar spune-mr und cuvintelnSA mi-ln punt' la sufletelii,Si-ml mal spune sr-o vorbutA.SA ml-o pima la inimutA,Mi-al fostil-chiar ca sr-o mAicutA (2).

La una beirbata, care si-a läsatii. -Lanka sa nevastä Odu-v5, cu mal mulV1 copil mititeI:

Sotule, tu dragulli meti!Dará cum de te 'nduraslDe pe mine m6 liisaslCu dragl oopilasir telSi Cu dragr fiutir mer?

Din Calafindesd, district. Siretla, diet. de Sofia Frb.ncu.Din Transilvania, comuna Secadate, com. de da. I. Georgescu.

R6gA-te de DumnedetiCa sl trAesca baremaSA-I scapa de necazula grea.0, iubite soOla met',Cum M'aI lAsata tu la r6a!Ea norocula ram pierduta,De când nu te-am maI v6dutti.In pAminta l'am astupata,Cu jale ram ingropata.0, iubite sotuld mea,Pentru bunula Dumnedeg!N'aï fäcuta atAta bineSA m6 chemr tu si pre mine;SA nu m6 lasT ganditóre,DupA tine plânetóre !De ce staI intre ferestICu mine de nu vorbescI?Da deschidell buzeleSA-0 auda ea vorbele,C'al fosta dulce la viétA

m'aI iubita cu dulcétA.0, sotule, dragula mat!Tie dew' nu ti.-a plitcutaCe mosie aI avuta?Al ceruta una coparsetiSA-tI trA6scA sotula r6a,FArA uï fArA ferestICu mine sA nu verbescI,Cu min'sä nu te 'ntAlnescr! (1)

Altulil din Banatil, comitatulil Cara0 :Martine, Martine!Tinerela ca tine,LucrAtora ca tine,String6tord la bine,Dar'cum teindurasIDe asa menselasi?!

123

Martine, Martine!Am vgduta ea bineCA mti lasT pe mineCu puI micuteT

prea prostAnd.CredI, V-a fi p6cata,

(1) Din Orastia in Transilvania, publ. pentru prima 611 in aObservatoriulduan. III. Sibii0, 1880 No. 28.

Prea micI i-al lesatilMartine, Martine!Si mal sciT tu bine,Ce m'am ingrijitaPan'mi s'a uritaPe drumurT âmblenda,Banil chieltuindaLa fermecetereSi descântet6re,Defléca II-al afta,Si mi te-oia scula,Dar'm6rte-a venitaSi te-a celuitaSi m'a serecitti!Acum te-al rugaDe m'al' asculta,Ca se facT una bineChiar si pentru mine*i puiutiI t'aCA-sil pre prosteneT

Altuld din Macedonia,

Avdi vrutlu sotlu-a flietiIu mi alesasT ?Iu mi demändasT,Fumelia cul alesasT;Sc615.4i musatlu caplu-a teaSi nu ni fa aistu a Mil,Se-alai ficiorli fea, tataSi mine nicochirate.Vintu laTu si vintu scret,Tine nu-ml alasI ca s'trec.M'alesasT Pare umbre.'n pade.SiAl alesasT fumelia'n cale.

124

Si iat remasil la Mil,Mergr la DumnedetiSi Santa-MarieMil e se le fie,D6r' s'ora induraSi mi te-ora lasaSe. maT vinT a caseSe sedemü la masa,Cu pruncT se prendimaSi sä ne vorbimaSe-T casetorima.Martine, Martine!Mal vino la minePuiT de ti-T cresce,Cum sciT, perintesce,CA-sil pe uliciereDe Mine se mora,Remenü ne'mbrecatT,La gasde slugl begatI ! (1).

urbea Bitolia:

AudI Tubito, so0 ala mea!Unde me las*,Cu! me 'ncredintasT,CopiiI cul lesas!!Redice-0 frumosula teti capaSi nu ne fe acesta Mil,SA lasT fecToril fare tataSi pe mine rara gospoderie.Venta negru si venta pustiaTu nu me les* se treca,Me lesasT fara umbra in câmpieSi-mi lesasT copiiI pe drumü,

(1) Din Banata, comitatula Carasa, comuna Domarla, publ. prima 6r5. ded-in Dr. AL M. Marienescu in a Familia o an. VI, Pesta, 1870. p 619.

Sórele si M-o ardaPI6Ta si M-o bata;Cleile a chisalid ni dedesI,BunIli tuti hi le taliasl,Te adarasT, te armatusisl,Tu aká lume inchisistOspetli nu li mutris1

i cu gura nu li grisT,Ne asteptasT, ne pitrecusT,Ci e foclu, ci ni feces'',Talfa, frati tu aduna'Mc& si cgmpan'asunaTuta lumea tra s'adunaTru mormint sa iii ti punit.

125

Sórele sa, mi-1 arda,Plaa sa mi-1 bata.Cheile miserief imT dadusT,T6te bunurile mi le taiast,Te gatisT, te inarmasI,In alta. lume pornis1,(5spetil nu 1-aI bagatti in sama*i cu gura nu le graisi,N'asteptasI, ne petrecusl,Ce e foculf1 ce no fact*,TovarasT, fratele tn. aduna,Tóca si clopotuhl sunkT6t6. lumea ca sa se aduneIn mormintil 0*, mi te puna (1)

La o nevastd tenerd, care a läsatil mal multi copil mititeI :

Marióra, draga mea,Draga mea, Tubita mea!Cine mi te-o sfdtuitilDe-asa ténér'ai pornitii,Ténéra ca o mladita,Mândra ca o garof4a?*i cum de te-al induratitCopii1 de tI-aT lasattl,MititeI si ne'nvétatI

i prin lume nepurtarCopilasiI tr-aI lasatti,DainteacuI sama I. al' datil :Lemnelorti off pIetriloril,Negrilorii, strainilora?

i el, când pi s'orti scula«Mama» pe cine-oril striga,Ca de astadl in coleaEr mamuta n'oril avé ;

(1) T. T. Burada, Cantece de miriologlif (bocete) adunate in Macedonia Fgpubl. in «ConvorbirI literare« an. XVII. laq't 1883. p. 39.

Hilia mea, vruta mea!Ti mAritaT, ti petrecuT,Cu doril mare ti asceptaT,Nicuchira fii ti facuTDoI afil nicl nu umplur.Ne crescuta, ne disñerdata,TI-ala1a0 paea nepurtatä.Tru sóte nicA ne e§itaSi 'Ilea ne hArsitä,Sevdaea prota, haraua prota !Cu cuscrimea ne-vidutäNemisticata necunoscutA,$i nica ne urdinatl.Laja de mine ti marital,Ti viduI ti harisiiVa s' veal mänl sotlu cu alttiSi mine armän amaritä.

La o veduvd tenerel, care

126

Niel mamuta, niel milutä,Niel pe nime cu credintg.Care cum mi s'a sculaTotil pe din§iT 1-a mustra,I-a mustra §i judeca,ST-atuncl uncle te-ord cerca,D6emAmutA §i-aril afla,S'aibh cine-i mAngAiaSi de strainT apOra ? (1)

Altulii din Macedonia, comuna Magarova:

FiIca mea, iubita mea !Te marital, te trimeseT,Cu donl mare te a§teptaT,Gospodinä te fäcuT.DoT anI incl nu implini§I,Necrescutä, nedesmierclatä,ItI lasa§I zestrea nepurtatäCu seitele Inca neamestecataSi Inca nealintatA.AntAia iubire, AntAia bucurieCu cuscrimea nev&,luta,Nemestecatä, necunoscutA

i Inca nedata'n lume...,

Sermana de mine te m'äritaT,Te v6dul, te alintaT.Am sä v Mil maul barbatulil cu altaSi al remanil tota amanita! (2)

a läsatil und pruncil orfana ingrija frateluI el locuitorti in all& comuna departata :

Din Bucovina, satuld Crasna, districtuld Strojinep, dict. de Mdri6raBArbutd.

Burada, Cintece de miriologhT, publ. In «ConvorbirT lit.» an. XVI, Tal1883, p. 491.

127

DragA sort', mórtA cu doril,Dupl dulce fr4iorii,CA-I deParte'n strinitateSi n'a pututil primi carte.Dar and cartea mr-a primalEli'', sorl, s'o §i grAbita*i la tine mi-o venitil.Sc616, sorl, de vaslI bineCum qedemd tot"' lângl tine,Cum §edemd, ne vgetAmd,C'acu0 nu te mal vedemii.Sc61A, sorA, te trezesceSi luT nenea tu vorbesce,Cum pe George sl-l. grij6scASi cum O. mi-li ocrotéscA.Ti-a fi, sorA, §i pgcatil,CA prea mica tu l'ai. lAsatti,Micutelti §i prostAnelù',Cum §I-o %in6 casa elti,Singurelti §i prostAnelti ? (1.)

La o fatet maritata:Draga mamil gospodinA !Ti-att venitti némurileDe prin t6te satele,Si ele te-ortt Intreba :Cum V-aT plivittt grAdina ?Da grAdina fi-a1 plivitttCu spatele la pämintil,Cu fa0 la e6sAritil.Draga mamil gospodinA !CAme§uTca-tT s'a negri,La milmuca s'o trimetrDin funduld pAmintuluTPe §ueruIti. vAntulul

(1) Din Banata, dict. de Maria Mauch', care l'a cantata suroriT sale Ana, §icom. de ci-io. los. oiaria, invatatora In Domana.

128 --

i mamuca %T-a sp61a-o,Niel in apa de isvorti,NicT in spume de soponti,NumaT in lacrimI de °ma;Si-oTÙ usca-o'n gandureleSi mr-oIti strange-o patureleST-oiti cata la prund cu jele.Da prunciT c'ord intrebaPre tatuculd lorti asa:

«Unde-a remasti marnuca ?»«A remasù la bunica» (1)!

La unii tate:

Tata! uncle te-aT mutatti,Si pe nol cum ne-aI lasatti?Scòla-mi-te, tata, sc61A,Ca V-a fi destuld de-a sail!Sc616-te si-mT esT MaraSi te primbla prin ogradaSI crésca mandra otava,Sa b.mble copia t61,Ca T-aT lasatù mititeT (2) !

Iar541 la unil tata:

Tatucuta, tata UT!Cum de te-al dust' dela noT,Si nu te'ntorcT inapol,De cand DumnIa-ta te-al dusilTreT nor'' in Oda mI-am pusfi,Florile ati infloritii,DumnIa-ta n'aT maT venitti.Da sa-ml trimetT o scrisére,

Din Bucovina, satuld Calafindesel, district. SiretuluT, diet. de CatrinaFtacolta.

Din Bucovina, satulU Crastia, diet. de M. BilrbutA.

129

Ca sä-tI del si Dumi-taleO'nfloritA mfindrA fl6re,Prin fluerula vêntulul,Prin plaTulil v6sduhuluT (1).

Altula din Transilvania, districtulti Nagudulul:

Dragulti metí tAtucule !Eil te cunoscti pe sprinceneCA lesT copiiT cu jele;Te cunoscil pe ochisorT,CA lesT copiil cu dora,CAcT copiiT far6. tatANu'ncapll niel in lumea largl,*i bgetil fArA mamANu-sq luati niel intr'o samA,Copia fár'de pArintTLa toff 6meni-sti uritl...PrimAvara va veni,TotT plugariT vorti esiNumaT tu vel putreli (2).

La o mama, din Transilvania:

Marca mea! un'te-aT gAtatil?k5i tu pre noT ne-al lAsattiNumaT in haTne de val*OrT te ducT in altA. tara,C'aceea e OrA bunA,TrAescii copiT ara mumA,BArbatiT Pa'r'de feme1,StândA ca nisce AngereT.MaicA, mArculita mea!Acum cin'm'a mal cAta,and m'al lAsatÙ Dumn6-ta (3).

Din Badeutd, com, de d-ld Av. MacoveIu.Com. de d-la T. Simont.Din Secadate, com, de d-ld I. Georgescu.

Zariana, Inmorm.la llaman!. 9

130

Altulil din Istria :

Mama mea, ce va fi de mire,Cire va mie da Ore,Cotro void mere?Vechr (1) n'am niel ur (2) in lume,Cire va mire acmice (3) cavta ?Cotro vo lo cu mire obgrni? (4)Io stun finitg el n'am tire,Nigder (5) nu te vol vede,Sirotita (6) ro, ce va fi de mire,Cire me-ar pute juta! (7)

La unii fedora holtda, din Bucovina, satula Crasna:Dragu1t1 metí N.!Cum de mi te-al indurattiSi pe tatuVar 16satti ?Da de ce n'ar asteptattlSotie sA-ti fi luata.Te-al pornitil la cununieSi nu V-ar gäsitil sotie.Cu flòre te-o insemnatil,Sotie nu tr-al luatti.Florecic'a putrediMirésa V-a'mb5trâni.Sc61A-te si te trezesceSi cu gurita grgesceSi ne spune veunti cuvintùDela némurr din pgmintti,Spune-ne mAcarti ce-va :

Vech1=--maI multA.Ur=unu15.Qcmice=acum.ObArni.--indrepta.Nigder=de acum inainte.Sirotita=sermana.T. T. Burada, 0 ca15torie in satele rom3,nescI din Istria, pub!. in «Tri-

buna» an. VIII. SibiiA 1891. No. 168.

Hiliul-a Met, ci ni fece§I !Ce fece§1, ci ne-adara§1?Cu coruna in cap fugi§l,Far'de altu me-alAsa§L,Casa mea ni inclise§l,Vula late NI u baga§1,Cu catrane fii u lai§T,Uqa cu cleia fui u inclise§T,Ospetli ni li tAlia§T,Hareile fu le chiru§l,SivdAile nu le trecu§I,Ginere nu inchisi§I,Ne la nun, ne la färtat,Ne cuscri amisticatCi si-ni lac i eu laja,SingurA ca cueuveaoa ?Vgrna cale nu-alasa§l,Pe-a cut gule inT-arunca§T,Farl frate, ParaN'avur tihe s-ni hag flora,

(1) Diet. de Mfiriera 135.rbula.

131

Fiulü meil, ce ne facuO!Ce facu§1, ce mi-al dresil ?Cu cununa. 'n capil fugi§T,Far'de altulti m6 lasa§f,Casa mea ml-o inchise§l,Pecete mare tu-ml puse§I,Cu catrana ml-o inegri§T,U§a cu cheia mi-o inchise§I,Ospetil mi-1 opri§1 de-a veni,Bucuriile mi le pierduqr,Amorurile nu le trecu§l,Ginere nu porni§T,Niel la na§n, niel la fartatil,NicI cu cuscri amestecatil.Ce se facn i où sermanaSingurA ca cucuveaua?Niel o cale nu lasa§T,Pe-a cul spinare m'arunca§T,Fara frate, farA sera,N'avuI norocil sA-mi leg nora.

Ti-I bine-acolo orl ba?Se611-mi-te, nu te da,Si te uitá pe feréstraCA-Si vine-o carte domnésea,Preotulti sa tl-o cetéseA,Din casA sa te pornésea.Mamuta de-unde-a ven';Da ea cu cine-a grai,CA holteIa§n-a putredi.Diminéta s'a scula,Da ea pe cine-a striga ?Prin t6te coturile-a cataDe urma nu tl-a maT da (1).

Altuld din Macedonia, comuna Magarova

-Ci sa-Ai fac, hiliu, fail tine,Ca fi te dusesT de la mine.Ajutati-!i a mele srfge

vol cusurine t6te,Mang de mana s'ne-acaOmPraglu s' tréca s' nu-1 alasäm.Ci e liliea, ci pitrecem ?Di calle cum né fecem !Puglili-a veraleT, ci-si bat,Si canta bilbili la cap.Tuta lumea se-harisesce.Mine mértea mi jelesce !Loclu tut el se desclide,Hiliul a-Aieu tu loc se-inclide,Pit Vlachie ni alagasT,Di furtuna, rii-ascapasTSi in casa MT vinisT,Masi di m6rte nu fugisl.

132

Ce BA fact', fiule, flit tine,CA mi te dusesT de la mine.Ajutati-ml s6tele moleSi vol veris6re t6te,Mana de mana sa ne apucamtiPragulil O. trécä sa nu-hi lastimg.Ce e flérea ce trimitemd?Cum ne-am hotaritil !Paserile veriT ce-sT canta,Si canta privighitorile la capti'Ma lumea se bucura.Pe mine m6rtea me jelesce !Pamintulii totil se deschide,Fiulii mea in parnintil se'nchide,In Valachia mi-al alergatil,De furtuna im! scapasTSi in casa imI venisT,Numal de m6rte nu fugisl. (1)

La unil kolteiap,i, din Bucovina, satula Crasna :

Dragulil mamil holteiasil,Scumpulil mamil angerasil,Da cum de te-a1 induratil,Pe mamuta de-a! lasatil ?Da cuT mi te-al potrivitilFratioril de-aT urita?Ian sc61a-te, holteiasil,Drag-ult.' mamii ficiorasti,Si deschide-g ochisorilSi si-I vedé fratioriTCum T-aT lasatil brudiorT,BrudiorT si strainiorT I (2)

La o fata, din Bucovina, satula Crasna :Draga mamil, fiica mamiT,Draga mamiT, scumpa mama!

Burada, Cantice de miriologhil, pub!. in aConvorbirI lit.0 an. XVII. p. 37.Dict. de M. BArbutà.

133

EA am g&nditg cl tu mieMi-1 face o veselie,DarA tu mi-al fAcutg mareSi avaml supgrare.NAfriimuta cea de mireTi-oril lega-o la psaltire,NAframa cea de ná.'na§gTl-org pune-o la prapura§ii.PrimAvara c'a veni,Florile ti-oril inflori,Dumnia-ta nu le-I plivi,Niel plivi §i niel privi,CA'n pArnintti II putredi ! (1)

Altulti din Macedonia, comuna Tarnova:MA tu ilichie muri§T,'NvéstA nu te fege§I,Cu cuscri nu ti amesteca0,Gione tine nu-fiT lua0.Tu locfi di gione morminta WI del,Si colagl di cérl la capu-g stag.Vream sl fii ti scot din casA,'NvéstA cu teliurile pri fatASi tora armase§i fétA,Tu locti ingropatA.

Altulg din Istria :

Brizna (3) me filiaCA a§a tinera (4) murit,Tujna (5) sirota io dupA tire,BetArl (6) ce void face,

FatA in vérstA muriO,NevastA nu te ficu§T,Cu cuscri nu te-amestecaqlJune tu nu-ml lua§T.In locg de june morminta 41 dadSi cblad de cérl la capg 4I stag,Voiamg sl mi te scotg din casA,NevastA cu petéll pe fattiSi acum remAse§1 fatAIn pArnintg ingropatA (2).

Diet de M. BArbutA.Burada, Cantice de miriologhil, publ. in Convorbirt lit an. XVI. p. 490.Brizna=intristad.Tinera=tén6r6..Tujna=umilitS.BetArg=b6trAnd.

134

CA nu te voill vechT vede.Io sAm sirotaN'am nicT ur in lumeNeco Domnul.Nu va ma cire purta apA ;Ce voiti acmu face,Cire me-ar juta! (1)

La unil eopdit de tia, din Bucovina. satuld MdnästireaHomorulul :

Dragulii mamiI Angerastl!Da cum de mi te 'nduras1

tituca ml-o läsasT?Mama tip. cuT a daPe cine l'a desmierdA ?Draga mamiT floricicAAT sburatù ca-o rindunicA...Ell, in 'oat de botejune,TI-oiù face ingropAciune.N'al trAita sA fiT voinicti,Te-a luatti m6rtea de midi,N'aT trAiti1 sl te facT mare,Te-a luatti din scAldAt6re.ColaciT ceT de nAnasTTi i-oiti da peste WW1,ColaciT de cununieTi T-oiii da la liturghie,NifrAmile frumuseleDe cumnatT si cumnAteleLe-0V' pune la prapurele ....La -crud si la fAnArele ....Milostenia ce-o facTSA fie pentru säracl! (2)

(I) Burada, 0 aletorie in satele rominescI din Istria, publ. in «Tribuna»an. VIII. No. 168.

(2) Com, de da George Avramil, inv6t6tor4.

135

Altula din Transilvania, comuna Secadate:Puiula met' flóre de verá,Du-te dar si vinA érA;Nu mA lAsa supAratä.*i de dora nemângaiatà.'! (1)

Altulii din Macedonia, comuna Nijiopole :

Ficiuric (2) marata (3),Di cueend fapt,Di-una parte WI fecesI,CA curênda Ai ti dusesl,De-altà parte fAcusl ghine,CA scapasT de multe chinei de multe lae chine, (4)

Ce-sl trage aestA lume (5).

In acele 041', unde este datinä. de a boci doue boci-'Ore de-odatä, de multe orI una dintre dInsele tntrébà bo-cinda pre cela morta, iarb,' ceea-lalta r6spunde In numele ace-stula, dupre- cum prea bine se póte vedé acésta §i. din ur-mätorulil boceta din Bucovina:

VasilicA, feciora mare!Amu-I nunta Dumi-tale,Sc616.-te nu sta scArbita,CA nuntasil V-ati sosita!

Da ea cum mil voila scula,Dad. m6rte-amarnicaTare m'o mal otrAvitaLa pAminta m'o °born,

Sc615-te, Vasile, sc61A*i TesI din casA. afarA,

Com. de d-in 1. Georgescu, InvdtAtord.Ficiuric = ficlorasd.Maratd -,. sermand.Lae =.-- negre.Burada, Cantece de miriologhiI, publ. in «ConvorbirI lit.» an. XVI. p. 489,

136

*i vAtAjelil III alegeC'o venitti vr'o dol-spre-dece,Sco1A-te si ni-1 vorbi,VAtAjela cine tl-a fi?

NAfrAmutaCu crucita!

Da druscutA cin 11-a fi !NAfr6rnuta

Cu cofita!Da cine te-a cununa ?Popa cu cAdeln4a!*i-6re cine te-a hod ?GrAdina cu florile,

Casa cu surorile !Da mAmuta ce-Y-a face ?

Ia mI-a sedé la pAmintilSA n'o-ajungA Mai de vêntd,CA de când eA am muritdEa nemicl n'a grAita ! . . .

Da mAmut5. cin' V-a fi ?M'oiq ruga la Santa-MArie

Ea mgmucA ca sA-ml fie!Fa0 all ca spume,

Sprâncene negre ca mura,Cine ti le-a sgruta ?

PAmintulti cu rugina !De-asI puté, eti m'asl rugare

La pAmintil asa de tareSA nu te'ncépA din fatA,SA te'ncépA dintre speteC'acolo nu se prea vede ! (1) . .

Cele mal multe bocit6re, si maI alesil acelea earl nu dinprefacere, ci din t6t5, inima plangti si se tânguescil dupAcell"' mortt, flindu-le jele dupti, dinsulti, cand ail bocitil unti

(1) Dict. de Anita Haramidl, Romancl din satul0 Putna de langa mini-atirea cu acesta nume.

137

timpti mal indelungatù si acuma numal sunt In stare nicla plânge niel a bod, lneheIe bocetele lorti mal tot-diauna cuurmältórele versurI:

EA cu dragii te-al mal cânta,Demi-1 friptl inimaSi nu te mal potA cânta!

In fine merit& a fi amintit5, si aceea ca fie-care °mil, caren'a avutil cine s6-111 caute In bóla sa, care n'a tostil m6.rtu-risitù si tmphrtAsitti cu sfintele taine tnainte de co sI-a datasufletula, si mal cu sémä acela, care n'are niel rude nielprietene earl s5,-lil boeése5,, e fórte compatimitil si conside-ratil nu numal de celti mat netericita °mil de pe fata IA-mintulul, ci tot odatA si ea urgisita de DumneçIeti. De aicevine apoI si blast6mula cela mal mare: uset dea Dumnedeg setn'ai pe nime set te bocésed (1).»

Acéstá credinta fórte lätitä, la poporulil românti se VA°cun6sce Ind, si din urmatórele versurl, pe earl le se6temadintio doIna din ptirtile de sus ale MoldoveI:

FrunciA verde trer ghicíce,Lasg-m6 bAdica 'n pace,Ca eii dragoste n'oiti faceCu omu, care nu-ml place,Ca pe celti ce ml-o plAcutÙS'o dull si nu l'am v6dutti;and ièrele a sfintittiMorminfelulii l'a'nghifitriNecettata, ne'mpeirtcyitzl,De nimene nejelita (2).

Drepta aceea RomâniI de pretutindene ail cea mal maregrip, ea nime sà, nu se 'ngrópe f6rA s6 fie bocitti, tinênda

Ve41 despre acésta si Burada, Inmorm. p. 83-84.N. A. Bogdand, Literatura popularft, culegerl din susul0 MoldoveI, publ.

in aGazeta slténultgo an. V. Rimniculd-sAratil 1888, No. 10, p. 166.

138

acésta de una f6rte mare pècatil i dad, mortula n'are rudeçi amice, car'i sh-la bocésca, dad, e cu totula strAina, atuncIse näImesca anume bocit6re ea sa-la bocésca, carora li seda apol, drepta plat& pentru acésta, haine i alte lucruei deale mortuldi, saù cate o pareche de altite, cate o naframdfrum6sA, cate unù tergarti, luminärT, colad, niel &And ins&bani (1).

Ne aflandu-se nime, care s'A le näiméscA §i platéscl, atuncIadese ori se gAsesca femel, earl de mila, ca s5, nu trécdcine-va nebocitil. §i pentru ca sa se Implinésa obicelulti, sepuna de bocesca 6menI strAinl pre earl niel nu I-ail cu-noscuta ma): nainte de m6rte (2).

Bocirea, despre care am vorbita pan& aice, e usitatà nunumal la poporula romana, ci ea esistä, mai multa saú mal.pupa 0 la alte pop6re atata din anticitate cata §i dintimpula de fat*/

La Evra buna éra gäsimil In cartea numerilora (3) ch.;in timpa de .trel-dedi de dile s'a plansil asupra corpuldi lulAronti. In aceea0 carte (4) vedema ea' poporula luia plansa pre MoIsi In timpa de trei-decI de dile. In Parali-pomenI (5) gasima asemenea c5, pre Iosiasa l'a plansaIudea i tota Ierusalimula.

Cate odat5. la Byrd, cand nu se gdsla cine sa bocéscApre moral, se cäutaa femeI, earl se nAImlail pentru acestascopa. In plangerile lui Ieremia (6) gAsimil: uPqa grAesceIehova, Domnula puterilora, Gaut* §i chIematI plang6t6releca sä. via.»

Com, de d-la V. Turturéna, i al(1 Romani din Bucovina; Vecll i Bu-rada, Inmorm. p. 83.

Lambriord, op. cit. p. 162.Cap. XX. V. 29Cap. XXIV. v. 9

(6) Cap. XXXV. v. 24,(6) Cap. IX. v. 16.

139

Asemenea gäsima In Amosa ( 1 ) : upentru acésta, IehovaDumneleula otirilorù, DomnuluI lice asa: plângere In bitepärtile, si in bite &dile vora çlice van val! si Nrora strigape plugarl hi plângere si pe deprinsiI plângatorI la plângere.»

Grecii tncá ayear' asemenea lamentatiunl saa bocete si senumiati trine (4fIvoc).

.Romanii numlaa aceste lamentatiuni neniae (2), prin carise jeliaa i in acelasI timpa se láudaa faptele defunctului.

Festus ne spune cá. uNenia este una' versa ce se cantadin flauta la Inmormtntare pentru lauda mortului (3)».

Cicerone lice: «Se faca In publica laudele 6menilorailustri, si ele vora fi tnsolite de cântece de flauta, aceea cese chiamä, «neniae» , nume pe care si Greca' tla daa la can-tecele funebre (4).»

CuvIntula N enia se derivá dela leita Nenia, care presidaaceste soIurI de lamentatiunt Ea avea una templu dará dezidurile RomeI apripe de peIrta viminalá, si se invoca lndatáce bolnavula tntra In agonia mortiI.

Aceste uneniaen (5) se tntonaa de caträ, femeI anume plátite,dura care era obiceIula de a se trimite Indatä, ce cine-vaIsl dädea sufletula, i care dupá, ce veniaa, asezându-se lausa casei mortuluI, acolo fiinda informate de cátrá servitorIdespre tmprejurärile vietil acestuia, improvisaa laude si bo-

(1). Cap. V. v. 16.Horatiu. Carmen. lib. II. Od. I. v. 38 sl Od. XX. v. 21.Festi de significatione verborum, emendata a adnotata a Carol Odo-

fredo Muellero Lipsiae. MDCCC XXXIX p. 161: aNenia est carmen quod infunere laudandi gratia cantatur ad tibiara»

(4)Delegibus lib. H. 24: aHonoratorum virorum laudes in conciones memorantatque etiam ad cantus, ad tibicem prosequuntur, qui nomen nenia quo voca-bulo etiam graeci cantus lugubres nominant.»

(6) Cuvintuld eneniae» s'a pastrata pana si astaxIT in gura poporuluT ro-mana ; bocitérele nóstre la sfarsitula bocetelora lora, întonéz i acum cu-vintula nenol neno! neno ! Vecji Burada, Inmorm. p. 82-83, si Bojinca, op. cit.Nota dela p. 214.

140

cete pentru mortti (1). Ele incepeail neniae, adica bocetelelortí, mai intai, ca i Româncele n6stre de astali, cu strigareala urechia mortuldf, strigandu-lil una dupa alta de trel p5,n5.la patru orl dup5, (Alta pe nume, si daca nu se mai puteaobserva nici una semnil de viéta c,liceail: concia-matum est, s'a strigata, adica totula s'a mântuitti (2).

Asa gasimti la Lucanil: eAstil-felil o casa cand intálas1data mórtea lovesce in ea, rema'ne in t'acere, pe cand cor-pulü nu este strigatti (3) . .

Apoi in Oviditi: spune celti de pe urma r6masti buniipe care pite abia l'a auitù cu urechile, apoi s'a dusil iara's1inapol (4).0

Dupa ce rail strigatil i bocitù acas5, mergeail cu con-voiula funebru plângênd i vaicarandu-se, ca si bocit6relenóstre, hindú Intovärasite de sunetula celti lugubru alú flau-telora de ingropare (funebres tibiae) (5), carI se ;liceerati facute din osa' de Mavus (vulturil), de unde se nu-miaù J'aviene.

Una din femeile bocitére mergea tnaintead'actea tonulfi, cu care trebuia s'A se Incépa plansula i bo-cetele, si se numia «praefica» dela cuvIntulii apraefaripfiinda-ca ea cea dintal trebuia s'A planga.

Burada, Inmorm. p. 75 77.Burada, Inmorm. p. 81. Bojinca, op. cit. p. 209. M. Besana, in «Al-

bina» an. I, No. b5.Lib. II. v. 22:Sic funere primoAttonitae tacuere domus quum corpora nondumConclamata jacent.

Metamorph. lib. X. v. 62.Supremumque vale, quod jam vix auribus illeAcciperit, dixit, revolutaque rursus eodem est.

Festus ne spune: aFunebres tibiae dicuntur cum quibus in funere cani-turp=aflautele funebre se numesca acelea cu carl se cantà la inmormintare.»

141

Festus, vorbinda despre aceste femel, gice uPreficele senumescil femeile nähnite pentru a plAnge pe morg, carTlimpunti celorti-lalte modula cum sa plangä, ca §i and elesingure aril fi cele mal intál (1).»

Lucilius, vorbinda despre Nonius, ne spune asemenea :

«carI prefice tocmite cu platä, planga la Ingroparea altora (2).»ApoT. T'acata. çlice : uPentru aducere aminte de virtute com-

puse cantece, vorbe de laudá §i lacrimI i lucrufi, cariimitéz5, durerea (3).»

In fine Chéruel le caracteriséza eFemeile, carI setocmIail ca bocit6re la prohodurile celorü bogatI. Ele se du-ceail Inaintea mortuluI, fácèndil totil felula de semne ba-tätelre la ochI de o durere cumplita, cu capulü golù, cu p6-rula despletitù, väetandu-se cu sgomotti, cantandti vrecanteca trista salí laudele mortului (4).»

ate oda% nu numaï cele raimite, ci §i cele-lalte temeI,cari plangeail, se numiail upraeficae.»

Bocetele preficeloril consistati In actiune §i in anteco.Lucilius ne arata acésta In versurile urmätelre : uPreficele lainmorm'intä,ri ti smulgú p6rula §i se válcár6z.5, férte (5).»

In aceste versurI vedemti cele doue p'árt'l ale me§te§ugu-lul de a plange ; «capillos scindunt» (smulgtt p6rulti), acésta

oPraeficae dicuntur mulieres ad lamentandum conductae, quae dant coe-teris modum plangendi. quasi in hoc ipsum praefectae.o

Mercede quaeConductae fient alieno in funere Praeficae. -

Anal. III. 6. ameditata ad memoriam virtutis carmina et laudationes etlacrimas vel doloris imitamenta.»

Dictonaire des antiquités Romaines et Grecques, p. 607: oFemmes quel'on louait comme pleureuses aux convois des riches. Elles précédaient lecorps, donnant toute espéce de signes apparents d'une violante douleur, la t6tenue échevelées, sanglotant, chantant quelque hymne funèbre Ou les louangesdu mort.»

In funere praeficaeMulto et capillos scindunt et clamant magis.

(1} Burada, Inmormirit. p. 77-80.

142

este actiunea si «clamant magis» (se vgicarézA f6rte) estecânteculil pro care ilii acomodail la versurile lugubre nu-mite neniae.

Preficele in timpil ce bode erail tmbräcate in vestmintenegre.

La Gala din Scotia de sus, In Corsica, In Italia, §i'n altepartI ale EuropeI, precum si In Orientil, a fostil §.1 a maIr6masil Ina, obiceiulil, ca indatà ce cine-va melre sà, se string&femeile bètrâne, plang6t6re de meserie, tmprejurulil mortuldfsi s5, Incépä a se boci smu1endu-s1 p6rulil si intonânda can-tece funebre, earl obicInuitil cuprindil si laude pentru mortii.

.Aceste cantece se numescil In Corsica «voceri», in Nea-poli alamentin sail utribolin, In Sardinia «attitidos,» In Bearnaainrotz, In Grecia umiriologha.»

Vemeile, carI intonézá aceste cantece In Italia se numescilavoceratricen (bocitóre) (1).

143

X.

'LA MORT!).

Cum ati prinsil clopotele a trage §i bocit6rele a boci, nunumal némurile cele =I de aprépe, earl' pana atuncl nusciuse nimicil despre trista tntèmplare, ci §i amiciI, cunos-cutil, ba pan& chiar §i. strainiI atatil ceI din veciratatecan §i ceIa-laltI, cart ail cunoscutil .cattl de putinil pe Gehlrepausatil Incepil a se aduna din tòte partile la casa ace-stuia ca sd-lil mal vada tnc5. °data tnainte de tnmormtntare§i sa-§1 iea rémasil bunil dela dinsulil, iara de cum-va aftfostil manio0 sail certatl O. se rége ca sa-1 ierte.

Cel ce-lil cercetézä, mal alesil Insá barbatiI i femeile,adica cei casatoritl, voindil all arka dragostea creOinfisca.cdtra dinsulil, fie avuti ori grmanl, niel and nu se por-nescil cu mane, g615.' de-a casa, ci fie-care; fail deosebire, ¡ea.§i ate o lumina de cérá ga1b6na cu dInsultt.

Ajungêndti la starea locultg, fie-care not' sositil infra tu°data, unde se ea' mortal, saruta icema sail crucea de pepIeptulil acestuia, lar daca repausatulli a fosfil onull be-tranil ti säruta §i mana, aprinde §i lipesce apoI lumina a-dusá de sfepiculil dela capula mortulul, de sicriti orI de

144 ---

paretiI caseI, sat o pune neaprinsä pe iconita mortulul.UniI mal punt pe icónä si cate unt bant (1).

In timpurile vechI, barbatiI, carl se duceat la casa mor-tuluI, descoperindull capult aruncat cate o moneta Inteuntvast ce sta apr6pe de mortil, pe care 11t atingeat cu manalicênda: Dunineleli s-ha ierte! (2).

Cu privire la luminele, dintre carI cele mal curate çi mal'frum6se, ce at rèmast nearse, se aprindt nelptea la prive-ghir4 §i a treia çlí la prohocl4, Romanil din unele pärtI alePrii-Románescl Greda' cä, maI multe suflete se strangt 1m-prejurult mortuluI privesct, atatt pe acesta cata sipe ceI ce dual de aprindt cate o lumlnare mortuluI, i apoIacele suflete multtimesct pers6nelort carl at adust lumi-nele (3).

Iar banii, ce se punt pe iconitá cu cariI ceI de casä,cumpérá, mai pe urma rachit sat alta b6uturá, ca sá odea celort ce cercetéza mortult de sufletult acestuia, sat1I impartil cand se duce mortult la grepä pe la r6spantiIpe la poduri pintre copiI si gracI, saü, flindú mortult fértes6rmant, acopert chieltuelele 1nmormintaril cu dInsiI, suntmenip mortului, cá s5, aibä cu ce pläti varnile din lumeaceea-laltä, (4).

Dupä ce ati aprinst lumina se dat la o parte, se uitä, o

bucata bung la mortil i punêndu-s1 apol mana la gursá, cla-tina din capt, oftéza ic,lict: aDuninecka. scr-la ierte! sat: «pri-Inesce-111 D6mne intru imgrafia ceruluf (5)».

In unele sate atatt din Bucovina cata si din Moldova §i

(11 Pretutindene usitata in Bucovinct i Moldova ; Ve41 i Burada, Inmorm.p. 17 18 i Lambriora. op. cit. p. 152.

Burada. Inmorm, p. 13Ionéna, op. cit. p. 36 36.

Com. de d-la V. Turturéna, preota, i MAriuca Nistord, Romina dinMAlinl, Moldova.

(o) In Bucovina ei Moldova, vecll Lambriora, op. cit. p. 162.

145

mal alesil la munte, precum in Fundulti-Moldove §i Mälinlpe länga lumina §i banI, mal aducù o sama Inca qibrat*, tamale §i §ervete, cele d'IntaI, daca mortula e Bel.-

sa fie de ajutorti la prasnicit, iar §ervetele ca sa sepuie la procesie (1).

Dupa acésta daca celil ce a venita la morai 'nu e on totulastrainil se duce §i la coi de casä ca sa-I manee, Dandil ochiI cuceI din cask de asta dat'ä, nu le (lice «band dimine'fan , «bandOm» sail ((band saran, ca de alt'ä data, ci tristü i tacutilapropiindu-se de dinOi lncepe a-I mangaia §i a le spune mullede tòte ca 0, nu se supere, cad se vede cä ap a fostil delaDumnec,leil rénduitii, a§a a trebuitil sä, se intêmple.

De se Intèmplä O. fie maI multi ini adunatl tri casa vor-bescil tntre clin§il cate ceva din viéta repausatuluI: ce °mila fostil, cum a fostù §i ce bine a facutil catil a traiti1 etc.,aid e a§a ilicAnda primula tribunalii tribunalulil pämtn-tescii dupa m6rte (2).

Dacá a fostii unù sufletil alu luI DumneleCt bung, bländil,Induratil, nime vorbesce de WI, ci tea numaI de

bine ; lar dad, a fostil unti omù ca ne6meniI sail chiar unùfac6toril de rele, atuncl mal de graba 116 compätimescil de-al condamne sag s5,-16 blasteme.

Atka datina §i purtarea dela mortil a Româniloril, eggjudecata lorú asupra mortiloril, a carorii viéta n'a fostù

una tocmai dintre cele mal bune l esemplare, se p6te vedé§i cun6sce mal bine din frum6sa poesie a multil regretatululnostru poetil V. Alecsandri, Intitulata a Groom ), pe careo reproducemil aice In Intregil cuprinsulii el:

Com. de Const. Merchesd i dict. de M. Nistora.Ioara Nitu Macavel, Datinele pop. rom, la inmorinintArl, dare de sé-

m6 publ. in a Amicula familieTu an. VI, Gherla 1882, p. 94.Lambriora, op.cit. p. 162.

Nariand, Inmorm. la Boman!.

146

Galb8nÙ .ca fdclia de galbëna cérA,Ce aprepe-1 ardea,

Pe-o scAndurl vechle aruncatilDe somnuld colt' vednica Grail acum zAcea;lar dupg eld nime, nime nu plAngea!

Poporu 'mprejuru 1 tristd, cu 'nfiorare,La WI se uTta,

UniT fAceati cruce, altiT de mirare,Cu mAna la gura capula clAtina*Pncetil lAng6. dinsula 41 §optIail

«Eli" sa fie Groza celd vestita in térA«*i'n sAnge 'ncruntatti!

«Ea sl fie Groza, cela ce ca o férA,«FArA niel o grijA de negrulii pAcatil«A stinsti qile multe qi lege-a cAleatil!»

Una mo§négil atunce, cu o barbl lung%La Groza mergêndei,

Scúse dol banT netedI din vechTa sa pungi,LAngA mortil if puse, mAna-i särutAndi.1,Mal fAcu o cruce qi dise plAngênda:

«(5menT bunT! anil érng bordeiu-ml arsesepe unil gerü cumplita

«Nevasta-mi Cu pruncif pe anvil rAmAsese.«N'aveamtit nicT de hranA, niel told de'nvelitti,

nicT o putere!... eramil

«Nu a§teptamti alta din mila ceréscA«DecAt a muri,

«CAnd cre§tinulti ista, Domnu odihnéscA!«Pe-unil calet albü ca érna in Mg se

apr6pe da mine calulti i§T opri.

«Nu plAnge, imT Oise n'aT grip, romAne,.«FA pleptd bArbAtescil;

«Na, sA-tf cumperT haine, §i casa §i pAne...de-atuncT eopii-mT, ce-111 totti pomenescr4

(5menT bunT! de-atunce in tihnA trAesca

147

Si, sArutánat mortuld, larAnuld mo§négdOM §i se duse cu-ald ad vechid tolagd.Iar poporu'n sgomotd strigA, piing de jale:«Dumnesled sA Ierte p6catele sale! (1)»

Pe când una vorbesed despre celd repausatil, pe atuncIo sémä, de femeI, avêndd celd mal bung prilejd de all värsai ele alénurile trecute, incept' sail' plangä copiiI repausatI,

In care plängere Intovär4itä, de bocetil se audil vorbe caacestea : «de te dud unde e copilafula mea, sd-i spa a ma-re multa e arset mima mama dupd dinsula ;... di-i Sc! mi searate mai desa in visa, dragula mamei lzZiaa (2).»

Insä telte acestea le rostesed maI multd in tainA, acorn-paniale flindd numaI de lacrimele ce le cure' §iroid pe fatä.

Dub', vre-o persemä, dintre celea ce se afl'ä in casa mor-tan', str6nutä, e bine sail rupä putind eäma4a sad haina,ca s'a' nu i se'ntèmple i el acela§I lucru (3).

Astd-feld, tog% timpuld, câtil stä mortuld In casä unil vindiar altiI se dued, cae1 totil timpuld acesta pänä, ce se por-nnesce la gr6p5,, dupd credinta Romänilord de pretutindenenu e bine niel mäcard pe und minutd de a läsa mortula sin-gurti, cl trebue sä, fie cine-va ne 'neetatù In prejuruld luI,parte sä, lea séma ca nu, cumva sa i se stingä lumina delacapd, parte ca sä, nu se apropie cine nu e buna de dinsuld (4).

Una f5,r5. trébä sad prietenI asi easel maI rèmilnd de dadajutord la impletirea toiagului 0 procurarea pausului; la pi-satuld graulul de colivet §i la fäcutuld pomului (5), earl'

obiecte sunt, dupä credit-a poporuluT, de neap6ratä, trebuin-

Opere complete, Vol. I. BucurescI 1875, p. 40.Lambriora, op. cit. p. 162.Ionéna, cip cit. p. 37.Com, de d-la. Iosifa Olaria, InvètItoria in Domana, Banatil, si Rom. Sima

inv6t. In Orlata, Transilvania.(6) In Bucovina, ved i Lambriora, op. cit., p. 162.

148

0 la orI §i care Inmormtntare §i arä, de care nu se tmormtn-téza mg nicI unil unù mortil, fie acela orI §i egg de grmanil,iar femeile se apucä, de cernutil ainä, pentru pomene §i pras-nicil sail comandare, de tmpletitil cununI sail de cusutil hai-nele trebuincióse pentru celil repausatt, ciao& acesta la mérteasa nu le-a avutil de mat' nainte pregatite, mat pe scurtilde pregAtitil t6te cele ce sunt de lipsä, la o tnmormtntare,§3i despre carI ne va fi vorba mal pe largil In capitolele ceurmézà.

Com, de d-ld I. Georgescu.Burada, Inmorm. p. 47.Com, de d-in Rom. Simil.Com. de d-la los. Olariu.Burada, Inmorm. p. 47.

149

XI.

TO1AGULO.

Pe lanstä luminele, cart se punfi si ardil li §i nópte lacapulii si imprejurulil mortuldi, Românit de pretutindene In-dätinézä de a mat face Inca o turning deosibit'a a eärel lun-gime si formä se destinge cu totula de a celorg ordinare sicare se aprinde numaI In miele restimpurl anumite, atá'Atilnainte de InmormIntare, Gatti si mat pe urmä dupd In-mormIntare.

Acéstä luminä se numesce pretutindene In Bucovina i

liloldova, precum si In unelo pärp" ale Transilvaniel, tOagg,pentru-cä pe dinsa, dupä credinta poporulul, se razimä mortulftca si pe un il adevèrata tolagil &And calkoresce In ceea-laltàlume si mat alestt când trece peste puntea m0211'114 (1).

In alte pärti din Transilvania Insä se numesce privighitére (2)§i. lumina de gala (3), In Banatil lumina de stat4 (4), iaräIn Téra-romdne'scet simplu stat4 (5), pentru cá ea, dup6, cum

150

ne vomil lncredinta din §irele urmät6re, se face Gatti statulamortuluI de lunga.

Una dintre femeile de fatg, cum s'a apzatil mortulil pelaItà, saù putinil ceva mai nainte de acésta, face o le§tilälungä, de humbug, sail de cA,41, mèsurä cu dlnsa mortulii&Alt e de lungil, §i apol dup6lungimea acestuIa face toIagulacam de grosimea degetuluI ar6tatoria, dacà mortulii e unilomù b6tranii, ce-va mal suptirehl, dacà e unil copilù, din delgallAna §i curata, In care amestica i putinä, cérä din luminape care a tinueo celú repausatil In manä, pe &And 0-a datasufletulil (1).

In Moldova se pune nu numal unù picù, ci chiar Intrégalumlrarica, care i s'a tinutù mortuluI la darea sufletuluI, (2)§i care, In unele comune se petrece. maI IntAI de treI orIprin mama mortuluI, i ahla dup4 aceea se face toiaga din-trInsa (3).

Dat. Rom. din Boiand si Mahala, com. de V. Turturénd o Ionia aldlul Iordachi Isacd; din Crasna, com. de d ld Sam. Petrescu, parochü si ex-archd i de At. Germand aToiaguld la mortI se masura dupä lungimea mor-tuluTo ; din Vicovuld-de-sus i Bilca, com, de dia V. Turturénd si lust.Cardeiu: aCand rare cine-va dupa ce-16 aséza pe o laita', facü o luminare caldinsuld de lung& i apoT o strIngd NA& si o numescd toiaga» ; din Bala-céna com. de M. Jemna: aNemijlocita dupa. ce a inchisd cine-va ochiI, sescalda, i dupa. acésta se iea o festila. ca care se m6surá mortuld, si din acé-sta se face apoT o luminl, numita. toiag4, care arde la capuld mortuluTu;dinStupca, com de Al. Bacid: atoiagulil se face din céra curatà in urmatoruld,modd: mal NAY se rasura, mortuld cu o ata, sad o vargA lunga i dupgm6sura aceea se face lumina»; din StulpicanT, coin de N. Cotlarciucd : atoiaguligse face catil mortuld de lungd i trebue sa, fie din céra, curata ;» dinFunduld-MoldoveT i Vatra DorneT, com. de 1. Tonigarid si M. Ursaca: atoia-gul4 se face totil-deauna catd mortuld de lungil; din Domand in Banatdcom. de d-ld losifd Olarid: .Lumina de static' se rasur6 pe statuld mortululindata, dupa, esirea sufletulau

Lambriord, op. cit. p. 151.Dat. Rorn. din Bala, judetuld Sucéva, plaiuld Muntele, com. de Tad

Zaharescu: eToiagula se face din luminarea aceea, care s'a tinutd mortufuTIn rank cand a muritd. Ea se petrece mal intal de treT orl prin mana mortulul,

dupa. aceea se face toTaguld.»

151

Dupä ce l'a gätitti de sucitil 116 Incolatacesce in forma-unui §erpe, sail mai bine disü a unei rotite, lasändu-I numai.cap6tulil de pe lature ce-va radicatil in sus, §i asta-feliupune apoi sail pe unil sfepicil lungil de biserica la capultimortuluI sail pe icema de pe pleptula acestuia (1).

In unele comune din Moldova, precum bun5.-6ra In Rädä-rni dupä ce rail sucitti, IIú petreca mai Intal prin manamortulul i abia dupä, aeeea flÙ incoläcescil (2).

Toiagula insemnézä nu numal pentru care s'afacutil, va merge cu luminA in ceriil i se va räzima pe dinsulti-ca pe unil adevkattl toiagù, ci totti odatä §i cä elù, catil stä,mortulil neingropatil, II arde bite pkatele acestuia anume casit mérgä curatil in ceea-laltä lume (3).

Dat. Rom. din Ropcca, com. de Em. de Cuparencu: a Toiagult1 pentru.celd mortd se face rotundil pentru ca sa fie indamána de pusd pe pleptuld

mortd., and se aprinde arda;» Din Mahala i Boland, com de d-laIonia aid luT Iordachi Isacd; din Crasna, com. de At.Germand: (Toittaula seInvOrtesce si se pune pe o iciina, ald carel sfintd Inchipuesce cele mal demulte orl pe patronuld mortuluT, sad de nu se aflá ac6sta intre icemele din

atuncl se pune pe ic6na Domnultil nostru Is. Chr.» Din StulpicanT,-com. de Nic. CotlarcTucd: Totagula se incolotocesce pe und sfesnicd de bisericasad pe o icánä de casa.;» Din Funduld Moldovei, com de Const.Merchesd siJ. Tonigarld: aToragula de aceea se face rotunda, ca se pune pe und sfesnicdsail pe o ictina, care se aséza pe mid mortd; Din Moldova, comunadiet. de M. Nistord:oMortuld se pune pe laT(A, iar la capd i se pune unasfesnica cu toTaguld ;» vedl i Lambriord, op. cit. p. 161 ;Din Transilvania,dist. NasauduluT, com. de d.lü T. Simond: «Pe rifeptuld mortuluT se pune olumina, facuta de regula din céra de stupd sad si din altil sold de céri carese invérte In forma spirall, astil-feld cá invèrtiturile dad forma unuT discd,si care se aséza apoT pe o icònfi. Lumina acésta cu und capatd e incovoiata,In sus, care capOta se i aprinde, cand e de lipsa, adica de 8 orT pe di, sianume and traga clopotele ;» Din Orlatd in Transilvania, com. de d-10. Rom.Simil: «Lumina de stata se aduna in forma rotunda si se punela eapublpTep-tuluT celul mortil;» Din Banatd com. de d-ld los. Olarid; °Lumina de statase incolacesce i se pune pe pTeptuld mortultil, dar se grijesce ca A, nu arda

pa.strandd o parte pentru ocolirea pomenilord pana la anuld.»Diet. de An. Pletosti.Cred. Rom. din Ropcea, Crasna, Bilca i Funduld-Moldovel, cOm, de mal

mul0 in!.

152

Despre lunginzea toiagulta se crede pe de-o parte ea, luAndu-se cu fe§tila mesura mortuluT, norocula, ce l'a avuta acesta,nu se duce cu dInsula, ci se opresce prin acésta In casä (1),pe de allá parte Insd se crede c5, dacd-la va mesura cájaomula, sufletula va avé mesura corpuluI, In care a träitaela, cädi, dupä cum am amintita i mal sus, toiagula mer-ge dimpreunä c sufletula In cea-laltd lume (2).

Rotunclinzea toiagului lnsemnéz1 cä ela sä nu mai aibh capetaIn ceea-la11à lurne, ci sá arlä. vecinica. Dacá s'ar pune Inlocal toiaguluT o luminä simpld, aceea, avênda capeta, lesnes'ar sfär0, pe cand toiagula, neavénda capeta, se WM des-v'ertesce §i arde necontenita (3).

Când tncepa a se trage clopotele pentru cela morta, atuncIse aprinde §i toiagula, §i se lasd numaT atäta sä ardä, câtùdurézd tragerea clopotelora. Acéstd aprindere §i stlngere serepetesce de 3 orI pe i In cele treI glile tnainte de Inmor-mtntare, i anume: diminéta, la amiaglI §i sara, adicä totadeauna numaI atuncl °And se traga clopotele (4).

Cand se sc6te mortula din cas5, spre a se duce la tin-terima, respective la cântarea panachideI, se aprinde§i dac'd a stdtuta mai nainte pe pieptil, se iea de-aicea §i se

Com, de d-ld Sam. Petrescu, din Crasna.Com. de d-ld Nic. CotlarcTucd, din StulpicanT.

(3)Com. de d-ld lust. Cardelu, din Bilca.(4) Dat. Rom. din Vicovuld-de-sus. Bilca i VoItineld, com. de d-ia Dim

CArdeTd: aToTaguld acela ¡la aprindd de maT multe orl pang ild ingrápg premortil;adin Btillcéna, com, de d-ld M. Jemna: aToTaguld se aprinde intimpuld, cAtd stá mortuld in casA: diminéta, la amTarg i séra ;» Din Stupc,a,com, de d-ld AL BacTu: «Si fiindd di nu este obIcInuita a arde o luminA asa delungA, cum e lungimea mortuluT, de aceea se face dintr'insa toiaga si se aprinde,in decursuld celord treT i1e aid stI mortuld in cas5,;adin StulpicanT, com.de Nic. Coltarclucd: aToTaguld se aprinde de trel orT pe 4i;»Din Funduld-MoldoveT, com. de I. Tonigarid: aTolaguld se aprinde de treT orT pe de-rail-16(a, la amia.04, si séra '9din Moldova, comuna MIlinT, diet. de M.Nistord: aToTaguld se aprinde de treT orT pe ili;»din Transilvania. com. ded-nil Rom. Simd i T. Simond.

153

pune de-asupra sicriului (1), dar mal mi s6m5, pe sfe§nicultice-a statil la capulil mortulul, i dimpreuna cu acesta seduce apol de regula de catra palimariti ardênda in frunteaprocesiunil pana la bisericä (2).

In biserica se iea de pe sfeyficil i se pune pe sicria lacapulù mortului, unde arde totil tirnpulù cata duréza pro-hodulti (3).

Dupä prohodtí §i maI alestl dupa inmormintare se stingecatti mal r6mane, §i se aduce acasa.

O séma, in loca de-a duce intregil toiagula la bisericaindatinéza de a tala o bucálticä dintrInsulti, i a o läsa a-casa §i dual numai restulil care se §i lasa apoI sa ardatota in decursula inmormlntaril.

Restulti, ce s'a adusil indèr6ptti, sati bucatica ce s'a a--lata §i a rèmasil acasá se aprinde ln cele trel seri dintaidupä InmormIntare regulatil la asfinVtulti s6relui pe loculùunde a fosttl corpulti §i maI alesa capulil celuI mortù Intimpulù acela cand datti sufletulti §i unde se lag apolsa arda pana ce cel de casa se ducti la culcata (4), ere-

Com. de Ionica ald ltd Iordachi Isacd din Mahala.Dat. Rom. din Funduld-lioldoveT, com. de I. Tonigarid i Const. Mer-

ohesd : ICAnd se sc6te mortuld din casa, toTaguld se pune in sfesnicd, carese aduce dela biserica, si se duce inaintea mortultd pina la mormintdo ;Din Moldova, comuna MalinT, com. de M. Nistord: «A treia di se duce toia-gula la biserica. si se aprinde la prohodd. Sfesniculd cu toiaguld merge ina-intea crucel celet rnarT.» Dar totd asa e usitatd si in cele-lalte comune dinBucovina.

In Boiand' i Vicovuld-de-sus, com, do d-ld V. Turturénd; in Crasna,com. de d-id Sam. Petrescu, si in Transilvania, comuna Orlatd, com, de d-ldRom. Sima: oAcésta lumia, arde si cand se face pomenirea mortulut la po-mene. Lumina acésta o are mortuld in ceea-lalta lume.»

In Boiand, com, de da V. Turturénd; in Ropcea, com, de d-ld I. deCuparencu; oSi ducéndu-se mortuld la mormintd, toiaguld arde in loculdmortuluT tret dile para se trece; «In Crasna, com, de d-la Sam. Petrescu

At. Cermandv In trel serl (dil e), adica. pe timpuld asid a muritd cine-va, se aprinde toiaguld sad si alta lumina pe loculd unde a muritd. Sufletuldumbla pe de-a-supra ca o musca si in urna se dopartézd, de-aceea nu se

154

4êndt1 uniI cá câtti timpil arde toiagula, atAta mal vine su-fletultt acasä. DacA n'ar arde toiagula, atund sufletulil mortuluIar umbla rAtacinda (1).

Aice se pune pe o sticluta sail pe o ulcicä, umplut6 cuapa limpede i pròspèlä. i cu unú colacti pe dinsa, iar sti-cluta si cu celea de pe dlnsa pe unil stergaril, o raframdsail pe una peticti curatil de pAnza, In credintà c5, sufletula mor-tulul In cele trel serl dupä, Inmormintare vine si bea apádin vasil ca s5, se récoréscá, iard cu naframa se sterge desudorl (2).

A patra çli (lupa Inmormln tare restult1 toiaguluI dimpreu-

astupa cahla, sag se lasa usa cr6patä (putinO deschisa);» In Vicovu1O-de-susVoitinehl, com, de d-Iti V. Turturénù si Dim. Cardeiù: noiagult1 acela

îlCt oprescti o séma acasa i litt aprincla, cánd i cánd, pentru ca se vorbe-sce ca, sufletulti îi céica locula pana la sése s6pt6mAnT;» In Balacéna,com. de M. Jemna: aDupit ce s'a acosa mortulti se aprinde toTagulg in fie-care séra, pana ce se gatesce, in aula locti unde data omuld sufletula

In Fundultl-MoldoveT, com. de I. Tonigariti: aAtreia di, cand ducd modulala gr(Spa inainte de sc6terea acestuia din casa, se taie o bucAtica de toiagg

se aprinde de treT orT pe di In cele t'el dile urmatelre in locula unde 1T-a(lata repausatulg sufletulii. Unil, luanda o Idea de cera din acésta bucaticade toTagil o lipescO pe patru paretT in crucisulil case!» ; In Moldova, comunaMelasen! si MalinT, dict. de A. Pletosd si M. Nistora : aCand se duce mor-tuld la biserica se taie o bucatica de toTagti si dimpreuna cu lumina ce s'a-tinutil la repausare se aprinde in trel serT dupa inmormintare in loculd undea murittla VedI si Lambrionl, op. cit. p. 151: in alte tire! serT dupáinmormintare se aprincle regulatil la asfIntitula séreluI, in loculd, undedatti duhulti.»

Com. de Em. de Cuparencu. VedI si nota premergabre.In mal multe sate din Bucovina, precum in Ropcea, com. de Em. de

Cuparencu: oDupa ce se ingr6pit cela' ce a muritti, se pune toTagulti pe oulcica cu apa cuma, de-asupra cu untt colacü, sit arda in treI noptI. Apadin ulcica insemnézi curatenia i sp6larea de tóte rebele aici pe pamintO,Mal rara pung, in locti de apa, ving curatil;» In BerchisescI, com. de G.Velehorschi: «Se grijesce in casa cum s'a scosil mortukt i se pune in locultiacela unti paharti cu apa si inteinsa lumina, care s'a pusù In mana mortuluTcand vi-a data sufletuld si arde pana cese Otesce i apoI se pune unti toIaga

arda pana In diva a treTa i apol se da paharuld acela de pomana cuunacolacO si o lumina. 6meniT credg ca vine sufletulti i bea din paharg.»

155

nä °u colacula, cu sticla de apá vi cu vtergarula sail nä-frama, care a stata sub acesta, se dä de pomanA telul cea tinuta mortuluI lumlnarea cand vi-a data sufletula. lar dacäcela ce a tinuta luminarea e una casarla, atuncI se därues-ce unul oma strainti.

Cela ce primesce toiagula precum i cele-lalte obiecte beaputira ap5, din stic15, i apol multuminda ;ice: «Dumne-4ed primésed !.... sd fie de sufletuld celta repausatii! (1).»

In unele pärtl din Moldova §i Tera-romdnésed din contraeste datinA 05, In locula unde data mortula sufletula säse aprindä, In cele trel serI dupä Inmormintare, tämaie In-&una barba i sä se puie acolo vi o ulcicá cu apä sail Cuvina,. o bucatO de pane i toiaguld aprinsa.

Vinula din ulcic5, i panea se daa unui bärbata saa uneIferneI dupä sexulil defunctulul de manca i boa din ele incele trel serI, çi anume in locula unde mortula 0-a data su-fletuld.

Acela bArbata sail acea femee represintä In decursulacelora treI lile persòna defunctulul, fiindil-eä se crede c'á su-fletula mortului sbór5 rätäcindil trel ile, apoI Intorcèndu-sea casä ostenita sä gäsésc5, de mâncata vi de b6util.

Dupä tac, acestea toiagulù se duce la biserid,' de ardeputina la icóna Maicii DomnuluI, apol se pune aprinsa lamormIntil la capula mortului (2).

In unele pärt1 din Transilvania, dupä ce s'a Inmormintatilmortula, dou6 saa treI némuri de ale lul se dual de cumípte la mormInta stropesca cu apä adusä Intr'untiulciora, Ila tämaiaza çi apoI aprinda toiagulti care stä a-

In Solana í Vicovula-de-sus, com. de d-ia V. Turturdna;in Mahala,com. de d-la Ionica ala luT Iordachi Isacti;In Crasna, com. de d-la Sam.Petrescu;in Badeuta, com. de d-la Av. Macoveiu.

Burada, Inmorm. p. 46. Ionéna, op. cit. p. 40.

Mirada, Inmorm. p. 47.Com, de da Rom. Simi'''.

156

prinsil Gatti facil cincI-spre-dece metaniI, dickda cá prin acéstase tmblandesce Clifelula plimintulut ca sä, nu latre pe noulii6spe venitil lntre cele-lalte morminturI (1).

Facênda si acésta toiagulti ce mal remâne 116 ducil si-lildal, ca si 'n Moldova si Téra-românéscä, la biserich (2).

157

XII.

PAUSULO.

Pausula, numitil altmintreleaM mal alesti in Moldova, paosa§i apaosa (1) constä dinteunti§ipil plinii cu vinti, apol dinteunticolacti care Marna de grumazulti §ipuluI §i dinteo lumina,care se Ara de regula sati in garliciuliff qipuluI sail se li-pesce de colacti (2).

In Basarabia, §i maI alesti in tinutulti Soroca, vinulii seamestica §i cu aghiasma. (3).

In unele partl din Bucovina, precum buna-Zra in Mana-sti6ra, se 'ntrebuint4za in locti de vinii, numal aghiasmä, carese pune de regula tnteo sticla de Mutt"' apa, (4) in alteleIns5., precum in Fratäutulti-vechiti 0 Fundultl-Moldovel seintrebuintéza §i apa curata, care se amesteca §i se 'ndulce-see cu putinä miere, §i care, in casulti de pe urmä, se puneitnteo ulcica (5).

(I) Burada, Inmorm. p. 36.In cele mal multe pArtI din Bucovina qi Moldova, diet. An. Pletosd li

M. Nistord. Vecil 0 Burada, Inmorm. p. 36-37.Burada, Inmorm. p. 87.Dict de Elisaveta Agagi.Com. de Const. Mercheqd gi alg Romarif.

158

Cu vinulù, respective aghiasma dela paosil, care se ducedimpreun'a cu coliva, pomulti i pomenele pb.nà la biseria,unde se radia impreung cu acestea, cand se face panachidä,si de aice se duce apoi pâná la tinterima, stropesce preotulttIn formA de cruce pro morta tnainte de ce se acopere a-cesta cu sicriulü, iar colacula si lumina se dail de pomanàcelui ce le aú dusa panh la mormintil. Dacä, rèmâne cevavilla, se dà si acela, inainte de ce se incepe cJmandarea,celor5 de fat5. de Muti.I.

De una timpri incéce insä, i anume de când nu mai eincuviintatil de a se duce mortulti descoperitù la tinterimil,se stropesce in acelasI chipa nemijlocitii dup5, panachida,cand daù sá scòtà modula din casa atar&

Pausa se numesce in Bucovina inca si vinulti, miedulamursa, care se duce la biseridi asemenea sipusorùsi totü Cu pomú i pomene, cand se face parastasù pentrusufletula celuI repausatit

In unele p'ärtI ale Transilvania, precum bun5,-6r5, in Se-cadate, se Intelege sub pausa, ca si In Bucovina, vinula cucare se stropesce mortula (1), In altele insä, precum In di-strictulti Was6udului si In muntiI AbruduluI, se 'ntelege apacare, dupä. Inmormlntarea unui °mil, se duce pe la case sise dà de pomand pentru sufletula celul repausatù sati se pu-ne pe la drumurI, unde nu sunt fôntânI (2).

Téra-Romeine'sca se numesce pausa colaculil si vinuhl cese duce la biseria pentru s6rbätorI, si mal vIrtosti pentrurepausatl.

Tota In re'ra-Bomeingsca IndatindzA poporulti a face mustiisi a-1'd duce la biseria pentru apaosa §i colivä, sal jertfä.

Com, de d-ia I. Georgescu.Com. de d-la T. Simona : «Pausa, ea cela, cAnd din partea familie din care,

a murita cine-va, se plAtesca anumitl amera, cae apol impartü d. e. in tárgaapi la ceI insetatl saa altele de asemenea naturb,Francu, op. cit. p. 178.

159

de strugurI pe la Schimbarea la fap, 6 Augusai, adica cand1ncepe a se cóce póma viiraticti, (1).

Pausula, cu care se stropesce mortula inainte de a selnmormlnta, insemnézä, dupä credit*, unora Român1 dinBucovina, spèlarea mortulul §i curätirea sa de tóte pkatele

.ca sä se OM' Infatoa curatti tnaintea luI Dumnedeil (2), dup.&a altora Ins& ea sà aibà pe ceea-laltä lume din ce gusta0 cu ce se lndulci (3); iarà tinerea némurilora §i aceloril-lalg6menI unulil de altulti, cänd se rädicä pausultl, insemnéza,dup5, credinta Româniloril din Moldova, ca pe cea-lalt5, lumersä fie t6te némurile la unti loctí, precum aft fostil qi 'n acésta(4).

At5.tti datina de-a stropi mortal cu vind 0 a da cola-culti 0 lumina celuI ce-la insotesce, catti fli cuvintulil pausasail apausa, ne vine de-a dreptula dela Romani. CUT Roma-ni, ca t:i RomâniI no0ri de astädI, aveail Inca datin5, dea stropi r6mä0tele mortuldi, dupà ce-111 ardeatt, cu vial.

Virgiliù ne spune In privinta acésta urmAtórele :aDupl ce r6m4itele mortuluI ail fostù prefäcute In cenu§5.

§i s'a stinsil fiacära, se spa15, cu vint. (5).lar Pliniil naturalistulti ne spune : «Legea Posthumie a re-

geluI Numa dice: ca rugula sä nu fie stropita cu vine) (6).»Ce se atinge de cuvintulft pausa, apol dupá cum repausa,

sat"' repposa vial dinteunti prototipti lating repausum, con-

11) B. P. Hwleu, Dict. limb. rom. t. II, p. 1260.Credinfa Rom. din BalAcéna, com. de M. Jemna 0 a celord din Berhi-

qescd, com. de G. Velchorschi.Cred Rom. din Bilca, com. de Iust. CArdeid i a celord din Funduld.

Mo:dovel, com. de Const. Mercheqd.Diet. de M. Nistora din MAUI.

(9) Aeneid. lib. IV, v. 219.:Postquam collapsi cineres et flama quievitReliquias vino et bibulam lavere lavillarn.

(6) Hist nat. lib. XIV. 12: aNumae regis Posthumia lex est: vino rogurnne respergito.»

160

firmatil prin paralelismulti formelora romanice: franc. repos,provent. repaus, ital. riposo, span. reposo etc. din Gael nieluna nu e femenina, totil asa si românula parks& nu se p6tetrage din latinula .clasieti femenina pausa (1), ci numaI din-tr'unti neutru pausum, iar prin urmare apaosa este ad pau-sum, literalminte : «pentru odihnd.»

Desi euvlaula acesta s'a furisata in terminologia ni5sträbisericéseä crestinä, totusI lsI dAtoresee nascerea päganis-muluI italica.

VechiI Romanl, dupä cum aratä Arnobia, aveail In pante-onulfi lorti chiar si unil Oeia alil odihneI celel veelnice, anumePausus (2).

Cihac, Diet. f. I.B. P. Havleu, Dict. limb. rom. t. II, p. 1259-60.

161

XIII.

C O L IV A.

Romana numesca cu una termedi generalil coliva pl.colivi bite primisele aduse la biserica din fructe, precum:strugurT, mere, pere, fagurT de miere, ca§ti dulce, etc.

In sensil propria Irisa se numesce coliva dem. coliviérei inmuele patT ale Transilvania, precum burla 6rb.' In °data, co-liba ngr. x6kkaßoç vgr. xatßoc parle de gratt, numaT aceea,care se face din grati curatil in urmátorulti chipa: se ieaputina grati, se piséza i se curafesce de coija §i apoT se pu-ne la unti locti cu puting apa ca s'a férba. Dupa ce a fiertilde-ajunsti Fli s'a indulcitti cu putina miere, se puna intr'ostlIchinä, sati pe o tavá. Celii din strachinä se'mpodobescede regula' cu miela de nuca sdi Cu strafide, carT se pudiparte pe de latur1 In forma unuT cera"' li parte la mijlocilIn' forma de cruce, iar cela de pe lav'ä, se'mpodobesce pede laturT cu diferite zaharicale, iar la mijlocti cu o cruce,care, maI cu sama pe la orne, adese-orl se face nu numaldin zaharicale, ci 1.1 din cafea pisatá li pe de marginT tm-podobita cu zaharicale.

In unele locurI este datina de a se face coliva i din orezilMariand, Inmoral. la llamad. 11

---- 162

fiertil §i limpodobitil cu zaharicale ca i grâulù. Ba adese-orI,mal alesil pe la sate, precum buna6ra In Vicovulti-de-sus,

districtula Radautulul, ea se face chiar §i din buchtele de co-lad' sail bula, taiate mèruntelii qi puse finte° strachina(1).

Graula fierta, din care se compune coliva, Insemnéza,dupa finv6tatura bisericiI ni5stre, parte meirtea natureI uma-ne, gi parte finvierea mortilorti, cad dice Domnula nostruIs. Chr. Grauntula de Fila, ce se arunca in, paminta,de naputrec,lesce singura remcine, iar de putredesce multa róda aduce.»

Crucea, linchipuita pe coliva, insénina ca repausatulti acrucea este semnulil cre§tinatatii, iar

podelele de pe deasupra, precum: miedulti de nucä. §i za-haricalele fingmna frumusetea qi Indulcirea vietiI eterne.

Din causa acesteI lnsemnarI apol, dupá finirea linmormtn-täriI safi a pomeniriI repausatiloril, coliva se Imparte tntrecei presentí i se trimete -pe a casa ca daril i celorú cu-noscutl spre a le demonstra prin acésta din partea repausa-tuluI, ca fiindù spiritualminte nemuritora limpreuna cu ta-ta se voril veseli In viata eterna.

Totil pentru acésta causa, RomâniI, facAndil coliva la çli-lele lora onomastice In on6rea sfintilorti, ce-I celebréza, du-pa ce o sfintesca prin binecuirlintare divina, o lmpartil, tri-mitêndio ca dad' pe la cunoscutiI lora, cadí intre colivafácuta In onórea sfintilora §i In acea a amintiriI mortilortinu este diferinta, abra de forma de rugaciune pentru bi-necuvIntare (2).

Dupa credinta unora Románl din Bucovina §i Transilva-nia coliva Insemnéza pècatele mortuluI. De aceea, dup.& In-mormratare se d'A strachina saù tavaua cu coliva tuturorii ce-

Com, de din V. Turturénd, preotd.Arch. Gabr. Rascarla, ObiceiurI religi6se strabune, ¡pub]. in (acerico

ortodoxa romana,» an. IV, Bucuresd, 1877-78, pag. 249.

163

lora presentI, ca fie-care sa guste cate o léca dintr'Insa pen-tru-ca cate fire de graii iea fie-care din colivä, atatea p6ca-te, ctedil el, ca i se iérta mortulul (1), sail atatea pècate iea,celti ce a gustatil, asupra sa. Dec1 fie-care, care a gustattidin coliva, e Indatoritti sa se rége i sa bata m6tane pen-tru iertarea p6catelorti primito asupra sa. Cine nu face ad-sta, t6te pkatele milla' pe capulil luI (2).

Dupa credinta altorti Roma'n1 1nsemndza coliva: tata lulChristos* si de aceea trebue sa' se Impartasésca fie-caredintr'Insa (3).

In fine spunil iarás1 unil c5. coliva Insemnéza jertfa, cese aduce Inaintea luI Dumneleil spre iertarea p6catelordcelui repausattI, i ca atare, merenda In ceea-lalta lume sistandtt acolo lnaintea sufletultd, orl i cand voesce acestaOto sä guste dintrInsa (4).

Ce se atinge de originea colivel o legendä poporal5. dinBucovina §i anume din comuna Stupca, ne spune urmat6-rele :

aUnulti dintre ceI maI marl i maI InversunatI dusmanlprigonitorI al crestinilora era si Impèratulil Deocletianù.

Ela nu numaI ca fäcea chrestiniloril multa rèti si multe da-une, ci totü-odat5. 1.1 prindea i chinuia In totti chipula anumeca sa se lepede de crestinistml i sa tréca la päganismil.Cela maI potrivitù mijloctl spre scopula acesta crep elù, caar fi acela, daca 1-ar spurca mal Intal prin mancarebèutura. Drepta aceea poruncì elt1 tuturoril chrestinilorti din

Com. de Nic. Prelichl, stud. gimn. de loca din Bréza i d-ld Rom. Simd,Invdt. in Orlatd.

Com. de Nic.Cred. Rom. din Berchiqesd, com. de G. Velehorschi.Cred. Rom. din ManAsti6ra, dict. Elis. Agapi; a celord din Bilca, com.

de I. ardeid; a celord din CostAna, com. de Drag. Bumbacd, Qi a celorddin Funduld MoldoveI, com. de Const. Merched.

164

lntréga sa Imp6rä4ie, ca sä nu 'parlance maI multa bucateacute de dInsg, ci cumpärate din térga, carI eraa acutedupä, porunca sa ca tota felula de spurcaciunI, precum :

sange de mata, de cane si de alte vietatl necurate.«Aulinda preotimea despre acésta, se amart si Intrista

f6rte tare si tina unú sinoda, la care se adunara totI pre-otiI, episcopiI si patriarchiI crestinI de prin Vote partile. i

sinodula acela a hotartta : ca nimenl dintre crestinl sa numal cumpere si 'parlance bucate din tèrgil, ci top s5, ma-r-lance numal gr 64 fierta §i scirata.

qi cum a hotarlta sinodula acela, asa s'a si Int'èmplata.Cresting nu cumpärara mal mular bucate de acelea, ot togmancara numaI grá ii fiertil, care s'a numitil coliva s'i 'n mo-dui(' acesta s'a Introdusa apoI coliva la chrestinl.

ulréc,16nda Deocletianti, c5, nimene nu vrea s'a cumpere si sa'parlance din bucatele sale, porund sa le arunce In NA,crepncla, ca le vora mânca pesciI, iar cresting voril mancapre pescil aceia, si tota se vora spurca.

«Dar cresting prinsera si despre acésta apucatura a lulDeocletiana de veste si nu mâncar5, nicI pescl.

«Mal pe urma Insa, murinda Deocletiana, si ne mal avéndacine-I silì, ca sä mar-lance bucate spurcate, Incetara de a m. aImânca In bite çlilele colivä. TotusI spre aducere aminte arämasa datina ca sä, se faca la mortl si tota spre aducereaminte de prigonirea luI Deocletiana se obiclnuesce chiar siIn çliva de açli a nu se m'anca pesce In postula cal mare (1).»

Adev6rata origine a colivel 'Ms& se pare a data din tim-pun"' Archiepiscopulul de Constantinopola, Eudoxie, si a Im-p6ratuluI Iulianti Paravatultl, adica de prin secolula alilpatrulea (2).

Com. de Al. Baciu, stud. gima.Dict. Migne. t. 8. p. 386. ed. Paris 1844.

165

XIV.

POMULO.

Rattail e usitata maI In bite Wile locuite de RománIsi se face astil-felil: se iea unil cracti verde, frumosil, rotundasi ramurosti dintr'unil pomil roditorti de gradinä, care facefructe bune de mâncatil, mal alesil Insa de m6ril, prunil,perp, Orb', raril dand si de visinl sail ciresl, si curatindu-se frumosil de rämurelele ce nu trebuescil, se Incarc5. i Im-podobesce cu tota felula de fructe (p6me), daca e In timpade yard, naturale, iar dada e iarna, uscate, precum si cu di-verse copturI, §i anume: mere, pere, prune, perje, nudiaurite, c6rne-de-mare, cirese, visine, strafide si smochine,apoI zäharele (zaharicale), turte dulcI, hulubasl, precum sialte pasèrele facute din Mina de gr5,11 curatil, si'n fine cucovrigl, coläcel, scar* s'i carligute midi, facute asemeneadin fb,inä de grail. 0 parte din tre fructele amintite se InfigilIn ramurelele pomulul, lar o parte se in§ira pe o atis6ra §iastil-felii se anina apol sail se léga de rämurele. Totil a. a. seface si cu cele-lalte obiecte. (1)

(1) Com. de Al. BacTu, stud. gim. de* loca din Stupca; M. Jemna, stud.gimm. de Iced din Balacéna; 1. Avrama stud. gimn. de loca din TodirescI;d-la Av. MacoveTu preota In RAdeuta;Ionicl ala luI Iordachi Isaca din Ma-hala 0 Titu Zaharescu, stud, gima. din Bala, Moldova.

166

In unele sate din Bucovina, precum buna-óra in Voitinelti,districtuld Radautulul, nu-ld Incarca numal o singura saddou6 pers6ne, ca'n alto partI, ci totI cei de casa punil cateunuld sad mai multe fructe Intr'Insuld, menindd fie-careleceea ce pune pentru sufletuld cutaruIa §i ald cutaruia, ahícaruI nume Ilii i rostesce (1).

Romb,niI de p'rin orne §i ceI culi dela Ora precumo sama de t6ranI mal avutI §i maI inteligeni, caril de untitimpú Inc6ce ad friceputd a imita pre ora§enI, nu3intrebuin-tézà la facerea pomuluI acestuia maI nicI-odata ramurI depoma, ca ceI-laltI românI, ci el cIoplescd mal multe be-ti§óre saù sulicIóre de regula din lemnd de brada, cu de-osebire Insà, din dranite, ca de jumëtate de metru de lungl

mal bine, §i pre acelea apoI le Incarca cu strafide,smochine, alàmâi, portocale §i mere.

Cloplirea §i Incarcarea beti§órelord acestora atarnä deregula dela priceperea §i istetimea celuI ce s'a apucatil s5,faca. pomulti. Unele adid, se lasá simple, cum s'ad cloplitd,InfigAndu-se numaI IntrInsele smochine §i strafide una langaalta cam de pe la jum6tate i pana la vIrfd, In care selnfige apol o alamae, portocalä, sad m6rd, iar altele se pundIn forma, de crucite sad steli§6re, ale carord rade asemenease 'marca cu strafide §i smochine i la vIrfil li se 'nfigecate o alarnae, m6rd sad portocalä.

In acela§I timpd, cand se 'nearca ramuld de poma sailbeti§órele de bradil, adica cand se 'mpodobesce pomuld cufructele §i copturile amintite, este data. Itri cele mal multesate i orne din Bucovina, Moldova i Tera-Romeine'scet dea se face §i c6ce maI multe crestclp (2), sfintipri (3) §i pomene

Com de Dumitru CArdeid, proprietard in Voitineld.Creetattl pl. crestelli, se numesce und co/acd de formd triungulard.

(S) Sfinfifora pl. sfinfifort, e una colacd in forma unút S.

167

aù pupeze numite In unele localitafI din Téra-romanéscapomenete (1), din fdind, curata de grail, carl tóte la unil loca,se numescil cu una termenil technicti poporalil ponerte sailrab2 (2).

Pomenele acestea, a cäroril cantitate, calitate i frum-seto atarnd totil-d'a-una dela puterea mostenitorilorti sail amostenitorulul celuI repausatil, precum si dela istetimea i pri-ceperea femeil ce le cóce, se punil una peste alta pe o mes-ci6rd acoperitd cu o fald de masa curatá saù inteo cosarcdmare si frum6sd, i dupd aceea se I mplantä, befiqórele Incdr-cate si lmpodobite In chipula cum s'a arètatil maI sus cupartea inferiòrd lntr'Insele, legindu-se si Intdrindu-se in ace-lasI timpil de jurd Imprejuril cu strämdturd rosie, ca la du-cerea lora spre bisericä, sá nu se cumpènéscd In colo si inalce i sä, nu se rumpa (3). Totil atuncl mai implanta In-tr'Insele si mal multe luminl de cérä, curatd i anume: trel,cincI saù Opte, niel cand Insä, cu pdreche, carI, dupd cumvomü vedé maI pe urmd, se aprindil In decursulii prohodulul.

In unele sate din districtulti RadaufuluI In Bucovina, pre-cum bund-elrä, In Rddeufil, FrAtäufulti-vechiti i noil, Voiti-

GalinescI, Bilca, Vicovulti-de-sus si de jos, se cocil dela3-6 pomene sail pupeze frumòse, Impletite In maI multe 1m.pletiturI. Du$ acésta, luandu-se pomula çi implantându-se

Poma pl. pomene saa puptiztt pl. puprze dem. pupegtórd, e una colaca lun-&eta i 15.tareta compusa din mal multe impletiturT. Ionent op. cit. p45: «In unele localitay pomenetele ce se imparta pentru una morta se facü informa de acera, cael pe acea scara se sue mortula la cerli

Burada, Inmorm. p. 24: d'omenele, carT se numesca i raiil, se alca-tuesca din dou6 colivI, una mal mere alta mal mica, asemenea si din doT colad,unula mal mare i altula mal mica.»

Vecll si Burada, Inmorm. p. 24: ((Menda infipte in el colad, pomene,nisce bucatele de indi1it, care se pune in virfuld lora in forma de cruce, a-lama!, mere, smochine i strafide ; asemenea in judetula Mina pe trestiT sepuna si hulubT de aluata. In orase la ceT maT avutl aceste pomene se poliescacu tol de aura.)

168

trite() pane sail inteunti malaiiti (2) se pune lmpreun'ä cu a-cesta triteo sitä, mare sail tnteunil ciura, i Imprejurulil gase lazimä, apoI, totil In ciura, cele 3-6 pupeze. i de ére-ceMAUI pupezele catil i pomula se puna Inteo sitä, dar maicu gmä lnteunil ciurti, ca unula ce este mat tare, de aceease numescil In districtula acesta pupezele dimpreunä, cu,pomula de regula ciurg (2).

In orasulil Câmpulunga, precum i 'n cele maT multe satedin dish ictula acestuia, pomula se tnfige asemeneamalaia saù tntr'o pane pr6spètà i alb5, i dimpreunä cu a-césta se pune apol saù lute() sitä, mare sail Intr'o cosarcä.orl In care se aflä i pomenele (3).

In Alahala, precum i 'n cele-lalte sate atat din colo catsi din clice de Pruta, din districtula Cernä,utuldi, se 'mplantiadese-ort i tntr'o pane de secará (4).

In unele sate din Moldova precum buna-eirä, ln Petia, Ità-dasenT, Baia, si altele din judetulti Sucéva, pomulil se asézàtrite() cofä, saü 61'á, care e tota-deauna plinä cu apä, cu-ratä. AVM de pomil °Att."' si de tòrta cofel sail a Mel se légäcate unit testimela sail o basmä. Pomula si testimelula legatade dinsula sunt ale preotului funcionara, iar cela legata deOra e &a celuI ce-la duce. De pomil, care tnsemnéza pomiTraiuluT, se razima tot d'a-una o scarà. Melia do fainá de grail,

tntr'unula din rämurele se aninä si o stic15, de Mutt' ap5..

In Bucovina sub cuy. =dais' pl. rnalae se 'ntelege und feld de pane fa-cull din Mind de pdpusoid (porumbil sad cucuruzd). Malaiuld acesta se facein doud chipurT : dospitd i nedospitd. Celd dospitd, care are forma uneT pane,se numesce malaii acru, lar celd nedospitd, care are forma mal multd a u-neT azime, se numesce malaill dulce sad turtd. La pomd se 'ntrebuintézd dereguld celd acru.

Com de d-ld. Av. Macoveid, preotd i Dum. CArdeid, proprietard.Com. de V. Burduhosd, stud. gimn. Vas. Gheorghid, stud. gimn.

Nic. Cotlarciucil, stud. gimn.Com. de d-le. Ionia alü luT Iordache Isacd.

169

Sara insemnézä, ca sä, aibä, sufletula pe ce se sui, dad vaavé parte, In pomiI raiuluI, apa ca sa aiba pe ceea-lalta,lume ce bé §i cu ce se räcori, iar sticla ca sä, aiba cuce bé.

Pomula In aceste localitatI se duce tot-deauna deosebitade pomene (1).

Precum in pomula facuta dinteuna Grua de pomil, a§a§i'n cela facutil din beliOre se puna dela 3 7 lumini, cuacea deosebire numai ca pe cand la celil tacutil din beti-Ore luminele se Implanta In crestatl i sfinti§ori, pe atundiin cela de crénga se lipesca de rdmurele i anume catetrel la una loca In forma unei furcl cu treI ccirne, iara a§éptea singura.

In Balacéna, dupa ce s'a implantata pomula §i s'a w-zatil In obiectula In care are sä, se dud, la biserica, sepune In vérfula lui o luminä, de eéra curata invälita inteonaframa cu una colaca menita pentru Gehl ce are sa-la dud,pánä la biserica (2).

In alte sate din Bucovina din contra näframa dimpreunacu colacula se léga sail de trupina pomuluI sail de tértavasului, in care e pusil acesta.

In unele comune din Transilvania, precum buna 6ra inOrlata §i Secadate, ponudec mortulza se face ca i'n Buco-vina, dinteo crériga de méril §i cu deosebire de nz4ra 6r-dena (3). Dad, e vara, crénga se ¡ea cu mere cu tota, iarclad' e iarna, se cumpärä, §i se puna In rämurelele séle mere,nuci, colaceI §i covrigi, o vecied (?), nisce preseuri ca scara,pe care sa se OM sui sufletula celul morta &Mil cera,

Com. de Tita Zaharescu, stud. gimn., Anita Pletosa si S. Sa parinteleG. Latea.

Com. de Mich. Jemna, stud, gimn.Una fela de mara v6ratica, ale aria mere se coca de regula pe la

Sant-Ilie.

170

precum i treI lumini, carl se aprindd In decursuld probo-dula lar dupä ce s'a lmpodobitil In chipulta cum s'a arè-tatd, se Implanta tntr'o crest ata (1), §i dimpreunä, cu acéstase pune apoI Intr'und blidd (2).

In Basarabia nu se face numal una singurd pomd, caIn t6rile amintite maI sus, ci patru de-odata, carii, catil stamortuld In casa se pund alaturea cu sfesnicele de langä,sicrid. EI sunt facutl din crengI de copad"' Cate cu troj'

cracII cart se impodobescd frumosd cu strafide, smochine,alamlí, mere si nucl lnsirate tòte pe ata ; la cel mal avutIaceste tructe se si poliescd, unil mal acata i basmalI, tul-pane si o bucatä, de panza, carl bite se dad de pomanä laceI ce dual mortuld la gròpä, (3).

In Moldova, spund Romana, ca maI de multa' pomuldacesta se fácea numal la copiil cel micI, iara acuma se facenu numai la acestia, ci i la cel b6tranI (4), ca si'n cele maImulte pärtI din Bucovina si Transilvania (5).

In cele mal' multe partí atattl din Bucovina cata si dincele-lalte tòri locuite de Romanl, pomuld se duce de odatácu mortuld i anume tot-deauna Inaintea asestuia nemijlo-cita dupa sfanta cruce, nu numaI ph,nä, la biserica, ci panala Jinterimil. Acolo apoI se scutura de fructe precum si decele-lalte obiecte cu carI a fostil Incarcatd, adica se d'a na-nasulul sad nanaseI ca sa culéga pffinele de pe dlnsuld, dreptdrèsplata ca ad botezatil sad cununatd pe cela repausatd,

Crestettile se facti in comuna Orlata in forma crucil, adica in patrucorn urI.

Com. de d-ni! Rom. Simu si I. Georgescu, invátatorl; veq11 i Burada,Inmorm. p. 24: «In unele locurI in Transilvania, pomenele se mal faca informa de scara, i insánana cá. pe acea scara are sa se urce mortulü incera.o

Burada, Inmorm. p. 12.Com. de Tita Zaharescu, stud. gimn.Com, de d-ta Rom. Sima.

171

pentru &A fie-care omil färä tat5, si mamá se p6te botezasi cununa, Insä färä nanasI nu (1).

Dup5, ce s'a scuturata se Implânt5, la capulil mortululläng5, cruce (2), sail se arunc5, Inteunil rlil, vale sail fôn-tânä (3).

In unele locurI din Bucovina Ins5, e datinä ca sä se duc5,numal pänä, la biseria, si aice apoI, culegêndil preotulil, res-pective dascAlulil sail palimariuld, fructele de pe dinsulil,sa-la arunce In clopoinitä sail Intr'unil ungheriil unde-va dincurtea bisericil.

In acele ph*, unde e datin5, de a se face nemijlocitil dupäInmormlntare si prasnicil, trimite preotuhl pomulil dela hi-sericä Ind6r6pta la casa celul repausattl, unde Ilil ImpartesceapoI intro preotil functionari, dascgi si pälimarI, precum siIntre uniI dintre cel ce ail petrecutil mortulil.

Atka In privinta faceriI si intrebuintärfl actuale a ace-stuI pomb!

Dintru inceputtii, dupä cum am ar6tatil In capitolulil despreBrada, Romanii aveail datiná de a pune Inaintea easel mor-tulul si a duce Inaintea acestuia 'Ana la mormintil numaIunt1 bradanafa Impodobitil cu diferite florI, cununI si cor-dele sati strämäturä de mai multe colorI, precum: albasträ,gab6nä si négrA. Mal pe urm5, lnsä si anume dup5, ceaInvinsil crestinismula asupra pägänismuluI in tntréga Dacie,se vede CA Românii, acum din timpurile cele maI vechlail Incercatil s5. prefacä Bradula pagdna lntr'unil poma cref-tina, care s5, Insemneze «pomula cunoscinfelbinelui fi Oa reului»din rail"' sail mai bine qlisil insusl raiula. Incercarea acéstas'a Inceputil mai intäl si Intál prin aceea, cá ei ail prinsil a Im-

Com. 'de d-nil I. Georgescu, s'i Rom. Sima.Com. de d-niI Ioana Georgescu, Rom. Sima; ved .1 Burada, Inmorm. p. 28.

43) Com. de d-la Rom. Sima.

-- 172

podobi bradulil nu numaI cu florI, cununI, cordele i strä-mätur5., cum era datina la Inceputil, ci i cu diferite fructe,aluaturi i zaharicale. Mai pe urmä Ins5, aú tnceputil a de-pärta Om& chiar i bradulil Insusl i a-ltí Inlocuì curamil verde de méril, prunil saú perja, care corespundemal bine credinteI lorti crestine. De ére-ce lust% bradulti,odatä täiatq, nu odräslesce, de aceea nu se 'ncumetar5, alua unil pornil, care ar puté odräsli, ci unti rama de point"'care dacä-lti tal asemenea nu odräslesce. Incercarea acéstainsä de a stärpi bradulti cu degvérsire si a IntrebuintanumaI pomulti, niel p5,n5, all nu le succese. Dovada despreaasta avernil c5, In cele mal multe p'äxti locuite de Ro-mânI se Intrebuintéz5, chiar i acuma numaI bradulil,altele Insä atatti unulü cAt i altulil la una si aceeasl In-mormlntare, i numal In acele sate, In a eärorti apropierenu se af15, de felil päduri de bralI, s'a datil bradulil cu totult1uitàriisi a invinsil pomulti.

In acele comune, unde e usitatù atätil bradula câtilpomulil, precum bunä-6r5, In Stulpicanl, districtula Cämpu-lungulul, si Inainte de veo cAtI-va anI in IlisescI, districtultiSuceviI, bradula chiar i In liva de 0'1 se ImpodobescenumaI cu florI, cununI, cordele i strämätur5, de diferite cu-lorI, niel când Insä, 1 cu fructe saü cu vre-o copturäcare, si se duce tot-deauna In fruntea ingropAciunil lnainteacrucii pan& la mormintti, undo se pune apol tot-deauna lacapulti mortulul 15,ng5, cruce, pe când din conträ pomulil seimpodobesce, dui:a cum am arkatil In irele de maI sus,cu diferite fructe, coldcutI, si z515,rele, si lmplantandu-seIntr'o pane sail mälaiti se duce dimpreunä cu pomeneleIn urma braduluI si cele maI de multe orI numal pan& labisericä (1).

(1) Com. Er. GhiutI, proprietor& in IlisescI si N. Codarciucti, stud. gimn.

173

Dupä, ce am vòçlutti pänä aice cum tntrebuintéza Romb.,niIpomuld, sä, vedeind acuma si ce felt' de credintä ad eIdespre dInsuld?

Unil credd si lid' c5, eld tnsérnnä, parnuld vietii omuluIcare ra nutritd pre acesta In viéta .sa cu totti feluld depòrne, precum a nutritd odini6r5, pomuldraiulu1 pe Adamdsi Eva si cä, acum murindti omulti, se sfArsesce si eldde odatä cu dinsuld, iar altil spund cä, ar fi jertfa cea cu-venità pentru ultima data spre tmpäcarea si tmpreunareaomulul cu Dumneled (1).

UniI credti el Domnuld nostru Is. Chr. când a scosti preAdamti si Eva din iadd sufletele celord dreptI s'ad tinutd dedtnsuld ca und point' IncArcatd cu tot."' feluld de fructe.Dreptd aceea pomuld, care se pune la mortd, servesce su-fletulul ca o scarà pe care se sue de pe pämtnttt panä laDumnec,led In cerd (2).

Altil iarasI credd si spund, dupä cum ni-o dovedesce a-césta und bocetd din Banatd, c5, sufletuld celul repausatdIn c516toria sa din lumea acésta In ceea-laltä, trebue sä, trécäpeste o mare f6rte adäncä, care tricunjurl pamIntuld si care senumesce de cäträ, povestile si mitologia daco-rom5m5, usorbuldpdmin. tului.» In ripa acestel, märl se aflä und bradd colosaldde mare numitd braduld dînelord. Ajungéndd sufletuld laacestd bradd tlti réga sa-1 tntindä, vtrfurile sale ca sä OMtrece pe dInsele de ceea-laltä parte de mare. Braduld tI res.punde tntAia 6r5, c5, s'a tncuibatti tntrInsuld unil f Ohs/21211a,a doua 6rä cä, s'a Incuibatd o vidrd, §i a treia 611 c5, s'atncuibatti o ferp6ne, prin urmare cá nu pote sa-I tntindavtrfurile, &Ad cum i le-ar tntinde, ar simti puil acestord

Credinta Rom. din Ropcea, com. de Em. de Cuparencu, stud. gimn.Cred Rom. din Voitineld, com. de Dum. CArdeid, a celord din BerchkescT,

com. de George Velehorschi, stud. gimm. 0 a celord din Transilvania, com.de Rom. Simd.

174

trei vietati, ar prinde a §uera, qi a látra, §i elù späriin-du-se, ar c'ádé In mare 0 s'ar Inneca. In urmä, ins& totu0

Bradulil se gindiatrupinele 'ntindea,

hit mortulti1ml trecea,Undo dorulü îlù ducea,Marea fArA numeL'aie-laltA lume (1).

Bradulg linelorg din bocetulh Laratanil e In casulh defat5, sinonimh cu pomulh Romaniloril din Bucovina, Moldova

Transilvania. Math unulti catil 0 anal servesce sufletu-lui ca treckóre din lumea acésta In cea-laltä.

credil §i spunil o sémä, de Romani cä, sufletulhpilräsindh lumea acésta i trecêndh in cea-laltà,

mai nainte de ce ajunge la loculh, care i se cuvine dupä, fap-tele sale, trebue sä, trécá prin o multime de vdmi unde stahmilióne de draci, earl nu vorh lase sä, tréc'd mal de-parte, ci vorh oprésc5, i sä-lh arunce in iadü. Inurma urmelorh insä, dupä, ce a trecutti prin tóte vámile,ostenith peste másurä, de calea cea indelungatä, çi grea §iinsetath de ar0ta cea mare, ajunge intr'ung loch, unde seaflä, unh poma infrunditg i incärcatil cu toth felulh defructe frumóse la vedere §i bune de mancare, in carecantá o multime de pasárele §i sub care se aflti. unü scä,u-na01. Ângerulì sëù pAzitoril, care ra petrecuth panä, ajo!,ilh lea de man5, i apzandu-lil pe sc5,una§ulti de sub acestúpomh ca sä, se odihnésc5,, 11 aratä, o f6ntánd r6coritére, carese allá nu departe de pomil.

Acesta e pomulti, ce i rah datil ai s61 de poman5,, iarfóntana e óla Bah cofa cu apà, In care s'a push pomulh.

Sufletulh, dupá, ce se odihnesce putinti, se sc611 de pe

(1) Simeona Mangiuca, Calindara pe an. 1882. Brapvil, 1881 p. 123-128.

175

scAunast, se duce Ora la feint5,n5,, bea ap6 dintr'insa si ser6coresce, apol Inturnându-se ind6r6ptil, se suie pe scarutace st& rezematä, de poma In acesta, si luandil carligulii, careasemenea se afla' aläturea cu scara, prinde a trage cu din-suit' crengile, a culege pòmele carIII placil si a le mânca (1).

Credinta acésta despre pomil se allá si .1a Românil dinBanat&

Bocetula tntitulata «petrecerea mortulai», despre care ni-amal fostti vorba, ne spune In privinta acésta urmatórele :ApoT iar sA mi te duelRáná cand vet s'ajungIL'ald mera mare de San-PetraCu ajutorulfi luI San-Medru.Mè'ru-I mare si rotatilSi de Ole aplecatti,Cu virfuld ajunge 'n cerii,Cu Oleic pan'la márISi pe virfti e infloritd,lar pe Ole impupitd.Jos la rAd6cinAE Una Adana;Acolo-i Sdnta-Marie,Cu nor mila el sA fie.Calgtorr, catl mg trecea,Ea spre toff se indura,Ea pe totl il adApa,Drumurile 1e-arta:Sufletuld din apA beaSi eld lumea o uIta.IarAsl calea sl-ti apucIPáná &and veI sA ajunglLa mândra rá.chitl,RAchitA 'mpupità.Nu-1 mandrA rAchitá,

Rä'chitá 'mpupitä,Ci mila s6-1 fie,Totd Santa Marie.In hainA alésA,HainA de m6tasA,La masl chititA,Masl infloritA,Séde si serieMaica MariePre eel vil si pre eel mortISill insémnA a lord sortl.RAgg-mi-te tu de eaC6la viilord s'o iea,D6rA ea s'o induraSi'ntre vil te-o insemna.Dará ea nu s'a 'nduraIntre viI a te seria;Cad céla i s'a implutilCondeTula si l'a plerdutil.Dar tu régl-mi-te bineSA te iea in raft' cu sine,DacA nu mi te-al rugatil,Cá'nd a 'ntratilScris6rea'n sad (2).

(I) Credinta Rom. din Cknpulunga, com. de Burduhosd, stud, gima. FA acelora din Baia in Moldova, corn. de Tita Zaharescu, stud. gimn.

(2) Simeone Mangfuca, Calindard pe an. 1882. Bragova 1891. p. 131-133.

176

Una fragmenta' dintr'una alta bocetú din comitatula Toron-tala ne spune In privinta pomuluI, respective a m6ruluI, ur-matòrele:

Sus mal in susSus la rharittiMerii mare, 'nfloritaSub int,tril cine §éde?.Sfinp) i, duchsfinp.Lucru ce lucre'?El se statute",Pamintil impartfaii,Lodi el if faceatiChM in brate-a strange,Cu spate-a cuprinde (1).

In fine, una ala trellea boceta, tota din Banatil §i anumedin comitatula Cara§d Severina, ne spune maI alesa cuprivire la fôntâna ce se afla langa m6ril precum §i despreAngerfl, carI sunt trimi§I de Dumneglea sa momésca sufletula,§i despre an-Petru cu care se sfatuesce cata are sa deaceluI repausata, acestea:Mergea N. mergea,Mergea catti mergeaPana-mt d'ajungeaLa mijlocú de cale,Ea Una fôntand,La locii de hodind.Cand mi-vi d'ajungea-Pe scaunii gedea§i 'nap:A cata,A plange 'ncepea.Dumnedeila vedeaCu sfintulli WI Petru.Angerif mana

Gazeta Transilvanid, Brasova 1891, No. 22.DivAda =convorbIa -= consulta.Com. de d-111 Ioam1 Popovid, inv6tAtord.

De mi ti-la momia,Pe druma mi-la pornTa,Pe drurnù lunga' §i 'att.'Napol n'a 'nturnatil.Dumneda. veniaCu stintula sè'ti PetruDe se divania (2).Pamintri cantartaCAW hit ca sa-T dea.CAM elti cuprindea,Elti cu spateleNRi cu braOle,Dumnedeti sti-lil ierte! (3)

Ce se atinge in specialfi de Muta-Diaria precum §ispre cdrta dintre mérte 0 cuca, unti bocetil din Secadate In Tran-silvania, numitil aintecula cela mare,» care se canta numaila feciorl §i fete, precum i la bArbatil i nevestele cele ti-nere, ne spune urmat6rele :Colo sus,MaT din sus,Sus in pdrta raiulut,Jos pdlele cerulza,Este-o piaraNescaril piltra41-o chilieDe tanuie.Iar colo cine se vede,$i pe piétra cine vede ?Alede clòmna Iroclie411 Maica Santa-MarieSi totti seriePe barde,Scrie viiI vi ce! mortlSerie-mT 6meniT chiar totl.Vii-I serieCu anglie,Morti-T serie cu cernéla,Ca de-aceea-T multà 'n Ora.Dar mama Máriuti1Intr'acolo se porniDeparte 'ngenuchindetSi de-aprépe tottí rugandd§i din gura cuvintanda :«Draguta., Santa-MárieSi tu démne Irodie !ScrietI vi pe flica mea,Scrieg vi pe draga mea.4.5i mi-o scrietT cu viiINu mi-o scrietf cu mortil!»Maica sant' a cuvIntata

Mariana, Inmarm. la Roznan!.

177

«Prea tare-aT intargiattiDe anglie am &ata,

hartie am plinitacondeiula 1-am pierduta I»

Maicuta MäriutiTTare mi se mal scarbi.Indè'rgptti s'o inturnatti,

nadejdea o &ata,Totti plângandd i suspinandilSi din ochT lacrimT v6rsandtí.Si-a casa dac'a sosittíPe Mariut'a ;

Spatele i bratele,OchiT i sprincenele,Spatele putre4i,Bratele I-ora muceçli.Colo susMI in susEste o grddincY 'nfloritdCu multil toa e ocolitd,Cu multti focti, cu multa apa,Cu multa para. uscata.Dar nu-I foca ca sa te ar4aSi niel apa sà te'nece,Da-T focultí dela maicuta,Ce arde la inimuta.In millocula gradinifLa marginea fintanitEste-unil bradil incetinatiiDe multI 6menT blastgmatti;Dar in bradti cine-m! vedea?Sedea cucula i m6rtea

12

Si-arandol se tottí certa:Care'n lume ar intra ?M6rtea din graid a grAia,CAtrA cuca ala licea:-- «Cucule, vitézule,Cucule, voinicule!DA-m1 tu mie glasuld tal.SA glOsuescil cu eld ed!

«Ma, m6rte, nu ti l'oid da,ad pe mine mi 'n§ela;CA ulule tu glasuesclCasele le pustiesd,VoinicT tinerT stingherescT,Copila§1 miel sérAcescT.Dar eti unde glAsuescd,òmenii din somnd trezescd,GlAsuindd a primAvarASA iasA copiT pe-afarA.Si-mi iesd boureI cu bolSi pOcurariT cu oT! ...»

Cind era mal de cu sérATrAgea Maria sA m6rA.and era la mield de n6pte

In fine, una alta bocetü, totil din Transilvania §i anumedin valea BuIeI, culesù de I. P. Vladü, care asemenea tra-tézd despre Sdntd-Illaria, sund precum urméz&:

Ale!! merte grabnicl,and in satd tu al intratd,De mine n'al intrebatd.Al luatd satuld de-a randultiSi casele de-a mënuntulti;Niclirea n'al strigatti,_FArl la N. al strigatti:

178

(1) Com. de d-ld I. Georgeseu, inv6tAtord.

Trigea clopotele téte.Si and era pe la lor1Veniati fete §i feciortCu braturile cu florr.Maria din graiti grAia:«Duleea mea, mAicuta mea,Care mi-aT ruptd inima"Si. dulce tgicutuld metiSi bund frAtioruld mea!Cu totI sA v'adunatIPentru mine sa v6 rugatT,SA rugatT pe Dumnec,letiPentru sufleteluld med,CA ea ina m'oiti rugaLa mAicuta PrecistaDe d6r vO va ajutaSi de mine nu-t1 uita.Si rudele mele MoteSA m6 ierte dup. mòrteSi vecina mer iubitTSA rOm'aie lini§titT,ClIcT eti mergd in altA lumeDe unde nu vine nime ! (1).

Te§T N. N. phnA afarASi nu te-T int6rce iarA!

Al§ ie§i, nu pottl ieqi,CAcT de ieri nu potil pA§i,Nu m6 potti rescumpOrà,Niel nu miS potti departaDela draga mumA mea!

ST-a1 strigatd vi-a d6ua 6rA:lest N. N. pang afarASi nu te-1 intòrce iara !

AsT Iesi, nu potaGael de ierT nu pota pasi,Nu me pota' rescumpera

nicT a me departaDela dragula tatAla mea!

ST-aT strigata vi-a treia 6rA :IesT N. N. pAnA afarASi nu te-T intòrce lard!

AsT iesi nu potaCAcT de ierT nu pota pasi,Nu me pota rescumperA

niel nu me pottl micaDe mirosula brac,liloraSi de mila fraOloril,De dorula surorilora.

Colo susmaT sus

E o chille de tamAe,In ea sede Santa Marie

serie vil cu vilSi pe mortiT cu mortil,Serie viiI cu rovélaSi pe mortiT cu negréla

lar N. N. a alergata,In chilie a intrataSi de dinsa s'a rugata :

Alele! Stinta-MdrieTe met vi pe mine a me scriDar me serie cu vil,Cu viil, cu rumeniT,Nu cu mo4iT vesteqiI

me serie cu roséla,Nu me serie cu negrélA!

Bucurosa, draga, te-al serie

179

e,

Si pe tine pe hártie,Dar tu ml-ai intArliata

rosala o-am gatatti,Dar te-oiti serie cu negréla,CA de-aceea-i multa 'n Ora !

Colo susSi mal in susEste-unti mera

este-una Ora,Din trupina merululPaul in a peruluT

Este unti pataMare, inchelata,

De scandur1 noue de brada.Dar in pata ce-1 asternuta?IarbA verde de pe rail,

Peste iarbaCarpa alba,Peste cArpASI-o perina.Dar in pataCine-! culcatti?

'eta N. N. s'a culcatti,Nu s'a pusa sA hodinésca,Dar s'a pusa sA putreçlésca.

DragA floricea domnéscA!CA nu te ducT sa 'nflcrescf,Dar te ducT sA putre4escI.

Pe cela déla indelungattiMerge-una' card impovorata.DupA card cine alérga. ?Muma-sa, mima arsA.

OrT te du, orT te vi lasA,CA de N. N. WI remasA !

DumbravADumbravA !

ramurile

180

Ca al mä umbresat I CA aunt obositä,al hodinescil iDe mérte 'ngrozitl (1).

Totil aid se 1)&43 pune ci credinta acelora, earl licit* cä.

mergêndil °multi pe cea-lalta lume §i neputéndil sa intreIn raiil, unde sunt pomI destul, sä aibl macarti pe alilséti. Scä,ruta II servesce spre a se sui In pomit, carligultitspre a trage cu dlnsula crengile, iar pagruicele sa aibacu ce sa se desfateze (2).

i acum sufletulil, dup5, ce s'a odihnitil, récoritti §i satu-rattl de ajunsil din pennele pomuluI despre care ne-a fostilpana aicl vorba, pléc5, cu 5,ngerula WI maI departe spreImpératia cerulul.

CeI maI multI insfI Ins& credil §i spunft ca pomulti, carese duce Inaintea mortuluI, numitil altmintrelea §i pomula raiu-lui, merge In cea-lalta lume, unde se duce §i sufletula. Acolost5, elil apoI vecInicil verde §i Incarcatil de tòte bunatatileInaintea sufletulul astil-felil ca acesta numaI uitandu se lafrundele lul cele Inteaurite §i la fructele luI cele frumése §i.galbene ca céra de pe dinsulti e pururea satulti §i nicl c5,ndnu maI flamandesce. Iar daca cu téte acestea 11 vine poftä,de mä,ncare, se sue pe sc5,ruta cea Mouth' din faina de grail§i razemata de dinsula, trage cu carligula pérnele, earl' IIplacil §i culegêndu-le de pe ramurele le mananca.

Pie-care omil repausatil, caruia i s'a data unil astil-falde poma are de pomana In cea-lalta lume unil pomaverde, frumosil §i ramurosti, la umbra caruia se pote odihni§i récorì In care, eand voesce, se p6te suì §i gusta dinp6mele sale; maI pe scurtù are §i Oa mama% atata umbra,catii are pomula acesta.

«feparea,» feTa poporuluI romAnd, redigiatl de Iosild Vulcand, an.VI, Buda-Pesta, 1880, p. 36.

Credinta Rom. din StulpicanI, com. de Nic, Cotlarciucil, stud. gimn.

181

Din conträ 6menil, carora la InmormIntare nu li s'a dueltnainte 0 datù unti asta-felii de pomil de pomanfi, nu di dekill point"' tn cea-laltä, lume, ci el stall de-o parte qi se uitànumal la cel-lalt1 6mneI, carI ail.

Dreptil aceea p'grintiI, respective némurile cele mal deapr6pe ale repausatultfl, caut5, ca numal deck sä, se ducaund point' tnaintea acestuia ca s& alb& sufietulii gil Incea-lalt& lume pe ce se sui i odihni, 0 ca nu cum-vapomulil s& fie, golii, de aceea tlil tncarc5, cu feld de felt' defructe, 0 zaharele, ca sufletulti s& aib& de ttíte buratkile, sáaiba ce gusta, sa nu ducä. niel &And 0 de nimic& doril(1).

Resumândii cele espuse p5,nà aicI result& c5, Pomul4, cese duce tnaintea mortultfl, Insemnk5.:

Pomulil vietil;Trecètérea din lumea acéstä, In cea-laltä:Umbrirea 0 recrearea sufletului dupà ce a trecutil prin

t6te vämile; §i In urmä,:PomiI raiuluI sail mal bine qisil tnsu0 raiulii.

.In capitolulil despre Brada noI wit' vèlutil. c5, Romanilpuneati lnaintea easel mortuluI unil chiparosil = cupressus,

care era semnil de. m6rte, 0 despre care se credea cá o-dat5, talatil mal multil nu odr&sless ce.

Dec1 pomuld vielii din punctula Int5,I, dup& pArerean6strti, nu Insemnéza niel mal multti niel mal pupal deckcipresulii Romaniloril. Precum cipresulti odat& Watt' nu odr5,-slesee mal multii, tota a§a 0 pomulil, care, dup& cum amvNutil, nu e alta deck o créng& de mèra, perú sail prunti,

(1) Credinta Rom. din Stnpca, com. de Abc. Baciu, stud. gimn.Din Bilcacom. de Iustina Cardeia, stud. gimn.--Din Balacéna, com. de Mich. Jemna stud.gimn.- Din Costana, com. de Drago0 Bumbaca, stud. gimn. Din Manasti-Ora, com. de Elisabeta Agapi.Din Fundula Moldovel, com. de I. Toniga-rid, stud. giran. Din Campulunga, corn. de V. Georgia, stud. gimn.Si dinBaia, com. de Tita Zaharescu, stud. gimn.

-- 182

nu póte 85, dea niel odatä, odresle, si dupä cum nu póteodräsli pomulü acesta, asa nu se p6te mal rnultü nimictispera si dela celti mortti.

Pomulii, respective bradulO, din punctulti alù doilea, careservesce sufletului de treckóre din lumea acésta In cea-laltä, e de origine cu multù mal posterióra.

Lumea. nóstra i lumea cea-lalta catra care mórtea manape omti, sunt, dupa cum arata bocetula bänätanti, desprecare am vorbitil mai sus, despartite prin «sorbulfi pamintu-luf,» adicä printr'o adancime care sórbe sufletele. In aceaadancime cresce ung arbore colosalil, care servesce de tre-cètóre Intro ambele luml, sati, dupä cum am arètatti maisus, care-i servesce de scarä, spre a se puté sui pe dinsultide pe pamlntti pana la Dumnegleti In certi.

In acelù arbore, dupä, bocetula banatanti, lncuibattitreI Nre dusmane: unü solmil, o vidrä, i unti sérpe, earlpandescti i ameninta bietulù sufleta.

EI bine, acestil fondd elü bocetului din cestiune se aflä,apr6pe literalminte In faImósa carte poporana Variant& 0Iosafg, atribuita generalminte santului Ioanti Damascenù dinsecolulti VIII (1).

Iatä, partea ce ne intereséza din acésta carte poporana dupatraducerea facuta de Ne'goe Bosarab4 pe la Inceputulti se-coluluI alù XVI i Intitulata aInvqdturile lui Négoe Yoda..»

Acestia se as6m6na unuI °mil, ce fugia de unti ino-ropl §i nu putea nicI cum sa rabde i sä, stirpésca striga-rea i sbéretulti glasulul luI celti grósnicil i infricosatti, citugea tare ca nu cum-va sa-1 ajunga mänance.

«Asa fugindO eRi calit Inteo grépd mare 0 daca &Ala ln-teinsa, aflä acolo unti copachl si se apuca de se urea Intiln-

(l) B. P. Hasdea, Cuvinte din batrAnT, t. II. BueurescI. 1879, p. 707 708.

183

sula, i st&tù cu piciarele pe nisce ramurl §i g&ndia c& vafi 1n pace §i far'de nicI o grip,. Iar dad se urea ela °gut& laradècina acelul copacia, §i v61ù dol elred, unula alba §ialtula negru, care rodia totti-déuna acela copacia in care staela. i atata llù rosese câta putintela era s5, cad5, jos. DecIduta In fundula acelei gropl i v6da una prpe mare 0grésnica, ce sufla i e0a din gura luI par& de foca i ve-nia cu gura dscat& §i cu dina rtnjitl numaI s&-la lnghita.DecI iar duta spre partea In cotro sta ela cu pichírele, §ivèla patru eapete de aspidd, unde se ivia din malula acelace era a.pr6pe. §i Gaut& in sus i Oda unde pica dinteoramura dte o pidtur& de micro. i dad. Oda acea putineamiere uitä de a-0. maI aduce aminte de acele r6utät1 multece-la Incunjurase. Adid din afar& de acea grap& sta inorogulagata s&-la mänânce, iar In fundulii gropiI rInjia acela Orpegr6snicil ca sà-la inghiá, iar copaciula In care se urcaseera putinel'a numaI sá cadä, iar piciarele §i le pusese pre nisceramurl uscate §i putrede §i uita aceste rèutatI §i greutätI-t6te, i se porni spre acea ramura ce pic& putinea miere.Acésta este lnchipuirea celora ce In§al& cu lrwelAciunea lumiIacWia. Adic& inorogula trisernnéz& incírtea care gonesce s&ajung& pro tota némula lul Mama (1).»

Aceea0 paraboliti se afl& la Arabl In renumita colectiuneKalilah va Dimnah, cunoscutä maI mult sub numele de Ta-bulele lui Bidpai», unde unicornula e Inlocuita prin elefanta,ate odat6 prin lea, iar grepa prin puta. Ea este numalputina popular& In Persia 0 India.

Arborele In grelp& cu cele treI fiére, ne este cunoscuta§i Inteo redactiune curata bogomilicd, conservatä inteuna ma-nuscripta de pe la inceputula secolului ala XVI, sub titlula:

(1) D-r M. Gaster. , Literatura popularl ronaAnA. BueurescI, 1883, p. 42-43

184

IlpWPM W soraTkira wT BOArdp6CKhlp KHHrd (parabola desprecel bogan din cfirtile bulgArescl). Aol Insä In locú de unasingura arbore sunt deja doI: unula cu ramure de arginta

cela-lalta cu ramure de aura. De asemenea In 1°61 deuna singura unicorna sunt dou6 animale: camilaCu alte cuvinte bocetula bAngténil e maI aprépe de Var-laama # Ioasafa (1).

Pomula din punctula ala treilea e asemenea de originemaI posterit5r5, i anume aprocrifo-creOina.

Ca isvoril credintel poporuluI despre acesta pomfi i ce-lora din prejurula ski creda a a servitil mal cu sém5, Via(asjintului Vasile cela mol», din care reproducema spre compa-rare urmAtérele §ire:

e§i ne-ama suitù dela aceea. (adicá dela vama a 24), cuinima buná i amft trecuta pérta cerultd . . i tlnèrula por-tarulu e ne-aa primita bucurandu-se §i a slävita preDumnelea, c5, a trecuta sufletula mea sloboda de primej-dia j de amariI §i. lntunecatil dracl al v6sduhuldi. i du-céndu-ne in cera, se despica §i fugia dinaintea n6strA apacare este de-asupra lui §i trecènda noI se intorcea in loculaet trecenda apa aceea amù ajunsti la elre§I care v6zduhagreanica i neIntelesa . . . §si era de dedesubtula luI 6re§Icare tineel prea frumofi Cu multime nem6suratä de str5.-lucire lmbr5,ca7Ì ro0l ca raeIe s6relul cand apune, §i p5-rula ea fulgerula §*1 pici6rele lora albe ca laptele, i fetelelora ca z5,pada. i vèléndu-m6 In mane% sfintiloracarI mergeaa Impreun5, cu mine, ail alergata ton, §i se bu-curaa impreun5, de mine ei se veseliaa pentru mântuirea mea,buculindu-se c5, mantuita una sufleta In césula acela, f¡tis'a small intru imp6rdtia cerurilora i m petrece impreund,çi canta cântare dulce ei veselit6re de a o auc,Ii.

(1) B. P. Hasd6u, Cuvente den bètrAni, t. II, p. 708-709.

185

merendii Incà inainte v64ut'am scaunulii lui Dum-neleil alba tnmiitù, i sloboçléndil rae ca nisce multe fulgere,fulgerAnda lumina Vote pArVle acelea, i gtura cu privireaaceea pre top aceia cap Invrednicita sa locuéscà acolo.

aPentru cá stail inainte imprejurula lui Dumnec,lea tinericu brane de aura Mite marl i tnalï, stralucinda prea fru-mosa, i erail lmbr5,cati cu haine stalucite §i de multapreta . . . i apropiindu-ne in dreptula acelui preaMalta scaunil, . . . cel ce sta lnainte la aceatime prea luminatà ail slävitil pe sfanta Troitä impre-un5 cu noI, bucurandu-se pentru mântuirea mea. i acoloam aulita unil glasù f6rte incetipra dintru acea iraltimeplinù de multá dulcép i veselie, qicêndil cebra, carI m'ail

Duce 0-o intru téte lacaprile sfin(ilorti, dupa cum avetiobiceia, sa faceti la téte sufletele imprejurula raiului, §i lacele mai de desubta ale painintuluI. De acolo sa-la odihnipIn locula uncle m' a rugata robula mea Vasile.

«Deci plecânda de acolo, ne-ama dusa la locafurae sfinfi-lora . . . §i era intinse tn mijlocula raIulul cu unanegrita, cu piram41 earl sloboliaa rale Infricqate, lo-cuintele cele de Dumnec,leil zidite ale sfintiloril In loculilverdetil ceresci, unde curge isvorula cela Ara de mérte apa

beutwra vietii, in locula unde este odihna cea adeverata, undese hodihnesca sfintil . . . era minunate acele loca§urI ale

deosebite cu slava 0 cu stalucirea, care era zi-dite de-a drépta lul Dumnelea deosebite ale fiesce-careI tagmäa sfintilora, ce stail nouè in veci . . .

maI merganda in stnula patriarchului Avramill adiciIn locula care locuesce, qi In lAuntru slay*/ nepovestit5,nevWe(ilitä, 10 era plina de dulcét5. cerisck 0 de tranda-firi minunafi i multa mirositori, 0 de miresnut, care este dintreacele fiorì ceresci, de care era plinil de veselie prea mult5,

186

si prea dulce si sta la focù frumosil si bine potrivitti, si lavèsduhil prea sänètosil si prea dulce, care avea multä fru-musete, si de mare poftä si mangaiere de a-14 vedé omulii . .

«Si In scurtil treanda tóte, cate sunt imprejurula raiului,§i eke sunt Itntru celea de desubtult1 pämtntulul, . . . siInconjurându-le téte acestea, m'aiI Intrebatti unul4 dintre pimadulciI angerl, care m6 pälia, licéndu-mi: óre sea, Teodoro,ca astacp I ace pomenire cele de patru-eleci de gile ale tale,bunula Ma parinte Vasilie, dupa cum pomenesca pe moll lacele 40 de pc? i dintru acésta am cunoscutil eil ticäb5sacum a trecênd4 40 de lile de când am muritil, am ajunstila locuinfa acésta, pe care o yap, care nu este a mea, ci acuviosult4 ?i duhovnicescului nostra parinte Vasilze celit incre-dinfata roba ala Domnului, care este duhovnicesca parinte fia altora fii . . . Decl e vremea sä mergemil sä vedemillocasurile néstre, pentru c5, domnulil meil omulil celt1 vor-bitoril cu D-c,leil, bunulil me4 pärinte Vasilie, a venial' aicemal nainte deal mine . . .

al'-am mersil, si-am intratil linteo curte, si era curteaaceea pardositä cu lespell cu totulti de aura si pestrite inmulte felurI, care strälucia. . . . Si 'n acele prea strälucitérelespelI de auril eraa copact Witt de multe felurf, §i tinerY,si era o mare bucurie sä le vad5, omulil . . . Si cautand4la rèsäritil v60111 Infricosate palaturl fäcute de focti, si lnalteférte, si aprépe de acele trepte ale palaturilortl acelora, stao musa mare ca de 30 de coi de piétr5, de multil prep'', sise numia smaragdil, care da rae prea minunate. Si In chi-pulil eI era Wail la r6sarita una migdala prea frumosa. i

era plecatil deasupra mesd, ce-o acoperia Oa §i da marefrumusete privitoruluI (1) . . .

(I) Viata sfintuluT Vasile cela nod s'i infricosatele VAinl ale v6sduhu1ul sidrépta judecatA a luT Dumneclea etc. BucurescI. Tipo-litografia Dor. P. Cum,p. 44 51.

187

ComparandO acum sirele citate aid cu cele spuse denol mal sus despre pomù, fie-care póte if:1ft° lesne O. seconvingà c originea credinteI române despre pomti desub punctulti treI nu póte sä fie alta färä numal cele In-sirate In viéta acestul sfintil, care e r6spAnditä la poporultiromânil acum de pe la fines, secoluluI WI 17-lea, adieä camdela an. 102, dad, nu cum-va i mal de nainte, si carea datil cu timpulti nascere si la alte cäri i credinte po-porale (1).

Nu-I vorbä, cä poporula, in decursula timpulig, n'a pututOs'ä, se tie strictil de originalO, ci unele le-a 15satti lar altelele-a adausfi. Afarä de acésta e de presupusù cá poporulava fi avêndil cunoscintä lneá si de multe alte cArtI peporale,asemenea Vietii sf. Vasile celui notl, earl asisderea voril fi

tractândO despre atarI poml din apropierea ralulul, i multele vorti fi luatù si din acelea. De-aice vine apoi cá celea cele spune si crede elO despre pomulil din cestiune nu potilsá consune lntocmaI cu celea ce se cuprinda In Viata sf.Vasilie.

Ce se atinge de Sdnta-Marie, care n'o lntálnimil de feltiIn yiata sf. Vasilie, trebue sä, amintimti aicI eá ea jód, unftrolü férte mare atati In literatura poporala. scrisä, Gatti' siIn cea nescrisä, prin urmare, nu trebue niel decum sä nemirämil dacá pe längA §i Scin-Petru, portarulil de läng5,p6rta ceruluI, pe längl. sfin i duchsfinp §i pe längA tinerace frumoO, adid AngeriI, cari intImpinä sufietulil celui repau-satù fact. locil In raIu, o trit'élnimil si pre d'insa scriindOnumele celorü dreptI i ar6tandu-le calea spre raft'.

&tad-Maria, ca maIca Domnulul, póte s'o fad acésta,dupá credinta poporuluï, maI de grab& deck orI si care altii

(1) Gaster, op. cit. p. 439. Idem, Chrestomatie romAni, vol. I. Leipzig;Bucarest. 1891, p. LIV i 301.

188

slinta. Prin urmare, In casulú de fa, ea ocupl local sf.Vasilie cela noa.

In fine credinta despre poma din punctula alt..' 4-lea sebasezá parte pe spusele hisericel neistre dreptmäritóre, carene Invatä a pomula, ce se duce lnaintea mortulul, insémn5..Raiula din care aa fosta sco0 afará pro topärintil no0ri,dar In care petrece acum sufletula mortuluI, apoI 0 pomulacunoscintei binelu i ala reuhti, din care a má.'ncata Adama0 Eva In contra poruncei d-OescI, careIa a urmata m6rtea,de care este cuprinsil repausatula, Ina, numal pe uniltimpil scurta, de ére-ce Is. Chr. prin meortea so a biruitilmeortea §ii ne-a dobandita raIula, a caruIa ic6nä este pomulil0 'n care petrece acum sufletula mortuluI (1); parte peu.Apocalipsula apostolului Pavela, to care ne spune, intro multealtele, §i acestea, ea «dup5, ce-a vaduta ladula lla duse iarlnaintea lui Chr. de-la blagoslovi fi-la trimise 'in raia, unclesunt multe feluri de pomi fi sub toti poni sunt paturi, dectii dede fi lui una pata de se odihni, §i Oda de-acolo binele0 raula la care va merge 0 la judecatä. (2).»

Juv. Stefanelli, Liturgica bisericeT ortodoxe-catolice. BucurescT, 1886. p.149.

Gaster, op. cit. p. 361.

189

XV.

PR ANQIORULO.

PM ndiforuhl §i ciniKra sunt usitate maI cu sémä, In Banatd,unde se faca lndatä dupd ce m6re cine-va, si anume : Prdn,diforulit totti-deauna pana la amiall, iar cinif6ra dupa amiac,II.

Prdnliforula li cinifbra se faca pana la nou6 lile dupaesirea sufletuluI, cand apoI celil saa cea de pe urrna se sc6-te dará din casa de se m'allana..

In cele opta lile d'intaI dupà esirea sufletului, prdndifo-ruh1 se face de regula dupa rèsaritulil selrelui, cam pe laamproora, iar cinisséra tnainte de apunerea sérelul, adica pela chindie.

Atan pentru prancilisoril catil si pentru cinis6ra se facil 3-5turtite din faina bine cernutä, de grati sail si de cucuruzil(porumbil, papusoifi) de märimea dup5, vointa si putinta ce-luI ce le face, nicI cand I nsá mal marI de 1112 dm. 'in di-ametru.

Cea d'intaI dintre cele einci turtite se menesce lui Dum-negleti, a doua st. Archangelil, adica, mortfí, a treia MaiciIDomnuluI, a patra mortuluI de curAnda repausatil, iar a cin-cea si cea de pe urma uneI dintre rudeniile ce a muritil cuputinii ceva maI tnainte de acésta.

190

Dupa ce s'ad coptd turtitele acestea se puna pe o sinie (1)nternuta cu und masanill (2) curatd. La mijlocd se puneund pahard Cu n'a curatA li ne 'nceputa, apoI nisce legumede dulce ori de postd, dupa cum e li timpulti, carI suntasemenea fierte anume spre acestil scopit

Dupa ce s'ad pusil turtitele, paharuld i legumele pe si-nie, se °Mamá, daca repausatuld e de gend barbätescd, niscebaet1 pana la 7 salí 10 anl, iar daca repausatula e de gendfemeescd, nisce fetite asemenea pana la 7 sad 10 anl deb6trâne li li se da prançliqoruld sad ciniOra, astd-feld pre-gatita, ca s'a o manance (3).

In unele sate din Buco vina, precum bung-e5r5, in Todirescieste datina d., indatä, dupa ce m6re cine-va, sa se pue peferéstra de catra amiall dou6 pahare pline: unuld cu apacurad, iar altura cu vind sal rachiti, unde se lasa panadupa sc6terea mortului din casa; cand se sc6te mortuld secauta, la pahare, §i din care paharti e mal deqertd, dinteaceabéuturá se crede ca cere mortuld ca s'A i se dea de poma-da. Deci In cele trei dimineti §i serl dintal dupa inmormin-tarea mortuluI se chiarna una sèracil sad qi und vecind tli i seda in loculd acela, unde a ~Ad cine-va, fie'n patil sad jos, fieunde va fi, sä, manance §i sà boa din acea Mutura, ce acera() mortuld (4).

Mara de acésta e de notatti ca in cele mal multe partl

Sinie se numesce o mas& rotundl flcutA din lemnd in forma unul td-nierit7 (talgerü, farfurie) cam de una metru in diametru de mare s't cu mij-loculd oblu, iar tòrtele de asupra mal ecunde de cum e mijloculd de desubtd,va sA cficà dupi istetimea maestruluT strungard.Mal de multa se aflail einii malla fie-care türand din rimad, carI le puneadde cinad de pe dinsele si afari in curte (ograd1). In timpuld de fata siniilenu se prea vüdd asa de adese-orT.

MaaaniiI.fatá de mas&Com. de da Iosifd Olarid, invüt. in Doman&Com, de lond Avramil, stud. gimn.

191.

ale BucovineI, cá,t stä mortula In casa, este datina de a seda celora ce vial sala vada, cu deosebire ibsá gracimfi,cate una pahara de rachia §i cate o bucätica de pâne desufletula repausatuluI.

In unele 041' din Transilvania, precum buna-cira in Or-.lata, Gina mortului se da asemenea In trel serl de-a réndula,dupd ingropaciune, li anume In fie-care sérä se chiama launa bárbata morta cate trel bárbatI, iar la o femee catetreI femeI, azora li se pune ca pomand fierturä de dulce °tide posta, dupa cum este li timpula, precum qi cate una co-lacti Impletita In treI.

Pomana acésta se pune de aceea, ca pe de-o parte sa ise ierte mortuluI pècatele, iar pe de alta parte sa aiba §i elaabur, &tia, caldura saa jertra In cea-lalta lume, cadi aburrídin mancarI se radica ca jertfa pentru sufletula mortuluI (1).

In fine, in alte parfl din Transilvania, precum in tinutulaNagudultil, este datina de a se face In a doua s6r5, dupa re-pausarea cui-va, ap numita aCina de apoln, care este im-preunata cu unele ceremonil refigi6se ce se 'ndeplinesca de&Ara preotI li ceI-lalti functionad bisericescI (2).

Com, de d-la Rom. Sima, invatatora.Com, de d-lil T. Simona,

192

XVL

PRIVEGHIULO.

Corpuld fie-caruI mil, care a repausatil de m6rte natu-rala, stä, de regula trei dile §i douè noptI nelnmormintatil.

In aceste dou6 noptl decI, catil sta mortuld in Gag, seface In t6te partile locuite de RomânI, a§a numituld prive-ghifi, la care se aduna o multime de 6menI: baring §i femel,tinerI §i b6tranI, maI cu sémä, Insa veciniI, amicil §i nému-rile repausatulul (1).

Priveghiuki, care duréz5, de cum lincepe a se lngana divaou néptea §i panä ce r6sare sérele, se face dupä, credit*,poporulul, din mal multe cause, dintre earl unele suntbasate pe experienta de tóte c,lilele, iar altele pe lnchipuiresail pentru cá aa, ail apucatil din mo§I-strä,mo§I.

In cap. VI. am spusil ca luminele, carI se aprindil Inprejuruld mortulul §i mal alesil cele trei dela capuld acestuia

(1) Francu, op. cit. p. 173: «In serile cele dou6 de inainte de inmormin--tare se face la casa mortuluI asa numituld priveghau Rom. Simil: aPaza den6pte, care o facil mal Cu sémA Wirbatii in tota timpula, cá.td se afifi mortuldin cask se numesce priveghiii.» T. Simona: «In ceea ce privescepriveghiulil,acesta pe unele locuri se face numaY odatk iar pe alte locurT de douè orT sianume in prima si a doua séri dup5, repausare.»

193

se las& ca sa arda çli i n6pte pana dupä scóterea mortu-luI din casa. Prin urmare ()mena adunaft ca sä privighezesunt In prima linie Ind5.toritI a lua séma de luminele ceardil ca sa nu se sting5, saù sä se aprinda ceva deladInsele §i s'a' se Intémple apoI vre o nenorocire. Iar In casil,cand mortulil n'ar fi muritil, ci numaI amortitil

s'ar lntêmpla sá dea semne de viéta, s'a alba cine a-ista mana, de ajutoril ca O, nu se nenorocésca saù s'A seInspaimInte §i apoI Inteadev6ril sä, tara. In fine §i pentruaceea, ca casenil, cae' de regula sunt nu numaI fórte IntristatI,ci tot-odata i fórte ostenitl de munca §i alerg5,tura ceaú avutlo pentru pregatirea celorù trebuincióse de Inmor-mIntare, s5, aiba macar ci§ce-va timpil a dormi §i a serecrea.

Adev6rata origine a priveghiuluI Insa °redil cá trebue cau-tata parte In timpurile cele mal' depártate §i mal Intunecóseale anticitatil, parte In legenda bogomilica reprodus5, malsus In cap. IV, care ne spune c5, Diavolulil, sub pretextil.G5, corpulti omenescil ar fi proprietatea sa, ar vol ca nu-mal decat s5, pue mana pe dlnsula.

De aidi vine apoI cá nu numaI Romanil din Rucovina,ci §i ceI din Transilvania priveghiaz5. OVA nóptea pre celilrnortù ca s'A nu se apropie cine nu-i bunil de dinsulii (1),lar ceI din Tgra-lionleine'sed Ilù pazescil ca sä, nu vie strigoiila elù (2).

fiindil-ca celil ce póte priveghia dela apusulil sóreluI§i pana la r6saritulil acestuia, fàrà ca sä, dórmä de loca,acela face o setracusta, adeca privegherea luI i se socotescede o fapta fórte burla §i primita tnaintea luI Dumneleil (3),

(11 Com, de d-in Rom. SimdT. T. Burada, Inmorm. p. 18.Com. de Rom.

Mariani; Inmorm. la Bonillal. 13

194

mal departe sufletula mortuluI, dup5,- ctedinta ce-loril mai mulp, vede §i aude tóte cele ce se petrecil Injurult1 sëù i se bucurd de prietenia ce-o arat5, eelcercetézd (1), do aceea, cum Incepe a se lntuneca, top dintóte p54i1e, mica §i mare, thArti i b6tritnil, prinda a seaduna la casa repausatuluI §i a aduce, mai cit sémä, Insa ceImaI Inaintag In virst5, §i cu deosebire femeile, °Ate o luminA.de c6r5, In mitml, care se aprinde qi se pune apoi s5, arc1ftmdcaril câtil de putind la capulil mortului, anumc ca acestuias5.-I fie luminosil In cea-laltri lume (2), unde, dupä pgrereaunora, domnesce numaI intunericil (3).

Lumincle aduse la priveghiil carl apucatil a arde detottl, se stringil qi 'n cele maI multe pArtI din Bucovina sedaü órneniloril ca sá le tie aprinse In mAnti, pe °And seprohddesce mortula.

Cum s'ail adunatil mal multI ini i fie-care §1-adatoria sa de cre§tinti, Riandull cruce, rostinchl unú cc Medianostrun pentru lertarea p6catelorti celuI repausatil §i sèru-tandil crucea saU ic6na de pe pieptulù acestula, pe careuniI punil i ale o moned5,ca InlesnéscA trecerea vamilortl,vine unulil dintre némurile cele mai aprópe ale repausatului§i cinstesce pre totl ceI adunap &Ate cu untl paharil delAutur5, §i cate cu o buc4cà de pâne sail mälaItl, dup5,cum hfostú i starea materia15, a repausatuluI (4).

Fie-care primindti cele ce i se Inchina mulpmesceDumnedea prinzdseet fie de stifietul4 celui repausat ! »MaI pe urm5., dup5, ce s'ail adunatil acum top cap ail

avutil s5, se adune, qi dup5, ce fe-care a fostùcinstitù, ceice ail venitil cu scopil ca s5, privegheze tót5, nóptea, ca

Com, de d-In Av. Macoveia din Bldeuta.Pretutindene in Bucovina.In Rlditutil com. de d-ld Av. liacovein.VecII i Francu, op. cit. p. 174.

195

nu lei fie urn' i ca sä, fie nelntreruptil desteptI pang dimi-nétA, lncepù uniI dintre dinii, mal alesd Gel maI b6tranT,a spune povest1 si a glumi, altil a juca tn carp si iarà's1altiI, i mal alesú tineretuld a face o multime de jocuri, carIde carI mal cornice.

In unele 041 din Bucovina §i cu deosebire in o sämä,de sate dela munte uniI fecIori, earl' scid f6rte frumosil a

ant'd din fluerti. iar altil bucin5, i trtinbita danddpr;r1 acésta de scire, ca unuld dintre Romani l'-a päräsitil;In alte pàri &Ma din Bucovina 6'61 si din TransilvaniacantoriI bisericeI precum i altl insl, carl scid ceva carte,citescd psaltirea i alte 0641 sfinto.

In Moldova, judetuld Sucéva, i anume In unele comunede prin muntI, precum bun5.-6rä In Négra-arulul, In tim-puld «mlNorilora,» call se facü la casa mortulul spre dis-tragerea rudelord sup'érate, adecil In timpuld «priveglauluh,se aducia dou6 sad maI multe buciume de stänä, si dintimpil tu timpiá lesù afar& din bärbati, earl' suflandd. In acelebucIume, scotd und buclumatil jalnicil sòlbatecti. La ceI malfruntasl, maI alesd la tinerl, puscd. De asemenea, unuld sadmaI mulp cu fluere marl °Arita jalnicil la capuld mortultg,sad dacd-I vara, la feréstra din. dreptuld mortultil, standdtu piciiire pe prisp'ä, (1).

In unele judete din Téra-Roma'n4cd, precum bung, cír& Injudetuld Argesd, plasa ()hula i judetuld Putna, plasaVrancea, este obiceluliá ca la priveghid sa se fad, si foci"'In ograda easel mortuluI, i lmprejuruld foculul acestulase jéce apoI diferite jocurl (2).

Jocurile cele mal insemnate, carI le cunoscil ed pá,n5, a-

0$ecjaóreao, FAIticenI, 1892, p. 39.Burada, Inmorm. p. 18.

196

cuma 0 carl sunt usitate a se juca de tinereta la 4céstiiocasiune, sunt cele urmatére:

Ciu§tea. Se iea mal lntal si 'ntaI una stergara saa sialta pâ,nzatura, se lmpletesce &Ma se pa° de stransa si apolse Inóda, la capete. Stergarula acesta, asta-fela lmpletita, senumesce In cele maI multe sate din Bucovina ciqte sailOuSe, iara In unele, precutn buna-órii, In Stupca, motrépd.Se puna apoI maI multI feclorI si fete, rara cand si baletI,Intr'una Gercú jos pe pamlntula gola orI si pe una aster-nun de lalcere saa tolurI, cu picIórele spre mijloca si li-

pitI strInsa unula lang5, altula. Piclórele, de regula, li seacopere cu una läicera, cu tint' sumana sail si cu una altaobIectil Dupä, acésta unula, care se numesce conducetorulfichqtei sail a motróscel, se pune In genunchl In mijloculacerculuI si Incepe a &dub, clustea, care e ascunsa la unuladintre jucdtori. Dar pe cand o cauta elii In colo si'n c6ce,pe atund unula dintre jucatorI, scoOnda repede cIustea sistriganda «chip ), II arde una peste spate cu dInsa. Con-duatorula se 'ntórce de graba sa vada cine ra lovitil. Lo-vitoruld Insa, cum ra lovita, petrece cu cea maI mare re-pejune cIustea pe sub genunchile celora-1a1t1 jucatorI, carI, laendula lora, o petrecti mai departe striganda aciu! ciu! du!»sail «clu?! ciq! ciuf !» §i. n'o scotil afar& pana ce nu le vinebine, ca din noa sä-la lovésca peste spate. Asta-felil trececlustea neobservata dela unuld la altula. Conduatorulatrebue s'o pandéscá ca ma.ta pe sóreca si de-i succede apune mama pe dInsa, lese din mijlocula cerculul si'n loculaBM trebue acum sa lntre si sa stea acela, la care a aflatasail mai bine 4isii a prinsa clustea. Cu cata mai multti semuncesce conduc6torulil, fara a afla Intru a carul mana eclustea, cu atála mal multe loviturI capètà peste spate, 0tocmaI Mtn.' acésta se cuprinde mlequla joculuI. Asta-fehl se

197

paréndéza cu top', cap ail Inceputil a se juca ; fie-care trebuemacar o data sa devie conduc'étOrulil diu§tel (1).

In Téra-Botncinéscet joculù acesta se numesce conifcan (2),lar In Moldova ftqcei §i se ji5c5. ca §i In Bucovina. Tat& cumni-hl descrie A. Lambriorti.

Tuca este una §tergaril lmpletitti Mae Artosti ; juca-toril se punil ròIä Imprejuril, In timpil ce unula dintre din§iIsta In mijlocil ; dupa ce s'ail a§ezatti astil-fela Incepe a purtatu§ca cu mare repejune §i taina unult1 dela altulú, iardin mijlocil trebue sa ghicésc'd unde e, cacl de cate orl gre-§esce, primesce cate unil nurnsérti de lovituri 'Ana' ce Insfiritü nimeresce i atuncI celtt gásitù cu tu§ca II iea

Acestea se petrecil orI In Una-, la lumina opaIfuluI,orl afara la luna (3)»

Cuvintele ciu$e, 0u0e §i twat, despre earl' ne-a foshl vorba,areal cá stail In strInsa legatura pe de-o parte cu adv. ciu01

tzqti, dkin locutiunile «ciu0i in colo, ciu01 c6ce,»

fuM in colo, fuOi in ace,» earl se aplicá unul ornii saü unelvietatI, care sare dintr'unil locü Intr'altultl §i mal alesù caredispare kirte iute de'naintea ; pe de altá parte cupas6rea nocturna, numita ciurasaú Oioin lat. otus brachyotus,strix brachyotus, germ. din Sumpfeule, care, dupa credintapoporuluI, e v'éril primare cu cucoveica ca atare prevesti-toril de WI §i nenorocire (4).

Joculd acesta e deld mal rdspAnditd ii Bucovina.«Romanuld literard» an. I. Bucuresc11891. No. 18. p. 141: dfaI lAnga us5,

cAte-va fete si cati-va Mal de prin mahala jocd c4r0 pe sArutArl. In funddimprejurula alteI mese, o altA grup5 de f15.c5I se jocd cu ntipa (o batista sado petia, impletit5, in dou6), ale cAreT loviturl tarf, indesate, durerdse, nu seas6i-u6nd de Lodi ca s5ruturile dulcI i aducabre de dorurI din partea cea-laltA. Palmele inegrite si ingrosate de muncrt stad rosil de loviturile ce curgdmered,»

Op. cit. p. 152.Mariana, Ornitologia t. 1, p. 227 si 228.

198

Buvna. De-a buvna saù bufna se jelcä, baet1 i copile maladese-orl lnsa feciorl si fete. Meta jucatorl se punil rotippe scaune sail pe unil pata. Unula dintre dinii iea o raframasi o Invalatucesce sai Impletesce in dou'é, lar capetelele InMa ca sä, nu se deslege. Nätrama astil-fela YmpletitaInodata se numesce buvnet. Se alege apoI unula dintre dInsiT,care se tndätoresce ca sä lea séma atta de buvnà catade dInsiI ca sä, nu vorbésca. Dupä aceea pune fle-care unadegeta pe una genunchia de-ala until bäiatil. Cela ce päze-sce buvna ghee acum: ((Cc sb6ra ?» Cei-laltI numescafelil de pasäre sai allá vietate, care le vine maI de grabä.In minte. Si dacä, vietatea numita sb6ra, atundi celuI ce i-apronuntata numele nu i se Intêmpla nimica. Din conträ,daca vietatea respectivä, nu sb6rä, si n'a radicata, nemijlo-citi dupa pronuntarea numeldi sú, mäna In sus, ceca cefie-care trebue s'o facä, atunci fie-care II dá cu buvna lapalma, dicèndil: «cum fac'ec a4iI, fd i tu !» (1)

Fetele si fecioriI se j6cä de-a buvna asta-fela : se punti cutopl roLiú iar la mijloculi loril se pune pe una scaunilsaisi pe una alth obiectil unii ténca de carp de joca. Fie-care are sä, rädice câte o carte, si dacá unula dintre dinsiIrädicA o inima trebue s'o pule de grab& la inima, dacä, ra-diod de verde o pune la nasa, daca rädica de cruce o Inaltä.In sus, iar Gehl ce radica de doba capätä de/a fie-care ju-catora cu buvna la palml. Gehl ce-I da la palma 4ice:

Buvna, buvna, buvnubta,Care bate pAlmulita I

Uitända vre-unula dintre eel ce daa la palma a rosti cu-vintele acestea, atuncI capta i ela la palma. §i totil asase parêndézä päná ce nimene nu face niel o gres6la (2).

Usitata in orasultt Sucéva.Usitatil in satele Balacéria i Tieu¡tt.

199

In Trassilvania, districtula NaguduluI, jocula acesta senumesce «dc-a puha» §i «de-a-mer(a» i se j6c5, ca §i «de-a-eiqtea.» Iatä, cum ni-la descrie d-la T. Simona :

«Atha se face asta-fela cä, unú§tergara saü altä bucatä depänzA de formä, oblongä, se 1n6d5, In formä de ghema.Acesta noda Insä, se face numal la unil capta Incâta seOle mânua cu tiurintä, i e ferte acomodatil de-a lovi prealp!".

«Fedora' §i fetele, ha chiar §i 6menil lnsuratl de curênda §iopiI mal marI se puna jos In casa mortulul, formända

una cerca. Numärula acestora nu e slatorita, ci era depindedela largimea easel, unde e mortula. Ace§tI jucatorl se hi-tocmesca astil-fela: fie-care stä cu spatele, att.& periferia cer-culuI formata de dìnii, lar picierele ce sunt Indreptate cá-trà cerculul ava, Incâlti, daca' cerculti e mica, picierelese lnalnesca in centru §i sunt ca §i raçlele unuI cerca.Pici6rele dela genunchI sunt putina rädicate In sus ca sä,se OM purta pulta pe sub dlnsele. In mijlocil se punil in-v6li1orI (tolurI saü alta soiti de lepedéu6) aa cá picièreletuturora sunt acoperite. Amin se pune unula In mijloculacerculul, iar cel-laltI "AVM unula dela altula pztha §i cAndli se oferä, ocasiunea binevenitä lovesca pre Gehl din cen-tru, lar acesta se n5,zuesce a afla la care-va puha, i dacä-isuccede, atuncl acela, la care a aflat'o, are sä, mérgd in cen-tru, iar Gehl din centru Ii ocupä locula.»

Sub buvnet sail bufnet, numità In unele pärtI din Bucovina§i puhli, tntelega Românil maI pretutindene pagrea nocturnkcare se chiamä lat. bubo ignavus; strix hubo; germ. Uhu,Schuhu, Buhu, Buhuo.

Precum despre cucoveicet, maI cu aceea0 linflorare §i te-mere auc,lima pre Rom'anI f6rte adese-orI vorbinda §i des-pre buvnet.

Tipetula saù strigätulil Buhe safi Buyna, In cele mal multe

200

casuri, §i mal alesa °And se aude acésta tn apropierea unelcase, prevestesce, dupa credir0 poporului romana, mórteaunui dintre casen1 saa alta nenorocire nea§teptata.

Mare nenorocire prevestesce acésta pasere §i atuni, °andtipetula el cela infiorätora se aude c,liva. A§a se lice &A,°and canta ea qiva, e semna de m6rte 0 de belle rele, pre-cum: holera, Glum& sail o scumpete fórte mare. Iar candcânta témna de timpuriti prin sate e semna de batalie,Ora aceea unde canta (1).

Din cele espuse resulta deci, dupg, parerea n6stra, ca.

jocula buvna, bufna saù puha simboliséza paserea prevesti-tóre de mérte cu acelea§i nume, dupa cum simboliséza§i jocula «ciuftea», descrisa mai sus, pe ciuM, care e ase-menea o pasere prevestitóre de m6rte.

Merita a fi Insemnata aice Inca §i aceea, ca dela cuy.buvnd i bufnd s'att formata In decursula timpului i verb.a buvni= a lovi: ce te bzonesci de mine? .= ce te lovescide mine? nu me buvni; apoi buvnita à = lovìtù, pa-lita, §i buvniturd=lovitura, p'aliturd.

Léfa. Acestil jocti se aranjaz5, astil-felil: se lea o dranita0 se cloplesce la una cap6til mai latil, iar la cela-lalta maiIngusta, clandu-i-se forma unel lopätele, care In satele dinBucovina: Bade*, Bilca, Ropcea i Musinta, precum i In

Rada§enI din Moldova se numesce /e'fa (2), iar in satulaStupca din Bucovina 16,ca.

Se puna apoi mai mulri in0, fete §i fecIorl, relta Impre-jurula unuia, care st5, In picióre Inteuna unghera de casa

Mariana, Ornitologia t. I, p. 208 209.Did. de An. Pletosa. In unele sate din Bucovina si Moldova, pre-

curn bunAárl in Fundula-MoldoveI i 114dasenI, se numesce urfa o o lopAtickl.mal mica cu care se tanesce saü tepfesce mAnalliga inainte de ce se r6st6rn5,din cIauna pe funda, iar6, in alte sate o lopa(ia cu multa mal mare silung% in códà cu care se rade povidla de pe cildarea in care se flerbe. In fine,una munte de pe hotarula Fundula-Moldove din Bucovina se numesce Lefele.

201 --

sag' séde pe o laItä, si carul'a una altil fecIora li tine ma-nele la ochl ca sa nu vadä nimica. Pe cand cela din mijlocae tinuta de oclff, pe atuncl unulil dintre jucatorI 11a lo-vesce cu lefa peste spate. Dupä ce a fosta lovita Ila lasä,de ochl anume ca sa ghicesca cine ra lovita. Daca ghlcesce,ocupä cal ce l'a lovita locula ga, iar ela 1I tine ochiI,de nu ghlcesce, e din noti lovita cu lefa, 0 Cu °Ma maigrea ghicesce, cu atata mal multa si maI desa e loyal pan&ce trebue sa ghIcesca. De multe ori cela din mijloca ca sa.nu vada nimica si s'a nu prinda de grab& pe cela ce l'alovita, se Pune cu fata in jos spre o laItä saa una scauna.

Inelusula. De-a inelusulti saa inelula, numita altmintre-lea si de a veriga (1), se jcícä asa: se stranga maI multicopii, une-ori chiar fete si feciorI, la una loca si punêndu-seunula dintre dInsil cu fata la paminta, cel-laltI Insirandu-seImprejurula luI, pune fie care cate una degeta pe spateleceluI ce sta. cu fata la pamInta. Dupä acésta iea unula unainela si umblanda cu dinsula de vr'o cate-va ori pe de-asupra degetelorti, Ila pune In urmd pe degetula unuia sidupil co l'a pusti dice:

InelustiInvêrtecusa -

Pe-a cuT degetutil te-am pusil?

Celti ce stä. jos trebue sä, ghlasca pe-a cuI degeta se aflä.pusa inelula si dad. ghicesce trebue sa se pule acela, la cares'a aflata inelula, cu fata la pamInta, iar cela ce l'a aflatti,luanda inelula, lace si elù ca si premerg6torula sèil cudinsulti.

In unele sate din contra' totl jucatoriI, cati voesca a sejuca de-a inelula, se trisira lntr'una cerca, ascunda apol una

(1) Inelele cele simple si latArete se numesdi in Bucovina de regula verigtsing. verigcl.

202 --

inelti 1n palmele unula, i punil pe unula cautece cauta dice:

Fa-te, drace,Nu te face

Sc6t'inelula 'n awe!Se6te unuScéte denteSc6te nema

Sc(Ste eke-0' place tie,Tar pe unula da mie !

Celt' ce l'a aflatti ulù ascunde din nog, lultrebue ascunda acum acela la care l'a aflatta (1).

LuminArica. Mal multi baietI v'a copile, orI feciorlfete, puindu-se pe scaune, forméza unú cercil sati se avézaIn dou6 vire i anume: Valeta satri fedora iarcopilele sail fetele In alit' irù, asta-felil ca améndou6 virelesa vie fata tra fata. lea apoi unulta dintre jucatori o surcic5,tandurä, orl unti betivoril uscatil saú unù palu si aprindéndu-lala unti capètil Ilú dä vecinuluI sëù. Acesta, luandú betivo-rulta saù tandurica aprinsä, care se numesce In uncle sateLuminarica, iar in altele foeupril, ilù data maI departe.tottl aa se paréndéza din mana In manä pan& ce se stInge.Acela, la care s'a stinsta lumindrica, e supusta une pedepse,care consta de regula intru aceea cá trebue sä särute petotl jucatorI, fära a lua In considerare etateasexed, i anume daca e baIatil saú fecIoril saruta pe copilevi fete In fata, iar bäietilorù i feciorilora le saruta mana.Totil ava trebue sá faca i copilele saü fetele, la cari s'astinsù luminarica.

Ilaritatea produsä prin repejunea cu care cauta fie-care

(1) Usitatii in satele Tiseutil i DrAgusanca din Bucovina.

203

sä, petr& i sä, dea mal departe lurnindrica saa focupruladin mänä, face ca jocula acesta sä, fie foirte aträgètora

Mifingstiena. ase saU opta fecIorI se puna umèra la umèraIntr'una §ira standa In picIóre, iar una ala §éptelea saa alanou6lea, care e maI sprintena, se SIM de-asupra pe umerelecelora doI dintr'una cap6ta §i tanda cu una piclora peumèrula unuIa, iar cu cela-lalta pe ala altuIa, formézä, meind-stirea. Dupä acésta unula dintre jucätori strigä,

Unde-atl vèçlutù voi vre o mönästire far& de clopota?!Atuncl unula care face pe p'dlimar4 cautä, sä, amägésca pe

una baiata ca sa fie limbd la elopotti. i cum l'a amägitaIla iea in brate dä, fecIoruluI, ce stä,' pe umerile celoradol. Acela, prindénda pc balata de capa sail de urechl,adicä, cum 11 vine la socotélä, Ila tine In aera.

Nemijlocita dui:a acésta se v'èrá pAlimarula intre fecIoriIeel doI, carl tinü clopotula pe umerile lora, §i princyendalimba, adica bälatulil de picIóre, incepe a-la sgâtii §i trageIn colo §i'n cóce, spunênda ca trago clopotula. In acela0timpa alt1 dol in§I, dintre carI unula dice cA e popd, iaraltula dascalri, incepti a canta. 136,Iatula, la rénduladurêndu-la capula, respective urechile, incepe a striga, §i

a§a se face o gälägie ca aceea, cá tog GO de fatä. Incept' aride In hohote. Pe urmd, sub pretextil cä, s'ar fi dogita do-potula §i din causa acésta nu pota traga mal multa, daadrumula MiatuluI, care, vèlêndu-se scäpata, nu se aratà maImulta In acea sérä, printre fecIorI (2).

In MuntiI apusenl ai Transilvanieljoculd acesta se numesce«limba de clopota» (3).

Clépqa. De-a eléma se yid, In modula urmAtora: se puna

Usitatd in satele Badeutd, Ti euta i Bosancl i in orwid Sucéva.Joculd acesta e usitatd in satuld FosancI.Friincu, op. cit. p. 174.

204

mal multI b&letl §ira. Unula dintre din§il tine pecela dlntál de ochI, iar altula dinapol ti dd o cle'pfd, adicáo palm& peste spate. Dup& ce a capètata cle'ma 11 dä. drumula§i ela trebue s'A caute pe cela ce l'a clemitti, i de-la gäsesceIla apuc& de capa pune In locula sèil, lar de nu-la ni-meresce niat capètá o clép0, tota aa pAna ce nimeresce pecela ce l'a clep§ita (1).

Capra. Una feclora lea o secure §i Mg& da mucha acesteiadoué lingurl, carl aa sà Inchipuésc& urechile §i cómele capre1;lar sub muche putind hin& lungá, carl are sl 1nchipuéschbarba. Dupä acéstaIntórce una cojoca pe dosa, n'a pune pespate, vira topori§tea In una din manecele cojoculul, care In-semnéza grumazula capreI, §i asta-fela apoI intrAnda In chipade caprd In cas& prinde a sbIera §i a face fela de fela de baza-conii, IncAtti sunt silitI sä, Oda totl Gel ce se aflä. In casa,pAnd chlar §i casnicii, carI de altmintrelea sunt fiírte sup6ratI.Una dintre ceI de fata, v6c,16ndti. cá capra sbér& prea tare fi

spuna sä nu sbere, ci sa se duc& mal bine la morta §i s&-labocésca. Ea nu rëspunde nimica, ci ducêndu-se langd mortaIncepe a da din capa, fiic6ndu-se bocesce. Dup& acéstaspuna una cá I-e sete. Unula se duce vi-i aduce o strachind cuapd §i i-o dä, sä, bea. Capra melie barba In ap& §i d'Anda dincapa stropesce pe top *I se di& In apropierea eI. CeI stro-pitl Incepil a striga pe dinsa §1-a o alunga. Capra mal sbér6,ce mal sbéra, §i apoI e§inda dará se desbrack

Craiul. Se 1n§irä, mai multi ini, fete §i feciorI, lmpre-jurula unei mese §i puna m'Ande una peste alta. Dup5, acésta

(1) Jocula acesta e usitata in satuld Balacéna.Cuv. clépfit = palmh, e ffirteusitata in Bucovina. Dela acesta cuvinta s'a formata verbula a clepe =aplImui, a bate; adj. clepfitil-d = bltuta; subst. clepfita-a = pAimuitt1ce voesce c1epfitult1 sea clepfita acésta dela mine? In fine denitel-a=b6.tutilla capa', prosta,

205

lncepe unula a num6ra dela 1-9 tragêndil In acelasI timptila fie-care num5ratura cate o mama Incepêndil de desubta ;acela, a drul mana se trage ultima 6r5., e alesti ca craigAtuncl unula dintre juc5,torl strigl «crew)! Iar Craiula In-tréb5, : «pe ce stai?». Acela: «pe ce me-i arunca!» Craiuladice mal departe, dad jucatorulti e fecIoril: aDu-te i särutape cutare fat5,, sati mana cutareI femel orI babe, ori ic6nade pe pleptulil mortulul,» saú 11 dä altä, poruncä, prin carecredo cà ar puté face pre ceI de fath sä, ridä. Dacà e ojucateire, odic& o fatä, II poruncesce buna órä sà mérgasä, sarute mana cutarui mosnéga saù cutareI femel, sail precutare fecIorti, iar la urma sarute si pe dinsula,pe craitl. Apol. striga «crafu! » §i totil asa mergejoeulú mal departe, fiindil fie-care lndatoritù a 1mplini orlce I-ar porunci craIulii (1).

M6ra. Cinci flacal inchipuescil m6ra. DoI ini aductiscaunil i puindu-la in mijloculd easel se culd, cu fatajos pe dinsuld, ca sa vie cu capula la capetele sca-unuldl, iar cu picI6rele la mijlocil, tinéndil In ace14 timp5fie-carele cate o 7 e'fei de dranitä, In mana. Dupä adsta dolinsI Ii acopèrti cu. ung 016 ca sa nu se vada. Una aid cin-celea, faandu-s1 barb5, i mustete de lana satisi de canep5.ungéndu-se cu funingene pe obraztí i Imbracandu-se cucojocil intorsa .pe dosil, dice c5, e morariti. Fiind5 top gata,mòra se pornesce çi Incepe a macina, mi4cându-se cei depe scaung nelncetatti i batêndti cu lefele In picI6rele sca-unuluI, in timpil ce doI ini scuturä, tolulI. Taramorariula bat8ndt1 In drépta si In stanga la pene, se facefoot' si pad, de manie c5, nu umbla mi5ra bine. Totil atunclal feeforI vinti unula cate unultí i icil ca ail de maci--natil ba ore', ha grâú, ba secara, etc. (2).

Usitata in Vicovula-de-sus.Usitata in Buce, com. de Inst. Cárdeia.

906

Camila. Se légä, dol bdeti spate la spate cu o curea, sepune und colocO Intorsù pe dosCz peste cl2n01, sti, lea o boa§i puindu-se IntrInsa o 615, i se dà unuia dintre cei dolbáei ca sà o tie, §i astti-felti forméza o alma Una aid'treilea Watt' se légà la capil ea und turci, iea unù MO Inmand in locti de paloO, se sue cdlare peste eel do'', se duceastil-felil in casd, unde e mortulil, §i, fäc'endu-se cd e strdind,spune cd vine din Turcia, cd, n'are banI de cheltuéld, qi cddin pricina acésta trebue sd-§1 vIndä camila. Una bälétil dincasa se face negustortz §i tinAncli1 Intr'o man& o pungd plindde slide, petricele sad cuie, vice ca-sil galbeni, i Intrébäcatil c6sta cämila cd elù ar cump6ra-o. Turcultz rèspunde:

O mie de galbennO mie Geri tu ? lice mal departe negustorulil,

bine! . . . dar sd, vedemil mai Intai oil de scie cdmila juca:Férte bine j6ca! réspunde TurculiiAl vré sdHaide cámilá la ! strigä acuma Turculii card

Cdmila Incepe a juca.Negustorulti se bucurd de acésta §i-I clä. 500 de galbera.Turculil o lasd cu 900. Negustorulil 11 dd 300 qi tog.'

a§a se cobérd In jos pan& ce ajungil la dou6 parale. Tur-cult), cand aude acésta lice:

De cál cu doué parale, mai bine o ucidilo aruncil In rIpd! Si cum rostesce cuvintele acestea, scétepalo§uld §i lovesce cu clinsuld pre cä.mild dreptil In capti,adicd In 61à i cum se stria, cila, eel doi bdiefi deauna setrintescil jos, facéndu-se GA a peritil cdmila, iar negustorulttII da atälti pre dlnO, adecd cämila, cat §i pre Turcii afard (1).

In Vicovulil-de-sus, districtuld Ràdàutului, joculù acesta se

(1) Acestil joca e usitata in (wapiti" Sueéva.

207

numesce «de-a calulaz §i se Oa asta-fela : Se léga doI feciotispate la spate, IncinsI ambiI la una loca cu untt brâti sati funie.In capula undia se pune o ólä mare In loca de cusma. Seacopera apol ambil peste capa cu una ola, si una ala treilea,ca st5,p'anula calulul, Incalea puandu-se Intre spetele celoradol. Una ala patrulea se lace a prinde calula de cdp6strusi a-la duce In casä, lar calula, intrânda In rauntru rânchéza,bate din picióre si asvérle, cautânda a lovi pre cine-la vaajunge. Duc6torula c,lice atuncl :

FerI! fell! feresce-te lele!Ca-I cam cu nAravurr releSi te-a lovi in mëseleSi-1 r6mä'né fär'de ele!

Apol baténda In tasca, ce o are peste um6ra, striga:Cine cump6ra! câta da? . . . trel sute face

calula! . . . cine da mal multa? . . . .

Invértindu-se si tropotinda ell calulü eel din cas& daafie-care d.te ceva, lnsa tota reduckda prqula, pana ceajunga la una bang.

CalAretula tota restimpula acesta domolesce calula neln-cetata, licênda: prr ! prrr! prrr.!

Atuncl vênc,lètorula : adecat cu atâta, maI bine i-oia crèpacapula! ...» si cum rostesce cuvintele acestea, lovindu-la cub'étulti In capa, óla cade tótá hârburl jos.

Cu acestea se Incheie jocula, si calula iese afar&In Transilvania, districtula Nas6uduluI, jocula acesta se

chiam5. «de-a vaca» §i se face asa:Tog cáT. se aflä, la priveghia r6m5.na in casa, numal dol

insI iesa alara. Unula dintre acestia se face vacti In acestamoda: cA cela-lalta gramadesce pe dInsula atatea vestminte,eke cugetá c& le va puté suporta, iea apol o 615., o umplecu cenusa si legind'o la gura, o pune pe capula celuI de-

(1) Com de d-la T. Simona.

208

venitt vaca, legan&o ca sä, nu cadä, si asa vint apoI ambilIn casa. Celli devenitt vaca intr.& plecata cu mânurile In jos,lar celt-laltti lit mama, din d6r6ptil cu o vergelup. AjunsIIn casá infra& celt ce conduce vaca : .

Nu cum-va 41 cump6ra o vaca?Vomil cump6ra, dar ce ceri pe dinsa ? r6spundti

col lal tI.

3 fl. réspunde conductorult.3 fi. nu-tI vomti da l dar, de cum-va 41 e de data,

cla-ni-o cu 4 fi.Cu 4 fi. nu voit da-o, ci, de cum-va vi-I de cumpèratt,

dap-ml 2 fi. 50 cr.Cu arata nu. vornt cumpèra-o, ci de ti-I de vêndutil

da-ni-o cu 4 fl. 50 cr.Cu 4 fl. 50 cr. nu potil et sa &ti o asa vita' bunä,

ci mal bine- o pocnescti In capti!»Atuncl lovesce vaca cu unt bastonti si la acéstä lovitura

(51a se sparge, iar vaca se prävale la pämintil, prefacéndu-seca. m6re ; mugesce de veo cate-va off, apoI se sc616, iarceI de fatä, isbucnesct Inteunt rtst mare, privindt la vad,cum se sc615, plina de cenusa, care mai nainte fusese In

ólä (1).PApuqelele. Jocult acesta, numitt «de-a pdpiqelele» sail

«dc-a baqiin se j6ca astt-felli : se fact dol copiI din dra-nitä.: unt Miatt si o copila si se Imbraca In forma paint-felorti , In lungime cam-de 1/2 metru. Se iea apoI unt scauntmaI lungt, se punt papusele pe dinsult si se acopere cu untOlt, care spanzura de ambe parple pana In pämintti. Dupaacésta, vérIndu-se unt Mal sub scaunt se iea scaunult sise aduce Incetisort in casa astil-felt ca si celt de sub &in-sult sa, se OM tarti neobservatt, se pune In mijlocult ca-

209 - -

86', o 41 nula incepe a canta diferite cantece de jocil. Celilde sub scaunil se Int6rce Cu lata In sus, prinde päpuelede picielre §i scoténdu-le de sub phi pe de-o parte li pe dealta de sub scaunti fára a-II arata manele, le j6c5, In felurite chi-purI facêndu-le sa salte, sà se särute, sä, se bata', sa se co-prinda §i iara,§1 sä, jòce, producéndii prin acésta rlsti celorilde fata. In fine, dupa ce s'ail säturatil de Oca, soca' scau-oulil dimpreuna cu päpu§ele dará, li-lil punti la locula s6iide unde rail luatti (1).

RAdicarea. Se ieail áece Mal li unulti dintre tiln§il secula pe o laitä sati pe unil scaunti cu fata In sus, iar cel-lalt1nou6 ln§irandu-se Imprejurulii luI lictit:

Suntemil de totT nou'e. fratT,Din t6t5, lumea-adunatT,

HaT sA-111 bizinntiSi'n sus sa-lti svirlimil!

Dupa ce rostescil cuvintele acestea pune fe-care cate ungclegetil sub celti culcatil jos li. a§a Ila radica f6rte u§ori.1 In sus.

E de'nsemnata ca, daca axil fi maI multI orl mal putinIdecat nou6 fl6cal i de n'ara lice totI de odatä cuvintelede mal sus, de-aril gre§i numaI o singura litera, atuncI, dupäcredinta poporulul, nu arii put6 niel decum radica procelil de jos (2).

Mopégula li baba. DoI feclorI mergil tu tindä sail inaltä casa §i, unendu-se cu funingine, se travestescil In hainecotrentòse §i comice. Unula se face moptegti, punéndu-§Ibarba, de caltI §i o °Tina rupta saii intérsh pe dosil In capiliarä cela-laltil se face baba. Dupä acésta vine mal analbaba In casa, dà huna, vremea li se ròga, de gazduire. Apol

Com. de d-lil V. Turttiréna, preota.Acest4 joca, usitata in satula Bilca, mi l'a comunicatti Iust. Circlei0.,

stud gimn.Hariana, Inmorm. la Itomanl. 14

00 Com de d4fi V. Turturént.

210

se aude mo§négula tu§indil prin Una,. Baba se ascunde submas5, sat' In altil ungheria. Mo§ulti garbovil §i cu gheb5. inspate, intr.& In nauntru incetti, g5,Mindil, tu§indil §i. tinêndil ocarp, in m5,n5, ; la intrare se face a potecni, unultt litt prinde0-I ajut5, a se tiné ca sa nu cada jos. Dupa ce-vi maIvine in fire incepe a istorisi despre pataraniile cate le-aavutii cu baba, cum ra lasatti acésta, §i cum o cauta deuntt timpil maI indelungata prin tete satele §i nu o 'Ateafla. Mopégulti nu prea vede nicI nu prea aude bine, deaceea trebue sa i se strige tare la ureche. Unulti II spunec5, elti iltt va duce la baba, dar pentru aceea s5,-I lucre ce-va. Mopégulti lice c5. &A p6te cosi, face f6ntânI etc. Celtice I-a spusil ca-la va duce la baba, ilti pune sä cosésca.Mo§négulti se face a cosi cu carja, ghIontinda In drépta §istanga pre cei din cash, earl se radio& pe 154, pe scaune,pe cuptiorti, maI pe scurtti pe unde apuc5, numaI s'á nufie ajun§1 de c6sa mo§néguluI. Dupa ac6sta se face c5," adunä,ghlontinda acuma cu calla pe sus.--il mal dati §i altele delucru, §i elil iara0 Incepe a face posne de ale sale. In urmä,Gehl ce Ia spud' ca-lti va duce la baba, Ilti iea de man5.§i ducèndu-la la o fat& sail nevasta tên6r5., ilil intréba orlde nu e aceea baba lul. Elti respunde, GA' pare ea ar semèna,dar nu e baba luI. CeI de fata prind6 a ride In hohote. Insf5,r§itil ajungtt §i la baba. Mo§négulti, cum o vede, prindemaI intal a plange de bucurie, apol Incepe a o trage larespundere pentru ce ra lasatil, §i 'n urma a o certa §i mustrain modulil celorti b6trânI, p5,nä ce top ceI de fat5, se saturáde risil. Cand voesce sä, ias5, mo§négulti §i cu baba ca samérga acasa, atunci unulti, 11,5ndti o lumina, o potrivesceasta-fela, ca-i aprinde barba. Mo§négulti o stinge §i ieseafar& suduinda. Cu adota se 'ncheIe apoI §i joculti (1).

211

MAnzulica. De-a Manzulica se ¡Coca opt(' fläcaf. Fie-careflacati tine In mana cate o carte. 1. e rege, 2. comisaril,3. doctora, 4. pantie:1, 5. paguba01, 6. talharil, 7. manzulica§i a 8 orariula, care area 10 Ore. Comisaruhl deschide carteaso. 0 Intréba,: «Care este pantiril» ?

Pantirulli vine, bate la Lia, comisarulul, §i cice a elaeste politaIu da o cIuste In mana.

Comisaruld iea clu§tea da eincI la palma, dicênchlAsta-I léfa ta pe-o lunal...Daca te-I purta bine, dacä'

ye' pazi t'èrgulil cum se cade, ca sä, nu fie niel o pagubaatuncl léfa. Iara dad, s'a 'ntimpla

sa fie vre o paguba, sa vil indata çi sa-mi spul!Pantirulti iese.

'ntr'o MlercurI vinü nisce Jidovl la tèrgil Cu marfa'de vêndutil çi cu o camp la care este prinsa o meinzulicaçi traga pe pléta. Peste ling ciad' vine stäpanulti caruteI lapantira spune ca I-a furatil cine-va manzulica.

Pantirula merge la comisarti spune ea i s'a furatiljidovulul manzulica.

Comisarulti II dice sa mérga In te'rgti çi sa caute eke cIasurIsunt çi sa lea tota-odata 0 pe paguba§ti ca sa-I arate undeare prepusil cá i s'ar afla manzulica §i sa-I caute numaIdeck manzulica. It spune tot-odata sä, lea séma ca acuma enòpte, sa nu se atinga de u§a regeluI,

Ca up e pe din fat5Legat5 tea cu ata,Iarl pe din dosilE legata cu rogozii,Cum puT mka picA jos.

Paguba§uliI merge pe la case, unde are prepusti ca s'arafta mânzulica, çi ajungêndfi la una bate sa i se deschida.

U§a Ii arata 10 ore.Se duce mal departe Oa, d'a de talbaril.

Berdo dela germ. wer da.Usitatil in Sucéva.

(8) Usitatil In satulü CAndrenT.

212

Pantiruld iea pe tálhard si-lil duce la Inchiseire §i spunecomisaruluT cä, a gäsitù pe tálharil.

Comisarulil spune aducá diminéta ca tragä lar6spundere, batä i apol iea la cätane. Diminéta&lama pe doctord ca sä-14 cerceteze de péte sluji la ósteorI ba.

Doctoruld Ild cercetéza cä e bung Mt tunde,lUi jurä. Imbracä cu unit daunt' In capd si-I pune ocoromasla pe spinare ; apo llù scóte Matt, Ild pune la ferésträ,de 'naintea caseI, Invatà sä, strige «berdo». (1) Apol

intréb'l pe òmenil din casä;Cum sta ? bine?Ca ling câne !

respundil acestla. i dup5, acésta se 'ncepe joculd din nod (2).Priqcala. De-a priscala se jócä, astil-felil: se iea o bucatá

de dranitä si se despia la und cap6til. Acésta se numescepripala. Dupg aceea alege tineretuld pe unuld maI bètranti.Acesta tine cu mánile ochil unuia, ca sä nu vaca, iarä

Ild croescil cu priscala peste spate. Dup5, aceeabAtutil se scc5lä si daca plite gbicì pe unuld din ceI cedatti cu priscala, acela merge In locultt lul. Asa se pärèn-déza maI top cap ad Inceputù joculd de-a priscala. (3)

Sticla 'n grind& De-a lipituld sticleI In grindä, sail de-ascurge sange din grindet se j6c6, in urmatoruld Undflacati iea und scaund lnaltù asa ca, suindu-se pe dInsulti,sä pótá ajunge pánà la grindä. Dupà aceea iea und ban-gerld sail und altd cutitd lungisi o stela sail o ulcica plinäcu aph, Impiântä cutituld In grindä i implântandu-lil se face

scapa jos. Dice apoI cätra unulù' dintre ceI de fat'A

213

sä-la rädice de jos si sa i-lii dea, °a altmintrelea nu p6tesa slobOda sange din grind& sail s'a lipésca sticla de acésta.Acela, nesciinda cum merge jocula, si asteptandii cu ne-rabdare sa vada cum se va slobolì sange din grinda, sepléca dupa cutitù Atuncl celti ce voesce sa slobóda sangesail s'a lipéscä, sticla cu ap5. o Intórce repede cu gura Injos si 1-o tórna dupa capii. V6Ondil acésta eel de fat& abiase potù tiné de rIsa. Diva °OM se pletca de regula unùbal'attl sail o copila, careia nu-1 este de felil cunoscutù jo-cula acesta (1).

Mèrula. Se punù réndil &me 14, pe earl' stall alatureaeke patru insI, ast-felil ca sa vie faVá. In fata. Se aduce apoIo strachina Oita cu mere si se pune la mijlocil. Dupa acéstatrebue fie-care sa spue cate o minciuna. Acela, care a spusùcea mat mare minciun'a, dimpreuna cu Gel ce staù' in rêndilcu dinsulù cap6t5, apoI ate unù rn6ra. Asa trebue pe rêndilsá spue fie-care cate o minciuna (2).

Ci6ra. Mesta jocti Ilù jóca maI multi insl. Unulil dintrejucatorI puno mana pe unù scaunù si apoI radicand'o Insus, dice uci6ra sbérd 'n sus». Tog cel-lalt1 trebue sa ra-dice dupd dInsula mana In sus si sa lie& «ci6ra sb6ra 'nsus». Dacä, nu radica mana la timpti sail daca nu rostescecorectil cuvintele de maI sus, atuncI cap6tä dela tot1 cela-lalg cu cIustea la palmä. Se 'ntêmpla Insa adese-orl c5, celùdinal numesce unù obiectù, care nu póte sa sbóre, qicéndiiea sbórk atuncl cei-lalp trebue sa iea fórte bine séma sinumal atuncl sa rat:lice mana In sus si sa licà sbóra, ca'ndobIectulil numitti Intru adev6ril e In stare sä, sbóre. Dacagresesce e pedepsittl, baténdu-se cu cIustea la palm& (3).

Usitatd in mal multe eomune din Bucovina.Usitatfl in Bosandf.

(3} Usitatd in Ti eutd.

214

Ursula. Una fedora pregatesce deue fundurI In formaunuI talgera. Vine apoI In mijloculti easel, se pune cu fatala pAminttl si tntinde manile tnainte &an p6te ajunge. Unaalta fecloril ¡ea una Guita si-la Infige cu vérfula In pAmIntalang'ä degetele celuI de jos. Cutitula infiptil e ursula, iarfecIorulti de jos e vénatorula. Acuma vénAtorulil se trage peOrfula degetelora dela pia:5re, färà de a egi din loculaunde se af16, iea tn manI ambele fundurl si asta-fela sta apoItribrancitil pe v6141116 degetelora dela piciére si razimatil cumanile pe cele &me fundurI. Cu una funda trebue sa seIntinda si lovinda ursulti (cutitula) sa-la restérne. Mal na-inte de acésta lng trebue s5, r6spunda la lntrebarile ce i sepunt'. Unfi fecIora adica WI Intrébä.: «Uncle te dud?»«Se 'mpusca ursulil !»respunde acesta.«Unde ti-e pusca ?...unde ti-e prafula ? unde-ti sunt plumbiI si capsele ?» Lafie-care lntrebare vé'ngtorula de jos trebue sa arate cu fun-dula In manä In acea parte a trupuluI, unde ar avé sapérte lucrurile Intrebate: la um6ra, la soldil, la spate, darneclintindu-se de fela din locii. Ar6tandii Ins6. la Intreba.-rile acute, e férte greil de a pästra cump6na si a nu cädémal de multe orI jos. La culcarea ursuluI, ceea ce trebues'o faa cu fundula In maná, cade asemenea de maI multeorl, si numaI dup. maI multe IncordArI II succede a-lti do-boil pe ursa, ceea ce face celora de tata multa haza si rIsti (1).

Ghsca. Se puna mal multI f15,061, fete §i bärbatI r6tä pescaune In mijlocultt easel. Se alege apol unula maI b6tranadintre dinsiI, care se numesce capitan4 sail gdscarig si careare sä, p6rte geisca. Acela iea o bucätica de lemna In mamacu care sd, batà la talpä si aceea se numesce geisca. Dupaacésta incepe a juca si a descanta gasca oicênda:

(1) Com, de cr-la V. Turturéna, preota.

215

Asta gasc6 bétrán,nADela mine din mânlE a luY popa VladilDin orasulti Barladil,Care 12 (Sue s'a ouatù

penele Y-ati picata.

La aceste cuvinte celil din drépta comandantuluI dice:Are gAsca oil?Are unulil! respunde comandantulil, dand'o In acela§I

timpü maI departe celul dintal din maim. stanga.

Acela, luand'o In mana, dice:

Cine vre s6 cumpereAsa gAscA barAn6,Dela mine din man5.,Ast5 gascl a luI popa VladilDin orasula Barladil,Care 12 60 s'a ouatti*i pende I-ati picatil?

Celil ce vrea sä, o cumpere Intrad:Are gasca oti?

Celil ce o tine In mana, Intréba, la rêndulil gil, pre co-mandanta :

Are gasca oil?Are unulil! respunde comandantulil.

Acuma cela ce o tine In mana, lintorandu-se &Ara cum-pèra,toril Foi dandu-I gasca, dice:

Are unulil!Acesta iar4I Intréba: «Cine vrea sa cumpere gasca dela

mine? »totil a§a se Ora §i se vinde gasca din man5, In mâna

pan& ce ajunge la dou6-spre-dece ou6.§i daca unula In restimpula acesta gre§esce a Intreba sail

a respunde cum se cuvine, atuna cApitanula, adicA purtä.-torula &eel dice:

Cutézä de lépädä gasca jos !Nu cutezil ! r6spunde respectivulti.Indr6snesce !

Celli ce a greitù pune acuma g5,sca jos In mijloculiljucAtoriloril.

Cutéz6, N. N. de te sc615. §i iea pc Dumnia-lul de untipiciorti ! dice mal departe cäpitanulti eaträ unil altù jueätoril,ar6tândil cu mAna cAträ celti ce a gre§itti,

Nu cutezti! respunde provocatullIndrasnesce!

Acela se sc615, §i radio& pre celil ce a gre§itil de unil

Cutézä, de iea gasca de jos! dice capitanulil maI de-parte aka cela provocatil.

Nu cutezii ! rèspunde acela.Indr5snesce!

Provocatulil rädic5. &ca.Cutézd vi-i dá D-sale 12 gasce la tali* dice c4i-

tanulaNu cuteza!Indriisnesce!

Acela ti dä, 12 geisce la talp5., dará n'are voe sl numere,ci numal.` sá strige «de-a gd,sea!» i dad, Implinesce num6-rula de 12 noroculti luI, de nu, cap6t5, i eltl la talp& ase-menea 12 geisce.

tota asa prourméza joculü paná ce ajungil la 12 ou6.

Dupá acdstä iara§I incepe apitanulil a descânta gAscaa c,lice:

AstA gAscl .136trAnADe la mine din mAnA

216

1E

a WI popa ViscidDin orasulù'

217

Care 12 ou'é s'a ouattiSi penele I-att picata.Ba! ... nu e adevarataMO. gAscA nu-I a luI popa VladaDin orwilti BArlada,AstA gAscA-T din B'a'cblaSi stApAnulti el sunt eaSi s'a ouatil cAte unti otiSi-a avuta doua-spre-4ece ouasi-am pus'o §i le-a clocitaSi-a seosti dol-spre-c,lece bobocer,De-a dragula sA catT la el',Si dupa ce mi I-a scostiAm luatti bobocil 'n p61A1arA gAsea subsuórASi am dus'o pAn'la m6rA,Si am dus'o pe-unti tap§anaLa m6ra luT Rotopandsi-am lAsat'o acolo .

Si-a venitti vulturula sura....Nu s'apuce unti bobocti, doT,Si sl fugA'ntr'una fundoIu,Da el, mAri a apucatti,Si in ghiare ml-a luattiGAscu§cira cea batrAnA,Ce 1-a fosta mal din demA'nitSi mie de trébA bunA.Da mie nu mi-1 de gAscA,Cum mi-1 de pene,CA fAceama din eleDoug-sprece cara de nueleSi ingrAdiama 1elilSA nu intre plife#1,1ngrAdiama BurdujeniTSA nu intre ArmeniT,ingrAdiama SeptelicilSA nu intre caliciT,ingrAdiama Itcanil

SA nu intre TiganiT,Si ingrAdiama tota cutulaCa sa nu intre mutula.Dará nu mi-1 de pene,Cum mi-T de pide,CA o damti la dubAlaritiSi fAcea doua-sprece sAftiele,Si o dama la ciobotariaSi fAcea papucI din eaSi if dama la domniOreSi mi-1 purta in picielre,Si-atunc1 nu 'umbla despultateCi mi-ar fi'mblatil inaltate.Dar mi mi-I de piele,Cum mi-I de pici6re,CA fAceama din eleDoua-sprece re§chitare,Le darnti fetelora feciareSA le aibl 'n qeqatóre.Dará nu mi-T de pici6re,Cum mi-1 maT alesa de captiCA fAceamti una comAnacaSi-la puneama luT N. in cap.Si nu mi-T nicf de Papa,Cum mi-I de ochT,CA fAceamti dintein§iT plocht

i-I puneamaPe drumula imparAtesctiSi mergeamiiIn qile de serbAt6rePe lAngA er la primblare.Si nu mi-1 de ochT,Cum mi-I de botti,CA fAceamti din elti unti podtiSi-la puneama la BadeutaSA trécl la RAdAutti.Si nu mi-I de botti,Cum mi-1 de nasil

CA fAceamti din elil unti basti,Si nu mi-T de nasa,Cum mi-1 de limbA;CA fAceamti din ea o drimbASi-o dama la o domnis6rASA-ml cAnte o doinis6rA.Si nu mi-1 de limbl,Cum mi-T de gAtlantiCA fAceamti unti fluerantiSi-lti vindeamti unul ciobaml.Dar nu mi-1 niel de &lana,Cum mill de rinslä,CA din rinqAFAceamti 12 putine de brán4ASi le damti la brAn4arT sä. vinIA.Dar nu mi-Y de rinciA,Cum mi-1 de mate,CA din mateFAceamtí 12 cArnateSi le damti Ia cArnAtarTSA le vingA la drumarT.Si de nu fAceamii cArnateFAceamti 13 gheme de atASi le clara' la cojocarlSA c6s1 cu elePieptare si cojocele

218

Pentru fete tinereleDe séma drAguteT mele.Dar nu mi-T de mateCum mi-1 mal alesti de fiereCA fAceamti 12 putine de miereSi le damii la negustorT marlSA le vin4A la hostinarT;Da mi-T de fiere.Cum mi-1 de plämAieCA fgceamtl 12 alämAieSi le damti la bAcAlieSA le vin0 ;Nu mi-T de plämAie,Cum mi-T de maiti,CA din maitiFAceamti unti buhaitiSi 'n targil ilt1 duceamtiSi-acolo ilti vindeamtíSi mg 'mbogAtiamtiHeuca, heucaPe sub ceuca,Ceuca c'unti pocrisii (1) in capil,C'unti sorictl (2) pe dupA capil,C'unii talgerti de brAnzA in buze,Nall si tie de semêntä. (3).

Leuca. Joculil acesta e usitatil In comunele din Vrancea,unde se j6c5, maI alesil imprejurulti foculdi, despre care amamintitil maI sus. Elti se lncepe cu cuvintele urmAt6re:

Ce-T sus, m61?Luna, stAT!

Pocrifil se numesce un4 fela ,de tllgerela cu care se acop6ra 61ele CusméntAn1 li cele ce fierbA.

forica se numesce pielea de pe porcl, dupl ce acetii se tae l't sepirlesca.

Usitata mal ales a in Sucéva.

Da din c6ce?Leuca int6rce;Te-al. intorsilDa-te jos!

In totil timpulti, catti se j6c5. acesta joca, fläcäil §i fetelese batil cu tuca, iar unti fluera§t1 cant'd accintecula prive-ghiului,» pre care HA notamil aicea dup.' cum l'a cântatti dinfluerti unti ciobanti din comuna Tichiri0.1. Asemenea canted-1jiu se af1ä decat la locuitoriI din Vrancea. Iatà-la (1):

i. 4 ..e.e 4 = 4 ..e.4

(1) Burada, Inmorm. pag. 18-19.

219

4P-

.00""14*-----

aI

-.. tr tr4 -e- r_____e 4r

1

,....-

-- 220

ubetuhl. Acesta asemenea e usitata numaI In Te'ra-Roma nésca. Elti se face astti-felti:

Cum Inoptézà se umple ograda, unde e mortulti, de bge-tandri, mosnegI i neveste.

Factl unù foot' de gäleje In mijloculti ogrädil i apoI sepunù pe nebuniI,

and palalaia foculusi lncepo sa vênture In suvin, fäcêndùsä, salte umbrele färä, cap6tù ale corpurilorù celortl adunanIn tòte päxtile, atuncI treI sail patru mal sdravenI apueä, de-o-datä, unulti pe altulù de p6lele cämesil si Incept"' a lncuraIn fuga tét5, ograda, cantandti pe unù glasti si pe o m6surdcatù le ieatl gura:

Cine j6e6 subetu,CA-ml e dragil ea sufletu!

irégu1t1 se lungesce iute.Atuncl ocolescil foculù In fug5,.Ton facti ochI catù pumnulti.Odat5, capulti i céda se resucescil In loot', trägêndti

prin para.Pe celù ce cade In p6catulti ca sä, vie pe foal, trebue

sä, sarä, pe jaraticù ca i cilnd ar juca batuta.AtuncI stolurI de hohote se ridicä, din OW pärtile.and scapä, nu-hl ajungI niel cu pusca.In chipulti acesta Insa, câ,nd se j6c5, ubetttlfi, muln se

pArlescil (1)Butea cu curechiulU. Acestù jocù, usitatii In Transilva-

nia, districtula IsTas6udu1uI, se face astil-felù:Unulù, care este maI puternicù, séde pe unù scaura

dupà cum se afla In casele poporuluI de réndti, pe olavità. La acesta In OM se pune unti altulù', asemenea deconstitune corporall voinicA, care se Imbratisézä de c5.trä.

(1) Veql «Romanuldu an. XXXIV. Bueuresel, 1890. No. din 4/ Martie.

Com. de d-15 T. Simona.Com. de d-la T. Simona.Burada, Inmorm. pag. 18.

221

edil din(âI cu mânele peste pieptil. Tota asa i celù de-aut). doilea tine in p6lä pre una alu treilea i asa mal de-parte.

adicä celti ce séde pe scaunti saa pe laitä, sem-nificä, butea, iarä apqinele de eurechia.

Unulti Ins& e liberi, i acela apropiandu-se de buteAm venittl sa-ml dal o cApètinä de curechili !Despre mine numal de vei puté sc6te, cacI e fòrte

Inghetatti; respunde butea.Atunci cela ce a cerutil dela bute o cap6tênä de curechiii,

apticá de mänä pre eel(' din urmä, care séde In pòla altuia,dac6-1 succede sccite din mânile carI totti

se Incérdà de-a resista destaceril, vine si a doua érd

sä-mi mal dal o c5p6tInä de curechltt!Butea li rèspunde ca i mai sus.Acuma, atätil acesta cAtil i cela ce l'a scosii mai nainte,

se 'nc6rdä a sclite din mânile iar pe ultimula,adicà pe acela care mai nainte fusese penultimulti.

Astil-fela se continuà joculti acesta pan& ce In urma ur-melon si rädicä cu totiI butea de pe scaunti (1).

Data árbA. Acesta jocù, usitatti asemenea inNiigudulul din Transilvania, se face asa:

Unuia dintre cei de fatä la priveghiù i se 160, ochii cuo nAframd, asa ca O. nu vadä nernicä. umblä, princask si Gera 16gattl la ochI, care se numesce con* érbd»,umblä ca sá prindà pe vre-unulli. Celú prinsa devine apol(map &bet», i se légà,' adicä i lui ochil; si asa mai departe (2).

In Moldova joculti acesta se numesce ababa 6rba» (3) si seface tot asa, ca si 'n Transilvania si Bucovina.

222

Albele, sunt usitate mal alesti in Transilvania, comunaSal-melt).

Se crépä una lemni§orti rotunda, ca degetula de grosti§i totii Matti de lungil, tocmaI pe la mijlocti; o jumètatea aceluIa se insémnä cu cruce (±), éra ceIa-laltä cu numèrulacincI (V). Jum6ta4ile aceste de lemni§oril, numite albe, learuncä apoI fie-care pe rêndil §i dupä cum se a§ézä, pe masà.i se ascrie celuI ce le-a aruncata §i pedépsa, care congadin bätae la palmä (1).

Afarä de jocurile in§irate pan& alce se maI j6c6 Itncä, §imulte altele, a cArora procedurä Ina, nu ne-a fostil pana acumacu putintä a o afla, bun5,-6r5, ca eristeR, foil, scréfa, palmafurata etc., apoI jocurile gimnastice ca ciarula, 0 multe alteleearl sunt usitate in Muntil apusenI al TransilvanieI (2), apoIhalea-malea, de-a mij6rea, carI sunt usitate maI cu sémä inRomania (3), §i earl se j6cti, nu numaI la priveghiti, ci §ila alte ocasiunl.

Asti:I-felt'', uniI istorisinda diferite pove§ti i anecdote, altiljucandil diverse jocurI, se privighIazh mal fie-care mortia,de cum inseréz5. §i pan5, ce se face diuä, cand se depär-téza fie-care la ale sale, multäminda celorti de casä, pentruMutura §i gustarea ce le-ail dafo in decursulti priveghiuluIc,licèndil: eDumnedea priméscä. . . . . . sä fie de sufletulticeluI repausatil, pe care Durnnedeti särlil ierte §i 0.-lil pri-méscà intru imp6rä4ia cerului !»

Com. de da Rom. Simd, invet. in Orlatti.Francu, op. cit. p. 174.Burada, Inmorm. p. 18.

223

XVII.

STALPII.

in cele mal multe part1 locuite de RomanI este datiráca in decursula priveghiuluï, pe langa jocurile usitate la a-céstä ocasiune, sä se cetésca' li «stalpii» pentru cela repa-usattl.

Sub cuy. «steCipt» se Intelega evangheliile celoril patruevanghcli§ti Matehl, Marcu, Luca §i Ioanti, carI se cetescii decaträ, preotula localii, iar cetirea evanghelieT numal a undisinguril evanghelistil se numesce una stapa (1).

In unele 041 ale Bomániei este datina ca preotula säcetésca stalpiTi de cum se aOza mortulti pe masa li panace se scede din casa, spre a se duce la grópa (2). Datinaacésta Irisa at'arta maI multa de la averea mortuluT ; cinen'are cu ce prati se multamesce s'i cu mal puVna cetanie (3).

In unele pärp din lifoldova §i anume In unele sate din

Burada, Inmorm. p. 18. Com. de d-111 Rom. Simil inv6t. in Orlatd,Transilvania.

Burada, Inmorm. p. 13.Lambriorií, op. cit. p. 162.

224 --

judetulti Sucevel, plaiula Montele, se cetesctt une-ori nemij-locitil dup5, ce s'a a§ezatil mortula pe masa sail pe laita.Cum vine preotulil cetesce mat lntäl canonulti de e0rea su-fletulul, face apoI ectenia mortilorti satt panachida 'Ana lasfar§iiii, §i pe urma se pune la capulil mortuluI sail pe untipatit 0 cetesce cate unik stalp4 (evanghelistil) (1).

In alte partI, tota din Moldova, este din contra datina capreotula sa cetésca stalpiI In odaia mortulul la lumina adouò sfepice cu lumlnarI gr6se de cérA, dupa puterea mor-tulul, numal In decursulil priyeghiuluI, pe and tineretulti10 petrece In tindá la lumina opaituluI, orI afara la lunäi (2).

In Bucovina, unde sub cuy. stedp se Intelega numaI cele12 evangheliI ale lnyieril (3), era maI nainte asemenea da-Una ca preotula sa-I cetésca In decursulil priveghiuluI §ipentru fie-care stezipa capta cate unil leil §aInii. De vio 40de ani in coke ins& datina acésta s'a casatil mat' pretutin-dene.

In timpulil de fata preotii din Bucovina nu cetescil Invremea aceea, cata stä, mortula in casa, nemicà alta, dóranumaI atata ca uniI 11 full cate o panachzdel. Dar §i acéstao Leg de regulä. numal la 6menfl eel maI avutl §i cu vazaIn satil,

In locula preotilorti Insa cetescil dascälil psaltirea i a-nume totil-deauna néptea, &lid, In decursulil priveghiuluI,la capulil mortulul, §i 1n patru restimpurI, carI asemenease numescil stalA.Dupd fie-care stalpil, care contine cate cincIcaftisme, dascalulil face cate o mica pausa.

In Vicovulil-de-sus, districtula Radautului, la fie-care pausa se aprinde toiagulil de pe pieptulil mortulul, §i bocit6-

Diet. de S Sa pArintele Late0, preotd.Lambriord, op cit. p. 152.Com, de da. Av. Macoveid, preold.

(1) Com. de d-ld V. Turturénd, preotd.

225

rele, câte sunt de fat5,, se punt' pe rêndil de bocescù, Ins5,numaI In cask niel 05,nd afar5, sub cuvIntil ca. n6ptea nue bine a boci afar5,. Dup5, ce Incetéz5, bocitirele de bocitil,toIagula se stinge, si dasc1ulii iarAs1 Incepe a ceti stalpultiurmatoril, si totù asa face 61 pana ce sfArsesce totI stAlpilde cetita (1).

Ca sfn Moldova, asa si'n Bucovina, tineretulti, dad, seafl5, In una s'i aceeasl cask n'are voe sa se Oce In timpultiicetiriI stalpiloril.

tn fine, trebue s5 mal amintimil Inca si aceea, ca stAlpil,ce se cetescti la acéstä, ocasiune, ea si evangheliile, ce secetesctii In decursulti stdrilora, earl asemenea se numesctii Inunele pfirtI ale Bucovinel stedpi, 0 despre earl Aroma vorbiIn unultii din capitolele urmät6re, tnsemnéza vdmile de pe cea-laltA lume, iar5, cetirea lora In decursuli1 priveghiului se facecu scoptii ca celd repausatil sä, p6t6 mal lesne trece prinwest° vämI.

Nariand, Inmorm. Ir Rominl. 16

226

XVIII.

1310R1L E.

Sub cuy. 4or se'ntelege o specie anumitä, de bocete, earlsunt cunoscute §i usitate, dupa cat scia eù pá,n5, acuma, numalIn Banata, i carI se cânt nemijlocitù Inainte de rev6rsatulttsail pe la revèrsatulil orilorù i mal alesil In prima diminép.dupä, repausarea unui feciorti, a unel fete sail a uneI nevestetinere (1). Numirea loril le vine aa dar parte dela linelepori, earl' se invòcä spre deteptarea celuI repausatil, partedela timpulil cand se cantä. lar cântarea saù bocirea loril seesprim5, prin verbulil a striga, mal rare orI a etinta. De aiclvine apoI cä. In unele partl actiunea acestel specil de bocetese numesce strigettula (2) sag strigarea goriloril (3), iar laaltele etintecula dorilorit (4).

Ioana Becinéga, «porite», datine poporale, publ. in «Familia» an. XI.Buda-Pesta 1875, p. 668 si 269. Viòra hiagdu, Dori/e, pub!. inaGazeta Tran-silvaniel,» an. LIV. Brasova 1891. No. 22: cparile, una gena alt poesiei popo.rale, care se cAnta inainte de revarsatula clorilora la casarI de márte i esclusivala fete, la neveste si la junl.»

I. Becinéga , porile publ. in op. cit. p. 268.Aurela lana, «Jalea Romanulul,» credinte i datinI, pub!. in «Familia»

an. XXVI. Oradia-mare 1890, p. 646.T. T. Burada, Inmorm. p. 82.

227

In irele urmát6re reproducemù numai .porile proprii,adecá numal acele bocete, in carI se inv6cA c,lInele cu acestùnume.

In comunele din jurula Maidanulul, §i in deosebi In Cacova§i Varadia, cum m6re cine-va in familie li se látesce vesteadespre casulù morfi prin comuná, mane di In 4orI, patru,§ése orI opta femel dintre consangenI, ori §i sträin1,venindO la casa celui mortù se a§ézä jum6tate la unil coltù§i cea-lalta In celtz-laltù coltii de-a lungula casei §i Inceptialternativa a striga porile cântândt.

Trupa prima canta cu unü glasO jainicti p6trundaortistrofa intrebäteire, iar cea-laltä asemenea Cu acela§1 glasùr6spunde:

porilora, surorilorti,Mândrelorü vol c,linelorti!Ian grAbip vol de 4ilitT$i pre Iontt HA intAlnittSi-lti inteIrcep inapoTSA vinA elii iar cu volL'astA lume luminatä,De Dumne4eti bunti lAsatA,La véntti, pl6ie si la s6re$i la al-A curgAt6re.

NoT, acum vec,11 cl grAbimil,laca db loca cl 4ilimiiDar nu'nteircemti. inapoTPe lona a veni cu noT,Ci ca vremea ne-a venittiiDe pornita la rAsAritil,Unde-unti mArti mAndru'nflorititDe totti el s'a vesteilitg.porilorti, surorilorii,MAndreloril vol qinelorti !Ce grAbitT vol de 4ilitT$i pe Ionti ilti despArtitT

De jocurT nejucate,De lucrurT nelucrate,De florT mirosit6re,D'albo si rumenT6re?

NoT grA'bimq, ve4T de 4ilimtiNu pe Ionù sl-Iii desp5.4imilDe jocurT nejucate,De lucrurT nelucrate,De florY mirosit6re,D'albe si rumenT6re,Ci cl vremea ne-a venitaAcum iarl de pornitti,CAcY cAte florT impupesdiT6te pe una jAlesca,$i cAte in lume inflortiT6te lur se'nchiml cu dora$i cAte din lume tea.'l'efte pe elti mi-ltí petrec6.porilortl, surorilora,Má'ndrelorti vol 4inelortí!lan grAbitT vol de c,lilitT.ApoT bine vol sl fAcetT

Pe elti inapoT s int6rcetTL'astA lume luminatA,De Dumnedeti bunti lAsatl,La vénta, plòie si la s6re,Si la apl curg6t6re ;La fratl, surorT si la mamg,Carl pe ea cu dora o chiama.

Bine, cl noT vomil gräbi,Si de loca cA vointi qilì,Dar cine 'n lume ea péteSa 'mplinéscA dorurr t6te?Ce ursita a urc;littl,Si 'n lume s'a implinitti,116mAne nestrAmutatilChiar i pentru imp6ratti.A plAnge putemil i nol,DimpreunA si cu vol,

228

In comuna Edica, comitatultt Torontalil, fetele i nevestele,carI se adunA ca sá strige pori/e, le canta mal intäi inodaia, unde se afla mortulù, apoi iesü afard si se sue unde-va la o InAltime óre-care pe paie Pe o clae de fénii side-acolo le cânt5.:

Surorilorti,Unde-gf zAbovitilDe n'aV

aqI diminétACa erT

NoT amtl zábovitaLa Iele-amilLa Tele cu lacráml,CA s'a desp54itilTAn6ra Mariu0 (2)

PlAngetT si vol codriloril,Mándrelorti pAdurelorti,PlAngetT si vol muntilortiSi vol mAndre vAilorkPlAngetr si vol apeloril,DimpreunA petrelorti,PlAngeV dobit6celortiDimpreunl lemnelorti,PlAngl tu lunA si tu aíreM'id °mula din lumePlAngetT si vol' patru vênturTDin t6te patru ptiminturT,PlAngl o lume i alinAClipa cu suspinurT Orla,CA o stea iar a cAdutilSi din lume a trecutil (1).

Aurela liana, Jalea RomanuluT, pub!. in op. cit., p. 546.Alce se puna numele celul repausata.

!

Sorkira, draga,Sc611 de te r6gaL'ale mandre porTPan' de nou6 orTCa O, nu grabésca,Ca O. nu pornéscaCu tine la raiti,La raid,La

229

De &ara maicuta,De ciara taicuta,De crarg fratiorT,De &ara surorT? . . . .

Textuld acesta, precum i celO ala celord-lalte bocete, earlse mal canta la acést& ocasiune e InsotitO de o melodiefrum6s5, si dui6sa, In cata sbirce lacrimI dela totI coi ce oascultd, (1).

In comunele Domand i Colnicti din Comitatuld Carasu-lul In Banatuld timisand se aduna de naintea se:1 sub fe-restile caseI, unde se M'Id mortuhl, no.u6 femeI canta' tére,si postandu-se aicea lncepti a striga porile ca s'A ajute ce-lul repausatti d6r6, se destépta,

cg oorile rérsattielti nu s'a desteptatil,

sad sa-lil conduca la locuinta eterna, unde nu este r6utate,unde nu e intriga degradatére, nu sunt suspine, nu lacrdmIde durere, ci viéta eterna.

Femeile adunate, formandd o grupa, lncepd cu una gimaarmoniosa, dar totd-odata i förte duiosti a striga porileastd-feld :

Unde te astéptaMarta i tata,FratT i surorele,Vérstnicile taleLa fôntána ling,La scaunti de-odihna.Sc611 scumpa draga,Sc611 de te rega

la santulti sòre,Qi la \Tanta de bòre,

(1) Vidra Magdu, «porile», pub!. in aGazeta Trans.» an. 1891. No. 22.

SA nu prea grAbéscADori de sAli ivéscA,Pan' te vomil grijiPan' te vomil gAti.PrarKli§orti ti-ornù punePane i legume,C'al sä mere departePe cAi ne umblate.Pe cAT vol vedé,

te-1 spAiminta,Cete de talharTSi de vame0 marl,La vAmi cand veT trece,Fricä vel petrece ;Dar tu vei luaSi din sing vet daTe-1 rescumpraCu nou6 critarTDe vame§T talhari.

Séma bine lea,CA tu ve! vedéPe tatAhl celti santtiPe scaunti odihninda.Elù apA--ti va daCA d6r vei uitaPe mlicuta taSi te indiréptAPe mana cea dréptà,Pe-unde te veT duce

230

In fine in alte partI ale Banatului uporile mortuluin se

striga (canta) nu numaI dupa repausarea omuluI, ci mal vêr-tosii dupa inmormintarea luI, mane diminép, in Orsatulil

Desdiminéta vina la casa mortuluI §ése orI opal muerl

(1) I. BecinégA, «Porile», publ. in op. cit. p. 268.

lar veT mal ajungeLa pomtt infloritaLa altu 'mpupita.TatAlti va cercaFloricele-a-ti daCA dew ve! uitaFratT i surorile,Multe némurele.

Sc615. scumpA draga !Sc61A de te r6gALa mandrele DoriPan' de nouti orT,SA maT awn &di,SA nu prea grAbéscARaze a-§T ivi,PanAlT va veniMandruill angereltiCu celii legAneltiSA te pui in elti.Atunci s'a' grAbescI.SA cAl8torescTLa rah'',La

deschise,Cu fAcliT aprinseSi mesele 'ntinse.Tu te-1 a§ezaCu vinù te-ortt uda,Lumea ver uita (1).

cántáttóre, carI se Impartit In dou6 párp (grupe), apol cu pè-rulil despletita se asézä, de 'naintea casel mortulul (orl Incurtea case.° de regulà de &Ata r6sáritil. O parte din mu-erile cantatóre se as6z5, Intiunil coltil, ceea-laltà In celti-laltilcoltii de casa (dar astil-fela In cát se audii si se vklti unelepe altele), si asta-felil asezate strig5. porile cântându-le. Gru-pa prima din cântätóre Incepea a canta strofa tntrebätóre,dar pán' ce cana grupa acésta, cea-laltä, tine secunda (iso-nulti-sonotandil), dupá, aceea r6spunde grupa a doua strorádatätóre de r6spunsil, tinênda grupa primä, secunda.

Aceste «clor'i ale mortului,» cand vinù muerile cántát6repe nesciute (face 6re-care din consangenI dispositiune) In

rev6rsatulil glorilorii, si Incepti a le câ,nta, fact.' ung asta-felti de efectil surprinc,16toril, tnat desteptându-se din somnilIncepti a plAnge totl membrit familieI si totI veciml, carIauda cAnteculii.

Aceste port, carl se deosebesdi de cele citate mal susnumaI prin unele versurI si prin melodia In jale, saii maIbine listi, carl sunt numal o compilatiune a celorti de maIsus, suná. precum urmézá:

porilortt, surorilora,Mandrelorti, vol ginelorti !Ian grábitt vol de 4i1itTSi pre Ana o 'ntAlniVSi-o intòrceV voT inapoTSI vinä ea iar cu voTL'asta lume luminatäDe Dumne4ea huna %sea,La vêntj,l, pléTe si la sóreSi la apA curg6t6re.NoT acum veçlT ca grabiniaPa de loca cl qilimil,Dar nu 'ntércema inapotPre-An'a veni cu nol,

231

Ci ca vremea ne-a venitilDe pornita d'Ia r6sarita,Unde-unil m6ra mândru 'nfloritaDe tota e& s'a vesteslita.Dorilora, surorilora,Mandrelora, vol çl'inelora!Ce gralitY vol de lilit1

i pre An'a-o despärtitTDe fratT, surorT si de mama,CarT pe ea cu dora o chTamg,De so01, vecinT si de tata,Carl pe ea plängênda o cata'?NoT grabimil, ve4T, de (pinaNu pre-Ana s'o desparOma

De fratT, surorT §i de mama,CarI pe ea cu dora o chTama,NicT de sota, vecinT §i tata,CarT pe ea planenda o cata,Ci al sus la r6saritaTrer stele cA s'aa ivitaDar una a §i peritaPara vremea-a-T fi venita.

porilora, surorilora,Mandrelora, vol qinelorü !Ce grabitT vol deSi pre Ana-o despartitTDe jocurT nejucate,De lucrurl nelucrate,De florT mirositereDalbe §i rumenT6re ?

NoT grabimti, velT, deNu pre Ana s'o despartimaDe jocurT nejucate,De lucrurT nelucrate,De flori mirosit6reDalbe §i rumenT6re,Ci ca vremea ne-a venittiAcum jara de pornitti,CAd cante florT impupescaTéte pe una ml-o jelesca,$i cate in lume 'nflortiTéte el' se inchina cu dora,$i cate din lume trecaMe pe ea ml-o petreca.

surorilorü,Mandrelorti, vol stinolord!Ce-atT intarsliataDe n'atI revërsattiD'asta diminétaCa erl diminéta, ?Orl ca prea multa al catataLa cela gre luminatti ?

232

Ama intar4iataDe n'ama revërsata,Nu ca prea multa ama catataLa celti Ore luminata,Ci ea noT tota ama privitaPana ce s'a despartitaCu o multa jale$i cu suspinareSuflettl dela OseDin lumea frum6sa.

porilorti, surorilorti,Mandrelorti, vol (Ilnelortl!Ce-atT intargiataDe n'atT revrsattlD'asta di minétACa erT diminéta ?OrT c'atT adormitaDe v'ag zabovita ?

Ama intarcliataDe n'amil revérsattiNu c'amti adormitaand ama zebovita,Ci c'ama a§teptattiPang §i-a luataMortula TertAciunTDela 6menT bunT,Dela parinti §i fratTCu jale lasati!

porilora, surorilorti,Mandrelora, voT cjinelora !Ian grabitT vol de ()flit'Si pre Ana o 'ntalnitT.ApoT bine sa facetTPe ea inapoT s'o 'ntorcet1L'asta lume luminataDe Dumneclea bung lam*La vênta, plc% 10 la greSi la apa curg6t6re,

La fraV, surorl §i la mama,Cari pe ea cu dora o chiamA.

Bine cA noI vomil grAbiSi de locti el vomii veni,Dar cine 'n lume cá, p6teSA. 'mplinéscl dorurl t6te !Ce ursita a urc,litaSi 'n lume s'a implinitaR6mAne nestrAmutataChiar §i pentru impgratil.A plAnge putema §i nolDimpreunA dar cu vol,PlAngett §i vol codrilord,AlAndreloril pAdurilora,PlAngetI §i vol apelora,DinpreunA petrilora,Plângell dobit6celoraDimpreunA lemnelora,PlAngeV §i vol munOlora'

-233

Si vol' mândre vAilora,PlAngT, o lunA, §i tu séreCAnda omula din lume melre,PlAngel §i vol patru vênturlDin t6te patru pAminturI.PlAngI o lume §i alinAérA cu suspinuri plinA,CAcl o stea iar a cAlutilSi din 1ume-a §i trecuta.Colo sus in r6sAritaTrei stele cA s'ad ivitaSi una c'a §i peritaFArA vremea-a-1 fi venitil.Cucule, pulucule,Gima dulce de primA-varA,Tu te duci, apoi vinl iarA.FA ca cu venirea taSA vinA §i Ana mea! (1).

(1) Simeond Mangiuca, Calendard pe an. 1883. Biserica Albd 1882. p. 129-131.

234

XIX.

SECRIIlLe.

Duph ce s'a a§ezatti mortulg pe laItä sag pe mas5. §i duphce s'ag maI alinatg In chtg-va durerea i oftb'xile celorg decash, prin mangherea ispititelorg b'étrâne, ung vecing sag altilbArbatg, care e me§terg de secrie i chrula i s'a datg putingmal nainte de acésta de scire, vine cu o trestie lunga sagcu ung WI de alung §i iea mèsurä mortuluI, §i dup5. aCeea11 face secriulg, luândü in acela0 timpi1 fórte bine séma canu cum-va sh fie mal lungù decat mortulg, cacl atuncI secrede cà daca mortulg s'ar Ingropa cu aceIg secrig,r6masil de§ertg ar cbIema §i pe alte rude dupä dinsulg (1).

In Bucovina acea mèsura se iea de regula cu o ata, carese pune apol trite() borta, ce se face de-asupra u§el delaodaia, In care mortulg 0-a datg sufletulg, i apol lipin-du-se bine pe de-asupra, remâne acolo pentru totg-deauna (2).

In Muntenia, dach ung. mortù In viéta sa a fostil noro-

(1, Burada, Inmorm. p. 13. Lambriord, op, cit. p. 152. ei in Bucovina. com.de mal multi in0.

(2) Burada, Inmorm. p. 13-14-

235

0001, membriI familieI lul pal obiectuliä, cu care i s'a luattim6sura pentru secrifi, In grinda easel anume ca norocult1sä, nu se depArteze de acea casa (1).

In Transilvania, se iea m6surä asemenea dup.' ce s'a trnbrä.-catii, cu o atg, care se cautä, ca sá nu fie niel mal lungániel maI scull& de cum e mortuliä, ea apoI nu e bine. Ataaceea se aézà dupä, aceea, ca 0 In Bucovina, Inteo gauräde-asupra u§el dela casa mortului, anume ca sä nu se duc5,noroculiä dela casä, (2).

Secriula, numitil altmintrelea In Bucovina Ma, 0 Warn,cosciuga §i racla ; In Transilvania : sicria, &gap' , cosciugit,

trona, casa de brada, sghiabli §.1 copdreit (3). In Banatil:sicriii, casa mortului §i coparpa (4); lar In Muntenia: coschtga (5),se face tot-deauna dupà starea mortuluI 0 anume daca emal avuta din seandurI de stejariä, nueil §i frasinù (6), iardacá e maI s6rmanil din scândurl de bradti (7). In celemai multe 0'41 Insä, e datinä, de a se face numaI din scandurIde bradiä (8).

Scândurile se cauth In genera ea s5, fie eAtti se p6te denou6. Despre ac6stä, Imprejurare ne putemil Ineredinta Inca0 din urmät6rea poesie populard, din comuna BoutarIu InBanatil:

Moll, mandrä, sA morti si et1SA ne fae' unti coparsea,

Ionéna, op. cit., p. 36.Com de d-la Rom. Simil.Diana Nitu Macavei, Datinele pop. rom. la inmorm. publ. in gAmicula

familieTo an. VI. Gherla, 1882, p. 94. Burada, Inmorm. p. 14. Com, ded-la I. Georgescu, g.i T. Simona.

Com. de d-in los. Olaria.Burada, Inmorm. p. 14. Ionénu, op. cit. p. 44.Ioana Nitu MacoveT, loc. cit. Com, de d-la I. Georgescu.Com. de d-la Rom. Sima §i I. Georgescu.Pretutindene in Bucovina.Ve41 9*1 Burada, Inmorm. p. 14.

236

Copárveti de scAnduri nd (1)SA ne 'ngrelpe p'amändoI.SA se mire vi lumeaCe plätesce dragostea,Dragostea acea curatADela unt1 june vi-o fatA (2).

In l'undula secriului se puna In cele mal multe pArtl nu-maI nisce chinguOre curmezi§ti, depärtate unele de altele,pe carl se pune pupila stufra (3).

In Transilvania, dup5, cum arata §i urmätorula fragmentade bocetti, este datina de a nu se Infunda secriulti de totùla piciòre, ci a se 'Asa una' loca deschisa, care se numesceUfd:

Dar vi noI ne-omil duceIn pAdurY de brall'Gag el' i-omil face,Usuta de bradil,De scAndurr de fagiiCu u9X la picidreSA-ml vinA r5c6re,Dór de primAvarä.SA se 'nt6rcl iarA.Atund MAriuta s'o 'ntórceand cerbir ora secera,CAnd utele (4) ora legaAtund, atund . . . .

OrI mal niel atuncl (5).

Scandurl nol = Scandurl nenie.-135.n4(eniT légl unele vorbe, ca si ceI dinRomania, d. e. scandurI nol, in locti de scandurI n6ne. Veql I. Popa Retega-nula, TrandafirI si viorele, p. 207.

I. Pop6 ReteganulU, TrandafirI si viorele p. 138.Burada, Inmorm. p. 14.In Bucovina femeiusca cerbultif se numesce cerbòictl sa4 cita.aGazeta Transilvaniel», LIV, Brasova 1891. No. 22.

237

In cele mal multe pärtl din Bucovina la copia' ceI de pp.,carl mora, li se las& secriulú cu totula negatitil, adica neInfundatil tn pariea despre pici6re (1).

Partea cea mal mare de secrie, §i mai alesil la 6meniIceI maI s6rmanI, se face feIrte simplä. In forma uneI lädllungärete, In partea despre capù ceva maI largI, iar la pi-ciere maI Inguste, ci Cu capaculil sail coperi§ubl horizon-talil. La 6menii ceI maI avutI Insä, se faca, In genere,maI frumése, adicä se colorézà pe de-asupra cu negru, maIcu sémä, la 6meniI ceI mai b6trAnl, saü cu albastru, saù cuchmovaril rou, iar In unele p641 din Transilvania. precumbunä,-6ra In comuna Zernescl i altele de prin prejura, §icu cafeniti.

De-a lungulil capaculta, care In pra-R,onuinéscei se nu-mesce upleopa cosciugului» §i care in cele mal multe Oile Incovätitti In forma coperi§ulul dela casä,' (2), se face §io cruce alb5.. In unele locuri Insá astil-felil de cruel se facilnu numal pe capacil, ci §i pe de laturI, &licá pe fie-carescandurä. läturalà. In casula din urmä e de observatil §iaceea, cá secriulil e batuta de juril lmprejuril cu cuiecAroril cal:A"' e albù (3).

Totü aice trebue a Insemna i aceea cá i crucea, carese duce nemijlocitil lnapoia secriului §i care dupá trimor-mIntare se pune la capulil mortuluI, e totil de acea col6reca §i secriulil (4).

In cele mal multe 041 din Bucovina §i mai cu sémä, de candnu e vos a se duce mortulil la gròpà, cu secriulil descoperitil,

Com. de Tordc . ald lul Tordachi Isaca din Mahala.Com. Rom. aSkritl se numesce acela, ald cArul coperisd e orizon-

tald, iar coparea ald cIruT coperisü e ca coperiula case! adecä cu spinare.»Burada, Inmorm. p. 1 4. Ioand Nitu Macavei, loc. cit.Com. de da Rom.

Simd si altT RonaAnT.Ioan0 Nitu MacaveT, loc. cit. i in Bucovina.

238

se face pe de o parte §i pe de alta In dreptulii capuluI mor-tulul cate o ferestruIca, pentru ca sa se rèsufle, sa vada gl6tace s'a adunatil ca sa-lii petréca §i sail' lea qiva buna delaea, cacI se crede ca catil timpil BM °multi In casa §i anumede cum s'a aezatil pe laita sail masa §i pana ce vine pre-otula ca särla iea 0 sa-lil dud, la mormInta, elil vede i

aude tòte, numai nu péte vorbi nemica. Cum a sosita ins&preotula Incéta d'a mal vedé §i audi (1).

In Fundulil Moldovel, districtulil Campulungulul, se faceIn mä,na drépta 6 ferestruIca mica de aceea, ca pe acolo moduli"'sa se pelt& uIta In raiil (2).

RomaniI din unele pa* ale Muntenia creda asemenea,ca 0 ce! din Bucovina, ca mortulil aude §i vede t6te cele cese petrecii In jurula sèti, §i de aceea facii §i el la co§cIugilIn dreptula capulul o mica ferestruicä, ca sä. aiba. 0 malbine pe unde vedé §i audi sfaturile ce i se dail. Alp Ins&credil, ca acésta ferestrue se face de aceea ca sä. aibä, peunde Intra br6sca sa ciupésca din nasula mortuluI, ca nu-mal astil-fela Incepe a putredi (3).

In multe locurI o séma de 6menI §i maI alesil unil dintrecel maI bètranl, carl 41 a§tépta mértea din li In qi, 10fad' secriula singuri cu mana lorti, fiindil Inca In viéta, 0-0pregatescii comandulii §i cele trebuincl6se pentru Inmormln-tare. Ace§tia tint' secriulil, pana' ce le sosesce timpultk, Itntr'unftunghIeril alil tindeI, dar maI cu séma In podulil case! (4).

Burada, Inmorm. p. 14. Com. de maT multi Romani din Crasna 0 altecomune din Bucovina.

Com. de Const. lierche01.Dobre $tefanescu, Studia asupra literaturel poporale publ. in aLumina

pentru toti, D an. IV. BucurescI 1888. p. 369. Ionénu, op. cit. p., 44:6De o parte0 de alta parte a cosciuguld unul morta se face cate o mica ferestruica, ca saaiba mortula pe unde sa se resufle, sa vada pre ceT ce-la conduca la morminta0 0.-0 iea*cpua buna dela et»

Burada Inmormint. p. 16. Lambriora, op. cit. p. 152.

239

Acestil obiceit de a-si face singuril ca mánele sale secriultse pästréza mai cu temeIt In Tara-romtine'scet, judetult Muscelt,apoI In Transilvania, partea de sus a tinutulul Fágarast,In Banatt, in comuna Picinisca, Toplett i altele (1).

Dupa ce Fati gatita acuma de facutti, asternt pe fundultisecriuldi geluiturt, adica surcele numite altmintrelea i hclf-

chiute sat héspe de geläg, tnsa numaí de acelea ce at caluttdela sandurile din carl s'a compust secriult, niel candde altele, i despre cari se credo ca cump6rate flindt sean-durile anume pentru mortil, nu trebue nimia s'a rtmâledupá dinsulù, i jaral ca s'A alba pe cea-laltá lume cu ce-§1apta toculti (2).

In unele parp atatti din &cocina cata' si din Transilvania,In loca de geluiturl, se asterne fènil saú paie, iar de-asupraacestora, catt e fundult de lungt, o bucata de pán15, nouä.de casa% (3).

Dupa ce at asternutt II pura la capa una sat dou6 perinuteumplute asemenea cu geluiturI (strujituri de lemnt), ffinti,otava sat paie (4).

In timpti de vara se umple adese-orI si cu floff, iar iérnaCu flor:1 uscate, pe carl mulp din locuitorl at tngrijire a leaduna de cu. timpt.

In Basarabia, i anume in unele sate din tinutulti Sorocaperina mortuluI se umple cu Orina dela mormtntil (5).

De-asupra perinel se c6se dou6 cordele rosiI, in formá.

Burada, Inmorm. p. 16.Com, de d-ia V. Turturéna, preotd. Averchie Macoved, preotti i Nic.

Cotlarciuca, stud. gima.Com. de d-la Av. Macoveia, V. Turturénu, Ionicá, ala lui Iordachi Isaca:

«In secria se puna surcele din 011a, érbli verde niel cAnd, cAcl néinurile mor-tuluI s'ara topi dupg dinsuld ca i dila, s i Rom. Sima.

Ropcea, com. de I. de Cuparencu , In Badeuta, com. de Av. MacoveT, inBaia, com. de Tita Zaharescu, (Vec i Burada. Inmorm. p. 15.)

Burada, Inmorm. p. 16.

240

de cruce, iar sub perinii se pune In unele locurIcu at5., sàpunulil çi pieptenele cu care s'a sp6latil §i piep-tAnatil mortula (1).

In unele localitatI din _Moldova §i Te'ra-Romtindsca tnsä.punulti, cu care a fostù sp6latil mortulfi, pieptenele cu cares'a piept6nattl i aculti cu care i cusutil hainele, §i cartInsemnézä, ca sä aibä 0 pe lumea cea-laltä sàpunil de sp6-lata, pieptene de piept6natil §i acú cu care 85,-0 c6s5, hai-nele cand i se vorti rupe, nu se punt"' sub perira, ci lnauntrultiacesteia (2).

In unele locurI este datinä, ca mortula sà se a§eze In se-cria, lndatá dup5, ce s'a g5litil acesta de flcutil (3), In celemaI multe Insá abia a treia i i anume nemijlooitù lnaintede sc6terea sa din casä §i ducerea la mormtnta. Dec1 In a-cele sate, uncle este datiná a a§eza mortula mal 'nainte,me§terulil ce l'a fAcutil llù aduce mai de grabä, pe cand Incele-lalte abia In qiva de pe urml

Femeile 1nrudite cu mortulii i mal alesa bocitórele deprofesiune, cum prindti de veste, cá me§1erult1 vine cu din-

lndatà 11' iesil lnainte i lncepil a boci diferite bo-cete, cu deosebire lush' de acelea, carl se referescil la secriti.

'Jai as-VI-felt-1 de bocetil din comuna Voitinelii, districtulaRädautil, In Bucovina, care se bocesce mal cu séma la a-césta ocasiune, sund precum urmézd :

Sc611, sc1511 Dumia-ta,deschide gurita

*i verb& cu noI ceva,

Com. de V. Turturénu ; veql i Burada, Inmorm. p. 16-16.Ionénd, op. cit. p. 43. Revista pentru Istorie, arch. i filologie.

Bucuresd 1884. P. 387: «In Prahova mortuluT ii pune in pern§. sApuna, piep-tene pentru a se spèla i piept6na pAni va ajunge la Lambriora, op.cit., p. 166.

Com. de da. I. Georgescu : aMortula la noT stà numaI o di pe laità, du-aceea se pune in secriti.»

241

CA de cAnd aT adormitd,Cu noI nu al mal vorbitd.Si cum de te-al induratdSi pe noT cA ne-aT lAsatùSi nu ne-aT datd niel und sfatd.Buna casa al avutti,Acésta nu ti-a placutd ;Cu me§terl nu te-al tocmitü.Dar el singurT ad venitd,Alta. casa ti-ad croitii:Fall u§T, Mt% fere§t1Dintrinsa sA nu mal ie§T.Niel n'aT WO de ffelutd,Niel feréstra de pravitilSi niel u§a de e§ittt,Numa 'n ea de putregitd (1).

Alta bocetti din comuna Man'Astirea-HomoruluT, care ase-menea se bocesce la acésta ocasiune, sunA a$a:

Tatueuta, grija n6stra,Grija ndstrA, mila n6stra!Mandra casa ti-aT faeutti,Matali nu ti-a placutd.La stolerid ca mi-al plAtitdsa despice-und bradt1 in dou6Ca salT facA alta noua :Fara u§I, fail fere§tT,Acolo sA viepieseT.Nu-T feréstra de privitaSi niel scaund de §edutdCi numaT de putreditiá.$i cum mi te-o scosil in prunddDe-amù nu-T yen' mar multi"' (2).

Alii treilea bocetti, din comuna IgescI, districtulil Storoji-netula, sunä. astil-felil:

Com. de Dimitrie Cirdeid, proprietara.Com. de d-1A. G. Avarna. Inv6tAtorU.

alarlantl, Inmor.n. la Romani. 16

242

Da cum de te-aI indurata*i casuta V-a1 lasatti,TI-al lasat'o lumin6sa

l-aI catat'o 'ntunecelsaRiede usI far'de ferestT.Nu te duel' sä veselesa.Cl-acolo sa vecuescI;Nu te duel* ca sa Inflorescl,Da te duel' sa vestelescI (1).

Precum facil bocitelrele din Bucovina, totil asa fact' sisurorile lorti din Transilvania §i Moldova. Acestea, cum Odilea se apropie mäestrulil cu sicriulil, asemenea prindti a sevaicara si a hod, dicèndti celea din Transilvania:

11-al facutti casa de bradilSA traescI in ea cu dragil,Fara usT Ewa ferestl"In ea ca sa vecuescI.Ceca érti-T incuIataTotil cu lacäte de pétra,Cu lacate de argintùCine s'a dust' n'a mai vinta (2)

Sag asa:Cate egg noT am avutùNiel' una nu ti-a pläcutti,Alta casa tl-al facutti,Far'de usT, far'de ferestITail in ea O. vecuescI,Cu noi sa nu mal graese;Riede 41, far'de obl6neSA nu esT vara la gre (3).

Cele din .Mololova:

Dict. de Ilie ala luT OnufreT Frumla, rezWi.Com, de dia Rom. Sima. Vinta=venita.Com, de da T. Simona.

Diet. de A. Pletosil din RAd4enT.Diet. de M. Nistorii din MAlintCO!TI. de d-lil Rom. Simil

243

Bung casa mi-al avutti,Matali nu tl-a placutil ;La me§terT al poruncitilSi-alta noul tT-a croitti,N-

FAr'de u§T tar'de fere§tIInteinsa sa vecuescT ;Niel nuI u§a de e§itti,Niel ferésta de pragita,Numa locti de putrelial

Sail aa :MAndra casufaI avuta*1-alasta nu tl-o placutti,Alta noua tl-aT gatitil,Nu tr aT gatitil de traitil,TI-al grititti de putre%litù' :Far'de u§T, far'de fere§tT,IntrInsa sit putreclescl.Plange casa, plange masa,Ca de stapanti e§tT rgmasa.PlAngetT uM, plangetT fere§tI

i vol tuspatru pareV,CA de stapanti r6mAnet1 ! (2)

Dupä ce ail adusil acuma secriulil i dupa-c6, petrecutafiinda de bocitére, rail bagat In odaie, unde se all& mortulil,dol sati patru MO dintre 6menil ce se aflä de faVä radicgmortulil cu cea mai mare precautiune, ea nu cum-va sä sevatame, de pe laita sail masa, unde a stätutti pâra atuncl,

' i-16 punil In sicrtil.Mal 'nainte lnsä de ala pune §i a§eza este datinä In

unele pärtI de-a afuma secriulil cu tämäie sail cu smirnä (3).In Bandit, lnainte de ce punt1 mortula In sicritl, presurä

(1)

244

pe fundulti acestuia vr'o cate-va bérnbe de prag; dupa ad-sta ungti secriulii pe dinla'untru cu unti felil de uns6re pre-OAR& anume spre acestù scopa i amesfecatà cu anig (1)prail i leusténil; In fine incingii asternutulti cu unù ruga

c'o fasie de teIti murata (2).Bugulg se pune anume ca sá servésa, mortuluI ca gardii

spre apèra de spiritele cele rele, ca sa nu p6ta Infra ladinsula ; teiula muratg se pune In credinta, cä spiritelecele necurate niel cánd nu se potti apropia de dinsultimaI alesù atuncI cánd e jupitù de pe truncliiii, In liva deSan-Glorgia (3).

Cand se aséza mortulti pe laita saa pe masa, spunti celce-1ü ask& ca are sa sé15, acolo numal o i saü treI, lar°And iú punil In secriil icù ca are sa séla pentru vecInicapomenire, adecá pentru tot-deauna. Prin urmare, trebue deasta datä sä, puie länga dinsulCi i t6te obiectele acelea, cadcredil el, ca-I sunt de neap6rata lips& In cea-lalla lume (4).

Deci cum rag asezatti In secrig, daca e Inaintatil In vérsta.punt], alaturea cu dlnsulti si o bucata de pane, unti drobu-soril de sare i béul sù, care In mulle parti se impodo-besce cu o nalramä (5).

UniI punil numaI trestia saú b6tula de alunti, cu care s'aluatù mèsura spre a-i face secriula (6).

In Banatg se pune aläturea cu dinsubl baticelula 'delaesirea sufletului si o secere vechie (7).

Anru= Mu= usturold.In Bucovina se dice ateitt topittln.Com. de daIos. Olarid. Vedl despre puterea Rugulur i «Gazeta Tran-

silvania) an. LIV. Brasovd. 1891. No. 134. foiletond.Cred. Rom din mal multe pIrtT ale BucovinaCom. de V. Turturénd; vedf d Burada, Inmorm. p. 16. Lambrior,

op. cit. p. 155. M. Besand, stud. cit. in. «Albina» an. I, No. 57.Burada, Inmorm. p. 16.Com. de did Iosifd Olarid.

245 --

l'ene acestea se faca creçlêndu-se c mortulil In c5.16toriasa cea lungd,, ce are sd o taca pe cea-laltä lume, avéndil asuferi frig, eáldurd, sete, Mine, si multe alte supérdef, sáaibá, ce manca, In ce se rezima cânci va fi ostenita, i cuce se ap6ra de câni (1).

Acéstd, credintä a poporuluI se cuprinde i in umatcíreleversurl, ce se cantá la mortii:

Acum ciasulti mi-a venitiilumea am parasitti ;

Acum m dual cale lungii,N'am nemid. ajung4;VeniV totT câçi m iubitICu mine calaoriV! (2)

Saù:VenitT carilCu mine cal'étoritl ;Eu m6 dual in cale lungti,N'am nemicA sA-mI ajungd (3)

Credinta, cá mortulil c5.16torindil pe cea-laltd lumeavé nevoe de una bétù pentru a se apéra de câni, amin-tesce pre Cerberus, vestitulil °Ano cu treI capete, päzitorulainfernului.

Totil aicea putemü subsemna 'Irle& i datina i credinta Ro-rraniloril din Transilvania de-a merge rudeniile mortuluI adoua çli de cu nepte ca sd stropéscd cu apd mormintulti,

tdmdeze i sd aprinc,b1 toiaguld pentru a inibleindiea:celda ptinantulta, ea si nu latre pe noul4 6spe venitg, intrecele-lalte morrninte (4).

Burada, Inmorm. p. 16. Lambrior, op. cit. p. 156. «In Ardéla se punein secria o maciva noug cu care O, se apere rAposatula de dumianT i sa serazime in lunga4 cllétorie.»

M. Besana, stud, cit. in «Albina» an, I. No. 67.Lambrior, op. cit. p. 153.Burada, Inmorm. p. 69.

246

La ciobanl li se maI pune i fluerulti cu care cántall la ol (1).In munlil apuseni al Transilvania i se pune de-a lungulti

trupului o ata albastrá de lada precum si o bata cata elti delungä, i care, fiindil la untl cap6til crepata, se pune In ore-patura unti creitard ca sa platésca vama, iar cu bata sa sesprijinéscá, In lun,ga lui cal6torie (2).

Daca repausatulil e copal de M'a, atuncl i se pune InBu,covina lapte mulsti din ta mane-u Intr'o ulcicutä, rácutädin céra galbena i curata, lar daca e Int6rcatti, adica cevamal marisoril, i se pune o bulca' (franzola) satí placinta. Tóteacestea Insemnéza ca s'a alba ce mánca In cea-laltá lume,In raiil (3).

In Banatil, §i anume In °rasura Caransebesil, daca' m6revre-o femee, dupá care aú r6masil copiI miel, este obiceiulaa i se pune In secriti atátea päpusl cap copa' aù r6masti,pentru a-I da óre-cum pe ceea lume chipulA copiilorn s6Ica sa-i. aibá, spre mángáere.

De se 'ntImpla se mora cineva dupa Pascl, In s6pt6manaluminatä, atuncI, pe langa, tóte cele-lalte, se adauge i unaoil TcT.1 (4).

Dupg ce s'ati asezatti acuma i obiectele tnsirate OLA aicese pune de-asupra mortuluI o bucatá, de Onza cátil dInsultide lunga, iar pesto acésta une-on i peli6rdpre care ln timpulti din urma indatinéza poporula a o cum-Ora din dughénä, (5).

In Muntil apusenl al Transilvania trupulti mortuluI se

(I) Burada, Inmorm. p. 16.Francu, op. cit. p. 173. Bojinca, op. cit. Nota dala p.212, «Intealtele se

crépi capatula batuluT de-asupra ai se baga banutula In acea crepatura.»Com. de Const. Corvina, stud. gimn., «La nol lit MihovenT, dupá ce a tau-

rita cine-va ai ama 11 gata ca sa-la duci, if puna melfa, care l'a mi*til, o pli-cinta pe piepta, ca sa aiba ce manca in rala.»

Burada, Imorm. p. 16-17:Com, de d-la Av. MacoveT qi V- Turturéna, preotT.

247

acopere asemenea cu o panza alba tesuta In cask care senumesce urdicaria, fotiolit saa giulgia (1).

Mara de acésta mal este datinä In unele sate din Bu-covina de-a se Impodobi mortula iarna cu busuioca i bre-beneI, ale camal frunde se lipesoil cu pacostélk iar varase puna tota feliula de florl de gradina (2). Copilelora li se-pune de regula de-o parte si de alta Camela .111oicif Donz-nul ui (lat. Convolvolus arvensis).

In Transilvania vara se impodobsce asemenea cu totiifeliula de florI de gradilla, iar iarna mal cu gula cu bu-suioca FA tetpetiagd (3).

De-asupra pe secria, adeeä dupa-ce s'a pusil acum capaculüsi s'a Inchisa mortula, In cele mai multe pártl din Bucovinase pune o bucata de panza ca de lungimea secriuluI, unastergaril saa mai rara una 15.Icera, carele rèmane acolopana dupa prohoda, iar dupä prohoda se da aù preotului

altul omiI de pomana.CununI de florI se puna, mal alesa la t6ranI, f6rte rare-

ori pe secria. La ceI maI inteligeng trisa i cu deosebirela ceI de prin orase mal desa.

In Transilvania, districtula Nas6uduluI, sälasula se acoperede regula cu asa numita asedie», care se face din panz'anégrb., de comuna din postava, si se pune In forma' de crucepeste sälasa, adeca de la capa spre picióre si de-a curme-zisula sälasuluI (4).

Franeu, op. cit. p, 173.Com. de d-ia V. Turtureand, preotd. i alt1 RomAnT din Bucovina.Com. de d-ld Ron. Sima.

A) Com, de d-ld T. Simond.

248

XX.

PETRECERE A.

A treia li dupa repausare urméza de regula inmorminta-rea sail ingropliciunea.

Esceppne dela acésta regula general& se face numaIatuncT, cand áiva lnmormintaril ar avé sa cad& Lunia. incasuld din urm& se las& tolil-deauna pe a patra c,ii, adechpe Mari, sub cuvintil, ca LunIa, fiindil capulil gptemâneI,.e rea de mérte pentru ceI ce r6mânil In viéta (1).

Marl de acésta mal e de Insemnatil Inca i aceea ca fie-care lnmormlntare se face dup& amiadl §i anume iarna intredou6 §i cincI, iar vara lntre dou6 §i §épte ore. Mal Um-puriii sail mai tardiil deal In intervalula acesta se face-

&ma numaI atuncI, când cadil mai multe InmormintarI launa §i aceea§1 di F,ii preotulil nu e 'n stare sä le faca pe-Lae de-odata, sail când mortulil e dinteo stare maI nobila

(1) Dat. si cred. Rom. din Bucovina. Vag si Ionéna, op. cit. pag. 41. 01,u-tact nu se 'ngroipa, morg cad o iea de Lunla, capula saptamaneT, si e rail demérte pentru eel in viéta.A. Pletosa: aNu se, 'ftgrepa Lunra, pentru ca e ince-putula saptamaneT si ar muri tot't din casa.»

(1) Schott. op. cit. p. 302.

249 --

si mal avutä, si némurile sale pretinda anume ca sä se In-morminteze maI de grab5., ca petrecerea sä fie cu atata malpompósä si mal frumósä.

In Banatit nicI una Romana nu se Ingrópä diminéta, dincausä, c5, ndmurile sale voesca a-I espeda sufletula card' tintasa dimpreund cu mergerea spre odilmä a sórelul. In ca-suit' contraria' se tema, 05, sufletula repausatului, pe °andse aflä sórele In urcare, lesne ar puté sä apuce pe al r5,-täcite, §i sa, cad& apoI jertrá vre-unuI strigoia r'dtacitora (1).

La óra hotärltä pentru petrecerea celul moral la locasulade vecInicd odihnä, totl eel ce doresca a-la' petrece lncepaa se aduna de prin bite partile, si dui:0, ce rail mal pri-vita lined ()data si aa särutata crucea sail icóna de pe piepta,rostinda' In tainä unil «Dumnafeti sa-lit lerte i sct-i faca partede imp&atia certului,» se postézä uniI In casä, iarl alp peafarä, adicg carI pe. unde apucä, asteptancla sosirea preo-tuldl.

In acelasl timpa se aduce de la biseric5." si procesia me-nitä. pentru lnmormintare, si anume: crucile, prapurile, sfes-nicele, serafimiI, stégurile si näsälia sail drucusariI (ruditele),cu cari are sä, se ducä, mortula la grópa.

Una dintre némurile saa cunoscutele repausatulul, cumvede di, a sosita acum Intréga procesie, care, In cele maImulte 041, se razimd panä la pornire-de stresina easel saila une colnicIóre, ¡ea mai multe stergare, nilfrämI, tulpanesaa tistimele, dui:A cum si-a dorita' cela repausata si dupäcum sunt si mostenitoril sel de avutI si de darnicl, si lafie-care cruce, prapura, sfesnica si serafima, lég5, cate una'stergara, tulpana saa tistimela.

In unele pärtI dimpreunä cu tulpanele acestea e datinä,de-a lega inc5, si cate una colaca.

250

Totil aa facil ele si cu bradulil, pomuld, pomenele, co-liva, pausal i crucita, care se duce nemijlocitti In urmamortului La fie-care lége, eke unuld saù, dupd Imprejurdri,cate doue testimele i cate dol colad, cari sunt meniti pentrucel ce ail se, ducd obiectele respective panä la mormIntil,de-acolo Indereptil, cdcl afar& de testimele i colacil acestiaIn cele mal multe 04 nu mal capeta nimicil alta pentruostenéla ce o ail,

Ce se atinge de ducerea mortului, apol acésta atarnd totd-deauna dela etatea precum si de la deprinderea località$ii, Incare a repausatil acesta.

Asa, In unele pdrti, se duce pe manl, In altele pe ndsälii,iardsi In altele lntFund card cu bol sail in sanie, iar In

orase cei maI avutl se duct' i cu patara sad caravana.In Moldova §i anume In judetuld Fälciù, comunele Bunescl,

Deleni i allele, precum i In mai multe comune din jude-Nemtd este obiceiulti sd se clued mortulil la gr6pd cu

sania, fie vara, fie iarna, pentru ca sd-1 fie calea mai usóräsi sá nu se sdruncine. Multi din eel mal fruntasi Injugadoi saù patru bol negri.

In multe locuri boil se Injugd, cu juguld resturnatil, ard-tandil prin acdsta c'd murindil gospodariulil tóte ail sä mérgäpe dosil i färd renduelä (1).

Obiceiuld de a duce mortuld cu sania e usitatil re'raOafiuluip , und micù inutù locuitil de Romani, care cadeparte la comitatuld Ugocei, parte la. alit Satmarelul, dinMardmuresil, apoi i In Gherta-mare (comund romanésed)totil de ocolo, iar boil, Gael tragd sania, p6rta In córnecolad i tergare (2).

(/) Burada, Inmorm. p. 21-22.(2) Ioand Nitu Macoved, «Dat. pop. la inmormintArtu in oAmioula familiar

an. VI, Gherla, 1882, p. 94.

-- 251 ---

In Bucovina obiceIulil de-a duce mortulil cu sania e usitatilmal alesù iérna, când ométulil e férte mare, si cu deosebireIn unele sate de la munte, unde locuintele omenescl suntférte depärtate de biserica si de interimil.

Atätil iérna câtil si vara se duct' cu sania numal In-unele sate de sub pélele muntilortl, precum bun& 6rä, InBälkéna, Crasna, IlisescI, dar si aicI numaI ceI InaintatiIn vIrstä, si la sanie se Injugä, bol negri sail plAvanl, pecAnd tinerelulil se duce .de regulä cu näsälia pe umere (1).

Vara in multe sate atatil de la munte, 6,16 si dela térä,se ductt i cu carulil, la care se Injugl dol saù patru bol (2).

In celelalte sate din Bucovina, i cu deosebire In celedela térä, fie iérna fie vara, ce! 1naintatI In vIrstA se ducil(le regulä, cu näsalia, copiti cu ruditele, iar eel de totti mielsubsu6rä.

In unele pärg din Transilvania, precum bunä 6r5. In

(Matti, se dual, ca i 'n unele pätfi ale Bucovinei, saù cuajutoriuld unortt (rude de morta,» carI se pästréza In bise-rick sail pe nisce lemne, earl se aruna. apol In grépà,In sfärsitii, cu ajutoriula unoril echindéue,» earl' sunt ale du-atoruluI mortulul (3).

In districtula Nas'Audulul mal fie-care mortil se duce cunasalia, numità altmintrelea si «carula mortilorg numaIrare orI cu carulil (4).

In Muntil opuseni al Transilvania se duce de regulä, pee,artt, i dacá mortulil e tènèril i avutil, se prinda la carileke patru bol cu creng1 de brada i cu nAfrAnil coloratela cérne, iar la grumazil cu clopote (5).

(1) Com. de M. Jemna, stud. gimn. i al(I Rom(knt.0) Usit. in Bilca, Campulunga, Bréza etc.13) Com. de d-ia Rom. Simd.

Com. de T. Simona si Al. Boeritl.FrAncu, op. cit. p. 174.

252

In cele mal multe partI, unde este datina de a se ducemortulil cu násalia, ceI cas5.toritl se ducil numal de &Aftabtirbatl, iar cel tinerI numaI de dará*, tinerI.

4a In Bucovina, atatil bärbatiI câtil i nevestele se ducade ctitrá patru barbatI, maI tineri sati mai InaintatI In etate,dupa cura e §i mortultl, §i'mbracatI ca totil-deauna ; pe cândfecIoriI cel holtel §i fetele cele mari, numal de alisa patrufecIorI holle!, carI sunt de regula Imbräcatl in sumane negro§i lncal41 cu ciobote, aI cgrora turetcl sunt datI in sus,saa cu papucI, dupa cum li e adeca i portula, iar lagâtú cu basmale negre (1).

Totti a§a Inclatinati a duce pre ceI mortI §i vechil Romani.Servius la Virgiliù ne spune cá «rudele cele maI aprépe

de sexa bärbatescil aveati Ingrijire de a duce sicriulan (2).Fie-cäruI duc6toril i se da ca r6splat& pentru munca sa

cate unù §tergaril, tulpanti sail o basma frumés5., de carealarma unii colad' (3).

In unele sate, dar maI cu sémä pe la orne, duckoriloratineretulul li se pune la pieptil §i cá.te o flére, iar la manastangä li se légá, cae una tulpanil, testimelti, §tergartl, o

basma sail o petea négra (4).In cele mal multe sate din Bucovina, când mére o fatä

Dat. Rom. din Ropcea, com. de Em. de Cuparencu, stud. gimn.; aacelorti din Costana, com. de Dragogd Bumbacd, stud. gim.; a acelord dinCampulungd, com de V. Burduhosd ; a celord din Funduld-Moldovel, com. deConst.Merchegd, stud. gimn; gi a acelord din ToderescI i S6tonetd, com. deI. Avramd.

Aen. VI. 222:Deferendi feretrum propriqui oribus virilis sexus dabatur munus.

Dat. Rom. din Badeutd i alte sate din Bucovina. In Transilvania, dupitcum ne scrie d-ld R. Simu, li se da cate und gtergard, orI o traista,carpd sad o merindép.

(41 BerchigescI com. de G. Velehorschi, stud. gimn. ; in CAmpulungii, com.de V. Burduliosil, stud. gimn.; in Funduld-MoldoveI, com. de C. Merchegil

253

mare sail una feciora holteiti, este datina de-a li se pune,pe langa due6torI, lncl si drusce §i vdteijei, toemaI ca si ands'ara marita si 'nsura si i-ar duce la cununie, pentru di mòr-tea pentru dInsiI se consider5, ca si o nunta (1). lar& druscelesi vatajerí se alega de regula dintre némurile cele maIaprépe ale celuI repausata.

Druscele, earl se puna mal alesti la fecioriI cel holteI, suntImbracate In camás1 albe si cusute cu stramatueà négra apoIIn bondite (piepterase), Ineinse eu catrinte, eu capula gola sicu p6rula despletita.

Kiteljeii sunt Im,ObracatI cu camesI albe de bumbacti sicu piept'árase, lnsä, mai alesg cu sumane negre, si daca-1

timpula frumosa lncaltag cu ciobote sail papucl, cu capillagola, si In mana cate cu o ploscá si cate cu una lAtil, decare e legata o basma négrä, niel cand hisä, alba ca lanuntl (2).

Unele drusce, precum buna-6ra cele din comuna 13515.c6na,duca In manà cate o naframa si bocesea pe cela morta pa-na la grepa (3); altele trisa, precum cele din Stupca, nu facanimica alta, ci numaI dual sfesnicele cu luminele aprinsepe langa morta (4).

Unff vdteljel, precum ceI din Balacéna, impuso& tota dru-mula pana' la gr6pä (5); altiI lnsa, precum cel din Stupca, sedual aläturea cu mortulii pana la grépl, iar dupd Inmor-mlntare, postandu-se ranga portita tinterimulffl, dail petrec6-

Com. de Em. de Cuparencu, «In Ropcea, districtula Storojinetu10, pe unaflAcIA tia ducn totA-deauna Mal!, iar' pe o fatA. mare patru vAtAjeT, ca si cAndar duce-o la cununie, cAnd se mAritl. El (pea adecl cä o ducd la cunurliepe cee-lalt1 lume.»

In Stupca, com. de A. BaciA; la Balacéna, com. de M. Jemna.Com. de M. Jemna.Com. de Al. Bacid.Com. de M. Jemna.

254

torilord rachiuld sad vinuld, ce-ld aù In ploscd, de k ufletuliicelul repausatil (I).

In Vicovuld-de-sus la InmormIntarea unul fedora sad aunei fete marl se punt' numaI cate doI vdtajel i cate douèdrusce. VdtdjeiI capètd cate un bètd cu näfram5. i cate undstrutd de flori la pieptd, iar druscele numal struturl de florIca la nuntä. Druscele bocescd tot(' drumuld pe mortd (2).

In Bilca, unde e dating, de-a se pune numal und singurdvetteljela, acesta se duce lnaintea mortuluI sad mal bine lisd

fruntea procesiunil, §i cinstesce cu rachid, tocmal ca §i

la nunt5., pre toti 6meniI ce-i Intalnesce pe drumil (3).In Costana, dacä m6re und feciord, pe l'angd fie-care din-

tre ceI patru feciorI, carl ducil mortul'd, merge alätureacate-o fatä mare, care repesintä druscele din alte sate; iarla fetele cele malt pe langa ceI patru feciorI, earl le ducil,ma.' mergil Mc& patru alaturea, §i ace§tia sunt vdtdjei (4).

In Banata, ciao& repausatuld este june, se cautd patru fetemarI i patru junl de virsta Jul. Cand plécd la biserieäcel patru junl iaù sicriuld cu scaunttlai pe umerT, iarturea cu fie-care dintre (IMO merge cate-o fatä, care tineo panglied lungd. §i ro§ie peste sicrid dimpreund cu sótaeI de cea-lalta parte, adeca d oi feciorI §i dou6 fete sunt de-&MCA picielre §i doI feciorl i cloud fete de aträ capd, i a§amergd pan& la biseried §i de-acolo la cimitird. Celord patrufete li se maI da sd tind In 'nand, cea de laturI de mortti,adecd In cea estremd, Inca §i cate und m'érd frumosti In careeste Infiptd o panä greased., adecá o fl6re artificiòsä de du-ahiand.

Com. de Al. Bachl.Com, de d-in V. Turtureaml, preotaCom. de Iustina Cardeia, stud. ginm.Diet. de George Bumbacil, proprietariti.

255

Daca insa repausatulil e fat& mare §i nu e tare grea,atuncl o dual patru fete frumosil 1mbräcate §i impodobite.Iar daca e corpolenta .0 sicriulil greil, atuncI o ducil deregulä patru feciorI, carora le urméza patru fete ca 0 lafecioril cel holteI (1).

In unele comune din districtulil Nagudulul In Transilvania,fetele cele marl se duct' la gr6pa pe nasaliI purtate numalde fete marl, iar flacail numai de fläcal, §i cel casatoritl nu-mal de cdsatoritl (2).

In alte comune, totil din districtulil Nasèuduldi, dacä,mortal e pruncti, nil duce tatalil sn, iar daca nu are tata,atuncI Ilil duce rudenia cea mal de apr6pe a sa.

Daca mortulil e fecioril, se duce de catra feciorI, dará tota-déuna cu stégil, care, dupa Inmormintare, se pune pe mor-mIntil. PrapuriI, crucea, precum 0 cele-lalte obiecte procesualeInca le ducil numal feciori §i de regula amiciI CBI mal intimial. repausatului.

Fetele marl lug sunt duse de feciori earl le punil pesala01 o cununa de flori.

Pre ceI caiatorip 11 dueú unele rudeniI de ale loril.Dacá mortula e bdrcina, lla dual fecioril s61; de cum-vanu are feciorI, ci fete maritate, atuncI tlil ducil gineril $61;iara de nu are niel de ace0a, atuncI Ira duct' némurile celemai aprelpe.

Tottl ap. se Intémplä, qi cu dusula mueriloril betreine.Fie-care mortil mare se duce de regula de caträ, patru

in0, carI cap6ta &Ate o naframa §i unil colacil, In care adeseorl se bag& §i chle-va parale (3).

In alte parff ins& tom dill Transilvania, daca mortulil e

Com. de cl-niI Ioand PopovicI si Iosifd Olarid, invèlltorl.Burada, Inmorm. p. 22.Com. de d-lil T. Siinon si AL Boer'fd.

-- 256

barbatù sal' femee, 115 dual 6meni mal de apro5pe sal' veciniI,cari capeta cate unil cola.cù, cale o lumina de cérä si demancase (poma*. Daca insa sunt fete marI sail copilandre,le ducil nwnaI feciorl, mil capeta cate-o arpa frum6sa (1).

In Moldova, judetultt SuceviI, plaiulti Muntele, betranil seclucti numaI de betrani, fecioriI si fetele marI numaI de feciorI,jara baetiI si copilele numaI de bdeV. Mara de acesta prefetele marI le petrecti numaI fetele mal:1, cu carl ail fetitùimpreuna si aù träitil bine si anume tot-deauna cu pendadespletitti (2).

In Basarabia fetele marI sunt duse numai de flacaT, cari111 légä la mana cate o basma Batí nafram5, ca si vorniceil.

Nasaliile la ceI seracI sunt Impodobite cu scentä sailchilimü, iar la ceI bogatI cu stofa, 'din care apol se fact."'

vesminte la preotl (3).In timpurile vechI, ne spune Principele Dim. Cantemirtt, ca

daca mortal a fostù oficeril fin militio, i se Imbracail cailIn pänura negra, si de-asupra lorti se puneatt vesmintele celemaI pretióse ce le ayuso defunctulti. Inaintea cadavruluIse ducea o sulip, de care spanzura o sabie Ola cu ma-nunchluIù Intorsil; iar de améndoue partile mergeaft vre-ocatI-va soldatI ImbracatI cu pancere si coifurt Ochil cai-lora se frecail cu sud"' de cépä sail cu prafil de puscä,ca sa se arate ca si cand ar plange si el, ca si émenii,rnértea domnuluI lora.

«Daca muria unù boeril, cadavrulti luI llil petreceasi Domnulti cu t6ta pompa sa de curte; si daca defunctulila fostù unulti din ceI mal marl boerI, atuncl duceatl lnaintealid semnele boerieI sale pana la gr6pa, si apoI le duceatt

(1) Com, de d-16 I. Georgeseu, inv6(Atoril.(21 Dic. de A. Pletosa q i M. Nistord.(3) Burada, Inmorm. p. 22.

257

iarlsI Ind6r6pta si le puneatt In sp515.rie saù divanil; darscaunula i locula luI r6mâne desertil ceIi putinú treI dile» (1).

In acelasl timpil, când se aduce procesia saú putinti cevamaI târiù, sosesce i preotulil care are s5. implinésa servi-ciulü

Bocitérele din Bucovina, cum flú Arescil de departe cA seapropie de casa repausatului, deauna Incept' a se valeta, a'pod si a dice:

Sc61A, sc611 dumnia-tadeschide ferésta

Si privesce printeinsa,CA-tl vine carte domnéscADela noT sti te pornéscA.Nu te porn6 spro träitti,Te porn6 spre prApAditti.Ti-a venitd carte, venial,SA fiT gata de pornittiInapoT nu de venittí,CA te-oril duce cu cArutaSA nu viT cAttl iT lumuta,Te-ort1 duce cu patru boTSi nu-T mal veni 'napoT,Te-orti duce pe nAsAlilInapol sA nu ma viT (21.

Sail asa:MtimucutA, mila n6strA,Uitii-mi-te pe feréstrA,Ti-a sosittl carte domnéscADela noT sA te pornéscA.Séra incA n'a sosi,Dela noT mi te-orti por'Si 'napoT nu-T mal veni.

Descrierea MoldoveT, edit. Acad. rom, p. 149,Din Voilinelü, com. de Dim. Cardeiti.

Mariana, Inmorm. la Roman!. 17

258 --

Séra dacA ml-a 'nseraTare nu te spAiminta,C 'nainte tl-ortt esiHlubT cu pene impestrite,Cu fete posomorite,Cu chicile mucelite . .

Aceia nu-sti hulubeT,C'aceia-sti chiar fiiT ti,Ce-ail mmitA mal de demultAST ad putreqitti in plminttt . . . (1).

Sail asta- felti :

&MA, sc61A, dragultt mett,Draguld metí, iubitulA me6 !Si te uitA pe feréstACA-tT vine carte domnésclDela not sti te pornéscA.Iac5 cartea c'a sosittiSi dela noT te-ail pornitti.

Cele din _Moldova:

Puisorula mat iubitti!Sc61A-te ea 0-o venitil,Ti-o venitti carte domnésaDela noT sA te pornéscA,Carte 'n patru cornureleScrisl cu lacrimT de-a meleSi 'mplutA cu mult5. jalo.Da ett mA rogA dumitale,Dach-mi fact acéstA cale,SA ma vil pAn' la feréstaSA veq1T cum trAimii in casti! (2)

Iarä, cele din Transilvania, In cast' cAnd mortal e o fat&mare, bocescti astil-felti:

Din CAmpulungd. com. de G. CiuOrcti.Did. de Anita Pletosil din RfidA.,enl.

Inteacésta lume mareFost'am i eil mandra flere,Flere fuT, flere trecur,Parte de lume n'avur.Rea bell m'a apucatti,Trupsoruld mi 1-a uscatti

mr-a ruptil firuld vietir$i m'a facuta prada mortiT.N'avur parte niel dulceta,Noroca bund de-a mea viéta.Rtimar 1).tme cu mult bineCa 9/ac,IT m6 duc din tine,1326mAT, lume cur estI data,Mie nu ml-al fostti lasata.M6 met lumir de iertareDela mica pang la mare,La toti emeniI de-odata,Ca sa fig si eú iertata.Vol pleca o care lungtiNu-T pas6re sa m'ajunga,Voiù pleca o cale lataNu-I pasere al me 'ntréca.Veniti fratI, venitT surorISi m6' 'mpodobitT cu florT,Si-mi spelatI fata cu apa,Me petrecetT pan' la grepa,Si-m1 sp6latT fata cu vina,M6 petrecetr cu suspina ;Si-mi sp6latI fata cu bereSi m6 petrecet1 cu jele.Haideti surorl sa pranqimil,Ca de acir ne despartimil,HaidetT surorT sa gustamaCa de-al nu ne mal vedema.Cine 'n lume-a mar véçluttiMirésa m'andru gatatil

259

Si ea sétle superata,Miresa mfindru tocmitaDupa lume hanuita.Nor Marie-asa'm ganditaca dupa, tine-ord veniSocrir cer mar' cu caiT,Dar' el vina cu praporir.Nor Marie-as'am ganditaC'ora veni feciorT cO. kale,Dar' el vinù cuHar Marie si te uitaSurorile cum te canta,Parintir cum te comanda.le-ti Marie cliva bungDela sere, de la lung,Dela maica ta ceaDela sere, dela norT,Dela a tale surorr,Dela struta de busuioca,Dela feciorT, dela joca,Dela struta de tamaitaDela fete din ulita.le-ti Marie liva MinaDela paharutù cu mTere,Dela fecTorl, dela bere (I),Ca tu mar multi1 nu-i mar mere,C'aI pornita o cale lunga,Nu-I pasere sA te-ajunga.SI-aT pornita o cale latä,Nu-1 pasere sa' te 'ntreca.Multù' al sburata ca cuculti,Putredl-ver ca lutula ;Multa al sburata ca mTerla,Putre4i-veT ca tina.Saraca Marie draga,Astä;li in pamenta te baga

te-I face term). negra! (2)

Sub. «bere» se 'ntelege petrecerea junimeT satelord pe la CricTund.Com, de d-ld T. Simond.

260

In cele mal multe parti din Bucovina, unde este datinade-a se face prohodulg In biserica, cum a sositil preotulii,dac5, téte cele necesare pentru petrecerea mortulul suntgata 0 nu mai este niel o pIedica de pornire, se ImbracaIn ornate, cädesce mortal precum i pe ceI de fata, i apoIIncepe panachida.

Inainte saù nemijlocitil dupa Inceperea panachidei atatilpreotultil catil i cantorulil bisericescil (dascalultii), capetacA.te o lumina de céra galbena sail 0 una alba, de care seaftä legatä o naframa, unú§tergaril sail until tulpanú, cu aceadeosebire numaI ea a preotulul e mal mare, mal scumpa

maI frumeisa, pe cand a cantoruluI mai mica i prinurmare mal eftina.

Dacä sunt maI multi preop i cantorl bisericescl, atundfie-care capeta cate o lumina §i cate until tulpanti.

Totil aa se face 0 In Banatet (1).Dupa ce a sfar0til preotulil panachida §i cantoriI bisericescl

de ca,ntattil vectnica pomenire, stropesce pe morttii cu apasfmtinta sail" cu vinú, adeca cu pausti, iar ceI de casa precum

némurile cele mai de apröpe saruta pentru ultima órämana mortulul precum §i crucea saft ic6na de pe pleptulilacestula, 1uandu-0 In ace14 timpü r6masil bunil dela dinsula

dicèndil : «Dumnedeil lerte odihnésc5.!»Bocitòrele din Bucovina, carI staii de o parte, cum v6dil

ea preotulil a luatd pausulil ca sä stropéseä pe celilIncept' iara0 a boci 0 a dice:

Venitt fratl, venitY surorI,Venitl i vol veri*orI

m6 'mpodobitl cu floe,stropitl fata cu al*

Ca de ac,1I rn'e' duet la grápg.

(1) Com. de I. Popovicl: «Preotuld i inv0(atoru1d capa cate o lumina 0o mahrama, iar copal (dieciI) cate o mahrama mal mica.»

261

si-mT stropitT fata cu vialCA 'napoT n'am sA mal vim),

i-mT stropitT fata Cu boreCA mal multil nu me-Ç! vedé-re (I)

, Sail a§a :

VenitT fratT, venitl surorT$i mé 'mpodobitl cu flor!.VenitI si vol bunT vecinTVenitT si vol ceT strAinTVin'o si tu-a mea sotieCe-am avutti din cununie,VenitT si vol copilasTDragir tatiI coconasl,CAcl de tata atI rémastiTotil de china si de necazil.CAM iinT e lumea de mareN'aveg milA nicT creqare.

ilf fi mAr.catI de strAinlCa iarba de boT bétrAnT.VeniV totl si v'adunatI

cu apA mé scAldatTCA de astAII In coleaMaT multil nu melT ma'. vedea ! (2)

Dupä ce rail stropitil §i rat; särutatil acum téte némurile,In cele mal multe pärti din Bucovina se pune §i se lnchidecapaculti secriulul §i maI multil nu se deschide de felt', delränumaI In casulil cand unil fiti sail o fricä, frate sail sorä,care nu locuesce In acela§1 satd, §i prin urmare n'a apucattta ven" lnainte de a porni, ar don i sa-ld maI vadä Inc&odatä §ii. all lua rémasil bunil dela dInsulil.

In cele mal multe pärri din Moldova Insä, Ilil ducil pan&

Din liorodniculd-de-jos, corn. de fostuld ined conscolard d-ia Petrea.Prelipcénd.

Dict. de Tedera Manciu, tostd sergentd in Moldova, judetuld Botosant

262

la grépa eu fata descoperit5., dei legea nu maI permiteca A. faca acésta (1).

In acele partl le Illoldovei decl, unde este datina de ase duce mortulti descoperitil, capacula sicriuluI 1E1 duce panala gròpa una altil °mil, cäruia asemenea i se da uniá tul-paniá (2).

RomaniI din Transilvania Inainte de a se Incuiase ducú asemenea la iertare, trecêndiá pe lana coparskl,sarutanda crucea, 'Anda pausil §i DuinnedegZerte »

lava bocit6rele, cari stail ceva la o parte, daca, mortulae fecIorti holteiù saú fatä, mare, bocescil

Te-ti N. c,liva huna'Dela s6re, dela lunA,Dela firil de mAtrAgunA,Dela rnaTca ta cea bunA;Dela seore, dela non,Dela grA.dina cu florl,Dela fratT, dela surorr;Dela firil de busuiocù,Dela fecTorT, dela jocti,Dela pAhAra§il nuDela fecTorT, dela bere,Dela l'el de tAmAitADela fete din ulitA . . . (3).

In multe locurl totil din Transilvania, se da 6meniloriála ocasiunea acésta cate una colad' §i cate unti cruceria,orT i mal multù, dupa cum e §i starea omulul.

Dupa sarutä rudeniile, mortuliá. se Incule, ca §i'nBucovina, pe cand mal' de multa nu se lncuIa de felil panala mormIntii.

Corn. de T. Zaharescu, stud. gimn. Nre41 i Burada, Inmorm. p. 21.Com. de T. Zaharescu.Com, de d-16 T. &nonti

263

Inainte InsA de-a se Incuia i se desn6dA balera cAme§iIprecum i orI-ce altìl nodil ar maI fi avéndil la vre-o 'minacu care e imbrAcatil, anume ca sA se pa& cAsAtori bArba-tulti sal muIerea care r6máne. (1)

Totil aa faca §1 Románil din Bucovina. Ei tricA 11 des--n6dA cheutorile cAme§il anume ca celui ce rèmáne s'A nu-I-fie cununia legatA, InnodatA'.

Dupä ce ati tnohisù sicriulù, bArbatiI, respective fecloriI,-carI sunt pu§1 ca s'A ducA mortulti, 115 rAdicA de pe loculiilinde a stata palla atund afará.

In acela§I timpa, cánd se scéte mortulti din casA, MAUIfemeile Inrudite Cu dlnsulti cátti §i bocit6rele bocescti urna-torulti bocetti :

PlAnge podulti, plánge podula,Ca i se duce stäpfinulti,Da plängetT §i voi podeleCA se duce mila tnè-re (2).PlängetT uT, fere§tT plängetT,CA de-amii nu-la mar vedetT.PlängeV u§1, plängi §i tu masa,CA stApAnultt merge din casA.

pe noT pe toV ne 'asá'Cu inima friptä, arsA (3).

Sal acesta :Plange maskPlänge casä.Plänge casa cu totulti,CA se duce stäpanulti,

se duce in ceca lume,Inapor reva§6 nu-T vineSA spuie cfitti i-T de bine.

Com. de Rom. Sima i T. Simona.MI-re stà alce in loca de trga.Din Poiana-StampiT, -tinutula DorneT.

264

Nu sciti, nu-1 condeiti de scristi,Orr nu-i voe de trimisti ?OrI nu-1 cernéll sä serieOrl nu-I c61A de hArtie ? (1)

Saù acesta:

PlAnge casà,PlAnge masä,CA stäpAna cea alésà,Cea alésä

frum6säMi se duce si vä lasä.PlAngetl u1, ferestIDa plAngep i vol pareV,CA de astall rämänetl

stäpanä nu avetl.PlAngetT si vol chiotoff,CA remAnett sträinorI 1 (2)

Mal nainte Insd de a trece cu mortulii peste praguld tindeteste datind in cele mal multe paqi ale Bucovina de-a lovìcdtene14 cu sicriulil de treI orI de pragulii usel de la tindd.In unele comune, precum bund érd in Mahala, lovescù satimaI bine qisti atingú secriulti cb,te de trel oil de fie-carepragd peste care trecd cu

Acéstä, lovire saú atingere a secriului de pragil Insemnézdcd mortuld multdmesce casel unde a locuitd si ea se inchind

iea r6masù bund dela lntregii poporuld ce s'a adunatilca petrécd la grépd. (3).

Cum. aù scosii duc6toril secriuld cu mortulù afard,de casd.', carl r6mânti In näuntru, Inchidú repede usile si seuitá pe ferésträ dará anume ca mértea di nu strabard mal

Din Cimpuluogn, com. de G. CiupercA, stud. gimn.Din Crasna, dic. de M. BArbut.A.Dat i cred. Rom. din Boiann, Mahala, Vicovu10-de-sus, Siretil, com

de d-111 V. Turturén0. Vecp si Burada, Inmorm. p. 20.

265

multa in casa aceea, ca nu cum-va sá se ducá dupämortulii deja scosil §i altuhl cine-va dintre casenI, adecá sLtnu maI mera i altulil in urma luI (1).

Multi Romani din Bucovina credil §i spunil cä, ciao& ceide casa voril sä uite mai de graba pro celil mortil saú Gehlpuinù sä nu le para rèci dupa dlnsulü, dupa ce s'a scosilmortal afarä din casä, cautä, de treI orI pe feréstä dup.&dinsuhl, i atuna ilú WO, Mae lesne §i nu le pare ap, derèú dupä, dInsulil.

In Crasna, precum i In alte sate din Bucovina, cum s'aluatú mortulil de pe masa saù laita §i s'a scosil afara, nunumal cá celü ce-a remasti In casa, sota sail sotie, Inchideindata ua dupa dinsulil c5, sa nu lntre mértea iar5,§i In caskci tot-odatä, dupa ce-a 1nchisil uva, se pune pe 1°001 acelaunde a stata mortulil anume ca sä, vada mértea c5, nu setema emeniI de dInsa, apol §i pentru aceea ca sá rémaienoroculii. In casa, sa nu se dual cu cell"' mortil (2).

Cel ce ail remasa in casá stag' apoI inchi§I pan&cetesce preotuhl starea (prohodulti) prim& Dupa acea

§i eI afara §i daú, dad, ail de undo, cate una §i alta depomaná de sufletuhl celui repausatil (3).

In alte sate, totil din Bucovina, unulù din tre eel ce ailr6masil in cask cum s'a luatil mortulil de pe lait5, sail masa,indatä, rest6rna a§ternutula, pe care a statil, de la capil sprepicióre anume ca sa nu lcse locil pentru

In Muntenia, plaiulil Prahova, radicandil mortulil din casase pune in locu-I o haina noua, anume ca sa nu se malintórca b61á in casa (4).

Dat. i cred. Rom. din Boianti, com. de V. Turturénu si a cebra dinBadeutti com. de A. Macoveia.

Dict. de M. BArbutl, si com. de At. Germana, stud. gimn.Com. de Ionici a luI Iordachi Isacd.VecjI Tocilescu, Archiva pentru Ist. etcan. H. vol. III. BucurescI 1884. p.387.

266

In unele pärtl din Transilvania ì Banatd, dupä, ce s'a scosilsicriulú cu mortulil din cask eel ce r6rnânti In urrná r6st6rnascaunele i mesele, aratândi'l prin acéstä turburarea produsäprin m6rte (1).

In unele sate din Banatd mal este tricä, i acea datinä cäpe and scotú mortulti, casniciI s 6'1 punt' mâna dréptä pe

In sine: «te tragendi nid pre tine tata, marnd,frate, sord, dar'sd nu ne tragl tu pre nail »

In alte sate totil din BanatO, dacä mortultl e femee märitatä,cAnd o scotd afar& din casä, bärbatulil s6ti ese lndatä dupàsicriù cu päläria In capti i cu furca eI de torsù In mänä; apolIn bucätärie, unde stati nitela ceI ce scotti pre morta, dou6muerI, punênda unti puiù de gainfi, sail o gainà trite() traistasi postandu-se upa de-a drépta si alta de-a stänga, petrectiiute traista acea dela drépta spre stänga preste mortti si pesub mortil de trel ori, i apoI scotti mortulti afarà In curteunde t1t punti pe scaunulti morVloril; iar bärbatula fra venal.?In genunche furca mueriI, o arunca peste cask iar päläriao pune In cuiù, i apoI pl6c6, conductula la bisericä, undese face prohodulti.

T6t1 procedura acéstii, InsemnézA ca bärbatulti sä nuremänä multù tirnpú v6duvil, ci sä se OM catil mal degrabA Insura (2).

In unele pärtI din Transilvania, nemijlocittt dupà ce s'ascosù mortula din casä, afarä, si resturnatil scaunele dincask unuld dintre némurile cele mai de aprépe spargeo 6lä i unú blidú, trä,ntindu-16 pe loculil acela und,e a fostamortula sail In usä, anume ca sä, se ducg. Muhl dupä morta.Altil arunc5, lumina, care a stata la capulti mortuluI. i dacAIntrébä cine-va: «ce s'a intemplatd ? . .. ce-ati Acid? i se

Com. de Rom. Simu.VedI i Burada, Inmorm, p. 20.Com de d-10. Ioana PopovicI.

- 267

r6spunde: «cum n'a pututfi fi neintrebatit, aa sd fie i dete'cfi.» (1)

In pra-Romdnescd, plaiulg Prahova, rddicandu-se mortultidin casd se spare' treI óle c,licanda :

Cum se sparge 61eleSA se spargl Miele (2).

In alte pArtY, totti din pi-a-Roma ne'scd, dupd ce se por-nesce mortulg la mormIntg, se iea ap5. In óla cu care a fostgschldatti, se stropesce In urma luI, apol se trantesce In mij-loculg easel de se sparge, ca sd se spargd tóte neajunsu-rile, supgrdrile si sd lnceteze de-a maI murì cine-va din acea.cas'd (3).

In unele sate din Bucovina, precum bund-6rd In Iidlacka,indätinézil RomâniI nemijlooitg dupd scaerea mortuluI d incasd de-a tranti 61a, In care a arsg lumina la capulti mor-tului, de pragulg easel cu o putere asa de mare, cd pro-duce ung sunettl deosebitil (4).

In multe locurI este iartisI datinä ca acea 61d sá se spargade pdméntg, orI In loculg unde mortulg si-a data sufletulg,ori chiar la mormIntd, sag se umple mai lntaig cu cenusd

apoI se sparge, de unde a r6masti ilicerea: «i s'a spartfi.61an, adicd: i s'a freint2,1 vidta, a muritfi.

In cele maI multe 'Aril locuite de RomânI Insa este datind.ca óla, cu care s'a turnahl ap5. In cäldare spre a se sctildamortulti, sd se ducd Inaintea luI, când thl duce la grópä.sd se da de pomand plind cu apd prósp6tä, Impreund cuo lingurd noug, la vr'unti gracti (5).

Com. de Rom. Simu, T. Simond si Al. Boerd.Tocilescu, Revista pentru Ist. etc. an, II. vol. III, BucurescI 1884. p. 387.Ionénd, op. cit. p. 44.Com. de M. Jemna, stud. gimn.

Burada Inmorm. p. 20. FrAncu op. cit. p. 177: eMortultit asemenea isd duce la mormintd o (516 ca apd, una colacd si o luminA, ca s5, aibd in

268

Datina de a duce una ola saii 615, cu ap5, pr6spètàintea secriuluI §i a da dintrInsula celora seto§1 apa sä bee,de sigura ca pentru odihna sufletuluI celuI repausata, erausitata i la Romard, ceea ce se pede vedé §i din formainvitara la InmormIntare: «actinia e timpula de a mergela Ingropäciunea lul (Titia); (Aula se soéte (1)». Acestase spargea apoi dará, la morminta saa acasa. Dela acéstadatina se vede ea vine §i espresiunea figurativa a Latini-lora: «fraetus est ei adicti: i s'a tranta (Aula, care In-semnéza alta cat: i s'a stinsa viép., a murita (2).

In Unqaria, i aname In comitatula BihoruluI, protopres-viteriatula LunciI, apa s'a prefacuta In vid'', adeca cand seprohodesce mortula, pe masa ce .sta Inaintea preotului; sepune una vasa cu vina i dou6 pallare de iaga (sticlä). Unuladintre rudeniile mortuluI saa sfètulti (crásnicula, palitnarula)umple cu ViflÙ pä.harele de pe masa; mal nainte bea preo-tullí §i apoi cantaretula Atuncl incepa a canta schimbi§aunula dupa altula; §i paná, cand canta preotula, cantareMagolesce una paliara de vial §i cand cauta acesta, preotulacapètä, din villa.

OrI i cata de elc:15, ni s'ara paré datina acésta, totu§I

ceea-lalta lume pane, ap i lumin. Bojinca, op. cit., Nota dela p. 213:«Ohl sad 614 se obiclnuesce si la RominT, care umpluta cu apa préspad sesparge inaintea mortuluT i apol se da de pomand vre unui saracü impre-una, cu o lingura noud. Adese-orl o spargd la mormintd, uneorT o aduca a casa

aruncand-o de pamintd, o sparga ; de unde s'a nascutd,clicala, i ea frantaolu», adica vi64a. Intr'unele locurT se umple acea 61á cu cenusa, si apoi,dupa ce se scate mortuld din casd, o trantesca de plmintil dupa sicrid; fax&de a sci ce inseméza tate aceste, i intrebate fiindd feineile despre pricinaacestora, raspunda cá asa s'ad pomenitd». M. Besand, in «Albina» an. I.No. 67: aOlulil i astacy, are rold la ingropaciune, mal a/esa in Ardala,unde i ast641 se parta una old ea epa inaintea sicriu/ul, si cu o linguranoul de lemnd se da din ella epa de Muta cutarul sgraca.»

Exequias (Titio) quibus ire commodum, jam tempus est ; ollus effertur_Besana, in «Albina» an. 1, No. 57.

969

are ea de sigurti ins6mratatea sa istoria, i eil sunt apli-catil a crede, Impreunä cu Besanil, care a dafo In-tAia 6rä publicitätii, cä vine de-a dreptulil dela RomaniI pä-gani, i substitue o1ul anestora, Insá cu acea deosebire cA,avéndil Luncanfi vinú destulil de prin viile lorù, In loci."' deapä punil vinti In vasti la prohodire, adecä la scòterea mor-tuhil din casä (1).

Cum ail esitil cu mortulil In ogradà sail curte, bocitéreleIncept' din noù a boci si a dice:

Cum nu-Y mórtea 'nfuriósa,CI ea vine mâniós'a',Ascutitä ea o cósä

iea sufletula din 6setrupu-lti so:Ste din casà

duce la tinterimilCu el5 sä numaIAcolo-lti bägA 'n pAmêntilCa sa nu-la vedemti malSórele sä. nu mi-lilVatuld sä nu mal batäCAM lumea.acolo sl sadä. (2)

Apol, aruncându-s1 privirile In tete pärtile prin ogradav6c,16nda o multime de. lume adunatä si tristà, prindil ahod alte bocete, Intre carile i acesta :

Da ian se615., mamä, se616,CA-I destulti de-alaltä. sérA.S6rele o fésäritil,Dumnia-ta nu te-alDa ian scóla, mamä,

maI là vr'o urmusórA,fä urmA prin ograda

Sä créscA mändr.1 otavA,

M. Bersanil, stud. cit. pub!. in gA.Ibinau an I, Nr. 57.Din Voitinela, com. de Dim. CArdeill, proprietara.

270

Si fa urma prin gradinäSA crésca mandra sulcing,$i i urma prin ocoliiSit crésca mandru mohorti.Femeile s'att sculatil$i pe-afara amblataSi vacile manata,Dumni-ta nu te-ar sculatil (1).

In zadaril Insá le e rugämintea i Indemnarea, c5.6I cine-ainuritù odatä, nu se sc616, Mal multil In veci. Dreptù aceea,urmanda maI departe, :

Créscä érba catil casaSi otava cata prispa,De-amil nu le-T mal calca.Dar' dacti nu le-T calca13.60-te cuT te-T ruga,116ga-te la sfintula séreSA faca diva mal mare,Ca nu-T (iiuà de 'ntalnireCa-T diva de despartire.Atka ne mar inalnimil,Pan' la usT la tinterimilDe-acolo ne despartimilSi mar multi-.' nu no 'ntalnimil (2).

Dacä, repausatulil si-a datil suflaulil pe la InceputulilatuncI, pe läng6, cele arätate, rnal bocescii Inca si

pre acesta :

Sc616, mamucuta, sc6la$i te preumbla 'pe-afara!Mandra vreme ti-aI alestiDela noT de dusti, de mersitPe cantatuld cuculuT,Pe pornitula pluguluT

(1) Din, Crasna, diet. de M. BrobutA.t2) Din CAmpulungil, com. de G. Ciuptirca, stud. gimn.

271

Pe 'nfruzituld codriloriiPe 'nflorituld pomilord.PrimAvara ne-a veni,TotI pomiT inflorìDumniata il putrelì ! (1)

Dup6, ce atz sfär§itti bocit6rele de bocitil qi ducètoril descodi pausulù, pomenele, coliva, pomulù, precum §i te)tecele-lalte obiecte, cu cari aú sd petrécd mortulti panâ la tin-

preotulil incepe a rosti ectenia mortiloril 0 a cetievangelia, al:lied a tinea prima stare, dupa care ceI de ca-s dail de sufletula celuI repausata diverse obiecte qi vite.ApoI tntregil conductulil funebru se pune In mi§careanume:

IntdI se duce toiagulil a§ezatil pe unil sfe§nicil, apoi ocruce mare, dupd care urmézd bradnla. In unele locurIbradulil se duce chiar lnaintea cruciI (2). Dup5, cruce vinilde o parte §i de alta prapuriI, iard printre ace§tia la mjilocaIntál pausulri apoI coliva §i pomulft cu pomenele sail rahtla.In acele locuri Ins, unde e datina de a se duce pomuladeosebitil de pomene, se duce totil-deauna inaintea pome-neloril si pomenele dupb.' dinsultt.

In multe locuri din Bucovina este datind cadue& tnaintea secriuluI rana§ulil saú ndna§a mortulul, §i secrede ca printrInsulti se amä,gesce sufletulú caträ bisericä (3).

Dupd prapure, respective dupä pomil çi pomene, vine preo-tuld ImbrAcatil In ornate i cântäretiI, apoI serafimil, 15,na-rele §i sfe§nicele cu lurnindrI aprinse i 1mpodobite ca

Din Crasna, dice de M. Barbutd.In comuna Milin1, judeuld Sucéva din Moldova, dupg cum mi-a spustí

M. Nistor i alte femel, se aduce din pAdure in aceeaal 41, in care se in-mormintézd mortula, i iMpodobindu-se ca feld de felù' de strAmiiturI se ducebraduld nernijlocitd inaintea mortuliff.

Com. de Ionia ald lui lordachi Isacd.

- - 272

testimele, pe carI le dual maI cu sémä cate patru bäetl,lar futre acestea näsälia cu mortultl.

Datina petreciriI mortuluI la Inmormtntare cu sfesnice sifanare, In carI se aflä lumlnarI aprinse, desi o Intalnimiiici colea si la alto natiunI sträine, totusI sémkä ch ea estede provenintä l'ornan& Sfesnicele i mal alesù flnarele, carlse ducil pe de-o parte si pe de alta a secriulul, represintäläcliile vechiloril Ioman, cari ca i Romanii nostri de aelIpetreceati mortula la lnmormIntare numaI dupä amiadI si demulte orl chiar dupä ce apunea sérele, când aveaü trebu-intä de fáclil, ca sá se vadá pe unde se ducil.

Acéstä datinà o amintesce Ovidiú dicèndil: «In locti defacha nuntil, &I am lang5, mine fäclia molla (1).»

Asemenea i Tacitti:apiva, In care se duceati la gr6pä rèmäsitele ha Augusta,

câte odatä,' era linistitä din causa täceriI, i ale odatä eraturburata din causa plängerilort4 stradele Romel erail Im-bulzite de multime i prin campulti luI Marte sträluceatil fá-chile.» (2)

In Transilvania nemijlocitil Inaintea mortului mergü doIbärbatI, carI ducil stälpulä, iar In Bucovina nemijlocitä dupämorta, care se duce tota-deauna cu pici6rele lnainte (3),

merge de regula unil bälatil, care duce cruci(a, ce se lm-plânt5, la capulti mortuluI.

Dupä näsälie urmég mal intäl némurile cele maI aprépeale mortuluI, telte cu capurile descoperite, apoI bocitérele,

Her. Epist. XXI. v. 172. «Et face pro thalami, fax mihi mortis adest.»Ann. III, 4. «Dies, quo reliquiae tumulo Augusti inferebantur, modo

per silentium vastus, modo ploratibus inquies : plena urbis itinera conlucen-tes per campum Abras faces.»

Iondna, op. cit. p. 39. «Fiind-ca omuld se nasce cu mula lnainte, lamorminta se duce contrara, cu picicírele inainte.»

273

amicil, cunoscutiI, precum §i top' cel-laltY, earl s'ag adunataca sä petrécä pe Gehl moat' pâna, la mormInta (1).

In Muntenia i Bucovina, daca uneI familil li mere pri-mula copila, nu se duce dupa Oa la mormInta ca s'a nu-1maI mcira i alt1 copiI (2).

In unele partI ale Bucovina §i cu deosebire In comuneleEtopcea, SucevenI, Cupca, Crasna, Vicovula-de-sus i cela dejos, Bilca, Straja §i In allele din munti, precum in Fundula-MoldoveI, Dorna, Candrenl, iar in Moldova, 0 anume In ju-detula Nérn, plasa Muntelul, i maI alesti In comunele : Bu-halnita, Bicazula, Hangu, Bistricléra, CalugarenI, Galu, Cotunele

Secu-BuhalniteI, Grintieula mare, Grintie§ula micaaltele, s'a pastrata vechiula obiceia strämovsca ca mor-

tula sä, fie dusa la gr6pá cu musica, care se compune dinmal multI flácái, cantandil «Dana» de Ingropare din fluere (3).

In unele comune din judetula Sucéva, plaiulù Muntele,precum bun& éra In 11/Mini, fecIorii i fetele marl, precum

gospodaril cel tineri, sunt petrecup maI tota-deauna de dolbaIetani cari &Ana din fluera pang la gr6pa (4).

In Vicovula-de-sus din Bucovina se puna totil-deauna, maIalesa insa la fecIorl §i fetele cele marl §i cu deosebire laceI maI avutI, dad, nu mal muiÇi, apol cela putina dol bar-batI, earl sciil férte bine a lice din fluera çi call mergêndilalaturea cu racla mortulul, unula de-a drépta §i altula de-astanga, calla pe schimbate diverse dolne de jale (5).

Pretutindene e usitata asta-fela atita in Bucovina, cita si in cele-lalterl locuite de Romn1. Com. de d-la R. Sima si I. Georgescu din Tran-

silvania; los. Olaria i PopovicI din Banata.Ve4I si Lambrior, op. cit. p.153. Burada, Inmorm. p. 23. 24.

lonéna, op. cit. p. 33.D. Stinescu, op. cit. p. 824:aDaci cela repa-usata a fosa intiiula morta in acea familie, tat.% i muma lul nu pota a-laurma la gr6p6., el remind a cas6.0)Com. de Ionic& ala luI Iordachi Inca.

VedI i Burada, Inmorm. p. 24 26.Dict. de M. Nistora i alte Romince din MilinT.Com, de d-la V. Turturdna, preota.

Mariana, Inraorm. la llomanl. 18

274

In satele de la munte, unde mortulii se duce maI mull&cu carulü, fluerarii staa adeseorI cara, la capultl mortuluIrsi acolo cântä.

Fie-care 05.1101.4a saa flueraril cap6t5, cate o nalramlfluera (1).

In Transilvania, tinutulil lIateguluI, insä se aflä obicelulaca dupä, morta srt mérgä, una 136trânti cantândil din flueracântece de jale.

Numèrula aceloril fluerarI nu se urcä niel eand peste ece.In unele dirt comunele mentionate mal este obicelula ca

Inaintea convoluluI funebru sä, mérgä i dol bucinatorl, bu-cinanda din and In and cu trâmbita (2).

In comuna Bréza, precum i 'n cele de prin vecinätate-din Bucovina, cand face preotula vre-o stare, bucinätoril saatrAmbitasii se ducti Inainte, se postéai locti maIMalta cu fata Int6rsä, spre morta, si acolo apoI, punéndatrImbitile mncruciú, buciná pämá ce ajunge preotula cu mor-tula In dreptula Iorü, apol plécä iar Inainte, i tota asa facaOA, ce ajungil la mormInta (3).

In Vicovula-de-sus bucinätoriI merga In dreptula convoIu-luI si dupä fie-care stare bucinä de jale.

Fie-care buciratora cap6tä, pentru ostenéla sa 6,te o 6Iesail Cate 1-2 II., dupa cum le-a fosta i InvoIala (4).

In orasele Campulungil i Vatra-Dornel, uncle se punabucinatoriI i fluerarti numaI la fedora i fetele cele marl',este datinä de-a se cânta aatil din fluere cAtil si din trlm-bite de-odath, si anume asa a maI Intal bocescii druscele,

Com, de d-ia V. Turturénd.Burada, Inmorm., p. 25.Dict. de M. Nistord din MIlinT: «In Driicenl.

Suceva, ceT tinerT se petrecd cu trImbita.»Com. de d-in Nic. PrelicT, stud gimn.Com. de d Id V. Turtureand.Dacl nu se potd afla doT bucinatorT se iea

numaT unuld.

275

carI mere' cu capurile despletite ald.turea cu secriulil, si apoIbucinatorii si fluerarit. Astfelil se pärêndéz5, bocitcíre sibocitori pana ce ajungil la tinterima (1).

In CAmpulungd bocetele sunt adeseorI acompaniate defluerti (2).

Cântecele, sail mat bine lisil doIna, ce se canta de flue-rarI la InmormIntare, are tn Bucovina ceva schimbare deceea ce se cântà In Noldova (3).

In multe partl atan din Bucovina cala si din Transilvania,mal alesCt pe la orase, feote:ira si fetele mart, câte odatà ciliarsi bdetaniI si copilele, se petreciI cu musicantI, carI canaIn diferite instrumente, simbolisancla prin acésta Insurareasi märitarea celoril ce sunt astil-fela petrec4 la mormIntil,dicéridti-se, mal alesil despre o fatd mare, cä «e nilrésa haChristom » .(4).

Ducerea mortului la grépd cu cântitirI din fluere si bucineeste o datind romana.

Acdsta o gdsimil In Propert. lib. II. Eleg. 4: cc i nicIzAdarnica va fi plängerea mea prin tuba (bucinil) (5),» silib. IV. Eleg. ult. v. 9, «asa cântail tubele cele de jale (6).»

Asemenea si Ovicl: «se canta din nuera la tnmormtntärilecele jalnice (7).»

Luxulti pompeloril funebre ajunsese asa de mare la Romant,Inda, dupd o dispositiune a legiloril celora XII tabule, citatede Cicerone «se reduceati cheltuelele tnmormtntäriI la trelvestminte de don, tret bänzI de purpurd, si dece fluerari (8).»

Com. de V. Burduhosti si dict. de M. Ursaca.Corn. do V. Burduhosa, stud. gimn.Burada, lnmorm., p. 25.Com. de d-lil T. Simona.Neo tuba sit vana querella mei.Sic moestae cecinere tubae.Fast. lib. VI. V. 663. Cantabat moestis tibia funebris.

(S) De legibus, II, 22. Extennato igitur sumptu, tribus ricinis, tt vinclispurpurae el derent tibicistibimu

--276

Lucru vrednica de luatCt aminte este, ca la noI RomâniInum6rult1 fluerarilorti nu se urca niel când peste dece,dacà lintréba cine-va pentru ce numai päná la dece, r6spun-sulti este, ca asa s'a pomenitil din b6tranI (1.).

Asa:I-felt:1 se duce mortulti, de cum s'a scosa din casapána ce ajunge la mormintil, petrecutti fiindii de lacrimelerudeniilorg si ale amiciloril, de bocetulti bocitérelorti, decântecula flueratoriloril si a bucinatorilora si de jalniculasunetil alú clopotelora, earl vestesci1 cu parere de rèt1 tre-cerea din viéta a unuI crestinfl.

Dar sa làsàrnù convolulii funebru ca sa-S1 urmeze caleaea, si ea ne Intörcemil pe ung momentil Ind6r6pta la casadin care s'a scosil mortulti.

In casa unde se aflà, una morta, nu se matura de felù,'Ana ce nu se scöte acesta si se pornesce la pnterknil,dui:4 credinta Româniloril din Bucovina, Moldova si Muntenia,Mil de mörte si pentru alp membri din acea casä, (2).

Iar daca se si malura In decursulil celorti treI dile, atunclgunoiulti nu se scöte de felti Mara (3).

Dupä ce s'a scosil mortulil din casa i dupa ce s'a pornitùacum spre tinterimù, eel ce ail rèmasil acasa punt' pre oprietenä, sail pre alta femee strain& sä, mature iute in casä,anume ca sa nu se mal lntörca rèulú Indärètil.

Femeia pus& matura' i cotilesce (4) frumosa WM casa,atâtú unde a stata mortulii, cab:I i prin celelalte odaI, iar

Burada, Inmorm., p. 67.Com, de mal mult1 Románl. VecIT i Ionénd, op. cit. 42. D. Stinescu,

op. cit. p. 325: «Clad timpd mortulA nu e dusil la gr6pit, nu se pote mAturaprin casl.

Dict. de M NistorA din MAlinT si A. Pletosa, din ItAdAsenT, in MoldOva,Verb. a cotill insemnézA in unele pA.rtT din Bucovina, precum bunA

Oa in Bilca, atAta cAtA a curAti prin cask in altele insl, precum in CostinaFundula MoldoveT, atAta cAtil a lincht, ads-A a linge saa a lingAri=a lingo-talgerele, (51ele, a lincla din (51e.

277

gunoiulú adunattl IICt aruncà,' intr'unii lock unde nu preaumblä, 6menfl.

Dupä, ce a mdturatil §i a aruncatA gunoiult1 '41 %pallmânile cu apa din ulcica d& pe ferestä, credênda c'a fäckidilacésta nu-1 amortescil

Dui:4 acésta cel de casä, ti del dreptïl rèsplatä, pentruostenélä o päreche de altite saa o naframä, dimpreunä cu unacolactl, o pane sail o bulcd, unti drobwra de sare §i o steel&cu o lumina', aprinsa (1).

In Bilca i se dä, o nAframä. §i pilnea, care a stata pawàatuncl pe feréstä (2).

In Tera-Romanésea, indatä, ce mortulti a fostti pornittl, ciner6mâne acasä, póte mAtura i aranja ceea ce era in desordine,dar orI cine este tinutil óre cum a nu bea apä, panä, nu seingrépa mortal:1, c'ä,c1 acea apä ce este adusti, din timpuliicálnd mortula era neingropatil, se numesce mórtä, (3).

In acele pdiff, unde este datind de a se face comAndaresat1 dupä inmormintare, cum s'a mäturatti,neamurile ce ati rémasil acastt, prindii a pune §i a a§ternemesele, ca pe °And se vora intérce petreckorfl dela inmor-mintare sä, fie t6te in cea ma1 bunä, rinduiald.

acum, dupä ce am v6lutti §i acéstä, datink sä, ne int6r-cema iard§l' la convoiulti tunebru.

Totil drumulil, de cum s'a scosil mortulii din casä §i pAnäce ajungti cu dinsula la tinterima, bocit6rele de pretutindeneatatil cele interesate GAM i cele almite, bocescil necon-tenitti diverse bocete, i numaI atundi incet6z5, de a boci,cAnd face preotula starile (4).

In Boianfl, com. de V. Turturdnii, preotd.Com, de rust. CArdei5, stud. gimn.D. StAriescu, op. cit. p. 326.Pretutindene usitatU in Bucovina si Moldova. Lambrior, op. cit. p. 153:

278

In §irurile urmätére voma reproduce nutnal veo cate-vadin multimea acelortl bocete, iar restulti sä se vadä la fineaacestul studitt.

Cand scotti mortuld din ogradä sail curte §i se pornescilCu dtnsulù spre bisericä, bocitórele din Buco vino bocescaasta-felti:

PlAnge casti, plAnge masti,CA de stApinii e§tT rgmasA !PlAngetT u§1, fere§tI plAnge(T,CA de-acuma reinfinetT,Plânge i voT cheutorTCA stApAnu-T cAl6toriti.BatA-te pustia mórteMuitti e0T tu fAr' de dreptate !C'aT venitii pAnA la pragii$I-al luata ce mi-a fostti dragti,51-al venitú pAn' la feréstA5i-al luatü capulti din casA.Gospodarulil, cinstea easel,Cinstea easel, stAlpulti case,Elii de-acuma cA ne lasACu inima friptA, arsg.Se615.-te, drtiguO, sc61A,CA-I destula de-alaltA sérA,

$i te uitA pe feréstA,C'a venial carte domnéscACa la druma sl te pornéscl.Carte domnésc'a5i la drumil cA te-ati pornita.R6mA1 casA sAnAtósACA stApAnuld tai te lasA.

«In vremea duceril mortulta pin& la biserica sta tota temeiula bocituluT,femeile bocitére continesca numaT in restimpurile prohodiriI; altrnintreleabocesca Inteuna,u

Cine 'n lume-a maTA vgslutil i cunoscutaNevastA mândru gAtatä.Dupl copiT sup8ratA?Cine 'n lume-a mal v6qutil,A v6c,lutti §i cunoscuttiNevastà mAndru tocmitADupA copil bAnuitA?

279

Sc616, drAgutA, §i catAC'amit te scotti din °gran.Sc611-te dragä, §i ve4T,Cum te-ati scosti ci din live4T ! (1).

Celea din Transilvania, districtulti 116s6udului, bocescil asa:

R6gA-te, cuY te-T ruga,R6gA-te la clopotartiSA tragA clopotubl tare,SA mérgA resunetd marePeste tóte Muffle,SA se stringA némurile,sa vie la petrccane,CA adi-I mare plane!

De cum-va mortula e o fat& mare, atuncl muma-sa o bo-9esee a§a:

Draga mea, mAndru gAtatA,Cum te duel de sup6ratA,Fiindil de mórte 'n§elatA.

Dupà aceea Indata fetele o bocescaDraga n6strA 'mpodobitA,Cum te ducT de bänuitADe mérte inceluitä!

De cum-va mortulil e o nevasta Vèn6rä, In urma careiarèmasil mal multi copii mititel, bocescil a§a :

Din Ciudei0 diet. de M. Popescu,Adicil dupl cum se numesce repausata.

Haid, Land (2) ci te uitäDe veqI fiiI cum se cAntA,BArbatuld cum te comAndl.NoI, Ioang, amtl gAndittl,Arai gAnditä gi-amd socotitti,ca tu-acum nu mal glumescIDar' te vedemi1 cl pornescT.

gAnditti cA al &mild,

Dar' veilemn cIt aT pornitü.Ah! IoanA, draga mea,Draga mea, iubita mea!LasAll dorultt prin ()colaSA resar'und meriqortiTotÙ cu mere ro§i6re,Cu frun4ele rotunji6re,Fiji îlú vora scuturaDorultt §i-16 vorti stampgraCancl vora scutura mtirulttI§I vortt stêmp6ra dorultt.Vin5, IoanA, InapoT,Barernd peste-und anti sattSä veciT ce mal facemtt noT

IoanA, inapor.Pe 'nflorituld spinilortt,De dorulttPe 'nfloritulti pomilorttDe dorulti coconilorti.

de nu-T ven' sA §e4T,VinA baremti sA ti-T velT;Si de nu-T ven' sä. malVinA de ti-T malIoanä! copia té1E pling lumea de el!Copia lía de mamaNu-sa luatI niel Inteo sémA.Ah! roana, draga mea!Draga mea, iubita mea!

Pe drum0, boeitkele

280

Cum inima te-a 'ndurattiDe copiiT si-aTCa pre-o pAgruid. 'n garcItiLa MI 6meniT de sfatti,Ca pre-o pAgruicA 'n hold&La tot1 6menil de vorbA ?Copia fär'de pArintILa totI uritT

Sotula s(501Ï va gAsi.MamA la copia n'a fi,Sotultt s60-§T va aflaDar' maral la copiI ba.

doI, De-ar fi tata cata de burlaTottt tipA copia 'nDe-artt fi mama cata de reaTota §i-I iea pe langA ea.

IoanA, liva hunaDela seore, dela lunA,Dela sotia cea bung.

Christostt te-a poftitttLa raiulii cela Curatitti,

'Astät;IT Christosil te-a chemattiLa raiult1 cela desfAtatti.Raiule! gräding. dulce,Ea din tine nu m'a§ù duceDe mirosulii florilorti,De fumuld tArnaelorti,De glasultt angerilgra! (1)

din Bucovina, dacA mortulil e bar-,batil Insurat0 i i-a rèrnasil nevasta, bocescil aya :

Miluta nestrA cea dulceCatil cu ochil cum se duce.Da de ce te-al sup6ratti,Si cum de te-al indurata

(I) Com, de d-1C't T. Simonil,

Si pe noT cit ne-al PásattiSi pe-ap drumti mi-al plecatti ?De la capa pan' la pici6reEA m'aql ruga dumi-tale

-- 281.

SA te 1a0 de asta cale, iSi 'napoT ne 'ntoredt6reC'asta cale-1 duedterre I Si noud ea supdrare . . (1).

Cele din Transilvania, comuna Orlatti, ap.:Multa iubituld metí barbad! Ca apele'sd merg6t6rePe calea care-aT plecatü, Si nu mi-sti intorcdtdre,Nu-T nadejde de 'nturnattl, Cite uita sdreluT,Si pe care mi-al pornitd CA el d ca-ml e mergdtordNu I nadejde de venitd. Si Tar4T l'itere-éter(' ! . . (2).

Nu te uita apelord

Daca mortula e feciord holteiti, bocitérele din districtuldNaguduluI 116 bocesca astil-telil:

Cine 'n lume-a mal vNutilNuntl mare MI.' de poinùi-atAta norodti de oral?

Nuntä. Mi% cetera§TSi mirele In stand ?Cine 'n lume-a mar vd4utdVoinica têncIrtí §i &ataSegéndd a§a supdratil,Voinicti têndrt1 §i gatittlDupa lume banuitti ?Manca-te-ar sicréta m6rte,Rea e§tT §i Mil dreptate.Nu mergI la cinc se cade,A.lergI la cine nu se cade.Si la noT ce-al citutatti?CacT mama nu te-a chematd.Dar' la noT de ce-al venial?CAcT tata nu te-a doritd !Fost'ad vêjT qi babe 'n sattí,Pre-aceia sit-I fi Iuatd,Pe mm' si md fi lAsatd !Arda-te foculd ora§il

Din IgesclCom. de Rom. Simu, invaVitora.

Si t6te potecileSi t6te lécurile.Arda §i doftori 'n ele,Daca mi-aa datil lécurT rele,Nu mi-a trecutd dup. ele.Dragile mele surori!PlivitI §T-ale mele florT,Le plivip §i le udatT,De veril cresce, le purtatT,Pe mine nu m'a0eptatT!CreseetT, florT, cat gardurileSe le bata vênturilcCa pe mine gandurile!CresceV, florT, çi nu 'nfloritT,CAcT mie nu-ml trebuitT!NoT, Ioane-a§'am ganditti,CA ni-I cherna .chemat6re,Ne-al chematti petreedt6re ;Nu ne-al chemattí sA jucamd,Ci ca sl te comandämd.AstAll e o sdptdmana,Umblä m6rtea prin grAdina

282

Cu lampasti i cu luminA,RuOndti florT din rAd6einA,Po loan dela inimA,Rupandti virvulti florilord

Iara maic6, sa llù bocesce asa:Ah! Ioane, dragulti mama,Dragula mamir, scumpulti mamil !Multù in lume m'am isbitùLéculti nu ti l'am gAsittiSi tu Ioane-aT muritti.Multa in lume am umblatil,Léculti nu ti aflatilSi tu WI te-aT sup6ratùSi de lume te-aT lAsatti.Ah! Ioane, dragulil mamiT,Dragulti mamii, scumpulil mamiT !Mulle délurT aT suit('

tóte le-aT coboritil,NumaT Asta-la velSi nu-k" veT mal cobori.lea séma, Ioane, bineDaeg-T merge 'n ceca lume.Ca sunt doug drumureleSi cu greil de-ales(' din ele,lea séma pe care-T mere :

Cine 'n lume-a maT v64uttiNevastA mAndru gAtatA,DupA copir supèrAtA,NevastA mândru tocmitADupä copiT bAnuitA.CopiiT din grahlSi din gur'asa qiceatí:«VaT mamucti, mama mea,CA te-a 'nduratti inima,mima cum te-a 'nduratii

fruntea feciorilorti,Rupèndti virvulti dela florTSi fruntea dintre feciori

Daca mergT pre Mg cu banT,Te vet tâlnì cu dusmanr,Daca mergT pro eel(' cu spinT,Te veT tAlni cu strAinT,DacA mergT pre Mg cu florT,TAlnescI pre 'rat' i surorT.VenitT fratl, venitT surorT,De rn6 'mpodubitT cu florT.VinA mama, vina tataSi-mi udatT f4a cu apg,

petrecetI pAn' la gr6pAC'acolo cu lutti m'astéptà.VenitT çi voT verisóreDe-mi petrecetT este-osci6re,In grAdinA 'n tinterimilCu tern(' sit le 'nv8limil.VinA, maml,ca de at)T ne despArtimti.VinA, tata, s'A gustAmilCA de-41 nu ne mal vedemil!

Dacti mortulii e o nevast6 cu copil, atuncl se bocesce asa:

Si pro noT de ne-alMititeI i frumuseT,si-T piing lumea de nol !MAnca-te-ar i foculti mórteRea estT i fArti dreptate,CAcT mergT unde nu se cade !La noT tu de ce-aT venitil?CAcT nime nu te-a doritti,Si mama n6str'a muritù !La noT ce aT cAutatti

Cadí nime nu te-a chematdSi pre mama ne-aT luatd,Si-aT ruptd varfuld florilordSi mama copiilord,Si-aT ruptit flórea dintreSi mama dintre copiT,

0-aT pusd mana pe masane-al facutd largd prin casa,

Si ti-aT pusil mana pe grindaSi ne-aT facutd larga prin tinda,Ti-aT pusii mana pe usordNi-aT facutd largd prin °cola.Plange casa, plange masa,De mama suntetT rgmase,PlangetT ah! si vol pareV,CUT de mamá rgmaneV!A venitd m6rtea pe drumd,A luatd ce-a tosta maT bulaA venitü m6rtea pe c6sta

283

Ne-a luald pre mama astil.Ah! tu totd asa-1 ganditti,Ca mama n'are sfarsitd.Cate lécurT al catattlAld el totti nu Par aflatilSi ea réd s'a supratd,Din lume s'a departatdSi pre noT ea ne-a lasatd.R6maT lume cu multù bine,Mama se duce din tine! . . .

lar fiica din grairt graia:«Ah mamuca, draga mea!Cum inima te-a 'nduratilDepre mine m'al' lasattiCa pre-o ~mica 'n garddLa totl 6menif de sfatti,Ca pro-o pasdruica 'n holaLa totT 6menil de vorba.?!

Daca procesiunea anume sail din Intèmplare merge preaiute, atunci mama, sopa sail sora mortuluI se r6gà sà,' numérga asa do repede,

Nu mi-lil ducetT a§a tare,CAcT qiva-T destuld de mare,

duce! incetineld,Ca nu m'am urîtú CuSi te rogd, ah! clopotard,Nu trage clopotuld tare,C'aciT e çli de desparlare.

Ci-ld trage ceva maTCa noT acli ne despa'rtimd,Si mi-ld trage maT incetd,MI de asta4T maT ! (1)

C5.nd s'apropie de biserica §i dati sä, filtre cu mortulil

(1) Uta bocetele acestea mi le-a com. da T. Simona.

284

In curtea acesteia, atuncI bocitórele din Bucovina bocescil

Bucurl-te mandstire (1),MandrA floricicAll vinePe pornirea p1uguluTPe cfintatuld cur.:111W,Pe stratuld pe petringeld,Pe déluld celd trumuplil (2).Da nu vine sa 'nfloréscA,Da vine sA ve§tec,léscia (3).

Altai i anume 05,nd mortula e unaBucurg-te mdastire,MandrA floricicAll vine,Da nu V. vine s'a 'nfloréschDa-ti vine sA ve§te4scl.BucurA-te clopoteld,CA-ti mal vine-und sufletelli,Da null vine sA. trAéscA,Da-Ç' vine sA putre4scA (4).

Safi ap:Bucurà-te clopoteldCA mal vine-und voiniceld,Trandafireld frumu§eld,Da nu vine sA 'nfloréscl,CA vine sl putrec,léscA.

tota când mortal e copal:Bucurate mAnAstireCA trandafird mandrull vine,Da nu vine sA. 'nfloréscil,

In Bucovina Vote bisericele zidite din materiala tare (pidtrl i cArialidA)se numesca de popora landstiri, 0 num.( cele de lemna se numesca biserici.

Biserica din comuna Igescl, districtula StorojinetuluT, de unde e culesdbocetula acesta, e flcutà pe una delupra.

Din Igescl dict. de -Hie aid luI Onuireia Frur445..Din Crasna, diet. de M. Barbutk

- - 285

Ci vine s5 putrec,léscA.Draga mamil nu te da.Nu te da, nu te lAsa,Sc61A-te §i ve1 umbla,C'apoT nu mi te-ord lua,In pAmintil nu te-oril bAga.Dar dacA nu te-1 sculaIn pAmintti c5. te-orti bAgasi-acolo 'n vecI cA mi-1 sta,Mar multti nu mi te-1 scula.Dragile mamil piciorutelCAnd voril face ele urmute? ! (1).

Totù ap. bocescil §i Romancele din Transilvania, dud seapropie de bisericA.

Iatä. cum se Incepe unit bocetil din acéstä. Ora §i anumedin Secadate:

Bucurl-te mAngstire,CA frum6sA fl6re-t1 vine,Dar nu vine s5. 'nfloréscA,Ci vine O. putre(;léscA (2).

Astil-lelii se petrece fie-care mortil, pánä. ce Intrà In bisericA,-uncle i se face prohodula.

Mal tnainte Insä. de ce vomil vorbi despre prohodit, sä, neintórcemil putintt iara§t Ind6r6ptil §i sti, vorbimil despre stet-rile, ce se fact' In decursulil petreceril de acasä §i pAndla bisericä, precum i despre podurile, cart se punù in caleamortulut nu numal 'An& la biserick ci §i. mat departe panala tinterimil.

AnAndoui3 din Badeutil, com. de d-111 Av. MacovetCoin, de d-ld I. Georgescu, inv6tAtord.

286

XXI.

STARILE.'

In decursuld petreceril mortului de acasä, i para la bi-serie& este pretutidene datiná de a se face, pe lana celearatate in cap. precedentil, Inca si veo cb.te-va star sail po-pasin

Starile saü popasurile acestea, numite alt-mintrelea In unelelocurI Inca si stálp (1) sail proh6cle (2), represinta vamile dincea-laltä, lume. Prin urmare ele se facil In prima linie cuscopil ca sá pa& trece mortulà prin varal, i numaI rarù candpentru parada saü spre a se odihni. De aice vine apol i datinapoporulul de a se bate asa de tare dupa dInsele (3).

Facerea lora Insa atarna totti-deauna parte dela vaciareputatiunea ce a avueo cela repausatti In viéta sa, si partedela \rala si puterca materiala a celora ce sunt IndatoritIsaga Inmornainteze sail mal bine isú a familieI sale.

Daca repausatult1 a fosta una omù avutti, de omenie, cm-

(i) In Vatra-Dornet dict. de M. ijisaca.12) In Mahala, com. de lonja ald lui Iordach irsacd.(3) Com. de d-111 Av. Macovel, preottl, Rominf din Bucovina.

287

cumpätatil la vorbä i cu valä In satil, atuncI i setacii de regulà dou&spre-qece skirl; dacA a fostä mij1oca§6.§i nu prea bägatti tn sémä de consätenil s6I, i se facil numaIatätea câte potil pläti nämurile sale ca s5, i se fad, (1); iardac5, a fosta särrnanil saù chiar uni.1 pälma0 §i pe MAOaceea a maI avail inch. §i purtare rea, lar némurile saleWail de undo sä. plätdscä preotuluT, atuncl de regulä nu i sefacil maI multù deck treI stärI.

Cu alte cuvinte oprirea pe drumil In decursulù petrecerfieste maI désà, numärulil stärilorti maI mare, numal pentruceI maI avuff, earl sunt In stare sa plätéscä, pe cand pen-tru Del säracl este vorba :

maT tareCA banT n'are (2).

Safi :

Asa dice popa nostd,CAnd móre celti fArA rosta :

MergeV tare,CA banT n'are.

Dar cAnd m6re veunii bogatil,Uncle-0' chntä. trAgAnatil:

PunetT jos,CA-T bAnosil! (3).

Se Intémplä Ins/ flirte adeseorI §i 'n multe locurI c5.

preotil nu se orientéz5, niel &And, la facerea stärilora, dupä.plata ce-o capätä sag speréza c5, vorti capeta-o, ci totil-dea-una dupä purtarea cea corectä §i esemplarà a celuI repau-sata. Ace§tI preotI, demnI de tab'. lauda, voindil a stätorì

(I) 0 sémit de preotl din Bucovina iead pentru fie-care stare cate 1 fi. v.a. BaniT acestia u considera poporuld ca and tributd, nu atáta pentru muncapreotuluI, ci mal multd pentru vamI.

Lambrior, op. cit. p. 153.Dr. I. U. Jarnik 0 An, Barsénd, Dotne i strigaturt din Ardéld, Bucu-

rescI 1885, p. 468.

288

In comunele ce le pastoresca, unti exemplu cum trebue saviefaidsca i sa se porte to crestiniI, lie repausatula fruti-tasti, mijlocasa saa codasa, dad a avutti o purtare buna,Ii faca de comunti 12 starl, daca Insa a avuta purtare rea,chiar si casula acela cand s'ar pune némurile pentru din-suit', nu-I facii mal multe deck sése start

Fie ins& mortula ori si cine ar fi si casa sa orl i catade departe de biserid, nicairl i niel cand nu este datinä,sa se faca mat multe deck doua-spre-c,lece i mal putinedeck trei starI (1), desi creda unii cä ar trebui sa se facadou6 c,leci i patru (2).

Dupa, savérsirea prohodulul, care se face de regula Inbiserica, Ile tinterimula apr6pe orl departe, In cele mai multepaql nu este de fela datina ca sa se maI fad staff.

La fie-care stare atka cei ce duca procesiunea catatop' cei ce petreca pe morta staa locului; cantaretii, fluerariI

musica lncéta de cantata, bocit6rele de bocita; secriula cumortula, dad, e dusa de (5meni, se pune jos, iar preotula,Intorcêndu-se cu fata spre Gehl repausata i cadindua, rostesceectenia mortilora, dad, e prunca mica, iar daca e Inaintatain etate, pe Fang& ace0ea mai cetesce lnd, i alto o evan-gelie, cu deosebire din celea ale Invieril; In care timpa toppetrecatoriI, dar mai cu séma némurile cele mai de aprépe,

Com. de d-in V. Turturdna, preotd : «Staff se faca dela 3-12 »Gheor-ghiu: «Pe druma pan& la biserica se facd 12 starT Rom. Sima: «In du-cerea mortuluT la grepa se facd treT starT.» D. Stanescu op. cit. p 394:«In calea spre biserica trebue sa puna mortuld de treT orT jos, °andpreotii cetesei i chiar 1st schimba locurile.nFrancu, op. cit. p 177: «Cand seintorca cosciuguId dela pragula usil de trel orT in casa, lar plina lamorminta se faca repte popasurt.e .Burada, Inmorm p. 27: oDucénda mortuldla tinterima se faca 12 star' sad popasurT. »A. Pletosa: RadasenT, InMoldova, se faca de regula 3-12 starT». Al. Boeria: «Spre tinterima ildpun& de treT orT jos, altiT de mal multe orl dupa cum e i starea omula»

Did. de M. Nistora din MalinT in Moldova. '

289

ingenunchiaza cu capetele interse spre preota, saa lipite(le secria (1).

Prima stare se face de comuna indata dupa ce s'a scosamortula din casa atara', cele-lalte insä pe la respantiilecotiturile salí ca,rniturile drumultil, precum si pe malurileapelorti §i ale paradora, lana poduri si puntI, unde sunt si deacestea din urmä, de trecuta, iar cea din urma de regulainaintea bisericei saa la intrarea in curtea aoesteia (2).

La fie-care stare ce se face, si anume nernijlocitü duparostirea ectenieI mortilora, respective cetirea evangelieI, nému-rile cele maI de aprópe ale repausatului daa peste sälasa's6rmanilora i duc6torilora mortuluI (3), dar maI alesa copii-lora cari staa in apropierea sälasulul, cate una colacela.o lumia, (4), sal' cate una colacela si una cruceria (5),sati numaI banI (6), de sufletula celui repausata.

In uncle locurl, precum burla 6ra, in Secadate i alte co-mune din Transilvania, unde cresce multa', Orná de vie, pelanga colaceI i crucen, se mal' citt peste sicria de sufle-tulti celta repausata inca si vina (7).

Pretutindene usitat4 in Bucovina. Vecji si Burada, Inmorm. p. 27In cele mal multe sate din Bucovina. Av. MacoveT: nota asa indfiti-

nézA preotiT a face la fle-care podd sad cirniturá de drumd sall ulit6 laterall.eate o atare. unde imparta apoT familiantiT moflete de poman6, prin carlplItesed «vdmile vd.zdaltWar.» Vegl i Burada, Inmorm. p. 27.

Dat. Rom. din Voitineld com. de Dim. Cirdeid, proprietard: «Merg6,nclape drumd la fle-care stare se dl cite und crucerid celord ce ducd modula,ca si nu clia and-va c§, l'ad dusd de geaba.»

Dat. Rom. din Boiand' L Vicovulrkde-sus, com, de d-ia V. Turturénd,preotd; a celord din Mahala, com. de Ionicii a lul Tordachi Isacd si a celorddin Crasna, com. de d-ld Sam. Petrescu, preotil.

(6) Dat. Rom. din Balacena, com. de M. Jemna.D L Rom. din Moldova, com. de Tit. Zaharescu si S. Sa pArin tele Latesd :

«In littd4ent, cind ducd modula, nu dad banT numal in timpuld stArilord,ci orT unde v6dti copiT Blinda i privindd, se ductil la dinsil si le dad ate 26 bani; - a celord din Transilvania, com. de Rom. Simu, si a celord dinBucovina.

Com, de d-la I. Georgescu.Mariana, Inmorm. la Emita: 19

290

In districtula Naseudului, unde asemene este datinädecursula transportäril celul mortú pan la cimitira, de ase läsa In mal multe locuri ndsälia cu mortula jos i se-

ceti st. evangelie, dupá ce s'a cetita ac6sta, se pune pe co-par§ea una talera saa gallAna, care remane apol preotului (1).

In Muntil apusela al Transilvania la Iota popasula o temee-varsä putin5, apà dinteo donirá saù dinteo 615, nema, §i d'a-peste cosciuga ate una colacela qi cate una cre4ara la ate-una Wad' (2).

In unele pärVi din Ye'ra-.Roindascet cela Insärcinata CuImplinirea colora necesare mortuluI aruna la fie-care colaala patulia, aded, alti näsälieI, cate 5 saa 10 banI (3).

In acele locurl, unde este datinä de a se da numal co-lad §i luminl, saa crucerl §i colad, se linplantä luminacruceriula in colaca §i a§a se da ti apol améndou6 acestea.uneia §i aceleia§I perseme, niel and Itisá colacula uneI per-s6ne lar lumina sail crucerula alteia, (4).

In acele locurI Insä, unde este datinä de a se da numatate una cruceriri, adeseori se daa in cruci§a (5).

Daca la petrecerea mortuluI nu se aflä, niel una s6rmanasaa copita, cäruia sa-1' dee peste säla§il crucerT, atuncI cru-ceriI menitl de a se da, se léga In basinalele sati náframile-dela cruel, prapure §i fanare, §i r6rpana apoI celora ce duo&procesia (6).

Totoclatil o de observatil Ineà§i aceea, a de 6re-ce atatacoläceil ace§tia, câtü §i luminile §i crucerff ce se daa la.

lona MacaveI: 0Dat. pop. rom. la inmorm.» in nAmicula fauni-ha* an. VI. Gherla 1882, p. 94.

FrAncu, op. cit. p. 177.D. Stanescu, op. cit. p. 321.Corn. de d-niI Sam. Petrescu, Av..Macovel si V. Turturéna.Com, de d-la Rom. Sima, din Grieta.Dat. Rom. din BerchisescI, com. de. G. Velehorschi, stud. gimn.

291

ocasiunea acésta peste säla0l, sunt menitI, dupä cum vomilvedé maI la vale, spre a lumina 0 a pläti vämile, prin cariare sä, trécti, sufletulil cela repausatil In cea-laltä lume, de-aceea nu se dail numal atitia colad, luminl 0 crucen, catestäri se facil, ci atália &Ate väml creak el &A se atla. Aqacel ce credil cä, *sunt §épte, dab cate §épte ; cel ce credilca sunt nou6, &Al eke nou6; eel ce credil cä, sunt 12, dalcate 12; eel ce credil cä. sunt 24, dail &Ate 24; iar GO cecredil ca sunt 99, dail nouNecI i i nou6 de colad l §i luminI (1).

La storm cea dintdia, aded, In ograda sail curtea caseI,pe laugh' cele arätate mai sus, In tòte Wile locuite de Ro-mänl, este datinä, de a se da peste secriil nu numaI banl §icoläcei, ci Ina §i multe alte obiecte de sufletulil celul re-pausatil, mal alesil Ins& hainele, pe earl a statil .§i alte haInede ale acestuIa, apol din vite §i cu deosebire dintre celecurate, carI sunt bune- de mâncatil, i anume: o vacä, ju-nincä sail yip& ; una sail mal multe ol, mióre sail mlelute,unil mascuril; raril °And i cal; din galite : o gäscA, o gäin5, sailunti coco01; In fine: unil cola* o sticla sail ..; ulcicä cuap5, curatä, i o luminä (2).

(I) Dat. Rom. din Berchisescl, com. de G. Velehorschi si a celord din Stup-ca, com. de Al. Bacid : «De-acasa Ora la biserica dad peste mortd 24 decrucen, Cu carl plittesce mortuld cele 24 vanil, prin cad are sa tréca oDat. Rom. din Balacdna, corn de M. Jemna: «in Balacana este datina de a seface 24 colad, a se implanta In fie-care °Ate 1 cr. si a se da apol pe drumdpeste salad, ca A aibä sufletuld pe cea-lalta lume cu ce plati cele 24 vamlprin earl va trebui A tréca. Dat. Rom. din Campulungd, com. de Gheor-ghid : «Pe drumd pAnI la grépa se dad peste salasd. 12 cr,, pentru-ca secrede ca, pe cea-lalta lume se afla t2 zap/axing', unde stg. tom cate und strà-jerd, caruia trebue sa platésca ca rohatca 1 cr o Francu, op. cit. p. 174:aCopiilord se impartd 99 collicet (covrig» ca cate und creitard, pentru motivuldca era 11 99 de vdnif prin cart trebue A tréca mortuld.» Com. de d-ld T. Si-monil: «Se crede 0, sunt 12 vaml, ded némurile mortulul simbolizéza pia-tirea vamilord prin aceea a de 12 orl dad cate 1 cr., sad ca.te und clecerid(10 Cr.) la cate und copilasd.o

(2) In Boland, Mahala, Ostrita si Horecea, com. de d-la G. TomoTaga ;

292

In Téra-Romei néscel §i anutne In VranCe se dail nou6 gu-lere de came0, cusute frumosa cu arnice §i nou6 mon3di (1).

In lifildova, judetulù' SuceviI, ,afara de hainele, pe carl astata mortulti, se mal' dati atatil némuriloril cata §i strai-nilora, cu deosebire trisa celoril mai s6rmanl, Inca §i totilfelula de vite, §i mal alesa oI (2).

In Transilvania, districtula NaskiduluI, Indatá du$ ce sesc6te mortula din casa afara, ntimurile lngenunche Janga s'O-la§il, preotula §i ceNaltl functionarI bisericescI lndeplinescaceremoniile prescrise, iar dupa ce ceremoniile aceste s'ailIndeplinitil, se Impartesca copiilora colacel, iar celora malmarl li se da peste sala§il b6utura §i páne (3).

In Muntil apusenl al Transilvania este asemenea datinaca, lnainte de ce se pune conductula funebru In mi§care,sa se Impartésca pornana satt pausulg. Fie-care frunta0ala satului primesce la acésta ocasiune cate o donita,

cate o (51a, una colea §i o luminita de céra, iar co-piiloril li se Impartesca 99 de coldea saú covrigl cu cateunti creitaria, pentru motivula ea ar R 99 de vOnt, princarl trebue s'O tréca mortula (4).

Pela Ponorti, la InmormIntarea unul omil de frunte, In-

In Vicovuld-de-sus, com. de d-11k V. Turturénd; in Badeutd, com, de d-ldAv. Macovel; In Stulpicanl, corn de N. Cotlarciuc : aSingurd am avutdocasiune de a vedé cum a dgruitü uneI femeI o pareche de cal inhamatT lao citrut4.» In RdcliísenT, Bala i Mdlinl din Moldova, com. de Tit. Zahare-scu, A. Pletosd si M. Nistora. Burada, Inmorm., p. 27.

Burada, Inmorm p. 27.Dict. de A. Pletosa si M. Nistord. aSec76birean an. I, FAlticenT 1892.1)-

40: a Ad nenorocituld obic,eid, priinciosd bálelord epidemice. cand plécii labiseric i scotd cadavruld afar6., straele mortulul le pund de-asupra lul, in-cepéndil a lua °Ate una si le dad de pomanii, alaturia cu colacd si luminar°.Din vite cana a da cél mal bund popeI si la parte din cel-lalt1 cate o álesad miela.»

Com. de d-Iti T. Simond.Francu, op. cit. p. 174.

(I) Frincu, op. cit. p. 177 178.

293

data ce se termina prohoduia, sail, cum se spune in Buco-vina, storea prima, o muere inruditä, cu mortula si bine in-formatá despre obiectele, pe carI le-a läsata ca sä, se im-parta, mal Mal dä peste siena vre-unuia din casenivecinT o galnà i apoI preotuluI o traista, merindarita, olumina, una colaca, numitù ograza, coltonf, saa una cota depanura de lana', si o päreche de manect, saU doi coti depanza alba. De asemenea, tota peste sicria, Imparte cäseni-lora, vecinilora saa gracilora si hainele mortuluT.

Daca mortula e unula dintre ceI maI de frunte, tota pestesicria se imparta ì vite preotului, cantoruldi, rudeniilora,vecinilora. Fie-care se chéma cu numele si dându-i-se pestesicriil o Minina si o ograza, i se spune cu glasa tare: «alasata mortula ca tu sacapetI o vitea, tnielutá, stupü, juninca,»etc. (1).

Siretiulul, RadáutuluI, Sucevel si CAmpu-lunguluI din Bucovina aata obiectele aja i vitele, respectivegalitele amintite maI sus, le daa saa sèracilora In genere sailnémurilora celora maI de aprópe, sail la nisce finI, finecumetre, carI sunt maI nevoiasI. tn satele românescI dindistrictula. Cernautulul trisa, precum bulla 6ra in Bolana,Hlinita, Mahala, Ostr4a, Horocea, i altele, vitele se Impar-tesca maI numaI la ceI de casa, rara cAnd si la némurilecele mal de apr6pe, si asta din causa ca vita sa nu iasä dinograd'á. Cu telte acestea 1110. i Românil din satele de peurma, pàná chiar i ceI mal sèrmanT, credil i spuna ca daca

datil saa cela putina n'ají menitù macara la unula dincei de casa vre una capeta de vita de sufletula celtamortal, atuncl de sigura trebue sa jasa, adicä sä pi6ra veovita la casa respectiva. Ba unil creda si spunil c5, daca seintémplä sa péra vio vit5, tnainte de repausarea celul morta,

294

vita respectiva a fostit In noroculi1 lui §i de-aceea s'a dusilea tnaintea repausatuluI (1).

Atatil vitele cal i galitele, menite a se da de sufletulaecha' repausatil, se spala mal tntaI pe picióre, ca sa fie catilse pòte de curate, se uda apoI cu putind opa pr6spel4 §i

curata, c abia dupa aceea se dail dimpreuna c'o lumina decera aprinsä §i c'una colacit §i anume : cele mal u§óre pestesala§stl, iar cele maI grele pe de 'naintea mortuluI, rostindilIn acela§1 timpti cuvintele: «primesee de sufletida teituchil,meimuchg» etc. sati: «sd fie de sufletulti surorif, fratelici,feciorului N. N.» etc. (2).

Precum se luptä °mula In lumea ac6sta treat6re cu omultime de nevoI ci neajunsurI, tota a§a, crede poporal,ea are elti sá se lupte i dup.& trecerea sa In cea-lalta lume,pana ce ajunge la locula ce i se hataxesce am6suratit fap-teloril sale de pe pamtnti1. Dreptil aceea t6te obiecteleanimalele ce i se dail In decursulit stärilorti de sulletil, ajíscopulil lorú hotarltil. Nemica nu se da de pomana rara.' ore-clcare scopil i folosit In viitoril.

A§a credo poporulii ea' mortultl, pana ce ajunge la loculithotarltil, trebue s'a trécá maI IntaI printr'unii focit 16rte mareei periculosit. Deci hainele ce i se dail de pomana, le leasub-susára i ducêndu-le cu sine pe cea-laltá lume, cumajunge la focula din cestiune, se lmbracä cu dInsele, §i a§atrece elù prin focù. Hainele arda, iar elù, r6maindil neatinsilde para foculul, iese de cea-laltä parte de foca, uncie §éde_Mica Domnului', care, vè4endu-li1 scapata, Ilì carmuesceinaI departe (3).

Com de d-111 G. TornoiagS.Com. de d-niT V. Turturena si G. Tomoiagl, precurn si de aliT RomAni

din Bucovina.Credinta Rom. din Bilca, com. de Justinù CArdeiti, stud. gimn.

295

Despre 6ie, caro e considerata de cea mal curata i ne-Ninovata dintre Vote animalele, se crede cá scuturandu- se de.apa eu care a fostil stropita, stinge cu dInsa nu numal foculaprin care are sa tréca sufletulil celuI repausaiti In calea sa.-ce duce spre loeulú predestinatti, ci chiar i focula

aid iaduluI, In care care cade sufletula celorü nebä-gatorI de séma, indiferenV i neascultatorI de poruncile dumne-4eescI. Ba 6ia, fiindg simbolula nevinovatiel si a sfintenieI,nu se teme, dupä, credinta poporuluI, niel chiar de .diavoli,

ea rnergênd i tntrindä lava &lea In iadù, r6coresce-sufletula eeldi ce se muncesce, prin stropirea apeI de pe lana sa,de vapaia iadulul si I alit-16M arsurile i ranele causate prinfocula celù nestinsil (1).

Mai departe crede poporulil, c5, murinda o femee ingre-unatä, i dandu-se o éle a f6ta de pomana peste racla, dupä.-co a scos'o din casä dará, va nasce pe cea-lalta lume co-pilulil, iar dacä, nu dati 6ie de pomanä, atund nu péte nasce

ci rèrnane lntr'Insa Inadusitil (2).Vaca, junco sail vi(ica, care se da de pomana, Insemnézä.

-ca laptele va da acésta va curge pana la alúsépteleanémú,si cá prin urmare va avé ne Intrerupta lapte pecea-lalta lume (3).

Mascurala Insemnéza ca dada' omula n'a facutil niel ofat-liana In viéta sa, ca sa aiba pomenire, In cea-lalta lume,fiincIt sufletulil sèú insetatil, trebue sa bea din scurmaturama;curuldi din care isvoresce apa (4).

Gctscq, care se da de pomanä, cand e sufletula férte ln-.setatti, se duce la o apà, se scaldä, i Intorcéndu se apoI

Com de da. G. TomoiaglDice. de M. Barbup, din Crasna.Dice. de M. /MAO, din Crasna.

44) Cred. Rom. din Baia, com. de T.. Zaharescu.

296

1nd6r6ptil OM& de apa pc aripi, stropesce sufletulù 0-1Ct re-coresce (1).

Getina, atâtú cea care se da de pomana la stareaprima, peste sala0, °Ma i cea care se da maI pe urma peste-grepa §i despre care vomil vorbi la loculil s6ü, se credese duce. pe cea,lalta lume Inaintea sufletuldl, §i scormo-lindù i scoclorándil prin buruene i spinI, ii face locil §icarare ca sa aiba pe unde merge (2).

Poporulti romanù calculéza orele noptil totù-deauna dup.&cantarea cocopluI. Cocopla e pentru dInsula celti dintavestitorù ala lumineI, i ca atare, dupa credinta sa, c celamaI mare 0 neImpacatti dulmanù alu tuturorùnecurate ci r6utaci6se, carI umbla nóptea §i comitù o mul-time de fapte rele ci InspaimIntatóre. Gaud cant& coco§u16,.atuncl dispara tcite spiritele necurate, téte schimele cj tetenälucile. Chiar ci diavolulù Gehl mal mare peste Mite spiritelenecurate, cum aude cocolulti cantandù, Indata se face 0elù nev64utù (3).

Prin urmare cocomla, co se da peste salaplù mortuldde sufletultt acestuia, Insemnéza cà elfi In cea-lalta lumeva anunta sufletulul órele ; va inspalmInta çi departa prin.cantarea sa pe diavoll, ca sa nu se apropie de sufletulù pentrucare a losta data de pomana ; va tiné In cioculùcumpenele de pe la vamile vasduhuldi 0 nu va l'asa pre.diavolI ca sa faca 6re0 _ care viclesmet, i trecéndù sufle-tulfi prin foculu, despre care amù vorbitù mal sus, elü va.sbura pe deasupra tocului, liti va stropi ci rtcori cuca s'a Oa trece mal departe. In scurtù isú coco§uia II vaservi ca anuntatoril alu 6reloril apBratorti contra spirt-

Cred. Rom. din Bala, com. de T. Zaharescu.Cred. Rom. din Baia, com. de T. Zaharescu.Mariand, Ornit. pop. rom, 11, 242 sí 244.

teloril celoril necurate §i rele earl' vénéz5. sufletele 6meni-lorA (1).

In fine, colacii §i cruceril sail &ova, ce se dail la tóte stärilepeste säla§il, lnsemnéz5. ca sufletula 85. alb& cu ce pläti va-mile din ceea-Ialtä lume prin cari este nevoita sä trécd pan&ce ajunge la locula de odihnd, iar luminile ce se dati dim-preund cu colaciI ca sä aib5, ce aprinde §i cu ce luminacand va trece prin aceste väml fórte periculóse (2).

Datina §i credinta acésta este f6rte r6spándità i In Banattl.Unii boceta din Comitatulti Cara-Severint, care amin-

tesce despre datina. §i credinta acésta, sunä precum urinéza :

Pa§i1 N. N. pa§tlPe cale nainte.Dar fie-ti d'aminteCA tT-orti esi. naintePu i de grduretTare mititelViderea 1T-orti cerc.Tu sémA sA iaT

sa nu 11-0 daT,CA ti-o sArì inainteTata d'ala talCu noire Malta,Tu loril de li-i daTe.-1 descumpera.

Pa§ti N. N. pa§ii

297

Pe cale nainteSA-t1 fie d'aminteISui de golumbelMandri, sprinteneT,Pasulti ti lora cere.Tu séma sa ial

i s5. nu ti-lii daT,CA mATcuta taEa iar mi-o sAri.Cu olcuta nouA.Tu lord de li-T daTe-T descumpò'ra.NO N. N. pasaPe cale nainteSA IT fie d'aminte

COM, de d-lil G. Tomoiagl si alti Romani dm n Bucovina. 0 Sémii de-Romani insa, precum bunaóri ce! din Stulpicant, credd, dupa cum ml-a com.Nic. Cotlarciuc, stud. gimn., ca cocosil nu sunt curatl, pentru cif el vin1prea multd In atingere cu dracil, earl il sc(515. din somnd de canti dreptd lamiecluld noptil si cad se tind necontenitd -de dinsit Totusi credd si spund siacestia di dracii, cum audd vre und cocosd cantandd, indat.i. crap.*

Cred. Rom. din Badeutd. Com. de Av. MacoveT, preota : «La fie-care-stare se dad noonede de poman& ca sti tréca mortuld, in urma acestuT tributé.plaltild, mal usord peste varrito Bilca, com. de Just. Cirdeid, stud. gimn.

TI-ora esi nainteha de goltimbeleTare sprinteneleGratuld ti l'ora cere.Tu séma sa ial$i sa nu li-lt1 daT,CA tT-ora mal sariFraVT si surorileCu nou6 colad,Dar do li-T daTe-T descumpëra.Pasù N. N. pasti,

298

Puii de grdzire,i §i ceI de golumbet saa golambelelc, desprecarl ne apune bocetula c5, esa tnaintea sufletului si-I cerap(iptlii , adec5, cartea de legitimare, graiula si vederea, suntf;piritele cele necurate, carI staa de strajä saa pás,nd516,ngaDami §i despre carl vomti vorbi maI pe larga In unulti dincapitolele urmatóre.

In fine, d-la roana Becinéga serie cu privire la credintaRomâmilora banitent despre värnI si la datina acestora In

decursula stärflora urrnatérele:«Dup.' mitologia daco-românä, dupa credinta poporuluI

romana de ast,41, dela pámlnta pána la ala treilea ceriasunt noué N'Ami, si la tela vama sunt diavoll si furl cudintl rInjitorI, cari cera sufletul'a cAl'étora dela tngerula con-clucètora, acusándu-la de grele pécate, ce a comisa tn viétatimpuranä.

d'entra a napa, sèrmanul'a sutleta de grele tnvinuirI, siprin urmare si de lada, unde ca pkätosa are a fi maltra-tata pentru eternitate, poporula românii si In speciala femeile-se ingrijesca de sufletula repausatulul, dandi' I nouè creitarl,nou6 colad si nou6 luminl, téte numite sait menite Cu:

(1) Com, de baila Popoviel, inv6talor0.

Pe cale nainteSáll fie d'aminteCa. V-l'ortl esi nainte.Pul de graurerGraTult1 ti-Porti cere.Tu séma sa ial.*i sa. nu ti-ltí daT,CA fe O o sariSotia d'ala taCu nou6 creitarT,

i lord de li-T daTe-T descump6ra! (1)

'299

«Démne primesce s'a fie arangelubAnfiresce IngeruluT,care conduce sufletula ; apol: ((Winne primesce 0, fie va-

mesilora.«Sufletula, ajunendil la vatril, da la VOA vama ca

una crucera, una colacù i o lumina, de cérä.aSufletula, asta-felil rèscump6rata, sbóra dela pamintil,

din acésta vale a necazurilora, din acesta loot' depravata,plina de intrigi, invidie si necaza In cea lume, unde esteveselie eterna, acolo In lumea nevinovatilora, in patriaamo-rosilora i In corula Ingerilora ceresd. (1).D

(1) aporile, datine popnlare,» in alzaniilia» an. XI, Buda-Pesa, 1875, p. 269.

300

XXII.

P ODURILE.

Fie-care onni, mutându-se din viéta acésta, trebue, dup.&inchipuirea poporuluI românti, Inainte de a ajunge IntruImp6r5.0a ceriului, sä, tréca peste o mulpme de rlurI §i pärae,unele mal mici, mal Inguste §i mai lesne de trecutil, laraltele mal marl, maI late §i mal adänci, peste earl nimentnu e In stare sä trécg Mr& de ajutorii.

Némurile maI de apr6pe ale celul repausatil,inlesni alit se pote de multil trecerea §i peste aceste riurI, IIa§ternù In cale In decursulti petreceril sale de acasä i panä, lamormInta In diverse locurl, i anume: pe praguld easel sat}alú tinc,161, apoI länga pOrta ogr54iI, la r6späntiT §i In cru-cile drumulul, la Intrare In curtea bisericel §i In tinterimil,sail pe pragultt u§el dela bisericä. §i cela dela portita tinte-rimuluI, dar mai cu sémä pe la t6te podurile, puntile, rlu-rile, päraele, §anturile i garlele cele mai Insemnate, pesteearl trebue sä, tree& cortegiula funebralil, câte o bucatä depanza curatä de casä. §i cam de treI cop de lungI, saú cateuna ltergaril, orI câte o päreche de mânecl, orI o nAframit,

301

carl, In cele mal multe partl. din Bucovina, se numescil poduri,In unele irisa si punti (1).

Pe langa fie-care dintre podurile acestea, carI se asternùtot-deauna de-a curmezisulil drumultd, si peste carI trecemortulil, sail mal bine (;lisil, cel ce ducil sicriulil cu mor-tulil, in multe locurl, precum buna6r5, In Boianil, Mahala,Siretil si BosancI, se mal' pune frica si cate unti colad'', sailo bucata de pane oii o franzelä, si cate o lumia, de céragalbena (2).

In unele sate, precum huna érá In Boianil si Stupca, undeeste datina de-a se aseçla podurile din cestiune, maI cu sémape ranga puntI si pâ.raie, se léga in fiecare cornil alil pa'n-461, adecá ala poduluT, si cate un cruceriil (3).

In alte sate Insa, cand trecil cu mortal peste unil parlil,In locil sa lege gritara in cornurile panzeI, o ruda de a ce-lid repausata arunca una gritariil sail in parail sail pe de-asupra acestuia, iar dup5, ce a trecutil cortegiulil de cea-laltä parte, arunca altuli1 indèrèptil, ara insa a se uita'inapoI (4).

In tinutulil DorneI din contra, cand trecA peste o apa,data fle-carui copilil cate unil cruceriil de pomana (5).

Fie-care poda, nemijlocitil dupa ce a trecutil mortulil pestedinsulil, se radica de josil si se da dimpreuna cu colaculil,

Dat. Rom. din Boiand qi Mahala, com. de d-ld V. Turturénii, preotd;a celord din Ropcea, com. de I. de Cuparencu, stud. gimn.; a celorddin Pilca, com. de Jost. CArdeid, stud. gimn.; a celord din Badeutd, com.de d-itt Av. MacoveY, preota; a celord din Bosand com. de G. Tomoiagil,can t. bis. @i I BlAndu, stud. gimn; a celord din Berchiqesd, com. de G. Ve-lechorschi, stud. gima; a m'orü din districtuld Cimpulungulut O ald Dorad,auchtd dela mal mull.I inqT.

Com. de Ionia ald lui Iordachi Isacd; V. Turturénd, preotd% qi I. Blandustud. gimn.

(2) Com. de d-ld V. Turturénd, preotd; O Al. Bacid, stud. gimn.Com. de d-ld Sam. Petrescu, preotd, *i At. Ghermand, stud. gimn.Dict. de M. Ursaca.

-302 -

lumina si cruceriI, legal prin cornurl, unuia dintre petre-atori, de regula uneI femel saù unuI barbatil säracili depomana (1).

In unele sate, dupa ce s'a radicatil de josil, se pastrézäpana dupa tnmormtntare i abia atuncea se dail unoril fe-meI sarao° de pomand anume ca, daca e o bucata de panza,sä-11 faca carnesa dintrInsa, iar daca e stergara, aibade Imbrobodéla (2).

In unele locurI némurile cele maI de aprepe ale mortuluIclaù unel femel s6rmane o t'unta de panza curará sail maImulte stergare frumelse, ca s'A le astérnà ca podurI.

Femeea, luanda panza saú tergarele, le asterne mal tntaipe pragula casel, apol la esirea din °grada, la t6te tncar-niturile drumurilora, pe unde trece tngropäciunea, la tòtestarile, tn fine tnaintea useI tinterimulul si a bisericel, iardupá tngropaciune rèmana femeiI care le-a totil Intinsil (3).

iarasI in unele partI este datin'a ca panza, ce s'a aster-nutil pe pragula casel precum i cea care se asterne di-naintea tinterimulul, sá, nu se dea de pomana, ci luand'ede jos istergêndu-se cu dtnsa, s'o puie saa In sicriü alatureacu mortula sail s'o arunce In grelpa timado de ce se acoperemortula cu t'értnä (4).

Dat. Rom. din Boiand i Vicovuld-desus, com, de d-ld V. Turturdnilpreotd ; a celord din Ropcea com. de Em. de Cuparencu : a In Ropcea la fie-care poda, ce se pune, se dä si cate und colacti ca luminare aprinsd pe de-asupra racleT cu mortuld, la saracT sad copiT de sufletuld mortululu ; a celord din Sucévd, com. de D. CuriVi, stud.gimn ; a celord din Bosancl, com.de I. Blanduld; a celord din Balacéna, com. de M. Jemna ; a celord dinBerchisescl, com. de G. Velhorschi, stud. gimn.

Dat. Rom. din Stupca com. de Al. Baciti, stud. ginm.Dat. Rom. din StulpicanT, com. de Nic. Cotlarciucd, stud. gimn ; a celord.

din Campulungd, com. de V. Gheorghiu, stud. gimn ; si a celord din Funduld-MoldoveT, com. de I Tonigarid, stud. gim.

Dat. R.om. din Sucdva com.. de D. PopovicT, stud. gimn. si a celoril din.TodirescT, com. de I Avramd, stud. gimn.

303 --

Podurile saù puntile acestea, earl In cele mal multo pdrp*fse lncredintéza uneT femel cunoscute ca sä le a§térnä tn calmmortulul, se puna, dupá uniT, cu scopü ca rnortulù, cândva ajunge la rlurile saù päraele de pe cea-laltá lume, säfie nevoita a trece de-a'notuld (1.), saù neput&ida trece,nu fie constrInsa a räläci In colo §i In c6ce pe pärnêntil (2),ci din contra sá aibä poste ce trece, cregléndil cá fie-carebucatica de pänzä saùstergara In cea-laltà lume se prefaceInteunil podg saù punte, care se Intinde peste apele cele maTmarl' §i maT greil de trecuta si peste cars' sufletuld p6te apoTtrece tocmaT ca §i peste orl-care podit saù punte din lumea.acésta (3).

Dupà crediqa unora insä podurile, ce so puna In caleamortuluY, stail In legAtura cu puntea raitdza, despre caream amintita maT sus c5, e f6rte trigustä §i f6rte cu anevoede trecutil. DecT sufletula, dupä ce a trecuta acuma prinOte vtimile, ajunenda le puntea raiului, care se af15. nernij-locita Inaintea raiulul, a§terne pänza ce i s'a pusil In cale,cänd a fosta petrecuta la morminta, peste puntea acésta §i

(t) Cred. Roin. din CIavulungd coin. de V. Gheorgltiu: ac:ind treed pesteund podd sad par, intincid o panza ca sa nu tréca rnortuld prin apA.»

Cred. Rom. din Stulpicant, com de Nic. Cotlarciuc: adespre pad secrede, ca, preste dinsuld trece sufletuld cand nu póte trece ap. Daca nu sepune panza acésta, atuncea ramane sufletuld rata(indd pe paméntd.»

Cred. Rom. din Bilca, com. de Just. Cárdeid stud. gimn: aqtergarele sepund mal alesd daca trece mortuld peste una parad, creOndü poporulacil mortuld are sa treica ei pe cea-lalta lume peste ape, iar ntergarele sefua atunet in podurto Cred. Rom. din Ropcea, tom. de I. de Cuparencu.stud. gimn: oftergarele puse peste parad, podd sad punte, insémna ca mortula,adeca sufletuld lul, nu va afla impiedecart in cea-lalta lume.» Cred. Rom. dinMahala, com. de Ionia a luT fordachi Isacd : o Se crede ca numal daca se puna po-d urT de acestea p6te mortula strabate in drumuld ce-la face catra cea-lalta lu-me.u Cred Rom. din BosancT, com. de I Blanduld, stud. gim.: «Panza sechC:ma punte icredA cA mortuld trece pe e.» Cred. Rom. din Funduld-NIoldoveY, com. de C. Merche01 0 I. Tonigarid stud. gimn: «Panza insem-néza podel sad punte, ea sa aiba pe ce trece riurile din cea-lalta lume.»

304

asa trece maI departe. CuI nu i s'a pusa poda In acéstä,lume aceldia niel In cea-lalta lume nu i se pune .(1).

Causa lnsa: de ce se pune In calea mortului numai panza,stergare si naframI de pang, e pentru-ca, flinda panza fértechinuita, sa afle sufletula usurinta In lumea viiteire (2).

Luminele, earl' se daa de pomana Impreuna cu podurile,Insemnéza, ea mortula, cand are sa tréca peste vre-unapoda si mai pled' peste puntea raiultd, le aprinde ca sä-1lumineze, i asa trece maI departe (3).

lar rolacii §i gr4arii, call se dad In acelas1 timpa de po-ma* precum i aceia earl se aruneä, In apa, sunt menitIpentru veimisaù mai bine lisù pentru stalpa poduluY, pe carItrebue mortula sa-I plätésea Inainte de ce trece (4).

Daca nu s'ar lega crucen l cornurile stergaruluI, saa nus'ar arunca peste apá. orI In apa, eand trecil cu mortulapeste una pàráú, atuncl lesne i s'ar puté IntImpla sufletu-lui ceva In decursula treceriI sale pá,na ce ajunge la raia (5).

'rota asa faca i RomâniI din Moldova §i pra-Romandseet.Acestia, cand treat cu mortula peste vre-una poda, *AO,gar15, saa rlù, asemenea aruncil, In aptt o parà saa bana,care linsemnézá, plata poduluf (6).

Ce se atinge de podurt, §i In aceste VérI, mal alesa Insa

(I) Cred. Rom. din Balacétia, com. de M. Jemna stud. gimn. 0 a celora' dinCampulunga, com. de V. Burduhosa, stud. gimn.

Cred. Rom, din MAn5.itiára, dict. de Elisabeta Agapi.Cred. Rom. din Bosand, com. de V. Blindu si a celora din Ciimpulunga,

.com. de V. Burduhosa.Cred. Rom. din Stupca, com. de Al. Bacia', si a celora din Fundula-MoI-

4ovet com. de I. Tonigaria.(6) Cred. Rom. din Crasna, com. de Al. Ghermana, stud. gimn.(6) Burada, Inmorm. p. 25-26: nDac.1 se int6mp1à, c. mortula s5, tréci peste

una poda, atund unula din némurile repausatulul aruncl in apl una bana,phitesce podulau. Tocilescu, Revista pentru Ist. etc., an. II. vol. III.

BucurescI 1884. p. 887. Ionéna, op. cit. p 39: «Dac5. unit morta se trecepeste o apà, una din rudele luI aruncA in acea apà una band, plata poduluT.»

305

in "-Voldova, se intinde pe pragulii portil casei o pana, albasaii o naframä, peste care trece convoiulti funebru, a doua-pánz5, se a§terne la jumatatea drumului, i o a treia pe pra-.guld portii dela biserica; cand se trece peste acele panze,-se arunci cate o monedä peste ele, apol se dail do poni anäla Orad pentru sufletuld .repausatului Impreuna cu oluminar°, una colacü i monelile aruncate.

Aceste podurl alegorice Inchipuescii puntile ce are si tréca-sufletula mortuluT, ca s5 ajungi la u§a raiuluT, iar monelilepentru ca s'A platéscä vdmile, de aici §i licerea : «plaite sd-pfie vdmile! (I)»

In comuna Baja din judetulii Sucevei, plaiultt Muntele,In Moldova, cand scotti mortulil din casi Ii punti podit lapraga, apol la peIrta, la vre-o punte, poda sail§anti.1, precum

la portita bisericel, o bucata de 'Ariza cu vre-o cap-vavbanI Inteinsa, §i dupa ce ati trecutil cu mortulà o dati depomana. Panza acésta lnsemnéza podulil ce se Intinde pesteapele de pe cea-lalta lume, peste cari are si' tréci sufletuli1.--Cu cata mal* multe poduri de acestea se dail de pomana,,cu atáta e mi bine (2).

In comuna Ilidi§eni, acela0 judetti, podurile se punti toc-mal ca §i In Bucovina. Iaù adicá unù valti de panza de-casa §i taind'o In 12 buckti, pung 12 poduri peste punti,poduri, §anturI, lar unde nu sunt de acestea, punil §i in

11) Burada, Inmorm. p. 26. V. Alecsandri, PoesiT pop. Bucuresci 1866,nota dela p. 140. Lambrior, op. cit. p. 163 : «Mata la scbterea mortului.din casa, cata si la fle-care oprire in drumg, femeea reposatului da de po-mana cate o bucata de panza, llamita pon, insotita de o luminare de céra.Acestea inchipuescd podurile ce are a le trece sufletuld rdposatuluT in iea-laliä lume pan& va aj unge la rai ti». M. Nistord, Romanca din Mil nT, j ud. Su-ave: «In labial se puna de reguld numaT treI podurI i anume: unuld acaskunuld la mijloculd drumuluI i unuld la biserica. Acestepoduri insemnéza pun--tile de pe lumea cea-laltd.»

(2) Com. de Tita Zaharescu, stud. gimn. de loca din Baia.Hariang, Inmorm. la Rominl. 20

306

alte locurl, numaI sä se Implinésca num6rult1 de 12. 0 sétnäpunt' chiar pan& la 24 de podurI, iar uniI, si ca deose_bire ceI mal grmanI, punt' de regulä numaI treI.

MuItI ini i maI alesti cel mal cu dare de mAna, puntttn locil de pAnzä, ctimas1 cusute.

Cui nu i se punti podurile, acela nu p6te trece pesteapele din cea-laltä lume, ci rätacesce necontenitil pe Yang&Ormurile loril (1).

In fine, in comuna Boròiä, lnainte de a sc6te mortultt dincasä, asternil intre pragula caseI, In care a stata mortultt,intre pragulil din afarä., unultt dintre cele maI frumòsemal scumpe läicere; iar pe pragula din alai* puntt In ace-lasI timpil o perind.

Aceste dou6 obiecte, carI, dupä, ce ail trecutil cu mortulilpeste dlnsele, se dail preotuluI funcionara de sufletulil celutrepausata, Insemnézsá ca mortulil sä aib'ä In cea-laltä lumepe ce se culca (2). C5,61 se crede cA, precum in lumeaacésta, asa si in cea-lalt'ä 6menil volt av6 patulti si aster-nutula lora pe care voril odihni.

Dovadä despre acéstä credintä, avemù i urmätorultt bocetadin Transilvania, districtula Näs6uduluI:

11,6ga-te, cuT te-T ruga,13.60-te luT NiculaiS5.-V faca unù pata in rantLa cap6tuld patululMee cu mere rotungT6re,Cu frunlele rotog6le ;In pata sa te odihnescr,In umbra sa te Acores& (3)

Diet de si. sa pdrintele G. Lateqd o A. Pletosd.Diet, de sí. sa plrintele G. Late0Com. de d-ld T. Simond.

(1) Burada, Inmorm. p. 26-27.

307

In Basarabia obicel'ulii de a se face poduA, and se sceltemodula din cask se pästrézá peste ton loculd; se punechiar pe pragula 1nel" o cergk unti lavicera sail unù prosopil

de-asupra o periná. §i o strachina cu mâncare ; atatilperina cátii i strachina se dà de pomank pentru caallá: pe ce se culca i ce manca mortula pe cea-laltá, lu-me (1).

308

XXIII.

PR OHODULD.

Cum ail ajunsti i ati intrattz In biserica, daca mortulti afostil dusti cu nasalia, se pune dimpreunä, cu acésta in prid-vorii sail In despartitura barbatésca, adeca In nausii, iardad a fostA dust'. In caril, druta, sanie sail pe umere, sepune pe untz felil de catafalcii sail pe doué sbaune. In ace-lasI timpil se punt' In prejurulil luI, atatil In dreptulil ca-puluI Gatti si la pici6re, de o parte si de alta, catesfericil cu o lumina mare pe &insult), la capil altù sfesnicilcu toìagu1, iar de-asupra secriulul In dreptulil pieptululst. evanghelie cu. o cruce peste dinsa.

Dupsá ce s'a asezatti dupa ce s'ail aprinsilacuma tòte luminile de prin prejurulti séú precum i uneledin biserica, Incepe preotultz prohodula, care se face dupä,cum pescrie «rinduiala ingroparii mirenilorg» tiparita In fie-care rugaciunariil saü molitfenicù, i care pentru eel lnain-tap In virsta e ceva mal Iungü i din causa adsta durézamal multü, iar pentru copil maI scurtil, càci acestia se so-

309

cotescil a fi sigurI de hnp6rä4ia ceriurilorú pentru nevino-vätia 10111 (1).

In multe locurI, alta din Bucovina cata si din Moldova (2),este datiná ca nemijlocita dupä Inceperea prohoduluI unuladintre némurile maI de aprópe ale repausatuluI sa impar-Osa, tuturorti celorti presentI cate o lumina de cérä galbenäsaa i cá,te una alba, pe carI le tinù apol aprinse totil tim-pula catil duréza prohodula, iar dupá aceea, stingêndu-le,le remalla lora.

In comuna _Mea, din judetulil Sucéva In Moldova, dacamóre untl parinte saù unú frate, fiil, respective fratiI si su-rorile mortuluI, tia' cate doI la ud.' cap6til alü secriuluI In

cand se afla acesta In bisericá, lumtnárI aprinse Inmaná (3).

In unele 041 din Transilvania §i Banatg, daca bisericae departe de locuinta celuI repausatä, saa daca repausatulaa fostil un ti omti gracil i némurile sale nu sunt In stares'a-1 faca pompa mare, atuncl preotult1 11 cetesce prohodult1pe scurtil In sobd (chilie) sati afara, i dupä, sfarsirea ace-stuia, Impärtindu-se lumini i carpe atat0 preotuluI cátilcântaretilorti, precum i la ceI ce ductl mortula, crucea orlstálpula, se pornesca cu dinsulü dreptù la tinterimù, undeilú InmormIntéza (4).

La Romanil din Macedonia, i se cetesce sail In biserica,ca si la noI, satí dinaintea intraril In .biserica (5).

In Bucovina se cetesce prohodulti dinaintea bisericeinumaI celord ce 3,6 muritil de o m6rte molipsitóre, precum

femeilorti ce aú muritti Indata dupä, naseere si carora

Vedl despre acésta si Lambrior, op. cit. p. 153 164.Dict, de sf. sa pArintele G. Latea, preota in RAdIsentCom. de Tita Zaharescu, stud. gimn. de loca din Bala.Com, de d-la Rom. Sima si d-la Ioana Popovid.Dim. Bolintinéna, CA16toriT la RomaniI din Macedonia, p. 91.

310

n'a apucata a li se ceti ruga ciunea de curcgire. Dad, insali se cetesce rugacIunea acésta, chiar m6rte fiindù, atuncIe iertata a se baga bisericä.

In multe pärtl, atâtil din Bucovina, cáta si din cele-lalteten l locuite de RomânI, pe länga adev6ratula prohoda, estedatinä de a se ceti, mal alesa clad, repausatula e lnaintatilIn vIrstä',, Inca i rugdciunile iertdciuna de tot4 blestemulg 0afurisenia, In decursula cärora, când rostesce preotula' cu-vintele: adesle'ga pe adormitula robulil Mil N. N.» saü «iartetrobulid MI N.», fie-care petrec6toril, care se aflä de fata,lice: eDumnedefi scl-122 ierte.»

Daca repausatula a fosta una fruntasa i oma cu valä,In comuna sa, dac.ä, a fostil o muere evlavilisa si mama, bunä,saú una fedora orI fatä, mare, dela carI multa bine s'ar6fi pututil astepta, atuncI nu numaI c'ä petrecerea i se facecu cea mal mare pompä, i prohodula i se cetesce In bi-sericä, ci tot-odatä, dupá sfärsirea rugaciuniloril de ietaciune,i se tine si o iertaciune, adea o cuvintare, In care se amin-tesca faptele cele mal Insemnate i demne de urmata dinviéta sa (1).

In vechime era datina atatil In Bucovina Gatti si In Tran-silvania de a se lua iertaciune In numele celuI mortil nunumaI In prosa, ci i In versurI, carI ail se recitail cauna felt" de oratie, aú ca se cântaa de cätre cantorula biseri-cesca ori de catre una alta orator(' saù cântareta, care, celemaI de multe orl, singura le-a compusa.

Ca dovadà despre acéstä datinä, usitatä In timpula presenta'maI multi"' In Transilvania §i Ungaria, ne p6te servi urmateoreaiertaciune versiflcata din Transilvania, care mi-a comunicat'o

B. Iosofa, si care a devenita acum poporalä:

(1) Pretutindene In Bucovina, Transilvania si Banatd, com. de I. PopovicT,Ve41 i Ioanü Nitu MacoveT, Dat. pop. rom. la inmorm., in Arnicula fami-lieT,D an. VI, Gherla 1882, p. 94.

Taica, care-a adormittiPrin mine celtiSe ròg' acum de iertareCu obidá i cu jale.MaT intal si maT de grablLa a luT sotie dragg,Strigandd tare si grAindtiSi din inimA oftandti :

Oh! iubita mea cea dulceDela tine nu m'asT duce,Dar dacA a rinduittiAcela ce ne-aAcum s ne despArtimti,Mal multti sä nu ne 'ntalnimti,NoT cA ne vomti despArti

maT multil nu ne-ornti talni.Tu rgmaï de mine 'n pace,CA et alta n'am ce-ti face,FAr sA roga pre DumneqetiA cerulur archierettCa de tine sA grijéscA,Multi bine sä-%i däruéscA.Ce eti ti-am gresitti mò' iartA,Ca sl capetT in certi platA:-ApoT iarA mè' intorcaCu lacrimI marl ca de foodDin inimä, suspinandti

dollea cuvinta rostindilCate a mea dulce mAicutADela care am suptilCare m'a nAscutti, crescuttl,Si la sc615 m'a tinutil,De totti räulti m'a crutataRana carte-am inv6tatti,

ditealti mettPentru ca-sti la despArtitil.Fiindti de tota nAcäjitTPan' la inimA rAnitT

311

Pentru c'atT r6masti de mineNe-asezatT cum se cuvine,Domnulti sA v dea rAbdareLa nAcazuhl vostru mare,SA vg mangle la t6tePan' la ceasult1 celd de m6rte.Despre cate v'am gresitilIn timpa catti am vietuittiAcum mä rogti de iertareCu-obidA i jele mare,Ca si vol sA cAp'étatlMangaere intre fratTSi'n viéta cea vestitä,CununA nevestejitA.Si tu soil Anicuta.'Sufleta mea si bunutA,Ce de trébá te-aT purtattiSi bine m'aT ascultatti,Eù acumall multAmescil

multù bine itT poftesctiSi de ti-am gresitil vr'o datATr'Aindti timpù multil la olaltA,Rogu-m'acum de iertareCu obidA, jele mare.Intorcu-m6 inc'o dataCu inimä. sägetatACAtealti meti cuscruPre care multil l'am dorittiSi-a DomnuluT preotésà,Jupanésa mea alésA,Si vou6 de v'am gresitteSaü cu-altil-ceva v'am smintitti,Rogu-m'acum de iertareCu obidA, jele mare.

md rogti de patronieLa aid meü fiú ca sA fieTisturilorti,Marilorti i miciloril !

Alta ierldclune versificatä din Bucovina, §i aflatä Itntr'unticaietù scrisil in 24 Noemvrie 1846 de Gheorghe Macoveiti,orttqanti din Rädäuri, sunä,

0 tu márte mAni6s6.Ast4T mé seo seT din casä,51-alta nu mi-aT dAruittlFAr' und pustiti de mormintilCa sA trAescti in vecieCu jale si cu urgie.Oh, amaril si grea durere,Mérte fArA mAngAere.Ell de-acuma inainteNu void mal grAi cuvinte,CA iatA cAlétorescdSi nu mal sunt omil lumescti,Ci mé chemil unii luttl uscattlSi ca mAnr voiti fi uitatii.SI:51'de c5. mi-a apusti,Din lume jata CA-stí dustl,.116 ducti la locti de suspinti$i la unti Musa strAinti.Pentru codru 'ntunecattlCa 'n mAnT strAine-am intratti,Grea furtunA si ger6sA11I6 surpl mértea din casä.VenitT fratT de vé stringetTImpreunA m6 plAngeVSi vé luatT iertAciuneCu lacrAmT de 'ntristAciune.Vin' si tu a mea soVe,Ce mi-al fostri din cununie;VenitT si vol copilasTDragil tatiT cuconasT;VenitT prietenT si vecinT,CA de-acum sunte0 strAinT.IatA nu sunt cunoscutaDupA cum noT ne-ami avutù.

312

precum urmézà:

FitT tott vesell.si voiosTSi 'mpreunA sAnétosT,CA iatA ett m'am gAtittiSi de totti m'am despArtittiSi pe drumil cA m'am pornitti,La locurT pustil am nemerittl,Si nu cunoscd unde m'am opritttCa untí nemernicti pribigitaLa impératulti cell!' ceresca.Ed vé rogti nu vé 'ntrist41,,Ci pre Dumne4eil rugatISA gäsesal locil inver4ittiLa raiulti celti infloritti,SA. gäsescti locti de verclép,SA védti a DomnuluT fatA;Ca eti sl mé odihnesctl,La locti lint" sl mé umbrescti,,CA am fostil unti ticAlosti,CA dee voiti avé folosti,Culundatil in pécattl mare,CA Mr' voiù avé iertare.CA acestti cumplitti pAhartiImT pare férte amarti.Oh ce paharil veninosti,Oh mé surpl de totti josSi m'am data in periciuneIn mérte si putregiune,Ci dar' si voT vé gAtitTSi pentru-a césta gAnditT,CA ca mAne sA cAtitaVCu mértea sl vé 'njugatiCA nu soil 4iva nicT césultiMild vi s'a inchide glasulti.Vedetr cum sunt, la ce stare,

M'am ve§tejitti ca o fl6re,ram uscatti ca o ciuc6re,Nu mal am de-acum scApare.Undesti fraçii ce/$i de-apr6pe cunoscutI ?Venitl rude §i pArintISi vgrsatI lacrAmI fierbintI,Venitl rude §i surorI$i m6' 'mpodobitl cu florI,VenitI darA §i vol fratIDiva bunA vè' luatT,CA raiuld mi s'a inchisil$i fAclia mi s'a stinsti,Si sunt ca unil vinovatilCu giulgiurI infA§uratti,Cu mAnurile pe pieptil$i o miirte grea a§teptd,Cu frunte posomoritA$i cu fata ve§tejitA.TótA firea cea ziditaDe Domnula impodobitA

313

In pAmintti a pogorlti1$i lutti uscatti s'a fAcutil .

fata cu ap5.Si la petrecetl la gr6p6$i-mT udatI trupuhl cuOh! ca pre unil robil strAinti.PlAngetI fratI §i m`d iertatI,piva bung v luatI,CA m'o* dual' unde nu scitt$i la vol n'oiü sA maISi cuvintatI totI cu seteCa Dumnec,leti sA m ierte,CA etl, ca unü vinovatil,Multe voiii fi qi stricattl,Acum OW le lasA josCa unil strâinü, p6cAtostiSi vedeti-ml a mea stare:Una mormIntil plinq de put6re.liAmAnetI fratt sAnAto§I,CA iatä eti am plecatilSi 'n mormintiA m'am a§ezata

Dui-A cetirea rugeteiunilorg de iertaciune, respective dup.&linerea cuvIntariI, °And începù preotisi sag cantaretiI a cantaavenitl fratilorit set ddm4 mortub4 scirutarea cea maf de peurmd,» atunci copiiI §i rudeniile cele maI de apr6pe 115saruta, daca e descoperita, pe °brazil satt pe maul In semnd

ieati iertaciune dela dinsultl, iar daca e acoperita, atunclii säruta numaI crucea §i prietenil si precum totlcre§tinI ch'II se afla de fata. lar tnceputula acesteI sarutartat face totil-deauna preotulil, care dupa ce a grutatil crucea§i evangelia, 116 bine cuvint6z5,, pe Gaud tqf (palnumai aDumneleil ierte 0 set-14 odihne'scet! (1) »

(1) Pretutindene in Bucovina. Vedl i Burada, Inmorm. p. 36.Lambrior,.op. cit. p 154: xDupd sfdr0rea prohoduluI vind rudele sa dea mortuluI sdru-tarea cea mal de pe urmd, dupd, care ild scotil cioclil din biseria qi-16 ducdla gr6pd.»

314

Datina de a da mortulul, tnainte de a se Inmorminta, ceade pe urma grutare era usitata 0 la vechii _Romani. Tab',ce ne spune In privinta acésta Propertiil: au veI pune ceade pe urmä, sarutare pe buzele mele Inghetate, cand se vav6rsa asupra corpuluI meil o cup& plinä de miresme dinSiria (1).»

Sarutarea acésta frisk care in unele locurl, maI &est.'

uncle e datina' de a se duce corpuld descoperitil pa,na latinterimti, se Intêmpla' adeseorl chiar 15.ngh gr6pa nemijlocitillnaintea InmormintariI (2), e de altmintrelea usitata, nunumaI la Romani, urma0I Romanilorti, ci §i la alte pop6recre0ine de ritulti ort. orient. precum bun& Ora la Ruteniidin Bucovina.

Dupa ce ail sarutatil acuma top sf. cruce §i evangelie,preotulti, care s'a retrasù In restimpulii acesta In altara,unde 0-a strinsil lumina §i tulpanal sail §tergaruhl, cacIin cele maI multe parti §i maI alesti din Bucovina, nu ln-datinézA mal multa dupa prohodil a merge cu lumina Inman& pána la tinterimii, ese din altaril si Incheie prohodulilprin bine cuvintarea pomulul, a pomenelort, a coliveI §i apausulut

Fiji repausatulul, respective parintri sail némurile cele maIde aprepe ale acestuia, cum vklil ca preotula ese din al-taril, se apropie de pomti, pomene 0 coliva, le radicá pretéte acestea in sus 0 prindil a le hututa In sus §i 'n jostotil timpula cat duréza panachida, iar cand cant& cantäretilultima «vcdnica pomenire» sail «eterna amintiren, atuncI leradio& ceva mai sus 0 apoi le lag pe Incetisoruhl jos.

Cei-laltI insl carl se afla de fatä, §i cari nu potil ajunge

Lib. II, Eleg. XIII. v. 29.Osculaque in gelidis pones suprema labellis.Quum dabitur Syrio munere plenus onyx.


315

ca sä puna m'Ana pe ciurulil In care se allá pomulil, pe si-pula cu pausit saù pe tavaua (blidulil) cu colivä, se tina' cum'Ana drépt6, unit de vesmintele altora sati numat punamâna unit pe altit (1).

Acésta insemnézä cá, precum se -Val ómenit unit de altala sfintirea si r6.dicarea pomului si a coliveT, asa se vortitiné si sufletele, unele de altele 06,nd vorti avé sä, iasä dintadti (2).

Punerea mânet drepte a preotulut si a némurilorii repau-satulut pe pomene, pomil, colivä si pausil, iar a celor-laltI inst,641 se mal' allá de fatd, pe umerile colora dInt6A, si tinerea eTastil-febú pana dupä sfintirea si rädicarea acestoril obiecte, ede origine törte veche.

La Indienit, Egiptenit, Persit, Iudeff, Grecit si Romanitcoi vecht, cAnd sacrificati animale (vite), preotula sacrificä-toril Impreunä, cu cet-1a1t1 sacrificätort, cart erail de fatà,puneatt mana pe vita respectivä (nu era iertatti unula In nu-mele altuia a o face acésta), c6,01' socotiail a fi o simbolicästräpunere a persòne,I lora, prin urmare si a p6cateloril celorilsacrific6,tort, Incât prin predarca pärtit p6mIntescl (a trupu-luI), credeati c5, prin acelti sacrificia sufletula ajunge a seImpreuna cu Dumnedeil (3).

In pärtile acelea, unde este datina ca nemijlocità dup'á,

InmormIntare si tnt6rcerea petreckoriloril dela tinterimil, O.se tac& comandare sail prasnica la casa celul repausatil, atâtilpomulti cu pomenele, cat si coliva se trimitil dela bisericäIncl6r6ptù acas6,, si numat pausula se duce pan& la tinterimii

In acelea locurl tnsä, unde nu este datinä de a se face.In aceeast qi comandare la casa repausatulul, se duce pan&

Pretutindene in Bucovina §i Transilvania, com. de da Rom. Sima.Cred, Rom. din Transilvania, com. de d-la Rom. Sima.Sim. Mangiuca, CAlindara pe an. 1882, Brwva 1831, p. 141.

316

la mormlntil nu numaI pausultl, ci §i pomuld §i coliva, carlise Impärtescil apoI dupa Imormtntare la petrecètorl de su-fletulü sail le iea preotulil §i le Impartesce nu-maI cu cantaretiI §i cu palimarula (1).

Tutti a§a so face §i In unele 1354 ale Transilvanid, cuacea deosebire numal cá Romana din acéstä Ora gusta pe

ca §i In Bucovina, nu numaI din coliva,dupa cum o numesdi eI, pentru iertarea pècateloril, cidin pausil, qicèndil In acela§I «sa-1 fie pausa» sag aDum-nec,leit sa-la ierte, sail Dumnegea sa-la odihnésca» , creglêndttnegustandti din pausil §i coliva §i nerostindil cuvintele ace-stea, repausatulil nu se póte mântui de p6cate (2).

In Bucovina se crede cá sufletulil gusta mai IntaI §i Intaldin pausa §i coliva, de aceea acestea dou6 se dail Intaia§Idata de gustatil (3).

In fine, sfar§indil de radicatil pomulil, secta mortula dinbiserica §i se pornesca cu dInsuld spre tinterimil

La ducerea sa spre tinterimil se observa aceea§I ordine§i datine, ca §i pana la biserica, cu acea deosebire numalca de asta data, dupa cum ama amintitú§i mal sus, nu seface nicI o singura stare.

Afar5, de acésta trebue sä mal observdmil Inc i aceea,ca daca mortulti In calea sa de acasa pana la biseric5, §i

dela biserica pana la tinterimil se Intalnesce cu cara In-carcate cu fênil sati hrana, atuncI, °redil RomaniI, cas'a mal m6rd In satti Inca §i mult1 altl in§I (4).

Ce se atinge de cantarell §i fluerarl trebue sa notämild. el §i de asta data, tnclatinéza a canta tot4 drumula. Dar

Com. de d-in V. Turturéml, i alti Rom. din Bucovina.Com. de d-14 Rom.Cred. Rom. din Bilca, com. de Just. Cardeiti.aLuminatoruldu an. X, Timisára, 1889, No 25 in Foisiirl.

Sail asa:Bucura-te tinterime,CacI o 116re manclra-tT vine,Dar nu vine sa. 'nflorésca,Ci vine sa putredésca!

Daca mortual e mamá, In urma &árela ail remasil copil :

Tat' avemil si nu ni-1 bunti,Mam'o bagA 'n sintirimil ;Tat' avemil si nu ne credeMama-T mórt6. nu ne vede,De-ar fi tata cattl de bunti,Tutti Vpä. copia 'n drumii ;De-ar fi-o mamA chtti de rea,Tatl TI strange langa ea.

la fratT si la surofiMere pe antí de dou'e' 01'1',

Iar la mam5. si la tat6Mergi in t6tä diva o data (3).

317

mal cu séma bocitórele, atâtil celea din Dacia-traianä, 6'0si celea din Macedonia (1), nu Incetéz6 de telil a boci, ciele, ca si mal lnainte, bocescù diferite bocete, pânä, ce seapropie de tinterima.

Iar când ajungil si dati s5, intre In tinterimil, qictl:Bucura-te tinterimg,Cali maT vine-unti trandafirti,Da nu vine s'a 'nflorésel,Da vine sa putredéscd!

Sati asa:Bucura-te tinterimeCa trandafirti mândru-tT vine,Da nu vine sä 'nflorésca,Ci vine s'A putredésca! (2)

(I) Bolintinéna, CalkoriI la Rom. din Macedonia, p. 91-92: aDupa unamortil vind femeile pling6t6re de profesie ca la cei vechI.»

Din Crasna, dict. de M. BIrbulA.Din Transilvania, districtulil NAs6uduluT, com, de d-lil T. Simona

318

Daca mortultii e bärbatti lnsuratil:BucurA-te tinterimeCA 0-alii met' gospodaril vine,Da nu vine de trAitil,Da vine de putrediaGospodaruld meti celti dulce,StAT o 164 nu te duce,SA ne lugmti qiva bunä.In césulti istÙ di pe urml . . .Te acopArti cu pAmintii,Tu nu lid nicI unti cuvintti (1) .

Veléndii nevasca r6mas5,, ca. lArbatulil el' nu-1 r6spundenemicil pentru &A, mortil flindti, nicI n'are cum s'A-1' r6spund5.,continua mat departe, dicéndil:

BucurA-te interimil,CA si-eil la tine-am sA. vial.MA rogg sá nu bAnuesciUnti anti sl mal zAbA'vescI,PAn' Meta s'orti marl,De nu m'orti ma! nAcAli :De cojocti si de sumanti,De ciobote, de tulpanti ! (2) . .

Astil-felil bocesci1 ele de cum se apropie de finterimildupá ce intrA 1n acesta, pan6, ce ajungil langä grépa, Incare are s6 se Inmormtnteze repausatulil.

Din Ciudeld, dict. de M. Popescu.Din I4esct, diet, de sora mea Titiana.

31Ò

XXIV.

MORMINTUL O.

Precum la facerea toiaguluf §i a secriuka, a§a 0 la säpa-rea gr6pel, in care are sh se lingr6pe celil repausatil, se ieamail Int5,I m6surä de pe morta §i dupä m6sura aceea sesapä apol grelpa.

Dacä la säpatulti uneI gropI pentru unil mortil se 0,cescegr6pa mai mare de cum trebue, atundl se crede cä va malmurì cineva din acea casa sail din némulti celul repausatti (1).

In Bucovina 0 Moldova fie-care gr6p5, se sal:A sail deciocli fiumitI altmintrelea gropnicer4 gropari, gropa0 0 Opel-tor' t; iar hi unele parV ale Transilvania ingropdtorl (2), saili de catra alt1 6menI din satil, earl' nu sunt InruditI cu

celil mortil (3).In Transilvania, 0 mal alesil In comunele Bucova, Bon-

tarfl-de-sus §i Bontarff-de-jos, se sapä numal de cà'tr5, ru-deniile cele maI de apr6pe.

Com. de d-la Ionia ala luT Iordachi Isaca.Com. de d-la Rom. Sima: a OmeniT, cad faca grópa 0 baga pe morta

In ea, se chiarna pe aid, adeca in Orlata, ingropatori. El sunt parte rude deale mortuluT, parte alt.! ámenT, carT lucra. pe plata.»

VegI despre acésta 0 Burada, Inmorm. p. 35.

320

In Téra-Romane'scel, tinutula Prahova, preotulil lncepe maiIntAI a säpa grópa, dandti de trei orI cu härletulil In pa-mintti (1).

Atatil grepa, dupä ce e gata, cAtti i mesura acesteia sepazesca, mai alesil in Te'ra-Bonanésca, ca sä nu trécb, pesteele vre-unil cânq, cacI trecendil se crecle c'ä voril mai muri

membri din familia mortului (2).Intranda procesia In tinterimil si* apropiindu-se cu mortula

-de grepa, In care are sä fie p'usil, bocitórele din Bucovina,saú mal bine isù némurile cele mai de apr6pe ale repau--satului, cum dail cu ochii de lutuha prelspetil säpatti-a se lntreba si a qice:

De ce mi-1 pAmintulti grosti?CA mAnAncA celti frumosti.De ce mi-I pArnintulti grasti?CA mAnAncA celti cu hazil! (3)

Totil asa facil si cele din Transilvania.Iatä und bocetil si din acestä teed, care asemenea se

bocesce nemijlocitú dupà ce ail Intratil In tinterimil sicu ochii de lutulil aruncatil pe märginile gropel:

NegrulePAmIntule!LAcatti alSi cheie n'aI,Ce incuINu mal descul.

Cine apuc'a'ntra sub tine,PAnA4 lumea nu maI vine.

NegrulePAmintule,

Burada, Inmorm. p. 35.Ionénù, op. cit., p. 36.Din Siretiil, diet. de Ruxanda Ienachi.

321

MulVi 6menI al adunatgnu te-al mal säturatd.

MultI emenr a ingh4itg.i totg nu te-al häränitii (1).

lar de cum-va mortuki e fecioril holteiu, atuncI bocesca aa :

'Ce nuntäE astä nuntä !

Nuntä. Pa'rà ceterasgMirele zace 'n sälasg;Nuntä cu stégü parestitgPre mire-lg bagA 'n pämintil ! (2).

Cele din Moldova, mai alesil cand mortulil e unil MI sati.o fiic'd :

Dragile mamil sprincene,Cum s'ord face buruene;Dragil mama' ochisori,Cum orti cresce bozisorI;Dragile mamiI mânuO,Cum n'orü mal face trebi4e;Dragile mamil piderate,Cum n'org maI face urmi4e.Si mamuta, &and ar sci,C'acestil locg l'al pärä'siSi 'napol iar al veni,Cärärusa tl-ar pliviDe iarba si de mohorilSI soil ca.-1 e mare dorg.De când tu m'aT päräsitgSi dela mine-al pornitilCanea ti s'o negritg.Da m'eT ruga multisorilSä ieI séma binisortiSA-ml trimitl camesuIca

Din (Meta com. de d-la Rom. SimaDin districtula NIsauduldf, com. de d-la T. Simona.

Mariann, Imam. la ilomitnl. 21

322

Pe §uerula véntululPrin fundulti plmintuluT,CA eg albA sp61a-o

frumosti mi tl-oI usca-on'oI pune-o nier in bére,

Niel unde-va la r'écére,Niel in fala séreluT,

fata plmintululte-1 sterge pe ()brazil

si-I vedé de-alil meti nacazti (1).

In Banatil din contra, cum ajungil cu mortula In tinte-rimil, o femee dintre némurile acestuia, muma, sotia, sora,ort alta nemotenie, al6rga Inaintea procesiunit, se aruncaIn gròpà i cu o marama In mana drépta atinge p6,retit grò-pet' de trei ori dupa olaltä, ea §i cum ar vol sa-1 mature,§i apot iese afara (2).

Dupa ce a ajunstt acum procesiunea lánga greTa, bo-cit6rele Incetéza de boon, iar duckorit ieaù mortulilsecriula de pe näsalie pund pe dot drucupri satipari,cart sunt avzatt de-a curmeziplil grépel, §i lânga cart se-allá Inc5, i dou6 funii set chingt lungt, de canepa, numiteIn unele pári i brdie saú taclite (3), cart servescil gropa-rilorù spre slobozirea mortulut In grépa.

In unele parti din Moldova, adeseori se Intrebuintéza, Inilocil de funit, nisce bucatt de panza, cart, dupá ce se Iasimortula In gr6p5., r6manil cioclilortt sail gropariloril (4).

Dela paru . funiile acestea vine apol §i proverbult1se apropie funja de parg» saü al s'a apropiat4 funia de pargIDcare se dice de regula" despre ung omi férte slabil, ce nut,mat are multi"' Oa, ce va muri.

Din 11,5.vAqenT, dict. de Anita Pletosd.Com, de d-ld los. Olarid.Burada, Inmorm., p. 36.Lambrior, op. cit., p. 164.

323

Dupa ce s'a osezatti pe ceI doI parI cu picT6rele sprerèsäritil i cu capulti spre apusù, dupa cum e datina de a seinmormInta nu numai RomaniI, ci i totI crestinide ritulil ort. orient., si dupa ce ail 1ncetatil acuma Mattiflueraril de cântatil din fluere, catil i bocit6rele de bocitil,preotulil 1ncepe ectenia mortilorti sag panachida, dupa careadeseorI sine si cate o cuvIntare funebrala, mal alesil dacamortultl a fostil unü °mg cu vac,16, In comuna sa.

Sfarsindil ectenia, respective cuvIntarea, 11 face paosulasaù apaosulrt, adeca Ilú stropesce cu vial, pe alocurea i cuunta-de-lemnil, dad, e descoperittt, peste trupil, iar dad eacoperitti, peste capaculti secriului In forma de cruce (1),

In Transilvania, districtulù Nagudulul, se stropesce cuapa, care se afla lnteo ulcicà, çi ulcica aceea se da depomana la vre o copilä, ce se aflä, de fata (2).

La .Romanl era asemenea data, de a se turna vial perémasitele mortuluI i anume dupa ce i se ardea corpultl.

Jata ce ne spune In privinta acésta poetulti «dupáce r6mäsite1e mortuluI aú fostil prefacute in cenusä, si s'astinsti flacära, se spala cu vinù (3).»

Iar naturalistulti Pliniú ghee: «Legea Posthumie a rege-lul Numa c,lice : ca rugula sa nu fie stropitil cunime sa nu se Indoésca cà elil a hotarltil acésta din causaca sä, nu fad cheltuelI zadarnice.» (4)

Dupa ce a stropita preotulil pe celti mortil, groparil punti

Pretutindene in Bucovina. VedI i Burada, lnmorm. p. 36 37. Lam-brior, op. cit. p. 154.

Com de dia T. Simonil.Eneid. lib. VI, v. 219:Postquam collapsi cineres et flamma quievit,Reliquias vino et bibulam lavere favillam.Hist. nat lib. XIV, 12: «Numae regis Posthumia lex est, vino rogum

ne respergito, quod sanxisse ilium propter inopiam rei nemo dubitet.

324

capacula secriuldi Inchida, daa a fosta pára atuncldescoperita, prinda apoI capetele funiilora, ràdicA pupal se-criula cu mortula In sus, tragil paril de sub dInsula si-I delde o parte, si-la sloboda pe Incetisorula In grlipä, asta-felaca sa nu se rèst6rne saú s5, se smintésc5 cum-va, si anumetota-deauna cu pici6rele i cu fata spre 1.6sAritil, de unde se.ivesce lumina i In cotro are sä plece la lnvierea mortilora

judecata cea de apoI (1).MaI Inainte Insä, de a se sloboc,li In grepä i se kail de pe

dlnsulú t6te podóbele cele scumpe de aura si arginta, precum :cercel, salbe, inelA i altele (2).

Datina acésta de a scete dela mortil orI-ce pod6be deaura inainte de a se lnmormInta era usitat5, si la Bomani.Ea data la acestia tocmaI dela legea celora XII Tabule.Asa In Tabula X, IX. se (lice: «Sd nu se Ingr6pe mortulacu aura; dad, dintiI vre unul mortil erail legatI cu aura,de-la vora lngropa sail arde cu aura, se comite o fraudà (3).»

In Basarabia, Inainte de a se lä,'sa mortula In gre,p6,maI este Ina i acea datina ca preotula sà-I pun& pe frunte«eununitan, care nu este nemicA alta deal o band5, dehârtie sail de m6tasà pe care este zugrAvitil Is. Christosa,Maim Domnulul si St. Ioana, avênda scrisil i rugiíciunea :«Sfinte Dumnedeule, sfinte tare, sfinte fard de mérto, miluesee-ne pre nof,» iar pe piepta se pune emolitfele pentru iertareap6eatelorg» tipärite pe o c6lä de hârtie.

Telte aceste rugaciunl erati maI nainte serse In limbaroman5., acum Ins& In limba rusésca (4).

In Bucovina qi Moldova. Lambrior, op. cit. p. 154.Burada, Inmorm, p. 36.Neve aurum addito. Qui auro dentes vincti escunt, ast im cum illo,

sepelire urere se fraude esto. Ve4I tom despre acésta i Cicero, de legibus,II, XXIV.

I3urada, Inmorm., p. 38.

325

Nemijlocitû dupä ce rail sloboditù i a§ezatil In gr6pa, gropa-rulil rupe mèsura gr6peI In treI bucal §i astil-feld o punel'anga cosciugil saù de-asupra acestuia, credêndil ca, dacava lasa-o Mara', e rea de urItil pentru Gehl ce va lua-o (1).

In acela0 timpù °and se slobòde mortulti In grópa, bärba-tulil saù nevasta, mama sail sora, mal pe scurtil unultidintre némurile cele maI de aprépe ale repausatuluI, aruncaIn gr6pa peste secriù unulti saü maI multI crucen l de aramamaI rarti §i de argintù, earl' Insémna, cá mortulil 1§I plätescepamIntulil In care are sa Oda, ca sä nu dica mortlea elú éde de geaba 1ntre dmnii. Precum plätesce elü Inasta lume pentru cá vetuesce, a§a trebue sá platésca §i Incea-laltä lume pentru ca écle i se odihnesce (2).

Totil aa facii §i RomâniI din Transilvania cu acea deosebi-re numal ea ace§tia credil cá crucerulil ce-111 arunca el InmormIntti 11' servesce mortului spre a se plati de vama delapodil sail dela punte (3).

In acela§I timpil arunca §i duc61orii struturile de florlprecum §i cQrdelele dela pieptù de-asupra secriuluI (4).

Dupa acésta iea preotulil barletulil cu care s'a sapatilgrópa, -Om& cu dinsulil de trel orl terina peste panza cucare e acoperitil mortulil, sail daca e inchisù secriulil, pesteeapacultt acestuia, rostindù In acela§1 timpti cuvintele : «Domnului este pdmintula i plinirea lui, banal, fi top cei celocue,sca inteinsa ;» apoI pecetluesce gripa, adica face crucecu harletulil In tuspatru paretil grepel, satt, dupa cum eusitatù In unele localitaff, numaI In partea despre

(1) Ionénu, op. cit, p. 43. Dict. de A. Pletosil, Romanc6 din R6d4enT.(2)Dat. i cred. Rom. din Mahala, com. de Ionia ald luT Iordachi Isacil;

a celoril. din Boiana, coin, de d-111. V. Turturé a celoril din Ropceacom de d-111 I. de Cuparencu, stud. gimn.

Com, de d-1a T. Simong.Dat. Rom. din cele mal multe pliff ale BucovineT.

326

rostindti cuvintele: Se peeetluesee mormintula adormitultarobului lui Dumne§leil, N. in numele Tatalu i al fe Fiultd 0a14 SfintuluI Dithrt, aminft, » i eveelnica lui amintire » sat«ponzen&e.»

Romanil din unele partI ale Moldova creda i spuna capreotula de aceea face cruce si pecetluesce mormintula, pentru

prin acésta Insemnéza loculù ca la a doua veniresufletultt sä, afle corpula sètt i sa se OM Intrupa.

Daca n'ar face crucea acésta, atuncI sufletulti n'ar puténimerì corpula.

In acelasI timpù, când face preotula crucea, vice IngerultIcatra sufletti:

suflete, unde-p e trupultl, cauta bine ca la adoua venire sä, sciI unde e Ingropatti i sa-la pop afla! (1)»

Dupa acésta iea c'adelnita cu care a caditil pan& atuncIpre celti mortti i arunca totl carbuniI i cenusa dIntelnsaalaturea cu secriulti, apoI se desbraca de ornate si se retragede o parte (2).

Cum a aruncatil preotulil t6r1na peste moral, de-aunaa arunca peste dInsuld i toV ómenI earl se afla defata cate o manà de tèrtna, licAndti: «sci-fi fie f6rina uf6ret, »sail«set-i fie prina w6rd,»asd fie iertattl,»aierte-1 Dumneciap6-eatele» ,«Dumnede4 sc1-14 ierte,»«Dumnec,lett scl-f facd partedin imp6rdfia cerului,» sat' prina uOra i odikna lind» (3).

Dict. de M. Nistora din MalinT.Dat. Rom. din Bucovina i a celora din Transilvania com, de d-la

Rom. Sima. VedI §i Lambrior, op. cit. p. 164.Pretutindene usitata in Bucovina, Moldova, Téra-Romanésca, Transilva-

nia i Banata. Com, de d-niI I. Georgescu i Rom. Sima: «La morminta esteobiceia ca fie-care sa arunce cate una pica de t6rinà in grópa, dupa ce pre-otula a iambi cruce in cele patru partí ale gropeI, dupa ce a trasa de trel orIpiiminta peste morta si a aruncata cenuqa din cadelnita.» Lambrior, op.cit. p. 164: Dupa acésta iea fie-care petreatora cate o mána de t6rinaaruncand'o peste morminta, dice asa-t fie tarina 216ra ;» apol se Intorca

327

La Barnard, dupä terminarea ceremoniel inmormIntarri,Tpreotulti stropia pe top eel de fata de treI orI cu apa, iarPreficele çlioeaù Indatä «illicet» sail «ire licet,» adica, «acuntvutemg merge a casd.» Dupä acésta poporulil, plecanda delaloculd arderiI, avea datinä a striga de treI orI: Salve! Vale!.sati aeternum vale! adecä: «in veci sa-ti fie bine,» si «sit tibi,terra levis !» (1) adecä «sal fie terina uSra.» Acesteca si la Romanl, cuvintele cele maI de pe urmà', Indreptate.catra morta.

Virgiliti le numesce «novissima verba» (2).Si de ére-ce cuvintele acestea nu sunt contrare inv6t5,tureI

lui Is. Chi-. astac,1I le audimil, nu numal la Romkl, urmasil*Romanilorti, ci si la altI crestinI (3).

O séma de Roinkl, In loci.' sa arunce de o data I6rinaIn grelpd, se &kb', mal hitäl cu pa'mInta pe mArif, ca sanu le amo4ésca mkile, i abia dup.& aceea Ilú aruncä peste

iar pers6neI celeI maI sup6rate ti baga Ortna pedupa capil, parte ca sä-i tréca sup6rarea i s'A uite pe celil'morn, parte ca sä n'o nacäjasca sufletulti mortulul (4).

In unele locurI, i mat alesil ta Basarabia si Moldova,.clupä ce a pecetluitil preotulfi mormIntuld si a aruncatil è-Tina peste mortil, tota poporula, care se afla de fatä, bate

'Cu totil acasl intovOrOsinda pe rudenil.,Burada, Inmorm. p. 37. Bojinca,op. cit. Nota dela p. 208: oDatina de a atunca paminta peste morta se p5.stréz1ntre Romani in téte pOrtile de el locuite, pentru cA, dup5, ce se pune mor-tula in morminta, totI call se aflA de fatà aruncä cite o idol de pAminta peste-ela;» si la p. 248, ... «mal virtosa in Banata este fbrte obicInuita de a ()ice'top, and plécl dela morminta, afie-i Orina ufdra.»

Mart. Epig. lib. IX, 30.Aeneid. VI, 231.M. Besana, op. cit. No. 69.Cred. Rom. din Transilvania, com, de d-la R. Sima, i d-la T. Simond:

dupO acésta fie-care asistenta, luandü putinü luta, se free& pe manI si-10.-aruncA in morminta pe sllasa.» Cred. Rom. din Bucovina. com. de d-la,Nic. Prelicia, i a celora din Moldova, diet. de M. Nistora.»

328

ale dou6-spre-lece màtänii,qicênclti §i : Dumnede4 odih-ngscd» saü aDuninederc ierte» (1).

In Bucovina, §i anume In unele comune de prin munp, este.din contrA data, Ca O. vinä dol bucintitorI, i punéndu-0,bucinele crucistí peste grépà, Incepti a bucina de jale (2).In alte comune, totil dela munte, i mal alesti Inteacele,mortula n'a fosta petrecutti cu fluerarI, se apropie acumunulil, care scie maI bine çlice din fluerti, de grépá foicape a cânta o doin& de jale (3).

De-odat5, cu émenil Incepù i gropariI a arunca vIrtosti$6r1nä," cu hArletula §i a umplé grépa cu pámlntü, pAng cefacti de-asupra eI o movilä lungärétà §i pupal radicatd, nu-mita morniinta (4), iar bocitérele din Bucovina prindti dinnoti a boci 0 a 4ice:

Batà-te pustiaMultri esti negruSorióra-1 indrägitti

mi-aï pus'o in p6mintiimi-ai pus'o la r'écóre

Sà n'o-ajung5, lécti de sóre.Nid s6rele nu mi-a arde-o,Da niel Ventu11.1 nu mi-a bate-o..Niel n'a china pe pici6reNum'a sed6 la r6c6re.Dragulti nostru trupusordCum s'a face lutisoril,Dragii nostri ochisoriCum s'orii face mandreOiti! s6racâ fatá albä,Cum te-I face ernb, négrA.

(1) Burada, Inmorm., p.37.Dict. de A. Pletos5.(2)-VedI i Burada, Inmorm. p. 37-38.

Com, de d-I5 Nic. PrelicT, stud. gimn.VedI i Lambrior, op. cit. p. 154.

Din Crasna, diet. de M. BArbutà.Din Crasna, diet. de M. 135.rbutA.

329

Din sprineeneSanqiene,Din manuteFlorI albute,Din guritaTamáita. (1)

Bata-te pustiaMuitú estI negru i uritil.Pe nenea indragitil

mi PI pusil n mormintá.Niel sérele mi l'a arde,.Niel véntulil nu mi l'a bate.N'a mal ambla pe piciére,Num'a vedé la r6c6re.Din asta i in coleaNol miluta avé,Niel milutä, niel* tátuta,Niel pe nimeNenTutulù' metí multa iubitaDa cine te-o sfatuitilSotiorull de-al uritti ?Da cum de te-al induratilSoOoru-tl de-aILemnelord i pietrelorii,Negriloril strainilorti ? ! (2)

Cele din Transilvania:

Bueura-te sinterimeiAlandra flére-ti rasadimil,N'o rAsAclimil de 'nfloritti,Rasadimil de putre4itti,Nu rasadimil sá 'nfloréscaRasadimil sá putrecpsca !

Sail :

(1) Com, de d-111 T. Simontl.

330

Dragulti mamil, puTti de-argintti,Cum veI putreqi 'n pamintg,Terna négra-T putreli$i de tine nu val sci!

Relga-te cuT te-1 ruga,Rbga-te la sapatortiSa-tf lase o ferestruicA,Macar catil de mitifica,Ferestruica cara s6re,

mérga ce-va réc6re !

Sat :

Dragulti meti, tata de tréba,Te veT face terna' négrä,CM te ducT pämIntuluT

ne lasT uritulul,Cadí te ducT aglagului

ne lasT amarulur!

lar de cum-va mortuld e vre-o fata si are sora, acésta o-anta astil-felt:

Fost'amil dou6 suroreleCa doT puT de rindunele.Dumne4e11 celti huna i sfintilPre noT ai ne-a despartitti,Tu 'n grépa io pe pamintg,Tu 'n gr6pa te-IIo 'n lume m' oiù nacajl. (1)

In cele mal multe p6rti din Bucovina, precum bunà óràIn satele de peste Prutil, Boianil i Mahala, si de dinc6cede Prutil In Badeutl, IliescI, Vicovult-de-sus, Campulungt)Vatra-Dornel, nemijlocitú dupà ce a lnceputil groparult a

331

arunca lutil peste morta §i astupa, vine o femee dintre-némurile cele mai de aprópe ale repausatulul, §i ti dft pestegròpà unil cocoVl sail o gäinä négrà orl pestritl, apoi o ulcicutä,cu apa, o n5,framä saù unil §tergaril, unii colacti sail o pa-ne §i o bucatä, de husc5, saù sare, o luminä, i unii crucerti (1).

Totil a§a facil i Româncele din unele pärtI ale Transil-vanid, Moldova §i Terii-Romdnesa (2).

Tete obiectele acestea servescil pe de o parte ca platä,.groparului pentru ostenéla sa (3), pe de altá parte lnsa credepoporulil cb," prin aceste daruri, dintre carl nu t6te se dailunuia §i aceluia§i groparil, ci unele iar Inaltulil allele, se face indestulti sufletulul celuI mortil, ca sä,aib5, §i elù in cea-laltä lume, iar aid pe pämintii sä nu sebänuésc5, nime pe dinsulil cá s'ar fi arkatil chiar i inmormlntil avarti (4).

In cele mal multe pärtI atatil gäina cätil §i

lnainte de ce pornescil cu mortula de acasä, la biseria, sestropescil cu apä, §i le sped piciórele, ca s5, fie câtil se 'Ate-de curate (5).

Gaina, care se dá pretutindene groparuluI peste grepásaú mormIntil de sufletulti celuI repausata, insemnézä, dup5,-credinta poporuluI românil, desobiderea drumuluI in cea

Com. de d-la G. TomoTaga, cant. biser.; V. Turtureana, preota; Av.Macoveia, preotti; V. Burduhosa, stud. gimn.; M. Iirsaca. Ve cji si Burada,Inmorm , p. 88.

Burada, Inmorm., p. 38: «La cioclil, in unele locurT, li se mal dà cAteuna serveta, unti colaca si o luminare saa cAte o ulcica.» T. Simona :«Peste grepa se mal da ca elemosina si o Oink cu deosebire negra, inunele casurT o alba saa dupa imprejurArT si de alta coldre.» A. Pletosa

.din comuna RadasenT: «Peste grépa se da gaing, colacd, lumina si pinza de-o camasa celuT ce a sapata grepa.»

In unele locurT, precum Nina 6r6. in Ctimpulunga, i se platesce banesce,-dupa cum se pota invoi.

Com, de d-la Av. Vasoveia, preota.Com, de d-la G. TomoTaga. cant. bis.

332

ialtà lume, cäcl se gice, cä ea merge lnaintea sufletuluI tottiscocIoranda §i chemândil, ca i cAnd ar avé pul miel (1),

'n chipulti acesta conduce ea sufletulú p5,n5, la p6rta ra-iului (2).

Mult1 inI, i mal alca' cel maI avutl, lndätinézá a dapeste gr6p5, sail mormIntù de sufletula celuI repausatil nunumal cate o gainä, ci §i cate unù mIelg, o Me, o juncásati o vacá cu vielù, dup'ä cum e §i. puterea mortulul, c5,-rora, ca §i gäineI li se spa15, mai lntál piciórele, i carlse dail de regula unuI barbatil saü unel femel sèrmane (3).

Totti aa facil i Románil din cele mal multe partí ale.Moldovei i prei-Bomeinesef (4).

Cu privire la RomâniI din Tera-Romanésed Ionénune spune urmätórele:

«Dupá ce unil morta este lnmormlntattl, se trece o 6Iesaù unil miela peste mormintii. ola sä fie udatà cu apä,se scuture pe mormint4 , ca cu acea apl scuturatä de pe14124 O. se sting5, foculú iaduluI, ce póte arde pe mortil» (5).

In alte pärp, totti din Téra-Rom5,nésc5, i anume din pla-iula Prahova, este, sail mal bine isù, era mai de multilasemenea datinä de a trece peste mormintil o 6ie, herbece,.

Mariana, Ornitologia pop. rom. t. II. Cernautl 1883, P. 254.op. cit. p. 43: «Dupa ce una morta este ingropata, se da peste morminta ogaina. apoT acea gaina se da de pomana pentru acela morta, ca pe cea-laIMlume sa-1 ricAe poticele Cu ciulinI.0

Cred. Rom. din Crasna, com. de d-la At. Ghermana. Cred. Rom. din,Stupca, com, de Al. Bacia: «In Stupca groparuluT i se da tota-deauna o gttindde colelre diferita. OmeniT creda ca gaina aceea se duce inainte si-1 arata.mortulul drumula. Daca se afI6, undeva una druma raa, atuncT scobesce.gaina cu ghiarele, tocmesce drumula i mortula merge cu usurinta.0

Pretutindene in 13ucovina.Burada, Inmorm. p. 38, Lambrior, op..cit., p. 164: «De este plugarff bo-

gata tí da peste gr6pá o vaca, iar de este saraca una cocosa saa o g6.ina.négra. u

Op. cit. p. 43-44.

333

-curca, gasea., rata, gäiná, cicêndú cä numaI aceleaInaintea mortulul de-I descurca calea la ; acelea eraiiapoI ale preotulul (1).

Daca mortulil a fosti1 holteiii, saú oral de arme, i seaduce calula la mormlntil si acolo se da de pomana unulaltil holteiil (2).

In Banata este datinà ca dupà slobodirea mortulul sianume lnainte de ce se arunca tèrinä peste dinsulti, sa se..1ea peste gr6p5. la Opte 6menI s6rmanI 7 cr. si sépte co-

bol* In carl se Implanta si cate o luminä aprinsä. Insemnarea.acesteI datine este ca sufletulil repausatuliff sä péta, cu aju-torulti acestei pomene, sträbate spre cera prin cele séptevaml, carl trebue numal decat sa le tréca (3).

Dupä ce s'al impartita tete darurile, despre carl ama vor-bita pana aicl, i dupà ce a sfarsitil acum i groparuldde umplutil grelpa si de radicatil mormintulti, iea crucita, carea fostil facutá, dimpreunä cu cosciugula si care a fostaadusa nemijlocitù dupa acesta, si o Implanta la capulil mor-tuluI.

Crucita acésta, ale carel cornurI se acoperil la uniI cu-dou6 scandurele ca sa nu putredésca de graba, in cele malmulte partl din Bucovina, se lnlocuesce mal pe urmá cuuna mal mare si maI frumòsä de stejari.1 sati ciliar de pétra.

In vechime, ne spune G. Saulescu, ca peste crucita acéstapunea o panza de und cota cu inscriptia D. M. 0. (4).In tinutulú. NasèuduluI din Transilvania, crucita acésta se

-pune la pici6rele mortuluI, ca la a doua Inviere mortulilsculandu-se sa póta indata lua crucea, care-I va sta In fatä,

Tocilescu, Revista pentru 1st. etc., an. U, vol. III, Bacuresd 1884., p. 387.Burada, Inmorm., p. 38. Lambrior, op. cit., p. 154.Schott, op. cit., p 302.Apud Burada, Inmorm. p. 42.

334 -O cu ea a mând sä. OVA ar6ta celuI atotti putinte el e cre--tinti (1).

In alte psártI din Transilvania, In loculti cruciI, se pune-la capulil mortului unti stalpil anume spre acesta scopti cio-plitil (2), sati o pe'trei mare.

Dovadâ despre punerea pietrel avernù Foi urmätórea dolnä. :.

M'E badità, trupil ginga§5,Eil cu tine duce-m'a0,Duce-m'a§T, catti al vedé,Cu uritt1 n'a§i' mal §edeaCa uritulil n'are léciiNumai ira scandurI de bradllx i-a pard mare la eapii (3).

La cel mal bogatl atatti din Bucovina câtù §i din Moldova,se pune pe mormintulti lora o pétrg, fie culcath, fie InpicIóre, avéndil sdpatä pe ea s6rele §i luna, §i cuvinteleobiclnuite : «Aid =e robulf4 lui _D-cferti N. N.» §i apoI trece-torilorti :u dicep D-cyi 044' ierte» (4).

In vechime datina de a se pune pietre pe morminte eracu multti mal usitata §i mal. r6spandit5, decAt In c,liva cla-

mp. Cu deosebire lns5. DomnitoriI, apol boeriI ceI mal In-semnotl §i mal avutI precum §i prelatiI bisericescI puneatitotti-deauna pe mormintele familiilorti lora' pietre, carI eralfórte frumosil i iscusita lucrate i lmpodobite pe la mijlocticu diferite florI, iar pe marginI cu inscriptiunl In reliefa,In carI se arèta de multe orI nu numal gliva, luna §i anuhlrepaus6ril §i a lnmormlntarii respectivuluI, pe ala °Aramormlntti se aella., ci tot-odata §i causa molla.

Ioand Nitu Macovel, «Dat. pop. rom.la inmorm.», In «Amiculd familieToan. VI, Gherla, p. 94.

Com, de d-ld Rom. Sima.Grigorie Sima, CS.ntece pop. din Ardéld, publ. In aConvorbirI Merare»,

an. XV, IasI, 1882, p. 358.V 01 despre acesta si Burada, Inmorm. p. 41.

335

Multi lndätinail a face astil-felil de pietre nu numal pen tru.familiantil lord, ci chiar pentru sine De aice vineapol &A, pe o sémä, de pietre de acestea nu se aflä säpate

repausd.riI si a InmormlntariT, liindü cá urmasilasezandu-le In graba pe morminte, uitara maI pe urmä.

sä. 'ndeplinésd, inscriptiunea.Astil-fela de pietre mormIntale insä le Inalnimii maI

numal; dupá cum am spustl, la domnitorl, la boeriT ceI maIdistinsl si la cel maY Insemnatl ctitorI bisericescl, i malmultú prin bisericl i 'n apropierea acestora, unde era malnainte datinä, de a se Inmorminta mal totT crestiniT, si nuIn tinterime depártate de biserica, ca 'n timpulti de fatà.

Poporultt de rénclti Indätina i 'n timpurile vechT, caacuma, a pune numaI cruel i pietre simple; ha une-orIchiar i numal unú bolohanti spre a se cut-Disco mormlntulil.

La capulil mortulul, langa cruce, se infige i bradulg,care dupá repausare a fostil pusil lnaintea casel, i adusilla mormIntil Inaintea procesiuneI (1).

De multe ori la capulil celorì tinerT, i cu deosebire afecIeireloril se pliintézA si unù firil de iederd, care de-apurureaeste verde (2), apol unú liliaeg, saù unft trandafirg (3).

Mal tarliil li se pliintég, totil la capti, si diferitI pomlroditorI, precum.: cires1 si visini, men i perl altoitT, malrare orl peryi saù prunl, totg-deauna Insä numaI de aceia, ale

Burada, Inmorm. p. 41. Lambrior, op. cit. p. 153: «In unele pArtT peMug% crucea, ce se a.ézA la mormintd, la capuld mortuluT, se mal infige totdacolo, i una bradd tcln6rd, impodobitti cu florI, daefi. repausatuld era holteid.Braduld este ingropatil la capuld sicriuluT, inatd numaT virfula IT r'émAne afar&Bojinca, op. cit. Nota dela p. 213.

FrAncu, op. cit. p. 174: «La feciorl ì la fete se put-id la mormintd arborIinalg de bran ca starnAturi pintre cetin., call la inmormintare se ducd pe-umere de dol fecTort Diet. de M. Ursaca, i aIT Romfin1 din Bucovina.

Burada, Inmorm. p. 41.Bojinca, op. cit. Nota dela p. 213. -

Diet. de M. Ursaca.Dict. de M. Nistord.

336

-carorti fructe i-ail placuta mal tare repausatulul, lar mor-mintele se priefacil inteunil felil de straturi puting rädicatedela suprafata pdmintuluI i 'ncunjurate pe de laturI cu brasdeverc,II, pe cari se sém6n6 apoI totti felula de florI de grádinä,precum bustdocg, magherang, Lemnulg Domnului, rosmaring,vasd6ge, ochiple, gura paharului simplci §i bdtutd (einfache.und doppelte Astern) mazere'ng, fonfig, budiene (1) §i gar6f e (2).

Romana' din Banatg, cum lncepe a se desprimävèra,rindti a scelte câte una pomil mai nainte de ce pornescetmugurulil pe dinsulti, saa unti duda, una m6rti, unti pèrti,ciresI sati visinI, alta scotil i tufe de trandafirg, precum

alte felurI de florl, i ducéndu-le la morminte, le sadesciianume: poma la capula mortuluI langä cruce. , iar tufele

ode trandafiril, i florile pe morminta. Florile servesdi spre,Infrumusetarea morminteloril; iar po. miI parte ca sä, umbréscàmormintula celuI repausatti, parte pentru ca gustandil cine-Ara din rodulti lora sä' «fie de pomana mortului *i aceba ce P a saditg,» parte ca cu timpula acela pornù sä, r6-má'nä, loca si semnti de pomenire si de cunóscere a celuI-repausatil, de ére-ce crucea putreqesce si se prápádesce, pecând pomulti r6máne pe lecl de anI ; parte sá puna acestI-potra i pentru aceea, ca sä. aducá la sänta bisericä ceva..dobandä, cácI rodinda mera, pera precum i cesi-lalt1 poml,

la timpulg c6cerii se viuda fructele lora la licitatiuneasa fncurge fri visteria bisericiI macard veo catI-va fiorinI (3).

Cum a sfärsitti groparulti de rádicata mormIntula, de 1m-,plantatil crucea sati stälpula, si de Infiptil bradulil la capulti

Budienele sunt plante, mil faca florl galbene i cari, chiar ciad se usuci,schimbl col6rea.Com. de Av. MacoveI; M. Ursaca, dict. de A. Pletosa fi M. Nistora.Vecg

Burada, Inmorm. p. 41.Com, de d-la Ioana Popovid, invèttitoril.

337.mortuldf, bocit6rele maI tostescil pentru ultima óra urmä-Orele cuvinte:

Of! amarti si grea durere,Mórte fara 'ntarziere,Nemicti nu ne daruiTNumal unti mormintti pustiiti ! (1)

Omultt bea, se veselesceSi de mórte nu gandesce,Mértea-atuncea mi-la gasesceSi-111 le din casa. luminósa.*Ma pune in grópa 'ntunecósa

i6 din lume luminataSi-1A baga 'n grópa intunecata ;S6rele sa nu-la mar bata,Cu al si sa nu mar ada! (21

In multe locurl, totil atuncI este dating a, dad, s'a In-têmplatiA, ca mortulii sa se fi nascutti In aceeasI luna ca

fratele saù sora lul, earl traescil Incd, atunci dice ea mor-tulil este lunatia, §i se da cu pusca de-asupra mormintu-lut Acésta se face pentru ca sä nu se ivésca vre o vrajbape cea-laltä lume Intre fratI (3).

Sfârsindu-se si acésta ceremonie i dudtoril procesieiluâ,ndu-si stergarele saù tulpanele, earl' ail fostil legate laprocesie, çi stringêndu-le, iar fetele din Banata Impärtindil Indoué sirma (panglica), care In timpulti petrecerel ati tinueopreste celil mortil, se intorcil cu totil spre casa.

MaI nainte Sins& de a esì din tinterimil este In cele mal

Diet. de Tdderd Manciu, fostd sergentd in judetuld Botosanl din Moldova.Din Galinesd, said in districtuld RAdAutuluI.Burada, Inmorm. p. 39. Ionénu op., cit. p. 37. «Dad, und mortd este

Zunaticil i imIluatd cu unt frate ald sèd, care trlesce, dupä ce-ld ingr6p1se slokide o puscii pc de-asupra mormintulul ; acésta se face cl sA nu seivésch vre-o vrajbA intro .ceI dol &MI pe lumea cea-laltà!

Mariam; Tumoral. la Romani. 22

338

multe 041 datinä ça to ()meal, c541' ail luatil parte la Inmor-mIntare sä se apele pe manl 15,ng5, grópä, si apoI sä, se por-nésc5, spre casä, si anume totil-deauna pe alt5, cale, si nupe care s'a dusil mortal' . De ordinaril pe acolo, pe uncle1n calea loril aril fi vre o fânt5na uncle se spalä sail celilputinil se stropescd cu apa prósp6t5, (1).

Dad, se Intêmp15, vre-unti isvoril sal apä curgètóre Incalea loril, alérga top de se spald acolo, uneorI si pe fatä.

In judetulil Oita maI este obiceiti, ca ceI ce s'ail sp6laiil säasvérle cu apä incièrèptil (2).

Ingropatorii din unele partl ale Transilvania se spalà cual:a dintio 615, nouä care a adus'o nasa mortului la gr6p5,si care ea InsäsI le Om& acea apä, si anume. de-asupraunelteloril, cari s'all Intrebuintatil la facerea grópeI si carIse aclunä pe mormtntil ca sp6larea sä se faca peste &in-sele Apa acésta, se lice, c5, e blind, lntre altele, pentru a-moqirea mänilorti.

61a, In care s'a adusil apa, si lingura cu care li s'a tur-natil Ingropätoriloril pe mânl r6inânti naseI (3).

Dacá nu se OA' ay.& In Onterimii nicl unde-va In cale,atuncl se spalä dupá ce ail ajunsii a casä. De sp6latil Ins&trebue numal decal; sä se spele. Asa e pretutindene Md5,-tinatil (4).

D. Stlinescu, ObiceiurI religiese publ. in «Biserica ort. rom.» an IX,Buc. 1885, p. 324. Burada, Inmorm. p. 42-43.

Burada, Inmorm. p. 43.Com. de d-ia Rom. Sima.Burada, Inmorm. p. 42.Lambrior, op. cit. p. 151: «AicI, adea acask

inainte de-a intra, se spall pe mfi.n1 si pe tatk si apor se puna la masa nu-mitfi prasnictl saa comandare. u Bojinca, op. cit nota dela p. 219: «Sp61a-rea acésta nainte de-a intra cine-va in cask se vede intoemaT si la RomAnT,mal virtosa unde se Oa ape curgètere pentru cl intorcèndu-se dela mor-minta aldrg5, totf la ria si se spalA pe mAnI si pe fatk care altmintrelea ofaca si acas5..» M. Besana', in «Albina» an. I, No. 59: alludeniile mortu-

339

In 7e'ra Romdneiscd, pe langä, spèlarea manflora si a fetei,mal aa datina de a sári tncá si peste una foca! Iatà cene spune in privinta acésta d-la Ionénu: aCeI cari petrecapre una morta paná la morminta, cand se intordi a casa,se spala pe mani cu apä, apol stropesca cu ea inapoi, sdnu se lipéscd ceva de el, Upa aceea sard peste und foca, spresemnd de curafenie, afamare (1).»

Datina s'Arara manelora cu apá si a säririI peste focadupá inmormintare, e de origine curata romaná. lata ce nespune In privinta acésta Festa; ((Asa cei ce aa petrecuta mor-tula, intorcêndu-se acasá, sara peste foca, si se spará cu ap5, ;acesta soia de curAtire se numesce «sulitio» (afumare) (2).»

In unele partí din Banatd, petreandu-se una morta lagrelpä, dupá ce s'a sfarsita in cimitira tete ceremoniile dinpartea preotului i Incepénda ennenii a esi din morminp (3),tota-deauna se observa cá cine a esita mal intal pe usamormintilora, de a esita una omti, cela dintal morta careva fi, are sá fie de parte bärbátéscd, iar de a esita o femee,mortula proxima va fi de parte femeéscO, (4).

In unele partí din Bucovina §i 11Ioldova, GUA prindil aeE.4 ennenii din tinterima, unula saa mai multI insI, pusifiinda de némurile repausatului, se postézä, la intrarea tinteri-multa i daa fie-carui trec6tora, mai alesa Insä, säräcimfl, cateuna pahara de rachia si cate o bucatä, de palle, malaia,sail o bulo& de sufletulil celui repausata.

luT, precum vedemd mal pe totd loculd printre RonAnT, i acum iT spalicela putind mAnile dupg ingropare, dar nu in scald1, precum faceari str6.-mosiT nostri.»

Ionénu, op. cit. p. 42.Itaque funus prosecuti sedentes ignem super gradiebuntur aqua aspersi

quod purgationis genus voccabant suffitionem.In Bucovina plur. mormiutfi in loca de morminte sad morminturt, se in-

trebuintézI numaT in sudalma . . . rnor,ninti tel I»«Luminatoruldo an X, Timisára, 1889, No. 25 in Fois511.

340

Cu acésta apoI se'ncheie tóta ceremonia dela tinterimil,intorcêndu-se fie-care spre casa i 4icêndú, dacà repausatulila fostil o persóna, nepatata cu fapte urite:«Dumneclea set-laierte»; daca ins& a fostil cam de mijlocil: aDumneclea sa-la ierteca a facuta i bune i rele» ; iar daca a fosta o persóna slaba,istravitóre, b6utóre : «Dumneget ierte, dar acolo e matbuna, cacl a beuta destula, 0-a sèracita familian, saù «arfi fosta mal bine sa fi murita mal de multa, cad atunci midfamilia sa n'ar fi suferita

MaI 'nainte lnsä de ce ne vomil departa i noI din acestiine mal afunca,mil Inca odat5, privirea asupra prós-

p6tuluI mormtnttt §i sa, In§iramil, cu ocasiun ea acésta, i proacele datine §i credinte, earl se observa, lmprejurula luI §imal pe urma, adeca a doua çli, precum §i'n cele-lalte glile ceurrnéza, nemijlocitù dupa tnmormtntare.

In TodirescI, Solonetù, Parte§tiI-de-sus, Sant-Ilie, Stupca,Fundula-Moldovel, precum §i'n multe alte sate din Bucovina,In treI deminetI dupa inmormintare, panà a nu rèsari sórele,

trel serI, o rudenie de a celuI repausatil :mama, sora,sail o vark duce la morn-Anti:1 tamaie precum §i catecapètela de lumina, care a rèmasil dela mortil. Dup5, ce le-adusil acestea, tämaiaza mormintulil de iuril tmprejuril, apoidupa ce a tämaiatù', punil harbula, strachina saú Ola cutamae langa, cruce, la capuhl mortului, undo se aprinde §icapeteluhl celil de lumina, care se Ingradesce acolo cu niscebetisóre saù dranicióre ca sa sting5, véntulil (1).

In Moldova §i Te'ra-Bomcine'sca -se duce la mormIntil nunumal tdmae cu care se tamaiaza, ci tot-odata §i villa sailcate o donirá de apa, cu care se stropesce §i uda

(1) Com. de Ioana AvramO, I. ColocariO, Al. Bacid i Const. Merchesd :(are! que sad o s'eptOmAn5. se clued luminI i tImaie la mormintil si se ti-maiazg.. Acésta insemnézA cá sufletula vine la &Iva sl vela ce face.»

341

Támálarea i udarea acésta durézä, 40 de ¡lile de-a rêndulti,creléndu-se cá pana la patru-cjecI de c,lile, când lncepe aputregli trupulü, pând atuncI sufletulti mortulul umblä, sburândtipe langd °asá, si pe lângd morminttl, dupä aceea trece Incea-laltä lume (1).

Totti asa fäceati i 1?oman,R. El Incá puneail pe mormtntticeva de mancare si de 136util, precum pá,ne cu vinú i

sare, creçléndti cä mortulti are sd vie sä le manânce.c,lice In privinta acésta: se puna fructe i putinä, sare,

páne muiatä In vinti si presurà câtI-va toporasl (2).»Cánd se tdmaiazd mortulti" unele femeI se ferescil a 'Asa

cärbunI pe dInsula, cacl, creda ele, cá, läsAndu-1, Ingreunézá,sufletula mortulul (3). Drepta aceea, dupà ce aü tämaiatùacum niortulü, arund, cärbunii pe langd ulucile cimitirulul.Altele, din conträ, ti puna pe mormInta In dreptulti capuluImortulut Cele ce-I lasd pe mormlntiI, facti una Mil mare,pentru cA, dup5, cum am spusti, ingreuézd sufletulil mortulul (4).

Dupä Implinerea oelorü ése sèptémanl sat1 40 de qile,cátil timpù duré7,5, tämAierea, femeea ce-a tamáiatil, Incepea rdrì visitele la acesta boU, sacrificandu-I acestuI scopilsâmbetele de peste anil, precum i diminéta AdormiriI Maicil

DomnuluI saù Secnta-Marie-Illare, la 15 Augustil.

Burada, Inmorm: p. 48. Revista pentru Ist,, Arch. si Filolog., an II,Vol. III. Buc., 1884. p. 387. D. StPinescu, Obiceiurl religidse pub!. in Bi-serica ort. rom., IX Buc. 1886. p. 330: «0 rudà, fie mumli, fie sor, in fie-care 4i dup. ingroparea repausatuluI pAn5., la Ose Opt6infinT il tAmlie mor-mintuM» Dict. de A. PletosÙ i M. NistorA: (arel serI i treI diminete,dupA olaltá se afumá mormintula de jura imprejuril cu tAma'e, insI numalde ata femeI i anume : mamá, nevastg, sorl sail. cine este.»

Fast. II. 638:Et sparsae fruges ; parcaque mica salisInque mero mollita Ceres, violaeque solutae.

Ionénu, op. cit., p. 45.I. St. Negoescu, Credinte populare, publ. In «Lumina pentru totID an. III,

Bucuresa 1888. p. 474.

342

Daca celil repausatil nu are pe nime, atunci se tocmesetttamaiPtóre, carl adese-orl sunt nisce femeI bOtrane, ce posedilace'sta misiune (1).

In unele partI din Banata, a doua c,li dupä InmormIntareune-orI ciliar si a treia si a patra çli mn reVérsatuldmergtt 5 7 muerI la morminp §i-1 strigarancla' In acelasI timpü mormlnlulti cu nisce bombe de prati(pravil), pe carI le aprinda.

Dupa ce a arsil praulù, muerea cea mal b6tranä orl ceamal sciut6re, iea unti cutitù In mana dréptä. i Incunjura cuclinsultt mormIntulti de treI orI, lar dup. aceea 114 Infigelaturea cu crucea de langa capulti mortulul rostincla niscecuvinte tainice, maI cu séma trisa ct atáta sä-I fie mortu-luI hotarulti de umblatil, pe cala ar'étatO Cu cutitulti (2).

In alte partI, totil din Banata, este (latina ca si la anuliiIn c,liva repausäril sá se duca unultt din familia repausa-tuluI la mormIntulti acestuia ì rugandu-se si lamentända,s'a puie peste clinsulil parle i vinti. Istil din urmä se varsape mormIntO, iar /Anea sati pläcinta se dä, unul s6rrnanilde pomanä. Dupà,' acésta Inconjura din noil mormintulil ta-maindu-lil din táte pärtile anurne, ca sä, scut6sca pe mortilde strig0, respective mora (3).

In multe locurl, si mal cu sémá din Moldova iTe'ra Ro-manésca, este datinä de a se pune la morminte si cate una'fanarasil, In care se allá o candela, care se aprinde In Sam-bata-mortilora §i la alte çhle marl, cand totil atuncl se arde

tamae.In alte locurI iaras1 se sapä In partea de josil a pietri-

D. Strinescu, op. cit. p. 330.Corn. de d-la los. Olaria, invi*.iVitora in Donlana.Schott. op. cit., p. 303.

343

toril mormtntale o lacra si acolo se pune apdf o candeláaprinsd (1).

M'Ata támaierea morminteloril, cátil si luminarea loril culuminI si candele aprinse, de si o intalnimil si la altepopewe crestine, e o datina mostenitä dela strábuniI nostri,dela RomaW, cácI iatä ce ne spune Modestinus in privintaacésta: «Mevia murinda a lásatil liber'l pre servil di Saccus,Eutichia si Irina sub conditiunea ac6sta: Saccus, servula meil-si Eutichia s'i Trina sclayele mele s'5, fie libere sub acéstá,conditiune, ca sa aprinda candela la mormintuluf mea §i sa-m1faca telte grijile pentru m6rte in lunile alternative (2).»

In fine, trebue sä mai amintimd inca si aceea cá in Tdra-_Roma ne'sca li mal alesil in Prahova, murindil unil bárbatilsati o muere, tila, tinerI flindii si tnsurandu-se mal pe urrná.'cu alta sail máritându-se dupä altulil, némurile se ducil sivarsá In timpula cununief loril o donitä de ap'ä, pe mormln-tulil celul repausatú, anume ca sà-1 domoletscá foculil delainim5., v6dêndil cá i se 'nsdrá,bärbatula sail i se märitil so-tia cu anula (3).

Burada, Inmorm. p 42.Dig. XL. 44, «Moevia decedens servis suis, nomine, Sacco, et Eutychiae,

et Irenae sub conditione libertatem reliquit, his verbis: Saccus servus meuset Eutychia et Irenae ancilae meae, omnes sub haec conditione liberi suntout monumento meo alternis mensibus lueernam accendant et solenmia moras per-dgant.»

Revista pentru Ist. Arch. si Filolog. an. II, vol. III, Bucuresci 1884. p.387; Ionénu op. cit. p. 33,34: «CAnd o femee se mAritA ald doilea, flindu-1bArbatuld mortd, o altA femee in timpulti cununiel tOrnA o donitA de apilpe mormintuld celuT d'intAT bArbatd ca sl-I trAdsca celd de ald doilea si O.stingA foculd ce arde pe mortil pe lumea cea-lalth' ; cAcT astfeld cAtd va stafemeea mAritatA cu ald doilea bArbatd, celd morta séde in focd.»

344

SNIAMÊNULO.

Mal de multa era pretutindene datin5. In Bucovina, candt§1 lua cine-va singurii vi4a, adea, cAnd se s'Amura, seImpu§ca sail se Ineca, cä. Ingropail In tinterimù, pentru

tinterimula pretutindene e consideratù de unil locilIngropail tot-deauna sa'A pe locula acela, unde 11-a

luatti viéta, saù 11i1 duceati 0-1a ingropati Intre hotarele adou6 sate, sail, In fine, 'In altil loca Ore-unde departe de

Mal pe urma insä aü inceputù a-1 ingropa pre asta-feltide 6men1 i prin sate, dar nicI când In interiorula tinteri-muluI, In girtl cu mortI, ci tot-deauna afarà detinterimil i anume: saù Intr'unil cornil de gardil,ungheriù, sail In alta loca maI

Locula, sail mal bine lisa mormIntula In care se ingro-pati astil-fela de úmeni, s'a numitii §i se maI numesce

astadl In unele pArtI ale BucovineI sniaranit, iar In altelesnlamNft.

de 6re ce despre 6meniI, cara I§I iead singuri vi4as'a crec,lutil i se mal crede Inca §i acum pretutindenl, cá.

345

uitândti de Dumnec,Ied si de binefacerile sale, Angeruld p5.-zitord i-ar fi psár6sitd, lar Satana le-ar fi luatti mintilei-ar fi fault(' csá, sá i se 'nehine lui cu trupd i cu sufletd,din care causg apol sinucisti, de-aceea, In timpuriletrecute, pre astd-teld de ómenl niel când nu-I lngropa preotulù' ,

ci numaI cioclisi sad 6meniI ceI mal curagiosI din satil. Ba,adeseorI niel 6meniI nu voiail Ingr6pe, i cu deosebirecei maI evlaviosl,pan.a. ce nu era' constrtnsI la acésta deautoritätile sAtesci, avêndd ferma credintl cá fiinddcuprinsI de spirituld celuI necuratd, care si Indemnatù casa se sinucidä, lesne ar puté s'á se lege si de capuld lord.

Mal departe, credêndd poporulti cá omuld sinucisd nuare nicl cand odihnd In pamIntd, ci cä i i n6pte alérgdIna& si 'nc6ce &Alit:111dd a aduce si pre alt1 ómenI la rà-Moire, ca sá facd i eI ceea ce a fAcutù elù, orI si cinetrece pe langa vre unti sntamMti saù sniametzi arunc6 pedInsuld totù ce plite mai lntAI prinde In !nand, precum : .

ternä, gateje, pae, fênd, pietre etc, credêndd i spur-1811dd

cá daeá aruneä astti-felù de obIecte, ratacirea nu se póteprinde de dInsuld. Din eontrà, dad, cine-va trece pe lângä,sn1am6nti, Mr& ca sä, arunce ce-va pe dinsuld, sinucisuldtrimite i asupra luI ralacirea, sad mai bine list' Ild facesi pro dInsulti nu numaI s5, rätkésca calea si sä, umble maIalesù n6ptea, cine scie pe unde, ci chiar sa-s1 lea si eldviata (1).

In Moldova, judetuld S ucéva, plaiulú Muntele, credd llo-manil cä, celd ce s'a om orltd singurd pe sine s'a dat22Uciget-l22 Crucea 0 s'a facuta calul acestuia. De aceea peunù astd-felti de omtl niel câ nd nu-ld Ingrc;p6 preotult, nielnu-ld dud' la bisericá si de aicl la tinterimù, ci unde si-aluatti viata, acolo se si Ingr6pa, i anume caráuld merge

(1) Auditd dela mai multi Romani din Bucovina.

346

tae fränghia, dacá s'a spanzuratil, dû 11 sapä grépa,tota elü lIú slobòde In näuntru, iar sátenit aruncá numalterna pe dinsula.

Loculil, mide s'a Ingropattl, se numesce i aice «ysnlanz&22»,

ca i 'n unele pärtI ale Bucovinel (1).de 6re-ce loculù acesta e consideratù de necurata, spur-

cata, de aceea orI si cine trece pe lângä dmnsulü, aruncderengdil §i alte obIecte de-asupra luI, anume ca s6, se cu-néscá cá acolo s'a Intèmplatil o nenorocire, precum i pentrtiaceea ca sä, nu trécá vre-o vità saú vre-unil °mil peste dInsulii,saù sa", se culce acolo, cadí cum ar trece sail s'ar culca,Indatä ar amuti si ar surdi i i-ar lua tòtá puterea

tòtá viata lul ar rémáné neputincIosti, decum-va n'ar murì In scurtil timpa dupá aceea (2).

Daca' obiectele aruncate pe niam6t2,1 1nmultitù asta-cd nu le mal cuprinde loculû, atuncI se aprinda i arc,1C.n-

du-se se aruncä din noti ande.lata' ce ne spune In privinta acésta Th. T. Burada:«In multe pártI, la noI, precum si In Bucovina, este obice-

iula ca cálètorulil sá arunce bucátele de lemnil, de nuele,strujenI, rema saa crengi uscate, peste mormintele celoril In-gropatI la drumurI, Incatil de multe orl se facil movilI maricárora apoI li se dati foca, i apol jara se asvérlil pestemormIntil asemenea lucrurt (3).»

Cuy. niamètil insemnézd in Moldova si fopitulii sad fopitula,produce iarba, pdpusoil sati frundele arborilord, mal alesti tòmna, cand batev0..ntuld si se atingd unele de altele.Am auditd unti niam'éta pl. piamNe=am audittt und fosnetil.

Dict. de Mdriuca Nistord din Mälini i Anita Pletosd din RriddsenT.V. Alecsandri , PoesiT pop. ale Rom. '3ucurescI 1866. p. 22.: « Traditia popo-ralà spune de und °opaca locuitd de sufletuld unul orna' ce iusese spanzuratdde crengile luT. OrT-cine adormia la umbra acelui arbore, t'Ama visuri dem6rte, carile 0111 in trer dile se implinead.»

Inmorm, p 42.

347

Cuy. sniamaii, e eunoseuta i Romäniloril din Transilvania,.Inv6tatoril In Orlath, ne serie in pri

yinta luI urmateirele:«In apropierea OrlatuluI este unil locti, care se numesce

snianz6na. Acolo a pututil sa se Intêmple vre o nenorocire,dar nu e niel una semnil pusú, niel cruce, niel altù ceva,si niel nu am pututil afla pentru ce se numesce

Alexandru Boeriú, studinte la gimnasiulil din Naskidil,ne serie:

oSniam6nulü este unil felil de diavolil, care Impiedica pre&nerd si le face smintele.»

Din Ympärtäsirea de pe urma resulta In eatil-va eä si'nTransilvania se va fi numitü ére-eänd loculti, unde se ln-mormintati eel sinucii, sniam8nit (1), §i asta cu atata maImultil, de óre-ce i Romänil transilvanen1 Ineä eredaspuna, ca i fratiI loril din Bucovina si Moldova, ea eel cellieaü singuri viata diavolulü IT Indémnä la aesta ea sá lepeltä castiga sufletele (2), si ea el ail muritii acolo, unde I-adusil ciasul4 celü slabfi sail* ciasulü cola rez (3).

Ce se atinge de sufletele celorttsinuciT, °real si spuntiRomanfi eä sunt pierduts (4), ea plängil, se tângueseiiraráceseil unù timpa mal Indelungatil, asteptânda ca sä ledea cine-va slujbe i pomanä. In urmä, v6c,léndil cá nime nule dä nemica, se ducil totil plângênd i vaetandu-se dreptilIn iadü, unde se muncesca In vea, cad Inaintea lul Dum-nedeil n'aii la ce se ar6ta (5), sail, dupa cum spunil o sérna,

In Basarabia, dupa cum mi-a spusd S-Sa pdrintele G. Latesd din Rd-&sent cuvintuld acesta se numesce vliamaii pl. niamae, ca i 'n Moldova.

Com. de d-ld Teodord Simiond, stud, la gimn. din Nds6udd.Com, de d-ia Rom. Simd.Com. de d-ia Rom. Simd.

(6) Com. de d-ld I. Georgescu, T. Simond, si Al. Boeriu.

348

ca diavolula le lea In triumfa §i le duce cu sine drepta1n iada (1).

Cu títe acestea tnsa ele totu§I se pota elibera dela muncacea eterna a ialuluI qi sake la lumina, daca li se pea&slujhe §i anume daca se daa pentru dinsele intr'o singuraDuminica 40 de liturghil, 40 de prescure, 40 de duce, 040 de luminl la 40 de bisericl (2).

Gala de mare e p6catula, ce-la comita 6meniI, earl se si-nucida, se p6te cumisce, dupa credinp, generala a Romanilora,Inca' 0 de pe aceea ca 'Ana chiar §i natura Intréga se tul-but* cerula se 'nouréza i prinde a ploua ca din cord, afulgera, a tuna i a trasni de se cutremura pamIntula ; vêntulase preface In vifére i vênt6se cumplite, earl scota arborii dinrad6cinl, descop6ra casete i cele-lalte acareturI ale enneni-lora, 0 multe alte daune le faca, Incata fie care trebue sa soInfioreze §i sa recum5sca cä acésta nu este unu produsa alanaturei, ci mania PA Dumneglea. De-aceea poporula, cândvede ca s'aa pornita asta-fela de furtunl î vént6se, spunecá trebue sä-§I fi Malta iara0 vre-una oma unde-va sin-gura séma (3).

Daca vre-unii oma s'a nenorocita, adicä daca a cautade pe unfi card sail de pe una poma §i a rèmasa pe locamorta, daca a picata vre-una arbore peste dInsula §i l'aomortta, daca a fostü trasnita saa s'a Inecata farä, voia luIsail, In star0til, daca l'a omorlta altula cine-va, atuncI, nefiinda vina lui, lla Ingr6p5, preotula ca 0 pre orI- care alta.cretina, care a murita de meirte naturalä. Totu0 spuna Ro-

Com. de d-ia Av. itIacoveI i Gheorghiu: aSufletula unuia, care s'asp1nzurata, e aid draculutuEm. de Cuparencu: «Daca se spanzura unula,atuncl sufletula lul e ald draculul si nu mal are ce se arata in fata DomnuluTo.

Com, de d-la Rom, Sima.Com de d-la Rom. Simii; Av. Macoveia; Petrea Prelipcéna

Romani din Bucovina.

349

atatt cel din Buco vina cata 1.1 cel din Transilvania,ca daca i s'a intêmplatti nenorocirea pe unt teritorit straint,atund nu e bine s'A se duca peste hotart In satura sèt,pentru ct, bate ghiata (grindina), ci sä, se Ingrepe In satult,pe teritoriult Garuja i Intèmplatt nenorocirea (1).

In locult acela Insá, unde i s'a Intêmplatil cul-va neno-rocirea,. némurile cele maI de aprópe, unt cunoscutt satunt prietint bunt, pune o cruce de lemnt sat de piétraspre aducere aminte de nenorocirea satt primejdia intêmplatáacolo, precum i pentru aceea ea, dupá credinta poporuldi,locult respectivt a fostO necuratO, §i din causa aceea i s'a,Intêmplatti omuluI nenorocirea. Prin urmare, daca nu se punecruce In astti-felti de loct, rèmâne i mal: departe necuratt,Gen"' nenorocitti iese n6ptea lnaintea émenilort, ce trect peacolo, si cérca a-I periclita si pre dinOI (2), pentru casufletele celort nenorociti, carI at muritt t'ara lumlnare, ra-tacesct inca unt timpti mal indelungatti prin aert, pana ceajungt In cera (3).

Neputêndu-se pune cruce tocmai In locult acela, unde s'aIntêmplatt nenorocirea, bunä círá, la cel inecatI satin mijlocult unuI drumt, b+uhase punt de regula ceva maIdeparte, irisa tot-deauna in dreptuia locului din cestiune.

MaI departe spunt i credu Romana ca celuI omoritil detrasnett i se jara ¡Cite pécatele si se duce dreptt la rait (4).

Cel Inecatl fara voia lord list al' Maicil Domnultfl. MaicaDomnuluI face mréja din fuiórele, ce se punta la ajunuittBobotezil la sf. cruce, arunca mréja de trel °el In apa undese Inéca cine-va, si dacá,' respectivult nu-ltocmal tare pécatosii,daca' se prinde In mréjä,, atuncl ti scapatt, cadí Maica Dom-

Com. de d-io. Rom. Sima; Av. Macoveia i aIl RomanI din Bucovina.Credinta Romanilora de pretutindene.

(5) Cr.edinta Romanilora' din mal multe comune din Bucovina.(4) Ionenu, op. cit. p. 41.

350

nuluI îlú st6te afara ca pe pesa, iar daca-1 pecatosil cadeprintre ochiI mrejei iara§I In opa i merge In lada (1).

CeI omoritl de a10 6meni, de ara fi fostil ori§i cAtil de peca-to§l, li se iartä, teite pecatele. Din contra sufletele uciga§ilortinu-0 potil afta nicäiri repausil, niel chiar In iadù, undemergil (2).

Romana din Transilvania, districtulil Naseudulul, Indati-nézä, de a face s5meniloril, ce ail muritil In câmpil, In pa,duresaü In altü locü, unde nime nu le-a tinutu luminä, ca qicelorti ce n'ail fostil inmormIntati dup. ritualulil prescrisilde s5.nta nóstra biserica, o inmormintare simbolia §i mafCu séma simboliseza' eI lumina, dóra o potil- cAtil mai de-graba capeta, ca s'A nu fie constrIn§1 a rataci in cea-laltalume prin

Tara inmormintarea, respective tinerea simbolic5, a lumi-nel se face astil-felü:

Pe loculil acela, unde s'a inmormIntatil, saú maI bineunde a muritil respectivulil, fe-care trecetoril pune cAteuna surcelü, i cand din aceste surcele s'a facutil acuma ogramada mare, atunci unulA dintre trecetori le aprinde casa arda (3).

Dupa câtil pututil incredinta din capitulele pre-mergetére, Românii de pretutindene ail cea mal mare In-grijire pentru inmormintarea morilorù. Ei °redil cá sufletulücelul netnmormIntatil nu pede merge la loculil de odihnä,

Cred. Rom. din Funduld-MoldoveL com. de L Tonigarid; §i a celord dinCAmpulungd, com. de Gheorghiu.

Cred. Rom. din cele mal mal multe pArtT ale BucovineT i Transilva-- Com. de d-111 T. Simond : aDespre eimeniL mil ad fostü omorig de

catrd altiL se crede cä sunt curätitT de 'Acate, de 6re-ce omoritoriT ad luatdasupra lora i pècatele celuT omorîtú, iar sufletuld acestuia merge in loculddeslitAriTo

Com, de d-fa T. Simond. Datina acésta corespunde celord ce facdRomAnit bucovinenT i MoldovenT la una sniamènd.

351

hotarltil de Dumneçieti, ci ratticesce necontenitil In timpti demaI multI anl pe unde i s'a mistuitil trupula (1).

Alta iaräsI credil i spunil ca sufletula omulul, alfa caruIcorpil rämane neInmormintatil, plânge cu Angerulil

Din causa acésta apoi, daca bund-6r6. se InécA cine-va,se punil luntre i punte si nu se lasä panä, ce nu-i and cor-pula ca sa-la InmormInteze. Iarä, daca nu potil de tela'afla, daca cu 00, stáruinta lorù, totusI a remasil netnmor-mIntatil, atuncI credil el cá unù atare orna trebue sa fifosttil f6rte pècatosa, cacl altcum Dumneqleil ar .fi avuttigrijd de elti, ca sà fie lnmormIntatil ca altI sz5menI crestinI;asa Insä, sufletulti luI rätä.cesce prin locurI necunoscute sinu pote trece In pace la odihna eternd, ci trebue sä, se cu-rgésca maI 'nainte de p6catele ce le-a facutil In viéta (2).

Din causa acésta apoI i elementele lumil se tulburä, caatuncI cand 1s1 iea cine-va singurtí viéta. Asa, spre esem-

plu, când plouà ne 'ncetatil In cursa' de maI multe qile, °fise pare cä gemil rturfle, poporula atribue aceste fenomeneextraordinare la Inecarea vre-undi

De aceea, când se da peste cadavruld vre-unuI orna, fieacela ori si cine ar fi fostil, se aruncá, ceva pdmIntil pestedinsula spre a Inlocul InmormIntarea (3).

'rota din causa aceea, cä sufletulti omulul nelnmormIn-tata nu-sl péte afla odihna hotärita de Dumnegetl, se In-tristézA RomâniI foirte multa, si mal cu sémá. Româncele,când li ieaú fecloriI la (5ste, temêndu-se ca nu cum-va mu-

Burada, Inmorm. p. 6. Bojinca. op. cit. Nota dela p. 208: aNdmularomAnesca Ora o deosebit'a' grijA pentru ingroparea mortiloril, mal vértosacä. poporeniI înc i acum se véda a avé acea idee, c5. sufletula celuineingropata nu peite lesne merge la locula séa, cija multI anI umblà rà-tacinda pe locula unde i s'a mistuita trupula.»

M. Besana, Datinele Romanilora la inmormintArT, pub!. in «Albinasan. I. Viena 1866. No. 65.

Veql despre acésta i Burada, Inmorm. p. 6.

.--. 352

rinda In sträinatate, si Cu deosebire pe campula de luptà,13à le r6mAe corpurile neinmormintate.

Dovada despre acéstà intristare si grijá mare averna omultime de doine ostäsescI din t6te provinciile locuite deRomLA'.

Asa o doinä, ost5.séscä. din Transilvania ne spune, intrealtele, si acestea:

. . . *1 pe cale mini plecatil,CA m'aq scosil din tarä scumpä,mima-mi sta sa se rump.Simtil unil doril sugrumatorii,CA pe uncle o s'a morilFi-va fi unil cornil de lume,Unde nu cunoseil pe nime,Unde gra'ulti nu se faceSi 'lid érba nu se c6ce,CA se face gräulil desilSi din &IA totti ov6stil ;Nicl scandure de salasil,Fara m6rte si nacazil ;Niel panzuta. pe °brazil . . . (1)

AM doiná ostaiséscd, asemenea din Transilvania, §i anu-me din Or6stia, sun& asa:

Plänge-m, mama, eu doril,CA el tT-am iostil bung fecioril,C'am luatil boulù de cornilSI-am facutù negru ogoril.Cánd am fostil la seeeratilA vin'til némtula, m'a luattl,M'a dusil in tara straina,Unde morI far'de lumina ;Nu-1 niel luminLt de sal,Niel 15menT din satulù' metl ;

(1) Gr. Moldovaml, Poesil pop., publ. in «Familia» an. 1867. Nro. 89

(1) Observatoriuld, (liara politicd, nationald economicil si 'iterara. An. III.Sibiid 1880. Nr. 26.

Mariaml, Inmorm. la 'toman!. 23

353

Niel nu-T lumina' de cérA,Niel °mil din a mea tara.Unde-I omultí de n'Acazil,N'aT niel pAnzä pe obrazil,Niel pana; pe pici6re,Ci m6rte InsAlgt6re !Nu-I niel' maica cu mila,Nice popa cu cartea,NumaT TurciT cu pusca$i Némtulil cu sabiaSA manee viga! (1).

In fine a treIa dulnà ostAséscä, tota din Transilvania, sunAprecum urmézá, :

MaTcA, mAlculita mea!De te-a lovì dorti de mineTea drumutula de-a lungu,Orasele de-a rAndu,CA pe mine mi-I aflaIn fundulti ItalieT,La compania mAndrieT,Sub o tulpina de bradil,Acolo mI-afla 'ngropatil,Unde Némtulik m'a puscata.MAndre semne mi d'afla:

La picIéretrba mare,Pe la brAiiHoldá de grAtt,Din buzutASchinteutA,Din guritATAmhita,Din ochitTDoT pAunitT,

354

Din sprinceneDou6 peneSi din fruntegrbA verdeSi la gâtilSaftiti floritil,

CA de grea mexte-am muritti,De plasa cutituluT,De pusca 'mp6ratuluT :FAr' de luminA de cérlFár' de omd din a mea tarA,FAr' de luminA de sgtiFAr' de om din satulti meA (1).

De aid apoT §i blIst6mu1il ostasiloril :

Cine m'o fAcutù catanaNu-sT maT dee de pomankCA elti pomanA sI-o dat5,Cand la 6ste m'o luatti !

Sail asa:Cine m6 pring catana,La m6rte n'aibA pomanA,CA pomanA ela sl-a data,Cand catana m'ora luatd.Cine m6 prinsA de captiLa mexte n'aibA colacii,CA colaculti si l'a datti,and la cámpti m'oril suturatti.

3ail astil-felil:

Cine m6 sc6sA din sattiN'aibl locil de alinatti,Nice lema' uscatù de cruce,NicT la gr6pA cine-1 duce,

(1) $tefana Muntdnd, DoIne §i strigAturI culese din gura soldatiloril romAn1din tara ArdéluluT. Brasov0 1891. p. 36.

355

Niel scandurI de coi-A*1.06,Niel ierte Dumnec,leti: (1).

RomäniI din Transilvania «edil despre cel ce mora prinsträinl saa in vre-una räsboia c ap le-a fostit ursita saacà ajunsa vre unit bldstftit 6re-0 care, §i de-aceea le-a Astaer6pata peimintula departe de patria si satula lora (2).

Prin urmare, daca', a muritd cine-va In tarä sträinäIn vre-una r6sboia, este datinä de a i se face una stdpa,care la sése gpténfanI (40 de dile) se tmbraca cu o Heort cu o cdmesà, dup5, cum a fostil barbatil orI femee,apoI i se face slujba ca la una morta, adicä t6te ceremo-niile tnmormtntärit, si pe urmä se Implänta In pämtnta.Ton atunci se face pentru cela morta i pomanä si i sepene rarulit, adic5, o crestatet (3), in care se Implanta ot'amura de m6ril, In creingile cäreIa se puna covrigi, mere,nucI si o vecicet, apoI se aprinda tret luminI In m6ra; títeacestea se puna Inteuna blida i dupä isprävirea slujbel,care s'a fAcuta pentru afezarea sufletului, se dati naseI gagnasultif care I-a botezata, pentru dt fä.r5, de tatä, qi mamáse p6te boteza i cununa, dar Me de nas1 nu (4).

In Bucovina nu se face dup.' astil-fela de 6ment alta ne-micä, farä numal parastasti §i conzeindare sal prasnica.

Trecênda acuma dela datinele si credintele Românilora,descrise pan& aicl, la alte popóre afläma In prima linie.Romanit, strAmosiI nostri, aveaa ca i RomäniI de astädI,cea tnai mare grijä de InmormIntare, párêndu-li-se nvirtea,dupg principiile lorti pagane, de o voint& extraordinara a

(I) M. Pompilid, CAntece pop. publ. in «Albina» an. I. Viena 1866 Nro 72.Com. de d-ld T. Simont.Creetatt1-.=o parle in forma crucil, adicA in patru Orne.Com. de d-ld Rom. Sima.

356

Despre multi morta Romanil vorbIati totti-deauna cu beliamai mare respect/1 i cu pietate, si pòte cä, de pe acestiltimpti datézd si proverbulti latinesdi : «de mortuis aut bene,aut nihil,» sati: «de mortuis %gal nisi bene,» adicd: despremorti sd nu vorbescI nemicà réti, ca nu cum-va sà tragiasupra ta mania peiloril, care proverbti de altti-mintreleas'a pdstratil si In unele pArti locuite de Romani (1).

MaI departe credeati Romanii, cä sufletulti undi oma ne-ingropata nu péte trece la locurile de odihnd, i dacätrece, atuncI acelti sufletil trebue sd rdtacéscd maI naintecelti putinti o sutd de anl pe °di strImbe, pe locurI necu-noscute, pan& &and ajungea la o apä, saù lad', ce se numiaStyx, §i sufletula mortuldi trebuia sd trécä peste acéstd apdca sd pòtd ajunge la locuinta de odihnä.

Iatä, ce ne spune In privinta acésta renumitula poetilVirgiliii:

«Niel nu-I este permisti a-1 trece peste Ingrozitóre termurlsi peste aceste riurI bubuitére maI nainte de a se fi odih-nitti ósele loril In pamintti; astti-felti rätdcescti In timpii deo sutä de ani ì sborti Imprejurula acestord 01-mu/I, i numaldupà aceea vinti sà vadä, lacurile multti. dorite» (2).

Sail In epistola sa cdträ, Ariadne:«Sufletula nefericitti va merge In borile sträine.» (3).Dad, se scia cá cine-va a muritti In locti sträinti, Insä

corpulil lui nu se afta nicàini, prin urmare niel nu se puteaItrigropa a casd, riomanfi aveati datinä a face totusI

D. Stanescu. op cit. p. 331: 60data ce móre cine-va, nimenuT nu estepermisa a mal dice ce-va r6a de mortl, dad. nu potT a (lice de bine.0

Aeneid. lib. VI. v. 325. si urm. :Neo ripas datur horrendas et rauca fluentaTransportare prius, quam sedibus ossa quierunt,Centum errant annos, volitantique haec littora circum,Tum demum admissi stanaque exoptata revisunt.

Spiritus infelix perigrinas ibit in auras.

357

morminta deserta pentru dinsula, färä niel o ceremonie maiinsemnata

Despre una asta-fela de mormIntil deserta numita tumulusmanís vorbesce Virgiliü asta-fela : «Atund am asezata lulRhoetus una mormlnta deserta pe termuri si am chiematade treI orI cu v6ce tare spiritula repausata!» (1)

Si daca osemintele mortului maI tarc,lia se aflaa din Int6m-plare netngropate, atuncI eI aruncaü °Ate o man& de pa-minta peste dInsele, i credeaa cá dad, cine-va a lntrelasataacésta, a tacuta cela mai mare pècatil.

Asa ne spune Horatiu In privinta acésta urmatérele:«Si tu luntrasule nu te arka neIndurata fata cu tkIna

spulburätóre, cu ósele çi cu capula nehigropatil. Da-le celi se cuvine, i dupa ce vel arunca peste mine de treI orIcu ptiminta, pléca» (2).

Tumulus inanis ala Romanilora corespunde In cata-va cusniaran,ula saa sniamNula la Român1, cacI precum credeaaRomanil cá sufletula celuI neIngropata ratacesce, asa creda

Romanil nu numal despre sufletele celora neIngropatf, cia celora sinucisI, i precum tineaa eI de Gehl mal mare p6catade a nu arunca pe corpurile aflate pamInta, asa credaac,1I Romanil, ca e cea mai mare nefericire pentru aeelacare nu arunca nemicá pe sniarnkiii.

Temerea cea maI mare a stramosilora nostri era: s5,móra unde-va In atare apet, de unde corpula nu s'ar putésecite si Ingropa, precum e d. e. marea.

Aeneid. lib. VI. v. 505:Tuno egomet tumulum Rhoeto in littore inanemConstitui, et magna manes ter voce vocavi.

Od. 1. 33. 22.At tu nauta vagae ne parce malignus arenaeOssibus et capiti inhumatoParticulam dare...Injecto ter pulvere curas.

358

Mertea naturalà, mórtea in rasboia safl ori unde pe pamintauscata o primiaa cu multa mai bucurosa, decât mórtea Inapa, precum ni-o spune asta destula de apriata Ovidiu :

aN'am fricä, de m6rte, esistä, Ins& unú fela de mòrte färä.Scutiti-m6 de naufragia, çi m6rtea Imi va fi una

Este o deosibire orI de cade cine-va prin m6rte natural&saa fiera §i pune trupula murinda cuvenita, 0 demand& ce-vala ai /361 i nädäjduesce la mormintil (Inmormintare), iar&nu devine mâncarea pescilora de mare; (1)» de unde u§orase p6te esplica, pentru ce Romanii pagani, nu numai avutii,ci §i säraciI 10 gdtiaa grepa Inc& In viata. Pentru GA' setemeaa ca nu cum-va In lipsa mormintulul s& rOm&nä, nein-gropap (2).

La Romani datina din urmä, provine numai ferte spora-dica. Dar pentru aceea, in loca de gròpä, multi in0, dup&cum am vOlutil §i mai susa In cap. XIX nu Intrelasä, dea-0 face Inc& para ce sunt In viata secriula saa s&la§ula incare aa sA fie InmormIntati.

Trist lib. I. II. 61.Non lethum timeo, genus est miserabile lethi?Demite naufragium, mors mihi munus erit.Est aliquid tatove suo, ferrove cadentemIn solita moriens ponere corpus humo :Et mandare suis aliqua et sperare sepulcrumEt non aequoreis piscibus esse ciburn

M Besana, stud. cit. «Albina» ap. I. No. 65. Bojinca, op. cit. p. 208.

359

XXVI.

INFRATIREA

Daa 'lute° familie se 'ntêmpla de mora dol copil unuhldupà, altulú, atuncT, spre a sa.pa de meirte pre cel vil, unulddin copiii r6ma0 se prinde Irate de cruce Cu untidin altà familie, fie de orT-ce sexti, ins& sá fie lunatica (1).cu acela, cu care are s5, se prindà frate de cruce.

Chipulti cum se sèv'èresce acéstá frätie este urmAtorulti:la $interimil, dup5, ce s'a data drumulil secriulul In grelpa,fratele saù sora copiluluT moral se scob6r5, In gr6p5, pesecriù, iar copilil Itlil rldica din gr6p5. §i punêndu-se fatä. 'n fat5,, apuc5, unü colacti, unulù cu o m'anä

cu alta 0-1i1 frângii In dou6; dup5, aceea se sairutä, §iastil-felti se facil frati de cruce.

AmAndoT fratiI ace0ia se privescil ca §i cum aril fi &allbunT, fratele de cruce cu sora de cruce nu se potil lua°data In disatorie (2).

In judetulii Oltù, mai este Incá obiceiulti a se prinde fratede cruce

Adic5, in aceeag lunA ngscutil.Burada, Inmorm. p. 39-40. Ionénu, op. cit. p. 39-40.

360

Pratele mortuluI lunaticil se pune in fiare si se prindeapoI frate ¿le cruce cu una altulii, asezandu-se pe margineamormintuluI i rupèndil o floc& de strinsti fênti, pre careunulii o apucä de unti cracù iar celä-laltil de altula (1).

(1) Burada, Inmorm. p. 40: «Obiceiuld de a se prinde frate de cruce nuse face numaT la mormintd; in par(ile dela munte se sap6, intr'o stAnc6, ocruce, pe care eel ce vonú sd, se prindl fratT de cruce o sfirutA, apoT îT facdla mAna dréptg o tdeturà, i amestec6, sángele lord, 0 astd-feld se facd «fratide cruce». Acesta datinA veche IT légg a-sT da viéta unuld pentru altuld.»Ve41 i Hasded, Columna luT Traiand, an. VIII. t. II. BucurescI 1878, pag.5-11; asemenea si V. Alecsandri, PoesiT populare, Bucurescl 1866, pag. 13.

361

XXVII.

COMANDAREA.

Dupä ce s'ail Intorsil toti petrecétoril dela tinterimildupd ce s'a spélata fie-care In chipulti cum s'a arétatil Incapitululii XXIV, se face comandarea, numità altmintreleacomeinda, prasniciz sati pomand.

In veohime se facea comeindarea, mal alesa In Moldova, Inurmatorula moda:

«De cu sérä, cand a doua c,li avea a se Inmorminta re-pausatula, venia preotulti si se aducea una sail mal multeoI i berbecl, mal cu sémá negri ; se facea o grelpa si In-torcéndd vitele cäträ apusü, résärite fiincla acum stelele, lelipia lumlnárI de cérä prin cérne, le citea o rugáciuneapoI venindil rénduitil' le täia, punêndil sà curgä, sangele Ingrópa fácutá fnadinsü pentru acésta, numitä «ara.»

Capubl i pielea vitel táiate se da preotulul, de unde arémasa apol proverbuld: «a data pielea acije& a mu-rita, iar cárnurile se Mceati bucate si se ospétati Cu dlnselepetreckoril, cä'rora li se Impártia mal AntaI ca.te una co-lacil si o lumInare.

La masa' punéndu-se i dandu-li-se cate o °upa de vial,

362

fie-care, handil, varsa putinil pe pämlntii (1). dicênda:«uq6rei set fie prna reposatului» (2).

In unele pärtl din Moldova se face comandarea i astallmai totil asa cum se fäcea ea si In timpurile vechI.

A. Lambrior ne spune In privinta acésta urmacírele:«Comandarea se pregätesce aria pe unele locurl In chi-

pulú In spre diva Mmormintäril se aducii Inogradä maI multe oI saù berbeci, mal cu sémá negri, i dupdce ail résäritil stelele, facil o gròpà, i apoI, lipindú luml-närile aprinse de cérnele dobitécelorti aduse, le lntenmä, aka

preotulti le cetesce o rugäciune, e urna 6menille taie pe marginea gr6peI ca sä se scurgä sangele Intr'Insa.Gròpa acésta se numia din vechime «aratd.» Preotulul se

pielea °float sail a berbecilorii, de unde chiarcand s'a pierdutil obiceiuld acesta, a r6rnasti vorba : «ad datdpielea popii, &tic& : a muritil; iarä din cdrnurilejunghiate astil-fehl, se fact' bucate pentru comandare. TotIpetrec6toril se punt' la mash' mangainchl pre rudele mortu-luI cu vorbele: acd ap-1 lumea ace'sta trec6t6re, i cd in curénddsad mal tdrdid ne vine r&ndul i nou6» (3).

Bucatele cele mal obicInuite in Moldova, ce se facil la.comandare, sunt: zama cu tocmagI, borsil de pasère, plachiI,gälusce, sarmale, carne cu perje, diterite fripturI sail si altebucate, earl 11 pläceaii repausatului fiindü In viata.

Inainte de a lad, varsä puting via' din pahare i apoIdica asd-i fie t6rna uOrd reposatului,» §i altele, dupä. cum1I ajunge capulii; i cu rhduéla acésta Indesandil paharele,

V. Alecsandri: Poesfi pop. ale Rom. BucurescI 1866. Nota dela p. 6.:oAcesta obiceiti de a v6rsa o parte din hguturi pan a nu duce paharula lagurà libatie se face pentru ca sA alunge nAlucile mortilorft ce sborilprin lume si se amestec5, in faptele ámenilora.»

Burada, Inmorm. p. 43-44.Op. cit. p. 154.

363

maI uita rudele din supòrare, iar petreckoril se Inveselescilde-a binele» (1).

In unele locurl, unde nu este datina a se punela mormIntd, dupá cum s'a arètatil mal sus In capitululaXXIV, se pune acuma la comandare (2).

Mai teita procedura congindeirii Romaniloril din Moldovani-o Infatipza §i urmatórea doinä:

Fruncla verde boba çi unte,Mariòra Para minte,Manta-te sa mè'nsoril

sa nu-V mar morti de doril.Ins6ra-te Dumnia-taSA vtidil pe cine-Y lua;De-1 lua una ca mineDumne4eti sa41 dee bine ;De-1 lua-o mal frum6sa,DumneOeil faca casa;De-1 lua-o grozävióraDumneçieti sa tI-o omóra

faci o mesiOrd,Sa mergg gi, eg la o pomand

sa-ml dee-ung coldeelgSg-i .fie de suflefelg,

sg-i gustg din colividritSA ?Wiz' dulee-i ori amará,

bem'g din ggrelfidraSti-i fie (JrneiS lef6).6,

Ca douë petre de m6ra (3) .

Mal de multil, dupa cum spunti b6tranil, aveati §i Romaniidin Bucovina datinä,', tocmal ca §i eel din Moldova, cand muriacine-va, némurile celui mortú Inainte de inmormintareunù herbece, o 6ie, o vacii., unù boil, sat' §i alta vitä. bunä

Lambrior, op. cit. p. 154. 13urada, Inmorm. p. 45.Burada, Inmorm. p. 43.El. SevastosU, Cantece moldovenesa laT 1888, P. 147.

364

de mancatti, si cu carnea acestora fäcea apoI comandaresati prasnica, iara pielea vitel taiate cu c6rne cu totil o dapreotului funcionara peste mormIntulil repausatulul, dupa,ce preotulti sigila mormIntulti. De còrne lipia o lumina aprinsä,de céra i punea i unU colactl. Pe unele locuri Invartiahnprejurulil córneloril i maple viteI taiate. In unele locurIIns& era datina de a pune pielea vitel Mate sub piciórelepreotuluI dupä, Mmorm/ntarea mortuluI i anume cand seadunail (meal la comandare. Locula preotului, prin acésta,era mai dinainte designattl, i elù, dupa ce binecuvIntamasa, se aseza acolo.

Astädi, dupa cati1 suntemil Informal, datina acésta nu mi.esistä, nicáiri In Bucovina. Starea materialä nu le mai permiteRomanilorti sá faca multa cbeltuéla. Afar& de acésta si in-teresulil pentru pastrarea datineloril strabune In multe locuris'a pierdutil mai cu totultí. Aducerea aminte despre acéstadatina strabuna Insa s'a pastratti paná si'n diva de astädInu numai prin proverbula ea data pielea popii,» care estefòrte usitata In Bucovina, si care Insémna atata, cátti amuritü, ci totti-odatä, si prin variantele acestuì proverbti:«mal ea era set dee pielea popii» =_ mal ca era sh móra;«cata pe ce de n'a data pielea popii» catil pe ce de n'amuritti; «are set dee pielea popii» = n'are scapare, are sä,mòra (1).

In vechime datina acésta trebue sá fi fostti f6rte rèspanditanu numal la ?Roma'nii* din Bucovina si Moldova, ci pretu-tindene la toff Romani:I.

Cu privire la Romanil din Banda, Tos. Olariù, In-Otatoril In Domanti, ne serie urmat6rele:

«In copildria mea, cand se cumendaa t6ranil, duceati din

(1) Vec,11 despre acésta si S. FI. Manan, Proverbe pop. rom., publ. in«Familia» an. XIII. Buda-Pesta 1877. No. 37, p. 433.

365 --

pieile oilorù, ce le tàiaü pentru pomana, cate o piele popiI.Astac,II ins& datina acésta a Incetatil cu totulú i numaIproverbulti se pastrézä, In gura poporuluI §i'n maI multeIntelesurI, spre esemplu unti omü s' a cumendata, dar elù comitemulte färä-de-legI, atundl satenii çlicù despre elú ca in za-dara a data pielea popa, iara altulù zace greil bolnavti, i despreacela Oka satenil câ voesce set dea popii pielea.»

E dreptil ea §i'n oiva de aq11 orl de cate orl se face vre-ocomandare totil-deauna se taie o 6ie, unfi berbece,vital sail o juninca, dar nimèruI nu-i trece prin minte capielea viteI respective sä, o dee preotuluI, ci fie-care o pas-tréza pentru sine.

In timpulti de fatá se face comandarea saú prasnicula Incele mai multe 041 din Bucovina astil-felil:

Cum s'a scosil mortulil din casa §i pornita cu dInsultila biserica, femeile ce r6manti acasä, maturandil i grijindacum se cuvine casa, se apuca de grab& §i Wernil una satimal multe mese atatil In odala, unde a stata mortulú, catiltd In cele-lalte odal, iar dada e timpil de wit §i oclaile suntmicI, atundi adese-orI a§ternil o masa mare afara In ograda.La mijloculil mesei se punt), dupa putintä,, maI multe felurIde bucate, iar juril ImprejurUlti meseI cate unù colacil de carese lipesce 0 o lumina de céra.

In multe locurI am observatti cà la capetele precumpe de laturile meseI se maI Iipescù Inca cate o lumina se-parata, la until locil patru luminI, ca sä, formezeo cruce. Asemenea se lipesce 0 de paretil Mail, In care astatil mortulü, eke o lumina' de aril, earl amintescti pre ceIpatru evangeli0I.

Dupa ce s'a InmormIntatti acuma rnortulü, nému rile acestula,poftescil Inca In tinterimil fiinda o parte dintre petrec6torica sá vie la prasnicil.

366

Adunandu-se ceI poffitl, se asez5, cu totil la mask fie-carepe local ce i se indica' de catra ceI de casa.

Dupa ce ad ocupatil acuma locurile, preotuld tämaindacasa si masa, face ectenia mortilord, amintindd In decursuldeI nu numai pro celd de curêndì morIú, ci si pe ceI-laltImortI din familia respectiva, carI aú repausatil mal de nainte,lar dup., ce Incheie ectenia binecuvintézà,' masa, si apoI sepune fie-care pe loculd sea.

Cand Incepe preotuld ectenia se aprindd luminile lipitede colacti, iar cand o sfarsesce, fie-care inst.' stinge luminasi strangénd'o d'impreuna cu colaculd, o lea de regula cusine i o duce acasa.

In multe locurl am observatil cA colaciI i luminile nu sedupa cum am aretafft mai sus, pe marginile meseI,

ci se pastreza unde-va lintr'und ungherId, iar dupe, ce a sfirsitdpreotuld panachida, nernurile repausatulul iead cate unii colacdsi o lumina aprinsä si le dad fie-caruia in mana, icêndú taacelasl : opoftima de sufletula lui N. i a ha §i

totd asa pe renal pana ce dad fie-caruia mesanil &Ate undcolacd si o lumina.

Dela acésta data, feIrte respandita In Bucovina se vedeea s'a nascutd cu timpuld licala: «dei-i colacil i honinaren,care se lice despre und lucru lmprumutatd, ce nu-ld maIpoti capeta Indereptd, sad despre unuld plerdutd, care nu-ldmaI poi afla, cad cum nu se Intórce mortuld dela mormIntd,asa i lucruld imprumutatd nu ti se va maI Intòrce, nicI celdpIerdutd nu-10 veI maI afla.

La fie-care comandare iead parte mal cu séma cel Insurati,cu deosebire ceI mai betranI i copiiI cel miel, raid °AndmsA fecIoriI i cu atâtù maI putind fetele cele marl. De aicese vede ca s'a nascutd apoi i licala :

Fatà mare 'n comfindareNiel colacti niel luminare.

Com. de G. Tomoiagii.Com. de G. Tomoiagg.

367

Dinaintea preotuluI, in multe comune din Bucovina, atatùdinc6ce cata s'i dincolo de Prutil, precum in Bolanfi, Ma-hala, Ostrita, Horecea si altele, se pune pe ranga mancarileindatinate inca si o &n'A sail una cocosti friptil, care e menitii,nu ca sä-lil manânce la starea loculul, ci sa-l'l lee cu sineacasa.

Tota atund, saa cand se pornesce acasa, i se mai dapreotuluï inca si o gaind vie set una cocosi1 viil de sufletulaceluI repausatti, credAndil ea getina fripta are s'o vada mortulaIn cea-lalta lume, lar cea vie, care inainte de a se da se-ud'á si se spalá bine pe picl6re cu apa curata, parte ca-14va conduce pana la raiil, si parte ca-lil va ap6ra prin cantareasa, maI alesa daca e cocosti, de spiritele cele necurate ce aravol sa se apropie de dinsulii, iar cand fi va fi mal' caldil cd-Iii vastropi si recori de aria cea mare, care trebue s'o lnduresufletuill In cal6toria sa cea indelungatá si ostenitke (1).

Daca' la casa celuï ce face prasnicil s'ar intimpla sá, nu seafle nicI unil cocoil sail gaina de Intrecuta, apql cump6räsi de ar fi sa faca comandare chIar si pentru dece sufletede-o data, trebue numal decat sa caute atâtea gainl saticelti putina atatia pu! ca sa le dee preotuluI de sufletulaceluI repausatil. Asta maI cu séma In satele amintite malsus de peste Prutil (2).

Dupa ce s'ail asezatil acuma la masa si preotula a facutilpanachida si a amintitil pre totI mortil, Incepil cu totiI a gustamai antai din pausa, daca a mal -r6masti, apoI din colivet siabia dupa aceea din cele-lalte bucate ce se aflä pe masa.

Cand se'mbie (5spetri s'a, cinstésca li se spune : «poftimitdet sail cinstesce de bine de sufletulit luf N.» Iar cela imbiatii,priminda si cinstindil, r6spunde: «Dumnedeg primésca .1»

368

Astil-fela duréza comândarea ca la o ora sail si maI bine.Iar dupd ce ail ospetatil cu totii, se sc61á dela mask preo-tula face ectenia pentru ce! vii, In decursula cäreia se a-mintesca top cei de casa si care se 'nchee cu a Dumnedeitset le inmul(ersca anil h apoi ti iea fie-care colacula si luminasi se duca pe acase.

Mara de cele aretate 'Ana acuma maI e de InsemnataInca si aceea, ca, In unele sate din Bucovina §i cu deosebireIn cele de pe malurile Prutului, precum: Boiana, Mahala, Os-trita, Horecea, se face prasnica nu numai In giva inmormin-aril, ci si maI pe urma si anume: a treia si a noua qi dupäInmormIntare, apoi la sése septemanI, la unil ana, la trelani, la sépte, la noue, si la dol-spre-glece ani (1).

Multi insl creda ca. 11/16rtea sail, dupä cum spuna unii,.ArchangelulA trebue sä se lupte adeseori fórte multil cumulti pana ce-T taie capula si-I scóte sufletula din trupa.De aceea toti päretii unde s'a Intemplata mórtea unui omil,sunt stropiti si unsi cu sAnge de ala acestuia. Prili urmare indecursula celora doue qile ce urméza nemijlocitil dup.. In-mormintare, trebue numai cleat sa se unga si väruéscaOM casa, ca sa se acopere petele cele de sänge. Iar un-gerea si varuirea acdsta o Ingrijesce de comuna o femeestrainä, care capeta ca platd unil 0016001, o lumina si obucata de panza (2).

A treia c,li dupa, Inmormlntare se face sfintirea apel, se stro-pesce OM casa, si dupä aceea se da apoi masa. La acéstamasa, care se face pentru ca sa OM trece mortula In cea-lalta lume, In unele locuri, precum buna-6rd In Bade*, pelangä colacil si lumtnare, se mai adaoge Inca si unil vasil

(1)'Com de d-ld V. Turturénd, Tomoiagli, si Ionia aid lul Iordachi Isacd.(2) Cred. Rom. din Boiand si Mahala, com. de Ionia alit lui Iordachi Isacd

si a celord din Funduld-Moldovel, com. de Const. MerchesT, stud. gimn: (Idecánu se face prasnica a treia cp nu /Ate sfi treed sufletulu in cea-lalt6. lume.»

369

de lutti sail de steclä, care se da piing cu ap5. saù vinil6spetiloril In manä amintindil la fie-care dare pre unula din-tre repausatiI familieI.

Òspetil sunt obligati' a 136 din vasil mäcaril cis-ce-va ina-inte de ce prindil a osp6ta. Mutura acésta e menitä pentruceI repausatl, ale carorti suflete ardti nerescumpèrate In In-tunericula din cea-lalta lume.

Totil acésta se repetesce la nou6 Iile si la sése gptémaalale aceluiasI anti, apoI la unil anti dupa repausare, i totilasa pana la anulti alü doI-spre-lecelea (1).

In diva prasnicului, care se face la unti anti dupa repau-sare, precum i 'n aniI urmatorI, e datina In cele mai multecomune din Bucovina de a se duce maI Antál unti pomil sipomene la bisericä, undo se face parastasa pentru celti-pausatil dimpreuna cu care se pomenescil i ceI-IaltI repa-usari ai familiel ; iar masa, adec5, pomana saú comândarea-se face ail numal In curtea bisericiI, aú numaIIn ambele locurI, daca cei ce o facti sunt (5men1 avutl.

AdeseorI Ins5, ceI avutl chiama pe preotultt acasa.preotulti, face sfintirea easel, sail numaI sfintirea apeI

celeI mid, stropesce casa precum si Vote acareturile de pelancra acésta, apol cantä panachida i pomenesce pe totI ceIrepausatT, radicandil In acelasI timpti i pomulil dimpreunacu pomenele.

La masa se 'mpartesce celorü presenti cateo lumInare. CeI mal avutl adeseorI Impärtescil l ocasiuneaacésta si cate unti mielù, 6ie, vitea saü vaca de sufletulilcelui repausatil, pentru care se face pomenirea, dar de co-munil numai la vre-unti finù, nepotil saù altil némil anumeca sa nu tréca ,averea In manI de totil straine (2).

Com. de d-la Av. Macoveiil, preottl.Com. de d-lil. V. Turturenil

Mariana, Iumorm. la Roman!. 24

370

In unele comune din Moldova, precum bun1,-6rä' in Mani'Baia, Ilad4eni §i altele din judetulti Sucevei, e datinä, ca anéua di dupa inmormintare O. se facà o lee& de pomeniresaù prasnicil ca i 'n Bucovina. La ocasiunea acésta se chiamäpreotulil de face mai antai sfintirea apei celei mid i stro-pesce casa, §i apol se dä. masa (1).

In alte comune, totil din Moldova, se face masä pentrupomenirea sufletulul celuI repausatil la trei, la nouè §i ladou8-c,leci de ile, iar la patru-çieci de qile se chiamä preo-tula de-i Midi panagitia, fäckdu-1 atunci §i vecinica po-.menire,

Pentru sufletula morploril se mai face Inc& §i soborti labiserica, la trel luni, la jumètate de anil, la nou6 luni §ila anulii, când se sc6te §i coliva la mom-nil-Ail, care se däapoi preotilorti (2).

In fine, in alte pärti totil din Moldova, la trel cple dupäInmormintare se face colivd la biserica, asemenea la 9, la21 0. la 40 de cple se face colivä, colad i praznicti, nu-mite panachidd. T(Ste aceste pomeniri, fäcute in deosebiterèstimpurI, se chlamä, grijt, i mare multil e cäinatil acela,cdruia nu i s'ail purtatil grijile, lic6ndu-se cà «std cu Windin guretn (3).

In Transilvania §i anume in comunele de prin prejurulilora§ulul Sibiiú, comcindula se face astti-felil : se pune masa,unde stä de mänänca preotulil §i cu fruntaqii; pe langä bu-catele ce se aflä, earl de obicefil sunt supä de täetelfriptura, se pune un'ïi colacil mare in care se impläntä.copäcelti incarcattl cu mere, turte, covrigi, prune 0 nucl,

apoi cänd cantä. preotulil: «unde umbre'zei darula Ca Mi-

Diet. de Maffuca Nistoril din Malin!, si Anita Pletosil din RadAsenT.Burada, Inmorm. p. 62.Lambrior, op. cit. p. 166.

(1) Burada, Inmorm. p. 44-45.

371

chaile archangltele,» totT mesettil salta i légan& colacula cucopacula. In curte incepOnda dela masa si pana la Orlasatt si mai departe In strada, se presara pae si pe ele seaséza o panza alba, pe carI se puna strachinl cu bucate,

veninda órneniI se puna la masa, josit la parnlnta i dupace ati osp6tata li se da cate una colacela si o lumInarede céra galbéna.

Tota In Transilvania, §i anume In tinutula FagärasuluI,comandarea se numesce esdracustIt». Fie omula cata de ne-avuta, Imparte mesenilora dupä, ospétare cate U1111 colacelasalí o bucatä, de palle si o luminä de céra, iar fetelora bi-sericescl Inca si cate o näframa (1).

In districtula Näsäudului comandarea se face de regulad'ara, iar daca e plijie In suri, i numal rare ori In case.

De cum-va comândarea e cu colaca, pomisorI saa vaseca d. e. cofe, 61e saa blide, se Impartesca mai antal ace-stea, i dupä aceea incepe ospétula, lAnda si mancandadin abundant& si c,licéncla: «Dumnec,lefi sd-lïc ierte» si «Dum-necle4 set prirnésca».

Cand comandarea e cu vase, atuncl so mal puna si unacolacù i luminita de céra, iar cand e cu cofe se mal puneInca si patina n'a.

Poporula trisa crede c& e férte bine ca comândarea sase faca cu pomisori, cacI atuncl sufletula respectivului Ingrádina ralulul Inca se va desala, sburanda ca si o pas6redintr'una poma Intr'altula.

Despre pausa, colaca, pomene, se crede ca dandu-se deacestea In acésta lume de sufletula celui repausata, atuncIrespectivula morta le va avé in cea-lalta lume.

Comandarea precum i cele-lalte pomenirI se faca din parteamueriI, daca e morta bärbatula, saa din partea bärbatului

372

daca e mórtä muerea, iar daca barbatulil sail muerea mórta,nu are sotil, atuncI pomenirile acestea se facil de cata fifílora, iar daca i acestia lipsescú, atuncI se faca de catra altenémurI (1).

Ca si'n Bucovina, tottl asa si'n Transilvania, se faceprasnictl saa comandil nu numal nemijlocitti dupa Inmor-mIntare, ci i maI pe urma, adica a chiva qi dup.* Inmor-mtntare, care se numesce «fqtanen i care corespunde po-meniriI de a treia çli la Romana bucovinenl, apoI la OseOpt6mâni, care pomenire se numesce In unele locurI «prtin-dala' edil de Wse s6ptc,metn4,» §i In urma la unti anii.precum la comändulii prima, asa si la cele urmatóre, se facilcolaceI si se pune unù pranglil de bucate, la care sunt In-vitatI maI Orna cel maI de aprópe i vecina (2).

E prea bine sciutil cá Româncele de pretutindene cocil'Anea precum si alte copturi cu aluatii, pre care tlü preparaele singure si din aluattii de acesta pastréza ele apoI i pentrualte copturi

Dela 'Anea mortulul Insa, adica. dela 1:anea ce se cócepentru pomenirea celuI mortil, nu lasa, maI alesti celea dinTransilvania,. niel' cand aluatil acru (3).

In Banatü, i anume In comunele l3arjovicú, Prilipetii,si In "Arpe Almajului, tnainte de a se aseza gl6ta la masasi de a binecuvInta preotulil bucatele de pe ea, se Impoclo-besce frumosil cu flori unil 136tii, pe care se Incolacesce olumlnare de céra galb6nä i sta aprinsa catil cetesce preotultirugäciunea meseI, apol asezêndu-se cu totil la masa, se stingelumlnarea si se pune lAtulil pe unil scaunil MITA masa,

loculii mortuluI (4).

Com, de d-15 T. Simonil.Com, de d-15 L Georgescu í d-15 T. Simon5.Com, de d-15 Rom. Sima.Burada, Inmorm. p. 45-46.

(1) Com, de d-Iti Iosifa Olariti

373

Totil In Banatti, precum In tinutulil OraviteI, pomenelemortilorti se Lai de regula: a) dupä lnmormlntare, b) lanon6 ;We, cand se sc6te prâncliforula gará manancacopiiI, c) la doué-clecl de (Pie, cl) la patru-clecI de c,file, e) lajumkate de anti, f) la unti anti §i g) la serbarea patronulul'easel.

La tòte pomenele acestea se cauta ca nicI cand sä nutréca' timpulú, ci totO-deauna sà se facit cu o qi ñiai nainte.

Asemenea cautä, colacaritele cu mare luare de séma eanemicä sa nu puie la masa cu pareche, ci totil-deauna fad.pareche. Rana chiar i ellele dela foal cautä sa fie färapäreche.

Vuele destinate pentru pomana mortulia se spala mal antalcu apa curata pe picklre, apoI se ocolesca cu tamae aprinsape carbunl §i abia dupa aceea se junghie.

La fie-care masa, pomana ce se dä de sufletula celul re-pausattl, se numesce maI Antal luI Dumneçleil, apoI st.Archangeli, adica mortiI, dup. aceea mortuluI, §i la urmätalharilora, sub carI se'ntelegil spiritele cele rele ce stall Incalea. repausatului In cea-laltá lume voindü a-I lua sufletulti§i duce cu dinsele In iadil (1).

Cand se serbézá patronuta casA atuncl In cele mal multeBanata se face §i se pune çi «coliva», care consta,

ca cele-lalte parV locuite de Romanl, din grail fiertil,pusil pe unti táierú i mestecatü pe alocurea cu miere destupti, Infingêndil In grati pe de-asupra faliI simetrice de mere,pere, gutai etc , care grail sfinitù prin rugdciunile preotululse Imparte apol atatO de sufletulil mortuldi nu de multilrepausatil, catil i de sufletulii mor0, ce ail re-pausatil maI nainte.

Cand se pune coliva sacrificiti morplorti, In °rap mall

374

marl' se ducti colivele la biseria i punêndu-se la unilcetesce preotula rughciunea indätinatä peste ele, iar princomunele t6rhinesci merge preotula din cash In cash de gin-tesce coliva. Cu acést'd ocasiune, când se face rugäciunea de

prinde cu mâna preotulil impreunä, cu casnicilconsängenil, chematl la serbarea patronului, de colivh

ralicând'o In sus recitézh rughciunea, apoi unde sunt multiadunatl si nu incapil top a tiné cu mAna nemijlocitil de

cel de dinapol punil mâna pe umèrulil celoril dinaintesi astil-felil se imphrthsescil i ei de binecuvintarea sacri-ficiului adusù mortiloril (1).

In unele locuri, atatti din Bucovina, chtil si din cele-laltetéri locuite de Romäni, a fostil i mal este Inca ici-colea,maT alesii in satele, earl sunt förte reskitite, si acuma da-tná ca comandarea saù prasnicula sä se fad,' nemijlocitti dupäce s'a scosil mortulti din cash. Cum s'a scosil adecä, mor-tulil a fara, se asterne masa In cash, petreatoriI se 'ntorciiIn cash, se punt' la mash., mänâneä, i beaú, i abia duphaceea pornesca Cu mortulù la gròpà.

In unele comune din Moldova, judetulil Sucéva, dach ei6rnh, scotii mortula in tindä, i asternii masa in cash, iardach e vara, lash' mortulti In cash si a§ternil masa afarä,la care se asézä apoi tog petreckorii, In frunte cuepreotulafunctionaril, care face mai Antäl ectenia mortiloril si rádicá po-multi cu pomenele.

Inainte de a gusta din bucate, cap6tä fie-care, ca §i lacomilndärile ce se facil duph inmormintare, °Ate unti colactisi o luminb'. (2); In unele locurl, precum buna-érh in Baia,inch si eke o cofä sail canh plinä, cu aph saù cu lapte, care

Sim. Mangiuca, CAlindaria pe an. 1882. Braqova 1881, p. 141.Diet. de Mariuca Nistoril din Mint

375

Insemnézá, ca sufletuld repausatuluI sá alba pe cea-laltá lume,când 11 va fi sete, de unde bea (1).

In comunele, despre carI ni-I vorba, mal e lncá i ae. e

datina, c'ä, pe cátii timpa durézá, masa se aprindil pe pá-reta' odaiI, unde a stati1 mortuld, numal doué lumini i anu-me : una deasupra useI si alta la icóne (2):

In Tera-Romeinesca, serie d-ld D. Stänescu, maI alesù cuprivire la RomâniI din comuna Zänéga: «Cand totuld s'a gä-titd, când cosciuguld s'a isprilvitd i mortuld cu cele nece-sare a fostti asezatd In da; cand preotiI ad isprávitd a cetistälpit, dad, este und ornil bátrand ; cand pAinile aü fostiiclipte i mâncárile gátite, atuncI se tntindil mesele In casásad afará din casá, dacá, este timpd frumosii i cu totil mä-nânch, rugándu-se pentvu ertarea p6catelord mortulul. Preotilstad In capulii meseI, apol urmézá cel-laltI aranjati dup5. 1)6-tránete sad dupä cinstea de care se bucurá, la sätenl.

«Sculandu-se dela masá, tuturord celord de fatä, se Im-parta basmale, lumlnárI, i apoI pornescd mortuld la bise-ricA . . (3).

«Când se implinesed Ose Opt'étnánI dela Ingroparea celuImortd, se face a doua pomanä. . . Dupá ce iesil preotiI delabisericá sunt chiematI de capuld familieI la casa luï, undetotula este aranjatd

«Preotil slobodd poman a si totil- o datä sunt tinutI fextc multdca sa guste, ca semnd de binecuvintare, din pornan5.,cadí altfeld crestinuld rèmâne máhnitù.. .

«De asemenea se face pomanä la Ose lunI, la und and,la treI i fárá sovälre la sépte, cand e permisd a se des-gropa mortuld » (4).

Com. de Titil Zaharescu, stud. gimn.Dict de Mariuca Nistoril.Op. cit. p. 324.D. Stiinescu, op. cit. p. 327, 328, 329.

376

Totil In Téra-Ronzdne'sca maI esista Inca si urmatórea da-tina i credinta:

«Cand cine-va dà ceva de pomanä, atatti In decursuldcomandarfi catil si de alta-data la unil iganú, trebue st"i,

dea ca piciorulil In pämlinttl daca-I da In mand, i acéstaca parnintulil S'a fie martoril ocularil la pomana fault& ti-ganuluI, pentru câ se c,lice ea tiganulil Ii iea mirulft i bo-tezulii arunca In iar ciao& pamInturú este martorilla pomana tiganulul, sa cica ea l-a facutil ca la unil cre0inft.

(ursarulil saù zavragiulil) cand vede ca acela ce-I6miluesce dà cu piciorulil In pamInt6 refusä a lua din mana» (1).

In fine trebue sA mal amintimù Inca si aceea ea precumla Românil din Dacia-traIana, totti asa se pune masase face comandare dupa Inmormtntarea unui morta si la Roma-.nil din Macedonia (2).

Pe Fang& comdndarea saú comandulft, despre care am vorbitapan& aice, merita a fi amintite 'Inca i rarastasele, slujbele,sarindarele saú salindarele i sarcoustele saù sdrcicustele, earlse pldtescti respective se pértd asemenea pentru pomenirea

Iertarea p6cateloril celorti repausatI, care pomenire se facede regulä numal In biserica.

Parastasele, In unele 041 din Moldova, se pórta patru-qecide qile de-a réndulil, dupd ce meire omuli, acleca se aducilla biserick In fie-care c,li, nou6 covrigi, o lumlnare,tamae, iar preotula cetesce rugaciunile cuvenite (3).

I. St. Negoescu, Credinte populare, publ. In «Lumina pentru totl» an.III, Bucurescl, 1888, p. 475.Ionénu, op. cit., p.46:

«Daca pentru vre-und mortd se da de pomanli ce-va la tigand, celd careda, trebue sa dea cu pidoruld in pamintti ca i eld sa fie martord de po-mana ce da tiganuld; cacl se crede ca tiganuld II lea miruld i botezuld sile arunca in iadil; dar daca pamintuld este martord la pomana data tiganului,se crede el e data ca la und crestind.»

Dim. Bolintinénu, CA16toril la Romanii din Macedonia, p. 91-92.(8) Burada, Inmorm., p. 47-48.

377

In Macedonia se faca' parastasele tota asa ca si In Tera-Romdascei i Moldova (1).

In Bucovina, din contra, parastasele se faca asta-felii: né-murile celuI repausata faca si dual la biserica una pomilca pentru ori si care oma de curéndil morta puna pemasa pentru jertfik, unde stä pana dupä liturghie ; preotulüface rugä.cIunea de Ora, utrenia i st. liturghie, In decursulacareIa cetesce i rugächmile pentru ceI morfi, amintinda Inacelas1 timpii si numele celul repausata, iar dupä, acésta facerénduéla pentru ceI morri si la urmä, radicä, si pomula.

Slujbele sunt de tóte sépte la numtra. Ele se p6rtä deregulä In sépte sambete ce urm6z5, nemijlocitú dupà lnmor-mIntarea undi orna cu scopa ca acesta se fie eliberata decele *.épte vami. Dacä cine-va nu póte purta slujbele In anularepausariI, le pórta 1n anula urrnAtora. La fie-caro slujbä.(liturghie), caro se platesce In unele locuri cate cu 1 fi., seaduce cate cincl bulci SO.ti trel colaceI, dou6 luminI '/8litru de vint (2).

Sub sarindara se Intelege atatil In Bucovina cá,til si InMoldova amintirea celul repausata la 40 de proscomedil.liturghiI (3).

In. Transilvania se face asemenea tri decursa de patru-lecIde lile sal Ose OptèmânI setrindarit, care se sfärsescela sése OpttmanI, cand i se face apol mortulul i pomana,

cand se crede ca sufletula Oil a trecutil acuma princele 99 de vana §i a ajunsil la locula de odihna (4).

Sdracustele se faca pentru pomenirea tuturora celortl re-pausati si de regula numal In decursula Sâmbetelora din Pos-

(1) Dim. Bolintinénu, op. cit., p. 91-92.(II) Com. de d-la V. Turtureana, preota.

Burada, Inmorm., p. 48: «Se mal 'pomenesce i numele mortuluI la litur-ghie in timpa de patru-decI de dile ei acésta se numesce asarindarib.

Com. de d-la Rom. Sima, inv6tAtora.

(11 Com, de d-Iti T. Simonti.(2) Burada, Inmorm., p. 48.

378

tulil mare. In Sâmbàta antaia a postulul mare se duce preotulul acasA o oca de fdinA, §i sare (1/2 bus*, iar la bi-seria unti pAhArelil cu mIere, de-asupra carula se aflä.tolaga, In unele locuri Insä, o lumina, mare albA, apoI unù i-

pwril de vinil saú miedú i unil blidil cu pane saú vr'ocatI-va colAceI orI franzole. PahArelulil cu miere §ide pe dinsuhl rèmantl In biseria panA In Joia-mare, iar bli-dad cu pane §i §ipu§orulti cu vinì, carI le iea preotulticlimpreunä cu servitorI bisericescl, se aduce In fie-careSambAtA. Toiagulti se aprinde In fie-care SambAtà la sfâri-tulú liturghieI, and se face pomenirea celortl mortI.

Sdracustele sunt usitate mal cu sémA In acele pArtI aleBucovineI, unde vinù Romanfl in atingere cu RuteniI, carIIna, IndAtinézà a le purta.

In Transilvania, districtulti NäskiduluI, sardcustele acesteanumite simplu pomeniri, se facti In decursti de . épte Sam-bete, incepèndti cu SambAta din ,Sept6mana albd, adia, cucea din naintea postulul mare itinênduse In fie-care sambAtäurmAtére panA Inainte de Duminiea Floriilord saü Flora (1).

In _Romania e datinA ca in Joia-mare sA se clua la bi-seria o colivA, care se sclite apol la mormintti, unde sefactl rugAciunI pentru sufletulti mortuldi (2).

Coma ndarea era usitata §.1 la Romani.Intorcéndu-se ace§tia dela InmormIntare i ajungéndti acash,

rudeniile §i arnica repausatulul mergeati IndatA la scald& sAse spele, §i dup5, aceea li se dAdea unit' ospétil, sail pre-cum se slice la noI: comandare, pomanA, prasnicti.

Lucru firescti cA osp6tarea aasta era maI simplAmaI pomp:5g, dupA ImprejurArI, dupA cum adea era §i re-pausatulti una omù s6rmanil saù avutti.

379

La ingroparea bärbatiloril strAluciti adese-orl se ospOtapoporulil Intregú, precum d. e. la mórtea lui Iuliu Cesaril (1),sail. se Impärtia carne crud& numita visceratio, pe care pri-mitoril o fierblaii sail o frigeail apoI acasà.

Cu privire la acésta Titu Liviú ne spune urmAtórele: «Lainmormintarea mameI sale, M. Flavius a Impärtitil carnecrud& la poporil (2),» i maI departe : uLa mórtea luI P.Liciniil, s'a Impärtitil carne crudä (3).»

Mal tard,iii ail Indätinatil a Impartì de pomanä chiar §i banI.A noua çlì dup'ä, Ingropare se serba diva mortulul spre

eterna luI memorie. Serbarea acésta se numia Hovemdialia,adech sacra.

Scol. In Horatiti ne spune : uNovemdiale este unil sacrifi-citl, care se face In diva a noua dupá ce s'a InmormIntatilmortulii (4).»

Tail In acéstä c,li era datinä de a se curäti casa, In carea zäcutil. mortulil (5).

Serbarea, numità de Romani Novemdialia, astädI nu maiexi$tä sub acestil nume. Cu t6te acestea, dupä cum am a-rtatú sus, a noua qi dupä InmormIntare se serbéa§i ast541 In cele mal multe locurI cu rughciunI i Cu po-maná pentru odihna sufletului celul repausatil.

Curätirea easel Insä se face In unele locurI ceva mal na-inte, §i anume a patra sail a cincea c,li dupä Inmormintare,In cele maI multe a noua oi, tocmaI ea i la RomanI.

Comândarea e de altmintrelea usitatá §i. la alte popórede ritulü ort. or. §i cu deosebire la Rutenil din Bucovina.

Saetoniu, Iul. Ces. 26Lib. III, 22: «et populo visceratio a M. Flavio in funere matris.»Lib. XXXIX, 46. «P. Licinii iuneris causa visceratio data.»Epod. XVII, 48: allovemdiale sacrificium est, quod mortuo fit nova die,

quam sepultus est.»M. Besanil, stud. cit. publ. in «Albina» an. I, No. 59. --Bojinca, op. cit.

p. 219.

-- 380

XXVIII.

M 0 I L

Mara de comandare §i cele-lalte pomenirl §i jertfe, ce sefaca i se aduca dupa cel de curênda repausap, i despreearl' am vorbitil In capitoluld premerg6toril, mal esista laRomani' Inca unú felil de pomenire i jertfa, care se face 0se aduce In unele çlile anumite de preste ania, §i nu numaipentru ce! de cur'endil repausap, ci pentru top mortiImilieI.

Acésta pomenire §i jertfa, care consta mai ou séma lntrutrimiterea de bucate ti MuturI precum §i a unora obiectepentru mancare §i de Mutil apä, pe la vecinl, la némurlmai alesti copiilorti sérmanI de sufletula morplora, se nu-mesa' pretutindene. In t6te Çërile locuite de Itomani, Mop.

.211o01 sunt mai de multe felurl §i anume:MoOT de craciuna. In c,liva de craciunil diminéta se dä

de pomana morploril: colacti cu luminare, carne de purcelilorI poreff, earflap, cotor6ge (recl, aite, aiturI, recitur!), bo-randaii §i altele (1).

(1) Sim. Mangiuca, Calindarti pe an. 1832. Brawvil, 1881, p. 136.

381

MoO de érna sali de carnelegt ori cdslegele de e'rna, maIbine numitl de primävara, carI atâtil In Bucovina cata si in.B'anat4 cada tot-deauna SambAtA, Inaintea läsatuluI de car-ne (1).

Acest1 mosI Impreuna cu cel de télund, cari cadij asemeneaSmbàt çi anume Inainte de a-Medru, se numesca si

cei mari.»La mo0 de &Iza se sacrifica (se da de pomanä) mosilora,

adeca mortilora, grki fierta, pregAtita cu unta (unselre)brânO, akituranda si carne de porca saa cotoróge, etc. (2).

In unele pdrt1 din Banata, precum buna círá,' tri Ciclova-romana', mosil acestia se numesca çi «sacrilegh (3).

Mo0 de parisimI, carI cada tot-deauna in 9 Marte, ade-a In c,liva de 40 de Martirl, se numesca asta-tela pe laLugosil, Temisòra i imprejurime. In pArtile OraviteI Irisa senumesca « &N'U orI «Seimp». In Oravita i cele-lalte locurlmontane, locuite de co1oni%1 din Téra-Românéscd, numiti

aBufanf» ori «Tgranfo se numesca «BrenduO» i aBren-durb (4). In. Téra-Românésca «Bradcgi» (5) si «Mucenich (6),iar in Bucovina i cu deosebire In orasele Sucéva si Ra-d aula « Sfintifor

Acest1 mosI urméza la nouè c,lile dupä Baba Dochie, cAndde regula iesa Babele i clinsii sub numele de 11log, bata cubotele pämIntula ca sà intre frigula i sà iasä. cAldura.

Com. de d-15 V. Turtureana, preota. S. Mangiuca, Calind. cit. p. 136.Dupa d-la Dr. At. M. Marienescui mosiI acestia cada in ambata lAsatululde branda, vedY «Familia», an. X. Buda-Pesta, 1874, p. 665.

Mangiuca, Calind. cit. p. 136 137; Marienescu loc. cit.Mangiuca, Calind. cit., p. 137.Mangiuca, Calind. cit., p. 137.D. Stanescu, op. cit., p, 329.Iondnu, op. cit., p. 54: «In diva de Muccnict se faca nisce colkeI ca

nucI numig dincenicip si e bine ca in acea di fie-care persána s bea 40 depahare cu vina, asta-fela, pentru fie-care din cel 40 de sf.mucenicI.»

382

La acestI mosl RomaniI din Banat4 dail de pomana, (sa-crificia) de seca (posta) si anume:

pasule (fasole) slaita (sungalie) ori drésa cu unta delemna, apol nucI, Orne, alune, etc. Acestia se numescamo.i ce curat ;

una coraza unsa cu miere de stupa facuta In formaomuluI cu capa, manl si piciOre ; orI pre colact se Impungecu o Ova de soca orI de trestie forma de oma (1).

In unele partI din Tera-Bomein6scei, precum huna éra Incomuna Zan6ga, femeile pe Muga brado0f, ce-I laca Inacéstá i, mal alcatuesda Inca si una bradosa mal mare,facuta In forma de omì.i, cu gura, cu urechI, nasa, daràorba, numesca, fiinda din timpurI pote numita totafela, « Uitata». Acésta se face intru pomenirea tuturoril mor-tilora, carI In timpula anulul ara fi fosta uitatI nepomenitl.

Acésta « Uitatd» este jucata de copiI In jurula undi foca,ce se face In bataturä, apoI unsa cu miere i mancará (2).

In orasele Sucéva i Rädautil, din Bucovina, se faca 40 defigurele In forma de oma din Vaina de grail, ou6, miere,miegla de nuca si zaharicale. Aceste figurele numite «sfinti-ort», SuceveniI le dual' In liva de 40 de sfintI diminétala biserica, unde, sfintindu-se dupa leturghie, se dail o partefunctionarilora bisericescI, iar cea-laltä, parte 6menilora pre-sentI, cu deosebire Irisa copiilora. In Radautl, din contra,vina copiiI i 6meniI s'érmanI pe acasä i acelora se daaapoI de sufletula mortilora.

Òmenil Gel mal putinfl avug facù, in locil de figurl omenescl,40 de colaceI, carI asemenea se numescil usfintiprf,» §i pre carI11 Impartesca apol pe la copiI i 6meniI cel maI sèrmanl (3).

Mangiuca, CMind. cit., p. 137.D. StAnescu, op. cit , p. 329.Com. de mal mulg or4enT din Sucéva

383

Aceste figurl ne aducil aminte de figurile de 6menI, nu-mite «Sagilla» ale Romaniloril, carl eraa usitate In sèrbd-térea «Sigillaria,» apoI de pdpusele de pipera In formä, deomtl, numitä, «Argei,» usitate lb sèrbdtérea aArgeica» din13 Mala, si de pápusele de yola numite «oscilla» si «pilae»In sèrbálteírea numita alares compitales» .

In fine, mal e de lnsemnata Inca' si aceea, c5, teta la acestlmosI iesü economiI la viI, mosil (prunI) si grâne, dar maivértosa la pometele ce produca Orne, si lAnda, dupg pro-verbula poporulul, 40 (orì 44) de pahare de vinil, varsá vinaorI rachiu (vina-arsil) la buciumil de vine (vie) spre a roe'',si Incunjurânda agrula Ilil afumá cu rIzà spre a fi feritil derele, anda' totti atuncI de pomaná colacil (brándus1), vina,rachia etc. (1).

IVItniT de FloriI sunt usitati, dupd cata scia eil pan&acuma, numaI In Fratdutula-noil din Bucovina. Sambätd,.Inainte de Florii, se trimite pe la case cAte o ulcica plind Cumlere si de-asupra gureI cu una colad' saa franzolä, iardla t6rtä, o luminä lipitá (2).

MoOT de Jol-marl, JoImarele sail Joia mare lnainte dePascI. Iar se dä, de pomanä, de seca (posta), ca si la mosilparisimilora, da.r fard colad'.

In Oravita montará, din Banata se dail de astd-datd de po-mana si olcute noue cu apä, ori vial si la mänusa 61e1 selégd florl, precum : brebeneI (lat. corydalis bulbosa, germ.hohlwurzeliger Lerchensporn).

In n6pLea spre JoI-marl In Orsatula çlorilora purcedil mue-rile din Banata, maI vIrtosil Insd matremele familiilort, la mor-mlntil, alta acasd tn avlie (curte) aprindii mortilora focurI, nu-mite «focurele» ori «luminictche» orI «luminum», fácèndil

Mangiuc,a, alind. cit. p. 137.Com. de Vespasiana Reuta, stud. gimn. de loca din FrAtliutulA-noa.

384

pentru totil mortulti din lamilie o luminicica, saú anumindil(menindil) maI multi mortI la o lumina.. cu acésta ocasiune. sesacrifica, adeca se dà de pomana colad copiilorù sèraci, cevinù spre a so Incaldi la luminicIche. Colacff acestia se nu-mesca «Siimbiciére» dela diva Sambata. Cu colaculil se dä,si o lumina Impreuna' cu o olcuta apa (altil daùsimenindil colacula mosuluI cutare (spunénda numele celulmortil din familie), adese-orI punéndil orl anumindil la untlcolactl i mal multI mosI, unde sunt multI repausatI In fa-milie.

Luminictchile se facti numal cu surcele de alum) saa de bog'uscate, call se frangil, nu se taie, i carI, dupà ce sunt cu-lese, se aducil In case si nicl de cum nu se aséza la pa-

ci se pastréza pe mash* orl In anti lodt unde-va, farda se atinge de pamIntil (1). In locuri, unde 1ntru apropierenu se gib,' surcele de aluna, se factl focurile cu bozaculesil de pe campil.

Matrema familieI, care tamaiaza mortiI, 41 face luminicI-chile la mormintil, si se canta dupá mortI acolo, Grind plécaacasä, striga sufletele mortilora pe nume,

SculatT, sculatT,aidap!

In acea credinta, cum ea sufletele mortilora Oka dela mor-mlntù dInsa acasa, i acasa asezandu-se In chilie dupä.110, ad petrecil pana la «Rusitori», a 7-a pe a locurea a 9-a

dupa RusaliI, cand In v6rsatult1 doriloril 'Ana 'n rhäri-tulti s6reluI se dual de acasa iar In mormIntil.

Acum la Busitori In Orsatulti dilel iar se da de pomanàmortilorti, cad daca nu li se dà desdeminétà de pomana,

(1) Tiganeele locuit6re intr'una patrara ala Ciclovel montane Ora mileindepartate in spate i pe magarl inainte de Jot marT sureele de aluna sprevindare.

385

atuncl sufletele, 'tanda cenusä orI nasipil In gura, se In-departa maniése din casa familieI.

Daca, pentru lucrulti campuluI muerea din casa dela Job.tnari pana la Basitor nu Ole In tcítá çliva malura chilla,atuncI malura, numal loculti dupa usà, asternandù o panza,alba, unti tasdelg, acolo spre a se aseza sufletula pe elti.

In fine credii Romana din Banat4 ca. dela JoI-marI sipana, la liusitori este cerulil, raiult1 si iaduld deschisil, pentruaceea poli sufletele venì acasa, spre a petrece la familie (1).

In Bucovina i anume In satele Boiana, Mahala' si altelede peste Prutil, mortil se pomenesca maI cu séma, In Joia-nutre. In acésta, gli se Impärtescti pe la case si maI alesilpe la ceI s6racl stecle sail ulcele pline cu n'A, cu cate unilcolactl sail o bulca si o lumia, de-asupra gurel; une-orI da-ruescii si cate una sail mai multe gamito si gärnicióre (co-fite) (2).

Totil asa faca si RomaniI din MiSnastirea HomoruluI, cuacea deosebire numaI cá acestia puna' In ulcele nu numalapa, ci si ving, lar de-asupra gurei, pe langa colad' si lu-+mina, Inca si cate-o naframà (3).

in Fundulti-Moldovel mosiI, carI conste' din ulcele si ste-clute pline cu apa', lar pe gura cate c'unii colad' si-o lumina,nu se trimetil pe la case, ci bgetiI vial singurl de-i latí (4).

In orasulil Campulunga se dual In acéstä cilio cofite sicane mal marI la bisericä, unde se dail apoI, dupa, liturghie,umplute cu apa, si legate pe la gura, cu stramatura, iarde-asupra c'unil colacil si o lumina, de ara, mal cu sémacopiiloril, de sufletulti mortilora (5).

Mangiuca, CAlind. cit. p. 137-138.Com. de d-ld V. Turturéta preottl.

131 Com. de Toalla MacoveT, stud. gimn.Com de Mich. TimpAd, Const. Merches5 si roana Tonigarig, stud. gimn.Com. de Vasile Burduhos5 si George Ciup5rcl, stud. gimn.

Mariani; Inmorm. la Romanl. 25

386

In Bréza se dä, ton la biserick páne de gustare si apäde bdutù dintr'o cofä tuturoril celortil ce s'ail comunicatilIn,teaceea di (1).

In Transilvania, districtula Nas6udulul, e datinä de-a seface In Joia-mare ung osp6ta formalii In curtea sail In tinte-rimula bisericeI, unde se dual telurite máncäri i Muturi,care osp6til se numesce mo0 (2).

RomaniI din Tdra-.R,omeirdsca cren ea sufletele mortiloravial In fie-care anii de se aséza pe strasina casel, i acéstao faca In diva de Jof-marf §i stail pand la 3100 (Sambdtamortilorti); din causa acésta se facil atunci lrnpärtelI deplecarea sufletelorü. Asemenea parisimele In t6t5, Sambätase dual colivI la bisericä de asteptarea sufleteloril pan& laJoi-mari (3).

'ara In Joi-mari se obicinuesce a se da mortilorti si deale 1mbräcäminteT, unti costumil de haine: subä, imineT, chiuläsail o camasà, ismene, bete i altele, carl se Impartil adesesòraciloril, mai adesea lnsä familieI, dupá, ce téte acesteaati fosta mal Intâiù sfintite de preotil (4).

Totil In Téra-Românésca maI esistä inca i acea credintá.ca JoI, In séptémana patimilorti, nu e bine sä se spele rufele(albiturile, cam6si1e), caci la mor(i in loca sa se duca pomanace li se da, se duca laturZ din spdaturei (5).

MoOT de Pasa In Banda' se dä la PascI cu deminétá.de pomanä mortilora colad l (sámbeciére) ou0116 rosa i alte bucate, ce se aflä atuncI In casä. Pe alo-

Com. de Nic. PrelicT, stud. gimn.Com, de d-10 T. Simon.1. St. Negoescu, aCredinte pop.» publ. in aLumina pentru topo an. III.

Bucuresd, 1888, p. 474-476.D. StAnescu, op. cit. p. 329.loneand, op. cit. p. 60.

387

curea se dati acum colad l Cu °imite (noue) pline de ap5,; se cläcasti (1).In Téra-l?onitinéscei se dat1 laçliva de PascI ou6 rosiI peste

mormIntO, pronuntandil numele celorti morV, pentru carIse da acelti où (2).

Totti In Tira-Roma' ne'sca esist5, credinta cä, totI mortiI ceIp6cAtosI, din çliva limera, adecä dela Pasa, se scotil diniadti la odihnä, panä, la Busalii. In aceste çlile decI fetelecará apà pe la vecini de pomanái In contual mortiloril (3).

Mo§iI de San-George. In Banatil se d.á sacrificiti colad'Impreunä Cu olcute (noue) pline de lapte cu lumlnare, casiietc. Pe alocure, precum In Sichevita, laptele se d5. In täiereorI stráchinl (4).

In Frätântulil-noù din Bucovina se trimete asemenea camosl o ulcid, cu lapte dulce fiertti cu togmagl, cu untt

cu o luminá, pe la case, maI alesti unde sunt copiI miel (5).In unele comune Ins5,, precum buná, órá In Tereblecea,

districtulti Siretiulul, In acésta c,li se duce maI Intregil sa-tulil la tinterimt, si acolo Impartescil diferite bucate

IntinOnciù fie-care pe mormintele mortiloril s6I ofatá de mash saù unSstergariti, iar pe acela puindù bucateleaduse.

MosiI de Ispasa sail de Irlältarea Domnulul. In a,oésta,

se dail In Banata florI, brânc,15, i luminare de pomanä, (6).In Tera-Romcine'sca, femeile, carI ati In farnilie mor0, Im-

parta In qiva de Inältarea DomnuluI azime calde, cépá verde

Mangiuca, alind. p. 138.Sanescu, op. cit. p. 329.Revista pentru 1st, arch. i filolog., an. II, vol. III, BucurescI, 1884, p.

388.141 Mangiuca, CAlind. cit. p. 138-139.

Com. de Vesp. Reutq.Mangiuca, Calind. cit. p. 139.

388

si rachiil pentru sufletele mortiloril. creglêndu-se ca In acéstadi se malta sufletele lora la ceriil si sa aiba merinde pedrumil (1).

In Dobrogea este datinä ca, cu o di Inainte de InaltareaDomnului, la Ispasti, sa se adune femeI si babe si sa ieeazime calda, cépa verde si rachiii si mergêndtt prin sala sale dea de pomana pentru sufletulil mortilora, ca sà alba pedrumii, fiindil credinta ca In acea 4i mortil sbórä In ceril (2).

Mosil de RusaliI. Se serbéza In unele pärtI din Banatilsi anume In locurI montane locuite de coloniI din Téra-Romanósca In Sâmbata Rusaliilorti, In alte pärtI diminéta Ingiva Rusaliiloril. Se dail de pomanä colad Impreunä Cuolcute noue pline cu lapte, cu ~liga orI colarepa (scroba);la mänusa 6161 se léga o chita de cirese si de florI, apoIIn 615, se pune o lingura nona (3).

Pretutindene In Bucovina, Sambäta Inainte de RusaliI sailDaminica-mare se numesce Stimbata moitorti.

In Sa*mbdta moilora creda Romana din unele partl ale Bu-covinel cà nu e bine ca cine-va sä mänance, pana ce nu damal' Intál ceva de pomana, pentru ca In acéstá di se cu-minecet top mortii, i daca unulil din némulil celoril mortImänâneä, atuncI cei mortl din némulil gil nu se potil cu-mineca. i de óre ce mortiI astéptä In acéstä di pomanetli pomenire, fiinclil-ca este diva lora (4), de aceea Romanildin cele maI multe pArti ale BucovineI, precum: Bosand,Tiseutil, Sucéva, Zaharesd, St Ilie, IlisescI, Todirescl, Cos-tana, Stupca, Mänästióril saii St. Onufreitl, Siretil, Fratautulil-noil, Mologia, Stulpicanl, Campulungil, Pojorlta s. a., trimitildes-deminéta pe la case, prin vecinI, la némurl si grmanI, maI

IonénA, op. cit. p. 45.Burada, Inmorn-i. p, 51-52.

-(3) Mangiuca, CAlind. p. 139.(4) Dict. de Vasile Unguténil, agricultoril in I4esd1.

389

unde se afla copiI micl, totil felluln de vase noue, pre-cum: ulcele, stecle de Muhl apa, °Amite, cane, sipurI, col*etc. Impodobite cu totil feliulú de florI, maI alesnmsa bu-suiocil, earl se léga pe la tortI sail pe la gura cu stramg-turd rosie, si pe carI le umplu cu apa prespéta, miedú, laptedulce cu tocmagl, vinn, mustil si bere, apoi totil felulti defarfurii, strächinl i strächinute pline mal alesn cu zérnacu placinte, dimpreuna cu o lumina de cérit galbèria, carese aprinde cand Iran), In casa unde aú sa se dee mosil.

Tete obiectele acestea se numescn pretutindene In Buco-vina «mo0», iar Impärprea loril se esprima prin cuvinteleam imparOtit sail am dus4 §i am primita sail am cap6tatg mo0,cad ceI ce ducil mo0 cap6tä In acelasl timpú i ei mo0,cu acea deosebire numal, cà ceI mai avupl dual totil-dea-una mal scumpI i maI frumosT, pe &And cel mal s6rmanl,dupd lmprejurärI, maI ieftini.

In comuna Bosancl, distrietulú SuceveI, mop se 'ncepil deSAinbata diminép, Inainte de Dumineca mare si durezaLuni diminétä, a doua di dup5. Dumineca mare. El constaildin diferite ulcele noue pline de lapte dulce ca togmagI sancu apa prespèta, apol din diferite stecle, cane, sipurl si co-110 asemenea noue i pline cu apa prespéta saü cu mustil,vial ori bere, "precum i diferite str5.chinI si strachinutepline de zéma cu tocmagi, lapte cu tocmagl si o lingurdpe de-asupra, saú i cu pldcinte. Tete obiectele acestea seImpodobescn cu diferite noel mal alesú Insa cu crucea pas-ce care se légg, pe la gura sail Orr& iar la atra-chinele cu placinte se punil de-asupra acestora. Totn-odatase dà dimpreuna cu fiecare ()Wean si o lumina de céra.

Afar& de aceste obiecte adese-ori se dan chiar i mleIca mo0 (1).

(1) Com. de Mih. IvanTueil, stud. gimn.

390

In comuna Pojorlta, districtulg ampulungulul, se trimittlmai alesti copiilora ulcele noue pline cu lapte simplu satiIngrosatti cu crupe de papusoIu, care se numesce mlefnifet,iar s6rmanilorti se trimitil óle mal marI cu lapte i strachinlcu branzá i casti.

Tota In Pojorlta e datina ca nanasiI sa tramita finilorti,maI alesti celoril din boteza, ca moØ inca si cate o ju-

ninca dimpreunä, cu tóte cele trebuincióse la o vaca cu lapte,precum: donita, sitiscà si strecuratóre set strecatóre (1).

In orasulü Sucéva, precum i In unele sate de prin apro-piere, se trimita ca mosI, pe ranga vasele, mancarile i bäu-turile al-Mate In sirele de maI susa, Inca si gainI sati pulde &n'a dimpreuna cu o lumina, pe care, ceI ce o primescaIndatä o si aprindti si o lasä sä arda pana ce se sfarsesce.

In Illoldova la mo4 sati Sambeita mo0lorti se da de po-mana pentru cel mortI merinde i lucrurl precum: cofe,cotaele, ulcele, strachinI lmpodobite cu florI, In carI se pune

pane, carne friptä, lapte cu oreztl, i altele, precumcate o luminaric5, de céra gallAna (2).In pra-Romeine'scd, In Sdmbata mo#1ora, numita altmin-

trelea i Stimbata mortilora, pe langá pomenirea mortilortltrimiterea moplorfi pe la case mai esistä, Inca i acea

datina, cá muerile planga pe la morminturI, fiindti-ta Inacésta c,li, dupä, credinta lora, iar se tramita pkatosiI Inmunca iadulul (3).

In fine mal e de observata Inca i aceea cä', pe cand InTransilvania, Banatil si Bucovina, unde Sambata moWorit ecea maI r6spandita, cultulti moilorit din acésta c,li se póte

Com, de lije Flocea, stud. gima.Burada, Inmorm. p. 48.Revista pentru 1st. etc. an. II, vol. III, p. 388.- D. Stiinescu, op. cit.. p.

329: «La Seintbdta morlilora se lace amintirea celora' r6posatl la mormintulalora, impartinda colad si coliv5..»

391.

numi mai multil tamiliarti, pe atuncl In Téra-Romdne'sca, undeesista si Tárguln niqilora, care se Incepe de LUIII i durézapana SAmbätä, lnainte de Rusalil, adeca o Optèrnba lntréga,se pòte cu totil dreptuld numi si publica.

MosiT de RusitorT. Sufletelora familiare, carI dela M-ontan aU venita acasä i petrecil In chilie dupa u$a, se d'á.

la .Rusitori adea, In Martia mortilora , In revèrsatulade pomana: colacü cu fragI, cirese, florI, pasule etc.; pomanase da pe unii talerti (taneriii) la vecinl ori la némurile deaprópe, priminda si dela acestia Ind6r6ptil atare. moli. Dacasufletele mortilora nu cap60, pana In r6sáritulfi s6reluf atarepomanä, atuncI ieati cenusá ori nisipil In gura', si mani6sese depdrtézA dela casa familieI.

Rusitérele cada tota-deauna 7 dile dupä RusaliI, adecä Sam-bata Inainte de Dumineca ututurora sfinOlorfin ital tutti santi,germ. aller IIeilingen, gr. Theodoxonia, Lemuria RomaniloravechI dela 1 Maia (1).

Mosil de Sangiene, usitatI In Banata ; se da' de pomana:colma (saii i far& elü, caci care este s6racil, nu trebuedea totil-deauna) cu iordilene (caisine) ì pere (2).

MosiI de SAn-Petru. Se da colacti cu lumInare, apoi merede SAn-Petru duld si acre pe una taierti (3).

Alosa acestia sunt usitatl i 'n Te'ra-l?omdne:sca (4).Mosil de SAnt-Ilie. In Bariatil se da', intre altele, i cu-

curuza (porumba) floral (5).In Bucovina, i anume In comuna Ti§eUta, din districtula

Sucevei, Crasna i Banila-moldovenéseä din districtulti $to-

(1) Vec,Il Nork, Mithologie des alten und neuen Test,aments s. II, p. 388,apud Mangiuca, CAlind. cit. p. 139.

2) Mangiuca, alind. cit. p. 139.Mangiuca, CAlind. cit. p. 139.D. Stánescu, op. cit. p. 329.Mangiuca, Cálind. cit. p. 139.

392

rojinetulul, Orla ce nu dag Itn qiva de Sant-Ilie, dupä, cese Intorcg dela bisericA, mere, pere, precum i alte fructecepte, de pomang, carI se trimitg pe la case In strgchinl,nimenI nu Indräsnesce sä guste din astg-felg de fructe (1).

In Crasna i Campulungti, totil In acéstä çli, se impipclo-bescg mormintele cu florI si se infigg Imprejurulg fie-cgruImormtntg mal multe luminI aprinse, carI se lasà apoI acolopáng ce se sfIrsescii de arsti.

UniI trimitg pe la case si ulcele cu apá lmpodobite cubärbgnocg, busuiocg, precum i alte florI, carl se légg Im-prejurulg gurel cu stämälura rosig (2).

Moqi! de Schimbarea la fatä". Se sfintescg prin rugAciuneasupra strugurilorg dusl In bisericä, din carl gustândg 6me-nil clreptg natura', se socotil astil-tela ca pomana mosilortz.Dar si atara de biserica dag acasg, matrénele acéstä pomanäde strugurl; frisa fiindg ca la Schimbarea la fatg se ataputinI strugurI prispitorf, coptl, dreptg acésta la

Mo§iT de SAnta María mare se dad strugurl de suffetulgmortilorg. Acum se del i prune de pomanä, unde suntcepte (3).

Mc:giT. de piva cruca sag ingltarea cinstitel cruel, suntusitatl maI cu sémg In comuna TodirescI din Bucovina,constag din ulcele noue pline cu apg curatá, miere sagmiedg, si la gura Impodobite cu busuIocil legatg cu stra-mäturg roiä, iar de-asupra pe gurg cu ung colacelg sagcovrigg si o luminä de cérg. Acestia se trimitg maI alesgunde sunt copil. Unde copiI se trimitg cane, precum

alte obiecte mal marI de carI se scie ca e mal multalipsg In casa unde se trimitg. Si precum In Stimbata mo0-

Com. de Vas. Iftodi ei Eusebie Patraqd, stud. gimn.Com. de Vas. BurduhosO, stud. gimn.Mangiuca, CAlind. cit. p. 139.

393

lorti, a§a 0 de asta data, cei ce aft dust', cap6tä asemenearno0 (1).

Moqi.T de SA-Medru, numitl altmintrelea §i M0fii de &hand,tmpreuna Cu Gel de ccIrnelegg, numiti 0 mo01 ce i marg, cadtitotd-deauna Sambäta, lnainte de S4-Illedru (Santuld Dumitru).Se da de pomand grad fiertd pregatitti cu until (unturd),cu lapte sail branza. Dar §i colaculd cu lumina Incà nu esteiertattt sa lipsésca, maï vIrtosd la mo0i eel numitl marI.

In partila Oravitel §i In Alma01, partile BozoviciuluI, candse Impartescd mo0I ace0ia, se face urmatórea invocatiune:

Vol mo§I, strAmo§T,SA-mi lip' totil voIo§I,SA-mi deg sprit.' In casACu multii dart" pe masACu multi.' ajutoritiIn cAmpulii cu florl ! (2)

In alte pa* ale Banatului la mop'l de t6mri4 se fierbescrobti cu Mina de grad, sad grad, ca 0 la cel de iamb.,0 se da vecinilord de pomana. Mâncarea acésta Insa0 senumesce 11100. i fiindil-ca lilele acestea sunt lile de osp6-tare pentru Iliqi, de aceea poporuld lice: mofa sunt bunI§i Babele rele (1 Martie-Baba Dochie). In lfiele lifofilora nuse face niel und farmecd (3).

MoOT de florl-de-martisora. Asti:I-felt' ghioceig (lat. ga-lantus nivalis, germ. Schneeglachen), agricele, numite alt-mintrelea 0 oglicele, iglicele (lat. primula acaulis, germ. schlaf-lose Himmelschltisselblume), micysinile (lat. hepatica triloba,germ. Dreilappiges LeberbltImchen), cocofeig (lat erithroni-um dens canis, germ. Hundszahnlilie), cand hnflorescti pri-

Com. de Ioand Avram5, stud. gimn.Mangiuca, Mind. cit. p., 139 140.Dr. At. M. Marienescu, in Familia, cit. p. 666-566.

394

mävara si se cap6ta maI Intal, Ind se sacrifica mortiloraspre aducerea aminte.

Aceste flori, dar si cele-lalte ce vial dupb, ele -acum desade prima-vad,, sunt pargele saü primitele (lat. primitia) flori-lora i tota-deauna vestitóre de primä-vara', decl trebue säse pomenésca cu ele morti'l familieI.

Aci trebue sa Insemnama, ea din purcelula de Craciuna,din mielula de Pascl, apoI din cele-lalte póme orI fructe,ce vina peste anti, si a carora parge (noite, primite) sesacrifica mosilora orI mortilora, membril familiel, afar& decopiiI pan& la 12-14 anI, nu gusta niel de cum pan& cematróna caseI nu a sacrificata (data de pomanä) mosilora,adicá mortilora. i acésta se tine cu cea maI mare acurateta,cad a gusta maI na inte de a sacrifica din acele animaleçi fructe se socotesce de cela mal mare pécata si de vata-mare pentru sufletele (spiritele) proto-parintiloril, earl cera

dorescil acela sacrificia.Mal departe e de 'nsemnata, cum cá nu se gusta nici din

alto póme, ori fructe, carI rodesca peste ana si nu suntlegate de grbatorile sus numite, precum: din persice, prune,etc., Ora ce nu se dä de pomana mortilora (1).

AceeasI datinä i credintä, dupà cum am ardtata i maIsus, esista si la Romanil din Bucovina §i pra-Romangscet.

Cu privire la RomaniI din Ora de pe urma, d-la D. Sta..nescu serie urmatórele :

((Cu o venerapune profunda pentru mame trebue sa arnin-tesca aid, ca ele nu gust& mäcara din fructele de curandac6pte, pan& nu Impartesca maI Intal pentru morti. PotaTrial-lance toti In casa cirese, viine, caise, mere, lubenitä,porumba, strugurl etc., iar mamele niel ()data nu vora manca,Ora nu vora da din acea r6d5, ma' IntaI celora rèposati.

(1) Mangiuca, Mind. cit. p, 140-141.

Op. cit. p. 329-330.Mangiuca, CAlind. cit. p. 142.

395.4

«Rima enea este inca cu el,» am aulitti adese-orl qickdape unele mame (1).»

MosiI de curastrg. In Banatil, tottl-deauna, când fata vacacaseI, laptele dilelora prime, numita acurastra», In Bucovina«coraslan lat colostra, a treia li dup. f6tare se da sacriflciamortilorti (mosilortl) si Intru san6tatea vaca Se chiama adecaa treia Oi desil-deminéta mal multi copil din veDinätate, apoIasezAndu-I In jurti reita, In mijlocultt copiilorti se pune stra-china cu curaste& dupä aceea acoperinda copia cu 'unastraniii, matròna casel varsa %J'a peste el, si asta-felilmâncandti copiii cu lingurile curastra sub straniti, totil matrsánacaseI la adula acesta menesce curastra de pomana mosl-stramosilorti repausap si intru sanètatea Vacel (2).

Acestia sunt mop, carI i-amii pututa afla pana acuma.Din cele espuse pana aicl se vede decl apriata ca illqii

sunt unti sacrificiti (jertfa) pentru sufletele repausatiloril molístrámosi, adecá pentru asa numitele spirite laminare, si

numirea de 111°0 sati pomana morfilora este de asemeneasi identicti Intelesti.

396

XXIX.

SLOBOQIREA APE1.

In unele partI din Téra-Romcinésed este datin5. ca In aceea0In care s'a facuta Inmormlntarea, §i anume

dupa comendare, sä, se rInduéscà o fata ca sä ducä aria pela case In decursti de Ose Opt6man'i pentru sufletula ce-luI

Acéstä ducere sail cärare de apa se numesce cu unit* ter-rninù poporala slobo4irea apei saa a apelorg.

Fata, care a luatil asupra sa acésta, sarcinä, are grijä cafie-care galéta de apa sa fie Insemnatä pe raboja (1), pän5.Implinesce numb'rula de 80, catil d'étoria fl impune ca sä, clued,.Ea trebue sa care cate doue galetI In fie-care c,li, afara deOrbä'torI, când nu pete duce, fiinclil c,li de odihna. Pentruacesta motiva, daca se Intemplä OrbatorI In timpulil celora§ése Optèmadi, fata are In grija ca sä duo& apa, ce se cu-venia de dusti In timpulA Orbatoriloril, In Ode immediatilprecedente acestora.

(1) In Bucovina se rostesce cuvintula acesta rebitfa.

397

Cand se Implinescil cele §ése sptèmân i anume in çlivacand se face a doua pomana dup.& celü mortil, mama, sora,vara sad o alta femeie a easel iea o azima de pane calda,unii coco01 negru sati o gaina négra, apol carbunI de focil

cioba, in care pune i cate-va b6be de tamae, pre-cum qi o basmb, saü unù testimeiú, In care pune la unilcoiù catI-va bar!, iar la altulil o luminare de Wed, 0 seduce la fantana.

Adese-orl, in locil de basma saU testimelti, se iea panzapentru o fusta sag rochie, dupa cum II dá mana.

Cea care 'a fostil insärcinata cu ducerea apel se ducemal de nainte la fântana §i umple jghiabulii de apa sub moll-vulil ea, daca cum-va s'o mal fi ditatil vre-o Oka, sa fieimplinitä. acuin.

Femeia de casa, venindil la fantána, se aséza la margi-nea jghiabulul cu apä, iar In partea opusa, adeca In cea-laltâparte a jghiabuluI, sta carat6rea i martora sa.

Femeia de cask aprindêndil o luminare i tamaindil apadin jghIabil, Intr6ba pe carätóre:

AI adusil 80 de galetl?Da, am adusil? rèspunde acésta.De unde soli."' eU cá aI adusii?Iac5, i rabojulil aratä, 80!

Dup5, acéstà lncepe a num6ra -Vote täieturile de pe rabojil.Cea-laltä, asculta, : «ap, este,» si apoI frangênda

rabojulil i arunc5,ndu-la In apä, ¡lice mal departe :El bine! cinc-ti maI este märturie?:fad. (cutare), r6spunde cea intrebatà, arätandil pe fata

eaU femeea care scie c5, s'a adusil tótà apa.De tref orI se face asemenea.Cand ispravesce cu märturisirile, tarnae apa de treI orl

§i da cäratórel oblectele mat sus notate: *lea, coco§ii, tes-

398

timelù etc. §i plécä apoI acasä, unde Incepe sä prepare celede trebuintä pentru pomanä (1).

In Prahova, dupä trimormlntare se cump6rä dou6§i de are mortulù fatä, diminéta duce Gate douò donig deapä la vecinI de pomanä, ; la douè cate o donitä o varsä pemormIntil; la patru-c,lecI dä donitile de pomanä (2).

Femeile saü fetele din judefula Olt1.1 i Muscelit, earl carà apäpe la case, In timpil de 40 de lile, §i carI lnsemnézä la rd-burl fie-care oi, cum s'a Implinitù acestù terninCi, lipescù derabu§il o lumInare de cérä galb'énä, cäreia II dail apoi dru-multi pe o apä curgètere.

In unele locuri, totil In Te'ra-Romdne'scei, se naimescil 6menIstrainI, de carä apä dela isvoril cu dou'é cofe noue la ocasä gracl In cursulil aceloril 40 de vile, iar cofele se dailapoI de pomana. Acésta se face pentru ca mortulil sa-§1 ude

&and va trece prin vämI (3).In unele 041 din Transilvania, pentru ca mortulti sh nu

pätiméscä de Rune §i sete pe cea-laltä lume, este asemeneadaLinä ca sä se dea de pomanä apä, care o cara cate ofemeie In numele luI, dela vre o fantânä la o casä, In timpftde unil anù (4)

In Muntii apusenÌ a Transilvania, dupä inmormlntare, mo-§tenitoriI mortuluI cara pausa In timpù' de §ése s'épt6manI. Inteltà qiva adecA ducil apä Inteo donilä saù uldoril, pe carepunù In drumil pe unde nu e apà, ca sä bea treckoril (5).

D. Satnescu, «ObiceiurI religióse,» publ. in aBiserica ort. rom.» an IX,BucurescI, 1886, p. 327 si 328.

Revista pentru Ist. arch. si filolog. an II, vol III, p. 387.Burada, Inmorm. p. 61.Burada, Inmorm. p. 60.

(6) Frincu, op. cit. p. 178. Burada, Inmorm. p. 60-61: «Pe la mail multecase, earl sunt la drum, am vgduta In alkoria mea, prin muntI spre orasulaAbruda, ac6.tate ulcIóre noue pline cu apa, i intrebAndil pre bètranT pentruce se face acésta, mi s'a respunsil c6, pentru sufletuld mortulut»

399

Una bocetil din comuna Picini.;;ea In Banatit ne spune,intre altele 0 acestea:

&re, sóre, m6 reel Ve,Mie sä-mi sta.'. märturie,C'am sel-i slobodz1 apelei 'i sd-i (lag luminile,Sci-1 platesea 0 velmile (1).

Din versurile acestea resulta, ca In Banatil e asemenèadatinä de-a cara apa de poinana pentru sufleturd celuI re-pausatil. Ba nu numasi atäta, ci cdrätorula trebue sä aiba,ca i Gehl din Téra-liomanéscii, pe cine-va martoril cá acaratil sail, maI bine distí, a sloboqita" (yd.

Afar& de dilele, ce urrnéza nemijlocitil dupà InmormIntare,maI sunt In Banatil Inca i alte dile peste anti, menite pentruslobodirea apeI mortilorti.

Ap, este Joia-mare sail Jot-marele, In care qti se face«arsarea apei mortilora pe iarbd verde» §.1 Rusitorii, adecäc,liva a 6sea dupä _Rasalit sati Dumineea-mare, In care seface «sloboqirea riuluf (apel) mortilora (2)0)

Afarä de acésta multi in0 nu numal din térile sus amin-tite, ci 0 din cele-laite OM, lasa cu limba de m6rte ca dup6.sävlrsirea lorti din viétd sä se facä pung §i podurI, puturIsat' fäntânI pe la drumurI, pentru ca cA16toriI trecêndil pedinsele sati r6corindu-0 sufletulil cu apä, sä qicä, : «set fiede sufletula celui ce le-a facuta (3).n

Burada, Inmorm. p. 150.S. Mangiuca, CAlindariti, pe 1882, Bra§ovrt, 1881, luna Martie Calend.

pop. rom. In 26,2, ai Luna Matti 22.In Bucovina el la Burada, Inmorm. p. 61.

400

JELIRE A.

Durata jeliril atarna, de regula, dela etatea i gradultit

de lnnemurire cu celù repausatil.

Si-amâncatil malaiultit;

fäcutil traiula,si-a mâneata

dice poporultl, cand vede ea mortt bètrAniI.CopiI sunt Ingerl curap, fárà pècate, prin urmare nu tre-

bue omulù sä. se Intristeze a§a de multi'', niel cand moatbètranl, a carortit mifirte, cate odatä, e chiar dorita i a§tep-tata, niel &And moril copiii, earl Inca n'ati sadita simpatiI Inmima muiÇimil (1).

Ba mulp credit 0 icü ea daca cine-va plange §i jelesceprea multil pe copiiI eel mieI, acela nu face nicI untit bine, dincontra le strica, acl din lacrimile Orsate fara sémä se face In

(1) D. StAnescu, a0biceiurl religinse» pub. in aBiserica ortodoxl romiln5.»an. IX, BucurescI 1885, P. 321.

401 --

ceea-lalta lume una fela de laca saa baltä mare, In care micitrepausatI trebue sanete pana In 'grumaza, si din causaacésta adese-orl surrt expusl pericoluluI de-a se teca (1).

Se schimbä Irisa cu totula cestiunea, cand se Intémpla samera, vre-una oma in fl6tea vieteI sale, cadí dice unil pro-verba:

11115rte la tinerete,Sè'rkie la bëtrânete,l361'1 la ealgtorieN'ar maY fi sA fie!

Pe una asta-fela de orna t6ta lumea lla plânge, totI tia'

j elesca .

Si daca se Intêmpla, ca cela morta sa fie s6raca, Comerlasara, 11' dail ajutora cu ce pota si-la Ingrepa. Ar da chiarsi bant, Insä nimenl nu primesce.

Femeia celuI molla, daca a fosta Insuratil, mal lesne slu-jesce 00, viéta et, ca sä faca cele de trebuintä barbatulu'ls6a, decát O, iea dela cine-va ajutora In ceea ce prive-sce cele de trebuintä pentru sufletula repausatuluI. Tal ce'pelte primi este ajutorula', ce i rar face la trebuintele salepropriI, arandu-I cate-va pog6ne de gra,a saa porumbü, saamaritându-I vre o fata, daca repausatula a avuta fete (2).

Ce se atinge de modula jeliril trebue sa' Insemnama ca elase cuprinde parte In porta parte hl abtinerea dela t6te pla-cerile si petrecerile Imbinate cu joca.

Indatä ce a murita cine-va, femeile, atan cele culte cata sitèrancele, lép6dä bite podóbele de pe dtnsele, precum: cer-cet, inele, margele, salbe si altele, iar fetele cele marI pre-cum si copilele, nu numal ca lépèdä pod6bele sus amintite,

Credinta acésta se afla nu numaT la Romani, ci si la Rutenif din Bu-covina.

D. StAnescu, Obiceiurl rel. publ. op. cit. p. 322.Mariani; Inmorm. la RomAnl. 26

402

ci tot-odatà Il despletesca pèrulù i asta-fela, Cu

despletitù i l'asatil pe spate, Incept' a jell mortula (1).Femeile maritate IsI despletescù pèrula numal cand le

mora bilrbatil, dar si atunci umbla lmbrobodite, niel ca'Aid

Insa cu capula gal ea fatale (2).Barbatil, Inelegü numal pro t6ranI, Inoepènda dela cela

mal mica bdiatil i pana la dela mal bètranii i neputin-ciosù mosnégil, lép6da cusmele saù pälàriile i umblä cucapulú gola (3).

In unele sate din Bucovina, districtulil SuceveI, precumbund-éra In Todirescl, Soloneta, Balacéna, StulpicanlFundulil-MoldoveI, districtula Campulunguldi, parintri lnda-tinéza a umbla dupa fiii fiicele lorù' in timpil de varädel 2-3 sépt6man1 cu capula gol), iarna insa numal trelqile, adecii dela mórte i panä dupa, Inmormlntare (4).

In alte sate din Bucovina, precum In Costana si Stupcadin districtulil SuceveI, Crasna i Ropcea din districtulti Sto-rojonetuluI umbla parinri dup5, fii i cate sése s6pt6manicu uvula gola (5).

In Boianù precurn si In alte sate din districtulti Cerndu-tului trisa, daca mortulil a fostù copilù mica, parintil s61nu-la jelescù, ca'n alte parti, ci numai fratti i surorile, cariumbra' numaI o sèptèm'ana cu capula golti (6).

Usitata pretutindene in Bucovina, com. de lonica, a lui Iordachi Isacadin Mahala; V. Turturénil, preota in Boiana i Vicovula-de-sus; dict. deM. Ursaca din Vatra-DorneT. Vedi §i Burada, Inmor. p. 8-9. D. T. Bo-jinca, op. cit. p. 216.

Diet. de S. Sa parintele G. Late0 01 A. Pletosa din Iiiid4enT, in Mol-dova. com. de Const. Merche0.

Cel culi aü adoptatii datina straina de a pune florla negru la cume§i palariT.

Com. de M. Jemna, §i Const. Merche01, Nic. Cotlarciuca.(6) Com. de Drag. Bumbaca, Alec. Baciu, Ath. German 0 Em de Cuparencu.(6) Com. de d-la V. Turturdna i lonicá alá luI Iordachi Isaca.

403

Bärbatil din comunele ultime umbla In acesta timpù cucapula descoperita numaI atuncI, cand le-aa murita sotiile&la vre unura dintre párintI (1).

In Bal'acéna vi Costana precum vi In alte sate din distric-tula SuceveI din contra, umbla barbatil dupa mszírtea femeiloravara de regula 2--4 s6ptëmâni, iar iarna cehl multa o sèp-tèmana (2); cel din tinutula Câmpulungului vi ala Dornel Irisavése sèptémanl, i numaI iarna, clind e tare friga,cuvme (3).

In tinutula Sucevel i ala RadautuluI umbla fiii dup5, pa-ring cate o luna' saa vése s6ptëmanl cu capula gola (4).

In tinutula Siretului, CampulunguluI i alti Dornel Irisa, malalesa fetele, umblá de regula vése s'éptèmânI, adeca pAnàce iesa slujbele, carI se 'ncepil de obiceia Indata dupa In-mormtntare (5),

Tota cam ava umbla i cele-lalte némurI, carl nu suntIn prima linie Innemurite cu cela repausata, precum:nepotii, etc.

In unele locurI din Transilvania, barbatil umblä, cu ca-pula gola vi pana la una ana, lar flacall 111 retézá, putinavi Orilla de 'nainte (6).

In alte pa* tota In Transilvania, precum buna-6ra In Or-lata vi In muntiI apusenl, Indata ce omula vi-a data sufletula,temeia mortulul Içi schimbä, carpa de pe capa cu una né--gra, fetele se despletescil, iar OLA partea barbätésea umblacu capula descoperita numaI In timpula acela cata stä, mor-tula nelngropata (7).

Com. de da V. Turturénd si G. Toinoiaga.Com de M. Jemna.Dice. de M. Ursac,a, Nic. Cotlarciucd, si V. Burduhosd.Com. de M. Jemna i Iust. Cardeid.

(6) Dict. de M. Ursaca, Elis. Agapi si V. Burduhosd.Burada, Inmorm. p. 60.Com, de d-10. Rom. Sima, vedI i Francu, op. cit. p. 173.

-- 404

In Macedonia vkluvele pórtä, tòtà viéta lorti negrele, iardacii se marita p6rta o batista !Agra pe pod6ba de nunta (1).

In unele partI ale Banatului muerile I§I ieati In semna dejeluire carpe (maramI) negre pe capti, de 'nainte cotrinta né-gra, iar de napoI oprega negru. Fetele I§I MO, chica (cosita,pletele) la radècina, &lee& la Ma cu o slrma négra apoIdespletescti p6rula §i Ilú lasa pe spate. BArbatiI din momen-tultt repausarti umbla cu capulti goltt, jeluinda pe eel(' re-pausatil timpti de o Opt6mana, o lunk ;;ése gptémanI, trellunI, Ose lunI, ba chiar §i unti antt lntreg0, dupa cum leeste dortl §i jale dupa cela repausatti. Toff' a§a jelescilfemeile, purtandii carpd, catrina i opregulil negru, cu aceadeosebire numaI ca barbatii, In dricultt veril, &And e ctil-

dura cea mare, precum §i In dricula erni; °and e gerulacela mare, se Imbrobodescti, adeca se lég5, cu carpe la capttca 85, nu se vateme de elementele titnpulul, i tocmaI prinacésta se cunosca ea eI condoresa pe cine-va (2).

Datina acésta, care mai nainte nu numal 06 era fórterèspandita In Banatti, ci totti-odata §i cu cea maI mare sfin-tenie pazita (3), a Inceputft de unti timpti lncòce In multeWO a Inceta, astb-felti ca o séma de bärbatl, chiar i Intimpulti acela cata sta. mortulti In cask umbla pe afara cupalaria in capti, muerile his& 116 jelesca cate 2, 4, 6 §i

8 Opt6manI, apoI lmbraca §i ele haine ro§iI, §i numal In

Dim. Bolintinéntl, op. cit.Coin, de d-lti Ioanti PopovicT, inv45,torti.Arthur und Albert Schott, Walachische Márchen, Stuttgart und Tii-

bingen 1845 p. 303: «ValachiT jelescri, ca si odini6r1 Romani; cu capuld des-coperitti (golg), atáta numaT c5, ei, ca s1i scut6sc5, in cát-va capulti,acopèra, cu unü tergara, simplu. Timpuld jelireT atárn5, dela gradula Inne-muriril. ImT aducit aminte de unti mosn6gil bkránil, al arid' nume, dacä num6 Insela, era Avramti Babesil, pe care nicT cand nu l'am v6clutti cu o 0-1Arie. IT murise feciorulti inainte de vr'o 20 de anI, si din causa acésta a ju-ruitti, a WO, viata lul va jell, 0-0 va tiné juruinta.»

405

tinuturile cele munt6se se mai pästrézA si päzesce ca Invechime (1).

Datina de a purta haine negre In semnii de jelire, i cudeosebire Inv6litóre de capil, esist5,' qi I3ucovina, nu nu-mal la clasele cele maI culte, carl se iail mal multii dupámoda sträinä, ci í printre t6rance. Ca dovad5, despre acéstane p6te servi, pe läng5, esperienta de t6te çlilele, Inca si odoina din Candrenl, intitulatä «Drdguta ostapluin, din carereproducema urmät6rele versuri:

De-ar da Domnulii sfintti sí fieCatI dusil iara sà vie !CAtf s'el Usa top' ati venita,Ala mea pida ddr a nutria* ?De-aV sci bine c'a maritaPane-a0 portula la cernita$i tata la ve§teclita (2).

Rezesil din districtulti Storojinetulul umblä, In dile de s'él--Jan-3re lmbräcati" In haine negre, iar fecioril de $6ranl p6rtänumal cate o basmA, négrä legatä la gâtti (3).

In alte sate din Bucovina, precum In Mändstióra, cine are,Ora sumanii negru, cine n'are, nu (4).

In Illoldova Oranil nu Imbrac5, haine cernite, adeca negre,ci semnele din afarä ale jeliril sunt numaI umblarea cu ca-pula golti pentru barbatl, cincI-decI sati patru-c,lecI, sato"' nu-

maI cele trel çlile, cAtti stä mortulti nelngropatil; lar femeilefetele, M'ara de despletirea p6ruluI, ce o pästréz6 treI

pan& la patru-4ecI, maI aruncl de pe dinsele, ca si celedin Bucovina qi Transilvania, orl-ce gatéld precum: cerceI,

Com. de PopovicT, invgtatortl.S. Fi. Mariang, Poesii pop. T. II. Doine si hoce. CeruliutI 1876. p. 60.Com. de Em. Cuparencu, stud. gimn.Dict. de Elis. Agapi.

406

inele i altele, pe earl nu le punt"' vreme de unti anti In-cheiatil (1).

In genere luatti, jelirea cea maI sewn, si mai usòrà, a né-murilora dup5, cela repausatti durézä de regul5 sése sèp-t6m5,nI, adecä pand ce se aséz5, sufletulil la loculti de odihnä,cea mal grea Ins5, p5,n5, la unil anti (2). UniI maI simtitorl

cu mal mare durere de inimä jelesca chiarti pa,nà si lasépte anl (3).

Jelirea vkluvelorti dup5, bärbatil lorti duréz5,' in cele maimulte pärti locuite de Romani: totii-deauna maI lungti de-05,1 a bArbatilorti dup. femei, i anume celtr pupa] unti

dac5', In restimpuld acesta li se Intêmplä vre-o partie bunkcele mal multe dintre dInsele nu se in5ritä, pant), ce nu lis'a Implinitil jelirea.

Partea cea maI mare a barbati1or0 Insä, sub pretextil cánu sunt In stare de-a purta gospoddria, si a Ingriji de copil,se Ins6r5, cu multti maI degrabA, i anume la sése luna, baune-ori chiar i dupd trel luni.

In districtula Bacdului din România adese-orI atatti vé-duvoll cAtti si Oduvele se cas5,torescil lndata ce ail trecutilcincI pAn'A la sése lunI (4).

Femeile, carl se marità In timpulil jeliriI, spunti RomaniI

Lambrior, op. cit. p. 153. Burada, Inmorm. p. 8-9 si 50.Dict. deA. Pletos5 si M. Nistoril.

Com, de d-niI V. Turturénil, G. Velehorschi, I. Giorgescu si Rom. Simu.Com. de d-15 V. Turturénu.«Columna hif Traianil», an. IX. p. 576.timpulil de fa. nu se prea celebréza multO timptl de dolitl in onerea

celuI mortil, ci, sub cuvint5 a nu pke trai asa, cà are familie grca si al-tele, nu trece 5 sag 6 lunl si se diskoresce repede, sa5 lArbatil. sail fernee;s'a observat5 cà barbatil sunt ink grabnicI a se insura indatil ce I-a muritilfemeia, deck femeia, care totil asteptri celil putin5 anult1.»

Si maI jos: «Atka bArbatul5 catil i fenicia nu se cils&orescil pan5, dupásése lunI de jelanie».

-- 407

din Bucovina, cä, nu 0-a iubitù bärbatiI de maI nainte (1),ce! din Moldova 'Ins& credil cá astil-felti de femei, dupa mértese (Neil unde nu e bine, adeca In iadil (2).

IarmnLeqiuirealui Caragea din 1818 cetimù ca «de se va ma-rita femeia In anulil jale!, sä, pérgla darulil dinaintea nuntil (3).»

Unele femel Insà, i cu deosebire preotesele veduve dincele ma'i multe parti ale MoldoveI, nu se maI marita de felikde-a doua óra. Dac5, ar puté suferi sa ardä, t6te hainelede pe dInsele, fard ca sa se atinga para focului de ele,adeca fära ca sa se friga, atuncl, spune poporulil, ca start]puté §i ele marita (4).

Precum In timpula de fata a§a, 0 In vechime jelirea nuera la top RomaniI totil una. kW', ce ne spune In privintaacésta principele Dimitrie Cantemiril:

aDoliula nu este la tori totù una. Cand móre unù teranti,fiii luI trebue sä, umble §ése lunI cu capillil descoperitil,macaril de ar fi in mijloculil iernii, §i trebue sa-0 lase a letresce perult 0 barba, In cat de ar trebui sä, faca caletorie

catù de lunga, nu le este permisù sa-0 puna pe capilnemica. Totil aa urmail maI de multù ç1 nobilioriI, In patruc,I e cI de gile ; dar acum s'ati lasatil de acésta superstitiune,

"Arta numaI vestminte de doliil, 011 lasa Oral In jos.Cand meire fratele vre-uneI fete de teranii, ea taie ceva dinperulil sëù i pune la crucea dela capulti mormintuluI,

unù anti IntregO ca sa nu cadá iea cine-va;In casù cand s'arti lntempla una ca acésta, ea pune din noùalta legatura de perú (5).D

In totù decursulil timpuluI, cat duréza jelirea, gala femeile

Audita de la mal multi in0.Diet. de A. Pletosil.l'ag. 66. Apud B. P. Hasdeil, Diet. limb. rom. t. II. p. 1127.Diet. de S. Sa Or. G. Latestl, qi A. Pletosil.Descrierea Moldova Editia SocietAtil academice romAne, p. 149.

408

câtil i fetele i teciorfl, nu pa nidi nu se destátéza, cdcidacti ar juca s'ar socoti ca 0 cum ar sälta pe mormintulilrepausatuluI Iorù tatä, mama, bärbata, frate sa soil, (1),iar dupd mórte li s'ar pune o pétrà grea pe pieptil, pecare ar juca draciI In cliva aceea In care ail jucatil §i el1n0§I (2).

Fetele §i fecioril dupä, mòrtea pärintilora nu j6c5, unú antiiar dupä a fratilorti, cu deosibire a celoril mal

micI, In cele mal multe pärtI numal §ese s'éptëmânl (3).Ba, feteloril §i feciorilori1 nu le este permisil a purta

In timpulti jelirff niel macaril florl la ureche 0 In paldriIcuwie, iar ciao& le-aa muritti améndol pârinii, lépédä pânáchiar i páunii, unde este datind de a se purta pauni Inp6larie (4).

Ca dovadd, despre acésta ne píte servi, pe Iiingd, espe-rienta de tke çlilele, tried §i urmätiirea poesie poporanä dinVoila, unti satil frumosil din josil de FAgara01, langd Oita,In Transilvania:

De and te-ai dust', bleOle,N'arn masi pusil la gAtil margele,Niel la degete inele,Niel la ureclif floricele.De &And s'a dustíMi-1 pustie

In Bucovina si Moldova; vecli i Burada, Inmorm. p. 49; Lambrior.op. cit. p. 153. Com. de Al. Bacia: «In Stupca, precum si'n alte sate dindistrictula Sucevd, tinerilora le este In timpula jeliriI oprita de a juca, c/cidad, se baga in joca in acesta timpa, eimeniI qica a le pare bine a ailmurita pitrintiT.»

Com. de At. Germana, de loca din Crasna.Com, de d-hl V. Turturéna, V. Burduhosa, Drag. Bumbacil, i Em. Cu-

parencu: «In Ropcea MT, dup5, meirtea parintilora, n'ail voe sá jóce niel siS.mergA, pe la petrecerI una anti Intrega.»

In tinutula StorojinetuluT i ala CAmpulunguld, com, de stud. V_I3urduhosa.

409

De c'ancl s'a dusil dumnia-lur.N'am datil gura nimgrui,IVI'am datil pradà dorului (1).

In Banda unele femeI nu-s1 spalà, fata si niel mAcarschimbä vesmintele de pe ele In cursula anulul de jelire, iarfetele umbla necontenitil cu pèrula despletita (2).

Femeile, respective vkluvele, carl indr&sné15.

de-a alca acéstä datinä. strà'bunä,', si de-a se arAta cá nu leprea pare r6t1 dup6 bärbaliI lorti, nu scap5. de Inpunsätu-rile cam In sagii. cam Intr'adinsù ale feciorilorii, carI nu triar-clie de-a le spune une-oil chíar nemijlocitil dup5, inmormin-tare urmät6rele cuvinte:

S6rmane1ulti barbAtelil!Duna a fostti cAtti a trAitiiRëúimf pare c'a muritti;*i la marginea pgmintululN'oiü mai giisi de protivaOf! of ! mi-a remasil casa pustie,Sà trAesca in vkluvie

Dupá vr'o dou6

Of! s6racu bArbatti prostä,Bunti ()dora la cas'a fostil .

Cata trata,Cata se'nvêrtia.Top veniaLa casa mea.

Da de cAnd eld a muralCasa mi s'a pustiitil,Top' dusti, m'ad pArasitil !

CAnd Iï aflä vre-unti amantil :

«Gutinuldn an. I. Bata-mare 1889. No. 31. «Nu amb15, la niel' o petre-cere prin 6 s6ptemanI, respective unil anti.


410

Dumnec,leti ierteCu fasole fierte,Cu bail infloritti,Bine-a fAcutA c'a peritti,CA nu era mac:aril bunti,De-o crubeIcti de tutunil (1).

-Cand jóca Inainte de ce li s'a Implinita anula de jelire:Ici-I tinA, ioi-I glodti,IcT mi-T bArbatulil metíNu sciti stare-oiti desgropti,Saù m'oitt duce la uncroptt! (21

Saù ast-felti:

IcT e tArinA, icTIcT e bArbAtelultiId e tocmal undo jocti,Dragostea mea cea cu fociiIci dórme cu manT la pTeptil,Si-o sA jocti sl mi-lti desteptil;Dar decat boTii desteptaORA juca i inT-Ofti canta:«Dorm', dormI bArbAelulil metí,Ierte-mi-te Dumneqeti,Dorml, dormire-al somnulaCA cate-am trasti irnT ajunga,! (31»

Sail, In fine, asa:

Aicl tinä, aicTAid bArbAtelulti mortti.

jocti,SA desgropti.

N. A. Bogdang, Literatura popularl, cule,gerY din susula Moldavia publ.In aGazeta säténuliii,» an. V. Rimnica-grata 1888. No 10. p. 157.

Lambrior, in op. cit. p. 163.Antonti Pan, 0 sezetbre la térA sati povestea lui Mosa-Albu. Bucure0.

1852. Panca II. p. 67.

411

Dar decb.t desgropa,Maï bine-oil Lea sl-oin. manca.§1-oIti 0.4 vinda i p'aläriaSti-T cetésea liturghia.5I-orti sA-T viuda i gheteleSA-E1 jelésea fetele (1).

Poporula cunòsce f6rte bine daca' o Véduva se m'aritä denevoea, ce o are pentru ocrotirea gospodäriei sale, sail dincaracterulil e! celil rèìt. DecT tn Bucovina, când se maritädupa lnplinirea anulifi de jelire, nime nu-I iea anume de Mil.

In Romania Irle& $i anume In districtula BacauluI, când ov6c1uvä se märitä la unti anù dupà ce i-a repausatila.tunct nu e bine privita de poporti; iar dupä doI anl nu-1maï çlice nime nemica (2)

In casti cand se mAritä, o vkluva, sati o fata mare, ca-rela i s'a nimeritil o partie huna,' i nu-I da mâna O. o lase,atuncl se face de regula nunta tacul a, adeca fara musica.

In .Romania sotula undi morta nu se plépt6na o sept6mAmade la mértea lui, flinda r'éti de mòrte pentru acelù sottiremasil (3).

In Transilvania nu numaI sotula celul repausatti, ci pAn'aiçi femeile cele cu totulti straine, când e unil mortil in san,nu se spard pe capa parià ingrepä. Altcum are sà" seaprinda satulil (4).

In Roma nia la casa, unde a muritti cine-va, nu se sparárufele (albiturile) i nu se spoesce o séptèmânä, fiindade mòrte pentru membriI rèrnasl In acea casa (5).

In Bucovina, totil In restimpulti de cum a Inchisil cine-

Dome, strigiituri i chiuiturí culese de mal multi Inv5tori ze1oí. Bra-s,ovil 1891. p. 158.

Columna luí Traiand, an. IX, p. 423.Ion6nd, P. 42-43.CalindarIuld poporultd pe anula comuna' 1889, Sibid, p. 71.lonénd, P. 43.

412

va ocha §i pan dupä inmormintare, se obiclnuesce de anu se da gunoIula din casä, afarä,, 0 de a nu se maI luanicI una lucru din casä, (1).

Dupä, Implinirea timpuluI de jelire väduvele se pota mä-rita, färà ca cine-va sà le iea anume de ICI; iar fetele totaatunci iesil la joca §i intrarea se face In cele mal multeparlI asta-fela: fata purtatä, de mânä, de car& una feciora,Werne o nä,framä, la pamInta pe care o Gala, ea piclórelelnainte de-a juca §i apoI se prinde In jocil (2).

In Todirescl §i Solon**, precum alte sate din dis-trictula SuceveI, fetele, carl inträ. Intâla órä, dupä, jelire In

scripcariloril vr'o crucen, pe când de altádata nu platesca nim6rul nemictl, (3).

Datina jeliril prin lepédarea giuvaerelora, prin retinereadela tóte petrecerile lmpreunate cu jocil, prin purtareavestminte negre §i mal alesa prin umblarea cu capula gola

cu pärula despletita, de0 o Intälnima i la alte natiunlstraine, precum bun5,-6rA la Rutenit din Bucovina, e maimulta decat probabilü c5, Românil aú mo§tenit'o de-a dreptuladela strtbunii lorti, dela vechfl Romani.

Femeile romane, cum muria cine-va, îndätinaú, ca §i Ro-mâncele nóstre de astä41, a lepäda t6te giuvaerele de pe din-sele §i a nu le mai lua pan& ce nu trecea timpula jeliril.Titu Livia ne spune In privinta acésta urmAtórele: «In tim-pula jeliril femeile 10 lepädaa purpura i aurula (4). »

Feci6rele romane, carI era' némurI maI de aprópe ale

Com. de M. Jemna.Lambrior, op. cit. p. 153. Burada, Inmorm. p. 49.D. T. Bojinca, op.

cit. p. 216: «Cand intrA fecIlirele dui:4 trecutuld and mal intaid in jocd', as-ternd o n6fram5, la pAmintd, pe care calck cand dus6, de mAná de atra unasad uniI feciorii, se prinde in pelt»

Com. de d-ld I. Avramd jun.XXIV. 7, Quidaliud in luctu quam purpuram atque aurum deponunt.

413

mortulul, Imbracaii vestminte negre, 1§I despletIail p6rulti,apoI cu °nula descoperita, §1 cu p6rulti

pe spate petreceail pe cela mortil la morminta.Totti aa faceail i amici i cunoscutiI mal de apr6pe aI

mortulul. Acetia asemenea liti petreceati In vestminte dejale, adeca In vestminte negre, i cu capula

Varo lice In privinta acésta: «Copilele, carI eraü némurIde apr6pe ale mortulul eraù cernite, iar cele maI de-aprépeeraù vestmIntil negru i cu pèrulù despletitil urmattdupá moral (1).»

lar Oviditi, In epistola d'Ara Ariadne, c,lice : «Privescedespletitil dupa datina unuI ce jelesce §i tunica plina delacraml ca de pléie (2) »

Jelirea dura, ca §i la cel maI mult1 RomânI din diva deastadI, una anil Intregil i se numia annus luctus. Oil se tinearegulatti, la din contra, dacá d. e. vècluva se marita malnainte de a trece acesta anti, o pedepsia legea prin per-derea unorù drepturI de mo§tenire, iar In timpurile celemaI vechI, sub republica romana, era declarata de infama,t'ara omenie, l'ara on6re (3).

Varo la Non. XVI. 14 : Propinquae adolescentulae etiam anthracinis,proximo ambulo nigello, capillo demisso, sequerentur lectum.

Aspice demissos lugentis more capillos et tunicas lacrimis, sicut ab imbregraves.

M. Besan, stud. cit. publ. In «Albina» an. I., No. 58.

414

XXXI.

DESGROPAREA.

La treI anl dela mórtea unul copila, la cincI dela mór-tea unul june, i la §épte ani dela mórtea unul oma be-träna, era in vechime pretutindene datinä la RomânI, ca fiecare morta s'5, se desgrópe §i sá se prohodésa, ca §i tritäiaórà când a fosta InmormIntata.

Datina ackta In timpula de fatit existä numal In unelecomune din Moldova §i Téra-Romane'sca §i se face In urmä-toriula chipa:

In Sambb.'ta de -pe urmä a anulul alü treilea, ala cin-celea sail ala §éptelea dui:a InmormIntare, némurile cele malde apr6pe ale repausatuluI puna pe ciocli ca sä desgr6pe mor-tula si sä-I scótä t6te ósele afarä.

Dupá ce fag desgropatti ciocli, némurile, carI se aflä defatä, iaa ósele, le puna Inteo covatä §i, bocinda, le spalä,mal Intâlu cu apä curatä pänä ce se faca albe, apoI cu 2-3oca de vint, §i pe urmä, dupä ce le-aa sp6latí iiacuma de-ajunsa, le puna inteuna co0eia de panzg, i anume: ciola-nele, glesnele i fluerele piclórelora in funda, spetele, c6s-tele, spinarea, andrelele, umeril, bratele precum §i cele-lalte

415

ciolane, din carl e compusa corpula, la mijlocil, iara titvasail scäfärlia de-asupra.

Dupa ce le-ati asezatil cu cea maI mare grijä In chipulaarätata, cosanda costeiula la gura, ca nu cum-va sa se pérdävre una ciolanela, lla dual la biserica si-la punil In des-pärtitura femeilora sub icòna Maicel Domnului, unde sta pa-nä, a doua qi, adeca pana Dumineca dupa liturghie.

Preotula, care e de mal nainte lnsciintatti, ca cutare sicutare are sä, se desgr6pe, pomenesce pre Gehl mortil atatùla proscomedie catil si 'n decursula liturghiei.

Dupa liturghie jail némurile costeiula cu ésele din des-parptura ferneéscä, 0-1i1 dual In cea barbätésca, unde areO. se facä. prohodula.

Inainte de Inceperea prohoduluI ins& némurile mortululdail dascäluldi doua testimele sati tulpane si dou6 lumine,dintre carI unil testimelil si-o lumina pentru dinsula, iarcele-lalte sá le clued In altara sä, le dea preotuluI.

Preotula, primindil cele date, iese cu lumina aprinsä dinaltarti In despartitura barbätesca si Incepe apoi prohodulil,pre care lla face ca si la orI-care omil de curendil repau-sata.

Une-orl, si aniline la eel maI avutI, se face chiar si cusobora.

Dupá ce s'a cetita Intrega prohodula, scota costeiulù cur6masitele mortulul afar& din biserica si le duca la tinteriniùcu procesia, ca si &and ar duce pro una oma de curêndarepausata, Impartinda ducètorilora procesiel si a costeiuluItestimele, naframl sail prosòpe.

AjunsI la tinterimù', puna ósele Ind&6ptil In grew, dewide ail fosta sc6se si dail ciocliloril, call le astupà, cateo gain& peste gròpä, de sufletula mortuldi desgropata. Maipe scurta observa maI tota aceleasI datine si credinte, call

416

s'a.A observatil tntaia, iárä cand a fostil. Inmormintatil,céndti dupä, inmormIntare chiar i prasnica sati comandare

radicandil pomulti.Ba unil pérta ciliar i slujbele din noil i anume in de-

cursula postului mare.In comuna Zanega din pra-Bomâne'scei e datina ca ósele sä,

se stringá inteunti vasti sail o pomneta de panzä si astil-felli,dupa ce preotulti le udä, cu vintí, recitândil din psalmulti

Milue,sce-m6 Dumnedeule» cuvintele «Stropi-m6-ve isopii0 m6 ve t curdO» le aséza la locú curatti, sail In una altacosciugil, daca se intèmplä ca In acesta timpti mórá,

vre o ruda' (1).Daca mortult1 nu e putreat de tota, atuncl nu-lú scotil de

felti afard din grépa, ci-16 Jasa In nauntru, asternù de-asupralui, can e sicriula de lungil, o panza; punti In fie-care mar-gine a grepeI cate o lumina de céra gallAnd apring, i astti-fela ilü prohodesce preotula dupa ce a esitti dela biserica.

In casal acesta némurile mortului chiama de regula malmulti preoti ca prohodésca i sal cetésca rugciciuniledeslegdrii, credêndu-se in genere cá, trebue s'a fie de cine-vabläst6matil i aturisitil, si din causa acésta n'a putreditil (2).

In alte parti, tota din .Moldova §i pra-Bomânésed, dacamortulti se gasesce neputreditil, credéndu-se ca e juratil, adecáafurisitti, se razima de zidulti bisericei, i archiereulli satIpreotula 11 cetesce rugaziunile deslegärii pentru cei afurisiti

apoi se inmormintéza (3).

D. StAnescu, op. cit. p. 329.Dict. de S. Sa plrintele G. Latesd, preotd i Inv'étatord in RAdIsenI ;

Mariuca Nistord, Romano4 din 115.1inI. Ve4I si Burada, Inmorm. p. 62.T. T. Mirada, Inmorrn. p. 62-53 ; Ionénd, op. cit. p. 45: aand se

desgrépä una mortd si se glsesce neputrecfitd, se crede juratd. In casuldacesta se razim6 de ziduld uneI biserict apoI li cetesce preotuld ruglciuneade deslegare a jurttmintelord ce potd fi asupra lui.)

417

RomániI din Macedonia credtt ca numaI unti orna care afostù calcatoril de jurämintù nu putredesce. Decl, afländu-seunù mortù neputredii, ving preotil de-I cetescti deslég5.ca i 'n Romania (1).

In casulti din urmä némurile mortulul sunt totti-deauna curnultù mal triste si deprimate, i varsä cu multù mal multelacriml decht atund, child 11 allá numai ósele desirate s't051e.

Spuna mai departe b6tranil, c5, In vechime, afländu-se untimorla neputreda, nu se desgropà numal o singurä datä, ca 'ntimpula de fatä, ci de mal multe orI, In mal multe rindurl,çi totti-deauna de cate orI se desgropa, i se cetiatt rugAciu-nile de deslegare i i se facea prasnicil (2).

Cum ea datina desgropäril a trebuitti sä fie mal de multilfòrte respänditä si cu deosebire In Moldova, se póte cumiscedinVo doina din comuna B5,deni, judetultt Iasl, din care re-producemtt urmat6rele versuri:

sä. last' ouCa sà-fil fad' sicriti de plumbií,Sa m6 'ngrochT tu mal adáncti,

sa mg scoff la cimi antSA-M fact' gustu cu. dusmanT (3).

Când se'ntémplä de m6re vre-unula din némula celti maide aprópe alú mortuldf, atuncl nu se mal astéptä ca sá trécdtimpulil hotarlta pentru desgropare, ci 'n multe comune, atättidin Moldova 614 si din Téra-Române'scd, este datinäca mortulilce a muritil mal pe urm5, sä se desgr6pe la sése s6ptèmâni,

gäsescil cu lasa in josti, se c,lice c5. e strigoia,

Bolintin6nu, Cal'étoriT la Rominil din Macedonia, p. 91-92.Diet. de Mariuca Nistoril din NinaM. Canianti, Poesil populare, Dome, Iasl 1888. p. 132.

Mariana, Inmoral. la Romani. 27

418

indatä, i se bate una para de lemna de Usa prin inima, saai se sc6te mima §i cu ea se unga top membrii familieI, pentruca prin acésta se crede pazesce ca sa nu nu5ra Indata

némurile Amase In viéta (1).In judetula lifehedintt tri timpurile vechl, dup'a ce se des-

gropa strigoiuld, se ducea la munte §i se arunca saa se In-.gropa acolo (2).

In comuna TatäreI, judetula Olta, precum §i'n comunaZanóga din Téra-Ronidne'sed, se mal crede Inca ca mortulae strigoid daca s'a nascuta cu _verdea saa cáma0 pe capa,de aceea, cand mere, lnainte de a fi Ingropata trupula luI,.se léga, cu ruga, §i-I puna putina meia In sicria, In gura.§i In nasa (3), saa i se Infige In burica o undrea i o lasa.acolo ca sa-I péra puterea i sa nu maI ptít'ä. face Ati (4).

In timpula mal din urma tnsa datina de mai sus a In-ceputa a se AH §i a se intrebuinta alta, §i anume: In locade a i se Infinge o undrea In buricd, se Infige una fusa InmormIntula repausatulul (5).

Credinta In strigoi, numip in unele párp ale Transilva-niel iscof, este feIrte Aspandita nu numaI la RomániI din Ro-mânia liberà, ci §i la col din Bucovina, Transilvania, Banata§i Ungaria.

Burada, Inmorm. p. 53. Ionéntl, op. cit. p. 41; %Dactt la Ose Opt8-mgnI dela mórtea cui-va móre si o allá persón& din familia aceluI dintAii1morta, atunci acesta se desgrépa, si dad. liii gAsesce cu fata In jos se credo-cl este strigoili i Indata i se bate una paril in inim5, pe care o si iea si cuea se unga totI membriI familia prtzindu-se prin acésta de a mal muri vre-unulti.»

Burada, Inmorm. p. 53.Burada, Inmorm. p. 53-54. D. StAnescu, op. cit. p. 325: «AltiI (strigoI)

chiar se zemislescti ngscZndu-se cu o cginasl de peliVi, korte suptire,ca semna ala calitätif de strigoia.»

D. StInescu, op. cit p. 325.D. StAnescu, op. cit. p. 325,

419

«Afländu-m6 In Transilvania, In comuna ZernescI,scried-lti Th. T. Burada, maI multe femeI din Poiana-M6ruluI,unti sea apr6pe de acea comunä, creçlênclil ca plóia, caretinea neincetatil de vio cke-va i1e, provenea din causamortii uneI fete. Ingropate de curtndil i presupusà de stri-Oka, merserd la mormintù i desgroparà cadavrula) si-14strèpunsera cu furcI de fierti In inimä, In ochI si In pieptil,

apoI Intorcêndu-o In secriti cu Iata In jos aïl Ingropat'oiaräsi (1) »

In alte pärtI din Transilvania, precum buna órä in co-muna Secadate i Säcelú, mortiI, despre earl se crede cäsunt strigof ori pricolici, si earl* se cunoscii maI cu sémäpe aceea cä, dupd cum spunù uniI, aù DMA', se Ingròpä cufata In jos, sail li se baga In gurà ustunoia (usturoiù,

pietre, saït li se Implântä In inimä o 146, saú li se taiecapulit i asa se punil apoI In sicrift si se Ingrópà, ca sánu se pótä sculä din mormIntù i sá sugä sangele sail* sämänce inima celorti vil, cácI pretutindene se crede ea stri-goiI iesti nóptea din morminte, cu deosebire In séra spreSt. Gheorgbe, Inältarea DomnuluI i St. Andreiti, &and aticea mai mare putere; i atuncI nu numai cá ieaù laptele dela vacile mulgkdre si le sugil sangele, nu numaI cä' factteimeniloril o multime de neplAceri, neajunsurl i daune, decum Innoptézä i pána cäntä, cocosil, ci totil-odatä, mänâncárindft pe rindil câte unù membru din familia lorù, sail lemänânc5, numal inima i le sugil sangele, din care causä tre-bue numai deck sä mórä (2).

In Bucovina mortil, despre earl' se crede cá sunt strigot,

Burada, inmorm. p. 54.Gm. de I. Georgescu; Rom. Simil; Teodoril Simonti, stud. la gimn. din

Nasdud4 : aDespre Strigof §i Pricolict se crede es, umbra lorA iese din mor-minta (adec.5. ca fantome) i umb15, pe camp i prin sata, iar dupl ce cAnt5.

420

se punii In secriti Cu fata In jos. Iarä dupä cate-va sèpté-manl se desgrópa aflä numai In catil-va mivatil Insecriti, II batil unti can't de lemnil dreptil In

astil-felil de tundulil secriuluI ca SA nu se mal pótä.scula. Iar acésta se face numaI atunci, ckd presupusultistrigail sup'érä prea tare pe ceI r6ma§i In viatä,, arätându-li-se In visti, saù dacd li se pare loril vedé nópteacercetândti locurile pe unde a träitil.

In timpulil mal noù Insa atätil credit*, In strigoI cab). §idatina de a-i desgropa qi sträpunge In inimä a lnceputti adispärea din Bucovina, §i mal alesti de cAnd mal mulg in§Ifurä fórte aspru pedepsitI de cätra autoritätile civile pentrucredinta loth cea deartä, §i pentru datina lorti cea rea dea-i desgropa §i a-i diforma In chipulti cum s'a arätatil (1).

In Banata nu numaI pre aceia, despre earl* se crede cä,sunt strigoI, ci chiar §i pre vräjitóre, precum §i pre tóteacelea femeI, despre cari se presupune c'ä ati relatiunI cuspiritele cele necurate, le mica cu fata In jos §i a§a le In-grópä, credêndil cá apol nu iesil nóptea din mormIntilnu umblà,' In órele secrete ca sä faca émenilorti I'M (2).

Atätti In privinta corpulul omenescil, pentru care On&la alti §éptelea anti, când i se face desgroparea i deslega-rea de blästemele 6selorti, RomAnulil aprinde Candeladiferite luminI si arde miresme sfintite pe rnormIntulaiar dela alü éptelea anti fincepèndil lnainte dispare óre

cocosula de mieclula noptiT le piere puterea i iar se baga in morminta.»D. Stanescu, op cit. p. 325: aIdeea a unil mortI se faca striga e fOrte

rëspandita. Ei, dupa cum crede poporula, iesa nòptea din morminta cu cos-ciugula In capa si manancl rinda pe rinda eke una membru din familiasa.» Nic. Densusana aScrutaff mitologice la Romarg,» publ. in «Familia,»an. IV. Pesta 1868. No. 38, P. 449-450.

Com. de d-la Av. Macoveia, preotil, i alff Rom.Ve4i: «Familia» an. VII. Pesta 1871. p. 63.

421

cum amintirea urma§ilorti s61, mai alesú daca in aceia§1ròpä nu mai vinú aí odihnitori noi (1).

(1) V. A. Urechig, Alirond Costing, Opere complete, t. II, Bucuresdi 1888,p. 588: GDela introducerea creytinismuluI In Dacia, mormintele nu ail mat'fostd locurI de odihnä eternil neturburate, cum erad mormintele romanevechI. Creytinismuld a fostil yi este, fárg, sl-S1 dea sema de ce face, unitagentd distrugaord ald mormintelord. In adeVérd, ritualuld creytinescd aredusa- cultuld mormintulul la épte ani. Pang, in ahí yeptelea and Romanulticreytind aprinde candela, Melia la sdrbittoil mari yi arde miresme sfintitepe mormintele alord s'él. La aid Optelaa anti se face desgroparea i sfin-tirea orl deslegarea de blesteme a ciselorti. Acestil actd creytinescd dä, dinnenorocire, ocasiune de ilespoiarea mormintulul de cele mai pretióse res-turl istorice : banutulti dela toim,rd, ineluld care une-orI eramortulul, fltra a maI aininti yi de fragmentele din haine cu cart a fosid in-gropatd vre-und personagid ilustru. Dupa desgroparea de sépte anI, mor-tuld dispare Ore cum din amintirea urmayilord lui, mai alesd dacä In aceea-ylgrópä nu maI vind not' odihnitorI.

GAcéstä imprejurare ne explicit putinuld num'éril de morminte, cart' ail strl-batutil pang, la noI din seculii anteriorl; aprópe numaI acele morminte maIexistä, carl aü fostil aye.zate in interioruld bisericilorti, adecit cele ctitorescI.Mara din biserica, mormintele dispärurä, insemnate fiindil mal adese cu ekeo cruce de lemnd, yi une-orl, din causa strimtoriril cimitirulut, gropile segar& de Ose ca sä fact" locti la noI odihnitort Numal legea modernä a ci-mitirelord ayezate afarg, din ora.se, a asiguratd repaostl eternd mormintuluï...pentru eel cart' potd pliltéscrt posesiunea neturburatä a doI coi de pit-inintd!

G$i cu tóte aceste scAderi in cultuld mormintula provenite din ritualulamortilorti la creytinI, sad' din organisatiunea socialä, veneraren mormintelordeste semnd de vitalitatea nationalit. A-yI aminti de eel carI at/ fosta, de ceIearl' ad lucrattl in vre-o directiune pentru térg, este o probit a aceleI vitali-tittI. °multi légá totti-deauna firesce presentuld de Omuta. Cine nu face aya,nu poke dea séma de viitord.»

-- 422

XXXII.

SUFLETULD.

Dela Inceputula studiuluI de fatA si pAnà aicI ne-amti ocu-pata, amti puté c,lice, maI numai cu corpulil, cu datinele si

credintele privitére la acesta, precum si cu celea ce-I suntomuldi de neapëratA trebuintA pentru mântuirea si odihnasufletului sal dupd mérte, pe cAnd despre seda amil amin-titù numaI id colea cate ceva.

Acum InsA, dupA ce amil spusil totil ce amil avutil de spusilIn privinta corpulul precum si In privinta eliberaril sufletu-luI de la munca cea eterna, a sositil rêndula, ca sá vorbimilmaI cu de-amèruntulil si despre sed& SA vedemil ceface acesta, dup& ce se despA'rtesce de corpti? cAnd, cumsi pe unde umblA elil pánA ce ajunge la locula de odilmAsail de muncä, care-i este rênduita de Dumneqeil am6suratilfaptelorti sale din lumea acésta.

Vomil lncepe decl mal IntAl cu credintele si datineleRomAniloril din Bucovina si anume a Mora din districtulaSucevel.

Romana din orasulil Sucéva crechl si spunil, ca sufletula,

423

dupa ce a esitil din omú, écle Intr'una ungheria alú caseIsi acolo astépta, pârta ce scotd mortula d'ara, apol ese siela Cu acesta din casa si, dupl ce-la petrece la mormIntasi vede cum tla puna In greird, se Inalta la cera.

Românil din Mihoveti.si BunintI credit' ca, dupä, ce s'adespartita sufletula de corpa, se aratä, la trel c,lile, cand sepune una stergaria la fer6sfa si una pieptene pe pragula useI;pe stergaria sa se odihnésca, iar cu pieptenele sá se piep-tene. Dupä aceea se mal aratä la Fése dile apoI la sésesi pe urmä, la una ana.

CeI din Stroesci spuna cä, tota timpula câtü sta corpulaInca neasezata In mormInta, sufletula éde de'napoia casel

astépta pana ce iesa cu mortula din casa. Cum iesatriscumortula din casa, Dumnedea IIú chiamá la prastiica si asa

se duce shfletula o data cu corpula (1).Cel din Todirescl i Soloneta spuna ca sulletula, cAtii sta

corpula omulul neIngropata, atála sta i ela pe ranga corpasi pe Muga casa. Dupa ce se Ingréph corpula, se departézä,

ela de clinsula i trec'éndii pe la vamt se duce sail Iniadei saa In raia, dupa cum fosta si faptele: rele saabune. La Ose gptémânI vine acasä, i, daca."-1 daa némurilesale de asta data', ceva de pomanä, se duce férte bucurosa,lar daca nu-1 daù nirnicü, merge férte supératil (2).

Romana' din Balacéna creda ca, dupä ce a esita sufletuladin corpil, mal rèmane pe pamtnta, pana ce se Ingrépa mor-tula, standa la °nula acestuia i jelinda Impreunä, cu ceide casa', iar a treia i dupa ce s'a Inmormtntata acumamortula çi i s'a fäcutil prasnica, paräsesce casa, unde a

si se duce In ceria (3).

Com. de Antonft Petricéml, stud. ginm.Com. de r. Avramil, stud. gimn.Com. de M. Jemna, stud. ginm.

Com. de Al. Bacia, stud. gimn.Com. de Elisaveta Agapi

424

Cei din Stupca çlicù, ea sufletulil nemijlocitú dup5, ce sedespärtesce de corpti, viinda angeruld dela botezti i luandu-lticu sine, merge si petrece In certi panä, ce sosesceca sä i se inmorminteze corpull Cánd se Inmormintézácorpulti, atunci se scobéra' i elti din cera si-16 petrecepánä la mormintil, apol merge si petrece iaräsl In ceril.A treia i dupá ce s'a inmormintatil corpulti, se scobeIrà dinnoil din certi i cercetéza casa, unde a locuitil, ata timptia vietuitti pe pämtnta In acéstä i deci Indätinéz6 Stupca-nii de a pune o tavg, cu Ming In loculil acela unde a mu-ritú crec,lénda cá viinda sufletulii, trece peste tavauacea cu Bina, i tredndil elti pe acolo i se cunoscti urmelesi cunoscéndu-i-se urmele e unii trebue ceva.Atunci némurile Ii daú oil-ce de pomanä jelesd (1).

Romana' din oravulti Siretti spunti cá dacá pe loculti, undea murita unti copilti, se cerne räinä In séra cea d'int6,1 dup.&ce s'a trimormintatti, si se pune acolo unti päharil cu apäcuratá si pe pdharti toiagulti ca sä ardä, atunci nu numaIc5, vine copilulti peste nelpte i bea apä, ci a doua i di-minétä se cunoscti chiar i urmele sale pe unde a umblatil.

MultI ini pretindil, cá fäc'èridd adsta, ati vOuti.1 o mul-time de urmus6re ca de copal tmprejurulti paharulul.

In 111änästièra sati St. Onofreitl, comuna In apropiereaorasuluI Sirettí, când m6re cine-va se pune la capulti lul o

cu apd, o näframd si o luming. Sufletulil séde penaframá länga mortil pára ce se duce mortulfi la mormIntti.Apoi pldd i ela pe calea sa, adecä merge sati in raiti sattIn iadti, dupà cum vi-a castigatil (2).

In Vicovulti-de-sus i 'n Bilca, sate in districtula Rädäu-tuluI, când m6re una ornù, Indatä se pune o näfrarna, o

Com. de Iust.Com. de Iust. CArdeia.

425

ulcicä sad o sticlä plinà cu apä, cu und colacd sad o bulape dlnsa i o lumina pe feréstä, credéndu se cä, acolo sea§ézä, i stä sufletuld In decursuld calor(' trei c,lile, câtù sta §imortuld In casä, §i §edêndil pe näframä §i gustá'ndd din bula

apa din ulcica. A treia i Insa se tnaltá la cerd, de unde se 'in-tórce iar4I la treI i la §ése c,lile, a,pol la §ése gptèmánl §i laud.]. and la acá, casa, In care a träitil lmpreunä cu corpuld.pupa acésta nu vine mal. ;milla Vana Intr'ald §éptelea and

anume In qiva In care a muritil, i daca némurile saledad atuncI cava de pomaná., ahí se bucurA fórte tare, §i setntórce cu pompä Ind6r6pt5 la cerd, i apol se Insträinézä§i nu vine mal multd (1).

Totd In Bilca este dating de a se pune dupä Inmormln-tare In loculd acela, unde a muritd omul, o ulcia, cu apä,o buba i dou6 luminl, una: care trebue sä fie %cut& dintoiagiä, iar alta noul Aceste luminl ardd In tref serI acolo,unde s'ad pusil. A treia di, dupä, co a venitd acum sale-ta:1 §i a b6util din apä, se d'A ulcica de pomanä unuIomd sèrman'A cam de etatea aceea, de care a fostd i mor-tuld (2).

Românii din Crasna, districtuld Storojinetulul, lindätinéz5,de a pune, Inainte de a eì omulul sufletuld, i anume cAndti tina lumina, o strachinà sad o 61á cu apà prósp6t5, §i

curatä langá, dinsuld, credéndù cá tare-I arde sufletuld. Dupäce a muritil orada cä, sufletuld se duce dreptii la strachinacea cu apä, bea putinä apä de aceea, pe urrna se scaldäIntetnsa i astd-feld se rècoresce. Strachina sad óla respectiväse dä de pomanä celuI ce a inuti.1 lumina, care, ducêndu-se cu dlnsa In grädinä, varsä apa, In care s'a scäldatil su-fletuld, pe una pomd, iar strachina o ¡ea §i o duce mai pe

426

urm5. acasà. Sufletula Insk dup5, ce a b6utti din apA, i s'ascaldatil, se pune YALTA corpü i tota timpul5 câtù 80,acesta In casä stä, i OA Fang& dInsula sail se pune i st5,'

la cheutórea easel.Mal departe credil Cr5,snenil cà nu e niel de cum bine

a sta pe ferésta deschisd, de óre-ce, cAnd morl nu póteeì sufletula din cas5, afark Asemenea, când se iea vio 615,de la foctt nu e bine a-i lasas locula desertk pentru 0ámurinda nu potI inchide gura, cela ce, dup5,' cum am vè-

utì i maI susil, e semnilIn fine, creda i spunil Crasnenil, c5, sufletula pan& la Ose

sèpt6m5,n1 dup5, sc6terea i lnmormIntarea corpulul, vine ne-Intreruptil la casa unde a Incetatil din viét5.', mal alesú Ins5,nóptea hojma cérc5, corpula si se främInt'A dup5, dînsulú, d6rà,dórà ilü póte afla. Ba ela, nu numal p5,n5', la sése sèpté-mânI, ci i maI tArc,litt mncá cérc5, corpuli1 (lac& nu i se &Animicti de pomank

Drepta aceea niel until Crasnénil nu se Incumet5, a se culcasi a dormi In decursulii celora Ose sépt6mânI pe locultiacela, unde a muriti1 si a stata mortulli Inainte de lnmor-mIntare.

De la Ose sèpt'émani Inainte lnsà, când sufletula vinepentru ultima órd, când se face osfestanie i pomenire, nuse maI teme nime a se culca si a dormi pe locula acela,pentru ea, spunil el, din diva aceea lncepèndk sufletultinu vine mal multù ca cerce corpuli1 (1).

Boma' nit de peste Prutit, i anume ceI din Boianù si Ma-hala, gica cä at5Att sufletulti eat' i mórtea stati treI qilepe Fang& corpula omuluI si pe l'ing'A casa In care a repau-sata acesta. Dup5, treI i1e Insà, i anume dupä Inmor-mIntare sufletulil se duce, dar nu pentru totil-deauna, ci

(1) Auclitil dela maT multe romance din Crasna.

427

in decursula unuI ana se inteirce de mal multe orI vi anume:odatá la vése s6pt6mAnl, iar a doua 6r5, la una aria.

CAnd pocnesce sail trasnesce ceva In casa', atuncl e, dup.&credinta Romanilora din Boiana vi Mahala, una semna caa venitil sufletula, iar cAnd viséza pe morta ca a venitaacash, atuncl e una semna cá cérca ceva de pomanà saac4 11-a adusa aminte de noI vi a venita sa vada ce malfacema vi cum traima (1).

Románil din StulpicanI, districtula CAmpulungului, Gredavi spuna, ca sufletula, dup.' ce s'a despärtita de corpti, seInvArtesce trel dile prin casa. A treia qi Insa, cAnd seinmormintéza corpula, se duce vi eh-1 dimpreuna cu acestapánd la grapa, unde petrece asemenea trel lile. De aici seduce de-a dreptula Inaintea luI Dumnedea vi-i spune cà avenita de unde l'a trimisa, vi Dumnec,lea pe urma Ila tri-mite in alta' loca, vi anume, daca a fosta p6catosa, Inteunatrupt unde s'a petréca In chinurl, iar daca a fosta curatalla trimite In unulti p6cAtosa ca acela sa se lndrepteze. Dupaacésta se pornesce vi ratacesce o bucata huna, de timpaprin lume, iar la urma se bag'á saa 1ntr'una orna, careabia se nasce, sail se duce vi se baga 1ntr'o vita curará,orI Inteuna spurcata vi dupa aceea in pas6rI, l'i din pasen,clupa ce s'a Indreptata vi curatita deplina de tete pècatele,se duce l'i trece tòte vämile vi ajunge In raia. Asta trebuesufletula s'o fac'ä. In decursa de 40 de qile saa, dup. In-prejurari, vi maI multa, vi se dice ca necajita flinda de tre-cerea prin atAtea trupuri vi-a trasa acum canonula, cátaa avutù sa-la traga.

In acésta calètorie Indelungata sufletula este tota-deaunapetrecuta de una Angera, vi daca cine-va se Incumet'a casa se rostésca cata unula dintre dInvii cu una cuita, se

(I) Com. de a-la V. TurturOna, preota, i Ionicá ala luI Iordachi Isaca.

428

dice el respectivula ti taie angerula sM pazitoria pe unatimpa de sépte ani (1).

Romana din Fundula-MoldoveI istorisesca el cata sta mor-tula in casa, sta, si sufletula cu angerula séa pazitoria Incasa, lar când Ila Inmormintéza, atuncI Ila petrece si elapana, In tinterima. Dupä acésta mal stá Inca 40 de dile pepamInta, pana,' ce al s'él, faca prasnica, apoI parasinda pa-mlntula, trebue sà trécä prin una foczi, §i trecênda foculaacela merge lntr'una loen recorosa , unde astéptà,' judecatacea mal de pe urma. In timpuiti acela, cata' stä sufletulaIn casa, puna una paharti cu apa, ca sä, aibá,' sufletulacând e linsetata, de unde bea. O sémä aa datina de a aprin-de, pe 'oculú unde a murita, cate o lumInare in diva deAlexiI (2).

In Illoldova i anume In comunele Pella, RadasenI, Baia,Sasca, MalinI, Dracenl, si altele din judetula Sucéva, plaiulaNIuntele, creda Romanil ca sufletuld, dupa ce s'a despartitade corpa, sta, treI dile pe ranga, casa precum si de-asupracapuluI celuI morta.

In r6stimpula acesta angerula Ila 1)&tà prin bite locurile:bune si rele, pe unde a umblata ela, cata a fostii In viétasi-I spune: aici al Multa acésta, dincoice acésta, si tota asapana, ce sfarsesce téte lucrurile.

A treia di, cand ducil pe morta la grepa, se duce si elacu dinsula, si dupa ce aa slobodita aouma ciocliI corpulaIn grelpa, sufletula, daca, a ramita bine, II c,lice:

Trupule, trup§orule,Scumpule odorule!Dute-acuma In mormintti,Ca ell mcrgii la Domnuld sántil.

Com. de Nic. Cotlarciucil, stud. gimn.Com. de Const. Merchesii si I. Tonigara, stud. gimn.

429

Ei1 m despäilescil de tine*i me ducti unde e bine!

Dacä, din contra, mortulil a fostil unil omti pècätosil,atunci sufletulü, ti spune :

Hoitule, hdù, hoitule,Negrule-amäritule!Du-te de-acum in morminteSpre mancareaCA numai de reule teeTrebue sä suferilNumaT din pricina taO sä sufere muncä grea!

Dupä ce a rostita cuvintele acestea §i dupä ce s'a Inmor-mIntata acuma corpulti, Angerulti 11i1 duce Inteunttlocti anumitft, unde petrece pänä la vremea cea de judecatä.

In loCulti acela, unde a repausatil mortulil, se pune In celetrel seri dupä Inmormintare, ca §i 'n Bucovina, o ulcicäo strachinä cu apà présp6tä sati cu vinù, cu until colactipe dlnsa, iar alaturea o luminà aprinsä, de regulä r6m4itatoiagului, sail 3 lumini fäcute din r6m5.0ta toiagului i luminadin ma' net, adeca din lumina care s'a tinutti la repausare Inmâna mortului, carI se lipescil In rindil de marginea ulce-lei saii a strächineI. A treia n6pte se lasä luminele sä ardäOra ce se sfärescil.

Acésta se face de aceea, pentru cä in decursil de 40 demal alesù In cele trei clile dup.& fnmormintare

neputêndu-se despärti aa de graM de casa unde a träitilbine, vine §i bea 8.0, din ulcicä i gustä din colacil. Dar elil n'oface acésta numai In cele trel seri, ci §i mal pe urmä'la 40 de dile cérca pe al' s61 ca sá vadä ce mat dade pomanä (1).

(1) Diet. de A. Pletosd din RaditsenT. si M. Nistord din Millint Vedf siBurada, Inmorm. p. 46.

430

In alto pártl, Mil din Moldova, este datina de-a se ta-maja In casa unde a fostil mortula si a se turna pe locula,unde s'a sèv'èrsitil din viéta, pupa apa, apoI a se duce lamormIntil vial si tamála, credêndu-se ca pana la 40 de

and Incepe a putreçli trupula, sufletulil mortuluI um-bla sburanda pe langa casä, si pe lángá mormintü, dula&aceea trece ln ceea-lalta lume (1).

Romana' din unele pärt1 ale prei Romilnesci credil a su-fletultt omului mortil umbla timpa de sése gpt6mánl peunde a umblatil cu trupultä, apol vine la mormInta, Ii adu-na totil ce i s'a datil pana atuncI de pomana, se sue pe cruce,apoI se Malta la cera. Daca n'are cruce, séde pe mormIntùpana co pune cruce, si apol se Malta (2).

In alte partI din Tera-Bomeinéseet, se crede ea sufletultt,dupa ce iese din corpil, angerultiIlü plimba prin tòte locu-rile, pe unde a umblatil, cand era In trupil. i se dice caprin orI-ce loca si prin 0M-ce poteca a fosta ()mula In vi-ata, se duce acum sufletulti cu angerulii. Iar, dupa ce a cu-treeratil tòte locurile, se Intórce acasà, si se pune pe strésinacaseI, unde stä. treI çlile. Dar, Indata ce a ajunsti la strésinacaseI, unde e mortultí, fiind0 cuprinsil de sete, çliee ángerulul:

VaI Angere, multil mi-e sete !Xngerula ti r6spunde :

Dute 'n casa aci josil i hea ap'ä !Acésta se 'ntémpla tocmaI cand rudele mortului jelescil pre

Burada; Inmorm. p. 48. Lambrior, op. cit. p. 155: «Se crede ca, 40de 4ile sufletula mortuluI sta inca in casa sail umbla pe la morminta, iardupa lmplinirea acestora se duce In cea-lalta lume. De aceea In vreme de40 de (lile se ta,maiez5, desa prin casa si pe la mormintil, unde se aprinda§i luminart»

Ionéna, op. cit. p. 45.

431

Sufietulil se scobórä, de pe straOnä, se duce In casa, darIndata ese din casa dará,' cu lotulù mahnitti.

Angerulti 11A Intréba:Al b6utti aua?Nu! . . . n'am Muta, rèspunde acesta, cacI mi s'a

facutù scárba mare, din causa ca acolo In nauntru vèlulunú hoitil mare, pre caro tia mâncail nisce ciorl.

acela era corpulti.luI.VeglI! In trupulti acela ti çlice acum angerulti,fácutil tu vaculd i abia acuma aI eOtil

Ciorile, ce ai välutti, sunt némurile tale, te jelescii caal eOtil din trupti!

De acesta r5spunsti sufletulil este f6rte mahnitù i In mi-rare (1).

In fine tota In Téra-Ronitine'sca, exista credinta cä, dup5.m6rte, In timpti, de 6.se sépt6mani sufletulti pribegesce de-arIndulii In fie-care gli prin téte locurile, pe unde a um-

iar séra vine i se odihnesce dupa tia, dela tindabordeiulul, prin casa i pe la mormIntill, unde se aprindt)§i lumlnárI.»

De aceea lumea din casa e tinuta, ca s5, nu puna nirniciispurcatti. dupa

Treeendil cele §ése sèptémanI, sufletulti celuI mortú, pur-tatil de angerl, merge la rail

In acésta cale Insa este Impedecatil de cete de diavoll,carl cauta ca räpésca §i arunce In iadil sub dife-rite acusgrI.

Daca cela' mortil In viéta luI a fostù omù' dreptil, elti nup6te fi oprita de dracI, iar daca a fostil pècatost, atuncl esterapitil din mana ingerilorti §i dusii la iadti (2).

I. St. Negoescu, «Credinte pop.» pub!. in «Lumina pentru top)) an. II, Bu-curescl 1888. p. 474 475. Iondni1, op. cit. p. 46.

D. Sanescu, op. cit. p. 323.

432

Pècáto§iI, cariI aú avutù nenorocirea s'A intre in iadú, sunttinuti §i muncitI acolo pentru totti-deauna. Din contra ins5., Geldrepti capèt5, din cánd in cAnd libertate §i viindù in lumese aratA la membril din familie §i cera ceea ce le e necesaril.Acésta o potù el' face In timpulil noptiI in t6t5, libertatea.Ângeril 11' conducil unde voescù, Insà indatA ce se face iu5.,

ei trebue s5. plece §i sá, se ducA iarA§1 la loculti lorù, &Adlumina dileI 11 prigonesce dup.& urmA (1).

RomániI din Dobrogea credù c5, sufletula mortuluI stá §éses6pt6mánI de-asupra uymului dela u§a casel, de aceea a§-ternù el de-asupra aceluI 1.w)ri.1 o apomineta,» adec5, o bu-cata de panza albA, tAiat5, dintr'o trimbd (\rala de pánz5,), pen-tru ca sá alba pe ce s'A stea sufletulil (2).

In Transilvania, districtulil NAOudului, Greda Románli, cafratil loril din Bucovina, cA sufletulti celta' repausatù pe-

trece Ose Opt6márd sail 40 de dile pe pAmintii, iar dupáaceea se duce ì petrece in Cdmpii Indeului pánA la a douavenire (3).

Alti RománI, totil din districtulù. N5,OuduluI, credù §i spunac5, sufletulti nu se depArtézA indatá dup5, desfacerea sa de trupti,ci elü stà in apropierea cadavrulul, ha inca 1111 §i Insotescepe acesta pánA la mormnai, i dupá ce respectivula s'aaozatù la repaosulii eterna, sufletulil vine iar5§I indèr6ptù lalocuinta mortulul, unde petrece timpti de §ése Opt6m5nI,iar Ioculù sai de petrecere e Inchietura (cheit6rea) caseide cAtrA r6s'Aritti. La §ése OpfémánI dupA Inmormintare sefacil unù soiù de pomene numite «de fése sept6m4ni.» Dupá,ce s'al' Implinitù §i acestea, sufletulil se depArtézA i ge aOzàIn cera.

D. Stanescu, op. cit. p. 331.Burada, Ininorm. p. 46-47.Com. de Alexandru Boeriu, stud. giinn.

Com. de da. T. Simonti.Wlislocki, op. cit. p. 33.Com. de d-14 los.

Mariand, Inntorm. la Romint 28

433

iaräsI altil crecía cä sufletulé, In intervalulti de Ose sép-témânI, adecá dela tnmormintare i pánä, ce se faca pome-nele de Ose séptémâni, totil rätacesce In continua, iar ch,ndse fact.' aceste pomeni se apropie iarki de locuinta celuIrepausatù i asistá i elú la acea masá si apoi se degpär-tézá pentru tot-deauna (1).

In alte pártl ale Transilvania esista credinta cá sufletulilcelui repausatù rémáne una timpil mal lndelungatii pe 1)6-minta, si In timpula acela nu petrece niel In -cena niel inlada, ci In lumea acésta, unde umblá Incolo i Incéce, vineln atingere cu alte suflete, iea parte Ja bucuria.si intristareaceloril ce aa rémasil. In viétá, si are anumite lipse, carl tre-bue sá fie numaI decat lndeplinite de cátrá al sér. Abiadupá trecerea unui timpi1 mal Indelungata i dup5; o pri-begire lungá peste doué-çleci i cincI de ape, ajunge sufle-tulil, petrecutil fiinda de Angerulti s'él, lu lumea cea-laltáunde capétti iarás1 corpulé, care l'a purtatti In acéstá lume (2).

In Banata, la esirea sufletuluI sati i dupä.. ce pida cumortula din casä., se pune Intr'o ferésträ. una 'Dallara cu ap6,credándu-se, ca cele-lalte pärti locuite de Roinânl, cä, su-fletulti petrece 40 de c,lile pe pámlntil si'n réstimpulil acestafiindú Insetatil vine i bea npä, din páhartibl cela de pe fe-rést'a, care s'a pusù anume spre acesté scopil (3).

Din táte cele espuse pânà aci resulta ca sufletulti omu-luI, care a vietuita dupá prescriptele dumnec,leescI, petrecede regula pe pámlntil 40 de lile, adecä, paná ce némurilesale II dail de pomara Oto celea.ce-I sunt de neapèratä tre-buintá pentru mántuirea i calétoria sa In cea-laltä. lume.Din contra, dac5. °mula singurti viéta, daeá a

(1) Wlislocki, op. cit. p 32.

434

fostil f6rte pècatosa, sail i-a r5masti corpulil neltmormIntatil,atuncl trebue nu numaI sd 1.515,césca timpil mai tndelungatilpe pämtntil, ci totil odatä sà, Intre §i sa petrécà prin dife-rite corpurI omenesci §i animalice, pand ce se curätesce deVote pècatele eke le-a comisti träindil in lume, §i abia dupäaceea se pornesce spre loculil de odihnä.

Crediuta acésta Ins5, o Intalnima nu numaI la RomânI, ciea SQ aflä i la alte pop6re atätil din anticitate, câtil §i dintimpuld de fatä (1).

A§a, Inv5tätura religionarä §i filosofemele lumil vechI erailde pärere cä sufletulil, mal nainte de ce a Insufletitil cor-pulil omenescil, trebue sä fi locuitil In alte corpurI §i c5.dup5, mértea omuluI trece iar5,0 inteunil noil organismil,anume ca sä se curätésc5. §i s5, OM ajunge In urmä la tintaperfectiunil sale.

Inv5tätura brahmana a Indienilord vechI represintä emi-grärile sufletulul dupä m6rte prin animale rele §i bune capenitente §i mijléce de curätire.

PreotiI egiptenI eraq de pärere, &A sufletulil dup5, m6rteacorpuluI pribegesce prin téte speciile de animale §i 6', dui-A3000 de anI 'Intr.& iara§I linteunil corpil omenescil.

Probabilil c'ä de la Egiptenl ail acceptatil credinta 1n su-fleta maI Inal Greci1, §i dintru Inceputil s'o fi propagattiPherekydes §i. tnvètäcelulil sal Pythagoras, care VI-o Inchi-puia ca unii procesil de curätire.

Metemsihoset, schimbarea sufietuluI, §i metensomatoset, schim-barea corpului, sunt terminil grecescI pentril emigrarea §itransformarea sufletulul.

Pitagoreil maI tarliI Itnv5tail, c5, sufletula, eliberatil fiindildin catu§ele corpuluI, trece In imperiulil mortiloril, ei dup5.

435

o petrecere mal Indelungata sail mal scurtá tri acestii im-perfil insufletesce din noil alte corpurl omenescI sail anima-lice, pana ce depura curatitil çi demnù, se ti-1We° iarki laisvorulO primordialà alii vietil.

Empedocles sustinea o emigrare a sufletului chiar i In cor-purile plantelorti.

In misteriile grecescI se'nvatä, ca sufletulti, la sosirea sape pämtntii, ar fi invëlitil Inteo multime de vesminte (adecade patimi i dorinte sensuale), pe carl trebue sá le arunceuna dupä, alta, Inainte de a se puté Intòrce jaral ind5r6ptil.Ca conducatorti ali sufletelorti (Psychopompos) in patrialora original& apare Dionysos sati Bakchus, care le-a pri-mitù dela Persephone din Impèratia intunerecului, undefostii supuse unei curatiri, iarasl pe pämintil, unde nazuescilacum prin cunoscintä i faptá, dup5, demnitatea eroica. Oca-siune spre curatire le oferia misteriile.

Platon se exprima de-a dreptulil cá suffetele inainte de-aintra In ómen1 ati fosti odatá, aice, si la venirea lora de adoua 6ra Ii cauta corpuri, cari arti fi mal placute fapturillora; asa tiranil se vira In lupl i vulturi, cei activI In al-bine i furnici. Pan& la deplina Int6rcere In sinulti Dumnede-MI trece, dupä dtnsulù, unti restimpil de 10.000 de anl.

NeuplatoniciI desvoltá, aceste pared mistice si mai multü.Plotinü deosebesce o emigrare a sufletelorii din corpurIeterice nev6dute In p&mIntesci si o emigrare din p&mintescliarasl In pamIntescl.

Aristotele respingo sufletulO, presupunênda ca acesta s'ararata nepèsatorO fatä cu unele corpurl anumite.

Talmudistll Invètati ca Dumnedeti a creatil una numèrtianumitil de Iudei, carl pentru aceea se 'ntórna necontenitil,

vorti fi IudeI, si cate odata se strapunti sprepedépsa in corpuri animalice; ca In diva invierii ara fi top

436

curatitl §i cd vora vietui apol In corpurile celora dreptI InOra cea bine-cuvIntatä (1).

Dupa ce s'a pocaita i cur:10M acuma de t6te pècateleII este sufletuluI Incuviintatil sa plece spre odihna cea eter-na, dar i 'n acéstä cale lung* dei e petrecuta de angerl§i mai alesa de Angerula sèù päzitorti, totu0 trebue sift In-dure o multime de neajunsurl', unele maI nepläcute §i malmari deck altele, dupa cum i-ati fosta adecd §i faptele:bune saü rele, §i dupä cum a fostil comändata §i pomenitade aI s6I atatti In decursula lnmormintariI corpuluI sèú cata§i mal pe urma dup.' InmormIntare.

Intre teite obstacolele Insd, cele mai grele de Invinsti suntapele cele mall din cea-laltä lume i vamile, ale caroranumèra se urck dupd credinta unora, dela 7 pdna la 24,iar dup'5, a altora chiar Oa, la 99 (2).

Daca In decursula petreceril mortulul de acasä i panala linterima némurile sale nu pusil podurt peste ape,daca nu i s'ati cetita stalpit §i nu i s'ati facuta cela putintitrel stars, atuncI lesne i se p6te Intêmpla cà ajungênda lavre-una rla saù altä apa mare din cea-lalta lume, sä nuOn, trece, dupä cum nu unuia i s'a Intémplatil, din carecausä a trebuita apoI sá stea saú s'a ratacésea anI tritregIpe malurile apeI respective, pAna ce In urmd s'a lndurattiunti sufleta ala lu'l Dumnedeti de dinsula i ra trecuta decea-laltd parte.

Ce se atinge de vchia, apol §i cu acestea n'o p6te maIbine sc6te la capta. Cad standa, dupa cum se va vedémai pe larga In capitulula urmatorti, la fe-care yam& sute §imil de dracI, unulti maI urn, maI Infioratora §i maI Indräs-netti deck altula, cum se apropie sufletulti, Indata lla In-

Mayer, Conversations-Lexicon. Dritte Auflage. Cuy. Seelenwanderung.Vag cap. urm.

437

cunjurä din téte pärtile i, scotêndil cartea in care se aflänotate tòte p6catele, pàn cbiar si cele mai miel i maI ne-Insemnate, ale sufletulul c616toril, i le aratä spunilnu e voe sä trécä mal departe, si trebue sä se ducä cudlnsil In iada. Ba eI nu se Indestulézä numaI cu atäta, cinemarginita lora Mutate acaiza sufletula si de o multime dealte fapte rele, despre carl niel prin minte nu i-a trecuta.Ieail apoI cumpenele i, punêndu-lil pe dInsula Intio cump6näiar p6catele sale Intealta, Ila cumpenesca sä vadä cine emaI ela orI p6catele sale? i multe alte piedicepuml, dórä lla pota MIi din mânele Angerilora. Dar Ange-rula nu lasä de fela pe dracl sä se apropie de sufletil. lardacä vede cä nu e altù chipa de scäpare lice sufletuluIsea& baniI, ce i pusú pe crucitä, ceI din secria precuni

ceI ce i data peste secria de pomanä i sá platéscadraciloril ca dea clrumula. Asta-fela apoI, plätindil fie-

care varna, trecil t6te vämile pe rénda i plécä maI departe.Dupä ce a scäpata acum cu mare greil de vanti ajunge

la mica saù rächitä mare, iar nu departe de salca acéstadrumula, pe care ail cal6torita päná aice, se Inpärtescedou6 ramurI : unula si anume cela din drépta, care ducespre raia, iar cela din stänga care duce spre iadú, desprecare una bocetil din Bucovinä ne spune:

CA sunt douë drumurelecam greti de-alesú din ele:

Unulii bëtutti cu, spinT,Care duce la strAinT,Altula mi-T bAtutil cu flor!,-Care duce la surorl

la scumpif frior!.

lar una alta bocetil din Moldova, §i anume din comunaRäpciunl, lice:

(1) Burada, 'ninon-IL p. 91.

438

Ga sunt dou6 drumurcle,Unu-I tottl cu floricele,FlorI negrite si de jele;Cela-laltil cu busuiocilPar' cA-I unti pgrad de foci.' (1).

Sufletula nu scie acuma, pe care din aceste dou6 drumurIsä, apuce: p.e cela din stamga orl pe Gehl din drépta?

Dar angerula conducètoril nu-16 lasä sä, stea multi.'" In cum-penä, ci clacä a fosta bunt la Dumneqlett, Indatä ri aratadrumula Gehl adevèrata, iar dacä n'a fosta tocmal buna,atuncl 1111 lasd sa mérg5 o bucatä de loca §i pe drumulacel(t spinosa, ca sä vadä, cum e atuncl cand omula nu voescesä, asculte §i O.' Implinésc6 tòte Inv60,turile §i poruncile lulDumnelea. ApoI tla scóte iar la drumula cela adev6rata; §imergêncla mal departe ajunga la 1116rula-de-Stin-Petru, desprecare ama vorbita deja In cap. XIV §i. rang& care e Itntim-pinata de Dumneçleiä, de San-Petru, de Angell i la urmä,de prea-curata feciérä, Maria, care serie Mt-6) carte pre top(5menii, atatil pre cel vil 06'1 §i pre ceI mortl, insemnându-le tota odatä §i s6rtea ce-I a§tépta.

In fine, treckda puntea raiultd, ajunga tocmal de'nainteaportil acestuia, unde se aflä Fl6rea s6relui, care

ItnI judecA florileUnde li-sil mir6sele.

Aici apoI se opresce §i adästézA, sufletula pan la judepdasail judecata cea de pe urmet, la care va trebui sä, mérgä, WO',lumea ca sä fie judecatä.

Mal cu de-amòruntula §i cat se póte de nimerita descriec5,16toria sufletuluI, de pe pa'mtnta panä la loculti de repausadin cea-laltá lume, bocetula banaténa, intitulata epetrecerea

mortultd,» despre care ne-a fostil deja vorba mal sus, cândam reprodusil dintrInsulti unele citate, i pe care flù repro-ducema acuma In t6t5, tntregimea luï:

Trandafire, fire,Mi mar e§t1 la fire :Ce te-al zAbovitdDe n'ar infloritaDe ierr deminétAPAn'a4T demin4A ?LasA ciudA c'am privittiPara ce s'a despArtitùSufletti de la 6sADin lume frum6sA,Din lume cu sóre,Din vêntù cu rë'córe§i-apA curg6tóre.Trandafire, fire,116i1 mar e§tt la fire :Ce mi te-aT grAbitilDe aT inflorita?M'am grábitilDe am infloritA,CAcr vremea mi-a venitùCa qi tie de pornitADe pornitA cAtrA apusA,Unde sórele-1 ascunsil,

tóte florileCu tóte surorileSI-unde Fldrea sdreluf

éde'npórta. raiulurSA judice florileUnde mirósele.Cu de séra a plouatil,Cu de nópte-a'nseninatit,In ciorr brumA a cOutil,Mirósele s'orti pierdutti.Sufletti despArtitA

439

De multe mAhnitùPlécA i se duceMarea o ajunge:Vine marea mare,Vine'n tulburareGreil urlAndil

urducAndtiTótA lumea splimintAndü.Unda se aduceLumea s'o imbuceTotil mAlinT, cAlinT,Bra41 din rAd6cinT.Iar in ripa mArilorti,Unde-r braclult1 clinelorg,Treckórea apelorA,Sufletuld stAteaSi mi se ruga:

Bracle, Brade!SA-ml fir frate,Intindel intinde,EA sA le potti prinde,Virfurile teleSA trecil peste eleMarea in cea parteCe lumea-mi desparte.

EA nu potil intindeTu sA le poi prindeVirfurile meleSA. trecT peste ele,CA 'n mine a puiatilDin inimA spurcatilRo§u §oimuletilCu ochiulil sumetil,CAnd niel ver gindi

PuiT simtiSI-eI orti §ueraDe te-T spAria,In mare-T cddea

te-T ineca . . .

Las O. fie §I-a§a!Vine marea mare,Vine 'n turburare,Greti umblAndilSi urducAndùTòtà lumea spifimintAndü.Unda se aduce,Lumea s'o imbuce,Tottl mAlinT, cAlinT,Brat,II din rAd6cinT.Jar in ripaUnde-T bradulti qinelorti,Trec'ét6rea apelortíSufletulti stAteaSi mi se ruga :

Brade, brade !SA-ml fil frate,Intinde-ml intindeCa sl le potù cuprinde,Trupinele teleSA trecil peste eleMarea in cea parteCe lumea-mi desparte.

nu-g potil intindeCa sa le potI cuprindeTrupinele meleSA tree' peste ele,CA 'n mine-a puiatriVidrA latrAtere,ÓmenT pAnditére,Niel nu oiù gAndiPuiT te-ortl sim0,El mi te-orti lAtra

440

In mare-1 cAdeaSi te-T ineca . . . .

Las sA fie §I-a§a!Vine marea mare,Vine 'n turburareGreù urlAndaSi urducAndil,T6tA lumea späimintAnditUnda se aduceLumea s'o imbuceTotù mAlinI, °OABraq'T din rAdò'cinI,lar in rip mArilortl,Unde-I bradula 4inelorti,TrecUtIrea apelorùSufletultl stAteaSi mi se ruga :

Brade, brade,SA-ml fil Irate !Intinde-ti intindeCa sA le potti prindeRAdécinl a teleSA trecil peste eleMarea In cea parteCe lumea-mT desparte.Ed nu potù intindeSA le potr tu prindeRAMcinT a meleSA tree.' peste ele,CA'n mine a 'ncuibatilSI-apoT a puiatùGalb'én5 §erp6neCe piere de 16me,Niel nu vei gindiPuif te-orù simti

orù uera,Tu te-T spAimênta,In mare-I eAdea

Si te-! ineca.Las' sa fie II a§a!

Haf, brade, ha!,Multti m6 mar ruga!0 rugare mareCu multa rabdare.Brade, brade,Am §i ell unù' frate,Una frumosù pécurareltiSi are unù toporeltiSi are veriprIDoI voinicI feciorI,EI te vorti taiaSi te-ortl rtisturna.Maistgel vorù veniSi te vorti ciopliSi din tine-orti face,Ca sa fie pace,Punte preste mareS'aiba trecétéreSuflote-osteniteMil ra'fù pornite !

Bradu-atuncea se °IndiabSi trupinele 'ntindea,lar mortulù imI treceaUncle dorulti ilti duceaMarea Para numeL'aI-alalta lume.Pasti, suflete, pasd,Du-te far' necazilPan' veI trece tu cu dareCele grele Opte vame.Tine, draga suflete,Drumulti inainte.Pina veI ajungeUnde se infrangeDrumulù jum'étateCe locurI desparte,

441

Acolo sa stalSi séma 0, iaI,Ca-I vedea o salctiMare §i inaltaSala aplecataSi cu frunda Ian.Sém' ad iara sa iaT

spre stanga scl nu-in! da!,CacI in partea stangaE calea cea strimba,Strimba §I-astupata,Cu lacrimI udata.Apof totù in aia parteSunt campurI uritil arateSi cu spinI IC seménate.Acolo-I ;Una betrdnegii-t' iea palo§ulti din Mang.

Ci sa dal in mina drépta,Precum firea 41 arata,C'acolo tu ye! aflaSpre indestularea taCampurI fruméseCu flor! alese,Campuel d'ale arateCu florr sem6nateFlorI tu ve! culegeSi dorull va trece.Si apol iar sa staISi séma sa iaT,Ca'n doué razéreVa fi cate o flére,Flére la pämintùNe-ajunsa de véntti,Fliíre la ré.c6reNe-ajunsa de sére,Tu sa mi le iaT,Ca sunt florI din raiti.Apo' iar sa mi te duct

Pang. candil vet sA, ajungTL'alil mè'rt2 mare de San-PetruCu ajutorula luT San-Medru.MAru-I mare si rotatil$i de Ole aplecatilCu virfult ajunge 'n ceriù'Cu pelele pan' la mArT§i pe villa e infloritùIar pe Ole impupitil.Josù la rAd6eind.E linl Until*Acolo-T Santa-Marie,Cu not mila jet sA fie.CAMtorl eati maT treccaEa spre totT se induraEa pe toV if adApa,Drumurile le-arAta :-Sufletulil din apA bea§i elil lumea o uita.IarAsf calea sd-tI apucTPAnA cand veI sA ajunglLa mAndra rachitdRAchità 'mpupitA.Nu-Y mandrA rAcbitd,RAchitA 'mpupitA,Ci mild sA-1 fieTotil Santa-MArie.In hainA alésä,Haind de miltasA,La masA chititA,Masd. infloritA,$ade si scrieMaica-MAriePe cel vil ei pe ceT mortI*i.-0 insérnnA a ice' sortI.Régl-mi-te tu de eaCella viiloril s'o iea,

442

DórA cA s'a indura$i 'ntre vil te-o insemna.Dar ea nu se va 'nduraIntre vil a te seria,CdcT céla i s'a implutil,Condeiulli si l'a pIerdutil,Dar tu reigA-mi-te bineSA te iea in raiù cu sine,DacA nu mi te-al rugatùGaud a intratilScris6rea 'n satt.Apol iar du-mi-te du-tePe cArArf bAtuteYana' vel pëtrunde$i tu veT ajungeTocma 'n pórta raiulaiUnde-I flòrea selreluT.Acolo sd. te oprescI,Acolo s'adApostescf,$i astéptA cu rAbdareCeasulil de reinturnare,CA elil va sosiSi tu veT veni:DacA cerbiT voril ara,Ciutele vorti sem'énaPAminte, pAminte!De all inainteIan sA-ml fiT pArinteSA. nu te grAbescfSA m6 putreqescT,CA acumu-V dati$i nu le mal ieallSpatele meleIn bratele tele$i fata d'a meaSub pajistea ta (1).

(1) Sim Mangiuca, Calindariti pe an. 1882. Oravita-Brapvil 1881. p. 121-134.

443

Cu privire la partea Intaia a bocetuldi acestuia, adicala trandafira, una fragmenta, tota din Banata, si anumedin &Ica, comitatula Torontala, adunata de Vi6ra Magda,ne spune urmätèrele :

Firòie, firòie,Firil de trandafira lCe te-al zAbovitilDe n'al infloritilMat de diminé0Ca ierT diminétA ?

Ett n'am zAbovitti.La Ele-am plivitil,La ele cu lacrimT,CA s'at'i despärlitilThara MariutADe cAtrA mAicutA,De cAtrA tAicup,De cAtrA frA0orrDe cAtrA surorTSi de cAtrA junT,De vecinil bunT . . (1)

Altd fragmenta, totd despre trandafira, din comitatula Ca-rasa-Severina, com, de da loanü. Popovicl, sun:a asa :

FiroIlTo, firoIllo !Firtl de trandafirti!Ce te-aI zAbovitaDe n'al infloritti51-asta diminé0Ca ierT diminétA ?Eti m'am zAbovittiSi n'am InflorittiCA sòre-a sfintitilSi n'a rësArittl,CA N. s'a pornitù

(1) Gazeta TransilvanieI, an. LIV. Bra§ovil 1891. No. 22.

444

Po drumù lungù si latù*i. nu s'a'nturnatù. . . . .

S. Mangiuca, culegkorIulil suscitatului boceta bAngténii,scrie cu privire la trandafirulù, despre care ni-I vorba, ur-matórele:

«Fórte memorabilä si de mare Insemn&tate traditional&este alegerea si punerea Trandafirulut In capulti cânteculuI.

«Trandafirula nostru este de asemenea origine cu tpcco-TayoXXoy din limba greca cea noug, si Ins6mn& rosa, ma.

«Rosa este cela maI Imsemnata simbolff alt."' frumusetfl.Achiles Tatius lice: Rosa este frumusetea p&mIntuldi, luminasi ochiula plantelorii, simbolula amoruhri si alt.]. Vineril. Rosaeste bucuria qilelora si a órnenilora, frumusetea gratiilora, a-mica museloril si a nimfeloril (1).

«Trandafirula, dup& sciinta simbolia mitologic& (2) In-sémnA: a) until simbolti de amóre consacratil Vinerii (reginanaturel) care este urc,litórea vietiI lnfloritóre, dar trandafirulfitotil odat& insémn& s i lórea mortiI; de aceea se si aflä. In-taiga pe crucile de petr& ale mormInturiloril (3). Dreptilaceste de mare Insemnatate este si acea Imprejurare cumcä chnteculil nostru, In tntroducerea sa, Intrebuintéza tran-dafirula In ambele sale InsusirI lnsemnate aci: a) ca fl6reavigii, de óre ce ca atare i se Impedia. Inflorirea la privi-rea despArtirff sufletului de trupil, adec& Incetarea vietiTacesteia; b) ca flére a mortif, iar pornesce si infloresce,cAcI mcírtea este Inceputula vietiI viitóre.

«Din tóte aceste se dovedesce vechietatea si InsemnatateatraditiuniI trandafirulul In cântecula mortulul la RomânI (4).D

Asa dar, dupd S. Mangiuca, trandafirula din cestiune, In-

Dierbach, Flora mythologica p. 157.Nork, Etym. symb. mytholgisches Real-Würterbuch. 1V. P. 185.Calind. cit. pe 1882. Nota dela Strigoi §ti Moroi p. 127.Mind. cit. pe 1882. Nota dela p. 127.

445

sémn5,: a) .fiérea vieil, b) flérea mortii credinta de-spre dinsula e feirte veche i anume greco-romanh.

P6te fi yi aya.Se vede Insä, eä. Mangiuca a uitatil sail péte niel n'a sciuta

cà trandafirultt §i cu deosebire cela glbatica jelca unù rolaf6rt6 mare In mitologia daco-romand, cacl atuncI de bunäsémá ar fi avutil cu totula altà pArere despre &insult-1.

Trandafirula, nu numaI dup5. credinta Românilora din Buco-vina, Moldova, Téra-Românésc5, yi Transilvania, (1) ci chiara celoril din Banatil, (2) fiindil bine-cuvtntatil de Dumnedeilare putere sá departeze de locula, unde se afla plantata,precum .yi de casa, la care se punil rämurele verdI de alesale, nu numal téte relele, ci tota odatá yi pre t6te spiritelecele necurate.

Mal departe ramurelele cele tinere de trandafira, poporulale tntrebuintézà pentru vindecarea celora stricatI de Vént6seprecum i pentru vindecarea celorù cuprinyl de asulti editrèzl (3).

Véntésele Insá sunt sinonime cu lelele, despre car): amin-tesce primula fragmenta de boceta reprodusa mal sus.

Prin urmare eü sunt mal de grabä. dispusa a credebocit6rele banAlene, °And aU compusa i rostita pentru pri-ma 6rà cuvintele privit6re la trandafiril aa avuta In vederecausa 13610 yi a mortil repausatulul, ele adec5, plânsaasupra trandafirulul : de ce acesta a fosta. aya de I'M la fire,de in'a odr5slita i inflorita mal de grabA, ca sä, aibade la tine lua rAmurele tinere, odrasle noue, unicele bunespre vindecarea i tnsänètoyarea celora stricatI de Vêntése

sail I& i cuprinyI de Cdsulzt edit

Diet de M. Nistorti com. de da. Rom. &mil.Arth. und. Albert Schott, Walachische Marchen. Stuttgart und Tiibingen

1846. p. 298.S. FI. Marianti aTraiulafirulU de camptin publ. in «Albina Carpatilorao

an III. Sibiiü 1879, p. 282-283.

446

In credinta acésta a mea m6 intaresce Inca çi aceaprejurare cä cuvintele privitóre la trandafira se bocescil nunurnaI in legaturä, strinsä, cu cele-lalte din carI e alcatuitaupetrecerea mortului,» adunata de Mangiuca 0 nu numaI Indecursula petreceril mortulul la mormIntil, ci i mal 'nainte,pe cand se OA mortulil in casa.

Dovadä, ea upetrecerea mortului» culésä. de Mangiuca nu edin capula loculuI unù bocetil de sine statatoril, ci o compila-tiune mal tardie din mal multe alte bocete, Gael tnsa, in chipulacum sunt in0rate, se potrivescil de minune unele cu altele.

Marea din bocetula banatanil, la care ajunge pentru pri-ma 6rä, sufletulti repausatului, Insémnä, dupä, Mangiuca,Oceanutri Greciloril vechI, earl I0 Inchipuiaü el e unilce Incunjurä, pämintulil, i ca dincolo de Oceanit zace cea-lalta lume (1).

Acésta mare, Inchipuita dreptil riti, care incunjura pa-mintula, este «sorbulü pdmintuluin din pove0ile çi mitologiadaco-româna, care forméz5, marginea, hotaruhl intre cele douäluml, i preste cari trebue sa tréca omulù dintio lume intealta,de pe unil tärêmil pe altulil (2).

Ea insemnéza insa i riula de foe4 (vedI fig. alaturata) sail. apa cea fárá funda din apocrifele cre§tine.

Bradule.i dinelorg din ripa mariloril, care formézà treckéreaapeloril, e sinonimú cu abuSe'nula dineloran din povi0i1e rom5.-nescl, care asemenea insemnéza treckórea apeloril (3).

Acestil bradil inchipuesce 'pe de-o-parte luntrea lui Charondin mitologia veche, iar pe de alta parte pomula din apo-crifele cre§tine, despre cari am vorbitil deja mal pe- largilin cap. VIII.

Hahn, Mythol. Paralleben p. 64.Mind. cit. Nota dela p. 123.S. Mangiuca. CAlind. pe 1882. Nota dela p. 126.

447

Puii de pima, ceI de vidra saú vidr6ne precum §i cel deprpéne, nu sunt alta ded,t vamei saù tedharii, adec5,earl! stail In calea mortulul la vdmi §i voescil resturnaIn ap5., adecä In foculti celil nestinsil alú iadulut

Drumula, care se'mpatlesce In dou6 1-amurl, celb' de-a stângace duce spre iada i celO de-a drépta ce duce spre raia, easemenea celuI din mitologia Romanilora, earl a00erea cre-dean di se'mpa,rtesce In dou6 ramurI, unulú, i anumedin stanga, care duce la iadü, iar °elf' din drépta la Elisea (1).

Iata ce ne spune Virgiliil despre acésta:«Aid este loculù, undo se desparte drumula In dou6

pärtI. Celil din drépta duce pang sub zidurile luI Ditis (Ju-piter) celil mare; pe acesta ne este calea spre Elis; Insà pepartea sang5. esercitézä. elù (Ditis) pedepsele i trimite laTartarulil cal afurisitù (2).D

Campiile cele frum6se, cu florl alese, sunt câmpiile celelntinse §i frum6se din prejurulil raiuluI, adecà campiile eliseiceale Greciloril §i Romanilorù, iar cele pline de spinl §i märà-cinl sunt câmpurile de prin prejurulii iaduluI.

Ce se atinge de .1116rula-lul-84n-Petra, apoi de lina On-tana, care dupä. Mangiuca Insemnéz5, riulti Lethe, adec5, Muhluitä,riI din mitologia greco-romanä. (3), precum §i de Sankt-Maria, sà se vadà maI sus, unde am vorbitil despre t6teacestea mal pe largO.

Marianescu, Cultul6 p6gAnù i cretina, t. L p. 346.Aeneid. lib. VI. 640:Hic Ices est, partis ubi se via findit In ambas:Dextera quae Ditis magni sub moenia tendit,Hac iter Elysium nobis; at laeva maloruniExercet poenas et ad impia Tartara _mittit.

Mind. pe 1882, nota dela p. 132.

448

XXXIII.

VAMILE.

Dintru Inceputil totl AngeriI eraa bunI, blânçli i binefä-atorI. Mai pe urmä, Insä, uniI dintre dlnsil, nemultämindu-se cu fericirea i puterea ce le-a dat'o lora Dumnec,lea, voiräsä, fie asemenea acestuia, sä aibä adec5, i eI aceeast pu-tere i staptmire, märire i strälucire, pläcere i tndestulare,care o avea Dumnelea.

Insà prea puternicula i prea dreptuld Dumnelea nu putitsä sufere acéstä sumetie i Indtrjire din partea acelora, car'aa tosta creati de dinsul'a anume ca sä-la asculte, sä-1 ser-véscd i sä-la preamaréscl Drepta aceea, cum a simtiti,";ela ca o sérnä dintre AngerI s'aa revoltata In contra sa, nui-a räbdata nicl una ,minuta maI multa tntru imp6ratia cerut-lui, ci i-a scostt pe top atarä i i-a aruncata In Intunere-culü de yea V6Onda Ins& cä pica prea multi dupäolaltä, a poruncitil de-odatà, sä, stee fie-care acolo, unde aajunsa. i asa, Implinindu-i-se porunca, cel: ce ail fosta ajunsaacum pe pämInta aù r6masa pârta In qiva de 41 aici, eelce nu apucase a pica pepämtnta spanzurä, si acum triaera, iar ceI ce ail rèmasa In cera, se afld si 41 acolo,

449

numaI atancI se cob6rd pe pämtnta cand le poruncesceDurnnelea (1).

IngeriI, earl ail Mmasa In cera, se numescil §i ast5.0etngert i precum aù fostil la Inceputil: bunl, blançtf, ascul-tätorI §i bine-voitorl omenimeI, aa sunt eI i acuma. Celce ati calutil pe päminta prefäcuta In drad, §inu destulil cá el' nu ascultä de poruncile lui Dumneleil, darniel pre elmeni nu-i lasä in pace. Din contra, voinda a faceIn ciuda lul Dumneleil pentru c'à i-a aruncatil din cera,.cautä, téte chipurile i mijkicele cum aril puté Indupleca §ianrägl pre címenI, ca i aceOiasä, se abata dela poruncile lui,

urasc'ä, sä, se Inyle, sä se carumnieze, sä se bath*, §i oincíreunula pre altulú, mal pe scurta sà comitä totil felula de p6cate-strig6t6re la cera, ca in chipula acesta apol, depärtändu-I§i instrainându-I din ce In ce totti maI multa de Dumne-Oat i trä'gèndu-I In partea lorù, sä pótá cu ataa mal' lesne

mal uwra umpleg iadula cuCeI ce spinzura In aeril, car'l asemenea s'ati prefäcuta In

drad saù diavoli, ne fiindu-le de fela Incuviintata a se 'n-tòrce ind6rèpta In cera, de unde ail fosta alungatI, niel ase coborI la fratiI lora de pe pämlntil ca dimpreunä cu ace-§tia sá ademenéscA pre 6meniI eel vil' la tota felula de färä-de-legl i nedrept* ci silii fiindil a petrece vecinica in aera-nu aù altä putere asupra omenimil decat atäta cá lovindu-sevre-una orna cu fruntea de unula dintre dIn0I sä-ltt facäca sá rätäcésc5, §i prin rätäcire sa-la nenorocéseä. (2).

Insä el nu se multä,mirg, numai cu atäta, ci In neastêm-pèrarea §i nemärginita lorti Mutate voirá sá aibä, maI mareputere. Dreptil aceea, nu multa dupa cäderea lora s'ati strInsa

Com. de d-la Av. MacoveI, preota In Badeutil, i d-Iti I. Georgescu,vétAtor4 In Secadate.

Com. de Av. MacoveI, preotil.

Mariann, Inmorm. la Romani. 29

450

cu totff la unil locil, ail tinuta sesie §i s'aa tntelesa ca sàfach de pe pamtnta §i pand la ala treilea cert.' mat multevelmi §1 la fie-care vam,et sd oprésca sufletele 6meniloril re-pausatl, carl calétorescil de pe pämInta spre ceril, sä, le cer-ceteze §I cumpènésa faptele cele rele, ce le-ail facutil Inviétd, §i apot cum vora vedé ca numal ce§-ceva ail Oa.-tuita sa," nu le lese de fela a trece mat departe, ci a le opri§i a le arunca In focula vectnica §i nestinsa ala iadulul (1).Tota atunct ail hotdrItil el ca fie-care vame§a sä-§I facà ocarte mare din file negre §i sä, Introduc5. IntrInsa cu Werealbe téte pkatele pand chiar §i cele mal miel §i mat netn-semnate ale tuturora 6menilora ca la timpil de trebuintä,sd, o aibd din demand spre a le aräta sufletulul calètora,In cast' cand acesta aril vol sa, le nege (2).

cum s'aa sfdtuitil, a§a ati §i facuta! In seurta timpilIntrega vèzduhula dintre pämtntil §i ceril tila umplurd devetmi, numite din causa acésta §i. vamile vaduhului (3).

Ins'd câle vamt ail fAcutil el de teite niment nu péte sä.

scie. Unit credil i spuna cd aril fi fdcuta epte (4), altitnou6 (5), alVI dou6-spregece (6), altil dou6-deci "i patru (7),

Com. de d-ld Av. Macovei, preotti in Badeutti .si I. Georgescu, inv5t.in Secadate: «Se crede cl vdmile sunt diavolil, carl ad fostfi aruncatf dincerti si s'ad opritil prin vOzduhd ca A tin5, calea mortilorti.x,

Cred. Rom. din Baia, Moldova, com. de Tait' Zaharescu, stud. gimn.Com. de d-14 Av. MacoveI, G. Tomoiagfi, si I. Avramd.Mangiuca, C5lindard pe an. 1882, Brasovd. 1881, p. 129.Ii5nd Becinégä, porile publ. in Familia an. XI. Buda-Pesta 1874, p. 269.Com. de d-ld Av. Macovei, preotd In Badeutd, At. Germand, stud. gimn.

de Iced din Crasna, Nic. PrelicI, stud. gimn. de locd din Bréza ; Diet. deElisaveta Agapi din MAnAstieora, si com. de fluid sai G. Agapi, stud. gimn.

Com. de V. I3urduhosd, stud. gimn. de loca din CAmpulungd, I. To-nigarid, stud. gimn. de iced din Funduld-MoldoveI, Al. Bacid, stud. gimn.de iced din Stupca, I. Avramd, stud. gimn. din Todiresef si Solonetd, M. Jem-na din Balacéna, G. T9moiag5, si Tad Zaharescu, din Baia in Moldova, Al.Boierd, din Transilvania.

451

§i iar5.§I alta Greda c5, ara fi f5,cuta chiar nozt8-qeci

nou6 (1).CeI maI multI RomânI Ins5, sunt de pttrere ea ara fi dou6-

deei i patru de vetmi.Cum se numesce fie-care vam5, in deosebI, cum arat5, ea,unde anume e a§ezatä? Despre acésta asemenea nu se

péte sci §i spune cu t6t5, acurateta.Cu ti5te acestea insA unele numiri totu§I ni-sa cunoscute.

A§a una dintre dinsele se numesce vanza tdlharilorit.In privinta acesteia una boceta din Banata ne spune ur-

m'Atórele :

La veimi cand ve! treceFrica ve! petrece ;Dar tu veI lua

din sial ve! da,Te-1 rescumpëraCu nou6De vame§T tálharl (2).

Alai departe se numesce una vama furtulu saú furtufa-galui, alta a ueiderii, alta a omorului, alta a be0ei, alta a des-franáriI, alta a ldeomiel, alta a ne'ndreptatirii, alta a in-vrcijbirii., alta a sudalmei, alta a fermecatoriel, alta a vrei-jitoriei, alta a tutunului sati a fumatului, §i iarki alta a min-ciunii etc (2).

In scurtil çlisa fie-care vama are numirea sa proprie, i incare privintà a p6c5'.tuitil omula mal multa pe päminta, la aceavam5, e mal tare pdzita i cercetata sufletula

Ce se atinge de forma §i constructia lora, apoI creda §ispuna unii cà ar fi fácute ca nisce u de fiera, prin carI

Francu, op. cit. p. 174. Com. de d-111 Rom. Simu, gOmuld are A, trdclpeste 99 de vdnii.)

I. Becinéga, op. cit. p. 269.Com. de I. Georgescu, invèt. i de An. Pletosil din Riid4enI.

452

e nevoitil sà tréca sufietulti; iar altiI cLt ar fi ca unù felt'de zaplaur saü gardurI Inane (1). Ccl mal multl Ins& 41Inchipuescil ca lntre pamlntil i ceril, saù maI bine list].Intre lumea acésta i cea-laltä, earl' sunt foirte depärtate unade alta, ar fi inOrate trite() distant& anumit& una de alta,tocmaI dup.& cum Bunt In lumea acésta stalpii saù rohatcelede pe Fang& drumurile cele ImpératescI, din care caus5, apolse numescil ele lu unele parti §i sttilpf sail rohatcf sing.rohated (2). De regula Ins& cele mal multe varnI stint ae-zate pe malurile apeloril marl' §i ale pAraeloril peste earl'trebue sufletula oinulul numaI decat sá tréch In calkoriasa, care duce la rani (3).

Cea mal de pe urmä, §i totil-odatä §i cea maI fior6sapericubisa vam5, se c,lice G5, este o punte fórte lungä, darnumal ca unghia de gròsä, i ca muchia cutituluI de lata,care duce peste unil iazàrü fara de fundil §i Intunecosil,In care se aft' totil felulii de gangänfl, unele maI unte §imal fiorése decat altele, precum balaurl, §erpI, solomâsdre,§opârle, bròsce etc (4).

La vama de langä puntea acésta, numita §i puntea raiului,e a§a de Intunericil c& nu se vede nicl mana, de-aceea e

feirte greil de trecutil peste dinsa. Daca sufletulil celulrepausatil e Mae p6c5.tosti, cum pune piciorulil pe dInsa,deauna pica tu iazäril §i se duce In iadil, iar daca e nevi-novata §i drepta ca lumina, atuncI scap5,, trece maI departe§i se duce In raid (5). Celoril maI multorii suflete ins& tocmaI

Com. de Nic. Prelic i Gheorghiu, stud, gimo.Com. de At. Germana', stud. gimn.Cred. Rom. din Stupca com. de Al. Bacia, stud. gimn.Cred. Rom. din TodirescI i Soloneta, com. de I. Avramil, stud. gimo.;

a celora din Stulpicanf, com. de Nic. Cotlarciucti, si a celora. din Baia, com.de Tita Zaharescu.

Com. de N. Cotlarciucil i Titu Zaharescu.

453

and se aflä la mijloculti punta acesteia i speréz5, 05, suntscdp,,te de pericolulti cela mal mare, le iese Inainte o meifetiar dindärèptil unù edne. M5,ta vrea numaI dec'át sä, ledea losa In iazdra, iar cállele n'o lasd. In fine sosesce un4oma, §i daca sufletul5 treckor5 are vre-o pard la sine vi

i-o dd, °mula acela alungd mäta vi-I ajutd s5, tréc'd puntea,dacd n'are cu ce-I plAti, atuncI e pace de dInsulti, c'äci omulùI15 lasá i trebue apoI sä, cadä In iazdrula cela' färä, defund5. (1).

De-aicea vine datina Românilor5 de-a pune mortulul Inmând o luminitä, de cérä cu unù b5.nutti lipitú de dinsa,anume ca avénd'ù i pringléndti lumina sá vadd pe undeare sä, se ducá, vi platind5 bdnutula multa, sd-111 trécd decea-laltä, parte (2).

O sémä, de Romä.nI credù i spunil cá, puntea mitaca efacutä, peste iacl2-4 i se Impartesce In treI pärti. De pe parteaIntdia pica numai elme,ni1 ceI mal p6cätovl, de pe a douacel mijlocil, iard de pe cea din urmä, numal ceI ce aú férteputine 'Acate. Cel ce a5 picata de pe partea din urmä f6rtelesne potù s5, scape vi s'A iasd dará,. La cap6tulù puntilInsä, n'el pe unde se coborl, vi de aceea trebue sä sardCelort ce n'ail de felil p'écate le dd Dumnegeil aripI vi, Inloca sd sard, sb6r5, (3).

Cum cd puntea acésta e Intru adev6r5 cea de pe urmavamd, vi cum ea sufletulti, trecèndu-o pre acésta, nu aresd mal trécä niel peste o apd, pár15, podù saú alt5, punte,se iede Inca i dintr'o icalä férte r5spänditä', la poporul5romana din Bucovina, care sund : «t1-0 plati la puntea

Cred. Rom. din TodirescI si Soloneta, coin. de I. Avrannl.Cred. Rom. din Todirescl i Soloneta, com. de I. Avrarna; a celara

din StulpicanI, com. de N. Cotlarciucil.Crcd. Rom. din StulpicanI, coin. de Nic. Cotlarciuca.

454

raiulA» alas' C? Çi l'oig da (lucrulù cutare) la puntearaiului», sag: alasa edi le-i vedea la puntea ceea ceInsemnéza atata catù nicI-odat5, saù abia dupa mórte.

Pe langa cartea eea ngr4, despre care amil amintitù malsus, fie-care 060.* de dradi ce stä de paza la vamile desprecarI ne-a fostù pan& aid vorba, sati maI bine disù fie-carevame§ti maI are Inca s'r cate o cumpn saù ctintarti, cucare cumpènesce i cântaresce faptele èmeniloril dupä mew-te (1). DecI, curn sosesce sufletulti la vama, Indat5, esteopritti i 1ntrebatil de tóte faptele sale cele bune §i celerele, i dac5, nu se aft& Cu nimica vinovatil, atuncl flÙ lasasà tréca maI departe (2); daca e Invinovatitù cu ceva

pòte aduce aminte sati anume nu voesce a spuneadevèrulù, cugetândù ca In chipulil acesta se va puté maIlesne i mal de graba mântui, atuncl draciI scotù carteacea négrä i prindù a-i cell dintr'lnsa t6te pécatele, delacelti mai mare si pAn5, la celti mai micti i nelnsemnatù, §idaca In acela§I timpù' n'arti sc6te i angerulfr séü condu-c'étorti o carte albd, care o duce cu sine í 'n care se aflaIntroduse Vote faptele omuluI cele bune cu ¿itere negre pefile albe, atuncI sufletulù, neaducêndu-s1 aminte cu de-amè-runtulti despre tòte faptele sale, lesne ar puté cadé jertradiavolilorù l'éutacio§1 i Inselatorl (3). Daca se adeveresceca are cu multù mal multe fapte rele deal bune, atuncIniel angerulù conduc'étoril nu pcite sa-I ajute nimica ; iar(lac& are atatù fapte bune catti §i rele, dar nu se scie cuacuratéta care dintre dinsele platescil maI multù, c5,cI atatùdiavolil catti §i Ingerultt ce conduce sufletulù, vrea sa aib5.

Cred. Rom. din Fundulil-MoldoyeI, com. de Merchesti si a celoril dinSecadate, com, de d-16 I. Georgescu.

Cred. Rom. din Balac6na, com. de M. Jemna.Cred. Rom. din Baia, com. de Thu Zaliarescu.

455

cea mal mare dreptate, atuncI se punti In cump6nà si secumpenesca, i anume: sufletulii dimpreunä cu faptele salecele bune Intr'o cump6nä, iar' faptele cele rele Intealtä cum-p6nä, i daca cumpeneseti faptele cele bune pe cele rele,atuncI sufletulee scäpati.1 si merge In raiù, iar daca nu, atuncIpkatele 11ü traga In iadti; dacä, are pe-atate fapte bunepe °Ate i rele, asemenea se pote mântui, &del archanghelultitotil arunca din faptele cele bune In cunip6ná contra celorilrele anume ca acelea sä. tragä, maI multri (1).

Cu tete c'ä dracil sunt fOrte rigurosI Intru cercetareacumpénirea fapteloril omenescI, totusI sufletuln p6te fértelesne sä, scape din ghiarele 10111 i sä se ducä mal de-parte, daeä la fie-care vamk unde este opritti si 'nvinova-titil nu numal de faptele cele rele, carl lntru adevèril le-afácutil, ci ciliar si de multe altele ce nu sunt adev6rate,scéte ate unií colacti si cate unil baria dintre colaciI i baniIce s'ad data de pomara s6.,raciloril peste salasi1, când i s'adusil corpuld la grépa, si le dà draciloril ca plata (2).

Dacá e. p6cAtosil si pe M'Alga aceea niel nu are cu ceplati pre vamesI, atuncl e val' si amara de dInsulti, cäeiatuncI cu tétä, Intrepunerea archanghelulul sati a Ingeruldiconduckoril, nu pote sá scape, ci trebue numai deck sä.mérga In iadú.

De aceea e bine ca fie-care °mil sä-sl platéscä singurilvdmile pâ.nä ce e Mol, In viétk dänd In acelasI timptipentru sufletele celorú morp cate ceva de pomanä (3).

Cred. Rom. din Crasna, com. 4e At. Germana; a celorti din FundulAMoldoveI, com. de Const. Merchesil; a celoril din BAlitcéna, com. de M.Jemna; si a celorti din Secadate In Transilvania, com. de I. Geagescu.

Cred. Rom. din BalAcéna, com. de M. Jemna; a celort1 din FunduldMoldoveI, com. de Const. Merchesil i a celoril din Mrm6stidra, com. de G.Agapi.

Com. de d-lt1Rom. Simu.

456

Daca nu tocmal tete, apoI de bun5, sém&cá partea ceamaI mare a credintelaril, cuprinse In capitolula de fatä, sebask& pe -Rap sf. Vasile cela o4, despre care ne-a maIfostti vorba In decursula acestul studiiI, si in care nu numaIc5, se afla t6te vamile vezduhului lnsirate, ci totii-odatä i hírtepe larga descrise, si pe langà acésta representate Inca siintr'unù felil de icónd. (VezT figura altiturata).

T÷ ,

;'S N, ....'...,_. . .-...---,....... .--.,.....- .:_,._,..-.., ..--,,...,

' 7:- ...,.L.1.7_71:-.,..___,._ .-..-. - --. .-'--rff,-.--.....,...'',- -,-7,''...-'4'.-,-r............. .". ..,..-,..tti -, Vb.

Inq . , VPIri ,,...,.; '..-4:i. # '. ' ' tp

1 '6'i gO. 04; 1.,f', t 1-., t ''Y J1 del,' &lit. ':. )).',).1, (

rinnumnnulTIET1111,21717011111111rellIMM WEIV1111111177 PIMIMT,111111Th 0,17MIMITIO11. ....4 \ ,

IlLI?

GIITIMMT,111A17117-,1111M1 nrin--rtnnummr.,mmtorn, , j i1 -1114rMTITIV, ITTIFITHIV VITMT MITIIMI, 7117PITIT 4140 ....,. ,,,, ,..,63: Ix 1 : %.,UrrT )1 wirr 0,.. mini IT11:11 ,,,r Wm, ,

... ,11111111 -4, TIMM 11.117 :. ,,;f11111111r

1114H""77:"" irtt7. 7r4 M5

. ' 1

Mtn ,11,1rT / MN i mu ' "egerlmi ..' mrim . , _ /In, ,.) rr.K.!..-imni....,,ImmY. vanint, 4...mmet` ,,-onfirsms.a....,...,trunt2,6.' umpro .errm,

IKO ANAINFMKOSATEIJUDEKATIADo M N1.1111INZS TRUJISUS HRISTO SI LANDON VE NIR E.

ily11111141"'111,1_111.11qi?0u.

LAVAIdi,

Mariana, Inmormintarea la RomAcif. Pag. 456.

rah

457

XXXIV.

IADUL O.

Poporulil romänil de pretutindene privesce raiula §i iadtclaea dou6 luml opuse una alteia, diferite In teorie de credintäde lumea reala, sub care cuvIntù Intelegfi lumea v5dutä denoI, In practica el 'ins& nu socoteseil a fi niel o diferinta.

Distanta §i. locula sunt punctele, In carl nu coin* cidil.0 splendére mare §i provenita din apropierea divina, in

ceea ce privesce raiulil. O suferinta Insa §i. o Ingrozire cumuItti mai mare, de cum este In omenire, In eeea ce pri-vesce iadula, §i acésta din lipsa completa a DumnedeiriI.

Iadulii, dup5, credinta Româniloril din Tera-Romeindsvd, seafla In interiorulii.pamIntului. Una Intunericil nedescristi seafla acolo, §i In ela ratacescil sufletele cerorti p6cato§1 §i latimpurI hotärlta'unele continu5,, altele mergil sa-1 la pedépsala care sunt o§Indite. Unil arda In foca, altiI sunt mancatlde ViermI, altii j6c5, Intr'o arie de maracinl, iar5, altiI Ott&Incin§I pe dracil, earl' ail fostil causätoril pkatuiriI Ion).Omil pe omil nu se vede, nicI mu pOte Bei ceva de pe pa.-mil-1M sail dela eel moil ce sunt In raja, sail chiar acoloIn iadti, NumaI rugaciunile familiesi, bisericeI §i. ale gracilorti

(1) D. Stilnescu, op. cit. p. 326-327.

458

precum i pomenile ce li se facil pota sá le mal u§ureze dinaceste chinurI (1).

Unil RomânI din Bucovina lnsa credil §i spunil ca iadulgara fi o gr6p5, fòrte adanca §i colosala de mare In fundulapamIntulul, uncle cat e lumea, arde foca, dar cu tòte acesteaniel cand nu e lumina, ci tota numaI Ihtunerica din causafumulul celul mare, desa I Innaclu§itora, care iesä, din acelafoal. Altil din contra, 10 Inchipuesca iadula ca una felilde casa saü mai bine clisa ca una fela de cetate colosalade mare, situata lnteo afundatura férte Intunecésa i urIciósade sub pamInta §i Inconjurata de jura Imprejura cu zidurI

lte. i precum o casa de rIncia are necesitate de WAusciorI §i uO saü alte obiecte, a§a are ci iadula, cu aceadeosibire numaI ca pe cand noI Intrebuintamil pentru asta-telade lucrurI cliferite lemne §i pietre, pe atuncI pentru iadamaI alesü pentru tälpile acestuia se Intrebuintézä babele celerele §i cu deosebire vrajit6rele, carile cat aa traita numaIfapte rele ail Malta.

In mijlocula iaduluI sta pe unil scauna de fiera Scaraofchi,Imp6ratula Intunericulul, iar Imprejurula lui milde drad §i drac6ice, unil mal urltI §i maI slug cleat altil,carI se'mpartesca In mat* multe cete §i cart chinuescil precel nelegiuitl i p6cato0 In totil chipula; i anume: pre unitII punil tntr'una cuptoril mare de foca friga, sail 11 fierbaIntr'o caldare de arama In care se Oa sméla clocotitóre,pre altrf II piséza lntr'o pitia de skit, sail II puna In lulele,§i-i fuméz5, ; §i iar4I pre altiI Ii batil §i chinuescil cu bice§i harapnice de pide, sail le scota limbele §i le str6pungil cunisce ace InfierbIntate.

La uca iadulul, care e alcatuita OM din flea', stail c,li §i

népte dol diavoll, cart' lnclémna pre totl ceI ce treca pe acolo

459

sä Intre In näuntru, i respingti pre totI cel ce ariliésd afard din iadO, ca sá scape de muncile cele crâncene (1).

In pérta sati usa iadului se mal afld inca si 116rea ma-culta, care asemenea ademenesce pre suflete ca sá Intre In

dupd cum prea Jesne ne putemil Incredinta despreacésta din urnaäbirele versurI dinteo doira poporalti dinBucovina:

Darä flórea maculuT5écle 'n Orta

totti cresce i 'nfloresceMulte suflete-amáigesce (2).

Imprejurulil iadului se afld una felti de câmpie stérpd,ca i cand ar fi arsd de foca. Iar prin campia aceea trece(capa Scímbetd,» care se revarsd In iadù. De aicl apoi sibldstèmulil «duce-te-as cu apa StEmbetei,» adecd : lua-te-ardraculil sa nu te mal Védil!

Drumulil ce duce la iadil e plinú de spinl i märacinl.Cu tOte acestea irisa sufletele eelorú péc5,tosi ajungil pe de-osutd si pe de-o mie de orI mai de grabd decata celora dreptI In

De aici se vede cd vine apoI si c,licala Românilort dinI3ucovina:

haT, haTPan' la raiti,Cä pfin' la iaddE num' una gardilqi-acela-T spartti.

T6te sufletele celorü pëcdtosl mergil de-a dreptulil in iadti;

Cred. Rom. din BAlAc¿Ina, com.. de M. Jemna; a celori1 din Ropcea, corn,de Em. Cuparencu; a celord din StulpicanI, com. de Nic. Codarciuca, si acelora din Fundulii. Moldovet com. de Const. Merchesil.

Mariantl, Pousil pop. rom., i. II, Doine si llore, CernAutl 1875. pag. 93.

460

ale ceIorti maI pupal pècätosi Insä, dupä ce ail trecutil VA-mile si se credil a fi acuma scäpate de orI si ce primejdie,ajungéndil la gura iadului, care este o präpastie Ingrozit6resi fòrte mare si 'n care seaflä,' felti de felt' de balaurI, so-lomäsdre, brósce rai6se, serpl i erpcíice, precum i altegängäniI uriciòse, carI foscäesctt ca nisce viermi, candsä, tréca peste puntea raiultd, care duce peste acea präpastiespre raiti, se trezescti de-odata si pe neasteptate a pica depe punte i cadil In iadti.

Insä sufletele, ce se duct', dupà despartirea loril de corpti,In iadti, nu r'émânil acolo pe vede, ci ele stati numaI untitimpü hotäritti, adeeä, panä p6catulti. Dupà aceeaiestt din iadil si se dual anumita dintre iadtt

raiii, unde petrecti apoI 'Ana la judecata cea de pe urmä (1).RomániI din Transilvania creda ca iadulti e o pe,,tera In-

tunec6s5, in päminta i anume de desuptulti raiuluI. Gura,prin care se duce In acea pesterh, se numesce «gârUciulípdvantuluk» Acea pesterä servesce ca locuintä, la o mulpmede diavolI precum si la o mulpme de suflete de-ale celortiIntinati cu pècate (2).

Matti iadulti, catil si muncile, i tcíte cele-lalte, ce semaI petrecti inteinsul0 precum si'n nemijlocita lui apropi-ere, adeseorl le intimpinämti nu numaI In vorba de téte

ci si intr'o multime de povestl, legende, colinde sialte cântece poporane atätti din Bucovina câtil si din cele-lalte ten locuite de llománI.

Asa InVo poveste din Transilvania, intitulatä « Vizora,eraiula aflämti urmätérele cu privire la uneledintre muncile iaduluI:

Cred. Rom. din Ropcea, com. de I. Cuparencu ; a celoril din Stulpi-canI, coin. de Nic. Cotlarciucil, precum i a altoril RomanI din Bucovina.

T. Simonti. W. Schmidt, op. cit. p. 43.

461

«Petru luä, c5p6stru1ti, se duse la stava de cal §i inca"-leca pe calultr, care era mal' slabil deck toti caiI din aceastava. Calulti i pled, cu elü i ajunse la o gr6pet. Acolo sescoborI de pe calti, tlù lovi cu vätrarulti In frunte, de careloviturä tntr.o clipitä se prefäcù stanti de péträ, iar41 se seobori n gr6pc't 0", intra in ceea-laltei lume.

«Griji Insä bine de sfatulti data de socru-sèti, ca sä, nuuite nimia, din ceea ce va vedé.

«Adecá ce védti?«Tota lucruri de cari multil se minuná.» Mal IntAiti trecit

pe langä unti oniti acoperitil cu 99 de tolurl, tôte noue no-ute, §i totu-§1 murIa de frigt.i.

Mergêndû maI departe védii una °mil acoperitti cu una'tolil de totil ruptil i suptire, iar pe elti ploua cu zäpadä

totu§I II era caldtl.uTrecêndil pe langä ace§tia, nu departe vede untt alta

omti, aezattl cu spatele pe pamintti, pe care doI servitorlcu unti sucitor5 Ilú lndopati cu mancarea, ca pe o gäscsá,§1 totu§1 se väeta cá e flämAndil.

«In alai loa" vèclir unti omù slabil de toar ca o lespede,§i mânjitil cu smellä, pe care altI doI servitori tia jupuiatiçi iar 11 trägeail pielea de pe elti.

«Mergénda maI inainte, vèi und omü cufundatil tri-

teunil lacti pAnä la grumazti, pe care, cand se Incerca sàiasä, Iiìí lovia una herbece cu capula In frunte, In cât iarcädea in

«Trec'éndti de ad, vé;lit unti bolnavù, zAcéndil in pata§i tutti strigandti dupä ajutoril, dar nu venia niment

«MI Muno vèslir unù omti spanzuratti de limbä.«In alfil locti v6c,lit una ornú legata de m'Ara i de pi-

cióre la mânI trägead Acá' bol, acum tntr'o parte, acumIntealta.

462

«Nu departe dela acesta II veni lnainte und päzitord, careMI lntreba:

--(Lee cautI pe aid, pämratenule?«Cautil pe Maria-sa Domnuld Geld betrand, din satuld

nostru.«Ce aI cu elii?

.

«M'a trimisil Maria-sa Domnuld celd téneril, sä-I aducilcor6na.

«Te du pe aicI In colo, cad tocmal acum bea spadinteunú isvord, veçli-lil colo ?

«Vedil!---«Se duse Petru, vi °and fu Inaintea lul, II säruta ma-

na, vi-I spuse din ce pricinä a venitil.d-o dad dar, c,lise -- vi ava numaI asta aVn adus'o dela

eld, i-o dad ca sä me limpeçiescil vi de asta.apicendil aceste, lua corema de pe capil vi-o puse In

manile luI Petru.(Apol iar vise:--(Acura spune-mi, Petre, ce-ai velutil, aicI In lumea

n6strä?00 Märia-ta, cä multe am velutd!«Ce ?

«Intaid am vegutti und omil acoperitti cu noue-lecIvi noue de tolurl, t6te noue noute vi totuvi Ingheta de frigd.

«Scil, Petre, ce Insemnéza acésta?«13a nu scid!

«Ascultä dar sail spund. Fie-care omd pan& traescepe pämIntuld nostru pecätuesce, iar &And pecatuesce, calcalegea lui Dumne(leil. Pecatuld 'Ate fi mal uvord sail maigreil, dupä cum e vi fapta. Dumneled nu lasa. niel undpecatil nepedepsitil, numaI atuncI cand ()Muhl cunoscendu-v1grevéla sa se Int6rce cu iniml curata. Apol unele pecate

463

sunt marl, pentru c5, le vedema ì noT marT. Dar maT suntunele pècate, earl nou5 nu ni se para marl, i totusT suntmarl. °multi acela, pe care ral vèdufa Intaia 6r5., pentruaceea tremurä de friga sub nou6-c,lecT i nou5 de tolurT,tóte nou5 noute, cad Oil, când a fosta pe pämtnta, nu aa data nicl unta vestmlnta s6racilora de pomanä.

aEla n'a facuta ceea-ce a trebuita sä fad, i pentru aceease pedepsesce. Asta nu se vede asa p5cata mare, dar totaLlte mare. Altula iar face ceea-ce nu trebue s5, tacä; asta iare mare ptcata. Ce-al maT vèluta?

«Am v5lutti una oma acoperita cu una tola de totasuptire i ruptta, i totusT asuda de calda.

«Ved1, Petre, acela a fticutti gracilora vestminte depomanä. Ce-ai maT vèlutti?

«Am vèluta unti malt' cu spatele la p5mInta, pe carefla Indopaa altT doT 6menT cu sucitorula, si totusl striga c5,m6re de Rome.

--aVecp, Potro, asa se pedepsesca ómenil eel lacomT lamâneärT i lAuturT. Ce-aT maI v6duta?

«Intr'unta loca am vègluta una oma de tata slab(' casi o lespede, i mOnjita peste tota trupula cu sm(515,, pe care,tota ila jupuiaa si iar trägeaa pielea de pe elk Asta ce vasä lnsemneze?

Petre nu intelegT ce insemnéza, cu tete ca ewall de intelesa. Asta e ped6psa 6menilorti doritorI de plä-cerl trupesci. Trupula e slaba, c5, i ra släbita elti, e ne-gru pentru c5, l'a Inegrita sufletula, pe care ra fosta man-jita elú cu atâtea spurcaciunT2 iar pro 15,ngd aceea mai cap6täca pedéps5, aceea ce al vèluta.

--«Ce-aT mal Oduta?«Am vèduta una oma cufundata intr'unta %ea, pe care

°And se'ncerca sä iasa, lla lovia una berbece In fruntecâta lar cAdea In laca.

464

«Omulti acela, Petre, cAtti a träitti, a totilacum vei cu ce se pedepsesce

uCe aI maI vNutil?tokm vèutù una ornû bolnavii zäcéndii inteunù patil

totil strigandil dup5, ajutorti, dar nu venia nimenI.Petre, °multi acela nu sl-a cinstita pdrinp. Ce-

aI mal v6gluta?«Mm véçlutù unù onati spanzurata de limbä,

«Vegll, Petre, acela a Injuratil pre Dumneleil si pre al.'ómenl, iar acuma se pedepsesce dupä cum i se cuvine.

mal vèqlutil?«Am véçlutù intiung 1°61 unti oral legatil de manl

de pici6re cu una lanyl mare si grost, iar de lantù la piciéresi la mânI trägeati câte o phreche de bol.

uAcela, Petre, pentru aceea se pedepsesce asa, c5.01. Inlume a jurata pe strambätate.

«Dar ce-aI maI vOutti?«N'am mal véçiutü nimicti!

maI véutù, &A, nu te-al dust' mal In colo. Darsa v411 allele, te-al Ingrozi, te grijesce dar sä nu ajungltu pe aicI. Dar feciorula meil ce maI face ?

uFace bine, cä,"-I sAnétosil!

«Cum o mal ducetI la olaltä ?de tota, cä m'a bAtutil de doué orI pe nedreptula.

«AtuncI e r6i1 de totil; m6 temil cá si elii va ajungepe aid pe unde-va. Te du, Petre, du-I coróna i mat iartä,si tu Gatti pop.

uPetru nu maI z5.bovi multú ci se duse pan& la gaurä,esì afard, se sui pe cala lovi cu vätrarulti In frunte, apoIInteo clipitä ajunse la socrula sèü Vizorti, craiulùserpiloril (1)».

(1) I. Pop ti Reteganulti, Pove§tT ardelenesa Partea II. Brawvil 1888. p..58-62.

465

In altä poveste, din Bucovina, ni se spung urmät6rele;«Vèdêndil sufletulg omulul Inteo érbA mare si frum64

nisce vaci bitióne, earl' de abia se puteag mica dintr'unglocg Intealtulg de slabe ce erail, i Intrebandg elg pre an-gerulg sëù conduc6torg de ce sunt asa slabe si nu daglapte, desi ag érba de prisosil, ângerulg II r6spunse:

«Acestea sunt vacile celorg carI le-ag &Ail de pomankdar pe urmä le-a pärutg r6i1 dupb, 'dInsele.

«MaI departe vèlsèndg elg pe ung prundg, unde nu eramal de felg iérbä, nisce vacI marI i frumése, cari de abiase miscag dintr'ung locg In altulg de Ind,late si grase ceerag, precum si o multime de femel i bArbatI, cari veniagdin tcíte pärtile cu donitele de le mulgeag, i Intrebandg preAngerg: de ce acestea sunt asa de frum6se, Angerulg II vise:

«Aceste vadi sunt däruite gracilorg din OM mima.«Mergêndg mal departe vede ung omg culcatil cu fata

In susg i cu gura cilscatä, iarä de-asupra luI ung sérpe In-col'äcitg pc rang& o créngä cu gura In jos si din gura lulcädea verina In gura omulut

«Acesta, Vise Angerulg, cand fu Intrebatily a orno-

rItg serpiI i, In loci"' s5,-1 arunce unde-va trite() gr6p6 sagtufisg, i-a aninatil perpräjinl In fatä sfintulul sére.

«La urmä vede o 6ie ea se scuturä de-asupra unul oral,ce trecea printr'ung focg mare. Intrebandg pre Angerg ceInsémnä acésta, Angerulg 11 r6spunse:

«Acesti1 omg, a clan oI de pomanä, i Una lorg, flindguda, liti scutesce acuma de para foculul. (1)».

Atata din poveptl!O legenclä din Bucovina ne spune, cu privire la iadg, ur-

mätexele :

(1) Com. de I. Tonigaria, stud. gimn.Inmorm. la Roman!. 30

Angeruld mortiT acumMe insotesce la drumdSi me trece pe la iada,Unde pecato§iT ardd.Va!! la allí cum me uitaT,Ce vequI me 'nspaimintaT!V641 balaurt cascanddSi din gura focti versandil,Curgandd ca und rid intinstiIn Negra ai nestinsti ;Si 'n frunte-T und dracti §edeaCu luda 'n brate ai-ardea.De acolo, la alfil vadti,Totti la iadd, la iadtl, la iadtl !O vafl iar' cand me uital,Ce vec,luT, me 'nspaimintaT!Velul popT multT ereticTCu dascall ai gramaticTAruncatT cu capu 'n jusdIn foculd cela flacarostl,.51 draciT iT impungea,Cu sulita-T inpingea.De acolo, la alta vadd,Tottl la iadd, la jada, la iadtt!OchiT cand imI aruncaTCe vecluT, me 'nspaimintaT!VeluT imperatT tiran!De gaturT cu bolohanT,In vapaia cea de focdDraciT batandulT de el jocd.De aicea, la alta vadd,Tottl la iadd, la iadtí, la iadd!Cu ochiT cand me uital,Ce veluT, me 'nspaimintaT lVec,luT talharT, uciga§T,HotT rapitorT ai punga!Vaetandu-se-amaratdIn vapae pana 'n &d.

466

De-acolo, iar la alta vaddTotti la iadd, la iadti, la iadd !De-odata cum me uitaT,Ce ve41 me 'nspaimintal!VeciluT unü carda de mueffTanguindu-se'n durerTSi dracT striganclti:. aste suntCe farmeca ai descantecd!ApoT de-aicT la altd vaddTotti la iadd, la iadd, la iadti !Iaraql daca me uitalCe vehT me 'mspaimintaT!VeluT altd ea:1.dd de barbatTDe betivT §i desfranatTTotI in Negra undati,

i. draciT il cufundati.Mal nainte la altd vadd,Totd la iadd, la iadti, la iadd.r.Mergêndd, daca me uitaT,Ce vegluT me 'nspaimintaT !VeluT dracT cu cangT tragêndd.Nisce muerT ai strigandA:Aste totd minciunT spuneatlPe multl in belea-T punead!De-aicT mergêndd la altd yac%Totti la iadd, la iadti, la iadd.In flacarT cand me uitaT,Ce veluT me spaimintal!VecluT negustorl in rinda,CariT inOla cand vindd:Unii cu maturT de &tiSe stringead eT amarad,AltiT cu cantare 'n nasa'Se vaTtail cu mare glasti,Altil cu lorfecl ai cotúil ducea para in notti.Mergandd de-aicl la alfil vadd,Totti la iadti, la iadd, la iadü,!

467

Spre tipetd cand m uitaT,Ce. ve4uT me enspAimintal!Vec,luT iar muerT in muncTCarT iqT lépedd al lord pruncI,Sad fárá milA i dordIn Ontece omorti.Dela celd din urmA vadd,

O colind5, din Banata deseColo 'n josti citrA apustiSére nu-I pe cud in susti;Ci e nord qi'ntunecime,.Sr-o grozavA adâncime,Unde muntiT varsA food,Dará marea-I totd potopti,Unde-I petera wart,De balaurT pAzitA,

De lerpT, fiare ocolità.Lângl pértA nu e nime,Péte s5. 'ntre ori §i cine,Dar nime de yoie bunAPe aicea nu s'adunA . . .

IcT e iaduld cold spurcatd,Pentru 6menT ref gAtatti!Da 'n lAuntru cine sunt?SA feréscA Domnuld sfintti!UngA pértä stag totd dracT

slujescd pentru haracid,$i pe nime el nu MO.Ca la lume s5. mal iasA!Carl mijlocti cine sunt?SA feréscA Domnuld sfintd !Sunt ceT MT in fierd legatT,PanA'n brAd in foal bAgap,Fripg de sete, mortT de Mine,Nime din el nu maT dórme,

Tall la iadd, la iadd, la iadd!Cânci stAtuT §i me uitarCe veluT trie 'nspAimintal!Vec,lul art,16ndd in vilvorTBogatI neindurAtorI,CariT WW1 s'ad veselitd

Vedi: (CAlindariulti poporulul: bucovinénd) pe 1891. Cernluti p. 69-70.At. M. Marieneseu, Colinde. Pesta 1859, p. 87.

seracI n'ati miluitd (1).

rie iadula

iDe

durerT, din dintI scar§nescilSi niel and se miluescd!Dar ace§tia cine sunt?SA feréscA Domnulti sfintdSunt ce l reI ce-ad omoritd,Traiuld vecliiicd §i-ad uritti,Sunt ceT reT ce-ad pAgubitdPe aprépele mAhnitd,Sunt ceT reT ce ad surpatdCas'altuTa prin pecatd,Sunt ceT MT ce-ad in§elattlSi'n minciunl s'ad spurcatti!Dar in iadd iar ce mal sunt?S5. feréscl Domnuld sfintd!CA sunt muntI de cel inaltrSi in grópA afundatT.Nu e cord, ci-sd numaT non,De 'ntunericd te 'nflorT.Niel o li nu e seninA,Foculd arde fleluming.Câmpurile s'at uscatd,Apele téte-ad secattl,Nu stint pasen, nu sunt florT,Numal jarti §i numaT non!SA feréscl Domnult sfinttiDe-a vedé ce-aice sunt (2).

O doinä, care am auc,lit'o Ina In v-ara anului 1871, peand in6 aflam ca studinte de clasa a -VIII la gimnasiuladin Beiu§fi, dela unil Romani*" de pe valea Cri§uluIne spune despre iadù urmateorele:

Prim'avara, dupa. Marta,Catrrt iadti ett am plecattt.Iadulti era incuiattiCu unti spinicelti uscatil.PuseT mana rupselSi in iada de locil fuse'.In iadtt daca am intrattiAcolo pOntt am stattiDe cetitulti popilortt,Cersitulti bogatilorti,De recéla flarelorti,De suerultt serpiloril!

Alta dointi, din comitatulii «Turda-Ariefii,» ne spune atatilIn privinta raiulz0 atti §i a

Pusel saua pe dol cal,suiT in sus, la raiü ;

&tiara fuse incuiatilDe treT ori am genunchiatti,La Durimetlea m'am rugatti,5i trei A.ngerT a manatti5i raiuld l'ati descuiatil.Ce-am vNutil, m'am bucuratti:TrupurT mandre i 'nflorite,Si de popa spovedite;Trupur1 albe i sp'élateDe popa cuminicate.Preste ele floricele,Unti pomti mandru de dauntt.,Pintre clómbe pasrele,Plis6rele frumusele.

468

iadultd urmat6rele:

Ett gandiT la mandra meaSA fie si pe-acia,Eti in raiti as1 rgmané.

Dumnecieti celi prea mareSe manie fórte tare*i treT angerT a manattt*i de mana m'atí luattz*i din ralti ea'

m'e* aflamtt langa iadü.Iadulü fuse descuiattl,Ce-am vtiqutti, m'am späriattz:Trupuri marT si putreqite,De popa nespovedite,*i vOuT pe mandra meaChinuindil doT dracr la ea.Mandra umbla sa se duca,

469

Dracii o faceati naluca ; i 'n tinsel o fuga lunga,Ea se I,ipä sa m'apuce. Dracil haida sa m'ajunga (1).Eù grabil facuT cruce,

A treia doinä,, din Téra Oltuluf, descriindil munca ju-ratilorti §i a birailoril celora 1'4 nedrepp, asupritori i ju-pitoe, ice:

Pus'am §aua pe doT cal,Sa m6 sul in sus, la raiù'.ladula era maT d'a valeSi fugeam in fuga mare.lar la uva iaduluIStag juratir satulur,Taie lemne dra culuT.lar' biraulti celg maI mareTinea pe dracu 'n spinare (2).

in fine o doinä. din Bucovina, i anume din comuna Ho-rodenicil, ne spune despre iada acestea:

Pus'am vaua pe do! calSi m'am dusg in sus la raigDe treI orT m'am inchinatg'Raiulg nu s'a descuiatg,Pus'am vaua pe-ung cocovg$i m'am dusg la iaotti in jos.

la grdzaJos la talpa haulutAm vi_idutii pe mandra meaVr'o cincI dracl ca mi-o bateaSange rog din ea saria,In paharg ea mi-lg punea:«Poftimg, bade, iea i bea,«Cad n'aT fostù stapang pe ea! (3).»

Doine, striEr,itturI si chiuiturI, culese de mal inv6tittorI zelost Bra-soya 1891, p. 276.

Idem de eadem p. 182.(Aurorq, roman5,» an. I. Cern6,4 1881, p. 46

-- 470

A§I puté sä, maI reproduca Inca multe alto poesii po-porale. Creda insä, cá i acestea ne vora fi de ajunsa sprea ne Incredinta: ce trichipuire are poporula despre iadg pre-cum §i despre téte cele, ce se petrecil intrInsula.

Se nasce acuma tritrebarea: Dela cine sa fi adoptata popo-rula romana tcíte credintele acestea ? Mo§tenitu-le-a ela .delastramo§iI s6I, san pote le-a Imprumutata In decursulil tim-puluI dela alte popáre cu totulù straine?

Dad,' amú sta sa reproducerna tae cate creluta po-pérele pagane din vechime, precum celea ce le Greda i is-torisesca popewele creOine din timpula presenta despre ladasaa Tartarg , §i din bite acelea amü voi sá facema o con-clusiune, ama merge prea departe, §i nou6 niel timpulaspatiula nu ne permita s'o facemn acésta.

Crea' deci ca ne va fi de ajunsti §i numaI una singuradin Virgilù, care ne da o descriere amèruntita de téte celece le crecleati §i istoriseaa ceI vechl atata In privinta lar-tarului cata §i In privinta tuturora celoril ce se petrecatrInsula §i'n apropierea luI.

lata ce ne spune«Enèa, uitändu-se Imprejurulti sù, zaresce pe loca sub

o stánca din mana stanga zidurI late Incunjurate cu untimura Intreita pre carI le Incunjurä, una torenta repede cuflacarI arlét6re, Phlegetteon din Tartarti, §i Inv'èrtia stancileresun5,16re. In fatä se aflä, o pérta mare §i stalpI de *lavirtosa, a§a ca niel o putere bärbatésca, niel chiar locu-itoril cerescI (c,leiI) nu sunt In stare sa le sfarme ; se ur°5,una turnft de fiera pana la cerurI, §i Tisifone Imbracatacu o hainä sangeròsa pp..zesce c,liva i n6ptea Intrarea (tinda)l'ara sä, dérmä. De aicI se auliaa gemete §i r6sunail lo-viturl grozave; apol unù zinganita de fiera §i de lanturltaraite. Enèa, statti pe loca §i Inspäimintatil asculta cu urechia

471

vuetula. O virginá, spune-ml: ce felurY de crime sunt acestea ?prin carI pedepse se urmärescil ? Ce vuetil ava de mare

lmI vine la urechi ? Atuncl Incepù preotésa sá vorbéscd ast-felt': Duce renumitil ali.1 Teucrilorti, nici unuI omù nep'étatanu-I iertatù sä calce preste pragula sceleratilora; Ins& pe minepunêndu-m6 Recate In fruntea dumbrávilorii avernice m'aInv4atil pedepsele cele decretate de del vi m'a pur-tata prin Vito locurile. Rhadamantus are cela mai sceleratilimperia, elLi biciuesce vi ascultä cerceandil InvelAciunilesilesce ca cine-va sä märturiséseä, celoril de sus acele crime,de cart bucurandu-se pe pämtntil amânà prin o ascunderezadarnicä cäina, sperand o m6rte târie. Tisiphone prey&dun. cu bice bate, insultânda, pre eel vinovati vi amenintândaou stânga, chiamä verpil cel grozavI, cetele furiòse ale su-rorilorti. Acuma se deschida portile sacre sarindil din tIp-nile teribilù resunät6re. VedI ce päzitortí e In vestibula (lalntrare)? ce arätare pAzesce locuinta (infermila)? In läuntruvede Mc& mat 1nfuriatä gigantica Hydrä, cu 50 de gurI negre.Acum se deschide tartarula de dou6 orI In o präpastiese estinde sub umbrä. (lit Intunerica) atán ¡neat se péte uitade acolo In sus la Olimpula eterici1 alú ceruluI. Aicl se aflänémula anticti alú pámlntuluT, Titanil, cart lovip de fulgerase lnvirtesca In fundula celti mat de jos. Aict am v'éduta vipe gemeniI Aloidl, corpurl uriave, earl* se Incercarä sá surpecu mánile cerulti celi1 mare vi sa-la arunce jos de pe tro-nula cerescil. L'am *tun vi pe Salmoneil cum e pedep-sitil. Imitândd flacárile luI Joe vi sunetele OlimpuluI mergeaacesta triumfändil, punêndil la träsurä patru cal vi scuturandao fAclie la pop6rele grecescl i prin mijlocula cetätil din Elis,vi cerea pentru sine on6rea unut çleü, elü, nebunula, careimita furtunele i fulgerula celü neimitabilú prin aramä.prin tropotula cailorti celorù potcovitl. Insä, pärintele celtt

472

a-totil-puternicil arunca prin noriI ceI desI arma sa (fulgeruld),eld nu aduse niel faelil, niel luminI de resin"5. (pacurA) fu-megät6re s'i llil dobort la pämtntil cu und vIrtejd teribild.Chiar si Tityon era de v6lutil, copiluld pämtntuldi ce creazätéte, ald dirdi corpil e lintinsil peste nou6 jugere de pämtntilsi und vulturd mare cu unil ciocil Indoitil, ciupindu-I sprepedépsä inima cea nemuritére si m6runtaele cele bogate,se nutresce din ele vi locuesce sub pieptuld celù Inalid, sifibrele renäscute nu se lasä In liniste. Ce sä mai amintescilde LapitI, Irion, si de Pirithous ? de-asupra carora cat peaci amerintä sä. cadä o stânc5, négrä, si aceleia care cade11* urméza una asemenea eI; sofe aurite cu perinl Inalte strè-luciail pentru 6speri si bucate pregätite cu luxil regalil se aflailde naintea ochilord lord. Lang& dInsi1 se vedea cea malmare dintre furil si Impiedeca a atinge bucätele cu mänilesi radieändil Melia se se61á si strigd cu glasil tare. Aid seaflail aceia, carI catil trairä ail fostil fratI urgisiti, orI prinaceea a alungarä pe pärintele lord si fatä cu clientuld seIncuiarä cu averile sale cele aflate, nefäcêndil din ele partela aI si, näscèndu-se cu acésta cea mal mare cértä, si aceiaearl sunt biciuitI pentru adulteril si urmandil armelord ce-lord nelegiuite nu se silirä a calca credinta promish sal:6-niloril s6I, si acum linchisI astépt5, pedépsa. Nu incerca a scicare e pedépsa si ce feld de crimä sail sòrte i-ail aruncatiäIn pierçlare. Unil rostogolescil o stânc5,' uriasä, altil atarnä,trasl pe razele rotilord; sade si va vedé In vedi nefericituldTesed si de totil némuld Phlegyas admoniaza si inv6eä pintreumbre cu véce tare: «Inv6tatI dreptatea, si admoniatI fiindiä,lnv6tatI a nu urI OM» Acesta vindù pentru aura patria vi-Iimpuse unil domnil puternicil ; eld lag pentru plat& sä. selipséseä legile si O. se deslipésc5, . . . Tog cutezar5, a co-mite mare nedreptate si a-vI Insusi aceea ce ail cutezatd.

473

Daca asI avé o suta de limbl si o sutä de gurí si. o «Icede lierti puté intelege tòte felurile crimelorti i n'asilputé percurge tòte numele pedepselora (1).

Mata din Virgiliii!Asem6randil acum sirele acestea ale luI Virgilü cu celm

ce se di& In privinta iadulul si a fnuncilora dintr'InsultiIn « "Viga Sf. Vasile cela noa» precum i In «61/Noria MaieitDomnulia la iadan (2) lesne se va puté convinge orI si cineea mancile iaclului din cartile saù mal bine qisil apocrifeledin urma sunt numaI nisce reproducen l schimbate i adao-gite a celoril c,lise de Virgiliil i pote ca si de allí autorl pa-ganI din vechime.

Ce se atinge de credintele Românilora despre iadil, apolacestea Greda' ca se baséza parte pe cele spuse de Virgiliùprecum si de altI autorI strabunI din vechime, si parte peapocrifele crestine, carI tratéza despre aceeasi materie.

Aeneid. Lib. VI, v. 548-627B. P. Hasdeu, Cuvinte din béttkint t. II. BucureseI 1879. p. 301-367.

474

RAIULO.

Raiulil, dupä, credinta Românilorti din pra-l?omcinésca,e opusti cu totulti iadului. Elti e locula, unde suffetele ce-lora dreptI se potti odihni In pace, bucurändu-se de vederealui Dumnedeti. Durerea si tntristarea nu se potti niel candstabill Itnteinsull Din contra, In elti domnesce o bucuriefara de sfirsittl. Dumnedeti ocupa locula cela maI de cinste,de unde rèspandesce t6ta marirea sa, iar In jurula luI staticei fericitI in mal multe cete si petrecti mancanda si Una',ceea ce si-ati datti In viata loa' sati ceea ce li s'a ponzanuitade mumä, sora, rude, epitroptit si altiI.

Daca ceI repausati ati terminatti de mancata si b6util cc:teace li se dedese, atuncI e foirte gretl, cacl faca' si eI zImbreprivindil la alta.

Acolo, in acelti loca de fericire, se tntainescti sufletele.celorti morti, fratiI cu frati, cu surorI, cu prietenl; pärintficu parintiI lorti, si acestia cu mosiI si stramosii lora. Um-brele unel generatiuni tntregl se strängti in jurula vre unuievlaviost stramosti, si se spuntl multe despre viata si rela-tiunile lortt in raiii.

475

Dacá cine-va a muritil neimpAcatil cu sufleteleIona nu se mal pot(' Impaca niel odatá. Sufletele 10'11 färavoe fuel unula de altulil §i se privescil cu dispretil. De aceeaeste bine ca celil ce se simte c móre, sä, se Ingrijéscä,ca acestil momenta sä apuce nelmpäcatil ca cine-va.In colo totulil merge In lini§te §i pace, fie-care Ii cunóscedreptula SÙ, certe nu se aflä (1).

RomâniI din Bucovina spun cä raiulti este o gradinäferte frumósä, strä.'lucit6re, care e lmpodobitä, cu totilde florI mirositeire §i pomI roditorl, In earl cant& felt." defelil de pAgri. MaI pe scurtil téte frumusetile §i bunatAtilelumil sunt concentrate In acésta grädina.

Raiulú se aflä. In ceril saù, dupà cum spuna unil, pe pa-mIntultr- din cea-laltä, lume.

In mijloculil raiulul sta trisu§I Dumnec,leil pe unil scaunilsträlucitortl de aura, Impodobitil cu diamante §i alte pietrescumpe, lar Imprejuruhl lui se aflid totù felulil de mese Itntinse,pline cu felurite bucate i lAuturI, din earl mAnancä §isufletele drepilorü, lndemnate flindil de cetele angeresdi casà mänânce i sä, bee din orl-ce le trage inima.

In raid Ins& nu-I este nim6rul altuia iertatti sà intro, färdnumal sufleteloril celorti drepte, bune, alese §i plä,cute luI

Dumnedeil., carile, dupb, ce ail intrar", se desfätézä,.apoI Int6te bunAtätile (2).

La up, raiulul stall dol. Angel/ saù archanghell cu säbil,earl' p6zescii ca sà nu intre orI §i cine Intr'Insulil, ci numaIcel drepV, numal ceI vrednicI (3).

D. StAnescu, op. cit. p. 326.Cred. Rom. din Ropcea, com. de Dn. Cuparencu ; a celoril din BAlit-

céna, com. de M. Jemna; a celoril din StulpicanI coin. de Nic. Cut1arciuci1§i aceloril din Fundul-Moldova com. de Const. MercheVt.

Cred. Rom. din MIA c6na, com. de M. Jeinna, i a Mora din Bilca, com.de Iust, CArdeiil.

476

Altil din contra creda i spuna ea la 1.1. a, raiulul st5. Sdn-Petru cu unù mänunchia de che In mana, care asemenea nulasa pre orI §i cine sa Intre In nuntru, ci numal pre ce dreptI,. Toff' In u§a saü pérta raiulul -maI sta Inca §i Fl6reaSora Sérelui.

In privinta aceste plante o doina din Bucovina ne spune.urnatérele:

Cate florr sunt pe paminta,Tóte treca la juraminta,NumaI Fl6rea sérelul

ede'n OrtaFace loot' sufletulur

odihnä trupulta (1).

Imprejurula raiulul se aflä campil Intinse, maI tota a§ade frumése i pline de bunätatI ca

Prin mijlocula acestora campii trece una nil mare §ilimpede numita «Apa Duminicei», care se revarsä In raia (2).

Drumula ce duce In cea-laltä lume se desface dela unaloca In doI ramI, cela de-a stanga duce de-a dreptula laiada, cela de-a dr6pta trisa, care e presucatil cu tota felulade florI mirosit6re, duce spre raja, iar nu departe de acestatrece peste gura iadulia, peste care se afla puntea raiului,despre care ama vorbita mal pe largil In capitolula pre-merg6torh.

Romanif din Transilvania creda ca raiula ar fi o gradinaplinä de florI §i pomI trumo§I, situat5, pe una munte dea-supra iadului. In acésta gradina se aflä multime de angerlprecum §i sufletele 6menilodz celora bunI, earl träesca Intòtä lndestularea i fericirea, avênda linaintea lora meseIncärcate cu tota soiula de mancarl §i lAuturI.

Mariana, Poesii pop. rom. t. II. Cern5.14I 1875, p. 93.VedI despre ac6sta i B. P. Hasdeti, Dict, limb. rom. t. II. p. 1288.

lar fericift se considera aceI 6menl, carl cata traescaaicl pe pamtnta, sunt milostivI, °Ad el prin milostenie 41mântuesca sufletula de munca cea eterna i dupa mérteajunga la fericirea eterna, care e adev6rata tericire. Deasemenea se considera a a, fericiti §i aceia, carI In acéstálume patimesca mal multa, crec,16ndu-se ca-§1 iaú pedépsaIn lumea acésta §i ca 'n cea-lalta lume nu vora maI avénimia' de suferita (1).

Mata raiula, cata §i celea ce se petreca tntr'Insula ade-se orI le tntélnima §i In literatura poporala.

A§a legenda poporala din Bucovina, din care ama repro-dusa o parte In capitolula despre iad, urmanda mal de-parte, çlice:DecT acea cale WandaSi mar nainte mergêndtiIn drépta cand in6 uitaT,Ce v6dur, m6' bucurail

raiulfi cela frumosilCa sórele luminostiSi mese intinse 'n rindaPe ele t'ola ardéndil.Unde'mprejurti drepOT staSi bucurie gustaJmpreunä. däntuindilSi pe DumnegleilIntealtti locü iar mä uitaTTotil la raiti, la raiti, la raiti!V64uT sfinV prea luminosT,ApostolT i cuvio§T,Si ceta de mucenicT,De tinerT, b6tran1 si miellmpreunä däntuindti

477

Si pe Dumnedeti slävindtl.Intealtù loctí iar in6 uitarTotti la raiti, la raiti, la raiti!V6duT i sfinte muerTPetrecandti in mängäerTCu tununT de diamantii

pod6be de brilanttiImpreunä däntuindtiSi pe DumnedetiDecT de-acolo lar plecaTTotti la raitl, la raiti, la raiti!Ce v6dui m6 'nspäimIntaTV6du1 raiulù incuiatilPóte pentru-alti mea pcatti,Paula vremea de judetti,and va sta Christosti in jetti,Ca sa judece pe tos!,Pe ceT viT si pe ce! mortT (2)

Com. de d-14 T. Simona.Calind. pop. bucov. cit. p. 70-71. O variantà a acesteI legende vecji-o

la Sbiera, Colinde, cemtece de stea si uriiri la nuntI. CernitutI 1888. p. 63-66.

/

478

0 doinä poporald din Transilvania ne apune urmatòreledespre raiil :

(Ind viata ml-am urittiIn cale lung'am pornitilSi la raiti ca am sositti.GAsiT raiultt incuiattiSi tare m'am sup6ratti,Si-am pusti mana pe lAcatttSi-am picattl la grett pëcatilSi 'n genunchl cA am picattiSi la TatAlti m'am rugattt:Raiulti de ml-a descuiattl,Ce-am vgluta m'am bucuratil,Era nisce pgsAreleCanta nisce glAsureleDragti mi-ar fi sA fiti cu ele (1).

0 colindti, din Banda, in care asemeneasunä, precum unnéza:

ede, Delmne, cine-ml ede,*ede Petru 'n campulti verde,Colo susti la rgsAritti,Uncle sóre s'a ivitti,Pe piciorulti celti de plait'',Langii pcírta cea de raiti,Totti imI cantA, privighézti,Si 'n lAuntru eltt nu lasA,Fgr de-a sci §i Dumnec,leil,Dumnelett §i sotulti ski.Domnulti la raiti ajungeaSi lul Petru cA-1 (*ea:Spus'am, Petre, sit nu uitlOrT grad sunt, orT avutT,SA nu-1 1a0 in raiulti metiDe-ati flcutti in lume rki.

se descrie raiulil,

LasA tu, dup'alti meti sfatti,Pe ce! ce golf ati imbrAcattiSi flAman41 ail sAturattiSi seto§T ati adApatilSi scarbitI att mangaiatti!lar Petre-a cuvintata:

«D6mne; t6te-am ascultatti.«Petre! daca-! lucru-a§a

Raiulti imI ve! arAta,Pe cel bunT sA-T pottl Ma!

«Winne ! pot1 de locti infraCA e'mp'érAtia ta!Domnult1 sfintti atunc! pA§ia$i'nainte cl-I venia:Ingeril 0 CheruvimiT.ArchangheliT, SerafimiT

(1) Grigore Sima, Cantece populare din Ardélil, in aConvorbirl lit.) an.XV. Ia0 1882. p. 226.

Totil cAntAndil §i tAmáindilSi in mAnT fAcliT tinêndil.$i pe Domnuhl raid purtatil,PAn'ce raiuld a Watt'.Pe-urmA. Domnuld celil cerescilSéde'n trond dumnedeescd.LAngA trond se adunaTop in raid cAp maT era:Prunculep de-I mititeTCa §1 nisce AngerelSi feciorT nevinovapCu florT alhe'ncununapSi bdtrAnT incAruntip,De pdcatuld lord cAitT,FebOre, muerT, babe,Care de fire n'ail fostil slabe.Domnu-atuncea a grAitd :

479

(1) Marieneseu, Colinde, Pcsta 1859, p. 84-86.

«IIlord! eti am venialSA v6 v6dd, cAcT v'am iubitil,Voia mea ap implinitd!

D6inne! miluesce-neSi de WI scutesce-ne!Top cAnta §i se 'nchina.Domnuld sfintil se bucura.Raiuld e ca §T-o grAdinA,Unde-T qiva totil seninA,Si nu-1 nòptea 'ntunec6s5.

i nu-T scírta ticAlósA.CAmpurile inflorescilfail muntiT inverdescdPA.'së'rile dAntuescd,Apele se limpedescdSi ceT bunT in vecT trtiescd ! (1)

480

JUDETULC.

Cand voril fi pe t6te paraele i vadurile apeloril morI,lar pe la rèspantiile drumuriloril crAsme ; cand se vorilhaturile sí se vorti face arálturl imprejurula sateloril;

asid mosnegn cel de 60-70 de anI, carl aü copil casa-toritI, se voril linsura de a doua érá, i vorti lua fete dela16 20 anI;

cand sfredelula va caclé dreptti In com6ret (1), iarsi argintulil se vorti varsa pe Otä fata pAmIntuluI;

când se vorú Inmulti (5meniI ca ciupercile, de nu-I va maInc5pea pämlntulù, i neavêndil cu ce se nutri se voramânca unuld pe anula ; când émenil voril fi numal ca nisceclucaläI de marl i vorti Imblätì cate 12 lIntr'unti cuptoril.sala când voril fi asa de mitad lincat 12 insl voril trebuisà Int6ra cu drugiI (pariI) unù oil de gAinä; cand

O fi anulti ea luna,Luna ca sëpfémâna,S6pfémAna ca sliva,

(1) 0 sémg de stele pòrlit In poporil uumele de Comórd, altele de Sfredela.

481

k5i 4iva ca dasula scurtü,Iar cIasulü ca until minutü (1);

când va peri rusinea din lume si eel' tinerI nu se vortisfii de locii de cel liétrani ;

cänd bogatii, de ce vora avea mal multil, de-aceea vorttInsela si jupi maI tare pre cel sèrmani, luandu-le s't pu-$inulti Jodi cu totil felula de apucäturl si mij16ce;

când va veni Antilicirsta pe lume si se va amesteca In tetetreburile, smominda pre 6menI la ton felulil de färdelegisi fapte rele ,

cAnd se va certa tatäla cu fiulä, mama cu fiica, trate cuirate, sorb, cu sord, vecinti cu vecinti, bärèndu-se ca nisceorbl ;

cänd va peri OM dreptatea din lume si nu vel puté-onicäiri afla, de-al cäuta-o diva mare la amiall cu luminaaprinsä ;

&And fiii nu vorti asculta de felä de pärintl, ci-I vorabate si omori, sail', dupä cum spune o poesie poporanä:

CAnd a bate fit' pe taIckCând a bate fiicä pe maIcg,Frate mal midi pe celü mal mare,&ma maI micà pe cea mal mare,Atuncea-I sfir§enia pamintuluI,Intunecimea seireliff,Potopulü creOinulul (2).

Atunct va fi sfirOula lumii, numitil altmintrelea si vrenteade apoi, c,liva de-apoI, lumea de-apoI, véculti de-apoi, ve-Wulf' de-apol, sfirsitulti véculul, céda véculuI, vremea Pal-nadviT, §i totti atund va fi §i sftrOtultí intreger omenimi,când cei viI plinI de spalmä si gréza, alergända in Ole par-Vie, vorti striga:

G. Dem. Teodorescu, Poesif pop. p. 422.«Convorbirl lit.» an. 1883, P. 289.

Marianfi, Inmorm. la BominT. 31

482

E0tI mortI sa intramti not,Ca e vremea de apon (1)

§i nemijlocitil dupä acésta va fi §i venirea de-apa precum0 judetula de apa sail judecata cea de pe urma (2).

Cand Ins& va fi s'a fie acuma judecata cea de pe urmctsail judefula de apoi atuncI Ingeril Domnulul, mat' alesil 'Ins&archanghelul Mihailil i Gavrilil, volt aduna unghiile celorilrepausatl, voril compune dintr'insele bucine, §i voril Incepeapot a bucina In cele patru cornurI ale lumil, andil de scires5. se adune Intréga omenire la judetti.

Matti ceI repausati dela Inceputulil lumit, adeca dela stra-mo01' no§tri Adamil 0 Eva, cat §i ceI ce voril fi pe tim-pula acela In viata, atata cre§tinil cat §i paganiI, cum yardauçii trigeril bucinanda, deauna se voril aduna cu totiI la unilloca ca s'a stee de tap, tnaintea dreptulut judecatorti.

Mormintele se vora desface, corpurile (5meniloril vorti In-sufleti iara-0, portile iadulifi §i ale raiuluI se voril deschideI tot! pan5, 'ntr'unulil: bunil §i 'VI, drepta §i pècatosil, cre§-

tinil §i pagsanil, cum §i In ce felil de vestminte voril fi

fostil ImmormintatI, a§a voril trebui O. se Infatiseze Inaintealui Dumnec,leti, ca sa-0 dee fie-carele sarna de téte faptele sale.

Iar Dorrinulil nostru Is. Chr., In cunjuratil din tòte partilede cetele Ingeresci, se va arata de odat a pe aripele nori-1061 ca una slire stralucitorsú Inaintea multimit adunate 0apoI aec,15.ndu-se, dupa cum cred §i spunil unit, pe unilscaunil de pétra (3), dupa altil Insa pe unil scaunil sail tronil

A. Pan, Povestea vorbei, III, p. 61.VedI despre tete acestea si B. P. Basdeu, Diet. limb. ist. si pop. a no-

mitnilora, t. II, p. 1233-1234, si 1336-1340.M. Caniana, op. cit. p. 129:

La ci ti-aI aseutil pi lumeDi me pedepsesei pi mine.Nu gandescI v'o dataCll-T merge la giudecatdLa divanu ceta di chiatrd.Undi mergi lumea t6ta.

483

strälucitoril, va sta la judecatä i va judeca pre fle-careleamèsuratil fapteloril sale:

Cura va fi Insä judecata aceea, ne-o spune mal pe largilurrnat6rea colina. din Transilvania:Evanghelistula MateiaA graita ;Hora :

Vécula lumil sa sfiresce*i judetula se gatesce.Domnula &alta n'a'ntardia,Ci cu IngerT va pleca.ingeriT vora trlmbita,Morii toV se vora scula.Si cela dreptil judecatoraSe cob6re printre non.MortiT când i s'ora iviScripturile 'ora plini,Domnulti pe scauna va §edea,MortI i vil de far ora sta,llärturie n'a chiema:Fapta nemrturisitaDomnulul IT e v6ditä.*i toV dreptiT vora albi,P'écä.'to§iT vorii negri!VaT ! ce spaima le-a veaPan' judqulti va e§i !*i Satana 'ntunecataSpre pgcate ce-a 'n§elata,Va grai inveninata :Dennne vedl cnna te-ati scarbitaViiT pe carT alBine multa tu ca le-al dataLi el nu te-aa ascultatil,Raiula mandru le.aT deschisti,Pentru darurT eT te-aa risa,*i de iadultt infocataTu prea tare i-alDelmne! lasa-mi-T tu mie

De acum pana'n vecie:Iadula cela de ingrozitaPentru cel r'éT l'am gatita!Domnu-atuncl va da putere*i SataneI, ce nu piere,Pana 6meniT sunt*i va fi amara de el!Pentru ceT ucic,16toriIadu-T mal ingrozitora,Vierml r6de, cand vora plangeSi vorti bea pahara de sange:Sangele nevinovata,Dupa. rèsplat'a strigattiPan'la cerulii ceba malPe talbarT T-a§tépta taretntunericula cela mare.Din fiera arsa i lanpuT grele,Voril sbera multa de durere.Pentru strambiT juratorT,Mincino§1 i vrajitorl*i mal multI ri fa'atorTVa fi numaT una cuptoria.Si niel unula nu va fiFar'de-a i se rasplati.ApoI Domnulti va grAi :Ah ! saraciT vaT de el!«lea-T, Satanà, du-1 pro en»Cerulti inca. plange-atuncTVgdênda paato§i'n muncI!'arà celorú dreptl va dice,Cu cuvintula blanda §i dulce:«SunteV binecuvIntaV,«De mine v'apropiatl

484

«SA v6 dati drépta cunung, «Cu ingeen voe bunA» (1).«Sa'mpëratimil impreunä,

T6te credintele cate s'ail ardtata In sirele de maI sus 41ail isvorula lora parte in apocalispula st. evangelista Ioana,parte In unele aril poporate de origind bogomilicd, precume bland' 6rä, si Alexandria luI popa Ioana din Sam-Petru (2).

At. M. iVlarinescu : Colinde, p. 90-92.B. P. Hasdett, dict, limb. rom. t. II. p. 1234 i 1336.

ADAUSO.

487

I.

INMORMINTAREA LA ROMANII DIN FUTILE ORAVITEI.

Se 'ncepuse deja-tipärirea studiulul de fatä, &And daddi peste

und articold Intitulatd «Inmormintarea la Bonitini, eredinfe

fi datini din petrfile Oravitei,» §i publica tú de d-ld Aureldlana In «Familia» (an. XXV, Oradia-mare 1889 p. 434-436)care, nu scid singurd cum s'a lntImplatd, ca'-ld trecul maInainte cu vederea.

CuprinOndd articoluld din cestiune mal multe datine §icredinte fórte interesante, earl' nu se afla intercalate In stu-diuld med, dial de bine a-ld reproduce la loculd acesta In

tóta Intinderea sa.Eld sunä precum urrnézd:«Vèlénda casniciI, cä óra mortri este aprópe, pund bol-

navulul 6, 7 00' 9 luminl In mânä, cu earl móre; Indata

ce a muritd Ins& i se iead. ApoI o muere sciutóre, luânditund cantard (cumpka), Incungiurä, mortuld §i Oice:

Când N. se va sculai Cu cántarti ya cântAri,

Atuncl acasit va maï yeni.

488

«Sufletuld din omd iese prin ferWI, Gael trebue sä, fie des-chise,pe care und lingerd Ild duce In Gerd la Dumnecied.

«Murincld cine-va rail lumina, se princld dol porumbl, cä-rora li se pund intre aripI dou6 luminI si se slobodd, ore-déndu-se cä'. aceia dual lumina mortulul.

«Dup5, e§irea sufletuldf, gäzdärita easel facêndd din Min&de grad o turtita arsa, o arunca dupa sufletd pe ferésträ.§i dice:

¡acá asta turta arsaCa sa-t1 fie de bucate,Ca nu mai Nit l'asta cas5..

«ApoI mal face 4 turtite, pe carl le menesce: una de Dum-neded, de st. Archangeld, talharilord i mortulul, cad turtitele Imparte Intre copiil adunatl anume la o masä, josti, fiindd pusiipe masa und pahard Cu op& §i alte legunit.

«Facerea §i Impärtirea acestord 4 turtite se repetesce cincIOde, socotindu-se dela çliva mortiI, c,licêndil copiii la man-care: «Dumnec,led sä. primésca!»

«Se mal facil apol douè, earl asemenea se dad copiilord,menindu-se una de «Dumneded» i mortulul.

«Totd dupä, e§irea sufletuluI se clued' la 7 vecinI 7 vase(§oftd) cu apa de pomanä.

«La fôntämä, dup./ ce a scosd apa, ja cu caucult din vadrä.()data §i Ora. jumatate In §ofid §i dice: «sä., fie de Dum-«nec,led,» apoI tórnä ceea-lalta jum'átate §i dice: «sä, fie de«st. archangeld» §i umple apoI vasuld. Dupä, umplere lépédadin eld un Gaud' Inclèrètd In fantana, In credinta ca sa nuaibä, cértä, cu cold ce a facutil fantana, unit Gaud' tórnäjosil langa fantana §i dice: «sä, fla tälharilord §i talharitelord,»face cruce de trel orI asupra vasuluI, c,licèndtt: «Dumneded O.«primésca lui N.», adeca pentru care se face pomana. Acéstase repetesce In fie-care diminéta catti este mortuld In casa.

489

«Dupä, aezarea mortuluI pe masit., i se taie din parteauneI femei putint 0111 din capt, care apoi se pästrézä.casä, ca venindt mortulil ca muroift (strigoit) i pm-1611dt

din acestii pèrt a lul In foot, 11 va puti i se va indepär-ta dela cash'.

«Aduc'endu-se sicriult, o muierc sciutóre luandil rädècinäde leo0énft, de spinI i putint °Alta (r6mä§itele dela fuiére),pe care-lil Inçirá In giurult sicriuluI, punkdt peste caltilpravil de pu§ca, pre care MI aprinde cu lumina ce arde pepieptulii mortului. Se pune acoperi§ult panä, ce s'amistuitù téte, descoperindu-lil, a0zä apoi mortult In

«Tóte acestea se fact ca mortult sä nu se facä strigoiti.«De s'a Intêmplatil m6rtea de cu sérä, Inainte de c'antatult

coecTiluI, apoI vestirea se face In zori prin temeile casnicefin cantece jalnice, In earl* i se descrie viéta §i faptele bunedin viétä. Totil a,semenea se cantä femeile lnrudite, earl,venindt In rèstimpult catil este mortulti In casa cu pomanä(o luminá, unt colact din fainä de grail, pe unt Wert faso-le crudä sat §i fértd, pórne) descriindu-I viéta i faptele bunepe cart le cunoscil, In poesie.

«Din familia din care a muritt mal nainte cine-va, vinela mortult de acum, II pune In sing treI orI patru cracertpentru de a descumpéra pe mortulil loril dela pazd, °vela-du-se cä Gehl de curandt mortil are sà fie strap, panä vinealtult.

«In decursult cat este mortult In cas5., nu este iertattca sä, titre nicI unil animalt In chilia mortulul, cu 015,16 mal

putint sä trécä, pe sub moat, credêndu-se ca se va facestrigoit.

«Nu este iertatt ea sä, lapede gunoiult din chilie o stptt-manä, ci sa se adune In unt cotil la o laltä, ea nu cum-va leptdandil gunoiult, sà mä,ture i alb) suflett din casa.

490

La o sèp16rnhn'a' se mäturä bine pentru curtitirea a tete relele,lep6dAndu-se i mAtura.

«Cu puting tnainte de venirea preotuluI se face petrecereamortulni din partea a patru muerT, cântándti douè cilte dou6alternativa cMe unù stihil din urrnätorulti bocetil, pe carecele douè din urrnd

Firule, firule,l'ira de trandafirtl!De ce te-aT gran,De al infloritaPan' n'a21 impupitil?

Grabad n'am grabitti,Marl ciudl am pravitaDe m'am despartitaDela lumea alba,Dela sfintula sóre,Dela parin%iort,Dela soOorT.Dela puisorTDela fraliorI(si alte némurT).

Pasa N. pasaPe mana drépta,S. nu daï pre-a stanga,Unde jocula j6c5ST-alautitePutinti sa zaboveseT,Ca-sa negri talharTSi te-ortt ¡gua.Ci de loca sil picaSi sama sa iai:La mijloca de caleEste-unti paltina mareCu frunda manunta,

repetescil:

Cu umbra rotunda,Ca-I lina fontana,Scaunicela d'odihnaSi pata incheiataCu scandurr de brada,Cu m' apee (1) de facra.lar Santa-MarieSéde 'n pata si serieCu condeia in mana:JunI pe cununi,Fete pe mununT (2)

tottl nevesteleD'ale tinerele,Miel pe fasióre,Mol pe carji6re.Scriam'o scrieaZludi de foca pocnia.fiingera záletia,ScarT imY coboria,Pe N. liti suiaSus la Christosa,La cela Doma' frumosa.Dupa ce-la suiaScauna IT daDe s'odihnia,Pan' vintt i-o sosia,Cu vida litt uda ;Lumea alb' uita.

Stulpezt stfdpi.Mtenunti este o eununil de pe eapulti fetelortí dela eununie.

491

«Dup5, s6vérirea ceremonialuluI bisericescti, luAndu-semortula din chili°, se sparge In locula acela, unde a zäcubl,o 616, oicénda: «Cum se sparge 61a, ap, sä se spargä tóte«relele din acéstä cas5,!»

«Se pune apol, totti In locultt acela, o piine sat) unti ma-c,licêndu-se:

Noroculti r6tnânä in mil,Casa rëmâng-ne plinl.

crec,16ndu-se c*A fiinda mortultt norocula case!, cu elù sänu se pérdä norocultt: pentru aceea rostirea cuvinteloril demaI susti.

«Masa din chilie se lntórce cu piciórele In sus ptuld laIntórcerea petrecòtorilortt dela grópä.

«Nu este iertatti ca mortulti sä se lase singurtt In casä,creclêndu-se cä venindtt diavolultt, inträ In eltt §i 0poi seface strigoial. Intêmpländu-se insä casultit ca sä, r6mhe singurtt

In chilie, i se pune pe pieptil o secere saù untt inelli deargintü, In contra apropieriI duhurilortt necurate.

«Cu petrecerea mortuldi la grópa o muere iea cu sine ogäintt vie, una loAtil de altuiti not'', In ali cäruI capètù esteprinsti unti crucen. Tóte acestea se daft peste grópa mor-

tuluI i anume: gaina groparuluI aceluia, care a datù prima6rà cu sapa In loculi, unde se Mouse grópa, in semnil pentrurescump6rarea sufletulul mortuluI, Oicèndu-se ;

Dai capttPentru capti,GehlPentru ochT,NasilPentru nastt,GuraPentru gura,SufletaPentru suflettl.

492

i se clä, mortulul de pomank spre a se puté apè-ra de negri talharX (1); banulti pusti In capuld bätulul esteplata luntraulul, care are sh tréca pre celti morn peste oapä mare.

«Se mal del la gróph i pâni, colad l de pomanä,' la ceIpresenti.

«In gr6pa mortului se arunch i banI, pentru ca res-cumpere locula de odihnh, §i sä,-I fie upril pämIntulti.

«Dupä, ce mortula este acoperitú cu pamIntil, o muere, carea adusil de-a cash cu Ohm §i b'ätult1 §i o ghlétä, cu ap5.,tórnd de o parte a gropeI apá shpä,torilora, carI sunt decea-lalth parte (adecà peste grópä,), de se spalk ceea ce Insém-nä, ca sä, nu le amortésch mânile. Se mal crede c celorace le asudä mâriile, spélAndu-se cu aph de aceea, le trece.

«Intorcêndu-se dela gróph acash, se face pomana numithezonindisi.

«Pomana se menesce In urmatorultt mortuluI, luaAvramtt, celortt doI IngerI care pórtà sufletuld mortului,celord patru st5,1p1 carI ting cerula §i phmIntula, dileI a 9,socotindu-se din diva In care a muritil, la 7 nic1r(iOre (Mari)7 seimbi6re (Sambete), la 3 dile Ante: Lunl, Mari i VinerI,

Dumnec,lett, sfintilora archangell, thlharilorti, portariloril,vhmeilorti; acestorti treI cete din urm5, li se interdice princolhchrith (muerea care menesce pomana) a nu le fi iertattta mi lua dela respectivulti mortil din pomanä. La fie-carese menesce o cantitate anurnith.

«Se maI dail la acéstä, ocasiune §i haine de pomarik Im-brächndu-le primitorultt (unti séracil) le primesce de alesale, In credinth, oh' ducéndu-le celul mortil, le va desbrhca§i i le va da.

(1) CopiiI lepalatT, eilrorii, nu li se dä pomanil si earl nilvAlescil la puma-na fie-ciiruf muritord.

493

«Dupä ce primitorulil este Imbräcatil, se scóte afar% In fatasóreluI intréba :

«Dai hainele lui N. pe cea-laltä lume ?«La ce primitorulil r6spunde«Acésta se repetesce de 3 orl.«A treia qi dupä InmormIntare o muere din easä, luändt

Intr'o 616 spèläturl de vase, tire de màlaiù, pitä, apä dinsofiu, sp'élaturI de vasele cu rachiù, via], cu unù cuvIntildin Vote Muturile i mâncarile dela pomanä, se duce cuacestea la mormlntù i to:51'nd peste totil mormIntula«Asta sä-11 fie mâncarea i Mutura, altä trébä sä nu maI«aI la casa nósträ!»

«pupa aceea îlú hotäresce pre pelil mortil cu unù cutitùstricatil, câlti, tämtle, prafil de puscä, ; i Incunjurändil mor-mintulù' cu virfulil cutituluI, trasil pe pämlntil c,lice :

Am umblatil,Locula ti-am cautatii,Hotaril IT facilSa nu maT e§1 din acestil

sp'éländil apol i óla cu sp6laturi de cruce, läsAndu-o.«Intorandu-se a-cash' nu mal vorbesce nimicù cu nime (de

sunt maï multe, hare olaltà), pänä ce a trecutil unti ogaselil(pdrèutil) saú vre-o apä, In credintä, cá precum nu se matface sgomotil, vorbä Mtre ele, asa sä r6mänä, mortulil inloculil depusil surdii

«Dela 5 dile Ora la 6 sèptòmânI se fact' In fie-care demi-nétä chte douè turtite pe earl gäzdärita caseI le duce la unùvecinù grad"; iar In cast de se Inthlnesce pe drumiáoùcine-va i le dä. «Sà.'-i fie pomanä lul N.,» adea,mortuluI, la care primitorulil rèspunde: «Dumnec,Ieil sä pri-eméscä».

«Am list' in altil locii cá se duce vecinilorù apä de po-

494

mana, cata este mortula In casa. Acésta se lace 0 dupaInmormIntare, numaI cu acea observare a nu se maI ducela tog, ci de-acum la 1 saa 2.

eVoinda tnsa a se lasa a nu mai duce de pomana cands'a Ìmplinita termenula pusa, gazdarita caseI sail i all&

femee iea pentru ultima 6rà vasula vecinuluI, caruia i-a adustiapa, 0. mergénda la fântana Ila umple, observanda celeexpuse In alta' loca la umplere, : si cu ela plinti se ducela o alp& curgétewe, unde slobéde mortutuI apa, Wanda cusine luminele dela e0rea sufletulul, 4 luminl de céra, 4colad §i una daraba de panza alba noua, unti pahara noil§i un crucera. Face apoI una cerca de pietre, asterne In elapanza 0 térna apa din vasa adusa dela tantana, in semnacá isvorula sa-I fie sloboc,lita. Umple apoI vasula cu apacurgétere, aprinde In giurultt WI cele 4 luminI, pune Inela paharulti si crucerula si-la Incunjura cu luminele carlaa arsa la e0rea sufletului mortuluI, de 3 orl, menindu-semortuluI §i apoI cu panza se duca téte la gazda celuI alacarul e ofiulti. CeI patru colad l se Imparta acolo tntre copiiIadunatI.

«La 40 de c,lile, la 1 anti si apol continuativa cat voesce,i se face pomana, i se daa haine de pomana, observanda§i aid cele ce s'ati facuta dupa tnmormtneare la cumanda,precum si la menirea hainelora.

aCelti ce se sinucide, nu are pomanä, este talhara saglepadata de Dumnedea i nu este primita' In Impératia luIDum ne ilea. »

495

IL

STÉGULO.

Românil din unele pärtl. ale Transilvaniei, sub cuvintultist494, care e usitata la morp, nu Intelegil stegulti, desprecare ne-a fostù nou6 vorba mai sus p. 92, ci ei, sub cuvin-WV" acesta, trOlegil bradulg, despre care amt.' vorbitti la p.

si pre care llú aductit feciorii, din pädure, cändmelre vre-unil june saü vre-o fatà mare.

Ca dovadä despre acésta ne p6te servì i unti bocetù dinStrei-Segeorgit, comitatula Huned6ra, care de regula se bo-cesce de fete §i neveste tinere §i care sunä precum urmézä:

Stégule,Bradule !Ce te-aT doblicittiDe te-af scoboritilDela loeti pietrosilLa locti moroiosil;Dela munOT 'naltT,Di la haia trap

Eti m'am doblicitti,Cá m'o celuitti

496 --

HAT nouti feciorTCu nou'e' securTTotT o datil °data$i-am picatti la vatrg.Pe rude m'o pusilPe sus m'o d'adusti.0 distí cà m6 puntiLa mijlocü de sate,Uncle vé'ntil nu bate,PlcMa nu inò' p16uA,Néua nu md ninge,Sòrle nu m6 frige ;La fântâna rece . . .

CO émenT aril trece,Tott apa inT-ortl be*i mi-ortt hodini,§i rut-0ra mulOrni.Dar eT cA m'o pustiDe laturT de sat,Und' Nênturl m8 batti$i pl6ia mè plem6,*ii néua m6 ninge,S6rele m6 frige (1).

(1) Urigaria, revistI sociala lientific6. literal* redaelaa de Gr. Mol-dovanti, Cluj, 1892, p. 290.

497

BOCETE.

La nuírte.

Din Transilvania, districtula NAs'émluluI, com, de d-Ri T. Simont.1.)

Nici o m6rte nu-T amaraCa mértea de primavara.Pe 'nfrunc,litultt codruluT,Pe cantatula cuculur,Pe iesitulii pluguluT . . .

1116rte, mdrte, rea maT esti.Tu acolo nazuescT,Unde tu nu trebuescI!Mérte-acol'-al nazuitti,Undo tu n'aT trebuittl!CA tl-a1 pusil mana pe masa

i nl-aT facutti largti prin casa,*i 1T-aT pusil mana pe grinda

nT-aT facutti largii prin tinda,*i tT-aT pusti mana pe scara*i nT-aT facutti largü pe-afarA!

Inmorm. la Romani. 32

498

La mòrte.

(Din Bucovina, satuld liotarniculti-de-josti, disirictulti RitatutuluT, com.fostult1 inert con,colaril d-lti Petrea Prelipc6n6).

A§.a ne graesce DomnultiCa sit 'riteléga totaNe graesce cu blândeteSa lasama iniml sumeteCa nimenI sa nu gandéscaCit 'n lume vrea sa traésca5i mórtea sa gasésca.M6rtea 'n lume este mareEa prieteni pe nimenI n'are,De b6tranI nu-I e ru§ine,La eel tinerl inca vine,De bogatI nu se feresce,De vitejl nu se siesce,De séracI nu-I este milaCit sëracula vrea s'a' meat,Pe celti drepta inca-la om6ra . .

ImpgratiI §i Cu craiiFacia cetatile cu ailSi 'Inca se maI nevoescilDe cu zidurI le 'ntarescil,Cu ziduri nalte §i gr6se,§i cu turnurl prea frum6se,Ca 'nteinsele sa traésca,*i m6rtea sa nu-I gasésca.lar' mórtea, &and vrea sa vie,Nu mar spune nimënue,Nu d'a' de veste sa scie,Ci eand el se veseiescil

mal bine ea traeseù,Atund m6rtea ca-I gasesce*i de pamintti ca'-I trantesce,

499

De pe seaund lurninatilIi trantesce morVi In patdDe nieI nu se null radica,Niel nu mal graescd nimica.Din curtI bino 'mpodobiteIl pune 'n secrie cernite,Din eetaV sus dela li ntilIl pune ins sub pamintil.DecI tu, omule, crc§tine,De vreI ca sa facI vr'und bine,SA nu qicl niel cand de tineCa fetele te-ord jell,FecioriI te-ord pomeni,Ci maI bine te silesce

*f-o faclie-o 'mpodobesceBiserceI-o daruesce,Pe ceI sëracl miluesce,Ca cate-I lucra cu tineAcelea-tI vord prinde bine.Iar el* vr6ndil sii faca bineSI trimitil dupa tineSlinte slujbe, leturgbiT,Care-ad r'émasil la ce! vil* . .

Oh amard §i grea durere,M6rte fail mangaere,Oh tu m6rte maniAísaCum m'aI scosd astaql din casak4I-a1ta nu mi-al daruittiFar' und pustid de morn-anal!

111(Irtea 0. cuculii.

(Din Triubilvaida, dbirictuf a Nibì,,uduluI, coin, de d-16 T. Siinontl.)

Canta cucu 'n virvd de nucti*i m6rtea 'ntr'und virvü de ciungd.Mòrtea (Jim catra cued:

500

«Da-mT, cuce, glasulti URI mie,«CA vomil fi bune sotie!»Dar cucula din graitt graia:«Du-te, m6rte, de-acolea,«Du-te m6rte la foculti,«CA nu ti-al aflatil multi.«Glasulti eil nu mi Pohl da,«C'a veni.primil-vara«i iar volti prinde-a &Ante.«Ed pe unde merga si cântù«Esti plugarT cu. plugurile,«136curarT cu oile,«Neveste cu pranqurile.«Ett pe unde merga $i cántti«Esti barbatT cu pluzu 'n chmpti«Nevestele ducti de prângti«Bärbatil mergti $uerandil.«i nevestele cântândil-«,, i voie bun'a" fácéndti.«Tu pe unde mergT $i cântI«Nu mal veciT ochT infloritT,«FM' numaT pAinginitT,«Mamele réti despletite,«Nevestele banuite.«Tu pe unde mergT $i anti«CopiT midi' if sarAcesci,«Òmnel' tinerf despätlescI«Cad de órnenr pusteesci!»

Cucuta daca' a cântattIlute 'n casa a sburattii la capti s'a a$ezatil.

Ins6 mòrtea stra$nicaIute dup6 Oil mergeaLa pici6re s'a$eza.5i cu cuculti se mustra.

501

IV.

Caltrk ingerti,

(Din Transilvania, distrietula N6s6uduluT, coin. de d-lij. T. Simontl.

Pui§orulti metí iubitil!Ed de asta n'am gAnditil,CA ar de cAlgtoritti

Si dela nor de pornitti.O prea sAntù ingerula metí!Ce T-a§1 da lur DumneqetiSA-mr lese puititulti met,' ?Da-I-a§I aura §i argintùSA mia lese pre pAmintti!

Nu-inT trebue aurulti talSi nice argintulti tai,CA m'a mAnatil DumneqeùSuflqelulti sii ia ieti ! . .

Cu ce fapte m'a§1 mar duceLa tatAlti mett celtt prea dulceCA' mi 1-a cherriatù ChristosùLa ora§ulti celù irumosti.Oh cAtu-I de luminosti,Cum spunea Domnulti Chritosti,Oh! cAtu-I de desfatatùNice cAnd n'am mar umblatii!

V.

L6culii

(Din Transilvania, dktrietulA NilsOadulta, coin de d-li.1 T. SinionCi.)

Pe rituOlil mohoritù'Merge-unù carti mAndru cernitttCu herneti acoperittl.Inapoia carului

502 --

Merge-o (Pat cam bi.ltrânACu lécurile a mfinil.

Iléna o-a zarittiSi'nainte I-a esitilSi din gura I-a vorbitil:

«Din, qintt cam bkranACu gliísT de lécurI in mtmil,Tine-mi-te-arti Dumne0e5,Nu-mi aducI i léculù mat?«Léoula tü eü l'am adustiSi'n feréstr5 ti l'am pusti.Puitl de ganzurtr mI-o sburattt$i Moult' ti l'a vrsatti,Sufletul5 ti l'a luatti!

VI.

La unil tafil

(Din Bucovina, comuna SLupca, (liet. Ilinca a MeinluI Capra)

TAtucil, miluta n6strd!In fundulti casi 'n feréstrAA sositil carte domnéscilDela noI s te pornéscii.Ce m'as1 ruga dumi-tale!Dadi-mi fad acéstit cale,Bine-M face dumnia-taSarna dacti mi-aI lua.Dac'aI lua séma binePe-unde-I merge'n. ceea lume,Cà sunt dou6 drumureleSi cam greil de-alesù din ele:Unula mi-I btitutti cu spinT,Care duce la strä'inI,Altuli1 mi-I biltutù cu floe,Care duce la surorISi la scumpirDare-ar bunultt

503

SA n'alegi pe celil mar greil,Celtt mar grei1 si multi"' mar ra,Ci celil bung sit nimerescIPe cla si c61.6torescr,La surorT sä nimerescl,Cu fratiT sit te 'ntillnescr,Cu mamuca sä vorbescr,mima sä-mi Indulcescr.Nu te lua dupä ape;Niel dupä paree late,Cä apele-sti curgaóre' i 'napor ne'ntorcëtóre.Ci te je pe cea cärareCe merge cu sfântula &foreCA s6rele-r mergkorti

i 'napoT intorc6torti.i eltt dac'a rè'sttri

Tu la nor iarg-T veni.Tätucutä, dumnia-ta!R6V-te cuT te-T rugaDórà dór te-a aseulta:R6g6-te la slantulti sóreStt tie c,liva maT mareSA te saturr de primbareAc,IT in qi desprirtitóreDela fratI, dela surorY,Dela grädina cu florr,Dela florT si busuiocti,Dela cântece de joat,Dela fete si feciorY,Dela ginerT si nurorT.Dela nepotY, nepotele,Carir mi te plangri cu jele.Tätucutä, dumnia-ta!R60-te cut te-1 ruga,D6r glasula ti-a asculta:R6gA'-te la pälimarii.Prilimarti si clopotarti

504

SA traga clopoteleSA resune vAile,S'audA né muffle,

departe satele.Si sä mi le tratra tareSA mérgA resunulil mareS'audA §i DumneleaS5. vadA ca-mi pare rat.$i iar m rogil dumi-tale,Daca-ml faci acéstA cale,Si-T thlni pe mAmuta,Mil bine cA te-a 'ntreba :Vëc,lutu-m'aT tu orT ha?Si dacA mi te-a 'ntrehaSA spuT märnuOT a§a :31'aT vOuttl pe prisp' afarA,Cà'me§a négrA cernélA ;CAme§a p'écurAritACu inima arsd, friptA.Si iar dac5. mi-T vedea,CA i négr5. cAme§a,S5. spuT mAmutiT a§aSA-mi trimétA cAme§aPe §uerulti vêntululPrin fundula pAmintutuT,CA ea cum °Ill cApèla-o,Frumu§elti cA mT-oTti sp61a-oNick' cu apA, nicT cuNicT cu oca de soponii,NumaT cu lacrimr de orna.$i dup5. ce T-oTil spgla-oFrumw15 cA usca-o

Niel la b6reNiel la sóre

Numa 'ntr'a mea jale mareColea 'n stria la Oti§6re.

dup5. ce mi-olil usca-olnapol T-oTti inturna-o

505

Pe suerultt véntuluTIn fundultt pAmintuluT.TAtucutultr- met' iubiti.1!Dennne, mAndru-aT mal muritttIn aratulit pluguluT,In cAntarea cuculuT,'N verditultt livedilorttSenfloritulttCum te-ortí pune la pA'mintùNu te-a mal ajunge vénttt,Cum te-ortt pune la rè'céreNu te-a vedé sfäntulA sére.Din negri tAT ochisorTVorti iesì doT pomisorT

La piciéreMAndrA fletre.

TAtucutit mila néstrA!La pértä. la tinterimilNoT astAdI ne despArtimilSA stAmil dar sA mal vorbimti:1,1nde sä. ne mal

SA stAmilSA mal cuvintAmil

BatAr douë, treT cuvinte,Ca sä le pottt linea minte!Ian deschide-tI guritaSi ne invatA ceva! . . .

VII.

La mill tatal.

(Din Bucovina, comuna Calafindc34 dice. dc Catrina Racolta).

Dragultt nostru tätuctità!Da cum de te-al induratil

i. pe noT cA ne-al lAsattiTocmaI cAnd n'am cugetatti,

506

$1 cum de ne-alTocmaT când nid n'am gAnditil?Ca de astOT in coleaNoT tatucá n'om avea,

Niel tatucaNiel miluca ;Niel tatuta.,Nid miluta,

Niel pe nime cu priinta !Draga nóstra.Mila nóstra!

Battit-te pustia cuctl,N'aT tinutü glasultii ma! multa,Tatuca sA vietuésca,MaT multti cu noT sa tra6sdi.Da tu T-aT cântatti in spateDe-a fostti s5getattii de mórte.TAtuca, cilnd te-auOitti,Indata'n cas'-a venittii§i din gura. c'a«Mg! femee, draga mea,«Draga mea, iubita mea!«Cucu'n spate ml-a cântatil«$i m6rtea m'a Ogetattt!»Mama, cum l'a ascultatil,Tare s'a maT suprattit§i din gur'a cuvintata:«Omule ! tu ce graeseT«Cauta cà bulguescI!«Cueu-T pasere pustie,«$i elù nemicit nu scie !»Da tatue'a lgeramattl§i din gur'a cuvintatil:«Tu femee, drag% mea,«Draga mea, iubita mea!«Cueulti fórte bine scie«Cand cânt'a casa pustie«$i copil a stirticie !

507 --

«DraziT tatil copilast«VenitT sA vë pupa pe-obrazil,«CA de mm' suntetT r6masT,«CA de astac,IT in colea«VoT mai multù nu mi-tT vedea!»Plange casA, plange masa,De tata suntetT r'émase!PlangetT usT, plangetT ferestT,Plângqf tuspatru paretT,CA de astAOT rè'manetT;CA' de-acuma tatucaIn casA n'a mal intra,Niel nu s'a mal hodini,La ferestI n'a bocani,Niel usile n'a deschide,Niel la copil n'a mat ride.Dragutulil nostru tatuca,CAW aT traitti, aY lucratttPentru treT scandurT de brad5 ;Catti al traita ai muncitilPentru treT cotT de paminti.l.Daca, Muck', nu crelT,Haida la mormintil si vell'....Bucura-te manAstire,CA sT-alii nostru tata. vine!Da nu vine sa traéscA,Niel ca sa gospodozésca,Da vine sA putrec,lésca.La usa la tinterimilStaT, tata, sA sfAtuimil,CA de amit ne despartimil !

508

VIII.

La untt tati.

(Din Bucovina, comuna Mehala, com. de d-la Ionica ala ha' Iordachi backagricultora.)

Bata-te pustiulti mórteCum nu estT tu cu dreptate !CA orI unde-mT e§tI chemataTu nu te duel niel o data,Unde nu e§tT a§teptataTu mergl, far' sit fil rugata.$i no' nu te-amti a§teptatilqi tu totil te-ai aratatilSi pe tata Pal*Tatucula nostru placutü,Scóla nu sedea tacutil,SA' vedI mórtea ce-o facuttl !

te'nt6rna inteo parteSi -wed' m6rte cu dreptate,Da-tI panza de pe °brazilSi vedl mórte cu necaza!Tatuculti nostru placuttl,Mare casa al avuta,Aceea nu ti-0Alta mica facuttiCu caprioriI de lutti.Niel nu-I laTp de §eduta,Niel feréstra de privitilSi niel usa de e§itil.

sa-ti fac'o ferestuicaCa sall cante-o pasgruica,$i sa-t1 cante'n &MI suptirePentru-a nóstra despärtire,

cante 'n glasult1 celü grosùPentru-a nostru trail frumosil.Dintr'o casa mare, plinaA r'émasil men straina.

509

EA de cand m'am radicatilMultä jele-am induratil,Multa jele am mal -basaNumal foculd nu m'a arstl.Cata jele 'n lume esteUta 'n mine se opresce,Cata jele-T pe pamintriUta m'a mancatil pe rindil.Jele-a§a m'a supgrattiCum ii cerulü innoratil

Peste to5tALumea

Cine n'are 'n lume neneSal cä traesce cu jele!

IX.

La una tati.

(Din Bucovina, comuna Vicovulti-de-sus, (Iistrictula Rildilutuldi, com. de d-IttV, Turturénti, preotil.)

Sc(51A, tatucuta, sc6laSi ne spune-adev6ratil:Cum de mi te-al indurattt5i copiiT WaT lasataMitad i ne 'nv64atT,In sama nim6ruT darCA el s'ora trezi odataCA n'ail mil' dela tata.Sc611, tata, mila néstra,Mila n6stra, grija n6stra.CA tatuca cand era,Elli de nol bine 'ngrijia,Dar elii de-amit n'a maT fiSi de noT cine-a 'ngriji ?

noT ne-onati culca pe vatraN'orna sci cine ni-a fostù tata.

510

T6tA cu tAtutANumaI noI J'AraSbéril oile 'n ocoltt,Da nu sbérà dup.' fanti,Ci sbérA dupA stApitnit.Sc61A-te, tAtutA, sc615,Sc6lA-te si te tredesceSi cu nol ce-va grAesce.Si ne-amti ruga dumitaleSA nu faci acéstil cale,C'astA cale-I ducè'tóreSi 'napol ne 'ntorct6re.CAsuta, care-IBun'a fosta, nu V-0Alta nouA fAcutùFan" u§I, färd ferestINumal cata sA. putred.escI!

X.

La una tata.

(Din 13ueovina, comuna Crasna, diet. de M. Bilrbutiti.)

Sc615.-te, tatutá, sc616,CA. ti-a fi destultt de-asara!Sc61A-te i ne-i vedea,CA noi de 41 in coleaTAtutA n'om mal avea,

Niel tatua,Niel milutrt,

Niel' pe nime Cu priintA.Da noT de unde-omil veniOre cul ne-omti jeluiCA tAtut'a putrecii!Deminéta scula,«Tata» pe cine-omù' strigaDaca nu-.1 ti dumnia-ta?Strilina cá ne-ora mustra!

511

Da cum de te-aT indurattiprin strain! ne-a1

'rota do china side nacazti§i cu lacrimI pe obrazti.CA noT cAtti ()mil mar traiNime nu ne-a milui,Ci numai ne-a porunciTote cu c«lu-te» si cu «vina»CA la nime n'avernü mila.

XI.

La unit Orbit°.

(Din Bucovina, comuna Crasna, diet. de Mariúra BiIrl)u(5.)

Dragulti meú, nenTuculti meti!Scumpulü meti, iubitulü mat!Scòla-te si te trezesce

cu gurita araesceMacar dóu, trel cuvinte,SA le tinemti i no' minte,Ca ne-ai fostil unti bung print°.§i m'asT ruga dumitaleDela capti pan' la pici6reSA nu ne facT superare,Sa te lasT de asta cale,C'asta cale-T ducet6re§i 'napof ne 'ntorcetOreTare ni-T cu superare.NenTucutulti mat iubitO,Cine mi te-o sfatuittiPe-asta cale de-al pornittiSA mi te ducT în pamintaTare ral ti-o mai prat!,Cad nu te ducI sa'nflorescT,Da te ducT sa putreqescT,Cu noT sa nu mar graeseTNiel mar multti sa tentAlnescI

512

XII.

La o mama'.

(Din Bucovina, comuna Crasna, diet. de Catrina Hanceria.)

Sc61A, sc615, mamá, sc61A,CA 1T-a fi destulti de-asará ICA de-asar'aT adormitti

maT multi"' nu te-al trezitil,Cu noT nimicù n'aTJan sc61A si te trezesceSi cu noT ccva grAesceMacar Ouë, treT cuvinte,SA le inernil i noT minte.Sc61A, sc615., mama, sail,CA ff-a fi destulii. de-asará!Si-tT deschide geneleSi vedea fetele,$i41 deschide ochisoriTSi si-1 vedea i fecioriTPe-a cuT samA 1-aTNu sciil'n minte ce %T-a datil$i pe noT cä. ne-alLemneIori i pietrelorii,Negriloril !

Iari scólA si te trezesce$i cu noT ceva vorbesceSi te primbh prin ogradASA créscA mándrA otavA,$i te primbla prin grAdinti

créscA florT si sulcinA.&ITT° c'a rgsAritti,Ilinict-ta cum aT adormitt,Mal multi-"' nu mi te-alCu nime n'aT malIn cotro te-aT podobitil?Tare frumosil te-al$i pe drumil cA te-al pornitti.

513

Casuta cA lasattitnóul c'al durattl

NumaI cu patru pAretI,Cum te bag% nu te mal veql,FAO, ui, JArA ferestI,Cum inten ea putredesci.Eti m'asi ruga dumi-taleSA nu facl acéstà cale,C'astA cale-1 cA1'ét6reMapoi ne'ntorck6re,451-aistil drumù Ii cAlètortiSrnapoI ne'ntorcaord.

Draga n6strä,Mila nóstrà!Draga n6strti,Scumpa. néstra!

Cum a pustl mânele cruce,Vgda cu ochii cum se duce !Dragele mele piciorute,Cum s'orti face florI albute

n'orti maI face urmute,Din mAnuteViorele,Din (*.siteMicsunele,Din guritàTAmaitti,PomisoffDin ochisorI,LutisortiDin trupusorti.

Deminéta sculaPe mAinuta void ditaPrin t6te coturileSi prin telte-unghereleSAv6d5 gAsi-oiti off ha,Da-voiti de ea unde-va?§i pe-afara vora esi

Mariana, Iumorm. la Boman!. 33

514

In totti loculd ven privi,Pe mamuta voiù strigaCa sa v6dil de nu cum-vaS'a rgspunde de-unde-va,De-unde-va, din cotro-va!Bata-te pustia meirte!Multa esa tu far' de dreptate,Multüesti négra i urita*i de lume urgisita!Lumea ar incunjuratilSi pe nime n'a! aflatilCu tine sa-111 fi luatil;*i nimeni nu ti-a placutii,La mamuta verfiti1Si 'n feréstra mi-nT batutaSi pe dinsa mi-al luata

cu ea te-a! departatti! .

XIII.

La o mamá.

(Din Bucovina, satula Bilca, coin. de Iust. Cardeiti.)

Mamucuta, draga nóstra,Draga néstra, mila n6stra!Da cum de te-a! induratilSi pc noi de ne-al lasatil?Pe noi cine ne-a 'nvëtaBiniortT ca Dumnia-ta ?CA de mane in coleaNo! mamuta n'orna avea!Când ti-o fosta umea mal draga,Atuncl in pamintil te baga.Bata-teMulta esti negru i urittl,Pe mamut' al' indragitil!and, mamutti, gret1 ti-a fi,Cand camcsa ti--1 negrl,

515 --

AtuncT s'o ieT de pe tineSi O. mi-o trimeV la mine,CA ed cum mT-ofil capgta-oBine cà mi tl-oid spi.-.11a-oNu cu ap6 din isvorti,Niel in spune de soponti,NumaT cu lacrimI de onati.Si eil dupA ce-oiti sp61a-oBine ca. mi P-Olii usca-oNiel la abur!, nicI la vêntti,NumaT cu-aburI de sufletil.5i-fi-oiii trimite-o pe steleUnde dumnia-ta-T vede-re,Si V-oiti trimete-o pe s6reCand a fi gliva maT mareS'ajungA la dumnia-ta-re.Dumnia-ta dacA nu-I eredeEil iard ti-Oitl trimetePe vuerula véntuluIIn fundulti pAmintuluT.Ed m'avT ruga la San-s6reSA ie clitia mar mareSi sà-tT dee che4aCa sit-v descul guritaSA grAescI cu noI 'ceva,Macar douë treI cuvintc,Ca sa te tinemti in minte.Deminéta ne-omti scula,'N Vote pArtile-ornti cata,CA d6r vine main*.Ea de unde nI-a veni,CA de mane-a IrutrecaDraga nóstra, mama albä,Cum s'a face ternA negra!Dragile n6stre manuteCum 11-orti cresce flor! albute!Dragile nóstre picióre.Li-orti cresce flor! galbióre

--.516

Si n'orti maf face-urmus6re,Iarbá verde n'ora calca,Niel' l'011a n'orti scutura.ltlämucutl, draga ruístrA,Draga t'Ostra, scumpa n6strA!Multa in lume al mal -muncitùPutintelti i s'a venitti,Num' unil stánjint1 de pilmintil;Si multl in lume-al lucrattlSi putintelá ti-arNumai treI scAndurI de braclii!

XIV.

La o mamá.

(Din Bucovina, comuna Stroesd, com. de Grigore Pol6ca, stud. gimn.)

Sc616.-te, mAmuca, sc61A,CA si-a fi destuld de-asarA,$i te uitä pe terésträ,CA-tl vine carte domnéscA,Dela noT sa te pornéscd,SA te ducA 'n ceea lumer

satulli tara' numeSi (Arare& fArA urme,Pe unde nu umblA Dime.De V-a fi, mAmucA, bine,Vino, ia-me si pe mine,$i me du in mea lumeSA petrecil si ea cu tina.De ff-a fi, mAmuca, rettLasa-me la DumnetletlSA trAesca in satulti mett !

517

XV.

La o mama.

(Din Bucovina, comuna Calafindesd, dict. dc Catrina Racolta.)

Draga n6stra mdmucutä !ZorI de qiug se revarsdSi dumnia-ta self in cash'.Da ian iesI pânil afard,Pe cdnd a fi sit r6sarilSantulli sóre luminosilDin spre r6säritil din josti,Sá veqI cat II de. frumostl.Draga nósträ mänyucuta,Iubita nóstrd milutd,Ce-al ganditil, ce-aI socotitii.Casa de Vf-aI pustiitil,CAnd nicI cu gandil n'amti ganditii?TotT copii-sd cu mdmucd,NumaI noI Mr' de milucd.Iubita nóstrd milutd,Draga n6strä mdmucutd!V'édil cu ochiI cum se duceSi n'am putere-a-o 'nt6rce.Cine merge 'n pdmIntd verdeNime'n lume nu-lil ma.' vede.Draguta nóstrd mdmucä,Iubita nóstrd milucd !N'amil ganditil, n'amil socotitilDe-astä cale te-aI grttitù'.Ed m'as1 ruga dumi-taleDela capil On' la pici6reSit te laO: de-acéstil cale,CA tare-I cu sup'érare.Si dacd nu te-I 15sa.Ed iarä mi te-41 rugaSA nu te id dupd ape

518

NicT dupa paree late,CA apele-sil curg6telreSi inapoT ne'ntorc'étexe.Ja-te dupa santulti st5re.CA selreleT merggtorti$i 'napoT intorcëtoril.Draga nelstra mamucuta2Iubita n6stra miluta!Orl estI supt,Irata tare,OrT nimica nu te d6re,OrT béla ti s'alinatil,OrT gurita ti-a 'ncetatii,CA de cand mi te-aTSi pe noT ca ne-al lasattiNirnicü n'aT mal cuvintatil.116ga-te cuT te-T ruga,R6ga-te la PrecistaSa."-tT deschida gurita,SA ne spuT nou6 ceva :Pe candil nol astepta ?Draguta nástra mamucti,Iubita nóstra miluca !Da la noI cand II veni ?Cand asT sci ca.nd Ii veniCararea %ï-asT zugraviTotil cu fiel i cu mgtasaPan' l'a dumi-tale casa,Tottl cu firí i cti bumbaciiPan' l'allí dumi-taleDraga n6strii mamucuta,lubita n6stra miluta!Eú t1-asT maT spune ceva :R6ga-lil pe cine-I ruga,It6ga-lil pe San-NiculaiilSa-ti faca parte de raití,CA noT de-asta4I in coleaMilmucuta n'orna avea.Draga n6stra, mila n6stra,Draga n6stra, scumpa nòstra !

519

La o mama.

(Din Bucovina, comuna Mologia, com. de Vasile Ropc6nd, stud. gima.)

E1, mgmucA. Ong. 'n pragfiDe ve4T vitele cum ragú

raga vitelo 'n ocoltiDe alti dumi-tale (10'1'1,Si sbérA oitile,CA mal multd nu te-orti vede,CA de-aicT cum te-T porniInapol nu-1 mal veni.EsT, mAmucA, panA 'n pragti,SA vecIT ce cAsutA-p factiFt& de usT, fAr' de ferestT,Cum inteinsa sa trAescl?CA asuta si-1 de bradd,

cu mare dragil,far a nóstrA-T de nueleVom trAi cu mula jele.SA mal vil mAmuc' acasA,SA viT "AWN pirilaasi-1 vede-alti nostru nAcazA;SA viT Ong la feréstrAVedi ce-1 facq copiir 'n casA.SA vil panA la pârAtiSA vec,11 cum trAescilDe-a1 sci bine c'aT veni,CArtirusa pliviSi de albA si de nalbA,Ca sA ne vil mal de grabA.Sc61A, mamg, nu te da,C'orti veni i te-orti lua

te-orti duce cum orti vraPe de-asupra vAntululIn fundulti ptimintuluT.

520

!lid vêntulti nu te-a bate,Niel s6rele nu te-a arde.Mamucup., un' te duel,Pe ce drama aT sa-ml apucT ?La biser'ca cea frum6saLa gr6pa cea 'ntunecdsa.Picioruse de mataseN'orti ambla mal multil prin casa,Picioruse de bumbacilN'orti mal trece peste pragil,ManuOle lucrat6reMergti in pamintti la rac6re,Nu merga sa gospodä.résca,Ci se clued sa putredésca.

XVII.

La o mama,.

(Din Bucovina, comuna Calafindesd, diet. de Maria LAcAtugt).

Draga mea, mamuca mea,Scumpa mea, iubita mea!Dumnia-ta pe-unde-al venittiTare mi te-al fudulittl,Cu mine n'aT sfatuittl,Fiji mil-al amagitil.Dumnia-ta cand iI veniMal multti nu te fuduliPe mm' sá nu ma urescT,Cu mine sa sfatuescI,FiiI O. nu-mi amagescI,mima sa-mi racorescl.EA de dud m'am strainata,Dumnia-ta ea m'aT uitattiLa mine n'ai mal venitil,De-aceea ea n'am avutilCuI sa ma fi jeluitti,mima sa-ml fi racoritO;Cu strAinT m'am petrecuttl !

521

La o mama.

(Din Bucovina, comuna Boianil, uum. de d-la Vasile Turturéntl, preotil)

Sc61A, mAmucutA, sc615,C5, ti-a fi destult de asará!Si-t1 deschide ochi§oriI

ti-I vedé top fecioriT,rAdicA genele

Si si-i vedea fetele,deschide gurita

Si-I vobl cu no! ceva,1\15.car doué, treI euvinteCa sá le tinemil nol minte.CA'n cea lume tare-1 bine,Cine merge nu mal vine.and ti-a fi camea nég,r5.S5, mi-o trimetT, maic5. dragg,Pe fecIoruld véntululDin funduld pAmintuluT,CA ed cum oid cAp'éta-oDeauna V-016 i spéla-oS1-oid spéla-o 'n LicrimeleS,fi p-oid stringe-o päturele

usca-o 'n gindurele,CA trAimd in mare jelc.MA'mucutA, draga mea,Draga mea §i scumpa mea!

CAnd a§r sciC'aI veni

CArrtru§ia p-a§I pliviSi de iarbASi de nalbA

SA viI, mAicutA, de grabA,Si da spinISi de pelinl,

522

CA tare-1 greri in strAint.SA vil mAicup., sA vil,SA mai vedi pe aT fél fi!,°And orti ii grgele 'n flóre,and orti fi grb.ele 'n dillSg vil, mAicuO, la noT!

XIX.

La unit bgrbatii.

(Din Bucovina, comuna Vicovulil-de-sus, dice. de Glicheria Calancea i com.de d-In l'asile Turtureat.)

BAdicutulti meti iubitti.!Frumuselti mi te-aT gAtitig,La lungg drumti mi te-aï pornitil.Sag, bAdicutg, sc615,Si-1 esire pAn' afarg.SA vedI oile cum sbérAT(Ste din sglasti gad.$i-1 esire pang 'n praggSA vedI vacile cum ragú.CA nu ragú de doh"' de fênil,NumaT dup' alti lorti stApanti.Cfind era sttipgnulti lorg,Nu duceati atata dorti,Mâncati fènulti cu stogulilLingeati sarea cu drobulg5i bea apt( din isvoril.De dud 'if stApAn' estaSe dA fanulii cu pala,Sare cu budtica5i apg cu donita.Scólg, bade, nu te da,C'a veni primAvaraPlugulli cine l'a porniDad dumnia-ta nu-T fi?

523

Pluguk 'n podti a ruginì$i dumnia-ta-I putredi.Prima-vara c'a veniCésa in cuTil a rugini,Dumnia-ta ca.-1' putredi.Nu ti-I mill de baietI,Ca tare-sti inpra§tietI;Mititer pe langa vatraSi n'ora sci cm' le-a fostil tata.De-orti e§i din casa dad,La totI l!-oril fi de ocara,De-ora intra de-afara 'n cash'La totl li-orti fi de probaza.Badica, nu te'ndura,5i sotia all' lasa,Ca sotia dumi-taleMulta sup6rare are.Si ea m6' rogil dumi-taleSa nu facI acésta cale,CA-I cu multa sup6rare$i cu chieltuiala mare.Badicuta ! ce-aI gandita,Si casuta ti-al uritil!C'aï avuta larga casuta,Tare ti-o paruttl strimtuta.La me§terI al poruncittiAlta noua ti-o croitaCioplita pela u§orICand o yell te ied fiortOrI tenfiori or! baC'acolo ti-a fi viata,OrI te'nfiori orI nuC'acolo tI-a fi traiùBadicuta! un' te dud,In cotro drumulti apucI :Pe cantatulii cuciloril,Pe 'nfloritulti pomilorti,Pe 'nfrum,litubsi codruluI,

524

Pe 'nverdituld campulur,Pe pornituld pluguluT ?Plugu 'n podti a rugini$i dumia-ta-I putredi.Ne-omil ruga la siintulti sóreSä tie diva mal mare,Sá ne dee cheitaSall descuernd gurita,Si-T grai cu nol cevaMacar doug fret cuvinteSa te tinemil si no! minte.

Demme, DemmeSfinte D6mne!

In fl nópt' asta maI mare,CA asta-! despartitóreDela fratT, dela surorl,Dela gradinä cu flor!,Dela stratuld oil bujorti,Dela-lti nostru sotiord.Pan' amii nainte vremeSórele nu rgsariaSi dumnia-ta te treziaT.Da de arnii nainte vremeSfintulti sóre-a r6sari,Dumnia-ta nu te-! trezi.Sotióra dumi-taleDiminéta s'a scula$i'n tad cotuld te-a eätà.Pan' am6 nainte vremeTe culcaT si te sculaISi de somnd te saturaT.Dar amit de-asara dormISi nu te saturT de somnil.Nu scid perina ti-T móle,OrT nemica nu te dóre,OrT scortariulti ti-! frumosti,De-asará nu te-aT intorsti.',Sc616, badicuta, sc61a,

- 595 -CA* tl-a fi destult1 de-asarA !Si te primblA prin ogradA,C'a cresce mAndrA otavA,Otava s'a scuturASi urma s'a astupà;Si te primblA prin °colt'',C'a cresce mAndru mohorti.Si te primbb.' prin grAdinA,C'a cresce mAndrA sulcinA.Sc61A-te si te trezescesi-T vedé'n casA ce este,Tag lumea te jelesce,Nemicb". nu-si folosesce.Si deschide guritaSi graiè Cu sotia,Si deschide ochisorit*i grAesce cu feciorilMAcar d6u8 treI cuvinte,SA te tie si et minte.Sc61A, bädicutä, sc61A,Si hat Cu not On' afara;Sc61A, hat cu not pe jostl,CA drumulti nu-I grunzurosti.Sc61A, saga, nu te da,CA de mane in coleaNol mat multtl nu te-orni1 vedea,CA te duct in ceea lumeUnde nu te scit cu nime.La usa cea de hArtieCAtt se duct' pe tott it serie;IT merge si dumnia-taSi cine-va te-a 'nsempa,La scaunuhl. cela de pétra,Unde merge lumea tea,Vortni merge si not o datg.DacA mi te-ama duce notCu carulti cu patru bolTon al maT veni 'napoY,

526

Dar te ducemti eu cAruta$i nu %I-ornti vedea urini4a.BildicutA, dumnia-ta,In mAndru raTA it intra,Si-acolo dad. ve! fiDumnia-ta te-T hodiniDar sotia-a neckji.

XX.

La untl biirbatii.

(Din Bucovina, comuna Calafindesci, diet. de Catrina Racolta.\

Multti iubitula med barbed!Da cum de te-al induratii,Copila§iT de-aT lAsatA?Copila,siT ç!-a! rasa-U.1,Da 'ntr'a -cm! samA I-al datil?CopiiT tT-aT sgrAcitil,CAsuta le-aT pustiitti,Pe mine m'aT vèdänitil!DragiI mamiT copila§TDe tata suntetT rtima§T!Draga mea, miluca mea!Da sA te scolT dumnia taCopiiI a-Ç! rénduiPe lume cum °NI trAi!CA copiil ce! r'éma§T

Multti mAnâncAqi multil stria.k

DragiT mama copila§T,De tAtita loril r6ma§l,Dela nime nu ati milA,Thai °Ill fi «du-te» §i «ving»!

527

XXI.

La unil birbatti.

(Din.Bucovina, comuna GalinescI, dice. de C. IIri§ca.)

ScoborT, D6mne, pe pamIntaSa. velT m6rtea ce-o facuta,C'o luatti frun4a din fagTsi-o despartita pe ceT dragl.M'o despartita si pe mineCu care-am traitil maT bine.

de bine ce traiamii,Intr'o camesä dormiamaSi dintr'una m6ra ca mâneamilSi-amandoT ne saturama . .

Astépta-m6 mi baditaS/ dail la copilaDe-1 vedea ca zabavescaS'a sea ca m6 'mbrobodesca.Mi-T destula mie de-asaraDe când staa bocinda pe-afara,De cAnd stati la cheutiíreO trecuta o luminare.Astépta-m, bade-una ceasaSa-la adorma pe cela nacazti,Dupa ce l'oia adormiEu jara mi te-oia boci,

boci asa de multal'Ana ce m'oia face lutti,CA multe-afturT am avuta,CA. de afturile mele

luT Dumnelea i jele !

528

La unil biírbatii

DinBucovina, orauld Campulunga, com. dc d-lti G. Ciulyérci.)

Sbér5, oile 'n perdele,Si casa-I plinä de jele.

ragil vacile 'n °col",Casa e plinti de dora.Mandr4 cas'al mal avutilsi-aceea nu Vf.a plkutti,De and mi te-a! bolnAvitti,La stoleriù al poruncittiSä' despice-ung bradti In douL'sSi sà-V fac5, alta nouAFär' de ulí fiir' de fere§tY,Locti, unde sA putreclescI ;Nido' nu-I u§a de e§ittt.,Niel feréstä de privitti,Numaï loca de putreqitii.

La unii birbatti.

.(Din Bucovina, comuna 316ngstirea HomoruluT, com. de d-lrt Geort-ze Avramtl,

Dulcisorti m'érti din gràdinä,Cum te-o ruptil din rAdè'cin'aMórtea cruntäCum nu-I m6rtea 'in'eät6re :le omultt de pe picióre.Cum mi te-o luatti din casA,Cum mi te-o tocmitil pe masA.Bucura-te mängstire,Mandru gospodartl iff vine,

529

Da nu vine sa cunune,Ca-I gatitti de ceea lume ;Si nu vine sa boteze,Ci 'n pamintil ca sa s'a§eze.VenitT iubi0I mer fratTLa mine §i me' 'ngropaIT.VeniV fratT, veni# surorTSi-ml tocmitT trupulil cu florT,Si m'udatI c'unti plot' de apa51-apor m6 punetT in gr6pa,Me* stropiV c'unti picti de vintiCA eti mere' in locil strainil.Ea me. ducil pe-o cale lung*N'am pe nime sa m'ajunga;at me ducti pe-o cale lata',Unde n'am fostti nicT °data'.Mergü la treT coV de paminta,Dot la captitil de mormintil.

XXIV.

La mul brixbatil.

(Din Bucovina, comuna Badeutil, cop. de d-lil Averchie Macoveal, preota).

M6rtea 'n lume n'are fratT,Rapesce cral §i 'mpèratI.Mòrtea 'n lume mare esteDe bogatT nu se feresceSi pe sgract it gasesce.Bata-te-ar pustia mérte,CA n'aT maT fostù cu dreptate,C'aT venit0 pana la pragil51-aT luatil ce ml-o fostil dragg;C'aT venitti pána la masa

).-aT luatil mila din casa;C'al venitti pang la patilSi dragostea mi-al luatil.

rariand, Inmorm. la Romani. 34

530

BilrbAtelulti meû iubitti,Ce sell asa de mAhnitti?Te rogri nu sedea asa,So:MA*4e i te-1 primba,Si te-1 primba prin ocoltiSA créseA mAndru mohord,Si te-I primba prin ograditSA créseA mandrA otavA.BArbAtelulti meù iubitri!MAndrA cas'af malCasa de-o sutA de 'el

luatti alta de cinel 161Far/ usI, fárá ferestI,Intrinsa sá vi*eser,CA nu-1 usA de esitti,Niel feréstrA de pravita,Niel drumil de cAlëtoritti,Ci numaI de putrec,litti...

XXV..

La unil bilrbatti.

(Din Bucovina, comuna I1iescT,slid. de mama mea Ruxanda.)

Sotiorulti met. iubitti!Tu atuncea mi-al muritti,CAnd t1-0 fostil dragil de trAitti,Pe eAntatulti cucululPe esitulti plugului.Pluguld séde sub Orate,Boil pascil la érbA 'verde...Sotiorula marl iubitti!Da cum de m'al pilrAsitrt,CAnd tf-a fostù dragil de trAitriPe 'nfloritulti pomilorti,Pe mirosna floriloril?N'aI &lag, n'aI socotitti,

531

CAnd do la nol te-aICa ell de-aid in coleaSotiorti n'oiti mai avea?!De cántatil .V-aqT mal cAnta,Dar' m6 d6re inima.mima s'a trantti in mine,Cand nu Adá sufletti in tine.

sburatilSus in cerultiSi pe mine m'o lásatil,ill'o lâsat sâ pátimescti,In lumeVaI sgradi inimaCum WI tu de strainal...

XXVI.

La unit' birbatii.

(Din Transilvania, diskiduld NilsiluduluT, com, de deld T. Simona..)

Prin odd rîtú, prin celil závoitiMerge-und cara cu qé§e bd.Caru-I negru, negri,PogoniciI §i mal negri.Dar' VasileBolnavuld §i jolniculáDe departe a strigattiSi de-apr6pe a'ngenunchiattiSi din gur'a cuvintata:

«Ce-aducetl. vol, dragiIDragiI mel pogonicd?

«Trel nuele, treI smâncele,Trel fellue de lecurele !

«Léculti met! nu 1'4 adusii?«Léculd Ma nu l'am adusti,

C'o 'ntratil boil pe la prAnza,máncatil de nu s'a prinsil!

532

:.;;I-o 'ntratil l'oil dela cinA,L'ail mAncatti din raflUinil.Pl6ie mare ce-a plouatti*i léculti ti l'a mAnata,L'am alatti, nu l'am aflattl ;Plóie mare ce-o venitil*i léculil ti l'o mata,L'am atatii, nu l'am gtisitil !

XXVII.

La unil brirbatil.

(Din Bucovina, comuna Putna, dict. de Anita IlaramidA.)

Sotiorulti metí iubitti !MAndrA casá tl-aI gAtitilinteinsa sä mi te-asezIPe mine sA nu mA ve4I,PAVA. usI, Jara ferestr,intrInsa sA locuescI.N'al gAtit'o de trAittiCi numaI de putreqitil.Niel nu-I usä de esitil,Niel feréstrA de privitti,C!-acolo de putreqlitil.T6tA vara mi-al lueratilPentru treI seAndurI de bradti,i tu multil a ml-aI muncitil

Pentru treI cotI de pAminta.*edil copiil lAngA vatrà*i n'ail cuI s'a c,licA : «tatA»,*edil copiil lAngA lemne*li n'ati cuI sA Oieä: «nene»,CA nenele loril s'o dusù*i 'n pArninta a mi s'o ,pustiCu fata la sfIntula selre*i Cu trupulti la rAceire;

533

Tattild lord s'o supgrattíi5i pe dinsiI 1-o läsatil :Lemnelord §i pietrilord,Negrilord strainilord .«Tatuta, tatutä MI!Strigä, baqil mitite,Jan fa dumnia-ta asaPe mamuta n'o lua,C'o sa vinä Sambata,N'a avea cine ne la,i5l-a veni DuminicaN'avea cine ne schimba!»

XXVIII.

La unil biirbatii.

(Din Bucovina, comuna Vaina," coin, de d-ld Menlaid Lucanii, cantoril bis.)

Draguld med, nume cinstitd,In totil bou-al fostd poftitd

La botezatd*i cununatti

Draguld med, stapand de trati,Slugile te-ord asteptaSimbria cänd li-I maY da ?INI6 mirti cum te-al induratdMosiile de-al läsatilTelte mändre si gatite,Telte le-al läsatti scarbite.De-amit, fiindd ca te dud,Nu-I mal cosi prin butucl.Niel nu-1 mulge olla strungl,Nu-I maI cosi prin 1ive4I,Ni -nu-1 mulge in galetI.Simbrasil te-ord asteptaSä %i'l la-olaltä tirla.Draguld meti, mândruculd meti,Draguld meti, iubituld med !

534

1161 II-a maT cântatil cuculiiDe l'arti fi mancatil uliultiS'a nu-I fi-auditti glasulg.Prima'vara mil-a veniPe cand codru ml-a 'nfrunqiPe cand poinT-orti inflori,CuciT toyf ea mI-orti. ven,Plugurile s'orti porni.Oile, cate mi-orti fi,La n;1sura oril sui,t3i Dumnia-ta nu-T maT fi.De te ducT In ceea lume,le-ti merinde fòrte bune,C'acea lume-I cu 'acata,Nu poV veni niel odata,Niel la mamá, niel la tata,Niel la feciori, niel la fata,Niel la locti, niel la Evada,Niel la casa cea bogata.para tare v'asT ponMg bine ea n'oT veni,Ca sa-mT trimete0 merinde,Ca seiti bine ea mi-a prinde.,Dar n'o trimeteti pe sòre,CA s6rele-I prea ferbinteSi le-aduce vestejite ;Da le trimetT pe luna,Cand a fi nòpte senina",Ca luna-I maT rgeorósáSi-a aduce-o mal frum6sil,*i ml-o trimitell pe stele,C'am lasatil túte cu jele.«Mult5 iubitulti metí barbatil !Da cum de te-aT InduratilPe mine de m'al' lasatil?Da eil mandru te-asT canta,Dar m'6 d6re inima.Dragulti meil si mandrultí meil,Dragula metí si scumpulti meil!

535

XXIX.

La unü bilrbatil.

(Din Bucovina, comuna Putna, diet. de Anita ItaramidA.)

Bat6.-mi-o pustia 'newts,Multa 11 ea far' de dreptate,Multi."' il négrA si uritti

i de lume urgisita..CA n'are 'ricà de nime:De batránü nu i-f rusine,La cela tin6ra incl vinek>i pe laTtA cA mi-la pune.La noT 'hid. ml-o venitaTocmal dud nu m'am gandita,Si mi-o pusa picioru 'n pragaSI-o luata ce mi-o fostil dragil;Si mi-o pusa picioru 'n mastitsi-o luata mila din casg.Dela copil si borésil.BArbate, sufletula mea!AscultA cum te planga ea,Dela cavil pan' la picióre:SA nu fad acésta. cale,CA-1 ca mare supérare.Dad. tu m'ar ascultaEa pe tine te-al ruga,Te-asT ruga cu rugA mareSA mi te soon pe pici6re,SA te uitT pe cea feréstra,CA-0 vine carte domnéscADela noT sa te pornéscl.Dela noT cu tab6raOra veni si te-oril luà,De cash* te-orti del-Arta,InapoT nu te 'nturna,La päminta te-T aseza

536

La pamintd totü cu r'écóre,Nu te-I scula pe piciórc.Schimburile.t1 s'orii negri,Cine ti le-a soponi ?Trimete-le la mândra,SCumpa sotidra ta,Pe sueruld véntulu'lPrin funduld pAniintulur.CI ea, cum le-a cApka,Indat i le-a spglaTotil In spumä de sopong,In lacrimT fierbintT de omü,Le-a facé ca la und domnd.Da pe cine le-a trimete?

cautuld véntuluTIn funduld NimintuluT.La tine, child ord veni,Tu 'napol c le-T negri,

le-i putredi,*I-ed la tine c'oid veni I

XXX.

La mull biirbatii.

(Din Bucovina, comuna Crasna, diet. de M. Barbuta.)

Sotioruld med iubitd!Sfintuld sóre-o asfintitti,Dumnia-ta a't adormitd.Sórelé o résäritd,Dumnia-ta nu te-aï trezitd.Sc616-te si te trezesce$i-T vedé 'n casä ce este.Téte némufle-o venitd,Nici cu unit n'ar gräitti.Sc61A-te si te trezesce,Cu némurile vorbesce.

537

deschide ochivorii5i 0-1 invèla feciorii,

rädica geneleinvatä tetele.

Sotiorulti meü iubitti!Da cine te-o sra'tuitilLa ista drumil de-al pornitti?*i cum de te-al induratil

cAsuta ti-al l'hall,La ista drumg de-aï plecatil?

läsatù mandra çasä,Frumésä i lumin6sä,

v-a fäcutil alta 'ntunec6sä:Fiirà usi, fárä ferevti,Inteinsa sä Vácuesci;Nid nu-r Mita de vequtil,Nici feréstril de vglutti,Numal negru i päminti:i!

XXXT.

La unil liärbatti.

(Dio Bucovina, comuna Biddcéna, dict. de Simeond Boca, §i com, dellih. Jemna.)

Piipuvoiti bátutil de pétril,Bäetei r'émavi de tataFedil in cas1 sup6ratiDuvi pe gAnduri i 'ngrijatT,

r'émasù ban tanjelecasa plinä. de jele,

C'aii remas(' boi'n ocolticasä plinit de dora.

Une plugurile umblä.Numai allí metí stä la umbrä,Num'alti meü plugutil imi vedeRä'zimatri sub cela pärete.

538

Boj-ml pasat la érba, verde,Gospoclariu-ml hodinesceCa elti f6rte scarbita este.

La OM casaBate asa,Darla mineN'are cine.

Bata-te pustia m6rte,CA tu nu mal facl dreptate,C'al venitii panä la pragil,MI-al luattl ce mt-a fostti dragtI.Plange casa, plânge masa,CA tatut'acum V6 lasa.Ian plangetl si vol chetorIDupa tatua cu dorti . . .

Cansl ar scrie cine-laUnde-a sedea tatuaDupa ce s'a departa. ,i'n pamInt6 dupa ce-a'ntra,Aceluia multil !-al da. . 6

XXXII.

La unit lArbatii

(Din Bucovina, comuna CalafindescT, diet. do. Maria Lilciltugt.)

Bucura-te manastire,Ca mandra fl6re4i mal vine,Da nu vine sa'nflorésea,Ci vine sa vestejésca.Bucura-te tinterime,CA mandru trupsorti itI vine,Nu vine sa vietuésca.,Ci vine sa putreq6sca.La p6rta la tinterimilStAI, draga", sa sfatuitnaCa de ae,II ne despartima

539

mal multa nu ne'ntfilnimn.Dinnnia-ta câtti ai lucrattiPutintehl ai castigatti:Pentru trei coll de pAminttiTare multil te-ai mal muneitù !Gospodaruhl meti iubitti!Ce m'asi ruga dumitaleSA mi te seoli in picióre,CA ce vêntil mi te-o bAtuttiLa pAmintti de te-oboritti,De mi-ar 'bate si me tareSA mi te sc6le 'n picióre.Ian sc6IA-te dumnia-ta

deschide guritagrAesee cu dinsa,

ll'écoresce-mi inima.Dumnia-ta, de cAnd te-aI dusti,Nu mi-aï mai lAsat re'spunsti

i de cum te-a! depArtatilNout rëspunsil nu ne-alTare scArbiti ne-aT lAsattl!

XXX[II.

La unil intrbatil

(Din Bucovina, orawiti Campulungri, coin. de G, CittiArcit).

SoWle, mill4a. mea!In tótá s'érbAtóreaBotezai i cununai.La capti de masa eral.Dar' acum mórte-a venittiLa pAmintil mi te-a isbita.

venittl mórtea in vêntaSi. mi te-a pusti in pgrnintil.SI-a bAtutti vêntulti din josti*Pa datü stfilpulti case! jostl.

540 --

Sotioruld meil iubitù !Nu Acid cuT te-aT potrivitù',CA' bine nu si-a priitd.CAsuta ti'-aT parAsitü,Averea ti-aT pustiitdSi dela noT ai pornitd!

La unti barbatti.

(Din Transilvania, comuna OrNW. com, de d-1i Romuld Simu, inv6t6toril.)

Acuma de-o s'éptè'mAnAA hilt-at-I' m6rtea 'n gradingSi s'a pusù pe-o suluminA,Sulumina s'a uscatil,M6rtea 'n casA s'a bAgatil,Stalpulti easel l'a luatù.

La unti mosil.

(Din Bucovina, comuna Szint-Ilie, com. de Ioana Cojocarirt, stud. gimn.)

Mosule, mosucule,Scumpule, iubitule!Fix5gA-te cuT te-i ruga,Dent mi te-ar asculta,Nu te ruga apelorri,CA apele-sù'. mergRére,Si 'napoT ne'ntorckére.Réga-te la sfintuld s6reSA tie liva mal mare,C'ac,IT nu-I 41 de destAtareC'aql e (-;li de despArtire,De suspine si jelire;

541

Si-al e 1i de despOrtitilDela toll cAtT te-eiR6gA-te la palamarigPalamaria i clopotaritt,SA tragl clopetele,SA resune Muffle,Ca s'audA némurile....Mosuculti nostru !

MAndre case-al maIAcelea nu ti-ati plAcutti :La mesterI aï poruncitil,Alte noue 0-atiNiel din par!, niel din nuele,Ci numal din scAndurele,Niel nu-To usO de esitil,Niel feréstrA de privita,Ci numal de putreditti.Bata-te pustia mórte,CA nu fact nicI o dreptate:Unde sunt 6merif malTu acolo nu te uitI,Unde mi te chiamA WV,Tu acolo nu te-arAffUnde-sti 6menI putinteITu acolo vil si-ISi leT casele pustiI.ScoborI, D6mne, pe pAmintilSi vedI mértea ce-a fAcutù !C'a venitti pAnA la pragtiSI-a luatci ce ne-a fosttiMosuculti nostru iubitilCu cine te-a! sfAtuitil,Pe-acestO drumti de te-af pornitùValeo réti ne-a priitii!C'acestil drumti if mergétortiSi 'napol ne'ntorcétorti.PlAngetf ferestl plAngeVf,CA de astAdI rémAnetl!

542

Plange casA, plAnge masa,De mosulti suntetT r'émase!La peIrtl la tinterimilSta mosule s6 vorbimil,S'a vorbimil, sa sfatuimaMacar douë treI cuvinte,S6 le tinemil si noT minte.Mosule, mosule draga!De tl-a fi camesa negra,Sli mi-o trimetT mie 'nc6cePe suerulti vêntululDe-asupra pAmintuluT;ea' etl, cum oitt cap6ta-o,Tare frumosil oiti sp61a-o :Niel cu apti de isvorti,Niel cu spume de soponti,NumaT cu lacrimI de omti.*i dupa ce ml-oiti spaa-o,Mosule, ea n'oiti uscao,Niel la v¿Intli si niel la s6reNiel la umbrd si r'éceíre,Niel in casa, niel afar.i,Numa 'u sial la inimienl;*i. eti iara, inapoTCamesa trimete-tl-oitiPe suerulti vêntuluTIn fundulti pamintulul!

XXXVI.

la untl nitina§ii.

(Din Bucovina, comuna Memiistirea HomoruluT, com. de d-1 George Avramil,inv6tiltoril.)

T6t6 lumea-I eu n'anastí,Num'altí nostru-i in sälasti.Sbér'a oile la strungA,CA nu-I strtparul sa le mulgl;

543

Raga vacile in ()cola,Mora de-ala nanasulul dora.Cob:n.1, Dómne, pe pAmintaSA ved1 mórtea ce-o fAcuta,CA pe noI ne-o sarAcita,C'o venita pan' la feréstilSI-o adusd carte domnéscADela noT sl mi la pornésoA ;.SI-o venitd pan' la chetóreSi m'i-o luata mandrA flare,I-o venita pang la praga

si-o luata ce-am avuta draga,SI-o venita panA la usä

i ml-o luata mandra' raja!

XXXVII.

La o nevastii.

(Din Bucovina, comuna Vicovula-de-sus, diet. de Glicheria, Eudochia §iRachila Calancea, i com. di d-li.1 V. Turturépil).

Sc61A, lelicutA, sad,CA-I hAta multisora de-asarg,Aims"' a fi diuA jail,Dumnia-ta n'al' fosta afarA.Cucoseil' ora cantaDumnia-ta nu te-I scula,Sórele va e6shriDumnia-ta nu te-1 trezi*i afarA nu-r esì.Sarelo s'a inAltàPe picióre nu-1 umbla.SceilA, lelicutA, sc61A,CA-1 hAtti multisorti de-asarA,Tell panza de pe obrazaSI vedI mórte cu nAcaztl,*ill" je panza cea suptireC'astA Indite e cu dile.

544

1516rtea, unde poposesce,Gospodari-I despártesce,1:7,1i ea unde-a popositilPe cel dragl' 1-a despartan.Bata-te pustia m6rte,Tu nu facl niel o dreptate,C'ai pusil pici6rele'n pragnsi-aI luatn ce ni-o fostti

pusil ceitele'n feréstael-a! 't'ata mila din casa.Lelicuta, gospodina,Nu-ti lasa casa straina :Straina i supnrataC'Amn n'a fostù niel °data!Asta casa-I cu cámara,Tare .t1-o mal fostil amara.PlangetI uï, plangeti ferestICa de mane remanetI.Planga/1 si vol chiutorlCa v'a fostn de ajutoral.Scélä, lelicuta, sc61a,

hatil multisoril de-asara!Fiell mil de baieff,Ca tare-sn inprastietI.Ca Meta' fara mamaNu-sti bagatT la nime'n -sama.Cin' I-a la, cin' i-a schimbaFrumnseln ca dumnia-ta?Orn esire panä'n drumnCu iMma arsa scrumn*1-ora vede femeI asaCum ai fostil i dumnia-ta,*i el' bIetI-orti cugetaCa estI tocmai dumnia-ta,

tare te-orn asteptàTotil cu usuta crë'patáSa mal' intrin cas'odata.Senla draga', lelicuta,

545

Nu te-om pune la treln4a$A te primbli prin cast4ASA ne facI n6u6 urmute.and eral In opincut9Ne faceal n6u6 trebute.De cAnd estI cu papucasTN6u6 tréba nu ne facI.Dragile nóstre pici6reTare-att fosta strAbatAtóre,

lar de-acumaDin picióreMinta'n flóre,Din caputeRujl batute,Din inanu0Floe!' albute,Din guriO.Tamai0.

DragiI nostri ochisorICum s'oril face pomisorl.

Din sprinceneViorele.

Sc6111, lelicuta, scóla,Ca-1' hatil multisoril de-asara!Si te uitA pe feréstaCA-t1 vine carte domnéscaDe la noI O. te pornéscAPe carare necalcata,Pe r6ua nescuturataLa scaunult1 celil de 'Nara,Unde merge lumea tóta,Unde-I usa de hardeatT ortí trece totI s'orti scrie.11 intra si dumnia-taS1-acolo te-oril insemnaSi 'napoI nu ti 'nturna.Sc61a, lelicuO, sc61ASi mi-Itesi pan' gal*

Mariann, Inmorm. la Boman!. 35

546

C5. tT-o venitti némurileDe prin Mote phrtileCu ele ca sä grdescI;Dumnia-ta te fudulescl,Cu dinsele nu gr5escI.Sc(515-te §i mi-1 priviCum mi te plängti bäetiT*i mi te plängti la picióreD6rä mi te potù sculare.NoT sá scimti cá te-arnti sculäDelmne, mändru te-amtl cântà.NoT sä scimil cum te-amti trezi,D6mne, mândru te-amti hoci.NoT de asta n'amti gänditti,C5. te1 hriini de trditti.Sc615, lelicutil, sc615,CA si-a fi destulù de-asará!*i te sc51á pe pici6re*i ne spune ce te dóre.A dumi-tale durenlC5. IT-ati incetatti de ierT.Dumnia-ta multù aT umblatùPeste lécil nu ff-al maI datti,NumaT pänza §i toiagultiAcelea a %T-a fostù léculti.Sc615, lelicuta, sc615,Cit-I vremea de mersil pe afara.Vremea-1 mandra foi frum6s5,Dumnia-ta te ducT de-acasà.Ian sc615. §i haT pe jostiCa drumulti nu-1 grunzurosti,Multù' e mândru §i frumosti.Lelicutä ! un' te duclCu pieptarti §i cu papucT ?Pe carare necAlcataPe róua nescuturatä ?Routa s'a scuturà*i urmuta s'astupà.

547

LelicutA, dumnia-ta,Dacl te dud de-acolea,Dup' ape nu te lua,CA apele-sti duatóreSi 'napol ne'ntorc'étóre.Ian je-mi-te dupA sóre,CA sórele-I duckorilSi'napoY Intorc6toril.Sc(51A, lelicutä, sc61A,CA-I hattl multisora de-asarA !CA tu, de mi te-I sculà,Noi tare ne-ornri bucura,Dar' de nu mi te2f scula,Nol la gropartl ne-omil rugh.SA facA gropita 'n fatASA. mal vil odat' acasASA ve0Y Meta' ce-oril face ?Sub o ternA de pAmantiiEste-unti bujoril inflorita,'MA lumea l'a urIttiDumnia-ta l-al indrAgitil.LelicutA! ce-a! facutil ?La totI inima le-aI ruptù !CAM a tostil vara de mareAI statti a te väetareCAp6taiulti a-ti mutareSi la umbra si la sóreUnde ti-ar fi me rëcóre.Pan' amù mi-a pärutù sagADar' amù 'n pAmIntil te bagACu spatele la r'ócóreCu fata la sfintula sóre,Cu spatele la pAmIntilSi fata la duhulti sfintii.Da cine te-o sfatuittl,Acela nu ti-o priitti,A.cela te-o dusmAnitilCa sA nu fiI pe pamIntil.

548

Sc6IA, lelicutl, sc615.Si te sc616 §i ne spuneCe-aT vedutil pe ceea lume?De-aT vedutil ceva veunti bine,Vin' i rn je §i pro mine.De-aT vedutO ce-va veune reäLasA-me la Dumnedetl!

XXXVIII.

La o nevastä.

{Din comuna Calafindesel, in Bucovina, diet. de Catrina Racolta.)

Vine mktea mani6sA,gäsesce MI-Ida la mas,

totti dA ca sA m iee,Eü o roge ca sä maï stee.Eü o rogil ca s. m laskEa se face mäni6sä.Eti o rogil,. cl am copil,Ea 1ml dice: fA ce scir,Cu mine musaI sä viTEti cjicù cA nu de ducti,Ea de eapti cl me apuelSi la pämintil mC isbesce,Sängele'n trupti recesce.Ett' de fricA §i 'ntristarePrindii a striga'n gura mare:SA'ritT surorT i voT fratT,SäritT i nu me lAsatT !her', mértea mi-oTocmaT cAnd niel n'am gändittl,La pämintil cti m'oSAngele'n trupti mi-o recite,Si me duce 'n ceea lume,Unde nu me sciti cu nime.VenitT fraff i vol surorTSi me podobitI cu florT,

549

1116 scAldayi in apa. rece,Pan' la grópa mi-tr petrece.Si sA m6 stropitI cuCA 'napor n'amDragil mamir copila§I,Scumpir mamir cuconasT!SA v s6rutll pe obrazil,CA de mine c'ap remad'.Si tu scumpa mea sotie,Sotie de cununie,SA te s6rutil pe obraztl,CA de mine c'al rètnasil.Ticalosil tu °mg deCe mI-ar picata la pamintaSi te batr cu gandur1 multtl,Lasa feciorr sa-tr tra6seilSi sa mi te pomenésca.Feciorir ca voril tral,Pe tine te-ora pomeni.Sufletulti in raiil s'a duceUnde viata4 multil mal' dulce,linde canta ingerir,tngeril 0-archanglielir ;Unde 'nflorescil florile

ainverclescil frum,lele

S: T-anin6scl p6meleSi canta pas.6rileDe résuna valleHl, bar, hai, suflete haI !CA nu-I multa pana la redil,Ca sfinOI intrebà,Dumnedet1 te-a judecàsi-acolo sama ti-T dà

550

XXXIX.

La o nevasta.

(Din Bucovina, comuna Vicovulti-de-sus, com, de d-lo V. Turturénii, preottl,)

Sc61ä, scóla, Mari6ra,hat multisortt de-asara!

&Ma, sc616 i mi-I spuneCe-aI v'Nutil pe ceea lume?De-aI ceva de bineScóla-te i mie-ml spune,De-aI vçlutù ceva de rai,Lasa-mti la Dumneqea!Seella, scóla, Marióra,&Ma draga surióralCa. mniata (1) catil ai muncittiPutintelil i s'o venitil,NumaI doI pasT de pamintti;Multisoril mi te-al luptattiPentru trii scandurI de bradti.Sall, sag, Marióra!Ca-I bat(' multisorti de-asara,Dumnia-ta n'ar fostù afara,

bat multisora de ieff,N'aI vè'qutti sóre pe ceriti.Nu seal perina móle,Ori nemica nu te d6re,Ori scortarulil frumosa,Cum te-aI pusti nu teaIScóla-te si te trezesce

Cu noI ceva graesce,CA mare soma' te-o palitilDumnia-ta ai).,Si de somna nu te-aI

(1) Mulata prescurtare din domnia-ta.

551

Nor mal putintelili de soma' el ne

Ai umblata melégurile.Ca s6-0 gasescl: léeurile,Lécurile n'af gAsittiSi cu capulil te-aT*i cum de te-aï supgratilSotulti de ti l'aI lAsatti?

cu cine te-aT sfAditilSi sotulil ti Par uritti ?CA venial de-unde venial

Cu Oil te sitituiaT.Da de-amii, eAnd a \Till,Cu cine s'a sfutui?Si te-o bAtutil mare vénttiSi te-o culcatil lpSA mg batA cAtti de tareNu te-a pune pe picióre.

ti-o venitú némurilePe la tóte portile,SI o venial In fuga mareSA te gAséscl 'n pici6re.Da de giaba s'o truditùCA mórtA mi te-o gAsitil!

XL.

La unfi frate.

(Din Bucovina, comuna Crasna, dict. de AI:Aril:5ra Bilrbu(5..)

Sc61A, sc61A, frAti6re,C'a r6stiritti sfIntulti sóre,Si fA urml prin ogradASA créseit mAndrA otavA,Si fA urmti prin grAdintiSA créscA mAnclrA sulcinA,

fri urmA prinSA créseA mAndru mohorti.

552

Sc61A-te §i te trezesce*i cu nol ceva vorbesce,C. de and mi-aT adormitttCu nimene n'al vorbitii.Da cum de te-aX Induratil..5i. cdsuta 0-al läsatil?Alta nouä tI-aT aflattiFärä u§T, Ara fere§tlIntrInsa sa vietuescI,51.-aeo10 s6 putredesci!Da cum de te-al Induratùasuta de 1T-aY lasatil,Usuta ta cea frumósà,Frumósá li luminósaPentru una 'ntunec6s4,Un' nu-I lata de §edutti,Niel feréstä de vOutil?

XLI.

La 'mil frate.

(Din Bucovina, comuna MAniistirca IIomoruluT, coin, de d-Ifl G. Avraintl, in-v6t.itor4.)

Fräliorultt mett iubitti,De ce §ell a§a mähnitil*i. cu baltti acoperitil?Sceila-mi-te §i grAesce*i ceva ne povestesce.$i te uitä.' pe feréstäCum TV eantä. cucu 'n c6stti,Cäll vine carte domnéscA,Vreti la drumil sä. te pornéscg,Sä te ducä 'n ceca lume,De-unde nu mal vine nime.Ceca lume4 ung Sodomil,Nu se vede ornù pe orna.

553

Ceea lume-T cu stiipAnti*i de-acolo nu malDe-a sci bine ca-T yen',

le-asT plAti*i drumulA i l'asT podi !

XLII.

La unii frate.

(Din Bucovina, comuna Putna, diet. de An. Haramidit.)

Sc61A, se(515, frAti6re,Cá afarA-.1 mAndru s6re ;Sc151A i e1 pAnA 'nSA-V ve4T vacile cum ragaT6te Cu botulti pe gardti.

te-I preumblaPrin ogradä, pe-unde-I vra,SA-ti ve4T boil ce mal facil,CA din gurA nu mal tact' ;SA-tT vOT oile cum sbérA,Cum iesti din sAlasil afarA,CA n'are cine le mulge,Niel la pAscutti cin' le duce.CA cine mi le mulgea*i la pAscutil le duceaSe duce de pe-acolea,Nol mal multil nu vedeaSag, frApre, sc(51A,

multisorti de-asará.MaT de multil cAnd te culcaT,Mal de n6pte te sculaT,Prin easA te preumblaI*i Cu nevasta grAiaT.D'ainit nu sciti ce somnti gretiA data peste capultiNu scill ce somti te-oboritil

554

CA nu mi te-al maT trezitù*i cu noT n'al maTNevasta s'a supëratii,Pe dinsa la ce-al lasatilLemnilorá i pietriloril,Negrilorá strAinilorlPe cand dumnia-ta trAiaT,Or i unde te 'ntorceaTNevasta, ce ml-o aveal,OrT 'n ce locti se duceaEa totil cinste cáDa de astáll in colea,Ea orT unde va umbla,Orlo i 'n cotro s'a 'nturnaTotá peste r6ti d. va da.Mical si mare de-acumaRaí la dinsa va cAta !

XLIII.

La unii frate Vil-161Th

(Din Bucovina, camuna Calafindesa, dict. de Catrina Racolta.)

Dragultt nostru,FrAtiortilá nostru!Dragulti nostruTinerelulá nostru !Dragultit nostru,Frumuselulti nostru !

Da cum de te-a! induratti*i pe noT de ne-a!TocmaI cAnd n'amti cugetatil ?Al'asT ruga eti dumi-taleSA te lasT de astA cale,CA tare-T cu supërare.CA noT de-astái,11 in coleaFrAtiorti n'omil mal avea.

555

Du-te, du-te i mal vina.Si nu mb' 1A'sa straina!Dar merendt1 In ceea lumeAsculta-m6 ce ff-oiti spune :Nu to lua dupa ape,Niel dupa paree late,CA apele-sti merg6tóreSi 'napor ne'ntorckóre ;¡e-te dupà sfintulti seirelaCA sórele-I merg6torilSi 'napol intorcò'tortt.

Dragulti nostru,FrAliorulil nostrilDragulti nostru,Tinerelulti nostru!Drapailti nostru,Frumuselula nostru!

Lécurile dumi-taleLe-att luatil cerbil in c6rne.Nu sciti cerbii le-ati luatti,CA noI nu le-amti mast aflatù'OM si cat le-ama cautatti.Not lécurI de-amti fi &AilDumnia-ta n'ai fi murittl,Ci maI multil al fi traitil.Asa noI nu le-amil gasitti,Si dumnia-ta al murita,Si pe noI ne-al parasittiCand mal bine-al fi traitil.Dragulti nostru tinerelti,Scumpulti nostru frumuselti !N'ami.1 ganditil, n'amtl socotittl,De ce drum5 cit te-aI gatitti.Da ne-amti ruga dumi-taleSA te Iasi de asta cale.. i daca nu te-I lasaApoI eti iar te-as! rugaCa sa ne spui dumnia-ta

556

InapoI and ti 'nturna?Dumnia-ta asa ne-al spusilCa spatele ti le-al pusil*i ti le-al pusti la paminttl.5i fata la räsäritilSi la noT n'al mal venal.Draga nóstra, fatä alba,Cum s'a face terna négra ;DragiT nostri ochisorT,Cum s'orti face pomisorT;Dragile nóstre manute,Cum orti cresee /loll albute;Dragile nóstre piciorele,Cum orti cresce floricele,Busuiocti si viorelei nu-1 maT umbla cu ele !

XLIV.

La unti frate holtehl.

(Din Bucovina, comuna Botanti, com. de d-1 Vasile Turturénti, preottl.)

Se6lii, sc61a, frati6re,*i te scóla pe piciéreSi te rògg la san-s6reSh' fie diva maT mare,C' astädi nu-1 qi de 'ntalnire,Ci e di de despartireDela Intl', dela surorr,Dela grading cu florT,Dela mama, dela tata,Dela lumea adunata,Cu care-aT traitti ()dab...De estT cal8toril pe cale,Ian sc61g-te pe pici6re,. ,)i pe totT, ctitl ail venitti,Fratiorulti mat iubittl,

557

DupA masA mi-1 poftesceSi pe top' mi ti-1 cinstesce,CA att venitti nepoftitI,Si s'orti duce necinstitT.DacA e§t1 tu mire, spune:A cul feti§6rA ieT?Iel ficuta véntululDin fundula pArnintulul!Cine nunta ti-a vedea ?Numat luna si c'o stea!NAfrAmuta cea de mireTi ora pune-o la psaltire,IarA ceea de nAnaqiiTI-ortí pune-o la prtipura§tt.Sus in délil la resgritaEste-una pomti mAndru'nfloritilCu crengile de arginttl.Scoborl, Démne, pe plimintA*1 ved! mórtea ce-o fácutti.Ce-o fAcutti, n't!) fa'cutil bine,CA te-o omoritil pre tine.PlAnget1 u0, plAngetI ferWI,Si tuspatru vo1 pAretT,CA de N. remánetT!

XLV.

La unti frate holteiii.

(Din Bucovina, comuna Putna, dict. de An. IIrtramidil.)

Batb.'-te pustia m6rte,Cum estr tu far' de dreptate !Cum mi-aI pusti picoru'n pragilsi-aI luattt ce m1-o fostil dragtt;Si mr-al pusti picioru'n masA,1\11'-aT luatil mila din casà.BatA-te pustia mórte,

558

Cum estI tu fiede dreptate!N'al avutti pe unde 'mblaE,4i pe cine lua ?Ce mí-o fostti mie mal dragtiPe acela mi-l'aI luatti?Bati-te pustia mórteCum estI tu fir' de dreptate.Al venitti pe ne-asteptateCa si jet nostru frate,Sà mi-li umpli de otrava

sti duel' pe otavA,Pe otavi necalcatti,Pe rema nescuturati,La scaunuli colt' de pétri,Unde merge lumea tóti,SI-unde usa-I de hartie,Citi mergú tos! si se inscrieCa'napoI si nu mai vie.Fratele nostru iubittiNu seal cin' te-o sfituitilPe-acesta drumti de te-a! pornitti !Dóinne! 11-0 mai priitti!Si nol nu scitt ce ne-orni faceD6ri putea intórce.

nu scimti cum vomti callaDóri putea seulà,

nu schnü cum vomil griiDórä te-amti puté trezi.Sag, frate dumnia-ta,

te-I preumbliSi te-I preumbla prin casiDela u*ii pin' la masäSi-i veda cum te jelesceOrI si cine te privesce,Dela mica si pan'la marePentru fata dumni-tale.Sc61a, sc615, i ne spune :Vittijelti pe cine-ointt pune ?

559

Da punetT pe cine-tr pune,Cà ea nu va mar pota spune!Sc616, sc615." i ne spune :Druscutä pe cine-om pune ?Da punetr cine-ti vra,CA ea nu m'oiti mar sculA !

pune-te'n ferésta,CA nor ne-oina duce'n rea c6st'ASi tr-oma stringe floricele,Busuroca ì vAsdogele,SA le dud la nemurele.Si te uita pe ferést5.,TI-o sosita carte domnéscaDe mane sa te pornéscaCu pist6le poleiteSi Cu telte zugrAviteSaritI fratr, saritr cumnatrSi mi-la ingraditl cu bradrCA de mane in coleaNor mar multa nu vedea

XLVI.

La mall frate insuratti.

(Din Bucovina, comuna Stroesei, com. de Grigore Po16cil. stud. gima.)

numar do! fratrCa dor bradl, mandri i naltr,Ca dor brad' dintr'o frupinaCa &nit; flori din gradina :Unula tu, altula SaghintiCe-a r6masa acum strainitSc6PA, fratière, sc61ACit ti-a fi destulti de-a sail !

vorbesce cu SaghintiCa mi l'aT làsatü straina.Sc61a, spune-ne ceva:

560

Pe copil cm' l-a 'nvéta?Ia strainultii, dac'a vra,Dac'a vra, dacti n'a vra,Dac' l'a duré inima!

fratitire, sag,Ca V-a fi destultt de-asara!Nu 0-1 milà i pécattl,Ca copiir lasattitPe cérnele vetrilorti'N br4ele strainilora?Sag, sc616, fratiére,Radica-te pe piciére

vorbesce cu tatuca,Ca Ma l-al ruptil inimuca.TAtuca nostruCâtá gléta a avutti,Numar dof din satù a dattl

1-amênc1oI ea railScólä, fraliére, sc615.,Ca ti-a fi de-ajunstit de-asará.Veçll copiiI ce-a! läsattiIntr'a cuI séma datil.Petri101°11 si lemnelortii

negri strainilortl!

XLVII.

La o sori.

(Din Bucovina, comuna Stroesei, com. de Grigore PoWen, stud. gimn.)

Vall soil, ce ml-aï facutd?Cast*. pustiittit,Barbatulti Véduvitil.In cotro s'a inturnitTottii véduvoitif Vora strigà.Val! cugetattii?MOT ¡I-al strainata,Cu! vord çlice de-amit : «mama»?

561

Cine sa-mi-T bage 'n séma ?Sag, scála, suriiira,Si mi te primbla pe-afara.Si vorbesce cu gura,Ca tu ne-al ruptti inima.Ne 'ntalniamti odata 'n antiSi nici atuncT nu vorbiamil,cit tu totti asa msf-al gisti:Ca de alt' datà voniti vorbi,Ca ne audil strainiT.La Ora la tinterimilHaT, soil, sa siatuimil,Ca de-ama ne despartimil.Hal' mil sr-onul sfatuiSa ne-audti strainir,HaT mil sti sfatuimti :Unde-avemti sa ne 'ntalniinti :La scaunti de judecata',Un'se stringe lumea OMST-acol' numar ne-ornti talni,Cu gura n'omil sfatui.Soil, mima de péträ,11spunde-mI macarg odata,Rgspunde mi cu gura taSi mangae-ml inima!

XLVIII.

La o soil miiritatil.

(Din Bucovina, comuna Calafindesd, diet. de Catrina Racol(a).

Draga n6stra sori6ra!Da cum de te-al induratilSi pe noT ca ne-aI ltisatti?

Draga néstra.,Scumpa nòstra!

Da cum de te-al indurataCopiiT de 11-aT läsatil ?

Mariam; Iumorm. la Romani. 36

562

aga néstra',Alandra néstra

Da cum dt te-aT InduratilGospodariula de-al lasata 7

Draga néstrkSora n6stra

Da cum de te-aT indurataGospoda'ria-T lasata?Frumésall gospodarieA r1,1masa négra, pustie.Barbatula tT-alCopiilCasuta V-ar pustiat !Draga néstrA tinerickScumpa néstra. frumusicALa no'l c'ánd vel maICu no' cOnd veI mal vorbi,Copia cOnd ti 'nvëtitS'a' scie pe miimuca ?Draga nelstra. soriéra,AIOndra nòstra floriéralAbre vOnta o maT batuta,La pruninta te-o doborita.COnd ara bate-unil 1-Anta mal marePéte te-ara sculà 'n pici6re.Draga néstrA soriòrkand ar eì pOn'afaraSil te bata vênta de vara,S'a te vadb. d'intuid séreSi luna pe cand rësare.Sérele cand te-ara zari,Cu nol péte-aT sfatui.Luna cOnd mi te-ara vedé,Cu noi péte-aT mar sedé.Draga néstrA, suriérti,Scumpa néstra flori6rA !La usa la tinterimil,Da in staI sti datuima,CA ne despArtima!

563

La o fatii.

(Din Bucovina, comuna Stulpicaa com. de Nic. c otlarciucti, stud. ginm.)

Draga mea si Piíriiscutri,Tu mergI dup'a ta m'Un*.Da tu iacá, nu-1 gási-o,Pe casa nu-I nimeri o.Pe mm' de m'el' ascultet,Eil la ea te-oh i indreptà.In cea lume cAnd i 'ntritSa te uitI din a drépta,si-I vedea pe intimuta,Insá ea cum be-á vedeaLa tine va alergò.*i pe loca te-a intrebit:Nu ne-ai vgclutti unde-va.Tu sá spuT mámutT-asa :Ne-ar v6qutti pe prisp'afarri,Ciimesa négrá cernélä,Fripte-arse la inimiórá.CA 'ncotro véntulti ne báteTotti no frige si ne arde,Din cotro ne abureseeNe arde si ne jupesce,Ne ¡rige si ne präjesee !

La o fati.

(Din Ducovina, comuna Stulpicaiii, com. de Nic. Cotlarciuca, stud. gimn.)

Draga mea si Nästiicutii,Multa iubita mea fiicutálTu orI de unde-aT vena*

564

Manta te-o suduitil,Tu la mine al venitùMie mi tetaIDraga mea si cea scArbitti,Tu stat pe laTtADa eti pe coptoriii truditA.De-aceea-mi pare mai bine,CA n'al sti te plAngT pe mine,CA tu, orT de-unde-aTNiel cand nu te-am probozitil.C'am fostù destulti probozitASi de DumnedetiDa r6gA-10. pre DumnedetiSA nu te bage la fe'ti,CA destule-al pAtimittiCAtti in lume trAitti,

destule-al trasti la pattlPAn' ce sufletulti ti-alNu mi-T jele c'aT

jele cum al trAitii,AI lucratilTe-aT pusti la pet sl-aT

pe-atuncea te-al trecutil,CAnd tatAltz t611 s'o pornitùPe-aratultt ogoruldf,Pe'nverditulti cAmpulul,Semënatulti stratulul.

astepta la prAsitil,Tu te-T gAti de putreditg.Asa dice multi istaC'a tea cAtil va fi lumea.Da multi sti nu gAndéscil,CAM lumea n'o sA. trAésca.Vine mòrtea cu fugaSi mi-T §curt6 viata !

565

LI.

La o fatiti orfami.

(Din Bucovina, comuna StulpicanT, com. de Nic. Collareiucti, stud. gimn.)

Draga mea §i garofitä!Sc6là, scea, te trezesce,

cu noI ceva vorbesce,Si te ultä pe feréstil :TI-o sositti carte domnéscrt,Dela noI sä te pornéscä,Sä te dueä. 'n ceea lume,De-unde nu mal vine nime.Acolo and ir Infra -

S. te WO' din a drépta,CLI-T vedé pe tatua,EIú indatä te-a 'ntreba :Nu ne-aI vgcblutil unde-va ?Dumnia-ta spuI a§a:Cä de unde am.' -venialPe tatua n'amù gäsitti,NumaI pe mama plangtmdil,Tóte drumurile 'mblandilPe bärbatil astil-tela«Bata-te pustia, mcIrte!«Cum nu facI nicT o dreptate,«C'aT venitù pan' la feréstä«SI-al Matti stalpulä din casä,«AI venitti pang la vaträ«Si luatä mila tòtä.«Cand mi-a fosta lumea mal drag*«Atuncl-ai venitil in 'rab«Si 'n casä mi te-al Watt'«Si bärbatulil mi-a!«Si l'ar dusti in ceea tara«Din rnijloculil satultil«In mijloculti tinterimuluI.

566

«Si pe mine m'al läsatù«FU' de sprijintl, flie de sfatti,((Cu nouti, miel copila§T«De Muta Toril r'éma§T.«*i Varvara s6raca«De-amit ce. sil l'ad' ea?«C'acasä, cand a venì«Pe Muta n'a grtsi,«NumaT copiiI plängadil«Si de máncare cerênclii !»

Draga mea §i garofitä!Tu n'al fratT sä' te'jeléseä,

surorT sä. te bocéscil,Párinti sä, te pornenéseä.CA Muta o muritilFlorile cand o'nfloritù;Si milmuta s'o trecutù,Cänd florile o'ngälbinitù ;long s'o dusù in cea lume,Când culegeaT tu alune;Sorá-ta de alai s'o dusti,Când s6rele o apusti ;Iar' ceTalaltT ati muritùCánd s6rele-o

nime te jelesce,Nirne nu mi le bocesce,Nime nu te pomenesce.

LII.

La O fatii

(Din Bucovina, comuna StulpicanT, com. de ic. Cotlarciucil, slud. gima.)

Draga mea §i s'érmanutà,Scumpa mamiT Märicutil!Pe sträinT eh' T-aTMulte came§T le-aT °usual,

567

Dar' el r'o'ti te-att miluitti,Borsuld caldil nu l'af gäsitùNiel mAmAliga pe bliditPe la strAinT te-aT hrAnitilPAnA co te-at bolnAvitù.5i de dile te-al gAtitti*1 pe laTtA te-aT lungitil.Draga mea si MäricuVáCAnd iT cósil pu! sT-altite?Dragele mele mAnuteDe-amù n'orti mal cós'alt4e,Dragile mele degeOleN'org maT face gaurele,Dragile mele picióreN'orü mal face urmusóre.CI-orti r6mAnea 6se Ole;Dragii meT si ochisorlCresce-orti mAndri pomisorT,Inapor deI mal veni,NumaT pustiti veT ggsi !

LIII.

La o fati mare.

(Din Bucovina, pomuna Vicovula-de-sus, dict. de Glicheria, Eudochia qi Ra-chila Calancea, 0 com. de d-1t1 V. Turturdni.1.)

Sc61A, MAriórA, sc61d,CA tr.-a fi destulil de-asarA 1Frumuselù mi te-al gAtitùPe acesta drumil te-al pornittl.Dar' ell më rogil dumi-taleS. nu facT acésta cale.CA-T cu multa sup6rare

cu mare cheltuélA.Sc61A, MAriórA, sc616 !E.,)1 te du in grädinip*i-T culege romAniVA

568

mi-T face struturelesi-1 duce la nemurele,si-1 face und strutti mal marePentru fata dumi-tale.Draga ru5strA un' te ducTCu sucnd (1) si cu papucT?PApucasiT dumi-taleNicT de colbti nu-set collAitT,Niel de s6re pälitT,NumaT de drum sü gAtitT.DragiT nostri pApucasI,Cá de-amù n'orti face pasT.&CAA, INIAri6rA, sc61á

ti-T lua iertAciunePela fratT, dela surorI,Dela grAdina cu florl,Dela strata' cu busuiocilDela cAr§mA, dela jocil.Sc61A, MariórA, scólä!Nu Kiel perina ti-I méle,Ori nimicA nu te d6re,OrI scortartIlti (2) ti-1 frumostiDe-asará nu te-aT intorsti.Da cum de te-al induratilPe mamuta c'aT läsatti?Fic-ti milA de mAmutä,C'o rmasti tare sltibut'A,CA metmuta dumi-talePAn'amù 'nainte vremeDin cotro ea cA veniA.Totet acasá te gtisiA.Da de-amù 'nainte vreme,Din cotro ea c'a veniA casä nu te-a gAsi.

&cad se numesce una straia de Mill in col6re rosa, cu florY, In formareverendei preotescI, dar fara maned.

Scortara se numesce unü told de lana.

569

Sc61A, MariérA, sag!CA mAmuta dumi-taleDemin60 s'a sculAPrin totd cotuld te-a cAtaTotd MAricir'a striga.&MA', MAriérl, sal!CA mtunuta dumi-taleMultA supdrare are,CA DuminicA venia,4 .

Frumu.leld mi-te gAtia,La bisericA te pornia.De la bisericA venialBine nu te hodinIar,Si la jocil mi te pornial.Duminica mí-a veniEa pe cine nII-a gatiDad, dumia-ta nu-I fi ?ScI51A, MAri6rA, sc61A,Si te sc(511 §i ne apuneCe-aI vséqutti pe cea lume ?De-I vedé pe-und nérnd de-alti met,De I-a fi cArnep négrA,S'o trimatA s'o facd albA,Nu cu apA din isvorti,Niel cu spume de sopond,NumaI cu lacrinil de om ti.CAme§a cA V-oid sp6laUnde cuculd s'a scAlda,Pe trandafird V-oid uscaSi tir oiii strInge-o pAtureleSi V-Oiii trimitero cu jelePe §ueruld véntuluiIn funduld pAmintulul.

570

UY.

La o fati mare.

(Din Transilvania, comuna Orlatil, coin. de Romulti Simu, invè(atorti.)

Fiica mea, mirésa mea,Scumpa mea, iubita mea!Da unde ti-I nairele,linde ginerele?O tu, draga, l'al alesti

'nainte l'al trimestiPe suerulti v'entuluIIn fundulttFiica mea, mirésa mea,Scumpa mea, iubita mea!CA tu mi te-1 mAritatilDup'untt feciorti de 'mplratil,

nimicti nu tl-am data!

LV.

La o fati inare.

(Din Bucovina, comuna Vicovulti-de-sus, com, de d-16 V. Turturdna, preottl.)

Sc616, Ilenued, Ac615,Sc6Itt, scórä i ni-I spuneCe vénttt rZ.iti mi te-o ajunstiDe ne-aI läsatti i te-aI dusil ?S, i te-aI dusti la logodireSingurica fa'r' de fiire.

cuI mi te-al potrivittl,De ne-aI Thisatti fugitti?Batg-te pustia, m6rte,CA nu facl niel o dreptate,C'al venitti dreptti pe curare

luatti fata cea mare.

571

Se616, Ilenucti, sc611Sc(516, sail §i ni-I spuneCum de mi te-al induratilSi p'ArintiT tI-al lAsatti?Si el multti eA se luptaDcírl peste Mai tl-orti da,Dar bietele doftorilC'o rëmasti in spitAriT,Si bietele le,cureleC'o remasti in §ipurele.Se615, scifilA Ilenuel !Dac'aT avutti gfindti de ducALa ce ml-al maT disti «mrimucA?»Salt', llenueä. draga!CAnd ti-a fi cAme§a négrA,SA ne spul sti ti-o spAlArntlSi 'napoT sA 0-0 'nturnAmti.CA noT, cum omil ettpëta-nFrumosti ett ni tl-omi1 spina o:Niel in apA do isvorti,Niel in spume de sopontl.Numa 'n lacrime de omitSi dui-A ce tr-om spëla-oInapoT ti-omti inturna-oPe uerult'i vêntuluTIn funduli1 pArnintuluT.

LVI.

La o fati mare.

(Din Bucovina, comuna StulpicanI, com. de Nic. Collarciuctl, stud. gima.)

Doehituca mea iubitti,Da ce staT a.. a scArbitA ?Niel Pascele n'ati venittiSi tu cum te-ai logodittl?Pascele n'al a§teptatti,

572

De erabl te-aT cununatti,*i vätäjeT tI-aT cAtatilCu ca.purile golite*i druvute despletite,Ca pentru tine gätite.Trandafirti de primävarä!Cum te duel' in ceea térä.T6te in flére,Numei tu meri la r'éc6re ;Tao florile-oNumaT tu te-aT ve§tejitti*i te ducT Ja putrec,littl!

LVII.

La o file*.

(Din Transilvania, districtula Nits6udu1uT, coin. de d-la T. Simond.)

Ie séma, flicutd, bine,Când veT merge 'n ceca lume,Cä sunt doug cArarcle,Nu merge pe cea de jels,Alergl pe cea de floricele ;Nu merge pe cea de foalAlergT pe cea de busuiecti ;Nu merge pe cea de jartí,Merg,I pe cea de magherand.Ic séma, fiicutä, bine,Dac'ajungf in ceea lumeInainte-ti vorti

'p cale di te-orti oprìDoT niegri calugärelNu te sptiria de eT,C'aceia-si copiiT meT.*i 'nainte ti-a

'n cale mi te-a opriO négrä cAlugarea

573

Nu te späria de ea,Ca si tu te-1 face-asa.Nu te tare spOimintàC'aceea il sorl-taSi pe tine te-a 'ntreba:Tu acas1 ce-al läsatil,Mare jele si hOnattI,Toff" cu p5ru1ti despletitü,Cu jele si cu uritti,Totil cu Omit' desnodattiDe jele si de banatil.Si pe mine m'aI lAsatù'In mijloculù satuluILa calea bAnatuldf,In millocula ritultaIn calea uritulul.

LVIIL

La o copili.

(Din Bucovina, comuna Badeutil, com. de d-Iii Averchie Macoveiu, preotO

BucurO-te - interime,Cà mândru trup§orti it/ vine,Da nu vine sA trAéscA,Ci vine sA putredéscA.Bucura-ti-v5 si vol fratl,Carr aice repausatl,CA mal vine-o floricicADraga mamil mititica,Ca sä nu v5 fle-uritùSingurl a seclé'n pan-11'1'1W.

Ie41 acuma c,liva bunäDela fratl, dela surorI,Dela grAdinA cu flail*i dela palm" chetorl,

574

Dela tatä, dela mama,Dela copacela cu pcíma.RamanetT, frail si'nver4itI,Vol avetr ca sa'nfloritI,N'avetT ca sa putreqitl.N'am gandita, n'am socotitaCA ea am de putrelita.Multamesca mamiI i tatilPentru bunele lora faptePentru buna mea tinereli poftesca multa de iertare,Ca bratele lora le-am rupta

sangele lora le-am supta.Din soma' el desteptatil

mima le-am stricattl.and itI vedé flor! albute,SA gAnditlCa-sa ale rnele mânute;CAnd vetl vedéSa v para urmuséreDe ale mele piciére . . . .

Puisorula mea iubita!Ce al gandita ce-al socotita,De-asa tare nc-al scarbita ?Férte bine ne-ai placuttiFérte bine te-amil tinuta . . . .

LIX.

La o

(Din Transilvania, districtula Nitsëudulul", com. de T. Simona.)

Draga mamil rinduneaHarnica. i frumusea ;Draga mamii rindunicaHarnica. i frumusica!Nu sta asa de tacuta,

575

Sc61d-te si mi tete uitrt pe feréstg,

Vine-o (5ste'mpratéscaDe-aicea. sit te pornéseä.;*i te seal de-i pranc,li,Cb." dupil tine-ora veniFlgm'anclA te voracAi te sc616 de-1 man*Cà dup tine-ora pleca

flam'and'a te-ora afla.*i te uita prin ocola,Cum r6mAne de cu dorti,

te uita prin ogradtiCum r'émâne sup8ratä,

te uitii tu'napoIDe veql ce mai facema nol.

LX.

La unit tin'érii.

(Din Transilvania, districtuld Nas6udului, com. de d-lil Al. Bocritl.)

Dragulil meti i fgtula mea,Fëtulti met' i scumpula meil!Ce n'ai murita maï de multa

fticeama gròpg afunda,AI murita acuma mareSit fad mama' sup6rare !Dragula mamil, f6tu1a mamiT,Dragula mama, scumpula mamiT!Niel aceea nu-T dreptateCelli tên6ra s6 putreqéscii,Celti bgteana sá Midjésdi!

576

LX1.

La unil fecionl.

(Din Transilvania, distrietulil Msèiudulul, coin de d-la T. SitnonU.)

Gheorghe c5. mi s'a luatùPe drumil latù' neinturnatùPan' la verde sthlerelil:

Dar tu verde stAjerelti !Ce te-a0 ruga ett pe tine:Umbresce-m6 tu pe mine!

Pe tine nu te-oiù umbri,CA maica ta va venik$ri pe mine m'a aprinde*i pe tine te-a cuprinde!

De acolo s'a luatil,MaY departe c'a plecataPan' la recea fântânità.Dragd, rece fantani0,Ce te-asi ruga 6.1 pe tine :StêmOrg-m6 tu pe mine!Ba eil nu te-oiti stampra,Ca va veni maica-ta*i pe mine m'a sea*i pe tine te-a WA!

*i de-acolo s'a luattiNIA 'n Varga la TarigradtiMane-sa 0, targuéscaUna sovonil negru cernitùCa sa-T fie de jelitilCat va trAi pe pamintti,La tata sl-1 targuésc6Una clopil negru si cernitùCa sit-I fie de jelitùCat va trgi pe pamintù !

577

LXIL

La unft feciorti.

(Din Bucovina, comuna Vicovula-de-sus, com. de d-la V. Turturéna, preota.)

Sc611, Ionia., sc61a,CA tl-a fi destulti de-asara!Sc61ä, sc6la §i ni-1. spune,Si ni-I spune-alesti de bine:Cum de mi te-aI IndurattiSi parintiI tl-al lasatitSI-al lasatil boil 'njugatISi parintii sup6ratT,SI-aT la.sata boil 'n tanjeleSi parintiT plinl de jele,ST-aT Watt' boil 'n ocolti,FratT §i surorT plinT de dolt.Frumu§elti mi te-al &HaSi de la noT te-al pornittiPe cantatubl cuculuT,Pe pornitulti plugulul,Pe cararea necalcata.Unde n'al fostti nicl °data.vi-al pornitil la cununieSingureltk far' de sotie.Si cine te-a cununa?Popa Cu cadelnita.Si nana§ti cine tl-a ti?Dascalulti cu cartile !Vatajelti pe cine-omti pune?Da punetI pe cinel pune,Ell amù nu v'c' pota spune!Näframa de vatajeltiS'o pue la prapurelti.Panzatura de nana§tiS'o dee la dascala§(t.

Mariana, InThorm. la Bonatint 37

578

LXIIL

La -tint' fecionl holteiii.

(Din Bucovina, comuna Bilca, com. de Iustina Cardeiti, stud. gimn.)

Fealiorulil meil iubitù!Frumuselii mi te-aI gAtitil.Nu sal unde te-aI pornitù,Niel la crasmA, niel la jocil,Ci numaI la alti MI locti.PrimAvara ni-a yen',TotT cArnpiI vorù inverqiSi codru ml-a infrunsliIarA tu mi-I putre4CA 'n floritulù'. pomilortiSi chntatulti cucilorùFacl scarbA pArintilorti.Sc61A, frate, si mi-I spune:VAtAjel pe cin' g-oinù pune?Puneg pe cine-1 avea,CA nu mi-sti pe sama mea,CA eti m6 duct' de-acolea 1Sc611, frate si mi-1 spune ;Drusce pe eine tI-ornil pune?Da puneV orI f0. pe cine,CA ele nu mi-sil de mine,CA eil me ducti de-acoleaSi mal multù nu me-V vedea 1

LXIV.

La mill fecioril holteifi.

(Din Bucovina, comuna Vicovuld-de-sus, diet. de Cilicheria, Eudochia §iRachila Calancea, com. de da V. Turturénii.)

Sc61A-te mn (Gheorghe), sc616.,CA ti-a fi destultt de-asarA!

579

Frumu§eld mi te-al gätitti,La cununia-I pornitti.ST-af pornitd la cununieSingureld fará. sotie,Par' c'o fostd lumea pustieSi n'al mal Osad sotie.La biseric'af ajunsilLa cununie te-o pusti,si-o scosd cununiilesi-o aprinsd luminile,Ingera§f-ad prinsd a pránge

luminele-a se stinge.So:5164e mél (Gheorghe) scéld,Cá ti-a fi destuld de-asará!Sc61A-te §i te trezescesi-1 vedé 'n casä ce esteCasa-1 plinä, de Mal:,

alege vátäjdCu §ipurl cu floricele,SI-ord chiemä la nemureleSI-ord ven' cu multa jele.N'aframitg de nána§d

pune-o la prapura§d,Näfrämita de dru§cutgTi-omd pune-o la sfe§nicute.Da cine te-a cununa?Popa cu cadelnita!Vätäjeif cin' fi?DascáliT cu carpeC'acolo-sd dreptAtile!Al fostd tiara §i frumosù

mértea te-o culcatd jos.SI-al fostd tinérd ca mlada

gAnditd ca nu te-al da.Cum nu-I mértea 'n§e1ät6re!Je omuld de pe piciére

pune la récére,Cu fata la sfintuld "s6re,

580

Cu spatele la pruninte,Cu fata la duhule sfinte.Busuiocti bAtutti in magi.Tinerelti te ducT de-a casà.Busuiocti balute pe 'mine,11.6g1-te se. nu te dAme.R6g1-te, nu te ruga,CA ptirintiT nu te-orti da,ParincioriT dumi-taleMultä, superare are.Draga nóstrA, gull arse,Cum se duce si ne lase',Draga nóstrA, gure. dulce,Cum ne lasA si se duce.Sc61A-te meT (Gheorghe), sc61A!CA mAmuta dumi-taleCum se plange la pici6reD6re, te-ar put() sculare.NoT ,pA scime at te-amti scula,Dómne, mandru te-ame cantà.NoT sa scimil cti te-aT trezi,Deanne, mandru te-ame boci.Draga nóstre. fate: albtiCum s'a face %erne. négra.Sc61A-te, m& (Gheorghe), see.% !PrimAvara va veniSi gardule s'a näruiI i cine l'a rAdicaFrumusele ca dumnia-ta ?Sc61A-te, ma (Gheorghe), sc61A!si-I esire panA 'n prageSA ve4i vitele cum rageTóte cu botule la garde.Sc61A-te meT (Gheorghe), sc615.!CA vara 'ndat'a veni,Cósa in cuiti a rugini,Dumnia-ta cA-T putreqiSi furcoiti 'ntre -usorTN'a avé

581

Cine stringe porcupi,Pure* intre capitrN'avé cine face cgpitr.Sc(51A-te, ma (Gheorghe), sc615.Si deschide ochi§orirSi grgesce cu fecioriISi deschide geneleS, i grAiè cu fetele!

LXV.

La mill flacitil.

(Din Bucovina, comuna Vama, com. de Niculal Lucantl, cantord bis.)

Dragulti mil, mire cinstitti,Pe ce cale al pornitaFòrte rè'il al nemeritq.Si cine te-o sfatuitilF6rte r6t1 cb.' si-o prat*"Da eri m'é rogri dumi-taleSA nu facI acést/ cale,C'astti cale cine-o faceMai multti la no'f nu se 'nt6rce.1115.cara cine mi-o fà'Auttl,InapoT n'o maI venitti.La top' inima ne-o friptil.De-aI merge cu carti cu bolTotti al mal veni 'napo'f,Da te duel' cu näs'äliTInapoI n'aI sPi, mal vii.ColaciI eel de nfina0.1Ti I-orri da peste WW1,Co'nil de cununieDa-I-orti peste nasälie,Dragule, unde ta duciDe te-al 'ncältat$ cu papucl?Papuci-sti cu floricele,

582

Lasr in casA multä, jele.k5i mi-sii papucil domnescr,N'am nAdejde sl muncescr,Ci ar gAndil sà te pornescr.De te-aT 'ncAltà cu-opinclAT mar stApAni pe-aicrMosia si livada,Tòtä. gospodäria.Dragule, dac5 te dud,FiA5gA-te cur te-T ruga,Deal mi te-arti asculta,RA50-111 pe an-NiculaitlSA1 faca parte de raja,It6gA-te la stintula S6reSA tie diva mar mare,C'all e di de despArtireDela fratr, dela suroff,Dela grAdinA cu florr,Dela stratil cu magheranii,Dela rete de sAténti,Dela stratil cu busuioctiDela fete, dela jocti.

LXVI.

La mill BAWL

(Din Buqovina, comuna Calanfidesa did. de Maria Läcatu§6.)

Dragulii mamiT,Mirele mamiT !

Unde-ar fostti, de-unde-ar adusil,Ce f16re 'n °using 0-ar pusti?

Astä. fl6reNu-T pe ctle,

CA ni-aT fA'cutil oup6rare.Nor amil gAnditil*i-amil socotittl,

583

CA ne-T face-o nuntà mare,Da nT-aT fAcutd sup'érare,

CA te-al dusd*i SI-al adusiiFat'alésä.De mirés5.

Pe sueruld VatuluTDin funduld pArnintuluT.

Druscelecrucile,

Sfe§nicultiVAt'Ajelulti,PraporuldTi-T nanasuld,

Mirka si-I clopotultiSA se string6 noroduld.Ce m'asd ruga dumni-tale:SA te lasT de astA cale,C'astrt cale-T duc6t6re*i 'napoT neintératóre.SA te rogT la vAtAjeTCa O. mal trAescI Cu el

sA mal petrecI Cu noT.Ce m'asd ruga dumi-tale,DacA-mi facT acéstA cale,De tl-a fi cAmesa négrASA ml-o trimitT sA ti-o sp15,CA ed cum °id cAp6ta-oFrumu§eld sp61a-o :Niel cu apl de isvoyd,Niel cu spumA de qoponti,FArá cu lacrimY*i tl-oid strange-o p'Aturele*i trimitel pe stele,Pe sueruld véntululIn funduld pArnintuluT.Ce 111'4 ruga Ilumi-tale,DacA-ml facT acéstA cale,

584

Ca sl maT viT pe la nolSA spul cum II pe la vol.

Când asT scìC'aT veni,

Drumulti # rasa zugrAviNiel cu firù, niel cu mAtasA,NumaT cu inimA arsä!

LXVII.

La mill T6ril.

(Din Bucovina, comuna Igescl, dice. de Ilie a luI Onufrel Frunda.)

Am avutti dol verisorlCa doT mAndri puisorT,Ca doT puT de rindunea,Unulil slArA de-acolea,Unulti sb6rA si se duce,Unula remArie si plAngeSi din gurA asa qice :«AstéptA-m6, frW)re,«PAn'ml-orti cresce aripiòre«, 1-oiti sbura din délti in vale

!-oiti cAnta'n lume de jale,I-oiti sbura din pornti in pomil

«Ca si-unil puisorti de domnti.«, T-oiti sbura din Mil in vale

T-oiti merge -din térA'n térA.«C'astA. térA«E de-cfcarA,«CeealaltA«E curatA !»

585

LXVIIL

La unil Niatii.

(Din Bucovina, comuna CalafindescT, diet. de Catirina Racolta.)

Dragulti mama mititelti,Scumpulti mamif frumu§elti !Da cum de te-aT induratti*i pe mamuc'aI läsatil ?Dragulti mamiT puiorti,AI sburatù din euibuqorti.Dragulti mamil gull arsg,Cum se duce si me lasa.

Dragultt mamiT,Puiulti mamiT !

Tu de-aiee te-1 porni,La mama când if veni?Ctt mAmuca n'a gAndittiDe-acestii drumtl ea' te-aT gaitil.

Dragulti mini!Puiulti mamiT,

Cum ml-al ruptti tu inimaSá n'o maT potti vindeca.Plânge inima in mineCa copilulti de treT 4i1e,Copilula plânge §i'ncét'd,mima mea nicT odatii.

Dragultt mamiT,Seumpulti mamif !

La u§l la interimiliIn stiA sb," ne stätuiml,Cti de-amil ne despkIimil*i mal multti nu ne'ntalnimil !

586

LXIX.

La unft

(Din Bucovina, comuna CalafindescI, dict. de Maria L'Aciti.u01.)

Draga mamiI fa. alb'ä,Cum s'a face ternä négrä ;Dragile mamiI sprincene ;Cum mil cresce buruene ;Dragile mamii pici6re,Cum off cresce läcrämiòre!Gospodariulti meti cuminte,De-acum, de ac,1I inainte,Sprintenele picioruteN'orti sä maI facä urmute.TotI copiiI gospodarilorttCu vitutele-oril umblàNumaI singurü dumnia-taLa rec6re a-aseza

mal multti nu te-I scula.Dragulti mamiI gospodarü,Orisi unde te-am manattiFrumuseltt m'al ascultatti,Oil unde te trimeteamüDe dou6 orT nu qiceamti,Cä indata mi te duceaiTrebile mamiI fAcear.Dragulti mamiI gospodarti!Mama pe drumti când va merge,

de-acum orI pe-unde-a trece,Ea loculuI àä' va stà*i la copiI va 00,,La copiiI altora.mima recoriCu lacriml pe-obraztt va fi!

587

LXX.

La unii

(Din Bucovina, comuna Varna, com. de d-1 Niculaï Lucana, cantorn bis.)

Draguld mamiI, mandrultiDragulti mamiI, scumpulti mamiI!Nu te frige niel cu foculti,Cum mi te frigeNu te frige niel paraCum mi te frige gl6ta.MAcarti cate mi le-am trastiTotil ca gl6ta nu m'a arsa,Mäcarti cate-am pätimittiTag ca gl6ta nu m'ati fripta.DragiI mamil ochiprICum oril cresce pomi§off,Dragile mamiI sprinceneCum oril cresce floricele,Dragile mamiI manute,Cum orti cresce florYDragile mama' pici6re

maY face cale.Dragulti mama, mandrulti mamil !Dragula mamil, scumpulti mamiI!Da tu cum te-aI induratti*i pe noI de ne-aI lfisatti

tare ne-al supOratil?Da et1 mandru te-al canta,Dar in6 d6re inima*i nu te mal* potti canta.Dragulil mamiY, rnandrulti mama',Dragulti mamil, scumpulil mamil!

588

La mail copilii de VIA.

(Din Bucovina, comuna Mahala, coin. de IonicA ala luI Iordachi Isaca,agricultora.)

Bucur5.-te mänästire,Ca mândrä fliíre AI vine,Da nu vine la 'nfloritd,Ci vine la putreditil .Vaileo, vaileo, dragulti mamii,Draguld mamiI, puiuld mamiI!Tare inima m'é d6reCând te védd fär' de suflare.Cine de-mil te-a scaldà

i cine te-a apleca,Cu cine-aid 1'1 mâ.né*i cu cine-I rsémb.né?Cut mtimuca te-o näscutd.5i ea 61 mi te-o crescutil:Pietrilora si muntilord,Negrilord sträinilord!Dragil mamir ochisodCum s'oril face bureciorY,

i negrele pprinceneleCum s'orti face floricele,Florile mi-orti inflorìPuiulti mamI-a putredi,Mama totd cu jele-a fi!

La or cine.

(Din Transilvania, districtulti NksauduluI, com. de T. Simona.)

Am avutd und puisord*I-acum md lasä la dord,

589

SI-am avutù und puiutil dragaM'a lásatti la dora s'a' tragil.

pornitA in cale lungANu-I pas6re sä--1A ajungA,SI-a pornitù in cale lataNu-T pas'ére intrécá....Pui§orulti metí !

Spusu-tl-am §i ti-am vorbitùSA te le§i de-acéstä. caleCA e prea cu mare jale,

Spusu-tI-amSi qisu*am

SA mAnAncl. cire§c-amarëSä. mal §eql cu noI o varA,Sä. mänAncI cire§e dulcISA maI §elI pana la Bula.

LXXIII.

La oil elite.

Din Transilvania, districtuld Niísaidulul, com. de d-li.1. T. Sil-nona.)

Acum chiar de-o saptilmánaUmbla mértea prin grAdinARumpêndü firil din radëeinASi pe tine de inimA.FiriA din rád6cin'a ruptAmima din pieptil ti-a smultü,Si te-a luatù de la mineSA te ducä. 'n ceea lume.Dar' daca mergi dela mineNu duce dorulti cu tine,

lasa 'n cea gradinaCa s'A prinda radacinäSub o turá de bujoraCa sa fac'una merisorti

590

Tota cu mere rosióre,Cu frunqele rotungi6re.Cine 'n grädina mi-a 'ntra,r6rulii ilii va scuturaDoruld si l'a st'Omp6ra...,Si va scutura m6ru1tiSi-sI va stêmpära doruld !

LXXIV.

La ori cine.

(Din Transilvania, comuna Orlatil, com. de d-lil Rom. Simu, inv6tAtorti.

Dragulti metí, daca te-I duce,Draga 'n téra cea mal' dulce,Uita-te de-a derépta,C'acold-I o fantanea.Unde mere muerile,*1-acolo:i si maica mea.*.i este-o f6ntana hila*i scaune de hodina,Unde totI molla' s'aduna,si-I si-o icóna de sfintIi dragiI mel de paring.

591

ERORI DE TIPARO

Pay. iru1ii : in locil de : eFtesce :

2 Nota 6 sir. 4 si 5 can-ad cantail5 1 macedo-romanTu inacedo-romand5 1 col. 1 'nbufinat5. nbufunata6 8 col. 1 ugTac ugInc

14 8 col. 2 te-aT te418 Nota 3 sir. 4 odatil curatd o data a fi curatd48 Nota 6 Secadete Secadate50 4, 5, 7, 9 si 3 de josd nisipd nilsipti59 Nota 1 sir. 2 shena ahem62 Nota 1 sir. 2 nu i se un se66 13 si 14 stitmaturT stramilturT68 6 are, ci cilsinézA tare, ci Casunezil,88 1 de josti schimonosescA

109 Nota 4 IVs,cilimos6selivl

111 Nota 1 sir. 4 imvisas invisas122 Nota 1 Siretlit Siretiu123 28 verbesci: vorbeseT132 Nota 1 miriologhiT miriologhT159 Nota 2 sir. 1 si 2 I3erehisescd Berchisescl161 6 -,c6kt6oc; x6),:60cç163 21 si ultimd chrestinilord crestinilord164 14 chrestinf crestinI165 Nota 1 sir. 3 Radeutd Badeutd167 20 Radeutd Badeutd176 16 In fine und ald Und aid184 2 de josd petrece petrecea190 Nota 1 sir. 4 strungarTu strugarld197 3 de josd din die199 14 ce sunt le sunt200 5 de josd Musinta Musenita204 10 earl are care are218 Col. 1 sir. 4 de josil 13 gheme 12 gheme218 Col. 2 sir. 8 Da mi-1 de ffere Da nu mi-i de flue231 9 sonotandil tonotandd249 20 drucusarii drucusoril250 2 de josd ocolo acolo252 Nota 1 sir. 4 Sotonetd Solonetd254 14 repesinth, represintil258 4 Illubi lIulubl265 6 dinsuld, dupI dinsuld, dad'', dupd265 8 s'i atund atuneT270 13 6,0. catil286 Nota 2 Iordach ilsaca Iordachi Isacd

201564 de josil81 de josa10912Nota 211262 de josa146 de jostiNota 1161216122 si 3 de josa17121 de josa

419Nota 3 si 4Nota 1Nota 53218 col. 2.18

Col. 1 sir. 2014, 5si 73 de josa18

592

Pag. &Ida: in locii de : cetesce:

cumetrehatAresceIn care careparaelefranzeliiva sta in fatamormintuldi mettfermasi i-ar lilaSimionaSA mance viatasâ bemanémurile celuimaI sémAinfingéndaSaetoniufocurilenisipaHeilimrenstAmAturacuvenlapotecAlocuita in altesufletula indatA

trebuela salcap. 127Paralleben1874

plecltserpiidescantecacu clientula se incuIarA

SI-alautiteHotarnicul-de-josprimbaunit'Botana

.10.3

cumAtrihotarescein carepAreelefranzollva sta atuncI in fatAmormintula meafirmasi i s'ar luaSimonaSA ne malice viatasrt be acá némurile celuImaI cuinfizOndaSvetoniufocurélenasipaHeilivenstrAmilturAcuviniapoticalocuita amnia in altesutletula de vamA, in-

dataci trebuela o salcAp. 121Parallelen1875Luft calulti i pleaserpIdescant'Cu clientula' se comise

frauda, sati aceI earlsirmurI se incuiara

$I-alautilellorodnicul-de-josprimblaunuBolana

293294295300301333343345346347353363363372373379384

91919296

430434436

437437444446450461465466472

490

530536536

Precuvintare.

593

CUPRINSUI.O.

PAG. PAG.

Secriula 234Petrecerea 248Starile 286Podurile 300Prohodultt. 308Mormintultt . 319Sniam'énultt . 344tnfrAtirea 359Comfindarea . 361MosiI 380Slobodirea apel" 396Jelirea 400Desg,roparea. 414Sufletultt 422Vamile 448Iadultt 457Raiulti 474Judetulti 480.

inmorrnintarea la RomilniI din pArtileOraviteT. -2- Stégula. Bocete. ErorT de tipartt.

38

Semne de m6rte . 1

Pe patuRtmoriï 12Repausarea 24ScAldarea 46imbrticarea 60Asezarea 73Stégultt 92Bradultt 98Bocirea 113La mortil. . 143Toiagultt 149Pausultt 157Coliva 161Pomultt 165Prandisorultt . 189Priveghiu15 . . 192StillpiT 223porile 226

XXXVII. Adausil.

Date post:	24-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	trinhkiet
View:	517 times
Download:	3 times

LA ROMANI - upload.wikimedia.org · aii avutti deosebita buncivointd de a ... dict. de MArTuca...

Documents