Aduc calde multumiri

Lui Yaw Adomakoh .

Lui Ribecca Bowen p€ntru ajutorul dat la diagramele naveiCirce -

'Lui Francesca Brill care mi-a facut cunostinE cu Mabel.' Lui Jacob Yeboa $i doarmei Elizabeth Adomakoh pentruajutorul dat WftIju Clnbcul lui Aneba.

Lui Frcd van Deelen peffiu diagrame $i ilustr4ii.Lui Paul Hodgson care a transcris melodiile cu adta delicarete.

Calde multumiti lui Robert Lockhart penrru ca a compus cinte-celele din.aceastA carte. Dacd o sa va placa 9i o sa rreti sa le cintatila pian , sd ttifi ca o puteti face datorite lui, a mai scris $i alrele, prin-te care Pimuette's Flying Habanen, El Diablo Aero's HighwfueViolin Meldy , He o Chaddboy, R,fi Ca ing.

Daca vred sa allali mai multe accesad:www.fabemusic.com

Vreau de asemenea se le multumesc tuturor doamnelor de laPuf{in, in special lui Sarah Hughes pentru edirarca caltii in conditiiexceplionale, lui Adele Mirchin Si Francesca Dow care au fost atitde prietenoase. Multumid lui Nick Steam pentru superbele copertelepe care le-a realizat,

Mulumesc agenliloc DerEk Johns, Linda Shaughnessy, RobKnitl Ter€sa Nicholls, Anjali Pmrap, Sylvie Rabineau.

CAPITOLI]L 1

Era intr-o dupa-arniaza de simbA&! in septembrie, iar mamalui Charlie era coco[ata pe o scara in cutea din spate, curaFnd

fantele care se caiimsera pe jumatate din perete. Charlie habarn-avea de ceea ce facea mama sa gi nici nu-l interesa, ii placeacutea cu flodle raspindind un miros de miere 9i lamiie 9i bradulimens de llnga perelele din spate, cu fructele sale verzi, argintii9i maronii pe carc le culegea pe la mijlocul iemii sa le vinda" iiplac€a sa se calere ln brad, sa cotinde prin ruinele din vale, sa

.alerge pina.la fu si sa st€a de povesti cu pisicile de pe-acolo. Nuii pAsa de ce fAcea mama sa acolo sus pe scara pina cind. .. auziun fipat, umat de un zgomot Si o injuaturA, $i atunci fugi savada ce se intlmplase.

Mama sa alba la fala ca vaml 9i cu parul sau rcgcat vilvoi erain patru labe, jumatate pe scara, jumAtate pe jos, iar in jurul einumai vrejuri ale planlei care rnirosea a miere.

- Cit de proasta por fi! bombani ea.

- Nu, nu egti proasti" zise Charlie intinzindu-i mina; ea seridica crispata- Daca ai fi proasti, atunci nu ai mai fi profesor.

- $i oamenii deptepli pot face prostii, replicA ea. Aju6-masa merg in casA!

Intra $chiopatind, iar Charte o urma. ingrijora! dar nu foartetarc, pentsu ca mama sa era cea mai put€micA, cea mai destea a$i mai cunjoasa persoana din infeaga lume, dupa tatal sau,bineinteles, iar dace exista cineva care sA suporte o cazaturA depe scara, atunci acea persoana era marna lui.

- Auuu! se plinse ea-

l2 ZIZOU CORDER

Charlie ii daduse deja amic4 buruiana de leac, un biscuit cuciocolata $i o sticluta cu solutia ei s€creta pentru vindecarea Ia-nilor, pe care o preparase ea insa$i in laborator $i care mirosea aalinare, a coniac si a ierburi dulci de iama.

- Ar trebui sa examinez cu atenlie rana, spuse femeia,dindu-gi cu grija jos pantalonii de piele pe care ii purta intot-deauna cind facea treaba pe-afara.

- Auuuu! exclamara amindoi la vedereajuliturilor gi a taie-

turilor pline de slnge.

Charlie ii intinse un $ervepl curat, iar ea il folosi pentru a-si

tampona rana.

- Adu-mi nigte solutie de oprirc a singera.rii, zise mama sa.

Rosu 27. Este pe polita.

Zicind ac€ast4 ii intinse cheile de la laborator. Ctrarlie zimbi.Mam4 profesorul Magdalen Start, doctor in stiinte, medic, si cumulte alte tidu , isi tinea laboratorul incuiat la cererca exprcsa a

guvemului 9i chiar a imperiului, pentru ca munca sa era atit de

imponanta, incit trebuia sa rarnina strict secreta. Exceptie face4bineinteles, tatal lui Charlie, Aneba Ashanti, doctor in endotedca

si stiinte topicale la Univenitatea din Accra, in Ghana, in pre-

zent colaborator al Univenitalii din Londra" Maestrul Cunogtin-

telor despre Toate Tdburile din Akan 5i Frate al lrilor, care gtia

absolut tot despre munca mamei sale, pentru ca lucau impreuna"

Taul lui Charlie cunostea fiecarc amanunt despre plantele din pa-

durile din Africa de Vesl la ce erau bune si ce era bine pentru ele.

- Eu $i mama ta studiem acela$i lucru, dar fiecare in mod di-ferit, obilnuia sa spuna tatal sau, E o treaba buna.

Charlie se simtea onorat. In ultimul timp, il lasau in fiecarezi sa faca lucruri noi, demonsnindu-i astfel ca-gi dadeau searna

de faptul cN crescuse. Anul hecut, de Craciun, il lasas€ra sa isiinstaleze singur pravalia si sa vinda fructele argintii de unul sin-gur, iar in drum spre casa, dupa lecfii, il lasau sa mai petreaca

pulin timp pe linga ffntina, bind softet, sau jucindu-se fotbal cuceilalti copii mari, sau imitindu-i pe adulti. Iar acum i se permiteasa inh€ in labrator penUu a-i aduce mamei sale solufia. Ce bineera sa fii mare-

- Pe polip de linga uia' zise mama sa zimbind ugor'

Mai fusese, bineinteles, in laborator. Cind era mic, dupa ce

s-au into$ din Africa la Londra, aproape ca a locuit acolo' In

timp ce mama sa munce4 amestecind, mimsind $i mutindu-se de

ta eprubete la calculator, el se plimba de colo pina colo intr-un fel

de pantaloni mari, bufanli, atimali de un cerc: aluneca 9i mmaia

Si odata chiar a disparut complet sub masa ca sa nu il gaseasca

mama. Ce ii mai placusera pantalonii ac€ia bufanli pe roti.le "$i lui ii placea laboratorul. Pentru ca se afla intr-o camera

separata in sPaiele cu4ii, ii paruse intotdeauana ca o altA lume'

Deschizind usa, simtea deja mlrosul caractedstic: ceva intse Pra-

jitura la cuptor, ca4i vechi, iz putemic de tamiie si, Peste toate'

mirosul greu 9i rece al stiintei. Si arata asa cum mirosea' Perelii

erau vechi 9i acoperili cu lambriuri din lemn, inchis la culoare'

in stinga efau banci de otel stralucitor si dulaPwi de sticla, mo-

nitqare gi instrumente modeme de precizie si o masa veche'

imensa, din lemn, pe care nu era decit un glob ce se afla sub o

polip de care erau aga@e leganuri de ierburi uscate' Peretele din

spate era acoperit de rafturi pline de cl4i de toate felurile: vo-

lume vechi legate in piele, coperte colomte, coPene de carton in-

gdjite, Pergamente desfacute sau rulate 9i a$ezate unele peste

ceielalte cu grija. CD-uri si DVD-uri' discuri de crom colorate

si pline de informatii 5i discwi de vinil foarte, foarte verhi care

se ascultau la un aparat cu un com mare Si spimlat Lui Charlie

i se parea ca bata stiinta din lume, aecut li viitor, se afla in la-

boratorul mamei sale $i, daca era ceva ce nu gaseai acolo, cu si-

guranla aflai macar unde Putea fi intilnit'Linga u$a era o poliF inalta si plata din lemn, cu rnulte raftui'

Pe fiecar€ dinte ele se afla cite un fnd de sticlute colorate si luci

barc in spatele unei bare de lemn ce le impiedica sa se miste' Daca

te uitai atent, observai ca nu sticla era colorata, ci substanta dina-

untrul ei, iar sticlele enu aranjate in ordinea culorilor crucubeului:

rosu, poftocaliu galben, verde, albastru' indigo, violel Charlie se

urca pina unde incepea culoarea rosie, in colful din stinga-sus'

$i incepu sa caute Rogu 27. Iat-o! O substanta de o culoare

tlnrul-Lil

t4 ZIZOU CORDER

ro$u-inchis, de culoarea singelui, desi nu parea a fi a$a de vis-

coasa. Se intinse sa o ia Si, dupa ce arunca inca o privirc cudoasa

spre laborator, i-o duse mamei sale care il a$tepta in bucatArie.

- Mulpmesc, puiule, spuse ea,

Dadu sa ridice pantalonul pentru a picura pudna solutie pe

rdna" dar se opri brusc.

- Adu-mi un stilou si o hirtie, zise deodata.

Charlie ii aduse unul dintre acele sti.louri rezistente, din sti-

cla rasucita, pe care le foloseau in mod obignuit, cemeala verde

din bucatarie si o bucata de hirtie rupta dintr-un plic.

- Nu, adu-mi hinie buna, spuse mama s4 iar el ii aduse dinsenar o bucata de pergament grcu, dar curat.

Mama se ddica. facind rana si singercz€ din nou. Nu-i dadu

atentie insa. 84 mai mult, i$i ridica piciorul Si il puse pe masa,

ca $i cind si-ar h facut exercitiile de yoga sau de balet. Perga-

mentul ramasese neobservat; la fel gi cemeala. Ea lua stiloulvenelian gi il inmuie cu gdja in singele care i se scurgea din rana.

Charlie privea fara sa scoata un cuvint.

- Nu te teme, ii spuse ea Tocmai mi-a venit in minte o idee

pe care voiam s-o pun in practica de mult timp.

Charlie privea in continuare mut de uirnire.

Mama sa incepu sa scrie. inmuind peniF in zona cea maiadinca a ranii putea sa scrie cu singe un paragraf inheg, foarte

elegant, $i sa semneze.

- Ce vrei sa faci cu asta? intreba el, simtind ca i s€ face rau.

- Vei afla in curind, ii raspunse mama sa, agitlnd perga-

mentul 9i privind cum singele rogiatic se transforma inf-un ma-

roniu delicat. Parca era un text magic, vraji shaveche sau o lege

a weunui mare rcge sau regina din vremuri imemoriale,

- O sa-l pun aici, zise ea rulind pergamennrl. Apoi il lega re-

@e 9i il ascunse pe raftul de sus al dulapului, in spatele unei fo-tografii a ei cu Aneb4 din luna de miere peEecuta la Venetria.

Charlie, zise ea $i se opri, privindu-l cu ochii ei albaS[i hottuiti

si limp€zi, daca frebuie sa pleci undev4 il iei cu tine.

Chaiie se simii dinh-odali foafie importanl Mama sa nu Yoia

sa spuna,ja-l cu tine la baie" sau ,jal cu tine cind mergi la cul-

care". Se referea la ceva maret ceva demn de oameni mari, ceva

importanl Citeodata Charlie avea senzatia ca adultrii din jurul lui

Eaiau im-o alta lume: volbeau desPre luouri total necunoscute lui,

aveau tot felul de probleme, se suParau p€ trot felul de lucruri Si se

ocupau de treburi fara nici o legatura cu copiii Ptna de cudnd'

Charte nu le daduse importanF. continuind sa cibasca sau sa ia

un biscuit in plus cind c€i mad nu erau aten$ ln ultima vreme

insa. .. da asa era, se discuta multjos, dupa ce el nrergea la culcare'

Jrau multe conversatrii in soapta la telefon si multe spdncene in-

quntate. Iar intre aceasa pdvire a mamei sale 9i aceasta soiere

misterioasa cu shge exista o legatura' era sigur de asta'

Ointaoal lui Anaba

ffiffiffi

llrr ltr.nv.dr a.s w.vl

Exact in acel moment se pomi marca agitalie ce timbita,in-

toarcerea tatalui". Era un cintec ghanez despre masa de s€an -mamuna delicios cu dawn dawn condtmentat - pe care-l cinta $i

el cind era singur $i n-avea ce face: ,,Thwe tuwe, mamuna tuwe

atwe, isosom dar arna dawa, nwe nwe..!'tr puteai auzi din dePar-

nre, am[4indu-i sosirea pe strada lor. Urma apoi zgomonrl paSilor

sai hotarfti traversind cwtea si zdxanganih uriasului minunchi de

trtrtu!-wl

l6 ZIZOU CORDER

chei, deoarcce, din not! nu observase ctr u$a era descuia$. ,,Trci,doi, unu", nunara Chariie in gind, iar sincronizarea fusese perfectaExact cind Charlie zise: ,"A.CUM!", se auzi vocea halui sau:

- Hei! Hei! Unde-i famfia mea?Trcbuie sa $d[i ca tatal lui Chadie era imens. Nu marc, ci pur

Si simplu imens. Teorctic nu era rm uria5, dar Chadie suspecta catatal sau avea singe de uria5 9i asta il cam nelini$tea uneori, cindse gindea ca, daca tatal sau avea singe de uda$, insemna sa aiba$i el, $i asta dldea un sens cu totul nou frazei: ,pgti un baiat mareacum, o sa te faci mare 9i ftumos, ca tatil Au'.. Chrlie era min-dru si fericit sa fie ciocoladu - adica $i negru, ca aral sau, gi alb,ca mama s4 cum zicea el -, dar nu prea era sigw ca i$i dorca safie $i uda$. Toate ftei lucrurile erau putin plea mult pentru el.

Odata" la muzeu, Charlie vazuse o amura din timpul vechi-lor greci, un fel de aparatoare p€ntru piept in forma de trupuman, cu toli mugchii 9i chiar buricul modelati in bronz. Cama$a arara ratal lui Ctarlie fara carna$a- Ai fi zis ca pwta o arnurr.Bralele sale erau imense, iar venele antau ca ni$te riuri pe ohafia, doar ca erau iegite in afara. $i picioarele sale erau uria$e,umerii ii avea atit de lafi ca parca semanau cu o coliba, iar ginrlera ca un trunchi de copac. Mergea lntotdeiuna drepq zimbindSi toata lumea se dadea la o pane din calea lui, intorcind apoi pri-virea dupa el. Cind zimbetul ii disparca din ochi si de pe faF,parea cea mai infioratoare persoana- Insa cind ridea din nou,dinlii sai cei albi ieSeau la iveal4 ochii i se faceau mici, obrajiiin forma de mar, iar el parea zeul fericirii.

- Sintem in bucatarie, ii raspunse mama lui Charlie.

- E ranita, striga Chadie.

- Nu, nu e adeva,rat, spuse mama sa, picurindu-Si in sfuSittinctura peste rana.

Odala cu lisarea serii, se instalase in casa o afinosferA phcuta,cu glume spuse de mam4 cu cina pregatita de tat4 cu episoduldn Fanilia Simryn $i statul pina tirziu, pentu ca a doua zi, du-minic4 nu avea nimic de faaul Charlie uiti cu totr.rl pergamennscris cu singe 9i nici nu se mai gindi la el decit $ase luni mai tir-zitl' cin4 intorcindu-se acasa, observa ca padntii lui disparus€ra-

,CAPITOLUL 2

isi facuse lectiile cu fratele Jerome: arabi, latina, matema-

ica" muzica, istoria aYiatiei Si il duea ingrozitor capul de atita

inyalat.'Mama zicea ca e mai bine sa inYeF in particular cu un

!'rofesor gi era adevarat, fara indoiah, doar ca uneori isi dor€a sa

s€ mai si disEeze in timpul lecliilor, aga cum citise el in ca4i' dar

cum sa faci asta de unul singur? Aga ca' duPa lertii' se duse la

fintina sa joace pulin fotbal cu elevii.

.S-ar h putut intilni cu Steve Ubsworth sau cu Solo si Jake'

ori cu Becks si Joe LockarL Dar nici unul nu era acolo.' Dar Rafi Sadler era" Spdjinit de coPac, ii chema pe copii la

el cu o migcarc rapida a caPului, soPtindu-le ceva- Fara doar si

poate, Rafi nu mai era gcolar, dar era prea mare sa mai fie con-

siderat copil, gi nici adult nu era. Toata lumea il cunostea' Era

inalt $i frumos, brunet, cu o tunsoare ingrijita, 9i te privea cu

ochii aceia caprui cu cele mai dese gene - aProape ca ale fete-

lor, desi nimeni n-ar fi spus deschis m€st lucru. Era imbdcat cu

o jacheta lunga de piele si i se inftzarca o bafta haioasa" tAiata

cu grija. Nu era lnca desnrl de marc Pentru a avea bat)a 9i nici

nu em una prea reusit - Avea intotdeauna bani $i cei mad se in-

tsebau uneori de unde fac€a rost de ei.

Azi, Rafi binevoise sa joac€ fotbal, prostindu-se Putin. Toti

hsasera sf ueaca, nimeni nul confase, $i nu Pentu ca era Pu-

temic. ln curind se intoarse la copacul lui 9i la vorbinrl la mobil'

Ceva din Charlie isi dorea ca Rafi sa il cheme la el, dar acesta

nu prea il baga in searni-

Fiind incinsi de ta fotbal, toti si-au cumparat cite un pahar de

sorbet de la tipul acela cu caruciorul alb ticsit cu cirege purpurii

18 ztzou coRDER

si sticle pline cu sircp de zahar, iar acum savwau lichidul spu-

mos $i racoritor din pahare inalte. Unul dinte baietrii lui Rafi iiluase un sorbet, dar el nici nu il atinsese. in schimb, acum se in-drcpta spre locul in care se afla Charlie.

- DraguF freza, spuse el.

Mama iui Charlie il tunsese cu o seara inainte. De data asta

tunsoarea lui avea forma a doi qocodili cu o singura bufia: fie-care cu cite un cap, o coadi gi patru picioare, dar in foma de X,

si centrul reprezentat de bulta. Desenul infafi$a un simbolAdinka din Ghana si insemna c4 oricit mincam noi tofi, cu di-ferite guri, imparfim o singwa burta

- Merci, ii raspunr Charlie, surPrins.

Rafi nu vorbea niciodaa cu el. Padntii lui Charlie se cunos-

teau cu Martha, mama lui Rafi, si Charlie $tia ca. acesta locuia

singur cu e4 ca se lasase de gcoala cu mulli ani in urml gi avu-

sese probleme. Mai rtia si ca Rafi nu era tipul care sa-l bage inseama pe el. $i cam asta era tot.

Nu-i trecu prin cap nici un raspuns mai interesaft Zimbi dinnou, apoi dadu din cap afirmativ. Rafi trecu mai depane, iarCharlie se simli atit de rusinat, incit hotan sa mearga acasA.

Soarele aluneca spre apus $i, cind ajunse pe strada lui, sim[iin aroma serii racoarca si umez€ala riului amestecate cu mirosul

cinei, al focului de lemne si al usturoiului. Copacii de pe strada

lui erau plini de flori. Se intreba ce aveau la cina $i spera sa maifi ramas niste cirese de la micul dejun. ii parea rau ca nu mai

avea circge dupa pofta inirnii, dar in curind gradinile aveau si fiepline de capsune, asa ca abia a$tepta. $i, cine stie, poab ca weunvapor plin de fructe avea sa vina din sud. in timp ce se apropia

de casa! visa la wemurile de demult, cind in orice moment alanului gaseai tot felul de fructe, aduse de aeroplane de foarte de-

parte... ce sa faci, asta e. Deocamdata va Febui sa se mullu-measca doar cu cte$e.

Ajuns la gradina din fata casei, gasi u$a de la intrare incu-

iara. luminile erau stinse si nici un miros frumos nu se strecura

pe sub usa. Batu cu putere, dar nirnic. Se uita pe fereastra. dar

nu rcu$i sa distinga nimic ln semiintuneric' Reusi totusi sa hi dea

*uau "a

no "--ni"i

o migcare in casar nici un serm de viata!*-ih.ti" tn"t

" *nci in sPatele cas€i' U$a era incuiata 9i nu

* ,*u "i"i o lumina. Batu si aici cit putu de tare' Nimic'

intorcindu-se spre perete ca sa vada daca nu cumva e vleo lrsrca

D€ aproape, pe care szl o Poata inreba daca vazuse pe clneva"

Li"irL "'u**a

* rupru ie ii facu inima cit un purice: usa de la

ilUo.urot tr ,nu-"i *t" era deschisa' Nu descuiala' deschisa!-- S";pti.a." "ite

mai bine' Apoi se apropie 9i mai mult'

,paca arfi intral cineva care n-avea ce ciuta acolo' ar fi inchis

l.Iru ;u ta ." ut"u.Oa, se gindi el, asadar nu e nimeni stra'in in

J"r. Arud., pour" "a

e acolo cineva care tebuie sa fi€' cum ar

fi. . . mama." Charte privi inauntru'-^ Nimeni. Toate erau la locul lor, doar ca laboratorul eia des-

chis si gol,'ceea ce nu era deloc' deloc bine'--- inrir"inau-s" inapoi in curte' Charlie inchise usor usa in

urma sa. fotut parea in regula acum Atit de in regula cit poate

'i*u " "^a

goa" "tunecau

si incuiata' atunci cind te astepti

sa-i gas€sd aici pe parinti si cina ta'* ' Sittli ",*"i

* ghemotoc blanos linga glezna lui $i se uila

in i* g* *u Oi"u. *"le pisici cu urechi mari' shbanoage' dar

..risente. "e

t aiau pe linga ruine' Charlie se aPleca Pentru a

to.ii "u "u,

ni"O"a pisi"ile de genul acesta nu erau de luat in

bmte. Le place orice, dar nu sa he luate in brate'

- Buna, Petr4 saluta el'

- A Plecat, gfi, ft'spunse Pisica cu o voce subtire'

- A Plecat? Unde? intseba Charlie imediat'

- Habam n-am, ii raspunse pisica cu ochii ei galbeni' acum

..i ain prilinu u-*gului' Plecat pe miu' eu fo1 yte isteii

iint o-Au, u* uar.,t "o.

l'-u* t*'gut p" pisicile de Jinga miu

sa he atente daca mai apam pe-acolo' Put' acum - nimic'

Pisicile aveau intotdeauna ceva de impa{it cu cinev4 asa ca

Chadie nu dadu atenlie cuvinrului ,jste!r"'

- Cine sint ,,ei"? inueba Chadie'

Pisica se uiu la el fara sa clipeasca-

w Birril!-lil